Lao zi CAQTEA DE&PQE
DAO I
PUTE QE CU ILU&TQAQIDIN
. ZiiU NG ZI
U HUMAN
' '
I
COLECŢIE DE SPIRITUALITATE UNIVERSALA coordonată de
ANDREI PLEŞU
•
Lao ZI CARTEA DESPRE.
DAO şi PUTERE (Dao De Jing) completată cu pasaje ilustrative din
ZHUANG ZI Intr9ducere,
traducere din chineza veche şi note de DINU
LUCA
ifUMANnAS
13u('uH'şfi. lD93
Copcr1a colccl,ici JOANA DRAGOMIRESCU MARDARE
n
HUMAN TAS, 1993, pentru prezcnta edi ein limba romana
ISBN 97:i-28-0400-9
În memoria bunicului meu
Gheorghe Podoleanu. DINU LUCA
,
.Notă
asupra pronunţiei
Pentru a facilita rostirea corectă a termenilor chinezi tran scrişi. pe tot parcursul acestei cărţi, confonn alfabetului fo t:letic standard al limbii chineze, pinyin, dăm mai jos echiva lenţele aproximative ale acelor litere care presupun o altă pronunţie deGît cea din limba română. Consoan e:
b, eL
9
p, t, k zh, ch,
sh
se ciţesc se citesc
p, t, k Ph' th, kll,
"cean Ş se citesc (aspirat) z, c
dz (ca în
j(i), q(i), x(i) se citesc r
(aspirat)
se citesc dj (ca în "geam�).
ch
(ca în
italiană, .zio�) , th
ţi, ci (ca în "cineva"). si
se citeşte j
Semiconsoane: w
se citeşte
u
scurt (ca în englezesclll
"want") y
se citeşte i scurt
VocFl.le: a
se citeste
e
în p"nmllli1c -ian fhian. nian ctrl.
Introducere
1. Text şi .
context
1. Autorul Patemitatea
cărţii
in
Vao De Jing este ahibuită
mo d
tra dlVonal lui Lao zi, " Bătrînu l maestru", filozof legendar care s-ar fI născut înaintea lui Confucius ( - 55 1 ::-
-479)*. Cîteva le gende disparate, în care miraculosu l şi -fabulosu l dau nota principală, numeroase referinţe, mai mult imaginare şi mito logizante, în diverse texte precum Zhuang zi, Han Fei zi, Huai Tlan zi. Memorialul riturilor (Li ji ) sau Primăvara şi toamna priTl[.ului Li! (Lilshi chunqill). cît şi bio graf a creionată de ma
rele istoric Sima Qian (-145 - -90) în ale sale
Însemnări isto rice (Shi jO reprezintă î ntregul material care se află astăzi la dispoziţia cercetătorului cu privire la Lao zi. Caracterul incert şi contradictoriu al acestu i material. cămia i se adalIgă şi Înclinaţia culturii
chineze
de terminat apariţia începînd
unui
către
n umă r
mitolo gi za re
enorm
de
culturală,
a
speculaţi
i,
Cl1
o dată destul de timpurie . Să trecem însă în revistă in for ma1iile de care dispu nem**. Potrivit legen d e i , Lao zi s - a r Il născut in anul -604 (sau -561 ), în satul Qu Ren , comu na Li , districtul Ku, statui Chu (sau Chen), în condiţ ii cu totul neo biş nuite Mama sa, se spu ne, i-ar f dat naş tere sprijininduse de un prun, la 81 (sau 62) de ani după ce înghiţise o perlă în cinc i culori care .
căzuse
* În locul unei notaţii de tipul Î.e.n. sau a.Ch., adoptăriI aici con venţia, propusă iniţial de Needham (1956) şi acceptată şi de alţi sino logi, prin care datele anterioare anului O sint pre ceda te de semnul minus (- ) .
Ne folosim în al principal de informatiile Însemnările istorice e lui Sima Qian (textconţinute chinez şi în traducere in Carus - 1898, traducere în Lin 1977 şi Chen 1989) şi în .Introducerea" lui Cheng Xllanying, exeget din dinasti a Tang, la comentartulla Dao *.
-
De Jil (text
-
chinez şi traducere în Robinet - 1977).
diverse alte studii
Utilizăm, de asemenea,
modernţ, mai ales cele-ale lui Ren .Jiyu (1978), We!ch (1965)
şi Graham (The Origins of the Legend of Lao Dan
Graham
-
1990.
1981, inclus în
ti
DAO
DE ,JING
clili C'('I'. 1. naştere. Lao zi avea el însuşi 81 de ani, ştia să vOI'lleasC':l, Iar părul îi albise deja: astfel se explică, susţine
legenda, şi numele său, Lao zi putînd să însemne, în afară de .. Bătrînul maestru�, şi "Copilul bătrîn�. Într-o altă vartantă a aceleiaşi legende, Lao zi ar f arătat cu mîna prunul de care se sprijinise mama' sa, spunînd: .Îmi iau drept nume numele acestui arbore.� Astfel el s-a numit Li ("prun�), numele său de politeţe fiind Bo Yang, iar prenumele Er ("ureche�, urechea fiind
în
iconografia
tradiţională
semnul
unei
mart
înţelep
ciuni) .. Un alt nume de politeţe; Lao Dan, pare să confirme acest lucru, Dan însemnînd ,.cel cu urechi lungi�. Aces t Lao Dan este însă un personaj cu existenţă istorică certă, fiind menţionat drept păstrător al arhivelor statului Zhou în jurul anului -374; tradiţia, care nu ţine seama de cronologic, a pre luat oricum, ca clement prinCipal al biografiei lui La.o zi, pro fesiunea de arhivar. Potrivit unei alte legende însă, Lao zi nu ar f deţinut nici o funcţie oficială, fiind un pustnic al cărui flu, Zong, ar fi ajuns general în statul Wei: din descendenta acestuia
s-au
revendicat
mai
tîrziu
împăraţii
dinastiei
Tang
(618-907), al căror nume de familie era tot Li. După ce faima înţelepciunii sale s-a răspîndit, Lao zi a început să fie căutat de oameni dornici să-i devină disCipoli, avînd, prtntrc altele, şi lIn număr de întîlnirt cu Confucius. intristat însă de decăderea dina stiei Zhou (sec. -Il - 22 1) ,
Lao J.:i s-a hotăIi! să se retragă din lume şi, la vîrsta de 160 (san 200) de ani, s-a îndreptat către vest, locul pnrndfzi
de)
lll'
hOl! uf'gru. Pn7.:nicul ultimr;i trcci'i.t.ori către vest. Gll:1J1 Yin. l-;, rllgal sft serj(' o ('arte în carc să îşi sintet j;':eze învilţ.llura. <;; aîunci el a ;"Ti;.; lln tom în dtJuă părţi şi
�'nprim:;nd PU(:l
pesic cinci mii de c3ractue. adicii Ono De ,.linU. ;;(:genrk d;:;,:. iste ulterioare compuse în scnp pror�gamlisli(' :mtihndisf. n(' spun că La.n :d ., '" n tevn 1);".
pentru a-şi
hnnsl1lilc ,�lGc1rin:1. inclusiv lui COIll;,lCi,;S.
Pc de aH{1. parte. iI: este
meIl�iori<11
s(u tul Chu, care
f a
serts
o
'
ar
inbern'·I:J.rile
��i
:el oarc( arc
.
{
fi lost cOlltemporan
car-tc în şaisprezece
pă'rV
Qi:;!: origin
istorice �1ic jid Sinw
Lao Lai zi,
� -
eu
Conlueills şi care
,;1'
[lSUpra mod.ului de aplic",;c
învăţăturilor daoistc. Numele lui Lao Lai zi mai este men�io-
14
INTRODUCERE
lIat
in
şi
Zhuang
pre('llm
zi
şi
în
diverse
texte
ulterioare, însă alte mnănunte din biografa sa nu sînt cunoscute.
Este
evident, in opinia noastră, că datele biografce
notate de Sima Qian, referinţele imaginare din alte texte ori legendele
lIlen!,ionate
mai
sus
(care
sînt.
de
altminteri, mult mai diverse
şi !Ilai detaliate decît în prezentarea noastră) sînt departe de a permite identifcarea lui Lao zi sau încadrarea sa certă pe fllndalul istoric al mileniului - 1. Cu toate acestea, exegeza chineză nu a încetat să se ocupe de aceste probleme, tomuri
intregi dezbătîndu-Ie pe larg, mai ales către sfîrşitul dinastiei
qlng (1644-191 1) şi după întemeierea Republicii ( 1 9 1 1). cînd tradilia ca atare şi toate valorile şi informaţiile transmise de l'a au început să fe puse la îndoială. Mai m ult dccît orice, toate aceste demers cu
privire la
studii
au
demonstrat
că
orice
fel
de
identitatea şi biografa lui Lao zi este sortit
să ră mină, în cele preferat de
din
urmă,
o
simplă
speculaţie.
aceea să ne. concentrăm atenţia asupra cărţii
Am
propriu
-zise, ca re demonstrează ea însăşi, cu sufcient de multe argumente, lahilitatea legăturii stabilite de tradiţie între Lao zi, ori cine va Il fost el. dacă va il fost. şi Dao De .ling.
2.
Textul
Pllţini sinolop;1
susţine 'că ap:lriţia cărţii vest :1
1111 Guan
LelO zi şi
\in. l,'ixarea
mai
cept ă astăzi legenda care
ac
Dew De Jing se datorează călătoriei către
întilnirii aC'estuia cu paznicul trecătorii,
patcmil,ă1ii reale
a
textului cît şi stabilirea
da tei de [lpariţic controversate, ;lii:HTDŞi exegeti ·,:tI!:
ramîIl
insă
fi1cind
apel
probleme
numrii
la
extrem foarte
de
incertnI
material :
",Hlil)()mil cu
privire la Lao zi, interpretat în
fel şi ch ip
.
15
INTRODUCERE
În
','; urjii. llUli .,,'ulhl mUllCt'Onse . se încearcă aceleaşi demcr',: "rin :1n,)lb:� ;C.L,!\ll elill pu:�pcciiva lingvislicii istoric� , " j�t()ri�; mcntaiit5j,iloJ', lTZ1Jiiat.elc obţinut.e fiind şi de
.1"
·
, ',J ,'i'l
condiiii. l111mai luenl[ direct (r;;.';'.'111 uude eoncluzU pc Ci:\re ne
de [!iielilc. in aceste
,;'_'-a
pem1i" �'i'!
pc
p;'()PU 'Of. ':1 "ii it: trc:('ClJl în' n-vislil în contin1lare, Kle coincid, jn bună , ;::·I!.. el! ct'lc 10 C'JJ'<:? ,i ajuw:; Vkt.or H. Mair îIl studiul său '�':, 1.990 dedic-',lt eCu'!.H. lh'.) De ,ling diferă destul dr: mult de celelalte texte clasice fi!ozoficj
.\:('
Spre
chineze
deosebire
de acestea,
nu
-con� inc Ilid
un
fel de aluzie
sau
referinţă
directă la evenimente
isto rice sau
geogra-
mitologice
.
nu
menţionează nici
°
denumire
10
DAO
DE ,J1NG
fică şi nici un nume propriu în general şi nu este scris nici sub forma unor scurte însemnări în care disCipolii să expună învăţătura maestrului, nici ca un eseu, o antologie o ri o cro nică. Acest text concis şi ambiguu este în schimb destul de neunitar, în obînd atit maximc, formule apoftegmice sau pa saje de evidentă sorginte mitică. cît şi material de provenicnţă
gl
tîrzie.
Unicitatea
statutului
său
în
cadrul
filozofiei
chineze
vechi, pe de o parte, alături de caracterul său relativ incoe rent, pe de altă. parte, par a argumenta teza care susţine că Dao De Jing s-a cristalizat într-o perioadă ce se întinde pe parcursul mai multor secole, probabil în perioada -650 -
-350 , fiind fIxat (Mair, 1990 :
în
scris
120) .
ahia
către
sfîrşitul
secolului
-3
Frecventele repetiţii şi dezvoltări
rcdundante, nu meroasele pasaje în ve rsu ri, susceptibile de a fi scandate, pre zenţa regionalismeIor din Chu (unde, chiar dacă nu sa năs cut Lao zi, cartea a circulat cu siguranţă) şi a turnurilor orale recurente, toate acestea par a indica o lungă perioadă de cir culaţie orală care a precedat primele versiuni scrise. Tot în această perioadă a avut loc probabil un lent proces de stahilizare a textului, proces care a continuat pînă către secolul 3, cînd au apărut variantele standard ale lui Wang Si şi Heshang Gong. Gradul său inegal de cizelare (cartea reu nind fragmente de maximă poeticitate laolaltă cu capitolc şterse şi de-abia . schiţate), prczenţa unor pasaje explicative relativ lungi pe lîngă formulări mai sintetice, folosirea curentă a unor conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale care leagă arti ficial stmctuIi 'de provenienţă şi dată diferită sau a unor tur nuri gramaticale specifice mai degrabă comentariului pot
f
explicate numai dacă presupunem această lentă şi îndelun gată activitate de editare şi îmbbgăţire a unui prim nucleu, oral, al textului. Acest nucleu, probabil prelucrat şi dezvoltat destul de mult. mai ales inainte, dar şi după apariţia primelor variante sCIise, nu poate fi delimitat astăzi cu exactitate în structura textelor care ne stau la dispoziţie; prin compararea celor mai vechi variante (manuscrisele de la Mawangdui, da tînd de la sfîrşitul secolului -3) cu textele standard din secolul 3, putem afirma însă că una' sau mai multe versiuni, avînd o formă destul de apropiată de cea de astăzi, existau deja la
începutul dinastiei Han (sec. 2) -
,
modificările ulterioare
ope rînd mai ales la suprafaţă. nu şi în adîncime. Sintetizînd aceste informaţii, credem că este înţelept să considerăm că Dao De Jing nu este opera unui unic autor, ci
17
INTRODUCERE '-�lrTI '7J" f,� {l
1,
s daoism; m
Illnl mi degrabă un produ al unei întregi tradipi. den tă ul lt'rlor această tradiţie îngloba probabil total itatea praet lcilor magico-religioase din care se va revendica ai tîrdaolsmul religios*, conccntrind totodată, în
u
1.111
condiţiile orientării
flozofei
chineze
către
sfera
eUcului
şi
a
politicului,
o dată
cu
Confucius,
vechea
dimensiune
mistică
şi
metanzică �ndlrii chineze. Este deci probabil că adagiile şi maximele ("are o rczumau, atribuite ulterior unui maestru legendar, Lao 1.1, d:1r perpe tuate în timp de mai mulţi .Bătrîni maeştrt", au nll-iil uit fondul principal al textului; de aici, prin :J
îmbogăţiri, rdllări, comen apărut
tarii
şi, mai tîrziu, editări su�cesive, a
n(T!'!1. text-reper al culturii chineze,
Dan
De Jing.
:3. 'I1Uu, vaIiante şi ediţii
1)
an De Jing. Canonul despre Dao şi De1**' este denumirea ('anonlcă a textului cunoscut tradiţional sub 'numele de Lao %/. Sinologii nu s-au pus de acord asupra datei la care a avut canonizarea, tradiţia susţinînd că ridicarea
loc zi
la
rangul de
carte
clasică' sau
lui
canon,jing1'
Lao
ar
f
datorată împăra
lului
- 23).
Jing
Nil ştim
(-156 - -141) din dinastia Han de Apus (-206
dacă
acestui împărat i se datorează într-adevăr
aşe. ..
•
Extrem de sincreticul fenomen care poartă astăzi numele de .daolsill religios" - pentru a putea f deosebit de .daoismul flozofc", IIITut de gindire �Ie carui texte reprezentative sint considerate. în mod 'J:l(lilional. a fi Dao De Jing, Zhuang zi şi Ue zi - îŞi are originea în ,"('!Iilc v,actiei şamanice şi divi na torii ale chinezilor. d e v enind însă o
.-lil,�jc organizată incepînd abia din secolul 2. Pc lîngă adorarea un ui Illllli1r imprcsionant de zeităţi - printre care şi Lao zi -. în 'cadrul Ilv{'rs("!or secte daoiste se 8tudiau �ărţile clasice menţionate sus. w pra�1iC"au complicate exerciţii de obţinere mai a longevităţii şi nemuririi. ,le hlmia etc. •• Am nnl11cr<'tat
sînt !,;lllslitemţi folosit
cu
indic! în �ifre
idf'niic,
deşi au
grafil" şi
sens di ferit.
Alfabetul
INTRODUCERE
18
asupra 1J'olllml)ei". alfabetulstandard al!imbii chineze. cunoscut sub nuinele 1(' pill!Jin; pentru a uşllra leclura. ne-am pennis să operăm modifcările 'olTspunzătoare în cadrul citatelor elin ]ucrăl;le occidentale in cro'e lI'lIlm translitcrare este folosit un alt alfabe t (Wade-Giles etc.). Nu am lIarcaL în nici un fel Lonur ile la care se pronun ţă diversele silabe în schimb, pentru uzul specialiştilor, un "In dic ecitate. " care c HI:iugînd " Onţine isla luturo r caracterelor menţionate în această carte.
1 • 1111
J )1\0 DE ,JlNG II
1 1'.\ 1111111 IIOS!!"II
in
rin dul
d(lci'i
II,,,,
/lI'
,l/lIf}
înainte de dOIIIIII . .
.ling
IlIi;
JlII
fllsese
t.ext.elor
('(lnonizat.,
dasice şi nici
În
mod
neofcial,
estc însă cert că denumirea de Dao
De
a
III('cpnt să ne folosi tă extensiv abia în timpul dina stiilor Sui. (!)8 1-618) şi Tang (618-907). Textu l pare să f fost de timpuriu divizat în două părţi . numite ulterior Dao .ling şi De .ling (Canonul despre Dao, res pectiv Canonul despre Del' aşa cum confirmă şi Sima Qian, care îi atribu ie lui Lao zi compu ncrea unui text în două părti. Unii sinologi susţin , cu probe destul de credibile, că ordinea în care erau aşezate părţile avea o semnifcaţie bine de fnit.). Astfel, plasare a la început a lui Dao .ling accentua dimensiu n ea metafzică a textului şi era s peci fcă ş colii daoiste, în timp ce pl asarea lu i De ,ling în poziţia iniţială sublinţa latura po litică a căTtii, fIind specifcă şcolii legiste (ca re a preluat din daoism ontolog1a de care avea nevoie pen tru a deveni o flo zofe comprehensivă). Oricum, denumirile celor două părţi ră mîn st rict convenţionale, ele datorîndu-se primulu i caractcr cu care începe fecare, Dao, respectiv Del' Structu rarea cărţii în 81 de capi tole este atribuită dc tradiţie lui Hc.shang Gong, unul dintre primii şi totodată : unul dintre cei mai renumiţi comcntatori ai textu lu i. Ace astă divizare a fost probabil mo tivată atît de caracterul relativ compact al matcrialului textual al primelor variante, cît şi de locul special pe. care îl are nu mărul 81, ca 9 la pătrat, simbol al soarelui (Lin , 1977: x) , în speculaţiile numerologice ale chinezilor. În alte variante , car tea este însă împărţită în 68 sau 72 de capitole. Cea m ai veche variantă cu noscu tă a lui Dao De ,ling apare în cadrul textului clasic al şcolii legiste, Han Fei zi, în care, pe parcursul a două capitole, sugestiv intitulate "Explicaţii la Lan zi", respectiv "Ilustraţii la Lao zi", textul nostru este p ar ţial citat şi comentat. Cea mai veche vaIiantă completă a
căr ţii, înainte de descoperirea textelor de la Mawangdu i. este însă aşa numitul "text vechi", descoperi t în anul 574, susţine tra diţia, într-un mormînt datînd de la sfrşitul secolu lu i 3 Acest text, astăzi pierdut în original, se află la dispoziţia cercetăto rilor nu mai în ediţia lui Fu Yi. din t impul dinastiei Tang. Două alte variante v�chi se cuvin menţionate aici, cea comen tată de Yan Zun, din secolul -1, din păcate doar parţial păs trată, şi cea citată, de asemenea parţial , în text.ul -
Huainan zi,
care datează din secolul -2 .
.
21
INTRODUCERE In
alllli 1974
au
fost descopcrite la Maw:mgdui,
în
provin Iltlllan din China, cele mai vechi variante completc ale lui J ll/U J)/, ,ling existcnte astăzi. Prima dintre ele, cu noscută sub - dt'll1lJ1lirea de ..textul A�, da1ează din perioa da -206 -195, 1;, .. .. tI'xtnl S" din intervalul -194 - -180. Ambel e plasează
1'1;,
De ,Ii//(1 Îllaintc de Dan .ling, cee a ce pare a in dica o O rigin e le ",IsI;'" şi n ic i unul nu e divizat în ca pitol e. Ace ste manuscrise, 111)('1'(' de interpolările care au afectat textele ulterioare, sînt pro1>; 1 hil cele mai a propiate, a tit formal cît şi în ceea ce p ri v('�I(' co nţinutul . de o primă variantă a lui Dan De .ling, 1 )In scc o lu l 3 ne-au parvenit variantele comentate
de
W;)lIţ�
respectiv
BI.
de
Heshang
Gong,
ambele com
plete , cît Şi ( ' (': , cunoscută sub numele de Xiang'e r, incompletă . Primele 111111:1 an circu lat masiv , cea a lu i Heshang Gong printre oa- 1111'1111 de rînd, iar cea a lui Wang 8i mai ales în me diile lite- 1:11'(' f;li olle- ialc; doar uşor dife rite , ele au de venit editii stan d:,nl ale t extu lui şi au stat probabil la baza celor mai multe dlll variantele
ulterioare .
I\t'estca, fie su b fo rmă de manuscrise, fie în scrise pe
stele,
lit, Ilpiiritc,
diferă
de stu l
de puljn de cele standard
şi, deşi !':'ilsl:-I
esen
intr-un
nu măr
impresionant,
nu
a du c
modificări
i,l:Il(' in structura textulu i. i), Comentarii Necesitatea comentariilor vechile texte ale flozofei chipoate f argcla u ment ată din multe p te fdechiar veder11('/,1: e, prin I'Ip;)la auz pu unc tind natura limbii ch i- ă a apariţiei lor 11('/.(' cl asice'. Lipsită complet de orice categorie gramattca lă, ..1I11I('za c lasică este o limbă extrem de concisă, sensul unei lra/.(' putînd f dedu s numai pe baza relaţiilor sintactice . a Inplell şi a contextu lui. Adesea, atît datorită polisemiei extre m 11(' extinse a aproape fiecărui cuvînt, cît şi din cauza plu ra111;)(11 de relaţii gramaticale pe care le marchează una şi ace (';,!,:!I particulă ; 1111 mu l te lecturi sînt simultan posibile peende truvarimai umărul .mar ansin te gur ş ir de caractere , În plus, n ,� .. ;)(ke Clic unui singur caracter, lipsa totală a oricărei punc III;) (II şi stilul caracte ristic ,'a proape brahiologt c. fac din înţele ,',('rea acestei limbi un proces extrem de difcil chiar şi pentru
d IIII('ZI.
Aceste trăsături
22
INTRODUCERE
ale
limbii, cărora li se adaugă şi
intrarea
III desu etudine a unor caractere,
timpul
gre şelile
apărut e
în
191
Q�Q pE.JJNO.,
copieIii. schimbarea instrumentelor de scris. simplifcarea şi standardizarea caligrafei etc., au impus cu strtngenţă apa riţia foarte timpurie a exegezei flologice, a comentaIiului. Co
mentatorii sînt cei chemaţi să explicitezc sensurile uitate, să aranjeze şi să compileze textelc neelare sau încărcate de erori descriere şi în săfne, stabilească şirurilor lungi dede sem ne care riu mai punctuaţia pot fi înţelese cu uşurinţă cititoIi; ci sînt cei chemaţi să arunce lumină asupra sensurilor
ocu l tate. sau secole.
pierdute ale unei cărţi clasice, veche de cîteva
Exegeză
şi totodată încercare hermeneutică;
flologică
comen tart}l
se
insinuează
între
text
şi
cititor
atit
ca
necesară grilă
de
lectură
cît
şi
ca
formal de un altul,
text
dar
de
sine
stătător,
pe care o transmite. Un asemenea text de sine stătător este şi 11-11 Wang
Bi
(226 -
249)
legat
liber .datoIită viziunii aparte
la
Dao
De
Jing.
comentariul Proiectînd
în
metafoIic şi simbolic chiar şi c e le mai directe Şi mai pragmatice pasaje ale cărţii. Wang Bi construieşte în jurul acesteia o metaHzică ex trem de comprehensivă, mult mai coerentă decît textul însuşi,
pe care (aşa de altminteri nu şi îl cu foloseşte ca matrice formală cum a făcut Cartea decît Schimbărilor), pentru expunerea şi dezvoltarea ideilor neodaoismului ("Şcoala misterului", xuanxue, cum este cunoscu t acesta în mod tradiţional), al că rui pIincipal reprezentant a fost. Lui Wang Bi i-au urmat ne număraţi exegeţi care, în aceeaşi manieră, şi-au prOiectat asupra textului propIiile intuiţii, concepţii flozofce şi chiar ideologii, Dao De ,ling find comentat de daoişU, confucianişti, budişU �i, mai nou, de marxişU sau de 6ilugări. literaţi, asceţi şi împăraţi. Aproape la fel de apreciat în China este ţii comen tartu1 lui Hcshang
Gong.
daoist
legendar
(numele
său
de
altminteri În seamnă "Bătrînul de pe malul rîului") care ar fi trăit în secolul ' -2 (ori în secolul -1 sau -3. potrivit altor exegeti). Punînd continuu în legătură dimcnsiunea politică a tcxtului cu teh nicile pentru obţinerea longevităţii specifce daoismului reli gios, după formula: pe tine şi astfel vei glwema statul", Heshang Gong foloseşte constant termeni tiin voca bulaml specu laţiilor magice şi flozol1ce ale daoişUlor vremii, refelindu -se chiar direct la diversele exerci�ii de tip Yoga prac ticate în cadrul scetelor daoiste pentm prelungirea vieţii şi obţinerea relevante
nemuIiIii . Numeroase unek stJict pentru interprehreacomentarii, docmnară a lui
cum Xiang'er, de exemplu). lui
se vor revendica din exegeza
INTnnnt JCf:RE
15
11,"dl;llIg COI1g, ehiar dacă cele mai multe vor neglija eli totul ti 1'" 'ipllIIn morali'i. preconizat ti de <)('casta în raport cu reţetcJe d,' IlIlIgevitate, favorizind în schimb o lectură tipiC canonică. III afara acestor dou ă celebre exegeze, cartea a suscitat p('slc 1 fiOO de comentarii, iar trecerea lor în revistă ar f de '; I �;m grcu de realizat. Ne mărginim să menţionăm aici o ten dlllVI care a făcut carieră în
exegeza ch ineză de după 1911 , ,";' a renranjări i textului, unui minuţios proces de colaţionare 1I111111H}lI-i el imin area redun danţelor. suprimarea repetiţiilor 1'11'. I':xperienţele lui Ma Xulun. Gao Heng sau Zhu Qianzhi 'II III revelatoare în acest sens şi ele au fost urmate, parţial, \lI de cîţiva dintre cei mai cunoscuţi traducători occidentali, pftTlIill Ch'u Ta-kao, Duyvendaak sau Liou Kia-hway. Manu �l('rls('1c de la Mawangdui au arătat însă că cea mai mare par le- ;1 acestor rearanjări nu sînt legitime, şi de aceea interpreţii ('olllemporani au renunţa t să mai opereze modi fcări masive II I substanţa textului, preferînd să-şi stabilească, fecare, pro pria variantă, prin simpla comparare a vechilor variante cu 'Tic n oi, în încercarea de a conferi claritate Şi coerenţă lui f)1/() f)e Jing.
G. Traduceri 1 'rima traducere cunoscută a cărţii a aj uns în Europa în I '/HH şi este opera unui misionar englez anonim, Este ur Illal;-I, în 1842, de traducerea franceză a lui Stanislas Julien ',d, III 1870 , de versiunea germană a lui Victor von Strau ss. 1'" al u nci încoace, DaD De Jing a aj uns cel mai tradu s text .1111 IlImc după Biblie, numai în engleză apărînd peste o sută ,k traduceri, aproximări sau parafrazări , cam una la un an ',;1
lui
Illmătate .
lle-sllang
În plus, în
1958 ,a fost tradus şi comentariul '
Gong, iar în 1977, re spectiv în 1979. au ap�rut
două diferite ale comen tariu lu i lui Wang Bi. Din păcate, .1111 cauza popu larităţii sale. textul a cunoscut doar un număr I..,IIIS dc traduceri care au reuşit să combine rigoarea flolo !',iI'a cu acurateţea interpretării flozofce , din care le menţio lIalll pe cele ale lui Arthur Waley (1934). Wing-tsit (Tlllvalări
Chan
Il !H;31.
D. C.
Lau (1963) şi Victor H. Mair (1990),
ill româneşte. DaD De Jing a mai fost tradu s, după ştiinţa IllIastră, de trei ori . Prima traducere datează din 1932 şi reia probabil o versiune franceză. poate cea a lui Stanislas
Julien. 1\ dOlla oară textul a fost tradus în anii '50 după o versiu ne
16
DAO DE
,J1NG
rusă. ca însa şl traducerea studiului lui Yang Xianshun . În nici unul cazurirelativ numele traducMorului nila ap est e mentio nat. din În sfîrşit. recent ( aprilie 1992) c'i m t şi cea de-a treia versiu ne românească, datorată lui Tao Jianwen. Florin Brăti lă şi Dan Mirahorian.
II. O propunere hermeneutică
1. Tradiţie.
Oao şi De1
Fixa rea istorică a lui Dao De Jing pe fundalul flozofci ch i neze clasice Şi totodată delimitarea. în cadrul textului. a stra turilor de vechime diferită şi datarea lor cu precizie sînt. cum am văzut. operaţiuni delicate şi ris<,ante. Mult mai im portantă ni se pare înc.'ldrarea cărţii în spaţiul cultural carc a gene rat-o şi în t.radiţia din care se revendica; de aceea ar f în ţelept. la început. de drum, să trecem în revistă cîteva din reperele acestui Dao spaţiu şi ale aceste} culturi, Şifu anndamentale ume binomulale Yin-Yang, şi Del' Aşa cu m demonstrează şi titlul acelei Cărţi capitale a cul tu rii al chineze, Schimbărilor, text fundamental "Ma re Cartea lui Cod chinez" (Vişan . 1990b : 42), China este o civilizaţie a devenirii. Cosmosul. Cerul Şi pămîntul, oamenii şi lume a vie, toate sînt supuse unei dinamici inexorabile, ca forme diferite de existenţă a "su flului" vital , qij, sau , mai bine zis , ca grade inegale de condensare a acestuia în tr-o formă defnită. Auto reproducîndu-se continuu , universul există ca o tatesimultanei de luc ru ' ri -eveniment ai căror parametri spaţiotemporali şi încărcături energetice se modifcă pe baza con stante a ritmurilor subiacente . pulsiunii Această simultaneitate ame ţitoare de fenomene şi proce se interdependente şi conexe , sub semnul căreia se află fecare membru al micro- sau macrocos mosului, a fost percepută, din timpuiile imemoriale din care se revendică civili7..aţia chin eză, sub fonna polarităţii Yin Yang. Dacă Vin şi Yang sînt forţe cosmice, sufluri universale. legi sau ritmuri ale materiei este greu de spus; acest cuplu a orientat însă dintru începu t fecare aspect al lumii chineze - de la specu laţiile magico-religioase pînă la astronomie. arhi tectură şi reţete culina re -. impu n'în d. în locul unei dia lectici a conflictu lui şi a opoziţiei . atît de fam iliară gindirii europene. o dialectică a complementarităţii. Vin şi Yang realizează astfel
INTRODUCERE
17
1I1'1'''I'lIll;llln binom în eare polarităţi1e inverse se re un esc , pe 11,1/;1 1 o/.!,I di dUflJc a coexistentei şi altern an ţei . Ci'ieiexistcnţa ',Ii 1101lI'xlstenţa, pozitivu l şi ncgatiVlll , id en titatea şi di ferenţa, 1011111111111 şi discontin uul, ma s e u lin u l şi femi n in l l l se află tot. 111111'111 Împreu nă, la feI cum lat.ura însorită a unui deal (Yang, I II 'I('II�lIl etimologic al termen ului) ap ar ţin e aceluiaşi deal ca I<' C'�iI' intllnec os pe c oast. a cealaltă (Yin); iar undeva, în in1"IIOni l il ceea ce p are a f numai Yin sau numai Yan g, se ,111:'1 )�ITJllenii d evenirii termen ului comple mentar, ee ea ce va
"1
U('
I rlvtat la in vers area
,11111,'
I;lni sl'irşit.
'" '" YIIJlg [
compel t ă a polarităţii, într-o cicli
Aşa cum note8Zc� IsabeUc Robinet: "le Yin
... ] so nt des lignes de force, des di rcctions dont le
I" 01111' ('st de se croiser et de s'emrneler, de jo ue r l'une contre 1'111111'1', a la fois de endrer et se donner impulsion, de "'IIiIiIIII<:r et ds'e 'al tneg mer, dont la fonction est de dessiner une 1I01l1,It· syntaxe de la polarite et de l'ambig u, [.,.] Ils sont le 1'11111'1»1' de la difference qui cree a tt rac t ion, ainsi qlle du de \,,'1111 ' C'I de la multip lie ite qu'ils font naître par leur eombinai IIlnls aussi, par la corr�laUon etroite qui les unit, ils
'UIII'I;
"0111 I('s t c moins de l'Unite de fond sous-j acente au mo nde, 1 '" 11I1I�lrent le dynamisme des contra ires qu'on ne connaît '111(' par eou
ples, dont l'antagonisme se manifeste pflr la loi qui regit leu r fonctionnement Uamais l'un etl'au III' ('II IlIcmc temp s en un meme lieu, sin o n l'un virtuellement ""II�' I'alltre). qui est tel que lorsque l'u n domk1e, l'autre se \' II I 1101 lI�e, forc e reservee, eomprimee et intens ifie e, en une o, ... lIlallon mouvante faite de passages constants de l'un â 1'111111'1', de l'un vers l'autre ,.. " (Robinet. 16-17), din În ''''(''11 sens, desigur, exişsiteuşor nţă şi n on e199 xialtul st1en:ţă Weu unul pe se una împl inesc,alta lungse Şi IIIHI!'. scurt 1111111 pc altul se formează, sus şi jos unul pe altu l se sprijină 'li 1 I I I I I I I Ic şi înap Oi unul altuia îŞi urmează (cap. 2)*, Iar cel (111(' (' llI IIoIaIşte maniera de de venire a tuturor lucrurilor ştie 'II Sllhceresc tot ce este greu începe prin a f uşor Şi că 1111 "\I'n! măreţ începe prin a f mărunt (cap. 63); de aceea, 1"'lalloxal. c eea ce urmează să fe micşorat trebuie să fie ini [lial IlIarll, eeea ce urmează să fe slăbit trebuie întărit la în " 1'111. Iar cel a cănIi cădere este dorită trebuie initial să f e III "1'1'1'11 de onoare şi favoruri (cap . 36). 1I'lIlllTllallCe
•
1',ltllll('riI<: se fac. desigur. la <":apitole din Dao Deding,
18
DAO DE ,liNG
Ca pol i, ca puncte virtuale in evoluţia tuturor lucrurilor, şi totodată· ca tcndin\c int rin seci care guvcrne<1zii transforma rea fiecăre i forme e nergic Yin şi Yang in-formeazii structura fecărui lucru-eveniment. potenţînd ritmic caleidoscopul de relaţii simul tane şi de determinări relative în care -
,
acesta este încadrat: legea însăşi a schimbării, ·regula abstractă după ca re se desfăşoară alt.ernanţa elementelor Yin şi Yang este însă. Dao, .un (aspect) Yin şi un (aspect) Yang", după cum sinteUza un apmult endice al Cărţii (Xiei : 4) . În acest sens, nuanţat şi schimbărilor îmbogăţit. Dao este folosit frecvent şi în Dan De Jing: cu m însă termenul nu are această unică semnifcaţie nici în tradi ţia chineză şi nici în textul nostru, credem că o privire în arheologia conceptului însuşi de devenire este binevdevenirii enită Caracterul Dao nu apare pe aşa numi tel e jia gu wen, in scripţii pe carapaeele de broască ţestoasă şi pe omoplaţii de animale mari folosite în scopuri divinatorii în timpul dinastiei Shang (sec. -16 sec. -11). Dao se găseşte în schimb incizat pe ·vasele rituale din bronz datind din perioada timpurie a dinastiei Zhou de Apus (see.-ll -77 1) şi are sensul iniţial de .. om mergînd pe un drum". O exegeză atentă, coroborată cu glosele exi stente în primul dicţionar al limbii chineze, Shuowenjiezi, datind din anul 120, a demonstrat că Dao a desemnat la început un drum drept, nesinuos, pe care se merge într-o Qirecţie defÎ.nită. Ideea de direcţie, de cale anume de urmat către ţel ul propus, a stat probabil la baza nume roaselor extrapolări ale acestui prim sens al termenului: .. a ghida, a indica direcţia , .. a spune" (..a person directs another by telling him t.he way he has to follow", cum cxplicitează Kal tenmark, 1965 : 22). .. doctrină", ..artă, metodă, cale de ur mat", .regulă, regularitate, tipar". În texte foarte ve chi, precum Cartea Schimbărilor, .
-
-
"
Cartea
cîntecelor
(Shijing)
Dao este folosit atit în ccl de
şi
Cartea
sensul direct
de
docwnentelor .drum,
(Shujing),
cale" cît şi în
..metodă (de guvernare)". Termenul desemnează nu atit o for mă coerentă de exercitare a puterii politice cît mai ales o artă, o metodă şi totodată o putere specifcă suveranului care, în calitate de şef religios, era singurul în masură să îndepli nească ritualurile sus şiceptib ile �ste de probabil a asigura comunicarea între Cer oameni. că atunci c înd se dorca dife renţierea între metoda propriu-zisă şi puterea latentă care permitea ,existenţa şi aplicarea acestei me tode se ,
folosea ter-
INTRODUCE;,RE ,
doua,
pentru
Dao
IIIC'IIIII
prima
şi termenul Del pentru
a
di-
10'1«'1I�;1 pilstrată şi in textele
I'oilt(' ar trebu i
o
19
timpurie pe ,II«' II
sl
ahil
daoistc.
menţionată aici legătura foarte it-o gindirea chineză între cosmos
(Cer) şi oameni, 11'1(:11111";' centrată pe persoana suveranului, care participă atit 1'1 ol'lllm:a c o s m i c ă cît- şi la cea umană. Fiecare acţiune a, oa- 111I'Jlllor pc pămî nt . fe ea de natură religioasă, politică, admi- 1Il,.ll'IIlIvn sau socială, este o formă mimetică specială. aflată ,,"1l ('Ollt rolul unor riguroşi parametri morali şi
religioşi; prin
oaJllenii se pun în corespondenţă cu Cerul. Pentru a asi �1I1i1 Illlna desfăşurare a tuturor ritualurilor pe care aeest mi "I",�fo, simbolic le presupune şi pentru a impiedica apariţia 1111111 d('�(:('hilibru între cele două ordini. suveranul, omul,par "\0 dl,'/lCe al culturii chineze, este chemat să-şi asume gu'ver- 111111'11 I l I lpertului şi să se potrivească cu Cerul, ating'ind astfel 1111111111 limită (cap . 68). Sinteza teoretică a acestor concepţii VII lIJ1nJ'{'1I abia în dinastia Han (-206 - 220). cînd suveranul. I I II l' IIOIllJlCşle în virtutea mandatului încredinţat de Cer înte II II '11'1 orllor dinastiei sale. se va angaja. în calitate de "Fiu al 1 ', '....111''', in ri tualuri sofsticate de adorare a acestuia; ele('1111'
1111'1111'1,'
prlrlf'ipale ale acestei teorii coincid însă cu
zorii civi IllIIlll'I ('hlnezc.
A"O'i ISI:1 pcrmanentă punere în corespondenţă a sferei cos- 11110 o' 1'11 ('l'a umană este centrată în jurul a două concepte, I Iii ti :II ('('1'I11Ili şi Dao al oamenilor . Primul, care apare deja I I I IIlvo'l SI' It:xte vechi, precum Carl.ea documentelor. Cronica 1111 /IlIl l!.IIO zhl Lan) sau Povestiri din diverse state (Guo yul.udo ·It'IIIIW;IZ;1 calea regula tă a alternanţei anotimp ri l o r. a ,"1",0,1111,,1' soarelui. lunii şi stelelor şi a aspectelor Yin şi
Yang, 1111111
1
ilO '111<1
i
('cea
ce oamenii treb uie să imite simbolic
pe pă1111111
1\t1:111icra îll eare se
oa ,'II
1I111Ir, IUIII'Crt ia fel de
sin
face această imitaţie este Calea vechi, pe care l- au dezvoltat şi
urmaşii săi. ;weştia, Dao al oamenilor este o normă
I, II 'III 111";1 Tllai ales Confueius şi 1',' 11111 1
etică de ," '1'.1111' 1'lIslIlieil stnlc1urată
şi manifestă într-un set de
atitu .11111
','1
IlIslI':!lri
ideal, "omul alesw*,
pc care numai omul
îl stă1'1/"
'do'
1'11
desi'ivîrşirc,
dar
la
care
fiecare
trebuie
să
aspire . .
1\111
pr.. ll1a1. m;castă excelent-'i traducere
il
t.crrnenuluijunzi
de
la 1
1 ..
" 111111"
"
superior , 1" ,all,"III .• n"
pi{'
V'?:III;
s-au
mai
propus
.om'
de
bine",
.om
20 f:<'otină
DAO DE ,JINq
su perioară a uman1ih'ii, acest. Dao se traduc e, in cazul suveran ului, prin pme ticMea unui ,.Dao al primil or rcgi" (din dinastiil e an terioa re) . rec ursu l la tradiţie devenin d o dată cu Con fu cius o dimens iu ne fundamcntală a
spiritualiL"iţii
chinezc. Dao De Jing folos eşte şi el de cî t.eva ori sin t a gmele "Dao al · Cerului" şi . " Dao al oamenilor" , constatînd însă disju ncţia to tală a celor două ordini: căci Cerul, la fel ca un arc, se află mereu în echilibru , m icşorînd ce e prea mult. şi mărind ce este prea puţin, în timp ee oamenii, în lipsa lor de înţelep che ciune , m resc multul şi micşorează pu ţinul (cap . 77). Cel Înţel eptul . a căru i mat să ace cu st dezechilibru este Cale se rezolve aseamănă Dao al Cerului (cap. 8 1 ) şi care este singurul în măs ură să re s tabil ească, în calitate de model al Sub
�
ceres eului (cap. 22), frcştile corespondenţe, prin metoda (Dao) potrivită . Aceas tă metodă va face obiec tul unei ana ljze amă nunţite în altă parte a acestei "Introduceri". Ne mărginim să menţionăm aici că termenul Dao, în sensul de "metodă" , poa te f înţeles de multe ori în Dao De ,ling şi ca "metodă a dao iştilor, doctrina d aoistă". . Stri ct legat de Dao a fost întotde auna şi termenul De j. ' tradus de noi prin "Putere", şi acelaşi demers arheologic ne va sprij ini în decelarea sensurilor sale. Caracterul De j apare fre cvent pe bronzurile din perioada de început a dinastiei Zhou şi este compus din bei elemente - cu sensul de "a merge", "inimă" şi , respe ctiv, "drept ". A cest d in urmă compo nent
pare
a
f
o
deformare
a
unui
alt
element
care
însemna "a privi", aşa cum demons trează analiza întreprinsă de Do nald M unro . Sinolog ul american conchide că de la sensul ini ţial, curent în dinas tia Shang , de "a consulta, a .privi în sus către strămoşii din ceruri pentru a afla care este at itudinea potrivită într-o aimmită impreju rare", Dej a dezvoltat în timp sensu l de "atten tion constantly focussed on divine1y decreedthe norms, [ ... ) cons istent attitude or viewpoint toward Heav en decreed norms which, in the case of ideal Dej . revealed itself in regularly appearing conduct in accordance with t hem" (M unro ,
1 969
:
190).
Cu alte cuvinte , Dej este ceea ce
face pos ibil Dao ("arta" sau "metoda" s uveranulu i), acea putere Ia tentă care îi permite acestuia să asigure efcacitatea ritualu· rilor orientate către perpetuarea corespondenţelor cu cos
mo su l. Î n exprimarea lui Granet. este vorba de SEf cace quand ene a tendence ă. şe part iculariser [ ... ) . Ef cace qui se singu larise en se realisant" (Granet.
1934 : 303) .
INTRODUCERE
Vao De
Jing utilizează de mai multc ori tcnnenul în
acest � ; ('ns tra diţion al . a 'f Illz estrat sau
pe
.
deplin
A
st rînge din plin Pu t erc·
cu
.. pll tină Puterc" ( cap.
Puterc"
(ca p.
38) sîn t
55) .
(cap . "multă
59) .
.
.
Pu tere"
doar cîteva instanţe în care
De l ('st e perceput ca o Pu tere specială a ind ividului. ca o "virtutc" ( i l l sensul et imologic al cuvîntului) care poten ţează fec are act al accstuia; în fecare din accste cazuri însă . există implicit !:ii l i n al doilea înţeles al termenu lui. Astfel . Del es te în tcxtul I l ost m. în Zhuang zi şi în al te texte de sorginte daois tă o .. Il " tere" şi o "virtute" carc depăşeşte s fera restrînsă a uma I I l I l l I i . desemnînd spontaneitatea tuturor lu crurilor. "an inner ( j l lali ty of strength and power that makes a thing what it is 1 .. , 1 . a psychic for ce or qu ality inherent either in the natu ral 1 1 I l I versc as a whole ( ... 1 or in individual beings" (RickcU. 1 ! I H5 De l a III
:
43). Nu se poate st abili cu certitudine data la care
C cput
să fe utilizat în acest scns .
apropiat de elanu l
vital I H'rgsonian. însă hotărît nu Dao De Jing este primul text care ma rchează această extrapolare . O grăitoare dovadă este şi fra- 1.:1 di ntr-un alt apen dice al Cărţii sch im bărilor: "Marca Puterc ;1 Ccm lui şi pămînt ului înseamnă a da naştere ." (Xici. 1 :
12) Pentru a încheia această tre cere în revistă a sensurilor lui f)I'
în
J
trad iţia chineză. trebuic spus că în confu cianism ter-
1 1 1 I 'Ilui îŞi păstrează semnifIcaţia religioasă iniţial ă. find pus I I I S ;. continuu în relaţie cu virtuţilc care al cătu ies c codul etic al .. omul ui ales ": pietatea flială. loialitatea, omenia sau dreapta
1"
c ! ccată .
Ast fel. De l
cste un fel de forţă morală carc
defneşte f · aract.eml
indivi dului
în raport
cu
normele
confucianistc .
pu I nca care îi permite acest uia să se înscrie în mod fresc în s! era' socialului şi să se defnească în raport cu semenii săi ! ' -l a I I
.. prestigiul"
obţinut prin constantti l apel la valorile etice
.
1 )(10 Ve
Jing . într-un capitol extrem de polemic la adresa
con1 I 1 1 ' 1;mismului
(cap.
38).
utilizează termenu l în mai multe
sen ,,"ri . printre care probabil şi aces tea. Del devenind astfel o v i r t ute oarecare şi cond amnabilă ca atare. alături de întregul ( ' oc ! cI ic stabil it de Con fucius, pentm falsa criteriologie pe ca I'f ' () impune în apre cierea acţi unilor oamenilor. îndepărtind u-i asl ld de adevărata Cale , atotcu prinzătoare.
2. Înteleptul
şi ceilalţi
După acest excurs prel iminar. cîteva op ţiuni se cer strin '(f ' 1 l 1 cursul
formulate
înainte
de
a
înainta în lectu ră .
Căci
dis
rR.�9"
DE
JIN(} '
de fa tă , la ' fel ca' olice alt discurs despre Dao De .ling, îşi asumă vocaţia comentaliulu i, prOiectînd coerenţă asu r-ra unui text supus, mai mult decît altele, devenirii întru lectură . Datorită statutului cu totul aparte pe care îi are Dao De Jing, de matrice plurcjJă de sensuri, nicicînd unitară, nicicînd com plet decelabilă, olice text despre Dao De Jing nu îl descifrează pe el , ci se proiectţază pe sine între cititor şi ca rte . Urrnă riildu-şi mai mult proplia coerenţă decît su punîndu -se incoe ren ţei fu ndamentale a textului de bază, comentariul face apel la artificii de logică, la manipulăli sensuri, ncUItînd totodată numeroa seşi reorganizări altele plinde opţiunea hermeneu tică pe care o relevă. Acceptînd toate aceste risculi şi mai ales riscul maxim al unei lectu li de sine, şi acestui discurs îi este sortit să rămînă parţial şi limitativ, produs al propriilor conI
venţii; este spera nţa le noastră in în urma decupălilor şi restructurărilor pe care vom că, opera suma semnificaţiilor saIe, Vao Ve Jing va rămîne cît mai apropiat de sin e , ' deci mereu inefabil şi mereu altul. Vom identifica în text , ca structu rator textual, şi vom pro pune drept pivot central al acestui di8curs termenul sheng' ren , Jnţeleptu l" . În retolica neunitară a cărţii, Înţeleptul, ca subiect al enuntării şi . totodată, adesea, al enuntului, este cîn d ascetul care , plin tehnici speciale . urmăreşte obţinerea ilumi nă rii şi identificarea cu Dao , principiul indeterminat. cînd iti nerant care îŞi oferă sfatu î� lilei principilor răz boinicifilozoful ai epOCi i, cînd maestru l care împărtăşeşte doctrina di scipolilor, cînd iluminatul care deSCrie de -nedesclisui. r�ie în tf'-xt, fie în contextul din care se revendică Vao De Jing, Înţeleptul este astfel prezenţa care orientează · ansambl ul de sensuli simu ltane ale cărţii: fiind în plus cel care, aici şi acum, su sţine şi aces t text despre în încercarea sa de . a fi întru.
Sta tupluralităţii. tul textual al Înţeleptului estesale, astfel semnul Prima din ipostazele şi pus care sub va constitui su biectul acestei secţitmi , este cea de indi!vid' chemat să rezolve tensiunea destructurantă creată intre co smos şi oameni, între ordinea între J lat.uÎntr-o ră şi manieră cultură sau între Daonaturală al Ceru şi lui cea-socială, şi Dao al oamenilor. nc sistematică Şi de mu lte oli repetitiVă, te}i�tul identifică motivele a<;estei tensiuni - limbaj ul şi dorinţa - -şi postulează o Cale a Înţeleptului, Calea ce trebuie unat{ 'i pentru repotenţarca fireşţllqr, dar de muh pierdutelor core,s pondenţe. . .
.
· INTRODUCERE
23
Nici ngată limbajul ni ci scriei dorin de ţa topoi nu sînt o istorie, în delu în şi cadml ai fli ps loitzoefde ci chineze limba Jul oc u pînd în să un loc cu to tul aparte. Căci dacă exis tenla şi perpe tuarea cosmosulu i şi a oa menil or s in t intim le gate de t i pu l special de mimesis ritual practi cat de s uveran , numai Il umele , concentrate în formule capabile de a sus cita în treaga real itate care se ascunde în spatele lor, sînt s us cept ibile de a- i conferi şi garan ta rituahI lui eficaci tatea de care are nevoie . Inr cînd nu mele sînt fixate prin actu l major care este s crierea , elc cons truies c un sistem semiotic complet, formă el e
repreze.ntare ideală,
prin
care
cosmosul
baza t pe o se
regăseşte.
in fiecare din
sale , înşi si mbol i s mu l atot cuprinzător al fel sca aj se ul resume îns uş i, Cang , . al crieriilimb , "ne pas Jliie ct Illais ... institue le fa it d'ctre avec" (Vişan , 1990a : 259) . Iar dacă semnele se c onst itui e în embleme ale realulu i, iar a...pectele
semn elor. l, la inven t a t o rAstfe u l mitic re conune
I I l l mirea poate să provoace, să orienteze şi c hiar să controleze i n totalitate fe no m enele , pe ri col ele i ni i p ar elnă e in staurate in. ac e st fel sînt maxime . Nu ord mele, îm pal reu cu toate conexiu ni lc în a că ror combinatorică se integrează. instituie o logică s in t a gm a ti că specială, care suspendă
simultaneităţile şi dis care stăpîneşte limbaju ace sta o aventură epis gieii pfi!r se, un act nefaste
as upra realului însu şi
('ontinuităţile cosmice, astfel încît cel l a j l l nge. cu timp ul, să fa că din temolo gratu it
cu
cons eCinţe
extrem
de
Pc s ub linie rea acestui fa pt şi -au
.
bazat sollştii chinezi mare pa rte din strategiile lor şi este posibil ca , prin lOgica paradoxurilor, dovezi ale capa cităţii de prol ife rare monstruoasă a făpturilor limbajului, ei să f in cercat să s curt drcui teze conştiinţele pentru a recupera ceva din ritualismu l tll i1ial al numirIi. Urmărind s copuri diferite , confucianiştii vor prop une o încear (' ,i
"rectifcare
a
nu melor",
demers
rcpotenţarea întregu lu i sis tem de
Cer �I oameni,
prin care
corespondenţe
se
între
sis tem devenit nefu ncţional tocmai datorită lipsei dc adecvare a numelor. aj uns e simple etichete lipsite de scmnifkaţie . la o realitate. mai ales pol iti că, în continuă sch imbare . in a ceas tă tradiţie se î ns crie Dao De Jing cînd porneşte ('m ciada împotriva limbaj ului , pentru reins tau rarea eChilibr, u lui în lumea fenomenală. Nu mele $înt în primul rind vinovate , s usţine textul, de introducerea diferenţelor în substanţa coe
rentă ş i ritmică a realului
. În a ceastă structură compactă. în starea .,lemnului ne lucrat" , pu, în care se afla universul cînd
24
DAO DE
.JING
Dao era respec ta t şi urmat chiar şi în cele ale oamenilor, nu mele au inst ituit organ izare , ordine şi fragmentare, introdu cînd distincţii artificiale între lucrurile egale întru Dao . Dc îndată ce � le mnu l nelucra e a fost cioplit. au apăru t nu melc instituţii (cap . 32) şi, paradoxal poate, dOrinţa. Căci, ieşiţi din ignoranţa naturală pe care o aveau în vre murile vechi, cî nd Dao domnea în Subceresc (cap . 65) , oa menii încep să fac;:ă diferenţa între frumos şi urit, între bine şi rău (cap . 2) , între "Prea bine! " şi .Bine!" (cap. 20) , apucînd pc drumul fără capăt al unei cunoaşteri păgubitoare care du ce, în plus, pri n valorizări artificiale , la apariţia şi perpetuarea dorinţelor. Relaţia dintre dorinţă şi cunoaştere este, aşadar, biunivocă, întrucît. cunoaşterea lucrului de dori t permite atît apariţia dorinţei cît şi crea rea de noi obiecte su sceptibile de a satisface această dorinţă, iar dorinţa , odată ins taurată , du ce la dezvoltarea şi nuanţarea proceselor cognitive. În impe riul relativului în ca re omul este nevoit să evolucze după abandonarea simplei intuiţii şi înlocuirea ei cu discu rsivu l şi raţionalul, dori nţele diferenţiază net Calea oamen ilor dc ade văratul Daotemlen al Cerului . Datorită de dorinţei , Yoamenii apreciază un singur din perechile tip Yin ang, care polari zează fiecare a spect al existenţei lor, căutînd viaţa şi urînd moartea , apreciind bogăţia şi onoarea , luptînd să scape de sărăcie şi de dizgratie etc. Rezultatele aces tei valortzări -
sînt însă
dezastruoase ,
căci
cel ce
e
bogat, arogant.
şi ţi nut la
mare cin ste merge singur eătre propria-i picirc (cap. 9), scumpul mai mu lt păgu bclŞte (cap. 44 ). cel ce guvernează p rin legi s tricte îşi ",du cc statu l pe margin ea prăpas tiei (cap . 57) etc . De ac eea text u! , infierînci dorinta ca cea mai mare dintre de a -ş i crime f" ee (cap . 46) şi (':1 f'ca mai Sigură. modalitate
!'fiu sir'şi (of.'hrnl f;l Tl I H lf> !':� r?j Ve!h'fc . urcc he8 fil n� au z, gu c!(\.-i nc Sk,1 i: '.ii hptdc nt'lreb ll icc - CF:·p . 1 2), prop ll ne, prin in�d('pt , S�/ llţJi. f'lG !I'; dc, J'l,.cf:sta gok � tl; inim ile , �� lii.heş te ,l J'1- hU,iilc şi în' ;'lli !Jnc:"l/j (' I{l) t l<' şterpa . um plînd Jn <,c h imh bnr t,ile SllPl,şi lc:" �� i in t f., rin( L: � - h-; o8 :jclc (eap. ,3) : pC' ]l tr : � a sc ăpa cI 1n � 1 l � î de t1c i"iI I! . C. � �,� I 1) \)c h {,;J� �ă � . prin f'XCf{:? Lii 3I'criale . orgd !1c lt: de sim t. rrst \lpînt ; l i - � i ,.t rc(' cri lc4' şi închVÎl Ill poar � a " pi ;' i t l : llli (C.lp. �-) f)l : r'C :, n! al ,� decva tă mcL: ldă rămîn :: insii. I lC
ra
fiptll ircn , f' rin ca ITvc: 1În( ]li -se la perioadă ideală iri CU l'C Dao era respc<, j ,it de 6 1 t r c o
I NTRODUC ERE Ncfăptuirea, wuwei sau "nonacţiu nea" , nu însea mnă o re I I l \nţare completă la orice fel de acţiune, un fel de inactivit at e .
�a ll
delăsare generală , şi nici un fel de Yoga a renunţării la
r('zu lt atul
fap telor salc,
vorba, l I lal
precu m
în
Hhagavad- Gîtii;
este
de respectarea principiului naturaleţii
degrabă,
lucruri lo r. prin încadrarea fiecărei fapte
Iu liei şi devenirii universale dh1lc1e intrinseci ale fiecărui
în
ritmurile fireşti ale evo
, în conformitate
deplină cu
ten
lucru _ În acest sens , nefăptuirea
f consi derat ă a f în primul rind o atitudine de
p( )at e
completă
lI
olllmixtiune
evenimentelor,
în
desfăşurarea
natu rală
a
pe
in ţeleptul o contemplă, dar nu o modifică în nici un fel
I ' lIr e
Imp.
64) .
Cu
alte
cuvinte,
daoistul
îi
lasă
fiecărui
lucru
spon t a l lei tatea, ziran. naturalul la nivel individual, acel "de-Ia-si ,I I I ''' ('ure ii perm ite să fie ceea ce este şi să îl urmeze pe Dao e - ! II Isllşi nimic altceva decît regula de a fi "de -Ia-sine" a între1\ 1 1 1 1 1 1 univers . Calea de a face este pur şi simplu calca de a II parc
a
spun e t.extu l, şi de aceea făptu irea nu înca.pe în vasul
� li l( "' 11 care este Subcerescul (cap . 29) . Astfel. prin nefăptu ire, 1 I 1 c - i o laptă nu ră mîne ncfăptu ită (cap . 48) . iar poporu l singu r 'W schimbă , se în drea pUi , se îmbogăţeşte şi ca lemnul nelu ni ll devine (cap 57). ( : al itatea de via negativa a ace stu i demers al daoistu lu i .
. - v l d I ' IILă.
este Făptu ind fără făptu ire,
1 . 1 1 : 1 si) se amestece
şi
amestecînd, u-se în lucru ri
gu stînd fără să, gu ste (cap.
63) . î nţ elep
-
1 1 11 ( 1 ll llrab alan sează , printr-o 0p1iune inversă , toate actele de I li l / i t i varc axiologic-ă pc cCl re este hazat ă C<1 lea lor.teDe oameni I ( i 1;1� , ci l1a ţi3 Întregului tex t pentru va lOii resimţi cn I l1ega : " " . { 'recu m ,.jos" , 1 ! Il: il" , ,.slab", iin iştit" , \"alon carc, în ..
..
10;l \';c n, ă ele rec up erare pc
,' ,1
. " , ,: - I l" < lic! 'c
carc
o
su prav k\l Iire
Calea dt:
propu ne Vac De ,ling, inll"u
Dao ,
O cale de
St i' l'
•
1 ' <
i
: " (, ! ; i n:
. , 11
('" n; ,
-, : :\1
' , 1 1
pC1"spec t i v,'l ist Oris l i 'i rcproşatii
ie,:x 1.· l! ui l:� J �' l r H . PC ff'CpI J i.
, j, " ' i ' ; ;'j \i!:' yi ;e l lu1.ca
"
(� j l 1
:: 1,': ;
t, .1L.
u nui
m,cre .
ca
un
C('fv!l lC ;llcr
..
;-a fo st
: la nu;:d pr ;.'!{;rn aU(·
el.ow j
,', fla l
li1
il lll cnin t,a i. de v('ei ni, ma i j1 utcn J i
ci, J
j ' : <' i·l I I
� . r ; ( : lvid
�}j5 :�
r;'{T(� U
!r
j r: rr�.( {J ş at de pcr j('o it 'lc epocii in re
j � L 1 H-LTC1 l1 dclf' ?l fr j (,8
� f:
C if hi jd t!" · ··1 dev8 r 1 �� l)
('u
("v-:n .J, , ; i i 1"l : )tLJ L' ing (Ct rahnn J . l D sn · 2 1 Ri, sau d�\c i� � î } 1 ' " , ',1)c ':C j-,:Umism (U;\ ll.l; C: h'i Ch �w) sa u . di mpo/ rf(-.l 5 v ; ' i , ('arac ' I i ! ' : : v atof (Eu Shih) îi sint dimensi ulli lr :"u n d am c l'hl e , ea : " . ' , q ;n:': I l.i "ă pc 'c are o pred ir{t ' îşi 8:rc v al uarea 8;1 filOLollcă
I
, I I I " i l l l " pa rte. Căci în spa tele
acruill i
l I I ", ' a
;d
multor
pasaje
al e
c?i r1ii
nu se asc unde
o
re torică
26
DAO DE JING
flozofului itinera nt în cău tarea unei poziţii of ciale în guver nul unui stat oarecare, ci subtila dialectică a negatiei , prin care textu l atrage atenţia că, pentru a put.ea f pe potriva Căii Cerului, oamenii trebu ie să înţeleagă legea alternanţei şi co existenţei contrariilor, Dao, regula devenirii natu raJe a uni versu lu i, manifestă în mod egal în ceea ce este consi derat po zitiv cît şi în ceea ce oa menii socotesc negativ. În binomu l de tip etre-paraître astfel constituit, înţeleptul neagă aparenţa pentru a aj unge la adevărata esenţă , sinteză a contrariilor. De aceea învă.ţătura sa este fără cuvinte (cap. 2) şi de ace ea doreşte să nu dorească (cap . 64): de aceea, deşi este în aparenţă în spate , este de fapt în faţă şi tot de aceea, deşi lipsit de egoism , poate să-şi împlinească orice pornire egoistă (cap. 7) : în fne, din acelaşi motiv, deşi umil, mărunt şi dis preţuit, la ICI ca şi apa (cap. 8), care , ca orice lucru slab şi Oexibi I. înVinge tot ce este tare în Subccresc (cap. 78), el pă şeşte pc calea vieţii (cap. 76) şi lîngă Dao se ană (cap . 8) . Prin practicarea constantă a acestei metode inverse , a acestui Dao negativ, centrat pe nondorinţă, noncunoaştere şi nefăptu ire, Înţeleptul, atunci cînd guvernează, reuşeşte să rei ntegreze or dinea. umană în ordinea cosmică şi să recupereze acel "de -la sine" al lucrurilor. Şi dacă suveranul, după care se modelează întru to tul Subcerescu l, reu şeşte acest lucru , oamenii revin ei înşişi la starea de dinainte de cunoaştere, a "lemnului ne lucrat" . Astfel, cînd marele Dao, revărsarea care curge peste tot şi din care iau făptură toate lucrurile (cap. 34) , este res pectat,. cele zece mii de lucruri singure intră-n prefacere (cap . 37) , Ceru l şi pămîntul se unesc lăsînd să cadă rouă dulce, nimeni nu mai porunceşte poporului care îşi găseşte de la sine buna aşezare, în starea de pu (cap. 32) . În plus, oamenii nu îşi mai folosesc uneltele şi instrumentele, revenind la uti lizarea sforii cu noduri, în locul atit de periculoaselor semne (cap. 80) : inimile lor sînt toate haotic amestecate , indivizii pierzîndu-şi identitatea ia r (cap. Înţeleptu îi tratează pe ca şi pe egoismul, nişte copii 49) .l Numai astfel. în toti starea de
şi .făptuind fără făptuire�, se poate intra din nou în con cordanţă cu Dao al Cerului. Transferul acestei viziuni utopice în sfera moralului , trans fer realizat relativ nesistematic şi numai în cîteva capitole, a constituit ţinta atacurilor confucianiştilor timp de secole . în trucît cu noaşterea aduce cu sine şi impu ne categorizări etice, Dao, sinteza tuturor antitezelor, nu mai poate f unnat. De
pu
27 aceea in�eleptu l. consecvent sieşi. poate fi, di n perspectiva îIl
a
atît cei care 'nu sint buni - cap . 49 , iubind în ega lă măsurii şi învăţătoru l ('1 ' 1 bun - şi lucrul de studiat - cel rău - cap . 27) , cît ..şi " ri ) \ 1 " (ii tratează pc oameni ca pe cîinii făcu ţi din paie , obiecte ri tu nle distruse imediat după încheierea sacrificiului în timpu l ( ';'l l'Ilin sînt folosite - cap. 5). În fapt însă, el îşi ia drept inimă Il lima tuturor (cap . 49) , abandonîndu-şi sinele (pornirile ego I s t e şi dorinţele) şi potrivindu -se cu tendinţele fireşti ale fie-'
l � llstă
diferen�ierilor morale prcdlcatc de con fucia nişti,
" hl lll " (este bun cu cei care sînt buni, dar şi cu
('nruia, întru Dao . Din această perspectivă trebuie probabil înţelese violen tele la adresa mo.ralei foarte riguroase cu care confucia I I I � tll doreau să îngrădească tendinţele naturale ale oameni lor. morală centrată teoretic pe metafJzica tradiţională a par t t clpării omului la ordinea cosmică şi sintetizată într-un set dt: virtuţi care , exist � nt e sau nu, pot fi mimate cu uşurinţă utacuri
pri n nenumărate atitudini artificiale şi lipsite de orice fel de ri t l l n lism . De aceea , consideră Dao De Jing. numai după , ce 1 l 1arCa Cale a nefăptulri i a fo st abandonată au apărut virtuţile I l l ll lt apreciate de confucianişti .. omenia, dreapta judecată, plet a t.ea filială şi loialitatea (cap. 18). Numai prin abandonarea lor. împreună cu păgubitoarea cunoaştere care le-a generat. :; (' pon t.e încerca revenirea la Dao (cap. 19), prin nefăptu ire . I '(' qictuarea lor duce la forţarea Subceresculu i şi la perturba !'I'a ('ompletă a ordinii firii (c..ap . 38), lucru pe care însă inţe I ( ' pl n! nu poa te să-I accepte , Astfel, ceea ce ş-ar putea numi I l lorala
altern ativă propu să de acesta
în Dao De .ling se
ba1' ; 1" ':1 pe cele trei "comori" ("blîndeţea" , un fel de atitudine de I > l J l I ;' j \!()int-'i interioară care se manifestă arin nefăotuire. fnura..
28
DAO
DE ,lING
lenu findu -ne sit uarea inteleptu lu i în raport nemijlocit cu evenimentele exterioare. Privirea sa înlăunt ru , care conduce la ceca ce s-a considerat a Il cea mai veche mist ică şi meta fzică din islona spatiu lui cultural chinez, va const itui subiec hit următ.oarei secţiuni.
3. Înţeleptu l
şi Dao
Vao De Jing nu defneşte o metodă (un Dao coerent.) pen tru a aj unge la Dao. Daoismu l religios a delimitat o asemenea calc plin interpret.area într-o manieră exhaustivă a celor cîteva aluzii , sugesti i sau menţionări nesistematice ale unor tehnici de respiraţie sau exerciţii de prelungire a vieţii, considerînd întregul : ext drept depozitaru l unei vechi învăţături ezoterice. Astfel, f presii purta suflarea sufletele în îmbrăţişarea cu prccum: Unul"a-ţi , "a-ţi a-ţi potoli vieţii pînă la molcomire", şterge şi cură ţa tainica vedere", �a deschide şi a închide poar ta Cerului" şi "a pricepe şi a înţelege cele patru depărtărj" (cap, 1 0) au fost considerate a desemna acţiuni practice direct orientate către unirea vitalităţii cu conşUinţa (Clcary, 1 99 1 a : 3) şi c.ătre crearea vidului interior, pentru perceperea ..
mistică a lu i Dao . Acea stă gol ire de sine, realizată prin proiectarea în afară a sinelui şi integrarea sa în ordinea Şi în ritmurile celor zece mii de lucruri, este menţionată şi în capitolul 16 şi a devenit un exerciţiu clasic , atît în daoism cît şi în budi smu l Chan (Zen) . Tehnica aceasta duce, prin blocarea organelor de simţ menţionată mai sus, la conservarea propriei energii şi la re gresia simbolică în starea copilăriei. Cel care îŞi controlează Pu terea (Dej) vitală este asemenea copilaşu lu i pe care viespile şi tîrîtoarele nu-l muşcă, farele foroase nu-l sfîşie şi păsările de pradă nu îl omoa ră: esenţa sa a atins desăvîrşirea , iar ar monia sa perfectă vieţii (cap. 55). Fiind slab, Şiînsă plăpînd, apucă pe edrumul . 76) nu îmbătrîneşte niciodată (cap (cap . 55), căci practică Dao (metodele de prelungire a vieţii şi de obţinere a longevităţii preconizate de
daoişti) ; astfe l, este c.a pabil să rămînă în starea etemei pruncii (cap . 28). Asemenea menţionări pasagere' pot cu greu justifca inter pretările canonice care au proie ct at în ezoteric fecare frază a textu lui . Mult mai importante rămîn , în opinia noastră, com ponenta mistică a cărţii şi ontologia ne sistematică pe care o schiţează Vao De Jing, pornind de la cîteva elemente, de evi-
INTRODUCERE
29
dt' l l U i sorginte mit ică şi trâdition ali'i . preluate din tabloul in ( ' ( lcre'n t al primelor cosmogonii chineze. /\. cxistat. spune [Jao De Jing, un lucm haot ic da r împlini t , 1 I 1:1 in tc d<; Cer şi pămînt născut . fără sunet şi formă şi singur I l I t rn neschimbare , mamă a Cerului şi a pămîntului; numele
nu Dao est.e( ( ' : cunoscu t. însă convenţional poate f numit p . 25) . Strămoş al tu turor lucrurilor. anterior şi Izeilor ( ( ' a p . 4) , formă fără de formă , imagine chiar a nefinţării, nedes l l l ş it :') şi obscUJ,:ă (ca p 14) şi conţinînd în sine , in
� ;;'l\l
Tluce, ima i�l l I ih:. prot otipm ile şi esenţele tu turor lucm rilor (cap .
21 ). cste matricea universulu i. Cînd I )ao
de
latenţe
şi virtuali tăţi
a
îi dăm nici un nume, Dao este obîrşia Cemlui şi pămîntu I I l i . zece iar mii cîndde îi dăm un nume este mama celor II I( 'ruri (cap . 1) . maţer genitrix care propu lsează continuu lu ('fl l lile în finţare şi prefacere . Pîntec uriaş, misterioasă fe1 1 1 1
1 1 11'1: ). rădăcină a Cerului şi a pămîntului, 11 seacă niciodată ((' ap. 6) şi, asemenea unui vas uriaş, nu se umpledînd nicicînd ( ( ' : I p . 4) . Ea a generat întregul univers, naştere unităţii pril llordiale , care la rîn du-i s-a divizat, stării de dualitate ur I l l l l lrlu-i în sfrşit terţetul din care se nasc , continu u, cele zece I I I Ii dc lucruri, în pulsiunea constantă a riimurilor Yin şi Yang ' �I in armonia deplină a suflărilor vitale a le fecăruia
(cap . 42) . Naşterea celor zece mii de lucruri , proces prin care aces tora li se conferă propria spontaneitate, De) . este denumită to t Ve) , termenul cunoscînd astfel o dezvoltare semantică re I Jla rcabilă. Pe baza omofoniei existente între De) ("Putere") şi dt':;. ("a obţine") , textul constm ieşte coordonatele fundamen t al e ale unei ontologii : Dao , ca mamă, dă naştere lucmrilor (lin proees numit De )). iar ceea ce acestea obţin (de2) de la 1 ) :10 este De ) , Puterea, spontaneitatea, "ceea ce lucrurile obţin t i c la Dao pentm a se naşte", cum se spune în Zhuang zi (('ap. 12 , "Cerul şi pămîntul") . Astfel De ) este simultan un pro (' (:s şi efectu l acestui proces , ceea ce face ca lucm rile să
fe IIleruri şi, totodată, ceea ce le pot.enţează devenirea. 9ao în su şi este, la rîndul său , atît "mama", potenţialitatea Ilinţi ală ;r cosmosului, cît şi, simultan , regula devenirii universale, le gea care guvernează autoreproducerea constantă şi ritmică a ('osmoslllui pe baza Puterii cu eare fecare lueru este înzes t raI . Şi atunci este fresc ca marea Pu tere întnl tot.ul pe Dao singur să-I urmeze (cap . 2 1 ) . căci Dao aduce-n făptură lucm riie dar Puterea le hrăneşte, le creşte, le face să se dezvolte, le îngrijeşte, le împlineşte, le ţine în viaţă şi le adăposteşte
30
DAO DE
(HrNU·: i
(cap . S I ) . În plus, pentru a încheia prezentarea tabloului evo ţiei lucrurilor p e care îl propune De .ling , trebuie lu spus că Dao nu este numai sursa , "rădăcina" din carc iau naştcre cele zecc mii de lucruri, ci şi locul la care se întorc toate cele care au primit făptură, la încheierea ciclului prcfacerilor suc cesive prin ·care trec : multe ca fru nza şi iarba, fiecare se întoarce la obîrşie (cap . 16 ), reluîndu- şi starea originară an terioară fiinţei (cap . 14), ·căci întoarcerea este prin excelenţă mişcarea lui Dao (cap . 40) . , Toate aceste afirmaţii sînt făcute în Dao De Jing din per spectiva înţeleptului care, modelîndu-se întru totul după Dao , reu şeşte să obţină percepţia specială a iluminării, putind să contemple atit manifestările concrete ale lui Dao în lucruri, naturaleţea şi spontaneitatea lor, cît şi latenţa ontologică a
Van
·
universuhii, starea anterioară ma
"
şi
sădăcina"
şi posterioară
cosmosu
lui.
existenţei, "ma�
Contempla
rea
nu
se
datorează însă simţurilor, ţiune nu poate fi văzu t, poate
f
simţit (cap.
ci
spiritului,
că ci
privit,
Dao
în ac
ascultat. nu poate f auzit, iar pipăit nu
14).
De aceea, este necesar ca Înţeleptul să se
întoarcă întru sine, să închidă poarta spiritului şi să-şi astupe Htrecerile " prin care se pot strecu ra în corp dorinţele (cap . 52,
56), să-şi reducă la maximum po tenţată de discursivitatea limbaju lui capacitatea (cap. 47) , cognitivă să practice nefăptuirea şi , poate , exerciţji speciale de · liniştire şi obţinere a vidului interior (cap. 16); numai astfel el poate să cunoască armonia de sinc şi etern ul. pentru a obţine iluminarea . Iluminarea
nu este însă numai
cont emplare
a
apa riţiei ,
devenirii
şi extinc
ţiei lucrurilor
(fdu l în
care se manifestă Dao -
prin perechi
com plementare de lip Yi n -Yang - sau starea sa laten iă) , ci şi o in tuIV e deplină a ('oerenţei fu ndamentalc a un iversului (cap . în virtutea principiulUi însuşi al uniLc;.ţii (cap . 1 4) . al ace lu i ceva care facc un iversul să fie ceea ce este, Unu sau Dao (cap . 39) .
56) ,
În acest sens, ('înd percepţia Înţeleptului depăşeşte dua li
tatea struc turală a lumii cît şi coordonatele temporalc , ab stracte sau mitice care o dellnesc, Dao aj ungc să fie perceput
ca un principiu atotcupri nzător imanent lucrurilor; căpătînd astfel o încărcătură numenală cu totul deoseb ită, Dao nu poa
te f decît aproximat în Dao De Jing, într-un efort constant de numire a nenumi tului . Regula devine prinCiphÎ şi . pentru că orice descriere este în mod necesar limitativă, dat fiind
că
nu mele întotdeauna etichetează
şi circumscriu realitatea desem-
I NTRo m J C I<� H E
text ul
1 1 . . 1 ;', .
este
nevoiI.
să
3
apelezc
la
1
tcml{:nul
nega tiv prin 1 ' \( ' < '
!
(,Il
t;'i
,
WU / ,
"('cc,,
cc
nu arc,
ccea
ce nu
exi stă",
el
iminind at rihutele şi findsă-I mairostească, aproape adcvă ru l 1ţ?i'1 ' cpitetcle ('are încearcă Din cauza acestu i transfer de semnifcaţii ale termenului, ;de Ic i
.
Icitite ' I l e v:l din cele I . l Ital1 Dao De siJing1 1afrmă,
frazeniveluri din text pot f laimportante mai multe . Astfel, în 1 ' , lpitolu l 40, că luc ru rile din Subceresc se nasc din existenţă, 1 ' ,\lst cnţa însăşi năseîn du-se din ceea ce nu există, din ceea 1 ' ( ' prccede (ca "ma mă") , dar coexistă (ca regulă) existenţei, l a ni a avea însă nici unul din atribu tele acesteia (nume, forÎ n a fara acestei lecturi 1 1 1 ;'1 , sunet, culoare etc) , însă. la un I I lv!'! şi mai înalt de abstractizare, precedenţa marcată aici poa te fi ci tită la fel de bine pe un plan strict logic, principiul 1 1 1 1 1 1 1 perceput ca an terior regulii . la fel cum legea precede ma I nl a , cum conceptul abstract al calităţii precede manifestarea 1'1 J J 1 lucruri concrete sau cum ideea de unitate precede uni la li 'a însăşi. În acelaşi fel poate f înţeleasă şi afrmaţia din I ' aplto lul 42 , potrivit căreia Dao a născut Unul , de exemplu, 1 I IIIr I în general greu de spus în care capitol al cărţii Dao este 1 1I' (,l 'cput c;.'l regulă a devenirii şi în care termenul denumeşte 1 1 1 i 1 Ilcnul; cele două sensuri coexistă, fecare afrmaţie despre I lao Ilind din această pricină sortită să rămînă la fel de greu dl' deecJat precum conceptul însuşi. I 'e de altă parte, asemenea încercări de a defni Nenumi I I ti. I :icute într-o manieră nesistematică şi incoerentă, pot ex1 , ) 1 1 ';1 atî t obsesia textului faţă de nume şi numire în general, I I I ,:! i cnIciada pe care o poartă împotriva lor, tocmai din pri I 1 1 1; 1 faptului că ele nu sint decit parţiale şi relative . De aceea III/ O J )e ,ling este bol nav de boala limbajului şi de
aceea Dao constituie subiec tul discursului nu este eternul Dao, iar 1 I I I I 1 Idc care poate f numit nu este eternul nume. Abandb-� 1 1 1 .111 Jlumele şi deci, cum am văzu t mai su s, reducînd la ma , 1 1 I 1 1 I 1 l l procesele cognitive direct.e, păstrindu-mă continuu în ' , I : i ('I';] clemei lipse de dorinţe, pot contempla latentele on tice , I I I' 1 1 \ ( 'ru rilor, ascunziş urile lor intru Dao, mama limlu -le , acceptindu-mi condi universului; 1 '. I: ; l ţionarea de individ care per I 1 ' 1 11' �i judecă totu l in termeni binari, vizualizez structura fe1 I 1 1 1 1 H 'lln Iă a lumii, alternanţa şi coexistenţa contrariilor, Dao I I I ; I I'! hmc. Cu t.oate acestea, fe că perpetuez, fe că elimin 1 I 1 1 1 1 H ' lc şi donnta, eu acced numai parţial la "m ister", la Dao, 1 . 1 1 '1 ' , ch iar perceput ca regulă fundamentală a lumii, rămîne ' ' '1'1 '
32
DAO DE ,JING
indabil: eae! 10 spatele său şi , simu ltan. în el se află ceva ma i mist crios decît toate misterele. poarta tutu ror asC'u nzi şurilor. Calea de nerelevat in anici un li mb� . aiciprŞi cum. Aşezarea capi tolului parafrazat mai sus chiar la înccp utu l cărţii joacă rolul unui obl i gî n d lectu r a să devină nu o lectu ră de text. ci o lectură de Dao.
De aceea cel care ştie nu vorbeşte şi cel care vorbeşte nu ştie (cap . 56) şi de aceea textul însuşi recu noaşte că este o rosUre imper fectă şi parţială a nen um itu lui a acelui ceva care se află în spa t.ele n umel u i Dao şi în spatele textu lui. la fel ,
cum
se afl ă
atele oricărui t ex t despre acest text. Condamnat, la fe l ca şi DQD De ,ling, de a f un discurs despre şi nI! întru. şi acest di scur s se cu vine să se op rească şi, în fnal . să îl lase pe Dao însuşi să se rostească mereu , fără rostire . în
sp
Notă asupra
ediţiei
o variantă ini�ială sau cel pu ţin o ediţie dcfini1 1 \ ,-] ;, L(':·;1 (l l u i Dan De Jing; există în schi mb ed iţiile sta ndard "J 11
1 1 I i W:mg Hi , respectiv Heshang Gong, cărora li adaugă_ a! c
se
('î t.eva va rian te pe care exegeza tradiţională cea mo d(· m i i le con sideră a fi foarte aprop iate de o primă versiune :1 textulu i, spre exemplu aşa-numitul "text vechi" edita t _de 1'1 1 Yi în timpul dinastiei Tang. Cea mai mare parte a studiilor � I comen tariilor apărute în secolul nostru nu se mulţumesc �:-I se raporteze la o singură variantă Şi, pe baza unor m! I I l l lioa se analize şi comparaţii atît a acestor variante cît şi a di verselor glose flologice suscitate de text. propun o nouă va I'I: lI Ită , încercînd să elimine posibilele greşeli de_scriere (dato mie omo[oniei , apropierii gra fce , neatenţiei copistului etc.) :,: 1 1 1 ill terpolările tîrzii pe care le-a cunoscut textu4în timpul 1 1 : II Ismitcrii sale de -a lu ngu l secolelor. De la rezultatele la ca: l Ilc
şi
1 "
qllllg '!Ceste studii
am
încercat şi noi să pornim
în stabi · I l n' , l variantei pe ca re ne-am bazat traducerea, considerîrid : I ! > ! ;o!ul necesa ră valorifcarea acestei moşteniri exegeti ce . Am l o l osit drept texl de baz.'i, la fel ca majoritatea interpreţilor, v: l l'ln n1.a lui Wa ng Bi, ia r opţiunile noastre de lectură au fo st 1 : l l ' l I l e în urma comparării acesteia cu varianta lui Hcshang ( ; Ol lg, eu pa rte din versiunile trecute în revistă de Jiang X I l ' l tang în ext rem de cuprinzătoarea lucra re "Lan zi "
colatio1 / (//
şi explicat
din
193 7, cu glosele Şi lecturile propu
se de cei 1 1 1 : 1 1 Importan ţi comentatori ai textului şi , mai ales , cu textele 1 " ( TTl t descoperite la Mawangdui. Versiunea la care ne- am "1 ' 1 il in final nu este substanţial diferită de varianta lui Wang
II
I I, I l loditlcările sau abaterile fecare dată I I I ,' ;ldnll notelor. I\dcrinci şi la s tructura formală a Wang Si. " , 1 I JI ' f]JCl uată de tradiţie , nu am celor două [ ' " () ;J !(� cărţii, aşa cu m se întîmplă
find
semnalate
de
variantei lui inversat ordinea în textele de la
Mawang1 1 ( ' l!i:lr nu fi am delimitat în text Dan ,ling dţ De -0 11Jing, d h,ldacă / i l l [\('a nd strict convenţională , am
păstrat totUŞi îm pă r
tradi Vonală în capitole, fără a modifca, pe baza noilor \' nrla nt e, ordinea acestora. De fecare dată cînd succesiunea " I lpl lolclor în textele de la Mawangdui (unde aces tea nu sînt ( 1 r 1':I
34
DAO D E J ING
marca te forma L ca in varia ntelc sta rlTlard) difera de cea tra diţionala . am semnalat acest lucru în note. Nc-am raporta tapreciate totodată exegeze la cîteva mai cunoscute şi mai aledin lui cele Dao De Jing . Pe lîngă comen tariile clasice ale lui Wang Bi şi Heshang Gong. ne -am folosit în mod constant mai ales de interpretările lui Jiang Xichang (1 937) . Gao Heng (1 943). Zhu Qianzhi (1 955) . Chen Guying (1 970) şi Ren Jiyu ( 1 978) . Am comparat de asemenea tradu cerea noastră cu alte echivalări occidentale ale textu lui . o listă comple tă a materialelor folosite apărind în .. Bibliografa" de la sfrşitul acestu i volum. Propu nîndu-ne o traducere cit mai fdelă. nu am sacrifcat înţelesul textului pentru a echivala şi rimele, atunci cind apar în original . Am căutat în schimb , pe cît P!lSibil. să păstrăm stru ctura ritmică a textului şi nu am încercat o lectură care să îl uniformizeze şi să ii oculteze diferenţele de sonoritate. Singu rii termeni pe care i-am lăsat constant netradu şi sînt Dao şi perechea Yin-Yang, cu care credem că cititorul român este deja familiarizat; am mai păstrat, . pentru fluen �a tradu .. cerii, şi termeni precum yi1, "nevăzutul", xl1 . "neauzitul" sau wei1 , ..neatinsul" în capitolul 14, ori termeni care desemnează dista nţe (cap, 69) . pentru care. precum li1 (cap. 64) , eun şi ehi nu există echivalente româneşti potrivite, Fiecare capitol este însoţit de un numiţr de note . cu lese cu un corp mai mic şi plasate imediat după traducere , Î'n ele menţionăm în' principal alte variante posibile de lectură. glose diferite. interpretări alternative saţ! lecturile la care conduc alte variante ale textului . Notele nici nu sînt, nici nu se pre tind exhaustive . noi selectînd din numărul uriaş de informaţii cuprinse în exegezele consultate numai pe cele care . fără să îngreuneze lectu ra, se pot dovedi utile atit flologului cît şi cititom lui obişnu it. Uneori am adăugat. acolo unde am con sidera t că c nevoie . scurte comentarii a căror prinCipală me nire n u este să impună o opţiune defnitivă asupra sensurilor capitolului respectiv . ci să expliciteze maniera
noastră
de
in terpre tare . il O text clasic al f lozofei chi neze este
ÎnLrucjt to tdeau na
mai u � o r de înţeles dacă este văzut din perspect iva un ui alt text al aceleiaşi f lozofi. am preluat ideea lui Lin Yutang de a ilustra di versen capitole din Dao De ,ling cu pa saje rcvelatorii dintr-u alt text clasic al daoismului. Zhuang zi. Acesta est e compu s din din care primelc şapte . aşanu· 33 de capitole.
NOTĂ
ASU PRA
EDIŢI EI
..I'
varianta ' d , ! l l llitil
Guo
de
împreună cu co
Qi ngfan
din
dinast ia
Qing,
1 " 1 1 1; 1 riilc an tologat.e de acesta, cel al lui Guo Xian g, contem- 1 " 1 \ ; 1 1 1 al lui Wa ng Bi, şi cel al lui Che ng dinas l i n Ta J l g, căror a li se adau gă Xuanying glosele şi din notele lui Lu Dem i n g , 0 1 1 1 1 aceeaşi dinastie , precum şi ale altor exegeţi. Spre deose I l l n ' de Vao Ve Jing, Zhuang zi este un text mult mai
II
amplu
I I lai
dezvoltat, şi traducerea noastră, fără a se la 1 '1 h\ ('lpiul fdelităţii faţă de text. propune uneori ech ivalări I i l ai degrabă în spiritul decît în litera textului . Astfel, adesea 1 1 1 1 1 I Irmat unul din comentariile menţionate mai ',iI
abate
de
care o I n.: lm hlgu izează pasajele mai obscu re, mai menţiona l H' I' � 1 lucru : de altminteri , pentru a nu încărca şi mai mult I n t l l l, 11U am mai introdus nici un fel de note explicative la p' l �ajde selectate , în felul în ca re am procedat cu Vao sus, fără
a
Ve Jing. I I d l l li e sp us îi aparţine
11
1
1
Lin
demers:
,
de asemenea, că selectarea pasajelor
Yu tang, ori-
noi
renu nţînd
la
un
asemenea
1 ' 1 1 1 1 1 , I lU l-am unnat pe bine cu noscu tu l exeget atunci cînd i l I I 1 ('onsiderat că pasajele selecţionate de el nu sîn t sufcient 0 1 1' reprezentative sau cînd interpretarea noastră era diferită. in nnal, am dori să mulţumim pe această cale tuturor ce lor (' are ne-au ajutat, într-un fel sau altul, să ducem la bun �l rlr!:?1t această carte : profesoarei Florentina Vişan de la Uni vl'I"�l tatea din Bucu reş ti pentru tot sprijinul acordat şi pentru II \l'l Iraj ările în momente de cumpănă; colegilor şi profesorilor c iI' la Institutul de Lingvistică din Beijing pentru răbdarea şi In �degerea de care au dat dovadă În răstimpul a peste doi 1 1 1 1 1 : şi , desigur, familiei şi prietenilor , fără căldura cărora 1 1 1 'C'a st.c� carte ar f ,
rămas o simplă utopie:
Dao De Jing
1 Dao care poate f rosti t nu este eternul Dao 1 , numele care poate f numit nu este eternul nume2: fără Qume, este obîrşia Cerul ui şi pămîntului, nume avî nd, este mama celor zece mii de lucruri . 3 Astfel, întru totul lipsit de dorinţă, îi poţi con templa ascunzişurile, iar întru totul aflat . în dorintă, îi poti contempla înfăţişările . 4 Acestea două laolal tă apar, însă diferit sînt numiLe5: împreună se cheamă mi steriosul6• Mai misterioasă decît misterios uF poarta către toate ascunzişurile�
1..
Deşi nuantele pe care le-a primit această frază în diverse
tra dl l( "('ri sînt destul de numeroase . doar trei exegeţi se abat de la echi V i i la rea tradiţională pe care am
urmat-o şi noi,
şi anume
Duyvendaak. ( ·! .. ary şi Xu Fancheng. Iată cele trei lecturi: . La voie vraiment voie " s l autre qu'une voie constante�• .A way can be a guide but not a
tl ""i! path� . respectiv: .(Acest) Dao
(
�
doct rină. metodă pe care o voi
npune în cele ce urmează) poate fi oare rostit? Nu este el oare eternul
I I ;toT* Prima din ele, care a suscitat de altminteri numeroase con-
.•
II" -
Pentru a evita încărcarea inutilă a text.ului, am renunţat să ma i
·Iu dem. de
fiecare dată cînd eităm dintr-o traducere sau dintr-un eo
1 I 11 ' I I 1 a Tiu, fişa bibliografică respectivă. Este de la sine înţeles
că
fraza .�a ll
frazele citate se află la pagina la care, în ediţia menţionată în .Bi-
1 > l Io�rafie· a operei în cauză. este tradus sau comen tat capitoh,ll cores H lI l z ător din Dao De Jing.
40
DAO
troverse. se bazează . ca semantică
şi
DE ,JING
c ea
de-a
doua. pe o
extrapolare
insu fcient chinez argumcn propune tată molo.gic . în timpo ce lectura exegetului în plus. turnură in ter ogativă de asemenea greu de argu mcnta t. Tcmlenu i chang. tradus aici prin .et.ern" şi m a i jos prin întru totul". a mai fost. echivalat. şi prin .universal" comu n. obişnuit, nor mal" permanent. constant.. imu ilbil" etc. Wang Bi şi numeroşi alţi comentatmi consideră că această frază def ne ş te princip iul sau regula imuabilă a naturii. care . find dincolo de orice fel de determinări. rămîne unic şi egal cu sine. Potrivit lui Heshang Gong în să urmat de exegeti precum Gao Heng. Waley. Mun ro. Creel etc .. primul temlen Dao desemnea7..ă doctrinele lui Mo zi şi Con fucius. care rămîn relative şi parţiale şi ca atare pot f explicate şi transmise prin cuvinte. spre deosebire de cel de-al doilea Dao . care denumeşt.e învăţătura daoistă. singura în măsură să pemlită accesul la adevărurile etcrne şi inexprimabile. .
. •
.
•
.
contcmporan mai Exegetul mult aceas tă lectură. Dao se referă la arta guvcrnării. arta de "a f
Zhang Shunhui nuanţează şi el susţinînd că cel de -al doilea aşezat cu faţa către sud ". în
poziţia suvera nu luic.acare practică nonacţiunea: efcienţa aceasta cste s ingu ra cale re de asi gu ră guvernării . spre deosebire alte temîntotdeauna ii şi doctrine politice carc "se schimbă o dat.ă cu vremurile şi nu pot fi păstrate pc vecie". 2. Unii traducători (Waley. Lin Yutang etc 1 preferă să .
cit ca s că
alei
la plural: .Numelc care pot absolu1e/imua bile."
fi
numite
nu
sînt nu mele
3.
Expresia . .Cerul şi pămîntul" desemnea7..ă universul, în timp ce sintagma .cele zece mii de lucruri" denu meşte lumea vie în ansanlblu. totalitatea lucrurilor care intră în existenţă. trăiesc şi se sting. Prin .obîrşie" am tradus un termen cu sensul litera) de .,în ceput". în loc de .Cerul şi pămîn tul", în textele de la Mawangdui apare din nou sintagma .cele zece mii de lucruri" şi numeroşi excgeţi contemporani preferă să le urnleze. Liang Ch'i Chao. Gao Heng şi alţi comentatori modemi propun o
punctuaţie se diferită pen tru aceste rinduri. ciUnd: .,No obîrşia Cerului şi a pămîn tulu i se nnumeşte u meşte ma zece mii de lucruri. " Comentariile. cu mult anterioare. ale
nexistentă. existenţă. ma celor
.
•
lui Sima Guang. Wang Anshi, Fan Yingyuan etc.. toate datînd din dinastia Song (960- 12791 . identif c.aseră deja existen t a şi no nexlstenţa drept aspecte fundament.ale ale lui Dao. int roduc î nd o punctuaţie di ferită a rindurilor imediat următoare. citite ca: .De 1'lceea. prin eterna nonexistenţă.
doresc
să- i
contemplu ascunzişurile:
prin
eterna exis ten ţă. doresc să -i contemplu înfă1işările"; cum. pe de o parte . textele de la Mawangdui par a infIrma lectura propusă de comentatorii din Song şi cum. pe de altă parte . exegeţii moderni menţion ati mai sus introduc noua punctuaţie bizuindu -se numai pe aces t precedent. am preferat să urmăm. şi aicî şi mai jos. interpretarea tradiţională. aceas-
41
CAPITOLUL I la
Jlllllc
t.uaiie
marcînd
oricum
numai
un
transfer de
semnilkaţii de IU' un plan epistemologic pe unul ontologic. Mai trebuic menţionat aici că Heshang Gong, urma t de Jiang Xi dl il ng. Lin Yulang, Zhang Songru etc .. consideră că La.o zi utilizează c l l I l l ,l nume diferite şi dc sinc stătătoare . "Cel-care-nu-are-nume" şi ..c 'I'I -înzcstrat-cu-nume": acestea desemnează, potrivit lui Heshang ( : l I lIg. Dao, respectiv Cerul şi pămîntuL Jia ng susţine însă că cele
nume ar indica mai degrabă două momente care corespund ' 1 1 1 1 )1' sliiri diferite ale universului, primul referindu-se la haosul pri I I l1 ,rc li al, anterior separării Cerului de pămînt, iar "celălalt lit perioada I I I I' are oamenii au inceput să- numească lucrurile, introducînd asUe! , l tkrl'n ţicri şi delimitări relative.
c l c mii
4.
