Lahovary, Paul_Casa Terekov.pdf

www.digibuc.ro

PAUL LAHOVARY ...-MIM--

CASA TEREKOV POVESTIRI

COLECTIA UNIVERSUL LITERAR

MOMXXXX www.digibuc.ro

DE ACELAI: Monografia Pieta .Amza. epuizat.

(Impr. Statului, 1937). Le Miroir d'Obsidiane. (Le Moment, 1938). In Umbra marelui Flaubert. (Vremea, 1939).

www.digibuc.ro

CASA TEREKOV D-nei Xenia Synadhw

www.digibuc.ro

Nu cei ce sustin existenta iazmelor sunt certati cu filosofia, ci mai curand cei ce tetgaduiesc acea existentä, cáci tofi filosofii vechimei cat fi cei de azi sunt incredintati cä iazmele au fiinta.

Plutarc o spune in a sa Carte despre Pärerile Filosofilor i in cea despre demonul Zia Socrate. Asisderea Stoicii, Py-

tagoricienii, Platonicienii, Peripateticienii, Empedocle, Maxim din Tyr, Apuleiu qi

Hugo Boxel, (scrisoare catre Spinoza)

Fusesem suit inteo primavara sa plec la

Ch4inau unde mä chemau treburi grabnice; calatorie binevenita In acea vreme cetnd prejudecatile, prosita i rautatea unor oameni smintiti izbutea sa spulbere minu-

www.digibuc.ro

8

nea rara a firii : o iubire pe deplin impartaita. Nici o lege omeneasca, e drept, nu o-

preste sa smulgi alesului ei o fata indragostita spre a darui-o celui ales de nerozia

lor; dar o lege ball& cea de care asculta chiar si zeii, nu lasa nepedepsite astfel de marsavii. Poate ca de nu mi se ivea prilejul sa ma departez, as fi faptuit vreo grozavie de neiertat. Era in preajma Pastilor. Ii marturiseam tocmai amicului meu Toma Vaslaru putina-mi tragere de inima de de a ma duce intr'un oras unde nu am nici o cunostinta. El inchide ochii pe jumatate ca unul ce cauta sa-si aduca aminte si deodata, luminat, se bate cu palma pe frunte intocmai ca ilustrul Arhimede iesind lin ilustra sa baie de putina : Terekova !"

Milenara exclamare imprumuta, ce e drept, sonoritati slavone, fara insa a pierde din puterea-i sugestiva. A0eptam amdnunte. Ai sä locuiesti, urma amicul meu, la familia Terekov". Ii cunoscuse pe Terekovi tot in vremea u-

www.digibuc.ro

9

nor vacante de Pa 0.i ce le petrecuse cand-

va in Chi0nau. Maia Terekova era pe atunci o copila; fratele ei, Vladimir, termina facultatea de 0iinte. Azi e asistentul tatalui sail, Alexis Terekov, eminentul profesor de chimie. Vladimir a fost intotdeauna o fire ori-

ginala 0 studioasa... Am credinta c'a prins o puternica patimd pentru stiinIele oculte. Chiar mi s'a spus ca..." Ti s'a spus ca...?" Clevetiri de provincie... prostii... La ca sa mai flecarim I Ai sa-i cuno0i, te vor cuceri. Le scriu chiar acum. Poimenne va sosi

desigur telegrama de invitatie". A sosit telegrama la ziva cWeptata : curo0 0 nerabdatori cu totii. Maki 0 Vladimir menne la gara. Invitatul sa poarte palahoard tiroleza 0 trabuc spre recunoa0ere". Ti-am spu eu ca Terekovii sunt oameni aparte". Hrn I da... dar unde dracu` gasesc eu pana diseara echipamentul asta de mascariciu ?`

Când a doua zi, dimineata, am descins in gara ChiOnau cu trabucu 'n dinti, cu pal&

www.digibuc.ro

10

rioara tiroleza pe cretetul capului, aparitia

mea a deslantuit o veselie de pomina In ceata prietenilor lui Vladimir 0 a Ma lei Terekova. Urmara nesfär0tele recomandari : Domnul... biev..., Domn4oara... cov..., Domnul... ski..., prima initiere cu limbile slave ! Mai:a e o domn4oara cu par castaniu, cu ochi verzi iscoditori ; Vladimir seamana c'un tänar aristocrat de pe meleagurile Albionului. El îmi duce geamantctnul, Mdia

haina de drum, 0 tustrei pornim In trasura lor de casa, stralucitoare ca o jucarie noua, cu perne moi de catifea furnurie pe care sclipesc pajurele familiei Terekov. Diseara la Inviere 1" striga Mdia catre prieteni, pe rometne0e, din cuviintä pentru mine. Niciaand n'am resimtit mai adtanc adevarul ca o calatorie iti improspateaza sufletul

ca 'n acea limpede dimineatd de April, cand, alaturi de doi tineri abia cunoscuti, strabateam in tactul unui trap Donor 0 voios sträzile Chi0naului drepte, largi, pline de forfotä 0 de miresmele liliacului din gradini.

Din cand 'in cand Maki, uitänd consem-

www.digibuc.ro

11

nul, ii vorbea fratelui ei pe ruseste spre marea mea bucurie, caci aflam in limba aceasta noud svon de paseri cântatoare. rritisura a lunecat intr'un parc si se opreste dinaintea impunatoarei scari a unei case GU aspect sever, având o prispa cu stalpi falnici in stilul acela imperiu turc", indeajuns de greoiu. Te izbea intrând clarul-obscur ce presimteai ca domneste in toata solemna incape-

re. Din sala de intrare scaldata de lumina policroma ce se prefira pe doua vitralii mari italienesti, din veacul al XV-lea, pasim intr'un salon imens pardosit cu moi covoare in care pasul ti s'afunda ca 'n nfsipul ma-

Lon Salonul-de-Argint", m'a vestit Vladimir, trecând inainte. Obloanele sunt inchise. Totusi pe aici, pe

colo se strecoara o subtire, domoala raza ce-aprinde sticlirea de ghiata a unui hanger cu maciulie suflata in aur, batuta cu safire, insufleteste balaurul cu solzi urziti din. fire de argint, pe inalta draperie chinezeasca din perete, inaspreste strambaturile chi-

purilor maestrit sapate in canaturile unui

www.digibuc.ro

12

sipet industanez, infioara frunzisul boababilor pitici din stravechile faiante persane adâncite in zid... 0 uluitoare risipd de lucruri frumoase, ciudate, rare. Dupa putin timp s'a aratat doamna Sonia Terekova. Era insotita de un alaiu de pisici

mari, vargate, atat de mari ca le-am luat intai drept niste pui de leopard. Tinea una micuta in brate. Sonia Terekova e o femeie Ina ha, maiestoasa. Un bogat par ardmiu ii face o cu-

nuna deasupra admirabilei frunti si a ochilor vrednici de cântecul poetilor, smaragde 'n care parcâ marea toata s'a ingheSat". Mi-o'amintea pe zeita Junona, asa cum a 'nfâtisat-o sculptorul elen : olimpica, sigu-

a-pe puterea ei, amintindu-si mereu ca poate deslantui furtunile... Nu mai vâzusem

femeie la care pârguirea vârstei sa aibe mai falnica, mai incantätoare Abia apucasem sa-i prezint saltul meu de caspe nou sosit, ca m'am pomenit prezentat intr'un chip protocolar tuturor acelor urmaimblanite i codate ale unui neam ilustru persan, dupâ câte imi spuse stapema

www.digibuc.ro

13

casei. Toti motanii purtu dealtfel nume de vechi stapanitori ai Persiei . Mi se facu chiar o favoare. Ca sa-mi fie placuta, gazda imi puse in brate pe mladioasa principesa Nadjina. Dar rasfatata alteta, jignita de atata Incalcare de protocol, imi infipse vajnic augustele-i unghisoare... Oh, Nadijna ! 0 fiica de impa-rati... ganguri sz ii-e a-sa de rau-ta-cio-asa 1" Sonia Terekova, luandu-mi aristocratica odrasla. Cum imi suflecam memeca, spre a constata urmele labutelor imparatesti, Maki zari ceasul bratara Acest obiect, hotari fetiscana, trebuie indata sa-1 Incredintezi maicutei. Nimeni eare voie sa ctiba ceas in casa noastra pe tot timpul sarbatorilor". Mama lor mä privi zambind. Maki are dreptate. Este obiceiul casei noastre. In noaptea Invierii Inmormantam timpul". Ma supun cu nespusa bucurie, doamna, acestei fermecatoare datini!" fac eu, obisnuit sa cercetez ceasornicul de cloudzeci de ori pe zi.

www.digibuc.ro

14

,5i acum, la odihna, copiil Trebuie sa stati intinsi pana diseára, ca sa puteti indura oboseala zilelop viitoare I Strabaturam doua saloane mai mici si sufrageria, la fel de intunecate, apoi o lunga galerie boltita. Un amanunt ma uimea : pestetot erau numai usi libere, fara clante. Tcrina mi-o deslega indata Vladimir : Tre-

buie, nu este asa, ca altetele sa se poata plimba in voie prin toate incaperile fara umilirea de a primi mereu ajutorul nostru... In felul acesta ele imping usile cu augustul

lor cap sau chiar cu augusta lor labuta". Hotarit lucru intrasem IntrLo casa din bas-

me. (Toma, fii binecuvântat ca m'ai trimis aici !)

Dar dupa amiaza aceea avea sa scoata la iveala lucruri mai ciudate. Camera ce-mi era sortita raspundea in a lui Vladimir. M'am lungit pe un enorm di-

van, desi nu prea aveam pofta de somn. Din parc razbat pana la mine tipete inamorate de pauni, svon innabusit de clopote... Cand si cerrid ghicesc un mormait. Vladimir

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

15

ma lamureste ca autorul celor oftaturi e dulcele Abo", un urs mare, crescut in casa lor, bland ca o caprioara si mai destept de cat multi concetateni ai lor... Incepe sa ma sacaie de-a-binelea lipsa ceasornicului :

Draga prietene, cate sa fie ceasurile?"

Nu inteleg ce vrei sa spui", imi raspunde tovarasul cel nasdravan din camera vecina. Hm ! da I uitam ca timpul nu mai exista pe timpul Sarbatorilor..." Timpul", e raspunsul, de-a existat vreodata a fost doar In subredul nostru creier !"

Daa... oarecum", am ingaimat", nu tocmai dornic sa incep desbateri filosofice".

Apoi m'a furat somnul. Un somn cu vise apasatoare. Ma impresurase o haita de pisici viclene, pardalnice, cu boturi ranjite. Una din ele se prefacu intr'o fata cu chipul parca mie cunoscut si totusi strain. Se apropia si-mi atingea fruntea cu /liana.

www.digibuc.ro

16

Nu stii de ce mi-e atat de rece mcana? Am murit".

M'am desteptat infiorat, cu simtimântul cä 'ntr'adevar m'a mcangaiat o metna de ghiata. Vladimir era lcanga mine. Aprinsese lumina.

Ai strigat ca din gura de sarpe I Ce ai visat ?" In timp ce-i istoriseam, el arata tot mai tunecat. CCInd terminai, a ramas o vreme pe gemduri, apoi mi-a spus : Cred

c'am datoria, fata de un oaspe ce-a venit la noi încrezator i bucuros, sa ma port au o deplina lealitate. Trebue asa dar sa te lamuresc despre unele... ciudatenii... ce se petrec In casa noastra"... Nu prea intelegeam ce voia sa spuna. Deodata imi amintii de o sfiala ce-o avusese inaintea plecarii mele, Toma Vaslaru. De douazeci de ani, urma Vladimir, se petrec In aceasta straveche locuinta anumite fenomene fantasmatice si mediumnice. Nu stiu daca te-au atras vreodata fg,

nomenele de soiul acesta. Eu stlfliez de multi ani aeromancia, oniromancia, mo-

www.digibuc.ro

17

toposcopia si, pot spune, toate stiintele oculte".

tiinte ?"

fac eu ; nu este o denurnire cam indrazneata" Am citit cartile lui Allan, si trebue sa marturisesc ca nu m'au convins câtusi de putin... Insfarsit.., poate ca..." Drept raspuns Vladimir ma pofti 'in odaia

sa si deschise usile unui enorm dulap finlandez vechiu, ticsit de carti. Observai pe raftul de jos cáteva volume mari legate In piele ce purtau pe muchie indicatia Proceedings". Nu-mi lamuream de fel ce ar fi putut sa contina acele carp.

In ziva când vei fi citit toate darile de seama publicate de Society for psychical Research atunci s'ar putea ca neincre,

derea saii fie adânc sguduita. Iti doresc sa ajungi la linistea aproape neparnanteana la care am ajuns eu de cátva timp". Voiam sa folosesc clipele cât mai sta deschis dulapul cu comori spre a citi titlurile de pe carti. Imi ercra mai toate straine afar' de bâtiva autori mai cunoscuti ca Ro-

.senroth, Fabre d'Ol4vet, Novalis, Iacov Boéhmer, Wiliam Jones, Chezy, Bergaigne, 2

www.digibuc.ro

18

Hailed. Dulapul continea peste cloud mii de volume.

Eram uluit, 0 mai ales chinuit de neUinta mea. Vladimir Terekov rdsfola cu evlavie o carte groasd : o traducere din Yadjur-Veda.

Tata, vorbi el, a adunat timo de 30 de ani pe aceste rafturi o comoard din cele mai rare. M'a initiat cu incetul §i pe mine. Acum, pe mdsurd ce-am Invdtat sd cunosc

duhul unei omeniri ce a trait cu zeci de mii de cmi In urmd, am ajuns sd dispretuesc duhul contemporan ce a decdzut intr'atext din strdlucita sa Indltare metafizicd. Mi-e scetrbd de spiritul de azi 1 Peste putin timp oamenii, sdlbdticiti, au sa urle ca hienele din dwrt, ca 0 cum nu va fi fost nici rand gemdirea 0 graiull" Aw dar Vladimir citea sanscrita vedicd. 0 invdtase impreund cu tatäl sdu care lucrase o viata Intreagd la o carte monumentald despre care nu-i pleicea sd vorbeascd. sdli urmd el, Dar incepusem, povestesc despre unele fenomene. Intedul

www.digibuc.ro

19

s'a'ntamplat prin luna Martie 1917, tocmai

pe cand la Petersburg izbucnea Marea Revolutie. Ne aflam cu totii in parc unde iesisem dupa pranz fiindca, desi timpuriu, cterul era caldut si cerul limpede. Cativa prieteni fusesera oaspetii nostri la masa si tocmai se infiripase o convorbire destul de vie cu privire la ultimele stiri sosite din Rusia. Mama era nespus de turburata, ne mai primind nicio stire dela sora ei care locuia

chiar la Petersbourg. Se ruga si plangea intr'una. In dupa amiaza aceea era mai abatuta ca deobicei si avea lacrimi in ochi. Deodata Sof, foxul nostru, sare depe jiltul in care sta ghemuit, si se repede latrend turbat sub zidul inalt ce margineste parcul. Noi am crezut ca vazuse vreo pisica straina. Nu era nimic. In parc era liniste. Caine le latra mereu. Deodata mama da un tipat, priveste ingrozita inspre zid. Ne uitam si noi. Vedem cu totii pe peretele negricios o pata prelung_a, alba, lucitoare, avand forma unui trup omenesc. Mama in-

genunchiaza, se roaga. Incet, incet pata cea alba se topea. Dupa cateva clipe dis-

www.digibuc.ro

20

parea ci.t totul. Peretele devine iar negricios. Toti vazusera fantasma". Poate n'a fost decett un joc de lumina", zic. Poate. Dar dece s'ct repezit Sof cu atet, ta furie ? Stii doar ca animalele sunt Inzes-

trate cu simturi adesea mai asculite decett ale noastre 0 chiar cu unele ce noua cu desavetrsire ne lipsesc. Dar sa-ti istorisesc mai

departe. De atunci, In fiecare zi, dupa pretriz, când strada e pustie, la oblonul cel din stânga al Salonului de Argint auzeam, cam pe la aceleasi ore, cetteva batal. Until din noi se getridi sa le numere. Erau noua. Bineinteles crezuram la 'nceput ca vreo haimana 10 face de lucru batând In obloane. Insa niciodata n'am izbutit sa zarim pe cinewt. Mama nu mai intra'n Salonul de Ar. gint. Ii era grociza. Inteo zi insa a sosit vestea ca sora mamci a fost ucisa de bolwvici in ziva de 9 Martie..."

Revolutia se intindea cu o repeziciune de incendiu. Tata hotari atunci sä ne duca la Iasi, unde aveam rude, lasetnd casa'n seama credincio0lor no0rf servitori Kati

www.digibuc.ro

---, 21

0 Gregor, de'ntotdeauna In serviciul nostru".

am plecat". In acest timp haite de dezertori cutreierau oraT.il, jefuiau, ucideau. Cettiva dadeau

târcoale casei noastre. Dupa ce pazitorii s'au sfatuit indelung, se hotarira sa Incarce intr'o noapte in doua camioane toate lucrurile de pret ce le vezi aici, 0 sa le duca in saracacioasa casuta a lor din mahalaua Buiucanilor. Nu 0iu prin ce minune n'au

prins de veste bo4evicii. Dar a doua zi vreo douazeci, ametiti de vin 0 de otrava revolutionara au patruns in casa. 0 gaseso aproape golita 0 atunci devin ca turbati.

Ireputând afla unde au fost duse comorile", i-au luat pe batremi, i-au schingiuit, I-au macelarit in pivnita". Cerrri ne-am inctpoiat, ciudateniile au inceput sa se tina knit in casa noastra"... Era prin toanina anului 1918. Mama era foarte abatuta de necctzurile 0 nenorocirile ultimelor luni. Avea sonmul anevoios, se ,o1D4nuise sa citeasca amd tenziu noptile. Tata se afla la Ia0. Nu 0iu dac'ai bagat da secnna ca una din u01e odaii sale de cul,

www.digibuc.ro

22

care raspunde in Salonul de Argint. Eu. locuiam camera in care ne aflam acum. Inteun remd, cernd leetura o tinuse treaza rnult dupa miezul noptii, mama auzi cum alaturi, in Salonul de Argint, cineva umbla. Era straniu. Pasul nu contenea. Strabatea salonul dela un capat la celalalt... Un pas rar, greoiu, otova, ca de somnambul. Dupa

vreo iumatate de ceas sgomotul inceta brusc".

Se deVepta'n puterea noptii de-acum, de fiecare data auzea acela0 neostoit mers

de plumb, rar, automat, inspaimetntator strabaternd incaperea. Intfun terrziu pasul se oprea. Atunci uFt toata se cutremura trosnea ca 0 cum un corp enorm s'ar fi rezemat de ea".

Tata, chemat telegrafic, gasi o femeie cu nervii sdruncinati, innebunita de spatma 0 de obsesii, avecnd nevoie de serioase ingrijiri".

Cum vezi,

urrna amicul meu,

sunt

fenomene ciudate, insa blajine. Aceste fiinte nu ne vor niciun rau. E doar o taina

a firii cu care suntem noi mai pulin obipuiti decett cu focul, cu migratiunea www.digibuc.ro

23

pasarilor, cu refluxul mart. Atetta tot. Dece' sa ne inspaimcantam ? Afar'de semenul nostru mai poate fi in lume primejdie, viclenie... Si ca sa te conving sa privesti toate acestea cu seninatate am sali istorisesc cect

mai stranie din toate intamplarile. Era'ntr'o noapte de lama"... In acea clipa a istorisirii usa dinspre sala cea boltita se deschise c'un clinchet usor sr cloud altete" isi facura maiestos intrarea. Se oprira la un pas de noi, ne privira orneneste in ochi, miorlaira gales. Maicuta trimete pe Samani s'i pe Dilami sa ne vesteasca, dragul meu, ca e kit.ziu si ca .se apropie clipa plecarii la sluj-

ha Invierii... Sa ne imbracam cal mai repede". Pisicile s'au mai invartit prin odaie fara

tel vadit (sau perception sarmanei noastre logice" ar spune Vladimir), apoi au iesit faloase si tainice dupa cum intrasera. Ne inapoiaram dela mitropolie ferind cu mana lumariarile ce trebuia sa le aducem

www.digibuc.ro

24

aprinse pana acasa. Este semn de viata lunga. Sonia Terekova ne primeq pe pragul Sa-

lonului de Argint, intfo lunga rochie de r:oloarea nalbelor. In parul imbelwgat scanteiau domo/ smaragdele unei diademe. Lua lumemarea din me= fetei sale, 0 facea mai. intai peste fruntile noastre placate laolalta semnul memtuirii. Apoi, inaltand bratele, zugravea sus eu flacara trei crud de fum In pervazul u0i. Hristos voscrese 1 -

- Voistino voscrese !"

raspundeau doudzeci de glasuri. a unul ceite unul imbratlemd-o ca pe mireasa unor eresuri barbare intram in Salonul de Argint. Intr'adevär minunätiile se tineau lant in casa Terekov. In lipsa noastra lucrasera zemele 0 piticii. Dela un capat la celalalt al Salonului de

Argint fusese intinsa o cina cu adevarat ca'n basme. Sub constelatiile celor çapte policcmdre inalte de argint imirate pe miilocul mesei, intre care, in glastre pajurite, se involtau gale§e mimoze, portelanurile cu stema Iniparateasca, argintariile de Sue-

www.digibuc.ro

25

dia, ple0ctrurile de Baccarat straluceau. Be4ugul de bucate 0 de bunatati ingramadite ascundea mai de tot horbotele nepretuite ce invelesc masa... Tot acest ospat scaldat in straniile i apasatoarele involbu,

rari ce se revarsa dintr'o afumatoare chinezeascä de aur masiv pare nefiresc ca un ioc mincinos de oglinzi. Tainic dintr'o Incapere invecinata strabate leganarea unui vals de Schopin. Atunci, ccentr`o feerie in care desf#ura, rea ursita se deapana lin O. gingcq, Ma la venea spre mine in pasul ei trufa de dorn-nita rasfatata, i ma poftea la'ntaiul vals. Urnerii desgoliti i ochii adumbriti de lungi gene 0 bratele çi degetele i luceafarul dealbastre pietre scumpe in carliontii inrniil resmati, toate la Ma la sclipeau In noaptea aceea minunat. Perechile incepeau a se roti ca 'mpinse

de-p molatica adiere. Pareau însei ielele dansului rapite i duse de intunecati voie vozi pe marl valuroase spre meleaguri nepamantene. Ce dulce, ce uwr era sa plum testi astfel mereu, mereu, sa raspunzi leneo

www.digibuc.ro

26

nelamuritelor intrebari, sa ppte0i lucruri fara noima, tot mai duioase...

Când 0 dind ne apropiam de masa cea sardanapalica lemga care feciori sancra. mentali 0 solemni ne umpleau cupele cu vinuri luminoase, licoare vrednica a fi slu-

jita in Olimp, ce ne'nmuia dumnezeie0e trupurile 0 ne punea pe buze vorbe nebune0i. Intr'un tarziu, nu mai 0iu cum, ne-am pomenit ca impresuram cu totil divanul pe

care Sonia Terekova se retrasese, având alaturi doar pe tacutele 0 nedespartitele ei tovaraw, Samanï i Dilami.. Fiecare ne faceam cetteun locwr pe unde nimeream : Poveste0e-ne ceva, Sonia Terekova 1 Ceva dedemult 1" ne rugam noi.

Dar ce, copii?" Ceva din vremea cand era Chiindul Iry deplina-i glorie, 0 i se spunea Noul Persepolis. Ceva de pe atunci, mamucika dragal" - se tanguia Maim Ma credeti voi cqa be-arcane-I, copii ? Doar nu sunt Inca bunica de0 ateft de mult sct dori sa fiu"... Atunci netezind umerii fermecatori ai fe.

www.digibuc.ro

27

tel ceireia nu stia intristeze vreo dorinta, Sonia Terekova, cu glasu-i cemtdtor, cu da-

ru-i nemapomenit de evocare, incepea istoriseascct.

Feciorii stingeau din facia si se faceau. nevdzuti.

Detnsa destepta vremile cele fermecate cand in bogatele locuinte ale Moruzilor, Katakazilor, Krupenskilor, Kazimirilor

ale altor boieri chiaburi ghirlanda balurilor" insorea viata lunilor mohorite. Cand. Alexandru I, Imparatul, poftit la serdarul Iordache Varfolomei, dantift mazurka si

läncierii cu tetnara Pulcheria, Zeita Chisinaului", cemd Puskin i Wiegel i Svinin 0 &him se geticeveau pentru o duioasd coadd de ochiu a grecoaicei Calipso... Apoi, cu nespus duh, Sonia Terekova spuse luptele omerice ce se dadeau pentru obtinerea maresalatului gubernial Infra puternica familie Krupenski de o parte 0 a Leonarzilor, de altä parte. Ne inveselea cu nazdravaniile ferchesului huzard Sacha

Ziloti, un oaches Casanova de care erau

www.digibuc.ro

28

toate fetele inamorate, care, a doua zi

dupa un bal, se aflase Intr'o incurciatura grozava: ceruse, si primise, fireste, mema tuturor fetelor cu care dansase. 0 altd datä sEtrise cu calul in galop, ca un ctilaret strcqnic ce era, peste trasura unei nobile doamne care le0nase de spaima. Aceste nasdrävianii starneau printre noi rasete homerice. Dar avemtata 'in zugrdvirea acelei fresci

mar* Sonia Terekova nu prinse de veste cd firul trcmdafiriu al povestirii se prefacea --clin ce in ce mai cernit... arci venea la vre-

mile de restriste si de bejanie ale Marelui Rdzboiu. Gasul i se filcea tot mai adanc.

Ne infäliw zilele cele apäsatoare cand hoarde de semecichi" intocmeau tabele cu numele boierilor ce aveau sä fie trecuti prin sabie... Intre cei dinted se afla Alexis Terekov 1

-

Cu lacrimi in ochi ea cherna amintirea prietenei scumpe, aceea care, spunea clemsa, Intruchipa märet toate nefericirile ceizute asupra Rusiei : o fiintä blemdd,

frumoasä, bogatd, dintr'un neam ilustru, minunata principesd Nataw Sizranova, cea care spre a-0 putea cre0e copilul a in-

www.digibuc.ro

29

trat ingrijitoare la cimitirul izraelit din So, roca, unde spala mortii. Când Sonia Terekova incepu sa-0 aduca iaminte de ceasurile naprasnice prin care trecuse sora ei, inainte de a muri, covetrOta de icoane dureroase trebui sa-0 curme o clipa istorisirea. Atunci deodata in strafundul imensei incaperi slab luminata de ultimele pâlpeliri ale lumemarilor, am auzit

cu totii un valet indelung, un geamat ca acela ce-1 face lama crivatul prin homuri... Sonia Terekova pall, se inchina 0 spuse

dupa o lunga reculegere : Suntem in Aprilie. Se implinesc unsprezece ani azi dela moartea ei. Dar §tiu ca ea ma ocrote0e. E in lumea celor nelhnovati. E laolalta cu toll acei boieri cu simtiminte alese ca 0 ale ei. Cu totii, dela obladuitorii divanurilor Moldovei, pana la nevolnicii batremi cari azi mor biniwr la azilul Alexcmdru Nevski, au purtat in piepturile lor faclia Romemismului ,au aiutat la

falnica infratire a Moldovei 0 a Basarabiei"...

In acea clipa un fecior intra in taina 0 deschidea faradeveste obloanele. Lumina

www.digibuc.ro

30

orbitoare a diminetii izbucnea in incapere. Noi priveam unii la altii ca i cum ne vedeam intedcti datä : Zacroi I Zacroi 1" (Inchide 1 Inchide I) strigau toti acei tineri, dornici sa mai in-

tarzie nespusa stare in care se aflau. Feciorul inchidea la loc oblonul. Atunci Maia, la pian, canta romante sfetietor de triste ca i nesfarOtele campii siberiene. Tetrziu porneam cu birjile spre metneistirea FICIncu. Boarea dulce ne inviora obrajii. Acolo sub piersicii ce-0 scuturau palida floctre in piarul fetelor ne erau servite cea-

iuri de izmil verde. Ne intorceam pe la amiazi, gerngavi de oboseala. Ne desparteam de prietenii no§tri pentru cetteva ceasuri de odihria. Ne afundarn in culcuurile adânci ale somnului ca'nteo mare posacd ce-o bate 'n ritmu larg de vetsle inima. Un fecior ne detepta pe la vicemii. Ni so

slujea pe tavi poleite o ciudatil bäuturd siriand avand darul sä 'mprätie pdienjeniwrile somnului si sä 'nvoioseze trupul.

www.digibuc.ro

31

Prietenii no0ri soseau._ Era cateasfintit. Ne tranteam in jilturile din greidinei, sub liliacii albi. Vladimir ne citea din streivechile poeme

vedice. Uneori se infiripau desbateri indelungi despre credinte, despre filosofii, despre moarte. El ne istorisea din straniile perimentari ale doctorului Maxwell, ale lui Rochas, din tainele Egiptului de odinioara,

din tara de mult apusa a misterio0loi Atlanti. Cauta sa ne face't sa pricepem ce intelegeau kabbali0ii prin Lumina Astrala" i alhimitii prin Cvinta Essentia". Ne lamurea nascocirile lui Reichenbach

Swedenborg... Si mereu gandurile sale hranite cu toata intelepciun.ea vechilor in-

du0 se inturnau senine spre meleagurile mortii...

Parca-1 aud rostind, cu vocea lui linititä limpede: Dupel moarte existenta noastra va fi doar un strop de ne0ire pe oceaneles Necunoscutplui". In tacerea ce urma Maia incepea sä cante privind cerul adCmc pe care mijeau intaile stele:

www.digibuc.ro

22

Telles que des ors fabuleux Flottent les ondes souples, souples Telles que des ors fabuleux Sont les ondes de tes cheveux.

Ainsi que des diamants bleus Luisent les flammes douces, douces, Ainsi que les diamants bleus Luisent les flammes de tes yeux. Pareilles ea des joyaux blancs Brillent en rang les perles, perles, Pareilles ea des joyaux blancs Brillent les perles de tei dents".

Se auzea un mormait. Era dulcele Abo" care fermecat i el de cântecul fetei venea cu pasul lui de bonz Intelept st4i culce capul In poalele ei, *i fata'i netezea cu degetele-i subtiri blana moale si electrica...

Trecura astfel pentru mine In aceastá casa ciudata mai multe seiptamâni fâra sa prind barem de veste. Dar In& o noapte iar4i am velzut in Iris.

www.digibuc.ro

33

mana cea rece i stravezie ce-rni atingea fruntea.

Cand m'am intors acasa am aflat o veste ce m'a doborît. Fata de care ma despartisem, fata cea stranie i galea murise. Lasase pent= mine o scrisoare mult duioasa ce sfehvea astfel: Mi-e frig. Mi-e metna rece ca de ghiatei ./3k dori sa-ti pot numai desmierda fruntea petna nu ma due.

www.digibuc.ro

CHEMAREA CAPRICORNULUI

www.digibuc.ro

0 cat de mare-i lumea cdnd o priveftt de sub lampd1 Beaudelaire

CC Ind p4ctul inteo dimineata Iti lasa un colet trimes de camaradul de coala care nicicelnd nu ii-a scris, i pe care nu 1-ai

intednit de multe luni, posi sa fii pe drept cuvant nedumerit. i fir4e nedurnerirea Se

www.digibuc.ro

38

schimba in uimire cand, ma cum mi s'a pachetul contine un atlas çi un caiet de scoala, ambele cu marginile copertelor calcinate. Pe scoarta caietului doar o indicatie : Noemvrie, Rumosul" Apoi vreo 20 de file impodobite de un scris inalt, apdsat, armonios. Pachetul era insotri 0 de un ravas astfel ticluit : Iubite prietene, stiindu-te iubitor de documente m'am gemdit cä acestea te-ar pu tea interesa i m'am hotarit sä ti le trirnet. Adaug un amanunt curios : le-am desco intetmplat mie,

penit in cuptorul unei sobe, intr'o casula cumparata de curand c'un creimpei de vie. Erau, pare-se, menite unui autodafeu. Nu-mi pot bine lamuri prin ce minune n'au ars. Tu, aprinde cu ele nobilul foc al imaginatiei Al tdu gentilom rural, Victor". Le-am citit. Am aflat in acele putme pagini atect freamat tineresc i alean I Cum le-am primit, ma le daruiesc, cu nespusa induiosare. 18 Noembrie. Asa dar iata-ind aim smgur,

dupa cum mi-am donit-o, pe tapsanul Hu-

www.digibuc.ro

39

mosului, In casuta in Care stam odinioara cu tata la vremed culesului. Ce alt Ioc sct

fi putut gasi mai prielnic mahnirilor ca acesta unde mi s'a curmat copilaria? Ce timp de nu acesta cand toamna invalue firea 'in zabralnicul negurilor? ma urmar4e

o fraza bizara : Am trait ziva toata nel tarmurit de trist printre lucruri cen4i"... Uncle am citit-o? Poate n'a scris'o Inca ni meni: Mi-ar trebui o carte plina de amara-

dune. Am ddus De rerum Natura, Omar Khayyam, Leopardi, Les Oraisons funèbres. N'am nevoie de balsamuri dimpotriva.

E ciudat, ma napadeso numai gandun de moarte, asa cum se lasa pasárile de pradel pe un starv. Dan Pelu... Dane, de cate" ori Ili rostesc numele ma

cuprinde panica, razvratirea. 0 rana tainica, incorporala se deschide sf4ietor, scumpe prietene eroul Infruguratei mele adolescente 1 Spre a te regasi am ve-

nit aici. Ca sa-ti redevtept cat mai vie ic.oana yi, îmbalsamand-o cu lacrimile vegerilor mele, s'o inchid In diarnantul unel

www.digibuc.ro

40

carti frumoase, nemuritoare. i sa te Sa-mi pot trai senin viata mai departe. Alt

minteri naluca-ti ma va urrnari mereu, aw cum nu-mi da lini0e de cemd, Dane, ca sa te asemeni insfeir0t cu ceilalti oameni, ai murit. Am sa scriu despre tins ca despre un strain, ca despre un erou de roman. Numai astfel, intruchipándu-te din tot ce dospe*te'n mine, am sa redevin un orn liber, nou.

Viata lui Dan Pe lu trebue scrisa. Si nu poate fi de altul deceit de mine. A fost prototipul generatiei noastre. Trebue sa-1 da-

rui generatiei ce l-a pierdut i celor viitoare. Veniti la mine scumpe naluci, singuratatea e Imparatia voastra. Ce mirat se uita Mc§ Panait ceind a intrat pe poarta br4ca popii dela Tufana, din ea a descins un strain. Era firesc : din noi doi eu imbatranisem. A crezut inteti cä venise vreun cumparator. Cum s'a mai crucit cand insfetr0t m'a cunoscut I Dar banuind totu0 ceva necurat ma intreaba daca nu cumva, Doamne fere0e I s'a imbolnavit cucoana. L'arn

www.digibuc.ro

41

Iaca, m'a povatuit doctorul sa stau o vreme la tara, sa ma hodinesc la lini0e, la cer curat. Ce alt puteam sa-i spun ?