Prin .ascunzişuri" am tradus tcnnenul miao, care are şi C0I10- 1 " 1 . 1 \ 1 (' de .minuscul, secret, subtil , esenţial", desem nînd ceea ce este I l I l rl ll sec lucrurilor, nucleul lor secret şi imperceptibiL O bună eehi "u larl' ar putea f "ocultat, nemanifest", prin paralelism cu tenneuul /1/ /" " ..În/f ţişare", care are el însuşi sensul de "vizibil, strălucitor, ma II I l e - sl ". Wang Si comentează: "Ceea ce nu este manifest este infnit c l c' 1 1 1 1 1 ' . Cele zece mii de lucruri incep din ceea ce este mic şi apoi se l I 1 1 p l Il I I'SC, îşi au începutul in no nexistenţă şi apoi se nasc. De aceea . 1 ," 1 1 1 1 IÎl Icl intotdeauna vid şi lipsit de dorinţe, poţi contempla (starea) I I I I I l all l fl'stă a începutului tuturor lucrurilor. " I I I loc de înfăţişările", pe baza unor glose diferite s-au mai propus 1, 1 ' " I I I I oarcerilc", .aspiraţiile", .desfăşurarea" , . golul. vidul" sau .ne \'l IllI -, cc rinţele". Traducerile sînt şi ele destul de diferite: .outcome" (\Vh l/� I sit. C han Waley) , .Iimitations" (carus, Wilhelm), .manifesta1 1 1 I 1 I s" (D.C. Lau, dc Bary, Ellen M. Chen) , "potentiality" [Paul J, Lin) " I II ' II"rc 111. " (Cleary) etc. O lectură la fel de interesantă a primei părţi ..
,
II
" . ,pllolului, care pare însă uşor forţată, ar putea
.Dao care 1 " " l l c ' Il rostit nu este eternul Dao; numit nu
numele
care
fi
şi:
poate fi
,
', 1, ·
\ ' 1 ('1111 11
nume.
Nu-I
numi:
este
începutul
Cerului
şi
pămîntului; 1 I I I 1 I 1 " , ? l c - l:
este mama celor zece mii de lucruri.
La
fe l,
eliberează-te I1 I I 1 1 totdeauna de dorinţe : îi poţi contempla ascunzişurile ; rămîi în · , 1 . 1 1 " " tic dorinţă : ii poţi contempla înfăţişările. " ! ,. , J i ang Xie hang, unnat şi de alţi comentatori moderni, propune " 1 I1 t " pUllctuaţie , citind: ,.Acestea sînt identice, insă după ce apar 1 '' ', 1 1 la l1ume diferite." Cele două lucruri care au aceeaşi sursă pot fi , , , l l lrşla" şi .mama" , după cum consideră Wang Bi, .dorinţa" şi "lipsa , l edorll lte", după Heshang Gong. sau "existenţa" şi
1"
"nonexistenţa", 1 1 1 1 1 I n l e rpretează Gao Heng. Sha Shaohai, Zhou Shengchun şi alţi , \1 / ',. - 1.1 moderni. In opinia noastră, poate fi la fel de bine vorba despre "" I "T1 c'k manileste şi nemanifeste ale lui Dao, căci '
.ascunzişurtle" şi 1 I I I . , \ I�;lIilc" sînI. două faţete ale unuia şi aceluiaşi lucru , Dao unic şi I l I d l v l / l l J ll, pc care însă oamenii le"Percep şi le numesc în mod diferit. l i . Pri n "m isterios" am tradus termenul xuan, literal .negru (pre , 1 1 1 1 1 a pa i1 dinc",1. sau ceru l noaptea!". În textele daoiste ulterioare, ter-
42
DAO DE JlNG
menul a fost fo los it extensiv pent ru a realitate mis
desemna
ultima
tică . Del.L,) abscondilus.
7. Sa u: .făcînd şi mai şi mi s teriode s mfsterul" ..mergînd de la mister Ia UIIdemister mai neppare ătru. n foarte s· etc.mare. Deşi diferenţa faţă lectura noaslră nu ei
aceste le cturi au stat Ia baza apariti unei noi şcoli neodaoiste . în din astia Tang.
cel
mai
cuno scu t repre ze ntant
al ei find Cheng Xuanying. Sau : Misterioa sa. şi mai
8.
ascu
..
misterioasă. estc poarta tuturor
nzişU lilor. .·
1 . 1 . Dao nu poate f numit, ros tit ori discutat*
Pu ritatea-Absolută
îl
întrebă
pe
Ccl -fără- de-
capăt: JI cu noaştel,i pe Dao?" ..Nu îl cunosc" . răspunse Celfără- de-capă t. Aceeaşi în trehare i-o puse Puritatea-Absolută şi lui Nefăptui re, care răspunse : ..îl cunosc pe Da o." "Aşa cu m îl cu noaşteţi dumneavoasfl·ă. Dao are vreun atribut?" "Da. " .Care anu 'me?", întrebă din nou Pu rita teaAbsolută. "Ştiu că Dao poate fi de preţ. la fel cum poate f şi umil, ştiu . că poate f strîns la un loc , la fel cum poate f şi risipit; pornind de la aceste atribute, eu îl cunosc pc Dao." Pu rita teacAbsolută îl întrebă pe Cel-fără-de -începu t despre rostu l acestor vorbe. spunînd: .Cel-fără-de "capăt nu-l cunoaş te pe Dao. iar Nefăptu ire îl cunoaşte. Cine are dreptate?" "Ne ştiu torul, replică Cel -fără- de-început, este adinc, iar ştiutorul rămîne la suprafaţă: neştiutorul ajunge înăuntru , ştiu torul rămîne în a fară ." Puritatea-Absolută pricepu şi zise oflind: .Neş tiutorul e de fapt ştiutor, iar ştiutorul, neştiutor. Dar cine stăpîneşte oare ştiinţa de a nu şti?" "Dao nu poate f auzit, continuă CeI -fără- deînceput, căci auzit n-ar mai f .D ao . Dao nu poat(! f văzut, căci văzut n-ar mai f Dao. D ao nu poate f pus în cuvinte , căci astfel n-ar mai f Dao. Trebuie să ştii că cel ce dă formă celor înzestrate' cu fonnă este el însuşi lipsit de formă . Dao nu trebuie numit." Spuse apoi din nou Cel-fără-deînceput: .Cel care�ţi răs punde cînd îl întrebi despre Dao nu il cunoaşte pe Dao, iar cel care
întreabă despre Dao nu a auzit de fapt despre Dao. Nu se pun întrebări cu privire la Dao, iar dacă se pun rămîn fără răspu ns. A întreba despre ceea ee nu se întreabă înseam nă a întreba În gol, iar a răspunde la ceea ce· nu se răspunde *
Titlurile
Zhuang
fecărei secţiuni care conţine pasaj
ele
din
zi p e care le-a selectat Lin Yutang pentru a
ilustra textul nostru sinolog.
îi
aparţin tot
bine
cunoscutului
CAPITO LUL 1
43
IIls camnă a nu pătrunde în intertor ( a nu percepc esenţa 1 1 1 1 Dao) . Cel care , fără să f aju ns în interior, îi · răspunde (" l ' I u i cc-ntreabă în gol nu poate contempla, în afară-i, mersul ul llversului şi nici nu poate cunoaştc, înlăuntrul său , încc1 1 1 1 ( 111 proprtei sale făpturt. Prin urmare, un asemenea om nu poa tc să se urce pe munţii Kunlun şi nici nu poate rătăci pe 1 :"l rimul Marelui Vid."
22 .Înţelepciunea călătoreşte in
Zhuang zi, cap .
nord " 1 .2.
Conditionatul
,i neconditionatul
Cunoaşterea celor vechi era desăvîrşit.ă . Din ce pricină era c I ('�;(lvirşită? Pentru ei, lucrurile nu începuseră încă să existe : :w( ' m: ;l.a era desăvîrşirea, era culmea (cunoaşterii) . dincolo de ( ' :lr ( ' IlU se poate trece. Au urmat apoi cei pentru care lucruc 1 ) 1 ( ' existau , fără însă ca între ele să se afl e vreo graniţă ( . . reali tatea era un compact nedefnit şi necon diţionat) . Au I m l l a ! . apoi cei pentru care exis tau graniţe între lucruri , dar ( " ; ) r c Illl făceau diferenţa între bine şi rău . Cînd această dife1( 'I 1 �:1 a apărut şi ea, Dao a începu t să aibă lipsuri. Acestor I I psl lri ale lui Dao le datorăm apartţia părtinirii.
Zhung zi,
cap.
2 .Despre identitatea
lucrurilor" 1 . 3. Toate lucrurile lJint Unu. Ochiul simţurilor ,i ochiul spiritului
in statul Lu trăia un om, pe nume Wa ng Tai, căruia i se l a l :l sC un picior'1 I:( l Iulul) fusese pedepsit pentnl încălcarea ; cu toate acestea cei care îl urmlegilor au ( discipolii săi) la fcl de numeroşi ca cei care îl u rmau pe Confuciu s. Chang Jl îl întrepă pe Confucius*: "Lui Wang Tai I s-a tăiat 1 1 1 1 picior, dar discipolii săi sînt tot atît de mulţi =
=
('raII
ca al dum I W:J voastră. Cînd stă în picioare, el nu-şi dă învăţătura, cînd 11 1 :-, aşezat, nu cîntăreşte, în -dIscutie, lucrurile : cei ce vîn gOi ( IgnorantiI la el se întorc însă plini. Să fe oare adevărat cfolosească ' ;", el are ode învăţătură pe care fărăaibă să se ((' lI vlnte care,o oferă fără să o formă anume fără săşi fe =
• Această
..
conversaţie, la fel ca toate conversaţile din
Zhuang zi, c'lI tl' strict imaginară, de concepţii altminteri. atribulndu-i-se aici. I'U şiluiin Confuctus. alte pasaje. şi atitudini tipiC daoiste. In alte cazuri tl lsn . Zhuang Zhou il rid iclu ază pe inţelep tpropăvăduite ul din Lu. sude blin iind fu I l IItatea şi re atlize ivitate a adevărurilor acesta.
44
DAO DE JING
sistematică) . împl ineşte ( formează) totuşi min ţ ile oameni lor? Ce fel de om e acesta?" .Aeesta e s t e un î nţelept, răspunse Co nfuciu s . Şi eu aş dori să -I urmez ( să-i fu d is c i po l ) , aar nu i-am aj uns încă din unnă pe ceilalţi . Şi d acă eu insumi aş dori să-I am c a maes tru, cum oare să n u o doreas că cei mai prej o s decît mine? Nu numai statul Lu , întregul Subceresc l - aş face să -I urmeze !" .D eşi lui i s-a tăiat un picior, zise Chang Ji, se află totuşi mai p resus decît Maestrul (= Con fuciu s) , iar pe oamen ii de rîn d îi depăşeşte cu mult. Aşa stind lucrurile, care este totuşi felul în care el îşi foloseşte mintea?" "Deşi viaţa şi moartea, răs pu nse Con fu ciu s , sîn t lucru ri măreţe , pe el nu- l ati n g în vreun fel şi chiar dacă Ceru l s-ar răstuma şi pămîntul s -ar prăbu şi , el tot n-ar f pier dut : cu-adevărat, el n u are nici o lipsă şi cu lucrurile la un loc nu intră-n prefacere: le controle a ză schimbările , rămînînd însă la origine a lor ( lîngă Dao)" . • Cum adică?", în trebă Chang Ji. =
=
=
.D acă privim lucru rile din pu n ctu l de vedere al diferen ţe lor dintre ele, fcatul şi ferea sînt la fel de îndep ărtate unul de celălalt c um sînt statele Chu şi Yue: privindu -Ie în să din punctul de ve dete al i dentităţii lor, toate lucrurile sînt Unu. Un om are păstrează Unul nu ştie ce folosin ţă au ochii cşi urec hile şi călătoreşt.e cu mintea pe tăIimul Puterii în armo nie . În lucruri, el priveşte ceea ce le face să fe Unu şi nu vede ceea ce le face să se piardă ( a cele aspecte prin care d ifer ă) : de aceea, pentru Wang Tai pierderea picio rului său este ca împrăştierea une i grămezi de ţăIi n ă ." =
Zhuang zi. cap. 5 .Dovezi ale deplinătliţii
Puterii" Viaţa şi
moartea. sînt lucrări ale destinului, la fel
cum fa p
tul că zile le şi noptile îşi urmează î ntotde auna este lucrarea Cerului: oamenii nu au n imic de-a face cu aceste lucruri, căci ele p rives c realitatea adîncă a frii . Ei socotesc că Cerul le este tată şi îl iubesc din toată finţa lor : cum ar trebui atu nc i să i u be as că ceea ce se afl ă ma i presus d e c î t Cerul? Ei numa i pc s uv eran îl aşază mai preslls d ec ît pe sine şi şi-ar da viata pen tru el: ce - a r trebui atunci să facă p e ntru Cel Adevărat ( Dao)? ,. Cînd iazu rile seacă . peştii stau la u n loc în noroi , su flîn d u nu l înspre celălalt şi u m e z i nd u -s e împreună cu salivă: mu lt mai bi ne-ar f î n s ă să poată să uit.e unii de ce ilalţi în rîu ri şi lacuri. Oamenii îl lau d ă pe Yao şi-I condamnă pe Jie ( su=
=
CAPITOLU L I wr; lI Ii
legcnclari ,
simboluri
ale guvcmării
inielcpţe
şi ale tira I l h ' i , ale hinelui şi ale ră ului) ; mult mai hine-ar fi însă să -i poa lă uita pe-amîndoi şi să se schimbe în tru Dao ( = să aban don eze judecăţile m orale , să - nu mai facă diferen ţe în1J:e lu- 1 " 1 " 1 1 1; şi ca atare să perceapă Unu l) _ Natura ne poartă în - formă. ne dă mu nca în viaţă, u şura n ' a la hăhineţe ş i od ihna la moarte . Astfel, ceea ce ne-a făcu t hi ile dîndu -Qe
vtaţă
bine ne face şi cînd
moartea. Zhuang zi, cap, 6 .Marele strămoş- şi maestru"
ne
dă
2 Cînd tot Subcerescu ll ştie că ce e frumos e frumos se iveşte şi urîtu l, iar cînd fecare ştie că ce e bine e bine se iveş te şi răul. Astfel existenţă şi nonexistenţă una din alta se nasc2, greu şi uşor unul pe altul semplinesc, lung şi scurt u nul altu ia îşi dau formă3 , sus şi jos unul pe altul se spriji nă4, voce şi sunet5 îm preună intră-n armonie, înainte şi înapoi unul al tu ia îşi urmează6, Prin urmare Î nţeleptuF fără făptuire îşi îndeplineşte lucrărileB şi fără cuvinte îşi o feră învăţătura. Cele zece mii de lucruri împreună apar dar nu el le căIăuzeşte-n finţă9: face să crească şi nu stăpîneşte LO , foloase aduce şi răsplată nu cere 1 1 , lucrarea-mplineşte şi nu se mîndreşte 1 2• Tocmai pentru că nu se mîndreşte împlinirea-i rămîne. Subcerescul" desemnează lumea, pămîntul locuit de om . Ade sea expresia se referă numai la societatea umană. 1.
•
2. Sau .vid şi plin unul pe altul se nasc", .ceva şi nimic unul pe altul se nasc" etc. 3. Sau , după o altă glosă, .Iung şi scurt funcţionează ca termen dc comparaţie (contrastant) unul pentru celălalt". 4. Literal. .sus şi jos sc înclină (luîndu-se ca punct de sprijin)
unul
celălalt".
CAPITOLUL
f i. Sil U
.
2
m uzi ca inst nmlentillă şi
47
cîntecul",
..
un singur
sl\net şi o I l l as llră întreagă" et.c. ti. D.C. Lau vede o contradicţie în această propozitie şi propune .. It I Wl l l r u rezolvarea ei o soluţie dcstul de pragmat ică: may seem range t.o say that before and atler follow each other, but this refers pro bably to a ring. Any point on a ring is both before and after any pOll l l , depending on the arbitrary choice of the starting point. " În opi- 1 1 101 noastră. această propoziţie nu trebuie separată de cele care o pre ( " c'd, cu care de altminteri se află într-o simetrie perfectă, împreună ddllli nd structura fenomenală a universu lui, în care termenii comple I I lI"l I lari coexistă şi alternează continuu. 7. Isabelle Robinet scrie despre Înţelept (literal. .Omui spiritual") : �. I
.. 1 lam;
le Daode
jing il s'agit surtout d'un sage souverain,
ou d'une , .. . ,'Ie de demiurge, une sorte de forme anthropomorphisee du Dao en , . , . SCIIS que, imobile meneur du monde, il en assure le salut par ' .. 1
scule
existence insouPGonee,
par son
norl -agir,
en
se
plac;:ant au ' ' I ' l Il r(' Un." ( 199 1 : 35) H. Verbul wei2, .a acţiona, a făptui" , descrie întotdeauna o acţiune
ddll >(Ta tă, un act conştient. îndeplinit cu o intenţie precisă şi
avînd
bine contu rată. Negarea sa produce , evident. inversul aces1,, , ('onolaţii, sintagma wuwei, .nefăptuirea", desemnînd astfel un pro ' c ·s O I cărui fnalitate este să fe lipsit de fnalitate, un tip de acţiune , ' 0 1 1'<' Jlomeşte de la o atitudine fundamentală faţă de lucruri, cea de f, , /',,';(·z faire, ziran .(a lăsa totul să se petreacăl de la sine" . Pornind " I I 1 1a 1l1ale
,le -
O I l d.
idealul daoist de
guvernare este
sintetizat în
formula .a făptui 1 . 1 1 OI la pt.uire" (ef. cap. 63): suveranul trebuie să adopte numai formele oi , O I qill lle care respectă pornirile intrinseci ale fecărui
lucru , intrind . , · . I II'!
in
armo
nie cu operaţiile
marii
legi naturale.
Dao.
O
altă' formu1 . 1 1 (' Il plc daoistă marchează efcacitatea acestei maniere de a aju nge 1 . , " (' op1 l1 dorit fără a apela la nici un mij loc coercitiv: .prin nefăptuire .
bptă nu rămîne nefăptuită" (cf. cap. 48) . ' ' ' ' lI ccptll l wuwei nu est.e st.rict daoist. ci se
/ I II 1
..
revendică dintr-o tradiţii foarte vechi.. pentru care stau mărturie şi două pasaje 0 1 1 1 1 !\rwlecte/e lui ConfuCÎus: .Maestrul a spus: .Cel care guvernează 1 1 / I I I vi r l ute poate f co mpar a t cu Steaua Polară care răni.î!1e în sălaş ul . , , ' II I l i m p ce mulţim ea de stele se învîrteşte în jurul eL ." (II : 1) şi � 1 . ", ·,1 mi a spus: -Dacă cineva a guvernat prin nefăpt.uire, acela ho1 . 0 / , 1 ,. " il lost Shun. Ce îapt.e a făcut ci "Teodată? EI nu făcea decît · . l C ' o I . l�rav şi respectuo s , Cll faţa îndreptată către sud " (XV · , l I l 1 l a <\e
·
, , 1
.•
: 4) '1
1 'rin .a eă lăuzi in finţă" am tra dus o sintagmă cu sensul de , 1 1 1 I 1 .ia. a se afla la originea apa ritiei (IucrUlit'Or) ". În va rianta stan . 1 . 1 1 , 1 " It li Wang Bi apare aici un alt termen. cu sensul de .a con trola,
, , j ' ' ' l I i ll ;1 "
sa tl " a
deci tra .1"
.. Ce!f'
.,
zece
accept.a.
a
nu respinge". fraza trebu ind
mii de lucruri apar. dar el nu le
controle<17./refuză ." '1 , , ·
1 1 1 111; 11.
edit.at
de
< 11f i luri de numeroşi
alti exegeţi
moderni. textul
48 Fu
DAO DE JlNG
,
Yi,
i;lşa-Ilumil.ul
.1C'xt
vech i",
C'onfrrna l. de alte
t rei
variante şi de tex tu l n de la Maw
,
"
.
..
considera
al său". Am crească") , şi nu
ca verb
interprc1;lt shc1l ca
ac tiv
("a
da
verb
naştere") .
fact1tiv
face
(�a
Exegeţii care
să
prcferă
lectura terme nului ca verb activ adaugă drept subiect fe ..Înţeleptul", fe .cele zece mii de lucruri". latii"cîteva exem ple: înţeleptul naştc cele , zece mii de lucruri şi nu le consideră ale sale" (Gao Heng) ; .He produces without attempting ta possess" (Paul J. Lin) ; .He rears them bu t .
does not lay claim to them" (Waley) ; . ... they live without possessiveness" (Cleary) ; .Cele zece mii de lucruri se dezvoltă şi nu pot fi posedate cu forţa" (Feng Dafu, Zhang Songru) etc Fraza apare şi în capito lele 10 şi 5 1 . 1 1 . Am urmat glose1e lui Heshang Gong în interpretarea acestei fraze. citindu -l pe wei2, literal .a face, a făptu i", c a .a conferi, a da, a aduce (foloase şi avantaje)" şi parafrazînd prin .a (nu) aştepta răs plat a" un termen al că rui sens literal este "a se baza pe, a se bizui pc ( acţiunile sale pentru a fi recompensat) ". Iată a lte echivalări: .EI face hine cclor zece mii de lucruri şi nu consideră că a făcut o faptă b ună (Gaa HengJ ; .. El făptuieştc fără a c.ăuta răsplată" (Zhang Song ruj ; .Dacă există făpt.uire, ea nu e legată de aspira ţiile sale" (Feng Daful; .(He) con! rols them, but does not 1ean upon them" (Waley) ; .(He) acts without asserUng" (Paul J. Lin) ; .He aets and puta no stress on it" (Erkes) ; .Hc works without holding an ", (Ellen M. Chen) etc Fraza se regăseşte şi in capitolele 10, 51 şi 77. 12. Literal. .realizările sale sînt meritorii, da r nu stă' (în acelaşi loc cu meritul său nu îşi arogă nici un merit) ". Fraza apare şi în capitolul 77. .
"
.
=
2, 1 .
Relativitatea termenilor opuşi . EgaUzarea tuturor lucru· rilor şi
atributelor in Unu
Vorbirea nn e ste doar răsuflare : ea este menitc'i să s pu nă ceva, nu mai cest ceva nu este niciodată întru totul Exi ! ' ! cii t.-'i asau nu cu· adf !vărat vorbire? Unii c o nsiddeefrănit că vorbirea ar ti d i fer it ă de ('iripi tu l păsărilor: există însă vreo dif erenţă în tre cele dou ă? Ce a putut să I ascundă atit de bine pe Dao încît să dea naştere diferenţei d i n t r e adevărat şi fals? Ce a oc u l tat atît de mu),t vorbirea încît să dea n aşte re diferenţei d int re afrmaţie şi ncgaţie?* Din ce priCi nă Dao nu .
-
.
există pes.
Aşa cum menţionează şi Lin Yutang, traduşi de *
cei
doi termeni
CAPITOLU L 2
1 (' ce prtcin ă nu poatc vorbirc
părt i ruel te ale oa lI Ieni l or, 1 le inr: l CCCfl vorbirea es l e ocuIt ată de preainm înflortturi. au a p ă m t af rmaţiile şi ncgaţiile ( di spu tele) con I l I ci;mi �t ilor şi moiştilor ( şcoli riva1c ale vremi i. în mod cg
=
=
, I J I lhele neagă şi
ce ceea ce
amb ele afrmă, nimic nu cste mai pol rtvit decît (adevărata) Lumi nă. Nil exi stă Il ic i un lucm care să nu fe şi "altul" ( a ltce v a , dl li�rit dc sine) şi nici unul care să nu fe şi acelaşi" ( iden- 1 1(' cu Sine) . Accasta ( acest adevăr) nu se poate vedea dacă porneşti d inspr e .altul", putind f priceput numai dacă por- II C ŞU de la "acela şi" . De aceea se sp un e că altu l apare din a ce l a şi şi că acel aş i îl urmea7.ă. pe .altul". Dcşi aşa se spune despre felul în care se nasc altul şi "a('elaşi" unul pe celălalt, totuşi după viaţă este şi moarte şi dll pă moarte este şi viaţă posibilului îi urmează
a n e ga
=
.
=
=
,
.
"
"
"
.
"
"
"
,
imposibilul �I Imposibilului , posibilu l, ia r cînd se afrmă ceva se Şi neagă (' (' va şi, cînd se nea gă ceva, se şi afrmă ceva . De aceea Înţe Il'pl ul nu apucă pc această cale. ci st răluceşte în lu mi na Ce1'1 11\1 1, pe care în toate îl urme az.' i . /
..Acelaşi" este şi "altul" , "altul" esţe şi acelaşi şi fec."l re a rc propri ile sa le afrmaţii şi negaţii . Şi atunci există sau nu 1 ' 1 1 fldcvărat un ac el aş i şi un .al tul ? Dacă nici .acelaşi" şi 1 1 1 1'1 "altul" nu îşi mai a flă "
"
.
"
termenul complementar aceasta cheamă "axa lui Dao . Cîn d această axă a atins ercului , ei îi corespu nde neli m ita rea : sînt acum IIdlmitate, iar negaţiile sîn t şi ele De aceea se spu nu este mai potrivit decît adevărata Lumină, Decît să te foloseşti de idee (în sine) pentru a arăta că II ki le (în lucmri) nu sînt ideea (in sine ), este mai nimertt să. lo !oscşti o non-idee ca să arăţi că ideile nu sînt ideea (în sine) . J > l 'c il să te folo seşti de un cal (în general) pentru a arăta "
-
�w
centml afrmaţi ilI'e. nelimitate \ 1 1' că nim i c
"
ci) 1111
(alb)
eal
nu
este
un
ca! (în general) , este
mai nimeri t
să I"l i
prin "aHmla ţic· (slli1 ) , respectiv "negaţie" ({etl ,
aici
desemne
Ilt 'ral
moral judgemen ts
and
,wrong , -1 1'1 1(" and -false., -negative., also to -jl l st il'y.
aud
mental
dislinctions:
eright>
..
.is.
aud
.is
noi» ,
.afmlative. and
and ,condemn., to .afnn. and .deny.".
în fecare l'al. in funcţie de context.
Am echivalat
DAO DE ,J I N G
foloseşti un non -cal ca să ară ţi că
un
qll (alb)
nu e
un
cal
(în general)*.
Cerul şi pămîn tu l sînt o idee, iar cele zece
mii de lucru ri sînt un cal . Zlluang zi. ca p.
2
.
•
Despre identitatea
lucrurilor" FutiUtatea limbajului. Despre propăvăduirea fără cuvinte a doctrinei Cîn d eu spun ceva despre un anume lucru , nu ştiu 2.2.
dacă
vorbele melelucru sînt . sau potriva ceea spune despre acel F1e nu că pe 'sînt, fe că.a nu sîntcepesepotrivă, vorbele mele şi ceea ce se spune în general despre acel lucru sînt toate d e ace l a ş i f e l , şi astfel î n tr e ele nu există nici o diferenţă. Să mă explic însă . Există un început; există ceva ( o perioadă) care a început înainte de începu t; există ceva care a începu t înainte ca acel ceva (care a începu t înainte de înce pu t) să înceapă. Există finţa, există şi nefinta; exi stă ceva care a existat înainte de nefinţă: există ceva care a existat înainte ca acel ceva (care a existat înaintea nefinţei) să existe. Deodată a apărut nefinţa, însă nu pot să ştiu care există cu adevărat, finţa sau nefinţa. Eu de-abia am spu s ceva . însă nu ştiu dacă ceea ce am spu s spune cu adevărat ceva sau nu . În Subceresc nu există nimic mai mare decît capătul unui fir de păr, iar muntele Tai este mic; nu există ceva care să trăiască mai mult decît un copil mort în pru ncie , iar peng Zu însu şi ( = Matusalemul chinez) a murit de tînăr. Cerul şi pă mîntul cu mine odată se nasc, iar cele zece mii de lu cruri cu mine sînt Unu . Dacă lucrurile sînt Unu, cum să mai existe vorbire? ,Dacă am spus însă "Unu", cum să nu existe vorbire? Unu şi cu vorbirea fac doi . doi şi cu Unu fac trei. De aici înain te , nici cel mai iscu sit la socotit nu pOâte să aj ungă pînă la sfrşit: cum o să poată oamenii de rînd? Deci dacă de la nimic ( nef inţa) se poate nj llngc la ceva ( finţa) şi de aici pînă la trei. cum ar fi dac.ă de la ceva ( nu de la nimic) s =
=
=
=
ar aj unge la altceva? Ma i bine ",j oprim
nu
încercăm şi să ne
aici! ZhuQng zi. ( 3P
2. .Despre ident ita tea hwr'J li!or"
•
Frazele se refcră la
atllTIlatii ':ii pmadoxUli specifce
or vre
mii. precum Gongsun Long şi Hlli Shi.
sofşt i!
3 Cînd cei vrednici nu sînt ti nuţi la mare cins te 1 oamenii nu se i au între ei la întrecere; cî nd lucrurile rare nu-s prea mult preţuite, oamenii nu se-apucă de hoţii şi de fu rtu ri; cî nd lucrurile de dori t nu sînt lăsate la vedere inimi le2 oamenilor nu sînt tulburate . Prin urmare , în cîrrhuirea' sa, În ţeleptul le goleşte inimile şi le umple burţile, le slăbeşte ambitiile şi le întăreşte oasele3, făcîndu-i mereu să rămînă fără ştii nţă şi fără do rinţe , iar pe ştiuto ri să nu se-înc umete să făp tuiască. Cînd se făptuieşte fără făp tu ire toate sînt bine cîrmuite. 4 1 . Schwartz (1985 : 190) consideră că fraza ar fi un atac impotriva 1 1 1 1 Mo zi şi a şcolii moiste. care susţine tocmai recompensarea fecă I 1 1 111 pot rivit meritelor sale , in timp ce Lin Yutang crede că fraza ar 1I 1 1 I ( ' a mai degrabă doctrina confucianlstă. In loc de .cel vrednlcM I - ..cel inzestrat cu talente ieşite din comun şi cu calităţi deosebite", c l llp;i cum scrie Sha Shaohai) s-a mai propus , pornind de la o altă fI." ,h.i , şi .avere, bogăţieM• Zhang Songru citeşte : .Cînd conducătorul 1 1 11 Î � I laudă singur talentele", iar Waley echivalează: .U we stop looklng for 'persons of superior morality. ". :2. In ima este, in tradiţia chineză , sediul dorinţelor şi al sentimen1 .. 10 1', sursa voinţei şi a intelectului şi locul din care tzvorăsc intuiţiile c i .· orice fel. Termenul este uneori tradus şi prin .minte", .intelect", . . " plrl t" etc. Aici, ca şi în tot textul. inima este considerată a f sălaşul c l orlll�e1or, .golirea inimii" preconizată mai jos desemnind o acţiune I l Idlr{'(:tă de reducere a acestora. : 1 . in loc de .ambiţie" s-au mai propus şi .voinţă" sau
.inteligenţă"
.
..r I II .uirea oaselor" se referă, potrivit exe e 'lor care citesc în s
Iritul
52
DAO DE , JIN G
In prol ('jnrea măduV('i, cOllsidua l.'1 I 1 1 1 kl dc ( ,SUI Vi a vicţii. De altmin teri . at ît .golir!'a inimii" cît şi "sl{i hin�a am biţic j"' pot desem na diverse- tehnici daoiste de r.oncen l rnre, la fel CUIl1 "um p l e r ea burJ,W SI' poat e r('kri la p u ne r ei! in circu latie .1 cnergiei vi1n lc sau la o tehn ică spe Cială de respiraţie. 4. Textele de la Mawangdui c i te s c ace stc ultime t rci l; nduri as daoisIl111lui rdigioc;,
tfel:
,,A-i asta
face pe
Ştill tOri să nu
Îndraznească
-
şi
să
nu
faptu iască :
e
tol. Astfel nimic nu este necÎrrnuit. "
3. 1 .
A nu·i O
lume
ţine la mare cinste pe cei vrednici. a bunătăţii incon,tiente
Înreepoca virtuţii perfecte, cei vrednici nu era u ţinuţi la ma cinste iar celor nu licu se coroana dădea nici o dregătorie. ulînzestraţi se asemăna unui arbore ( ocuSuveran pa în mod natural poziţia superioară) poporul că prioarelor sălbatice . Oamenii, iar erau drepţi era fărăasemenea să ştie că au .dreaptă judecată". se iubeau unii pe ceilalţi fără să ştie că sînt "omenoş i", erau cinstiţi fără să ştie că sîn t ..loiali" şi fă ceat.t ce se cuvine fără să ştie că sînt .demni de încredcre"*. Mişcîndu -se încoace şi-ncolo precum furnicile, ei îŞi săreau unii altora-n aj u tor, fără să ştie că în acest fel .fac o favoare" . De aceea paşii lor nu au lăsat nici o urmă, iar faptele lor nici o însemnare. =
Zhuang zi. cap.
12 .Cerul şi
pămîntul"
3.2. Cunoaşterea
este pricină de discordie
"Ştli tu oare (îl întrebă Confucius pe discipolul său ,
Yan
Hui) , ce întinează virtutea şi de unde începe cunoaşterea? Vir tutea ţi-o întinezi căutînd gloria, iar cunoaşterea începe cînd oamenii se iau să între la întrecere. oamenii ajung se eistrivească unii Căutînd pe alţi glOria, , iar cunoaşterea este întrecere ( ca să arma obţinăde o care se folosesc cînd se iau la �
I
Yi2, .dreapta judecată", ren! omenia", zhongl , .loialitatea", şi xin• •(cal ita tea de a fi) demn de încredere" sau *
.
•
.sinceritatea" . sînt ter meni-cheie În sistemul etic confucianist. Deş i ei şi-au făcut apariţia În vocabularul limbii chineze încă Înainte de Confucius (yil . ren ! şi xin apărind , spre exemplu şi În Cartea cîntecelor) , acesta i-a reunit pentru prima oară într-un sistem flozofc coerent. folosindu -i pentru a desem na calităţile care îl diferenţiază pe .omul ales", jW1Zi, de .omul mă runt", xiaoren. Termenii apar de mai multe ori şi În Dao De Jing, cu precădere în capitolele 18, 19 şi 38.
53
CAPITOLUL :1
pozi tic ofcială şi diverse favom ri) . Şi cun oaşterea , şi glolia u nelte de rău augu r şi nu îi duc pe oameni la împlinire." . Zhuang zi, cap. 4, Lumea �m Jt
.
oamenilor"
3.3. Doctrina nefăptuirli (laissezfaire.
neamestec).
privită ca o învăţătură care îi lasă pe oameni să-şi "împlinească în , ' pace pornirile frii "
Am auzit că oamenii trebuie Iăsa,V într-ale lor şi priviţi cu I I l g,-tduinţă: nu am auzit însă că oamen ii trebui� cîrmu iţi. 1 ) ;\1' ;) îi laşi într-ale lor, nu ai a te teme că au să-Şi întineze I I I vreun fel datu l frii ( natura oliginară) . iar dacă-i priveşti ( ' 1 1 ngăduinţ.� nu ai a te teme că au să-şi piardă virtutea. Iar dacii eei din Subceresc nu -şi întinează datul fuii şi nu-şi pierdtimpu virI u ltea, ce nevoie mai e de cîrmu ire? [ . ] Însă din . . dor trei dinastii ( primele dinastii menţionate de istorto =
..
=
,�I"
au
lo s!
chine7.ă. Xia, Shang şi Zhou) pînă astăzi. oamenii
mereu tulburaţi plin recompense şi pedepse (
=
m ij lo a ( " de recomandate de tradiţie pen tru a asigu ra succesu l gu v lTll;) rii) : au reu şit acestea oare să-i facă să-şi împlinească în pacc pornirile frii? [ . ] Ast.fel, omu l ales devine stăpînul Subcerescu lui numai ( ' I I H I nu poate face altfel, Şi atunci cel mai bine este să nu L lpt u iască , căci prin nefăptuire fecare îşi împlineşte în pace pornirile frii . De aceea, numai celui care preţuieşte Subceres ( " I I I la fel cum îşi preţuieşte trupul i se poate încreqinţa Sub (T feseul şi numai celui care iubeşte Subcerescul la fel cum ',( O lu heşte pe sine i se poate da în grijă Subcerescul : un ase I l l ellea om nu tulbură armonia celor cinci cămări ale trupului ( . . lkatul, inima, splina, plămînii şi rinichii) şi nu dă nici un I I " ! dc însemnătate vederii şi auzului ( cunoaşte rii obţinute I , rln simţuri) . EI stă nemişcat ca un trup neîn su fle'ţit, arătîn dl l se însă celorlalţi precum un dragon, este tăcu t ca ..
=
adîncu1'11( '
se
(Iar
vorbeşte cu vocea tunetulu i,
iar cînd spiritu l său
toate ale Cemlui (
, " I � ( 'ă ,
lar1�ld
şi 'W
său
=
natura) urmează
EI
..
şi nu raptu ieşte, iar cele zece mii de lucru ri cresc
!l alţ ă cum se ridică praful în bătaia vintul u i
:
mai ; 1 1 "1 :
el
rămîne -n
să
cîrmuiască Subcerescul?
Zhuang
zi,
cap. I l
îngăduinţ,'i-
.A lăsa
în
pace
şi a privi
cu
ce nevoie
4 Dao este gol ca un vasi, dar folosit, nu poate f umplu t2: o! cît de adînc , el pare strămoşul celor zece mii de lucruri. Tocind ascuţimile, desfăcînd toate nodurile, armonizînd s trăluciri l e, unindu-se cu ţărîna3 , o! cît de ascuns4, el nici nu pare a exista5, Al cui fiu este nu ştiu, însă pare6 a f dinai nte de zeF ,
1.
Caracterul
pe care l-am
echivalat
prin
.gol ca un vas",
în
funcţie de varianta şi de g10sele unnate a mai fost citit. ca .gol. vid", .interior, înăuntru", potrivit .tex
.a agita",
.armonie
interioară"
etc.
Am tradus
tului vechi" , la fel ca numeroşi exegeţi modemi (Jiang Xichang, Ma Xulun , Gao Heng, Zhu Qianzhi etc. ) . această lectură subliniind sim bolismul vasului (care în original este marcat şi prin grafia caracte relor) pe care este centrată prima parte a capitolului.
2. Termenul
echivalat de noi prin .a folosi" are şi sensul de .a
funcţiona, funcţiune", ceea ce pennite o dublă interpretare a acestui rind. Astfel, pornind de la analogia între Dao şi vas, el poate fi atît receptaculul la care se întorc cele zece mii de lucruri, la incheierea evoluţiei lor în Subceresc (funCţiunea sa fIind de a primi, pasiv) , cit şi vasul care se revarsă, asemănător unui vîrtej care, printr-un fel de forţă centrifugă, aduce în fiinţă lucrurile (funcţiunea sa fiind de a da, activ, de a conferi Putere, de a .naşte" cele zece mii de lucruri) . Aceas tă ultimă lectură, confirmată şi de alte pasaje din Dao De Jing (ef. cap. 5, 6, 341 , impune echivalarea prin .a se epuiza, a se sfirşi" a tennenulul tradus de noi prin .a se ump le" , rindul trebuind citit: .în funcţiune, este inepuizabil". Ambele Interpretări sînt la fel de îndrep
tăţite, noi preferind-o pe cea a lui Wang Bi.
3. Aceste
ultime
atru rinduri se re
I in
ca itolul 56.
CAPITOLUL 4
. .Ascuţimile". "nodurile" şi "străluciri le" se refe� ă. în lect ura noas- 1 n i . Iii "cele zece mii de lucruri"; potrivit altor exegeV însă . ele sînt al ri lm tc pe care Dao însuşi . ca regulă a deveniIii universale. le-a pre I l l ai de Ia toate făp turile. Astfel. pil sajul ar trebui tradus : "Tocindu-şi a�;("n
tim ile.
posibilă.
desfăcîndu -şi
' !"cvcndică din impune ca subiect , I I acestor rînduri pe echivalează ' .•
1 , ;,
ku;.
nodurile ... ".
O
a
treia
lectură
Hes hang
Gong.
care
pe
approaches.
baza
comen tariul "suveran" acestu i
lui
sau
..Î nţelept".
comentariu :
Iată
"Stop
cum these
loosen
II
I )( ' �;(' become one c i i I S I . ..
cOIlnections . with the
halmonize
splen dour.
this
In t erpretările pe care le- au primit aceste rindu ri sînt şi ele destul c i . . d il Crite. După Gao Yandi (Citat de Zhang Shunhui) ele oferă un fel , k I I I d rc ptar de comportare suveranului : acesta "îşi toceşte ascuţimi1, '" p" ntru a se întoarce .la starea simplităţii -originare. "desface nodu , I I . - " ('ilre îl leagă de lu me. practicînd nefptuirea. şi ca atare "îşi ar1 1 I I 1 1 1 i zUI Ză
"se ,'II
strălucirea.. .. găsi ndu-şi
echilibru l;
în
sfrşit.
el
une şte I,a rina" . căci nu practică
nici un fcI de exerciţii speciale
de prelu n ., a vieţi i. propune Liou Kia h w a y. care vede deosebite . în / ', 1 ,
, l I l 1 dl lri"
O altă
în
interesantă
"ascuţimi"
un
lectură simbol
simbo lică al
:
o
însUŞirilor
un simbol al con flictului. iar în unnătorii doi
tenneni ai seriei ' , h l l h o l u r i ale calităţilor şi textul subli-
defecte lor.
în
opinia
noastră.
1 I 1 . I I,a , în diferite moduri. felul în care respectarea lui Dao în Subce , .. ".' duce Ia realizarea armoniei şi echilibrului universal. '1 . ,Ascuns" . aşa cum este ceva scufundat sau ascuns
sub
ap e. ,
c l l lpa cum glosea7.ă primul mare dicţionar al limbii chineze. Shuowen 1,. '/.1, S-au mai propus, şi "nevăzu t". "indistinct". "nemişcat". "n etulbu , a l " , "li niştit" etc. S. Sau "el pare a exista pe vecie" . "el pare şi că
CAPITOLUL 4
există şi că nu nl sl .i·' etc. Aceste variante par mai puţin probabile în context. (; . in loc de "a părea". Waley. Duyvendaak . D.C. Lau. Ellen M. ' ' h"l 1 şi Cleruy citesc aici "imagine�. în sensul imaginii mentale pe . ' u r. . ş i - o face iluminatul cu privire la Dao . Wing-tsit Chan susţine. 1 '" I>nnă dreptate. că o asemenea lectură face textul să pară mai me la l L�lc decît este de fapt. Este interesant de remarcat totuşi că acest
" u l'lIol
nu
oferă o
defniţie
directă
a
lui
Dao ,
care.
în
calitatea sa de 1 1 1 11< '< "1 , al
revelaiiei
iluminatului.
numai pare a
f ceva.
nu
este ceva. 1 1 1 1 1 1 1 întru totul dincolo de limbaj . 7. Problema echivalăm corecte a tradus de nof 1 '"11
"zei".
este
destul
caracterului
de.controversată.
ci,
mai
ales
datorită cantităţii , I ' l al lv reduse de informaţii de care dispunem cu privire Ia religia chi I l f'zii arhaică. IJi a desemnat iniţial. se pare. un sacrifciu destinat strămoşilor. c.are se credea că. Ia moarte . urcă în ceruri. unde trăiesc în , · I I li t inuare . ca spirite (shen) . In timp . tennenul a cunoscut un transfer d(' semni fcaţie . de la actul ritual în sine eli ajungînd să desemneze dC'sl ll latarii acestui act. strămoşii. Astfel a apărut. se pare. şi tennedn;p re
56 nul sl1a1 di, .di
DAO DE JING
de deasupra" sau ..pIimul di", probabil întemeietorul celei de-a cloua dinas tii chineze, Shang (sec. - 1 6 - sec. - I l ) , ultelior divinizat. Sl1allD di, sau pur şi simplu di, a den umit deci, îne.il din zoIii civilizaţiei chineze , zeitat.ea supremă , Dumnezeu. Pc de altă p ar te, termenul di .suveran ", shang
are
şi
sensul.
probabil
ulterior,
de
di putînd f astfcl echivalat şi prin .s uveranul de sus" sau ..suveranul suprem". Acesta , după cum ne informează fragmentar diverse texte vechi , l o c u ia în ceru li , unde era sluj it de e.iltre spirit.ele (shen) stră moşilo r (di) , pot rivit unei ierarhii care () repeta întocmai pe cea de pe pămînt. Cită vreme spiritele strămoşilo r primeau hrana ofeIită la sa clifcti de că tre umlaşii lor, ele exerc itau o influenţă binefăcătoare pe pămîn t; în caz contrar însă, se tran sformau în strigoi (gUÎ1 ) , bîntuind
pe p ăm î nt şi infl uen ţî n d în mod nefast viaţa oamen ilor Cînd, că tre sfrşit ul secolului - I l , triburile Zhou au cucelit statul Shang, intemeind dinastia Zhou ( sec. - I l -2 56) , au adus cu sine şi au impu s propria zeitate supremă, Ccrul. tian (cf. cap . 67, no ta 8) . .
Din acest mo tiv. din ce în
.
termenul di (sau slwng dO a înce put să fe
ce mai pu ţi n fo losit în sen sul de .divinitate su premă , continuînd să tie însă în treb uinţat atît în accepţiunea de strămoş· , cît şi în cea de .suveran" sau .împărat". Probabil in jurul sec olulu i -4, di a î nceput să desemneze şi zeitătile tutelare ale elementelor, zeită ţi puţin defnite şi cu alribuţiuni delimitate destul de vag; plint.re ele se nu m ără şi Huang di, . lmpărat.ul Galben ", considerat tradiţional a Il primul îm părat chinez şi revendicat ultelior de către daoişti drep t întemeiet or al doctlinei lo r. Ţinînd seama de această plurali tate de sensuri a termenulu i di ( .strămoş " , ..Dumnezeu", .suveran , împărat" , ,.zei ai elementelor") . es te greu de stabilit cu precizie în ce sens este folosit termenul aici. Indi ferent de echivalare însă, capitolul subliniază antelioritatea lui "
.
Dao faţă de toate luclUrile ,
4, 1 .
inclusiv faţă de
di.
Dao este ca marea
..Astăzi avem citeva clipe de linişte . Il zise Confucius lu i Lao zi. şi aş îndrăzni să vă în treb despre desăvîrşi tul Dao ." ..Trebuie să ost eşti ( - să îndeplineşti ritualurile necesarc Înaintep de a face un sacri fciu), să îţi purifc i inima . să îţi cureţi spiritu l şi să laşi deoparte cunoaşterea. Dao este
adînc şi cu greu se poate spu ne ceva despre el. Am să ţi l desc riu totuşi în general Ce e luminos se naşte din ce e întunecos. iar lucru rile despre care se poate vorbi se nasc din ceea ce nu are formă. Spiritul se naş te din Dao. iar forma se naşte din esenţă; cele zece mii de lucruri se nasc unele pe altele ( se reproduc) pornind de la formă. şi astfel anim alele cu nouă deschizături îşi alăptează puii. iar cele cu opt clocesc ouă. -
'
.
�
5 7 Dao vine fă ră să lase unne şi pleacă în nemărginire: nu I I I ( ' lI ş ă , nu are pereţi şi se în tin de peste tot între cele patru d"p: lr Iă ri ( în lume) , Gine rătăceş te pe ti rîmul său ( al 1 1 1 1 văzul Dao)' ,IIa:I IreIZIII memhrele tari şi gîndi a pătrunzătoarc, iar ii sînt ascuţite; el re îşi foloseşte mintea şi nu obo s eşte ' . \ r; I spunde tu turor lucmrilor fără părtin ire ft'ără Dao, Cerul I I :Il" II înalt, pămî ntul n-a r f întins, soarele şi luna nu 1 şi-ar : 1 pc cer, iar cele zece mii de lucruri n-ar putea să trăia1s1c1ă1 1' .'1 � 1: 1 crea scă : acesta e ste Dao! CAPITOLU L 4
=
�
,
111
ceI ce ştie mu lte nu e neapărat ştiutor, iar
plu s,
cel 1 1 1 1 11
gură nu e neapărat ascuţit la mintc,
!le
Înţeleptul
oco I,"! II'
aeeste lucruri (
eru diţia şi elocinţa) . dar caută să
=
păs I I aed ceva care, adăugat. nu măreşte, iar scăzut. nu mic '}( 'I (': \Zl ( . Fără capăt de adînc Dao este ' asemenea 1 1 . 1 1 ' 1 1Dao) se întoarce 1 la în : in măreţia: sa , cînd aj unge la capăt , " '1 '111 ( poart.:"i lucru rile în ciclul infnit al prefacerilor) . El 1 '"a rl ;'1 eu- ngăduinţă în făp tură cele zece mii de lucruri şi nu , 1 1 1 10 :lş te vreo dată istovirea. Oare Calea Înţeleptului diferă de , I I " ,,1 Dno? Cele zece mii de lucru ri îşi iau cu toate hrana din =
,
�
, 1
d, ll' cI
c
fă ră
istovire
:
acesta este Dao!�
ZhuQng zi, cap , 22 "în�elepciunea căLătoreşte în nord"
5 Cerul şi pămî ntu l nu sî nt omenoase 1 : cele zece mii de lucruri sî nt pentru ele '
prec um cî inii de paie 2 În � eleptul nu e omenos3 : cei cu o sută de nume4 sînt pentru el prec um cîinii de paie 5 .
.
Ceea ce se află între Cer şi pămînt6 se aseamănă cu foalele fierarului: gol pe dinău ntru dar nesecat, în 'm işcare dar şi mai mult aruncî nd în afară7. Cînd ştii prea multe, iute istoveşti8: e mai bine să rămîi în m ijloc9•
1.
Conceptul r�n] , .omenie" , ocupă în textele confucianiste acelaşi loc, primordial , pe care îl are Dao în daoism. Sensul său iniţial pare să fi fost .dragoste pentru oamenii [din acelaşi trib), dragoste pentru rude şi cei apropiaţi", în marea majoritate a textelor preconfucianiste find fsă folosit în accepţiunea de .bunătate . omenie" şi defmind , aşa cum arată şi grafta sa. relaţiile dintre doi oameni bazate pe ceea ce este omenesc, şi ca atare defnitoriu , în fecare . în Analectele lui Con fucius termenul ajunge să desemneze ceva mai mult decît simpla bunătate , un fel de virtute morală supremă care descrie uri ideal com portamental bazat pe sinteza dusă la desăvîrşire a celorlalte în suşiri care alcătuiesc codul etic al .o mului ales" confucianist, , pietatea flială, dreapta judecată etc. Acesta pare să fe sensul termenului şi în capi tolul nostru, chiar dacă unii exegeţi preferă să echivaleze diferit [.a avea grijă de" , .a păstra, a men ţine", .a f părtinitor" etc.). Ren] a fo st diferit tradus ::- prin .love", .kindness",
.goodness", .humanheartedness", echivalare româneas
.humanitc�"
etc.;
singura
că potrivită ni s-a părut a f .omenie" i.omenos".
2.
Pentru expresia .cîinii de paie" cea ma i cunoscută referinţă apare în Zhuang zi [cap. 14, .Mişcarea Cerului"): .Î nainte de a f oferiţi ca sacrifciu. cîinii de aie sînt inu ' în cutii de bambus, find bine
CAPITOLlJL 5 1 1 I 1 " ş llraV în sto fe bogat îm podobit.e. Acel;) ca re îl va întJuchipa pe I I I "r l . laolal !.1 cu c e l care va conduce ril.ua lul . pos teşte şi face toate I I - k d e cuviinţ,1.. p re găt.ind u-se să-i aducă (la ceremonie) . De îndată 1 l' " I I losl oferiţi ca sacrificiu, trecătorii îi calcă în pic i oare . de Ia un 1 ' ! ilal la altul. iar cei care s tri ng ierburi îi ridică 'şi
le
dau foc."
,Judecăţile
:1.
morale. bazate pc raportarea la st.andarde strict 1 l l l I ane. nu se pot Aplic-3. un iversului sau celui care se află dincolo de
" i I' . I ntel ep tul . unu .cu Dao. 4 Cei cu o su tă de nwne" reprezintă traducerea literală a unei ' o I l 1 l i 1 � llIe eu s e ns u l de .oameni, popor". Numele respective sînt nu- 1 1 11' 1,' de dan . unele dintre ele perpetuate pînă în ziua de astăzi. :,. Confncian işlii au găsit înto tdeauna un bun pretext în .
•
aceste I i l i i l i ir l pentru a ataca lipsa de moralitate a daoiştilor. acuzaţi de dis- 1 " I ' l la V i de oameni. pe care îi .caIcă în picioare" . ca pe nişte cîini de p . , I ( · . N u meroase fraze din Dao De Jing pot constitui temCinice argu1 1 1 1 ' 1 1 1<' impotriva u�lOr asemenea opinii; .de altminteri. aici textul n u , J " ' I I II' � I (' o perspectivă amorală. ci impune toleranţa d rep t virtute fun < I . I I I I ( · 1 I 1 < 1 1 ă a Înţ ele ptului . care nu stabileş te ierarhii şi are o atitudine 1 " '." 1.,
liWl
de toate lucrurile. chiar şi faţă de cele pe care oamenii le
şi
demne de dispreţtlit
( M unro.
1969 :
,
o l l ."lr kră cele mai umile
"
232). li. Fraza se referă la Dao. Heshang Gong comentează: .Ceea ce se l I a IIIlre Cel' şi pămînt e ste vid şi înlăun trul său suilare a vieţii (qij) , l rl lO nle plu teşte încoace şi încolo ,
III
Astfel cele zece mii de
lucruri
"
'.(
lIasc
de la sine." Potrivit altor exegeţi. rîndul ar descrie starea de ,, , 1 1 1 (' I nl erioară a in ţeleptului .
şi . Dao. mama tubl ror aruncă în ' afară" din pîntecul său toate făpturile.
/. 1 .'1 fc I cum foalele fierarului .scot" aerul . 1 l I " l l I rllor .
•
Il. Am c itit, conform textelor de la Mawangdui • •a şti . a afla. a 'Această " 1 1 1 ", in loc de .vorbă. vorbire". ca în variantele tradiţionale . " ' . . t l l r:l este preferată şi de Feng Dafu . Zhang 5hunhui. Zhang Song" Shengchun etc. in loc de .Iute" (după glosa lui Ma Xulun . ' 11re" '(' J l l a l ;i de majoritatea exegeţilor) . s-au mai propus şi .frecvent. • :u\csea" • socoteli. calcule" şi .talente. calităţi". Două 1 , .., .. 1 , interesan ' " , I.h, ,11
1 1 I 1:l IltP
t,
sînt reievate de D.C.
Lau '-
.Much
speech
leads
inevitably III
"lll' Iu:c"
-
şi de Waley - . ... the force of words is soon spent"
,," l I v l nl (')c" Ia care face aluzie textul fiind legile şi edictele date de
J l l llldpc. ' 1. In mij locul lucrurilor. urmî ndu-Ie în evoluţia lor naturală şi
1 " 1 1 1 1 1 1 1ind Ia diferenţierea şi analizarea lor prin cunoaş tere şi prin lim
hi l l .
A('castă interpretare este doar una din mu ltele posibile. fiecare
, 1111
Hl:ns urile termenului zhongz• .mijloc. centru. interior". find
dez \' ol l ul
in
numeroase
feluri.
Astfel.
Jiang Xichang
consideră
că
zhongz , 1 <' III'1I 1I1Cază
.Dao
pur
şi
liniştit".
marea
Cale
a
nefiptuirli;
după
t.ermenul denumeşte .what is In the heart" iar Duyvendaak îl 1 I 1 ' I 'OIllc de conceptul confucianist al .mijlocului", un fel de aurea me fll'lI 'lila.c; a .omului ales " confucianist. Exegeţii con temporani preferă. I I I I I Il I rca lor majoritate. să echivaleze termenul-nostru prin .vid. gol",
Wn h·y .
60
DAO DE . JI N G
Deşi au apăŢll1. diverse încercări de a in terpreta ca pitolul ca un tot unitar, în opinia noast ră 'este eviden i. eă cele trei părţi din care acesta este constit uit (pe care noi le-am şi separat IITla de cealaltă) nu au Tlici un fel dc legătură. 5. 1.
Natura nu este omenoasă. Înţeleptul
nu este
omenos (Xu Yu vorbeşte despre Oao ca maestru al său:) .O! maes tru al meu , ma estru al meu! Tu fa ci bu căţele cele zece mii de lucruri, dar aceasta nu e « dreaptă ju decată», binefacerile tale se întind pînă la a zecea generaţie ( faci toate lucrurile să crească şi să înfloreasc ă) . dar aceasta nu e «omenie» . Vii din negura vremurilor. dar nu e şti bă trin. Acoperi Ce ru l. sprij ini pămîntul şi c iop lcşt i toate . formele ( = le sco p din fu ziunea haotică originară şi le aduci în făptură) . dar nu poţi f socotit iscusit. În aces t fel îţi porţi tu pa şi i . maestru al meu . � =
Zhuang zi, cap. 6 .Marele strămoş şi maestnl· Marele Dao n u poate f numit. O discuţie perfectă nu fo loseşte vorbele . Marea omen ie nu e omenie ( cel care este cu adevărat omenos nu îşi arată omenia sau nu e părtinitor) . [ ... ] Calea luminoasă nu e adevărata Cale ( Dao explicat şi defnit nu este adevăratul Dao) . O discuţie în care sîn t =
=
folosite nu aj unge la adevă r. Omenia arătat.ă în zi ( man ifestarea constantă a omeniei sau părtinirea) nu -şi implineşte rostu l. vorbele fecare
=
Zhuang zi. cap
.
2 .Despre identitatea lucru rilor"
Primu l ministru Dang din Shang ( statul Song) îl întrebă pe Zhuang zi despre omenie . Acesta răspunse : .TIgrii şi lupii sînt şi ei omenoşi. � "Cum adică?� .Dacă tatăl îşi iubeşte copiii iar copiii =
îşi
iubesc tatăl . aceasta nu înseamnă că sint omenoşi?" ( Puii de tigru şi de lup îşi iubesc părinţii. care la rindul lor îşi
=
iu
besc puii .) .Aş dori să vă în treb despre omenia desăvîrş ită".
continuă Dang. .Omenia desăvîrşită înseamnă ca nimeni să nu- ţi ne prea d ra g." .Am auzit, replică Dang. că dacă nimeni nu -ţi este drag nu poţi să iu beşt i, iar fără dragoste nu poţi să-ţi arăţi pie tatea filială *. Puteţi totuşi să, spuney că omenia desăvîrşită nu are ' .Pietatea fi lială", xiflO, este una din vili,utile principa le ale .om u lui ales· confuciiom ist , ea presu punî nd o sumă întreagă de Înd atoriri şi manifestîndu -se În i . r - o serie de aclt' bine circumSCl;se. *
CAPITO LU L 5 l I i l ll ic
de-a
face
cu
pietatc
a
filială?"
G l
,. Nu
înţ,elcgeli ,
răspu
nse
l. 1 i 1 l ; 1 J l / 2 : ;ti.
Omcnia de săvîrşi tă este
ClI
adevămt !:eva
superi or, \. 1 1 "
pi e t a tea
filială
nu
e
dc-ajuns
ca să.
o
de!lnea seă .
Lucru l t i . 'c;pre care aţi vorbi t adineauri nu numai că nu dincolo t i . · ddinilia pie tăţi i fl iale , dar nici măcar
trecc
nu aj unge
la ea. " Zhllang zi, cap. 14 "Mişcarea Cemlu i" Celui ca re e frumos din nă scare oamenii îi dau o oglindă ' 1 1 . d acă nu-i spun C8 e frumos, el nu ştie că e mai frumos d" ( 'lt ceilalţi . EI pare şi că ştie şi că nu şUe , parcă a aflat şi I 'll r('i1 nu. Astfel el rămîne mereu arătos, iar oamenii îl plac ' 11 d. fără contenire, căci frumuseţea este în datul frii sale. I I I �d('ptul îi iubeşte pe oameni , iar oamenii îi dau un nume I .. cel omenos") şi, dacă nimeni nu i- o spune, el nu ştie că II I l I bcşte pe oameni . El pare- şi că ştie şi că nu ştie, parcă a I l l I al şi parcă nu. Astfel el întotdeauna îi iubeşte pe -
oameni, I l i r accştia cunosc .numai pacea şi liniştea,
căci omenia
este I I I datul frii sale.
Zhuang zi,
cap.
25
"Zeyang"
6 Spiritul văi i e fără de moarte I şi se cheamă "misterioasa femelă" . Poarta mis teri oasei femeIe se cheamă "rădăcina Cerului şi pămîntului". Necurmat, necontenit2, el pare că exi stă3 , şi folosit, nicicînd nu is toveşte4•
1.
. Sintagma .spiritul văii" a fost cel mai adesea interpretată, por nind de la comentariul lui Wang 8i, ca un simbol al vidu lui , al non existenţei şi al lui Dao. Hcshang Gong prop une o altă glosă, citind tot rindul ca: .Dacă îţi hrăneşti .spiriteleo (organelor interne) , eşti fără de moarte." Cî ţiva exegeţi, citind în spirit'tll, nu în litera comentariului lui Heshang Gong, consideră că rindul se referă la unele exerciţii de .igienă mentală" practicate în diverse secte daoiste. Menţionăm aici
interpretarea lui Jiang Xichang, şi de Feng Dafu care consi deră că suflul .valea" ar urmată de s emna stomacul, iar, .spiritul" ar denumi vital. qi1 • energia care . din stomac, treb uie făcută să se ridice şi să circule în tot corpul . Dintre traducătOIi, doar Ch'u Ta- kao se apropie intnl citva de o asemenea lectură, el citind aici .spiritul şi valea", simboluri ale cu plului Yin-Yang. 2. Literal, .intr-un şir continuu neintrerupt". .
3. Sau
.pare a dăinui pe vecie", .parcă există, parcă nu" etc. Am citit rindul ca un ecou al afrmaţiei din capitolul 4• • el nici nu pare a exista", la fel ca Gao Heng, D.C. Lau şi Ellen M. Chen . In loc de .a se istovi" (în sensul de .a se termina. a f secătuit") , s-au mai propus . in func\ie de glosele urmate şi de varianta grafcă a caracterului, .a munci din greu· (. Dao poate fi folosit fără a munci din greu") sau .a ob
4.
osi" (.Folosindu-I, n-ai să oboseşti"). I ntr-un alt text clasic daoist. Ue zi., capitolul acesta este atribuit Cărţii Împăm tului Galben, text daoist astăzi pierdut. Comentatorii sînt de acord că acest capitol are o sOl-ginte mitică şi tradiţională evidentă, Ellen M. Chen apropiind u-l de citeva pasaje din Cartea schimbărilor, iar Xu Fancheng considerind că Dao De Jing sintetizează aici cîteva din pre ce tele amanilor i ma cienilor vremii.
63
CAPITOLUL G
6. 1 .
Universul frumos şi tăcut
( ' crul şi pămîntul sî nt de
o
mare şi dc nespu s fru
museţe, II I � i; 1 nu rost.esc o singură vorbă; cele patru anotimpuri ur- 1 1 1 I';m i o lege vizibilă ( � a alternan ţei) fără să vorbească -il un principiu V I I '1 1 I l leI despre ca ; cele zece mii de lucnl ri au IIi' ( ' lc face să se împlinească şi pe care nu -l pun în cuvinte.
o
l r l �dcptul
se întoarce cu gîndul la izvoarele frumuseţii
Ceru lui ','1 p:'l mîntului şi pricepe principiul celor zece mii de lucruri . 1 II' aceca omul desăvîrşit nu făptuieşte, iar marele înţelept nu o ' l I' o ' ază nim ic, căci ei eontemplă, numai, felul de a f al Ce1 1 1 1 1 1 1 şi al pămîntu lu i. Cele o su tă de prefaceri ale
lucrurilor 1
(
'
h:venirea)
luminos ',,1 1 loarte nde Şi do' vlll
se desfăşoară ..lături de ceva spiritual,
subtil .
p ătrate (
Lucru rile se nasc şi mor,
�
îşi
schimbă forma,
devin) ,
devin rotu dar
nu-şi
cunosc
1 1 1 I! ;'l ('ina (
Dao) : asUel de la sine cu
�
trăiesc, dlll vechime şase ho-
şi
pînă
astăzi .
toat.e se nasc şi
Spaţiul închis
între
cele
1 1 1 1 1' ( � Cerul, pămîntul şi punctele cardina le) este uriaş, dar 1 1 11 II I Iă u ntru l lui (Da o) se află ; frul de păr e mărunt, dar pe '" " aştcaptă ca să-şi împlinească forma ( să crească) . I I I Subceresc nimic nu se află care să nu se =
scufunde şi 'II I
1111
rămînă deasu pra, în
fecare clipă altu l;
Yin şi
Yang şi , dc ' patru anotimpuri î$i urmează unul alt.uia, fecare cînd îi \' 1 1 1 1 ' rindul. Î ntunecos , parcă existînd , parcă nu , el este întru 1 1 1 1 1 1 1 lI a t ura l
.
spi rit
fără
de formă care hrăne şte cele
zece mii o i ..
II I (' ruri fă ră ca acestea s- o ştie: el este rădăcina,
cine o , I i l i n aş te poate contempla toate ale C�rului.
ZhuQng în nord"
zi, cap.
22 .Inţelepciunea călătoreşte
şi
7 Cerul de-a pu ru ri durează. pămîntul îndelung dăinuieşte l : Cer şi pămînt de-a pu ruri du rează şi -ndel ung dăinuiesc întrucît nu pentru sine trăiesc2 : deci pot să trăiaser. de-a pururi. Prin urmare Înţeleptul în spate se aşază şi astfel în faţă se află3 , din sine iese -n afară şi astfel rămîne4: iar asta nu fi ndcă nu se iubeşt.e pe sine? De aceea pe sine se poate împli n
i5 .
1.
Fraza ar putea o maximă după care circula in perioada compuneri textu lui f nostru, cum susţi n Zhu Qianzh i şi Feng Dafu. 2. Citin d sheng, .a trăi", ca .a da naştere", Duyvendaak echivalea ză: .c'est qu ils ne se re prod u isen t p a s , iar D.C. Lau traduce: ,The: do not give themselves life. " Am unnat lectura acceptată dc majorita tea exegeţilor. Wang Bi comen tează: ,Cel care pent.ru sine trăieşte in tră in competiţi e ·cu lucrurile (exterioare) ; cel care nu trăieşte pentn sine devine 'acela la care se intorc toate lucrurile. " '
3. Prin
practicarea
'
nefăptuirii
şi
pentru
că
să f. primul" , cum spune capitolul înţeleptul reuşeşte totuşi să fe îna intea tuturor. .îndrăzneşte
4.
nu
67,
Literal, , (a [se) aşeza) in a fara sinelui / trupului său" sau .a-§ privi sinele/ tru pul drept. ceva exterior" . Fraza este d ificil de tradus � la fel de dillcil de int.erpretat. Heshang Gong consideră că ,ieşirea dil sine" se referă la dragostea pe care o poartă inţeleptul oamenilor : (' nu se gînde şte niciodată la sine însuşi ( - ,se aşază în afara sinelui" şi, ca atare, la rîndu -i iubit dc ceilalţi , poate să trăiască
indelunJ ( - ,şi astfel rămîne /dăinuieşte") . Jiang Xichang susţine, dimpotrivă că I nteleptul ,aşază în afară", soco ti n du - le exterioare şi primej d ioa se toate lucrurile care îi po t afecta trupul sau spiritul (poziţia ofcială renumele sau cele care t da na tere dorin elor - cunoa terea, ex
65
CAPITOLUL 7
, , ' � d(' etc) , ast fel putînd să se păstreze intre g şi să
..ră
mînă" .
Alţi exe 1. 1 Inl rrpreteaza "ieşirea din sil le" ca pc o tran sccnderc simbolică a fli l l i t d o r trupului, ca re presupune distnlgerea bariere lQr dintre sine '01 ceilalti �i dinl re conştiintă şi lume , as tf el obţinindu-se ilu m inan�a '1 1 1 1 IIirea Cl I Dao . Î n urma iluminării, Înţeleptu l devinc unu cu I.o<'lte 1 I I I ' I ' I I r i k şi se integrea7..ă în marele flux al deven irii �i prefacerii, Dao, , 1 1 1 1 1 illl lind să rămînă un singur individ, o enti tat.e aparte ( - .şi
,�,
asl fel ' , I I \I 'lt' ·i
II I
o
rămine") . pi nia noastră ,
fraza se referă tot la nefăpt.uirc:
cel
care "iese
0 1 1 1 1 sille",
considcrindu-şi trupul şi
sinele
drep t ceva exterior,
este
care rel lşeşte să dăinuiască , toem<'li pentru eă. n eglij ează în " , " " ,1 111 orice fel de activitate îndreptată că tre acestea (precum prac I I , II .. de prelungire a vieţii preconizate de daoiştl, de exemplu) . !'J . Lil eral. aceste ultime trei rinduri ar trebui tmouse: . . .. iar
, . I I I I :l l r u l
asta
"" p( 'Hl m că n1l este egoist? De aeeea îşi poate împlini egoismu l . " I , , 1.la paradoxală a acestui sfîrşit de ca pitol este că numai neîaptuirea 1 "' " l I l i l (' al i ngerea rezultatelor dorite, efcacitatea cuscop. mult mai 1 1 , . 1 1 , . d"cit a oric,.1.rei ac ţiuni real iza teeiîn find acest 7. 1 . Daa este imparţial
Maestrul
fi
spus : .Dao acoperă Cerul
şi
sprijină
pămîntu l . 1 ) 1 ( ' II d(' mare este el! Un om ales ( = care urmează Dao) trc 1 , " 1c S;-' -:;:i părăsească inima ( = să nu mai a ibă dOrinţc şi con ' .0 1 1 1 1 1 \:1 in dividualităţii sale) . iată ce în
A
făptu'i nefăptu irca ,
" d l l l l l {, a f prccum Cerul. A vorbi fără vorbe , iată ce este 1 ' 1 1 1 "11 ; ) . A iubi oamenii şi a aduce foloase tu tu ror lucrurilor, I i i " oll lenia . A socoti 1 111 identic ceea ce e diferit. iată ce înseamII 1:-' rcVa. A nu avea limite dar a nu se diferen ţia prin fap t. - I « ' !-la ic, iată cuprinderea. A avea o mie de lucruri diferitc 1
.
dl
vCfsitate),
iată ce este bogăţia.
A
păstra
întotdeauna Pu In « ' i I , i;} I ă care este principiul. Desăvîrşirea Puterii, acesta , ti I ! ' l eJllei ul (împlinirii oamenilor) . A-l urma pe Dao înseamnă " ti COJl lplet. A nu se lăsa afectat de lucrurile din afară, iată
1
,.
1 1 I �>! 'amnă să rămîi ( ' m II un om ales a mintea sa 1 I / ; I I ( ';}
Vi şi
totul
întreg şi netu lburat. priceput aceste zece lucruri, cu prinde,
inspre
el
în
dreptindu -se-n , II " �.' Tea lor
fără capăt cele zece mii de lucruri. Astfel ,
el lasă
i l S Cll ns în munti şi pcrlele în adîncuri, nu socoteşte fo1" ' l i l " < l I'I ' averilc şi departe se ţine de bogătii şi onoruri. Viaţa I I l I I I t . 1 11 1 1 C pricină de bucu rie pentru eJ , iar moartea de tînăr 1111 1 1 1 1 1 ri stc dY. - ă . PreţUirea ( poziţia ofCia lă) nu i se pare o " ' " '. 1 n' , iar sănkia nu -i pare ruşinoasă. El nu strî nge bogăţiile I t l l l lil ,-;. 1 JIU caută să le aibă pentnl sine, iar cînd .1111 1 1 1
=
cîrmu ieşte .
"" " I ' n's cul
El c
nu
o
face
ca să se pună-n lu mină. pe sine .
66
1).'\0 DE JING
străluci tor. ('?i ci e lumi rios. dar pentm ci cele zece mii de lu
cnIri sînt nu l şi acelaşi
ca ()
si ngură
fam ilie.
iar via ta şi
moartea. u
lucru . " Zhuang zi. cap. 12
l"
. .Cerul şi pămîntu
8 Bu nătatea desăvî rşită e asemenea apei 1: apa foloase aduce celor zece mii de lucruri şi nu li se pune-m po trivă, se află în locuri de toţi dispreţuite şi astfel aproape-i de Dao. 2 Ca sălaş , bun e locul potrivi t3, în in imă4 , bună e adîncimea cea fără de
capăt,
cu alţii, bună e omenia5, în vorb e, bună e buna-credi nţă6, în cîrmuire, bună e dreap ta rînduială7, în lu crări , bună-i puterea de-a faces, în miş care , bună e c l ip a prielnică9 : dacă nu te pui împotrivă poţi f fără greşeaIă. l?
1.
. Exegeza tradiţională îl unnează in interpretarea acestei fraze J l" Hcshang Gong. care citeşte: .Cel a cărui bunătate e desăvîrşită ( Inţeleptul) e asemenea apei." In acest fel bunătatea" ar desemna. III context• •the religious notlon of goodness that transcends the ethi " a I elistinctions between good and evi! ... (which) does not seek self- 1 I �"randizement but self-donation". cum scrie Ellen M. Chen. Mult •
•
1 1 1 1 1 1 potrivită şi mai apropiată de sensul textului ni s-a părut inter J l l1'larea .le mot .bonte. [ .. 1luiin Duyvendaak. care consideră că "1' IlIc les bonnes qualites. l'excellence de quelque chose. les condi1 1 0115 qui pennettent â chaque etre de suivre completement sa propre 1 1 1 1 1 urc". Astfel. sensul tennenului shan depăşeşte limitele eticului. de- 1 I I I I llind capacitatea lucrurilor de a se po1Iivi datului frii lor. un fel 0 1 ,' virtute nedefnită care capătă. in situaţii diferite. manifestări dife1 1 1 1 ' , cnumerate. de altminteri. în rîndurile unnătoare. 2 Locurile de toţi dispreţuite" la care se face aluzie mai sus re- 1 ',,'zinlă probabil. in context. locurile care se .
.
•
găsesc in aval. în partea c h' Jos a unui curs de apă; în acest sens stă mărturie şi următorul I '. ",aj (jin AnaLecte: .Omului ales nu îi place să şadă in josul rîului, . . ad
acolo
se
Cu rinzind
strin e tot ce e urit în Subce resc."
(XIX : 20)
D-AODE
,JING
aşada r şiatotcuprindcrii. ceea ce este de dispreţuit, apa ar e , lil dezvoltat fcl ca şi şi Dao vocaţia Acelaşi sens este în, capitolu l 66. Prin ,,locul poh;vit" am Fiecare e c hi v a l a t un tcrmen care are şe n su l literal .,pămînt". tra duc ător şi - a luat aici libertat.ea de dc a parafraza în spiritul capitolului: "t!le good ealth" (Ellen M. Chenl , "good p laccs" (Paul J. Lin ) , "the best p lace to bui ld a ho usc u po n " (W alcy] etc. Dacă acceptăm intell,retarea �bUIl ătăţii" ca o - virtute ne de f nită care se manifestă în maniere diferite în circumstanţe diferite, aşa cum am propus mai sus, atunci subiectul acestei fraze , ca şi al tu turor rind u r il o r care urmează, estc to t shan, acest rind trebuind tr�dus, spre exemplu: .( Î n ceea ce privcşte] l ocuinţa ,
3.
.bunătatea. (con
ma nifes tă prin găsirea] locului potrivit . " in
stă în /se
aceeaşi
man ieră interpretat şi rindurile urmează. exegeţi consideră că de fapt. . În ţe l epcare tul" ar trebui să Alţi fe subiectul acestor fraze , iar Heshang Gong sustine că în tregul capitol se referă în fapt la "apă".
am
4.
in i n tenţ ii . în sen timente şi în ginduri, după cum interpretează excgeţii contemporani. Prin .cu alţii" am t radus un tennen al cărui sens iniţia l este "cu, împrf mă". S-au mai propus : "cu prietenii" , "cu
5.
duşmanii",
r el a ţi il e
.în
Cl l
ceila lţi "
.
sau,
dup ă o
altă
glosă ,
"a
da"
-
dă, se pricepe să se modeleze după Cer ( = prin virtutea ,omeniei.]" - (ZhOIl Shengchunl . Prin "bună-cred inţă" am tradu s termenul xin, "sinceritate (ca litatea de a fi] de incredere". Tennenul face partc, la fel ca şi "ome nie", din codul etic tradiţional preluj;lt şi dezvoltat de confucianişti. Am interpretat term enul zheng în sensul de "ordine, lini şt e , "Cind
6.
7.
lip să a haosului şi dezordinii", echivalind prin "dreapta rînduială". Unii exegeţi preferă să îl citească în sensul de .dreptate, corectitudi ne": "Be ing righteous in governing" (Paul Lin]; "For (Erkesl justice etc. it chooses sincerity"
J.
8. .Puterea lentele
de - a
facc"
desemnează
capacităţile
Şi
ta
in
dividului. Găsirea momen tu lui potrivit pentru a acţiona.
9.
10. Respectînd .bu nătatea" şi datul natural al lucru rilor, find
as e
menea apei fecare faptele tale au fe de · că sedinconfonnează succes, pen,tnl cosă nd i ţ ionîncununate ă ri lo r freşti aleCleary fec.ăruia. conchide pe bună dreptate: "nle latter part of this chapter [ ... J c1early shows that n Taoism was not quietistic, introverted or amo ral, and ot opposed to the Original spiri t of Confucianism. "
8. 1 . Dao
al Cerului
şi
Dao al
oamenilor
Sînt
umile,
da r
trebuie
totu şi
să
le
laşi .
pe
fecare. să-şi vadă de ale sale: acestea sînt lucrurtle. Sînt neînsemnaţi. dar totuşi întru totul trebuie să-i unnezi: aceştia sînt oamen ii . Ră mînînd neştiute . trebuie totUŞi întotdeau na făcu te: acestea
�. lIlt să
treburile
talc.
Sînt. nepo trivite
dar
.
t rebuie
totuşi
fie
ară tat.e: acestea sînt legile ţă rij .
1: 1 1.1::;
Se afl ă departe de Dao , dar t .r ebuie totu şi pă st rată: aceas- 1 : 1 e drea pt a' ju d e cată Are mu ltă părti nire. da r trebuie întot d C' : II J1la s-o [aci cu prinzătoare : aceast a e omenia. Se află nu I i l ai la su prafaţă dar trebuie să le faci să capete .
,
substanţă : J I t'(' stea sînt mereu înăl
la i iI
( �
înnobilată ):
dar nu poa tc să nu spi I I I .
dar
riturile .
nu
Se află înlău ntru , aceasta
este
se supună schimbării: poate
Puterea .
trebuie
Este
acesta este
fe lipsit de ,acţiune:
să
dar
Dao .
Unu , Este
acesta este
Ceru l.
De aceea Înţelep tul , eontemplînd Cerul în toate ale sale,
aj ută luemrile
1111
(
�
nu in tervine în deve
ni
rea lor
natura lă) ; I I l i plini ndu -şi Puterea, amestecă în mersul lor; ven Dao, nunuse pune nimica la cale; po triind vinddlu cl lster uomen iei, 1 1 1 1 se bizuie pe ea; rătăcind pe tărîmul dreptei ju decăţi, nu
· . l lIllge fapte drepte; urmind toate riturile , nu socoteşt e însă ; 1 unele fapte nu se cade deloc să le facă; văzîndu -şi" de toate I I It ' sale , nimic nu Iasă deoparte; rîndu ind lucrurile potrivi t lq � ilor frii, haosu l nu apare; bizu indu -se pe oameni. nu îi I J ' ; l l cază cu uşurinţă; urmînd frea lucrurilor. nicioda tă nu le p: l rascştc. [ . ] Cel care nu pricepe lumina Cerului nu are o Pu tere pură, I ', .J care nu-l pătru nd e pe Dao nu poate de n i ciun de să por I l I 'a scă (� în în ţe legerea lucrurilor) . A nu fI luminat. întru Dao I l lsl este! ..
ţ)i
atu nci ce este Dao? Există un Dao al Cerului şi
există 1 1 1 1 I)ao al oam enil or . A nu făptuÎ, dar a il totu şi preţu it, iată I l; jO al Cerului . A făptu i şi a obosi ( � datorită amestecului I I I evoluţia frească a lucrurilor) , iată Dao al I I I ndar. Cerului este primordial, Dao oamenilor. al oamenilor Dao este secu
1 ) ; 10
al
Cerulu i şi Dao
al oamenilor
departe
unul de
altul se
1 1 1 1 :1,
şi noi nu trebuie să trecem acest lu cru cu vederea
. Zhuang
zi,
cap. I l "A lăsa în pace şi a privi cu
îngăduinţă"
9 Decît să ţii în mînă un vas cînd e plin
1 e mai bine
nici să nu-l
umpli2; ferul bătu t şi bine a,scuţit nu poate f multă vreme astfel păstraP; cînd de aur şi ja d ur i palatu-i ticsit nimeni nu-l poate păzi pe vecie4•
•
A f mî ndru, bogat şi-n onoare tinut a-ţi aduce singur năpasta înseamnă; a-ti împlini lucrarea şi- apoi a te retrage acesta este Dao al Cerulu i. 5
1.
Literal. .a ţine în mînă şi a-l umple". D.C. Lau consideră că este vorba despre un vas care s-ar fi aflat într-un templu din statul Zhou sau din stat.ul Lu; acest vas putea să stea în picioare cîtă vreme era gol. dar se răsturna de îndată ce era umplut. fraza accentuînd astfel faptul că umilinţa e o virtute necesară. mai ales pentru suveran şi curteni. Waley. Lin Yutang. Wlng- tsit Chan şi Matr. bazîndu-se pe alte glose. mai puţin acceptate . citesc .a încorda la maximum un arc". Cum cele verbe din şi această frază nu au. în este textul original, obiec tul marcat. această interpretare ju stifcată. Odouă interesantă lec tură este propusă de Jlang Xichang. urmat şi de Ren Jiyu . Sha Shao hal şi alţi exegeţi contemporani. care susţine că rindul ar fi de fapt dezvoltarea unei maxime comu ne a vremii . .a păstra preaplinul"; iată cum echivalează Sha Shaohai: ..A persista în căutările sale şi a dori preaplinul în toate lucru rile. " 2. Literal. .e mai bine să te opreşti (din umplerea lui)".
3. Subiectul
acestei fraze poate f şi .sable. ascuţiş al
CAPITOLU L 9
71
unei săbii" .nimeni nu le poate păzi pe vecie" (aurul şi jadurile) . 5. Ca şi în alte capitole ale textului (de exemplu cap. 73. 77 sau 81 ). nu ni se oferă practic o defniţie directă a Căii Ceru lui. in sensul său clasic de ordine cosmică bazată pe alternanţa şi echilibrul po la etc .
4. Sau
rită1,ilor complemen tare Vin şi ci maişidegrabă ni se descriu co maniera. responde nţele in Yang. pla n social individual ale acesteia. calea sau metoda (Dao) adopt.'ltă. de fecare prin analogic cu marea
Calc
il.
9. 1 .
Povestea măcelarului Yue
regele Zhao din statul Chu a trebuit să pornească în 1 ' 1 I I >l : gie , măcelarul Yu e a plecat şi el , urmîndu -i regelui în 1 'C ' I ( 'gri nările sale . Cînd regele s-a întors înapoi, s-a hotărît " 1 1 I nl spl ăteaseă pe cei care l-au unnat peste tot cu credinţă . 1 '11 111 veni şi rîndul măcelaru lui Yue , el ii spuse (mesagerului 1 q �dl lil: "Cînd Măria Sa şi-a pierdut ţara, şi eu mi -am pierdut .d l l l l > a de măcelar. Acum , cîn d Măria Sa s-a întors, şi eu am I u ; I I de la capăt slujba mea de măcelar. Eu am primit din 1 1 1 1 1 1 cc a fost al meu, la ce-mi mai trebuie o altă răsplată?� l
vii înaintea I I " ' dl li : şUinţa mea nu a fost de aj uns ca să păstrez , ţara pen 1 1 '1 regele meu , şi nici îndrăzneala nu mi-a fost îndeajuns de " ' : 1 1( ' ca să mor de mina vrăjmaşului. Cînd oştile ţării Wu 1 1 1 1 1 : 1 1 în Ying ( capitala lui Chul, euaun-am am fost dl ' Irlci:i statu înpefaţa primejdiei, voitcuprins neapărat să-I unnez M l I I ' l a Sa. Acum Măria Sa vrea să nu se supună legii şi să ." 1 le '1: obiceiul ca să mă aducă pe mine înaintea Sa, însă eu I I ,, :! vrea să aflu că un asemenea lucru se petrece în Sub- 1 1 ' 1 c' se. " =
Zlmang
zi.
cap.
28 .Cedarea regatului"
CAPITOLUL
10
Cînd sufletele-ţi porţi în îmbrăţişare
cu Unul 1 poţi oare să nu le desparţi2? Cînd suflarea-ţP potoleşti pînă la molcomire poţi oare să fi precum copilaşul? Cînd misterioasa vedere bine-o ştergi şi o cureţi4 poţi oare s-o laşi fără pată? Cînd poporul iubeşti şi ţara cîrmuieşti poţi oare să nu ai ştiinţă5? Poarta Cerului cînd închizi şi deschizi poţi oare să f ca femela?6 Cînd cele patru depărtări le pricepi şi-nţelegi : poţi oare să fi fără făptu ire?7 Le aduce-n făptură. le ţine în viaţă8, face să crească şi nu stăpîneşte. foloase aduce şi răsplată nu cere. deasupra se află şi Iinduială nu ţine: aceasta se cheamă ..misterioasa Putere". 9
1.
Aceas tă primă fn17. stă sub sem n ul unei ambiguităţi extreme, Primul caracter a fost în general in terpretat ca . (a purta) în braţe", Wang Si echivalînd însă prin .a sc afla în", Cîţiva excgeţi moderni (Ma Xulun, ,Jiang Xichang, Feng Daful . citind afnnaţiile unor comen tatori clasiei, precum împăratul Xua n Zong (7 1 2-756), Chu Boxiu şi Sun Yirang. eon sideră că de fapt primul caracter ar face parte din capitolul an tcrior, unde ar funcţiona ca o particulă exclamativă la sfr şitul rindului: .acesta este Dao al Cerului!" Structura ritmică şi pro tă zodică eA'lpitolu lu i an terior ar părea să confrIrle aceas lectuară, îl}
10 acest fe l şi acest capitol devenind mai simetric şi avînd un ritm mai
u ni t.'l r.
Am
preferat totuşi lec tu ra confimlată de tradiţie şi
unnată dc cătrc
toţi
t.raducătorii
occiden tali .
Am echivalat prin .suflete" tcrmenii ying şi pa, ale căror semnifi ca lţiiprin sin t însă dest ul de diferite de ceea ce înţelege europeanu "suflet". Astld, pa este sufletul care apare în momentul concepţiei (ter menul are dc altminteri sensul etimologic de .sămînţă, spermă") şi arc o origine animală. in timp ce ying (sau hWlZ' !ling find un regio nalism din statul Chu) apare în momentul naşterii (prezenţa sa find revelată de prinlUl ţipăt al copilului) şi este de sorginte spirituală. Cele două suflete se alătură celorlalte elemente care asigură existenţa şi perpetuarea vieVi. corpul şi suflul vital. energia. qij • şi fecare înde pli şi neşte funcţiu ni bine definite: hWlj susţine activităţile cognitive l oate experienţele spirituale. iar pa asigură şi coordonează mişcările corpu lui şi ale membrelor. La moarte. cînd cele patru elemente se separă . hWl (cunoscut acum ca shen spirit [al strămoşilor] ") •
•
urcă la
(,(,nIri. unde continuă să ducă o viaţă similară cu cea de pe pămînt,
la curtea zeităţii supreme . shang di.
în timp
ce
pa
rămîne în
mormint alături de corp . după int.rarea acestuia in decrepitudine coborino în IUllIea subpămînteană şi continuînd acolo un fel de existenţă spec I m Iă.
Exegeţii nu s-au pus de acord nici în ceea ce priveşte sensul la � mei .a îmbrăţişa Unul". ceea'ce a făcut ca fraza să capete lecturi multiple . Iată cîteva exemple: .Cînd iţi faci spiritul să se unească cu corpul" (Gao HengJ : .Cînd ying şi pavital) ( Yin şi YangJ se reunesc întru t J nu ( qij •fac energia. " (Zhu Qlanzhi) : .Cînd spiritul tru şi pul Unu" suflul (Sha Shaohal, Ren Jiyu): .A imbrăţişaşi ying po pentru a putea păstra corpu l" (Zhang Songru) : .(When carrying on your head YOllr perplexed bodily soul) can you embrace in your arms the One?" (D .C. Lau) : .Can you keep the unquiet physica l-soul from straying. hold fast. to the Unity (and never quit it)?" (Waley). . vitality aud eonsciousness embracing them as one (can you keep them sin
=
=
from
parting?)" (Cleary) etc. 2. Să nu le desparţi unul de celălalt. cum citesc exegeţii chinezi (" ontemporani. sau să nu le desparţi de Unu . cum preferă să Inter prf'teze traducătorii occidentali ai textului. Fiecare din cele două lecturi ('sic îndreptăVtă. noi încercînd să păstrăm în echivalare ambiguitatea (l liginalului: citei. dacă prin unirea cu Unul est.e desemnat procesul ( :l larctic de golire interioară şi de at ingere a nemuririi (Cînd cele douii " l I llete nu se mai separă în
momentul morţii) . la fel de bine fraza j l ( l ; ) t c să fie cen trată pe intuiţia mistică a iluminatului care. unu cu 1 1! l 1 I 1 . nu se mRi separă de acesta. :l . Qij • • suflarea". reprezintă în cosmologia chineză .vaporii" din
hunea s··a condensat. fiecare lucru fiind o condensare mai mult mai puţin pură de qi j. Nici materie nici spirit. un fel de potenţia I i l a t e a vieţii aetuali7.ată in forme particulare. este energia c.a forţă po\ C'nţiaIă şi fo rţă manifestă în toate aspectele lumii fIZice, .principe "'llnite et de cohcrence ql li relie les multiples entrc eux, [ . .. ] la force . I I' vic immanen \c al i mondc qui n'cst connaissable que par les .. arc
'- 0 1 1 1
DAO DE'JING "
aspects divers et changeants qu'elle revet.", cum scrie lsabelle Robinet ( 1 99 1 : 1 4J. Asociată cu respiraţia, atît la universului nivel individual cît şi la nivel cosmic .suflarea" sau .respiraţia" -, qij este apei ron-ul lui Anaximandm şi, in acelaşi timp, pnewna sau mana. 4. În loc de "misterioasa vedere" s-a mai citit şi .misterioasa oglindă", "lumina interioară, oglinda metafIzică prin care se pot con templa cele zece mii de lucmri", cum comentează Gao Heng (1943J . Daoisn.1U1 religios vede în .misterioasa vedere" o poziţie speciHcă a ochilor în timpul meditaţiei, "ştergerea" şi "curăţirea" ei desemnînd nişte tehnici de "golire interioară" menite să asigure efIcienţa medi taţiei. De altminteri , numeroşi comentatori au considerat că acest ca pitol este revelator pentru învăţătura ezoterică a lui Lao zi şi au in terpretat Heca re frază in aceeaşi manieră. 5: Termenul zhij , .ştiinţă, cunoaştere" este omofon şi foarte apro piat, ca grafie, de un termen care are sensul de viclenie"; cele două caractere find folosite multă vreme unul în locul celuilalt, comentarile variază în funcţie de varianta grafIcă urmată. În nwneroase variante ale textului, in loc de zhij apare wei2, "a făptui" , ceea ce marchează , simbolic, strînsa legătură propusă de Dao De Jing între cunoaştere şi faptă, ca forme de înstrăinare faţă de Dao. 6. SemnifIcaţia frazei este destul de obscură. Heshang Gong con sideră că "poarta Cemlui" este atît. "ascunsu l palat purpuriu al Stelei Polare", punctul fix al universului, cît şi nările , locul prin care prac ticantul diverselor tehnici daoiste introduce şi elimină - .închide· şi .deschide" - aeml. Wang Bi comentează însă: .Poarta Cemlui este locu l prin care tot Subcerescul urmează. Închiderea şi deschiderea ei (se referă laJ timpurile in care domneşte ordinea şi la cele in care domneşte haosul." În opinia lui Jiang Xichang, fraza se referă la dubla calitate a lui Dao, .poarta Cemlui", care se deschide dînd naştere tuturor lucrurilor şi se inchide atunci cînd acestea îşi incheie evoluţia şi devenirea, Inţeleptul trebuind să rămînă liniştit şi să nu făptuiască, să-I urmeze pe Dao în aspectul său pasiv, nu în cel activ. Gao Heng susţine că sintagma "poarta Cemlui" se referă la ochi şi urechi, la organele de simţ prin care intră în tmp atit cunoaşterea cît Şi do rinţele, daoistul combătîndu-le prin adoptarea unei poziţii pasive (Hind precum .femela"J . Urmînd aceeaşi lectură , Zhang Shunhui interpre tează într-o manieră complet. diferită, parafrazînd : "Suveranul nu cu noaşte Subcerescul cu ochii şi prin urechile sale, ci se foloseşte de ochii şi de urechile su puşilor săi " Potrivit textelor de la Mawangdui şi valiantelor lui Wang Bi şi He shang Gong, acest rînd trebuie citit: .Poţi să nu fi (precumJ femela?· Am preferat să urmăm, la fel ca majoritatea exegeţilor, "textul vechi", confIrmat de alte numeroase variante. 7 Cele patm depăriări" este o expresie uzuală care desemneaz.:'i întinderea spaVală, lumea. Potrivit -textelor de la Mawangdui cît şi altor cincizeci de variante, aceste rînduri ar trebui ..
.
.