Awaa... bine-bine... aer curat ce-i clrept, dar rild lini0ea prea multa nu-i bunal El e orn batran, cqteapta moartea sa vie sa-1 ia..., dar pentru cine nu-i invatat... Poate are dreptate unchiap.il. 19 Noembrie.Am Incalzit o singura odaie.

Nici n'am nevoe de mai mult. E saraca, goala ca o chilie : doar patul, masa de brad 0 spalatorul de fier. Ploua de ieri dela amiaza. N'am ie0t din casa. Ca o fiinta vicleana, toamna se strecoara pe toate crapaturile. Mireasma ama-

rile 0 dulce, mai Imbatatoare decat cea din crama. Sufletul singuratatii.

Cata vreme am sa raman aici ? Poate cloud saptamani. Poate cloud hint Akita vreme cata Imi va trebui, sa-mi scriu cartecz floarea far'de ve0ejire rodita din suferinta, ce o voiesc sangene ca povestea tanarului Werther. Dar am sa Incep sa scriu In clipa numai cand va fi fost sorbit amarul tot.

www.digibuc.ro

42

Ora 3 noaptea. Acela0 vis apasator ca'n noaptea trecuta. M'am trezit cu inima Innebunita, cu ochii impanziti de lacrimi, rascolit in toata fiina. Poate am veghiat prea inuIt. Poate nu deajuns. Visul acesta ma chinuie$te, avx cum U. ardea surtucul cel vrajit pe barbatul vinovat al Dejanirei. Dan e lecnga mine in curtea intunecata a gimnaziului. E palid ca un mort. Ochii sal Magnetici ccrta intr' ai mei. Tace

l tace-

rea lui ma infioara. Pe umar m'apasa metna-i grea de mort. Ii spun : Dane, iti sunt doar singurul prieten, trebue sa-mi desvalui planurile tale, trebue sa-mi povesteti iubirect ta mare..." Mil gandesc in taina. Nu-1 pot lasa sa-0 ia cu el secretulin mor mant" 1

Don ct m4cat din buze, tremuram sa nu se razgandeasca m'a privit trist i a grait : prea tarziu acum ca sa vorbese. M'am trezit inghetat, haucit. Dece refuzul acesla ? Parc'ar fi mustratea ce mi-o face, fiindca-1 tradez ? Dar e tet-

dare ? E act pios ci cumplita chemare. Afara aceia0 tanguire -de ploaie. Cand çi cand o suflare mai sdravana stetrneOF:=. www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

41

tocdnitoarea din vie, ce azi nu mai alunga sturzii nici mierlele... Deodatd existenta imi pare o netarmuritd neghiobie. El barem a fdcut prinsoarea cu Ursita. A 'pus tát a pierdut. Dar jocul a fost minunat 1 In vreme ce eu aid ce fac ? Jocul amagitor intre toate al cuvintelor betege, al gandurilor sarbede. i apoi ? Apoi ? ? Cel putin dac'a putea nadajdui o clipd ca sunt menit celei mai marunte fdrelme din Adevar. Barem sd nu mor cu gandul blestemat cä toate-s zadamice cd toate-s farä noimd. Vorbe. Da. Vorbe. ma ratdcesc. Ecleziastul avea dreptate : Vai de cel singuraticl E de vind simfonia toamnei, harfista zdnati-

ca care te 'mbie la sinucidere. Am deschis fereastra, ca sd-mi racoreso fruntea. Via cu buturii goi rasuciti pe aradit strâmbi- are infakarea unui Ce noapte grea 1 Ce noapte naprasnicat

Pe o noapte asemdnatoare s'a prab4t avionul scau pe undeva in apele oceanului Indian. Vedenia catastrofei mi se arata straniu de limpede, dei totul a ramas inverluit in mister. Ghiceso chipul lui smolit dd

www.digibuc.ro

44

voluburi si arsite cum trebue c'arata la clipele supreme : aspru, Incremenit, brobonat

de sudoare ca fata de arama a zeilor indici ochii Inchisi adanca cugetare. Il vad lunecand, cu rezervorul golit care abi-

surile lacome. Il mai vad Intr'un asfintit verde 0 galben sub ecvator, rostogolit ca un meteor- aprinzand cerurile. E curios ca biruit de furtuna nu-1 pot inchipui. Ar fi desigur soarta nu l'a invins. Desigur

lovit in lupta dreapta. L'a surprins miseleste.

Dane, ce nebunie tinereasca 0 nesa-buita 1

i viata este

mi-ai raspuns odata o neouneasca aventura. Parc'ar fi smintectiu

unui demiurg care vrea ca si mine sa-si clovedeasca siesi doar ca e puternic..." Pentru ctceasta nebunie tinereasca el a trait. Din clasa patra secundara Incepusa sa-1 framante gandul plecarii. Citea toate cartile de mecanica rationala si aplicata, cle fizica, de chimie ce-i cadeau In man& Atlasul lui e deschis sub ochii mei. Ian

planisfera pe care a visat atatea ceasuri. Cifre. Linii trase de mema lui

www.digibuc.ro

toate ple-

45,

cand din acela.1; punct : Bucure0i, catre rasarit. Vepicul ademenitox rasarit I Una ce ciudat raspunde intocmai din linii caii ce-a urmat-o in Octombrie. Daca izbutea, Dan ar fi fost cpimul vimilor. Faima lui Cu. fi incercuit In urma ad globul. Era un copil cand a metzgalit aici.

a totu0, dac'ar fi avut putin noroc I a

totu0, cata glorie pentru tara lui dac'ar fi parcurs cei 17.500 de kilometri, distanta Bucure0i-Madras-Melburn, fara oprire... Ce jertfe, ce vointa neclintita, cata inIlacarare i-a trebuit pana sa-0 vada Index0t pasarea argintie sclipind 'in soare, pe aerodrom pasarea de otel 0 aluminiu cu care dorise inca de copil sa cucereasca lumea.

Amintirea lui sfanta sta marturie ca m'am straduit multa vreme sa-1 intorc dela

funestele doruri. Dar avantul lui In cele din urma m'a ca0igat. Daca izbutesc mi-a spus el odata vom face cel de al doilea drum impreuna". Dar fabrica a livrat avionul cu mare intarziere. Era sfatuit sa-0 arneine plecctrea la primavctra. Zadctrnic. El care a0eptase _

www.digibuc.ro

46

cloisprezece ani, n'a mai 0iut a0epta 61teva luni. Il inteleg.

Pentru ce s'a0ept primavara? Ii voi4 ie0 eu inainte ! Era schimbat la fat& Stralucea. Astfel trebue ca arata misticii cetnd le apare Dumriezeirea. ,

Totu0 soarta nu i-a iertat sali poata ct,

lina toata setea qe necunoscut. Nu i-a'ncja-

4uit larile fermecate din Marile Sudului, ostroavele fericirii ce le cuno0ea din härti ca 0 cum ar fi trait acolo. De câte ori mi-a descris raiurile viorii de finici, jugli 0 goia-

vieri, unde printre sboruri azurii de fluerari 0 de hulubi te intempind clanluind fetele aurii in pareo-uri inflorate 0 incununate de flori comatele bachante gct-

leele nereide ale arhipelagurilor... Cuno0ea denumirile petna 0 ale catunuri'or. Vla urmaresc acum mereu ca ni0e tainice chemari : Taapouna Mahaëna Fateorea. Parc'au fost botezate de pa-

sarile vazduhului. Parca numele lor nu poate insemna alta decat fericire, atett sunt de dulci. Numai in0ruindu-le scrii o mew loPee.

www.digibuc.ro

20 Noembrie, seara. Sunt ostenit. Une-. ori am simtimantul ca ma clatin de povarct Totusi nu incep sa scriu. A§,ept ,

clipa rara, clipa mareata de inirigurare, cand, razbit de o bucurie 0 de un chin ne-, firesc, çm sa §tiu ca pot incepe Prinsoarea cu Ursita. Vreau sa scriu cu extaz ori deloc.

Burnita s'a oprit. Am ie0t. catva timp

prispa. Lui i-ar fi placut aici. Infavrat îr mantia lui mare romantic'd poate, clag cu atat de nobile falduri ar fi plecat ca sa vada ca sa descopere ceva. Ar fi ramas ore intregi prin hugeagul desfrunzit din vale. Ar fi adus din indelungile-i hoina.

reli un manunciu de floli de camp tarzii infiotate de cea dintai bruma in gingasa bor gatire pentru balul verii acum sfargt, sau vreun sturz prins inteo capanga de-a lui Mc§ Panait.

Nu mi-e teama de strigoiul lui. riseste. Adesea'i surprind pasul de pasla i chiar scartaie scandurile. Uneori ghicesc ca rade i afaral ingana o miierlò

Parca e mai viu decat cand traia. E mai

www.digibuc.ro

48

gray, mai desavarsit. Niciodata nu mi-a fost atat de prezent. Dane, tu esti acela care traesti cu adevarat nu eu. Ai sa ma dud dupa tine, cu tine, dincolo de moarte, prin veacuri. Va trebui deacum sa renunt la intimitatea aceasta stranie adanca.

Esti atat de prezent incat sigur sunt ca daca te-as cherna, glasul tau adevarat ar raspunde. Dar nu voiesc sa cersesc mortil awn de viata. 23 Noembrie. Tot ce-am scris eri e copilaresc. Prezenta aceasta e rodul unei inchipuiri turburate. Fiinta lui intreaga s'a rizipit prin stihii. E vibratie. E unda. E raza.

Ora 6 seara. 0 luciditate draceasca. Sangele imi palpaie'n artere ca o flacara nerabdatoare sa devie valvataie mistuitoare. Gandurile turburi s'au risipit. Nis-Ho Intrebare, nicio nedumerire nu ma mai chi-

nueste. Nu ma mai supara contigen;ele. S'a facut in mine o liniste mare

o genune de lumina unde suera cuvintele. Ganduri ma strefulgera. Sunete ma leagana. Mi se

www.digibuc.ro

49

involta parcel in suflet o floare de azur stralucitoare. E clipa menirii mele. Clipa chemata cu atetta sete Acum pot acum trebue sa scriu. rktr genie portita dela prispa. Ce-o fi voind mo Panait ? Pesemne aduce gazetele i painea dela ora. E plecat de eri dimineata.

(Randurile ce urmeaza sunt ated de in-

curcate, scrisul atat de nervos incett ai putea crede ca sunt scrise de altcineva. Unele cuvinte nu se pot desluvi). Ce ma face sa notez in acest caiet cela

Intamplate aseara? Poate dorin:a de a (cuvinte necitete) sufletul. De a-mi dovedi rnie-Insumi ca nu sunt Inca nebun de vreme ce înir subiectul, predicatul i obiectul. Trasura vine ctbia peste un ceas. Am

sa scriu pana ce va sosi. Apoi (cuvinte) scoartele se vor aprinde mai anevoie dar heirtia se va mistui Indata. Ce chin poate fi mai grozav ca acela de a nu-ti putea defini tie insu0 (cuvinte necitele) un- adevarat cataclism spiritual. 0 prabuOre In

neant. Venlc mi va sta dinainte titlul In 4

www.digibuc.ro

50

litere de un deget ce brazdeaza in tot la'ul prime pagina a ziarului : Aviatorul Dan Pelu traieste 1 Singapore 22 Noembrie... 0 corabie indigene( a descoperit pe o insula coraliana... Numai un orn care 10 cite§te osCindirea la moarte poate sa fie cuprins de asemenea panica. Inca nu inteleg ce s'a intamplat cu mine. Inima mi-a incremenit. Vazemdu-ma, ca ma prabuesc pe scaun, cu ochii atintiti in caiet, wade pe pag' na . alba scrisesem doar cuvintele Capitolul inteci

nedumerit mo Panait m'a intrebat

cu sfiala de n'a murit cineva... Nu dimportivii i-am raspuns. Doar un strigoi a murit. Glasul meu i s'a parut pe semne atat de ciudat 0 vorba de smintita, ca m'a pri-

vit lung, a iale 0 disprer, apoi a ie0t binivr.

www.digibuc.ro

OIMANA IAZULUI (portret de strerbunic)

www.digibuc.ro

Britrdneta, vecincl Joubert

Abia mistuit dintr'ai sdi a

i

intrat in

poveste.

fl apucasem bdtrânel, stranepotii lut, insä nu tinem minte de-a-lungul copildriei noastre Conu Mache sEr fi 0 www.digibuc.ro

54

tcdna ce ni s'a lamurit trarziu : 10 canea pa-

rul 0 mustatile, viata toata s'a scaldat la garla 0 zilnic a urnblat pe jos o suta de minute. Numai firea ii da pe fala cmii. Se facuse tednos ; vorbea in dodii ; nu se mai avea bine cu nimeni 0 nimic afar'de multele-i tabieturi 'in a caror tovarasie inde-

lunga sa bate:mete curiea ca un ins incantat. In atettea randuri i-am auzit nepotii po-

vestind pe'ntrecute una buna a lui nenea Mache", ca m'am dedulcit la toate acele amintiri. Mi-a casunat sa rechem ciudatul chip al unchiului-mare, ferches totdeauna 0 tantos in mantia sa cea visinie, cu jiletca incheiata_ in nasturei de opal, carfita de ametist la legatura 0 vestitele-i botme cu sceirt&itori, ce ne minunau. Dinted sa-mi ingaduiti sa redestept vre-

mile cele albe ale tineretii sale, trecuta toctta alaturi de o sora, Ancuta Corbeanu, la conacul din Mojreni, când ispravile 0 nastrusniciile lui buimaceau o lume intreaga...

Prin ce vreme s'a 'mplantat el acolo, nu se stie bine. Poate prin leatul acela de www.digibuc.ro

55

aur pentru Romani al venirii Domnitorului Carol Intedu. Dela Moireni, spun unii, a'n-

tins o goana cu iutii lui telegari pema la Golesti uncle Principele facea popasul serii din 9 Mai. Pentru un regalist Inflacarat cum era Mache Dobrogoste a fost o zi su-

blima. Mai se spune ca se Inscrisese de foarte temar in partidul Albilor", Indata ca

se înapoiase din strainatate, dupa moartea parintelui sau, Istrate Dobrogoste, Caminarul. Intrase la Albi" si din aplecare si mai ales dintr'un simtimemt de dragoste pentru capul lor, Lascar Catargiu, var indepartat cu el. Cemd junele pantalonar" s'a pomenit cu mosioara dela Grindesti si cu nitel chiag, ultand de memuitul inva;dturii, s'a pus pe ucenicie politica patimas,

ca'n tot ce facea. Fratele lui mai mare, Iancu, care luptct de mai multi ani In aceiasi tabara, se pricopsise c'un Caslerat general", slujba de raspundere grea pe acele vremi de restriste financiara.. Si i ea'nfundat curand.. .Fost-a vemturatic ori razbunatu-si-a pe demsul vre-un politician din Opozitie ? Pe semne ca si una si alta. Oricum, cemd Rosii" vin la putere D. gasesc vi-

www.digibuc.ro

56

novat. Iancu alearga la frate-sau rugetridu-1 sa puie Grindestii ze'dog pentru el petnä la

judecare. Mache nu pregeta. Totul insa e zadarnic. judecata hotäräste scoaterea la mezat a mosioarei chezase spre a despagubi Statul I Albii" primesc in acea zi o maeastra lovitura... lat.& cu putine vorbe, dece el, care avea

totul spre a trai in tihna 0 belwg, la casa lui, a ajuns de tern& boier seapatat, be-Wind usile pe la neamuri.

Dar in pervazul larg al usii conacului de la Mojreni il intampina chipul voios al Ancutel.

Multi chiar s'au mirat ca detnsa tocmai, care nu dovedea cu posidicul, 10 luase be. lea in cap pe copilul ästa mai e de Macho,

mai nebun deceit cei sapte diavoli" qi dumneaei.

Conacul din Mojreni de pe o magurt% stapanea ca un foisor mänoasele plaiurf ct!e Prahove. Dinteti iti pare toata casa -un cerdac. Nu te dumiresti pe unde pot fi. incaperile. E si minunat cerdacull Valuri

www.digibuc.ro

57.

de verdeata se revarsa de pe coperisuri, se ridica dela temelii, perdeluind tot parmaclacul, dând locului racoarea unei pesteri.

Când ii sui treptele trebuie sä te pled pe sub vitele gherdapului vegetal. Apoi sa-ti croiesti ochiu prin caprifoiu si zorele spre q te putea desfata din plin de privelistea mo-

siei, cu hotarele sale de nuci batrani, deternându-se lin Gate prundurile garlei ce

licare ca o bräcea de serasir pe geana campului. In umbra cerdacului, balsämita, se trece mai toata vremea anotimpului frumos. Acolo isi infloara coana Ancuta izvodul, isi intinde pasientele. Acolo auzi, in tot lunqul dupa-amiezelor de yard, rapa-, iala tablelor, cu vorbe Sarate si hazurt cand n'are conu Mache piatra" si când pa pa Stefan o tine numai in dusesi" ori când se intoarce zarul si intra Sfintia Sa. la gherase", &Ind numai epiecuri"... Dupa asfintit toata lumea intra, pentru crrib, in Salonul Mare". Sburdalnicia, agerimea din timpul zilei se domolesc sub molcoma strälucire a lämpii. Capsoarele copil, bor se balabanesc somnoroase, alcatuind boieroaicei vrednice si fara cusur o galesa

www.digibuc.ro

58

cununa de har. Salonul Mare" are Infativarea aspra: vepnic Intunecos, cu sofale bo-

gate pi largi, pe pdreti cu grele covoare brazdate de hangere Incrucipate, cu masutele cele joase batute In sidefuri. Peste toatá risipa aceasta rastiriteand e ráspdndita o Irnbelpugata mireasma prin care se Ing&na balsamul lemnariilor vechi c'un parfum tainic de sulfina. Mirosul de odinioara nu s'a irosit In cugetul celor care l'au sorbit, In copilaria lor; pi azi, cand ei II adulmeca pe undeva, chipul li se Insenineaza pi ii auzi poptind: Miroase ca la Mojreni..." Din arnintirea de parfum le rasare atunci dinainte falnica Incapere, cinele cuminti, Incemtatele locuri pe unde doar o movild a ramas cuprinsa de amarele miresme ale boziel. Conacul din Mojreni ce afar'de cerdac 0 Salonul Mare avusese dinted numai doua

latacuri, an de an s'a 'ntins cu felurite ndmestii, pe masura ce creptea pi familia Corbeanu. Conu Mache capata doua odai bune deasupra popronului de trdsuri, pi, fara Indatoriri, mai toate drepturile unui adevarat stapem. Soarta II despagubea de pier..derea Grindeptilor Intemeindu-1 tartor acolo

www.digibuc.ro

5 9'

uncle sora lui II poftea drept mosafir. Si n'ar

fi fost chiar un rau daca el n'ar fi avut cusurul sa vada tot pe calup mare... Pentru acest cuvetnt ii displacuse dintru . inceput priveli0ea parcului dela Moil-mi. Sadit de raposatul sot al Ancutei, Alecu Corbeanu, 4::ta numitul parc implinea vre-o cincisprezece ani 0 se intelege ca denumirea mai mult de viitor se lega, ca pe atunci era doar un cretng de arbora0 subtiiori 0 dalbi ca sfintii din icoane. Coana Ancuta cata la detn0i ca la copiii ei; in ulmii, carpenii 0 salcetmii aceia mai staruia ceva din sufletul raposatului. Nenea Mache insa se plictisise de incetineala cu care ei cre0eau, 0 catre sfetr0tu1 iernii, intelia ce o petrecea la Moireni singur cuc, aw cum aveau sa-i treaca cele vtizeci cede a mai trait, se hotarl sa puie ferastraul in cretngulet spre a-1 intineri, de0

alt cusur n'avea deceit- ca era prea temdr.: Incalzind pentru el singur casa intreagEt, terminase lemnele, 0 era memdru ca facuse dintr'o miFare cloud treburi bime. Dar cemd purcese imprimavararea peste tot locul, in parcul din Moireni iarna zabovea

www.digibuc.ro

,6 O

precum in ograda urimului cainos din povestirile lui Wilde. Iar el se preumbla zilnic printre copäceii cei schiloditi, ca gadele Intre mucenici, sau, cocotat pe un scaun, cerceta cu lupa trunchiuletii retezati... Nicio piciaturä de metzgä! Nicio nädojde de viatäl

*Si se apropia vremea când avea sä soseascä Ancuta! Era mai dosäclit din zi in zl.

Pierduse orice nädeide cand, intfo dimineatä, un mugur s'a ivit... apoi altill Null credea ochilor de bucuriel Neamul Dobrogostilor va fi poate de mul-

e vreme stins cänd cei cari sträbate-vor pädurea bätremä din Mojreni se vor mira et toti copacii au o curmäturä In jurul tulpinei, mina märturisind pätania vestitei -gextuiri din tinerete...

Dar timpul reInsufletea incet, incet co pacii, 0ergea supärarea Ancutei, säclea planuri noi in cugetul nestelmpäratulul Mache. Ii abätu atunci sä facä o moarä. Nu

se putea impäca el cu gelndul cä o mo0e fare"( moarä este o mo0e1 Surorii sale ii toca

numai stävilar, grindei, crivac, prisnel 0 www.digibuc.ro

61

capistere 1 Nu-i pacat, Ancuto sa se piardea fara folos asa binecuvântare de garla? Vezi tu, moara e inima mosiei. Si unde pui ca ei nu-i pasa de grindina, de prea ploios, de prea secetos... Eil de nu ma mânca fript Iancu, cede nu faceam..." Bine Machel" se otarea atunci sosi ce-ar'sa-ti macine moara dara-sa, ca-i seceta?... Vant?... Mie nu-mi indruga verzi si uscate daca nu te pricepi 1" El se departa bombanind. La masa tacea

malc, cate trei zile in sir. Isi ocara nepotil pentru toate nimicurile. Vailindu-1 asa incainat ea isi lua seama in cele din. urma si se hotari sà1 faca moara cu el in tovarasie, el adica iazul si ea moara. sa vedem" spunea, ce isprava vom facel" Dar cu iazul era mai anevoie decurn cre-

zuse. Apa Oriel trebuia intoarsä la vreo doua sute de stemjeni in sus, ca sa fie scoc bun; apoi reistoaca, Intariturile.... 0 suta de brate munciau, si treaba parca sta pe loc Doar gologanii curgeaul Spre norocul lui, in primavara anului a celuia, 1871, prin luna Martie ,au venit Albii" la putere. Varul Lascar, Presedintele

www.digibuc.ro

-62

Consiliului, II numi subprefect 'in Prahova.,

Atunci curat ca i-a venit lui Mache apa la moara... In vreme ce coconasul sta tolanit intr'un umbrar, priveghind, chipurile, lucrul si zi&Ind din flaut, cu cochii intr' aiuri, moara se .

inalta sub puterea parc'a unei vraji. Dupa o saptamCma a'nceput sa ciuruie aurul cel curat ce avea sag grarnadeasca coana Ancuta 'in scrinuri...

moara mai huruie si azL Nenea Mache, sub umbrarul sal, cuggta cum sa se lepede mai de graba de gloabele si de daradaica Ancutei; ca doar n'avea sa-si faca astfel inspectiile, sag Dada toata lumea 1... Ii trebuia un echipaj vrednic de un subprefect. Nu chibzui mult. Trimese in-

data un samsar peste granita sa-i cumpere la vestita herghelie din Mezoeghesi o pereche de armasari arabi de Hedjaz pe cari ii vazuse mcanzoci cu certiva cmi mai in urma la Expozitia Regional& din Craiova. Ca sublocotenent de cavalerie ce fusese In ar-

mata, ii placeau caii si se pricepea Indectjuns. Inca de pe atunci pusese ochii pe manzulatii ceia galbeni, de soiu mare, biro

www.digibuc.ro

63

cumpaniti, cu ccipete patrate, nari de leu ochi vioi, catifelii, de vadana. Visase sa-ì poata dobetridi odata... Intr'o vreme aflä

cä Bratianu voise sa-i cumpere tanarului. Domnitor, Care ins& aflând despre dorinta dregatorului sau, ii zise cet-I sunt mai dragi

dead armasarii arabi cäluii plaiurilor rometnesti ce-L adusese inteo goanet de pa veste dela Turnu-Severinului la pa:atul Su din Bucure0i...

In timp ce samsarul gonea spre Sibiu, "Mache se ducea la vestitul caretas din Precupetii Vechi, Tase Dudeanu, cerându-i de poruncealel un faeton ca'n basme". Pe Ffs,'elari cumpara doua remduri de tacermuri fez ecate in argint, iMpodobite cu tot soiul de alamuri, zorzoane i canafuri; haina de catifea vizitiului cu ceaprazuri i fireturi aurite ; codariste purtand pe un hiel, sapata, pcdura Dobrogostilor.

Cand sosira caii, nenea Mache uita çi moara si table si flaut i mai toate cele pamemtesti 1 Era cufundat in feridre si in cartile de ipologie. Intr'atelt chiar Il buimadse

www.digibuc.ro

t4

pe papa $tefan cu anatomia cavalina ca bietul paroh mai mai fusese sa se impiedica de o enartrosa si de un pterigoidian, iniin temeiul sluibei 1 lueste Doamne 1

Când zici mata, Coana Ancuta, c'ar sa-i treaca si toana asta ?" Niciodata, Cuviosia Ta, niciodata I" clatina clemsa capul, arcuindu-si buzele in jos. E boala fara leac..." Vorbind asa In taina cei doi priveau cu

ingrijorare din ceardac cum se muncea toata argatimea sa inhame armasarii cei spaimosi ce umblau numai in desghinuri, jucau in sleauri si bateau pamantul.

Vestea se raspemdise repede prin satele invecinate, si, In ziva aceea, de-alungde drumul Ploiestilor se adunase toata suflarea de prin meleagurile vecine ca sa va-

da smeii boierului"..., femeile cu me= la gura, a minunare, barbatii cu palaria pe sprânceana, a bizuinta. Celor care sedeau ingramaditi dinaintea portilor li se paru o clipa ca zapciul pregeta sa se urce pe capra. Insa era prea tart:1u ca sa mai dea indarat. I-ar fi crapat obrazul de rusine. Cam galben la fata in-

www.digibuc.ro

65

vfaca haturile din mana argatilor si pomi. Cand pe dinaintea tuturor au trecut sirepii cu narile in vent, nechezand 0 ardicand copitele de doi coti, iar inteun vartej 4ile pulbere li s'a aratat zapciul opintinduse din rasputeri din calcaie in tablia trasu-

ridi ce salta peste hartoapele drumului ca un buluc pe povoiu, ciuruind scantei dupa roti, atunci un fior de groaza strabatu toata multimea si muierile se incruceau... Din goana pardalnica ce vrand nevrand intinsese pana la Ploiesti, Mache se inturrix in chip de fat-logofat coborit cu praleii lui din negurile basmului, dar si daulat, cu palmele sangerate, cu piedecele tocite 'Dana la muchie I Nu-si pierdu cumpatul: puse armasarilor zabale mai sdravene si, cum nu se bizuia nimeni sa se urce alaturi de el, ingreuna trasurica cu cativa saci de nisip, se

puse zilnic sa bata cede vreo doua poste pentru ca sa-i moaie nitelus". Prinse mare slabiciune de ei. Poftea lume la Mojreni inadins ca sa se faleasca cu ei. Erau si vrednici, ce-i drept, de toata lauda, lc* in piept, CIA grebenul inalt si uscat, drepti 0 scurti de sale, frumos prinsi in de5

www.digibuc.ro

66

wrturi, cu spata 0 iile muchiuloase. Pe sub inveli0.11 de atlaz al pielei se izvodesc vinele ca ni0e funii bine instrunate. Dintru Inceput el le facu un grajd nou, la loc ferit, cu u0 largi de un stanjen; cu podina povar-

nita din caramizi; cu stanoage captuOte. Nita, vizitiul, neincumetandu-se sa vada de aFk balauri", se facu stapanul vizitiu 0 randa.... Se scula 'Dana 'n ziva, le ranea, Ii tesala, le împletea percica 0 cozile, le masura obricarita de ovaz. Dupa drum, cat era de subprefect, 4i sumetea manicile 0

pune-te boierule 04 sumuta, toarnd pe ei galeti de apa, freaca-i cu omoioqul, cerceteaza-lle armii 0 chi0ta, unge-le copitele 1 Nu se ducea la culcare pana nu punea paturile pe ei. Se topea de dragul lor. Nu mai avea somn. Il calcau prin vise talharii : atunci sarea din a0ernut, buimac, ca la foc.

tragea halatul pe el, 0, ca un strigoiu, se strecura bin4or spre grajduri, cu pistoalele intinse. Numai cand ii auzea molfaind de temeiu, foraind domol 0 vanzolind capestrele, a bun traiu, Mache se lini0ea. Totu0

nu se Indura sa plece. Se awza acolo, langa et, sorbind adanc mirosul stifos al

www.digibuc.ro

67

grajdului c,9-1 aromea ca afionul. Uneori ar-

gatii ii aflau dimineata dormind pe vreun -dollar, cu pistoalele la capateriu...

Mache te-au smintit paraleii tai r 11 mustra Ancuta.

Dar el nu se sinchisea de acarele ei. Alte ijriji il, framantau.

I se rupea Mima eare sa-si prapadeasca armasarii si faetonul pe asa pustiite drumuri... Pe atunci 10 puse in gemd sa faca,

in viitoarea guvernare a Albilor", o so_.ea mai strasnica chiar decert a lui Kiseleff.

Prilejul sosi curand, prin 75. Mache era iarasi, negresit, subprefect in Prahova. Chibzui atunci sa traga sosea mare din portile conacului, prin lanurile coanei Ancutai,

p&na 'n pragul morii. Un asemenea plan era, se intelege, peste masura de greu de implinit, cel putin in cett privea invoirea An-

cutai. Nu stia cum sa aduca vorba despre planul sau. Dar inteo zi, la cafeluta, adulmecemd ca sora lui se afla in du0 buni. chir Mache rasucindu-si mustata si privind intr'aiuri trase cel dinted ibrisim la ceea ce-1 framânta :

www.digibuc.ro

68

i ce-ai zice tu, Ancuto draga, de un drumulet de aicea pana la moara... 0 plimbare dumnezeiasca..." Coana Ancuta crezu intai ca el glumeste, dar cemd lua seama ca vorbeste serios se supara rdu de tot : Auzi dumneata I drumulet prin porumbistile mele 1 Doamne, 1

cand o sa te coci si tu la minte 1

1 1"

Dar ceapcan cum era si obisnuit sa capete intotdeauna tot ce dorea, Mache nu se da batut. Mereu aducea vorba cu umbra... perspectiva... oamenii platiti de Carmuire... si pan'a creste parcul mare... Sa nu mai vorbim de parcl" ii tdia vorba coana Ancuta. In cele din urma precum se si acceptase, o indupleca: Poftim, fa-ti si sminteala asta, dar sa nu-mi mai vii cu alte pantazii c'o sa fie degeaba 1" Din trasura, plecand la bai, ii mai spuse :

Mache, sa nu care cumva, ma auzi, sa fie mai lat de un stanjen 1" Ai cuvantul meu, Ancuto",

se ju-

rase dansul, cu drepta rasfirata in dreptul mimii.

Dar in aceiasi zi trimise pomojnicul cu fir-

www.digibuc.ro

69

man ca toata suflarea din comunele Coltqti, Grindesti O. Moireni sd iasa, dimineala viitoare, la ctngaret.

Treaba merse repede de tot. In cinci saptamani pe sfoara de mc*cara se lunga gogeamite sleaul de drum, lat de 12 stanjeni, lung de peste jumatate poWr, batut, santuit, pe margini cu razor si cu lastari de plute.... Atat de alb era si drept ca-ti parea, privit din ceardac, un stalp de tibisir sprijinind In capatul sau cel subtiat, ca pe un chivot, moara boiereasca.... Drumuletul" ce inghitise o buna parte din tarlalele coanei Ancuta Corbeanu a fost dat folosintei obstqti cu mare alai, fanfare si pocnete de biciu, fiind de fata Domn' Prefect i Dom' Ministru de Lucrari Pub lice. Dar drumul cel

mare trebuia pazit, ca sa null prapacleasca vitele sau copiii; si nu era lesne de priveghiat o cale de peste cinci mii de stanjeni... Atunci conu Mache cumpara un ochian de toata frumusetea, pe cracane de alama, si Incepu a-si trece ziva In ceardac, cu barbia In palma, cu coatele pe genunchi, cu owww.digibuc.ro

70

chiul la ieava lunetei. Se intelege ca aceasta putere vizuala nu-Si 1ndeplinea menirect decat cu ajutorul celei executive. Mache o-

randuise tot spre a-si duce 1nfaptuirea la. bun capataiu. La cativa pasi de ceardacul schimbat Intr'un observator sedea Increme-

nit un gubav de calaras-cu-schimbul, cu ochii mereu la stapan. Alaturi o gloaba cu tarnita pe spinare se scutura intfun roiu de

muste, intinzand gatul la buruienile din marginea casei. Cred ca nimeni nu-si amin-

teste de Mojreni far' de acele cloud fiinte ce pareau 1ntruchiparea vesnicei iobagii omenesti... Atunci cand boierul Incepea sa dea semne de neliniste, romanul 1ntelegea ca negresit ceva i se ctlicise In istroment", iute Isi deslega martoaga si astepta, smirna, porunca zapciului. Tanase 1" Porunciti, Coane." Dincolo de putul lui Enache se misca c dihanie... Daca-ti scapa, carcera te mananca 1 }laid' 1 Ai. venit ? 1"

Vorbele astea 11 inghetau pe bietul ostas

care nu stia nici de va ajunge, dar sa si fi venit. Se arunca pe cal, 11 punea la trap ct.

www.digibuc.ro

71

nevoie bu0ndu-1 cu pumnii, stricnindu-1 cu capetele detrlogilor, ca un, zanatic. Cei de la conac traiau clipe minunate de incordare. Copiii se faceau salbatici : baietii se luau la trânta, fetitele 10 daparau coadele. Mache se lupta cu ei mai abitir ca un pusnic cu haita duhurilor necurate, 0 isbutea sa-i alunge de lemga ochian cu aghiasma de scatoalce, din cele rupte de-a-dreptul din raiu. In asemnea imprejurari mai in-

totdeuna punea mema pe ochian Paulina, ca era iute de ghiare, rea de gura I 0 poreclisera Sgatia" i nu o iubea nimeni. Când

halalaia se mai potolea, toti se adunau iara0 in jurul ei : o imbrânceau feSgatio, Sgatio", titele, spune-ne 0 noua ce vezi, i-ti dam cinci parale I' (De altceva nu tia). Dar Sqatia, socotind pe semne mita neinsemnata, sta cu bratele ridicate vrajitore0e. cu degetele rasfirate 0 carligate, Ilierecrid numai intre dinti chiar ca puiul de, ,cape... Cemd nenea Mache rostea cuvemtul fer-

mecat Gata", 0iau cu totii ca Tanase a pus mema pe dihanie. Se pornea atunci un joc diavolesc in jurul ochianului ce salta 0

www.digibuc.ro

72

el ca vräjit in cele trei picibroange, spre spaima stelpanului care trebuia iara0 set imparta din aghiasmä... Nemernicilor 1 Imi präpäditi luneta 1" Dar bazaconia nu se terminase; urma jui,

decarea 0 pedepsirea vinovatului la care nu se cadea sa stea de fata copiii. Se ascundeau, 0 era nou prilej de ceartei pentru pde inta celor mai bune ascunzatoare.