•
traduse: "Cind pri-
75
CAl'fIDEO [}' 1 0
('(' (linu şiteînIlţelegi tru depărtări poţi nu ai ştiinţă/ să lloseşlcele i de pacunoaştere?" Amsăoptat. alăt.uri de majorita tea exegekilor Il loderni, pentru l e ctu ra tradiţională, H. Literal, .Ie naş te, le creşte , pronumele desemnînd, desigur, cele "
mii de lucruri. 9. Rîndul .face să crească şi nu stăpîneşte" apare şi în capitolele 'J. şi 5 1 , fraza imediat următoare se regăseşte şi în capitolele 2, 51 şi 77. iar ultimele două rinduri sînt reiuate identic în capitolul 5 1 . O ddlniţie a .misterioasei Puteri" o putem găsi şi în capitolul 65. /.1'('('
1 0 . 1 . Lao zi despre igiena minţii Lao zi spuse: "Iată care sînt principiile după care poţi să-ţi pfzcşti viaţa ( principiile "igienei mentale". ale tehnicilor daoiste de obţinere a longevităţii) . Poţi să îmbrăţişezi Unul? l 'oV să nu-l pierzi niciodată? Poţi să ştii ce e de bun şi ce e de rău augur fără să te foloseşti de broasca ţestoasă şi de hqişoarele de soc ( obiectele tradiţionale folosite in timpul dlvinaţiei)? Poţi să te opreşti la timp? Poţi să le laşi pe toate �ii treacă pe lîngă tine? Poţi să-i părăseşti pe oameni şi să ('auţi răspunsurile în tine? Poţi să-ţi laşi spiritul să se mişte IIher? Poţi să nu-i pui nici o piedică ( prin dorinţe sau prin Ieiel preconcepu te) ? Poţi să fi precum copilaşul? Copilaşul ţi pii. toată ziua. dar nu răgu şeşte. căci armonia sa e desăvîrşită: de strins. strînge bine. dar mina lui nu simte greu tatea. căci I In u a aj uns cu Puterea: tot timpul priveşte fără să clipească, (';'iCi nu iese vreodată-n afară ( lumea-i rămine exterioară) . I � I merge fără să ştie încotro, stă fără să ştie că se opreşte şi � c uneşte cu intortocheata cu rgere a lucrurilor purtat de va IlI rile lor. Acestea sint principiile după care poţi să-ţi păzeşti viaţa." �
=
�
=
Zhuang zi, cap. 23 .Gengsang Chu"
I l Treizeci de spiţe se îmbină-n butu c: şi-n gol şi în plin se află fo l os ul carului. 1 Se frămîntă lutul spre a face un vas: şi-n gol şi în plin se află folosul vasului. Seziduri despică în uşi şi ferestre spre a face o casă: şi-n gol şi în p l in se află folosul casei. Astfel în plin se află proftul. în gol se a flă folosul. 2 1 . in acest prim paragraf al textului. ca şi mai jos. am tradus prin .gol" termenul WUj a nu f. a nu avea . a nu exis ta. nonextstenţă". şi prin .plin" tennenul you a avea . a fi. existenţă". Este evident. în •
•
•
•
opinia noastră. că în ceica doi nu pot f şicitit i aici în ţă sensul lor direct. precum pittenneni olul 2 (.existenţă Ilonexisten una din alta se nasc") sau în capitolul 40 (.lucrurile din Subcercsc se nasc din existentă. existenţa se naşte din nonexistenţă") . lucru confirmat de majorita tea exegeţilor. Exegeza tradiţională separă printr-o paU7..ă termeni i WtL j şi you. echivalînd: .Treizeci de spiţe se îmbină-n butuc: in golul său ( in .ceea eepare nu are. nonexistenţă" ) se află folosul canllui." Această lectură a fideîn mai apropia tă de concepţiile filozofice ale lui Wang Sierdecît sensul gencral Aici. ca şi mai jos. am pref at punctuaţia propusă dealBitextului. Chen. un com entato r de la începutul dinas =
tiei Qing. şi de Shuda. numcroşi modemi (Ma Xulun. Gao Heng. Zhuacceptată Qianzhi. Yang Su exegeţi Jian. Zhang Songru. Sha Shao hai. Luo Shangxian etc) . Textele dc la Mawangdui confirmă şi ele această interpretare: în opinia noastră. ea este mult mai apropiată de
Dao De ă
(care
aîumă anterioritatea nonexisten ei fa
de existen
CAPIlD LUL I l
77
�a ll, la ligoare. a vidului faţă de on lologic, cele două altemînd şi
plin . numai în plan logic. nu şi coexistind în fapt . la fel ca toate pere ( 'hile de tip Yin-Yang în care e stmcturat universul) deCît lectura lui Wang Bi. sutjnută de t radiţie şi preluată ele mfţjoritatea traducă torilor, 2, Unii exegeţi consideră că există o difc renţă calitativă între .pro -
(sau .beneficiul. avantajul") plinului şi ..folosul" vidului. primul fiind În!.iu cîtva mai pragmatic şi pres upu nînd Judecarea lu ('m Iilor din punctul de vedere al strictei lor utilităţi practice . în timp (' (' al doilea ar presupune doar o raportare la lucruri prin prisma I I 1 J 1cţiunii . nu a funcţionalităţii acestora, Lao zi ar dori să sublinieze ast fel superioritatea calitativă a vidului faţă de plin sau a nonexis1 " II \ ei faţă de existenţă, Ren Jiyu . Feng Youlan (în perioada sa marx I � I ;-I ) şi alţi exegeţi contemporani consideră că Lao zi ar .greşi" cînd II li nnă această superioritate. întrucît nu percepe dialectic contradicţii1(' rx istente în fiecare aspect al universului . inclusiv la nivel on tologiC , 111111 " 1 , 'rlTlen
1 ,1 10 Shangxian demonstrează futilitatea acestui tip de argumentaţie. de altminteri în nici un fel de Dan De Jing însuşi. afirmată de cazul în care o asemenea superiorit ate ar f direct i l 'xl (după cum consideră şi exegeza tradiţională. urmîndu-I pe Wang I I I ) . o in terpretare mai pot rivită ar fi cea oferită de Gao Heng (1943) . ( ' ;ln� accentuează dimensiunile epistemologice ale unei asemenea di- , krrnte calitative: "Oamenii obiŞll Uiţi consideră că plinul este impor la n l iar vidul neimportant. caută plinul în toate şi se feresc de vid şi ITcd cii plinul este folo sitor. în timp ce vidul nu are nici o folosinţă, , � /() zi doreşte să arate că aceasta este o falsă judecată şi de aceea " l I nnă acest lucm . " Clcary. care traduce şi Interp retează întregul, text din perspectiva daolsmului religio s. atrage atenţia' asupra unei dimensiuni a capita I l Ilui adesea trecute cu vederea de comentatori: .This chapter ls not II 1 s1 philosophy. it is also an outline of a practical exercise llsed to , . wilrh from one mode of consciousness to another. The spokes and I I I <' pot stand for the realm of stmcture: space stands for the realm " I open or spacelike awareness,"
1 1 (,�l Isţinută Chiar ", 1 in
1 1 .1
Folosul Upsei de folos
Hui zi îi spuse lui Zhuang zi : .Vorbele dumneavoastră sînt li psi te de folos, " ..Cunoscînd lipsa de folos putem apoi vorbi despre folos, 1 ':l !llîntul este mare şi întins, iar omului ţi este folositor, căci 1 '(" cI merge cu I: �picioarele, Dacă însă pe sub locurile pe care I aşază el piciorul am săpa tot pămîntul pînă am ajunge la I /,voarc1e Galbene ( lumea subpămînteană) , pămîntul i-ar I l i a l fi atunci în vreu n fel folositor?" .Nu i-ar mai folositor", =
f
IiIspunse Hui zi, nE limpe de deci, continuă Zhuang zi, că şi (' (' (' a ce nu, are nici un folos este de fapt folositor." Zhuang zi. cap ,
exterioare"
26 .Lucmrile
12 Cele cinci culori lasă ochiul fără vedere, cele cinci sunete lasă urechea fără auz, cele cinci gusturi lasă gura sl eit ă 1 ,
vînătoarea şi goana . smintesc inima oamenilor iar lucrurile rare fac fapta netrebnică2. Prin urmare Înţeleptul de burtăngrij eşte şi · nu de ochi îngrijeşte. De aceea pe una o lasă şi-o ia pe cealaltă. 3 şi
1.
Cele cinci culori sînt roşu . galben . verde-albastru , negru .
alb
Cele cinci , note do. re . mi,şisol şi la. Cele cincicinci gusturi sînt dulce amar.sînt acru, sărat picant . Numărul nu este, r. întîm plător, desi elgu jucînd în China acelaşi rol ca numărul şapte, de exemplu, în în tradiţia europeană. context, find stimuli! ·pă re rtar provoacă apariţia do desemnează totalitatea, suneteleacest şi gusi.număr u rile rinţe lor ŞI îndca e ea de culortle, Dao. In loc de ftsleU", Wang BI şi Heshang Gong citesc fta pierde (Dao sau gustul)
imposibilitatea lin
gvistică a
";
Exegeza
modernă
unei asemenea lecturi cît
a
şi
demonstrat
atit
caracterul dlalectal a l
terme
nului respectiv, care este un regionalism sudic. S-au mai propus alte cîteva trecute în revistă de Li Shulhai: şi.arăni", strica" .a Interpretări, .a, ascunde" etc.
. nrlna", .a
2. Sintagma rare" ca şi expresia .îngrijirea burţli" mai ftlucrurile jos, apare şi în, capitolul 3. Fraza poat e f citită şi: de blochează , după cum o ftLucrurtle fac Wang rare Bi, numeroşi (căile) exe oamenilor" geţi modernl şi majoritatea traducătorilOT occidentalI. Am preferat să urmăm glosa lui Heshang Gong, confrmată de Shuowenjiezi c ît şi de dicţionarul Cihai.
3.
Acest şi în cap lele 38şi şi o72 ia , opetraduce re literală find:rind ftOapare părăseşte pe ito aceea aceasta". Wang BI comentează: .Ochiul, urechea, gura şi inima trebuie să fe toate pe potriva naturii lor înnăscute. Dacă nu se întîmplă aşa , ele merg împotriva frescului , şi astfel ochiul rămîne fără vedere şi
CAPITOLUL
Lucrurile
rare
1 2
blochează drumul corect
. , 1 (l1 l11 l 111i, şi (le' ,1('CC<1 îi fac fn ptn ne t rdmieă . Cd care de hurti' îngri i' · · � le j�i hrill1es,le sillcle (doar) ClI luenni materiale; cel eare de ochi I I l grijes,1.e devine sclavl ll lucrurilor materiale. De aceea înţeleptul nu < i t' ochi îngrijeşte." 12.1
Cele cinci simţuri ne diminuează mult natura
originară
Cele care ne fac să ne pie rde m datul frii ( natura O1i i�i na ră) sînt �inci : mai întîi, cele cinci cu lori, care năucesc o('hii şi-i lasă fără vedere ; apoi, cele cinci sunete , care bui măcesc urechile şi le lasă fără auz; urmează cele cinci miro � lIfi, care atacă nasul, îl astupă şi rănesc Şi ce se află în �patele fru nţii; după aceea, cele cinci gusturi, care tulbură i�lI fa şi o sleiesc; în fne , interesele şi renunţările , care des (,lImpănesc inima şi fac frea omulu i să se piardă ca luată de vint. Acestea cinci sînt cele care vatămă viaţa, dar confucia IIl ştii şi moiştii încearcă din răsputeri să arate ei înşişi că prin ele se ajunge la împlinire. Asta nu e ceea ce eu numesc Implin ire . Căci dacă împlinirea e ca o povară, poate ea să mai Ile socotită împlinire? Dacă ar f aşa, şi porumbelul şi bufniţa se pot socoti împlinite în colivia lor. Şi apoI, dacă Interesele, rmunţările şi dorinţele se îngrămădesc înlăuntru iar acope r;imintele de cap, jadurile, cingătorile şi hainele pînă la pă mint ( veşmin te ceremoniale) împodobesc ce se află afară ( - trupul) , atunci ce e înlăuntru e strivit ca-ntr-o colivie, iar IT e afară e încîlcit ca un ghem de sfoară. Iar dacă şi cel care stii cu ochii larg deschişi ( priveşte şi nu face nimic) în mij locul acestui ghem de sfori încîlcite se socoteşte împlinit, atunci pînă şi osînditu l la moarte, cu mîinile legate la spate ,,1 cu degetele strivite , sau tigrii şi leoparzii care se află în . �patele gratiilor pot f socotiţi la fel! =
=
=
Zhuang zi, cap.
pămîntul"
1 2 "Cerul şi
CAPITOLUL
13
Teme te d e - nă lţ a re cum te temi denjosire , p re ţ ui e ş t e necazul cum îţi preţtiieşti trupul. 1 Ce înseamnă "
-
"
"Teme-te de-nălţare cum te temi de-nj osire ? Î nălţarea jos te aşază2 : teme-Le să o c îş ti g i, teme- te să o pierzi . Aceasta înseamnă "Teme-te de-năl tare cum te temi denjosire"3 . Ce înseamnă Preţ ui eşte necazul cu m îţi preţu ieşti "
"
trupul?"
Necazurile mele , tru pu l mi le- aduce:
dacă n-aş mai avea trup, ce necazuri aş mai avea? De aceea, celui care- ş i preţuieşte trupul la fel cum preţuieşte tot Subc er e scul i se poate încredinţa Subcerescul, iar celui care-şi iubeşte t ru pul la fel cum iube şte tot Subcerescul i se poate da în grij ă Subceresc u l . 4 1. Prin .înălţare am tradus
un termen cu sens u l literal face favoru ri", iar plin .înjosire" unul cu sensul de .umilinţă, dizgraţie , a intra în dizgraţie". Î n loc de . a se teme", glosele permit şi cchivala rea prin .surpriză, spaimă" sau .nebu nie- . frazele sînt de s tul de ambigue din punct de vedere gramat ical, suscitînd ext.rem "
de
.fa
voare. a
dc nu me roase lecturi. Iată cîteva: .Favoarea şi dizgratia par înspăimîn tă toare ; preţuieşte-ţi corpul cum preţuieşti un mare necaz. -
13 piang Xi cha ng}; .Cînd oamenii primesc favorUIi sau cînd in tră În
dizgraţie,
se
sim t. Înfricoşaţ i , (căCi nu ştiu că) trupul este cea mai mare nenorocire a lor.(Sha Shao hai) ; .Gmce is as shamC'ful as rri ht. Honour ii> il
"Fav o ur and disgrace hu rts kecnly as our bodies hu rt. " iWa lry): "Inclination amI disinclinat ion are I i ke fear: one is afraiei tha t , '. ' " a l
, '.' " a l
goad
,II "
Iike
evil
i lS
the persona." (W ilhelm) :
II \� I're to
li kely
madness:
high
ran k
fear. Highly re spect. great trouble as one
to
respects
lo is
(Lin): ,Accept. honours anei d isgrace as great misfortunes as 1he body." (Ellen M. 1 , , � tI ghilimelele, la fel ca Waley şi Mair,
OWll
surplises ,
I ... · ; os l lre
Chen) etc. Am fo-
pentru a sublinia caracterul o i , · l I l aximă al celor două fraze , expuse probabil de mae stru eiiscipolilor (ori de Înţelept
,," I tate
suveranului
căruia
îşi
oferă serviciile) şi comen
"" " exemplifcate în continuare. '2. Fraza este obsc ură şi poa te f ciută în mai m ulte feluri, În
func li' d(' interpretarea verb ului wei2, trad us eic noi aici prin "a 1Între ; cei , lui doi xia, "jos", cît şi de relaţia gramaticaIă 1" "I 1 ' Ili. Iată cîteva exemple: "Graec is somc1.hing infer ior" (Wi lhelm) : .y,' \'Ollf is for the inferior" (Lin) ; "Favour humiliates" (Carus); aşeza", '; stabilită
1 ' , "I'IJa sing" (Mair) etc. Unele variante , infimlate de textele de la Ma w a l l / - , : dul, cit.e sc aici, în loc de "înălţare" , "înjosire ", sau in terpolează 1 1 1 ( ' O ll l inuare o frază cu structură paralelă. de genul: ".injOSirea sus 1 , · ;' 'ji1ză .'' Am preferat să urmăm varianta lui Wang I3i. :\. Atit onoarea cît şi dizgra ţia sînt lucru ri relative şi înşelă "Favour
toare, 1 '" " a re da oi slul trebuie să le evite. . 1 . Înţelept.u l n u - şi Iasă niciodată tru p u l să
se
transforme
În tr-o
1"
I I'i
11 .1 de necazuri pentru el. nu se lasa pradă doriniclor şi nici
amă
, '. 1 1 dl' re lat ivitalea
poziţiei sociale: el deci se "preţuieşte
·
şi
.se
iubeşte " . l t lcvărat,
, I I
Unui "
.tocmai
pen t.ru
că nu
face
nimic
pentru
sine.
om
1 1 ('
IIU
face nimic
pentnl sine ,
pracUcînei nefăptu irea . trebu
ie, potri vI!
logicii d aoiste. să I se În credinţeze Subcerescul. va gu
care îl v,
, I l;!
la
fel
cum
"se
guverneaZă"
pe
sine.
pe
practicînd
nefăptuirea, în " " 1 ( ' 1 1 1(\
să reducă
dorin ţele oamenilor etc. Vezi şi secţiunea 3.3.
13. 1 Defniţia onoarei ,i a fericirii
I) ao nu are nimic de-a face cu faptele mănmte ale oame I 1 l 1 or şi nici Pu terea cu lucrările mărunte ale cunoaşterii I .- di sput.ele sof ştilor vremii) . Ac estea sînt dăunătoare pentru 1 'lI l c : rc , iar faptele mărunte sînt dăunătoare pentru Dao. De l I C ' c ' c ' n se spu ne : .Îndreap tă- te şi e de aj uns ( e su fcient să I I l 1 l 1 czi Calea cea dreaptă , Dao) . Fericirea desăvîrşită înseam1 1 11 Sol-ti împ lineşti voia în toate ." . =
I 'ell lnl
cei vechi. a-ti îm plini voia în toate nu
însemna să I I I I r;lsu ri
şi coroană
,
Ci doar
să trăieş ti în tr-o stare de
felicire ,
1 1 1 1 1
I lU
se
implini
voia I I I '" ;lm nă să
lucruri ' , , 1 ('
;m
datu l
frii
1. 01 <.
ai
trăsuri şi
coroană:
de-a fa ce doar cu trupul
I \ le m li
un timp
poa te mai desăvîrşită. Astăzi însă, a- ţi dar
acestea
tău
şi
nu
sînt şi cu
care vin întîmplător şi nu sînt decît date
DAO D E , J I N G împn mll ll . Nu poţi S
lumea din pricina sărăciei şi a lipsurilor. Cel pe care şi una şiŞiprin cealaltă ( rangul înalt, simbolizat prin trăsuri co� roană, respectiv condiţia mode stă) îl fac la fel de fericit este lipsit de necazuri . Dacă însă. atunci cînd ţi se ia înapOi ceea ce�ţi fu sese dat cu împrumu t. eşti nefericit. înseamnă că: în ciuda faptu lui că erai fericit în ain te, de fapt inima ta era tu l� bu rată . De aceea se spune: .Cei care �şi rătăcesc sinele printre lucruri (materiale) şi îşi pierd pornirile înnăscu te ale frii prin� tre cele de rînd ( natura lor originară este coruptă) pot f în numiti şi cu picioarele sus, oameni aşezaţi invers ( în cap =
=
=
anormal) ."
Zhuang zi,
cap. 1 6 .îndreptarea naturii originare"
13.2 Despre ceea ce ai în stăpînire
Împăratul Shun îl întrebă pe profesoru l său , Cheng: .Se poate aju nge la stăpînirea lui Dao?" .Nici trupul tău nu este în stăpînirea ta, cum oare să aj ungi să�1 stăpîne şti pe Dao?", replică Cheng Dacă eu nu sînt stăpînul trupului meu, ci ne �l stăpîneşte atunci?", continuă Shu n El este numai forma pe care ţi-au încredinţat-o Cerul şi pămîntul . Nici viaţa nu e a ta, căci ea e numai armonia pe care ţi�au încredi nţat-o Cerul şi pămîntu l. Nici datul frii tale ( natura originară) nu e al tău , find doar o înzestrare naturală pe care ţi� au încredin� ţat�o Cerul şi pămîntu l. Nici copiii şi nepoţii nu sînt ai tăi, find de fapt doar pieile lepădate (precu m şerpii) de Cer Şi pămînt şi încredinţate ţie . Astfel, tu mergi fără să ştii încotro te îndrep ţi, stai fără să ştii de ce te-ai oprit şi mănînci fără să ştii din ce pricină simţi gustul bucatelor. Toate aceste lu cruri nu sînt decît suflul Ceru lui şi pămîntului, care pe toate le pu ne -n mişcare . Cum oare să ajungi vreodată să stăpîneşti ceva ( pe Dao , suflu l, propriul corp)?" .
.
•
•
=
=
Zhuang zi,
cap. 22 .înţelepciunea călătoreşte în nord"
13,3 Omul perfect nu are sine Lie zi mergea dintr-u n loc într-altul
călare pe vînt şi , în felul cel mai uşor şi mai minu nat cu putin ţă, pu tea să rătă� cească as tfel cincisprezece zile înainte de a se întoarce . Între cei care au atins fericirea, un asemenea om este rar. Şi totuşi,
, 1 , ': 1
l .ic
zi
Illai trchu ia
IlU
să
meargi)
pC
jos, nl ai
avea
nevoie '
1
0 -
«
'V < I
de
eare
să se
sprijine (
�
vî ntul) ,
Însă
oml ll
en
rc -ar
1 ' "1 ( ' ; 1
să
stăpînea scă rostu l
(
�
norma,
regu la
f rescului) Ce şi pfunlnt nlui şi
( , lIlii
să
rătăcească
pe tărîmu l edor şa se
su1 1. 1 1 i
(
�
Cerul, pămîntu l şi cele patru anot impuri
sau
Yin, \ " 1 1 ,l � . ploaia, vîntul, întu necosu l şi luminosul) ar mai avea
să se sprijine de cevac I
I J ( ' v o ic
�
de ce ar
mai depin
de)? De ' 1 ' < 1 se spune că omul perfect este fără sine , omul sfnt nu 1 1 1 1 ' (' nici o faptă deosebită, iar Înţeleptului numele -i rămîne 1 1 I' �;1 lu t. Zhuang zi, cap. 1 "Rătăcind in voie"
'11"
învăţătura unui om cu adevărat mare este la fe l cum e IC lI ma fa ţă de umbră şi cum e sunetul faţă de ecou îŞi ,' x4 'fcit ă influenta indirect) . Cînd e intrebat. la toate răspunde, C ' I I I ' I el cuprinde totul şi se află alături de toate ale Subceres- 1 ' 1 1 1 1 1 1 . Cînd stă, nu scoate nici un sunet, iar cînd merge nu II I" lin loc anume către care să se îndrepte. El poate să ne poarte afară din haosul vînzolelii noastre fără capăt şi să ne I III 'ii să rătăcim în nemărginire , El fără de capăt e-n viaţă şi -n I I l 1 m rte şi ca soarele e, fără sfîrşit. Cît despre corpul şi forma '41 1 , el este unu cu Marea Identitate ( - se identifcă cu ceea ( '1' este comun tuturor' lucrurilor) : unu cu Marea Identitate, 1'1 sine nu are , iar dacă sine nu are, cum ar putea oare să 1 1 1 1 1 1 aibă existenţă? Cei care au cunoscu t existenta au fost tl l l veranii din vechime; cei care au cunoscu t însă nonexistenta '1 1 1 1 1 prietenii Ceru lui şi pămîntuluI. �
ZhUilIl!l
zi, cap. I l "A lăsa în pace şi
a
privi cu
îngăduintă"
13.4 "A ascunde Subcerescul in Subceresc" Dacă o barcă este ascunsă într-o vîlcea şi un munte în I l i lldul lacului, le putem socoti în siguranţă. La miezul nopţii l l l S ă , vine Putemicul*, le ia în spate şi se duce cu ele , Iar cel M l ah de minte nu pricepe ce s-a în timplat. Chiar atunci cînd I l i crurile , mari şi mici, sînt ascunse în locul potrivit, ele tot pot să ne scape . Celui care ascunde însă Subcerescul în Sub ( '( TeSC nimic nu-i poate scăpa: el cunoaşte măreata stare a I i l eru rilor eterne.
(
• t
Este vorba, potrivit lui Cheng creează şi
la l lsfonnă",
nedefnită .
I I l 1 ' l I lionată de
Xuanying, de "Cel care
un fel de
Cortă atotputernică. impersonală
mai multe
ori in
Zhuang zi şi in
alte texte.
şi
84
DAO DE JING
J:<'orma o m e n e a s că pe care am căpătat-o e o
mare pricină de bucu ric : ea este însă nu mai una din şiru l. nesfrşit, al ce lor zece mii de prefaceri ale lucrurilor. Bucuria aceasta aproa pe depăşeşte puterea noastră de înţelegere! J.)e aceea, Înţelep tul rătăceşte pe tăIimul celui ce nu pleacă niciodată din lucm ri ( n aturalul. legea prefacerii) . mereu rămînînd alături de ele . Oamenii îl iau ca model pe cel care iubeşte şi bă tIineţea şi viaţa prea scurtă. şi începu tul şi sfrşitul: cu cît mai mult ar trebui ei să se modeleze după cel care se conto peşte cu toate lucmrile şi pe care se întemeiază toate prefa cerne? Zlwang zi, cap. 6 "Marele strămoş şi =
maestru"
14 Privit. nu este văzut: numele său este Yi. . . nevăzutul"; ascultat. nu e auzit: num�le său este Xi neauzitul"; pipăit. nu este simtit: numele său e Wei. "neatinsul" . l Acestea trei mai de- aproape nu pot f cercetate •
..
şi astfel în haos fac Unu2 • Acesta în partea de sus nu e luminos. în partea de jos nu e întunecos3 , e fără de capăt4• nu poate f numit şi se întoarce în nefinţare5. Acesta se cheamă . . formă fără de formă. imagine a nefinţăriW' . se cheam ă .. nedesluşitul obscur" : întîmpinat. nu-i vezi începutul. urmat. nu i se vede sf rşitul. Urmîndu -l de-aproape pe Dao de ieri le stăpîneşti pe cele ce astăzi există7; de poţi să cunoşti începutul cel vechiB înseamnă că ai "neîntrenlptul fr9 al lui Dao". 1 . Acest.e fraze au dat. naştere la numeroase speculaţii. centrate 1 " succ es iu ne a celor trei silabe finale ale fiecănli rind, yi1 • "nevăzu 1 1 1 1" , x i j , .neauzitul", şi wei 1, .neatinsul" (o traducere mai exactă a I .. JI II· trei termeni fiind .invizibilul", .de neauzitul", respectiv .împal l ' " bI l1 11") . Cel
care a stat la originea acestor speculaţii a fo
st Abel Re I I l l l s a t , care, în unul din primele studii europene dedicate textului,
� "" Il loire sur la
Vie
el les
Opinions de
Lao· Tseu ( 1 823) . descoperă
că I
d
..
trei silabe
,
citite îm
reună, ar forma o a
fonetică a nu-
roximare
II)AO'DE ,J ING melui Yahve. Elev ul său , Stanislas Jnlien, demonstrează im posibili t atea flologică a unei asemenea lec tu ri, dar von Strau ss, ceva mai tîrziu (1870) , îi ia din nou apărarea lui Remusat. Paul Carus, în 1898, reia d iscuţia şi, deşi nu acceptă această
in terpretare, găseşte în pasaj elementele unei teorii 'naive a Trinităţii. Controversa părea să se f incheiat o dată cu epoca în care mi sionaru în China erau şi sinologi (sau invers) , dar iată că, surprin zător, în una din cele mai recente traduceri occidentale (1990) , ViCtor H. Mair revine asupra acestei probleme, cu noi şi serioase argumente. Remarcind ordinea diferită în care apar cele trei silabe în textele de la Mawangdui, sinologul american susţine că la originea celor trei si labe s-ar afla un singur cuvînt, de provenie nţă străină certă , dar greu de identifcat cu precizie. Acest cuvînt ar f fost calchiat prin aproxi marea pronunţiei sale potrivit fonetismului limbii chineze, în aceeaşi manieră în care chineza modernă adoptă termenii internaţionali, de exemplu . Adăugind şi faptul că cele trei silabe rimează în chineza arhalcă, bănuim că asemenea speculaţii pot f, într-o oarecare măsu ră, îndreptăţite , chiar dacă nu au prea mare importanţă în contextul întregii cărţi. Yi 1 a mai fost echivalat şi prin .incolor", .foarte palid" , .insesiza bll", .imperceptibll" etc., iar weij şi prin .lipsit de formă" sau .ml nuscul". 2 . •Haosul" nu desemnează in trad iţia chineză dezordinea primor dială din care, sub acţiunea unei forţe, a unei voinţe sau a unei puteri divine, se sintetizează universul. care capătă astfei o formă defnită, devenind un sistem coerent şl -bine determinat. Este vorba mai de grabă, aşa cum demonstrează şi N, J, Girardot ( 1 983 : 56) , de o stare Iniţială a universului, în care toate elementele sale componente se afl ă într-o stare de fuziune completă, find reţlnute laolaltă de logica in ternă a compusului pe care îl alcătuiesc. in acest sens, Dao este ase mănat aici cu această stare primordială, şi nu defnit ca atare (ca în capitolul 25, de exemplul . întregul capitol avînd de altminteri o certă dimensiune eplstemologtcă, şi nu una ontologică. Wang 6i subliniază şi el acest lucru în comentariul său : .Fără formă, fără imagine , fără sunet, fără voce , nu este loc în care să nu poată pătrunde şi în care să nu poată aj unge, Neştiut ochilor, urechilor ori trupului meu , eu nu ştiu cum să -I numesc; de aceea nu poate f mai de aproape cer cetat şi în haos face Unu." 3. Termenii traduşi de noi prin .partea de sus ", respectiv .partea -
de jos" au mai fost citiţi atit verbal - .Its rislng brings no light, its , sinking, .înain te" respectivno da rkness" (Waley) - cît şi tem poral . .după",
Numeroşi exegeţi
4.
preferă să
ec:hivaleze sin tagma tradusă
de noi
prin
.f,'i ră
.obscur.
de ca păt"
(litcral ,
.incon ii.nuu,
neîntrerupt")
prin
87 '
CAPlmLlJL '1 tiJ 111 " 1 1
vizib il",
ceea ce ar
sublinia şi mai
tare
dimensiu nea
epist.emolo I I I1 'a a în tregului capitol.
i n loc de "nefinţare" se poate citi şi �lipsă de
;"
substanţă" sau ,,1 1( ) 1 1 1ucnl", ceea ce nu ni s-a pănlt potrivit în context. Traducerile ' i ila Între "royaume de sans-choses", .!'imateriel", "realm of nothing- 1 1 1 ' ." "'" "no thing", .thal. which is without substance", .where there is IIl ll hing" etc,
1 ; , Unele variante citesc "imagine rară de imagine" , probabil dato - 1 1 1 1 1
ten taţiei simetriei cu fonnularea
anterioară, Textele de la Ma \\'ill Igdui infnnă această lectură, 7, Paradoxal, aceste două fraze pot fi apropia te de unul din pre ' 1
1 '1
de
fundamentale
ale
confucianiştilor,
care
susţineau
că
numai
1" 1 1 1 practicarea unei .Căi a primilor regiO, a suveran ilor exemplari " I I " trebuie urmaţi în toate, se poate asigura o bună guvernare a "i lI I I I'n ilor. Textul nu pare însă a defni aici recursul la tradiţie ca /' ll 1gmă
alternativă
politică
viabilă,
ci
mai
degrabă
descrie
indirect /111'I1I
(lOralitatea
lui
Dao,
care
transcende
toate
limitările
temporale la
Iri I ' 1 1 m are drept atribut nemărginirea, Acest lucru este sublirJ iat şi
0 1 " Wang Bi in comentariul
său,
o
lectură' în
spirit confucianist
f ind o i " a l t m in teri infnnată de textele de la Mawangdui, in care in loc de 1 0 ' 1 1 " (literal. .vechi, din vechime. antic") apare tot "astăzi", /-!,
Aceste ultime trei rindu ri pot f citite şi impreu nă. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 - 1 pe Dao de ieri pen fnl a stăpîni cele ce
astfe l : .Ur-
astăzi există se poate , 1 I 1 1 1 1 ; 1 ş te inceputul cel vechi . " Atit exegeza tradiţională cit şi cea mo
o I l'I l 1 : i
preferă însă
să despartă
primele două, !L i n lac de .fr" s-au mai propus .sine ", .e s enţa I I l Il I p ktă",
.principiu",
.regulă,
a treia frază de "ordine, lege",
regularitate", "ciclu" etc, Am citit
literal. 14,1
Nevăzutul, neauzUul, neatlnsul
Sl rălu cire-Orbitoare întrebă Nefinta: .Dumneavoastră exissau nu?" Cum nu primi nici un răspu ns , Strălucire -Or " " oare se uită îndelung la forma şi la 111\ 1
felul Nefintei, care era , " I I I U'ă şi goală, Multă vreme o privi astfel dar nu văzu nimic, I ! ascultă dar nu auzi nimic, o atinse dar nu simţi nimic, .De '1I Ivlrşit! spuse Strălucire-Orbttoare , Cine poate să ajungă la ,) ;l semenea desăvîrşire? Eu pot să înţeleg că nefinta există, d a r nu şi că nefinta nu exist-", Ne fii n ta a atins cu adevărat ,o I ; a n ' a de ne fin ţă !
Cine o poate unna pînă la o aseme
nea dc
'",vlrşirc?" Zhuang zi, ca p, 22 .Inţelepciunea călătoreşte în nord "
Cele zece mii de lucruri se nasc din ceva, dar nimeni nu h' vede rădăcina: cele zece mii de lucruri intră-n făptură, dar I I h l leni nu vede poarta prin care intră, To ţi oamenii pretuiesc
DAO DE ,JI NG
ceea ce cu noaşterea poate să ştie, dar unul nu ştie să urmeze de -aproa pe cecn ce cunoaşterea nu poat.e să ştie , pentru a şti cu adevărat după aceea . Nu este aceas ta Marea Î ndoială? Ga ta! De aj uns! Nu est.e însă scăpare, iar ei se întreabă întru na: "0 fi aşa? N-o f aşa? � Zhuang zi. cap. 25
.Zeyang"
15 Cel ce- n vechime se pricepea să- I urmeze pe Dao 1 era tainic şi ascuns, misterios şi pătrunzător, era adî nc şi de neînţeles . Fi ind de neînţeles cu greu i se putea pătrunde f rea: şovăielnic ca-n trecerea rîului ia rna2 , nehotă rît. ca temî ndu-se de cei patru vecini3 , preveni tor4 ca un oa spete, risipinelu -se precum gheaţa-n topire5, simplu ca lemnul ce n-a fos t lucrat6, cl1prinzător7 ca o vale, tu lbure precum apa mîloasă8, Apa mîloasă, pri n liniştire, încetul cu- ncetul se li mpezeşte, iar nemişcatuI. odată mişcat mai mult, to t mai mult va produce.9 Cel ce păstrează acest Dao nu doreşte plinul şi toc mai pentru că nu doreşte plinul se poate toci , dar elin nou se reface 10 .
1.
Am citiI. Dao, ca in man uscrisele de la Mawangdui şi in ..t.ext.u l \ . . . . l I i" , in loc de shi2 (..maest nI" , ..lit era t", ..războinic", "cavaler" etc. ). , . 1 1 1 1 variant ele lui Wang I3i şi Hcshang Gong. Lectura a fost de alt1 1 1 I 1 1 1 ( '!'i propusă cu mu lt: inainte de descoperirea textelor de la Ma \\'. l I lgdui, de căt re Ma XU IUI1 ( 1 924) şi
Gao
Heng ( l 94:i). Fraza se
re I' ..
. · · q lc b Începutul capitolului B5. :2. Ati t t(']'l 11e l 1 11 1 tradus aici prin .şovă iel nic· cit. şi cel pc care l-am
, , ' I l i va l at
mai jos
prin
"nehot ărît"
au
şi
conot.aţia
de "circu
mspect , . . 1 ... " .. , I" ill
Gao I-kng sus tine că . a trece riu l ia rna· era o expresie uzuală ,' ; I (T' se desernn a o ac 'une ericuloasă i care ne cesita consul·
90
DAO DE 'Jll'I
tarea unui oraco\, cel care o întreprindea
trebuind .în inimă
să fie
foarte atent, iar in fapte să ezite îndelung".
3. Numeroşi
exege!i chinezi consideră că expresia .cei pat.ru ve
cini" ar desemna stat.ele vecine care ameninţau mereu micul stat co n dus de daoist. Accastă in terpretare ni se pare şi nouă potrivită, mai ales că fiecare din adjectivele prin care este descris daoistu\, atit aici cît şi mai jos, se poate foarte bine aplica şi liniei politice adoptate de acesta, aşa cum arată indirect şi Xu Fancheng.
4. Temlenul
tradu s de noi prin "prevenitor" are şi conotaţia de
.respectuos, condes cendent. umil" sau , într- o altă variantă grafică , la fel de posibilă, "grav, demn, serios".
5. Daoistul cedează
precum gheil 1a de sub picioare, interpret ează
Waley. Termenul echiva lat. de noi prin "a se risipi· a mai fost echivalat şi prin .. retrăgîndu-se în umbră", ..expansiv" sau .Iejer, destins", după glose mai putin acceptate .
6. În
loc de .. simplu" se ponte ci ti şi "gros" sau ..compact". Am
preferat o traducere directă pent.ru pl! , ..lemnul ce n-.a fost lucrat", în locul para frazelor de genul "simplitat.e " sau "naturaleţe". St.area de pu, de lemn nelucrat, este starea bunătă ţii şi simplităţii originare,
un fcl
de stare pam(liziacă în care se aflau oa menii înainte ca dorinţele şi cunoaştcrca să-i fi în depărtat
de
ea.
Recuperarea acestei
simplităţi
na tura le es t.e o idee recurentă în Dao De Jing, ea fiind unul din sco purile pe care Înţeleptul doreşte să le atingă prin nefăp tu ire.
7. În loc de ..cup linzător·' s-au mai propus .deschis" , .întins, larg", ,,(cu vcderi) largi", .rcceptiv·, ..adînc" , ,, (minte) limpcde" etc.
8. Prin "tulbure" am tradus termenul hU1l2' .haotic". Heshang Gong eonsideră că apa tulbure îşi păst rează purit.at.ea originară, dar
su sţine că în apa murdară şi tulbure toate
lucruri dispar într-o "armon izare a varia ţiei",
diferenţele
dintre
după cum glo sează ci
dircct. Wang Bi atragc atenţia asupra unui aspcct interesant al de scrierii daoistului, carc , la fel (,�"l şi Dao , nu poate decît să fic asemănat cu ceva (ceea ce explică şi preze nta a mor comparative) ,
nu definit
direct.
9.
Acest.e patru rînduri sînt dest.ul de ambigue şi au probabil rolul
de exempli ficare a cclor afirmate mai sus. În v
10. Fraza este ext rem de obscură şi a primit llumeroase ech ivalări, în funcţie de' ediţia urmată (diferenţele de la varia ntă la variantă fiind destu l de ma li) . Textele de la Mawangdui p ropull o lectură pu ţin pro babilă şi fo rj;.ată: .poate fi uzat. şi incomplet" (Xu Fancheng echivalează aceeaşi frazi cu ,, [durea7..ă] îndelung şi nu are ll evoie să fie refăcu t") . Variantele
standard ale lui Wang I3i şi Heshang Gong dau şi ele
o
lectură greu de acce pta t şi extrem de ambiguă: .poate fi tocit. nu se
mai reface".
Noi
am
urmat glosde lui Liu Shipci şi Yi Shunding. cit ind
în locu l l I l i ci
negaţii
o conjuncţie. Iată ş i alte ech iva lăli:
..
poate să-şi
ascundă
I i l ieligenţa
şi strălucirea şi nu duce nimic la bun sfirşit plin viole
ntâ·· (. / I al lg Xichangl ; suc-
"loc " se" lI1
li
n
.deşi
e conservator.
poate
totuşi să obţină noi
_
să
(Ren. înaintînd Jiyul ; .poate părăsească ce e vec hi pentru a face lului fără să oprire" (Sha Shaohai) ; .poate ca în dec
prol Ie ducă (Feng Dafu); .he like can abe shel tered beyond wear r� wal"din (Papou" u l ,1. Lin); .They are garment that and endures ali I I l l d need never be renewed" (Waley) ; .He is beyond wearing o ut and n' lIf' wal" (Lin Yu tang) etc.
1 5.1
Comportamentul omului desăvîrşit
Omu l adcvil rat din vechime dormea fără vise şi se trezea ( ; l I'ii griji. De mîncat, el nu mînca bunătăţi, iar de respirat, J'C 'spira adinc . Respirava sa venea din călcîie , în timp ce oa Illcnii de rînd respiră din gitlej . Oamenii care au fost deja I l l lrinţi ( de către dorinţe şi porniri nefreşti. pierzîndu -şi I l at ura originară) scuipă cuvintele în a fară de parcă ar f vomă. Cînd patimile şi dorinţele omului sînt adînc =
înrădăci I w t C. harul cu care l-a înzestrat Cenll e tare mărunt. Omul desăvîrşit din vechime nu ştia să iubească viaţa Şi 1 1 1 1 ştia să urască moartea . Viaţa nu -i aducea nici o bu curie. 1; lr morţii nu i se ridica împotrivă: nepăsător venea, nepăsător 1 1'( '('ca. asta e tot. El nu încerca să-Şi uite începutul şi nici 1 1 1 1 căuta să-şi cunoască sfrşitul, bucurie totînceea ( '(' venea la el ( primea viaţa) cu şi uita totul întoarcere (la starea I l l I lcrioară vieVi) , Aceasta se cheamă a nu - ţi lăsa mintea să-I p;'lnlsească pe Dao şi a nu ajuta Cerul prin ce e omenesc ( . a nu modifca după standarde umane naturalul) . Un ase1 I 11'l1ea om poate f numit �un om adevărat" . Astfel. un asemenea om avea mintea goală. la chip era II l'I l Ilburat ia r fruntea sa arăta =
simplu Şi natural . El era rece ( ' ; 1 toamna şi cald precum primăvara. iar bucuriile şi supără riie sale urmau cele patru anotimpu ri ( se succedau în mod l Iat ural şi fresc sau nu erau decît luenlri exterioare) . El răs p l l l lde a în armonie tu.turor lucru rilor şi nimeni nu -i cunoştea limi tele . =
Zhuang zi. cap. 6 .Mare le strămoş şi maeslnI"
16 Aj uns la vi du l su pre m . păstrîn d deplina
.
liniş t.e ,
celor zece mii de lu cruri care împreună apar eu
le
căci
contemplu întoarcerea 1 :
lucrurile,
multe
iarba, se în torc ,
ca frunza şi
f ec are .
la
începuturi2 . A se în toarce la începu t.uri înseamnă linişte, linişt.ea înseam nă a veni înapoi la ursi t.ă3 şi a veni înapoi la u rsită înseamnă veşnicie. A cunoaşte veşnicia în seamnă iluminare4 , a nu cunoaşte veşnicia duce la orbire . iar orbirea5 la rele fapte duce. Cine cunoaşt.e veşnicia e atotcu prinzător : atotcuprinzător. ad ică nepărti nitor, nepărtin itor, adică regesc, regesc , adică al Cerulu i, al Cerul ui,
adică cu
Dao, cu Dao. adică de -a pururi . 6 Nicicî nd în vi aţă primej di i n-au să mai f e.7
1.
Am citit primele cincisprezece caractere ale capitol u l ui într-o singură frază. ele descriind coerent viziunea daoi stulu i. Maj oritatea tradllcătorilor preferă însă să le separe în patru frazc diferi te. as tfel: "Mergi pînă la vidul suprem ! Păstrează deplina linişte! Cele zece mii de lucnlri apar. Eu le contemplu întoarcerea ." In diferent de ma niera de echivalare, o aluzie la te hn ica "go lirii interioare" din dao isl1 ll l re ligios este destul de probabilă. Pe baza texte lor de la Mawangd ui, Zl10u Shengchun prop une atit o nouă pu nctua ţie dt şi o nouă lectură a primului rînd : .A aj unge la
limita vidului, (aceasta este) punctul suprem şi capăt.ul (dezvolt ării şi t.ra nsformării celor zece mii de lucmri) . A păstra
rea, (aceasta înseamnă) a nu Il ai f diferit (de rădăcina celor zece mii de lucnIri) . · Lectura este posibilă şi interesantă.
93
CAPlTO Ll J L 1 6
lal ă
cum comenteazii Wa ng I3i acest.e rindun: "Prin vid şi prin
1 1 1 1 1 ' i1! ' se contemplă intoarcerea
(tut.uror lu crUiilor) . Tot ce exist.ă se
din vid , iar mişcarea, din linişte. De aceea, dcşi cele zecc mii
1 1 '1 ": /1( '
0 1 , 1 1 I cI'Illi se mişcă laolaltă, in cele din urmă se intorc la vid şi linişt.e. 1\ "'�, I('a si nt ,supremul' şi "dcplinul» lucnIrilor." � . Plin "începu turi" am echivalat. termenul ben, literal "rădăcină". M. Chen subliniază dublul simbolism al rădăcinii, de su rsă a in ace st scns in capitolul 1 .. Iar a nume, este obîrşia ( = rădăCina) Cerului şi pămintului" - sau
1':111'11
" 1 ', 1 1 i l,il'i lucrU iilor (termcnul fiind folosit
III
l'''pi 1 olul 6 -
"Poarta mist.erioasei femeie se cheamă "l'ădăcina
� i pămintului»") şi de loc în care multiplul devine un u,
Ce I II l l 1 i pcntnl
" , . lIaşte
"
1 I 1 I'1I1: lI1nl
din nou ,
său :
jntre
aşa cum demons trează şi Heshang Gong in co-
cele zece mii de lucluri 'nu e unul care să nu
." . "likască şi să decad ă.
Fiecare se in toarce îns ă' la ră dăcină şi din
1 1 1 1 1 1 se naşt e."
Ming] , "ursită", are o sferă seman tică destul de largă, putind
:\.
II
I L I IIlls
şi pnn "ordin , poruncă", "viaţă" , "dat natural" et.c. Probabil " li I l l ai completă definiţie a termenu lui o dă celebnll 1 confucianist din 1 . 1 1 1 . Dong Zhongshu (Citat de Xu Fancheng) : ,Ming } este aceea prin " I I < ' C(' ml pomnceştc (ming }) naş terea oamenilor." '
01 ,
1 Ac eastă frază apare şi în capitolul 55. Am aici cît şi in rîndU iile I i l ai sus am trad us prin .inseamnă" un t.ermen cu sensul de "a se .
, 1 1 1 ' 1 1 1 <1, a se numi, a fi cunoscut. ca" .
O
traducere foarte literală ar f
sublinia încercarea de a defini nedefinitul. care este una din
1, " 1 " 1
' " I I :, lm lt.cle text.ului nostru. ! •. Am citit conform t.extelor de la Mawangdui. ca re conţin de do uă 1 1 1 1 ' · l I v în ! . ul "orbire", o ferind as tfel o st.ructură gra maticală m ai
f ) . Sl.ruc t.ura ace st.or ultime şase fraze este destul de
clară.
simplă în
1. însă, datorită po lisemiei maxime a unor termeni, acestea au laI. echivalări din cele mai variate . Astfel, în loc de "atotcuprin-
1 I 1 1 1 � ll Ia 1 1 1 1 ' ;1
1 1 1 1 1 1 , ."
s- au
mai
propus
şi
"model ",
"spiritual",
"a
folosi",
.toleran
t",
.,I 1 1 ' I;i mc (de spirit)", "rezonabil" etc. Termenul tradus de noi prin "ne I l t l l l l l 1 i f.or" mai poate fi echiva lat şi prin "pub lic" , ,J ust, corect" şi "du " . " (primul rang nobiliar în China fe ud ală) . in plus, wang, "rege, rc ".. .. , .
. ..
a
care " "universal",
fost ci tit,
după
o glosă
a
lui Su ,Jian.
la rindu -i di ferite lecturi,
ca ql1an,
termen
precum "cuprinzător" ,
I II I I n'r. Proba bil că autorul sal I autorii acestui capitol au ut ilizat in1 ' · I I I .ioI la! . aceşti termen i, care pot II citiţi simu ltan În mai multe scn "' 11 1, int r-o sene de tipu l: l l , d / duce -
rege/ regalitate
1 1 1 1 1 1 1 1 1 ( ' intraductibilă. .
-
..atotcuprinzător/ tolerant divin/ Cer
-
Dao".
- just/impar
Sena
ca
atare
7. Această frază apare şi in capitolul 52. Cleary con sideră că acest I l ll d lrcbuie integrat în seria anterioară, echivalînd: Iw , l I l I g,
"This Way is evcr
not endangcred by physical <;leat h." Deşi
lectura 1 '" 1 1 ' riscantă, fiind şi infirma tă de tradi ţie .
interesantă,
94
DAO DE , l I N G
16.1 Omul
desăvîrşit îşi foloseşte mintea precum o
oglindă Sfi I1 1 qi fa ci din glOIic sI f pîn şi din pl aml li şi intrigi casă spirit ului tfi u . Nu te ol'upa de mersul luen lrilor ( trebu �
rilor şi
a facerilor
oa menilor)
şi
IlU
încerca
să
fi
stă pîn
peste
cu noaştere .
Uneş te-te
cu
nemărgin irea
şi
că lătoreşte
în
locul in
care nu se l asă umle ( vidu l) . împlineşte pînă la e.apă t ceea ce ai primit de la Cer ( lln tu ra originară) ş i nu cău vid . ta să vezi şi să cîştigi nimic : adicii. fi cu totul Omul desăvîrşit îşi foloseşte mintea ca o oglindă care nu urmează venirea şi plecarea ( mişcarea) lucrurilor, ci îna poiază ( � imaginile) fără să păstreze _ De aceea poate să le înfringă ( să le con troleze) fără să fe rănit de ele. �
�
�
�
Zlwang zi, cap. 7 .Cel potrivit să domnească"
16.2 Întoarcerea la rădăcină. Conversaţia Generalul Nori ti Suflu·Originar
între
"lată, spuse Suflu -Ortginar. cum trebuie săţîn i hrăneşti mintea ( � să-ţi îngrijeşti spiritul) : rămîi starea de nefăptui re şi lucrurile de Ia sine se vor preschimba; desprtnde-te de formă şi de trup. lasă-ţi deoparte simţu rtle şi uită de lucruri şi de legăturile dintre ele ; intră în măreaţa uniune a suflurilor naturti. desfă frele minţii şi slobozcşte spiritul. fi nedesluşit ( nedefnit) şi fără de suflet. Cele zece mii de lucru rt. multe ca frunza şi iarba, se întorc, fecare , Ia rădăcină, dar fără să o ştie: astfel . în haos rămîn amestec�te şi nicicîn d nu se mai desprtnd (unul de altul) . Dacă ar şti însă că se întorc, s-ar desprtnde ( cunoaşterea instaurează diferenţe) . Nu căuta să-i afli numele, nu căuta să-i pătrunzi frea ( lui Dao) şi lucrurile vor lua naştere de Ia sine." �
�
=
Zhuang zi, cap. îngăduinţă"
I l "A lăsa în pace şi a privi cu
17 Cel mai bun di ntre cei de sus este acela despre care cei de jos de-abia ştiu că exi stă
1;
urmează apoi cel iu bit şi lăudat . apoi cel temut şi la urmă cel dispret u it. Dacă nu are de-aj uns încredere-n ei nici în el cei de jos n-au încredere,2 Şovăi elnic, el preţu ieşte vorbel e ,3 Lucrarea odată împlinită, lucru rile urmîndu -şi cursu l, cei cu o sută de nume vor spune: "Firesc4 a fost totul!"
1. Suveranul perfec t estc cel care practică nefăptuirea , exercitîn d u -şi influenţa asupra oamenilor fără ca ei să o ştie , 2, in rindul precedent am adăugat noi complementul .in ei", iar ; l i d am adăugat subiectul .cei de jos", aşa cum fac şi Wang Ei şi I kshang (',ong in comentariile lor, Fraza mai poate căpăta şi o altă 1 ('(:tură: .atunci (cei de jos) vo r f nesinceri", Indiferent de traducere, lege a reciprocităţii şi a influenţei mutuale defnită de frază este spe l'iflcă relaţiei suveran -popor, aşa cum este ea concepută in toată f lozofa chineză, Probabil că, in context, fraza este o aluzie la nefăptui IT: find demni de încredere, după modelul suveranulu i, oamenii nu II determină pe acesta să guverneze prin forţă şi să ia măsuri ra dicale, 3, in trucît subiectul acestei fraze nu este exprimat în textul ori )(i nal. unii exegeţi consideră că nu este vorba despre inţelept, ci de sprc conducătorul dispreţuit. care nu pune preţ decît pe vorbe (Jiang XichangJ sau ale cănIi vorbe nu sînt preţuite de popor (Gao Heng, 1 980) , Această lectură nu pare însă a se potrivi în context. in loc de ..şovăielnic ", în varianta lui Wang Bi apare un termen omofon, glosat di ferit ca .nepăsător, destins", .depa rte"
sau .îndelung", Am urmat .. textul vechi" şi varianta lui nume
Heshang
Gong,
susţinute atît de
roase alte variante cît şi de textele de la Mawangdui. Iată alte echi valări: .(in ele t.u!) este adînc i ascuns, iar vorbele i le re uie te
96 (
DAO DE ,J lNG
Îşi oferă învăţătura făI-ă cuvin te) _" cum o �
(,Jiang Xicha ng) : .Tăcut,
să preţuiască orrl il lele (şi poruncile)?" (Gao Hcng,
1943) :
•
Ne pil
sător, CUl1I o
să pună preţ pc poru nci?" (peng Dafu): ..îndelung se gîndeşte
şi nu este uşura tic nici în vorbe . " (Zhou Shengchun) etc. Dl1pă cum se poate vedea , unii exegeţi moderni au încercat o .umanizare" a f gl llii daoistului ('. a rc nu ponl l1ccştc poporu lui) , prin interpretarea pu ţin forţată a temlem tlui ech ivaln t de noi prin "vorbe". 4. Am ech iva lat p rin .firese " le nnrl1ul 7.iran, "de -la- sine-a stfel, na tur al". în disc ursmi le daoiste ul terioare acest termen va căpăta o im portan ţă deosebită , fiinrl folos it în sen sul de "spont aneitate , natu ra leţe" . În Dao De .Jing însă, termenul nu npare decit de pat ru ori şi de fecare dată am tradus în funcţ.ic de context.
1 7 ,1 Profesorul împăratului Yao Nie Que , întîlnindu -l pe Xli You ( ""' maestrul împăra tului Yao , su veran mi tic ch inez) . îl în t.rebă.: "Unde vă dueeii?"
"Fug
de Yao" ,
răspunse
acesta .
"Dar de
ce?" "Yao ,
ră spu nse Xu
You, cu lt ivă cu atîta stăruinţă omen ia încît mi-e teamă eă o să se facă de rîs în tot Subceresc ul. Din s-aju acca stă prtcină, în vremurile ce vor să vină oa mcnii au ngă să se mănînce între ci! Nu e greu să -i faci pe oameni să se strîngă în jum l tău ( să f iubit de ci) : arătîndll -le dragoste , îti '\ior fi apro piati, aducîn du-le foloase, vor ve ni lîngă ti ne , ia r Iăudîndu -i, se vor ajuta şi îndem na unii pe ceila ţi . Dacă însă adu ci p �
rin tre ci (şi impui) ceea ee lor nu le e pe p.lac , ei pleacă de lîngă tine . Puterea de a- i iubi şi de -a le aduce foloase se na şte din omenie şi din dreaptă judecată . dar cei care ui tă omenin şi dreapta judeea L� ( le pra c tică în mod firesc şi natu ral) sînt putin i, iar cei care i\u mare cîştig dc pe urma lor sînt mu lti. �
Faptele de omen ie şi care arată o judecată dreaptă nu sînt deeît minciună şi f ă ţc�m icie , fiind ceJ c mai potrivite unelte pentru a întinde al tora cu rse sau pentru a trîndăvi. În aces t fel, un singur om poate să hotărască ce anume este de folo sinţă celor din Subceresc; un asemenea om poate il asemănat cu cel care crede că vede totul dintr-o singură clipire a ochiu lui . Yao ştie că cei vredn ici aduc foloase Subcerescu lui , dar n-a priceput cît rău pot ci să -i facă acestu ia .· Zlwang zi, cap. 24 . x u \Vugu i" 17.2
Domnia împăratului Yao
Pc cîn d Yao stă pînea în Su bceresc, Bocheng Zigao prt mise de la el
o
dregă torie . Yao a lăsat ţa ra în stăpînire lui-
Shlln, iar Sh un i-a lăsat-o lui Yu
(
�
suvcrani mi tiei chi nezi) . Atu nci
Boehcng Ziga o a renunţat la dregătorie şi s-a apucat
să-şi
97
CAPITO LU L 1 7
t ' l I I tive ogoru l.
Yu sc duse sil -l v
ogom l. ! 'I i J l de re spec t . Sp1 lsc:
alergă pîni') la ci ş i ,
stîn d în picioare . îi
.. iJl vech ime. pe cînd - Yao st ăpînea în Subcercsc. Macstrul ( -- Bocheng Zigao) a prîmit de la el o dregătorie . Yao i-a lăsat 1 ,l r a în stăpînire lui Shu n.
iar ShU Il mi-a lă sat-o mie ; Maes I mi însă a re nu n�at la dregiltorîc şi s-a apucat să-şi cultive o.L(oru l. În drăzncsc să întreb din ce prici nă ." . . in vech ime. pe cî nd Yao stăpînea în Subceresc . oamenii , -rau încurajaţi şi fără recompense şi se temeau ( de auto ri t atea suveranu lui) fără să existe pedepse . A<;tăzi folosiţi re " o l llpenscIe şi pedepsele, dar oamenii nu mai sînt omenoşi. 1 lin această pricină virtutea a decăzu t şi felmile de a-i schin gi lli pe cei vinovaţi au fost hotărîte ; tot de aici au să înceapă � i tu lburările pe care le vor cunoaşte generaţiile viitoare . N-aţi pleca t încă? Nu mă mai ţineţi din lu cru !" Spunînd acestea , I locheng Zigao se puse din nou să- şi cu ltive ogoru l. fără să-I l I l a i bage în seamă pe oaspete . =
Zhuang 7.i. cap.
1 2 .Cerul
şi pămîntu
l" 17.3 Cum
a
decăzut caracterul omului
Omnenii din vechime. trăind în vremea haosului (primor dial) al frii , erau asemenea lumii lor, in pace şi-n nepăsare . I I I acele timpuri. Vin şi Yang se armonizau în linişte. spiritele 1 1 11 !.u lbu rau pe nimeni , cele patru anotimpuri îşi urmau re- 1 � lIl a (succesiu nii) . cele zece mii I)e lucruri nu căutau să-Şi 1 ; 1 (';1 rău . iar oamenii nu cunoşteau moartea de tineri . Aceasta .- ra vremea dcsăvîrşitei un ităţi. în care ilU exista făptuire şi-n . - are totu l se petrecea întotdeauna de la sinc . Apoi virtutea ( =DCI . Puterea) a început să decadă. Sui Ren � I Fu Xi ( suveran i mitici) au început să făptuiască in Sub ' T rese şi astfel . deşi fecare trăia potrivit rosturilor sale. uni l a lea s-a spu lberat. Virtutea din nou a decăzu t. Shen Nong � j Huang di au făptuit şi ei în Subceresc şi astfel. deşi pacea " o llt inua să domnească. oanlcnii nu mai trăiau potrivit rostu l u i lor. Din nou a decăzu t apoi virtu tea . Yao şi Shun au făp I ! li !. şi ei În Snbccresc şi atu nci îşi află începutul cîrmuirea '.! i cu ltivarea ( educarea) oamen ilor. Astfel puritatea şi sim I ,I i t i l l c a s--au pierdut cu totul. Oameni i s-au îndepărtat de Dao 1 ) ( ' l l t ru a face bine şi au lăsat deoparte Pu terea pentru a făp l u i, pentru ca apoi să-şi părăsească natura originară şi să se slIpună întru totul minţii lor ( care =
=
=
diferenţiază) . Mintea a " " noscut laolaltă cu minţi, dar cunoaşterea nu a fost de
alte
98
DAO DE .JlNG
aj uns pen tru n aduce pacea Subcc rcscului: s- au a jutat apoi de ('u ltură şi i-au adăuga t după aceea şi cmrliţia. Cu ltu ra fi di strus însă substanţa spiritului, iar erudiţia a slăbit cu totul mintea. De atu nci încoace . oamenii s-au rătăcit şi" au trăit în dezordine şi nu mai pot să-şi regă seaseă natura originară şi să se-ntoarcă la începu turi. Zhuang zi. cap . originare"
16 .. Îndreptarea naturii
18 De îndată ce marele Dao e părăsit apar omenia şi dreapta judecată 1; cînd isteţimea şi ascutimea de minte2 se ivesc apare şi marea făţărnicie; cînd cele şase legăturP nu mai sînt armonie apar pietatea filială şi dragostea părinţilor; cînd ţara sţ află în întuneric şi-n viItoare apar şi credincioşii supuşi. 4
1.
Prin .omenie" am tradus l.emlenul renJ (ef. cap. 5. nota .. dreaptă judecată" am echivalat termenul yiz• unul din concep- 1I'lc' cheie ale tradiţiei flozofce şi politice chineze . In sistemul etic con hlC'lanist. sistem care a sintetizat şi a dat o fom1ă coerentă
Il. iar I" tII
acestei
IIlIclit.ii
flozofce. yiz desemnează capacitatea individului. a
"omului ,,1<-,," confucianist. de a face întotdeauna ce este potrivit şi Just într-o
1111 ""lie dată. acea .dreaptă judecată" care permite analizarea circum
',L'IlI.dor şi alegerea liniei de comportament sau acţiune. pe baza n III,tI"lui care prescrie regulile bunei-cuviinţe (li2). Dar iată una din oIdlllipile clasice ale termenului, pe care o
găsim. în context legist. e "clc·viirat. în Han Fei zi: ..Yi2 se referă la relaţiile de supunere dintre ',llIpin şi slugă şi dintre cel de sus şi cel de jos. la deosebirile dintre Iilia �i fu şi dintre înalt şi umil. Ia relaţiile de prietenie şi la diferenţele dlnlre cel apropiat şi cel străin şi dintre înăuntru şi în afară. Astfel. "�II' potrivit ca sluga să servească stăpînul. ccl de jos să-I îndrăgească 1'" cel de sus. ful să-I sluj ească pe tată. umilul să-I respecte pe cel 1",,11. prietenii să se aj ute unii pe alţii. pe cel apropiat să-I ţii înlăun-
1, ,,1 inimii. iar pe străin în afară. Deci
yi2
înseamnă toate
aceste po
Illvlli.·
(cap . Jie Lao) Desigur că. din punctul de vedere aV daoistului. toate aceste dife "'''I!' sînt dăunătoare. întrucît ele duc la îndepărtarea de Dao. nedi h·rl'lll.iat şi unic . starea de simplitate naturală a oamenilor sau .lem ",,1 nelucrat". pu. De aici şi atacurile. pe parcursul cîtorva capitole ilie' ciirţii. Ia
adresa
cunoaşterii
(care
aduce
cu
sine
şi
v,1If1ziln inutile) şi impotriva falselor valon etice.
2. Sau
.viclenia şLînşeIătclia".
potrivi în Iti
("
ceea ce nu
impune
pare a se
cate
100
DAO DE,JING
3.
Cele şase legături de rudenie Ilnesc, poh;vit lui Wang I3i, tatiil şi fiul, fratele mai mare şi fratele miii mic şi soţl1l şi soţia. Zhou Sheng· chun identifcă alte trei posibile interpretări, în textul destul de etc· rogen care este Ui.slli chullf"lu/, de exemplu, expresia desemnînd re· la ţi ile unui singur individ cu mama şi cu L-'ltăl său, cu fratele mal mare şi cu f!"al.ele mai mic, cu soţia şi ful.
4.
Atît .pietatea flială" menţionată lllai sus, cît şi .loialitatea" su· puşilor sînt tenneni carc aparţin aceleiaşi tradiţii clasice chineze. Apa riţia tuturor acestor termeni în acest capitol îi. conferă acestuia un puternic caracter polemic, caracter care se regăseşte şi în capitole\(' Illmătoare.
18.1 O dată cu declinul Marelui Dao a apărut doctrina "ome· niei" ,i a "dreptei judecăţi" Datul frii oamcnilor este veşnic şi se arată. în faptul că el îşi ţes haine şi le îmbracă, îşi ară ogoarele şi se hrănesc cu rodul muncii lor. Aceasta se cheamă "Puterea tuturor" Şi este una, făril deosebire: numele ei este şi "a lăsa natura în ros turilc ei". De aceea, în vremea cînd Puterea era desăvîrşită, mişcările oamenilor erau molcome, iar priviIile lor nu se abă teau într-o parte. În acele vremuri, în munţi nu erau poteci, bărcile nU brăzdau apele şi nici poduri nu se arcuiau deasu pra lor. Cele zece mii de lucruri dimpreună se năşteau şi tră iau chiar în locul de baştină. Fiarele şi păsările trăiau laolaltă., iar iarba şi copacii creşteau în voie. Astfel, farele puteau fi priponite şi înhămate la car, iar de' vroiai puteai să iei din copac cuibul coţofenei şi să te uiţi la el. Căci, pe vremea cînd Puterea era desăvîrşită, oamenii la un loc săIăşluiau cu păsările şi farele pădurii şi se socoteau de acelaşi fel cu toate făpturile: cum o să cunoască ei deose birea dintre omul ales şi omul mărunt? Întru totul neştiutori. nu se îndepărtau nidodată de Putere; întru totul lipsiţi de dorinţe, ei se păstrau in starea de Simplitate a lemnului ne lucrat şi a mătăsii nevopsite. Astfel îşi păstrau ei datul frii. Cînd au venit Înţelepţii ( � nume generic pentru flozofi vremii), silindu-se să-i facă pe oameni omenoşi şi chinuin du-se să le dea dreapta judecată, în Subcercsc a început in doiala. Ei le-au dat oamenilor muzica pentru a se alina şi riturile ca să se deosebească unul de altul, şi astfel in Sub ceresc au apărut diferenţele. Dacă lemnul nelucrat ( � siln plitatea primordială) nu este cioplit. cine îl poat.e preface în vase rituale? Dacă jadul alb nu cs,te stricat. cine îl poate pre face în gui2 şi zhang ( � obiecte de jad folosite în diverse ce-
CAPITOLUL 18
l!'IlIOllii)? Dacă Dao şi Puterea nevoie III
nu
16 7
ar fi fost păriisite. ce
I1wi fi fost de omenie şi de dreapta
judecată?
Dacă
oamenii 1111 s-ar fi abătul. de la pornirile lor freşt i . la ce-ar mai I"',il Il-ar fi n fo fost iul muzica şi ritmi!e'? Dacă ee le cinci culori IIlILltC. cine nr mai fi făcut podoahe bogat.e? Dacii cele cinei '''Illele n-ar n fost tulburate. eine ar mai fi făcut naiul cu şase \""i') Cioplirea lemnului nelucrat ca să-I prefaeă-n
unealtă,
1.11 ca să.
:1 vina tîmplarului. Dao şi a iată Puterii dacă-n omenie Nimicirea şi-n dreaptlui ă judecată, greşealle a IiiÎnţelep Illor!
Zluang zi. cap. 9 "Copitele calului"
19 Alungă înţelepciunea. părăseşte cunoaşterea1: oamenii însutit cîştiga�i au să fie. Alungă omenia. părăseşte dreapta judecată: pietatea filială şi dragost.ea părinţilor. din nou au să fie-ntre oameni2. Alungă iscusin�a. părăseşte profituP: hoţiile şi tîlhăriile au să dispară cu totul. Aceste trei spuneri chiar scrise nu sînt de-ajuns. de-aceea se cade să li se-adauge acestea4: arată-te simplu, îmbrăţişează firescul5, micşorează-ţi iubirea de sine, împuţinează-ţi dorinţele.
1.
Numeroşi exegeţi contemporani urmează aici. indirect. comen tariul lui Heshang Gong, echivalînd: ..Alungaţi Înţelepţii". pe cei care practică doctrina .omeniei" şi a ..dreptei judecăţi". Ani preferat lectura lui Wang Bi.
2.
Literal, .Poporul se va întoarce la pietatea flială şi la dragostea părinţilor". Logica acestei fraze este destul de contradictorie. căci, dacă cele două Virtuţi apar numai după cc se tulbură ' echilibrul fre�c al relaţiilor umane, cum susţine capitolul precedent. nu restaurarea lor este scopul demersului daoist. ci revenirea la Dao. Probabil însă că, în polemica purtată atît cu confucianiştii (care nu obosesc să re comande recursul la aceste valori etice tradiţionale) cît şi cu moiştll (.proftul". li3• find. dincolo de conotaţiile pragmatice ale termenului, ţelul suprem al acţiunilor urmaşilor lui Mo zi). textul încearcă o d� montare din interior a argumen telor aduse de reprezentanţii acestor şcoli în favoarea propriilor doctrine. luptînd. ca să spunem aşa, cu
aceleaşi
arme.
reuşeşte 11/\ impună însă şi Virtuţile şi CA
Prin
subtilă retoiică.
această
punctul
daoist
lităţile propovăduite de ca atar<�, întrucît pietatea flială. sinceritatea sau In· lalitatea sînt trăsături defnesc i cir·
de
vedere:
Dao
nici
De
una
Jing
din
rivale nu trebuie abandonată
omenia. inerente
dreapta naturii
judecată.
umane;
care
CAPITOLUL
170
19
cumscriu specia. Ele nu trebuie însii. să se ,manifeste în acte şi ati tudini prescrise plintr-un cod comportrunental coerent şi sistematic, acest lucIu ducînd Ia rezultatele nefericit.e descrise în numeroase pa
saje
din text şi din ZlIUaJl9 zi. :J. Prin .. iscusinţă" am tr<'ldus lin tcrmen care pontc f echivFtlat. şi plin .. meşteşug, talent", dar şi prin .. viclcnie". Sensurile sale se su prapun în Dan De JiTlg, aşa cwn demonstrcază şi capitolul 57: ..Oa menii cu cît stăpîncsc mai multe meştcşuguri/ au mai multă viclenie, lucruri nefreşli cu-atît mai mult.e se ivesc." Penfru a păstra simetria originalului, a11l tradus ..părăseşte prof tul", deşi o lGlutarea ectură mai apropiată ..părăseşte proftului' :. de sensul textului ar f Aces te trei o structură gramat multiple icală destul de 4. ambi guă şi, rînduri în plus,audatorită sensurilor ale ullor termeni, pot pri mi mai multe interpretări. in loc de "a sClie", traducerea preferată de noi pentru temlcnul wen, s-au mai propus .. eult.ură",
.. cunoaştere",
.. ornament", atrăgător" {'tc.
..pIincipiu",
Tennenul
"decoraţ.iun e " ,
echivalat
de
noi
prin
..superfcial", ..a
adăuga"
"aspect
a
mai
fost tradus şi plin .a ataşa", ..a urma", "a se subonlona", care nuanţează acelaşi sens primar, ..a aparţine". Iată alte lecturi: ,.Acest.ea trei sînt vorbe ipocrite şi nu sînt sufciente pentru guvernarea unei ţări" (Gao Heng, 1943); .Nu este de ajuns ca din acestea trei să faci o lege a guvernării plin cultură (în cont.rast cu guvernarea prin forţa am1e!or), de aceea poporul trebuie detenninat să facă alte eforturi, după cum unnează" (Gao Heng, 1980); ..Acestea trei, ca regulă ritualică, nu sînt de-ajuns in guvernare" (Jiang Xichang). ,.As to these three, to have knowledge of them is not sufeient. Therefore let there be something on which mic may rely." (Erkes); "Those three are inadequate and superfcial. 1 knce the people need something to abide by." (Paul J. Lin); ..lf when Ihese three things are done they fnd life too plain and unadorncd, tllen let them have aceesories." (Waley); .These three pairs adorn what Is defcient. Therefore let there be the advice ... " (Ellen M. Chen). in traducerea noastră, am unnat textele de ,la Mawangdui, prima frilză putînd f însă echivalată şi prin: .Acestea trei sînt (doar) vorbe,
bi
chiar de sint) scrise, nu sint de ajuns." Citindu-l pe
wen, în sens
literal.
"trăsătură,
literă
scrisă",
tennenul
capătă
în
CAPITOLUL
19
171
context sensul de Iegiferare, de ridicare la rang de principiu a practicării celor trei pre ('('pte, care, fIXate în scris, devin ele însele literă de lege. 5. Prin .simplu· am parafrazat un temlen cu sensul iniţial de ,.mă taRC nevopsită" şi, in mod similar, prin �fresc" am aproximat termenul flll, .Iemnul nelucrat". Ambii termeni se întilnesc frecyent în toate tex t"lc daoiste, desemnînd simplitatea' şi naturaleţea originară, pe care {'{ 1II0aşterea şi dorinţele le-au făcut să se piardă.
DAO DEJING
19.1 Împotriva Înţetepţilor* Cînd s-au ivit Înţelepţii, s-au ivit şi hoţii. Alungă-i pe În ţelepţi şi dă-le drumul hotilor (din închisoare). şi astfel Sub cerescul va putea Il cînnuit. Cînd izvoarele au secat, se go leşte şi valea, iar cînd dealul a fost netezit. se umple şi hăul. Cînd Înţelepţii au murit. hoţii nu se mai ivesc şi astfel Sub cerescul e în pace şi în el nu se petrec întîmplări nefericite. Da că însă Înţelepţii nu mor, nici hoţii nu se opresc din nele giuirile lor. Iar a îndoi numărul Înţelepţilor cu care cîrmuieşti Subcerescul înseamnă a îndoi profturile tîlharului Zhi ( hoţ celebru al timpului şi unul din personajele favorite ale lui Zhuang zi). �
Zhuang zi, cap. cuferelor"
•
10 .Deschiderea
Am ales din acest. pasaj selectat de Lin Yutang pcntm a ilustra capitolul de fată numai partea finală. Întrucîl Lin inlit.ulează sccţiunea pornind de Ia o expresie (.Deschirlerea cufere\or") carc nu sc mai re găseşte în Icxtullradus de noi. am modillcal şi titl1ll În consecinta.
20 Alungă învăţătu ra şi n-ai să mai suferi!! "Prea bine!" şi "bine!"2 cît de îndepărtate sint unul de altul? Frumosul şi urîtul cî t de departe se află unul de celălalt?3 "Ceea ce-i înfricoşează pe oameni nu poate să nu fe de temut"4: cuprinzătoare , învăţătura asta e fără de capăt!5 Toată lumea e veselă ca atunci cînd ia parte la sacrifciu6 sau ca primăvara, cînd se suie pe înălVmF, eu însă liniştit mă păstrez şi nu dau nici un semn8, precum copilaşul care nu ştie încă să zîmbească, obosit, ca şi cum nu s-ar mai afla loc de întoarcere. Toată lumea are prisos, doar eu singur parc-am pierdut totul, o! eu, cel cu mintea înceată şi cuprinsă de haos!9 Cei de rînd luminaţi se află, singur
eu sînt în întu neric, cei de rî nd sînt iscoditori , singur eu nu cercetez nimiclO, schimbătorii precum marea cea mare, ca furtuna, nestăvilit! Fi ecare îşi are folosul său, singur eu sînt
106
DAO DE �JING
în prostia-mi cea mar�1 2 : singur eu sînt însă diferit de cei laW în pretui� ea mamei care hrăneşte .
1.
Unii exegeţi chinezi (,Ji:mg Xichang. Gao Hcnp:. Zhu Qianzhl. Sha Shaohai. Zhou Shengchun. Feng Dafu ct.c.). precum şi muJti si nologi (Wilhelm. D uyvendaak. Karlgren. Mair etc.) susţin. pe b unor argumente de natură prozodică şi metrică. cum căaza a c ea stă primă fmzii ar aparţine îI! flpt capitolului 19. Întrucît. începînd cu partea fnală a cilpitolului 14 şi pînă aici. textul pare a se desfăşura pe două coordonat.e principale creionarea portretu lui daoistu lui şi critica in· directă a doctrinelor rivale -. es1.e de stul de probabil ca materialul textual fmgl1lenlat ast.1.zi în mai m ulte capit.ole să f fo st iniţial destul de com pact şi unitar. De aceea. nu am intmt în po lemica privind apartenenţa aceslei fraze. prefe lînd să urmăm variant.ele tradiţionaJc numai pentru c.'i. în opinia noastră. ace st rînd nu poate f separat de următoarele patru. pentru ('.are flmc�ionează ca necesară premisă lo gică şi retO!;că. continuînd. la fel de bine. să as igure legătura cu ca pitolul anterior. ' ,.Învăţătura" sau .. s tudiul" este piatra de teme lie a confucianismu lui. find c.'1lea care. Ulmată cu sîrgUinţă şi constant. permite obţine rea statu tului de ..om ales". de persoană înzestra tă în cel mai înalt. grad cu virtutile omeniei. dreptei judecăţi. pietăţii fliale. loialităţii. sincerităţii etc. Pasajele din cărtHe confucianiste care subliniază acest. lucru sînt ext rem de numeroase. ce l mai relevant find faptul că textul fundamental al ace stei şcoli. Analectele lu i Confucius. se deschide cu fraza: .Maestrul a spus: .A studia şi a repeta la timp cele învăţate. nu este aceasta o bucurie?'" (I : 1) În aces t sens. şi ace st capitol din Dan De Jing contin uă linia foarte polemic ă a celor precedente. Iată însă şi două comentarii tipic daoiste ale acestei prime f raze. aparţinînd lui Chen Jingyuan. respec tiv Lin Dong (Citaţi de Cleary): "Modern learning is superfciill. Detachmen t from learning does not mean not learning anything at ali. -
.
it means maintaining the natural essence of mind" şi: "If you give up the original natural essence of mind and seek the way outside. there is something special cal led learning. which is all ex ternally oriented. Only by detachment from this leaming can you be wony free: this is a ttained spontaneously by following essential nature; it is not leanled."
2.
Cele două inteIjecţii pe care le-am echivalat prin "prea bine" (răspuns al unui inferior la solicitarea unui superior). respectiv "bine" (răspuns evaziv al unui superior la rugămintea unui inferior) au fost interpretate în numeroase alte feluri datorită valorii lor retorice incer te. Astfel. s-au mai propus. în diverse exegeze şi traduceri. perechi de tipul "da/nu", "afrmaţie apăsată/afrmaţie mode stă" (prima desem-
107
CAPlTOLlJL 20 nind maniera î1l
care
,:onfinn.-i
UD
biirb;tl. ('C'nlaW\ modul în care n1s
Jlunelr. afiml3tiv o li'mC'ie) ... al1rma1,ie/dC'zacord violent. ocnnl", ,l('eC'p lare/rcspingC're" !�lc. În opinia noastra. Dan De ,ling rieliC:lllizcuă aici "lichet.. confuC'iallistă. extrem de strictiJ. dar C'xterionrii. şi prin UD1181'C ..
nenecesară, din punct.ul de "edere al claoistl.11ui care urmăreştI'. dim potrivă . să ajungă în interiorul lucrnrilor. În acest sC'ns. am considerat <'fI cele dmiă interjcctii at1 o valoare rctolică apropiată pînă la idcnti1.1te. şi de aceea am echivalat în consecintă, 3. Am citit .frumos" şi .. urît... ca în manuscrisele de la Mawangdui
"ii
în
.
textul vechi". nu .bine" şi "rău".
ca în variantel e st.andard
ale lui 'Wan'g Bi şi Heshang Gong. Unii exegeti sustin că. în timp cc di ferenta dintre cele
două
interjecţii de mai sus este doar formnlă.
textul ar
incerca să sublinieze aici diferenţa uriaşă dintre bine şi rău.
Aceas lă interpretare pare
a
nu fi în spiritul textului şi este şi
infirmată de .
textele recent descoperite.
S-ar putea sugera că. în lumina acest.ei fraze. rîndul anterior ar
fi trebuit să marcheze. prin simetrie. aceeaşi opoziţie categorică Între sensurile celor două inteIjecţii. Simetria. este adevărat. există. Însă tocmai prin această simetrie Încearcă Dao De ,ling să sublinieze futi litatea cunoaşterii: căci. dacă este evident că diferenţa dintre .prea bine" şi .bine" este minimă. de ce
am
considera că diferenţierile este
tice (sau poate etice) pe care le operăm noi sînt cu adevărat relevante şi corespund realităţii? Tocmai aceste diferenţieri .ne fac să ne înde părtăm de Dao. fragmentînd unitarul şi introducînd, relativitatea stan dardelor de judecată. De aceea Dao De Jing nu înceteaZă să repete această lecţie. prin raportarea polemică la doctrinele care susţin. in dir.ect sau
explicit.
contrariul.
Simetria dintre aceste două
rînduri.
aşadar. îşi are valoarea sa retorică specială. unui adevăr evident co respunzÎndu-i unul cu mult mai mai greu de acceptat
-
puţin
evident
-
poate
şi cu mult
. dar eare. formulat În termeni aproape iden
tici. poate căpăta aceeaşi valoare de adevăr.
4. Am folosit ghilimelele. la fel ca Waley şi I3Iakney. pentru a mar
posibilul mracter de maximă al acestei fraze. sugerat şi de Xu Fancheng. Este greu de spus dacă Waley are dreptate cînd susţine că ftaza se referă la faptul că daoist.ul trebuie să se supună aceloraşi
m
tabuuli şi prescrieri ritualc ca ceilalţi oameni. În opinia noastră. cele care produc teama sînt pedepsele aplicate de cAtre suveran. care. la fel
ca
şi
recompensele.
modifică
desfăşurarea
naturală
a
lucrurilor.
find din această pricină dezavuate de către Înţelept. Indiferent de in terpretare. frrur.a se constituie într-un îndemn de a se conforma şi de a fi pe potriva celorlalţi şi a normelor genera\ acceptate. fiind exact contrariul atitudinii daoistului desclise mai jos.
5. Am
citit acest rind C.il un fel de protest al daoistului faţă c!e
cele afirmate în rîndul anterior.
adăugîndu-i
subiectul
.Învăţătura".
Un subiect la fel de potrivit ar fi putut fi şi .atitudinea" sau .menta litatea" (conformistă. a celui care se raportează la standarde umane
108 şi
DAO DE,JING
nu la cele natu rn le
) . TermclIul tradus de noi prin .capăt"' a
primit lIumnoase alte interpretări,
dife rit: ..0 loneliness
îlltrca.�a frază fiind tradusă foarte
how long wi ll you Inst?" (Wilhelm): .The hereaved ones may not be in IhC' celll re." (Erkesl: .(lf 1 shou ld fe ar what. other people lear) then where is the enel of my fear?" (Paul J. Lin); ,,1 am the wil dcrness hcfon' dawll (EII{'l1 M. Chen); [3ut, alas,
... ·
..
6. Pentru .vesel" s-au mai propus .exeesiv şi vicios" ş i "voh.Jptuos", Sacrifciul menţionat era ofelit de suveran
Zculului Solului (cf . cap. 78, nota 5) căruia îi crau sacrifcate numeroase animale (vaci, porci şi capre, pentru a f mail exactj). Er a unul din cele mai importan te evenimente re igioase ale anului. Lite ral . "ca primăvara, cînd se urcă pe o pla tfonnă
7.
(terasă)",
Est. e
v orba probabil
de
o
ceremo n ie
arhaică
dedicată
fertilităţii.
8.
Semn" în sensul de .prevestjre, augur" după care să f prezisă ursita, prin divinaţie sau prin metode similare. Zhang Shun hu i apropie însă acea s tă frază de teoria nelăptuirii, cel care nu dă nici un semn find suveranul. ale cărui acţiuni nu sînt vizlhile în ex terior. poată
•
9.
Literal "Mintea mea e cea a unui om prost Haotică!" Wang Bi comentează: .Mintea un ui om cu desăvîrşire pros t nu face nici un fel de dif erenţe, voinţa sa n u-i aral� dorinţele şi, la fel. sen timentele sa le ' nu pot f văzute." 10. Marele dic\ionar Marea de cuvinte (Cihai) explici tează .
.
.iseodi tor" c a �atribut Tennenul a'
al celui care analizează şi
mai fo st e..chivalat şi prin .sever, serios",
face distincţii",
.plin
de
viată şi
sigur pe sine", .cu o minte Iimpcd�, clarvăzător" etc, Contrastul stabilit în această frază, susţinut şi de rindurile imediat anterioare , este cel din tre intuiţie şi raţiunc sau dintre perceperea unitară şi cea fragmentară. a lumii. tit, cetc., în loc de .schimbător" s-aunedesluşi lIlai pro pust,.liniş alm , .neli .obscur, ascuns" gIosIl. elniştit, e find agitat", foarte in certe, 12. În loc de "Iolos. utilitate" s-a mai propus şi .ţel, scop "
\ Prin
.fără rost în
prostia-mi
ive care au fost citite deshll .p ro s t şi gr'JSolnn", incapabil
cca mare"
de diferit, ca
.,rdraclH.I'
şi
am
tradus două
a djcct
.încă păţînat şi de dispreţu it ,
necioplit",
"
.încăpăţînat
şi
grosolan",
"
şi lipsit de orice lalF'ntc· etc referinta
reprezint'l capacitatea l conform înzcstrări or confuc iani st pClltnl a putea f acceptat
.
•
Utilitatea" la care se face aiei
individului a se înscrie ill societate şi educaţieide sale. C'oncc:-pl mult prea de eătre daoisL
20.1 Comportamentul omului
înzestrat
Omul înzestrat cu Putere cind stă
merge hi-
'
nu se gîndeşle la nimic. Kl
nu
nu
ClI
Putere
chihzuicştc, iar cînd
cuprinde
cu
mintea
CAPITOLUL 20
nele şi răul, frumosul sau urîtul ( nu are aceste noVuni). Bucuria pentru el înseamnă să le .fe de folos tuturor celor care se află între cele patru mări, iar pacea Şi liniştea înseam nă pentru el să-i pună pe toţi la adăpost de nevoi. El este îndurerat. precum copilaşul care şi- a pierdut mama, şi nedu merit. aşa cum e cel care s-a rătăcit şi nu-şi mai găseşte dru mul. Avere are din belşug, dar nu ştie cum se face că a ago nisit-o, mîncare şi bătură are din destul, dar nu ştie cum se face că le are. Aşa e felul omului înzestrat cu Putere. =
ZhuQI1g zi, cap. 12 "Cerul
şi
pămîntul"
20.2 Turma oamenilor de rind Cînd cineva socoteşte că un lucru este într-un anume fel pentru că toată lumea socoteşte că e în acel fel, sau cînd socoteşte că ceva este bun pentru că toţi cred că e bun, ni meni nu spune despre el că este un linguşitor. [ ... ) Dacă' ci neva spune însă despre noi că sîntem nişte linguşitori, ne schimbăm la faţă şi mînia ni se citeşte pe chip: rămînem însă toată viaţa nişte linguşitori. Unii potrivesc bine cuvintele şi cu vorbe frumos lustruite strîng în jurul lor mulţimi de oa meni; şi de la început pînă la sfrşit nu au pricină de dezbi nare cu ei. Asemenea oameni îmbracă hainele potrivite şi poartă cu lorile cuvenite, se schimbă la faţă şi în purtare ca să fe pe gustul celorlalţi şi totuşi nu se socotesc linguşitori. Urmîndu-i întru totul pe ceilalţi, ei cred ce crede toată lumea, dar nu se socotesc oameni de rînd: aceasta este culmea prostiei de care sînt ei în stare. Cine îŞi dă seama de propria prostie e departe de a f foarte prost, iar cine pricepe că· e cu totul dezorientat nu e chiar atît de dezorientat. Cei care sînt cu adevărat dez orientaţi nu se lămuresc o viaţăntreagă, iar cei care �nt proşti de-a binelea o viaţă întrcagă. nu se luminează. Dacă din trei oameni care merg împreună unul e dezorientat ( nu ştie drumul), ei tot izbutesc să ajungă unde trebuie, căci nu mai unul e dezorientat; dacă doi dintre ei se înşală însă, se obosţsc de pomană şi tot nu ajung nicăieri, căci de data asta cei care nu ştiu drumul sînt doi. Astăzi tot Subcerescul e dez orientat şi, deşi eu mai am ceva speranţe, ele nu se pot înde plini. Ce păcat! Marea muzică nu intră în urechile ţăranilor, dar cînd aceş tia aud melodii precum "Rupe ramura de salcie" Oii "Florile de podoabă" rîd cu toţii de bucurie şi plăcere. Astfel, nici vor=
1 10
- DAO DE .JING
nu ramm în inimilc o amenil o r obişnuiţi . Vorbele desăvî rşitc nici nu ics la iveală, pe cînd vorbele dc rînd ( adcvărurile comunc şi general acceptate) precumpănesc Şi astfel încîlccp la se naşte din gîlceava privind diferenţa din tre doi fanI şi un zhonga ( măsuri de v o lu m folosite în Chi na antică: doi fanI u n zhong3) şi nu se mai ajunge nicăieri. Astăzi tot S ub cerescu l e dezori entat şi, dcşi eu m ai am ceva speran ţc cum ar pu tea oare să se îndeplinească? Ştiind că nu se pot îndeplin i dacă i-aş sili pe oameni să le îndeplinească ar fi un semn de mare de7..orientare. De accea, nu e nimic mai nimerit decît să-i laşi in pace şi să llU-i sileşti in vreun fel. Cc necazuri ar mai putea să-ţi adu că? Cî nd o femeic care are lepră naştc la miezul nopţii, se grăbeşte să aducă lumină ca să-I pri ve ască pe cop il, speriată în sinca ei că ar putea să -i se m ene be1c alesc
=
.
=
=
,
,
.
Zhuang zi. cap. 12 "Ceml şî pămîntul"
21 Marea Putere întru totul 1 pe Dao singur urmează. D ao privit ca un lucru2 este obscur şi nedesluşit: nedesl uşit şi obscur. într-însul se află imaginile. obscur şi nedesluşit într-însul se află lucrurile. adînc şi neclar, într-însul se află esent ele3 : esentele sale sînt adevărate în ele se află dovezile firii4• Din vremuri vechi pînă astăzi numele său nu l-a părăsit5 prin el contemplîndu-se începuturile toate6• Prin ce cunosc eu felul tuturor începuturilor? Prin aceasta. 7
1.Termenul echivalat de
"
noi p ri n
este glosat de Wang Bi
.mare
•
cu sensul de "gol. vid", Zhu Qianzhi îl echivalează prin "măreţ, mag iar Gao Heng parafrazează prin .omul î nzestrat cu Putere ". nific",
Rang.
tradus de noi prin .întru totul", a mai fost interpretat şi ca
.. model. regulă", " capacitate, cuprindere", !le,
"conţinut", .acţiune, funcţiu
man ieră de manifestare" etc. Noi am optat pentru sensul dc .fel.
lire, însuşire, trăsătură" al termen ului , o traducere literală fIind: .,Însu �irea (fundamentală) a Marii Puteri este (să îl urmeze numai pc Dao)."
Daoiştii au fo losi t. aceasta primă frază ca probă a anterioritătii daoismului
faţă de confucianism, primul caracter din
acest
capitol
fiind şi cel prin care se scrie numele de familie al lui Confucius. Ellen
[I·!. Chen identifică în cOITlentmiul Xiang'er sens: "Dao eslC'
cu
adevărat
lin
măreţ şi
pasaj relevant in acest
el i-a dat lui Confucius
ştiinţ.a �;;�. GcnerRtiik eA'lrC
[iao ( ('ii )ft')
=
au urm<1t nu au însă încredere în scrierile despre
tt'xtde daoiste) şi ridică în slăvi cărţile confucianiste, socotind
nil se
află ceva mai preslIs de elc. De aceea. (acest trxl des
OAO OEJING (aici) lumină În această privinţ..'i, adresÎn
Dao ( = [)ao De ,Jing) face
du-se oamenilor
vl'ednici
din
geIlcraliilc
următoare
(
= care
astfd vor
pliecpe
adcvăru
l
cOllfucianismul)."
şi
vor
mi
line
mai
la
cinste
mare
2.
Accas!.c'i frază a fost adesea citită: .,Oao estc lin lucni"', servind astfel drept argument principal adus de exegetii mandşti cu pri\ire 1:1 materialitatea lui Dao. Fraza însă se citeşte la fcI de bine şi Oao Îll cali!.c'ltc de/considerat a Il un lucru·;
o asemenea
..
lectură pare a fi
mai aici, ea p:1rticularizatoare potrhMă
subliniind numa i Dao pe carc o
asu pra lui
pen:;pectiva adoptă acest
capiloL
3. Seria xiang, .imagini", WI12' .lucruri·,jinf12, .esenţe", pune deosebit� interpretului acestui tcxt. Wu Cheng, un mentalor al textului din dinastia Yu:m (1206- 1368). defineşte "ima gini le· ca formă vizibilă a "su flului·, qi1. Ar Il vorb a aşadar de un fel de energie difuză care îşi asociază un pro
bleme
celebru
co
cadru spaţial abstract, un cor· pus
de
imagini-
forme
sintetizează
care
totalitatea
determinărilor şi cond i!)onărilor exact
arhetipale
pe care fiecarc individ le va reproduce
cînd intră în făptură. O bună aproximare ar putea fi .prototipuri". Cel de-al doilea termen, "lucrurile", nu
se
referă aici la obiectele
ca
atare, (capitolul
de
altminteri
c en trindu
-
se
pe
dcscrierea
perioadei
.embrio nare" a existenţei, în pîntecele "mamei", Oao), ci la proprietatea qirului de a căpăta fon11e dife rite în mome ntul În care, într-un grad mai mic sau mai mare de "puritate", se co nde nsează pentnl a intra în existenţă. Numeroşi exegeţi contemporani aecst echivalcază
temlcn prin .substanţă·, substanţiali· tate·
deşi
o
aproximare
mai
potrivită
ar
fi
sau, aşa cum i ns pira t interpretează Ellen M. Chen, ..thinghood·. În fine, jing2' "esenţele", este definit în ..
Guan zi, un text clasic destul de heteroclit şi dificil. de datat cu precizie, ctrept .polu l suprem al qirului" (cap . ..Nei ye"), un fel de combinaţie energie vitalămaterie sublima Lă, gata să înceapă să se dezvo lte şi să evolueze către mani fest. Ficcare fiinţă în zestrată cu viaţă se
trage dinjing2' semnificativă în acest sens fiind şi accepţiunea de ..sămînţă , spermă" a termenului. Întreaga serie este aşadar crescătoare, fiecare termen definind un sta diu dif erit al evoluţiei lucrurilor din starea embrionară pe care o au în pîntecul mamei, Oao, către făptură. Alte interpretări preferă să citească cei trei termeni la singular,
ca .imagine· (
=
caracter nedefinit), .substanţă· (
=
materialitate) şi ..spi
rit" ( un al t sens al lu ijing2J, fiecare atribut alca lui Oao. îndreptă1ită şi cea ur O asemenea lectură mată de noi. =
. 4. Prin "dovezile firii"
este
.sinceritatc, (a f
am
din
ei este
tradus termenul xin, al cărui
de)
încrederc·.
Sensul în
definind la fel
un de
sens
primar
care pare a fi
folosit termenul aici este de .credibilitate, veridicitate, (calitatea de a pu tea
fi) verificabil prin experimentare directă", după cu m sugerează glosa lu i Wang Si, urmată de marea majoritate a exegeţilor. Termenul a mai
1
CAPlmLlJL 21
13
fost interpret<'lt ca avînd sens1l1 de ..eredibilitate�, ..adevăr, realitMc",
.,cfkaec" ctc. Indiff'rcnt dc cchival<'lrc� xin parc <'1 dpsemna capacitatca dc ael.ualizarc a ..escnţelor·', pot enţialitntca fiinlială a fiecărri .semin ţe-embrion·'. care dcvine \'clilkabilii in momcntul intrării în existentă. Este vorba. d eSigu r, de Dao. latii elill comentează Wang
5.
Si
aceste ultime douii linduri:
"Polul desăvîrşit.ului
adevăr ( =
realitatea
ultimă; principiul) nu poate fi numit , de acee a ,Fără-Nume» este nu mele său. Din vremuri veehi pînă astăzi. nimic nu se află care să nu său ilnuurmeze. De aceea, din vremuri vechi pină astăzi, numele l-a pă răsit. " . Este interesa nt de remarcat aici că această frază nu intră in con tradicţic cu allm1aţia din capitolul 25: .Eu nu ii ştiu numele. de aceea Dao îi spun." Chiar dacă Dao este un nume ales în mod co nve nţio nal, cîtă vreme el continuă să fe adecvat realitălii ultime pe care o de semnează, eficacitatea şi funcţionalitatea sa rămîn aceleaşi. În acest sens echivalează prohabil şi C1eary: "Its name is tlle undepart ing ."
6. Cele patru
caractere care alcătuiesc acest rind au suscitat in
terp ret ări foarte diterite. în funcţie de lectura termenului tradus d.e
noi plin ..început'. Astfel. s-au mai propus: "tată", .origine" , ..proces de schimbare", ..cntitate", " ÎIlleleptul", "oamenii", "frumuseţe" , "măreţ" crc. Iată şi cîteva echivalări ale i nt. regu lui rind: "Thc reby it takes care
of the bcginning of
cverything."
(E rkes); .,It. serves as a means for
in
specting the
lathers of thc muItitude.· (D.C. Lau): ,,(Us charge has
not departed) but cheers onward thc many warriors." (Waley) ; "(Its Named [manifested forms] has never ceased) by which we may view the Fa ther of AII Things." (Lin YutangJ
Ar trebui menţionat aici şi faptul că cele două caractere pe care le-am tradus prin "inceputurile toate" se po t citi la fel de bine şi "ince putul cum face Wang Bi. desemnează Iată cum comorigi entează l tuturor. celebrultuturor", exeget: aşa " ,in ceputu nea lucrurilor. [ ... ] D e unde ştiu eu că nonexistenţa stă la originea celor zece mii de lucruri? De aici." O asemenea lectură, tipică pentru Wang Si. aşază non existenţa şi nenumitul la originea finţei, "începutul tuturor" desem nind acu m un p rin cipiu numenal nedeterminat. Dao unic şi egal cu sine. Cealaltă alternativă de lectură, pe care am unnat-o şi noi, por neşte de la premisa că sintagma "toate inceputurile" se referă la mo mentul intrării in finta a acclor lucruriembrion descrise mai sus, c.ă.rora Dao le dă naştere. Cu alte cuvinte, daoistul, după ce a con templat toa te "ascunzişurilc". percepe momentu l apariţiei "înfăţlşări lor" lui Dao (cf. cap. 1). "începuturil e" repe tate şi infnite ale celor zece mii de lucruri. Acelaşi răspuns concis, care ţrimite la afilmaţiile din cuprinsul
7.
capitolului,
apare şi in capitolul 54.
114
DAO D,E.JING
21.1 Felul lui Dao
Dao
are
rea litatea
şi m�nifestărilc salc* ,
însă
este fără
formă şi fără făpt uire. El poate fi tra nsmis , dar nu poate Il primit. poate f obţinut, dar nu poate fi văzut. Dao este p ro pria sa rădăcină şi propria sa temelie şi dinain te de Cer' şi pămînt, din vechime, Dao a. existat în totdeauna. El a făcu t spiritele şi zeii să fie sacri şi a nă scu t Cerul şi pămîntul. Mai sus de Polul Suprem (al universului) se află , dar nu e înal t, se găseşte mai j os decît cele şase hotare (ale lumii) , dar nu e adînc, a apărut înaintea Cerului şi pămîntului, dar nu e bă trîn : el dăinuieşte de dinainte de vremuri. dar nu este vechi. Zhuang zi, cap. 6 "Marele strămoş şi maestru"
* Fraza este extrem de greu de echivalat. Termenul tradus reali tate poate f echivalat şi prin
de noi prtn
"
"
"detenninarc", "sentiment", ..dispoziţie naturală". " calit a te , însuşire" etc. Guo Xiang consideră că e vorba de atrtbutullipsci de atrtbutllri, în timp ce Cheng Xuanying ţine că tennşi enst ulrăar desemna caracteristica lui Daosus de a f luminos luci to r. Plin "manifestări" mn tradus temlenul )[in, echivalat mai sus prin "dovezile frii", care parc a desemna şi aici veridicitatea
şi
cre
dibilitatea
unui
lucru,
stabilite
în
unna unei experienţe revelatorii, deci,
în
ceea
ce-I
priveşte
pe
Dao,
funcţiunii sak, în sta rea sa manifestă.
plin
contemplarea
22 "Îndoit, şi as tfel întreg"': strîmb, şi astfel drept, gol, şi astfei plin, tocit, şi astfel nou; are putin, şi astfel dobîndeşte, are mult, şi astfel orbecăieşte2• Prin urmare Întele ptul îmbrăţişează Unul devenind modeluP Subcerescului: , nu se-arată pe sine şi astfel e luminos4, nu îşi dă singur dreptate şi astfel e remarcabil, nu se prearnăreşte şi asU'el e vre dnic de laudă, nu se preaslăveşte şi astfel poate dăinui5: tocmai pentru că nu se ia la întrecere în Subceresc nu e nimeni care să se poată lua cu el la întrecere. 6 Spusa din vechime: "Îndoit, şi astfel întreg" să f fost oare vorbă goală? Cu adevărat e întreg şi porneşte-n întoarcereF Ordinea capitolelor în textele de la Mawangdui este 24-22-
23*, * Textele de la Mawangdui nu sînt divizate convenţional în 81 de capitole, precum majoritatea celorlalte variante. De aceea, cînd menţio
năm
un anume capitol din manuscrisele de la Mawangdui.
este de la sine înţeles că ne referim la şirurile de caractere care alcătuiesc secţiu
nea respectivă în textele tradi ionale.