Tanase sosea in trap me-aunt tarInd de iacaoa camä0i vreo cioropinä care se sbatea si se caina, parc'o ducea la teliere. Asta-i talharu, boierulel " se ros-

tea Tanase, rotind ochii de Ode. Iac 'a rupt o nuia din plute". Elei 1 baragladina dracului I te invat eu set-mi präpade0i copacii 1" ameninta cel care retezase intreg parcul Ancutei. -sa i-o rupi pe spate, Tanase, ca se't afle tot neamul cioresc ce päte0e cine-mi atinge §oseaua.,." Uliuu 1 ... ma omoa... raael bo... ie..,

ruuu!..." racnea becisnica pe ccand din ceardacul nalt Conu Mache Dobrogoste, www.digibuc.ro

73

tapciu de Prahova, cu doua degete prins subtioara, numara cele zece de el legiuito lovituri de nuia pe pulpele aramil ale vinovatei.

Iata prin ce minune au dainuit lastarii lui

nenea Mache, ajungand plutele falnice pletoase ce (*ern ctzi umbra lor viorie pe toata Ca lea Zapciului". Insfar*t avea un drum vrednic de echt-

pagiul sau, pe care sa-i mai oboseasca paraleii". In toate zilele, sub amiazi, §i ccand avea chef §i cand nu, intindea o goana petna la moara. Cand Ii inea o singura zi nescotA din grajd, incepeau sa necheze, sa boca. neasca din copite, sa smuciasca de capestre, aw fel ca oamenii se temeau c'au sa plece cu grajdul dupa ei. Conu Mache mai luase obiceiul, toti anii, pe la Sanziene, inceapa baile la iaz, Se scedda potrivit unui tipic ciudat, dupa povetele negreOt citite prin cine-§tie-ca carti neguroase. Priponea armasarii sub url vppron, se desgolea In tufar4, intra drept la

www.digibuc.ro

'7 4

bulboaca, se incujba catva timp ca un cariatid sub navala spumoasa a gherdapului. Apoi se lasa innot mai devale, la taina apei si, prinzandu-se de vreo funie plutitoare de losnisor, se da afund /Dana la barbie, stand asa nemiscat, doar cu nasul pe afar& 'Dana ce-1 razbea dardetiala. Numai atunci iesea,

se imbraca intr;o clipita, alerga o bucata de drum cu armasarii de darlogi, in trapul lor Intins, sosea la conac hamesit si a-Imând ca un lup. La iaz o cunoscu pe Zamfira. Era inteo dumineca. Dupa obiceiul sau conu Mache sade nemiscat in gall& Deodata zareste mai la va. le, dupa cotitura, unde-i malul mai tufos, o

romanca inalta, trupesa, frumoasa ce se pregateste de scaldat. Ea se uita primprejur sfioasa ca o ciuta iesita la luminis. Dar moara sta, e sarbatoare. Doar niste sturzi se sburatuiesc pe sub frunzare. Cand 0 cand o cobilita strabate seninul ca insasi o licarire intrupata a apei sclipitoare. Fata isi netezeste soldul si sanii tepeni, a infrigurare,

www.digibuc.ro

75

ca si cum mai ar intra si mai s'ar razgLridi. Isi inalta bratele deasupra grumazului gales plecat, isi strange cobelcii cei aramii, lasandu-si povara trupului pe un singur cal-

caiu, celalalt abia daca atinge prundul... Ca si Anadyomena cea zugravia de Chas sériau, toata unduire, leganare, ademenire, inchipuind atat de minunat tainica ingernarare dintre fiinta elementului nestatornicsi firea cea femeiasca... As crede ca in clipa aceea fantelui care sedea pironit in tainita cea ghetoasa cat pe aici sa i se despice laba piciorului, sa i se aluneze nasul, sa-i mijeasca doua cornulete de tap_ Se intoarse acasa nauc. Meinca pe fuga.. Fuma tot mai mult. Se facu posac si tafnos. Alerga la moara de cede doua ori pe zi. Se . intampla sa uite uneori de hrana armasarilor i Nu auzea ce ii spuneai. Se plimba. Visa. Sub seara se urca la odaia sa, si, asezat pe pragul ferestrei, canta din flaut. Ahturile

melodioase se raspandeau prin amurgul cel 'vesnic senin ca stoluri de fluturi aurii, viorii...

Co ai, Mache?"

il cerceta mai in

www.digibuc.ro

76

gluma, mai In serios sora lui. Parc'ai fi amorezat 1"

Cum de nu ! Na, c'ai i brodit-o 1" Dar intr'o dupa-amiaza pe când el prive-

ghiaza- calea", degetele incep sa-i joace pe teava ochianului. Sare de pe scaun, smulge darlogii din mana calarasului, se ttrunca in a haiduceste si se face nevazut. Coana Ancuta pricepu atunci c'a brodit-o"...

Haida deh 1 haida deh 1" mormaia ,tot mai rosie In obraji, miscandu-se de colo pana colo, asta-i pune varf 1" a la urma urmei, Coana Ancuta, ce erd de mirare ca fratiorului matale care sedea intfuna la tara singur singurel i s'au aprins

talcaile dupa o fata ochioasa i nurlie...? Asa pe semne te-ai socotit i dumneata, In

tugetu-ti limpede, când, In seara ciudatei intamplari, ai dovedit atata Intelegere. Chiar ziva viitoare la Mojreni se auzi d veste neasteptata : pe morarul Neacsu Il luase Cocoana paznic la curte, iar de mozar ci-ca tocmise pe Florea Cheraplesu, din www.digibuc.ro

77

Coltesti, al de are o muiere frumoasa nevoie mare, Zamfira... Cum suna invoiala dintre stapana Mojrenilor si morarul cel nou nu stia nimeni. Una din indatoririle acestuia insa s'a dat pe fatá

dintru inceput. Zamfira incepu sa vind cam des pe la curtea boierilor cu bardacuta de smântâna, cu legatura de oud, cu cosuletul le mure. Intra pe portita dinspre livada de meri. Mergea mândra, leganându-se nitel din solduri, si când Il zarea in

pervazul ferestrei pe Mache care o pândea, Zafiruta iutea pasul trimetându-i solie un prelung zâmbet cu draganele. Era numai sclipiri. Parca toata floarea fânetelor se aninase de zeghiuta-i infiratä, de iia cea de inisor urzita in amici negru si ros de catrinta incretita, cu alesâturi de beteala. I se batea pa sold ciucurii betelui bine strâns peste mijloc.

0 muscata sclipea ca o podoabä in parul laut si sclivisit ce i se mladia unduios de ambele parti ale fruntii, pe la coada ochi1o7 micsunii, si se lega pe ceafa, sub coltul aim-

birului de atlaz, dupa portul de acolo intr'un conciu mic gatit cu cordica".

www.digibuc.ro

18 Cu timpul Zamfirata se dovedi femeie ispitita inteale dragostei. Stia sa-si facd mierluitor, sä furiseze cand o privire ahtonica célnd una tanguioasel, s capete tot

ce dorea. i poate ca Ancuta s'a slujit de nadele si de colachii Zamfirutei spre a-si hotari cerbicosul frate sä vanda armasarii, sa-si cumpere doi 6:114 cuminti, ca tout&

lumea sa se poatä plimba... Caci pe atunci -Mache se invoi vânda, i cumpdrei o pereche de roibi frumosi de tot. Coana An cuta i copiii se despdgubeau Insffirsit de -vremile crvane ale Smelloel Mai In toate zilele se ardta acum prm sat trasurica ticsita de lume, cu Nita pe caprä. Se mai schimbase ceva : de unde inainte

toata grija lui Mache era sa-si mai osteneascd armasarii", azi, pe dindoasele, se lot ingrijura seft nu-si omoare roibii"; i poruncise ca dupti fiece drum sa-i tie ziva viitoare la grajd, in celt de mult ce se ingrosaTa copiii i-au botezat Pepenii".

Se intelege ca, afar' de vinderea Smeilor", Zamfiruta capatase i alte hatâruri -de la iubitul ei. Ii cumpara la Bucuresti cämasule de atlaz, ciorapi de mEttase stave-

www.digibuc.ro

79

zii, parfumuri aprige, tof soiul de marafe7 turi dintr'acestea de care se slujesc desfranatele Bucuretilor spre a piprea buiacele

lor petreceri. Cat despre bani, morarita sdrumicase repede bruma de galbeni i de ruble ramasa de pe urma armasarilor O. a zapcialacului. Totdeodata avea grija O. mo-

rarul sa nu-i pagubeasca stapanii prea putin...

Pe semne insa diavoloaica 4i gasise vreun marghiol prin apropriere i incepuse sa mai greasca drumul conacului I Cand Mache afla despre asta, p4cat de zulie, a-

lerga la morar i-i ceru socoteala de purtarile Zamfirei styigand ca daca nu-i in stare a-vi pazi nevasta se poate carabani îndata, O. ca n'are nevoie de magopate pe mo0e 1 Morarului nu-i venea de loc la merechez sa strice aw chilipir de cadr4ie, de pandoliile Zamfirei, i cred ca'n ziva aceea

romanul nostru avu grija sa se =I adevereasca Inca odata stramowasca zicala ca femeia nebatuta este ca moara fieferecata. Dar ca sa se poata bizui ca Zamfirei n'are sa-i mai vie gust de haimanit, omul nostru chibzui s'o petreaca chiar el de acum Inain-

www.digibuc.ro

80

te pelna la conac. Venea cu ea agaie, se a-

seza la bucatarie, cu luleaua 'n gura. cu ulcica de rachiu dinainte, i uneori 2 fura sfetntul asteptand.

Dupa cum daruia Conu Mache lui Chera-

plesu tutunul cel datator de rabdare, tot asa, spre a-1 Imbia la mai multa nadejde,

fiindca Rosii" se asezasera parca pe vedintr'un gand sarat de om subtire li trimise intr'o zi varul Lascar o prea frumoasa lulea adusa dela Istambul si douasprezece cutii de tutun super-lux", din acela cu iz de anison si miere. Luleaua era inchisd intr'un calaf de saftian, pe o pernita de macie I

tase, ca un curat giuvaer. Imaneaua e de chihlimbar samaniu, vasciorulsi ciutura din spuma-de-mare. Odorul închipueste un culcus pe care o micuta Leda de fildes, desple-

tit& soarbe sarutarea pardalnicului lebadoiu care Ii acopera genunchii cu aripele. Era coplesit Mache de gluma minunata a varului, si uimit mai ales de asemana7 ea dintre iubita lui Joe tolanita pe lulea si Zamfiruta. Doar ca morarita era ca pednea

de rumena si Leda era alba ca artosul...

www.digibuc.ro

81

Atunci nebunul se puse sa traga cu sete din lulea cat e ziva de mare, tinand-o In varful degetelor, invaluind-o mereu Inteun nour de fum, bucurandu-se ca un copil ca ceas cu ceas micuta zeita de filde se tot arame0e 0 se tot spore0e asemanarea cea

ciudata. Dar se prigorira 0 plamanii lui Eol. Il lua cu junghiuri la inima, cu naduf. Cazu la pat. Coana Ancuta trebui sa ascunda fecioa-

ra de filde care mai abitir ca cea vie ii daulase fratele.

De cand cu iubirea lui, ii mergea vestea de crai mare, de me0er inteale dragostei, de cunoscator in leacuri de deochiu. Incepu sa vie pe la el tot lastaretul din imprejurimi. Mai slabii de inger, cei care se

clasera de ru0ne cu mireasa lor, alergau la clansul rugandu-I de leacuri. Cand fata era frumoasa, cand i se parea lui arzulie i flacaul cam bleot, nenea Mache ii da acestuia cateva cocolocte de miez Invelite in hartie subtire 04 trimetea la bucatarie sa le inghita, una cate una, la cede o litra de rachiu, atintind ochii la foc ki numarand intre fiecare pana la cinci sute... 6

www.digibuc.ro

82

Cemd maladetul i0 lua inapoi acasa femeia, ametit 0 vesel cum era, se pomenea vindecat, 0 nici nu lua seama ca boierul il dijmuise panel 0 la floarea de larmaita. Astfel Conu Mache Dobrogoste facea concurenta, in felul sau, celui mai cautat medic scamator al vremii, lui Dracea, cel cu panglicile...

Luceafarul sau politic apuse deodata, când nimeni nu se atepta. Era pe timpul unor alegeri vestite In care lupta politica, asemenea mai curcand unei batalii, se Incheia zilnic cu raniti 0 morti. Spre a nu-0 omori calutii In propaganda electoral& Mache mergea o zi cu ei 0 doua cu at Popii. Lascar Catargiu il in0finta pe

atunci ca flind In drum spre Sinaia avea sa se abata pe la Mojreni, pentru prânz, impreuna cu Aleaxndru Lahovary, Bolerescu 0 Costaforu. CaleaFa coanei Ancutai merse la Bungeti,

de po0a,

cale de-o jumatate

sa-i aduca pe simandico0i.

domni.

A fost o mare zi, mare in napaste.

www.digibuc.ro

83

PC1na la clipct plecarii, ce-i drept, s'au

urmat toate cu bine, macar ca la pretnz sufragioaica, buimacita de privirile de crita ale stapemei sau de vreo mija a lui Boierescu, scapase castronul cu salati. Coana Ancuta marturisea pe urma ca vazuse intr'astea un semn rau... Oricum, dupa multa vorbarie politica 0 dupa 0 mai multe linii

galagioase de ghiulbahar intre Mache 0 Boierescu, Catargiu pare deodata sa se trezeasca din vis, scoate ceasornicul, 11 prive0e Indelung ca 0 cum ar fi anevoie de citit, apoi cu voce solemna roste0e nelipsitul Calatorului ii wde bine cu drumul 1" Gazdoaia raspunde cu nelipsitele staruinte de metnere acolo peste noapte. Mache parca nu ctude nimic din cele ce se vorbesc. Ancuta se apropie 04 strecoara la

ureche : Ce mai atepti, omule, cct sa porunce0 sa'nhame ? 1" Mache se face stacojiu : Roibii mei 1 ? Niciodata 1 Vrei sa-i omoare ? 1 Sa-i Inhame p'ai popil 1" Sora lui nu starui. Stia celt de prisos ar fi fost. Dar când vizitiul trase la scara, 10 dori s'o 1nghita pamantul.

www.digibuc.ro

84

In hamurile cele frurnoase ce aterrnau ca rii0e sdrente se scuturau martoagele popii, cu urechile blegi, dewrturile adancite, cozile beacsite de scaieti. Cu palaria pe ochi, de ru0ne, Nita strunea ccat putea haturile, ca sa le mai salte capetele. In clipa aceea

de apasatoare tacere a sunat funebra 0 taioasa vocea lui Lascar Catargiu :

Nu cumva, draga Mache, drumul nostru de azi dimineata ti-a uds cealutil, din desavetrOta bunavointa pentru noi ai pus sa'nhame stafiile lor...?" Domnii se urcara in trasura, tacuti, timet teind tuturor un lunecos salut, dintr'acelea de campanie electorala. Trasura se urni

greoiu dupa multe pleznituri de limba 0 de biciu, in vreme ce la grajduri rasuna aechezul voios al roibilor ce auzisera zure galaii.

Din ziva aceea nu s'a mai pomenit la Moireni de varul Lascar 0 nici de Mache Dobrogoste subprefect de Prahova.

Nenea Mache se facu de pomina 0 in Razboiul de Neateanare, fiindca in timp ce bubuia tunul 0 0iierau vapnelele el se barbierea, se dichisea tacticos, ca acasa.

www.digibuc.ro

85

Astfel cetstigase pe langift Virtutea Militarift" si gradul de cdpitan cu o titulaturd de Cosmetic". Pe porecla aceasta U. stict toatel ostirea ; si a pastrat-o intre nepoti si strek-nepoti petna la moarte.

Pe nenea Cosmetic, cu toane si tabieturi, 1-am ctpucat la Samnicele. VeMduse de mult roibii, faetonul, ochia-

nul, flautul si chiar luleaua. Toata avutia sa era o pensioarei de cincizeci de lei pe luna si un dulap ticsit cu pusti, spade si pistoale aduse din Bulgaria. Imi aduc aminte ce't il suparase pe tata dintru inceput fiindca neputând vetri. dulapul In odaia cea scuncla tavanita cu grinzi de stejar ce erau

fala casei strabune, nenea Mache le reteza pe loc. Ccatava vreme se tinu de capul tatei sift-1 lase sa face:1 moctret.

Ce crezi, nene Mache",

Il necajea

tata,

ca dac'am siA fac moaret, ai sä g'clsesti si pe-aici o Zamfiruta...? Au trecut vremile I"

Nu-mi arde mie de al de ctstea 1" bombanea bätremelul, dar eu vroi sei te www.digibuc.ro

86

pricopsesc si pe tine cum am pricopsit-o 4 pe muma-ta 1" Totusi ii mai ardea de aLde astea.

Nenea Mache, acum ca si odinioara, nu

se da batut. Isi vopsi parul, mai tarzitl mustatile. Purta magnati de intinerire. Mergea, dormea, manca, respira numai dupCx

formule medicale cline prin ziare si prin carti de medicina. Cea mai mica neregula in organism il nelinistea peste Inasura. Devenea ipocondru. Citea carti de vise ; credea in boll si leacuri babesti: in sburator si. sagetatura, in avrameasa si tatineasa. In toti anii, cu ce srtangea din pensioard

si dela stupi, se ducea, de Craciun si de Pasti, la Bucuresti unde locuia numai la Grand Hotel Broft". Cand nu juca ghiulba

har cu conu Alecu Boierescu la Fialkovski" erai sigur sa-1 gasesti la incrucisarea strazilor Luterana-atirbei yodel. Acolo

se oprea mai mult timp tramvaiul, ca Se punea calul la clarvala. Nenea Mache ajuta cocoanelor sa se urce c'un Permettez, chère Madame", fericit °and putea latezari strafulgerarea unei glesne subliri... Il mai intalneai pe Calea Victoriei, ferches si

www.digibuc.ro

87

lanto, cu baston O. jambieri albi, masurand prin monoclu toate femeile, intarind privirea cea cuceritoare cu rasucirea mustatii O. c'o semetire de curcan inamorat : Och4orii I.." Dupa aceste nevinovate trengarii Mache

se inapoia la Sarnnicele pocalt, mahmur, fart o para I Si patru, cinci luni nu4 mai scotea nimeni din scumpele sale tabieturi. Dela o licitatie cumparase un cadran solar de masa, cu cronometru, pentru care se prinse de o curata patima. In, fiecare zi care pram, 1'1 awza intr'o aleie din gra-

dina # sta indelung aplecat deasupra aparatului ca un vrajitor, pemdind clipa cemd liniula de umbra a gnomonului se imbinä cu cea de pe cadran. Perna la acea solemna clipa in care el 4i cerceta i-i indrepta toate ceasomicele nimeni n'avea voie sa se apropie macar la o suta de pai de locul experientei. Imbatremind astfel, intre crcinometrele sale, ajimse el insu# un soiu de maina, de robot, mi.Fandu-se sub zodia, netrecuta la zodiare, a Clepsidrei; cumpanindui viala dupa gravitarea astrului pe care 11 urmawww.digibuc.ro

88

rea, aidoma faraonilor, de-a-lungul tralectoriel sale cere0i. Se scula la ora aratata In calendar a rasaritului, intra in casa 0 mai totdeauna se culca dupa asfintit. Cea dintai grija a lui, dirnineata, era sa dea drumu pasarilor din cot*. Le numara, punea clo0ile, cherna de doua ori pe zi gadinele la boabe, ingenunchiat 0 blajin ca un alt Francisc din Asizi. Nu mai era chip sa se taie vreuna I Seara cataia, haeda,

japaia dupa ele ; le sburatuia gafaind in urrna lor pana le inchidea pe toate in cotete. Dupa aceste indeletniciri, prega-

tea singur cafeaua neagra, fierband-o mult ca sa iasa cat mai gingirlies Apoi se aqeza picior peste picior, in prispa, unde o legumea indelung dintfun feligean smalsuit, supraveghindu-0 pasarimea risipita prin curte cw cum odinioara priveghia pseaua; privind dragastos la sultanelele ce-i

imbe4ugau pridvorul. Parca-1 mai vad pridvorul sau, ascuns in verdeata, gradina prejmuita cu gard viu de malinita, grading

sacrosancta unde patrundea numai el, unde sclipea un curcubeu de flori. Le culegea numal dumineca : veneau lct www.digibuc.ro

89

curte" fetele din sat, cele mcd Indräznete, inainte de hora. Batrânelul desprinde tremurând nitel garoafa, trandafirul, mucata ce-o aleg ele i le-o prinde'n par, privindil-le cu ochi umeziti.

La ceasurile 10 dimineata pornea la plimbarea cea de o sutd de minute, farä baston, numai cu o nuielu0 ca sä nu-73i stânjeneasca de fel mersuI. P4ea tacticos, pana la Olt, întocmai 45 de minute ! Zece minute se odihnea. Se intorcea In tot

atat timp cat venise... Un sfert de veac Conu Mache 0-a facut zilnic cele o sutel de minute de plimbare.

Mai capatase un obiceiu : curalatul lampilor. Era una din indeletnicirile de seamd Pale zilei. La ceasurile 4 se oprea dela OriCe

altd treaba, îi innoda un 0ergctr pe dupa grumaz, îi cteza ochelarii pe vârful nasului i cerceta lämpile una -dupä alta scormonind i mucarind fitilurile, poleind sticla, maclulia ì piciorul, migälind la ele petna se faceau luna" 1

Dar 0 nicairea n'cnn vazut lumina mai www.digibuc.ro

90

placuta, mai molcoma ca'n od6dle lui nenea Mache... Mi-1 inchipuesc wzand pe serile cele nes-

fetrOte de iarna la masa rotunda, invelita c'un ca0nir ; jucetnd singur table cu umbra popii Stefan, icnind Incet4or 0 buiguind tot mereu acelea0 vorbe sarate, acelea0

hazuri de odinioara cetnd n'avea piatre

iar popa o tinea numai 'in duw0", ori când zarul.se intorcea 0 intra Sfintia Sa la gherasie"... Si atett de nepartinitor juca incat popa Stefan din raiu, unde negre0t se afla, Inca 11 mai facea uneori mart I Dar 0 cand batea, ce fericit se culca nenea Mache...

Uitasem sa spun ca vara ducea mare rasboiu cu mu0e1e 0 barzaunii. Le combatea cu tot soiul de arme, de otravuri. In ul-

tima vreme când lunecând pe o scara 10 frame piciorul din imbucatura oldului, zacu doi ani, cu nadejdea ca se va lipi". Dar cum s'ar fi putut lipi când el inteuna se ridica i se tetra petna la odaia vecina 0 pe prispa ca sa cerceteze daca Lina Chioa-

ra, (o tiganca rea de gura pe care abia o putusem tocmi la el) nu-1 fura, daca-i uda

www.digibuc.ro

91

cerceluul 0 sultanèlele. Mu0ele se inmullisera inteatat cad inebunise de tot pe bietul batran. Sta nemiFat ceasuri intregi, la

panda, cu palma ridicata deasupra plapumii, a0eptand cu o rabdare de paianjen sa-i tada vreuna in capcana. Cand rareori le prindea le rupea aripile 0 picioruele 0 le strivea pe perete cu o multumire de nedescris.

Dar se paraginea gradina. In dulapuri armele rugineau. Lampile afumau peletii. Pe masuta de capatedu sta o fotografie la care el 10 atintea privirea painjenita:

chipul unei romance frumoase, cu ochii mari...

Intr'o dupa amiaza de toamna tarzie cu cer de palid smalt l-au culcat in gradina sa unde se iroseau cele din urma crizanteme, 0 dupa o vreme a isbucnit alaturi un macie mare ce de atunci, primaverile, 41 pleaca rujele cele galee ca nefire0i sarutat pe somnul lui Mache Dobrogoste.

www.digibuc.ro

RATATUL

www.digibuc.ro

Omul de geniu atinge o tintd pe care ceilattt camel:I nict nu o pot ztirt Schopenhauer

Hotärirea de a pleca, Mihai Vracu a luat-o dinteodata, färä sovaire, de parcil i-ar fi qoptit-o necuratul la ureche. a celnd mic a pleca, nu trebue sä credeti ca Mihcd

Vracu plianuia sd se ridice dela masa la

www.digibuc.ro

96

care impreuna cu grupul" se plictisea de vreo patru ceasuri, cad aceasta, Elvira o hotara intotdeauna, si lucrul se int&mpla de

obiceiu in zori. $1 acum erau doar doua ceasuri din noapte. Asa dar, in gradina de vara La Apicius, la doua din noapte, un tânar, parând gemditor, luase hotarirea de a dispare, de a se surghiuni pentru tot timpul ce-i mai era sorocit a trai. Data un fapt vrednic de interes, nu este asa ? Trei din grup plecasera. Era ajunul examenelor la Conservator si nu aveau vreme de pierdut. Incett la masa ramose numal Levici, mascariciul acela de Levici care Elvirei ii e atât de simpatic, lui Mihai atert de tnesuferit I Cum puteau snoavele si scorniturile lui nesarate s'o desfete Inteatât pe Elvira... si de ce convorbiri legate, invioratoare o lasau asa nepasatoare... Pentru Mihai Vracu era o taina dureroasa. lndragostit cum fusese, nu-0 dase seama ca Elvird e vulgara. Când o intâlnrse, cu trei ani in urrna, sufletul lui coplesit de singuratti dorea cu infrigurare ai prezenta, o icoana. i iota cum intr'o

www.digibuc.ro

97

clipa, (prin ce alchimie sufleteasca?) femeia

viselor adolescentei, acea diana'nvevnan-

tata'n azur 0 roua", capatase infatiwrea Elvirei, chipul ei palid cu ochii codati i -zambetul madonelor lui Beltraffio... Catva timp iubirea lui se oglindise 'in privirea ei rece, stralucitoare, ca'ntr'o oglinda vrajita. Dar oglinda se aburise Incet, incet,

0 Mihai se aflase stingher, nefericit, nespus mai mult decat inainte de a o cunoa0e. Fusese fermecat pe atat de frumusetea ei, pe cat de modestia ei. Elvira era saraca. Primea toate darurile ce i le facea Mihai cu acea simplitate dragala0 ce nu poate vadi la o femeie aw de tanara decat simtiminte

alese, multa duio0e... Uneori ea i se tanguia gale, numarandu-i pe degete toate trebuintele ei. Atunci Mihai do.rea sa o copleeasca cu blanuri 0 podoabe. Insa leafa

sa de conferentiar la Universitate nu era din pacate nici dupa masura nevoii ei, nici dupa aceea a iubirii lui. Intr'un rand, cum el i se plangea unicului prieten, Radu Vima, de acele desama'giri, acesta 11 sfatuia ca un orn energic 0 muncitor ce era, sa scrie, sa termine roma7

www.digibuc.ro

18

nul 0 piesa inceputa Inca din Facultate. 11 incredintase cd va izbuti. Atunci Mihai se aezei cu nddejde la lucru. Elvira era in culmea bucuriei. Incepuse sd invete dactilografia ca sd-i transcrie cior-

nele. Il 0 vedea, in nerdbdarea ei copildroasd ne mai prididind cu autografele, copleOt de succes, intr'un cuvemt celebru.

$i se vedea desigur 0 pe ea, mai ales pe ea, elegantd, curtatd, aw cum merita 1 Odaia sortitd petrecerilor de dragoste devenise loca de ospdturi spirituale, un ade-

vdrat turn de filde strdjuit de semetul Apollo...

De acum Mihai se inchidea aici la toate

ceasurile libere, lucrand adesea ziva intreagd 0 o mare parte din nopli, impresurat de naltici, infrigurat, avemd rnereu dinainte-i chipul enigmatic al Elvirei. I se pdrea zeita pe altmul cdriia el trebue sel ardd drept mirodenii toate puterile lui, 0 cd fiece slovd e cate-o märgea azurie la salba fericirilor ei.

Elvira sosea deobiceiu destul de tarziu, dupd ultimele cursuri. Intrarea ei umplea

www.digibuc.ro

99

odaia de o mireasma racoritoare, parca na-

valea pe uo adierea salcezmilor Ea se apleca, îi lipea obrajii de templa lui

intreba cezt de mult o

Dela o vreme insa Elvira intetrzia peste masura ; chiar de cetteva ori nu venise deloc. Ba fusese la cutare repetitie generala, ba la o familie". Intrebarile lui o suparau, astfel ca el hotarî sa nu o mai Intrebe nimic. Se facea rasfatata, autoritara. Seara de seara voia sa mearga fie la spectacole, fie la birt unde il poftea mai totdeauna pe Levici. Mihai nu se mai impotrivea dorintelor ei;

dar cu incetul Incepea sa vada mai limpede in inima lui. Levici i ceilalti se informau regulat cu

o politeta fortata, despre stadiul" in care se afla romanul. Erau din acei ingelmfati cari nu Viu sa pretuiasca la ceilalti deced propriile lor metehne. Prefacuta lor curiozitate vadea nerabdarea bolnavicioasa de a batjocuri, de a memji oricare nazuinta! Mihai cun4ea bine acest soiu de oameni

ate caror bale otravite ameninta ca un puhoiu de iad prop#irea celor vrednici.

www.digibuc.ro

Uneori, scarbit, desnadajduit, Mihai alerga la Radu Vima care-I inabarbata. Aveau nesfar0te convorbiri dincolo de contigente, din acelea ce-ti redau Increderea, Inflaca-rarea 0 veselia purd. Pe la sfetr0tu1 verii romanul era terrninat 10 spusese in el cu sinceritate sbuciumul,

razvratirile, nadejdiile. Se strecurase Intr'unele pagini ceva din singuratatea melancolica a noptilor petrecute cu ochii sufletului la icoana unei Elvire care nu venise, când fâlfenrea sarbatoreascä a zorilor ii punea o cununa spinoasä de palizi trandafiri pe fruntea plecata.

Cand scrii, când cauti gemând, curn spune Pascal, nu poll crede ca oamenii vor ramâne. nepasatori cugetarilor zamislite de tine dureros, aw cum nu Vie sa priceapa o mumEt ca lumect intreaga nu admira copilul

chiar 0 natâng pe care l-a purtat cu negraita dragoste In pântece. Printre prietenii lor se raspândise vestea ca Romanul lui Mihai Vracu se tiparea. Unele foi tinere0i vesteau evenimentul cu acel accent ,oltic 0 olimpian ,atett de cautat pe la inceputul veacului.

www.digibuc.ro

101

Cetnd aparu cartea Mihai cunoscu prima desamagire. Criticii nid ca se sinchisira de dansa, prietenii faceau aprecieri banale. Cat de indaratnici, cett de neintelegatori sunt oamenii I" isi zicea Elvira cu amaraciune .Singur Radu Vima ii alinase suferinta : Ai scris, ii spunea el, o carte mare, ce va fi inteleasa insa mult mai tarziu... Aibi rabdare I Numai lucrurile mediocre starnesc de indata succese desavetrsite. Nu te lasa coplesit de nepasarea Criticei I E o curtezana care face cu ochiul parveni-Pon Steaua inovatorilor e cea mai tarzie... Nu vezi, ii mai spunea, ca'n veacul nostru chemarile spiritului raman fara raspuns ; cd nesimtirea multimii e mai intrea-ga decett aceea a materiei neinsufletite"... Catva timp Elvira fusese robita de parerea si de ideile lui Radu Vima, a carui faima .

de barbat destept ca pe orisicare femeie o coplesea. Dar incet, incet, spiritul ei, intocmai ca acele sfere usoare de sapun ce se to-

pesc repede in bataia soarelui si-si pastreaza sclipirile la umbra, se intorcea la mediul ei firesc, la colegii de conservator. Si foarte repede mentalitatea vulgara, ze-

www.digibuc.ro

102

flemistä, de inau0toare superficialitate, pusese iar stäpanire pe sufletul ei nestatornic.

Acestea erau cugetärile ce pe semne Il furaserä pe Mihai Vracu In noaptea aceia posomoritä de Mai, iacc cum te trage binior dusese pe nespre adânc, simtite la acea hotärlre despre care arn pomenit adineouri. Ca printr'o ceala grea el auzea vocea luit Levici i trilurile retsului Elvirei. Ratate,

silabisea Levici monoton, dupä obiceiul säu, sunt acei oameni cari pentru el päs-treaziä nurnai iluzii i celorlalti däruesc numai deziluzii"...

Radeau. Ace lea erau formulele ce-i pleiceau Elvirei In clipa aceia, exact, Mihai se hotäri. Simti o bucurie negrditet, ca i cernd ar

fi descoperit räspunsul la o problems incurcatä : Am uitat sä WI spun, dragii mei, cei peste fäcu o seiptamemä plec in Danemarca" lini0it. www.digibuc.ro

103

Vrei sä cumperi un celine danezr ripostä bineinteles Levici". Dar Elvira nu rase. Era putin palidä. Mihai se uitä la delnsa cum ar fi privit pe o fereastr5.

Din noaptea aceia Mihai Vracu nu mo reveizu pe Elvira, pe Levici, pe nici unul... Ei aflarä mai tärziu cei, inainte de a pleca, isi vanduse casa *i cCiteva actiuni. Aflar5 di ii läsase lui Radu Vima cedeva manuscrise i o procuriä generalä pentru tot ceea ce privete proprietatea literard.

,,Un ratat l ram spus eu cli-i un ratatl" striga Levici peste tot.