DAO DE JI NG 1 . Această primă frază , identifica t.c'i mai jos cu o .spusă din vc chime", pare a fi () fonnula re proverbială de largă circulaţie , carc sc referă, după cum susţine şi Heshang Gong, la virtut.ea umilinţei: .Cine se înd oaie îi um1ează pe cei mulţi şi nu acţionează de unul singur, astfel întregindu-şi persona litatea. " În loc de .îndoit" s-a mai propus şi .a ceda , a se supune" , ceea ce subliniază şi mai mult sen su l acestei maxire.
2.
Este vorba, probabil, de cunoaştere: cu cît cunoaştem mai mult,
cu atit sîntem mai departe de unitatea fu ndamentală a lui Dao
(pe
care îl .dobîndim", cum susţine rindu l precedent, tocmai prin aban donarea cunoaşterii) , .0rbecăind" în schimb într-o lume a diferenţelor şi a relativului. 3. În loc de shi3 .modeI. exemplu", unii exegeţi citesc aici un ter men omofon şi cu o grafie foarte apropiată, al cărui sens este de .in strum ent folosit în divinaţie ", mai precis .diviner's board designed to ensure that the cycle s of tlle · heavens and the earth had re ached a point that was suitable for a proposed action" (Loewe, 1982 : 98) . În textele de la Mawangdui apare însă un alt I.ennen , cu sensu l de .păs tor" sau � comandant militar".
4. Sau
.eviden t". A-l in terpreta pe min9z aici ca .iluminat" nu pare
recomandabil.
5.
Exegeţii con temporani preferă în general să citească .lider,
conducător" în loc de .a dăinui". Capitolul 24 reia aproapc identic acestc ultime rinduri, schimbind însă locul negaţiei: .Cine pe sine searată nu e luminos '" " etc. Textele de la Mawangdui marchează şi mai tare această apropiere, prin aşezarea acestui capitol imed iat după capitolul 24. Aceste ult.ime trei rinduri apar şi în capitolul 66.
6. 7. Această
frază este ambiguă şi a fost echivalată în maniere dcs t.ul de diferite : .AlI true completeness is summed up in it. " (Wilhelm) ; .For true wholeness can only achleved by ret.urn: (Waley) ; :rly he . is perfect and returns: (Erkes) ; .Truly the whole will return to him: (Paul J. Lin); .Be preserved whole and return." (Ellen M. Chen); .Truly it enables one to be preserved to the end: (Lau) ; .Truly, he shall be returned intact. " (Mair) ; .Thus he is preserved and the world does him homage ." (Lin YutangJ ; .Tout revient â ce qui est vraiement entier: (Duyvendaak) ; .When truthfulness is complete, it stiH resorts to this
( tactfulness) ." (Cleary) etc. În opinia noastră, .in toarcerea" desem nează fie extincţia (intoarcerea la originea întregii existenţe, pentru a renaşte) , fie reluarea naturii originare, starea de simplitate naturală care exista înainte de aparitia dorinţelor şi a cunoaşterii, cele două motive care îi impiedică pe oameni să fie .întregi", în tru Dao. =
22 ,1 Virtutea diformităţilor Un om fără buze şi cu picioa rele atit de strîmbe încît pu tea să mea rgă nu mai pe vîrfuri l-a s fătuit în ale
•
cîrmu irii
pe
du-
194
CAPITO LUL 22 cele Ling d i n \Vc i: a cestn a- fo st în1 r-at ît de mu l ţum i t de el. încit la vcrlercn o a me n i l or fără nici o hibă socotea că gitul l or e pren scu rt şi prca suhţirc_ Un om ca re avea o guşă aşa de mare cn putcai să umpli cu ca un bu t oi l-a sfătu it î n trebu ril e ţă ri i pc ducclc Hllan din Q i : acesta a fo st atit de mu l ţu m it dc ci . că ş i lui a început să i se pară că oamenii în tregi
la trup au gi tul prea scurt şi prea subţ ire
.
Ast fel se poate bi ne vcdea că a t u nc i cînd Pu terea ta e s te uită mai presus de toate forma este da ta u ităr ii . Oamenii nu însă ceea ce trebu ie dat ui tă ri i. uitînd în sch imb ce nu se
cade să fie uitat. Ace as ta înse amnă cu a devă rat a uita! De aceea in ţe le ptul mereu răt ăceşte cu mi ntea pe tă rîmu l lui Dao ( = al vidulu i. al schimbării) : el soc o teşte cunoaşterea o nenoro cire
,
înţelegerilc
-
lipici ul cate îi ţine
pe
oa men i
îm preună, î ns u şirile morale - bune numai să-i aducă pe toţi la un loc, iar meşteşugurile - un simplu negoţ. înţeleptul nil pune nim ica la cale : ce trebuinţă i-ar face cunoa şterea? El nu taie ( = nu face di fe re n ţe în tre oameni): la ce i-ar folosi
l ipi ciu l? Lips u ri , nic i u nul nu are : ce folos să aibă pentru el însuşirile morale? De vîn dut, nu vinde nimic: negoţul îi face vreo trebu in ţ.�? Prin aceste patru lucruri , Cerul îl creşte: îl creşte, adică îl hrăneşte. Prim in du - şi hrana de la Cer, la ce i- ar m ai folosi oam e nii ? EI are fomlă de om, dar nu are sim ţămi ntele omu lui. Avînd formă de om , este şi el un om prin tre oameni : pentru că nu are însă simţ.� min te de om. se află din colo de bine -şi de rău . Mic şi mărunt este lucru l care îl face să fie om ( forma) !' Mare şi măreaţa este însă împlinirea sa în ale Ceru lui! =
Zhuang zi. cap. 5 .Dovezi ale deplinătăţii Puterii"
22.2 Doi copaci fără nici un folos Tîmplarul Shi , î n dnun că tre Qi, aj unse la Qu Yu an u
nde văzu un copac lLi pe dealul Zeulu i Pămîn tu lui*. Era atî t de mare că la umbra lu i se putea adă posti o cirea dă de cîteva mii de vi te. Măs ura o sută de lu ngimi la rădăcină, iar trun chiul său . pînă în locul din care se dcspfndeau crengile . s e îIlăl �a optzeci de stinjeni peste coa sta d ea lu lu i . Din fecare din ramu rile sa le. zece sa u cite erau , puteai să faci cu uşUlinţă
Sacri tura fici ile Zeul fSolului avc:l1l fie loc special în a fara înălţafă incintei . oraşul1 ca pc p_ o" ridică decătre pămînt. c naturală. Vczi şili. 7 1 3 UO L'} 5 .
118 o barcă m eroşi
DAO DE JING .
Oamen ii
cnre
sc
uitau
la cI
e mu
l
a
fe l
de n
u
ca într � o zi de tîrg, în si) tîmplaru l Shi nu -i <'Irun('ă nici măcar o privire şi merse întins înai nte . U c e n i cu l său , dimpotrivă , se siitură privi ndu-l, şi apoi îl prinse din urmă în fu gă pe tîmplar ş i - i spuse: "D e cînd am apu cat. toponI l şi topori § ca şi v-am urma t ( � ('a ucenic) , n-am m<'l i văzu t un lemn atît a de fr u mos . De ce nu v-a ţi op rit deloc să vă uitaţi la el
şi-aţi mers
î na in te?" ,. Op n u are
re şte
- te
' Copacul
despre
ca re-mi vorbeşti
nici o trebu inţă . Dacă din el ciopleşti o barcă , se duce la fund, un sicriu din lemnul lui iute putrezeşte , o unealtă pe care o faci di n el pe loc se stlică, o poartă se ac operă de-a nă d uşcală a lemnului ocJ:!iulu i, ia. rCopacu un s tîl făcu din lemnu lncplăcuh'i lui e mîncat de cali l p ăsta nut poate fi lucrat şi nu poate f folosit la nimic ; de aceea a aj uns la o vîrstă atît de înaintată." Cînd timplarul s-a întors acasă, copacu l li4 îi apăru în vis şH spuse: "Cu ce vrei tu să mă asemuieşti pe mine? Cumva cu pomii fm mos împodobiţi cu roade? Iată, merişorul, părul , portocalul şi toţi pomii de soi roditor, de cum li se coc roadele, sînt despuiaţi de ele, Şi astfel suferă multe umilinţe. Crengile cele mari sînt cu toate rupte , iar crenguţele sînt peste tot îm prăştiate . Această putere de-a fi roditori le face viaţa tare amară: ei nu pot să-şi împlinească pînă la capăt anii pe care i-a dăru it lor Cerul şi mor înainte de vreme , la mijlocul vieţii, căci îŞi aduc slnguli pieirea de mîna oameriilor. Şi la fel se petrece cu toate lucrurile . Eu unul multă .vreme am cău tat să fiu lipsit de orice folos. De cîteva oli am fost aproape de moarte, însă acum am reuşit (să nu mai am nici un folos) , iar asta îmi e cu adevărat folo sitor. Caci, dacă aş fi avut vreun folos, cum aş f ajuns atît de mare? Apoi. şi tu şi eu sîntem dQar creaturi ( nu Crea torul) , cum am putea să ne ştim unul altu ia felul? Cum să poată un om care se apropie de moarte şi nu e bun la nimic să cunoască un copac la rindu l lui fără nici un folos?" �
Cînd tîmplarul se trezi,săîi npovesti ucenicului visul. .Da el chShi iar doreşte u mai aibă o trebuinţă ,căcum seîntrebă face că se află pe nici dealul Zeului Pămîntului?", acesta . Linlşte! O vorbă să nu mai spui! El însu şi s-a dat îri grija •
Zeului Pămîntului şi astfel
se
apără
de
răul pe
folos) i l-ar putea face . Dacă nu s-ar f aflat pe deâlul Zeu lui, cîţi nu s-ar fi găsit să-I doboare? Şi, pe deasupra, lucrul pe care l-a făcut acest copac
CAPITO LUL 22 ca să se păs treze nevătămat nu -l fac toţi copacii.
apucă m
197 Dacă ne
să vorbim despre cI şi-l ju decăm cum judecăm
lu cmrile obişnu ite, o să fim foarte departe de adevăr!"
Zhuang zi.
cap. 4 "Llillea oamenilor"
Ziqi din Na nho rătăcea print.re dealu rile din Shang cînd văzu un copac cu toiu l deosebit, sub u mbra cămia o m de ie trăsuri cu patru cai şi-ar fi găsit cu uşurinţă adăpost. Ziqi spuse: "Ce fel de copac o mai fi şi ăsta? Hotărît că lemnul lui · e întm to tu l aparte!" Privind apoi către crengile sale mai mici, văzu că erau cu mult prea îndoite şi strimbe ca să faci din ele grinzi căprio uitîndu-se-n la tru nchiu l uria ş al copacu lui sau . văzu că ri; avea prea multejos nodu ri ca să faci din el scîn duri de sicriu. Pu se pe limbă una din fm nzele lui. dar gura i se slei şi fu toată o rană. Numai mirosul lui putea să-ţi dea o ncbunie ca de beţiv. trei zile fără oprire. "Cu adevărat, zise Ziqi . lemnul copa cului ăstuia nu are nici o folosinţă. Aşa a aj uns el să fie atî t de mare. înţeleptu l trebuie să fie la fel de lipsit de orice folosinţă!"
Zhuang zi.
cap. 4 .Lumea oamen ilor"
23 Pu ţine vorbe rosteşte natu ra! 1 Vîntul sălbatic nu ţine toată dimi neaţa, ploaia-n şuvoaie nu ţine -o zi întreagă. Cine stîrneşte vîntul şi ploaia? Cerul şi pămîntul. Dacă nici Cerul şi pămîntul nu le pot face să dăinuiască cum o să poată oam enii? De aceea în lucrări le oamenilor cel ce pe Dao îl urmează cu Dao e unu , cel ce are Putere cu Puterea e unu, iar cel ce se pierde cu pierzania e unu . Celui ce cu Puterea e unu Dao îi dă Putere, iar pe cel care merge spre pierzanie Dao îl pierde.2
1. Numeroşi
exegeţi preferă să- I urmeze pe Heshang Gong în lec
tura acestei . citind: este .A-ţi împuţina este Înţeleptu natural . " lui, O ase menea fraze interpretare cen tratăvorbirea pe fgura subiectul im plicit al frazei, care practicĂ învăţăt.ura fără cuvinte şi nefăp tuirea, urmînd întru totul natura. În Duo De Jing însă, spre deosebire de alte texte daoiste , ziran, .naturaleţea" sau .spo ntaneitatea" lucnu ilor, nu este un concept flozofc bine defnit. ci desemnează fe ca litatea de a f .de- Iasine" a afecărui fenomenele naturale. al doilea sens pare f cel lucru. în carene este uti lizat te rmenul aAcest ici , aşa cum demon şi rindurile imediat următoare (în care este vorba despre strează vînt şi ploaie) . Wang Bi, urm at. de o parte din exegeţii modem i. echivalează prin .neauzitul" temlenul t radu s de noi rin . uj.i n", la fcl ca în capitolul
CAPITO LUL 23 1 4 . unde xil ţstc una din denumirile lui Dao . Pohivit acestei
glose. fraza noastră ar putea f citită şi: .Neauzi1.ul ( = Dao) este na1.ura klea". Deşi o asemenea interpretare îşi are valoarea sa flozolk.ă ce rt.'i. ea pare a fi nepotrivitii. in context . În varianta de lectură preferat:c'i de noi (alături de Lin Yutang şi Ellen M. Chen) . fraza poate fi apropiat ă de un pasaj din Analectele lui Confucius : .Maestn.ll a spus: 'A!? vrea să nu mai vorbesc deloc " .. Maestre. spuse Zi Gong. dacă nu veţi mai vorbi. noi ce-o să spunem llIai departe celorlalţi?" .Rosteşte oare Cerul vreo vorbă? spuse Maes t r u l. Cele patru anotimpuri îşi urmează unul altuia. iar lucrurile in tră-n făptură: rosteşt.e oare Ceru l vreo vorbă ?"(XVII : 1 9) 2. În partea fnală a capitolului (începind cu rîndul .De aceea în lucrările oamenilor") am urmat textele de la M awangdui. cate elimină lI1ulte din ambiguităţiIe variantelor standard. În versiuniIe lui Wang Bi şi Heshang Gong. ultimele patru rinduri se cites c: .Pe cel care cu Dao e unu. Dao se bucură să-I primească; pe cel care cu Puterea e 1I nu. Pu terea se bucură să-I primească; pe cel care se pierde. pierza· nia se bucură să- I primească: Acest.or rinduri le umlează. în aceleaşi versiuni tradiţiona le. fraza . din capitolul 17: .Dacă nu are de-ajuns încredere (în ei) . (nici in el cei de jos) n-au încredere. " Chiar şi în lectura · noastră. ambiguitatea majoră a capitolului nu este rezolvată. întnlcît seria .Dao-Puterepierzan ie" poate f citită. da t orită faptului că De) . • Putere". este omofon cu de2' .a obţine" (ter menii find adesea folosiţi unul în locul celuilalt) . şi ca .Dao-îştig pierdere". Am preferat prima variantă. confrmată întru cîtva şi de fnalul capitolului (Dao mai degrabă dă Putere decît CÎştig) . A citi ca Erkes .Dao-ist -De-ist- Shi4-ist"·, cu sensul de disCipol sau adorator al lui Dao. De) şi al unei z�ităti neidentifcate numite shi4 , ni se pare forţat. Întregu l capitol este destul de paradoxal şi pal'e să conVnă mate rial de provenienţă destul de diferită . reunit artifcial prin sintagme precum .de aceea" . Probabir că. în ma niera caracteristică retoricii în t regului text, o fo rmulare de tip proverbial sau o frază care are struc l ura concisă şi caracterul sibilinic al unei maxime (în acest caz, pri mul rînd al textului) este ilu strată şi explicată în cîteva rinduri. la sfîrşit adăugindu-se o concluzie tipic daoistă. Capitolele 13 şi 22. de exemplu, au exact această structură. Concluzia la care ajunge aici daoistul după expunerea sensurilor frazei .Puţine vorbe rosteşte na t ural " nu pare a avea însă nici cea mai mică legătură cu prima parte a capitolului. .•
23. 1 Descrierea unei furtuni. Muzica pămîntului .Respiraţia pămîntulu i,
spuse Ziqi ,
se nu meşte vînt.
Ace s ta nu bate(u întotdeau cînd îndeschizătură. cepe să bată. şuierături rioase se na. ridicădar. din fecare Tu nu i- ai măreţe auzit niciodată mugetele asurzitoare? Înăltimile ale păduri-
12 2
DAO
DE .JJNG
lor de munte şi scorbu rile u riaşe din copacii ca re măsoa ră mu lte lungimi la rădăcină se aseamănă unele cu nasul. al tele cu gu ra. cu urechi le. cu locul în care se îmbucă grinzile casei. cu o cupă cu picior. cu o piuă. cu bălli1e sau cu băltoaceie
( locu ri conc avc . .. dcsch izătu ri� prin ca rc poate să treacă =
vintul) . Iar vîn tu l trece în goană prin tre ele. vuind ca şuvoaicJe dezlăn ţu ite. şuierînd
ca săgeţile. certin du -se. re spi rînd faţă şi
. stri gînd şi urlind. jelind şi bocind. răsunînd în răspu nzînd în urmă . Vîn tu l blînd dă " naştere unei armonii
neînsemnate. iar uraga nul. unei armonii desăvîrşit e. Cînd fu rtu ni le
se po
tolesc. toate deschizăturile sîn t goale şi tăcu te . Tu Il-ai văzu tmai niciodată cum tres altă şi se mişcă to tu l în felurile cele diferite?"
Zhuang zi. cap . 2 . .Despre crurilor"
iden1 itatea lu
24 Cine stă pe vîrfu ri
nu
stă în pIcIOare.
Cine stă pro � ăpit nu merge-nainte. Cine pe sine se - arată nu e luminos. Cine-şi dă dreptate nu e remarca.biL Cine se preamăreşte nu e vrednic de laudă. Cine se preaslăveş te nu p o at e dăinui. 1 .
Pentru D ao ei în se amnă2 "prea multe provizii , prea multe bagaj e"3 şi nimănui nu-s pe plac4 : deci cel ce pe Dao-l u rmează nu se-nsoţeşte cu ei5.
1.Aceste şase
.
rinduri apar. uşor modifcate. şi în capitolul
22.
2.
Gramatica acestei fraze este destul de ObSCU1;ă. Lectura noastră urmează interpretarea lui Wang Bi, o echivalare literală find: .Din punctul de vedere al lui Dao (ei se pot) numi
... �.
3. Această frază a primit lecturi destul de diferite. Wang Bi citeşte
.resturi
de
mîncare,
tumori
neplăcute " ,
H eshang
Gong
interpretează .lăcomie la mîncare", iar exegeiii contemporani parafrazează în gene ril! prin .lucruri excesive şi fapte inutile", În loc de xing, tradus de noi prin .bagaJe", s-au mai propus şi .haine" sau . fonnă". Am preferat n J e dură carc să nu se îndepărteze de sensul literal al termenilor, mai ales pen tru că, in opinia noastră, Dao îşi păstrează , în rin dul an terior, şi sensul iniţial de .drum , cale" . in acest fel. în textul original există o compatibilitate seman tică perfectă intre cele două rinduri, (:are din pă<;ate nu poate fi rec\at,ă convenabil in
traducere. Literal . .toate lucrurile îi urăsc", A citi precum Mair: .Creation abhors such extravagances" ni se pare uşor forţat. Waley consideră că acest rin d, împreună cu cele două care il preced, alcătuiesc o ma Kimă cu sensu l de: .Nu da sfaturi in momente nepotrivite ." in opinia noastră, lectura bine cunoscutului sinolog se îndepărtează mult de sensul general al capitolu lu i, care nu doreşte decît să sublinieze, şi prin paradoxurile din prima sa parte, faptul că orice acţiune purtată pînă în ultimele ei consecinţe este lipsită total de efcienţă, În acest IeI. in acelaşi mod ca şi în capitolul 22, se face de fapt elogiul ne
4.
ră tuirii.
1 24
DAO DE ,JING
5. LitcmI. "nu stă la
un
loc cu· ef'. Ult imele 1rei rinduri i'lpar şi
i n ca pitolul :n .
24.1
..Cine pe sine se·arată nu e luminos ". Defniţia bunătăţii Ceea ce eu numesc bu năt ate l IU arc nimic ele -a face cu omenia şi drciipta ju decată, ci în seamnă. bu ni1ta tca care vine
de
la Pu tere (
=
din ceea ce se află în Sine) . Cel pe care cu îl
numesc bun nu este omenos şi nu arc dreaptă ju decată . ci se îngrij eşte numai de îrizestrările pe care i le-a dat firea . Eu socotcşe că cineva are au zul ascuţit nu cînd îi au de pe ccilalţi, ci cînd se aude pe sine; la fel. cred că cineva are o vedere pătrunzătoare nu cînd îi vede pe ceilalţi, ci cin d se vede pe sine . Cel care nu se vede pe sine, dar îi ve de pe ceil alli. nu aj u nge la sine, ci rămî un om care ne în afară, acesta este aj unge la ce aj ung toţi oamenii ( - lucrurile exterioa re) , dar
nu
şi la
sine.
('are împli neşte ce împlinesc ceilal ţi . dar nu
se împlineşte pe sine. Zhuang zi. cap. 8 "Degete crescute la un
loc'
24.2 "Cine
se preamăreşte nu e vrednic de laudă"
Pe cînd Confuciu s 'era prins între Chen şi Cai ( = încon ju rat. laolaltă cu discipolii, de trupele celor două state , care îl confundau cu altcineva) , şapte zile Ia rîn d nu a mîncat mîncare gătită , Bătrînul Ren se duse să-şi prezinte condole anţele şi spu se: "Sînteţi aproape de moarte , nu?" .. Da" răspu nse Confucius. "Moartea vă e cu mva pe plac?"
:
"Nu,"
"Am să vă vorbesc acum despre felu l în care puteţi scăpa de moarte, În Marea d e Răsărit trăieş te un soi de păsări care se cheamă Yidai. Aceste pasări zboară foarte jos şi încet şi par a nu avea nici o însuşire. Cînd zboară stau numai în stoI. iar cuibul şi -l fac nu mai una lîngă alta. Cînd înaintează în aer, nici cînd una nu îndrăzneşte se una pună nu înaintea suratelor iar se-ntore înapoi .sănici înd răzneşte să sale. stea
la
urm ă; cînd mănîncă, nici una nu îndrăzneşte să gl � s te prima. ci fc I.în totdeau na înghite ce a răma s de h1 celela lte. În acest rîndu rile lor nu sînt niciod ati'i ri'i rtte, oamen ii nu le pot face nici un rău şi 10atc necazu rile le oco lesc. Copacu l drept
e
primul
tăiat,
inr fintin a cu apă dulce
e
prima care seacă , Dumneavoastră cău taţi să vă fa ceţi podoa bă din ştiinţa pe care o aveti ca să-i pu teţi minuna pc ne ştiu tori şi doriţi si1 vii cultivaţi î n delung ca să puteţi a ră t.c'l ingu s Hmca (dc spiri t) a celo rla lţi; sînteţi strălucitor, de parcă ali merge ţinînd strîns în mînă soarele şi lu na: iată de ce n-aţi
i25
CAPITOLUL 24
putut ocoli primej dia în care vă allaţi acum . Cu multă vreme in urmă , eu am auzit un om C li a,dcvărat îm plinit spunînd : se preamăreşte nu e vrednic de lau dă , cine prin fap tele sale devine însemnat se prăbu şeşt e, iar cine cunoaşt.e gl oria
va
însem
cunoaşte şi umilinţa .» Cine poate să lase deoparte nătatea şi gloria şi să se -ntoarcă printre oamenii de
rind? Dao curge peste to t şi nu e luminos; Pu terea se pune -n
mişcare
şi
nu
are
nimic
de-a
[ace
cu
gloria.
Cine
trăieşte simplu şi f'iresc este asemănat cu un nebun. şi-şi micşorează pu te rea ( ria,
nici
=
în semn ătatea.
El
îŞi şterge toate urmele
au tori tatea) : el nu cau tă nici glo As tfel.
el
nu
are
de
ce
să-i
învinuiască pe oameni şi nici ei nu-i găsesc nici o vină. De omul desăvî rşit
nimeni
nu
află ; dumneavoastră
de ce vă
place atît de mult să fiţi cunoscu t.?"
Zhuang zi, ntt'"
cap . 20 "Copacu l de pe mu
25 A existat Ceva haotic împlini t! înainte de Cer şi pămînt născut. Fără sunet. fără formă, singu r stă şi nu se supune schimbării în cerc învîrti ndu-se, niciodată secat 2 : poate f socotit mama Cerului şi a pămî ntuluP.
Eli nu îi ştiu numele, de aceea D ao îi spun4, şi silit să- I numesc i-aş zice "cel mare" 5 : "cel mare", ad ică "mereu înaint{nd"6, "mereu înai ntînd" , adică "îndepărtare", îndepărtare� adică "în toarcere" .
..
',
Dao e mare, Cerul e mare, pămîntul e mare, . .
iar regele şi el este mare. În lume se află cei patru mari iar regele e unul dintre ei?: omul ur:mează regu la pămîntului, pămîntul urmează regula Cerului, Cerul u rmează regula lui Dao, iar D ao îşi urmează propria natură.8
1.
Aşezarea în acelaşi rind a celor doi termen i. hun2. "haotic", şi cheng, "împlinit", cu sensul clar de "format, incheiat, defnit, precizat", poate să pară paradoxală europeanului , pentnl care "haotic·.' presu pune dezordinea, incoerenţa şi aleatoriul. ·În cosmologia chineză, ter menul hW12 desemnează însă o stare de fuziune primordială a Ul1i versului înaintea divizării şi apoi a ordonării lui coerente în formele variate ale celor zece mii de lucnlri (ef. cap. 14, nota 2). În acest fel, o asemenea stare poate f numită "împlinită" în măsura în care uni tatea este dimensiunea sa fundamentală, iar potenţialitatea devenirii caracteristica sa rinci a1ă. Referi ndu-se la Dao , care este .mama"
127
CAPITO LUL as 1 1 , ll Isului (cf. ('.ap, 42) ,
sint.agma
"h aos împlini t." sublininză şi mai
mult
< l l I t erioritatea sa faţă de toate lucru rilt', Trebuie men ţionat , în cont ext., că dd inirea lui Dao ca �Iucru· nu ( ' o llstituie o probă în
unii
favoarea
matclialWiţii
sale , cum su sţin
exe
�qi cont.emporan i,
intrucit terme n ul
singurul care <1 stat multă vreme entitate.
la dispoziţia flozoflor pentru a denumi o
De aici şi constantul apel.
atit
WI12'
.Iucru", est.e
in Dao De Jing cît şi in Zhuang
zi, la 100muie care să oculteze concreteţea semantică a termenului, prin ca re se afrmă că Dao este fără foml ă, fără nume, imperceptibil etc.
2. Acest rind 3.
Am
citit
nu apare în textele de la Mawangdui. .Cer
şi
pămînt",
po m\-;t.
texte
lor
de
la
Mawangdui, şi llU .Subceresc", ca in variantele standard . Încă inainte de descoperi rea manuscriselor de la Mawangd ui, Ma Xulun , Jiang Xichang, Gao l leng şi alţi exegeţi recomandă aceeaşi lectură, pe baza versiunii lui Fa n Yingyuan din dinastia Song şi a altor dou ă variante vechi. Literal .Eu nu îi ştiu numele şi (de aceea folosesc) numele de
4.
pol iteţe,
Dao · .
5. În loc de .silit să-I numesc· s-ar putea citi asupra sa o denumire" , ceea ce ar marca poate
şi .forţind mai direct inadecvarea ori cărui nume la o realitate atit de greu de circumscris. Sensul de ,.mă reţ" al termenului echivalat de noi prin .cel mare" este de asemenea posibil. S Mereu înaintînd", în sensul de .a se îndepărta (de un centru), a ieşi in afară", într-un proces de expansiune şi avansare continuă. Waley atrage atenţia asupra omofonie i dintre da1 , "mare", şi da2, .a ('.are poate marca o apropiere semantică intenţionată , fraza dtindu-se: .Marel A ajunge înseamnă a înainta. " Erkes, pe baza comentariului lui Heshang Gong, citeşte aici .
•
7.
Iit.eral:
.the king dwells within
ty
their uni
"
. O asemenea lectură
reia � i amplifcă concepţia tradiţională a triadei Cer-pămînt-ameni, ai că rei termeni sînt menţinuţi constant în legătură prin prezenţa suvera llul ui, care are acces în acelaşi tim p atît la ordinea cosmică cit şi la ord inea oamenilor
.
8.
Un ii exegeţi mp rani şi cei cîţiva traducători care consi deră că cont întreeg ul o text propune o filozofe panteistă şi vitalistă citesc aici Dao urm ează regula Naturii (ziran)". T ermenul ziran aj unge astfel Sit un fel de natura naturans, un principiu anterior şidesemneze .su "
perior" calit ativ lui Dao, În reali tat e. aşa cum anl mai menţionat şi I I I al tă pa rte, t raducere a exac tă a lui ziran este .(de la) sine (ast)fel�: care e ca num o ca litate Jieca carere I I lucru fa cearc săunfie.de-Iaeepa sine" ce este. o ai bieal c t său, ontic determinat., şi n imic alt ceva, Apl icat t utu ror lucrurilor, tennen ui desemnează totalitate a acestor at l'ibute ind ivid uale, � na tu rale ţea · lumii naturale , Deşi in alte texte daoist.e t ransferu l sema ntic de la " atribut al naturii, natu raleţe" la .. llatură '· est.e re alizat frecvent. ace st lucru nu pare a se pe trece şi in I Ju.G
De
Jing
desemnea7-iÎ
(cu
excepţia
capitolului
23,
u
nde
termen
ul
128
DAO DE ,JING
tota li tatea fcnomenelor naturale} şi de llce('a o ascmenea int('rpretare în se ns pan teist şi vit alis!. uu parc înd rcp LătH ;} nici flozofc şi nici flologi c. ° lonrte interesantă lectură altem<'l tivă ('si c propusă de un <;.xeget din din<'lstia Tang. Li Yue . urmat şi de ('xcgctul contemporan Zhang Songru . Acen stă nouă lectură sc haze a z.c'1. pc a lterarea pun ctuatiei Ir� dilionale şi citirea termenului ren2' .. om", ca subiect al ult imelor pa l Iu fraze. Iată acesl e ultime patru rîndllli în in t.crpretarea celor doi exe geti : .Omul ia drept regulă .pămîn tcscul» pămîntu lui ( = carc sus tine toate lucrurile, fă ră părtinire) , ,cerescul» Cerului ( care acoperă in mod eg<'ll toate lucmrile), (, calit.atea de Dao») a lui Dao ( cm-e naşte cele zece mii dc lucruri fără părtinire) şi frescul în toate ( natura atotcuprinzătoare)." Toate explica pile din paranteze îi aparţin tot lui Li Yuc, mai puţin ultima, pc care am preluat-o de la Zhang Songru. Mai trebuie adăugat, în legătură cu partea fnală a acestui capitol. că, urmînd varianta .textului vechi" editat de Fu Yi . numeroşi exegeţi de orientare marxistă au citit, în loc de wang. •rege", ren2' .om". pen Im a conferi capitolulu i o uniformitate pe care nu o arc (cum au de monstrat o dată în plus şi textele de la Mawangduil şi pentru a argumenta caracterul .progresist" al lui Lao zi. care, conştient de im portanţa ma selor. le aşază în rindul .ce lor patm mari" . Un alt exeget .con temporan, Su Jian, recomandă şi el aceeaşi lectură. a rgumentind insă prin faptu l că formula ..Cer-pămînt�m· este o expresie fxă pc care wang o modifcă în mod nefresc. Textu l preia însă şi dezvoltă această formulă , adăugînd şi termenul Dao . deci ipoteza rămîne o simplă ipot.eză. in frmată de textele de la Mawangdui. Xi Tong. un exeget din timpu l Republicii. propusese deja o lectură exact contrară celei sugerate de exegeţii con temporani. şi anume eliminarea cpmp letă a termenului .om" şi inlocuirea sa cu "rege"_ Cum ren2 este folosit adesea în textele vechi cu sensu l de .om al oamenilor, suveran". nici această lectură nu ni se pare justifcată . =
=
=
25. 1 Cerul
Soarele
Misterul universului se învîrteşte oare? Oare pămîn tul şi luna oare trebu ie să se lupte
ca
stă nemişcat? să-şi ia' locu l
în ceruri? Cine le tine l o r rinduiala şi socoteala? Cine lengrijeşte şi -n dru mă? Cine le face să s e miş te fără să se -ames
tece în mers ul loI'? Să fe ele o:'\I'e nevoite
să se mişte pentru
că se ană ceva care
le- nchide şi deschide pe toate? Sau poate din priCină că se-nvîrtesc mereu de jur îm prejur şi nu se pot opri? Din nori să vină ploaia? Din ploaie să vină norii? Cine ridică norii şi împrăştie ploaia? Cine cu bucu rte lendeamnă să dea umezeală. dar în mersul lor nu seamestecă? Vintul se rtdică de la miazănoapte şi bate cîn d către răsărtt.
cînd
către apus. învîrtindu-se în marele gol de deasupra. Cine îl
12 9
CAPlroLl JL 2'i
S l I f lă pe el în afară şi cine îl trage inăuntru? Cinc îl face să ad ie. dar in mersul lui
nu se - amestecă? Z1uwn[j zi. cap. 14
"
Mişcarea Cerului"
Puţină-Ştiinţă o în trebă pc Marc,;l şi Dreapta Armon ie : aju ns atunci să îl nu mim Vao?" .. Nu e dt!-ajuns , răspunse aCt 'asta . Numărul lucrurilor Oll se opreşte la zece mii. dar fel noi arăspuncm «cele zece mii de lucru ri,. pen tru că in acest 1i'im că sînt mul te . Vin aceea şi prici nă. "Ceru l şi pămîntu l .E de
in dică forma cea mai mare iar .Yin şi Yang» i ndică cea mai lllare su flare ( = qiJ ). Dao ' cuprin de totu l fără părtin ire . însă Il oi nu -l numim aşa decît ca sa arătăm cît de mare Şi de mă rd, este: de cum i-am dat însă ac('st nume . o să încea pă ime ia t şi comparatiile ( = di ntre Dao şi numele .Dao.) Di scutîn d
.I
.
de spre acest lucru cum se discu t ă dcspre «cîine. şi «ca!- ( În r elatie cu re al i tălile pe ca rc le dc � e mnează aceste nume). ho t i-I rit că n-o să aj un gem: prea dcpn rt.e." =
Pu ţină -Ştiinţă in trcbă: ii
Jllt rc
cele patru colţu Ii ale lum
:;.i- ll mn ijlocu celor ş ase ho tare , de un de se nasc şi intrălii ptl ură cele zece mii de lucr u r i ? " ,.Yin şi Yang, răspu nse .Ma IT:} şi Dreapta Armonie. Ulm I altuia- şi dau străl ucire unul· pc altul se acoperă şi unul pc altul se -ndr u mă. Cele patr,u a l a ltuia -ueid. şi U m_ lC;}i' ..'i. unulrile di n daltu se nasc şinoti I I D mpuri ul şipcunu altul se Deosebi intrel ceea ce do reş ti ('cea ce nu -ţi e pc plac. dintre ce e a ce cauţi să ai şi ceea ce nu vrei în n ici un chip să fa ci . toate apar În acela şi fel, iar împreunarea m a s e ulu l u i şi a femelei tot din această pricină se petrece î n totdea u n a întocma i. Împrejurările în care te aOi la .adăpost şi cele în care e şti in primejdie îşi urmează mereu
bucuriile şi necazurile se nasc unele pe celelalte . iar din atin gerea celor iu ţi cu cele încete lucru rile se string la un loc sau se sŞi epar ă . Acestea înt cele f scrise ddespre e s p re r�lităţi numele lor şi scele ce pocet pot fi însemnate ascunzişurile esenţiale ale firi i. Perin darea lucmrilor după o anume Iind u ială are un principi u . iar mişc-8rca lor în cerc după o anume
Înşimire are şi ea o regulă, căci ce aj unge la un capăt spre capătul celălalt porneşte. iar ce la sfirşit. o ia din nou (k la începu t. As t fel fiinţează Lon te lucruIile. aici se sfirşeşt.e ;''' rbirea şi pînă aici poate aju n ge cu noaşterea: aici este în să
nu mai hotarul fiIii
(
=
nu şi al lui Dao) . Omu l care îl vede
pc '
: , J ()
nu-i c-8ută ca pătu l
şi nici
nu
caută să-i găseasc ă
incepu t u Iile. Aici oIice discu ţie se opreşte . " Z11uanq zi, cap .
25
"Zevan�"
26 Greul eşte rădăcina
u ş oru l u i; chi bzuiala este stăpîna grab ei
Prin unnare princip ele 2
l
.
,
căl ătorind o zi întreagă, nu -şi părăseşte greaua povară3: oricît de minunate-ar fi privel iştile4 stă calm şi nepăsător5 • Cum oare -ar pu tea stăpînul a zece mii de care6 să fie uşuratec7 faţă de tot Subcerescul? Uşurinţa duce la pierderea temeliei; graba duce la pierderea stăpînirii.8
1.
În loc de .grabă" se poate citi şi .nerăbdare ", .agitaţie ", .impe tuozitate" sau .impulsivitate". 2. Am tradus prin .principe" tennenul junzi, .omul ale s·, model moral şi ţel suprem al educaţiei în confucianism. În context, desigur. termenul nu are acest sens, ci cel iniţial. de .nobil, cavaler, gentilom", desemnînd aici suveranul. În textul standard al lui Wang I3i nu apare junzi ci shengren, .inţeleptul"; cum, pe de-o palte, in peste patruzeci de variante (printre care şi textul clasic al legism ului, Han Fei zi. .tex tul vechi" editat de Fu Yi etc.) apare junzi şi. pe de altă parte, aceeaşi lectură este confnnată de exegeza modernă şi de manuscrisele de la Mawangdui, am preferat să nu îl unnăm aici pe Wang Bi. 3. Prin .greaua povară" am tradus o sin tagmă al cărei sens literal este .car militar cu coviltir folosit pentru a transporta ane, provizii, bagaje etc. ". Echivalările şi parafrazele sînt desul de variate, datorită polisemiei termenului zhong4 ' care poate însemna .greu" (ca gre utate). .grav. serios" (o boală, o problemă) , .d lfcil", .a considera că (un anu me lucrul este important"' e tc. În traducere am încercat. să păstrăm ceva din ambiguitatea original ului, .greaua povară" , pe lîngă sensul direct de .bagaj transportat" , refertndu-se şi la povara guvernării. 4. Sintagma echivalat.ă de noi prin .privelişti minunate" a căpătat numeroase alte lecturi şi int.erpretări. Ast fel, În loc de .privelişU" pu t.em citi ŞÎ .foişor, turn de pază", .pavilion, turn", .han" şi, prin ex tensie , .palat", această ultimă glosă find de altminteri confnnată de textele de la Mawan dui. La fel, în loc de .minunat" (literal, 100io s, •
13
CAPITO LU L 2G
1
[ ( ' 1 1 !1!il rcj ol loarc") . pc h
- cxeget din din a s tia Yuan
- .
,Jiang
('ha ng. Zha n g Son gru ) ; .. Fiindcă are ziduri şi tur n uri de
apărarc" [Gao I kng
-
194: � );
circula re " [Gao Heng
-
. . Numai
pcntru
"Deşi duce
1 980) ;
că
o
pa latul
viaţă
său
are
ziduri
activă [în palatele
sale de plâccri)" [Ren Jiyu) ; "Deşi duce o viaţă plină de glorie şi splendoare" [S ha Shaohai) ; .. Deşi trăieşte intr- un mediu frumos [în palate splen d ie le)" [Feng Dafu) ; "It is o n ly when he is safe ly behind wa lls anei w
5. Prin .stă calm" am tradus o sintagmă cu sensul literal .cuib dc rînduncle", o metaforă des folosită pentru a desemna caraderul ra lm şi liniştit al unei persoane sau al unor circumstanţe. Heshang Gong şi alţi exegeti preferă însă să citea scă aici .harem", prin para ldism cu lectura din rîndul preccden t., .palat". Waley consideră că aceste ultimc patru rînduri ar f o maximă defnitorie pentru un jullzi. l lIl .. om ales", deşi capitolul nil pare a utiliza termenul junzi în acest sens, Cleary, citind ·met.aforic întregul capitol, propune şi el o lectură in teresantă, dar greu de acccptat flologic: ..Though they have a look of prospelity, their rcsting place is transcendent. " 6 . • Stăpînul a zece mii de care" este conducătorul unui stat pu lernic şi bine înzes trat pentru război. 7. Am echivala t prin .. uşuratec" termenul qing, care mai apare de elouă ori în capitol, find tradus prin .uşor" în rindul întîi şi prin .. uşurinţă" în pe nul t imul rind. Polisemia termenului este sim ilară cu rea a antonimului său, zhong4 , prezentată mai sus. 8. "Stăpînire" - în sensul de ..rol conducător, conducere". Nume roase varian te, infrmate printre care cea Han Fei a lui Heshang Gong. însă de din textele dc zi la şi Macea wangd u i, dau n un ţată supuşilor; l ent..c'i l egi stă acestor rindu ri : "Uşurinţa duceolapro pierderea graba duce la pierderea stăpî nului:
26. 1 A nu se amesteca in lucrările lumii Ju Que zi îi spuse lui Chang Wu zi : "Am auzit de la Maes ( Confucius) că Înţeleptul nu se amestecă în lucrările lumii. El nu urmăreşte folosu l în toate ş i nici nu ocoleşte ce e dău n� tor, nu se bucură cînd i se cere aj utorul şi nici îi nu-l tru
=
13 2
DAO DE ,J1 NG
urmează dinadins pe Dao . Cînd nu vorbeşte. de fapt vorhe şte. iar cînd vorbe şt e. de fa pt nu vorheşte. Astfel el rătăceşte în a fara- acestei lumi de ţărînă. Maestml socoteşte că aceste cu vinte ( care îl descriu pe inţelept) sî nt prea generale şi ne potrivite . însă eu cred că ele arată foarLe bine căile ascunsulu i Dao . � =
Zhuang zi. cap . lucrurilor"
2 .Des pre identitatea
27 Cine se pri cepe să meargă în ţărînă urme nu lasă; cine se pricepe la vorbe grăieşte fără cu sur; cine se pricepe la socoteli de abac nu are nevoie; cine se pricepe să- ncuie nu are nici broas că, nici lacăt dar poarta n-o poate nimeni deschide; cine se p ricepe să lege nu are nici s foară, n ici noduri dar legătura n-o poate nime ni des face. l Prin u rmare Înţeleptul se pricepe mereu să-i salveze pe oameni şi niciodată nu- i părăseşte, se pricepe mereu să salveze lucrurile2 şi niciodată nu le pără seşte.3 Aceasta se cheamă "păstrarea Luminii"4. Astfel, cel bun este învăţătorul celui rău5 i ar cel rău este m aterial6 pe ntru cel bun. Cine nu-şi preţuieşte învăţăto rul şi nu-şi iubeşte materialul, chiar şti utor, este pierduF. Aceasta se cheamă "es e nţa ascun sului"8.
1.
Wang Bi comentează intregul pasaj : .Aceste cinci (fraze) explică lap tul că nimeni nu trebuie să creeze şi să intemeieze. ci trebuie să urmeze frea lucrurilor şi să nu le ins tituie ca lucruri. dîndu-le formă ." 2 Lucnlrile " în sensul larg din expresia .cele zece mii de lucruri ", vieţuitoarele, făpturile. creaturile. .
3. Textul î
•
parc a defni aici o atitudine umanistă a nţeleptului. ("arc aduce salvarea in egală măsură
oamenilor şi lucrurilor
i nu
_DAO DE ,J1NG \ c .
aband onează nume. Î n fa pt. nu este vorba de o propensiune că tre bine a daoistului, ..a sa lva" însemnînd aici , potrivit lui Wang I3i, .a veni în aj utor frescului celor zecc mii de lucruri ( = a permite fedirui lucru să se dezvolte pot rivit da tului frii sale) şi a nu sta la originea nici unui lucru ( = a nu iniţia nimic.
pentru a nu modifca natura originară a fecăruia) "'. Cu al te cuvintc, şi aceste rinduri defnesc o cale a ncfăptuirii. Ia fel ca şi pasajul iniţial al capitolului. Cei doi termeni pe care i-am tradus prin .păs trarea Luminii" au fost interpretati în feluri destul .de diferite , expresia find echivalată şi prin ..ascunsa iluminare", .a urma iluminarea" , .a urma eternul Dao", .iluminarea interioară", .s trălucirea lucrurilor şi a Î nţeleptului", .a face apel la Lumină" , .a fura Lumina", .a se potrivi luminii" etc. Am citit termenul xiz cu sensul de ..a perpetua, a păstra, a continua" (de obicei o tradiţie) . înţeleptul îl urmea7..ă pe Dao întru totul, perpe tuind .Iumina" pe care a primit-o de la acesta (prin iluminare) în toate faptele sale. O asemenea lectură pare a fi în spiritul capitolului, această frază sintetizînd as tfel metaforic sensul tuturor rindurilor antelioare: nefăptuirea este maniera prin care oamenii se modelează după Dao.
4.
5.
Textele de la M awangdui citesc aici .cel bun este învăţătorul ce lui bun". O asemenea lectură nu ma i poate sublinia ideea centrală a acestui fnal de capitol: binele şi răul se află într-o relaţie de inter dependenţă şi nici unul nu poate f abandonat în favoarea celuilalt. Daoistul se află dincolo de categorizările morale, binele şi răul la rin dul lor coexis tă, dar, la fel ca toate difcrenţierile făcute de oameni, sînt de fapt inexistente in Dao. 6. Sensul în care este folosit aici termen ul tradus de noi prin ,.ma terial" este fe cel de .obiect de studiu , materia l didactic", fe cel de .materie primă (gata de a f prelucratăl", în speţă domeniul de aplicare a dOCtriI_.:i înţeleptuluI. S-au mai propus şi .bogăţie, avere ", .termen de comparaţie", .��;,ital" etc. 7 Pierdut" - în sensul de .dezorientat, (precum cel care) a ră tăcit drumul/ Calea". 8. Sau ,.mIsterioasa ese nţă", .misterul important", .esenţialul şi secretul", .s ecretul esenţial" , .subtilitate crucială" etc. .
•
27. 1
ÎnţeleptUl nu părăse,te pe nimeni
În statul Lu trăia un om căru ia i se tăiase un picior, pe nume Shu Shan Cel-fără- degete . Mergind pe călcîie , veni să-I vadă într-o zi pe Confucius . Acesta îi spu se : .N-aţi avut grijă de dumneavoastră şi uite ce nenorocire v-a lovit . La ce bun să mai veniţi acuma la mine?" Cel-fărădegete răspu nse: .Eu mi -am pierdut piciorul pentru că n-am avu t ştiinţă despre felul în care merg lucrurile oamenilor şi pentru că mi-am tra tat cu uşu ri nţă trupul. Acu m, cînd vin aici, mai ani încă în stăpînire ceva mai de pret decît picio ru l pe care l-am pierdut
•
' f , "'-
135
CAPlmLUL 27
('au t să păstrez ace st lucru întreg. N u s e a fl ă ceva p e care ( : cru l să nu-l acopere şi nimic pe care pămîntul să nu-l poar�t
Eu am crezut că Maestrul va
11' .
pămîn tul, de unde să acest fel?"
ştiu
eu
că
fi precum Ceru l şi
Maestml
mă
va
primi
în
..Sîn un prost. Conînvăţat?" fucius . De nu degete intraţi ca să tvă înfă lt şczzise ce am Cel-ce fărăplecă însă. Confucius le spuse atunci discipolilor: ..Acest lucru ar tre I m i să vă fe şi vouă îndemn . Cel -fără- degete , deşi i s-a tăiat 1 1 11 picior, tot mai caută învăţătu ra, ca să repare ceva din rău l 1 ;1('lIt înainte, cînd mergea pe căi greşite . Cu cit mai mult ar I rt'hui să facă acelaşi lucru cei a căror Putere este deplină?" Cel -rară-degete îi spuse după aceea lui Lao Dan ( Lao ,.Confucius a aj uns sau nu să fe un om =
II) :
desăvîrşit? De ce vrea mereu să înveţe de la dumneavoastră? El tot mai cau tă sii-şi facă numele cunoscut printr-o învăţătură ciu dată, deo s('bită şi cu totu l aparte; el nu ştie oare că pentru un om
desăvîrşit acest lucru ( î nvăţătura lui ) este precum lanţuri le şi cătu şele?" .De ce nu l-ai făcut să vadă că viaţa şi moar lea şi cele cu putinţă şi cele cu neputinţă sînt un singur fr =
un singur şirag de lanţuri şi de cătu şe? " .Dacă Cel-fără- de:; i
gete ,
nesfîrşit.
astfel
Cerul
pedepsit,
cum aş putea eu
oare
Zhuang zi, cap.
Putelii"
Shentu
('Il
Jia,
l-a
să-I
dezlegîndu -l răspu nse
. dezleg?"
5 "Dovezi ale de plinătăţii
căruia i se tăiase un picior,
studia, laolaltă Zi Chan ( mare dregător) din Zheng, sub =
îndrumarea lui Ilohun ies Wueu ren. Zi inChan îi spuseinlui Shentu .Dacă Illai ti , rămîneţi urmă; dacăJia: ie şiţi dumneavoastră primul , (' I l am să mai răniîn o clipă," A doua zi , cei doi erau aşezaţi pe aceeaşi rogojină în sala in care îşi primeau învăţătura, cind Zi Chan zise: "Dacă ies ( ' I l mai intii , răm îneţi în urmă; dacă ieşiţi dumneavoastră pri lI I u l , eu am să mai rămîn o clipă , Acum tocma i
vreau să plec, vreţi sau nu să
rămîn e1i
in
urmă?
De
altm interi ,
cîn d vedeţi 1 1 1 1 mare daţi la ol parte din (';'. [ea luidumneavoastră ( nu ară nu taţivă respectu c uv enit) Poate vă credeţi nl lnva d eopo trivă cu mine?" ,.În casa Ma estru lui, răspu nse Shcn tu Jia, mai există =
,
oare 1 J l:1ri
dregă tori? Dregătoria dumneavoastră multă bucurie vă ; I r !\lce şi vă credeţi mai presu s decît ce i l a l ţi oameni. Eu am ; l l l : l . it spunîndu -se : .Pc oglinda care st răl uc e şt e precum
cleş I : l ru I .
lf'1rîna
aşe za n -a r
şi
praful n u se
a şază ,
căci dacă
s-ar
1 36
DAO DE ,liNG
mai străluci. Dacă stai multă vreme lao laltă cu oamenii aiim să Cel de lavred carenici vă pr i ţi fi şi tu fără greşeală .» măreţia este Maestrul, 'însă· tot mai rosti ti asemenea vorbe: oare nu e ace asta o greşeală?" Zi Chan replic.-'i: "Deşi sînteti aşa cum sînteţi ( mutila t. ca pedeapsă pentru o faptă rea) . tot mai vreti să vă luaV la întrecere cu Yao ( împărat legendar) în privinţa bunătălii. O simplă socoteală a Puterii (care v-a mai rămas) n-ar il de aj uns ca s ă vă facă să vă întoarceţi la sine ( să vedcţi gre şelile săvîrşite în trecut şi poziţia umilă, să vă evaluaţi cum =
=
=
trebuie)?"
"Cei care pun greşelile lor pe soco teala altora, socotind că nu meritau să-şi piar dă piciorul, sînt mulţi. însă cei care se socotesc ei înşişi vinovaţi , socotind că nu meritau să- şi păs treze piciorul, foarte puţini . Nu ceea mai omul înzestrat cu Pu sînt tere p oate să cunoască cc nu po a t e fi oco lit şi se supune liniştit sortii . Cine rătăcea în faţa ţintei cînd Yi ( celebru arcaş din Antichitate) îşi încorda a rcul trebuia să fe lovi t de săgeată; dacă totuşi nu era lovit, însemna că aşa îi Ii.lsese scris. Oamenii care sînt întregi la trup şi rîd de mine că nu am decît un picior sînt nu meroşi , iar îna i n t e aceasta era o pricină de mare supărare pentru mine; după ce am aj uns în casa Ma estrulu i , am incetat să mă mai supăr şi m-am intors ( mi-am relu at natura originară eternă). Nu ştiu dacă nu =
=
cumva Maestrul m-a pu rifcat prin Bine. De nouăsprezece rătăcesc pe tă rîmul lui Dao) şiani o elipă n-amcu Maestrul ( mai avut ştiinţă de faptu l că mi s-a tăiat un picior. Acum dumneavoastră şi cu mine rătăcim in lumea interioară ( ne perfecţionăm si nele) , însă dumneavoastră vă legaţi de ceea ce se află în afara mea: oare nu e aceasta o greşeală?" Zi Chan se ruşină şi, schimbîndu -se la faţă şi la înfăţişare, spuse: "Vă rog mult să nu mai spu neţi nimic despre asta ! " =
=
Zhuang zi. cap.
Puterii"
5
.Dovezi ale drplinătăţii
28 Cine cunoaşte mascul inul şi păs trează femininul 1 devine albia Sub cerescului2: fiind albia Su bcerescului nu părăseşte eterna Putere3 şi se întoarce -n pru ncie4. Cine cunoaşte albul şi păstrează negrul5 devine modelul Subcerescu lui6: fiind modelul Sub cerescului nu se abate de la eterna Putere şi se întoarce în nemărginire.7 Cine cu noaşte gloria şi păs trează umilinţa devi ne valea Subcerescului: fiind valea Subcerescului îi aj unge eterna Putere8 şi se întoarce la starea lemnul ui · nelucrat. Prin lucrare , lemnul nelucrat devine uneaItă9 i ar Î nţeleptul, folosind- o, ajunge mai marele dregătorilor: marele sculptor însă nu ciopleşte. l O
1.
Wang I3i co nsideră că mascu linul reprezin
tă
poziţia
pro eminen tă.
iar
femininul
capito lul 7:
poziţia
retrasă.
ilustrind
prin
fraza
din
.Prin urmare Î nţe le ptul în spate se aşază şi astfel în faţă se află . " Hesfavoarea h ang C.nmg su sţine în însă că ce cei majoritatea doi termeni ar simboliza şi dlzgraţia. timp exegeţilor c�m temporani îi citesc drept simboluri ale tăriei şi slăbiciunii. În sfîrşit. alţi comentatori văd în cei doi termeni simboluri ale intuiţiei şi raţiunii. O lectură aparte este su gerată de Xu Fancheng. care crede că cele două rinduri s-ar referi la arta mi litară. avînd sensul de . păstrează înţelegerile şi res- ectă
romisiunile".
J
138
DAO
2. Capătă virtutea ato tcuprinderii . 3. Structu ra gramaticală a frazei pennite şi alte lecturi. lată citeva: .He knows ali the time a power that he never caUs upon in vain" (Waley) ; .eternal Dej docs not change" (Erkes) ; .one will not digress from constant virtue" (Paul J. Lin); .eternal Life ( = Dej) does not leave him" (Wilhehn) etc. 4. Intoarcerea in pruncie. menţionată şi în alte capitole. este re gresiunea simbolică la o stare de inocenţă şi simplitate deplină. an terioară dorinţei şi cunoaş terti. regresiune aflată la capătul demersu rilor (eventual şi al diverselor practici şi tehnici speCiale) ale daoistului. Iată cum comentează Wang Bi: .Copilaşul nu-şi foloseşte ştiinţa (niciodată) . căci el se uneşte cu ştiinţa care vine de la sine ( Intuiţia) . " 5. Albul este un simbol comun al gloriei şi onoarei. în timp ce negrul
este
simbolu
l
ruşinii
şi
umilinţei. Hesh:mg Gong comentează însă
diferit.
considerind
că
cei
doi
tenneni ar desemna lumina ( = ilu minarea) şi tăcerea: .Deşi cineva se ştie pe sine luminos şi pătrun zător, trebuie să păs treze această (stare) prin tăcere. ca şi cum s-ar afla în tăcere şi ar f de nevăzu t. · Aceeaşi interpretare este nuanţată de către exegeţii care/ propun decontemporani. tipul .lumi nat" .confuz" perechi . • strălucitor" /: .nedesluşit", .poziţie înaltă"/ .poziţie umi� Iă" etc. De remarcat că. Ia fel cum .femela"
este
preferate ale
unul
din
simbolurile
textului (vezi cap.
6.
de
exemplu) . şi .întunericul" (sau .încîlceala de minţe. Î confuzia") este un simbol recurent, f ind. potrivit standardelornţeleptul relative ale oamenilor. neştiutor (cf. cap. 20) , şi astfel aproape de Dao.
6. Vezi capitolul 22, nota 3. 7. Literal. .a se în toarce în fărălimită". Unii exegeţi au considerat că sintagma tradusă de noi prin .nemărginire" ar trebui în fapt să fie citită ca taiji. .polu l suprem . limita absolu tă. ultima realitate". ceea ce este pOSibil. dar nu şi p rob ab i l. in opinia noas tră, Numeroşi co mentatori au adus argumente destul de solide cu privire la statutul de interpolare l:!-I acestor ultime şase rinduri (aflate întro simetric per fectă atît cu primele şase rinduri ale capitolului cît şi cu următoarele şase); astfel. ele ar f mai degrabă o ilustrare sa u un comentşriu al fragmentului iniţial . sau o introducere
pent ru cel care
ine a lbia Subcerescului ; cine cunoaşte albu l şi păst rează umilinţa devine valea Subceresculu i." În ac est fel. 22 de carac tere d in textul original ar trebui el im inate. Cu toate acestea . se pare că interp olarea
Cara c
s-a produs la o dată fO:lrte tim purie (aşa cum afnnă şi D . C . La uJ . în trucît aceste şase rinduri apar în a m be le texte de la Mawangdui. Este adevărat în să că în man\l scri sc1e recent descoperite aceste rind u ri sînt aşeza te la s firş itul pasajului care începe cu .Cine cunoaşte glolia ... "; această aşezare. tipică pentru
unne ază.
teru l
i
de
nterp ola re pare
fi
a
dem on strat
şi de Zhua ng zi (cap, 33
.
Sub ce res cu l") . car e îi atri bui e lui La o Da n
un n ă toa re le fra ze: .Ci ne cu no aşt e ma scu lin ul şi păs t reaz c1.
fem inin ul dev
•
CAPITOLUL J
28
)I" Tl , ,'..i t I ( ) /, (
t
nn come ntariu, întrenlpc co nt inuit atea sema nt ică şi 'ideatieă a ca pi t olului, constituind astfel încă o probă în favoarea statutului incert al acestor fraze.
8.
Sau .etema Pu tcrc îl mul1.l lmeştc", eeea cc nu pare a fl,Jlotrivit în context. Heshang Gong citeşte aici. după o glosă proprie , .ctema Putcre (aici) se opreştc". Literal. "cînd lemnul nelucrat se dispersează/împrăştie, . devine unealtă". 10. Aceste ultime trei rinduri sînt construite în jurul relaţiei se mantice cu totul speCiale stabilite, în context, între guvernare şi cio plire . Astfel. "uneltele" sau .. vasele" create prin prelucrarea lemnului nelucrat ( simplitatea naturală, natura simplă, nesofsticată a oa menilor) desemnează în fapt persoanele ofciale şi miniştrii de la curtea unui rege. Pe de altă parte zhiz, .sculptor", de la un sens iniţial de "a tăia, a croi", a aj uns să însemne şi .a ciopli, a sculpta" şi, prin exten sie , .a institui, in stituţie, sistem", find în plus omofon cu zhi3 , .a guvema". În sfrşit, termenul tradus de noi prin "a ciopli" are şi sensul de .a răni, a mutila, a face rău". AsUel. prin interpretarea di ferită a fecărui termen, ultîma frază mai poate f citită şi ca: .marele conducător nu tale"; .0 mare in stituţie nu face rău"; .marele sistem nu va f distrus"; "un mare guvern nu răneşte poporul"; ..marele maes tru nu face rău nimănui"; .un mare conducător nu face diferenţc" ; .0 adevărată cioplire nu taie" etc. Am încercat, în traduccre, să păstrăm ceva din plu ralitatea de sensuri a originalului, deşi , în opinia noastră, analogia este destul de clară: starea de simplitate naturală a oame nilor a fos t distrusă în momentul apariţiei guvernării, care instituie ordine şi ierarhii subiective şi relative. Dao însuşi (sau ce l care îl ur mează pe Dao) , .marele sculptor", nu introduce aceste diferenţieri, care se manifestă de altminteri prin legi şi ritualuri dăunătoare. Fiind obligat să accepte această stare de lucruri, înţeleptul în guvernare practică nefăptuirea, .mai marele dregătorilor" rămînînd mereu într-o stare perfectă de nonacţiune şi lăsînd fecare făptură să-şi urmeze rostul. Calea pentru a obţine poziţia de .mai marc al dregătorilor" este sintetizată într-un alt capitol (67) : . ... pentru că nu-ndrăznesc să fu primul pot să ajung mai marele dregătOrilor," Acest capitol reuneşte aproape toate simbolurile textului (.femela" , .albia" - locul din aval. vezi cap . 8 - , .valea", "umilinţa" şi .lemnul nelucrat") şi cîteva din temele sale centrale (nefăptuirea, întoarcerea) , find astfel, în ciuda statutului de interpolare al unor fraze , unul din tre cele mai coerente pasaje din Dan De Jing. Caracterul său repre zentativ pentnl întreaga carte este confrmat şi de Zhuang zi: în ca pitolul "Subcercscul" (în care sînt comentate şi expuse din perspectivă daoistă doctrinele celor mai însemnaV flozof ai vremii) , lui Lao zi i se atribuie fraze din cuprinsul acestui capitol. considerate tipice pen tru învăţătura sa.
9.
=
1 40
DAO DE ,J ING
28. 1
Despre Întoarcerea la adevărata natură .Ce înseamnă Cer? Ce inseamnă om?" , întrebă Spi Iitul Rî ului. Spirit ul Mării din Nord răspunse: "Ceru l face ca bivol ii şi ca ii�ă aibă patru picioare . Omul este cel care punc căpăs trul pe -capul calului şi bagă belciugu l în nă rile bivolul ui. De aceea se spune că omul nu trebu ie să nimicească ce vine de la Cer, că voinţa oamenilor nu trebuie să-m piedice lucruIile să-şi împlinească soarta şi că nu treb uie să sacrifci ceea ce ai ( ,,; natura origina ră, Pu terea, viaţa) de dragul gloriei . Ur mind cu atenţie spu sele acestea, fără să te îndepărtezi de ele, te
poţi
intoarce
la adevărata
Zhuang zi. cap. toamnă"
ta natură . "
1 7 .Şuvoaicle d e
29 Cine
va
dori sa la în stăpînire Sub cerescul
şi-n el să făp tu iască 1 . prea bine văd că nu va pu tea să o facă: Subcerescul e un vas sacru şi-n el făptuirea nU -i cu putintă2 , ' căci cine făptu ieşte îl strică iar cine strîn s îl ti ne îl pi erde3 . Dintre lucruri4 unele merg înainţe, -altele urmează5. unele- s fierbinti . al tele sînt reci6, unele sînt tari . altele sînt slabe. unele se -nalţă . altele se prăb uşesc7. Prin urm are Î nţeleptul părăseşte prea- multul. părăseşte luxosul. părăseşte exageratul. 8
1tra . o diţie. lectură alternativă a acestor rinduri. infrmată însă de ar putea f: .Generalii ( conducătorii militari) doresc să ia în stăpînire Subcerescul şi 'acţionează (in acest scop) ." 2. Liu Shipe i. Yi Shlmding. Ma Xulun. Jiang Xichang şi Gao Heng. bine cunoscuţi exegeti moderni ai textului. cărora li se adaugă şi Feng Dafu dintre comentatorii contemporani. introduc imediat după acest rind. pe baza comentariului lui Wang Si şi a variantelor acestui ca pitol citate în diverse alte texte. un rind simetric de tipul: .şi· nici nu poate f strîns ţinut". În acest fe l. aceste două rinduri ar realiza o structură simetrică şi cu următoarele două fraze. Textele de la Ma wangdui au infmlat însă această lectură. 3. Aceste ultime două rinduri apar şi în capitolul 64. Wang Oi le =
comentează astfel:( .Este în frea să poate fe naturale; de aceeadar aceasta natura . frealucnlrilor lucrurilor) f urmată. nu se poate acţiona asupra ei . poate f pătrunsă. dar nu poate f strins ţinută ( = controlată)_ Firea lucrurilor este ve nică. însă dacă im =
unern vreo
1 42'
DAO DE ,J1N G
aqitme asu pra ci ca va n, hotărî t. stricată . Lu crurile vin
şi
sc duc'
' (de la sine). dar dacă le ţinem st.rins hot.ărît le vom pierde ." 4. Am eliminat, pe baza textelor dc la Mawangdui.
confrmat.e şi de alte variante ale tcx tulu i şi accept ate de unii exegeţi contemporani. conjuncţia care reu nea artifcial cele două fragmente ale capitolului în variant ele sta ndard. 5. Heshang Gong, care consideră că întregul capitol este unitar şi coerent, interpretează .lucrurile" drep t .oamcnii, poporul" şi comen tează acest rind: .Cei de jos îl urmează cu siguranţă pe cel de dea supra lor, Oliunde se îndreaptă acesta." O lectură relativ asemănătoa re propune şi Jiang Xichang, care echivalează: "Este în frea ·oamenilor din Subceresc ca unii să vrea să ITJ.eargă în faţ ă , iar altora să le placă să vină din urmă. " Cel doi termeni traduşi de noi prin .ferbinte", respectiv .rece" apar în multiple variante grafce, legitimînd astfe l numeroase lecturi: .unele expiră, altele inspiră", .unele suflă cald, altele suflă rece", .une le respiră încet. altele respiră repede" unele fluieră, altele suflă" etc. Toate aceste echivalări, la fel ca şi t.raducerea noastră, nu reuşesc să redea decît parţial legătura dintre suflu/ respiraţie şi cald/ rece care există în textul original. Şi aici variantele grafce destul de diferite au dat naştere la lecturi extrem de variate: .unele înving, altele se prăbuşesc", .unele sprijină, altele cad", .unele se rup, altele sînt stricate", .unii cu ltivă, alţii distrug", .unele se află în trăsură, altele lîngă trăsură" (l) , .unele sînt fără primejdii. altele te pun în pericol" . • unele încarcă. altele se înclină ", .unele încep , altele termină" etc. Am urmat textele de la Ma wangdui, prin .a înălţa" echivalînd un termen cu sensul iniţial de .a acumula (pămînt), a face o movilă (de pămînt) ", iar prin .a se prăbuşi" un termen cu sensul de .a (se) distruge, a (se) ruina". În locul structurii .unele ... altele", diverşi exegeţi citesc .uneori . . . alteori". ceea ce pune şi mai bine în lumină legea alternanţei şi co existenţei contrariilor, expusă în acest capitol. Prea-multul" desemnează, potrivit. lui Heshang Gong, dorinţele şi poftele lascive, .luxul" se referă la haine şi ornamente, precum şi la mîncarea şi băutura excesivă . iar .exageratul" denumeşte palatele. apartamentele . terasele şi pavilloanele. Iată cum comentează Wang Bi pasajul fnal al capitolului: .Toate aceste (expresii de· tipul) «unele ... altele» arată că lucrurile şi evenimentele merg în aceeaşi direcţie sau în sens con t.rar, se întorc sau revin, şi că nu trebuie. să se acţioneze asupra lor şi că nu trebuie să fe con trolate sau să 11 se facă vreun rău . Înţeleptul atinge desăvîrşirea frescului. (rătăcind) fără piedici prin condiţionările fecărui lucru . De aceea . el urmează şi nu făp tuieşte, intră în curgerea lucrurilor şi nu le ţine rinduiala, dînd la o parte ceea ce duce la nedumerire şi ţinîndu-se departe de ceea ce derutează. Astfel. inimile (oamenilor) nu sint cuprinse de haos, iar fecare lucru se potriveşte frii sale."
6.
.
7.
8.
•
•
r: ; \ P I T O D J L 29 29. 1
Anecdotă despre Confucius
Un discipol
al il li Lao Lai zi iq ise sii n.dulle lemne de
foc. cînd îl
înt îlni pe Con fucius . La int oarcerc îi spu se maestrului său : ..Aco lo ( în pădure) l I I l om ÎIla lt în pa rtea de su s a trupulu i şi scuera rt în cea dc jos. aplecat din spate şi cu ure chile mu lt depărtate de eap ; după privirea din ochii lui ai zice cii se ocupă dc bu na Iind u ire a întregului cuprins dintre cele patru mări. Eu nu ştiu al cui' fiu ar putea el sa fe . "E Con fuciu s. Chcamă-l încoace ." �
W
Cînd Confucius ve ni la el . Lao Lai zi îi spuse : ftQiu ( Confuciusl . nu te mai arăta aşa de mîn dru şi de atotştiu tor şi astfel ai să aj ungi un om cu adevărat a l e s . =
W
Zhuang zi.
exterioare"
cap .
26 .Lucrurile
30 Cine prin D ao îl aj ută pe stăpî nu l oamenilor 1 nu folo s eş te tări a a rm e lor împotriva
Subcerescului2 răsplată pr i me ş t e�� : pe locul în c are oastea seaşază sp inii şi b u rui e ni l e au să răsară iar după o m a re-n c l eş t ar e hotărît v in e un an de foamele4 . Cel iscusit izb indeş te5 şi -apoi se o preş te căci riu îndrăzne ş te să-şi folosească tăria6, izb în deşte şi nu se preaslăveşte, i z bînd e ş te şi n·u se prearnăreşte 7 , izbî n d e ş te şi nu se mîndreşteR , izbî n d eş te căci alta nu are a face: aceasta se cheamă "a izbîndi rară a-ţi arăta tăria"g , Lucrurile înfloresc şi-apoi îmbătrînesclO: aceasta se c h e am ă "a
căci un asemenea lucru c uvenită
.
-
nu f cu Dao"ll" Tot ce nu e cu Dao r e p e de piere,
12
1. Cel care propune doctrina daoistă unui principe feudal .un filozof itinerant de orientare dao istă sau aparţinînd acestei şcoli 2.şiTennenul echivalat de noi. şi aici şi mai jos. prin .tărie" poate fi citit Ca .a forta" . • a-şi folosi forta " . • a face paradă de fo rţă " etc. Nuanţele obţi nut.e TI n modifică subs tanţial sensul frazei.
3. Acest rind a
mai fost echivalat.. în fu ncţie de lectura tennenului
parafrazat prin .a-şi primi răs plata " , in numeroase aIte feluri: .act.ions return onto one's head" (Wilhelm]: .this wil l invite retaliation" (P a ul ,1. Lin): .sllch doin g s are well rcquitted (Erkes ); .such a course "
is IikeIy to boomerang" (Mair) ; (Ellen M. Chen) etc. Heshan
.Such alTairs have a
way of returning
Con f consideră că munenii ii dau su-
"
145
CAPITO LU L 30
vcnmului o bincll lcritată
ră splată (
�
.nu an nimic a-i
reproşa") t.oc mai pentru că nu foloseşte aml cle î mp o t riva lor.
4. Aceste ul1ime
două rînduri nu apar în text.ele de la
Mawangdui.
iar coment atorii contemporani le consideră a fi o interpolare.
5.
TemleTlUl shan eel iscusit". poate fi echivalat şi prin .cel burl". însă o lectură din perspectivă morală nu pare a fi foarte potrivită . Majo ritate a traducătorîlor şi exege ţilor considt!'ră. pe bun ă drcptatc. că termenul dcsemnează mai degrabă un bu n general. un bun con ducător de oşti . in loc de .a izbîndi" ( a aj unge la rezulta tu l dOrit ) •
•
�
s.a
ajuta
.
u mai propus şi .a învinge a da aju tor la nevoie".
.
a obtine
victOlia" sau
f). Sau "nu îndrăzneşte să facă ap el la forţă" •
forţa mîna pc
•
.a
nu
folo&e � t e m
să pună
" ceva
.
•
nu înd răzneş·tc să ia cu de-a
sila" ei c. I ndiferent dc lectură. fraza se referă cu Siguranţă la arta răzhoiu lui .
7. Două
rin duri cu sens asemănător apar şi în capitole\{' 22
şi 24 .
8. Litera l
.
"TIU
e
arogant".
9.
pe bazamai textelor de la Ma ngdfrază. ui . o concluzie la ce Am lr: citit. prezentate S 1 ls . acest Upwade care sin tetizează suhstanta unui pasaj mai extins. a părînd destul de des în Dan De ,ling. Lect ura noa stră este co uf nnată şi dc a\t.e numeroa s e varIa nte tradiţion ale. ca rc int.roduc tof. o concluzie. de tipul .aceasta (este) ". Potrivit varian telor standard ale lui Wang Bi !ii Heshang Gong. rindul ar trebui citit. sim etric : .iz bîn d e ş te dar nu foloseşte tăria". Ca şi mai sus. în loc de .(a· V arăta) tăI;a" se poate citi .a folosi forţa� . • a forţa" etc.
10. Sau .lucrurile (pentru că) înfloresc. şi îmbăl rînes<:". Gao He ng (1943) . urmat de
de aceea D.C. Lau. citeştc întregul rînd: .Cînd lu cmrile care înfloresc ( aflate la maturitate) fac rău celor bătrine (- aceasta se cheamă ... )." Lectura este întemeiată pe o glosă îndrep tăţită din punct de vedere flologic. dar manuscrisele de la Mawangdui par a confrma interpretarea tradiţională: .Cînd lucrurile sînt în floare ( tinere. la maturitate) şi totuşi bătrîne ( - aceasta se cheamă ... J." I l . Literal. .nu (este) Dao". Sensul este obscur. aceste fraze în cercînd probabil să construiască o analogie între arta militară şi viaţa pla ntelor: cind accstea .se întăresc" ( = cresc şi se dezvoltă şi nu mai au fragilitatea· şi elasticitatea vlăstaru luiJ . se olllesc sau se usucă re pede după ac eea. La fel. cu cît o oaste este mai tarc şi foloseşte mai mult violenta şi forţa. cu atît mai repede piere. Această analogie este dezvoltată pe larg În capitolul 76. în f nalul căruia o găsim expusă direct: dacă oastea e tarc. nu are izbîndă. iar cop acul de-i tare. va fi tă iat.· A citi precum Cle a ry: .(lf you p eak in strength. you then age); this. it is said. is unguided" nu pare a f recomandabil. =
�
•
.
..
12. Aceste ultime trei rînduri se regăsesc şi în capitolu l
55.
l i } ti 30. 1
DAO DE ,JING
Pericolul de -a avea o oaste
înţeleptul
nu soco teşte en este
o,b ligatoli u ceca ce
e
ohli
ga toliu ( � el nu se foloseşte
în opin ia oamenilo r)
dc
şi
din
acea stă
plicină
arme, Oamenii de rînd socotesc eă ceea ce
nu
de fa, pt obligatoriu . şi de cu aceea se folosesc deobligatoriu multe ori cste de arme Cel carc e deprins armele caută plin fiece faptă să-şi împrMnească pofta inim ii; cel care se bizu ie e
pc tăria armelor repe de piere. Zhuang zi. cap, 32 .Lie
Yukou·
31 " Armele nu sînt unelte de bun augurl şi nim ănui nu-s pe plac: deci cel ce pe Dao-l urmează nu se-nsoţeşte cu ele.2 Principele3 în vreme de pace preţuieşte stînga, în război pe dreapta pune preţ4. De aceea armele nu sî nt uneltele principel ui căci nu sînt unelte de bun augur5 , şi numai cînd alta nu are a face le foloseşte : el pune însă calmul şi reţinerea mai presus de orice6 şi faptele de arme nu -i par frumoase7. Dacă i s-ar p ărea frumoase, uciderea oamenilor bucurie i-ar face: cel ce se bucură cînd ucide oameni nu-şi împlineşte voia în Subceresc. Prin urmare în lucrările de bun augur stinga se cuvine cinstită, iar în lucrările de rău augur dreapta se cuvine cinstită. De aceea a dou a căpetenie în stinga seaşază iar mai marele oastei în dreapta se- aşază: adică se-aşază potrivi t ritualului funerar. Uciderea mulţimilor de oameni cu lacrimi şi jale se cade-a f plînsă;
izbînda în lu ptă cu ntualuri funerare se cuvine întîm
inată .
DAo D1:; . JING
Acest capitol nn estc comen ta t de Wa ng m, ceea ce i-a făcut pe unii exegpţi să-I con sidere o in terpolare tirzie sa u, mai degrabă, să susţină că unui prim nucleu al text ului i s-au adăugat comentariile lui Wang Ei. Textele de la Mawangdui, ca re diferă foart.e puţin aici de va riantele standard şi pe care le -am umlat aproape în ţo ta litate in ech ivalarca acestui capitol, demonstrează însă că, dacă este vorba de o in terpolare, aceas ta s-a produs foarte devreme şi că in nici un ca z nu datorăm fomla actuală a textulni unui accident de copiere în Ulma căruia comentariile lui Wang Bi s-au amestecat cu textul original. Cu toate acestea, carac terul puţin închegat al capitolulu i nu poate f con testat: numeroasele fraze redundante , repetiţiile şi dezvoltările în stilul comentariului explicativ, prezen ţa conjuncţiilor şi a locuţiunilor con juncţionale de tipu l "de aceea", ..prin urmare", ..deci" etc. (introducînd de obicei în comentarii fraze care sintetizează sensul celor expuse în cuprin sul textului) constituie bune dovezi în acest sens. În plus, cei doi termeni din jargonul militar care apar in fnalul capitolului (tra duşi de noi prin "a doua căpetenie" , res pectiv "mai marele oast.ei") au început să fe folosiţi numai În dinastia Han ; acest lucru poate să arate fe că aces t capitol a fost adăugat celorlalte relativ tîrziu (pro babil în secolul -2), fe că în acea perioadă comen tariile unui exeget sau editor necunoscut s- au amestecat iremediabil cu substanţa tex tului original. Numeroşi exegeţi chinezi modemi şi contemporani şi chiar unii traducători (spre exemplu D.e. Lau) au propus diferJte rearanjări ale co nţinutului capitolului , eliminînd chiar pasaje întregi. Noi am prefe rat să urmăm , cum am spus mai sus, textele de la Mawangdui.
1.
În variantele standard ale lui Wang I3i şi Heshang Gong apărea, ca atribut pentru .arme", şi un termen cu sen�ul de .bun. de bună calitate" sau .ornamentat" (după cum il glosează Heshang Gong) , iar în .textul vechi" apărea un alt.ul. cu sen su l de .frumos". Exegeza tra diţională a interpretat sintagma .armele bune/ frumoase" ca un nume /teneric pentru cele cinci tipuri de arme fo losite în vechime. arcul. săgeţile. suliţa etc. Potrivit glose\or exegetului modern Wang Niansun. acceptate şi de Gao Heng. D.e. Lau şi alţi comen tatori. primele patru rinduri ale capitolului ar trebui citite : .Tocmai pentru că armele sîn t unelte de rău augur şi (tocmai pentru că) nimeni nu le place. (de aceea) cel ce pe Dao îl urmează nu se însoţeşte cu ele." Urmînd textele de la Mawangdu i. aceste difere nţe de interpretare devin irelevante. Termenul tradus de noi prin .arme" mai poate f citit şi ca .soldaţi". Qi2' echivalat aici prin "unelte". de .ma nieră de guvernare" (cf. poate cap .avea 36.şi sensul nota 5)fgurat . Într-o asemenea lectură. această primă frază a capitolului nu ar mai sublinia impotrivirea dao istului faţă de utilizarea armelor şi a forţei in general. ci faţă de doc trinele militariste ale vremii. cu precădere cea legistă.
CAPITOLUl"
Jl �
140
2. Aceste ult ime t rei lî lHluri sr regăsesc şi în capitolul 24. �l . Am t.radus pri n ..principe" acelaşi
t.emlen, junzi, ca în
capit.olul :W (vezi nota 2) . 4. Stînga est.e Yang şi este pus.'i
în
re laţie cu
pacea, fericirea şi fa st.ul ceremoniilor din palat ; dreapta este Yin şi est.e corelată cu doliu l �i evenimentele neprielnice. 5. Aceste ult ime trei rinduri ar trebui citite, pot rivit. variant.elor st andard : ,,Armele nu sînt unelte de bun
augur şi nu sînt uneltele 1 l ll ui principe. " 6. Sin tagma echivalată de noi prin "a punc ... mai presus de orice"
are sensul literal de "este/ devine superior". De aici, diverse nuanţe precum: .calmul şi reţinerea îl fac (pe principe) să fe principe ( «su ,=
perior ..j", "calmul
şi reţinerea constituie cele mai înalte valorii cea mai bună politică" etc. O lectură directă pe baza textelor de la Mawangdui este greu de acceptat: .Ascuţimea şi solidita tea armelor sînt mai pre sus dc mice." Este po sibil ca diferenţa să se da toreze unei gratii co
ntpte.
7. Pot rivit variantelor sta ndard , acest rind
i1f
trebui
citit: .învinge, dar nu con sideră (Victoria) un lucm fmmos (
=
demn de
admiraţie) ."
31.1 Despre cit de lipsită de substanţă este o victorie Ducele Wu
(
=
ducele Wu din Wei, un mare războinic)
îl în trebă Wu gui: astră. "De mu vreme să mă ncscpe cu Xu dumneavo Aş ltă vrea să-midoream iubesc poporu lîntîl ( = să
practic şi, .u rmînd numai dreapt.a judecată , să cu las ar meleomenia) deoparte Un asemenea lucru e oare putinţă?" Xu Wu gui răspunse : "Nu e cu pu tinţă. De îndată ce-ai începu t să-i iubeşti pe oameni, ai început să le faci şi rău : cînd ai hisat toate armele deoparte, ai pus şi temelia pentru. făurirea de noi anne . Dacă Măria Ta începe cu aceste lucruri , mie tcamăsînt că instru. nu-ţi vei împlini căci toate fapurmează tele de bine mente ale vrerea, răului. Dacă Măria Ta omenia şi dreapta judecată, vei fi doar mai aproape de făţărniCie, For ma mereu dă naştere unei alte forme ( = omenia şi dreapta ju decată duce întotdeauna provoacă, apariţia făţărniciei). orice îm plinire la prăbuşire iar schimbările aduc întotdeau na
f<'lzboaie . Măria Ta nu trebuie să-ţi aşezi la vedere rîndurile
dc între foişoarele şi Qiao şi călrăzboinici ăreţii în ,curţile palatu luiLiJiutan ( ,= şisănici nu pedestraşii faci paradă de
lorţă) , să-ţi
atingi
ţelu l şi nu căuta
cale dinainte ,
(
=
Nu ascunde în inimă ginduri rele nu mai ca să poţi
prin
viclen ie
să
izbinde şti punind lucrurile la
ori prin
război.
Dacă
ucizi
oameni
populaţia unui alt stat. într- un război de cucerire) şi
pă mîntu rile tale aj ung de două ori mai întinse, totu l numai ca
DAO DE ,JING să-ţi împl ineşti porni rile egoiste - la cc e bun un asemenea război? Unde se al1 ă
(
=
în ee constă/ ce valoare are) o
ase menea izbîn dii? Măria Ta trebuie să te opreşti şi să- ţi cl litivi
Adevăm l lăunt rie , pentm a te po trivi Ceru lu i şi pămîntu lui . şi a
nu
merge niciodată împotriva lor: în acest fe l, oamenii n-au
Ce folos i-ar mai aduee atunci Măriei Tale să lase armele cu to tul deoparte?" să mai ştie ee înseamnă moartea.
Zhuang zi. cap.
Wugui"
24 ..xu
32 Dao e întotdeauna fără de nume. Deşi lemnul nelucrat este mărunt! nimeni în tot Subcerescul nu -l poate supune2• Dacă dregătorii şi regele ar putea să-I păstreze, cele zece mii de lucruri singure ar veni să li se-nchine3 , Cerul şi pămîntul s-ar uni şi rouă dulce- ar cădea4, nimeni nu le-ar mai poru nci oamenilor care singuri şi:. ar găsi buna aşe'L:are5. Cînd a-nceput cioplirea s-au ivit însă nu mele6 ; o dată ce numele s-au ivit trebuie să ştii să t� opreştF: ştiind să te opreşti , vei ocoli primejdia. Astfel, D ao este în Subceresc precum şuvoaiele repezi faţă de rîuri şi mare.8 Sinologii sus ţineau în general. pe baza unei analize detaliate a vocabularului folosit în acest capitol . că o parte din comentariul lui W.1l1g I3i este amestecat cu textul original . Textele dc la M awa ngdui ; 1 1 1 infmlat aceas tă ipoteză :
1 . Aceste doua rinduri sînt extrem de simple în textul original , 1 I '''ii. lipsa pundua tkÎ şi pluralita tea de re1aţ,ii gramat.icale care se pot " l a bili între termen i au dat naştere la
n1lmeroase lecturi. În afara j l l l J1ctu aţ iei standard. impu să de Wa ng Ai şi Heshang Gong şi umlată
c i " marea m ajorit
I ' I J lIlent.ator de la sfrşitul diriastiei
cealaltă de
1 52
DAO DE .JING
căt re Hu Shi, bine cunoscut sino log modern . in plus , nu se poate stabili cu certitudine cme este regimul grama tical al ternle nulul chang, echivalat de noi plin "întotdcauna", care p oate fi cit it atit aclverbia l cît şi adjcct ival. I ată alte citcva po sibile lect.u ri: "Dao este etern, est.e fără nume , este lemnul ne lucrat: deşi est.e mărunt ... ": "Dao este etern şi nu arc nume. Lemnul nelucrat , deşi mănmt ... "; "Dao este etern. Lemn ul nelucrat şi fără de n ume , deşi mărun t. . . ": "Dao este int otdeau na/Ia origine lemnul ne lucrat şi rară de nume; deşi mărunt ... ";
.Eternul Dao este rară de nume . Lemnul nelucrat .
.. "; .Eternul Dao este lemnul nelucrat şi fără de nume . Deşi mărunt ... "; .Dao nu are un llume cons tant. Lemnul nelucrat ...
"
etc.
În traducerea noastră, legătura dintre aceste două fraze este cu mult mai slab ă decit într-o echivalare de tipul: "Dao este ... Iemnul ne lucrat ." În fapt. s implitatea ( = .lem nul nelucrat") nu este Dao, ci o formă de manifestare sau un atribut al lui Dao, termenul find folosit în acest sens într-un capitol foarte · asemănător cu acesta , capitolul 37. Cum Dao însuşi estc nenumit, pu reprezintă o simplă denumire, pe care textul o propune în lipsa unei terminologi mai
adecvate .
De
altminteri, pc lîngă tema ne raptuirii , care oeupă locul central în ace,st capitol. limbaj,
cruciada împ ot riva actelor de instituire a rcalităţii prin
ca temă cen trală
a
întregului text,-îşi găseşte şi aici o bună ilustrare.
2. Literal, "nu-l poate trata ca pe un supus, ca pe un inferior". 3. Termen ul cchivalat �iCi prin "a se închina" are se nsul iniţial de "oaspete". Dezvoltarea se mantică poate f explicAltă prin faptul că un oaspete .se închină", se supune şi depune un omagiu gazdei, mai ales în cazu l în care "gazda " este suveranul . ca aici. Sensul frazei rămîne destu l de clar: dacă regele şi dregătorii lasă oamenii (.cele zece mII dc lucruri" ) să- Şi păstreze simplitatea şi naturaleţea, 1IU vor avea di fcultăţi aceste rîn în guvernare. - I ată cum c omente az.'l însă Wang Bi duri: .Îmbrăţişează (simplitatea) lemnului nelucrat şi nu făp tui, nu-ţi obosi adevărata natură prin lucruri (ex terioare) . nu ra rău spiritului tău prin dOrinţe; astfel lu crurile vor f de la sine oaspeţi (ai spiritului tău). iar la Dao de la sine vei ajunge . " 4. Unirea Cerului şi a pămîntului din care apare roua dulce este un semn de bun augur <;:are indică faptul că armonia şi pacea dom nesc prin tre oameni.
5. Unii exegeţi
cont.emporani, bazîndu-se pe ambiguitatea
grama ticală a acestor rînduri şi pe po lisemia termenului para fn17.t de noi prin .a-şi găsi buna aşezare ", leagă direct această frază de cele pre cedente, citind: . . .. rară ca poporului să i se dea ordine, (roua dulceI este aşezată / distribuită în mod egal (in Subceresc) . · Este mai probabil însă că textul intenţionează aici o analogie: la fel cum roua dulce cade în mod natural şi fără ca cineva sau ceva să o determine , tot aşa şi oamenii îşi găsesc buna aşezare fără ca cineva să le dea vreo poruncă.
CAPITO LU L 32
1 53
i n loc de �a-şj găSi buna aşczare" s-au mai propus .(a fi) egal , la
Id", .a fi în cchili hm",
6.
.(a fi) just , impa rţia l" etc .
Ciop lirea" lem nului nelucrat, in dcpă rtHrea de simplitate şi na t umlete, aduce cu sine cunoaşterea şi difcrentele marcatc prin inca drnrea intr- un sistem social cu reguli bine def nite. Pericolul nume lor-inst itutii este subliniat şi în capitolul 28 (vezi nota 1 0). Datorită polisemiei termenului zhi2 (..a ciopli, a tăia. instituţie . sistem" etc.) nu meroase alte lecturt sînt posibile : ..Thc beginning rules t.hose having names" (Erkes) : .In the begiuning of creation , aII were given names " (Paul J. Lin): �Whe n creation begins, only then are there namcs" (Wil helm) : ..As soon as oue begins to divide things up, there are names" (Mair) : "At thc beginning of institut.ion. names come to be" (Ellen M. Chen) ; .The hu man civilization arose and there were names" (Lin Yu tangl etc. Potrivit variantei lui Heshang Gong, acest rind ar trebui .
•
7.
echi valat: .Centl va şti şi el acest lucru /să se opreasc.ă" (ultimul caract.er dife r ă de la ediţie la ediţie şi de aceea menţionăm ambele vartante). Prezenţa termenului .Cer" este probabil datora tă unei greşeli de co picre, iar termenii echivalaţi mai sus prin .a se opri", respectiv prin ..acest (lucru)" sînt omofoni. prezenta lor altemativă în diversele editii ale lui Wang ni constituind o dovadă în plus a caracterului oral al t extului. Unii exegeti exploatează această omofonie. considerind că .acest lucru " se referă la Dao. ajungînd la lec1.urt interesan t.c de genul:
..o dată ce numele s- au ivit. trebuie să-I cunoşti pe Dao ( nu t.e laşi atras de relativitatea denumirilor şi astfel să
= să te îndepărtezi de Dao)" . Chiar urmind varianta standard fraza poate f şi mai mult nu nn ţott.ă: .(lucmrile) avînd nume . îşi vor cunoaşte limitele"; o ase menea lectură subliniază capacitatea numelor de a determina şi orien ta re alitatea, unul din subiectele clasice ale flozofei chineze . Expresia .a şti (unde) să te opreşti" apare şi într-una din
cele .Pat ru cărţi" clasice ale tradiţionale confucianismu lui, canonul a stat la baza întregi! culturi secole la rind , care anume în Măreaţa fnvăţă tură (Da xue) (1.2): .Ştiind unde să te opreşti ( = alături de binele su prem) , (voinţa ta se va indrepta într- o direcţie) bine determinată, (in dreptîndu -se într-o direcţie) bine determinată, vei putea sta liniştit ( = mintea ta nu se va mişca orbeşte) , stînd liniştit. vei putea să afli pacea (spiritu lui) , aflînd pacea (spiritului) , vei putea să gîndeşti, gin dind, vei putea să ajungi ( = la locul in <'-are trebuie să te opreşti, binele suprem) ." Am încadrat între paranteze o parte din comentartile marelui neoconfucianist Zhu Xi, încercind să subliniem şi mai mult diferenta uriaşă care există intre textul nostru şi tradiţia confucia lIistă. 8. Majoritatea comentatorilor şi traduC'.ătorilor. începînd cu Wang I3i şi Heshang Gong, preferă să considere că de fapt Subcerescul este faţă de Dao precum şuvoaiele repezi. Dao însuşi find marea in care totul se varsă şi toate apele se intorc. O asemenea lectură este con-
1 54 fimlată de numeroase pasaje din text. în ca re lui Dao i se conferă atribu lul atotcu prinderii. Cu toale acestea . ordinea t.ermenilor din cele trei rinduri este cea redam de noi. Probabil că analogia are un alt sens: la fe l cum şuvoaiele curg în mod natural şi fresc îns pre mare. şi Dao însoţeşte apariVa şi devenirea tut.uror lucrurilor. ca regulă a lor sau ca na turaleţe şi fresc al acestora . ca De! .
32.1 Caută
odihnă acolo unde cunoaşterea nu poate să mai cunoască
Cînd Puterea sintetizează în suşirea lu i Dao de a f Unu şi cîndunde vorbele se opresc) acolo cu îşi caută odihna ( noaşterea nu poate să mai cunoască - aceasta este desăvîr şirea. Puterea nu poate să fe una cu însu şirea lui Dao de a f Unu ( nu are atributul unităţii şi identităţii pe care îl are �
=
Dao) : în discu ţii nu să poate noască: să apară ce nu poate să ceea numeşti (cunoaşterea să instaurezi diferenţe) cu . =
aşa cum fac confucianiştii şi moiştii, este' de rău augur. refuză apele care vin dinspre Astfel. apu s ( marea marilenu rîuri ale Chinei curg către est) : aceasta este desăvîrşirea măreţiei (ei) . i nţeleptul cuprinde cu totul Cerul şi pămîntu l. aducînd =
foloase Subceresc, nimeni nu aceea. ştie al cui f u întregului este el (nici nu-i ştie însă numele) . De în viaţă nu are un titlu . iar după moarte nu primeşte un titlu postum, bogăţii nu strînge 'ş i nu-şi face un nume: acesta se cheamă un om măreţ. Un cîine nu este bun pentru că ştie să latre , iar un om nu este vrednic pentru că e bun de gură: cum ar pu tea =
atunci, din această priCină, să fe măreţ? Nu e de-ajuns să încerci cu orice preţ să fi măreţ pentru a f măreţ şi cu atît mai puţin pentru a avea Putere. Nimic nu se aseamănă cu Cerul şi pămîntul ca măreţie şi nimic nu e atît de întreg ca ele: dar oare [ac ele ceva ca să aibă această măreţie şi să fie , atîta de în tregi? Cel care cunoaşte măreţu l şi întregul nu cau tă nimic. nu pierde nimic, nu lasă nimica deoparte şi nu-şi Iasă sinele transformat prin lucrurile din a fară : el se întoarce intru sine şi este nesecat , urmează cele din vech ime şi numele nu-i piere: acesta este adevărul omului măreţ. Zhuung zi. cap. 24 ..xu Wugui"
32.2 ..A şti
să te opreşti ". Spunerile lui Zhuang zi despre ceea ce nu poate fi cunoscut.
Viaţa noast ră, iliC o fmită, dar cu noaştcrca nu are nic i una. Să te folose şti de ceva care are o limi tă pen tru a aj unge ' la ceva ce are estc un lu cru periculos (şi limită nu care te
15
CN,1\T?�NhY2 qmizează) .