Anul urmätor Radu Vima primi o scri .

soare din Los Angeles. Era dela Mihai s5 Vracu. Avea de gand, spunea, plece In Australia, unde gäsise un loc, la sucursala unei marl intreprinderi industriale cartericane. Nu-i da adresa däci, adäoga el, serviciul säu nu-i Ingezduia un domiciliul statornic. A fost prima §1 ultirna tcrisoare primit5 dela Mihai Vracu. www.digibuc.ro

104

Elvira dupd putinä vreme se meiritei cu Levici, tru.

i amandoi se angajard la un tea-

Treizeci de ani au trecut. Nu se schimbase atat de multe lucruri In lume. Cateva idei imbatraniserd odatei cu oamenii care le desbatuse.Altele ce pareau

noi framantau generatia tantird ce avea credinta ca ea le nascocise, ca ea avea menirea sel primeneascd cerul O. pämantul. Toate aceste idei insä i le insuflase un singur orri ; ea nu fäcuse deceit sa le trambiteze 1

Acel precursor, acel proroc fusese

Mihai Vracu. Datorita lui patrimoniul spiritual al unei

natii se inzecise. Datorita lui o generatie cdpatase un ideal puternic. Generatia aceasta depawa mult varsta ce-o avea el cand plecase singuratic, neinteles O. scar-. bit, lasand in urma, aw cum un naufragiat incredintea4A valurilor soarta =Emuscrisului rar, cateva scrieri ce nu starnisera in vremea sa nici cel mai mic interes.

www.digibuc.ro

105

Azi gloria sa cdpatase o stralucire mica. Radu Virna, ministru pentru a patra card, isi Inchinase de mult activitatea unei opere mari : editarea si comentarea nemuritoarei mc:§teniri spirituale läsatei de Mihal Vracu. Era rdsplätit. Scrierile prietenulu din ti-

nerete alcatuiau o comoarä pentru patrimoniul spiritual al ornenirii. Frumusetea rnesianica a filosofiei lui Vracu stârnise uni

mare curent. 0 generatie träia in acea climä puria, sublimd. Cartea sa ajunsese la a 65-a tipäriturd in ceitiva cmi. In capitala rii un bulevard ii purta numele. 0 statue i se ridicase intr'una din pietele orasului. Plecarea aceea misterioasä, surghiunul acela voluntar adäogau incd prestigiului farrnecului.

--

Dar nimeni n'ar fi putut bänui ca undeva,

pe cel mai indepärtat continent, Mihai Vracu träia. Inteadevär, dupd ate* ani, ajunsese di-

rector al intreprinderii in care intrase ca slujbas modest cu treizeci de cmi in urma. Sub atertea ceruri minunate, pe ateitea mad fosforescente, in atettea 'prase stranii, peste tot, Mihai Vracu teifise dupä el, ca o catuO, www.digibuc.ro

106

ca un blestem dorul de tara. SingUrul mijloc de a-si alina suferinta era scrisul. Scri-: sese de-a-lungul nesfarsitelor rataciri vas-

ta-i experienta despre oameni, odisee 9/ testament totdeodata, din care se desprindea o filosofie mai adanca, mai senina, mai

generoasa deceit cea din opera tineretii Era cartea unei viett. Era cartea unui om care luptase, suferise si se inaltase la a treapta supraomeneasca.

Traise cu un singur gand : sa se Inapoleze cemdva in patria sa. Cu o singurez

riadeide : aceea de a darui celor de azi opera maturitatil, asa cum cu ate* ani in utmer o daruise pe a adolescentei. Spera ea de data aceasta va fi inteles; ca de data aceasta i se va face dreptate ; ca va putea muri irnpacat cu -sine-insusi, impacat ctz destinul lui.

Nu mai putuse rabda. Plecase cu simtimantul calf det intalnire eu moartea in tart/ lui. a gandul acestd ii era metngClietor. In prefatcr calla Splinea : 1:5e0 mai inwww.digibuc.ro

107

flacarat eram decett voi toti si mai dornid de dragostea voastra decett de orsice pe

lume, a trebuit totusi sa pled dintre voi. Azi.ma inapoiez cu o dragoste ce surghiu, nul a Insutit-o. Ma intorc innobilat. Via la potrivnica, vicleana am infreint-o si arn culcat-o la picloarele mele. M'am fost nas. cut sub o zodie crunta ; tern& a trebuit sa M'afund in negurile Necunoscutului, batrán intr'ale Uitarii... Astfel ma inapoiez azi la voi, iertator si iertat".

Cum s'ar putea descrie ce-a Insemnat pentru omul care cutreierase sute de oravy clipa mareata, divina in care revedea, In-

jeo dirnineata de primavara, orasul tineretii, celei dinten nadejdi, celor dinted desamagiri, celei dint& dragosti 1... lnchipuirea infierbetntata umplea strazile-

-atett de straine de nalucile fiintelor vii de odinioara... Parca se zarea pe el Insusi asa cum fusese...

Inteo astfel de stare de spirit a pasit Mi-

hai Vracu in orasul ce era, fara s'o banuiasca el, ated de plin de amintirea, degloria lui.

Automobilul ce-1 ducea spre un marewww.digibuc.ro

108

hotel din centrul Capita lei, strabatea toc7 mai piata Mihai Vracu. _., Cum se nume0e aceasta piata?" --t intrebase. liaspunsul 11 lovi ca un trasnet. Apoi ramase cu simtimântul suparator ce-1 ai cand te izbesc astfel de asemanari. Ciudata coincidental" gandi Mihai irracu.. Dar azi putine lucruri 11 mai mirau. La hotel, ccand 10 dadu numele, i se paru

ca functionarul are un gest de uimire, 11 prive0e ciudat, parc'ar fi dorit sa4 intrebe -ceva. In cele din Lama zetmbi 0 scrise numele pe catastif.

Dar in dupa-amiaza aceia, trecand prin. fata unei marl librarii, avu o emotie copleOtoare. Deasupra mai multor volume le, gate in piele sta scris in litere mari de aur: 60 ani dela na0erea lui Mihai Vracu". Infra, cumpara cartile. Apoi se Inapoia la hotel 0 ceru sa i se retie un compartiment in expresul pentru Paris, ce pleca la ceasurile 8 seara. Pustie 0 trista de moarte fiinta lui era ca .o biserica cu portile smulse, din care tea-

www.digibuc.ro

109

harii au furat potirul de crur cu Sfintele Taine. Apza pe metsula din compartiment czartile.

Trenul strabatea ceimpii inserate. Atunci luel un vraf greu de heirtii scrise

de mema lui 0 le risipea pe fereastrd. Ele pluteau, se räsuceau in vemt ca ni0e fluturi marl, albi, ametiti de mireasma luncflor, 0 se topeau in intunerec...

www.digibuc.ro

SANGETI

www.digibuc.ro

Singuraticul are suflet de ucigaf. Fa uconnier

Andrei Mirean trebuia sä face( stagiul pe

teren inteo reaiune auriferd ca set poatä obline titlul säu de inginer de mine. Bätrecnu-säu scrise lui Jack Grall, directorul so-

cietälii Aur 0 Argint Rornemesc", pe ca8

www.digibuc.ro

114

re-1 cunoscuse ,odinioard. Rdspunsul sosi indatd, scurt, aproape imperativ, mai. reve-

lator decat o fotografie: Fiul unui vechiu prieten e ori§icemd bine venit in casa lui Jack Grail". Urmd o sdptdmemä de pregätiri. Andrei Mirean, ne1in4tit ca'n preajma unei extra-

ordinare aventuri, nu avu timp säli pund intrebarea dacä e fericit. Se simtise, ce e drept, adeseori ava de sätul de larma ora§ului, de chipurile sale prea cunoscute, de ieftine aventuril Da, de mult dorise altcevo. $1. acum, cemd i se implinea dorinta, ii era inima inchisä, parc'ar fi dorit sä rämetie...

In seara plecdrii Sanda se afla la garä. Palidd, strângând batista in mema ei micä inmdnuwtä, venise pared la funeraliile tineretei. Cemd trenul pornise, in invälmä§eala centwie de pe peron stdruise un sem-

nal alb, ca o aripä rdnitä ce se bate. Noapte vräjitä de goana expresului priri vijelia de stele p*i. Andrei incerca sä-i inchipuie oamenii, lucrurile printre care de acum inainte avea sä ducd negre0t o viaVI activä, senind i de aspre meditatii. Gem-

duri cu gânduri se impleteau 0 unduiau

www.digibuc.ro

115

ca variantele in jurul leit-motivului inteo simfonie.

Spre dimineatti o gara cu nume voiev odal oarecare. Ceitiva tärani asezati pe dssagii lor, cu tuguiatele cläbete indesate pe ochi. Mineri cu sigurantä, gändi Andrei

Mirean. Se duc i ei spre muntii aurului, sau, dase el replica Indat4, cine §tie, se intorc desarnägiti acasä, la aurub legdnat al lanurilor. Ar putea fi cu pu-

tintä tara aurului sä nu-i facä pe top fericiti?... Vorbise tare. Spre norocul lui lovaräsii de drum dormeau c1.4. Controlorul II informä ci soseau la Baiade-Cris.

Scund i voinic, cu fata aprinsä, pdt rul cärunt Grall avea aspectul unui personagiu ibsenian. Prin ochelarit cu ramä auritä uitätura tasnea intensä, agerd. Pe masa Incdrcatä de heIrtii stätecui tnsirate patru globuri In care sticleau mos tre neobisnuit de frumoase de aur Dintr'o scrumierä se revärsau varfuri de tigäri.

As dori sä te retin aici", vorbi Gral,

www.digibuc.ro

116

dar e in interesul studiilor dumitale sa faci proba practica la Sangeti. Exploatarea ie "afla lh 1300 de metri in munte. Vei gasi aco-

lo un bogcrt facies geologic, poate cel mai ciudat din Europa, si un aur de o extremd fineta: S'a descoperit chiar altalta, acea teliuriura de plumb, cum stii, foarte rara, ce s'a gasit pand azi numai In muntii Altai"... Directorul se infierbemta de cate ori avea prilejul sa vorbeasca despre altalta lui. Isi sterse fruntea.

Daca dorea, Andrei putea sa plece indata cu inginerul Vangher care tocrnai ve-

nise jos In ajun, cu transportul de arnalgarn.

Mirean primi calduros propunerea. Dar... mai trebuiau facute unede recomandatii... Grail iv masura interlocutorul... Lucruri ce crvea griia sa le spuna de fiecare data baietilor" cemd se duceau sus... Nu

e usor sa te deprinzi cu singuratatea, cu lipsa de distractii intr' o exploatare complet izolata... Se intampla sa suferi de unele nostalgii... staruise directoAm cautat mereu",

www.digibuc.ro

117 Tul,

sd-i fac se't mai uite singuratatea.

Le-am curnpärat un radio, 0 in fiecare lund le trimet cede 60 de sticle de cotnari, cel mai bun antidot impotriva melancolieil"

Cineva batu la u0. Infra un orn inalt, lat in umeri, qu fruntea oblica 0 cu privirea prea fixa. Se pleca peste masura, cu un fel de automatism ce te izbea neplacut. Tocmai aveam nevoie de dumneatct, Vangher". a, catre Mirean: Ingineml Vangher, un simpatic austriac. Unul dintre cei mai vechi colaboratori ai mei". Omul vorbi tot timpul inteo pozilie mili-

tdreascd, cu accent. Vangher, sa aibi grije de musafirul facu in cele din urma Grail. Iar dumnectta, domnule Mirean, sei nu uiti sfatul cell dau: Bea sdravänl Un miner care nu bea e un miner suspectr' Si rase seinatos, ca unul care 0ie sa pretuiascd viata. Afara gäsirei un fel de cutie patrateI, ticsita cu f&n, la care erau inhämati doi caluti de munte cu cozi 0 coame seilbatice.

www.digibuc.ro

118

Avem wpte ore de drum, spuse laconic Vangher", consultetndui ceasornicul.

Strdbatura oateva sate de mineri. Case le marunte, tencuite cu ceamur, invelite cu stuh, fard prispe, Ili cleideau o impresie de saracie lucie. Oameni getrboviti, galbeni *i supti la fa-

la, cu straita la spate treceau fara harem sa ridice capul. Cate unul mai temar le da Noroc!" dupa obiceiul locului. Vangher nu ardta simpatie acestor cetrtile", cum ii numi fard mila. Andrei starui ca sa afle pricina acestei aversiuni. Sunt it'd §i vicleni", Ii raspunse tova-

r'4u1 de drum. Se gandesc numai la jaL Saptamexna trecuta un.ul a reuit sa pa-

trunda printio galerie, la care lucrase 16 hmi de zile, p&na In depozitul cel mare, uncle se pastreaza aurul liber, amalgamuri.le i dinamita... Da, eu am vazut mineri cu 20 de ani vechime cari au murit In chinuri grozave fiindca Inghitisera bucati Intregi de

cuart pe care sticlea putin aurl i nu este exclus sa ne pomenim cttacati chiar azi, aw

www.digibuc.ro

119

in ziva marel Duraneata nigi nu banuesti in ce iacl traim noil..."

Fata lui, Vangher se intunecd de o tristete ucigdtoare. Privea boltile albe ale dealurilor ce se rotunjeau tot mai inalte pe zarea unui cer lichid de peruzea. Drum la drept vorbind nu mai era, afar'de albia unui pardu Inghetat in care Cali se afundau pana peste genunchi, speriindu-se si luand-o uneori bezmetic la goctnd fard ca sa-i poata vizitiul potolis. La casa lui kloria, pitita in Valceauct Lu-

pului, baurd fiecare cate cloua ulcele de peilinca arsa In tirnp ce oamenii puneau seile pe caii adusi dela Scangeti. Cand pornird, Incepea sei ningzk subtire. Andrei 16[4 cahA sa urce In voie si gandu-

rile sa w Imiruie csisderea. 41Ce QM Giudgt qçestVgngheri"getncleq Andrei Miregn. Cate't amaracivne raogn@o¡

In tot ce spune 1 Se trudeq 0 descQpere pentrIA ogre motiv nou1 s*u tovgräl era atat de nefericit,_ clqqa puriozitateg sg

de nou sosit, Lwow* la It-ing unnej, se aise de G ITINTKWACtre argnie, de n4teles...

www.digibuc.ro

120

Andrei nu afld nimic d6spre colegul lor de sus, inginerul Dimanescu. Vcmgher l'i rdspunse rdutdcios: Inginerul Dimanescu face curd de somnl Doamna e toatd ziva Pe skiuril"

In mijlocul pddurii de albi madrepori Vangher se oprise:

Ascultati... se aud §tampurilel" sund vocea lui de ctramd.

Caii se ndlucird de o buhd ie0td dintr'o coroband, te lunecase ca o ndlucd de-acurmez4u1 cdrdrii sculurcand omdtul din copaci. Andrei 4i tinu rdsuflarea. Un fel de ciocdnit regulat str&bdtea pCind la ei.

rau intr'adevdr turburdtoare pulsatiile stinghore O. detrze ale vietii pe aceste deP:drtate locuri. De Ce. Inaintau de ce sgo.

niótul 'sé limpezea. tra un robot in Patru thripi, pe care ecourile cUrmdturilor D. inintillea fdede sfarOt: /La colonie turd intâmpinati de vre-a cl,:;udzki de cetini ce PC,rnird a urla cu totil deodatd ca la un semnal. .

www.digibuc.ro

121

Ulan! Ulan! cticil..." Vangher mangetia o dictnie ficlicata in

tioua labe, un cetine ciobanesc cat el de. mare.

Un singur felinar lumina villa", o casa' clreptunghiulara, joasa, invelita cu tabla. Se scuturara de zapada in antreiasul plin de skiuri, rachete' de munti, lämpi haine impermeabile de miner. Intrara in-' tr'o camera mare, bine luminata i incalzita, desigur sofrageria, in care raspundeau trei usi; odaia lui Vangher,-in fund. Nu intalnira pe nimeni. La usa din stianga un glas vioi i placut intrebel:

A mai venit cineva sus?" Doctmna Dimanescu, in haine de ski si In

bocanci, cu metinile vetrette in buzunaral pantalonilor, parea o fetiscana ce nu si.-ct terminat Inca liceul. Ochi marl, fnteligenti, de-nuctnta merisorului salbatic. Andrei saruta mema gratioasergazde, pe-

¿and Vangher, in acelas loc, se plecase tdcitt. 11 raspunse acestuia doar cu un semn din cap. Apoi infra i inginerul Dimanescu c'un

www.digibuc.ro

122

z&mbet de vedetä de cinematograf. Costu-

mul, prea mare pentru el, 11 facea caraghios. Fruntea cam golasei avea o cmiploare ce contrasta nepläcut cu ochii posomoriti.

0 lipsiti de viata. La streingerea de Diana participa scuturat tot corpul. Vorbea putin tärägeinat 0 pe nas: Un mosafir la Sangeti Formidabill Cum a fost drumul? Ce hazard? i peaty. -ccatä vreme?"

Andrei nu stia la ce set räspundä mai in-

el. Dar toate acele intrebäri nu asieptau räspunsuri, si Dimänescu, dupel ce aruncase si lui Vangher un ce mai faci",- povesti pe acelas ton molcom si anost cd seful

mecanic 10 prinsese iaräsi nevasta 'in po
www.digibuc.ro

- 123. Dimanescu facea mare haz de intampIare.

E groaznici" se revolta Mioara Dimanescu, palida. E barbar! Am impresia ca traim in mijlocul unul trib de salbaticil Trebue sa-1 pedepse0i, Costine. Trebue-

sa inceteze odata aceste grozaviii" Cc vrei... draga mea... aw se intelmpla inteo colonie unde sunt 35 de barbati 0 humai doua femei, vous y compris" facu. apatic, Dimanescu. Andrei se simtea instrainat. 10 aminti, ca dinteun vis, ca in ajun primise vizita altor-

va prieteni cu cari vorbise despre lucruri neinsemnate; ca se intednise apoi cu Sanda 0 ca ii memgeliase obrajii inbrumati de lacrimi. Si acum era aid., naucit de tot ce vedea 0 auzea, cert de insingurat I Chiar de a doua zi incepu pentru Andrei viata de miner. Dimineata se scula odata cu Vangher pecare-I insotea la primul apel, la orele 7. Imbracau peste haine o bluza impermeabila.

Pe cap 10 indesau comancul de saia nea-

www.digibuc.ro

124

g-rä, inventat de Vangher. Isi agätau la piept stertul cu acetilen. Afarä era noapte. Sub picior zäpada gemea. Lumina lämpilor stetrnea duldii din ,culcusuri; räsäreau toti deodatä ca din pa-memt si incepeau sä batä.

Apelul" fäcut de Vangher, la fosfores-centa felinarului, aducea cu o scenä de executie -capitalä. Mai inted se proceda la perbhezitia corporalä a echipei de noapte;, cea care intrase si lucrase färä rägaz dela, ceasurile 11 seara. Inspäimemtator era sä-i vezi iesind din fundul pdmemtului ,täcuti, incovoiati, cu fete albe, clätinetndu-se de obosealä. Se irf-4

siruiau cu bratele ridicate la cer ca spre a core Indurare. Astfel trebue sä arate strigoli &Ind ies din cavouri. 'Jana inspectia minei si controlul putului;

In galeria mare era lesne. Puteai merge drept. Puteal respira In voie. Dar galeriile transversale se fac dinteodatä joase, itguste, innabusitoare. 0 apä neagrä-ruginie picurä din toate pärtile. Esti nevoit sil -to pled, blotäcäresti prin tinä mereu, te po-: ticnesti de coltii peretilor grosolan boltiti.

www.digibuc.ro

125,

Subt fasia curata a lampii se desfac artgalbene ale piritelor, constelatiile rosii ale chinovctrului. Din ademcaturi clipesc inalahitele cu ochil lor verzi de spiridus.

Putul face legatura dintre galeriile supe-

rioare i filonul Gena ce se afla cu 40 de metri in jos. Pe aici are loc, de bine de retu..

ventilarea si este urcat minereul. Cum cablul se rupsese in doua remduri, minenlor le era cu desavarsire interzis sa foloseasca ascensorul. Ei coborau pe un sir intreg de scaricele, dinteun pod intealtul. Doar Vcmgher intrebuinta budurul", asta nu i-o ierta Dimänescu. Vangher

Ii

facuse o faimei de vitejie din riscata indeletnicire. Ca si ceilalti Andrei admirase dese-

ori cu cettä linite tacutul eau tovaras urca cobora in acest budur mare de fier ce lovea In drum peretii cu buhnete de tunete. In galena de jos oamenii se schimbau la cede cloud ceasuri din pricina lipset de oxigen. Munceau goi petna'n bretu, prinsi inteo tina cenusie ce le ingreuna toate

www.digibuc.ro

126

li se plateste acestor nenoraciti.?"

intrebase Andrei Mirean, Infiorat de acel spectacol dcmtesc. Destul de bine pentru niste talharii" remiise Vangher 40 de lei pe zr. Afara, In orbitoarea lumina, icoana acelor oarneni Inglodati In strafundurile minei -11 urmarea, chinuitoare.

Iata", îi zicea

Mirean, iata cu adevarat munca despre care vorbeste Bib lia, munca la sudoareq fruntiil"

Cei din vila se adunau numai la timpul premzului, In sofragerie. Adeseori Mioara, interrzia pe munte i sosea catre sfezrsitulmeselor, impurpurata, vesela, cu parul ud de viscol. Am intetrziat pe Bellbul" ingaimd ,,Era acolo o priveliste de care nu ma mai saturam. La picioarele mele, cett vedeai, o ceanpie neskirsita de nori, parca mä aflam pe banchizele pustii ale marilor polare". Povestea cu nespus farmec.

Lui Dimanescu Insa Ii era lehamite de sporturi. Mai mult Ii placea sa comenteze evenimentele politice auzite la radio sau se:1

povesteasc a. despre calatoria lor de nurtta

www.digibuc.ro

127

Ittarnbul Vanghet asculta, drept i nerniscat in scaunul stfu, fara sa intervie vreodata In discutiuni. De altfel singur Mirecin t irotbea din cand In cemd. Spte .slarsitul pretnzului Dimanescu fl da o laconica dispozitinne, vreun amCmunt de serviciu. Van-

tiller se ridica dela masa i iesea.

Baiatul asta e cam neurastenic si tam incule explicase Dimanescu lui An-, drei. Sotia mea nu-I poate suferi, si nu Inieleg cum Grail nu a gdsit In toata Romemia

deced pe acest austriac antipatic 1" Seara, dupa partida de sah cu Dirnanescu, Andrei se Inchidea In camera, incerca citeastd. Dar sgomotul stampurilor nu-i da ragaz. Nu se putea deprinde cu duduitul lor Indracit, cu trepidatia aceea vesnica ce pätrundea geamurile, pereii, podelele, toate lucrurile, ca o unda otriavitä i ucigatoare. Ii astupa urechile cu pumnii, se cuiba'rea In cel mai adanc ungher al camerii. Zadarnic. Ciocanele Il urmarecru, indezjite de parcd voiau s farme, sa macine In piva lor de (461 i gemdurile i nervii fviaa. Tot. Tot. Tot.

Inebunit, Andrei )4i rezama fruntea de sti-

www.digibuc.ro

128 -_--

cla geam.urilor rece. Ii se ardta.. uneorì ,atunci un spectacol ce-I impaca pentru.:o .

.

clipd cu Semgetii.

In noaptea oarbd se iveau intai cateva Apoi altele i altele, de pretutin-dent Parcd se desprindeau stele din Valceaua Lupului, de pe Rapele Buciumòasei. Veneau, cu lEtmpile atarnate la piept, minerii. Soseau cei din echipa -de noapte, scurtand calea prin branisti i vägduni, Dar la apel se intampla uneori sä lippeascd vreunul. 0 larmd de suddlmi i blesteme se pomea In randurile lor : A umblat boland calicu` I A mers cu stertul stins nerodu' I I-a fost a moarte. S'qu fldmanzit acu' lupii i colindd haite". Asta era viata lui Andrei la Sangeti. Intr'o seard se culcase mai devreme. Stdtuse aproape toatd ziva in mind si se simtea slab% Il durea capul si-i liuiau urechile. Calnii ce bdteau mereu nu-1 ldsau s'adormd. Incetaserd numai cand Mioara Ii chemase de pe scard, sd le impartd ca de obiceiu ramasitele cinei. Ce straniu, ce turburdtor rdsuna In noapte glasul ei dulce 0 copildresc prefdcandu-se rdstit ca sea potolea-

www.digibuc.ro

12?

sod incaierarile dulailor... Apoi nu se mai dim' decett vuietul asurzitor al itampurilor. Miora Dimanescu intrase apoi in came:rá ei. Era desigur aproape de miezul noptii. Cemd veni Vangher, Andrei nu doiin-6-a: In odaia intunecata patrundea docti pufina lumina dela felinar. Andrei il iscodea. Omul asculta o clipa rasuflarea linistita a tovaraaului sau, bajbed prin camera, rastuma un

scaun, apoi se lipi incetisor de-dulapul ce astupa usa dinspre camera vecina. Andrei Mire= ghici ca Vangher sta acolo, sorbirid

glasul dulce de dincolo de usa, sorbind poate mai patimas tacerile, fosnetele rufariilor subtiri, pasii marunti ai femeiei prin incapere. Un val cald ii cuprinse obrajii. Toate gemdurile se oprira. Ochii prea holb.ati in bezna lacramara. Era naucit. Intelegea intio clipa atettea lucruri 1 Inima ii batea nebuneste. Prefacutul 1 MC:traavul de Vangher 1 II ura. Ar fi voit sa-i urle in gura mare : ccmalie 1

Nu dormi toata noaptea. Gânclurile, invetrtejite, II târau neputincios -spre iundul genunii unde peindesc incola.cirile cosmarului. A doua zi la desteptare apuse tovarasu9

www.digibuc.ro

130

,

lui sdu cd se simte tecii, 01 rid Merge- iri mind.

.....

aind intrdse in sofrageiie, 6u dbud öre mat fetrziu ca de obicelu, o 4dst p'è Doarnria Dimdriescu la masd. PuttCi 6. haind ae md-

tase galbend cu florf negr3 ifiaii, lurige 0nd la glesnele subtiri goald. In mivcarect ce-o facu pulpanele alunecard, §i. apdru. ó clipd coapsa rotunda, lind. Cum Mirean o vedea Intetid clata Iiiii;r:ecatet femeiete, o privi ca 0 Curri eat: mai fi Intellnit-o qi descoperea ctbid dtanci cc/ e fe.-

meie. I4i dete seama deodatd cd d dorea. De ce ma priveti a§ct de mirat ?" intrebase putin Impurpuratd Mioard Dimanescu.

Poate flind c'am uitat pand 'n dimineata asta cet e§ti femeie". E putin mdgulitor pentru mine% 1,1 linpolrivi fugind In camera ei. Dupe o cliPit z&mbetul ei se ctrdtd iarä§i. :

Azi =tern poftiti la pretnz Impieura cu dumneata la-exploatarea Ccilu-mbd". Ple&area lci orete- 10 precis. Ninieni nu va fi ai14,fat.- Ditarita 23 de falometr?'. . Uitt se Iiiciiise:'-

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

131

Vqngher ramase îri colonie. Tustrei erau fericiti ca. nu -aveau sa-1 mai vada toata ziuq.

'Pe povetrnisul Beilbului, lui Dimanescu se rupse legaturala unul din skiuri. Neizbu-

tins s'o dreg

i zapada fiind prea mare

spre a face drumul pe jos, In cele din urma hotárlra ca Andrei Mirean o va insoti pe lilioara Dimanescu pemala Colunaba. Era `-mai arágaIasef ca oricemd In dimineata aceia, cu scurta ei rosie de caprioara. cu parul 'fiber doqr stems cu o &fiat& cu o batista fluturemd lq gât. Se ccvetnta pe cede o vale tipemd cc; o copilqndra la scranciob. bin goana sareq peste un trunclaiu de co3/4

ppi

sturnç h zeipaar, cazand elastica

pe skiuri, sigura çìe dansa. Ca un akion luhecemd i Sucemdu-se grasuprq Al)ig putu'eq aiunga la o vellcea. Prcrf stfclos 'if presarq parul ravasit. Rercjeq pu foti -dintfi rnarunti si stralucitori;

inua /liana i apropia repede de fata ei : Mi-s gbrCsifi inghetati. Simti ?" Asta SlimiDeagi Qrgi, MiCarg, sated de fru-rnpg$Ei f er

www.digibuc.ro

132

Rásul ei se stinse. Acurn Il privea tristä drept In ochi. Ingetimet : Atunci... i cu dumneata... m'am Irwe-

Ce päcat 1 Imi inspirai atetta incredere... Crezusem cel vei fi acela... primul poate... care set nu-mi facd curte de loc. E atelt de minunat, atiat de rar un bärbat... cum sei spun.., un real camarad1 Ii povesti viata sbuciumatel ce-o avusese lat 1 ...

la Baia-de-Cr4, Inainte de venirea lor la Sangeli. La Inceput ii pläcuse mediul acela turburätor. Raporturile dintre ea O. colegii lui Costin deveniserei insä cu timpul atat de

Incordate, incett a trebuit sa-i cearet lui Grall sel fie mutat la Sangeti. Aid necazurile au sporit. De cCite ori o infricowse privirile pieziw ale minierilorl... Odatä In mina pe ccand ea-i cäuta bärbatul, unul avusese Indreisneala s'o cuprindet de mijloc. Nici nu i le spunea toate. Aproape cd nu mai cute-

za sei iaset din casä, era fericitei lama cd poate sec se Imbrace bärbdtWe. Apoi vorbirä de Vangher. Austriacul fusese intOideuna corect, rece ca i acum, insä mai vesel, mai vorbäret. Se= jucau adesea ceirti impreund. Erau chiar destul www.digibuc.ro

133

de prieteni. Dar repede i cu el se schimbase : privirile devenisera staruitoare, furiw câteun. cuvânt cu cloud Intelesuri, alteori tacea fara motiv. Glumele lui Costin gaseau In el un vrajma. Ea simlise din nou án jurul ei nelin4tea de care credea ca scapase. Intr`o zi, la o plimiDare asemanatoare,

Vangher ii marturisi c'o iubete O. Ulcerca s'o sarute... 11 palmuise. De atunci raporturile ei cu Vagner devenisera ceea ce sunt azi.

La Inapoierea In colonie il gasira pe Dimanescu neliniVit O. fara chef. Imbetcsise

sofrageria cu fum de ligara. Se parea ca-i avteptase cu cea mai mare neradare. Dar, pentru Dumnezeu 1 ce s'a Intamplat ?' strigase Mioara. Cretinul de Vangherl" mormai Dimanescu, cautând sa-0 stapâneasca tremurul In timp ceii aprindea alta tigara. Vorbete, omule 1" se ruga solia tot mai Ingrijorata.

.

Cearta izbucnise Indata dupa intoarcerea lui. 11 cautase pe Vangher. I se spuse ca www.digibuc.ro

134

çi dem.sul pornise cu skiurile. Dirnanescu fl trfeptase plin de Ciuda, határit sa-1 vorbeal. 'scd vercte. Cand a venit, chemat in cance1ane, i acolo-, de Rol fiind intendentul cativa minen, observatia Cuvenita: Dar Vcm4her a inCepuf sä urle ca el, Van. gher; nu e tin subaltern I ca-e satul de acest tegim alosurd 1 i ca, de altfel, risar'e de pfiMit dela DinianesCu ordine L..

,Vef primi insa, cat de curand dela Grail I"

racnise Dimemescu inturiat.

Intoarce-te In tara dumitale daca ie simti rau la noi 1 Ne vom lipsi foarte lesne de serviciile dumitale 1" fl desdrcinase de functia lui, pema lc noui ordifte, Infor5mandu-I ca va face eI cu 'nce-

Përe din zitia urmátoare toate Ca-toti sfioii Dirnanescu isbucnise dintr'òdafa, cu violentcl Vangher s'a facial alb, a bolborosit ceva pe limbalui si a résif tremlind usa. unde s'a dus ?" intreba Andrei 1\ilirecm galbenind. Minierii 1-au vazut indreptandu-se cu pa0 repezi spre mina, ca un orx ametit, dcfr

www.digibuc.ro

136 ...ye

.C

nti va ingruati 1 nu s'a smucis Dupa putin timp a iesit si a pornit Cu Ulan- pé munté".4

Ai f9st prea_ aspru cu el, postine, S9 tanguici Cloainna Dimanescu, Vangher e o bruta... stii bine... in stare de órisice..." Dimanescu rase nervos cCt sa ascunda propria-i nelinisté Dupa ciiä Mirean, fretnt de obosealk se tremti pe pat i rechema intennplarile mai mult apasatoare din acea zi. Deodata pasul Mioarei sprinten rasuna in incapere, rasuna in viata Mirean test-m."1. Blestemata zi, in care venise aci 1

Vangher se intoarse tetrziu din tainica lui plimbare cu Ulan pe munte. auzi aiurand prin somn. Ce tot borborosea ? Tot repeta acelasi cuvemt : Cablul, cablul 1", c'un glas sinistru, c'un rem din fundul iadului. Andrei

Ivlirean îi aminti deodata, si-un fior de ghiata Il strabaiu, ca in zori Dimanecu avea sa faca controlul putului. Nu inclrazni sa se intrebe dece getnclul acesta 11 inspaimemta.... Vcmgher se dusese in mi-

www.digibuc.ro

136

nä... Dar Insemna ceva ?... Toate gandurile aunt absurde noaptea... .

Deodatä 11 trezi larma de ctfarä. Auzea glasuri, strigate. Usa se deschise trosnind de perete. Lumina unui stert il orbi.

Intendentul urla cu vocect sugrumata : S'a rupt cablul dela put... domnul inginer... e... mort".

www.digibuc.ro

Carti aparute in

Colectict Universul Literar" Victor Papilian De dincolo de râu nuvele Lei 40 Virgil Carianopol Frunzisul toamnei mele versuri Lei 40 Mihail Drumes Scrisoarea de dragoste roman Lei 65 Traian Lalescu

Lumina tristi Lei 40 versuri Teodor Scarlat Flearea Reginei versuri Lei 40 Al. Raicu

Hronic

versuri Dan Botta

Lei 40

poem Nicolae Rosu

Lei 40

Critica si Sintezi Lei 80 Ion Biberi Bruegel, ciudatul Lei 40

Mihail Cliirnoaga

Logodna

roman Lei 5') Ladmiss Andreescu

In tam cerului nvvele Emil Vora

Lei 50

Fântânile tricerii versuri Lei 40

Virgil Carianopol

Alkestis

dramâ Lei 60 Ion Biberi Cercuri in api roman Lei 50 Anisoara Oaeanu Fata lui Codru-Impirat Lei 60 versuri Radu Rosetti Instantanee turistice Lei 60

..

Rada Gyr Corabia cu tufinici

Mircea Mateescu

Scarä la cer Lei 50 versuri Olga Greceanu

Pe urma pasilor Tál, lisus...

t

60

Lei 50

Realitate si eroare Lei 100

t?

Ion Pilled Umbra timpului Lei 50 versuri ..........., Cherghinescu-Vania Privighetoare oarba versuri Ion San-Gioi giu

_: A doua primivari

George Voinescu

versuri

Balamuc Palace-Hotel

Lei 50

Lei 40

Byurestl. Tip. ziaralui Universul" www.digibuc.ro

Lit

a'

Lei 50. 'ee