Dacii ştii aceasta şi tot uşi
cau ţi
5
cunoaşterea.
pe ricol ul este cu-adcvărn t foarte marc . Zhuang zi, cap . 3 .Lucrurile fundamentale pentnl hrănirea vietii"
Dacă ştii să te opreş ti acolo unde nu mai poţi
înainta
în cu noaştere .
ai atins
dcsăvîrşirea . . Zhuang zi. cap 23 ..Gengsang
Chu"
Ceea ce oamenii cunosc este foarte puţin . Deşi este puţin.
dacă
se bizu ie pe ccea ce nu pot să cu noască . aju ng să
cu noască ce este Cenl l. Zhuang zi. cap. 24 ..xu Wugu i"
Ceea ce ştiu torii nu ştiu
(
=
în comparaţie cu ceea ce
ştiu)
se
aseamăn ă cu a privi îndelu ng
(
=
în comparaţie cu a
privi repe de şi neatent) . Zhuang zi. cap . 23 .Gengsang Chu"
33 Cine-i cunoaşte pe ceilal ţi este ştiu tor, cine se cunoaşte pe sine este iluminat. cine- i învi nge pe ceilalţi are putere I , cine se-nvinge pe sine are tări e, cine cunoaş te îndestularea este bogatz, cine merge cu tărie înainte are vOinţă3 , cine locul nu-şi pierde dăinuieşte4, . cine moare dar nu se stinge îndelung yieţuieşte5•
1.
in sensul de forţă fzică, spre deosebire de .tărie", apare în rîndul Ulm ător, desemnînd tăria de c.a rac t.er.
care
2.
Această afrmaţie este nuanţată în alte două capitole: .cunoscînd îndestularea n-ai să fi umilit" (cap. 44) ; .între nenorociri, nu e una mai mare decît să nu cunoşti mulţumirea ( - îndestularea) " (cap . 46) . Prin ..a merge înainte" am tradus termenul xing, care
3.
poate f echivalat şi prin
.act,
acţiune, a acţiona". Termenul echivalat
aici prin .tărie" poate în sem na şi .hotărît", .perseverent", .viguros", .puternic, tare", ..violent", .a forţa" etc. i n loc de .voinţă" se poate citi de ase menea .ambiţie" sau ..intenţie ". Datorită po lisemiei fecărui · termen , şi alte lecturi sînt posibile: .cine acţio nează cu violenţă/ cine perseverea ză/ acţionează cu hotărîre/se forţează să facă acţiuni (bune) îşi împli neşte vOia/are ambiţie /are intenţii (bune)/are mu ltă vOinţă". 4 . •Locul" menţionat aici se poate referi la Dao, la natura origi nară, la naturaleţe , sau, mai pragmatic, la poziţia socială. Waley con sideră că fraza ar sublinia stabilitatea unei poziţii, te�tul făcînd o ana logie cu un munte, care , pentru că răm îne întotdeauna în acelaşi loc, poate să dăinuiască. În plus, din perspectiva daoismu lui religios, .10cui" poate desemna tehnicile de obţinere a longevităţii, care, dacă sînt
practicate constant. duc la prelungirea vieţii.
5. Această frază, potrivit comentariul lui Wang
Bi,
ar trebui
citită: .Cine moare iară ca Dao (urmat de el în tîmpul vieţii) să piară. înde
lung vieţuieşte." Dao ar putea să desemneze aici atit regula naturaleţii şi simplităţii, cît şi, Într-o in terpretare prefera tă de daoismul religios, metodele specifce de prelungire a vieţii. Nuanţînd şi mai mu lt, alţi comentatori care interpretează textu l din perspectiva daois mului reli gi os consideră fraza o aluzie direc tă la efcacitatea tehnicilor daoiste: cel care practică exerciţii speciale nu moare, ci se îndrea tă către vest,
15
CAPITO LU L :1:1
7
ll llde se af l ă pa rmlisuI daoist . sau căt re insula nel1m ritorilor. Peng Lai. in lect ura noastră . "a se stinge" se referă ma i degrabă la stingerea Il amint irii printre oameni decî t Ia cxiincţia propriu, zisă. in ac('st şi sens. o frază asem i'inăt ollTe se gă sf'!şf.e în Cronica lui ZI /O (21.1 l ill). Această interpretare p on te fi soc ot i tă uşor confucia ni stă0. ZIU îllSă es t.e sll\inllk'i de toată exegeza contemporană şi de textele de la
numelui
Ma·
wangduL
33.1 Despre bogăţie şi sărăcie impăra tul Yao se duse să viziteze ţi nu tul de hotar Hua, iar cel ce sta de straj ă la hotar îi spu se: . l<'i i binevenit, Înţelep tule! Dă-mi voie să-ţi fac o u rare : să ai parte de viaţă înde lu ngată, Înţeleptu le!" .Nu cred că o doresc" , răspunse Yao . "At unci ; să ai parte de bogă ţie, inţele ptule!" .Nici asta n-aş vrea." .Să ai atu nci parte de mu lţi băieţi . În ţeleptule !" .Nici nn asemenea lucru nu doresc ." "Viaţa îndelu ngată , bogă.ţia şi cît mai mu lt băieţi sînt lucrurile pe care le doreşte fecare . Din ce pIicină ţie nu-ţi sin t pe plac?" "Dacă ai mu lţi băie ţi, răspu nse Yao, ai şi mu lte griji, cînd eşti bogat trebu ie să te ocupi de mu lte lucruIi, iar de ai parte de-o viaţă îndelungată , mu lte umil inţe ai să înduri. Nimeni nu poate să-şi hrănească ( = să cultive şi să sporească) Puterea cu aces te trei lucruIi. Din această pIicină nu am vrut să aud asemenea urări -" Străj erul zise: .La început a m crezu t că eşti un Înţelept , dar acum imi dau seama că nu eşti decît un om ales. Cînd Ceru l a dat naştere oamenilor în număr aşa de mare , hotărît că t· a dat fecăruia un rost ( = ceva de făcut) . Dacă ai mulţi băieţi şH dai fecăru ia un rost, ce griji mai ai? Dacă ai multe bogăţii şi trimiţi pe cineva să le-mpartă cu ceilalţi, mai trebuie să te ocu pi de prea mu lte lucruri? Adăpostul În ţeleptului este la fel ca al prepeliţei ( nu are un adăpost constant); de mîn =
cat:
el
mănîncă
precum
puişorii
de
pasăre
(
=
se
mulţumeşte cu ceea ce primeşte) ; mersul său se aseamănă cu zborul pă sărilor, căci nu lasă nici o urmă. Ci nd Dao dom neşte în Sub ceresc, cu lucruIile la un loc în floreşte, iar cînd Dao nu dom neşte în Subceresc , ci îŞi cu ltivă Pu terea Şi duce o viaţă lipSită de griji - După o mie de ani se plictiseşte de lume şi o pără seşte, devenind nemuritor: căIăIind pe noIi albi, ajunge pe tărîmul Zeu lui ( di, zeitatea supremă) . Cele trei nenorociIi ='
( menţionate mai sus, longevitatea, bogăţia şi un număr mare de băie ţi) nu-l ating în nici un fel şi niciodată nu se afl ă in primejdie, Are el oare parte de vreo umilinţă?" =
DAO DB.JING
l dp la ho t ar plecă . Yao î l Dati -mi voie să vil pun nişte înt rchilri ." ..Î ntoarce -te de unde ai venit! " . fu însă răsp unsul. Spunînd a cestea . s
u rmă şi ·i spuse:
t răjem
..
Zhuang zi. cap.
12 .Cerul şi pămî
ntu l"'
33.2 Craniul Zhua ng zi . mergind către statu l Chu . văzu un cran iu cu totu l golit ( numai oasele) . dar încă întreg. Lovindu-l cu bi ciuşca. îl întrebă: .Cum de-aţi aj uns în felul acesta? V-aţi bu cu rat de plăcerile vieţii şi-aţi pierdut pIincipiu l (călăuzitor al Vieţii)? Aţi pierit sub toporul călăului. după ce ţara dumnea voastră a fost. trecută pIin foc şi sabie? Aţi apu cat pe cărăIi greşite Şi. din pIicină că păIinţii. soata şi fii du mneavoastră au căpătat un nume rău . aţi muIit de ru şine? Aţi îndurat poate pînă la capăt chinul foamei sau al fIigului? Sau toam nele şi primăveIile care v-au fost rînduite au aj uns la soroc ( aţi muIit cînd v-a venit timpul)?" Spunînd acestea. trase craniul deoparte . îşi făcu pernă din el şi se cu lcă . La miezul nopţii. craniu l îl apăru în vis şi-l zi se: .Aţi vorbit ca un sof st. Văd că toate vorbele pe care le -aţi rostit privesc numai necazurile vie ţii. care pier cu toa tele după ce moIi . DoIiţi să aflaţi cîte ceva despre moarte?" .Da" . răspunse Zhuang zi . "După ce moIi . zise ·craniul. stăpîni şi sluj itori nu mai există; lucrăIile celor patru anotim puri ( influenţa exercitată de ele asupra celor omeneşti) nici ele nu mai exi stă. iar Cerul şi pămîntu l sînt pentru tine toanl =
�
=
nă faţa şi primăvară. bucuria regească nu de-asetepoate afla cu la miazăziNici ( = măcar guvernarea ImpeIiului) asemui cu această stare." Zhuang zi nu-l crezu şi -l întrebă: .Dacă l- aş pune pe ce} care are în grij ă soarta să dea din nou naştere formei dum neavoastră ( = să vă aducă din nou' la viaţă) . să vă dea oase . carne şi piele . să vă pună din nou alătuIi de păIinţii. soaţa şi fii dumne avoastră Şi de toţi cunoscuţll din sat. var f pe plac?" Cran iu l încru ntă adînc din sprîncene a îngrijorare şi spu se: .Cum oare să schimb eu această bucurie regească pentru oboseala unei vieţi omeneşti?"
Zhuang
zi. cap. 18 .Bucuria
desăvîrşită"
33.3 Soţia
lui Zhuang zi a murit
Cînd soţia lui Zhuang zi a muIit, Hui zi se duse s-o bo cească ( în semn de respect şi prietenie) şi-l găsi pe Zhuang =
cAflrroUJL :�:3 zi
n�(,Z
ca re
I c) ,
pc
jos şi ţinînd în t re picioa re
hii rîn t ind de
Ull
1 59 lighean În .
Z()r.
.. :'\ trăit la un 10(' eu tine, zise Hui zi, ti -a crescut copi ii şi nepoţii ee 1f llp ul i-a îmbătrînit cu totu l. K de aj uns (de Ilep01 rivit) ca acu m, la moartea ci, să nu verşi o
pînă
singură la nu e prea mult să mai şi baţi în lighean şi să cînţi?" ,.Deloc, răspunse Zhuang zi . Cînd a murit, am fost peste măsură de îndureraL M- am du s însă înapoi eu gîndul la în cepu turile ei: ea a fost la începu t lipSită de viaţă; nu nu mai că a fost lipsită de viaţă, dar n-a avut nici formă; nu numai eă n-a avu t formă , n-a avu t nici suflu . La un loc cu toate in mijlocul Nedesluşitului ( = haosul primordial) , şi-a schimbat starea şi a primit suflu; suflul s-a schimbat ( = această stare în care nu avea decît suflu s-a modifcat) şi a primit formă, forma s"a schîmbat şi a primit viaţă. Astăzi din nou s-a sehimbat şi a aj uns la moarte. Aceasta ( acest proces) este la fel ca mersul celor patru anotimpuri, primăvara şi toamna, vara şi iarna. ApOi , ea doarmc-n pace acum într-o odaie uria şă. Dacă aş izbucni în lacrimi, . eu însumi aş socoti că nu pătrund înţt;lesul sortii. De aceea m-am oprit din plîns." crim a ;
=
Zhuang zi,
cap .
18 .Bucuria desăvîrşită·
33.4 Cind Zhuang zi era pe moarte
Cînd Zhuang zi era pe moarte , discipolii doreau să-i facă o înmormîntare bogată. Zhuang zi spuse: .Cerul şi pămîntu l au să-mi fe sicriu , stelele şi luna au să-mi fe jaduri şi vase de înmormîntare , stelele au să-mi fe pe�le ( obiecte fune rare şi de podoabă îngropate laolaltă cu rIDortul) , iar cele zece mii de lucruri au să mea rgă în urma sicriului meu , Oare în mormîntarea n-o să fe completă? Ce mai trebuie adăugat?" .Ne e teamă, ziseră discipolii, că Maestrul nostru are să fe hrană pentru ulii şi vulturi." .Deasupra ( dacă rămîn neîngropat) mă mănîncă vultu rii şi uliii, iar dedesubt ( in pămînt) mă mănîncă =
=
=
greierii şi furnicile. Să iei de la unii ca să le dai. celorlalţi nu e oare un semn de părtinire?" Zhuang zi, cap.
33.5- Cînd
a
32
.Lie Yukou·
murit Lao zi
Cînd a murit Lao Dan ( Lao zi) , Qin Yi se duse să-I bo cească, strigă de trci ori şi ieşi (din camera de veghe) . Un discipol îl întrebă: .N-aV fost prieten cu Maestrul?" .Ba da" , =
1 60
DAO DE ,J1NG
răspu n�c nu mai acest
Qin Yi.
�Atunci se · cade oare
să� 1 bociti
în iCI?"
, , 1) a, replică Qin YL La început am socotit că cei dinăuntm sînt ioamenii l u i ( că � di sci p o li i lu i Lao zi) ,am dar acum dau scama intrat săîmbocesc , am gă sitnu cste aşa. Cînd bătrîni c-3re-1 plîngeau ca pe c o pi lul lor şi copii care-l plingeau de parcă şHu fi plîns mama . Oamcnii strînşi acolo hotărît nu trcbuiau să- şi cautc vorbele ca să vorbească şi nici la crimile ca să plîngă . Un asemenea lucru înseamnă însă să te înde pă rtezi de cele ale Cerului ( � de ceea ce este natural), să dai prea mult frîu liber si mţĂmintelor talc omeneşti şi să uiti cu to tul denumeau lucrurile aceasta cu care ai"pedeapsă fost înzestrat. vechime pentCei nl din cel cc se îndepărtează de cele ale Cemhli,. . ·Cînd a venit (î n Viaţă ), M aest rului îi sosise timp u l sij , iar cînd a plecat. Maestrul aîi unna t"cclc so( vină rocite . Cel ce liniştit se află cind vine Umpul să se nască) şi lin urmează. cele sorocite nu poate fi atins nici de �
bucurie,
nici de durere. Cei din vechime "a desface lcgătum dată de Zeu numeau ( dO »," acest lucru �
Zhuang zi, cap. 3 .Lucrurile fu ndamentale pentru
hrănirea
vietii" 33.6 Patru prieteni discută despre viaţă şi moarte Zi
Si,
Zi Yu ,
Zi
Li
şi
Zi
Lai
îş i
spu seră
unul
altuia: "Cine poate să facă nefinţă dinşi viaţă coloană vcrtehrală, iardin di existenţa n moartecap, coadă cine viaţa şi moartea, şi pieirea sint ştie una că pe acela nl-l facem pri eten ." Cei patru se privi ră, îşi zîmbiră şi, cu toţii într-un gînd, semprieteniră pe dată. Nu după multă vreme, Zi Yu se îmbolnăvi şi Zi Si se duse să- I vadă. �Măret este Creatorul tuturor lucrurilor ! zise Zi Yu . Iată cît de mult a pu tut să m:'! sluţească! " in spate îi crescuse o cocoaşă. măru ntaiele sale se aflau în partea de sus a tru pulu i. obrajii i se ascun seseră în buric, umerii i se înălţau deasupra capu lui iar oasele de la ceafă se ridicau către cer. Sunările Yin şi Yang din trupul său erau cu totul tulburate, însă mintea nu îi era atinsă şi se afla în largul ei . TIrîndu-se pî nă la o fnti..nă, se privi în ea şi spuse: .Vai! Mult m -a mai sluţit Creatorul lucrurilor!" "Te supă ră accst lu cru?" , Înt.rebă Zi Yu . �Deloc, de ce să mă su pere? Dacă braţul meu stîng s-ar preschimba într-un cocoş , aş putea să-I fe!osesc ca să dau de ştire ora din noapte: dacă braţul nicu drept s -ar preschimba într - o arba leL.'i, l-aş
16
CAPITOLUL 33
1
folosi ca să dobor cu el o pasăre pe care să mi-o gătesc pc foc. Oaeă osul meu de la noadă s-ar presch imba într-o roată. iar spiri t ul meu intr- un ca l. aş putea să merg astfel în t riisură şi n-aş mai avea nevoie de alta. Apoi. cînd am primit viaţă. îmi venise t impu l . ia r cînd am s-o pierd . am
pu tea
să
urmez
(' ele s oro cite. Cel ce l i n i ş t it şi lin IIrmează cele sorocite de bucu ri e. nici ele durere.
se află cînd îi vine timpul nu poat e fi atins nici în vech ime acest lu cru era numi t -a desface legătu ra. : cel care nu şi-O poate desface singur este strîns în chingi de lucru ri ( de lucru rile exterioare/ materiale) . Şi -apoi . de mul tă vreme se ştie că lucrurile ( creaturile) nu pot în frînge =
=
Cerul :
deci cum
să mă
supere
starea în
care
mă
aflu?�
Nu trecu multă vreme şi se îmbolnăvi şi Zi Lai: aproape sufocîndu-se. trăgeapsă ră.. în ce soaţa şi copiii săi jeleau în re ajm moa ă -i Zi timp Li veni să-I vadă. şi le spuse soaţei şi c opiilor: "Gata! Oaţi ·vă la o parte! Nu - l faceţi să se teamă de prefacere!" Sprij ini n du - se apoi de uşă. îi zise lui Zi Lai: "Măre ţ este Creatorul tuturor lucrurilor!
acu m din
l in e
(
=
în
ce are
să te
Ce are să facă el
t ransforme) şi încotro are
să te ducă?
facă fcat de şoarece? Sau are ·tine pi eiom I unei insecte?" Are să te
să fa că
din
Zi Lai spuse : "O riîncotro îi spu n pă ri nţii săi să ducă. la ră sărit sau la apu s. la miazăzi sau la mi�noapte. un copil se supune poru n c i i. Supunîndu -se ponmcii părinţi lo r. cum oare să nu se supună oamenii puterii lui Yin şi Yang? Dacă ele mă apropie de moarte iar cu nu ascult. atuI1ci eu sînt cel nesupus, iar ele n - au nici o. vină. Păm în tul m-a purtat în for mă . mi-a dat mIm ca în viaţă. uşura rea la bătrîneţe şi odihna in moarte . De acee a, cel care bine mi-a făcut dîndu -mi viaţă se
bineferar îmi face şi cînd jmi dă moartea. Uite, dacă un pri cepu t topeşte fer şi feru l sare în sus (din cuptoru l în care e topit) şi strigă : .Din m ine trebuie să faci numai o Mo Ye ( celebră sabie din vechime) !-. ferarul hotărît are s ă creadă =
acel aduce nenoroc. Astăzi , după ce eu am avu t fer parte I le-o formă de om, dacă m-aş apuca să strig: .Om , fă-mă om! -, Cl'catonll hotlirit are s ă creadă că sîn t un om care aduce ne
că
noroc . Dacă privim Cerul şi pămî ntul ca pe un cuptor u riaş şi pe Creator ca pc u n ferar, orice loc înspr e care mergem o să fe ." potrivi ( orice formă vom primi, este potrivită) Adort mi apoi foa rte liniştit şi se trezi plăcut surprins ( - că este sănătos) . =
Zhuang zi. cap.6 .Marele strămoş şi
maestru"
162
DAO DE JING
33.7 Trei prieteni discută despre viaţă şi moarte
Zi Sanghu .
Meng Zifan şi Zi Qinzhang îşi spu
seră unul altu ia: laolaltă .Cine poate f laolaltă cu ceea ce nu este cu nimic şi acţiona laolaltă cu ceea ce nu acţionează cu nimic laolaltă? Cine poate să urce pînă la cer şi să rătăcească prin tre nori , zburdînd şi sărind prin Nemărginire, şi să uite de viaţă şi de moarte?" Cei trei se priviră, îşi zîmbiră şi, cu toţU într-un gînd, se împrieteniră pe dată . La scurt timp după aceea, Zi Sanghu muri. Înainte de-a f îngropat, află di den moartea trimise ZIConfucius Gong ( = de unul discipolii lui săi) şi-l să ia parte pe la cele legate înmormîntare. Cînd acesta ajunse acolo, îl găsi pe unul (din tre cei doi prieteni rămaşi) compunînd un cîntec şi pe celălalt cfupind corzile qin-ului ( un fel de lăută) . amîndoi cîntînd însă într-un glas: .Of, of. of, Sanghu! Of, of, of, Sanghu! Tu te -ai întors la adevărata ta stare, iar noi am rămas aici . oa meni. numai oameni!" =
Zi Gong să seîntreb grăbidacă să este intre şi spu( se: ,.Îndrăznesc cuviincios se potriveşte buneicuviinţe şi riturt lor) să cîntaţi lîngă un trup neînsufleţit." Cei doi se priviră şi spuseră rîzînd: "Ce ştie oare acest om despre înţelesul bunei cuviinţe?" Zi Gong se întoarse şi-! povesti toate acestea lui Confu cius. întrebîndu-l: .Ce fel de oameni sînt aceştia? Ei sînt cu totul necultivaţi. îşi prtvesc trupurile ca pe ceva din afara lor şi cintă lîngă un trup neînsuOeţit fără ca măcar să se schimbe la faţă. Eu nu ştiu ce nume să le dau: ce fel de oameni sint' aceştia?" "Aceştia. răspu nse Confucius. răt:c;'}cesc in afara lumii. Iar eu rătă.cesc numai înlăuntrul ei . Ce e-n afară şi ce e înăuntru =
nu se întîlnesc niciodată: am făcut o prostie te-am trimiS acolo să boceşti . Ei îl insotesccînd pe Creator şi rătăcesc prin uni tatca su f1ărtlor Cem lui şi pămîntului. Ei socotesc c:'i viaţa este ceva adăugat fă ră rost şi crescu l pe dea su pra ( = ca o t'xcrcs cenţă) şi că la m oarte aces t lucru e n L'TI i ei t şi d i st r u s Avîn d asemenea gînduri, cu m sii cunoască ci rînduiala ( ordi nea /importanta) vietii. �i a
morţii?
Ei ia u Cli î:npruml lt ( = propria fo rm ă) ( l e' la diferite lucruri ( <. eJemen i ' 2 ) , pc (" [\re le reI ; lI ese .în unul şi acela şi trup: uită rit' propriul ficat şi de fiere şi 011 - �i bagă în scami'l ochii şi II rcch ile ( îşi i;�l1oră simtu rile) : vin �i se dtic, în cep şi sfirşc8c, făr,i să
cu noa scă
=
�
in cepu tul ori sfrşi tu l. răt5 cind cu totu l oIill";) l u ·
neştiutori în
1 63
CAPlroLU L �� 3
mii de tărină mişcîndu-se în cră rile nefăptu irii . Deşioce să se tu lbudupă re ei voie cu ripentru tu lu rile pe carc le n me n i i de rind , ca aceştiaurmează să aibă ceva de văzut §i doar de auzit?" "Atunci Maestrul de unde ( di n interioru l sau din exte riorul lumii) îş i trage învăiătura ?" "Pe mine m-a pedepsit Ce rul. răspunse Confucius . Cu toate acestea , am să-ţi împăr tăşesc învăţătura mea." .Îndrăznesc să întreb despre metoda dumneavoastră" , zise Zi Gong. "Peştii îşi duc viaţa în apă, iar oamenii întru Dao. Cei ce vieţuiesc în apă despică unda la curilor, iar hrana pe care- o iau le este de-ajuns; cei ce vie tu iesc întru Dao nu se amestecă între lucruri şi viaţa lor le este de-ajuns. De aceea se -spune că peştii uită de sine în rîuri !il lacuri, iar oamenii uită de sine întru Dao.· .Îndrăznesc să întreb despre acei oameni ciudaţi" , zise Zi Gong Numai oamenii îi socotesc ciu da ţi , Cerul îi socoteşte freşti. De aceea se spu ne că cine e socotit de Cer un om mărunt este pentru oameni un om ales şi că cine e socotit de oamen i un om ales este pentru Cer un om mărunt." �
. •
Zhuang zi, cap.
maestru"
6 "Marele strămoş şi
34 Măre �til Dao e o revă rsare ce poate cupri nde şi stînga şi dreapta. 1 Cele zece mii de lucruri prin el intră-n făptură2 iar el nu le stă împotrivă3 : îşi împlineşte lucrarea4 şi nu are num e .5 El îmbracă şi hrăneşte6 c€le zece mii de lucruri şi nu le devine stăpîn?: de aceea8, fiind mereu lipsit de dorinţe, poate fi numit "Măruntul"9 . Cele zece mii de lucruri la el se întorc: poate fi numit "Măreţul" lO. Prin urmare Î nţel eptul îşi poate împlini măreţi a: pentru că nu face niciodată fapte măreţe, astfel îşi poate împlini măreţia. 1 1 1 . Fraza subliniază simultan două atribute ale lui Dao. privit ca un vas sau ca un vîriej din care se nasc lucrurile (vezi şi cap. 4) . În primul rind , .revărsarea" lui Dao este atotcuprinzătoare, .seamănă cu plutirea. funcţiunea cu (Heshang scu (lui fundarea ,şi să cu eexistenţa cu nonexistenţa" Gong) .nu loc în careşisă nu ajungă, Dao) find cuprindă (tot) . la stînga şi la dreap ta, sus şi jos şi de jur-imprej ur" (Wang 8i). Apoi, cei doi termeni, .stînga" şi .dreapta", care au multiple semnifcaţii rituale , defnesc atributul imparţialităţii 'lui Dao, pentru care toate distincţiile, naturale sau artitlciale. sînt inexistente. Acest lucru este reluat şi mai jos, Dao acceptînd în mod egal toate lucrurile, fără să stea împotrivă vreunuia.
2. Literal,
nască" .
.se bizuie / se bazează
e el ca să se
16
CAPITO LU L 34
5
3.
Litera l. .nu refu7..ă nici unul" . accept ind în mod egal ce e binc şi ce e rău. ce e de bun augu r şi ce c de ră u augur etc .. în Dao toMc diferenţele dispărînd. Heshang Gong glo �ează însă diferit. o lectură pot ri\it. comen tariului să u fiind: .. (Celc zece mii de lucruri) îl aşteapt.ă . ca să (poată să) se nască."
4. . Este vorb a.
de sigur. de aducerea în făptură 'a celor zece mii
de lucruri.
5. Originalul
este
ambiguu
echivalat in alte cîteva fcluri :
în
ace
st
loc,
.nu soco teşt.e
rindul
putînd
f
că (cele zece mii de
lucruri) îi apar
tin",
(
.numele nu-i devine cunoscut
=
nu devine celebrul", .nu-şi aro
gă nici un merit", .nu con sideră că are (Putere /succes)" etc. Lectura noastră este motivată de faptul că mai jo� se încearcă, tocmai pentru
că "nu are nume" , o definire a lui Dao, nu mit
..Mănmt.uIH şi .MăreţuIH• Este interesant de remarcat că mulţi din
t ime cinci rinduri se regăsesc şi în
temlenii ' din aceste ul
capitolul 2 şi, parţial. în capitolele
10, 51 şi 77. Semnificaţia exac tă a acestui lucru este greu de stabilit: este posi bil ca unul din editorii textului să o
st rudură
dej a existentă
în altă
f
parte a
preluat. nesis tematic, textu lui
destul de putin închegată ea însăşi , de altminteri ilustra sensul
-
structură
, pentru a
primei fraze. D lcă această afirmaţie este corectă, procesul s-a petre cut după fixarea în scrîs a textelor de la M awangdui, în care o parte din aceste rinduri nu se regăsesc.
6. Sau .acoperă ca o haină" . în loc de .a îmbrăca", în peste treizeci vmiante, printre care şi cea a lu i . Hcshang Gong, apare iubi". Fraza nu există în textele de la Mawangdui. de
7. în de
"a
nu meroase variante. prin tre carc şi .. textu l vechi", în loc
rvei2, echivalat aici prin
.a
deveni" , apare zlIij , "a cunoaşte",
întregu l rînd trebuind tradus: .(cele zece mii de lucruri) C
stăpînul/ care
nu
ştiu
că
el
le
este
stăpîn".
Textele de
la
Mawangdui inthmă această lec tură.
8.
.
•
Dc aceea", nu apm'e în variantele standard ale lui Wa ng Si şi
Heshang Gong,
fiind în schimh prezent în .t.extu l vechi" şi în al te
cincisprezece variante. Textele de la ceea ce
Mawangdui
parc a confirma e;xjstenţa illiţialii. a unci
citesc
aici
co njl lncţii în
.astfel", acest.
1.)c , CE-re a lo"t ulterior eliminată În timpul procesului de editare . 9. O traducere lit erală ar f ..poate fi numit ( categorizat) print.re " de mici /ca aparţinînd micu lui". Aceeaşi st.ructură gram at icA'1Iă , =
des
tul de grcu de echivalat, apare şi mai jos, unde 1 ('11.1 1 � .
Dao
este numit. .Mă-
10. Songm Bazîndu -seşi pe c(Jmen tariu l in luitroduc Wu Cheng, din dinastia prin i�hang SIla Shaohai în ai ntea acestui Yuan, rînd,
paralelism
cu rîndurile
mereu l;iril nume".
precedente, încă
În acest fel,
o
fra7. . ă :
.a st fe l.
fi ind
capitolul ar sublinia şi mai mult legătura
dorinţă şi clllloaşt.ere, una din temele cC'n trale ale întregului text. I l . Aceste ultime patru rîndUli di feră atît .de mult de la variantă dintre
la variantă, incit orice exeget se confruntă cu o lilP liune extrem de
166
OAO OE JING
greu de lacut. lată alte cîteva variante: .Întrucît el ( = Dao) nu se cOllsideră niciodată măreţ. de aceea îşi poate împlini măreţia." (Wang Bi) ; ..Prin unnare Înţeleptul nu face niciodată ' (fapte) măreţe (sau: .. ". nu face fapte prin care să-şi arat.e măreţia"). De aceea îşi poate împlini măreţiA." (Heshang Gong) : ..Prin unnare Inţeleptul îşi poate ll? plini măreVa. Pentru că nu se consideră niciodată mă�eţ. de aceea îşi poate împlini măreţia." (.Textul vechi") ; ..Prin urmare I nţeleptul poate să împlinească (Iucruli) măreţe. Pentru că nu face fapte măreţe (sau: .nu face fapte plin care să-şi arate măreţia") . de aceea poate să împ linească [lucruri) măreţe." (Textele de la M awangdtiil . Î n plus . în capitolul 63 apar două linduri foarte asemănătoare: ..Prin unnare În ţeleptul nu este niciodată măreţ şi astfel îşi poate-mplini măreţia." La fel ca exegeţii chinezi contemporani. în urma colaţionării di verselor variante am stabilit o variantă proprie. Fără a intra în detalii asupra criteliilor pe care le-am unnat în stabi lirea ei (vech îmea dife lită a textelor. posibilitatea greşelilor de copiere. gradul diferit de ci zelare. frecvenţa unor tenneni în text etc.). ne mărginim să menţio năm că olice altă variantă de lect.ură poate fi la fel de îndrep tăţită. . Iată cum ar trebui echivalat întregu l capitol potrivit textelor de la Mawangdui: .Ono e o revărsare ce poate cuprinde şi stînga şi dreapta: EI îşi împline şte lucrarea şi nu are nume . Cele zece mii de lucnlri se întorc la el. însă nu le devine stăpin : astfel. find mereu lipSit de do rinţe. poate fi numit ,Măruntuh. Cele zece mii de lucruri se întorc 'la el. însă nu le devine stăpîn: poate fi numit "Mărcţuh. Prin Unnare înţel eptul poate să împlincască lucruri măreţe: pentnl că nu face fap te măreţe. de accea poat e să împlincască lucruri
măreţe."
34. 1 Imanenta lui Dao
Dongguo ' zlîl ce mim iţi Dao?"
întrebă pe Zhuang zi : .U nde se află ceea Nu e loc în CCirc să nu se rule'· . răspunse Zhuan g zI . . Spuneţi-mi . unde an um e . "Se află' în greieri şi [u mici ." .Şi în ceva şi mai umil?" .În sem in� e le de mei." .Şi în ceva şi mai umil?" .În vase şi cărămizi ( în lut)." "Şi in ceva şi mai umi l?" .În balegă şi în scîmă." Dongguo zi nu mai zise nimic şi atunci Zhu ang zi ii spuse: ..
.
"
�
.Întrebările
ţ
s ubs tan ă
pe
care
mi le-aţi
pus
nu
aju ng
la
(
=
rămîn Ia suprafaţă)
.
Cind slujbaşu l
(
�
în
administraţie) Huo l-a întrebat pe şeful pietei cum poate să cumpere un porc gras numai aUngî ndu-1 cu piciorul acesta i-a spus să atingă locul de deasupra copitei ca să- şi dea seama*. Numai ,
* în locul de deasupra copitei nu se stringe grăsime. deci astfel poţi să-ţi dai seama dacă p-oicul este cu adevărat gras. Analogia pare destul de forţată in traducere. dar ea este perfect clară în original: la fel cum,
CAPllULUL 34
167
t1umn cF.lvoasiri'i nu aţi fost dc acord cu faptul că Dao nu se în depărtează de nici un lucru ( şi nati mai rep lic a t mai îna inte) . În acest fel esic desăvîrşitul Dao şi la fel sînt şi vor hele cu adevărat măreţe." =
ZllI.l ang zi, cap. 22 .f nţclepciunea călă toreşte în nord"
pornind de la partea inferioară a porcului, realizezi cît e de gras, tot astfel, pornind de la lucrurile inferioare şi cu totul neînsemnate, Dao devine şi mai evident. Expresia a deve nit. proverbială, modifcindu-şi însă sensul în: .din ce în ce mai rău, a se deteriora pas cu
pas".
35 Ţi ne strîns Marea Imagi ne 1
şi toate di n Subceresc2 au să vină; au să vină şi rău no să li se facă findcă e pace. linişte şi mul ţumire:3 iar muzica şi bunătăţile fac toţi trecătorii să poposească. 4 De -aceea despre Dao vorba spune5: e searbăd ! gust nu are, privind u -1 n -ai ce să vezi, ascultîndu-l n-ai ce sauzi6, folosindu-l nu-l poţi secătuF . 1 . Am tradus lit.erlI l.
sensu l de
�a V.ne strîns" avi nd probabil aici
' unna (Dao) ". "Marea
.a f;e călăuzi , a Imagine" este o me taforă pentm Dao , sau, cum consideră Liou Kia- hway, .rintuilion fondamentale du Dao". Expresia apare şi în capitolul 41. Nu am găsit o manieră sat is făcătoare pentru a reda în româneşte dublul sens al tennenului daI ' .mare" (ca dimensiuni) , respectiv .mărer. Ne mărginim să menţionăm aici că am tradus acest termen prin .mărer în capitolul anterior cît şi în alte locuri în text. 2 . •Toate din Subceresc" desemnează aici, desigur, oamţni1 care urmează suveranul ce practică nefăptuirea şi care aplică principiile daoiste în guvernare.
3.
O parte din exegeţii chinezi contemporani preferă să citească termenul echivalat de noi prin .pace" ca .de aceea", modifcind şi rin dul anterior: .(t0ti oamenii din) Subceresc au să vină la el şi nu au să-şi facă rău unii altora ( între ei sau suveranul lor şi ei suvera nului) : de aceea vor avea linişte şi mulţumire". =
4.
Aceste prime şase rinduri rimează în original. constituind unul din cele mai inchegate fragmente din înt.regul text. 5. • De-aceea" apare numai in textele de la Mawangdui, pe care le-am urmat in echiva larea ultimelor rinduri ale capitolului. O tradu cere literală ar fi: .De-aceea despre Dao au apărut (diverse) spuneri. Iată: ... " Victor H. Malr traduce aceeaşi frază in mod diferit: .There fore , when the Way Is expressed verbally, we say such things as ... " În loc de .vorbă". in variantele standard 'apare .gură", intreaga frază trebuind să fe echivalată: .Dao care iese e ură (este searbădl nu
169
CAPlmLUL 35
gust) ... " S-au ma i propus şi alte echiv::I Iări: .Vo rbele despre Dao Ml lt (scrbede şi fără gust.) ... ", "Dao exprimat pri n cuvint.e este (searbăd '1' filră gust ) ... " ete. În opinia noast ră, este posibil ca textu l să citeze în continuare dintr-un fond proverhia l al tradiţiei daoiste sau , pur şi , să se I I l l t oci leze, nuanţind af rma tii din capitolele 4 sausimp 1 4 , l ude exemplu. ''"' il le! mai puţin înc hegat decît pIin1U1 pasaj al capitolului, pasajul li r e
" a n'
Începe aici ar fi putut avea iniţial un statut de coment ariu
,
aj
un ul teriOl- în cuplinsul c::lp itolului. Nu pu tpm afmla I I I S'] cu cerUl udine acest lucru , rindu rilc (� arc u r meaz
'�llId să fe integrat
ca pre
t l ',\t retolic pe n tru a-şi introduce şi'Il anţa doc1.J;na. G. Lit.eral. aceste ultim e două rinduri ar trebui e chi vala te : .privit.
est e su ficient (de mult/de vizibil) pentnl a fi văzut, ascul tat.
1111
nu , ' - ; I c su ficien t (de m u l t/ d e
sonor)
pentru a fi auzit ".
7, Unii exege ţi consideră col ace::lstă frază nu este simetrică, ci În
" I I n l r ast cu cele preeedent.e,
trebu ind
tradusă : . ". îIlSc'i folosindu-l,
nu
poate
fi secăt uit. " Am urmat comenta riu,l lui Wang Bi :
varia n t ele standard , tennen ('a rc
să poa
textele
nici în
tă
de
la
Mawangdui
nici în
nu avem vreun
fi tradu s prin .Însă/dar/ totu şi" şi să marcheze
În
acest
Ici con trastul intre acest rînd şi cele anterioare. 35.1 Pacea care există cînd strins il
ţii pe Dao
Lie zi îi spu se lui Guan Yin :
"Omul desă vîrşit
străbate ne � I iut lumea
(
=
e
unu cu
nici o pie di că; el trece prin foc şi fără frică
nu
lucrurile)
şi nu întîl neşte
simte că ldura şi merge '
[le deasupra celor zece mii de lucruri ( printre nori . prin etc ) Aş dort( săde vă întreb cu m sc poate aj unge la aer această stare desăvîrşire) ." ..Aceasta apare. răspunse Guan Yin. prin păstrarea suflării =
.
.
=
(originare) în stare pură.
şi nu
are nimic
de-a face
cu şirete ula, istel,imea, hotărirea sau îndrăzneala . Aşază-te,
am să-ţi explic . Toate sînt celelucrurt care au( chip, asemănare. net nu şi culoare făpturi) şi un su lucru poate fi (Ieosebit de altul ( datorită atributelor care sînt comune tuturor) : poate alunci vreunul să fe mai cu presuun s de celelalte? toate sînt înzestrate chip ( Nu-, căci au condiţionări) . Însă lucrurtle sînt create de ceea ce nu are fOflă şi cu toate se întorc la ('cea ceacesta nu se( supune facerii: pe cel care-llaobtine Dao)pre pînă capă t,pccum să mai- poată luşi-l pă�trează ('ru rile să-I oprească printre ele? Un asemenea om se aşază =
�
in locu l
unde
ascund e în
căi rele
(
=
excese)
nu există,
se
1 70
DAO DE .JI NG
ţesătura fără de capăt ( a lui Dao , care cuprind e toate lu cruril e) , rătăciml prin ceea ce se află la inceputul şi sfrşitfI l celor zccc mii dc lucru ri. El estc unu cu da tu l firii sale ( = nu =
se ahate dc la n atu ra originară) , îşi hrăneşte suflare a şi-şi stri nge la un loc ti oa tă Pu terea , spre a pu tca pătru nde la Cr e atorul h turorspirit lucrurilor. . ce fisuri. e ceresc in elpînă este păstra t întrcg, u l săuAst nufelare iar lucrurile ( = ex terioare) în el nu p ot pătru nde. Un om beat, căzînd din trăsură , se ră neşte, dar nu
moare
.
Oasele şi în chei eturile însă
sale
sînt la fel ca
ale
celorlalţi,
ceea ce păţe şte el e cu totul diferit ( = de ce i s-ar întîmpla unui om care n-a băut căzînd din trăsură) , Spiritu l său e intreg, el nu ştie nici că s-a aflat în trăsură, nici că a căzu t din ea: viaţa şi moartea, spaimele şi frica nu intră în inima lu i ( nu-l tulbu ră) şi de aceea, cind lucrurile i se pu n împo =
trivă, nu se teme . Dacă pînă şi cel pe care vinul îl face să fe întreg este în acest fel , cum are să fie oare cel pe care Ceru l îJ " face să fie in treg? Înţeleptul se ascu nde în cele ale Cerulu i, şi de aceea nimic nu-i poate face rău Cel care vrea să se .
răzbune nu rupe sabia du şmanului şi chiar cel rău la inimă nu poartă pică olanu lui purta t de vînt (care l-a lovit) . Pornind f in pacede Şi la acest Dao (a l nefăptuiriiJ , Subceresc ul ar în amlOnie şi n- ar mai c�noaşte haosul războaielor, iar pe deapsa cu moartea n- ar mai exista. Fă să crească cerescul, nu omenescul. din oameni, ca să aj ungă pe potriva Cerulu i. Făcînd să crească cerescul din fiecare , Puterea se naşte, dar făcînd să crească omenescu l, se nasc tilhărtile. Dacă oamenii nu pun niciodată friu cerescului şi nu privesc cu u şurinţă omenescu l din ei, cu toţii au să se apropie de-adevărata lor natură!" Zhuang zi, cap.
viata"
19 .A prlcepe
36 t
Ce urmează a fi mi cşorat trebuie mai întî i mărit 1, ce u rm ează a f slăbi t treb uie mai întîi întări t, ce urmează a f deo parte lăsat treb uie mai întîi înălţaP, ce u rmează a f însuşit, treb uie mai intîi oferit3 : aceasta se cheamă "tainica iluminare"4, Ce .este moale şi slab infringe ce e t.are şi trai nic : peştele nu poat.e părăsi adîncul, armele- ascu ţite ale ţării nu trebu ie arătate
1.Verbele
traduse de noi plin '"a măli" şi "a micşora"
se referă lI li t,lal. aşa cum demonstrează atit. gmfa lor cît şi glosele d in SJUlowen Ia se aripile păsărilo r. care cînd se desfac sînt "mărite"jit'zi. şi cînd
"t l"jng sînt . De aici , trad pot fi /"a foarte diferite: "a "mlcşorate" I li chide" /.a deschide ", "aucerile (se) re�ine" nu intilni nici/"a o piedică", "a heI da d rumul" , "a contracta" dilata" etc. Celestringe"/"a două rinduri se referă, po trivit lui Jiang Xichang, la arta militară şfar tre Imi echivalate: .Cine urmează a f distru s, trebuie mai intii infrint. · La fel de bine, in opinia noastră, ele se pot referi însă la eliminarea, prin aparenta ridicare in favoare , a unui nobil prea puternic. 2. Este vorba, probabil, tot de un nobil - a cărui putere
trebuie
li mitată,
aşa
cum
demonstrează
indirect
şi
textele
de
la
Mawangdui,
pot cărora aceste Iinduri ar trebui echivalate: "Cel livit pe care u nnează să-Idouă părăseşti trebuie mai intii să te a socie zi cu el." Nu meroşi exegeţi consideră insă că aceste două Iinduri preconizează mai (( egrabă abandonarea unei maniere de guvernare sau a unei linii po litice şi a. exponenţilor ei; in acest sens, au mai fost propuse , pentru ech ivalarea celor două verbe, perechi de tipul "a distruge"/"a promo va ", "a aboli" /.a stabili" etc,
DAO DE ,JING
3. Prin .a în suşi" am tradus un temlcn cu scnsul litera l de .a smulgI' , a lua cu forţa", probilhil cu referint,ă lil un tt'ritoriu . Numeroşi exegcti interprctează acest prim pasaj al cn pitolului în mil niera în care lcgistlll Hilll Fei zi l-a comcntat , considerind
că t.ext.u l ar descrie aici strMegia de supravieţuire , prin adoptarea unei politiCi ext.rem de prag matice, a unui s t."lt. înconjura t de veci1.i puternici . Această interpretare este posibilă şi viabilă , dar t.rebuie poate subliniat fap t.ul că în treaga teorie politică propusă de tex t este centrată pe conceptul nefăpt uirii, care îşi găseşte o bună ilust rare şi aici: urmînd înt.ru totul legile na turii , daoistul ştie că orice lucru c.are atin ge o extremă se îndrea ptă către extrema ceala ltă şi de aceea, în fecare din actele sale politice, urmează tendinţele intrinseci evoluţiei lucrurilor şi evenimen telor. Astfel. el nu aC1io nează, ci se potriveşte, în fapt, naturii. 4. În loc de .tainica iluminare" Feng Dafu citeşte ". strategia as cunsă", iar Zhang Songru propune şi el o in terpretare foarte intere san tă şi în spirit.ul capitolului: .deşi ascuns, totuşi evident" , Dintre traducătorii occ ide n ta li se de taşează Waley, care echivalează: .This is called .dtming» of one's Iight." 5. Sin tagma .mmeie-ascuţite" poate n înţeleasă în mai m ulte sen suri.
O lect ură în
sens direct. acceptabilă numai dacă în
loc de' .su puşi" citim .oameni ( = loc uit.ori ai altor state) ", face din întregul rînd un îndemn împo t.rîva demonstraţiilor de forţă' şi a războiului de dragul răzb o iului . Într- o altă interpretare, .armele ascu ţite" reprezintă pedep sele şi recomp en s ele, ca manie r e preconizate de trad iţie pen tru asi gu rarea une"i bune guvernări şi aplicate cu stricteţe de către legiştl , Acestea nu ar treb ui niciodată exercitate (.arătatc su puşilor") . în acest fel oamenii rămînînd e gal i întru Dao şi u rmî n d înt.ru totu l natura. Wang Bi comen tează în acest sens şi nume roş i exegeţi îl urmează.
înt.r-o a treia lectu rii. , sin tagma
l-ar
desem na pe Înţelept, care
treb uie
să rămînă necunoscut şi neştiut, semnifk.aţia acestei fraze apropi indu-se u·e cel astfel de o aserţiune ' din capitolul 1 7: .C el mai bun din de sus este acela desp re care cei de jos de - abia ştiu că există. " Noi
am in terpret.'lt în sens mal larg, considf'rind c.ă expresia
de sem nează totalitatea strategiilor politice utili7.ate de către suveran. În acest fel . nici analogia dintre peşte şi guvernare nu mai pare atit. de ciudată, ambele fraze ilustrînd un singur prin cipi u, expus în întregu l ca p itol !ii sinte ti:T.at în fraza anterioară (,Ce este moa le şi slab înfringe ce e t.are şi tr::.inic-) : ceea ce este înc ă latent. est e mai efc.ace decit ceea ee s-a rnmlÎ fec;tat deja (c:are urmează în curînd să se preschimbe in opusul Sein) . Astfel. Ia [(,1 ca şi peştele c.are nu trebuit' să apară la suprafaţă , unde îşi găseşt.e piei rea. nici suveranul n u trebuie să îşi rxpu nă strategiile, astfel ca aces t.ea să -i fe de folos în vremuri tulburi.aLec pe o retorică disitia polit ic.'i. a ace s tui cn pitol nu este cen trată mulării, ci pe dia lectica daoistă a eficacităy.i.
CAPI1 0LUL ��6 36 .1
1 73
Doctrina reversiunii
"Lin işt.c . Spi I;t al Riului! spuse Spiritu l Mării din Nord . Ce ştii tu despre deosebirea dint.re înălţare şi umilinlă şi din tre
c mă reţ şi ce e de rîn dr "Atu nci eu ce să fa c şi ce să nu file? zise Spiritul Riului. Ce să prime sc şi ce să re sping. ce să caut şi de ce să mă fere sc?" ec
"Din punctul de vedere al lui Dao . răspunse Spiritul Mării din Nord, ce este îna lt este şi umil: aceasta se cheamă «a se duce şi a se în toarce» ( = devenire ciclică) . Nu pune frî u minţii talc . căci un asemenea lucru es te o mare piedică pentru Dao . Ce este mult este şi puţin : aceasta se cheamă «a-şi lua locu l unul altuia» . Nu urma întotdeau na o singură cale în fap tele tale , căci astfel te vei îndepărta de Cale. Fii grav . precum stă pînul unei ţări care e întru totul lipsit de părti nire; fi în largu l tn u. ca Zeul Pămîntului, care atu nci cîn d i se aduc sacrificii îi ferice şte pe to v ra fel de mult;
fi
atotcupri nzător, la fel ca lumea. care . în nemărgi nirea ei, nu cu noaşte hotare ( = nu e delimitată de nimic) sau limite : cu prinzînd şi îndrăgind la fe l toate cele zece mii de lu cru ri, cine mal trebuie să le ocro teas că (pe fiecare)? Aceasta înseamnă a nu fi părtinitor. · Zhuang zi, ('.ap. 1 7 "Şuvoaiele de t.oamnă"
37 Dao este în totdeauna fără de nume. 1 D acă dregătorii şi regele ar putea să-I păstreze, cele zece mii de lucruri singure-ar intra în prefacere. Dacă-n prefacere apar dorinţele2, cu lemnul nelucrat şi fără de nume am să le stăpînesc3: stăpînindu-Ie cu lemnul nelucrat şi fără de nume, dorinţe n-au să mai fe4• Fără dorinţe şi lini ştit5 Subcerescul singur se-ndreaptă6. 1 . Î n toate variantele tradiţionale ale textu lui. în locul acestui prim rind apare fraza: . Dao niciodată nu acţionează. dar nu există (ceva asupra căruia) să nu acţioneze", o frază similară regăsindu -se şi în capitdlul 48. Am preferat să urmăm aici textele de la Mawangdui, o frază identică apărînd la începutul capitolului 32. Cum pe de o parte, atît formal cît şi ca sens , acest capitol reia capit.olul 32, iar pe de alta Gao Ming (Citat de argumente Feng Dafu) aduce, într-un articol din 1978. nu meroase fIlologice şi flozofce în favoarea variantei de lectură la Mawangdui, am considerat şi noi că textelor o asemenea este mal probabilă. 2. Sau .dacă odată preschimbate ar dori să acţion eze".
Este destul de greu de spus la ce amune se referă .prefacerea" În urma sau în timpul căreia pot apărea dorinţele . Este lucru vorba,(implicit probabil. de transfor marea sau devenlrea fecărui a oamenilor) . potrivit pro priei naturi sau ritmurilor sale inerente, cum notează Ellen M. Chen . Dacă în tim pul acestei transformări. pusă sub semnul lui Dao ca re gulă a întregii deveniri, apare conştiin ţa individualităţii,
care dă naşte re dorinţei, Înţeleptul trebuie să determine fecare lucru să revină la starea anterioară, a Simplităţii şi a naturale ţii complete. starea de pu. lem nul nelucrat", exact cum preconizează rindurile următoare.
•
3.
Sau
am
.
să le elimin ",
am să
.
le împiedic (să mai
apară) " etc. 4. În variantele standard nu apar cele trei caractere echivalate de noi
rin
echivalări
.stă de
înindu
- Ie
cu",
ceea
ce a
utut
ermite
1 75
CAPITOLU L �3 7
tipul: .. Nameless simplicity means bcing without desires" [Paul ,J. Lin) . M aj01;tatea exegeţilor au i n t ui t insii exact. sen sul fra zeilocuiesc . confimlal. textţă" . elecude la Mawangdui. Aceleaşi t.exte in i nsă de .dorin .umilinţă" [cei doi tel111eni avind. atit in chineza co ntemporană cit şi in cea
arhaică.
o pro
nun tie
foarte aprop iată) ,
ceea ce
duce la
o
lectură improbabilă: " ... stăpin indu-Ie cu lemnul nelucrat şi fără de nume. [ele) nu vor fi umilite." 5. Sau .lipsa dOrinţelor aduce liniştea" . Unii exegeţi consideră că subiectul nu trebuie să fie .Subcerescul" ci .dregătorii şi regele" sau .eu",
prin analogie
cu capitolul
57:
"Eu iubesc liniştea şi
poporul sin gur se-ndreaptă ."
6. Î n variantele standard
nu apare
zheng. ephivalat aici
prin .a se indrepta", ci un alt termen, cu sensul de "a deveni f x/ regulat/ deter minat" sau "a se potol i, a-şi regăSi pacea". in peste patruzeci de de vamătase riante,apare in "textul vechi" manuscrisele in să zlleng - şi cit am tşi radîn us ca atare. 37, 1
Doctrina nefăptuirii ti
a
Unlştll
Calea Cerulu i, care se roteşte fără nici o piedică, face ca cele zece mii de lucruri să se împlinească ( = să capete for mă) . Calea Împăratului, care se mişcă fără nici o piedică, face ca tot Subcerescu l să se întoarcă la el ( = să l se supună) . Calea Înţeleptului , care nici el nu întîlneşte nici o piedică, face ca tot ce se află înlăuntrul celor patru mări ( = în lume) să l se supună. Cel care pricepe Cerul pătru nde Înţelepciunea şi, în ţelegînd felul celor şase treceri ( = lumea sau Yi n, Yang, vîntul. ploaia, lumina şi întunericul) şi al celor patru anotim p u ri, are Puterea Împăratului: acesta lasă toate lucru rile să se petreacă de la sine, neştiut şi în deplină lini şte. Înţeleptu l atinge stare,a de linişte nu pentm că -ş i spunţ : "Liniştea este bună" (şi astfel caută s -o obţină) . ci pentru că cele zece mii de lucruri nu mai pot să-i tulbure mintea: de aceea e liniştit. Apa cînd e liniştită este limpede şi poate să oglindească c hipu l nnul bărbat. iar cînd e la acel aş i nivel c folosită de meşter in lucrările sale ( = nive la zidarulu i) . Dac;) apa lini ştiL'1 oglindeş li.: lucrurile. ce nu poat e ogli nd i spiritul? Cît e de liniş tită min ' :'3. Înţeleptului! Ea este oglinda Cemlui şi-a celor zece mii de .
:\
:cruri. Lini§tea , ca lmu l .
.
de t<,.şa ren şi ncfăplllirea reprezin tă pacea
' '1 . \vcrslllu i şi des ăvîrşirC'a lui 1) 8 0 şi a Pu te rii sale. De aceea , " Jţdeptul şi regele in ele r = în stn ren de lini şte , de cfJ bn etc.) " � ci qăsesc odih na. Odihnind ll - ' w ·in cit: . minte a lo r se goleşte. '; , r cînd min tea lor ' se goleş te Rju ng la Adevă r ( = Dao) : Adc viir ul este Principiu \' Cind mintea lor se go!cşt e, se lin iştesc .
176
DAO DE ,JING
iar cînd se liniştesc se pot mişca ( � acţiona) şi prtn fIecare mi şcare îl ating ( � pc Uao/scopu l) . Cîn d sin t lini ştiţi , nu făp tu i es c şi, pentru cil nu făp t ui e s c , supuşii îşi îndeplinesc cu to tii îndat.o ririle . Vii nd fără făptuire , trăiesc în bucurie şi mu l
�u llliti
de
sine:
necazu rile şi viaţi'i lu ngă le Liniştea , calmul.
oameni nu
asemenea
este
dat
de taşarca şi
cunosc grijile şi
lor să trăiască! nefăptuirea sînt
rădăcina
ce lor zece mii de lucruri . în �elcgî nd acest adevăr şi aşe'.lÎ nd u se
faţa
cu
Shun,
către
Yao
miazăzi ,
a
devenit
suveran ,
-
iar
aşe
zindu-se cu
faţa.
către
miazănoapte
(
�
pozitii rttuale) .
a
deve n it dregă Puterea tor . F'olosindu - sea de adevăr, de vuy.ă regească Fiu acest. lui Cerului, iar cel cel umil poate are astfel să urmeze Calea inţ e le pt ulu i misterios , regele neîncoronat. Da torttă lut ( � aeestui adevăr). cel care se retrage din lume şi rătăceş te a lene prt ntre rîurt şi mări este urmat de toţi înţe le ptii din m u n ţi ş i păduri. Cel în fată (
=
o
are
ce se foloseş te de
el şi iese
poziţie o ficială) stăpîneşte lumea, are împliniri
mă reţe , numele său e pe buzele tuturor şi face ca Subcerescul să fie unu ( � să cu noască armonia) . Tot prtn el , cel ca re se pă st rează în linişte aj unge Înţelept, iar cel care acttoneaz,.� de
vinepectaţi rege. Asemenea oameni nu făp tuiesc iar astfel sîn t şi, find simpli şi natu rali , nimeni in Subceresc nu se ia cu ci la în trecere în privinţa bunătăti i Cine p ricep e Puterea C e ru lui şi pămîn tulu i în ţelege res
.
marea rădăcină şi marele s trămoş
(
=
al tuturor lucru rilor, Dao)
şi intră in armo nie cu intre
.în
Cerul.
Cine face Subcerescu l să - şi
matcă ( să-Şi găsească echilibru l şi ordinea firească) in tră în armonie cu oamen ii. Cine c în armo ni e cu oame nii cu noa şte bucuria omenească , iar eine- e în armonie cu Ceml cunoaşte bucuria cerească. =
Zhuang zi a s p u
s
:
.Maestm
al meu,
o, maestru al
meu! Tu di st mgi cele zece mii de lucruri , bi
nefacerile tale eşti
se-ntind
pînă la
dar nu eş ti nemilo s;
a zecea generaţie. dar nu
acoperi Cerul. sprijini p ă mî n tul şi ciople ş ti toate fo rme le ( = le scoti din haosu l nediferentiat şi le
iscu sit. ·
Aceasta
a duci
în
viaţă) ,
dar
nu eşti
este buc uria cerească.
De aceea se spu ne: "Pentru cel ce cunoaşte bu'cu ri a ce rească viaţa înseamnă mi şcarea Cerului prin care primeş te formă ) , iar moartea pref acerea (lucrurilor ( schtmbarea formei) . Cînd stă în linişte, Puterea sa se uneşte cu Ytn, =
-
Iar
cînd se valul
mişcă (
- acţionează) , cu Yang
laolaltă îl poartă
276
CAPITOLUL 37
(şi curgerea lucrurilor). Astfel, celui ce cunoa şte bucuria ce rea scă Ceml Il U-i ponrt ă pică; pe el onmenil nu-l con damnă, lucrurile nu-l împovărcază, iar spiritele (morţilor) nu -l pedep sesc." De · aceea se spune: .Mişcarea sa este mişcarea Cerului, iar liniştea sa este liniştea pămîntului . Min tea lui este una şi dincolo de schimbare , ia r el este regele Subccrescului; spiritu l său nu le face rău oamenilor, iar su fletul său nu cunoaşte oboseala. Mintea lui este una şi dincolo de schimbare, şi cele zece mii de lucru ri cu toate i se supun ." Aceste vorbe arată că prin linişte poli pricepe universul şi cele zece mii de lucruri: aceasta este bucuria cerească. Bu curia cerească este lucru l prtn care mintea inţeleptului poate hrăni ( = poate avea în grijă) tot Subcerescul . Zhuang 2i. 37.2
cap.
13 .Calea Cerului"
..Subcerescul singur se-ndreaptă"
Ceml şi pămîntul, deşi sînt mari, sînt supu se unei singure legi a prefacerii. Cele zece mii de lucruri, deşi sînt multe, sînt cu toate guvernate de un Singur principiu . Oamenii, deşi sîn t numeroşi, îl au cu tOţii pe suveran drept stăpîn . Suveranul are ca rădăcină Puterea şi împlineşte totul pe potriva Cerului ( lasă lucnlrile să-şi urmeze cursul natural) . De aceea se spune că cei care în negura vremii erau stăpîni peste Subce . resc nu făptu iau , împlinind numai Puterea Cemlui. ( ... =
)
Astfel, ceea ce pă trunde întru totul Cerul şi pămîntul este Pu terea, iar eeea ce acţioneazc� în cele zece mii de lucruri este Uao . ( ... ) De aceea se spune că cei care-n vcchime hrăneau ( aveau grijă de) Subcerescul nu aveau nici un fel de do rinţe, iar toţi din Subceresc erau îndestulaţi, la fel cum se spune că nu făptuiau şi că lucrurile intrau (de la sine) în prefacere. Ei erau adînci şi-n linişte se aflau , iar cei cu o sută de nume trăiau în pace. =
ZhIHlTlg 2i. cap. 12 .Cerul şi pămîntul"
38 Cine are multă Putere nu îşi ara.tă Puterea şi a s tfel are Putere, 1 Cine are puţină Putere nu-şi pierde din vedere Puterea şi astfel nu are Putere2 , Cine are multă Putere nu făptuieşte şi nici gînd de făptuire nu are3 ; cine are puţină Putere făptuieşte căci are şi gînd de făptuire4; cine are multă omenie făptu ieşte 'deşi gînd de făptuire nu are; cine are din plin dreaptă judecată făptuieşle căci are şi gînd de făptuire; cine are mu ltă bună-cuviinţ � 5 făptuieş te dar nimeni nu răspunde făptuirilor sale şi de aceea îşi suflecă mînecile şi se sl uj eşte de forţă6,
Astfel. după ce oamenii l-au pierdut pe D ao
a apărut Puterea7 • după ce-au pierdu t şi Puterea · a apărut omenia. după ce-au pierdu t şi - o menia a apărut dreapta judecată
şi după c e au pierdu l şi dreapta judecat ă a apăru t bu na-cuviinţ ă: -
însă bu na- euvf nvi
este doar pojghi �a su l:Aire8 a cred intei şi
sincr:rită � i i9 şi începu tul dezordinii, iar uterea de-a şti dinai nte 10
CAPITOLUL 38
279
este doar fl oarea lui Dao 1 1 şi începutul prostiei . Prin urmare omul cu-adevărat măreţ rămîne-n partea groasă a lui Dao. şi nu în cea sub ţire . păstrînd fructele . nu floarea lui Dao. De aceea pe una 6 lasă şi-o ia pe cealaltă . 12 Potrivit diviziunii tradiţionale a textului. De Jing. partea a doua a cărţii. incepe cu acest capitol. /
.
Această primă frază a capitolului s-ar traduce literal: ..Del su perior nu Del ' prin unnare există/ are Del '" Din pricina caracterului său extrem de eliptic . fraza a fost Interpretată in numeroase felul'!. lată cum o comentează Heshang Gong: .,Del superior" desemnează 1.
(De l) suveranilor al căror nume se pierde in negura rilor. Putere [Putert-a . . 1 .Nuvremu DeI" inseamnă că de nimic intrecută in măreţie. el nu se foloseau de Putere ca să Instrulască poporul. Ei unnau intru .
totul frescul şi hrăneauPuterea ( - dezvoltau. nţau) natura originară a oamenilor. lor era pote nevăzută. [ ... ] .Prin unnare au Del" in sea,mnă că Puterea lor se unea cu Cerul şi pămîntul. cu suflarea aj un să la armonie şi cu mersul şi curgerea (frească a lucrurilor) . Astfel oamenii rămîneau intregi ." Deci. potrivit celebrului exeget. fraza ar trebui tradusă: .Cel (din vechime) care aveau o Putere superioară n-o foloseau (ca să-i Instrulască pe oameni) . De aceea aveau Putere." Marea majoritate a exegeţilor preferă insă să unneze interpretarea lui Wang Bi: .Cei ce au o Putere superioară numai pe Dao il folosesc ( - Puterea este funcţiunea lui Dao) şi nu consideră că Puterea lor este Putere. [ . . ] Deşi au Putere . nu devin cunoscuţi pentru Puterea lor. " In acest sens am tradus şi noi, echivalind al doilea tennen Del .
din această frază prin .a-şi - a-şi manifesta.locuri a-şi exercita) Pu terea". La şi fel caarăta şi în( alte numeroase din ni că se atrage aici text. atenţia efcacitatea se află in ceea ce este latent şi neştiut, nu in ceea ce se actualtzează. S-au mai propus, pentru echivalarea celui de-al doilea Del , şi .a
CAPITOLUL 38 sa" f conştient de Puterea
.
280
a insista asupra Puterii
•
sale" a considera cĂ are Putere", .a- şl căuta Puterea" etc. Fraza a mal fost Interpretată şi ca o leCţie politică de tipul celei expuse in ultima parte a capitolului 36 (.peştele nu poate părăsi adincul. annele-ascuţite ale ţării nu tre buie arătate supuşilor") . Ellen M. Chen oferă şi ea o lectură deosebit de interesantă. deşi intru cîtva forţată: .Here the character bu (not) is used much in the fashlon of Hegelian dialectic. Thls .not. does not . •
DAO DE JING merciy ne ga te but negates to t ransccnd , and thereby truly prescrves what. has been ncgatcd. «High Dej is n ot Dej " because high Dej , t hrough sel l�abnegaUon, t ranscends iLc;elf and bccomes one wit.h the Da o : by n cg a ting itsclf and returning to arcat the ro o t,t.ern1 it preserves În plus, trebuie rem că enul pe j itself. este "folosit în confu eianism în sen sul de forţă sau virtute morală , sint.eză a eUcu lui la care se aj u n ge prin conformarea la virtuţile pali.icu lare ale omeniei , dreptei ju decăţi etc . Gao Heng ( 1 980) propun e o lectură în care De j apare şi în nu acest .Cîrmuitorii au o Putere superioară au sens: nevoie omenie,care dreaptă judecată, bună-cuviin1,ă alte de în suşiri morale,sau de astfel puti n d să păstreze Puterea naturală."
O ultimă pos ibi litate de interpretare porneşte de la
omofonia, la care ne-am referit şi în .Introducere", din tre Dej , .Putere", şi de2' .a obţine" , fraza noastră trebuind citită: .Cine are o Putere superioară nu cau tă să obţină ( - să cîştige, să obţină avantfţje şi benefcii) şi astfel este mai cîştigat." Tot pe această omofonie este centrat şi co mentariu l din Han Fei zi. Fără a trece în revistă nenumăratele interpretări pe l-amai că care şi aici, şisuscitat mai josfraza, am ne mulţumim să menţionăm tradus prin .mult" un termen cu sensul de .sus, superior", în opoziţie cu .puţin" (literal, .jos, inferior") care apare în rîndurile următoare. 2. Prin .a pierde din vedere" am echivalat termenul sh4, literal .a pierde". Lectura este în spiritul comentariului lui Heshang Gong şi este preferată de cea mai mare parte a exegeţilor. Ca şi în cazul primei fraze însă, POSibiiitătile de echivalare subliniind leaşi sau opoziţii, manifestsînt vs. nenumărate, nemanifest, Putere vs. ace moralitate Pu tere vs. cîştig.
3. Potrivit
.textului vechi" şi comentariului din textul
Han Fei zi,
aceste rinduri să ar trebui citite: o .Cine nu acţionează ( nu = acţioneze", Iăptuieşte) , darare nu multă există Putere (ceva asupra căruia) structură similară apărînd şi în capitolul 48. Pornind de la această diferenţă , numeroşi exegeţi moderni. in urma colaţionării tuturor va riantelor. stabilesc noi versiuni, care modifcă uneori substanţial in ţelesul. Am preferat să urmăm variantele standard, confrmate şi de manuscrisele de la Mawangdul. Termeu parafrazat, şi .cauză, aici şi (nu) mai jos, prin .a mai (nu) avea gînd de" (înşisensul de .a intenţiona") poate f echivalat prin pricină" .Cine are multă Putere nu făptuieşte şi nici nu are pricină de făptuire" - sau prin .scop , ţel" . .. căci are un ţel pentnl care să făptuiască". O altă pOSibilă lectură, deşi uşor forţată, e ste următoa rea: .Cine are multă Putere nu făptuieşte şi nimeni nu consideră că (el are Putere) ." Aceste două rînduri nu apar in textele de la Mawangdui, însă eliminarea lor ar dăuna simetriei, probabil îngrijit •
·
4.
construită, a între gului capitol.
CAPlro LU L :18
18
1
5. Termenul li;a apare eurent în textele vechi cu sensu l de .rit, rit 1\ al·'. Conf ldanismu l a ridica t la rangu l de concept ca rriina l acest. termen (aIăt.uri de renj , .. omenie", yi2, .dreap tii judecat
.b
u na-cuviinţă" referindu-se aici nu atit la politeţe oricum şi în sensul de .etichct'i, cod de comportament") , cît la con formarea individului la cele cuvenite şi la ataşamentul său - interior, dar manifestat prin acte concrete - faţă de va lorile şi nonnele cuve nite, faţă de .ce se cade". 6. O echivalare literală a acestor două nnduri ar f: .îşi dezgoleşte braţele şi trage/anmcă / unnează" (pentru ultimul termen s-au propus glose riiferite) Dezgolirea braţelor" poate desemna atît un act de re s pect (prin ridicarea braţelor deasupra capu lui şi aplecarea în faţă a întregului corp) , cît şi un gest de mare hot ărîre şi o manifestare a unei voinţe neclintite. In acest sens, am echivalat printr- o expresie simi lară - .a-şi sufleca mînecile" . Indiferent de traducere însă, este vorba de o acţiune- care presupune apelu l la forţ-'i, şi de aici şi echi valarea noastră. Acest prim pasaj al capitolu lui defneşte treptele de îndepărtare de Dao ( de regula naturii) în societatea umană şi este interesant de remarcat maniera în care o conjuncţie poate marca, in fecare din aceste rinduri, relaţii gramaticale diferite. Ast fel, cel ce are puţină Pu t.ere şi cel care are din plin dreaptă judecată acţionează pentru că au Intenţia să acţioneze (primul vrea să-şi manifeste Puterea, iar celălalt trebuie să acţioneze în virtutea însuşil;i al cărei exponent este şi care presupune o judecată cu privire la justeţea unor acţiuni concrete). Cel ce a re multă omenie acţionea7.i deşi nu doreşte să o facă, omenia, deşi generoasă în intentii. presupunînd o parţialit'1te care se mani festă în ade directe de favorizare a unui individ. Î n sfrşit, ultimul stagiu de dr:generare al societăţii umane este acela în carc reguli şi (!i2 a fost utilizat
.
=
•
nonne stricte guvernează interacţiunea oamen ilor, ceea ce este extrem fie condamnabil din pu nctul de vedere al daoistului, care preconizează deplina na turaleţc: de aceea. cel ce are multă .bună-cuviin ţă" (Şi res pect ă cu stricteţe prcscrieri!e rituale) făpt uieşte dar laptele sale nu sîn t accept
285
DAO DE JING
risipită, şi de aceea epoca in care guvernarea şi ţ"ealizarea echilibrului intre cele ale oamenilor şi cosmos este asigurată pIin "Puterea" sau .virtutea" specială a suvera nului este ulterioară virstei de aur, cind Dao domnea in Subceresc. Termenul Del pare a f folosit aici nu atit in sensul de .naîurale ţe , spontaneitate" ori de ,:funcţiune a lui Dao, Dao manifest", cit in sensul religios în care a fost folosit iniţiaL Tre buie adăugat că, in seIia termenilor confucianişti care urmează, Del se .int.egrează perfect, căci in confucianism, cum am mentinat mai sus, el defneşte moralul prin excelenţă, calitatea oamenilor de a f oameni. · 8. Sau .subţirime", .insufcienţă", "puţ!nătate , (calitatea de a f) puţin" etc.
9. Şi aceşti doi termeni fac parte din vocabularul confucianist, desemnînd, -pIimu l, "credinţa, loialitatea" unui slujitor faţă de stăpîn şi a miniştIilor faţă de suveran, şi al doilea "sinceIitatea", încrcderea mutuală care trebuie să existe între doi oameni aleşi, între doi gen tilomi. Termenii mai apar de citeva oIi in text, o seIie asemănătoare care descrie degenerarea socială şi îndepărtarea de Dao regăsindu-se şi în capitolul 1 7. 10. "Puterea de a şti dinaint.e" se poate referi direct la practicile divinatoIii şi şamanice ale epocii sau la capacitatea premonitoIie pe care confucianiştii sustineau că i-o aduce indh;dului posedarea in cel ma i inalt grad a v:lrtuţilor predicate de ei. Una din cele Patru cărţ i (Si shu) care alcătuiesc celebrul canon confucian ist. anume Mijlocul (Zhongyong). afirmă în acest sens: "Urmind calea slncerftăţli absolut (', poti avea caIl, acita te de premoniţie ." (Zhongyong. 24) I l . "Floarea" este aici simbolul aparenţei şi al superfcialităţii, fi ind pusă in contrast mai jos cu "fructele" lui Dao . siJ:1?bol al escnVa . lului şi al concretului (termenul avînd, pe lîngă sensul de .fn!ct". şi pe cel de "real . realitate") . PotIivit lui Heshang Gong însă floarea" se referă la vorbe. care nu ating niciodată esenta lu i Dao, Iar "fnlctelc" . la credinţă şi sinceIitate. 12. Această frază fnală apare şi în capitolele 12 şi � 2.
. •
.38. 1
Locul potrivit pentru instituţiile umane
PIincipalul ( - "rădăcina") trebuie să
se
afle
286 deasupm
DAO DE JING
(
=
să
prtmeze) . iar secu ndarul
(
= .ramurtle") trebuie să
se afle de desubt. lucrurile esenţiale cad în seama suveranului. iar de taliile în seama miniştIilor. Mişcărtle celor trei armate şi folosirea celor cinci felurt de arme sînt nu mai manifestări se cundare ale Puterii (suveranului) . iar recompensele şi pedep sele. folosul şi dauna aduse oamenilor şi legiuirtle privitoare la cele cinci pedepse ( - feluri de mutilare a crtminalilor) nu sînt decît partea secu ndară a doctrinelor (de guvernare) . Ri tualurile. legile, măsurile . statisticile. relaţiile dintre înfăţişare
CAPlmLUL 38
1 83
şi titlul purta t ( adccvarea numelor l a rea lităţi unul din principalele demersu ri c on fuciani ste) . p rec um şi s t ab ilire a ge ne ralu lu i Şi a particularulu i sînt lu cruri cu totu l secun dare =
.
în re. Sunetele scoase de clopot.e şi de tobe cît şi po guverna doabele sînt. şi e le de pene sau de b lană ale i nstr ume n telor aspecte secun dare ale muzicii. Lacrimile. jalea.
veşmintele şi acop er ăminte le de cap fu nerare . precu m şi diferenţa dintre hainmo ele me simple şi cele solemne ( sînt purtate nte diferite ale doliu lui . care potrivit pr escri p ţîn i ilo r rituale) . toate acestea sînt feluri secundare de exprimare a durer ii . Aceste cin ci aspecte secun dare ( = ale lu cru r i l or me nţionate mai su s) necesită punerea în mişcare a spiritului şi intrarea în acţiune a puterii de judecată a oamenilor. şi de -abia apoi pot fi puse =
in
aplicare
.
Cei
din vechime aveau
învă ţă tură secu ndară. însă n-o aşezau l oc ( înaintea lucrurilo r e sen ţiale) [ =
.
. ..
şi ei
toată această
nicio dată
pe
primu l
]
A discu ta despre Dao ( = doctrina, calea adoptată în gu vernare) şi a nu ţine seama de ordinea (ca importanţâ.) a lu crurilor nu are nimic de-a face cu Dao . iar dacă o discuţie despre Dao nu are nimic de-a face cu Dao, cum o să poţi ( = într-o asemenea discuţie) să aj ungi la Dao (şi să-I pui în aplicare)? . De aceea, cel care în
vechime
îi luminau pe c�nalţi cu
pri Dao le vorbeau mai întîi despre Cer ( = despre natu raleţe , despre "de la sinele" lucrurilor) şi abia apoi despre Dao şi Puterea sa. De îndată ce Dao şi Puterea sa erau înţelese, ei le explicau ce înseamnă omenia şi dreapta judecată. După ce oamenii pricepeau ce înseamnă omenia şi dreapta ju de cată, îi făceau să inţeleagă rostul şi răspu nderile fecăruia.
vire la
O dată ce-i luminau şi-n această privinţă, ledintre vorbeau despre re laţiile nume şi realităţi) ; dintre înfăţişare şi titlu ( abia apoi, cînd şi acestea erau înţelese, despre capacitatea şi rolul fecăruia, apoi despre îngădu inţă şi iertare, apoi despre bine şi rău şi abia după aceea despre recompense şi pedepse. Cînd oamenii au priceput rostu l pedepselor şi-al recompen selor, cel ştiutor Şi cel neş tiutor şi-au luat fecare locul pe potrivă, cel nob il şi cel de rind au făcut cele cuvenite rangulu i lor, iar cel vrednic şi cel nevrednic tot aşa au acţionat, potrivit însu şirilor lor: fecare îşi avea rostul, potrivi t puterilor sale, şi fecare îşi avea numele pe =
potrivă. Folosindu - te de acest prin cipiu ( al ordinii de importanţă) , cei de sus pot f serviţi iar cei de jos pot fi îngrijiţi (de către suveran) şi, to t astfel , le poţi =
289
DAO DE JING
guverna pe cele interiorul, fără să
din
afară
şi-ţi
poţi
cultiva
te foloseşti de cunoaştere ori de in trigi şi planu ri Aqt fel te întorci la. naturaleţe). Aceacu statotu l la cele ale Cerului ( se cheamă . mărea!,<'l pace şi reprezint."i desăvîrşirea în guver nare . O cart.e veche spunea: "Ceea ce are realitat.e are şi nume. =
"
�
Cei vechi cu noşteau nume şi rea însă nu aşezau acestrelaţiile lucru din pe .tre primul loc ( = lităii nu -l, considerau primor dial) . Discu tind despre marele Dao , relaţiile dintre nume şi realităţi veneau abia pe al cincilea loc (în ordinea discu ţiei) , iar recompensele şi pedepsele de- abia pe al nouălea . A vorbi imediat despre relaţia din tre nume şi realităţi înseamnă să nu cu noşti principalul, iar a vorbi imediat despre recompense şi , pedepse înseaItlnă să nu cunoşti ce se află la înccput ( primf/lrdialu l) . ' Cei care merg astfel împotriva lui Dao ( nu respectă ordinea f rească expu să mai su s) şi rostesc asemenea vorbe nu pot guverna, ci se supun el înşişi guver nării altora. Cei care vorbesc imediat despre relaţiile dintre =
=
nume şi nu realităţi şi despre pedepse cunosc mai. instrumentele ( şi recompense metodele) guvernării, nu şi pe Dao ( principiudar l) al guvemăriL Ei potdefi pricepu folosiţi în Subceresc, nu sînt su fcient ţi pentru a se folosi ei înşişi de Subceresc ( - a guvema) . Asemenea oameni se cheamă sofşti şi sînt nişte oameni foarte părtinitOri. =
=
Zhuf1g zi, cap.
13
.Calea Cerului"
39 În vremu ri vechi iat ă cine a atins Unul l: Cerul a atins Unul şi s-a î n sen i nat pămîntul a atins Unul şi s-a liniştit: 2, spiritele au atins Unul şi- au deven it divi ne3 , valea a atins Unul şi s-a umplu t, cele zece mii de lucruri au ţltins Unul şi s-au născut4 dregătorii şi regel e au atins Unul şi-au aj uns conducătorii5 Subcerescului. Unul le face pe toate , să f e astfe l6; fără ceea ce-l face senin, Cerul s-ar ,
crăpa,
fără ceea ce-l face potol i t, pămîntul s- ar cutremura, fără ceea ce le face divine, spiritele s-arrisipi ,
fără ceea ce o umple valea ar seca, fără ceea ce le face să se nască cele zece mii de l ucru ri ar pieri7, fără ce ea ce-i face să fe preţuiţi şi sus aşezaţi8 dregătorii şi regele ar f răstumaţi . 9 -
,
De aceea cei mult preţuiţi din umilinţă trebuie să-şi facă
rădăcină
10,
iar cei sus aşezaţi din ce i de jos trebuie să-şi facă temelie I l . Prin unnare
dregătorii şi regele pe sine se numesc "orfanul'' "văduvu l" , "nevrednicul" 1 2; astfel îşi ei fac din u m i li nţ ă rădăcină, nu-i aşa? De aceea
DAO DE JING
cea mai mare laudă este lipsa de laudă l3: nu dori să fi preţu it precum jadul şi nici dispreţuit precum pietrelel4,
1. Literal , (sînt) :
.J n vremuri vechi cele ce-au obtinu t Unul
"
Gong consideră că Unul desemnează ..nefăptuirea , -copilul lui Dao". Marea majoritate a exegeţilor afrmă însă că Unul este un alt nume al lui Dao. Afrmaţia se cere nuanţată, pentru că Unu de semnează aici regula de unitate a natUlii, legea structurală a univer Heshang
sului, principiu l imperceptibil şi nenumit (cf. cap . 1 0 , 14, 1 6 etc.) a cărui in tuiţie vreme în capitolul 42 denu 'o are iluminatul. pe cîtă
meşte probabil haosul primordial şi nediferen ţiat, care nu este Dao, ci născut de Dao. 2. În loc de .liniştit" s-au mai propus şi .a-şi găsi pacea" sau .a se fIxa, a se stabiliza". Această ultimă traducere redă probabil cel mai bine sensul frazei , prin dobîndirea unităţii pămîntul c.1.pătînd o formă stabilă şi separinduse de cer. 3 Divinul" este acea calitate a spiritelor care le permite să fIe ceea ce sînt. caractenll lor sacru. Un alt sens al termenului este ..efIcace", iar în chineza modernă el intră în alcătuirea unor cuvinte precum .suflet." sau .inteligenţă, spirit" Spiritele" nu desemnează aici spiritele morţilor care locuiesc în ceruri , la curtea zeităţii supreme, shang di (ef. cap . 4), ci mai degrabă spiritele naturii. la care face aluzie şi capitolul 6. 4. Aceste două rinduri nu apar în textele de la Mawangdui şi nici în varianta foarte timpurie comentată de Van Zun (din dinastia Han) . Cîţiva exegeţi contemporani preferă să le elimine, însă. în opinia noas tră , ele se încadrează perfect atît în structura gramaticală simetrică a acestui prim pasaj al capitolului. cît şi în cea prozodică . În plus, .
•
.
.c
•
ele zece mii de lucruri" (în sensul de .oamenl. popor") realizează, impreună cu .dregătorii şi regele". o structură similară perechilor .Ce rul" / .pămîntul" şi .spiritele"/ .valea" de mai sus. eliminarea acestor rinduri distrugînd coerenţa semantică internă a pasajului. 5. O traducere literală a termenului zheng (echivalat de
DAO DE JING noi prin .conducători") ar fI .cei drepţi". S-au mai propus .model. exemplu", .cei care rectifcă şi pun în ordine", .pacifIcatOri" (urmind comentariul lui Heshang. Gong) criteriul. ,standardul" etc. 6. Am tradus potrivit .textului vechi" al lui Fu Yi, confrmat de alte douăzeci şi patru de variante şi. indirect. de comentariul lui Wang BI. Wang Bi consideră că această frază sintetizează sensul celor ex puse mai sus, în timp ce Heshang Gong o in terpretează ca o intro ducere la pasajul următor. Exegeza modernă şi contemporană ezită .
•
între cele două de lectură. deşi textele de lui la Mawangdui parposibilităţi a demonstra justetea interpretării Heshang Gong. Potrivit ma-
187
CAPITO LU L :l9
nuseriselor recent descoperite, fn17. ar t.rebui insă ciUtă: .Despre acest.ea, ajunse la extreme, se spune .,. " S-au mai propus şi echivalări de genu l·: .Acestea l-au atins", .Prin analogie (se poate spune ... )" etc. 7.Aceste ultime două rind uri nU .apar în t.extele de la Mawangdui, dar, ca şi mai sus, IIU le-am eliminat.
8. Potrivit
.textului vechi" şi altor citeva variante, acest rind ar
t rebui citit: .Fără ce-iaceasta) face să fiepconducătOI:i Subceresculul) şi ceea (prin reţuiţi şi. aşezaţi". Diferenţa faţă de varianta standard se datorea7..ă probabil tentaţiei simetriei pasajul prece dent. Prin .mult preţuit" am tradus tennen al cărui sens direct
(ai sus cu un
este .a fi ţinut la mare pret. a căpăta/a deţine o poziţie ' suspusă". importantă" şi, prin extensle, .nobil, persoană 9. Intregul pasaJ îşi schimbă complet sensul dacă citim potrivit manuscriselor de la Mawangdui: .De spre acestea, aj unse la extreme, :',e spu ne: dacă ar f intotdeauna ( .fără oprire. continuu") senin, Cerul (repede) s-ar crăpa, dacă ar f întotdeauna liniştit� pămîntul (re pede) s-ar cutremura ... " Aceas tă lectură ar duce la o indepărtare prea mare de sensul general al capitolului. Implicind că regula de unitate a lumii este un lucru periculos şi de nedorit. Este inţeresant de re marcat totuşi că lectura devine pOSibilă şi chiar preferabilă dacă nu legăm acest pasaj de cel precedent. subliniind fapt.ul că toate lucrurile "în t supuse schimbării şi că, dacă un lUCIU ajunge la o ext.remă, in mod fresc porneşte imediat catre cealaltă. Cum legătura dintre cele două pasaje este insă evidentă, am preferat lectura tradiţional a. În loc de .a (se) crăpa" s-au mai propus şi .a se strica", .a se =
se n.lpe", iar in 'loc dc .a se e ploda", ' cutremura" , şi .a .. a se dărima", .a fi indoit" etc. Ca şi mai sus, pasajul este rimat in rasturna",
.a
lJIiginal.
10.Am
separat pasajul fnal al capitolului de primele două, de
(';] ) e pare li fi legat in mod cu t.ot.u l artifcial ' prin aceea", Unii ('}:('geţiinter" consideră că aceast.ă legătură .de exist.ă însă, propunind pretaTl" care, dest.ul de o forţată: Dao este cclîn opinia noast.ră, este mai .umW dintre numere, unu (care e totuşi baza,
să arate aceeaşi umilinţă, pen tm a-şi putea păstra poziţia şi a f pentru supuşi ceea ce Dao este pentru cosmos. I l . Literal. . ... înaltul din (ceea ce) jos (se află) trebuie să-şi facă temelie." 12. Cel trei te rmen i sînt folOSiţi de suveran pentru a se autode semna Orfanul" sedevenind referă probabil la r�guli1e de succesiune, un prinţ munai la insemne moartea tatălui său . Prin , extensie, termesuveran nu l a aj uns să şi .slngur, singuratic". Sensul iniţial al celui de-al tradus de noi, prtn . este ărut sensul .puţin"doilea detennen, aici, prin extensie a ap.văduvul": de .lipSit deşi(soţie, văduV)". geza chineză a sugeratExe însă foarte devreme şi o altă lectură, .a fi lipsit de virtute". In plus, tennenul intră şi in componenţa unei expresii, .
•
188
DAO DE ,JI NG
fomie des înt îlnită în texl ele vechi, cu sensul de ,,(cel căruia îi) lipsesc (toate). nevoiaş1 11, cd ce arc nevoie de nl1 llte", cu referinţă tot la su veran.
de
Plin "n evred llÎC'ul" am echivalat două ca ractere. nega ţia lm unuată un alt lern1l'n . care ll pa re cu ma i mu lte gra fii, arc mai multe pm
nuntii şi mai 1 l l 1 1 l 1 e sensuri . Cu pronunlia gu şi grafia din varianta lui Heshang Gong. confirmata de alte opt varian te, telmeIlul arc- sen sul de .butuc de roată", sens în care aparc în ca pito lul I l . lată cum comentează Heshang Go ng: .( Expresia) "cel -ca re -nu-are-butuc» dc
se mnează metafOiic fa ptul că (suveranul)
nu poate 'să ne asemenea
butucu lui, care uneşte toal e spiţele (rotii)." Exegeza chineză a remar cat. pe bună drcptJ1te, că o asemenea interpret.are est.e mult prea for ţată, şi nici un comentator modem nu o unncază . Tot. cu pronunţia
gu, dar cu o grafic uşor modificată, te mlenul a fo st interpretat în cinci feluri diferite, trecu te în revistă de Li Shuihai'. b i nomul bu gu trebuind tradus: "cel Cllre n11 mai are nici o pozi ţie oficia lă" , .cel ca re arc un nume de rău augur" , "selavul, sluga: servi1.onll", ..cc l care arlunţă (pc cineva despre) moartea (unei alte persoanc)" şi "ccl rău, ce l lipsit de bunătate /virtu te" (acest ul tim sens apropiindu ·se de cel preferat de noi) . Li Shuihai demons trează imposibilit a tea filologică a unora dintre aceste lecturi şi completa incompa tibilitate a alto!'a, în c.ontexL După Li Shuihai, pe care l-am urmat şi noi, tennenul trebuie să fie pro nu nţat nou gou) , Cu lucnlaceastă confirmat celt'brul exeget din dina ' şi de stia Tang, Lu(sau DCll1ing. pronu nţie, sintagma noaslră are sensul .cel carc nu hrăneşte (poporul) " sau , cu alte cuvinte, nu este sll l1c1ent de ."Tednlc· pen t.ru a fi suvera n . În acea stă acceptiune, cu
această grafie şi eu acea s !';i pronunţie, termcnul, precedat de
negatie, apare în numeroasc texte vechi şi,
după cum afrmă atit. Li Shuihai
cit şi Erkes, o origine dialecra lă (din statul Chu , presupusul loc
de
llilştere al lui Lao zi) a expresiei esie foarte probabilă.
1 3. Fr-.aza acea sta a suscitat num eroase ('cmcnl.arii şi exegcze' , în- 1 11l ciI.. pe lîng.'i lec1 11m unnată d e n oi , este la fd de posibilă şi alta: '
. De aceea, (Oricît de) bine am calcula (partile miui) car, nu avem ( nu fac cî t) un ca r. " Partiza nii lecturii l.lml ate de noi aduc ca ar
.
�
gu me n te coment.'lriul lui W
Hesha ng
Go ng,
majorita1.e pc
prezenla
el
va rian telor,
unei
<;t nlduri
pc
cOl11<'ntari ul
lui
ascmăm'i toare
în
textul
HuaiJlan zj, pe textul 13 dc ia Mawilllgdui că această
difcren l.ă
e lC o
Dac:1 menVonăm fa ptul
de lec1.urcl se drltoreaza practic unei
di lcren�e
gra ficc minore între doi termeni omofoni. devine cvident fa ptul că olice încercare de a stabili o versiune dcfinit ivă este sort i tă să rămînă o
Si.l1plii incercare . Am prefera t sa citi m în spiri1 ul comen tariu lui lui
Wang I3i, Încercind să nu ne înde părtăm de sfera sema ntică a rîndu rilor an terioare. in plus , o op1)une în favoarea cdeila lto lecturi ar pu-
18 9
CAPITOLUL :39
t ('a să dea acest ui sf l-şil de capitol o uşoară te ntă budist ă (rema reat ă de Wilhellll şi de Waky) . ceea ce nu <,ste cazu l. in con tex t. Nuanţele surplinse de exţgc ţii care urmează o lect ură similară eelci preferate dc noi sînt şi cle destu l de nu mero as e . Iată cîtcva echi valări: "Cel care calcu lcază laudele primite nu va primi nici o laudă"; . .Cel ce caută lauda în toate felu ri le / în mod excesiv nu o va găSi"; .CeI care este cel mai demn de laudă nu are nevoie de vreo laudă" etc.
14.
Prin
"preţuit"
şi
"dispreţuit"
am
tradus
două
onomatopee
care imită sunetele produse de jad şi de piatră la atin gere . Diferenta cali ta tivă pe care o marchează cele două onomatopee a fo st redat.'i şi prin perechi de tipul "rar" vs. "comun", "superior" vs. "inferior" , "frumos· VS. "urit" etc . Am preferat o relaţie de coordonare intre cele două fraze , potrivit. comentariilor lui Wang Bi şi Heshang Gong_ A citi precum Wing-tsit Chan şi Lin Yutang - "Rather than j ingle Iike the jade, rumble Iike the rocks· - nu pare a f în spiritul capitol u lu i. Lecţia pe care o dă acest pasaj fnar este că adevărata Cale este calea na t urală, c.a lea echilib rului ,
supravicţuirea datorîndu -se în primul
rind cvit.'irii extremelor de or ice fel.
39.1 Puterea
lui Dao
Xi Wei ( = suveran mitic) l-a atins ( = pe Dao , Unul) şi ast fel a potrivit Cerul şi pămî ntul. Fu Xi ( = împărat mitic, cel care a descoperit principiul mutaţi.ilor lui Yin Şi Yang) l-a atins şi astfel s-a unit cu mama suflării originare ( a aj uns pînă la originea universului) . Carul Mare l-a atin s şi niciodată nu s-a îndepărtat de la locu l s ău (fIx) _ Soarele şi luna lau atins =
şi niciodată nu s-au oprit din mersul lor necontenit. Kan Pi ( spirit al munţilor) l-a atins şi şi-aalgăsit culcuş în muntii Kunlu n. Ping Yi ( = spirit apelor) l-a atins şi astfel rătăceşte prin Hiul Galben. Jian Wu ( - spirit al , munţilor) l-a atins şi astfel sălăşluieşte pe muntele Taishan . Împăratul Galben l-a at ins şi astfel pe nori s-a suit pînă la cer ( a devenit nemu ritor) . Zhuan Xu ( = nepot al Împăratului Galben) l-a atin s şi astfel şi-a lu at drept sălaş Palatu l Întunecat; Yu Qiang =
�
( = spirit al mării din nord) l-a ati ns şi astfel a devenit mai mare peste Polu l Nord. Regina mamă a vestului ( zeiţă ne muritoare) l-a atins şi astfel s-a aşezat la Shao Guang ( munte sau peşteră) ; nimeni nu-i ştie începutul şi nici sfîr şitul. peng Zu ( Matusalemul chinez) l-a atins şi =
=
=
a trăit de pc vremea
prtnţi
(
=
lui
You Yu pînă în timpul celor cinci
şap
te sau opt sute de ani) . Fu Yue l-a atins Şi as tfel a devenit lu i Wu Ding ( = rege din dinastia ministrul Shangl . cuprin zî nd tot Subcerescul sub stăpînirea sa. Apoi. in trăsura con-
DAO DE ,J ING
s tel aţ ici Dong Wci şi mînînd constclaţia ,Jj luat locul printre stelele cerului . Zhuang
39.2 Cum
zi.
Wci . şi-a
cap . 6 "M arele strămoş şi maestlU�
trăieşte în lume un Înţelept
Ran Xiang a
atins mijlocul cercu lui în care toate
îşi găsesc împlinirea . noştea Preschimbîndu-se laolaltă oIi cu prezentul lucrurile. el începutul. sfrşitul şi . nu în cu această schim bare neîntreruptă. era unu cu ceea ce e dincolo de schimbare. 1 ) Pentnl înţelept nu există Cer şi nu există ...
oameni ,
în
cepu tu l însuşi nuale există. la fel cum nu exstă nici lucruri: lumii întîlneşte nicielo cu piedică. şi merge la un loc şi nu prin fece faptă aduce împlinirea (lucruIilorJ , fără să dea vreo dată greş. Zhuang zi.
cap. 25
.Zeyang"
40 Întoarcerea este mişcarea lui Dao 1 , slăbiciu nea este felul în care se vădeşte Dao2 . Lucruri le din Su bceresc se nasc existenţa se naşte
din existenţă , din nonexistenţă. 3
În textele de la Mawangdui. ordinea capitolelor 40 şi 41 este in" versată.
1. Cîţiva
exegeţi
contemporani
preferă
să
citească
termenul Jan2 ' .înt.oarcere". , cu sensul de .invers, opus", prima frază a capitolului t rebuind în acest caz echivalată: .(Evoluţia/ schimbarea /mişcarea în direcţia) opusă este mişcarea lui Dao". Capitolul nu pare însă a f centrat pe expunerea unei dialecticl cu rezonanţe hegellene (precum C'.apitolul 2, de' exemplu) , ci încearcă mai degrabă să descrie un aspect al lut Dao, ca regulă evoluţiei lucrurilor: cele zece mii de lucruri, cărora Dao le dă naştere, ca "mamă", evohiează pe baza .Puterii", funcţiune a lui Dao, spontaneitate care le asigură evoluţia potrivit coordonatelor lor ontice, numai pentru a se întoarce , la sfrşitul de venirilor succesive pe care le -au cunoscut, la Dao, starea de dinainte şi de după finţă, pent.ru. a se naşte din nou . Acest ciclu etern de naşteri şi renaşteri presupune o mişcare circulară in care punctul In iţial şi cel fnai coincid. Numind mişcarea lui Dao .întoarcere", ca p i tolul se concentrează asupra regresiunii în nefinţă, şi nu asupra intregului ciclu, find în acest fel apropiat ca sens de capitolul 16 (.lucrurile, multe ca fru n7.a şi ia rb a , se întorc, fecare, la inceputuri") . În plus, tr ebuie spus că in celelalte capitole din Dan De Jing in l ' a \'(' a p a re
Ja n2
! ennenul
.opus", I ' cr;a ce poate con stitui
lecturii
are
sensul de
o
dovadii suplimentară
"in toarcere ", şi nu de
in
favoarea
prefera t ;"l de aillnJnteri d(' majoritatea exegeţilor. btJ I 1 3 : ;',-,ducere a terlIlenului yong, echivalat aici
2. Cea nlal prin
, I d în care
se
vădc,, ? : c " ar n proba bil .fu n c ţ iu n e "
ca rI" .' lllanifestă" noi
TerrnC'illll mai apare de citeva ori in Dao De Jing,
I r:l 0ucîndu-l lrcc" enL
manie
sau .manieră în
pl"in
.folosinţă".
Această frază .
descrii nd
, ',
cl e
manifciila re
'1
lui
Dao.
se
con ee i 1t.rează as upra efcaeitălii
po " ce se act.ualizează. si n tetizind i r ' ( ' lj ile fa '/Olite' ale t ext ului : peIllm a pu t.ea să evolueze potrivit datelor 1 , , ( Il iltura!e, toal e lucrurile trebuie să inccI"ce să ăs treze
I l ' l lt ialului in mpO l'! cu c('ea
una
din
192
DAO DE JING
şi spon ta nei1 atm in iţială (cu care au fost. înzestrate de către Dao) , pot cllţia litatea exist.enţei, Puterea, care se poate insă pierde cu uşu rinţă în momentul .lilptuirii", al manifest ării ei in acte contrare pro priilor concli1ioll i\ri nat urale. înflo resc şi-apoi imbăt rincsc"
În acest sens,
faptul că .Iucrurile
(cum spun ('.apil olele ��O şi 55) ori
metafora copilaşului care rămîne mereu alături de Dao sînt ex1rem de relevante.
3. Ace
st e rinduri sînt de obicei puse in legăt ură cu prime le
fraze din capitolul 42: .Dao a născut Un ul, Unu a născut doi, doi a născut
trei, trei naşte cele zece mii de lucruri", ceea ce a dus la
aparitia celor mai diferite interpretări. Astfel, pentru Van Zu n, din
exeget
dina stia Han , spre exemplu, Dao este nonexistenţă completă,
"vidul \idului", şi din I se naşte Unul, echiva lent cu Putel-ea sau vidul, simu ltan exi stenţa şi nonexistenţă. Unnează stadiul dc doi, iden tilic.at printre al tele cu o "nefiinţă a nefiinţei", şi apoi trei sau (din nou) noncxist.enţa. Zhang Songru cit ea7.ă această frază, tipică pentru
Van
2un: .Viaţa celor zece mii de lucruri îşi are originea in vid ( Unu) şi începe din nefiinţă ( = trei) ." - Wang Bi construieşte şi el o metafizică extrem de convingătoarc. pornind de la cel doi tenneni. Cum
wUl
nu poate
f
WU / ,
"noncxistenţă", şi
you.
"existenţă".
separat de !JOLL, fiind. aşa cum scrie Isabelle
Robinet ( 1 977 : 75). "ce que le silence esl. ă la pa role ". Wang Bi vede intre ele o relaţie de perfectă complementa ritate: prin you, iar
you
sfirşilul întregii fiinţe
e.ă
"Dao pen tr u Wang
BI.
este
WUl
se manifestă
îl exprimă pe wu / . care este în plus originea
(you) .
şi
Cum. pe de altă parte. se afim1 .t exp lici !.
o denllm ire a lui
wu/ ".
devine evident. faptul că
aşa cum scrie aceeaşi lsabelle Robinet. tăcerea nu inseamnă
numai inversul vorbirii. ci şi ceea ce vorbirea nu poate să exprime. ceea ce se află (!incolo de vorbe şi dincolo de orice deteml inare. As tfel. dincolo de simpla fcnomenalitate. a cărei structură este descrisă cel mai bine prin perechi wud you. se află Dao sau IVli/ . principiul infinit. nelimitat, nedefinit, care se manifestă tocmai prin aceste perechi. Cită vreme răm înem în sfera fenomenalului. spune Wang Oi. Dao poate f şi perceput şi neperceput. şi latent şi actualizat. şi numit şi nenumit. Pentru a desemna insă ceva a cărui legătură cu fenomena lul este ex-. trem de slabă. Dao ca principiu ll101enal şi imanent, singura denu mire potrivită rămine negaţia
(wu/ ).
gra d maxim . de abstractizare.
in acest sens, Dao aj unge la un
devenind întru
totul imposibil
de
cir
cumscri s: poate din această pricină Wang Oi însuşi czită. in troducind diverşi termeni al l.ernalivi (de ge nul .rădăcină a nefiin ţei" sau .ramurl ale fiinţei")
şi resim ţind
continuu caracterul inadecvat al temlinologiei
pe ('.are o foloseşte pen tn l exp rimarea acestei intulţii tulburătoare. . Alte exegeze propun o identificare a lui Dao cu "Marele incepu t" al universului, vid ul primordial. "Nimic·.
wUl'
din care a apărut
hao su l. Unul sau you. care, divizindu-se şi căpătînd coerenţa fundamen tală sau annonia . a produs lumea în fonnele definite ale celor zece mii de lucruri.
Lectura poate
f
susţinută şi printr-un pasaj
din
CAPITOLU L
305
40
.În M a rek Î l l CCpu l. a C'x i sl a l. nonexistcll �'1 , iflr non exist.en1.a " l i fl \' ea lIl UI1f>, De a ici a ap
I I l il i cc
din capit olul
42,
pr op u
ne
o ide nti fica re a lui ll'Uj cu
IVumiilg, "
Jlel l um itu l, cd ffiră de nume" , şi a l u i !Jou cu you 17:ing,
nwni tu l , cel
Il lzestrat cu
pentru ,Jiang cei do i termeni , l l'semnează perioade distincte care ni
llIi c nu e xis t a, deci
nici
nume",
din
numele,
Trebuie
însă
spus
.
ca.
ist oria universului, cea în
respect iv cea a a pariţiei
oamenilor ':L evident. şi a numelor. Astfel. unei epoci nedefnite şi necunoscute, denumi tă wu sau wuming. i-a urmat p erioa da (you sau, youming) în ce ca oamenii re şi -a şi-au făcut a p a r i ţ ia specia umană De îndati pi erdut naturaleţea o riginară şi au abandonat int.uitia în favoarea ra1, 1 l Ulii ,
au
apănlt şi numele şi .
o dată
CII
ele.
diferenţele
între lucruri.
•
" T a ce a condus la conştient izarea existenţei celor zece mii de lucruri. ( a rc. deSigur. existau şi mai înainte. , Feng Youla n c o n sili e ră şi el că UlUj şi you trehuit'
echivalaţi prin "iienumit" şi .numit". sau mai dt'grabă plin .nomahW şi .ino m ab i1 ". " � ii că în aces t sens Dao est.c echivalent cu IVU l' datorită lipsei sa le "
0mplete
de
rletelm inare.
Preceden ţa sa faţă <;!e exis ten
ţă nu trebuie i n să înţeleasă în sen s mitologic. ci strict logic. Este frească
presu pu ncrea. susţine Feng. că toate fin ţele vin din finţă şi că. f inţa există că inanintea f in ţelor. Este la fel de firesc însă să considerăm e finta , Dao. nedeterminat.ul , precede finta. care presupu ne determinarea şi defnirea. Pentru a încheia această prezentare. trebuie spus că. după ştiinţa noastră. doar doi exegeţi. Xu Fancheng şi Wilhelm. au îndrăzn� it să se abată de la traducerea standard a acestor fraze Primul a citit: .Lucrurile din Subceresc se nasc în ( = în locul în care există) finţă. fl i n ţa se naşte în ( = în timpul în care există) nefinţă". iar sinologul german a interpretat în sens teleologic: .Lucrurile din Subceresc se nasc intru finţă. finţa se naşt.e întru ne finţă. " In ceea ce ne priveşte. am pornit. în interpretarea acestor două fraze. de la mai multe premise. atit flozofce cît şi flologice. Astfel. este ştiut că existenţa şi nonexistenţa nu desemnează. în nici unul din textele flozofei chineze. ceva similar Fiinţei şi
CAPITOLU L
40
306
Neantului. în sen sul în care înţelegem noi aceşti termeni. You şi WlL j se referă întot deauna la stări ale individului sau ale lumii. putînd f descrise ca o sumă de atribute şi determinări specifce. precum numele. forma. ma ferialitat.ea şi aşa mai depart e . Acest lucru se datorează nu afara nwnai lwnii tapt ului că flozofa chineză nu proiectează nimic în pînă şi extrem de ahs tractul .principiu" (li5) al neoconfucianişj:ilor este un eaz în speţă - . ci şi dublului sens al celor doi termeni care. ca verbe. cum sînt folosite curent. înseamnă .a (nu) exista". cît şi .a (nu) avea" ; astfel. o traducere la fel de posibilă. la rigoare. ar f şi .ceea ce (nu) are"
(formă. nume etc.) .
DAO DE ,J ING Pc de ill 1ii pil rte , un pasaj din ZhuQJlD zi afirmă dar: "Cele zecc mii de lucn lri
" mf
40. 1
Mişcarea in directia opusă este mişcarea lui Dao*
.. '" Cele zcce mii de lucruri sînt iden tice (răspunse Spiritul Mării din Nord) : care c scurt şi care e lu ng? ( = numai prin raPQ!:!area la standarde relative lucru rile devin . diferite, căci pentru Dao toate sînt unu) . Dao nu are început ori sfrşit. Însă lucrurile au viaţă şi moarte şi nu se pot bizui pe sine ca să se împlinească: cînd goale . cînd pline . ele nu sînt stăpîne pe forma lor. Anii trecu ţi nu pot f aduşi înapoi. iar timpul nu poate f oprit: creşterea şi dcscreşterea, la fel plinu'l şi vidul. de cum sfrşe sc încep din nou . Din această pricină vorbele mele se referă la regula Marelui Înţeles şi discută principiul celor zece mii de lucruri. Viaţa tuturor lucrurilor se aseamănă cu galopul şi goana calului , în care fecare mişcare aduce cu sine o schimbare Şi fecare clipă o nou ă mişcare . (M-ai între bat) ce trebuie să faci şi ce nu: lasă-te supu s prefacertlor tale naturale." ZhWlf!g zi, cap.
17 "Şuvoaie de
toamnă" * Lin Yutang consideră că jan2 trebuie citit ca avind sensul de "opus", şi nu cel de "intoarcere". şi ilustrează în consecinţă. De regulă. cînd lectura noastră a fost diferită de cea a cunoscutului sinolog. nu am tradus pasajele din Zhuang zi selectate de el. care sînt relevante în asemenea cazuri pentru interpretarea sa. nu şi 'pentru a noastră. Cu toate acestea, facem aici o excepţie. datorită frumuseţii
pasajului citat
309
CAPITOLUL 49 40.2 Originea lucrurilor. Evoluţia finţei din
nefinţă
Ran Qiu il întrebă pe Confueius : . E cU pu tinţă să şt im ce cra înainte de Cer şi pămînt?" nE cu putinţă. răspunse Con fueius. trecutul este asemenea prezentului." Ran Qiu nu ştiu ce să mai spună şi se retrase. însă a doua zi îl văzu din nou pe Confuciu s Şi spu se: "Ieri , cînd am întrebat dacă e cu putinţă Sh ştim ce era înainte de Cer şi pămînt. Maestnll mi-a răspuns: .E cu putinţă . trecutul este asemenea prezentului .» Ieri mă luminasem cu privire la spu sele dumneavoastră. însă astăzi mă aflu din nou în întuneric. Î ndrăznesc să vă întreb ce aţi vru t să spuneţi." "Ieri te-ai luminat pentru că spiritu l tău a pricepu t dinai n te vorbele mele; astăzi te afl i in întuneric pen tru că le cauţi înţelesul fără să-ţi foloseşti spiritul. Nu există trecu t. nu exis tă prezen t. nu există început şi nu există nici sfrşit. E -cu pu tinţă oare să existe copii şi nepoţi dacă nu au existat copil şi nepoţi ( - fecare este copilul şi nepotul altcuiva. specia umană nu porneşte de la un cuplu primordial) ?" Ran Qiu nu mai zise nimic . Confucius zise: "Te-ai oprit. nu mai ai ce să răspunzi. Nu viaţa face moartea să se nască ( nu este cauza ei) şi nu moartea face viaţa să se stingă. Oare viaţa şi moartea nu depind de altceva? Fiecare are ceva care-o face să fe de sine stătătoare . Să existe un lucru născu t înainte de Cer şi pămînt? Ceea ce face lucru rile să fe lucruri nu este el însuşi un lucru . Nu se poate aj unge la un lucru anterior apariţiei lucrurilor. căci şi inaintea acestuia se află lin lucru . Şi dacă şi inaintea lui se află un lucru . aceasta ( incercarea de a găsi o cauză primă) este fără de capăt." .
=
=
Zhuang zi. cap . 22 "În ţelepciunea călătoreşte in nord"
41 Cînd omul l su perior au de de Dao, cu sîrguinţă-I urmează2; cînd omul de mijloc aude de Dao, îi pare că e şi că nu e3 ; cînd omul inferior aude de Dao mult rîde de el4 căci de n-ar rîde Dao n-ar meri ta să fie socotit Dao5, De aceea spune-o vorbă veche6: "Calea7 luminoasă pare-n tunecoasă, Calea care merge-nainte pare a duce înapoi, Calea netedă pare-a f plină de hîrtoape8, Puterea superioară se aseamănă văii9 , alb ul desăvîrşit pare-a f negru 1 0 , Puterea cuprinzătoare pare-a nu fi de-ajuns, Puterea trai nică pare slăbiciune l l , adevărul simplu pare nestatorni cl 2• pătratul cel mare nu are colţuri, uneal ta cea mare tîrziu se-ncheie de făurit, muzica măreaţă are sunetul slab , Marea Imagine formă nu are l3, Dao se ascu nde în nenumire 1 4," Şi totuşi, numai Dao se pricepe să- nceapă şi se pricepe să-mplinească, l5 Acest capitol precede capitolul 40 în textele de la Mawangdui.
1.
Am tradus prin .om" . şi aici şi în rindurile următoare, termenul shi;z gentilom" cavaler". Este vorba de membrii unei clase interme diare. inferioară grupu lui care deţine puterea. dar deasupra oamenilor •
•
•
•
de rind: shi2 erau antrenaţi ca războinici. participau la l;tualurlle re li ioase I erau buni cunoscători ai co u8ului tradi ional de texte
CAPITO LUL 4 1 ist Olicc şi flozofce . Tcmlen ul a mai fost. ech iva lat
"sage" (Wil helm). ..schola r·· (Erkes) . "st.udent." (D . C . Um) etc.
312 şi prin
2.
Termenul xing, echivalat de noi prin "a unna", are sensu l iniţial de "fi mergc ", prin extrapolare aj ungi nd să Însemne şi "a practica, a pune în aplicare" (o doct rin ă, o învăţătură) . Probabil că sensul iniţial al termenului se păstreaZ<� , la fcl cum Dao de.semnează, aici şi mai jos, atit doctrina daoista cît şi Calea, drumul pe care "se merge".
3.
Fraza a mai fost echivala tă şi prin "uneori crede în el. alteori se îndoieşte de el" sau "uneori îl pastrează, alteori îl pierde". 4. Potrivit "textu lui vechi" şi unei alte variante, aceste ul time două rinduri ar trebui echivalate : "cind omul inferior aude de Dao (consi deră) că este (ceva) vag/ nedefnit/ (un concept, o doctlină) fără sens şi (în plus) ride de el". Numeroşi exegeţi contemporani preferă una din aceste variante, în oric.are din ele fr� reluînd simetric structura similară din rindul doi. Unul dintre primele texte bud iste chineze, TIn latul despre risipirea indoielilor (Li I/Un lun, cunoscut şi sub numele de Mou zi) . care datează de la sfrşitul secolului 2, cît şi un celebru text despre alchimie : de inspiraţie daoistă, Cartea maestrului care păs trează simplitatea (Bao pu zi), datind de la începutu l secolului 4, eo n fnna această lectură. Textele de la Mawangdui, cu mult anterioare, o infnnă însă, şi de aceea am preferat să unnăm variantele standard. Sau "(Dao) nu ar f potrivit să fe (socotit) Dao."
5. 6. Unii
exegeţi au considerat că sintagma echivalată de noi prin "vorba veche" (literal, "o spunere (de mult) întemeiată/ stabilită") ar desemna în fapt tiliul unei cărţi, astăzi pierdută, căreia ii sînt atri buite rindurile care urmează. 7 Calea" este, desigur, Dao . La fel ca şi Waley, am conSiderat că t.extul şi-ar pierde în mare măsură poeticitatea dacă am lăsa netradus t.ermenul Dao, aşa cum am făcut-o în celelalte capitole din Dao De Jing. Este interesant de remarcat că jocului continuu între sensurile concrete şi abstracte ale termenilor din prima parte a capitolului îi unnează o abstract izare treptată, care culminează în afnnaţia: "Dao se ascunde în nenumire. " .
•
313
CAPITO LUL 4 1 Pentru temlenul echivalat de noi prin "plin de hîrtoape" s-au mai propus şi "accidentat": "care urcă şi se ridică" , "noduros", "cate gorie" - potrivit variantei lui Heshang Gong unnată şi de Cleary. rin dul ar trebui cit it: "Dao care egalizează pare a categoriza" (1) - etc. Unii exegeţi preferă să citească primu l tennen din fecare din aceste ultime trei rinduri ca un verb. echivalînd: "Cine se luminează întm Dao pare a se afla în întuneric, cine se apropie de (înţelegerea lui) Dao pare a se retrage ( a se îndepărta de el) . cine merge pe Calea cea netedă ( ('.are uneşte toate diferenţele etc.) pare a merge pe o cale accidentată ... " Lectura. deşi posibilă. nu pare şi probabilă. căci astfel se pierde simetria gramaticală cu rindurile care unnează.
8.
=
=
mAo DE JING În ,t.ext.u l vechi ŞI In alte zcce variante ordinea ultimelor două fraze este inversată. Acest. prim terţcl. rimea ză Îil OIiginaI. find unnat de alte două terţcte rimate şi de un catren , de asemenea rimat. 9. Sintagma tradusă de noi prin ,Puterea superioară" apare şi la inceputul capitolu lui 38, unde am echivalat prin ,cel cu multă Pute re". Potrivit. lui Wa ng Ei. valea este un simbol al vidului. in timp ce Heshang Gong o consideră un simbol al umilinţei . find locu l in care se adună toată murdăria din Subceresc. Jia ng Xichang acceptă am· bele interpretări. deşi, din perspectiva întregului capitol. cea a lui He shang Gong pare mai potrivită. 10. Prin ,desăvîrşit" am echivalat termenul daj . ,mare. măreţ", care apare şi in frazele următoare. Albul este simbolul gloriei şi al onoarei, iar negrul - al umilinţei şi dizgraţiei (vezi şi cap. 28, nota 5). Tennenul tradus aici prin ,negru" are de altminteri sensul iniţial de ,umilinţă". Unii exegeţi consideră că textul, în varianta standard pe care am urmaf-o noi, este corupt, întrucit structura celor trei fraze care încep în original prin Dej Puterea". este întreruptă de această · frază . De aceea, ea este de obicei Introdusă după rindul .adevărul simplu pare nestatornic", alăturindu-se celor patru fraze care urmează şi care în cep toate prin caracterul daj mare". Astfel. după trei fraze care con ţin caracterul Dao, ar urma alte trei care încep cu Dej , încă un rînd, izolat (.adevărul simplu pare nestatornic"] , şi apoi alte cinci care incep prin da j. Această rearanjarc este într-adevăr mai lOgică, însă Zhang Songru , primul exeget care a propus-o, nu are dreptate cînd susţine că rima fnală se păstrează în urma acestei modifcări, aşa cum se poate demonst.ra apelînd la monumentala Grammata Serica Recensa a lui Karlgren. Structura rimelor fnale ale Iindurilor care alcătuiesc această maximă citată de textul nostru este destul de simplă, find de tipu l: aaa, bbb. cec, dddd, însă orice alterare a ordinii frazelor impietează şi asupra ei. În plus. textele de la Mawangdui confrmă şi ele ordinea Iindurllor din variantele standard , ceea ce poate constitui un motiv suplimentar pentru a nu Interveni in nici un fel asupra textului. I l . Numeroşi exegeţi contemporani preferă să citească. în loc de .trainic" , un termen omofon cu sensul de vîguros", care marchează mai bine contrastul cu .sIăbiciune". În legătură "
•
•
•
.•
•
cu acest din urmă termen, Heshang Gong propune o glosă care, deşi flIologic este în dreptăţită. e greu de urma t: .a fura"; intregul rind trebuie atunci echi valat .(Dao şi Puterea celui ce are o) Putere trainică par (să poată f) furat.e". Wang Ei glosează şi el acelaşi termen prin ,a însoţi (hoţeşte) ". comentind: .Cei care au o Putere trainică urmează frea lucrurilor. nu întemeiază şi nu întreprind (nimiC) . De aceea par să-I însoţească ho ţeşte (pe Dao) ." În general, traducătorii preferă o lect.ură similară cu cea aleasă de noi. nuanţînd prin .indolenţă", .apatie", .lipsă de soli ditate" etc.
CAPITOLUL 41
12.
Aceasta este una din cele mai ambigue fraze ale t. extului, di Icrcnţele de int .erpretare fiind exl rem de mali. Prima problemă pe care () pune acest rînd este cent rată pe relaţia gramaticală dintre primii doi termeni: 7.hi,/, tradus de noi prin .simplu", şi zllen, echivalat prin .,adevăr". Noi am considerat că primul termen trebuie citit ca un de lerminant însă
adjec1ival
al
cclui
doilea;
de-al
alţi
exegeţi
susţin
că
este
vorba de UII detenninant subsl.antival sau preferă să citească o relaţie de coordonare între cei doi temleni. Această pluralitate de lec turi este posibilă şi datorită polisem iei destul de extinse a fecăruia. Astfel. zhi4 poate înse mna .substanţă", .obişnuit. simplu , fresc", ..esenţă, natură, caracter intrinsec" etc. , iar zhen are şi el alte
cîteva sensuri, precum .esenţă, natură originară, adevăr al frii", .real, au lentic", .şters (despre culori)" etc. Î n plus, Liu Shipei, un exeget de la sfîrşitul ultimei dinastii, a sugerat că zhen ar f o formă alterată a caracterului Dej, .Putere", ceea ce complică şi ma] mult lucrurile. Nici ultimul caracter al rindului nu este prea uşor de interpretat. mulţi exegeţi considerind că o lectură într-unul din sensurile sale di recte - .schimbător", respectiv .fluid" - nu este posibilă şi propu nînd alte interpretări. Iată cum a mai fost echivalat acest rind: .Omul c.are are Puterea lemnului nelucrat ( = simplă şi naturală) pare impur f?i murdar" (Jiang Xichang); .Puterea plină pare a f goală" (Gao Heng); .Puterea
curată
Guying);
.Sim
şi
simplă
plitatea
şi
pare
a
f
puritatea
ca se
noroiul"
(Chen
aseamănă
cu
murdăria" (Zhang Songru); .Pu terea simplă, pare a f prostie" (Sha Shaohai, Zhu Qianzhil; .Pure substance seems fluid" (Paul J. Lin); .Natural simplicity is Iike Incon stant" (Erkes); .The subsl.ance appears to be changeable" (Wing-tsit Chan); .Pure worth appears like contaminated" (Lin Yutang); .The genuine in substance appears hollow" (Ellen M. Chen); .Plain truth seems suIlied" (Mair); .Simple honesty seems changeable" (Cleary) etc. În lectura noastră, conflictul
am încercat să redăm cît mai exact
in tre esenţă şi aparenţă pe care este construit
întregul capitol. 1 3. Toate aceste patnl rin duri încep, aşa cum am menţionat mai sus, prin acelaşi caracter, daI' .mare" sau .mărer. Fiecare din aceste fraze se referă probabil la Dao , textul părind să sublinieze lipsa de detrrminări limitative şi restrictive ale lui Dao, care cuprinde tot spa ţiul şi timpul. fără să poată f perceput. Potrivit lu i Heshang C'.nmg insă, frazele se referă la diverse calităţi ale oamenilor, corectitudinea, insuşirile şi calităţ)le înalte, simplitatea etc_ Expresia .Marea Imagine" apare şi la începutul c.apitolului
35.
14.Sau:
.Dao
este
ascuns
şi
nu
are
nume",
lectură
preferată de unii exegeţi contemporani, prin simetrie cu rindurile anterioare. Nu meroşi comentatori consideră că acest rind reia sintetic sensul tuturor frazelor precedente şi nu numai al afrmaţiilor anterioare, ceea ce pare foarte probabil.
15. Am
parţial
f?i
citit potrivit textelor de la Mawangdui, confrmate de unul din manuscrisele din dinastia Tang,
descoperite la începu-
DAO DE ,)ING
lui secoluhti in urmeze vminutele ajute/să dea şi să împlinească."
grotelc dearla11:DunhwlI1g. leclură r-ilT să stnJlr!nrd "Şi totuşi ODao se pricepe
41.1 Albul desăvîrşit cuprinzătoare ·
si
pare-a fi negru. �terea
..
r.
pare-a nu fi de-ajuns"
Yang Ziju mergea înspre sud către Pei, iar Lao Dan ( Lao zi) călătorea .înspre vest. către Qin; se întîlnir:'i în apropiere de Liang. în timp ce mergeau împreună, Lao zi îŞi rid ică pri virea către cer şi spuse, oflind: ..Am crezul la început că mai poti să primeşti eevş. Învătătu ră de la mine ( = mai poţi f edu cat/ instru it) , dar acum îmi dau seama că nu e aşa." Yang Zij u nu-i răspun se, însă cînd aj u n se ră la han îi =
.
oferi un lighean
Ctl
apă ca să spele pe miini, un ş tergar şi un
piep tenc şi apoi. lăsîn du -şi încălţ.;' rile la. uşă, veni în genunchi pînă la el şi-l întrebă: �Mai înainte am dorit să-I rog nu pe aMaes tru (să-mi ofere o explicaţie), în să Maestrul avut clipă de' odihnă pe drum, aşa Încît n-am mai îhdrăznit (să vă de ranjez) .
Acu m,
aş ruga să-mi spuneţi ce greşeală este
am
mîndru Şi semeţ. Cine ,Albu desăvîrşit pare-a pare-a lnu f, de ajuns •. " Yang Ziju
că aveţi
săvîrşit."
o clipă
de odihnă,
Lao zi zise:
�
v-
C hipul tău
să se-nsoţească cu tine? f vrea negru Puterea cuprinzătoare
ar
,
se schimbă la faţă de
ruşine
şi
spuse:
cu
�Ascult
respect porunca voastră!"
La venire ( cînd sosit la han, un alături de Lao zi) , hangtul îi ieşise în aîntîmpinare, bătrîn ţinuse pentru rogoj ina ( = ca el să se aşeze) şi nevasta acestuiael îi ţinuse prosopul şi =
pieptenele; toţi din han îi ocoliseră rogojin a iar bucătarţll nu atinsese soba ( = ca să nu-l deranjeze). Cînd s-a întors ( după discu ţia cu Lao zi) însă. a trebuit să se lupte cu cei din han ca să-şi păs treze rogoJina =
.
Zhuang zi,
cap.
27
.Parabole"
42 D ao a născut Unul, U nu a născut doi, doi a născut trei, trei naşte cele zece mii de l uc r u r i Cele
.
1
zece mii
de lucruri pe Vin în spate îl poartă şi pe Yang din faiă-l îmbrăiişează, amestecîndu-şi suf1ările ca să
intre
în
.
armonie2.
Ceea ce oamenii urăsc este să fe orfani văduvi şi .
nevrednici, însă regele şi dregătorii pe sine aşa se numesc3: ast fel
unele l
u
cruri sînt
măresc, altele sînt mărite
micşorate
dar se
dar se micşorează. 4
Ceea ce aliii-i învaţă pe oameni şi eu îi învăţ, îndrumîndu-i5: "Cei cumpliţi şi cei aprigi de moarte bună nu mor. "6
Eu din aceasta fac· temeiul învăţăt urii
mele.7 1. Exegeza tradiţională a interpretat destul de diferit aceste fraze. probabil datorit.'i absenţei unei cosmogonii bine închegate şi unitare în istoria spatiului cultural chinez. Astfe i. Unul a fost identifcat rind pc rînd cu .Marele Început" al universului. haosul primordial. .Marea Idcntitate", cum este numit în Zhuang zi. cu .suflu l", qi j, materia C'Tlcrgie difuză din care s-au condensat Ceru l şi pămîntul şi apoi toate vieţuitoarele, sau cu Dao însuşi; doi a fost
considerat a desemna bi Jlomul Yin şi Yang, Cerul şi pămîntul sau diferenţele, diviziunile în gcnemI. în perechi de tip Yin-Yang (sus-jos, cald-rece, stinga-
enera viaţa, cu
.suflarea",
qi ,
20!t ca un fel de energie vitală fără de care fiinţele nu pot intra în făptură 1?i. pohivit uuci in terpre tăli ulterioare. cu triada clasică a traditiei chi neze, Cer-pămînt--'om, care stă la baza imaginii despre lume a chine zilor. Noi nu am surprins aici decît cît.eva din nenumăratele ipoteze propuse. nuanţările putînd să ajungă pînă la detalii de genul celor surprinse de Yan Zun. a cărui interpretare am prezentat-o în nota finalătir' la capitolul 40. lată un te pasaj din .din .Primăvara şi toamna prin ţului (Lushi churlqiu). xt datînd secolul -3. pasaj care, chiar dacă nu se constituie într-un coment.ariu direct al acestui capitol. este relevant pentru varietatea specula\iilor cosrrtogonice ale chinezilor: .Marea Unitate produce cele două plincipii ( = Cerul şi pămîntul!. cele două principii produc Vin şi Yang. Yill şi Yang se transformă (în con tinuare). uruI (mergînd) în sus şi celălalt În jos. unindu-se şi impli nind formele. Haotic, (cu totul) haotic. ele ( = Vin şi Yang) se separă dar din nou se unesc. se unesc şi din nou se separă: aceasta se chea mă constanta Cerului. [ ... 1 Cele zece mii de lucruri sînt produse
şi
create de către Marea Unitate şi sînt transformate de către Vin şi Yang: (Da yue.
5. Zhongxiaji)
Exegeţii chinezi contemporani îşi bazează cel mai frecvent inter pretarea pe două pasaje. unul din textul Huninan zi şi celălalt dintr-un apendice al început din
Căr1ii
schimbărilor:
.. Dao
este
regula
U.nu. Unu era şi nu dădea naştere (la nimic). de aceea
� -a
care
a
divizat şi
a lacut (să apară) Vin şi Yang: Yin şi Yang s-au unit în armonie şi cele zece mii de lucruri s-au născut." (cap. 3.
Tiarl
wen
Xlm),
respectiv:
.Cartea schimhărilor se referă la Polul Suprem (taijil care a dat naşte re celor două principii (liang yO" (Xi ci). Xi Tong. la începutul secolului. a fost primul care a apropiat cele două fragmente citate de sensul frazelor noastre. propunînd şi o interpretare coerentă: Dao a născut .Polul Suprem", Unul, haosul primordial. care a trecut apoi. la rin du-i. prin încă două stadii în care s-a dezvoltat şi ordonat, pentru a da naştere celor ,zece mii de lucruri. ,Jiang Xic hang, pornind de la exact aceleaşi fragmente. consideră însă că fraza iniţială a capitolului nu marchează în fapt o anterioritate a lui Dao faţă de Unu. Potrivit lui Jiang, Dao şi Unu sînt acelaşi lucru, Dao fiind o denumire con venţională, iar Unu o determinare numerică asociată lui. Xu Fan cheng reia şi el această interpretare, susţinînd că Dao este el însuşi .Polul Suprem" iar Unu un simplu număr care desemnează starea de unitate în care se afla universul·la început. Aceste lecturi par îndrep tăţite dacă le pri� din perspectiva teoriei lui B.S. Solomon, confir mată şi de Isabelle Robinet.
potrivit căreia
Unu
este un
fel de
.nonnumăr" pentru chinezi. desemnînd ceea ce nu poate fi măsurat, nedefinitul sau neperceptibilul (.Marea Unitate", Dao etc.); baza ori cărei numeraţii. susţine această teorie. este trei. du monde", cum afirmă Isabelle Robinet
(1977
:
•
origine et resume
200).
sau .implinire
a numerelor". cum susţine Wang Rongfu, citat de Xu Fancheng.
�3 Mai trebllie poate adaugat. aici c?i aceste rinduri au dat naştere unor lecturi şi mai complicate în comentariile, canonice ale textului sau în cele ale exegeţilor moderni carc le citesc in spiritul daoismului religios. Astfe l . dc pildă, pentru Feng Dafu Unu dcsemnează .întregul plimordial", doi - Yill şi Yang, care sînt considerate două forme de energie sau două ..sufluri", unul pozitiv, masculin. activ şi unul ne gativ, feminin, pasiv; din combinaţia lor apare un .. suflu al armoniei". care este trei şi care stă la originea intrării in existenţă a celor zece mii de lucruri. Folosind aceeaşi terminologie . Zhou Shengchun susţi ne că Dao este .originea universulu i", Unu . haosul n ediferenţiat. uni unea primordială • • suflarea 'Originară". iar doi demreşte Cerul şi pă mintul; trei. în schimb . este combinaţia dintre sufl ul masculin şi cel feminin men ţionate mai sus. cărora li se adaugă şi ;unestecul haotic pe care îl fOimează laolaltă. Toate aceste den umiri au o legătură certă cu tehnicile daoiste de respiraţie, care urmăresc printre altele contro larea fecărui .. suflu" din corpul omenesc. fe cel masculin. fe cel fe minin. fe .suflul originar". cel .al sîngelui", cel ..al spiritului" etc.; în acest fel. intrind in ritmurile cosmice. daoistul îşi poate asigura lon gevitatea şi uniunea cu Dao . În .I ntroducere" şi în nota 3 la capitolul 40 am încercat să oferim o in terpretare a primei fraze a capitolu lui de faţă. În privinţa seevenţei numerice prezent.ate aici . nu putem opta în favoarea unei singure lec turi: cu toate acest.ea,
în opinia noastră aceste trci numere nu pot reprezcnta. după cum sustine Feng You lan. doar o descriere formală a apariţiei universului, percepută ca un proces progresiv care presu pun e trecerea prin mai multe stagii, nedefn ite . Dimpotrivă, este mult mai probabil ca fecare termen al acestei serii să aibă o semnifcaţie anume . greu de circumscris cu precizie. este adevarat. dar care se in tegrează oricum într- un tablou cosmogonic, şi nu într-o simplă sec venţă matematică. Pe de altă parte. există un simbure de adevăr şi într- o asemenea lectură. dată find fascinaţia pe care triada primor dială a exercitat-o în gîndirea chineză. Î n acest sens. este relevant şi un pasaj din Zhuang zi (vezi secţiunea 2. 2.) cît şi comentariul lui Wang Bi. pe care-I vom adăuga la sfrşitul acestor note. Este interesant. de remarcat că traducătorul să aletrebuie verbului sideră că această secvenţă nu descrie un proces cosmogonic încheiat şi că. dimpot.rivă. frazele defnesc un fel de
aleagă . aici' dola uă lecturi posibile sheng .. a se între naşte": trecut sau la prezent. Majoritatea sinologilor con
creatio continua. un fenomen continuu de ordonare a lumii şi de propulsare în existenţă a universului: din această prici nii, in traduceri se foloseşte cel mai adesea prezentul. Această manie ra de traducere este cu siguranţă întemeiată în ceea ce priveşte ultima frază. întrucît procesul de apariţie a celor zece mii de lucruri în Sub ceresc este într-adevăr descris în mai mu lte locuri din Doo De Jing [cap. 4. de exemplu) ca o activitate continuă şi neîntreru ptă. Pe de altă parte însă. speculaţiile cosmogonice pe care le-am prezentat mai
204 sus
DAO DE,JlNG par
a
t.emporalitat.e
încadra
naşterea
universului
într-o
defInit.ă
(în timpul .Marelui Început". de obicei). percepind-o poate ca pc ° desfăşurare progresivă. dar care oricum s-a incheiat. De aceea. am preferat o traducerc care parc să corespunrlă mai biTle logicii în tre gului text şi care combină cele două interpretări. fecare parţial co rectă.
2. Prin.. sul1ări"' am tradus la care referit mai sus şi în 3 latermenul capitolulqij•10. Unii ne-am exegeţi consideră că nota în fapt "suflările" desemnează aici cuplul Yin-Yang şi că aceste rinrluri reiau sensul fraze i: ..trei naşte cele zece mii de, lucruri". Am echivalat prin "a se amesteca" un termen pentru care există trei glose diferite: "gol. vid ". "mijloc" şi ..a se mişca (haotic). a se agita". Noi am preferat-o pe ultima. alături de marea majoritate a exegeţilor. extrapolînd uşor sen sul
la fel ca Waley. Elle n M. Chel1. Girardot 57) etc. Iată alte cîteva lecturi. din tre care prima exp loatează şi o altă intcr pretare a termenului he... cele două sufluri. Yin şi armonie":.. ... Yang, iniţial,
(1983
:
ţîşnesc, se mişcă încoace şi-ncolo, se întretaie, se agită şi se pre schimbă în sufl u al amlOn iei. " (Gao Heng,
1943): .. . . .
în mijlocul su
flării invizibile Yin şi Yang ating unitatea. " the (Ren Jiyu): " ... flowing power gives them harmony." (Wilhelm): .The empty breath effects union. " (Erkes): • ... by breat.hing toget.her, they live in harmony." (Paul J. Lin) : ..They neu tralize these vapours and thereby achieve harmo ny. " (Mair) etc. Mai trebuie menţionat asemenea că unii comentatori citesc, în de loc de "a-şi de amesteca suflăritc·" o Sintagmă cu sensul "suflu al vidului", care desemnează, potrivit lui Wu Cheng. celebml e..xeget din dinastia Yuan pe care l-am mai men tionat, " . . . lucrul că ruia i se datorează viaţa celor zece mii de lucruri: astfel. după ce se nasc, ele trebuie să se folosească de suflul vidului. în acest. fel putind să nu -şi piardă rădăcina prin care (au devenit) ceea ce sînt". 3 . Acestea sînt expresiile pe care le foloseşte suveran ul pentm a se autodesemna. Vezi şi capitolul 39 , nota 12. 4. Rindurile aduc un elogiu umilinţei: regii şi dregătorii. "micşo
rindu -se", umilindu-se desemnează
prin folosirea unor termeni care
' un statut ce nu atrage pe nimeni, nu sînt dispreţuiţi, nu se "micşo rează" în ochii oamenilor, ci. dimpotrivă. sînt cu atît mai
apreciaţi. Î n schimb, o atitudinc produce exact efectul invers.
mîndră
şi arogantă
5. Aceste două înt.r- un pe număr marede de la variante, leccoroborate tura rinduri noastră bazîndu-se textele Mawangdui, cuapar variantele
standard.
Potrivit
lui
Wang
Si
şi
Heshang
Gong. frazele ar trebui citite: "Ceea ce alţii îi învată pe oameni, şi eu îi învăţ", iar o traducere după • textul vechi" ar f: .Ceea ce alţii au folosit ca să mă înveţe pe mine şi eu folosesc ca să-i învăţ pe alţii ." Mai exist.'i alte cîteva lecturi, exegeţii contemporani alegind dintre ele sau, prin co laţionare. propunînd una nouă. Textele de la Mawangdui conţin, îna intea acestor rinduri , o conjunctie de legătură. "deci/de aceea/astfel". pe care am eliminat- o. temlcn care
Prin
"a indnlma"
am echivalat
un
205 I ( ,
CAPITOLUL 42 ,11('
sensul literal de "a discuta, a de:tbate"; în acest. sens, o traducere
IlIdrte exaet.ă a variant.ei stilbilite de I10i ar fi: "Ceea ee oamenii îi in
\,:l t/I
(pe illţii) (eu) de asemenea, prin .de:tbateri. îi învăţ pe altii,"
(i. Două texte datînd din dinastia Han afirmă că această fra:tă era IIISClisă pc o st.atuie de metfll aflată in templul st.rămoşilor din statul Zholl. vizitat cîndva şi de Confueius, Este probabil eă fraza aparţine Iililii fond paremiologic destul de vechi, fiind folosită în mod egal şi 11(' daoişti şi de confucianişti. 7. Literal. "Eu din aceasta lac tatăl învă�ăturii melc". Termenul /i" "tatA', pe care noi l-am parafrazat prin "temei", a mai fost inter prelilt în alte cîteva feluri, trecute în revistă de Li Shuihai: "început", ..piirinţi", "doctrină, do gmă", "principii generale", "profesor, maestru"
(·Ie. Unii traducători consideră că această fra:tă nu trebuie de spărţită
de
cele două rînduri precedente, Waley, de exemplu, echivalînd:
"Show me a man of violcnce that carne to a good end and 1 will take him for my teacher." 42.1 Unu şi vorbirea* Cele zece mii de lucruri, cele zece mii de fonne, se întorc la Unu. Cum ajung ele la Unu? (Ajung) pentru că (vin) din lIeflinţă ( = wuIl. Din ncfnţ."i (vine) Unu: Unu poate f numit IIcllinţă. De îndată ce l-am numit Unu, oare n-am vorbit (de spre el)? Existînd Unu şi existînd şi vorbirea, nu este (oare aceasta) doi? Existînd Unu, existînd şi doi. se naşte trei. De la nefiin ţă la finţă, (pe acest parcurs) se opresc numerele. Mer gind dincolo de acest punct, (ceea ce umlcază) nu defnită mai estc lucrurile capătă formă şi îlcurgerea lui Dao ( lIlanifestă pe Dao, nu mai sînt Dao). De aceea, privitor la naş terea celor zeee mii de lucruri, eu (mă mulţumesc) să cunosc stăpînul (care o controlează). Deşi au zece mii de fonne, (toa tc) îşi amestecă suf1ările în Unu, Oamenii îşi au (fecare) =
inima lor, ţări diferite au obiceiuri diferite, însă aUngind Unul. regele ţii dregătorii devin stăpîni pe�te acestea ( = peste oameni şi tcritorii). Avîndu-l pe Unu drept stăpîn, cum ar putea f oare acestea părăsite? (Insă) cu cît (Unu) se multiplică, cu atît (oa menii) sînt mai departe (de el), Micşorîndu-te, de el te apropii; micşonndu-te pînă la capăt. atingi polul (său desăvîrşit, limi ta ultimă). Am spus Unu şi am ajuns pînă la trei: dar dacă riidăcina nu ar fi Unu (
elim
=
dacă nu aş porni de la unitate),
aş pute;1 să mă apropii de Dao? "A se micşora, dar a
se mări": să fe acestea vorbe goale?
* Lin acest Yutang nu a se lecţionat un ea pasaj Zhuang comentariul lui capitol. a ilustra Am inclusnici de ace aici din o par te dinzi pentru Wang Bi, titlul secţiunii fnd dat de noi.
43 Cel mai plăpînd lucru din tot Subcerescul cu uşurinţă se mişcă 1 prin cel mai trainic lu cru din Subceresc2, iar ceea ce n-are făptură intră în ceea ce n- are crăpături3: . astfel eu ştiu că a nu făptui este folositor4. La învăţătura fără cuvinte şi la folosinţa nefăptu irii puţini aj ung în Subceresc.
1. Literal. "galopează". 2. Apa este, probabil,
"cel mai plăpînd lucru din
tot
Subcerescu l". aşa cum se afrmă în capitolul 78 - .in Subceresc nu există ceva mai slab şi mai mlădios decît apa" - şi cum susţine atît comentariul lui Heshang Gong, cît şi lungul pasaj prin care este ilu strat acest capitol în
zi. .Cel mai trainic lucru" este, tot după Hes hang Gong, piatra sau metalul. 3 . "Textul vec hi" şi alte două variante impun o lectură cu totul diferită a acestor două linduri: "iese din ceea ce n- are făptură , intră în ceea ce n-are crăpături". Cîţiva bine cunoscuţi exegeţi modemi - Liu Shipei, Yi Shund ing, Jiang Xichang, Gao Heng etc. urmează această variantă, justifcîndu-şi lectura prin Huainan
pasajul din Huainan zi menţionat mai sus (în care frazele noastre apar precum în "textul vechi") şi susţinînd că cele două caractere cărora le datorăm această diferenţă au fost scoase din greşeală din Dan De Jing şi inserate în comentariul lui Wang Bi, o dată cu apariţia ediţiei standard în seco lul 3 . Este drept că cele două caractere nu prea îşi au rostul în co mentariul lui Wang Bi: pe de altă parte însă. textele de la Mawangdui confrmă varian ta standard şi. în plus, într-un alt capitol din acelaşi
zi frazele în cauză sînt citate în fomla lor actuală. pre ferat să urmăm lectura tradiţională, alături de marca majoritate a
Huainan
Am
.
traducătorilor. Hcshang Gong comentează aceste rin duri astfel: "Cee a ce nu are făptură se numeşte Dao. Dao nu are formă şi substanţă şi de aceea poate să intre şi să iasă din ceea ce nu are crăpături. EI pătrunde spiritele şi toate vieţu itoarele." O asemenea lectu ră, deşi îndreptăţită din punct de vedere flozofc, se îndepărtează de sensul direct al aces tor fraze , care,· in o inia noastră, nu fac de cît să dezvolte în cleslll
207
CAPITOLUL 4:�
I'ril1ldor
rînduri,
..C{'{'
ce
JH'Ire
făp�1fă"
trebuind
pro,babil
il1ţd�s aici 111
sellsul dc .,ccca
('{'. nil
an� substanţă";
cu
referinţă tot la
apă.
Pa r:tholn ntkdalll1.l1 pc C
..av
4. in sensul de 1·3.1
"Ceea ce n·are
crăpături". Parâbola
dilcrtt directă
aceste în care
proftabil".
făptură intră
în ceea ce n·are
măcelarului.
Măcelarul prin�ului Wen Hui tăia un bou şi fecare zvîcni Imă a mîinii
şi
a ml1erilor ,
fecare călcătură şi mişcare a
ge IlIlllchilor. ca şi fecare zgomot pe care-l făeea carnea la atin i;('fC şi fecarc fşîit al culitului - toate erau în armonie, pe ,!"trivii
(şi-n
sunet.ele ('lIll.ecului de-a
ritm) ,ling
cu
shou.
dansul ,,0,
Livada de dttzi
minunat!
spuse prinţul.
şi
cu
Cum
;ltins meşteşugul tii 11 o asemcnea desăvirşire?" Măcelarul lăsă jos cuţitul şi spuse: "Ceea ce sluga ta iu
beşte estc Dao, 'care e mai presus decît simplul meşteşug. boi, nu vedeam în faţa ochilor Cînd decît am început să tai houl: după trei ani nu l-am mai văzut ca un întreg, iar astăzi cu spiritul îl ating şi nu,cu ochii îl privesc, c:ăci simţurile mele se opresc şi spiritul înainl.cază, Potrivit alcătuirii naturale a boului, îmi strccor cuţitul prin marile intersUţii Şi-l conduc prin marile eavităV, după cum este felul acestora. Eu caut să nu ating nici măcar vinele, vinişoarele mi tendoanele, ce să llIai vorbim despre oasele mari! Un bun măeelar îşi schimbă l'uţitul în fecare an, pentru că taie cu el (carnea de pe oase). lJn măcelar de(oasele), rînd îŞi schimbă cuţitul am la o lună:cuţit pentru că dopîrţeşte Eu în schimb acest de nouăs re zece ani şi am tăiat cu el cîteva mii de boi; tăişul îi este
p
însă la fel de ascuţit ca şi cum de-abia l-aş f adus de la tocilă. La încheieturi se află interstiţii, iar tăişul cuţitului nu are gro sime: cînd ceva ce n-are grosime intră-n ceva care are inter sUţii; poţi face tăişul cuptului să rătăcească cu uşurinţă pe dinăuntru, căci are loc din belşug. De aceea am eu acest cuţit
de nouăsprezece ani, iar tăişul său e la fel de ascuţit de parcă de-abia l-aş f adus de la tocilă. Cu toate acestea, de fecare dată cînd'ajung la cîte o înche ietură şi-mi dau seama unde anume-mi va fi greu să o desfac. devin încordat şi prevăzător.
privirea mi se
opreşte
(
privesc încordat mîna sau încheietura) şi mă mişc cu mare încetinea lă. Mişc cuţitul cu foarte mare blîndeţe. pînă cînd încheietura
=
DAO;DE ,liNG
se desf�lCc prcCJ.l m sc răspincleştc praful pc pămînt. Apoi stn u în picioare, cu ('u titu l în mînă, şi mă uit de jur împrcjur, plin de mîndrie Şi foarte mulţumit. Îmi ştcrg du pă areea ('utitul şi-! pun în teacă." Wen Hui spuse: "Minunat! Ascultînd vorbele mi'icciamlui, am aflat cum trebuie să-ţi hrăneşti ( î ngrijeşti) viala." =
Zhuang zi, cap. 3 .,Lucrurile fundamentale pentru
vieVi"
hrHnirea
44 Gloria sau trupul, ce îii e mai drag? Trupul sau averea, . ce-i mai însemnat? Cîştigu1 saJ.1 pierderea, care dăunează? Marea zgîrcenie 1 , hotărît duce la mare cheltuială, a strînge prea mult hotărî t duce la grele pierderi. De aceea2, cunoscînd îndestularea n-ai să fi umiliP, ştiind să te-opreşti ai să ocoleşti primejdia4 şi-ndelung ai să dăinuieşli.
1. Exegeza tradiţională hivalează. Heshang de obicei Go prn ing dragoste" ter tradus de noi prine� "zgircenie" commenul entează : "Cine iube şte mult plăcerile îşi va irosi spiritul. Cine iubeşte adînc ..
bogăţiile are să întîlnească (n umai) necazuri şi nenorociri_ Ceea ce iubeşti este neînsemnat, ceea ce ai de pierdut este important. De aceea (textul) spune: -mare cheltuială•. " Marea majoritate a exegeţilor c oc ntem po rani, oc iden t al i ai căror a li se adaugă şi cîţiva dintre tradu cător ii textu lui preferă însă să citească potrivit glosei pe care am .
urmat-o şi noi. 2. PotriVit textelor apară înain
tradiţionale,
"de aceea" trebuia să
tea
rindului "marea zgircenie" , şi nu aici.
Am preferat să urmăm
tex
tele deasemenea la cel Mawangdui, cu menţiunea că prezenţa sau absenţa unor datorează mai conjupcţii ori locuţiuni conjuncţionale se adesea editorilor sau copiştilor textului, care au dorit să dea o apa ren ţă de continuitate unor pasaje destul de lipsite d e. legătură sau a căror legătură era considerată mult prea slabă. 3. Şi cu sensul de "n-ai să cunoşti dizgraţia". 4. U or modifcată, fraza a are i în ca itolul 32.
2l0-
DAODE,JING
44.1
Despre cum se pierde sinele adevărat
prin fa ptele sale caută gloria şi astfel îşi nu este un om învăţat. Cd carc-şi ( personalitatea) şi nu-şi păstrează p scă altora. De aceea Hu B ujie Wu
CCI care pierde s in el e picrde trupul
�
adcvărata sa fire JIU poate să orunc ea
.
Gu�mg,
Bo Vi, Shu Qi. Jizi Xuyu, Ji Ta şi Shentu Oi îndeplineau po
p
runcile peeclor ce şi onu runcea u, avînd dcplăcerea de singuri n le face altora plac, pl?icerea n-şi face pe plac. = �stc de tdiverşi m in iş ri din tich a e carG. spunevorba comen atorul au căutat cu An oric e i preţ gloria şişi-au cri atra ic î nsdapu tă le suveranilor în l jba cărora erau, s urp ra lor mînia acestora, fiind ca urmare conda mna ţi la moarte sau fiind obli
(
.
gaţi
să
t
ri
,
t
su
t t
,
se sinucidă.) Zlwang zi.
44.2 Confucius
cap.
6 "Marele strămoş şi maestru"
primeşte povaţă de la un daoist
Confucius îl întrebă pe Sang Hu: "De două ori am fost gonit din Lu ( = satul natal al lui Confueius), în Song copacul meu ( sub care îmi expuneam doctrina) a fîn ost tă iat , a tre buit să-mi şterg urmele ( = să mă ascund) Wei, am aj uns la c�pătul puterilo r ( = fiind urmăI;t) pc drumul dintre Shang ( Song) şi Zhou şi nam înconjurat ( de trupe) între Chen şi Cai ( u mefost ale diferitelor state feudale ale epocii). Din pricina acestor necazuri care-au venit unul după alt11l, rudele şi cunoştinţele se îndepărtează din ce în ce mai mult prieteni măde pă mine şi din ce în ce mai mulţi qiscipoli şi răsesc. De ce oare mi se întîmplă aceste lucruri?" Sang Hu răspunse: "N-aţi auzit niciodată de nimicirea =
�
=
"
=
ţării
Jia? Lin Hui
(
=
un
locuitor din Jia) şi-a lăsat jadul. care fă
cea o prin mieCineva de galbeni, a fugit. nu purtîndu-şi spate în banI, copilaşuJ. i-a spus:şi.Copilaşul face preaînmult ( = comparaţie cu jadul abandonat) şi are să vă aducă şi mai multe necazuri. De ce lăsaţi un jad de o mie de galbeni şi fugiţi purtind spate copilaşul?» «De unul m-a legat profitul. cu celălalt ( în copilul) Cerul ( natura) m-a înrudJt., a răs puns Lin HuL =
=
Cei care sînt legaţi prin profit se părăsesc unul pe celălalt în vremuri de restrişte sau pe cîndcîtă năpasta, cirea sau necazul îi lovesc. vreme nenorocul. cei pe carenenoro Cerul i-a înrudit în asemenea împrejurări se strîng la un loc. Este o mare diferenţă între a se părăsi unul pe celălalt şi a se stringe la un loc cu toţii. Şi apoi, prietenia unui om ales este
2H simplă (şi fără gust) precum apa, pe cîL:'1 vreme prietenia unui om mănmt este dulce precum vinul.
Din simplă, aşa
cum
prietenia unui om ales ajunge să fie temeinieă precum dragostea faţă de rude. iar prietenia unui om de rînd. din
este.
dulce, aşa cum este. uşor ducc la despărţire, Însă cei care Il-au nici o pricină ( � profitul) să se unească n-au nici pri cină să se despartă." .Ascult cu respect porunca voastră". zise Con fucius şi. mergînd
încetişor şi simţindu-se în largul său, se
întoarse
acasă. Renunţă la învăţătură şi îşi părăsi cărţile. Discipolii nu se mai închinau în faţa lui ( � potrivit riturilor, pe care Confucius nu mai punea preţ). însă dragostea lor pentru el
spori mult. Zhuang zi. cap.
20
.Copacul de pe
munte"
44.3 Cel
care pătrunde inţelesul vieţii
Cel care pătrunde înţelesul vieţii nu se ocupă de acele lu
(
�
lucrurile exte
rioare ); cel care pătrunde înţelesul sorţii nu se ocupă de acele lucruri în privinţa cărora cunoaşterea nu este de nici un ajuc
(
lor. Pentru a-ţi hrăni � îngriji) trupul, trebuie să te foloseşti de lucruri (materiale): unii oameni însă. deşi au de toate din
belşug, t.rupul tot nu Şi-l hrănesc. Pentru a vieţui, nu trebuie S;-l p părăseşti trupul ( � trebuie să-I îngrijeşti): unii oameni
1I1Să,
deşi nu-şi părăsesc trupul, viaţa tot şi-o pierd. Viaţa
viile şi nu poţi să-i spui nu, pleacă şi nu poţi s-o opreşti: ce
I
rist!
Oamenii
care
trăiesc în
această
lume
(
�
în
SOCietate)
�ă-ţi păstrezi viaţa: însă a-ţi hrăni trupul nu este de-ajuns ca să-ţi păstrezi
ned că e de-ajuns să-ţi hrăneşti trupul ca C'llIn
viata,
ce mai merită făcut. în această lume
(
�
în societate)?
('ci ee face ceva care, deşi nu merită făcut, trebuie făcut, face
('('va
ee nu poate fi ocolit.
Pentru celCine ce doreşte să nu aibă de făcut legat pentru �;()('jetat.e). retrage din retragerea lume nimic nu mai de Impul său nimic nuseeste precum din este lume ( din ni Illi(', iar dacă nu mai este legat de nimic trăieşte în pace şi a�<1 eum se cuvine; cine trăieşte în pace şi aşa cum se cuvine I�i înnoieşte viaţa ( zi de zi urmează schimbarea lucrurilor) '!I astfel se apropie (de Dao). De ce merită să laşi deoparte �
�
li II'rilrile tale
(
activităţile, preocupările) şi de ce merită să
�
I,arilseşti viaţa (
�
să nu mai pui preţ pe ea)? Lăsîndu-ţi deo
parte lucrările, trupul tău n-are să mai obosească, părăsin-
212
DAO DE,JING
du-ţi viaţa. esenţa ( vita litatea) ta nu va mai avea de suf erit. 1)<}Ci1 trupul rămîne în treg. iar esen la îşi revine. cu Ceml eşti unu. Cerul şi pămîn tu l sînt mama şi t at ăl eelor zece mii de lucruri: cînd se unese ( Cerul şi p ămînt u l. Yin· şi Yang). tru pul se împlineşt e-n finţă. cînd se despart ( Yin şi Yang. suDul şi forma). trupul se întoarce la în ceputuri. =
=
=
Zhuang
zi. cap. 19 .,A pricepe
viaţa" 44.4
Zhuang zi a refuzat o poziţie ofcială
Pe cînd Zhllang zi peseuia odată în rîul Pu. doi înalţi dre gători trimişi dc regele din Chu veniră la el şi-i spuseră: "Stă pînu l nos t ru doreşt e să vă-
ncredinţezc povara cînnuirii." Zhuang zi, ţ inîn d mai departe und iţa în mînă. f ără să-şi în toarcă măcar capul. zise: "Am auzit că în Chu se af lă o broas că ţestoasă sacră. care avea trei mii de ani cînd a murit; re gele o păstr ează într-un coş de bambus. înfăşurat ă în pînză. în partea de sus ( pe . rafturile de sus. într-o poziţie de mare onoare) în tdori emp lul s trămoşilo r Ce cr edeţi c-ar mai de grabă aceast ă ţest oasă: să fe moartă şi rămăşiţ ele ei să fe tinute la mare cinste. sau să fe în viaţă şi să-şi mişte coada pri� noroi?" "Să fie în viaţă şi să-şi mişt e coada prin noroi". răspuns eră cei doi dregători. "Plecaţi! zise Zhuang zi. Şi eu doresc să-mi mişc coada prin noroi." =
.
Zhuang zi. toamnă"
cap. 17
"Şuvoaiele
de
45 Cel ma i împlinit pare să aibă lipsuri dar fol osul său nu se pierdel; cel mai plin pare a f gol dar folosul său este fără capăt2; cel mai drept pare a f strîmb. cel mai îndemînatic pare nepri c eput. cel mai bun de gu ră pare bîlbîit. 3 •
Mişcarea învinge frigu l, liniştea învinge căl dura4: pu ritatea şi liniştea sî nt regula Sub cerescul ui5. 1. Aceste rîn duri par a se referi implicit la o unealtă sau un in strument.. Am fost obligaţi să cchivalăm termenul da1 • •mar e . mărcţ" , plin ..ce l mai", pentru a păstra sime tria cu rindurile următoare. Al doilea c.aracter din primul rind, cheng, .implinit", apare in numeroase alte locuri în cuprinsul cărţii, de fiecare dată cu sen sul de "a termina. a
duce la bun sf rşit .
(a face) ceva (să fic) perfect".
Tem1enu l
echivalat
aic.i prin "a avea l ipsuri
"
are sensul inilial de .. ciobitură într-un
vas,
lIlt Illanlic r-un instrument etc.". rî nd cea estemare foarte tîrziu apropia se de fraza din caAstfel, pito lul primul 41: .. unealta se tnche ie de fsînt ăurim t".i Pe de altă parte, "uneltele" sau .instrumentele" lIiştrii unui suveran, ceea ce dă o altă dimensiune acestui 'rind, Iată ,';oi comentariile lui Wa ng Si şi Heshang G ong , şi e l e foarte relevante pcntru diferenţel e majore de interpretare pe care le-au suscitat numai pa tm caractere: ..Urmează lucrurile şi im plineşte. fără a făptui (potri
vit
unei) singure imagi ni (
=
tablou mental, conceplie generală
despre sille şi despre "lume, care înscrie toate acţiunile într-un set de răspun ,a �lIfi idenlipsuri." tice la stimuli difte . De aceea (marea împlinire ) pare avea - respec ivr:i t i) .(Cel mai împlinit) se referă la principele (care :t atins) marea împlinire ( = desăvîrş irea ) în Dao şi Del' Cel ce pa re a
n distrus (
=
"a avea lipSUli") elimină gloria 'şi ascunde lauda,
A
I';irca
distrus ( înseamn ă) a fi incomplet In al doilea rînd al capitolului am tradus prin "a se pierde" ."
un
ll'm1en cu sensul de .a se toci. a se uza", cu refflrinţă directă la .in �1 J mn en t ul '
"
la
care se referă
frazele
noastre,
..Folosul" desemnează,
2:H4. ca şi în alte locuri din t.ext., "funcţiunea" sau "maniera de actiune/ de manifestarc" ,a unui anumit. lucru, În opinia noastră, instmmentu este întm tot.ul perfect şi, deşi pare a fi imperfect, nu lsecare toceşt e cînd e folosit este Dao, la fel cum mai jos, tot. el e "vasul" a căml funcţi une de a produce viaţă este fără capăt.
2.
Rînd urile de faţă par
a
se referi la un vas, simbol al lui Dao
care ad uce în făptură toate fiinţele , cum se afirmă în capitolul 4. Unii exegeţi consideră că textul ar face aici elogiul vidului, ca funcţi une a lui Dao , Heshang Gong comen tind însă într-un sens cu totul diferit: "(Cel mai plin) se referă la principele care este cel mai plin de Dao şi de Pu t ere. Cel care pare a fi gol dacă e ţinut la (mare ) cinste nu în drăzneşte să fie arogant şi, dacă e bogat. nu îndrăzneşte să fie extra vagant." 3. Literal. .marea elocinţă pare bîlbîială". Potrivit textului A de la Mawangdui. această frază ar trebui tradusă "marea victorie pare o înfringere ". una, Un'i exegeţi inversează ordinea ultimelor fraze şipe in troduc încă ca un fel de concluzie a ul timelor două trei rinduri, baza similar înt.r-un texttat.OIi, din di aceste nastia Han, citite: pasajului wai-' zlluan; potri vit citat acestor comen fraze Hanslli ar trebui " ... marea (calitate de a fi drept) pare a fi îndoită, marea elocinţă pare bîlbîială, marea îndemînare pare nepricepere : folosul lor este inepui zabil." În acest fel. s-ar realiza un fel de simetrie cu cele două fraze care se referă la "folos" în partea in itială a capitolului. Textul A de la Mawangdui infirmă ac east ă Icctură: textul B nu inversează ordinea celor două rînduri, confirmînd, în schimb, prez enţa unui rî nd sup li mentar, menv-o format. din patru caractere (argumentînd deci ipoteza nată mai sus), dintre ('.are trei sînt şterse şi nu mai pot fi d escifrate, iar ultimul are sensul de .a se epuiza ", Este probabil deci ca întruna din primele variante ale textului acest rînd suplimentar să fi existat, lectura: fiind, însă eliminat destul de repede. Am pre fera t să urmăm tradiţională. Aceste fraze nu par a se mai
referi
direct la Dao, ca cele de mai
sus, ci la cel care-I urmează pe Dao, la Înţelept, în ac elaşi joc de tip aparenţă-esenţă pe care est.e centrat capitolul.
4.
Prin .mişcare" am echivalat un t.ermen cu sensul de
"activitate impetuoasă. impetuozitate. grabă". Rîndurile. care nu par să aibă vreo legă tură
cu
prima
structură a
capitolului.
reflectă
probabil
o
obser vaţie directă: iarna tc încălzeşti mişcîndu -te. iar vara, evitînd mişcările inutHe. re
simţi
mai puţin căldura. Unii exegeţi moderni, începind cu
Ma Xulun şi ,Ji a ng Xichang. consideră că în actuala formă aceste două rînduri sînt destul de lipsite de sens. propunînd diverse re
aranjări . din care cea întîlnit.ă cel mai frecvent este:
"liniştea
învinge mişcarea. frigul învinge căldura". Textele de la Mawangdui au infirmat aceste modificări.
5. Datorită polisemiei termenului zlleng (echivalat aici prin "re gulă"), această frază a fost tradusă destul de diferit: "Calmness and
"ncnitybecomc
the
rectitude
of the world:
(PauI.1.
Lin);
"PUliiyanrl
',llhu'ss are the worlrl's m('asllling gauge." ami st il! ,
46
(Wilhelm);
"Pllre
",1(' can put things right everywherc under heavcn.� (Mair);
"Clcar amI " allquil the world is in the right mode." (Ellen M. Chcn); "Purete et '1"il'tude sont nOlTIleS du monde." (Uou Kia-hway); "Clear stillness is 111�ht for the world." (Clcary) etc. Exegeţii conte mporani preferă să ci l"ască termenul pohâvit comentariului lui Heshang Gong, cu sensul oi,· cel care pune în regulă, conducătorul", întreaga frază trebuinrl Iradusă: .. ... prin puritate/pace şi linişte devii conducătorul Subcere s "11111 i." ..
Cînd D ao este urmat în Subceresc armăsarii sî nt întorşi să îngraşe ogorul l ; cî nd Dao nu este urmat în Subceresc caii de luptă se nasc pe cîmpul de bătaie2 . Între crime, nu e una mai mare decît să te laşi pradă dorintelor3, între nenoro ciri, nu e un a mai mare4 decî t să nu cunoşti mulţumirea5� între greşeli, nu e una mai mare decî t să doreşti să cîştigi6. De aceea mulţu:mirea de a cunoaşte multumirea e mulţumirea eternă. 7 _
1 . .Armăsarii" la carc se referă aici textul sînt caii foarte rapizi care erau folosiţi numai la război. Gao Heng. unnat de alţi cîţiva ('xC' geV contem poran i. citeşte .. a înhăma" În loc de ..a întoa rce ( - a aduc!' înapoi) ", acest rj nd trebuind astfel să fe cchivalat: .caii de luptă sîn t
înhămaţi ca să lucreze ogorul". Oricum. sensul acestei -prime fra;"C' este destul de evide nt: cînd în Subceresc dom neşte o armonie de săvîrşită o rapizi pace durabilă singura ut ilitate pe care o mai au şicnll de război, este de a produce gunoi de graj d pentru fertilizaITIl ogorului.
2. Însau loc.iepc·, de .cai luptă" mai propus şi .mînji" iar de sheng, .a s-a naşte", a mai fost echivalat şi prin .a creşte". Jia():J' .cîmp de luptă", desemna iniţial zona aflată în imediata apropierc II oraşului - un fel de .suburbii" care se întindeau însă pe o distanv\ destul de mare (50 de /il - 25 de kilometri -, potrivît lui Zhol l Shengchunl . În această zonă se afla colina de pămînt pe care se urcil suveranul pentru a ofcia cel mai important sacrifciu al anului, eri dedicat Zeului Solului, deschizînd astfel sezonul pentru agriculturII , Waley şi
alţi cîţiva exegeţi interpretează termcnul în sensu l de zom \ sacră·, considerind deci că textul-subliniază adevăratql sacrilegiu carI' are loc (caii de luptă se nasc sau sînt crescuţi în aceste locuri) cind Dao nu este respectat în Subceresc. Această lectură, la fel ca şi cen menţionată ant�rior (.suburbii") . pare destul de improbabilă, şi dr aceea am unnat, in inte retarea tennenului, comentariul din 1111/ 1 .
21 7
CAPITOLU L 46
Fei zi. con fi rma t şi de ,Jiang Xicha ng. Zhu Qia nzhi. Sha Shaohili etc.
Il lt r u eît e le nu erilU folosite nic:iodată lil război. fa ptul că minjii ssel1lnilldl. auicpcaii de ptii se nasc direct. pc cîm pu l de bătaie un lu război
hl llg şi pu stiit.ol-. în care t.oate resursele sînt. folosite. :3 . Aceste două rinduri nu ilpar În vari anta lui Wang Bi. regăsin du-s e în schimb În cea a lui Heshang Gong. În .t.ext.ul vechi". in
co
I ll C'Il tariul din textul Han Fei. zi. cît şi în al te patruz e ci şi
două de
v'l liante . Cu m manuscrisele de la Mawangdui le eonj,in ele. CII o modifcare minoră. le-am adăugat. desigur. şi noi. Rindu l se regăseşt.e în capitolul 69.
4. 5. Aici.
ca şi mai jos.
am tradus
şi
prin .mulţu mire"
tennenu l ZI1 .. de su fcient.··. n. Literal . ..decit să dore şti să obţii" . Unii exe ge ţi preferă •
să eehi
\'a kze: ..decît să doreşti să posezi". ceea ce este uşor fortat. 7. Sau : . . .. a cunoaşte mulţumirea mulţumirii este mulţumirea (' I eruel, "
Fără să ieşi pe uşă poţi să cunoşti Subcerescul, fără să priveşti pe fereastră poţi să cunoşti Dao al C erului 1 : cu cî t ieşi mai departe2 cu atî t cunoşti mai pu ţin3 . Prin urmare Î nţelept ul nu înaintează dar cunoaşte, nu vede dar este ilum inat4 , nu făpt uieşte dar împlineşte. 1 . În loc de ..a cunoaşte". în variantele standard apare "a vedea".
Am textele Mawangdui. confirmate de "textul vechi" şi de care acest texteurmat precum Han de Feilazi. Huai1lan zi sau Liishi chunqiu. în rînd este citat şi comentat.
Marea majoritate a exegej.ilor moderni
ur mează şi ei aceeaşi lectură. Dao al Cerului desemnează în textele clasice totalitatea fenome nelor cosmice . "Ca lea" regulată pe care o U1;:mează soarele. luna. ano timpurile .
fenomenele meteoro logice etc. ;
în Dan
De Jing însă. de
fie care dată. sintagma se referă la o sumă de însuş iri abstract.e
capacitatea
de a
nu făptui.
atotcuprinderea
etc.
-
care
-
sînt
atribuit.e Ceru h.i i şi pe care oamenii trebuie să le imite. Iată cum comentează Wang Bi aceste rînduri: . iar lucrurile
"Evenimentele au un strămoş
au un stăpîn . Deşi drumurile (pe care le urmează) sînt diferite. se
întorc cu toate împreună (în acelaşi loc) şi deş i gindurile ( = preo singură cupările) lor sînt o sută ( . = nenumărate). aj ung cu toate la o
(împlinire) . Dao îşi are măreaţa sa eternitate. iar principiul îşi are mă
reaţa .se exprimare: .Urmîndu-l de- aproape pe Dao de ieri. le stăpî neşti pe cele ce astăzi există- ( = cf. cap. 14) . Deşi trăieşti astăzi. poj.i cunoaşte inceputul cel vechi. De aceea. fără să ieşi pe uşă şi fără să priveşti pe fereastră. poţi să cunoşti." Comen tariul lui Heshang Gong este însă cu totu l diferit:
"Dao al Cerului şi Dao al oamen ilor sînt
identice. Cerul şi omul sînt interdependenţi; esenţa pătrunde suflul. suflul pătrunde esenţa. Dacă principele este pur şi liniştit, suflul Ce
rului singur se îndreaptă ( = se conformează regulii. lui Dao); dad însă prinCipele are multe dorinţe.
suflul Cerului se tulbură şi nu mai
e limpede. Ce este de bun augur şi ce este de rău augur. ceea ce e folositor
i ceea ce e dău nător. cu toate
ornesc din sine. "
CAPITOLU L
47
21
9
În loc de .depa rte·· s-a mai propus şi .adinc. profund" sau ..i ndepărt at (in tim p) . vechi". : � . Wang I3i comentează: "Ceea ce nu exis tă se află in Unu . insă (I rcbuie) căutat in pluralitate. Dao . privit. nu poate f văzut. ascultat IIU poate fi auzit. atins nu poate f simţit.: dacă îl cunoşt i. nu e nevoie S'1 ieşi pe uşă. iar dacă nu îl cunoşti. cu cît ieşi mai departe. cu atit 2.
II
cunoşti mai puţin." Este interesant de remarcat că in textele vechi - precum Han Fei zi. Huainan zi. Lilshi c1wTlqiu. Wen zi etc. in ('are acest capitol este citat şi comentat. coexistă două maniere diferite de interpretare. Potrivit celei mai cunoscute. aceste rinduri subliniază Il limordialitatea intuiţiei in raport cu percepţia. care aduce cu sine dorinţa (cf. cap. 1 2 cele cinci cu lori lasă ochiul fără vedere ... ") şi ca al are un tip de cunoaştere nu numai superfcial. ci şi dăunător. În . •
I fTminologia coment.o'ltorilor. este de necesar ca Fei .spiritul să inde pii rteze de organele simţ" (Han zi. cap . 7 .nu ..I3ise Lao") . sau .spiritul "ii nu se lase pervertit de exterior" (HuaiJl zi, cap. 7, .Jingshen xun") . ( ' ('alflltă lectură. probabil de sorginte legistă. susţine c-ă textu l def llf'Şte aici maniera ideală de guvernare: suveranul nu trebuie să se alllcstece direct in treburile ţării - trebuie să practice nemptuirea -. Il llosindu-i pe miniştri ca pe nişte organe de simţ simbolice şi find astfel I i l lormat cu privire la tot ce se petrece in Sub ceresc. Deşi cu mult I l l ai pragmatică, această interpret.are este la fe l de legitimă ca şi pri- 1 I 1 a . in măsura in care considerăm că intregul text este in primu l rind 1 1 1 1 t ratat politic şi că dimensiunea sa epistemologică est.e secundară. 4. Exegeza chineză ezită int.re a citi aici ming3 numc". sau mingz. .
.. v('dere.
lumină .
iluminare";
in
plus . in loc de
•
"a vedea"
s-a mai pro P"S şi "a se arăta" . Astfel. citeva lecturi sint simultan poslbile: .nu Vt"dc dar (are) vedere ( capacitatea de a percepe) " . ..nu se arată dar " ,,1 (' luminos ( = 'remarcabil)" (cf, cap, 22. 24) . ..nu vede �
dar numeşte" 'i i . des igur nu vede dar este iluminat" . Fiecare din aceste lecturi are 1'" l oarea sa flozofcă bine defnită. Astfel. prima subliniază retragerea ( ' "Irc sine a în ţeleptului. care ştie cît de iluzorie este cunoaşterea ob ( i l l lltă prin percepţia imediată. , Această lectură pare a se integra cel I I l ai bine. .
•
din punct de vedere semantic. in structura terţetului fnal al capitolului. ceea ce nu se poate însă spune despre următoarea. ( ' "rc repetă o aserţiune pe care textul a făcut-o în altă parte. strict I t I ()zofc find deci îndreptăţită. chiar dacă aici p are destul de impro I, , ,bilii. Cea de-a treia manieră de interpretare este cea preferată de Wang ni şi de Heshang Gong. Iată comentariile lor: .Atingind limita ' , l I premă a lucrurilor. deşi nu ieşi nicăieri. gîndindu-te. (le) poţi cu I Illa�te. Pricepînd strămoşul ( originea. .,mama". Dao) lucnlrilor. < l 1 '�i nu (le) vezi. poţi să aj ungi la ele şi să le numeşti (pe ba7..a] prin l ' ipil llui co ntrari ilor , respectiv: "Cînd cel de sus îl iubeşte pe Dao, cei <1(' jos iubesc Puterea. Cînd cel de sus iube şte războiul. cei de jos '1 1 i ) ('sc forţa. inţeleptul începe cu ce e mic pentru a cunoaşte marele ',1 llliveşte interiorul pentru a cunoaş te exteriorul ( a da nume lu ( 'l llIilor) ." =
"
�
-
DAO D E J I NG
Est e inte res ant de remarcat. că lectura u l1 at.ă de noi, alătu
ri
de marca majOlitatc
a
exegeti lor I1oderni.
ni l o exclu de în mod
necesar pc ce a preferată de Wang Bi ş i Heshan g Gong . .. Num irea" d esem n e a ză în context capacit atea Î nţeleptului il. d efi ni şi a fum , prin nl specifcitatea fecăruidelucru , de a-l in tegra , pe lme bazaemblemă, "pr inc i piului con trariilor", cu m spune Wang Bi, într-o perspectivă
cocrentă a lu mii , perspectivă pe carc to cmai iluminarea i-o dă Înţeleptului. Cu alte cuvint.e , daoistul. p o r nin d dc la Unu, n u me ş te mult iplul şi . d a torită iluminării care ii pern1ite să perc eapă identi tatea tuturor numele nu mai sînt pe nt ru el fo rme de instau rare alucru difereri nlor, ţe lor şi de fragme ntare a rea lului , ci simple etichete aplicat.e categorii lor binare care d e f ne sc structura re alulu i .
47.1
Confucius despre "postul inimii" (Confucius îl sfătuieşte pe 'discipolul său . Van Hui. să ţină post)
..Familia mea este săracă. spu se Yan Hui , şi sînt cîteva luni de cind n-am mai băut vin şi nam mai mîncat carne. Acest lu cru nu poate f socotit post?" "Acesta este postul pc care îl ţii înain tea sacrifciilor, răspunse Confucius, nu este postul inimii. � "Îndrăznesc să vă întreb despre postul inimii" , zise Yan HuL " Fă ca voinţa să-ţi f e una ( concentrează-te) , spuse Con =
fu ciu s, nuşi ascul nu asculta urechile, ascultă cu mintea nici cu cu suflarea; ta vitală . taUrechile se mintea, ascultă cu opresc la auz de .simţ duc la se o cunoaştere limi ( tatăorganele şi parţială) iar mintea opreşte la simbolu ri ( repre zentări . Su ta vitală însă goală ( mentale) vi dul) şi flarea se poate ocupa este de toate lucrurile (ca poate răspunde s timulilor ext.eriori) . Dao are drept sălaş vidul, iar vidul este postul inimii. =
=
=
=
�
"Cîtă nu reu şesc să mă folosesc de el ( de vid)vreme acest fel. Yan Hui ( înpăstrez con rămîn într- adevăr acelaşi ştiinţa ; dacă aş reuşi să mă folosesc de el, n-ar sinelui) maistare) exista o asemenea se nici poa un Yan Hui . Aceasta ( te numi vid?" "î nt(o cmai Am să explic. [ ] Într-o cameră goală ritul) se -ţi [ace lumină şi aif ( în liniştea şispi vidu l spiritului) se află norocul şi fericirea oamenilor. Cînd ele nu se află aici - această stare se cheamă "a goni rămînînd totUŞi aşezat.. ( a nu obţine libertatea completă a spiritului) ; dacă reuşeşti să [aci ca ochii şi urechile să comunice pe dinăuntru ş.Î să te păstrezi în afara minţii talc şi a cunoaşterii (pe care ţi-O aduce ea) . pînă şi spiritele au să vină să se aşeze la un loc cu tine : ce să mai vorbim despre oameni?" =
=
=
.
...
=
=
=
ZhuQng
zi, cap. '
4
. Lumea
oamenilor"
48 Celui ce caută să înveţe l - dorin �ele-i tot sporesc zi de zi, celui cel caută pe Dao doriniele-i tot descresc zi de zj2 , descresc şi tot descresc pînă aj unge la nefăptuire: pi"in nefăptuire nici o fapt ă nu rămîne nefăp tuită3 . Cel ce doreşte să ia-n stăpînire Subc'erescul4 niciodată nu se amestecă-nt re lucruri, căci dacă s-ar amesteca înlre lucruri n-ar f potrivit să ia-n stăpînire Subcerescul. 5
1 , Să înveţe. potrivit lui Heshang Gong, arta guvernări i, pedagogia, Il Il lzica şi riturile, obiecte de studiu ale confucianiştilor, ' 2, Am fost obligaţi să adăugăm noi, şi aici şi mai sus, potrivit ('omentariului lui Heshang Gong, subiectul .dorinţele", Heshang Gong .',c referă însă at it la dorin ţe cît şi la cultura individului (obţinută prin II lvătăturile tradiţionale criticate mai sus) . ceea ce i-a făcut pe unii .'xegeţi să considere că de fapt este vorba de sporirea şi micşorarea " !lI loaşterii. Ambele lectu ri sînt la fel de îndreptăţite, dată find relatia ilillnivocă stabilită de text între cunoaştere şi dorinţă: dorinţele duc la i1pariţia cunoaşterii, iar
48 cunoaşterea încurajează şi perpetuează do I ill ţcle, Am preferat o lectură care pare să se înscrie mai bin� în sfera "" ll1antică a întregului capitol . �3 , Aceasta este una din cele mai cunoscu te fraze ale întregului I I- xt , care poate f tradusă literal: .a nu acţion a, dar să nu existe nimic (;\supra căruia) să nu se acţioneze", O foqnulare similară apare în text ele standard şi în capitolul 37 , noi am eliminat-o însă în acea ,,<,c(iune (vezi şi cap, 37, nota 1) , 4, Am adăugat .cel ce doreşte", potrivit .textului vechi" şi comen t a riului lui Yan ZU Il , la fel ca majoritatea exe eţilor contem oranL
222
DAO DE ,J l NG
Tex te le ele la Mawangd ui , cu mult. prea det eriorat.e în acest loc , mCI nu con frmă, nici nu in frlllă această lectură , care rămîne t.ot.uşi cea mai logică în co ntext . 5. Sau .nu merită să ia-n stă pînire Suhcercscul".
49 Inima Înţeleptului nu este niciodată a lui 1 căci din ini ma celor
cu -o
sută de
nume
îşi fac e inimă. Cu cei buni este bun2 iar cu cei răi de aseme n ea este bu n : astfel aj unge să f e bu n:l ; în cei demni de înc re oere4 are încreoere iar în cei nedemni de încredere de asemenea are încredere: astfel aj unge să aib ă încredere . Î nţeleptul în Sub(:eresc în armonie se află5, amestecîn.d haotic toate inim ile6: cei cu o sută de num e îi dau ochii şi urechile 10r7 iar pentru el to ti sînt ca ni şte copii. 1 . Literal, .In teleptul nu are o inimă ( = voinţă. sentimente. per sona litate, caracter, manieră de gîndire etc.) constantă". Deşi textul A dr la Mawangdui impune o lectură diferit.'i: .înţeleptul este mereu fără In imă", sensul frazei pare să răInînă acelaşi: toate lucrurile sînt un u, din pu nc tul de vedere al lui Dao , deci înţeleptul. şi el unu cu Dao, eslc complet imparţial şi este dincolo de diferenţe , luînd fecare lucru 'il Ilc care individ ca atare.
49 preferată Li de Shuihai exegeza (,olltemporana nd lectură .înţeleptul nu este I io egoist". propune şi t' f interesantă, modifcînd punctuaţia şi interpretîndu-l pe dJaJ1g, .etern" (echivalat de noi aici prin .niciodată") , ca avînd sensul de .larg, generos": .înţeleptul are o inimă mare ( este generos) şi nu este eg oist". 2. Şi aici, şi in frazele următoare, în variantele standard apare pronumele .eu", intregul pasaj care urmează trebuind citit: .Cu cei =
224
DAO DE ,JI NG
buni eu sîn t. bu n, iar cu (Ti rfl i cu ele aS rl1W 1H'a sint bU II [ . J în er i demni (\f' încredere cu am înerederc . în C'ri llcdcl1lni dc iJ) fT('rkrr cu de aseme nea am î nc rede re ... " Am prefera t. si'! unniim textele r\f' la Mawe mgctu Î, cm-e pe rmit o lect.ură mai coercn l < i a în tregu lui c api t ol . :i . Li teral .astfel obţine bun.i Lo' l te a " . În fa p t , ill variant.elr s t a nctnrd şi în text ul [3 de la M awangclui I1 U apa re de:! , .,a obţine" , ci o mof on ul său , De ! , ' .Puterea", ceea ce i-a făcu t. pe u n ii exegeţi să ech ivaleze: "Pu t.erea este bu năt.at e şi , în stlUctu ra similnrii. de mai jos, .,Pu te rf' a este încredere", Ellen M. 'Chen îl interpretează pe De1 ca av ind se n sul de ..natură" , eeh iva lînd: .This is the good ness of n at u re , respectiv .This is the t.mst of nature". Asemenea ech i va l ă ri par ..
;
.
"
"
forta t . c , în con
te xt şi sîn t. şi cu totul îm pot riva t.radiţiei . 4. Pen tnl xill, .demn de incredere", s -a l\ mai propu s şi .,sin ceri sinceritat e , .credibil/ credibilitate", .Ioial/ loialitate" , .onc st/ on es titate" etc. 5. Există multiple variante gra fce şi numeroase int erp ret ăli ale celor două ca ractere pe ca re le-iim echivalat. plin .în armonie A'l t fel, s-au mai pro pu s : "a reduce, a micşora" , ..a stJîngc, a aeumul!;t, a rel \ ni", .a restrînge "a f im par ţia l .a-i Il tea mă" ete. in plus, unii exe geţi le încadrează în rind ul imediat următor şi nu aici ceea ce com plică şi mai mu lt interpretarea acest ui final de ca pitol. Iată a lt.e cîteva echivalări: in tel eptu l în Subceresc trăieşte frugal şi nu arc dorinţe" (Jiang Xiehang) ; .înţeleptul în Subcerese repede (face Gl mil ltea oa menilor să devină înceţoşată şi-i întoarce la starea iniţială de neşt (GaoînHen g 1943); .Inima inţelep tului este plină ide inţă)" pmden1,â Subceresc" (Zhang Songm Sha Shaohai); .Înţeleptul în Sub ceresc nu cunoaşte şi nu se gîndeşte la nimic· {Feng Dafu) ; .înţeleptul în Sub ceresc (este imparţial) , unindu-se armonios (cu inimile celor cu o sut.ă de nume)" (Zhou Shengchun) ; .The Saint lives full of fear within the empire" (Erkes) ; .The Man of Calling lives very quietly in the world" (Wilhelm) ; .The sage is self- effacing in his dealings with aU under heaven". (Mair) ; .The Sage in his position in the world, yieldingly har monizes (the people's heart with simplicityl" (Paul J, Lin) ; .The re lation of sages to the world is one of concern" (Cleary) etc. 6. Şi în cazul acestei fraze diferenţele de interpretare sînt destul de mari, în funcţie de lectura lui wei2, citit de noi drept verb cauzativ, de punctuaţie şi de interpretarea unui pron ume. Iată .cîteva exemple: .for the world's sake he dulls his wits" (Waley) ; .because of the empire he obscures his mind" (Erkes) ; .rrhe sage in ,
.
"
" .
",
",
.
.
"
,
,
the world) mixes the minds of aU" (EUen M. Chen) ; .The people of the world are brought into a community of the heart" (Lin Yutang) etc. 7. Această frază este omisă din greşeală în ediţia standard a lui Wang Bi, regăsindu -se în schimb în toate celelalte variante, inclusiv în textele de la Mawangdui. Termenul echivalat de noi prin .a da (ochii
':i llreehile lorl"
,
CAPiTOLU L 49 225 de a se concentra asupra" , a fi atent În alte cîteva variall t e grafice, exegezde 1110-
111 sensul
I , I / < l bsorh it în " etc ., apare
..
..
d lTIIe urmind în gencral aceeaşi glosă, cpnfinnat.ă şi dc comentariul 1 1 l i \Vanl! I3i.
50 Oamenii ies în finţă şi intră în moarte. ! Cei ce pe drumu12 vieţi i apu că din zece sînt trei3 , cei ce pe drumul morţii apu că din zece sînt trei , cei ce-şi trăiesc viaţa dar prin fece faptă spre tărîmul morţi i se-ndreaptă iarăşi din zece sînt trei4• De ce este astfel? Pentru că- şi trăiesc viaţa din plin . 5 Se spune că cel priceput să-şi păstreze vi aţa cînd merge pe drum6 nu şe-ntîlneşte cu rinocerul şi tigruF, iar în bătălie cînd intră de arme şi săbii nu e atins8: rinocerul nu are în ce-şi înfge cornul, tigrul nu are ce s-apuce cu ghearele, armele nu au în ce să-şi vîre tăişu l. De ce este astfel? Pentru că-n el loc de moarte nu este.
1. .
"
Litcral . ..<1 ieşi-viaţă a intr a-moart c".
Datorită caracte ru lui destul de eliptic al frazci, echivalărilc ezi!;i între: .a ieşi înseamnă a trăi , a int ra înseamnă a muri", ..a ieşi în viaţă înseamnă a int.ra îJl moarte", .. cine intră-n via ţă, intră şi în moarte " etc. Indiferent dc echivalare, mult itudinea de sensuri a aces tei fraze est.e practic im posib il de redat. în tmducere . .. Icşirea" este atit
icşirea ce lor zece mii de lu cruri din pîntecul mrunci, cît şi apariţia vieţii, un proces de .ieş ire·· analog ce lui prin care planta creşte din sămîntă, suprafa t ă . din Mo lumc, artea ci nu percepută ca individului ca o este .int rarc"
în Oao, o întoarcere căt re starea de nefJ.in încheindu -se
-
ini
Dao,
oieşind ieşire
la
a astfel
362
CAPITOLU L
' " ' dc!u şi in iţiindu -sc 50 un altul. Aşadar, relaţia dinire viaţă şi moali e.
c I "parte
de
a
f
una
de opozitie .
cst e
una
de
complcmentRritate.
2.
TCl11Cnu i 11./ il fost cit it de exegeţi în trei fehui . " . . însoţitor. com I >: "li nn . ..ca tegOlic . tip" şi .. drum. cale" ; am urmat. . şi aici şi în rindul 1 '' ' 111 1 . această ultimă lectură . propusă iniţial de Ma Xulu n. CII me1.l' 1, 1"lIea că. indiferent de glosa urmată . sensl,ll frazelor rămîne aproape . . . . daşi. :3. Potrivit lui Heshang Gong şi textului Han Fei zi . expresia nu1 I 1 I',;că nu trebuie interpretată ca .trei din zece" . aşa cum propune Wallg Bi. ci ca treisprezece. Acest număr ar simboliza fe cele patru I I l I 'l l lbre şi cele nouă orifcii ale corpului. fc cele nouă orifcii şi cele I ' a lm ..bariere" (ochii. nasul. gura şi urechile) . fe cele şapte sentimen- 1 .. '':i i cele şase dorinţe. Exegeza modernă ezită între aceste Interpretări ':1 (Ta a lui Wang Bi. pe care am urmat-o şi noi. 4. Deşi par destul de Simple. aceste ultime patru rinduri. datorită c l l krcnţelor de punctuaţie sau celor de Ia variantă la variantă. pot f 1 ' 1 1 i t e în mai multe feluri. Astfel. sintagma ..a-şi trăi viaţa". formată cde l i l l doi termeni nu apare decît în textele l ident.ici lgdui.sin în (sherrg) ..textul. vechi". în comentariul din HanlaFeiMa zi wa şi într-o , ·.I I I";i altă variantă. textele standard eliminînd al doilea termen sherrg. "vla \a··. Exegeza modernă preferă să
urmeze una din aceste variante. I I I l npretînd şi ca .a- şi hrăni viaţa" ( = a practica diversc exerciţii dao- 1 . ' . 1(" pentru obţinerea longevităţii) sau considerind că al doilea termen ,./11 '119 este tot verb şi echivaIînd: ..oamenii trăiesc. (dar. pentru că) I" , i('sc şi sînt activi ... .. Noi am încercat o traducere cît mai neutră. I , a / . a subliniind probabil. în contextul întregului capitol. opoziţia dao- 1.-.I I 1 1 ui faţă de nefreasca importanţă pe care oamenii de rind o acordă vl .. \ii şi trupului. O altă problemă pe care o pun aceste fraze traducătorului este I<-� � : o t ; ' i . de interpret.area corectă a termenului dong - literal. ..a se miş .. , , " . Marea majoritate a exegeţilor îl citesc în sensul de .acţiune. ac I l vll at.e" ; am încercat şi noi o echivalare asemănătoare (..faptă") . dar 1 1 1 1 este clar. din context. dacă este vorba de acţiuni îndreptate către ,.h r;in irea" vieţii sau de făptuire în general. În primul
caz. rîndurile ck
CAPITOLU L
50
363
laţă s-ar transforma într-o critică Ia adresa practicilor
daoismului , .- J lgios. iar în celălalt am regăsi aici tema familiară a nonacţiunii. I I I I ;l nţată în sensul controlării dorinţelor care duc la acţiuni inutile şi I, rlmejdioase. Sintagma .tărîmul morţii" ar trebui citită. po trivit lui Waley. ca . . II1 C al morţii". find o expresie din limbajul militar care ar desemna I I I ' ICI de "călcîi al lui Ahile " din trupul oamenilor. Deşi aici această In ·t mă pare forţată. ea este foarte probabilă în ultimul rînd al capi- 10 1 0 1 111i, în care sintagma aceasta apare din nou. 5. în sensul unei vieţi de plăceri. în care toate dorinţele sînt împli I I ! I ( ' . Unii exegeţi consideră şi această frază drept o critică directă la "d resa practicilor daoiste . echivalind: .pentru că îşi hrănesc ( = ingri-
DAO DE ,JING jesc)
viaţa
prea
In terp retările
mult".
exegeţi lor
care
unnează lectura " lui Wang I3i (.,trei din zece în loc de treisprezece) nu d iferă prea mult între ele, cea preferat ă de comentatorii cont.em pora ni find cea suge rată de Gao Yandi şi relu at ă de ,Jiang Xicha ng şi Zhu Qia nzhi. Aceştia con sideră că "cei ca re 111erg pe dru mul
vieţii"
sînt oamenii care ating
o vîrstă în aintată, "cei care merg pe
drumul
morţii"'
sînt
în tin creţe sau în copilărie , cea de-a trcia ca
cei carc mor
te gorie find cea a oame nilor care îşi scurtează singuri
viaţa, lăsîndu -se pradă dorinţelor şi lentaţiilor
.
Astfel, nouă oameni din zece fie pu n prea
mult preţ pe viaţă , fie nu pun deloc, şi numai unul, Î nţeleptul . al căru i portret este făcut în c onti nu are , cunoaşte adevărata importanţa a vieţii şi a "hră nirii" ei. O ledurii re lat iv ase măn ătoare propune şi Gao Heng, care su sţin e că nu este vorba de trei tipuri diferite de oame ni, ci de trei perioade diferite din viaţa oamenilor: aceştia, pînă la treizeci de ani cres c, decad,
mergind îndreptîn
pe
du-se spre moarte . între treizeci
drumul
vieţii,
iar
' Perioada in tennediară,
după
şaptezeci
care
se întinde
, este
şi şaptezeci de ani, cea în care oam enii "trăiesc viaţa din plin ", micşorindu-şi ast fe l , dat.Ol;tă ex ceselor pe care le comit, . durata natu- rală a vieţii. 6. Litera l "călătOl;nd pe uscat/pe pămîllt ( = şi nu pe ,
apă) ".
Po
trtvit textelor de gînd la Mawangdui . acest rind prin ar tre f trebuit echivalat: "mer ( = călătOrind) deâluri /înălţimi". 7. Î n loc de "a se întîlni " , în manuscrisele de la Mawangdui şi în evita",
întreaga
rătă cind, nu
se
alte trei frază
fe re şte
8. Am fost obligaţi, anterior,
variante
apare
"a
se
feri,
a
trebuind astfel citită: "prin tre dealuri de
rinocer
sau
de tigru ".
pentru a păstra simetria cu rindul
să parafrazăm prin "săbii" un tennen al cărui sens este În tot de "mmă". funcţie de glosa unnată în in terpretarea t.ermenului tradus de noi prin "a atinge", fraza a mai fo st citită şi: "Cînd int.ră în luptă nu se fereşte de anne" sau "Cînd intră în luptă nu poartă anne sau annură·'.
50.1
Viaţa merge către moarte , iar moartea este inceputul vieţii
Viaţa merge către moarte , iar moartea este începutul vieţii: cine cunoaşte firul care le uneşte (
=
regulile alternanţei lor)?
Viaţa omului apare pentru că suflul se strînge la un loc: cînd
se strînge la un loc, omul se naşte, iar cînd se riSipeşte , omu l moare. Dacă viaţa şi moartea se însoţesc una pe cealal tă, ce pricină de durere mai există pentru noi? Astfel, cele zece mii de lucruri sînt unu. Fiecare socoteşte că ceea ce este frumos e miraculos şi cu totu l aparte ( şi că ceea ce este urît e stricat şi putre d (
=
=
viaţa)
moartea) . Ceea
ce este stricat şi putred se preschimbă din nou în ceva mi-
366
CAPITO LU L
raculos şi miraculos şi
50
cu totul aparte . iar ceea ce este
cu lo tul aparte se prc schi mhă din nou în ceva
ZllI lang zi. cap.
22 .. in ţclcpciu nca
strtcat şi pu tred.
călătoreşte în nord "
50.2 Mişcările sufletului
CUIloaşt erea cu adevărat măreaţă este cuprinzătoare. cu noaşterea măruntă este foarte îngustă ( = face discrtminărt. se păstrează la supr afaţă. percep e detaliul şi nu atinge într e gul) ; vorbirea cu-adevărat măreaţă este însu fleţită. vorbirea măruntă este vorbărte goală. Cînd omul doamle. sufletul său c cuprins de con fuzie. iar cînd e treaz, tnlpul său se pune-n mişcare. Cînd căile oamenilor se întretaie ( cînd se asociazi unii cu al �ii) . se urzesc planuri şi se pun la cale tot felu l de lu cruri : în fecare zi ei îşi folosesc mintea ca să se pună împo t riva unei alte minţi . Iată as tfel şovăiala , gîndurile nespu se ( disimularea) şi cele ascun se ( secl"etele/rezervele) . O spaimă mă runtă îi face pe oameni să fe JlcJlniştiţi şi temători. iar o mare frică îi face să fe abătuţi şi descurajaţi . Mintea omului se pune-n mişcare, precu m săgeata care -şi ia zborul tiin arc , făcînd judecăţi despre bine şi rău ; apoi rămîne ace eaşi ( nu se mai schimb ă) . ca legată prtntr-un jurămînt so lemn. păstrînd ceea ce a cîştigat.; după aceea se goleşt.e. la fel ca în treaga fre toamna şi iarna , şi pe zi ce trece decade tot m ai tare; în sfrşit . slăbită din pricina faptelor săvîrşite. nu poate să- Şi mai revină: Acu m este cu totul închisă. ca o lad ă cetIuită sau ca un vechi canal de scu rgere: ea se apropie de moarte şi nu mai poate f făcută să trăiască din nou . Bucuria şi furia . tristeţea şi plăcerea . îngrijorarea şi regre tele . nes tator nicia şi stabili tatea. preocuparea şi nepăsarea . =
=
.
=
=
cxal tarea şi de1 ăsa rea. toate se nasc aşa cum se naşte muzica flat sau din golugolurt rile din ( = ţevi le instr umentelor de su mu nţi, peş terile, văile etc . din care se naşte .mu zica Cerului") sau cum se nasc ci upercile dintr -un Joc umed şi reavăn . Zi şi noapte aceste (stări ale sufl etulUi) se perindă înaintea noas t ră. una după alta , în să nimeni nu şt ie de unde răsar ele. Vai! de -am putea. numai pentm o clipă . s- atingem acel ceva din care sc " n as c toate ( = toate sti'iri l(' menţionate mai sus) ! Zlwang zi, cap . 2 "Des pre idclltitatca lucrurilor" 50.3
Unii visează un banchet şi lacrimi
"Cum pot cu să ş tiu zi)
(îi
dimineaţa varsa. multe
spuse Chang \VU zi
lui
Ju Que
CAPITO LU L că drago stea de viaţă 50 nu e o amăgire?
tiu că
367 Cum pot eu să ş
230
DAO DE ,JI NG
cel care urăşte moartea nu c asemenea unui copil carea ră tăcit drumul şi nu mai ştie cum să se întoarcă acasă? , Doamna Li Ji era fica of ţerului de graniţă Ai. Cin d ducele din Qin a luat-o (şi-a dus-o în palatelc sale) , a plîns atît dc mu lt încît partea din faţă a rochiei sale era toată umezită . Cînd a aj uns însă la palatul rege lui ( ducele din Qin) , după ce-a împărţit. cu el patul pătrat şi după ce s-a înfruptat cu mîncăruri alese , i-a părut rău că a plîns . Cum pot eu să ştiu că după ce mo r n-are să-mi pară rău că am ţinut ' atîta la viaţă? Unii visează un banchet şi dimineaţa, cînd se trezesc , var să multe lacrimi. Alţii visează că varsă multe lacrimi şi dimi neaţa pleacă la vinătoa re . Îri timp ce visează, nici unii nici alţii nu ştiu că visează , şi-n mijlocul visului pot chiar să in terpreteze vise; de-abia după ce se trezesc îşi dau seama că au visat. Astfel , de-abia după ce are loc trezirea cea mare ne dăm seama că to tul a fost un mare vis . . Proştii socotesc că acu m sînt. trej i şi că sîn t ştiu tori , putînd să facă diferenţa între un pri ncipe şi un păstor: cîtă nerozie! Confucius şi cu tine nu sînte1i amîndoi decît un vis, iar cînd spu n că tu visezi - şi acesta este un vis. Asemenea vorbe se cheamă "para dox" . Dacă după zece mii de generaţii apare un mare Înţelept care să-i descîlcească înţelesurile, înseamnă că el sa ivit foar te repede. " =
Zhuang zi,
cap .
2 .Despre
identitatea
lucrurilor"
50.4 Moartea
lui Mengsun. Sinele poate fi un vis
Yan Hui îl întrebă pe Confucius: "Cînd mama lui Mengsun Cai a murit, acesta a plîns fără să jelească în toată legea; inima lui nu era îndu rerată iar el a ţinut doliul fără să fe mî hnit. În pofda ace stor trei neajunsuri , oamenii socoteau că , în statul Lu , el se pricepe cel mai bine să ţină doliu ( să respecte cel mai bine toate ritualurile) . Este deci cu putinţă ca reilUmele să se întemeieze pe ceva lip sit de substanţă ( pe fapte neconforme realităţii)? Mă surprinde mult acest lucru ." =
=
"Mengsun , răspunse Confuciu s, a mers pînă la capăt a atins originea vieţii şi locul în care se întorc
(
lucrurile la
=
moar te , Dao) şi ne depăşeşte în cu noaştere. Avînd de ales între viaţă Şi moarte , chiar dacă nu mai vedem nici o diferenţă între ele, lucrurile dintre care trebuie să alegem mai există încă pentru noi . Mengsun însă nu ştie ce este viaţa şi ce este
23
CAPI1DLU L 50
1
moartca şi nu .ştie dacă să pre[c1"e ce es te mai întîi sau ce urmează ( � viaţa sau moar tea) . El se supune schimhării şi aşteaptă prefacerile despre care nu are ştiinţă . Cînd intră m in p refacere ( în via t.�) , mai putem oar c să cunoaştem sta rea de dinainte de prefacere ( � ce era îna inte de a ne I'laşte)? Cînd prefacerea se încheic ( la moarte) , putem 0€l re să cu noaştem starea de du pă prefacere ( = ce se întîmplă cu noi �
=
după moarte) ? Poat c că noi amîndoi nu sî ntem decît în mij locul unui vis din care nu ne-am trezit încă. Apoi , pentru Mengsu n, moartea nu este decît o tulburare a formei , în care minte a ( � spi ritul) nu are nimic de su ferit , o schimbare a loc u inţei , şi nu moartea adevărată . Mengsun este singurul era treaz, iar dacă, cind o ii plîngeau ca (la re moar tea mamei sale) atunci , plî ngea şiam el ,en el urma n u mai ceea ce făceau toţi ceilalţi. Pentru el , toate lucrurile sînt aceleaşi cu sinele său : cum o să ştie el ce este ceea ce noi numim sine? Astfel, tu visezi că eşti o pasăre care zvîcneşte din aripi către cer sau visezi că eşti un peş te car e se scu fundă în adîncuri . Cel care-ti vorbeşte acum este treaz - sau viseaz.,� şi el? Nu se ştie . [ . ] Dacă îţi găseşti odihna în mersul fresc al lucrmilor şi trcc i dincolo de schimbare, ai să atingi starea de vid a uni tăţi i Cerului. ..
Zhuang zi, cap . 6 .Marele strămoş şi
maestru"
50.5 Zhuang zi
visînd că este un fluture
Odată Zh uang Zhou ( Zhuan g zi) visă că era un flu ture, un flu ture care zbura mulţumit şi pli n de bucurie încoace =
şi- nc olo ('hiar , întru totu l după pofta iniŢnii şi se fără să ştie că este Zhou . Deodată se trezi şi el dovedi a f acelaşi Zhou . Nu ştiu dacă Zhou visase că este fluture sau flutu releexiste visa căînsă csteo Zhou între Zhou şi fluture treb uie" să dife :renţă. Aceasta se ch� amă transformarea l u crurilo r " . Zhuang z�
cap.
2 "Despre identitatea
lucrurilor"
50.6 Guangcheng zi vorbind ajungi ne muritor
despre cum poţi s-
Huang di ( = Împ ărat u l Galben) se înscăunase împărat de nou ăsprezece ani şi tot Subcerescul se s upu nea poru ncii sale. Aflînd odată că Guangcheng zi trăia în munţii Kongtong, se duse să- I vadă şi-i spuse: Î"Am auzit că Maes trul a atins săvîrşitul Dao . ndrăznesc să vă întreb despredeesenţa desă vÎrşitului
pămîntu-
Dao.
Eu aş dori să obţin esenţa Cerulu i şi
DAO DE ,JING
lu i pen tru cercale cu
a
face să crea sdi din belşu g celc cinci
enre îmi hrănesc popo m l ; de asemenea , aş dori să stă pînesc şi Ya ng, pen tm a fi pc potriva ! lrii tut11(forţele) ror vicţuVin i toarelor. Ce am de fă cut?" .. Lucml de spre care doreşti să mă în t rehi prive şte su bstcil
ta l u c mril ,9 r
.
însă ce ea ce dore şti să stăpî neşti e ste
o di stmge ( = iar cel care ceea cc
lu crurile
nu
tr ebuiesc
"stă pîni tc , "
c ontro lează după yoie ritmurtlc cosmice distru ge armonia uniîn versu De cu m ai să începi să cîrmuie şti acestlui) fel .Sub cerescu l norii n-au să mai aştepte să se st rîngă laola ltă ca s ă dea dm mul ploii, iarba şi copacii n-au să ma i aştepte să .
se în gă lben e as că spre a
se
ofili ,
iar
străI11 cirea
soarelui şi lunii are să fe din ce în ce mai sl abă Ai firea de lin gu şitor a unuia care se pricepe la vorbe : cum oare să fi tu ce l potrtvit să m-asculte vorbind de spre de săvîrşihr! Dao? Huang di se ret rase Renunţă la domnie şi-şi co nstm i o colibă si nguratică, în cn re a şe ză o rogojină albă de paie . După trei lu ni în care trăi cu totul rupt de lume , se d use să-I vadă din nou pe Gu angche ng zi. Acesta stă tea culcat. cu capu l că tre miazăzi ( în poziţia suveranului) . Cu multă umilinţă , Huang eli se apropie de el în genu nchi se p lecă de două ori în faţa l ui şi zise : "Am auzi t. că Maes trul a atins desă vîrşitul Dao . În drăzne sc să vă întreb despre cum poate fi guvernat ( = îngrijit. con trolat ) trupul pen tm a pu tea trăi mu ltă vreme ." .B ună întrebare! zise Gu angcheng zi, sculîndu -se dintr-un salt. Vino ma i aproape, am să-ţi vorbesc despre desăvîrşitul Dao . Esen ţa desăvîrşitului D ao este adîncă ascunsă, iar pol u l său ( u ltim a limită, culmea su premă) este nedesluşit şi ne clar. Nu prtvi nimic, nu asc1 1 lta nimic ( = nu- ţi folosi simţu ri le) . păstrează-ţi spiritul învălu it în liniş te şi trupul tău are să se îndrepte de l a sine . Trebuie să fi liniştit, trebuie să fi p ur : nu -ţi munci ( obOSi) trupul. nu-ţi tu lbura ( pune .
"
.
.
=
.
=
=
=
în miş care) esenţele şi astfel ai să poţi trăi multă vreme. Dacă ochiul tău nu vede nimic, urechea nimic nu aude şi mintea nim ic nu cu no a şte. spiritul tău are să se păstreze alături de formă ( = trup) şi astfel indelung ai să trăieşti Veghează la ceea' ce se află înlăuntrul tău şi închide-te faţă de ceea ce in afară-ţi se afl ă: prea multa cunoaştere duce la distrugere . Am să te fac astfel să treci dincolo de Marea Lumin ă , pînă la .
izvorul desăvirşitu lu i Yang. şi-am să te fac să intri pe poarta Adîncu lui Ascuns, pîn ă la izvoml desăvîrşitului Vin.
CAPITO LU L fiO
233
Ceru l şi pă mîntul Îşi au rostu rile ( fu ncţi unile) lor; iar Vin şi Yang îşi au , fiecare , un adăpost: păstrea 7.ă-ţi cu at e nţi e trupul şi lucm rile toate vor înflori de la sine. Eu păstrez uni tatea ( a Ce rului şi pămîntului , a lui Vin şi Yang) şi loc ul rni-l găsesc în mijlocul armonici lor; de aceea îmi cultiv trupul dc douăsprezece mii de ani fă ră ca forma mea ( � trupul) să cunoască vreodată decăderea . " "Gu angcheng zi este unul eu Cem l ! " , spuse Hu ang eli, plecîndu -se de două ori şi ating1n d pămî ntul cu fru ntea . ..Vino mai aproa pe, am să-li spun, continuă Guangcheng zi . Dao este nemărginit. dar oamenii socotesc cu toţii că arc lIn sfrşit; este fără capăt, dar oamenii socotesc că este limi tat. Cei careau în ţele s învăţătura mea au aj uns să fe îm �
păraţi, vremurilepierdut vechi, înţelesul şi regi înînvăţăturii vremu rile melc cele noi; ceiînîndepă C'are-au ( s-au rtat de Calea propăvădu ită de mine) au văzut strălucirea, aj uns ţărînă. făptu rile se dar nascauelin ţărîn ă şi se În fapt, toate in torc în ţărină. De aceea am să te părăsesc şi -am să intru pc poarta Nemărginitului, pentru a rătăci pe tărimul Nelimi ta tului. Eu îmi unesc strălucirea CI I soarele şi luna, şi laolaltă �
Ceru pămîntul trăiesc eternitatea ce mi îndepărtează se punel şiimpotrivă de mine nu-l nu -lvăd , pe . Pe cel celce se simt. Lumea-ntreagă poat� să piară, eu singur am să rămîn !" CIl
Zhuang zi, cap. îngăduinţă"
Il ..A lăsa în pace şi a privi cu
51 Dao le aduce-n făptură, Puterea le hrăneşte, felul lor le dă forma şi-mprej urările le desăvîrşesc 1 : prin urmare cele zece mii de lucruri cu toate-l respectă pe Dao şi preţuiesc Puterea2 • Nimeni n-a poruncit vreodată ca D ao să fe respectat şi Puterea să fe preţuită: aşa a fost în totdeauna, de la sine.3 De aceea Dao le aduce-n făptură, Puterea4 le hrăneşte, le creşte, le-rl a1ţă5, le îngrijeşte, le-mplineşte6 , le ţi ne-n viaţă şi le adăposteşte7. Face să crească şi nu, stăpîneşte, foloase aduce şi răsplată nu cereB, deasupra se află şi rînduială m.f ţine: aceas ta se cheamă "misterioasa Putere" . 9
1. Este
vorba
,
desigur,
despre
cele
zece
mii
de
51 lucn.tri, Tennenul wu2 ' pe care nOi l·a m ,tradus prin .fel", În sensul de .specie , ('.atego· rie", are sensul literal de .Iucn.t", Majo ritatea exegeţilor modemi pre feră să-I echivaleze prin .materie ", deşi În opinia noastră este evident faptul că, la fel ca În capitolul 21 .obscur şi nedesluşit, Într-Însul se află lucn.trile" - , termenul desemnează substanţialitatea lucn.trilor con ţinute in nuce în Dao, În loc de .împrejurări" , în sensul de mediu in care evoluează fecare făptură, s-a mai propus şi .forţă, putere in terioară" (potrivit comeI1tariului lui Heshang Gong) şi, unnÎnd textele de la Mawangdui, .uneaItă, instn.tment", Astfel. ultimul rind al acestei prime secvenţe a capitolu lui ar trebui citit: .uneltele le desăvîrşesc " -
CAPlm LlJ L 5 1
sau, print r-o extensie se-man tică rli scutabilă, ..fu ncţiunea le complc t ea7..1 . ", aşa cwn ech ivalează Mair. Unii excgcţi U Jmcazâ în tota l itate maniera de interpretare a lui Heshang Gong, t.raducînd în trcgul pasaj as tfel: "Dao le aducc -n făptură şi Puterea ( = Unul) le hrăneşte, dîn du-le formă şi desăvîrşindu -le prin put.erea sa interioară . " 2. Literal, ..între cele zece mii de lucruri nu există nici unul care să nu-l respecte pe Dao şi să nu onoreze /să ţină la mare cinste Pu t.erea" .
3.
În loc de "a porunci", în .textul vechi", manuscrisele de la Ma wangdui şi în alt.e treizeci şi şase de variante apare un alt te rmen, cu sensul rle "a conferi, a acorda (un titlu nobiliar) ", aceste patru rînduri ' trebuind astfel citite: "Respectul pen tru Dao şi preţuirea Putq-ii nu le-au fost conferite acestora de căt re cineva : aşa a ·fost întotdeau na, rle la sine ." Prin interpretarea diferită a termenilor ming 1 , "a porunci", şi ziran, "de la sine", cît şi prin modificarea punctuaţiei, alte cîteva lecturi.sînt posibile: "Dao este respectat şi Puterea este preţuită. Fără să li se poruncească, (cele zece mu de lucruri îşi unnează) întotdeauna propria natură. "; "Dao este respectat şi Puterea este preţuită (tocmai pentru că) nu in tervin (în evoluţia celor zece mii de lucruri) , (lăsîn du-le să-şi unneze) întotdeauna propria natură."; "Dao este respectat �i Puterea este preţuită. Ele nu dau niciodată nici o poruncă, ci (ră mîn) 1ntotdeauna naturale. " etc.
4.
Termenul De ) , "Puterea", nu apare în manuscrisele de la Ma wangdui şi nici în alte treizeci şi şase de variante ale textului. Am preferat ediţiile standard , care pennit o lectură mult mai logică. 5. "A înălţa" în sensul de "a dezvolta". S-au mai propus şi "a edu ca", "a îngriji", "a urma" etc. 6. Ace st rind a mai fost citit în alte cîteva feluri: ..le adăposteşte şi le întăreşte", "le adăposteşte şi le dă un loc de odihnă" etc. În pa t ruzeci şi trei de alte variante ale textului, printre care �i cea a lui Heshang Gong, fraza capătă o lectură diferită: "le împlineşte şi le adu ce la maturitate" . Exegeţii care urmea7.ă. aceste variante propun şi alte interpretări, de genul: .le aduce la maturitate şi le face să rodească", ..le împlineşte şi le ţine de cald" etc. 7. Sau "le hrăneşte şi le protejează", .le hrăneşte şi le acoperă" etc. Diferenţele de lectură se datorează în mare măsură faptului că sensurile termenilor se suprapun pînă la identitate, fiecare exeget în cercînd să nuan ţeze fără să se îndepărteze de sensul general al pa sajului: Puterea pe care o primeşte fiecare lucru de la Dao întreţine viaţa. . 8. Aceste două rînduri se regăsesc în capitolul 2.
9.
Ultimele patru rinduri apar şi în capitolul 10.
52 Subcerescul are un început care poate f socoti t mama Subcerescului. După ce-ai aj uns I la mamă. îi poti cunoaş te copiii: după ce i-ai cunoscut copiii. ţine-te din nou alături de mamă2 şi nicicînd în viaţă primejd i i n-au să mai fe3 . . Astupă-ţi trecerile. închide-ţi poarta4 şi nicicînd în viaţă n-ai să istoveşti 5; deschide- ţi trecerile. sporeş te-ţi grijile6 şi nicicînd în viaţă n-ai să găseşti ali nare7. A vedea măruntul se cheamă iluminare8 • a alege slăbiciunea se cheamă tărie9• Foloseşte- ţi strălucirea, întoarce-te la lumină l O , nu- ţi aduce singur năpasta: aceasta se cheamă Lumina" l l . L in loc de ..a ajunge · [literal.
"a
"a
păstra
obţin e") . în varianta
lui
52 şte ", Textele de la Mawallgdui confrmă textul standard al lui Wang Bi. " . Unii exegeti 2. Litera perfect l . • păstrează echivaleaza, justifcat. din "Întoa nou rce-temama şi păstrează mama" . "i'Vlama·' est e, desi gur. Oao , iar .copiii" desemnează cele zece mii de lucruri. Potrivit lui Heshang Gong însă co pii i·' . sau mai degrabă .copilu cu noa
. •
l", cste
Unul. llJtjm e1e patru rînduri treb uind în acest caz .0upă ce [Unul, copi lul) îşi cu noaş te mama [ = O ao) . ea la lind u-i îşi
ec hivallite: cunoaşte
copilul. ·O upă ce cunoaşte
ea
îşi
cunoaşte
copilul.
el
la
rindu -i işi
CAPITO LU L 52
23
:3 . Aceste ultime două rinduri se regă sesc în capit.olul
4. Wang
Oi coment ează:
cste (locu l)
7
IG.
din care se nasc
dorinţele. ,Poa rta» este (locul) pl;n care trcc dOrinţele." Exegetii au propus numeroase alte interpretări pen tru te l1 ellul echivalat dc noi prin ..treceri" : "vorbe ", ..gură" . ..ochi" , .. drum" , "gol. gaură" şi ..deschi zătură" . Această ultimă glosă, propusă iniţial de Xi Tong şi acceptată de marea majoritate a exegetilor contcmporani, am urmat-o şi noi, ..deschizăturile" sau .trecerile" desemnî nd organele de simţ prin care, dOrinţele se strecoară în trup. Mai trebuie poate adăugat că şi lect.ura pc care o propune Li Shuihai, în umla analizei termenilor dlalectali din Dan De Jing , confirmă indirect această interpretare; potrivit aces tui cxeget, termen ul ar trebui tradus prin ..vas de băut cu capac", ..astuparea" lui fiind o metaforă pentru abandonarca percepţiei directe - a cu noaşterii şi, impliCit., a dorinţelor pe care le generează - şi intoarcerea către sine. În ceea ce priveşte "poarta", interpretarea cca mai potrivită ni s-a părut. a fi cea a aceluiaşi Xi Tong, care consţderă că este vorba de .,p oarta spiritul ui", care tre buie şi ea închisă în faţa stimulilor ex teriori.
5. În
loc de "a se istovi", în sensul de "a munci (lin greu şi fără
odihnă", s-au mai propus şi ..a se imbolnăvi", "a suferi" etc. 6, Prin "grijilc" am tradus un termen cu sensul de "treburi" ( = ac t ivităţi care presu pun contactul uman şi care se desfăşoară În socie tate) . Am urmat glosa lui Heshang Gong, citind ..a spori, a mări", exe geza chineză ezitînd însă între acest sens al termenului şi cel de ..a implini, a duce pînă la capăt, a încheia". Interpreţii contemporani par il favoriza această ult.imă lectură, rîndul întreg fiind citit: "d u pînă la capăt trebunle/ sarcinile ( = legate de cunoaştere , de amestecul în so cietate etc.) pe care ţi le-ai asumat". Traducătorii oscilează şi ei, ter menul fiind echivalat în numeroase feluri : ..a se ocupa de", "a se ames teca (în treburile oame nilor) ", "a-şi aranja (trebUrile)" etc. 7. Am parafrazat. prin .a găsi alinare" un termen cu sţnsul literal de "ajutor" . S-au mai propus "salvare", "scăpare", ..cură, tratament", ..soluţie salvatoare" etc. 8. În afară de .iluminare" (perceperea ..aseunzişurilor" lui Dao, el însuşi numit "M ăruntul" - cf. cap . 34) , termenul ming2 mai poate fi echivalat şi prin .. vedere" (percepţie directă, funcţiunea ochiu lui! . Cele două sensuri sînt la fel de posibile în context, însă, în opinia noastră, simetria cu fraza care urmează impune lectura preferată de noi. 9. Literal. "a păstra slabul/ slăbiciunea", în sensul de a alege întot deauna slăbiciunea în locul tăriei. 10. "Strălucirea" iluminatului este îndreptată către exterior, către oilmeni. pe care înţeleptul încearcă să-i scoa tă din ignoranţă (provo
ca tă chiar de cunoaştere) şi să-i facă să- I perceapă pe Dao (pOtrivit
comentariului lui Wang Bil , sau către lume în general. această stare ,.,p ccială la care a aj uns daoistul permiţîndu-i acestuia să identifice
238 .b un ele
DAO DE ,lIN G şi rdrle
timpurilor sa le" , după eum comentează Heshang
Gong. "Lumina" (termenul 1lling;z , la care ne-am referi1 mai sus, avînd şi aeest scns) este hm1ina intelioară sau i1uminCl rea pe mre a obţinut-o daoist ul. privirea eă 1 re sine a aeestuiCl , după ec a devenit unul cu Dao . Waky remarcă pe bună dreptat e că. in terpretind cele d ou ă fra
ze În aces t fel . ele n uanţează sensul primelor rînduri ale capitolu lui inteleptu l. după ce cunoaşte exteriorul (.. copiii") , revenin d că1 re in te- rior, către Dao.
.. I l . Expresia "a păstra Lu mina" apare şi În capitolu l 27 (vezi
şi nota 4) . 52 .1 Despre cunoqterea sau necunoaşterea faptului
că toate lucrurile sînt Unu
A-ţi obosi spiritul pentru a putea vedea Unul din toate. neştiind însă că toate lu crurile sînt identice. se cheamă .trei de dimineaţăw . Ce înseamnă ..trei de dimineaţă"? Un îngrijitor al unei cete de maimu le trei împă acestora ghinde. spu .Veţi ţe primi derţea dimineaţă şi patru seara ." nînd: Toate mai muţele au fost peste măsură de furioase Atunci. zise îngri jitoru l, o să primiţi patru de diminea ţă şi trei seara.w Toate maimuţele au fo st cuprinse de-o mare bucurie . Realitatea ( nu măru l de ghinde) nu se schimbase. însă reacţiile ma i muţelor. de furie şi de bucurie . au fost foarte diferite : îngriji torul a ştiut să se potrivească situaţiei. . Astfel , Înţeleptul armonizează contrariile şi îşi găseşte odihna în starea de echilibru a Cerului ( naturii) . Aceasta se cheamă ..a merge pe două căi deodată". .
•
�
�
Zhuang zi. cap . 2 lucrurilor"
"
Despre identitatea
53 De-aş avea cît de puţină 1 ştiinţă aş urma măre ţul Dao2 temînd doar calea greşită3. Măre ţul Dao este drept însă oamenii4 îndrăgesc pot�cile coUte. Curţile regelui sînt străIucitoare5 dar ogorul este plin de buruieni şi hamb arel e sînt cu totul goale; straie bogat împodobite sînt îmbrăcate6 şi săbii mult ascuţite sînt purtate, se bea şi se mănîncă din plin iar bogăţiile şi averile sînt fără măsură: aceasta se cheamă hotie şi exces7 iar hoţia şi excesul departe sî nt Dao8•
de
1 . În loc de" .putin� s-au mai propu s, potIivit altor glose, şi "mult"'(!) , .indubitabil, sigur" , .într-o manieră inteligentă" etc. 2. Literal. .a merge pe Cale". Şi aici. şi mai jos, Dao este folosit atît în sensul său iniţial. .drum, cale ", cît şi în cel de .pIincipiu , re gulă" sau , poate • •doctrtnă" a daoistului . 3. Marea maj oIitate a exegeţilor modemi acceptă glosa propusă de Wang Niansun şi citesc ca şi noi acest Iind, aducind în plus, ca argument, comentaIiul din textul Han Fei zi, care confirmă această lectură. PotIivit lui Wa ng Bi însă , fraza ar trebui echivalată: .Numai acţiunea (asupra lui Dao) este de temut" sau, p e baza comentaIiului lui Heshang Gong: . Numai de lauda (fie sine] îmi e teamă."
4. Numeroşi
exe geţi con sid eră că în loc de .oameni"/ .popor" ar
trebui citit aici ..om" şi. pIin extens ie
,
.,suvera n·'.
5. În loc de ..strălucitor" , în sensul de .curat. bine îngIijit şi luxos" ,
s-au
mai propus şi "murdar, î n dezordine" (!) . .jzqlat � sau .părăsit, în
paragină". Am urmat glosa lui Wang Bi.
6. Exegeţii contemporani,
care consifleră că subiectul frazelor de
ma i jos este .suveran ul (şi dregătorii) ", interpretează aceste rînduIi ca o crit ică a lui Lao zi la adresa societăţii feudale. În opinia noas
tră . accas t.'i. frază i cele car!' urmează descri u mai el e că ro -
de ra bă exc es
24 0 fi1
DAO DE ,J lNG
li se o p u n e Î!l1e kpt ul (cL ca p
.
29) şi care îi îndepă rtează
pe oamelli
.
I k Dnn.
7.
Te rmcnul er:h ivi't lat de noi plin "exr:es" apare cu nu meroase alt.e gra Bi, fiind glosa t. şi interp retat. des t u l de rlifcril.. IaUi cîteva Iccturlale î n t re gu l u i li nd: .ace ;1sta se cheamă hotie şi lăudăroşenie"; "aceasta se cheama lăudilrcşenie de t.îlhar" ; "aeei't st.a se cheamă h o V e şi extra
vaga nţă"; .aceasta înseamnă (că suveranul este precum) şeful unei bande de hoţi" ; a c east a înseamnă ca ( o am e n ii / suveranu l şi miniştrii) s î n t o bandă de hoV" etc. Marea majoritate a exegeţi l o r contemporan i, forţîn d uşor comentariul din textul Han Fei zi, preferă una d i n ulti ,mele două variante de lectură. In terpret area noastră este în sp,irit.u l comenta riului l ui Wang Bi. "
8.
Po .a trivit variantelor standard, acest rînd ar trebui tradus: ceasta nuşi este Daol" Am urmat .textul vechi", confrmat indirect de manusc risele de la Mawangdui şi preferat de aproape toţi exegeţii con t.empo rani. 53 .1
Despre bucuria desăvîrşită
În Subceresc există sau bucurie desăvîrşită? ceva nu care o să poată fi folosit pentruExistă a hrănisau ( anu îngri ji) t rupul? Ce pot să fac (pentru a atinge bu curia desăvîrşită) şi pe ce să mă bizu i (pentru a-mi îngriji trupu1)? Ce să oco lesc? Ce să păstrez? Ce să urmez? Ce să părăsesc? Ce să iu besc? Ce să urăsc? Bogăţia, onoarea ( poziţia înaltă) . viaţa lungă şi desăvîr şirea ( într-un anumit domeniu) sînt cele respectate de tot Subcerescul. Pacea trupului ( starea de bine. sănătatea) , aroma bogată a mîncărurilor, veşmintele bogate. culorile fru moase şi muzica plăcu tă auzului sînt cele ceaduc bucu rie tuturor oamen ilor. Sărăcia, umilinţa ( starea socială infe rioară) , moartea inainte de vreme şi numele rău sîn t cele dţ toţi dispreţuite. Oameni i suferă cînd trupu l nu -şi găseşte pa cea, cînd aromele bogate nu le ating gu ra, cînd nu îmbracă veşminte bogate , cînd ochiu l nu se bucură de culori frumoase şi urechea de muzică plăcută. Cine e lipsit de aceste lucruri =
=
=
=
=
se nelinişteşte este mîhnit[ . ]O asemenea grijă pentru trup e o şi mare prostie! Cît priveşte faptele oamenilor de rînd şi lucrurile care-i bucură pe ei, nu ştiu dacă această bucurie este o bucurie adevărată . Uitîndu-mă la ceea ce -i bucură pe oamenii de rînd. la acele lucruri spre ...
care cu toţii se-ndreaptă. grăbiţi de parcă n.a r putea să se mai oprească. şi pe socotesc a fi o
care
le
CAPITOLU L 53 11Ilcurie. nu
ştiu
dacă ele
24
adu c sau
1
nu bucurie .
Există sau
Illl
cu adevă rat o asemenea bucurie? Eu socotesc că adevă rata bucurie se află În ne făptuire . pe ('are Însă lumea de rind o consideră o mare nefericire . D e aceea se spune : .Bucuria desăvîrşi tă nu este bucu rie ( e= nu are nimic de-a face cu ceea ce oamenii consideră a fi bucu rie) : dc săvîrşita glorie nu este glo rie. h
Zltuang
zi.
cap.
18 .Bucuria
desăvîrşită"
54 Cel bine aşezat nu poate f dat la o parte ! , cel ce ştie să cuprindă nu dă drumul cu uşurinţă2: copiii şi nepoţii săi n-au să se oprească din sacrifciP. Cultivî nd-o în tine4 Puterea ta va f adevărată; cultivînd-o în familie PUterea ta va prisosi ; cultivînd-o în sat Puterea ta va dăinui; cultivînd-o în ţară ' Puterea ta va f bogată; cultivînd-o în Sub ceresc -
Puterea ta f atotcu prinzătoare.5 De aceea priveşte sinele pot rivit felului său, prive-şte familia după felul fam iliei, priveşte satul după felul satului, priveşte ţara după fe lul ţării, priveşte Sub cerescul după cum e Su bcere s cul6• Cum pot eu cunoaşte felul Subcerescu lui? Prin aceasta.7
1. Fraza se
referă , potrivit l ui Wal lg Bi , la o plantă care ,
dacă are rădăcini solide. nu poate f cu uşu rinţă smulsă. sa u la o consl mcţie
care, avind o temelie solidă. nu poate fi uşor dălimat.'i. Porn ind de la această analogie şi pe baza comentariului lui Heshang Gong, marea majoritate a exegeţilor consideră
că
aceste rind Uli îl
defnesc pc dao · isi.
care .se
a azil-,
.,se în temeiază" întm to tu l e
e Cale, urmîndu -I
24 � 3
CAPI1DLlJL 54
' După Tong însă, ..ce! hine <1Şf'Zll t" e st e cel Cllre, c1 at orit ă .Dao. . triii nieicj"' PuXi terii S<1!e, llll m < 1 i e afect at de l u cr u ri l e extclioarc. 2. Am ac1ăl Iga t. 1I0i s int a gma "cu uşurin �ă··. Prin .. a cuplinc1e" am t m c1l1s un temlen cu s ens ul Iiteml de ..a ţi ne în braie , a îmbrăVşa". Heshllllg Gong comcn tează: "Cel care se pri c ep c să îm brăţişeze spiri tul prin
Dao nu va f dat la o parte (cu uşu ri n ţă) ."
3. M emoria unei persoane care a pra cticat Dao se perpetuează otimp de multe generaţii, iar umlaşii săi continuă. să fere multă vreme sacri fcii spiri t ului său
(shen) .
4. Sau
tru pul tău" ,
"cultivînd-o în
"cultivindu-ţi
personalitatea" etc .
5. Întregul
pasaj este destul de ambiguu. mai mul t e
lecturi find
simultan posibile. Potrivit lui Hes hang Gong. aceste fraze ar trebui echivalate : "Cine în trup ul său îl cultivă pe Dao - Puterea sa va f ad e vărată: cine în familia sa îl cultivă pe Da o - Puterea sa va priso si ... " Urmînd aceeaşi
lectură. un ii exegeV consideră că adj
ectivul po
sesiv se referă Ia Dao sau la obiectul procesului de "cultivare" - ar trupul. prima frază a acestui pasaj trebui fa tramilia dusă: etc. " CinAstfel, e In trupul său îl cultivă pe Dao· - Puterea lui Dao devine adevărată" sau "Cine în trupul său îl cultivă pe Dao trupului său devine adevărat.ă". exegeţi con sideră. ca şi noi, că este Puterea
Î n sfîrşit, alţi
vorba de cultivarea Puterii şi nu de cultivarea lui Dao, in terpretind insă posesivul într- una din manierele menţionate mai sus.
6. Numeroşi
exegeţi.
urmînd
lectura
lui
Hes hang
Gong, citesc: ., prive ş te alte persoane - care nu-I cultivă pe Dao / care nu cultivă Puterea - din perspectiva celui care-l cultivă/
care cultivă Puterea perspectiv� familiei (în sînt cultivate) ... " etc textul nu o con frmă, dar nici nu o
. co n templă alte familii care Dao /Puterea . O asemenea lectură. pe in frmă,
duce
din
care
la o in terpretare
destul de forţată <1
ultimului rînd
Subcerescuri ( = lumi) din în
opi nia
al
acestui
pasaj :
perspectiva acestui noastră.
practicarea lui Dao sau cultivarea Puterii
textul
reprezintă
,,' "
eontemplă
alte
Subceres c." nu
susţine
standardele
' aici
că
pe baza
cărora individul t rebuie să se raporteze aspecte ale realităţii: este vorba , mai
la
diverse
degrabă. deo abandonarea relativităţii peperceperea care oriceoricărui fel de standarde conferă şi de aspect al realităţii ca cunoaşterii ata re, eu atributele şi eondiţionările sale: sinele. familia. satul. Subceres să clII trebuie mărginindu-se con tem privite ca ceea ce sînt. daoistul pIc fără să facă nici un fel de judecăţi de valoare. 7 . .,Aceasta" se poate referi la Dao. la "cultivarea Puterii" sau la s('n sul frazelor an terioare. Cele două caractere care alcătuiesc acest rînd se regăsesc în
capitolul 2 1 .
244 54. 1
DAO DE JING Cele nouă
teste
ale lui Confucius pentru
a-i
judeca pe oameni
Confucius a la spu s: "La oamenilor de uns decît apele deinima munte ( care este curg ma prini greu văi sau ajdc fice greu acces ibile) şi ea este mai greu de cunoscut Cerul . Cerul are perioade ( defln ite şi uşordecîdet cunoscut) . cum sînt primăvara Şi toamna, vara şi iarn a, zorile şi amu r gul. pc cîtă vreme omul ascunde simtAminte adînci în spatele u nei înfăţişări de nepătruns, As tfel, unii au înfăţişare de om prevăzător, dar sînt de fapt de o mîndrie nemăsurată; alţii par a fi mai presus de toţi, dar nu sînt în stare de nimic; alţii par supu şi, dar în fapt sînt nerăbdători să-şi atingă ţelul; unii �
�
par a fi tari, dar de fapt sînt foarte slabi; alţii par a fi foarte înceţi, impetuoşi) . Şi dar de fap t sînt plini de ardoare ( astfel. cei care par a căuta din toate pu terile dreptatea , de �
parc-ar fi înse taţi deîşiea, se îndepărtează de ea( ca în demisiu foc . De aceea principele trimite oamenii departe ne) ca să le vadă credinţa şi-i trimite aproape , ca să vadă cît respect au pentru el; îi trimite în mi siu ni difcile ca să vadă cît de înzestraţi sînt şi le pu ne întrebări neaşteptate ca să vad ă cît sînt de ştiu tori ; hotărăşte terme'ne neprevăzute ca să vadă da că se poate bizu i pe ei; le încredinţează bani ca să vadă cît sînt de omenoşi ( =' deZinteresaţi) ; îi anunţă că-i aşteaptă lu. eruri periculoase ca să vadă dacă stau sau nu neclintiţi în �
faţa acestora; îi ameţeşte cu vin ca săprincipiile) vadă dacă drepţi pe picioare ( dacă şi rămîn la un, loc îi ce aşază cu femeile caî şisăpăstrează vadă dacă rămîn nepătaţi După a trecut prin aceste nou ă încercări, cel nevrednic singur iese la iveală." �
Zhuang zi. cap. 32 .Lie Yu kou·
55 Cel înzes trat pe deplin cu Pu tere este asemenea unui copilaş: viespile şi tîrîtoarele nu-l m uş că l , farele foroase nu-l sfîşi e şi păsări le de pradă nu se aruncă asupră- i. Oasele sal e sînt moi şi braţu l i-e slab , dar de-apucat strîns apucă; fără ca el să cunoască împreunarea mascu lului cu femela, organul său e stîrnit: esenţa sa a atins desăvîrşirea2; toată ziua ţipă dar nu răguşeşte3 : armonia sa e desăvîrşită. A cunoaşte armoni a înseamnă a f etern4, a cunoaş te eternul înseamnă a f iluminat5; a-ţi spori viaţa este de rău augur>, a-ţi controla suflul cu mi ntea înseamnă tărie7, Lucruri le înfloresc şi- apoi îmbătrîhesc: acea sta se cheamă "a nu f cu D ao" , To t ce nu e cu Dao repede piere . ! . ! l. Literal . ..viespile. păianjenii . scorp ion ii şi şerpii nu-l muşcă", 2, Prin "esenţă" am tradus temlenul jinf12 . care are sensul inilial
il" "sărnînt.i . germene". Conotaliile de .. fe rtilitat.e . putere gernlinativă" . , : c tClmcnului sîn t de stul de putenlicc ai ci, fraza putind fi feI de I , ine tradusă: .. sămînţa sa a at ins pun ctu l culmi nan t". :3. Este vorba de ţipetele şi plînsul su garu lui. 4. Am tradus prin "etern " termen ul chang. ca re poate în con le xl şi sensul de
acelaşi
"pennanen t.
Este vorba . deSigur, de Dao. ".
invariabil
.
imuabil. mereu
la
avea
Gao Heng. în
comentariul său
din 1943. consideră că în
textu l nu "ese n
".
a
în -
ăre a te nnellul zh i
.
"a
cunoa
te ".
ci 'i
' .
DAO DE JlNG tregul rind find echivalat de exeget: "esenţa şi armonia defnesc na turaleţea frii". Numeroşi coment.atm; cont.empora ni urmează accastă lectură. considerind. fără a avea însă sufciente argum ent.e. că şi tex tele de la Mawangdui o con frmă . Interpretarea este uncori şi mai nuanţată. unii exegeţi susţinînd că "esenţa" desemnează în fapt un "sufl u al esenţe'j ". iar "armonia" un .suflu al am1onici". întreaga frază find citită: "suflul esenţei şi suflu l armonici înseamnă eternul". 5. Fraza apare şi în capitolul 16 . 6. Orice încercare de p relungire a Vieţii este o formă de făp tuire. de intervenţie în cursul natural al lucrurilor. şi ca atare este condam nat.-1. de daoist. Acesta este sensul comentariului lui Wang Bi. con fr- mat şi de numeroase pasaje din Zhuang zi. Heshang Gong. mult mai apropiat de daoismul religios. nu poate accepta o asem enea aserţiune. ca re defneşte o atitudine de împotrivire la adresa practicilor şi teh nicilor daoiste. Po trivit variantei sale. rindul ar trebui citit: "cel care îşi sporeşte viaţa devine pe zi ce trece ma i ferici". Varianta comenta riului său. inclusă în uriaşul Canon daoist (Daozang) care înglobează textele ezoterice ale daoismului religios. este şi mai directă: "a-ţi spori viaţa înseamnă (a atinge) fericirea". 7. Suflul trebuie lăsat să circule liber prin trup. fără nici un co n trol din partea intelectului: de aceea. daoistul treb uie să practice "pos tul inimii". la care se referă de mai multe ori Zhuang zi. pentru a f precum copilaşul numai instinct. nu şi intelect. Dacă mintea con trolează suflul vital. apare .tăria" sau rigid itatea. care se opune "slăbi ci unii" şi flexibilităţii naturale a individului. Dao De ,ling exprimă în înţeleptului mai multe capitole preferinţa pentru slăbiciune în defa voarea tăriei. iar rîndurile care urmează ilustrează. prin analogie. • exact această afrmaţie. 8. Aceste ultime trei rinduri se regăsesc şi în capitolul 30. 55. 1
inz'estrarea deplină: Te cel urit
Ducele Ai din Lu ii spuse lui trăia.un foarte urît, nume baţii care om locuiseră laolpe altă cu gîndul de la el. Femeile care -l văzuseră
Confuciu s : ..În statu i urit)l . Wei Aitai eucesă-şi el nuTep(uteTa mai Băr ia şi care le spus e seră părinţilor �
degrabă să-i fie lui concubine decît altora soţii erau zece , ba chiar mai m ulte
după aceea că ar dori mai
.
Nimeni nu l-a auzit urît cintind inaintea ( conduvreodată cîndu -i pepealţiTe i), cel el întotdeauna intrînd în altora ar monie cu celelalte voci. Elsalva n-a fost niciodată unui principe, ca să poată pe cineva de laaşezat moartepe ( locul un �
�
criminal condamnat la moarte) , şiburta nici n-a avu( t vreodată atita avere încît să poată umple cu iva a unui cerşetor) . Pe deasup ra, cu urîţenia lui în spăimînta to t Subcerescul. Şi, cu toate că el întotdeauna intra în armonie cu ceilalţi fără �
să
247
CAPITOLUL 55
cînte primul, iar cunoaşterea lui nu trecea dincolo de hotarele Firii în ('are t.răia , bărbaţii şi femeile se st.rîngeau mereu în jurul său . Hotărît lu cru , era cu totu l diferit de ceilalţi . Am trimis după el şi cînd l- am văzut mi -am dat seama că uriţenia sa putea într-adevăr să-nfricoşeze tot Subcerescul. N - a trecu t însă mai mult de o lună de cîn d locuia laolaltă cu mine, şi am început să privesc cu atenţie felul său de a f ; n-a trecut mai mult de · un an, şi-am început să mă încred cu totul în el . Cu m ţara nu avea atunci un prim-ministru , i- am oferit lui cîrmu irea statului. Părea cu totul nepăsător înainte de a-mi da un răspu ns şi într-un fel destul de nedes luşit a păru t că re fuză . M-am simţit atu nci foarte ruşin at; totu şi, pînă la urmă a primit să cîrmui ască ţara. Nu după mult timp însă m-a părăsit şi a plecat. şi- aceasta m-a întristat de parcă aş fi pierdu t pe cineva drag, ca şi cum naş mai fi avu t cu cine să împart bucuriile domniei. Ce fel de om era acesta?" Confucius zise : " Odată, cî nd fusesem trimis într-o misiune în Chu , am văzu t nişte purcelu şi care mai su geau încă de la mama lor, deşi aceasta murise . Nu după multă vreme însă au părăsit-o şi s-au îndepăriat de ea, simţind că ea nu-i mai vedea şi nu mai era la fel ca ei. Ei nu iubeau trupul mamei lor, ci ceea ce făcuse acel corp să fe ce fusese ( ceea ce îl ţinuse în viaţă) . Cînd un om moare în luptă nu mai poate f îngropat cu podoabe militare . iar unui om căruia i s-au tăiat amîndouă nu mai pot au să-iesenţialul mai placă încăIţărtle: nici Il nul picioarele nici altul nu ( pentru ei. podoabele militare, respectiv încălţările . sînt nişte lucruri inutile . în con di ţiile în care au pierdut unul viaţa. celălalt picioarele) . Concubinele Fiu lui Ceru lui ( împăratu lui) nu-şi taie unghii =
=
=
le şi nici nu-şi străpung u rechile
(
=
ca să poarte cercei) .
Cei care-l Fiul Cerulu ce şi-au luat soţie. tre Imieslujesc să se pe oprească afarăi. ( o dată nu mai intră în palatele inte rioare) şi nu -şi mai reiau îndatoririle (anterioare) . Dacă cei al eilror trup este întreg sînt atit de apreci aţi. cu cît mai mult trebuie să fe apreciaţi cei a căror Putere este întreagă? Deci Te cel urît putea să cîştige încrederea oamenilor fără s;) rostească vreo vorbă. era îndrăgit fără să facă ceva deose hit şi v-a făcut să-i oferiti cîrmuirea ţării. temîndu-vă chiar ('ă n-are s-o primească. Hotărît. el este un om a cărui înzes t rare e deplină şi-a cărui Putere nu capătă formă ( nu se manifestă prin diverse acţiu ni) ." =
=
Zhuang
zi,
cap. 5 .Dovezi ale deplinătăţii Puterii"
248
DAO
55.2 Deplinătatea
DE JING
Puterii: cocoşul de luptă
,l i Xingzi creştea un cocoş de lupL'i pen tru rege. După zece zile, acesta îl în trebă : "Cocoşul e gat.a de luptă?" "Nu, răspun se ,J j Xingzi . e încă plin de mîndrie şi sc bizuie nu mai pe suflul său ( pc reacţiile de momen t) ." După aUe zece zil e, la aceeaşi întrehare a rege1ui, răspu nse: "Nu. tot nu e gata. încă mai reacţionează (în faţa celorlalţi cocoşi) la fel ca ecou l (faţă de sunete) sau umbra (faţă de trup) ." Mai trecură încă zece zile Şi de data aceasta răspunse: "Nu e gata. Privirea sa c încă focoasă Şi suflul său e încă viguros ( nu-şi controlea ză perfect reacţiile)." În sfîrşit, după alte zece zile. Ji Xingzi îi răspu nse regelu i: "E aproape gata de luptă. Acu m, cînd aude alt cocoş cîntin d, starea sa nu se schimbă deloc. Cînd îl priveşti. pare a f făcu t din lemn . Puterea sa e depl ină. Ceilalţi cocOŞi n-au să in drăznească să-I infrunte şi au s-o ia imediat la fugă." Zhuang zi. cap. 19 .A pricepe =
=
.
viata"
55.3 Umbra,
trupul şi spiritul
o întrebă umbră:cum "Ba semergeţi . ba vădovadă opril,i .de-atîta baPenumbra vă aşezaţi, ba vă pe ridicaţi: face că daţi lipsă de voinţă şi sînteţi atît de schimbătoare?" Umbra răspunse: "Eu nu depind oare de ceva ca să
fu aşa
cum
sint?
Şi
acest
lucru
de
care
eu
depind
nu
depinde, la rîndu -i, de altceva? Eu depind de ceva, la fel cum şarpele depinde de solzii săi, Iar o cicadă de aripioarele sale. Cum aş putea să ştiu eu din ce pricină sînt ba într-un fel, ba în altul?" Zhuang zi. cap . 2 "Despre identitatea lucrurilor"
56 Cel care şt ie nu vorbeşte. cel care vorbeşte nu şt ie. Astupă-ţi trecerile, închide-ţi poarta 1 . toceşte ascuţi mile, desfă t oat e nodurile. . armo nizează strălucirile. ·uneşte- te cu tărina2: aceasta se cheamă .. identi tatea misterioasă3 . " De aceea Înţeleptului nu- i poţi f aprop iat cum nu-i poţi f străi n. nu- i poţi face bine cum nu- i poţi face rău şi pe el nu-l poti onora cum nu-l poţi umili. 4 De aceea tot Subcerescul îl onorează. 1. Aceste două rinduri apar şi în capitolul 52. 2. Ultimele patru rinduri se regăsesc şi în capitolul
4. 3. Xuan, "misterios", este prin excelenţă atributul lui Dao. Renun lincl la orice fel de cunoaşter e. blocîndu-şi organele de simţ şi spiritul integrindu-se în ritmurile naturale ale lucrurilor, daoistul aj unge I I II U cu Dao. pierzîndu-şi complet percepţia individualităţii şi a sine- 1 1 I i . 4. Deşi in textul original nu apare termenul .înţeleptul", este evi dent că toate aceste rinduri se referă la cel care a atins "misterioasa h l t'n t.itate" cu Dao. Marea majoritate a şi
exegeţilor sînt de acord cu a ('('astă Interpretare. doar Liou Kia-hway şi D.C. Lau consideră că ar II vorba în fapt despre Dao însuşi, care este dincolo de sentimentele. In llllenţa şi opiniile oamenilor. Lectura, corectă din punct de vedere 1 I 1 1 l1ogic. pare a contrazice partea iniţială a capitolului. care descrie to('mai eta ele e care le are de arcurs daoistul înă la identifcarea
25 0
DAO
DEJING
comp letă cu Dao. O altă lectură, la fel robabilă,
de
corectă dar imp
eRte cea a lui Cleary, pot rivit căruia partea finală feră la
"identitatea
56 ,1 ştie"
..
a
capitolului sc re
misterioasă".
Cel care ştie nu vorbeşte , cel care vorbeşte nu
Dao pe care oamenii îl preţuiesc se află în scrieri . Scrierile nu sînt altceva decît vorbe , dar şi în yorbe se află ceva demn de preţuit. Ceea ce este demn de pretu it în vorbe este înţele sul 'lor, iar înţelesu l unnează ( exprimă) şi el ceva anume. Acesţ lucru pe care-l umlează înţelesu l ' n u poate f redat prin cuvinte. Oamenii în să, pentru că preţu iesc vorbele , le trans mit mai departe în scrieri . Deşi Joată lu mea preţuieşte aceste scrieri , cu nu le socotesc demne de preţuire , întru cît ceea ce oamenii preţuiesc în ele nu este vrednic de preţuire, Astfe l. cele pe care le poţi vedea dacă le priveşti sînt formele şi cu lorile , iar cele pe care le poţi auzi dacă le- asculti sînt numele şi su netele , Este trist că oamenii socotesc că formele, culorile, numele şi sunetele sînt de aj uns pentru a descrie realitatea lucrurilor. Cum ele nu sînt de aj uns', se spune că "cel care ştie nu vorbeşte" cel care vorbeşte nu ştie". Cum o săşi dea însă seama oamenii de lucrul acesta? Ducele Huan citea odată într-o sală a palatului care se înălţa deasupra curţii, în timp ce rotarul Bian făcea o roată în faţa acestei săli, Lăsîndu-şi deoparte ciocanul şi dalta, acesta urcă şi-i spuse ducelu i: Jndrăznesc să vă în treb de spre felu l vorbelor pe care le Citiţi ." ,,sînt vorbele Înţelepţilor", răspunse ducele . "Mai sînt în viaţă aceşti Înţelepţi?" "Au mu rit." ..Atunci , ceea ce stăpînul meu citeşte este numai pleava rămasă de la cei vechi." "Eu citesc, zise ducele, ce treabă are rotarul să-şi dea cu părerea? Dacă ai ceva de spus, spune şi poate scapi cu viaţă, dacă nu, te-aşteaptă moartea ." "Eu privesc acest lucru din punctul de vedere al meseriei mele , zise rotarul Biao . Cînd fac spiţele roţii , dacă lucrez încet, munca e plăcu tă, dar ele ies cu mult prea slobode, iar dacă lucrez repede, mu nca e grea şi ele nu intră în butuc . Nici repede, nici încet, ele tre buie făcute într-un fel care să fe potrivit şi pentru mînă şi pentru inimă: în aceasta se află ceva care nu poate f spus prin cuvinte . Eu n-am putut să-i arăt fului meu despre ce e vorba şi nici ful meu n-a putut să primească această învă ţătură de la mine. Iată de ce, la cei şaptezeci de ani ai mei, îmbătIinesc făcînd roţi . Cei vechi au pierit laolaltă cu ceea ce �
2f l
CAPI1D LlJ L 5fl
ci n- au putut tra nsmi te mai departe şi astfel ceea ce stăpî nul meu citeşte est.e numai pleava rămasă de la cei vechi ." ZlULQng zi. cap.
Cerului"
56.2 Este greu
1 3 "Calea
să nu vorbeşti despre Dao
Zhuang zi a spu s: "E uşor greu să nu vorbeşti despre el vorbeşte despre el aj unge la vorbeşte rămîne Între oameni. nu rămîneau între oameni ."
să-I cunoşti pe Dao. însă e . Cel care îl cunoaşte şi nu Cer; cel care îl cunoaşte şi Cei vechi aj ungeau la Cer şi Zhuang zi. cap. 32 .Lie
Yukou"
56.3 Relativitatea
cunoaşterii
Nie Que îl întrebă pe Wang Yi : .Cunoaşteţi acel ceva asu pra căruia toate lucrurile se pun de acord?" "Cum o să-I cu nosc?" "Ştiţi atunci ceea ce nu ştiţi?" "Cum o să ştiu ceea ce nu ştiu?" "Atu nci făpturile sînt lipsite de cu noaş tere?" "De un de să ştiu? - răspunse din nou Wang Yi. Cu toate acestea. am să încerc să-ţi spun cîte ceva . Cum po t eu să ştiu că ceea ('C eu numesc «a şti» nu este de fapt «a nu şti> Şi că ceea ce cu numesc «a nu şti» nu este de fapt -a şti.? Acum am să te întreb pe tine cîte ceva. Dacă un om doar me într- un loc umed. are să se îmbolnăvească de spate şi
are să fe la un pas de moarte : se întîmplă însă la fel cu un ţipar? Dacă un om îşi face culcuş într-un copac. e neliniştit şi plin dc teamă: se întimplă însă la fel cu o maimuţă? Cin, (dintre ('ei treI) ştie care e culcuşu l cel mai potrivit? Omul se hrăneşte (' 11 carn e. căprioara paşte iarbă. un miriapo d mare se desfată (' II carnea şerpilor. iar bu fniţa se ospătează cu şoareci . Cine (dintre ei) ştie care e gu stul cel mai potrivit? Maimuţele se impreunează cu alte maimuţe. cerbul cu căprioara. iar ţiparul se însoteşte cu alţi peşti , Mao Qiang şi Li Ji ( două femei ('elebre prin fru museţea lor) sînt mult admirate de oameni. dm la vederea lor peştii se cufundă-n adîncuri. păsările se ri dică -n înaltul cerului iar căprioarele o iau pe dată la goană, Cine ( maimuţa. cerbu l, ţiparul sau omul) ştie care este adevărata frumu seţe? Părerea mea este că principiile omeniei !:ii ale dreptei ju decăţi. la fel ca şi cărările binelui şi ale răulu i. =
=
sînt cu totul amestecate şi cu totul cuprinse de dezordine : ( ' I I m să mai cunosc eu diferenţa dintre ele ( dintre bine şi r;lu )?"
=
252
DAO DE ,J I NG
"Dacă dumneavoastră ce desăvîrşit este folositor şi ceacest e dă uniito r. zise Nie Quc . nu niciştiţi omul nu ştie lu cnI?" "Omul desiivirşit . răspu nse Wang Yi , este un spirit nI na turîurile rii. Dacă ar i-ar lua foc. lui nu i-ar f cnid; dacă ar marile îngheta . lacuri lui nu Il frig: da că tră sllcte sălbatice ar crăpa mun�ii �i uragane ar răscoli marea. lui nu i-ar f frică . Fiin d în acest fel. el călăreşte pe nori şi înca lecă soarele şi luna. rătăeind în afa ra celo r patru mări ( în afara lumii) . Viaţa şi moartea nu-l schimbă în nici un fel ( nu-l afectează cu nimic) : cu m ar putea să o facă principiul folosu lul şi al claunei?" Zhuang zi. cap . 2 "Despre identitat.ea =
=
lucrurilor"
57 Cîrmu ieşte
tara prin rînduieli
freşti 1,
poartă răzb oiul în chip nefresc2 , ia-n stăpînire Subceres cul fără să te-amesteci în treburile sale .3 De unde ştiu eu că aşa se cade să faci? Iată de unde: în Subceresc cu cît sînt mai multe- n grădiri şi opr-elişti poporu l cu-atît mai mult sărăceşte; oamenii cu cî.. au mai multe arme ascuţite4 tara cu-atît e mai cuprinsă de haos; oamenii cu cît stăpînesc mai multe meşteşuguri5 _
lucruri nefreşti cu -atît mai multe se ivesc; legea şi ord inea cu cît sînt mai pe faţă arătate6 hoţii şi tîlharii cu atît senmulţesc. ' De aceea Î nţeleptul spune: "Eu nu făptuiesc şi poporul singur intră- n prefacere; eu iubes c liniştea şi poporul singu r se-ndreaptă7; eu nu mă amestec în lu cruri şi poporul singur sembogăţeşte; eu nu am dorinţe şi poporul singur ca lemnul nelucrat aj unge să f e. "
1. Prin 1 ("
.rinduieli freşti" am tradus termenul zheng,
care mai apaîn alte cîteva capitole ale textu lui;
datorită polisemiei
sale, de fe (';I1"C�
dată am
,,( 'f )nduc.ător" ,
fost
obligaţi
să îl traducem potrivit
contextului, prin .re ula:' , .a se îndre ta", .fresc", etc . Al i exe e i
.dre t"
254
DAO DE ,lING
l-au echivnlat aici pri n .coreetitudine" . ..artă it guvernă rii" Cil lea cea drenptii"
.
. . Ilonnn·· .
..
obiectivi1R.t e··
.
•
normalit ate "
.e
.
•
te . (Vezi
mili jos no ta : 3. )
2. Şi
t ermen ul
q(j.
echivalat aici prin "in chip n e f resc" . a
fost cit it
în
mai
litate
.
mu ltc
fduri: printre
care ..iscusinţă
"
.
..
iln orma
ieşit din cOIlun" etc. Î n con tex t. aşa cum scrie şi Waley şi cum confrmă toată exegeza chineză. termenul desemnează mişcările neconvenţionale ale armatelor şi strategiile surprinzătoare pe care principele trebuie să le folosească in război pentru a obţine victoria. I n tr-o formă asemănătoare. această ultimă frază se regăseşte şi în capitolul 48. Primele trei fraze ale capitolului se află într-o si metrie perfectă în textul original. pe care am incercat s-o păstrăm şi noi in traducere . Wang Bi însă le separă pe primele două de ultima. potrivit comentariului său ele trebuind traduse: .Folosindu-te de nor me / reguli in guvernarea ţării. vei avea de purtat războaie in care va trebui să te foloseşti de strategii neaşteptate ." Interpretindu-l pe zheng ca avind sensul de "normă. regulă". Wang Oi a considerat probabil că frazele în cauză sînt mai apropiate de kgism . care instituia norme fIXe rle comportament pentru fecare. sau de confucianism (este bine cunoscută celebra aserţiune a lui Con fucius : ..A guverna în seamnă a l-ectilica_" - Analecte. XI I : 17) decît de daoism. De aceea. sus ţine "
..
3.
Wang
Oi.
daoistul trebuie
să
practice
nefăp tuirea .
căci
celelalte ma niere de conducere a statului duc la rezultatele prezentate în cuprin sul capitolului. Interpretind termenul zheng ca avînd sensul de "nor mal. fresc". lectura noastră diferă destul de mult de cea preferată de Wang Bi. find însă apropiată de comentariile majorităţii exegeţilor moderni: daoistul nu respectă alte reguli decît cele flreşti. modelîndu-se după Dao . iar atunci cînd trebuie să făptuiască - în războaie se îndepărtează de la strategiile conven ţionale. astfel reuşind să-şi în vingă duşmanii. Pentru a stăpini însă � .
Subcerescul. el se foloseşte de nefăp tuire.
4. În
capitolul 36 expresia "arme ascuţite" se re feră la linia politică adoptată de un principe. Lectura directă pare a fl mai potrivită aici. 5. Termenul tradus de noi prin .meşteşuguri" are şi sensul de .viclenie . vicleşug". 6. Fraza a mai fost echivalată: .cu cît sint mai multe legi publi- cate ... " cu cît capătă mai mare pondere (in stat) treburile legate de lege ... ". •cind numeroase legi sînt promulgate ... " etc. 7. Am tradus prin .a se îndrepta" termenul zheng la care ne-am referit mai sus .
•
.
57. 1
De ce există răufăcători
Bai Ju . care-i era disCipol lui Lao Dan ( Lao zi) . îi spuse într-o zi acestu ia: "Daţi-mi voie să pornesc în călătorie prin Subceresc ." "Ce rost are? Peste tot e la fel ca aici ." La a doua =
CAPlroLUL 57
25 5
rugăminte a disCipolului său , Lao Dan îl întrehă : .. Unde vrei să-ţi începi căIăt orin ?� .. în Qi� , îi răspunse Bai Ju. Ajungînd în Qi, tlai Ju văzu tru pul neînsufleţit al unui om care fu sese con damnat la moarte . Trăgîndu -l deoparte , îşi desfăcu haina de ceremonie cu care era îmbrăcat şi-l acoperi cu ea, jelindu -l şi strigîn d către Cer: "Vai ! vai! în Subceresc există o mare năpastă ( pedeapsa cu moartea a eriminalilor) şi pe dumneavoastră, iată, v-a lovit. Se spune că nu trebuie �
să furi şi şi umilin că nu ţă trebu să omori,pe însă diferenţele glorie i-au ie îmbolnăvit oameni ( � i-audintre lacu t să fure
şi să .comită crime) , iar averile şi bogăţiile au fost priCina pen tru care au început să-şi cate sfadă intre ci. Astăzi, din ace leaşi motive , viaţa lor este plină de greutăţi şi ei nu cunosc nici o clipă de odihnă: iară să dorească s- ajungă la fel ca dumnea voastră, tot aşa aj ung! Suveranii din vechime puneau pe seama poporului orice împlinire şi se socoteau pe ei vinovaţi pentru orice nereu şită ; la fel. orice faptă dreaptă o puneau pe seama poporu lui, învi nuindu-se insă pentru orice ne dreptate . De aceea, dacă un singur om îşi pierdea viaţa , îşi luau asu pra lor toată vina . Astăzi însă nu mai este aşa. Suveranul îşi ascunde gîndurile ( planurile şi metodele de guvernare) şi socoteşte că oamen ii sînt proşti, pentru că nu i le cu nosc; le dă in seamă acestora lu cruri foarte greu de făcut şi-i pedepseşte pe cei care nu se încumetă să le facă; le dă insărcinări grele şi-i pedepseşte pe ('ei care nu le fac faţă; îi trimite pe drumuri indepărtate şi-i ucide pe cei care nu reuşesc să meargă pînă la capăt. Cind mintea şi puterea oamenilor sînt cu totu l istovite , ei continuă prin făţărnicie . Dacă în fecare zi suveranul se dovedeşte Ia larnie, cei din slujba sa, ca şi popoml, nu aleg oare aceeaşi cale? Cîn d puterea trupului nu mai e de - ajuns, omul devine făţarniC ; cînd mintea nu-i mai e de folos, începe să-i înşele pc alţii; iar cind nici averea nu-i mai aj unge, incepe să fure . Pc cine cade deci vina pentnl căile rele pe care apucă hoţii �
� i tîlha rii?" Zhuang zi, cap . 25 .Zeyan g"
58 Cînd ţara e cîrmuită cungăduinţă\ pop oru l este cinstit şi de treabă2 ; dnd ţara e cîrmuită cu-asprime3 poporu l este viclean şi-nşeIător.'1 Ferici rea- n năpastă îşi are temeiul5, năpas ta-n feri cire îşi găseşte ascunziş6: cine ştie cî nd nu va mai f as tJel?7 Asemenea lucruri nu au nici o regulă8: frescul devine nefresc9, binele devine rău , iar nedumerirea oamenil or de multă vreme durează . Prin urmare Î nţeleptul po triveş te dar nu taie 10, curăţă dar nu răneştell, îndreaptă dar nu umileşte l2, 'străluceşte dar nu e orbitor. 13
1. Liter?l,
.cînd guvernarea sa este largă ( = lipsită de
stricteţe)". În loc de .cu -ngăduinţă" s-a mal propus .confuz· sau .mono ton , lipsit de varietate". Wang Bi comentează : .[Textul) spune că cei care se pri cep să guverneze nu au formă şi nu au nici nume , nu se amestecă în treburile (Subcerescului) şi nici nu au vreo (metodă de) guvernare pe care s-o pună în prim plan . Cu totul confuzi, pînă la urmă ajung (să realizeze) o guvernare măreaţă. " Sau .simplu şi one s t" ferieit şi mulţumit ", .prosper", .igno,
2.
.
•
�� �
3.
tagmde a pemai ca re sus, am ectr hiva la t- o prin aici prin . cu - asprimese ". ca şiSincea adusă .cu- ngăduinţă", regăseşte şi în capias toiul 20 , unde are sensul de . (care) face distinctji" Ace tăindaccepţiu se trează probabil. guyernarea , criticată irect denedao i stpăs bizuin du-se pe distinctii şi diferenţe strict respectate şi legiferate. 4. În loc de .viclean şi înşelător" s-au mai propus .dezamăgit şi agresiv" încăpăţînat şi agitat" plin de lipsuri " sărăcit" ur matde glomarea sele lui majoJi a ng Xichan i Gao Hen etc,. Am referate . •
. •
.
•
257
CAPlmLlJL 5 �
rila te a exegevlor contemporan i. IJ nii comentatori considcră că aceste pa l l1l lî nduri ar fi fncut in iţial parte din capitolul antcIior. fiind uIte'
rior incoIŢJorate în acest ca pitoL Afirma ţia pare destul
de ju stificată . da i foarte slabă. 5. Literal
6. Waley o
.
•
Ilind că legă tura lor cu restul capitolului este
năpasta . pc ea se bazeaz.'i fericirea".
consideră că aceste ultime două rînd\. ri ar fi constituit
maximă comună în epoc.'i. sat iriza tă aici de daois!.. Este greu dc
spus dacă avem de-a face înt r- adevăr cu o formulare proverbia1ă. ar / � l I111entu l lui Waley părînd destul de neconvingător; în orice caz însă . l e xt ul reluînd
este dcpa rte de a avea aici
un
caracter satiric.
frazele
I l l a i dcgrabă două din temele favorit e ilie discursurilor da
oist.e : coexis l e n t . a
şi altemanţ,a con trariilor şi rdalivitatea cunoa
şterii (conflictu l ;l p aren ţă-esen ţă) .
7. Literal
.
•
cine cunoaşte limita lor?" sau .cine cunoaşte limita
; o ( ' ('sl ui lucru?"
.
•
ac(,l'>t lucru" desemnînd coexistenţa fericirii
I.astrului. menţion ată mai
şi a de
sus. Int erprct area noastră se bazează pc
( ' olllclltariui lui Heshang Gong: ..Năpasta şi fericirea se nasc una pe ( ' ( · .. lalt ă. Cinc ştie cind t.cnnină)'?"
Wang
Bi
însă
(accst. lucru)
îşi atinge limitdc (şi se
comell tează :
.(Textul)
spune:
.cine
cunoaşte limita ma
.\ imn (
�
dcsăvinşirea) bunei guvernări?,'
8. La
fe l ca şi în cazul rînd ului anterior, o frază cu o structură ��ral llajjcaIă foarte simplă se dovedeşte ext rem de ambiguă. primind ca
atare lect uri destul de divcrse, în
limcţie
de varianta urmată şi dc
I I l l e rpretarea a doi termeni, cel echiva lat de noi prin "asemenea lu ( I l Iri" . in sensul de "cele men ţionate mai sus". şi zheng.
•
regu lă" . O
. l ll aliză filolOgică deta liată a acestor lecturi nu-şi arc ros tul aici şi de a( 'cea ne vom mărgini să menţionăm numai cîteva din ele: .Principele l t i n d lipsit dc corectitudine. (firescul devine nefiresc ... J"; .Nu e mai hinc oare ca (principele / guvern area) să nu urmeze nici o regulă( şi
=
� ,a · 1 urmeze numai pe Dao)?"; .Pentru că lumea nu mai are nici o n( tnnă, (firescul devine nefiresc .. J"; .Situaţia nu poate fi îndreptată"; .
.. (Cine le cunoaşte lor limitele şi cine ştie) că ele nu sînt corecte?";
.. (Dcşi puţini o cunosc, există o limită dincolo de care) nu există nici hlnc, nici rău" et.c.
9. Prin .t1resc" şi .nefiresc" am tradus termenii zheng şi qi3. care "par. în pereche . şi în capitolul anterior (vezi cap. 57, notele 1 şi 2) . 1 0 . Şi aici . şi mai jos. unii termeni pot fi interpretaţi atît în ma nieră concretă cit şi În sens figurat. În cazul de faţă . termenul para I t a /.a! de noi prin ..a potrivi" are sensul iniţial de .pătrat", ale cărui ( ' olt uri. deşi ascuţite . nu rănesc. nu .taie". De la această prtmă ac .· .·pliune. " s le
termenul a aj uns să desemneze. prin extrapolare.
.drept". în sensu l de .onestitate.
corectitudine".
ceea ce
În context, este
vO.-!Ja de .îndreptarea" or men ilor. de procesul prin care aceştia sînt d..t erminaţi să se conformeze. să se .potrivească". propriei naturi şi IIa
rcvină la
Dao .
Un asemenea proces nu presupune însă o acţiune
dln 'ctă sau apelul la forţă, căci. aşa cum se spune în capitolul 4 1 .
258
DAO DE . J ING
..păt ratul cel ma re lIU are "taie",
co lturi";
de aceea
intelept ul
nu
111 1
modi fcă natur.- dlll, ci. dimpot rivă, il unncazii întnl to tul . I l .
Sau,
pot riv it
alt.or
zgîrie", "aduce folos şi nu dii.l lI ll'azii. în nici lui Wang
glos e, 1111
.este
fd'" etc.
mwutit.
dar
nu
Am urmat lecturile
Bi şi Heshang Gong. Este interesan t. de remarcat totuşi
că
prima din interpretările mcn ti0nale apropie sensul acestei fraze �e rîndul ante rior, termenul tradus de noi prin "a curăta" (pornind de la sensul de .pur, curat") însemnind şi "colţ" (şi de aici "ascuţie) .
12.
Sau .e ste drept/ onest dar nu e arogan t", "îndreaptă dar nu întinde", .este corect şi nu e arbitrar" etc. Ca şi mai sus, termenii au, în context, atit un sens concret cit şi un ul abstract. Astfel, zhi5 in seamnă "drept, rectiliniu", dar şi "drept, onest". iar si, in afară de "a umili" (cum am parafrazat noi, pornind de la sensul de "nescrupulos, nepăsător" al termenului), înseamnă şi "a vexa, a ofensa", "a întinde", "a lăsa liber, a nu tine in friu", .a arăta, a expune, a pune la vcdere" etc.
13.
fnal astfel tesintetizează (fraze respecta Wang Bi tregului pasaj rădăcina ( : .,Aces esenţialul. Dao)înseamnă) şi a sensu lăsa al în deoparte "ramu rile. Nu le ataca ( = nu fo rţa) şi lasă-le pe toate să se intoarcă (la Dao) ." =
59 Pentru a-i cîrmui pe oameni şi a sluji Cerul1 nimic nu e precum cumpătarea2. Cumpătarea înseamnă a se supune devreme lui D ao3 • A se supune devreme lui Dao înseamnă a strînge din plin Pu tere4; celui ce-a strîns din plin Putere nimic nu-i mai poate sta împotrivă5; cînd nimic nu-i mai poate sta împotrivă nimeni nu-i mai cunoaşte limi tele6, iar cînd ni meni nu-i mai cunoaşte limitele poate lua o ţară spre cîrmu ire : cel care are mama ţării îndelung poate dăinu i. 7 Aceasta se cheamă: "a avea rădăcina adîncă şi trunchiul puternic, Dao al vieţii îndelungate şi-al contemplării nesfrşite. "8 1, Cînnuirea oamenilor şi slujirea Cerului sînt cele două atribute 11 11' suveranului. In loc de .a sluji" însă. Heshang Gong citeşte .a se lolosi (de Calea Cerului în cele ale oamenilor) ". iar alti cîţiva exegeţi , ! I ese .a împlini inzestrarea (Cerului) ". în sensul prac ticării diverselor ,'xnciţii daoiste, 2, De la un sens iniţial (.a culege grinele rămase pe cîmp după
.. l l lII gerea recoltei" ), se a aj uns să însemne .zgîrcenie ,
avaliţie", Cea 1 1 1 , , 1 cunoscută glosă a tennenului apare în textul
Han
Fei zi:
Se în
.
'U' lI l1 l11ă a face economie de spilit şi a f zgircit cu proplia I
-
il
cunoaştere nu le folosi pînă la capăt)," Am încercat să unnăm
aceeaşi glosă, .cumpătare", în sensul reducelii dorinţelor. blocării de simţ şi .închiderea porţii" spilitului, pentru a-l
, , ' h lva lînd plin
"' p,i lndor
putea 1 I I I I Iil
e Dao; sau . a cum scrie Gao Hen a
(1 943) , .se înseamnă
260
DAO OE JI NG
line ascuns s pirit ul şi t r u p ul şi a nu k folosi, pen tru a pu la nefăptuire". 3. În loc de .u sc supunc" , s au mai propus, în funcţie dc vm;a nt a textuală şi de glosa llrmată, ,,3 se întoarce - "a se înt. oarce .
tea să te întorci
-
.
"
devremc
la etern" , dup ă cum comen tează Wang Bi
-
, "a
ohtine"
"a obţine mai întîi Dao al Cerului" , pou;vit lui Heshang G o n g - , "a se pregăt i" "a-şi reveni" etc. Dao nu apare în textul original, însă, umlînd comen tariul lui Wang Si, l-am adăugat în traducere. 4. Sau, potrivit altor glose, "înseamn ă a-şi dubla Puterea acumu lată" , îns eamn ă a acum ula (virt utea) cum p ăt.ări i , .înseamnă a f greu datorită Puterii acumu -
"
"
late" etc. 5. Literal, "nu există nimic pe care să nu-l înfringă". Unii exegeţi consideră că subiectu l acestei fraze , ca şi al rindului Ulmător, nu este ceI ce-a strîns din plin Putere", ci Puterea" sau chiar ..
..
"cumpăta rea".
6. Sau "el nu mai cunoaşte nici
o limită",
"Puterea sa
e
nclimitată�
et c.
7. "Mama v'lrii"
se referă, desigur la Dao. ,
Wang Bi
comentează:
"Ceea ce face ca ţara să trăia scă în pace este mama. A strin ge d in p li n Putere înseamnă a se ocupa ma i întîi de rădăcină şi abia apoi de ramuri. Astfel , (cel care a strins din plin
Putere) atinge capătu l (lui
Dao)."
8 . Daoiştii co n sideră c ă existe'!
U II rap ort intim între guvernarea ţării şi "guvernarea trupului", în sensul practicării diverselor tehnici
şi exerciţii de prelungire a vieţii
con troleze co rpul find ce l mai capit ol ad op tă
po trivit
,
ccl
care
se pricepe să-şi
să co ndu că st atul. Î ntregul
.
această perspec tivă , ultimele patru rinduri reluind sintetic acelaşi sens (ceea ce i-a făcut pe unii exegeţi, de altminteri , să le considere
un comentariu de dată mai tîrzie , interpolat in structura textului) . Astfel, .rădăcina adîncă" şi "trunchiul putern ic ( viguros, solid) " de se mne ază în Oao a individului - şi , in înrădăCinarea conseCinţă, a st.atului şi "soliditate a" trăinicia trupului �i a guvernării sale . Ca lea , metoda sau arta (Oao) pe c.are o expune textul duce la prelungirea vieţii şi la capacitatea de =
"
"
,
a contem pla legea în acţ iun e , Dao . U n ii exe geţi co nsideră însă că aceste ultime rinduri defnesc mai degrabă o sumă de tehnici daoiste , Waley de exemplu echivalînd: .This is called the art of ma king the roots smke deep by fencing the trunk, of making life long by fIxed
staring. " 59. 1
"Arta hrăniril
spiritului"
Cei care pun friu spiritului ca să-şi înnobileze faptele , se retrag din mijlocul oamenilor ca să fe diferiţi de ei şi vorbesc desp-re lucruri măreţe. ponegrindu-i în schimb pe ceilalţi . do resc numai fe mai presus decî t alţii. Asemen ea oameni sînt învăţaţi! care trăiesc ascu nşi în munţi şi-n văi sau cei care socotesc că lumea este rea : ei sînt idealul celor care-şi "usucă
26
CAPllU LUL 59
l rupul"
sa n
..
se aruncă-n adîncuri" (
=
1
practică fomlC
exagc ra le de asceză) , Cei care vorbesc despre omenie, dreaptă judecată. crcdinţi �i sincerita te sau despre respect. cumpătare şi politeţe doresc nu mai să se cultive. Asemenea oameni sînt Învăţaţii care cîr mu iesc ţara în timp educă pe
dc
pace sau cei care-j înva ţă şi
alţii : ei si sînt idealul care le dau altora învăţătură. ne într-un ngur loc . celor fe strămu tindu -se încoace şincolo ( = fllozofi iti. neranţi ai vremii . poate mOi şUi) . Cei care vorbesc despre fapte măreţe . îŞi fac numele cu noscut. peste tot, hotărăsc ceea ce se cuvine înt.re stăpîn şi supuşi şi rînrluiesc legăt.urHe dintre cei de deasupra şi cei d e dedesubt doresc numai să-i cîrmu iască pe cei]alţi . Asemenea oameni sînt curtenii sau cei care fac fapte care le onorează l" şi întăresc ţara ( = militarii) : ei sînt idealustăpînu l celor ce a tacă Şi supun ţă rile vecine. Cei care trăie sc pe malul lacu rilor, lenevesc sub cerul liber şi pescu iesc alene doresc numai să nu făp tui ască . Ac:;emenea oameni sînt învăţaţii care trăiesc lîngă rîuri şi mări ( pust nicii) şi cei care părăsesc întru totul lu mea: �i sînt idealul cclor ce lenevesc toată viaţa. Cei care inspiră şi expiră, scoţîn d afară aerul din piept şi nmplîndu-se de aer cu rat, şi pot să se strîngă cu totul precum ursul sau să se-ntindă precum păsările doresc numai să tră i;1 scă o viaţă îndelungată. Asemenea oameni sî nt învăţaţii care practică igiena ( = exerci ţiile şi tehnicile daoiste) sau cei care (Ioresc să-şi hrănească trupul: ei sînt idealu l celor care doresc să atingă vîrsta înaintată a lu i peng Zu ( M atusalemul chinez) . Însă cei care , fără să-şi pună frîu spiritului, ating măreţia. =
=
('are se jucultivă fărăcare să cîrmuiesc se folosească şi dreaptă decată, fără de să omenie facĂ fapte măreţe şi fără ca nu mele să le fe de toţi cunoscute , care lenevesc fără să tră Ia scă lîngă rîuri şi mări Şi care au o viaţă îndelungată fără să practice igiena - asemenea oameni uită totul şi stăpînesc lo tul: nepăsători , ei nu cunosc nici o limită şi sînt înzestraţi ('Il toate virtu ţile. Ei urmează Calea Ceru lui şi pămîntului şi au Puterea înţeleptului. De aceea se spune: "Liniştea. calmul, detaşarea şi nefăp l u irea reprezintă pacea universului şi substanţa lui Dao şi a Puterii sale .� (Cf. 37. 1 .) Şi tot de aceea se spune : .Înţeleptul in îşi c1e află odihna şi astfel gă( = în linişte , c.a lm etc . ) îşi
seşte echilibru l şi simplita tea; găsindu -şi echilibrul şi simpli-
262
DAO DE .JI NG
tate<1 , devine ralm şi nepăsător; ll ind ealm şi nepăsă tor, grijile şi nenorocirile nu pot să-I atingă, iar su flările rele ( = in flu enţele nefaste) nu pot să ajungă pînă la el : de aceea Puterea sa este deplin ă, Iar spiritul său rămîne intreg. " De aceea se spu ne: "Viaţa În ţeleptului este asemenea mer sului Cerulu i ( urmează natura) , iar moartea sa este la fel ca prefacerile tuturor lucruI1lor. Cînd stă liniştit, cu Yln Pu n terea sa se uneşte; CÎ d se mişcă, cu Yang laolaltă se I1dică , prec um valurile . El nu aduce nici fericirea, nici nenorocirea oamenilor şi răspunde numai cînd ceva îl atinge , ac ţionează numai cînd e forţat şi trece la fapte numai cînd alta nu are a face. El părăseşte cunoaşterea şi nu caută cauza lucrurilor, urmind întru totu l principiul Cerului ( = legea naturală) . Ast fel. Cerul nu îl nă păstuieşte , lucrurile nu îl obosesc , oamenii nu îi găsesc cu suruI1 iar morţii nu îi găsesc nici o ' vină. în vlaţli. , parcă plu teşte , cînd moare , parcă se odihneşte. EL nu gîndeşte nici nu cugetă la nimic şi nu face nici un fel de pla nuri dinain te ; străluceşte , dar nu e orbitor, şi are încrederea oamenilor fără să promită ceva. Somnu l său e fără vise, iar cînd se trezeşte este lipsit de griji; spiritu l său este pur, iar sufletul său nu oboseşte nicio dată; vid intru totu l şi liniştit, se uneşte cu Puterea Cerulu i." De aceea se spu ne: ,.A f pur şi a rămîne astfel, a rămîne liniştit şi Unu fără a se schimba, a sta nepăsător şi a nu raptui, a-şi potrivi fece mişcar:e după mersul Cerului - a ceasta este arta hrăniI1i spiritulu 1 . " Zhuang zi, cap. · 1 5 .A pune friu spiritu lui" =
59,2 A
vedea
Unul
Nanbo Zigl li îi spuse lui Nti Ju: "Deşi aţi aj uns la o vîrstă înaintată, la chip semănaţi cu un ropiI . Din ce pI1cină?" Am afl at Calea ( Daol" , răspunse Nu Ju . "
=
,.Aş putea şi eu să învăţ Calea?", întrebă Nanbo Zigu i. "Nu ,
sigur că nu,
nu sînteţi omnl care să
poată face un asemenea lucru . Bu liang Yi avea înzestrarea unui Înţelept dar nu stăpînea şi Cale a Înţeleptului; eu stăpînesc Calca Înţelep tu lui, dar nu am şi înzestrarea unui Întelept. Am vrut să-I ofer învăţătura mea ( = despre Calea Înţeleptu lui) , sperind că arc să aj ungă cu- adevărat un Înţelept. A-i explim Calea Înţe leptului unuia mre dej a are înzestrarea unui Întelept
părea a fi un lucru uşor. însă n-a fost deloc
aşa. Am con tinu at to tu şi să i-o explic : zile, Suhcerescul a aj uns să fie
d�pă trei
CAPITOLUL '59
pentru el un lucru extertor; după aceea, continuînd sa )0 explic . lucrurtle toate i-au devenit exterioa re; am mers ma i departe şi , după nouă zile, propria sa viaţă a aj uns să -i f e exterioară . În lln n( Cl acestui lucru . , iar a putut să a atingă Lumina Dimineţii iluminarea) dupii ce atins Lumina Dimi neţii a putut să vadă Unul: văzînd Unul. pentru el nu au mai existat trecu tu l şi prezentul. şi din această prteină a pu tut să pătrundă în tărîmul în care viaţă şi moarte nu se mai află ... �
"
Zhuang 59 .3 A
zi,
cap. 6 .Marele strămoş şi maestru"
se elibera de minte şi de
,
trup
Yan Hui spu se : "Am înaintat. " "Cum adică?", îl întrebă Confucius . ..Am uitat omenia şi dreapta judecată. " "E bine. zise Confucius . dar nu e încă de-ajuns." Într-altă zi, Yan Hui îşi văzu din nou maestrul şi-i spuse: "Am înaintat ." "Cum adică?" "Am uitat rttualurtle şi muzica ." "E bine . zise Confuciu s, dar tot nu e de-ajuns." Altă dată, văzîndu -1 din nou pe Confuciu s. Yan Hui îi spu se : "Am înaintat." "Cum adică?" "Mă aşez şi uit totul :
(
�
Sau :
"mă
aşez
în
uitare",
probabil
o
tehnică de
meditaţie daoistă .) Plin de respect. Con şi fucius îl întrebă vreimembrele să sp ui prtn raptul c.� te aşezi uiţi totul?" Jmi: "Ce golesc de viaţă, îmi fac prtvirea să sc-ntunece şi auzul să slăbească, părăsesc trupul, abandonez cunoaşterea şi mă unesc cu cel care le cu prinde pe toate . Asta vreau eu să spun prin faptul că mă aşez �i uit totul: "Unindu -te cu cel ca re le cuprtnde pe toate, zise Confu cius. nu mai ai nici un fel de părtinire şi intrînd în marea prefacere a lucnlrtlor - nimic nu mai e pentru tine mereu acelaşi . Ai( aju ns cu-adevărat un." om vrednic şi aş dori să te urmez să-ţi devin discipol) Zhuang zi. cap. 6 "Marele strămoş şi =
maestru"
60 Cîrmu irea ţărilor mari se-aseamănă cu gătirea peştilor mici. l Dacă prin Dao conduci Subcerescul2 duhurile nu au puteri necurate3 ; aceasta nunseamnă că duhurile sînt lipsite de puteri necurate4 ci că puterile lor necurate nu mai fac rău oamenilor; nu nu mai că puterile lor necurate nu le mai fac nici un rău , dar nici înţeleptu l nu le face vreun rău5: nici unul nu face rău oam en ilor> iar Pu terile lor se unesc şi se-ntorc în Subceresc .7 1 . Heshang Gong comentează: .Cînd găteşti peşt i mici ( = plevu ş că) , nu le scoţi intesUnele, nu-i cureţi de solzi şi nu îndrăzneşti să-i mişti prea mult, de teamă să nu-i faci bucăţele ." Prin analogie. cel care guvernea7..ă o ţară întinsă nu trebuie să se amestece în mersul fresc al lucrurilor, practicînd nefăptuirea. Exegeza modernă ezită în tre această interpretare, apropiată şi de comentariul lui Wang Bi, şi cea din textul Han Fei zi, unde nu nefăptuirea, ci respectarea legilor şi rinduielilor statului este considerată a f cea mai potrivită cale de guvernare. 2. Urmînd regula devenirii tuturor lucrurilor, Dao , sau punînd în aplicare metodele (Dao) precontzate de şcoala daoistă. 3. Dacă spiritele morţilor, shen, care după moarte trăiesc la curtea zeităţi! supreme, shang di., nu sînt .hrănite� şi onorate sufcient prin sacrifciile urmaşilor, ele se preschimbă în .duhuri", guij , se reîntorc şi bîntuie pe pămînt. Acelaşi termen shen desemnează însă şi spiritele înnaturii (ca în capitolul 6 sau 39) sau .spiritul" omului, plus avînd şi sensul de .caracter divin, sacralitate" a spiritelor, ceea ce le face să fe ceea ce sînt. In această din urmă accepţiune pare a f folosit aici, şi de aceea am parafrazat prin .puteri necurate ". lată şi alte echi valări: .the ancestors do not swarm about like s irits· (Wilhelm] ;
CAPITO LU L BO .(They who by Dao rul cd nil
that is ullder heaven) clid Jlot i c I .
evi l
spirit \�;thin th em clisplay its powers" (Walcy) : s p ir i t "
.dcmo lls ha lic
an
ilO
(Mair) :
"ghost s \ViII not become goblins" (Paul ,1. Li n) et c. 4. Literal. acest.e două rinduri ar trebui trad use "nu că duhurile IIU au puteri n ecu r at e ". 5. Cînd Dao este urmat în guvema re. Înţeleptul. practicînd ne făpt.uirea. nu in1crvine în evoluţia naturală a l u cruri l or.
deci nu le face nici un rău oamenilor. Aceştia de- abia ştiu că el există . cum spune capitolul 1 7 . şi "nu ştiu că înţeleptul este un Înţelept". după cum comentează Wang Bi. 6. Litera!. .cei doi nu-şi fac rău unul altuia" . Nu se poate stabili cu certitudine dacă "ceinoastră) doi" desemnează "duhurile" (ca în lectura duhurile" înţeleptul şi oame nşi ii (cum oamenii.interpretează Heshang Gong) sau Inţeleptul şi 7. Fraza este ambiguă şi a primit numeroase alte lecturi: • •
.AU
vir
tue will converge to iliem" (Paul J. Lin) ; .Virtue wiU be accumulated in both for ilie bcnefit of the people" (Wing-tsit Chan); .Del will flow back and forth (without impediment)" (Ellen M. Chen): "integrity ( = ilie Dej) accrues to both" ; "eaeh aUributes merit to ot11er" (D.C. Lau);(Mair) "ilieir .powers. could ilie converge towards a common end" (Waley) etc. 60.1 "înţeleptul nu le face rău oamenilor" Înţeleptul la un loc se află cu toate făpturile . însă nici un rău nu le face. Celu i ce nu face rău nici unei făpturi nici o făptură nu-i face rău . Numai cel căru ia nimeni nu -i face rău poate să aibă de-a face cu oameniI . Zhuang zi. cap. 22 .înţelepciu nea călătoreşte în nord"
61 o ţară mare precum partea din jos a unui rîu 1 este locul în care tot Sub cerescul se- ntîl neşte; ea este femela Subcerescului: femela, prin nemişcare2 , înfrîngentotdeauna masculul şi pentru că e nemişcată, jos se aşază. De aceea înj osindu-se-n faţa unei ţări mici3 , o ţară mare o ia-n stăpînire4, înj osindu-se-n faţa unei ţări mari , o ţară mică e luată-n stăpînire5: astfel , una se-nj oseşte ca să ia-n stăpînire, iar cealaltă se- njoseşte ca să fe luată-n stăpînire6• O ţară mare nu doreşte altceva decît să-şi alipească noi pămînturi şi să hrănească alţi oameni, iar o ţară mică nu doreşte altceva decît să intre-n stăpînirea alteia şi s-o slujească7: fecare obţine ceea ce-şi doreşte, dar e bine ca ţara cea mare jos să se-aşeze8. 1. Literal . • 0 ţară mare este pa curs de apă) ". În aval se strînge de ape şi de aceea porţiunea 10cuIile de toţi dispreţuite" la care ca
itolul 8.
rtea infeIioară (a unui toată murdăIia adusă din aval reprezintă . se face referinţă i in
CAPllULlJ L 6 1
267
2. Literal , .linişte" . Con text ul face Însă evident faptul că cste
vorba
de
pasivitate , de .nem işcare ".
3. În afa ra sensului direct de .j os, dedesubt" pe care îl are mai sus, termenul xia a căpătat, prin extrapolare, şi
sensul de .umil. in -' ferior". In textul origtnal se creeaz.'i astfel un transfer constant întrc acceptiunea directă şi cea fgurată a termenului - femela se aflăjos, adică ocupă poziţia iIiferioară; un stat puternic se află jos, adică este umil etc. -, transfer pe care nu · am putut să îl redăm în nici un fel în traducere. Am încercat să nu ne îndepărtăm prea tare de ambigui tatea origtnalului prin folosirea lui .a se înj osi", cu care am tradus ceva mai încolo acelaşi termen , xia. 4. Prin pasivitate, prin acceptarea poziţiei inferioare a femelei şi prin nefăptuire, fără a apela la forţă, un stat puternic poate să ia în stăpînire statele mai mici. Lecţia aceasta apare în mai multe capitole din Dan De Jing (foarte aproape de sensul acestui capitol. şi prin ter minologia folosită, find capitolu l 66), de fecare dată sublini!ndu-se efcacitatea latenţei şi a potenţialului în faţa manifestului. 5. Un stat mic şi fără o forţă militară considerabilă trebuie să se .înjosească" - să plătească t.ribut, să depună omagiul de vasal. să se lase chiar cucerit de un stat mai puternic pentru ca locuitorii să nu piară în confruntări annate inutile. Aceasta este atitudinea cea mai înţeleaptă pe care o poate adopta un suveran în vremurile tulburi ale perioadelor din istoria Chinei cunoscute sub numele de .Primăva ra şi toamna" şi .Statele în luptă". Aşa cum observă şi Ellen M. Chen , capitolul nu descrie manierele cele mai efciente de luare în stăpînire a celorlalte state (cum susţine Wing- tsit Chan) , ci felul în care poate f păstrată annonia între state, pe baza mersului fresc al evenimen telor. Unii exegeţi consideră că verbul echivalat de noi prin .a lua în stăpînire" trebuie citit ca verb activ în ambele fraze , ceea ce duce la o lectură improbabilă şi fo$tă, fnd de altminteri cu totul împotriva t radiţiei. 6. Ultimele patru rîndu ri mai pot f citite şi : .înjosindu-se, o ţară poate f sau cuceritor sau cucerit". 7. Waley dă o turnură foarte in teresant.'i acestor fraze , pornind probabil de la comentariul lui Heshan g Gong: .What large countries really need is more inhabitants ; an d whât small countries nced is some place where their surplus in habitant.s can go and get employ mcnt. "
8. O afrmaţic similară se face mai sus despre " femela Subceres mlui". Rîndul se referă, desigur, la pasivitatea, bazată pe nefăptuire , pc care o adoptă suvera nul unui stat puternic pentru a stăpîni Sub ("crcscu l.
62 Dao este ascunzişul celor zece mii de lucrurP , comoara celui bun2 şi lucrul pe care cel rău îl păstrează. Vorbele frumoase pot f de vi nzare, faptele alese pot f daten dar3: chiar şi pe cel rău cum o să-I al ungi4? De aceea. la urcarea pe tron a Fiul ui Cerului5 şi la- năltarea celor trei dregători6, cînd jad pretios e purtat înaintea trăsurilor cu patru cai ?, _ cel mai bine e să-ngenu nchezi şi să oferi acest Dao8• Din ce pricină era în vechime pretuit acest Dao? Nu se spunea oare: "Cine caută găseşte, cine greşeşte va f iertat"9? De aceea pe el tot Subcerescul îl pretuieşte lO•
1.
Literal . tennenul ao ascunziş". desemnează colţul de sud -vest al casei. locul în care sînt depozitate grînele şi cel în care doanne femeia. ('.a re . cum spune Granet. le conferă acestora fecunditatea. pre luînd-o. Ia rindu-i. de la ele ( 1 930 : 172) . Waley susţine în plus că tot aici aveau loc rttualurtle dedicate zeilor căminulili (Similari zeilor lares ai romanilor) . În context. tennenul poate avea două sensurt: fe de .parte ascunsă" a fecărui lucru . fe de .adăpost. ascunzătoare" a tuturor lucrurtlor. Al doilea sens este cel preferat de majorttatea exe geţilor. el find confnnat şi de comentartul lui Heshang Gong: .. Ao cste o ascunzătoare. Dao este ascunzătoarea celor zece mii de lucru rt şi nu există ceva e care să nu-l cu rindă în sine ." .
•
269
CAPITO LU L 62
in loc de ao, în t.cxt elc de la Mawa ngdui apare un termen in ter pre1flt destul de diferit de e x e ge ti i mntemporani: .s t.'i.pîn" (sens în care este glosat şi ao) , .Iocul la care se întorc toate lucrurile", "cel în care
se varsă t.oate lucrurile", .ccl din care curg (în IHnţă) toate lucrurile" etc. Am preferat. variantele tradiţionale, care păstrează şi
structura
acestui
început de capitol. Textul vechi"' şi alte trei varian te, adăugînd un caracter, impun o lectură diferită a acest. ui rînd, care devine as tfel aproape iden tic rimei
2.
cu
.
•
următoru l: "lucrul 'pe care cel bun îl păst.rează". Xu Fancheng,
modi�
ficînd punctuaj,.ia trad iţională, citeşte aici: .Bunătatea este
comoara
oamenilor"
şi, prin simc!.iie,
echivalează
rindul
următor:
"Lipsa de bu nătate este ceea ce oamenii păs trează (în inima lor) ."
3. Modificarea
punctuaţiei acestor două rinduri duce la o lectură faptele pot f
destul de diferită : "Vorbele frumoase cumpără respect,
date în dar. " Exegeţii contemporani preferă în general această punc tuaţie , adăugînd , potrivit variantei citate în textul Huainan zi, epitetul "frwnos" înainte de .fapte", rîndul devenind simetric cu cel precedent. Termenul echivalat de noi prin .a f de vinzare", poate f interpretat şi ca "a cumpăra" (ca mai sus) sau .a obţine", iar cel pe care l-am tradus prin "a da în dar" a mai fost citit şi "a f apreciat" - .Faptele (frumoase) te pot face să fii ap recia t" - , .a f profitabil" .Faptele (frumoase) sînt profitabile " - , .a fi diferit" - "Faptele alese te fac diferit de ceilalţi" (lectura îi aparţine lui Hcsha ng Gong)
- , .a amăgi",
.a înălţa (pe plan social) " ctc. O foartc interesantă lectură a ambelor fraze propune şi Waley: .There is a traffic in speakers of fine words; persons of
grave demeanour are accepted as gifts",
cu referinţă la
sofiştii şi la filozofii itineranţi ai epocii . Datorită diferenţelor mari de lectură, exegeţii nu s-al,l pus de acord asupra sensului pe care îl au cele două rinduri în co ntext. Ast fel, ,Jiang Xichang, spre exem plu , consideră că prin Dao, .comoara
celui bun", vorbele frumoase pot cîştiga respectul oamenilor, iar fap tele frumoase capătă importanţă
în
ochii acestora. în
opinia
noastră,
este vorba mai degrabă de acţiunile .celui rău", care caută să obţină o poziţie oficială, prin linguşire sau expu nîndu -şi cu aroganţă fiecare
acţiune săvîrşită. Astfel. aces te rinduri par a fi mai apropiate atît de sensul iriterogaţiei care
urmează cît şi de tot fragmentul de mai jos,
în care se sugerează că
Dao este preferabil tuturor ceremoniilor de
gloIificare a suveranului şi a miniştrilor săi .
4. Cum
subiectul verbului tradus aici prin "a alunga " nu este mar
cat în textul original . unii exegeţi consideră că este vorba de Dao , de
suveran sau chiar de "cel bu n" menţionat mai sus. • Fiul Ceru lui" este, desigur, Împăratul.
5. 6. Expresia
"cei trei dregători" a desemnat,
în
istoria
Chinei,
tri
plete diferite de miniştri, cei la care se face referinţă aici fiind, po trivit
e�egezei modern e, "marele profesor" , "marele edu cator" şi .marele în văţ,'itor". Ini!.ial, termenii desemnau diferite titluri ale miniştrilor,
în-
DAO DE cJ ING cepînd
din
dinastia
Han
însă
referindu -se
direct
la
cei
care
asigurau ed ucaţia moştcn ito ru l u i tron u lui . 7. Obiectele de jad la care se referă aici textul erau des tu l de mari
şi aveau fomlă circu la ră, fiind şi găUl;te în mijl oc . Unii exegeţi con sideră că a r f mai degrabă vorba de un singur obiect , în formă de sceptru . Nici în ceea ce priveşte maniera în care se de s făşura ritualul nu s-au pus toţi comen tatorii de acord, unii
considelind că jadul era purtat. înaintea trăsurilor, în timp ce alţii susţin că cei care pUl1au jad ul urmau trăsurile . În plus, mulţi in terpr eţi afrmă că este vorba de nişte cadouri pe care principii şi le trimiteau unii altora la înco ronare, cu p rilejul unor cerem onii importante sau cind s e vizitau, şi de aceea ei în şişi , aşezaţi în trăsură, ar aduce jadul în mîini . ca semn d e respect şi preţuire . În sfrşit, alţi exegeţi socotesc că este vorba despre trimişii unul alt principe, care transmiteau astfel omagiul aces tuia , sau , şi mai paradoxal. de spre suveranul care era încoronat sau miniş trii care îşi ocupau noua poziţie, ei inşişi aşezaţi în trăsură şi purtind în brate obiectele de jad menţionate . 8. Sau .cel mai e bine e să te-aşezi şi să înainte zl pe Cale ", su biectul putîn d fi însă la fel de bine şi .Fiul Ceru lui" sau .cei trei dre gători" - .decît să primească jad preţios ... cel mai bine e să se -aşe ze .. . " Lectura, care face aluzie şi la tehnicile de meditaţie daolstă, nu ni s-a păru t preferabilă, în context.
9.
Literal. .caută pentru a căpăta, greşeşte pen tru a f iertat". For mu larea pare proverbială. Ellen M. Chen , forţînd uşor structura gra maUcală şi c itind cu to tul împotriva tradiţiei , echivalează : .One does not say they did it for the purpose of gain, rather they wish to be free from olfenses . " F ra z a apare şi în capitolul 56, unde l-am
10.
echivalat însă pe gl13, .a preţul", prin .a onora".
63 Făptuieşte fără făptu ire, amestecă-te-n lucruri fără să te amesteci şi gustă fără să guşW ; de e mare sau mică, multă sau puţină2, la ură răspunde prin Putere3 . Pune la cale lucrurile grele cînd sînt încă uşor de făcut şi -mplineşte lucru rile măreţe, cînd sînt încă mărunte: în Sub ceresc tot ce-i greu începe prin a f uşor iar un lucru măreţ începe prin a f mărunt4• Prin urm are înţeleptul nu este niciodată măreţ şi as tfel îşi poate-mplini măreţia. 5 Cînd faci promisiuni cu uşurinţă hotărît că puţini au să se-ncreadă-n tine, iar cînd socoteşti că ceva e uşor hotărît c-o să ai multe greutăţi. Prin urmare pî nă şi înţeleptul socoteşte că orice lucru e greu şi de aceea nu întîmpină niciodată vreo greutate. 1.
Subiectul acestor fraze nu este exprimat in original,
ceea ce îi lace pe unii exegeţi să considere că ele se referă la Dao ,
care
făptuieştc
larii să făptuiască . se amestecă in lucruri fără să se ames tece şi gă 'I'ştc gust în ceea ce nu are gust. Am
63 preferat să -I umlăm pe Wang l li, pentru care aceste fraze sintetizează .polul suprem al guvernării". Pri n .a se amesteca în lucruri" am arafrazat un verb c.are . la fel ca
272
DAO DE ,liNG
şi l/ lci2, .a rapt ui", arc tot sensul dc .a acţiona". cu rcfelinţ.'i directă însă la in teracţiunile oamcnilor pc plan social, la .trebU\ilc" sau .afa cerilc" lor, cum e trad us ele obicci lel111eIl ul. 2. Aceste elouă rinduri au suscitat Ilumeroasc interpretări, mai ales datorit.c'i caract.cmlui cxtrcm de elip tic al origi nalului. Ast fcl, s-au mai propus: .marele se naşte elin mic, mu ltu l din puţin", .din mic fă mare , din puţin mult", ..socoteşte că ee e mic este (dc fapt) mare şi că ce e puţin e (de fapt) mult", ..în mic, vezi marele. în puţin , vezi micu l", .măreşte micul; înmu lţeşte puţinul" etc. in plus, cele două rindu ri au fost citite fe ca o stmc.lură indepcndentă, fe în conf'xiu ne cu terţetul simetric anterior sau cu fra za imediat următoare , unii exe geţi considerindu-Ie chiar o in tcrpolare şi ca ata re eliminî nelu -Ie. in ceea ce ne priveşte, am ales lectura carc parc a Il cel mai bine sus ţinută din punct de vedere strict flo logic şi care , ch iar dacă nu sur prinde. poate, unele nuanţe care măresc considerabil fru mu seţea tex tului, rămîne cea mai probabilă . 3. Această frază. probabil tradiţională , aparc , uşor modi fcată , şinumeroşi în Analeetelc lui Confucius (XN : 34) , ceea cc i-a Iăcut pe exege p, atît chinczi cît şi occidentali. să o in terpretezc într-o manieră foarte apropiată de confucian ism sau dc creştin ism: .I� ură răspunde prin virtute (Del )"' "virtutea" reprezen tînd esenta umanului , moralita t.ea . sintet izată în însuşilile omeniei, dreptei judecăţi etc . Majorita tea sinologilor con temporani nu mai accc ptă însă aceast.ă interpretare, pe care , de altminteri, Wang I3i însuşi pare a o infm1a cînd cOITIf'ntează: .Ace l ceva prin carc tot Subcerescu l este identic este Puterea" (o echi valare a lui Del prin ..virtute" fnd aici imposibilă). O lectură a lui Del cu sensul de .. Pu tere", în care este folosit de altminteri in în tregu l text, permite aşadar încadrarea acestei f-aze în morala tipic daoistă pe care Dan De Jing o preconizează şi in alte capitole (cap . 5, spre exemplu) , cent rată pe insenslbilitatea în ţeleptului faţă de orice fel de valori etice sau sentimente umane, pe care le transcende, find unu cu Dao . Astfel. .a răspunde la ură prin Putere" ln seamnă pur şi sim plu a nu te lăsa atins de nici un fe l de sentiment, rămînînd mereu identic, nepăsător şi netulburat. 4. Sau: .În Subceresc lucmrile grele (trebuie) făcute cînd sînt uşoare iar lucmrile măreţe (trebuie) făcute cînd sînt mărunte. " O ase menea lectură este posibilă, dar face ca aceste fraze să repete sensul celor patru rindu ri anterioare. Şi aici , şi mai sus, .măreţ" şi .mărunt" au , desigur, sensul de .iilportan t", respectiv ..neînsemnat". 5. Sau : .înţeleptul niciodată nu face hlcmli mari, astfel împlinin du-şi măreţia. " O frază asemănătoare apare şi în capitolul 34.
64 Dacă un lucru stă nemişcat e uşor de stăpîniP , dacă n-a dat încă vreun semn despre el uşor se fac planuri2, dacă este fragil e uşor de slărmat:l , dacă este mărunt e uşor de-mprăş tiat: făptuieşte cî nd lucrurile n-au luat încă fintă4 şi pune-Ie-n ordine înain te de-a f cuprinse de dezordine. 5 Un copac pe care abia-l cupri nzi în braţe dintr-o mică mlădi tă ia naştere6, un turn de nouă etaj e dintr-o grămadă de pămînt se ridică, iar un drum de zece mii de li de sub picioare începe? Cine făptuieşte dă greş iar cine prea strîns ţine-un lucru îl pierd e . 8 Prin urmare Î nţeleptul nu făptu ieşte şi deci nu dă greş, nu ţine strîns şi deci nu pierde. În treburile lor, oamenii adesea aproape de-mplinire dau greş: dacă eşti atent la sfrşit la fel ca la-ncepu t n-aisă mai dai greş. Prin urmare înţelep tul doreşte să nu
64 dorească i e lucru rile rare nu
une
re 9,
27 4
învaiă să nu -nve ie şi se-nLoarce acolo pe unde toţi au trecutlO•
'
El poate s -ajute cele z e ce mii de lucruri
să fe ceea ce sînU l dar nu îndrăzneşte să făptuiască. 1 . Subiectul acestei fraze. ca şi al celor carc urmează , nu este marcat în text, marea majoritate a exegeţilor preferind o echivalare neutră, asemănătoare sau identică celei preferate de noi. Jiang Xi chang însă consideră că este vorba c1espre perioada în care poporul era lipsit de dorinţe şi de cunoaştere , cînd suveranul îl putea stăpîni cu uşurinţă. -2. Este vorba de semnele de bun sau rău augur care pennit di vinaţia, Fraza pare a se referi la o acţiune asupra căreia Cerul. cel căruia i se adresează divinaţia , nu s-a exprimat încă. 3. Am tradus potrivit .textului vechi". urmat de majoritatea exe geţilor, O echivalare care să urmeze varianta lui Wang Bi ar f : .dacă este moale, se topeşte uşor". 4. Literal. .acţlonează (Cînd lucrurile) nu există încă", O lectură la fel de posibilă este insă şi .acţionează (cind lucrurile) nu au încă (toate determinările şi condiţionările care devin piedici in ca lea ta) ". 5 . Sau .guvernea7..ă/ controlează lucrurile înainte ca (ţara) să f e cuprinsă de dezordine". Erkes propune, pentru ultimele două fraze, o lectură interesantă şi posibilă, din punct de vedere strict gramatical, dar cu totul forţată in context: .This is the relation of creation to the 110t yet existing. the relation of domination to the not yet confused .· 6. Fraza era sau a devenit proverbia1ă, find citată ca atare şi în dicţionarele limbii chineze contemporane. . 7. Potrivit textelor de la Mawangdui şi altor citeva variante, aceste două rinduri ar trebui echivalate: '.un urcuş de o sută de stinjeni incepe de sub picioare". în varianta standard, fraza a devenit de ase menea proverbială, find cel mai
ad es ea tra du să: .U n dr u m de ze ce mi i de li
l
înc ep e cu un pa s. · A m pr ef er at o ec hi val ar e m ai lit er al ă. U n lil măs oară 500 de
metri . •zece mii de li/ desemnînd co n venţional o distan ţă mare. 8. Aceste două fraze apar şi in capitolul 29, unde se referă la .vasul sacru" care este ' Subcerescul. termenul echivalat aici prin .a da greş" find acolo tradus prin .a strica". În loc de .a ţine strins", in sensul de .a controla cu stricteţe", a f foarte mult amestecat în des făşurarea lucrurilor, s-a mai propus şi .a înşfăca, a apuca foarte strîns". 9. Fraza apare şi în capitolul 3.
CAPITOLUL fl4
275
10 . Numeroşi exegeti. UlmÎnd comentm;ul lui Wang Oi, citesc dinit krit stă frază: ..repară greşe lile oamenilor" . Noi am por de acea 1<1
ill terpretarea lui Heshang Gong, locul .pe unde toţi au t.recut" s('mnînd pot riv i t n acestuia .rădă cina" esen ţialude l dc înstarea fiecare lucru. Înnelucra opillia oastră , este vorba mai, degrabă .lemnului t" Silll starea copilă riei , de care toţi oamenii s-au depărtat dar la care diloistul doreşte să revină , ab.andonînd cunoaşterea şi micşorînd u-şi dorinţele. I l . Literal, .să aj ute naturalul (ziran) din cele zece mii de lucruri".
65 Cel ce-n vechime se pri cepea să-I urmeze pe Dao1 nu se folosea de el ca să 1 umi neze2 poporul, ci ca să-I ţină în neştiinţă3. Poporul este greu de cîrmuit pentru că oameni i ştiu prea multe. De aceea a se bizui pe cunoaş tere în cîrmu irea ţării4 înseamnă a prăda ţara, iar a nu se bizui pe cunoaştere în cîrm uirea ţării înseamnă a feri ci ţaran . Cel care cunoaş te-aceste lucruri cunoaşte şi regula6 : a cunoaşte întotdeauna regula - aceasta este misteri oasa Putere7: misterioasa Putere, atît de adî ncă, mergînd atît de departe , laolaltă cu lucruri le se-n toarce8 astfel aj ungînd la marea armonie9• 1.
cu aceste rînduri începe şi capitolul 15 .
2. Tennenul mingz
• •
a lumina". pe c.are l -am tradus
în
alte capitole prin .ihuninare", nu are aici aces t sens, ci desemnează. aşa cu m scrie Heshang Gong, .inteligenţa, care este viclenie şi ipoCrizie".
3. Wang
Bi comen tează: .,Neştiin ţă. îns e a mn ă a fi lipsit de cu
noaştere şi a-ţi păstra adevărata natură. adică a unna frescu l.· 4. Po trivit lui Heshang Gong, ultimele două rinduri ar trebui tra- duse: .De aceea a-i lăsa pe cel ştiutori să
cîrmuiască ţara ... " . 5. în loc de .a ferici", în textele de la Mawangdui şi în al te tret varia nte apare De 1 , .Putere". rindul trebuind echivalat: .înseamnă n
aduce Putere tare avan ·
- rii". O asemenca lectură subliniază
i mai
277
CAPITO LU L HS
t ajcle ignoranţei, lipsa cunoaşterii (în s("nsul abandoniirii raţionalului
il! favoan�a intll itivu lui) potenţînd Put erea şi vit alitatell . o. Sau .modelul. legea, standat:dul" potrivite în guvemare.
7
.
•
Misterioasa Put ere· est e dellnită şi în capitolele ] O şi S I .
8. Sau care
arc
, potrivit lui Heshang Gong şi altor comenta tori: .(cel
mistelioasa Pu tere) este contrariul (t.uturor) lucnlrilor" ;
lectura pa rc forţat.ă . Expresia echivalat ă de noi plin "marea annonie" 'a mai fost tra
9.
du
să
şi
prin
.marea
guvernare",
.marea
coerentă",
.marea
concordan (ii " , .marea supunere (a lucrurilor la Dao) " etc. Indiferent de echiva lar(", sintagma desemnează starea de deplină naturaleţe şi
armonie a SlI bcerescului. cind fieca re lucnl îşi sa
firească,
I l!
concordanţă
cu
.principiul
urmează
Ceru lui",
devenirea cum
scrie
Heshang Gong.
65.1 Originea
haosului În lume
... Astăzi s-a ajuns a tît de depa rte încît oricine poate sa-l Iacă pe oameni să-şi întindă g'iturile ( = ca să vadă şi să au dă l I1
ridice
pe vîrfuri , spu nîndu -le
numai : ..în
locul cu tare trăieş te un om ştiutor.· Ei îşi iau atunci o desagă ( '1 \ merinde şi grăbesc într-acolo, părăsi ndu -i pe cei apropiaţi � I nesocotind intru I I l1lui) .
totul trebu rile stăpîn ulu i ( = ale suvera
Unnele paşilor lor se in lreta ie la hota rele dintre o
ţară �I alta , iar direle lăsate
de trăsurile lor se încrucişează la de
pil rtări de o mie de lil . Aşa I� cşte cunoaşterea. I ' 1 ll1oaşterea şi prins de haos .
Iar
se întîmplă cîn d
cînd
suveranul
nu-l unnell7-ă pe Dao,
suveranul
indrăgeşte
îndră
cu -adevărat
Subcerescul este cu
[ ... 1
Subcerescul este as tfel cuprins de intuneric şi viitoare , iar d(' vină este numai plăcerea de a cunoaşte . Căci toţi oamenii d in Subceresc ştiu să caute (să priceapă) ceea ce nu ştiu , dar
1 11('\ toţi
unul nu ştie să caute (să aprofundeze) ceea ce ştie deja: ştiu să nege (valoarea) lucrurilor la care nu se pricep , dar
1 1 1 1'1 unul nu ştie să nege (valoarea) lucrurilor la care se pri n'pc. Astfel se face că lumea e cuprinsă de haos şi că su s I - în ceruri) strălucirea soarelui şi a lu nii sînt întunecate , los arse ( = sub pămînt) esenţele munţilor şi apelor sînt I - natura este cuprinsă de dezordine) , iar la mijloc ( =' pe pă-
111 1111) influenţa celor patru anotimpuri este distru să: pînă şi ,, 1 ' 1 mai mic vierme sau cea mal mică insectă trăiesc cu totu l I I l t ld decît le e firea . În lI oa şterii ca Subcerescu l
asemenea măsură face plăcerea cu să fie cuprins de haos!
Zhuang zi. cap. ]O .Deschiderea cuferelor"
DAO DE JING
65.2 A
se Înapoia la natură. Parabola pescăruşului
Odată. un pescăru ş s-a oprit din zbor în apropierca capi · talei din Lu . Ducele din Lu s-a. du s el însuşi în întîmpinarea sa şi I·a adu s în templul strămoşilor, unde a ofcrtt un banchet în cinstea lui. Muzicienii au cîntat pcntm el melodia Jiu shao, in timp ce de mîncare i s-a ofertt carnca animalelor jertfte în marele sacrtfciu regal , tai lao. Pescăru şul însă a privit cu tIis teţe şi nedumertre aceste lucmrl, n-a îndrăznit să mănînce o singură îmbucătură sau să bea o si ngură cupă, iar după trei zile a şi murtt: căci ducele s-a îngrtjit de pescămş aşa., cum s-ar fi îngrtjit de sine . şi nu aşa cu m trebuie să fe îngrijită o pasăre . Pentm a îngriji o pasăre potrivit felului ei. se cuvine s·o laşi să-şi dureze cu ibul în adîncul pădurti, să rătăcească peste os'troave şi să plutească peste rîuri şi lacurt ; ea trebuie hrănită cu tipart mici şi cu alţi peşti mămnţi şi trebuie Iăsato"i să zboare în stol alături de suratele ei şi să se oprească după cum îi e voia. Pescăru şu lu i nu-i plăcea să audă nici măcar vorba oamenilor , cum oare să poată să· ndure atîta gălăgie ( sunetele muzicii şi zgomotele întregii ceremonii)? =
Zhuang zi. cap . desăvîrşită"
18 .Bucuria
66 . Rîuri fe şi marea pot să domnească peste toate şuvoaiele 1 pentru că se pricep să seaşeze mai jos decît ele2: de aceea pot să domnească pes te toate şuvoaiele. Prin urm are Î nţeleptul dacă doreşte să se afle deasupra prin vorbe dedesubt treb uie să seaşeze3, iar dacă do reşte să se afle în frunte în urma tuturor treb uie să seaşeze: astfel deasu pra stă aşezat dar poporul nu -l socoteşte-o povară şi locu l din frunte-l ocupă dar poporul nu socoteşte că-i face rău4; De aceea tot Subcerescul se .bucură să-I sprijine şi nu se satură de el. 5 Pentru că nu se ia la într ecere în Subceresc nu e nimeni care să se poată lua cu el la întrecere.6 Acest capitol. la fel ca şi capitolul 3 1 . nu este comen tat de Wang I I i . ceea ce i-a făcut pe unii exegeti să îl considere o in terpolare tirzie. Textele de la Mawangdui au infrmat această ipot eză.
1 , Literal, .po t fi regi peste o sută de şuvoaie", 2, La fel ca în capitolul 6 1 , termenul xia poate f ci tit atît în sens direct - .jos, dedesubt" - , cît şi la fgurat .inferior, umil" - , textul ',l Il Jli niind şi aici faptul că orice poziţie înaltă se obţine prin um ili n ţă . Ast rcl . rîurile şi marea se află mai jos decît torentele - la fel cum ( ' oasta sau cîmpia se află mai jos decit munţii din care izvorăsc to
' - şi, din pricina acestei poziţii in ferioare, de umilin ţă ", pot .,d omni" este ele , reunind toate cursurile de a I I 'J lt clc
ă,
..
280
DAO DE ,lING
3. Pen tru a putea a t i nge şi a păstra o poziţie inaltă. inţelept.ul trebu ie să se um i le a sc ă in f
conservare a latcnţclor individ uale: orice mani fest are a forţei. plin vor be sau plin fapte. provoacă rezultate con t.rare cc lor dolite şi duce la apariţia adevăratel
s lăbic iun i .
4. Alte lecturi . sînt: ma i .poporul puţin p ro b a bile nici din un punct vedere gradouă matical. nu-i face rău" de şi .pop orul nu are nimic
de sufelit"
5. in loc de .a splij i n i " . s-au mai propus şi .a alege (drept con sensul d uc ăt orI" două a lăuda. a p reţui" etc. Waley inversează celor linduli . echivalînd: .Indeed in this way everything under heaven will be glad to be pushcd by him and will not fnd his guldance irksome.· Textele de la Mawangdui. in care .de aceea" este omis iar lindul unn ător începe plintr-o particul ă interogativ ă. le-au pennis unor exe .
•
geţi contemporani să echivaleze: .!Faptul că) tot Subcerescul se bu cură să-I sprijine şi nu se satură de el nu se datorează faptului că el nu se ia la in trecere (cu nimeni)?" Lectura ni s - a păru t Insufcient argumentată şi de aceea am unnat interpreta rea tradiţională. 6.
Cu
o mică diferenţă. ultimele trei rinduri apar şi in capitolul
22 .
67 î n Subceresc toţi spun despre mine că sînt măre ţ. că sînt măreţ şi nu semăn cu nimeni ! : tocmai pentru că nu semăn cu nimeni pot f măreţ. căci de-aş f semănat cu cineva de mult aş f devenit neînsemnat.2 Eu am trei comori pe care bine le ţin şi le păstrez: prima se cheamă "blîndeţe"3 . a doua se cheamă "chibzuinţă"4 iar a treia se cheamă "a nu îndrăzni să fi primul"5. Pentru că sînt blînd pot f îndrăzneţ. find chibzuit. pot f larg de mînă6 şi pentru că nu-ndrăznesc să fu primul pot să aj ung mai marele dregătorilor7; însă a f îndrăzneţ fără a mai f blînd . a f larg de mînă .fără chibzuinţă şi a f primul fără a mai f ultimul moarte înseamnă! Blîndeţea folosită-n atac aduce izbînda şi-n apărare îţi dă multă tărie: cînd CerulB s alvează un om prin blîndeţe-l ocroteşte. Î n textele le de la Mawangdui . acest capitol este precedat de capi lolele 80 şi 8 1 . 1 . Am echivalat aceste rinduri pe baza textelor de la Mawangdui. C'onfnnate. în parte. de .textu l vechi" şi de alte douăsprezece variante . printre care i cele ale lui
67 Heshan
Gon
i Van Zun. Potrivit
edi iei
282
DAO DE JING
lui Wang ni, accst.c rînduri ar Il t.rcbuit citite: .În Subcercsc toV spun că Dao (
=
doclI;ina,
invă ţătura)
al meu este măreţ, pălind
(insă) a nu în Subceresc toţi se asemăna (cu alnimic spun că Dao meual tceva)" mu lt.sau sc : ,. aseamănă cu (o învăţă.tură) prostească." 2, Potrivit comentariului lui Hcshang Gong, accst prim pasaj al ca pito lului ar trebui echiva lat: "Dacă toţi (oamenii) din Subcercsc spun că eu sint măreţ, eu (pretind) că sint nevrednic. Acum, dacă cineva este măreţ, (trebuie să pară) nevrednic, (căci) părînd nevrednic poatc să trăiască indelung. Acesta e. ste (oricum insă) un lucru ne- insell lnat. " 3.ech Ami tradus aici prin "hlîndeţe" acelaşi termen pe care lam valat prin În 19. context, pare"dragostea părinţilor" in capitolele 18 şi a f insă vorba de un fel de bunăvoinţă atotcuprinzătoare, care se manifestă prin milă , compasiune, bunătate şi blîndeţe, Î nţeleptu l "iu bind oamenii ca şi cum aceşt.la ar f nişte
copii", după cum scrie He shang Gong, 4, Literal fnlgalitate , cconomie", probabil în sensul de "lipSit de dorinte exagerate". 5. Liteml, "a nu îndrăzni să fi inaintea [tuturor oamen ilor) din Subceresc". 6. Prin .larg de mînă" am tradus un termen al cărui sens iniţial este "larg, vast. a [se) lărgi". S- au mai propus "a f cuprinzător", .a-şi mă ri (teritoriu l)", "a aj unge departe" etc. 7. Literal . "pot să devin mai mare peste toate uneltele", "uneltele " find instn1fentele folosite de suvemn în guvernare , minişt.rii. Fmza a mai fost echivalată în alt.e citeva feluri: "pot deveni o unealtă de săvirşită", "pot deveni stăpinul celor zece mii de lucru ri" , "pot deveni şeful unor unelte [ miniştri) perfecte" etc. Această ultimă lectură este şi cea preferată de Heshang Gong, pentru care insă "uneltele perfecte" nu sint miniştrii, ci daoiştii, sensul frazei find: "pot deveni primul între practicanţii daoismului". 8. Cerul este zeitat.ea supremă, un fel de forţă nedefnită şi im personală care regularizează mersul vieţii pe pămînt. Aici, ca şi în alte texte vechi, Cerul are totuşi unele caracteristici antropomomce e1are, putînd să-i salveze sau să- i distrugă pe oameni, să pedepsească sau să recompen seze, să sprijine sau să se împotrivească unei acţiuni etc. Ca entitate religioasă, Cerul a fost multă vreme echivalat cu shang ci, "suveranul de sus" (cf. cap .•
=
. 4, nota 7). Este probabil că shang di era zeitatea sup remă adorată în timpul dinastiei Shang şi că, atunci cînd, în secolul - I l, tribu rile Zhou au cucerit statul Shang, au intro dus şi cultul propriei zeităţi, Ceru l. care l-a înlocuit treptat pe cel dedic.at .suveranu lui d e sus"; a bia în dinastia Han însă aces t cult a fost instituţionalizat, alături de toate ceremoniile pe care nui:nai îm păratul, "Fiul Cerului", era îndreptăţit să le îndeplinească .
,
68
Cel ce ştie să conducă o oaste nu-şi arată defel vitejia 1; cel ce ştie să poarte războiul nu se lasă cuprins de mînie; cel ce ştie să-şi înfrîngă duşmanii nu intră vreodată în luptă cu ei2; cel ce ştie să-i folosească pe oameni mai jos decît ei se aşază3 . Aceasta se cheamă ..a avea Putere căci nu intri-n lu ptă" ; aceas ta se cheamă "a avea tărie căci îi foloseşti pe oameni"; aceas ta se cheamă "a atinge ultima limită căci te potriveşti cu Cerul şi cu toate cele din vechime".4 1. Sau .nu este războinic· nu se bizuie pe curajul său" nu este violent" etc, Această primă fra7..ă a capitolului este precedată. în .tex tul vechi" şi în alte cîteva variante. de sintagma .în vechime", 2, Am urmat .tcxtul vechi". confrmat de alte patruzeci şi două de va riante, Potrivit ediţiilor standard. rindul ar trebui echivalat .nu se asociază cu ei", 3. Se plasează într-o poziţie inferioară. este umil. 4. Marea majoritate a exegeţilor nu respectă simetria pe care o au cPle trei fraze în origina l. ech ivalările find cel mai adesea de genul: .Aceasta se cheamă .virtutea (DeI) de a nu intra în .
.
•
•
68
competiţie»; aceas ta se chcamă .talentul de a-I folosi pe oameniI a se folosi de forţa oamenilor»; aceasta se cheamă .a se potrivi cu Cerul. cel mai înalt principiu din vechime I a se potrivi cu Ceru l- - (acesta) este princi piul celor vechi. " Î n lectura noastră. pe care. numai parţial. o preferă şi Waley şi Mair. am încercat să ăstrăm structura simetrică a ori inalulul i.
284 t.otodatii .
DAO DE JI N(;' ' am căutat. să su rp rinde m cara ctelul de
de
cele prf'zr-n t a t e mai nu intră
sus .
con c luziI' .
al acestor fraze . Astfel.
faţă
pr-n tru
că
în luptă . Ptit erea ind i v idului nu estc diminuată şi . folosindu -se de cei lalti. propria forţă fizică nu se epuizcl1ză ; in "acest reI. el poa te să at in gă ultima limită . .. the height of being . cum scrie Lin Yu ătang. po ve trichi vin .du unnat de cei Ac-ese s tecu Dao al Ceru lui şi cu Calea
rinduri descliu ast a fel celor efectele benefice nefăptuirii. o u expuse concluzie frească maale i sus. şi nu ca rămîn simple care reia redu ndadefnitii nt (cel puţin în cazu l primelor două fraze) sensul plimu lui pasaj al capitolului.
68. 1 Despre cei care nu intră-n luptă Marele
rege
Dan
Fu
(
=
strămoş
al
întemeietortlor
dinastiei Zhou) domnea în Bin dar ţara era mereu barba rii Di. Regele le-a. ofertt acestora piei şi atacată mătăsurtde( ca trthut pen tm a înceta atacurile) , dar nu le-au prtmit . le -a oferit cîini Şi ca i, da r nu le-au prtmit. le-a ofertt chiar şi, perle şi jaduri şi tot nu le-au primit: căci ceea ce doreau barbarii Di era pămînt. Dan Fu le spuse atunci supuşilor s ăi: "Eu nu pot să mai rabd să trăiesc alătu rt de fratele unui om pe care-l las să moară. şi nici alăturt de tatăl pe ai cămi copii de asemenea îi las să moară . Încercaţi cu toţii să rămîneţi aici. căci ce di ferenţă este între a-mi fi supuşi mie şi a fi supuşii barbarilor Di? Şi apo i, eu am mai auzit că nu trebuie să le faci vreun rău celor pc care ii h ră neşti ( poporul) din prtcina celor pe =
=
care le foloseşt i ca să-i hrăneşti
(
=
pămînturtle pe care
cresc recoltele) : Spunînd acestea. plecă . sprtj inindu -se într-un bas ton. Popoml însă se înşim 1 în urma lui şi veni după el şi astfel au întemeiat o altă ţară. la poalele muntelui Qi. Se poa te deci spune că marele rege Dan }
nu facă vreu rău propriei vieţi de dragul uneidoresc ţărsă i . să Tocmai din naceastă pricinăl o rdoreau locuitorii din Yue le fe rege . Statele şi Wei se serăzboiau fşicXi (de pămînt de Han la hotar. Hua zi du se să-Ipentru vadă peo Zhao marchizul din Han) . Văzîndu -1 îngrijorat. îi spusc : - "Să zicem că o in scripţie pe care scrie «tot Subcerescuh ar f acum aşezată în faţa voastră şi că sub ca ar f scris: "Celui care cu mina stingă mă apucă are să i se taie mîna d reaptă, celui care cu mîna dreaptă mă apucă are să i se taie mîna stingă; însă cel care mă apucă are să stăpînească tot Subcerescul»: aţi apuca-o oare?" "Nu" , răspunse marchizu l. .Foarte bine , spuse Hua zi . După cîte se vede , cele două braţe ale voastre sînt mai însem nate decit tot Subcerescu l, iar trupu l vostru este , la rîndu -i, mai însemnat decî t cele dou ă braţe . Statul Han este mai puţin însemnat decit tot Sub cerescul, iar lucrul pentru care vă războiţi acuma ( fşia de pămînt. de la graniţă) este şi mai puţin însemnat decît statu l Han . În schimb , vă frămîntaţi şi faceţi atîta rău vieţii voastre . îngrţjorîndu -vă că n-o să lu aţi în stăpînire o fşie de pămîn t!" "Bine spu s! zise marchizuL Cei care-mi dau s faturi sîn t numcroşi , însă nu mi-a fost dat să au d pînă acum asemenea vorbe ." Se poate deci spu ne că Hua zi cunoştea diferenţa dintre lucrurile însemnate şi cele neînsemnate. =
�
Zhuang zi. cap.
28 "Cedarea regatului"
69 Oamenii de arme au o vorbă 1 : "Eu nu-ndrăznesc să fu gazdă ci prefer să fu oaspete2 , nu- ndrăznesc să-nai ntez un cun ci prefer să mă retrag un chi3 ." Aceasta se cheamă "a merge în marş fără a f aşezat în rînduri, a-ţi dezgoli braţele fără a-ţi sufleca mînecile, a strînge tare arma fără a o ţine în mîini, a se ci ocni cu duşmanul fără a- l întî1ni".4 Între nenorociri nu e una mai mare5 decît să-ţi priveşti cu uşurinţă duşmanu l: căci privindu-ţi cu uşu rinţă duşmanul aproape vei pierde comorile6 mele. De aceea cînd două oşti de-aceeaşi tărie se măsoară în luptă, cea care cu j ale se bate7 î nvi nge. 1 . • Oamenii de anne" pot fi atit gen eralii sau comandanti milltart. cit şi reprezentanţii .Şcolii strategllor" . una din cele .0 sută de şcoli" din perioada de aur a flozofei chineze , şcoală care sintetiza doctrinele mllitare ale epo cii . Fraza poate f citită şi: .Despre
folosirea annelor. există nişte maxime, (şi anume) : ...
2.
Gazda
are
întotdeauna
"
iniţiativa,
în
timp
ce
oaspetele este re zervat şi circumspect 3. Un cun are 3,3 centimetri iar un ehi măsoară 33,3 centimetrt. 4. Am unnat, în echivalarea ac es t or rinduri , ordinea în care apar .
în textele de lui la Mawangdui, îni spriji ei variante, venind atît cîtfe alte nul zece icomentariul nclusiv textu l Wan vechi Bi . La l ca •
"
287
CAPllU Ll JL 6B
m�jori tflLea exegeţilor. am lost. obligati să parafrazăm în mare măsură , () 1 m dl lcere li1 crală f ind: .a mărşii lui non -rînduri, a rlczgoli non - braţe. a sl Jinge -n mînă non -anne, a se ciocni cu non duşmani".
În loc de .a
se
ciocni"
s-an mai
propus
.fI
înfrunla",
"a
ataca", .a at.rage" etc. În legătură cu expresia .a-şi dezgoli braţele",
vezi şi ('.api toiul 38, no t a 6. 5. Rîndul apare şi în capito lu l 46. 6o. ri • Com o rileti" osînt,nate potrivit. lui Wang 67, Si, cele .tre i c om " men în capitolul .blîndeţea", "chibzuinţa" .a îndrăzni Unii exegeţi consideră căşies te nu vorba de o s siăngfi urăprimul". .comoară", fe corpul, după cum comentează Heshang Gong, fe Dao. 7. Cea care nu găseşte nici un fel de plăcere în luptă , care se bate
.c
ăci alta nu are a face" (cf. cap . 30) .
70 Vorbele mele sînt uşor denţeles şi uşor de urmat însă în Sub ceresc nimeni nu poate să· le- nţeleagă şi nimeni nu poate să le urmeze. Vorbele mele au un strămoş, faptele mele au un stăpîn l , însă oamenii nu ştiu ace st lucru şi deci nu mă cu nosc nici pe mine2 : cei care mă cunosc sîn t puţini şi tocmai de aceea • sînt vrednic de preţui re:l . Prin urm are Î nţeleptul haine grosolane îmbracă dar în sîn ţine jadul. 4
1.
Vorbele se înscriu într-o tradiţie. iar faptele se încadrează într-un sistem coerent de gindire şi acţiune. 2. O altă traducere. infrmată de tradiţie . a acestor ultime patn.l rinduri ar f: .Vorbele au un strămoş. faptele au un stăpîn: tocmai pentru că sînt lipsiţi de cunoaştere. (oamenii) nu mă cunosc nici pe mine." 3. Potrivit variantelor standard ale lui Wang Bi şi Heshang Gong. aceste ultime trei rinduri ar mai putea f echivalate: .cei care se mo delează după mine sînt puţini" . Textele de la Mawangdui. pe care le confrmă atit .textul vechi" cît şi numeroase alte variante. impun lec tura urmată de noi. Exegeţii care preferă în continuare lectura tra diţională au propus diverse alte nuanţe: .cei care se modelează după mine au sentiment.e nobile" . •cei care îmi fac rău sînt nobilii (nu oa menii de rind) " etc.
4. înţeleptul pare ignorant. însă în fapt stăpîneşte adevărata cu noaştere. find iluminat; sau . aşa cum scrie Wang Bi. .cel care poartă haine grosolane este una cu ţărîna. dar. ţinînd în sîn jadul. îşi păs treazâ adevărata natură".
71 A şti să nu ştii cel mai bine este, a nu şti să ştii boală înseamnă. 1 Numai cel pentru care boala boală înseamnă2 nu este bolnav. Î nţeleptul nu e bolnav c ăci pentnl el boala boală înseamnă: prin urmare nu e bolnav.
.
1.
Aceste rinduri, deşi ext rem de simple, au primit multe echi va lari, cea cla sică find: .A şti dar a: te crede ncştiutor est.e cel mai bine; a nu şti, dar a te crede ştiutor - (lucn!l acesta c o adevărată) boală." Acestei lecturi i se reproşează însă faptul că apropie prea mult sensul frazelor de o afrmaVe a lui Confucius: .Cind ştii, să socoteşti că ştii, cînd nu ştii, să socoteşti că nu ştii - aceasta mai
inseamnă a şti." (Analecte, II : ] 7) O altă variantă de interpretare , preferată de nume roşi traducători, estc: .A şti că eşti neştiutor este ccl mai bine; a nu � li (dar a te pretinde) ştiutor (aceasta este o adevă rată) boală." Struc tura simetrică a celor două fraze ar impune insă o echivalare de tipul: .,A şti
că
nu ştii
... :
a nu
şti că ştii
.
..
" În acest fel.
cea de-a două frază ar defni incapacitatea individului de a realiza pcricolul cunoaş terii discursive; ca atare, acesta nu face nimic pentlU a bloc,a .trece rilc" simţurilor şi a inchide ·.poarta" spiritului, permiVnd in acest fel dorinţelor şi cuno aşteri i de care sînt însoţite să pătrundă în sine şi să îl facă .bolnav". O altă interesantă manieră de lect ură porneşte de la comentariul lui I1e<;hang Gong: "A- l cunoaşte pe Dao se chcamă neştiinţ,ă. Acesta este (gradul) superior a! Pu terii: a nu -I cunoaşte pe Dao -
71 (acest lu ( Tll )
co
se
che::Jmn runoaştere. Aceast.a este boa la Puterii." Po l livi t
' \ lcn lariului citat.. rindurile
noas trc
ar trebui cc hi v a late
:
(Adevărat a) C I1 IlOaşterc este neşt iinţă. şi (in acest fe l) este cel mai binc; neştiinţa (('s te conSiderată) cunoaştere, şi (acest lucru este o adevărată) boală ." Sau , pentru a cita una din eele mai frumoase echivalări, cea a lui Uou Kia"hway: .Connaitre, c'est ne pas connaître; voila l'excellence. Ne as connaître, c'est connaitre; voila rerreur. "
•
290
DAO D!': ,J1 NG
In terpretarea noast.ră încea rcă să sub linieze caracte rul paradoxal
şi
aparent con tradic1 Oliu fii celor două defn iţii. datorat în primul rind
fap tului că eslc vorba de două tipuri decea cu noaştere. cea carc abandonată fmdifcrite ză) careAst trebuie căutată de că tretrebuie daois t. adevărata (în cunprima oaştere sau şi iluminarea. fel . pentru a putea să-I cunoşti pe Dao trebu ie să renuny la erudiţie. la învăţătură şi. în general. la tot ceea ce este îndeobşte considerat cunoaştere , care te apropie de starea de boală. şi nu de Dao. Realizenză că o boală este o boală şi ia măsurile neccsare sau
2.
acyonează in consecinţă. Aceste două rinduri. apar în manusclise!e de le Mawangdui.
cît şi
următorul.
nu
72 Cînd poporu l nu se mai teme de cele cu care -l înspăimî nţi, ceva şi mai înspăimîntător curind urmează s- apară. l Nu micşora aşezări le oam enilor2 şi nu le- ngreuna traiul3 : dacă nu le-ngreu nezi traiul nici traiul tău nu e greu4• Prin urmare Î nţeleptul pe sine se cu noaşte, nu pe sine se-arată, pe sine se iu beşte, nu pe sine se preamăreşte. De aceea,
.0
pe una o lasă şi-o ia pe cealaltă. 5
1.
Am parafrazat prin .cele cu care-l îns păimînţi", respectiv .ceva ... înspăimîntător" un singur termen, cu mai multe sensuri. care de semnează atît .maiestatea" sau .autOritatea" suveranului. cît şi for mele în care se manifestă ele. pedepsele . puterea de a face apel la forţă etc. De aici. probabil. termenul a ajuns să însemne şi .teroare" sau .Iucru care terorizează". Exegeţii nu sau pus de acord cu privire la sensul acestor fraze . unii considerînd că lucrul şi mai înspăimîn tător care urmează să apară este acţiunea Cerului. care va pedepsi orbeşte. în timp ce alţii susţin că acelaşi lucru desemnează fe starea de haos în care se va afla Subcerescul cînd poporul nu mai respectă autoritatea regală. fe chiar o revoluţie care îl va răsturna pe suveran; potrivit lui Heshang Gong însă, este pur şi simplu vorba de moarte. in sfrşit, Ellen M Chen. echivalînd termenul în cauză prin .putere" a suveranului,
72 consideră că dacă oamenii nu se mai tem de puterea lui, .marea putere", benefcă, a lui Dao a sosit deja în Subceresc.
2.
Acest rînd poate f citit în mai multe feluri, în (uncţie de va rianta textuală şi de glosele urmate: .nu-i asupri pe oameni în casele lor", .nu dispreţui locuinţele lor", .nu limita teritoriul pe care pot să locuiască oamenii" etc. E reu de s us care este sensul exact al frazei,
292
DAO. DE .J lNG
ins,l , in orice caz, ljl lSt ă
ea se
referă la o acVune sa u
la, o atitud ine il
şi brutală a sl lveranului. :� . Nu îi lăsa fă ră m ijloacele neccsar.e tra iului: se referii
fraza
pro
habil la impozi tele ..nu şi t.axele exagerate asupra recoltei . săSau mai pro pus: uri copiii lor·, .nu îi împiedica şi
ducă
viaţa fresc" etc.
° foarte in teresantă lectură a ambelor rînduri poa te fi de asemenea: .. Nu îi fa ce să-şi micşoreze locuinţele ( - nu îi sărăci) şi nu ii" face să fie sătui de vial,a pe care o duc. ·
4. Fraza poate Il citită şi .traiu l lor nu va fi greu· sau "şi ci şi) nu au să te urască/nu au să se sature (să fie condu de tine". 5. Preferă să se cunoască, nu să iasă în evidenţă. şi se iubeşte pe sine fără să se considere însă vrednic de preţuire
şi să se preamărească.
Fraza apare şi in capitolele
12 şi
38.
73 Curajul tău dacă stă- n îndrăzneală ai să f i ucis. dar de sLă-n lipsa de îndrăzneală ai să rămîi în viaţă 1 : într-un caz cu rajul îti e cu folos şi-n altul numai rău îţi aduce2• Cine ştie însă din ce prici nă urăşte Cerul ceea ce urăşte?3 Aţesta este D ao al Cerului: fără să intre în luptă. Cerul se pricepe să aibă izbîndă: fără să spună vreo vorbă. se pricepe să dea răspunsu l; fără ca el să le cheme. lucrurile toate vin de la sine; rămînînd cu totul senin. el se pricepe totu şi să urzească tot felul de planuri.4 Plasa Cerului este mare şi-ntinsă şi deşi rară nimica nu scapă-n afară5.
1.
Unii exegeti citesc aici: .Cine arc curajul să
indrăznească ucide; cine are curajul să nu indrăznească triHeşte . "
Tradiţia nu recomandă
această cturăba . .Îbil ndrăzneala" şi in .lipsa de indrăzneală" se referălepro la angajar ea bătălie. Ia folosirea a rmelo r sau la orice altă activitate mili tară. rindu rile ilus trind teza ctaoistă a acţiunii ca ultimă . solu tie .
2.
aceste două (feluri de ător". curaj/Potipuri de acţi unLiteral, e)Si. u n u.din l cacestc folositor. altu e trebui dăun tri vi t lui Wang insă. rin dur i l ar echivalate: .in acestea două se află şi /fie ceva folositor şi /f e ceva
dău nător".
3. Fraza estc probabil de factură tradiţională . find defnitoric pen tru tipul de fatalism in faţa vo inţei inexorabile a Cerului. fatalism care domină numeroase asa
73 ·c din diverse texte vechi.
Le ătura cu frazele
294 <'Int.erioare p<'lre în variantele
DAO DE .J1 NG oricum
destul de slahă .
După
acest.
rînd,
st.andard apărea şi fraza: .Prin unn<'lre pînă şi In ţelcpt.ului acest lucru ( � difcil să ştie din ce pricină urăş te Cerul pe cineva) i se pare ." (Cf, şi cap. 63 .) Textele de la Mawangdui şi alt.e cîtcva variante nu o conţin şi ea a fost co nsidcrată a f o in terpolarc chiar înainte dc descoperirea manuscriselor de mătase. 4. Aceste rînduri nu se refcră la "Dao al Cerului" - în sensul t.radiţional al expresiei, de Cale a cosmosului , a succesiu nii anotim purilor, a mişcării pla netelor etc. -, ci la felul simbolic în care ea se reflcctă în acţiunile oamenilor: de aceea, subiectul frazelor noast re poate f tot aşa dc bine şi .cel care se modelează după Dao al Cerului", Î nţeleptul. încercîndu·se ° defnire a acestuia prin analogie cu Cerul. Astfel, aşa cum Ce rul nu intră în lu pt.ă cu oamenii, nici Î nţeleptul nu se ia la cufel ei cum la înt.recere (.nu intră înfără luptă.") pentru Î nţeleptul întîietate, Cerul n u vorbeşte, îşietc. dă învăţătura cuvinte În loc de .a răspunde" s·a mai propus şi .a corespunde" sau .a răsplăti", iar în loc de "senin" sa mai citit "indu lgen t , generos·, .calm", " relaxat ", "încet", .larg, vast"' etc. 5. Nimeni şi nimic nu se poate sustrage voinţei Cenllui , care ju decă fecare individ în parte după faptelc bune sau rele pe care le face : Şi acea stă frază pare a avea ° legătură destul de slabă cu rîndu · rile anterioare .
74 Dacă pe oameni moartea nu-i sperie de ce să-i mai ameninţ cu moartea? l Dacă s-ar teme însă totdeauna de moarte , pe cei care fac lucru ri nefreşti2 i-aş putea prinde şi ucide: dar cine îndrăzneşte să facă una ca asta?3 De ucis, ucide-ntotdeauna cel însărcinat cu uci derea4 : a ucide-n locul celui însărci nat cu uciderea înseamnă să ciopleşti în locul marelui tîmpla r. Dintre cei care cioplesc în locul marelui tîmplar puţini sînt însă cei ce nu-şi rănesc mîinile.
1.
. Literal. .de ce să-i mai înspăimînt (ameninţîndu-il cu moartea?" Cînd guvernarea se bizuie pe un sistem foarte st.rict de legi şi reguli, cea mai mică abatere duCÎnd la pedepse foarte crude, oamenii nu se mai tem de moarte, ştiind că pînă şi cea mai nevinovată acţiune le poate aduce sfrşitul.
2.
Cei care nu acţionează potrivit nonnelor au o comportare care nu se încadrează în limitele frescului. Tennenul qi3, .nefresc", poate fi tradus în mai multe
74 feluri, printre care şi .amăgire , înşelăciune", .nesupunere" sau chiar .neobişnuit" (,.And even supposing people were generally frightened of death and did not regard it as an everyday thing ... ", după cum traduce Waley) . Marea majoritate a exegeţilor. începînd cu Wang Bi şi Heshang Gong, citesc acest rind: .cine mai îndrăzneşte atunci să facă lucruri nefreşti?", fraza glorifcînd în acest fel justa pedepsire a vinovaţilor. În o inia noastră, o asemenea interpretare este infnnată de frazele
3.
296
DAO DE ,J ING
imediat următo a re , în care suveranul este sfătuit. indirect. să las!' pedeps ire a vinovaţilor pc seama .celui însă rcinat. cu ucidcrf'a ", Cerul. 4 Cel însărcinat cu uciderea" , la fcl ca şi marele timplar" la care se referă textul mai j o s est.e CemI. care dă fecăruia j'ăsplata cuve .
•
.
.
nită. potrivit faptelor salc.
75 Poporul e înfometat: cel de deasupra înghite pre� mult din recolta de grîne 1 ; de-aceea este pop orul înfometat. Poporul e greu de cî rmuit: cel de deasupra făptuieşte; de-aceea este poporul greu de cî rmuit. Poporu l priveşte cu nepăsare moartea: cel de deasupra trăieşte viaţa din plin2; de- aceea priveşte po p orul cu nepăsare moartea Cel care nu face nimic pentru propria sa viaţă este mai vrednic decît cel care pune preţ pe viaţă. 3 .
1. Suveranul ia o parte mult impozite,
din
prea mare, prin
taxe
şi
recolta obţinută, ceea ce-i face pe oameni să sufere de foame. 2.pune Duce prea o viaţă de plăceri, împlinindu-şi sau mare preţ pe viaţă, pe caretoate cautădorinţele, s-o preiungească prin diverse exerciţii sau tehnici speciale. O frază asemănătoare apare şi în capi tolul 50. In numeroase variante, printre c.are cea a lui Heshang Gong, ca !:ii în textele de la Mawangdui, sintagma echivalată de noi prin .cel de deasupra" nu apare. Am preferat să păstrăm simetria cu frazele an terioare. 3. Această frază poate f citită şi: .Numai cel c.are nu face nimic pcntm propria sa viaţă are înţelepciunea de a pune prcţ pc viat:'i ." În
loc de .a face ceva practica
diverse exerciţii putea 1.ra dl !ce aici
-
importa ntă",
.
•
pent.m
a
propria lui viaţă" - în sensul de a
făptui de dragu l vie ţii",
s-au mai propu s: .a"a se am esteca în cu rs ul
cu m s-ar
mai
şi cons idem viaţa frcsc al vie 'i" etc.
76 Omul la naştere este slab şi plăpînd iar cînd moare e tare şi ţeapăn; cele zece mii de lucruri , iarba. copacii la naştere I sînt frave şi fragede iar cî nd mor sînt oflite şi- uscate. Deci ceea ce-i tare şi ţeapăn pe dru mul morţii apucă. ceea ce-i slab şi plăpînd pe drumul2 vieţii apucă. Prin urmare dacă oastea e tare. nu are izbîndă. iar copacul de-i tare. va f tăiaP. Ce-i mare şi puternic se află dedesubt. ce-i slab şi plăpînd se află deasupra. 4 1 . in loc de .la naştere". şi aici şi în primul lind al capitolului. tennenul shellg poate f citit şi .în timpul vieţii". Ca şi în capitolul 50. am echivalat tennenul tu prin
2.
.drum".
(Vezi şi cap . 50. nota 2.) in loc de .a f tăiat". s-au mai propus .a cădea. a se prăbuşi" şi. pe baza altor glose sau unnînd alte variante a se strimba" a se flinge în bucăţi" sau chiar .a se uni" (ramurile copacului se unesc la un loc) . Unii exegeţi preferă să echivaleze ambele linduri astfel : .dacă oastea se întăreşte. nu va învinge. iar dacă un copac se întăreşte. are
3.
.
•
•
•
să fe tăiat". 4. Frazele se referă probabil la rădăcina şi la ramurile unui copac. Î n loc de .dedesubt" şi .deasupra". putem citi la fel de bine şi .inferior" vs �uperior" mai puţin bine" vs preferabil" - .a f mare şi tare este mai puţin bine (decît) a f slab şi plăpînd. (ceea ce) este pref�. •
. •
•
•
77 Dao al Cerului nu seamănă oare cu arc aşul care-ntinde un arc? 1 El coboară ceea ce sus se află şi-nalţă ceea ce jos se află. micşorînd ceea ce este prea I1lt şi mărind ceea ce e prea puţin.2 Dao al Cerului: el micşorează ce e prea mult şi măreşte ce e prea puţin. Dao al oamenilor nu este la fel: ei micşorează ce e prea puţin şi măresc ce este prea mult. Cine poate din preapl inul său să dea la tot Subcerescu l?3 Numai cel ce pe D ao-l urmează. Prin urm are Î nţeleptul foloase ad uce şi. răsplată nu cere, lucrarea- mplineşte şi nu se mîndreşte4: el nu doreşte să-şi arate vrednicia5 • 1 . Literal.
.Dao al Cerului nu se aseamănă cu felul în ('.are se int inde un arc?" 2. Subiectul acestor fraze este. în virtutea analogiei pe care o con st ruieşte aici textul, atit Cerul cît şi .arcaşul" - sau , mai precis, ma ' niera în care se încordează un arc. Nu este clar, din con text, dacă e vorba de un arc sim plu ori de unul retroflex cu dublă curbură (care se încordează diferit) sau dacă este vorba de încordarea unui arc (aşe )'d'lrea corzii pe ca d nl) , de testarea calităţilor sale (prin slăbirea sau int inderea corzil) sau, în sfîrşit. de trasu l propriu-zis, care presupune aceste mişcări. Indiferent de sensul acestor acţiuni, frazele sînt def nitarii pentru acţiunile Cerului, a cărui eale este de a echilibra toate dezechilibrele. 3. Aceste două .rinduri cunosc diferenţe destul de
77 importante
de
la variantă la variantă şi de aceea au fost echivalate în
moduri diferite: .. Cine oate să aibă atit de mult încît să dea Subceresc?",
între ului
300
DAO DE ,JING
.Cine poate să-şi micşoreze prcamultlll ca să il dea Subceresculu i'r etc. 4. Ac es1 e ult ime două rînduri apar şi in capitolul 2. Iar fraza .fo loase ad uce şi răspla1ă nu cere " se regăseş1 e În capitolele 10 şi 5 1 . 5 . S
fa1,a
ce lorla 'li) ".
78 Î n Sub ceresc nu există ceva mai slab şi mai mlădios decît apa; cînd însă apa atacă ceea ce-j tare şi ţeapăn, nimic n -o poate întrece căci nimic nu-i poate lua locuJl . Slăbiciunea înfrînge tăria, iar ceea ce-i mlădios înfrînge ceea ce-i ţeapăn : în Subceresc nu e rUmeni care să nu ştie acest lucru dar nici nu e nimeni care să-I pună în faptă2 . Prin urm are înţeleptul spunea : "Cel care ia asuprăi toată murdăria din ţară4 se numeşte (( stăpînul altarului� )5, iar cel c are ia asupră- i toate relele care lovesc ţara6 se cheamă ((regele Subcerescului»"; vorbele drep te par însă ocolite? 1 . Acest rind a fost ech ivalat în mod dest.ul de diferit.
în funcţie interpretarea supusă schhn de
cîtorva
termeni:
.căci
(apa)
nu
este
hării" , nimeni .de aceea nimeni o poate desconsidera". "căc! în " afara ei nunu poate face acest lucru ( a ataca tarele) din pricina lipsei ei de forţă, oamenii nu pun preţ pe ea" etc. Marea majoritate a exegeţilor modemi preferă să unneze acelaşi comentariu al lui Wang Bi pe care ne -am bazat şi noi interpretarea. Nu există nimeni care să poată pune în aplicare. .
2.
•
=
78 plin t'Onc rete.
fapte
plincipiul definit mai
sus
(
=
ce e slab învinge
ce e tareJ _ Sau .prin unnare un i nţelept/ înţeleptul a spus·. cu referinţă
3.
la au torul. rear sau
fctiv. al
afnna
'
ilor care unnează.
DAO
DE JING
. . ,Murdăria" pon te mai mu statul, lte lucruri con tex t. pre 4 cum umilintele la desemna care este supus În în persoil llil suvcmnului, de cătrc tfl ilinti pe care trebuun ie vec in mai pu te rni c, sau pozitia de să şi-o aStf1C s uv cra n ul . pot rivit doctrinei d aoi s 1 e . pentnl a
avea o guvernare reu şită. Excgeţii con temp ora ni con sideră însă că este mai degrabă vorba de fapte le rele ale supuşilor, pe care suveranul ŞI le asumă în totalitat.e. blamindu-se de asemenea pe nt ru lip sa sa de .vir tute" (căci, in teo ria po litic ă tradiţiona lă , p opo rul este exact după felul suve
ranului)
.
in
acest
sens,
acest
rind este uneori
apropiat de o frază din Analectele lui Confucius: .Dacă eu insumi sînt vinovat, (vina mea să nuvaţi. se r(vina ăsfringă ) asu dacă to m ii sin t vi no lor să pra se oamenilor: răsfringă Întru oatu l)e nasupra mea." (XX : 1) stă 5. Literal. pînu l (altarului) Zeului Solului şi Zeului Grinelor". suveranul Deşi c u lt u l ofcial şi cerem oni ile aferente au fost insti tu ţio nalizate abia in dinastia Han , sacrifciile ded icate celor doi zei ai fer tilităţii au Î nce pu t la o dată foarte t imp uri e, fnd ap anaj u l suveranilor Încă din dinastia Shang: simu l ta n însă , localităţile şi teritoriile stă pînite de vasali avea u fecare . p rop riii lor zei ai solu lui şi ai grinelo r, atit regele cit şi nobilii feudali oferindu -le sacrifcii imp ortante la în ceputul anu lui agricol. pentru il. asigura fe rt ilitea s ol u l u i şi recolte .
.
,
bogate .
6. Literal
. .eel ca re s up o rt ă / îşi asumă lucrurile de rău
augu r (care lovesc) ţara", blamîndu -se pentl'u sau războaiele pe care lipsa sa provocat.
7.
dezastrele naturale de ..virtute" le-a
Literal. .vorbele drepte par invers , cu referinţă probabil la de fniţiile anterioare , care, deşi sînt corecte şi c or es pu nd realităţii , nu sint accep tate de oameni. aceştia uitind de greutăţile suveranului şi amintind u -şi numai de gloria şi ava ntaj e le unei asemenea poziţii. Alţi exegeţi preferă să echivaleze: .vorbele adevărate par "
.
paradoxale", în acelaşi sens.
79 După ce ura adîncă se stinge hotărît mai rămîne o urmă de urăl: putem oare socoti că e bine aş a?2 Prin urm are Î nţeleptul păs trează b� cata stîngă din înţelegere3 dar nu cere pl ata datoriei4: astfel cel înzestrat cu Putere are în grij ănţelegerea, iar cel lipsit de Putere are în grij ă strînsul zeciuielii 5 , "Dao al Cerului este fără părtinire dar e-ntotdeauna de partea celor b u ni "6
.
1 . Este vorba de conflictul dintre suveran şi supuşii săi, după cum comentează exegeţii contemporani. sau de felul în care aplicarea st.rtctă a pedepselor preconizate de o lege prea strictă dă naş tere unei uri adînci a suveranului faţă de supuşi. pot.rivit lui Heshang Gong. Wang Bi leagă însă aceste fraze de rindurile de mai jos. privitoare la contracte şi datorii care pot da naştere la vrajbă şi discordie. 2. Fraza a mai fost echivalată în alte două feluri: .este acesta un lucru bun?� şi .cwn poate fi îmbunătăţită această s tare de lucruri?". 3 .înţelegerea" era un contract înscris pe o bucată rotundă de bambus. După ce aceasta era împărţită în două . pe feC'.are parte se însemnau numele şi cantitatea produselor care făceau obiectu l con tractului respectiv. adăugîndu -se apoi numele debitorului pe bucata stîngă şi numele creditorului pe cea dreaptă. Fiecare din cele două persoane păstra bucata pe care era înscris numele celeilalte. plata datoriei sau returnarea împrumutului Iăcîndu- se prin reunirea celor două bucăţi. Î nţeleptul. păstrind bucata .
79 stîngă. este creditorul. Unii exegeţi susţin . fără a aduce sufciente argumentc, că cel care păstrea ză bucata stîngă se află într- o poziţie inferioară şi -de umilinţă faţă de cealaltă persoană.
4. Literal
.
•
.
' şi nu le cere oamenilor". S-au mai propus şi
alte echi valări. de genul: .nu îi blamează pe ceilalţi", .nu impune cu forţa plata dat oriei" nu le cere socotea lă (pentru faptul că nu au respectat în .ele erea) " etc. .
•
3 04
DAO DE ,J 1NG
5. Est.e vorha de un sistem de taxare a recoltelor care a fost în funcţiune pînă la început ul dinastici Qin sau Han . Terenul cultivat avea fomla unui eareu împărtit în nouă pă trate mal mici: opt familii il lucrau în co mun şi. Ia vreme a recoltei. fecare păstra grinele obţinu te pe cele opt. pătrate exterioare ale careului. cantitatea de grine re coltată de pe pa t ratul interior n�venind statului. Pract ic deci. taxa per cepută reprezin t.ă a noua parte din produse . 1111 a zecea. deşi unii exegeV susţin exact contrariul. De altmint.eri. există numeroase con troverse cu privire la maniera în ca re era aplicat acest sistem de ta xare. controverse c,are sînt oricum de mică importanţă în înţelegerea frazei . dat find că. potrivit lui Wang Bi strînsul zeciuielii" se referă la pedepsirea oamenilor pentru greşelile comise. Astfel. Înţeleptul este creditorul care nu-şi cere înapoi datoria. în timp ce omul lipsit de Putere este cel care aplică legile cu stricteţe. ceea ce provoacă şi apa riţia discordiei menţionate la începutul capitolului. 6. Fraza este proverbială şi apare. cu diverse modifcări. în nume roase texte vechi: Waley sustine chiar că era înscrisă şi pe statuia de metal din templul strămoşilor casei Zhou (cf. ca p. 42. nota 6) . Ca de fecare dată în frazele în care apare sintagma .Dao al Cerului". nici aici subiectul nu este Dao. ci Ceru l: acesta dă fecăruia după merit. este imparţial. dar îi ajută întotdeauna pe cei care fac fapte bune. .
•
80 Într- o tara mică. de puţini locu ită. fă oame nii să aibă de zece ori. de-o sută de ori mai multe unelte. şi to t n-au să se folosească de ele 1 ; fă-i însă să ţi nă seama de moarte2 şi nu se vor strămuta- n alte păqi. Deşi au să fe şi care şi bărci. nimeni nare să urce în ele deşi au să fe şi arme şi- armuri. nimeni n-o să se-arate îmbrăcat cu ele3• Fă oamenii să facă noduri din nou şi să se folosească de el e4; fă-le mîncarea gustoasă şi veşmi ntele frumoase, fă- le traiul tihnit şi obiceiurile pe plac.5 Ţările vecine pot f în tr- atîta deaproape încît să se vadă una pe alta şi să se-audă cîinii Iătrînd şi cocoşii cî ntînd dintr-u na în cealaltă: oamenii au să-mbătrinească şi-au să moară şi n-au să treacă dintr-o parte întralta. in textele de la Mawangdui acest capitol unnează capitolului 66.
80
1 . Accst� fraze sint destul de con troversate şi au primit lecturi cii ferite, în funqic de
punctuaţie.
df. glosc1e şi cie valianta
urmată.
Potrivit lui Hes hang Gong, spre exemplu, rindurile ar trebui echiva latc:
"Fă (oamenii)
să fe împ ărţiţi in
o sută . Uneltele (utilizate de) oameni însă folosi
grupUli
(în agricultură)
de zece şi de nu (trebuie)
te ." Cum tennenii traduşi prin "grupuri de zece şi de o sută" aparţin limbajului interpretîndu-l pe q�. mil itar, unii exegeţi echivalează. unealtă" ca avind sensul de armă": Fă ca oamenii să aibă anne
306
DAO DE , J l N G
(folosit.e de către) grupUlile de zece sau o su tă (de sold
therc
where
bel a
counhy with a small popu lation
sl1all
,
the
supply of goods are ten fol d .Un 01' hupetit ndredfold can use." (Lin Yutang) paysmore de th
2.
Literal .făse p o poru de l să privească cu seri oszit te moartea". Cînd oamenii tem c acu eriozit atşi e moartea"), pedep sele moarte sînt ap(licatperive cu ju sstcţe proporV on al cu gravitatea fa ptei: acest lucru face , cum afrmă în continuare textu l. ca oamenii să nu se mai refugieze în alte stat.e. Termenul zho ng.j ' .a privi cu seliozitate , a so coti important", poate avea, cu o altă pronunţie, şi sen sul de .din nou, repetat", ceea ce l-a făcut pe B1akney, de exemplu, să echivaleze: .Where people die again and again (but. n ever emigrate) ". Sau .n-au să mai existe ocazi i C-3 să le arate la vedere". 4. Sfoara cu nodu li era folosită ca aide-memoire înainte de apa .
=
..
3.
liţia sclielii. Dţ aceea, susţin exegeţii,
fraza se referă
la
recuperarea simplităţii şi natur aleţ ii origi nare a oamenilor. 5. Aceste fraze pot f echivalate în cel puVn alte două feluli: .gă seşte mîncarea lor pe gustul tău, consideră-le hainele frumoase , fi mulţumit cu locuinţele lor şi găseşte bucurie în obiceiu lile lor", res pectiv: .mîncarea lor o să le priască, veşmintele au să
fru
le pară
mo ase
îşi vor găsi tihna în
,
au să le plăcere probabilă ..textului ".
casele lor şi obiceiu rile lor
facă Menţionăm că cea de-a doua lectură este mai
dacă citim în faţa acestor rînduri, potrivit vechi", fraza: .Desă vîrşirea în guvernare atinge ultima limită (de perfecţiune) at.unci cînd (oamenilor le prieşte mîncarea pe care o mănîncă ... ). " -
81 Vorbele sincere nu sî nt fru moase, vorbele frumoase sincere nu sînt; cel bun nu d ovedeşte n imi c pri n vorbe I , cine d ovedeşte prin vorbe nu este bun; cel ştiutor nu le ştie pe toate , cine le ştie pe toate nu e ştiutor2• Înţelţptul nu pune nimica deoparte : cu cî t face mai mult pentru ceilalţi, cu-atî t stăpîneşte el însuşi mai mult şi cu cî t le dă mai mult oamenilor, cu- atît are el însuşi mai mult.3 D ao al Cerului înseamnă a aduce folos fără a dăuna, Dao al În ţ eleptului înseamnă a făptu i fără a se lua la întrecere .4 Acest capitol precede capitolul 67 în textele de la JI.:1awangdui . 1 . Prin .a dovedi prin vorbe" am tradus un termen care are sensul iniţial de .a dezbate, a discuta (în contradictoriu) despre o anumită problemă".
2.
Cel care .Ie ştie pe toate" este cel care ştie cîte ceva despre orice, avind cunoştinţe superfciale în orice domeniu. Unii exegeti echivalează diferit aceste rinduri: . (Inţeleptul) folo seşte pînă la capăt (tot ce are) ca să le dea celorlalţi/ ca să-i ajute pe ceilalţi şi totuşi are mai mult (decît ei/ decît înainte) ." 4. Literal, aceste rînduri ar trebui echivalate: .Este Calea (Oao) Cerului ca el să aducă foloase fără să
3.
dăuneze ; este Calea Inţeleptului ca el să făptuiască fără să se ia la întrecere cu ceilalti." In loc de .a făptui", unii exegeţi citesc .a da, a conferi" sau .a răsplăti", în timp ce pentru termenul tradus de noi prin .a se lua la întrecere" s-a mai ro us i .a se lu taia intra în conflict (cu ceilal n-.
Bibliografie selectivă
AUSTI N RICKETT.
Irom COI!fucillS 10
Adele (ed.).
C1!inese Approaclles to
Literature:
Uang C!l 'i Chao,
Princeton University Press.
Plincc ton. 1 9 7 8. BL AKN EY.
R. B .
(tL ) . The
Way
oI Life oI
1..0.0 Tzu . New
AmeIican Library, New York. 19 55. BLOFELD. John (tr.1. The Boole oI Ch a11(]e. George Allen & Unwin Ltd .. 1.ondon. 1968. BUCKLEY EBREY, PatIicia (ed.). Chinese Civilisation and Sociely. A SOlfeboolc, The Free Press, Collier MacMillan Publishers, New York, 198 1 . CARUS, Pau l (tr. ), Lan Tze's Tao Teh King, Thc Open Court Publishing Co. , Chicago, 1898. CHAI, Ch·u . CHAI Winberg, ('AJnjiLCiahism, Ba rron's Educational Series , New York, 1973. CHAN, Wing-tc:;it (tr. şi ed . ), A Sourceboole in Chinese Philosophy,
PIinceton University Press , PIinceton, 1963. CHANG, K. C., Art, Mytll and Rirual. The Patll to Political Awhorily in Ancient China, Harvard University Press, Harvard , 1982. CHAVANNES, Edouard , Le Tai Chan. Essai de monographie d'lIJl culte chinois, Emest Leroux Ed., PaIis, 1 9 1 0 . CHEN, Ellen M. (tr. ) , The Tao Te Ching. A New Translation with Com mentary, Paragon House. New York, 1989. CHEN. Guying (corn ) , Lao zi zhllShi ji pingjie (n1..ao zi": .
comentariu şi aprecieri critice) , Zhonghua shuju, Beijing, 1984 ( 1 970). CHENG, Fran<;ois, L'ecritw-e poetique chinoise, Ed. du Seuil, PaIis,
1977.
CHENG ,
Fran<;ois ,
Vid
şi plilL
Limbajul picrural chinezesc,
Editura
M eridiane. Bucureşti 1983. CH'U, Ta-kao (tr.), Tao Te Ching, George Allen & Unwin Ud ., 1.ondon , .
1 937.
CLEARY, Thomas (tr. şi ed .l,
Vitality. Energy,
Spirit.
A
Taoist Source· boole, Shambala.
Boston & 1.ondon, 19 9 1a . CLEARY, Thomas (tr.) , The Essential Tao: An Initiation
into tlle
Heart oI Taoism through the Awhentic Tao Te Ching and tlle Inner
San Fra ncisco , 1 99 1 b . . COUVREUR, Seraphim (tr. ). Le Cheu King (Shijing) , Sien Hien , 1934. COlNREUR, Seraphim (tr.l, Le Li Ki (U ji) ou Memoire sur Teach ings of C/ulO.ng TzIL, Ha rper .
les bien seances et ceremonies.
CREEL, H.G New York.
Hokien Fu, 19 13.
.. The Birth oI China, Reyna1 a nd Hilchcook,
1 937.
CREEL, H. G . , La Payot,
Paris.
pensee chinoise de ConJucillS a Mao ,
309
BIBLIOGRAFI E CREEL. H.G .. What Is Taoism? The University of Chicago Pre ss. Chi c.ago. 1 970.
DAY BU R 1D N . Cla ran ce (Ir.). The Philosophers oI Cll ina, Classical and Cont empomry.
DE
Philo sophical Librmy. New York, 19 62.
BARY. William
Th.
(ed .
şi
tr. ).
Sources
qI Chinese
Tradilion. Columbia lJniversity Press. New Y"rk. 1960. DE WOSKI N . Kcnneth W. (tr.). Doctors, Diviners and Magicians in An cient
C hi na.
Biographies oIJang ·shih,
Columbia University Pre s s. New York. 1983. DOUGLAS. RK. . Conji.tcia nism and Taouism. The Society for Pro moUng Christian Knowledge. London. 1879. DUMITRIU. Anton .
Culturi eleate şi culturi heracleit ice.
Editura Cartea Românească. Bucureşti. 1 987. DUMITRIU. Anton . Istoria logicii. Pedagogică . Bucureşti , 1974. ·
Editura
Didactică
DU NSTHEIMER, G . H . Religion offu:elle, religioll .
şi
popu laire et
societes secretes en Chine apres les Han in Hi.<;toire des religions. Galli maro. 1976. ' J.
DUYVENDAAK.
Kegan Paul, London. 1977. ELrSEEF.
D..
ELiSEEF.
V. .
La civilisation
de
la Chine
classique.
Arthaud. Paris. 1979. EMaro . Susumu. On a Basic Nature oJ Sign in Tasso BORB E (ed . l . Semiotics UnJolding. Mouton. The Hague . 1983. ERKES. Eduard (tr.). Ho Shang Kung s Commentary on Lao tse. Arti bus Asiac Publis hers . Ascona. 1 9 5 1 . FAN . Youqi L1U. Chandeng (corn. ). Dao De Jing, Bai Yu -
'
·
.
JiIlg sushi
(.Dao De Hua Jing"zhong şi .Bai explicate pe inţelesul tuturor); ligYu onJing" g daxue chubanshe. B e ij in g. 1990. FENG. Dafu (corn.). Lao zi shizhu. (Comentariu la .Lao zi"l . Sha nghai . guji chuba nshe. Shangh ai. 1 99 1.
FINGAREITE.
Herbert.
C o nji.tcius: The Secular as Sacred.
Harper Toreh Baoks. New York. 1972.
FITZGERALD .
C.P .. China. A
Short Cultural
His tonJ .
Westview Press.
Boulder aud London . 1985. FORJ�:E. Anton . The World Conception
of
the
Chinese.
Arthur
Prob st hain. Lo n d o n . 19 23.
FU NG. Yu -I an. A lIistonJ oJ Chinese Philosop h y . Princeton University Press. Princeto n. 1983. FUNG. Yu -Ian. The Spirit oJ Chinese Philosophy, Kegan Paul.
Trench.
Trubncr & Ca .
FUNG . Yu -lan . A MacMil la n . New
York.
1948.
Ltd , L ond o n
.
19 47.
Short Histo ry oJ Chinese Philosophy
.
.
31 0
DAO DE JING
FUNG. Yu -hm Press. (1 r.J. A TaDist Classic. Tzu. Foreign Languages Beijing. 1 989 (J 9Chuang 31 ]. GAO . Heng (corn .]. Lao zi zhenggu (Explicarea corectă a lui .Lao zi").
Zhonguo shudian chubanshe. Bcijing. 1 988 ( 1 943J . GAO . Heng (c o m.J. Lao zi zhushi (.. Lao zi" adnotatJ ; Henan renmin chubanshe . 1980. GERNET. Jacques . Lumea chineză . Editura Meridiane. Bucureşti. 1985.
GILES. H .A. (ir. ] .
Chuang Tzu:
ReJonner.
Landon. Bernard Quaritch .
GILES. H.A. . llistonj
Mystic, Moralist and Social
1889.
oJ Chinese
Uierature. D . Appleto n.
Landon . 1 924. Gl RARDOT. N.J .. Myth and Mealling in Early TaDism. Universily of California Press. Berkeley. 1983. GIRAUD. Daniel (tr. ]. 1 Ching. TaD Te Ching . Le Courer du Livre. Paris. 1 9 87 . GRAHAM. A. C. (tr. ] . The Book oJ Lie- tzu. A Classic oJ the Dao, Colum bia Universily Press, 1 990 ( 1 960) .
GRAHAM, A. C. Disputers oJ the Dao. Philosophical Argument in Ancient China. Opcn Court. Le Salle, Illinois, 1989. - GRAHAM. A.C Studies in Chinese Philosophy and ..
Philosophical Lite rature. St..'ltc Universily of New York Prcss, Ncw York. 1 990. GRAN ET. Marcel , Danses et Legendes de la Chine ancienne, Presses Univcrsitaires dc Francc , 19 59 (1926) . GRANET, Marcel. Chinese Civilisalioll, Kegan Paul, Trench,
Trubner & Co. Ltd. , Landon, 1930. GRANET, Marcel, Festivals and Songs- oJ Allcient China. E.P. Dutton & C a . , New York. 19 32. GRANET, Marcel. La Pensee Chinoise , La Renaissance du Livre. Pru:is. 1 934. GRYNPAS. Bendyct (tr.J, Lie tseu: le vrai classique du vide parjait. Gallimard. Paris, 1 96 1 . Ediţia revăzută, Pleiade, Gallimard. Paris, 1980. GUO. Changshcng (corn .]. Lao zi baihua sflimi (Explicarea secretelor lui .Lao zi" in limba de toate zilele] .
DAO DE 31 chubanshe, Beijing, 199 1 . 0 Zhongguo gongren JING GUO. Qing (ed .] , Zhuang zi jishi (Comentariile reunite ale lui .Zhuang zij, Shanghai gUji chubanshe
, Shanghai, 1 982. Revizuire a ediţiei publicate de Shijie shuju. cunoscută sub numele de Zhuzijicheng. Compilaţia datează din dinastia Qing şi reuneşte comentariile lui Guo Xiang (din dinastia ,JinJ şi ale lui Cheng Xllanying (din dina s tia Tang] , laolaltă cu glosele conţinute in lucrarea ' Jing dian shi well (Explicarea caracterelor din textele clasice)
a lui
Lu Deming (dinastia Tang). GUO. Xiang (corn .). Zhuang zi. ediţia Er shi er zi (Douăzeci şi două de
texte) ,
apărută
in
timpul
dinastiei
Qing.
separată. Shanghai guj i chubanshe. Shanghai, 1989.
Rctipărirc
BIB LIOGRAFI E SELECTIVĂ
3
11
HESHANG Gong (com J. Lao zi zhanju (Comentariu la .. Lao zi"'J . ediţii! I3aiyun Guan . Beijing. 1 990 . Reia ediţia inclusă în .Canonul dao ist". Daozang. HOU . Wai-lu. A Short IIistory of Chinese Philosophy . Foreign Lan - • guages Press . B eij ing. 1959. HOUANG. Fran<;ois. LEYRIS. Pierre. La Voie et sa vertu . Tao Te .
King .
Ed. du Seuil. Paris, 1979. HSU. Cho-yun. Ancient China in Transition. Stan ford University Press. Stanford . California. 1975. HU.
Shih. The Development of the
Logical
Method in Ancient
China.
Paragon Book Reprint Corporation. New York. 1963 (1922) . HUCKER, Charles O. . China's Imperial Past. Stanford University Press. Stanford. California. 1975. HUGHES. E.R. (ed . şi tr.). Chinese Philosophy in Classical Times. J.M.
Dent and
Sons Ltd. . London .
1942.
lAN . Hin Şun (corn. ). Filozoful antic Lao·Tzi şi învăţătura sa,
Editura de Stat pentru literatură Ştiinţifcă. Bucureşti. 1953. JIANG. Xichang (corn.), Lao zi jiaogu (..Lao zi" colaţionat şi explicat) . Chengdu guj i chub anshe. Chengdu . 1 988 (1937). Max. La Philosophie Chinoise. Presses Universitaires de France. Paris. 1 9 72. KALTENMARK. Max. Lao Tzu and Taoism. Stanford University Press. Stanford . Cal ifornia. 1969 ( 1 965) . KALTENMARK.
KARLGREN.
Bernhard. Analytic Dictionary oj Chinese and Sino..Japa· nese. Paris. f.a. ( ed. I. 1923) . KARLGREN . Bemhard. Grammata Serica Recensa. B.M.F.E.A. .
nr 29. Stockholm. .
1957.
KARLGREN. Bemhard . Sound and 5ymbol in Chinese. Hong Kong
Uni versity Press. Hong Kong. 1971 ( 1 922) . KUOO. Ting-Tang. L'evolution de l'idee du Ciel avant les Tsin. Shang hai. 1939. KWOK. Man Ho. O·BRlEN. Joanne (ed. şi tr.). The Eight InunoJtals of Taoism Legends and Fables of Popular Taoism.
Penguin Books. London . 1 9 9 1 . LAU. D.C. (tr.J . Lao Tzu. Tao Te Ching. Penguin Books. London. 1963. LAU. D.C. (tr. ) . Conji.Jcius. The Ana1ects. Penguin Books. London . 1979.
LEGGE. James (tr. ). The Texts of Taoi1>m. Clarendon Press.
Oxford. 1 89 1. LEGGE. James (tr. J . The Four Books. Shanghai. f.a. LEYS. Simon. La Foret en feu..
Hermann. Paris.
1 983.
LI . Shen (corn. ). Lao zi yan jinshi (Comentariu modem l a .
Lao zi yan") . Ba Shu shushe chubanshe
Chengdu. 1990. Reproduce comenta riul lui Wang Fuzhi. Lao zi yan (Dezvoltări ci1e sensurilor lui .Lao zi '. din dinastia Ming. .
De Jing Chu!Ju kaolull tCercetare asupra ter Chu în .Dao De ,ling") . Shaanxi renmin
LI. Shuihai. Lao zi Dao menilor jiaoyudin
dialectul
DAO DE JING
chubanshe. Xi'an. 1990. Reproduce în anexă textele de la Mawang dui. LI. Ziyao (COln.). Lao zi milJi (Sensul ascuns al lui .Lao zi") . San Qin chubanshe . xran . 1989. LIANG. Ch'i ehao. IIistonj qf Chinese Political Thougltt. Kegan Paul .
Trench. Trubner & Co. Ud .. London . 1930. LIN . Paul J . (tr. ) . A Translation oJ Lao Tzu's . Tao Te Ching" and Wang Pi's Commentary . Ann Arbor. University of Michigan. 1977. LIN. Yutang (tr. ). The Wisdom oJ Lao Tse. The Modern Library. Ran dom House. New York. 1948. Editia chineză . uşor modifcată. Shi dai wenyi chubanshe . Changchun. 1 988 şi. într-o altă compilaţie (Zhongguo zheren
de
zhihui - ÎnţelepcilUlea jilozojilDr Chinei) .
Zhongguo guangbo dianshi chubanshe. Beijing. 19 91. LlOU. Kia-hway (tr. ). Lao-Tzeu. Tao Ta Ring. Gallimard . Paris. 1967. Ediţia revăzută. Pleiade. Gallimard. Paris. 1980. LlOU. Kia- hway (tr.). Tchouang-tseu. Pleiade. Gallimard. Paris. 1980. LO EWE. Michael. Chinese Ideas oJ Life and Dea/h . George Allen & Unwin Ltd.. London. 1982. LU. Martin . ConjucianisnL Its Relevance to Modem Society . Singapore. 1 983. LUO. Shangxian (corn .), Lao zi tongjie (Explicarea simplă dar adîncă a lui .Lao zi") . Guangdong gaodeng j iaoyu chubanshe . Guangzhou. 1 989. MA. Xulun (corn.). Lao zi jiaogu (.Lao zi" colaţionat şi explicat) . Guji chubanshe. Beijing. 1 956 (1 924) . MAIR. Victor H. (tr. ) . Tao Te Ching. The Classic Book oJ Integrily and the Way. Bantam Books. New York. 1990. ' MASPERO. Hemi. China in Antiquity . Universily of Massachusetts Press. Boston. 1978. MASPERO. Henri. Taoism and Chinese Religion. University of Massa chusetts Press. Boston. 198 1 . MarTE. Frederick W. . Intellectual Foundations oJ China. Alfred A. Knopf. New York. 197 1 . MUNRO. Donald J . . The Concept of Man in Early China, Stanford Uni versily Press. Stanford , California. ] 969. NEEDHAM, Joseph. Science and Civilization in China. voI. II. History oJ Scientiflc Thought. Cambridge University Prcss. Cambridge. 1 956.
DAO DE QIAN. Mu, Lao zi bian (Discutînd despre Lao zi şi despre .Dao De JING Jing'1. Zhongguo shudian chuba nshc. Bcijing. ]988 ( 1 935) . RAO. Zongyi. Lao zi Xiang 'er zhu jiaozheng (Comentariul .Xiang 'er" la .Lao zi"; colaţionare şi examinare critica) . Sh; mghai gUj i chuban she . 1 991 ( 1 956) . Reproduce . în fa csim il. tex tul întregului comen tariu.
313
SIOLIOG RAFI E REN .
Farong (corn. ).
Dao De
.ling s/Jiyi
(.. Dao De
.ling·';
explicarea sen · swilor) . San Qin
(com.). . Shang
chllbanshc. Xi'm'l .
19 9 0.
Lao zi xin!)i (O nouă interpretare la . I.ilo zi")
REN. Jiyu
hai guji chuţmn she . Shanghai. textele de la Mawangdui.
1 978.
Reproduce în anexă
Zhonggllo zllexl.le sili (O is torie aflozofei chineze) . Re nm in REN . Jiyu.
chubanshe . Beijing.
RICK.ETf.
1990
(1963) .
William Allyn (tr. ). Gllall zi. Political, Economic
arul
Philoso phical Essa!Js
from Early China. Princeton Universily Press. Princeton. 1985. ROBiNET. IsabeIle. Les Commentaires du Tao To Kingjusqu'au VI·erne siecle. Presses Universitaires de France. Paris. 1977. ' ROBIN ET. IsabeIle. Histoire du taoisme des oriţines au XIVerne siecle.
Les Editions du Cerf. Paris. 199 1 . . Individual and State in AJ1Cient China .
RUB IN. Vitaly A. Colwnbia Uni
versily Press. New York. 1976. SHA. Shaohai.
XU. Zihong. Lao zi quallshi ( �Lao zi";
comentariu conle plet). Guizhou
SCHWARTZ. Ancient
renmin chubanshe . Guiyang. 1989. Benj amin 1. The World of Thought in
China.
Harvard University Press.
SUZUKl.
D .T . .
Harvard.
1 985.
A Brif!.f History of Early Chinese
Philosophy. Arthur
Probsl hain . London. 1 914. VI ŞAN . Flore ntin a . Note sur le caractere deferent du chinois in Revue Roumaine de Linguistique, Tome XXV. nr. 2. Bucureşti. 1 989. VI ŞAN. Florentina. Le caractere sPeciflilue de l 'ecriture c1linoise en tant que systerne semiotique au ton ome. in Journal for Sen1iotic Studies.
voI 2 (2) . 1990a. VIŞAN. Florentina. Modelul conji.Lcianist al ritualjză/ii culturii. in Orient,
nr. 1 . I 990b.
VLĂDUŢEscu. Gheorghe. Orientului.
Introducere in istoriaflosofei
an
tic. Edit um Ştiinţifcă şi Enciclopedică. Bucureşti.
1980.
Arthur (tr.). The Way arul lts Power. George Allen & Unwin Ltd. . London. 1 934. WALEY. Arthur (tr) . The Analects of Conji.Lcius. G e o rge Allen & Unwin Ltd. . London. 1939. WALEY. Arthur (tr.) . Three Ways of Thought in Ancient China. George AlIen & Unwin Ltd. . London . 1939. WANG Bi (corn.). Lao zi. Dao De Jing. editia Er shi er zi (Douăzeci şi două de texte) . Rctipărirc separată. Shanghai guji chubanshe. Shanghai. 1989 (a lături de textul U.e zi) . I nclu de glosele lui Lu WALEY.
Deming (dcaracterelor inastia Tadin ngltextele din lucrarea dian shi wen (Explicarea clasice)Jing .
WANG .
Deyou.
,li Lu shushe
WAl\1�
Duo zlli lun (Despre sen surile tenne1ll1Î1,Ji Dao) .
chuban shc. Ji n an .
Li. Gudai
hanyu
1 987.
(Umha chineză clasică) .
Zhonghua
sh u di an
.
I3eij ing.
1990
( 1 96:3) .
.
4 voI. .
DAO DE ,J IN G WANG .
Li. Lao zi yanJilL (Cercetare asupra lui ..Lao zi"l .
Tianjin shi gUji shud ian . Tia njin. 1989. WANG . Ming. DCI1.?jia h e dcwJiao sixiall[} yanjiu (Cercetări asupra dao ismului flozofc:
şi asupra daoismului religios1 . Zhonguo shehui zhongxuc chubanshe . Beijing. 1 ' 984. WATSON . Burton. Early Chinese Lilerature. Columbia University Press. Ncw York. 1962. WATIS. -AlIan . Tao. The Watercourse Way. Penguin Books. New York. 1975.
WELCH. Holmes. Taoism: lhe Par/ing of
l
he
Way . Beacon
Press. Bos ton. 1965. WELCH.
Holmes.
SEID EL. Ann a K
(ed,). Facets of Taoism
.
Yale Uni versity Prcss . New Havcn . 1979. WIEG ER. Leon (tr. 1. T�xtes Philosophiques. Hien-Hien . 1930. WI EGER.
Leon. A History oJ tlle
Re ligio l LS Beliefs and
Philosophical Opiniol1S in China. Hsien- Hsicn . 1927. WILHELM. Richard (tr. 1. Lao Tzu. Tao Te CIung. Routledge
and Kegan
Pau l, London 1978 ( 1 9 1The 01. Te Include şi comentariul apărut separat. în 1925. achings of Lao Tzu. Richard (tr.] Yi Kin[} . Le Livre des Transjonnatwns. Librai rie de Medicis . Paris. 1973. WI LHELM . Richard . A Short History oJ Cllinese CivilizaliDn. Geo rge G. Harrap. London. 1929. WILHELM .
,
WRIGHT. Arthur F. (ed.1. Studies
in
Chinese Thought. The
University of Chicago Press . Chicago . 1953. W U. Lawrence C. Fundamentals oJ Chinese Philosophy. University Press of America. New York. �986. XU. Fancheng (com.1. Lao zi yţjie (.Lao zi": supoziţi şi explicaţii] .
Zhonghua shuju. Beijing.
XU. Lutian (corn.). Lao
1988.
zi gailun (Explicarea conceptelor în
.Lao zi"l .
Zhonguo shudian . Beijing. 1988 ( 1 9301 . XU. Shu . LI U. Hong (com.1. Dao De Jing. Anhui renmin chubanshe. 1 990. YANG. Shuda . Zhou yi guyL Lao zi guyi (Interpretările din vechime ale .Cărţii Schimbărilor" şi ale lui .Lao zi l . Shanghai guji "
chubanshe. Shanghai. 1991 ( 1 9281 . ZHAN. Jianfeng (com.1. Lao zi qi ren. qi shuJi qi daolun zi, omul,
.Laozi",
cartea ş i teoria despre Dao1 .
(Lao
Hubei renmin
chubanshe. 1982 . ZHANG. Liwen. Dao. Zhongguo renmin daxue chubanshe. Beijing. 1 989. ZHANG. Songru (com .1. Lao zi shuoJie (.Lao zi explicat1, Ji Lu shushc chubanshe . Jinan . 1987. Reproduce în anexă textele dc la Mawangdui. ZHANG. Shunhui (com.], Zhou Qin Dao lunJawei (Teoriile şcolii daoiste
în timpul dinastilor Zhou şi Qin1 . Zhonghua shuju.
Beijing. 1982.
BIBLIOG RAFI E SELECfIVĂ
�H 5
ZH OU. Sheng chun (com.J. Bai/ULa Lao zi (Lao zi explicat in /l11 I1m dc foate zile/eJ . San Qin chubanshe. Xi'a n.
1990.
ZH U. Qianzhi (com . J . Lao zi jiaogu (.. Lao zi" ca/arionat şi c011lcn tatJ.
Zhonguo shuj u .
***
Beij ing. 1 984 ( 1 955J .
Lao - tse. Tao Te King.
Cărarea şi virtutea.
Edit.ura Ram .
Anlno;'\sil.
GoIj . 1932. Mawangdui Han mLL boshu
Lao
zi (Manuscrisele de mătase ale t
ext ului
.. Lao zi"
descoperite În monnintele Han de la MawangduiJ . ReIlrn duse în anexă la comentartile lui Ren Jiyu. Li
Shuihai şi Zhnll� Son gru . după textele apănlte în facsimil în revi sta
Wenw!L.
SC'Il
tembrte. 1974. Si shu wujing ((:e/e patru cărţi şi cele cinci texte canonice) . Shij l e SII1 I ju. 1 936. Ret iră! ire separată a fecărui text. S h a nghai gUj l ch il ban she . Sh an gh a i. 1987. Include textele canon ice ale confucln nismului. Lan yu (Ana/ec/ ele) . Da xue (Măreata ÎnvăţăturăJ . Zhorlg yong (Mijlocul) . Yi jing (Carlea schimbărilor) etc . . dinastia toate comen neoconfucianist din Song. tat I' de Zhu Xi. flozof Er sili el' zi (Douăzeci şi dor m. de texte) . Zhejiang s h uju. 1875. ReUpări re. Shanghai gUj i chubanshe. Shanghai . 1985. Antologia include. pe lîngă Dao De ,ling şi Zhuang zi. (texte comen tate de Wang Si. respectiv de Guo Xiang) . textele Han Fei zi, Huainan zi. Guan zi. Uishi chunqiu e tc .
Indice de termeni chinezi menţionaţi în prezenta lucrare ao
�
jia gu wen
'f 't
}t ben
*-
bu
�
ehang eheng
ţ
ehi
da }
-
de2 di
jin� Junzi l i}
It i
Dao De }
jing l
�
cun
li. 2 da
jiao} jia<>2
li2
it
�.
� - f
.f.
11 �IJ •
li5
J.f
miao ming l
�
�
� 14 liang yi
it -it �f
.ft
min�
�� -tj
�
.JJ .t
dong
ti
min�
fan i fan2
ai!
fe i
=I�
pu
*l
fu
X.
j,.
gu (gou , nou , bu gu ) gu i }
fi. it
qi . qi2
gui 2
� Ji
po
:f
fi.
qin qing
gUi3
f
quan
he
;fp i-l
ren i
hun i
ren 2
a-l
H
�
lf. fI � i:A.
hun2
�fl,
rong
t
318 se shan shang di shen sheng shengren Shi l Shi2 Shi3 sh4 si tai ji tai Iao tian
INDICE
-t 4 -1:." #
A.
xin xing xu an
-n
xuan xue
�"
�
Yang .
±
fi i fi2
!'li � :il -t l�
.1� A.
�
*It
k. tk
:kţ X
1Jt
wang
�
weil
web wen
.J.
1t
tu
•
xiaoren
ci �
Yidai Yin
fing yong you
-t
Ft
of
Jfj =1i
youmlng
�h
zhang zhen zheng
• ,.
zhi l
�17
zhi2
i�
..i.
W UI JO
f' WU2
wuming wuwei xi i xi2 xia xiang xiao
�
:@.&
�A
I
r
t �
zhi3 zh4
:J.
zhi5
1 .t ·
zhong l zhon� zhon� zhon� ziran zu
W
f jf :t a � Jt
Pentru frumoasa caligrafe a caracterelor din prezentul indice. profunda noa$tră recunoştinţă e datorată domnului profesor Dong Yuan. de la Catedra de Limbi Orientale din Universitatea Bucureşti.
D. L.
Cuprins
NOTĂ AS UPRA
.
PRONUNTIEI I NTROD UCERE . . . . NOTĂ AS U PRA
.
33
EDIŢIEI DAO DE JING
6
7' 37
.
.
Bibliografe selectivă Indice de termeni chinezi
.
.
.
308
.
.
31 7
