1111IMII
ANALELE
ACADEMIEI ROMANE anammem-;---
SERIA If.
)Iur
-7
1888
Xl.
1889
MEMORIILE SECTIUNEI ISTORICE.
.
BUCURESCI
TIPOGRAFIA CAROL GOBL, STRADA DoMNEI, No. 16
1890. 1.
www.dacoromanica.ro
ANALELE
ACADEMIEI ROMANE SERIA II.
TOMULU XI.
1888 -1889. MEMORIILE SECTIUNET ISTORICE.
BUCURESCI T1POGRAFIA CAROL GOBL, STRADA DOMNEI, No. z6
1890.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSULO Pagina
CAte-va manuscripte slavo-române din Biblioteca Imperialä de la Viena, de _Manic Bogclanil
1
Cinci documente istorice slavo-române din Archiva CurçiT Imperiale de
la Viena, de hanit Bogdanit
29
0 incercare 65 de criticd diplomaticA slavo-românk de hang Bogdanii
Diploma BilrltideanA din 1134 si Principatulti BArladulut
Biserica din cetatea Nen* i documente relative la Vasile Lupu i Deanna 113 Ruxandra, de V. A. Urechici
www.dacoromanica.ro
GATE-VA
MANUSCRIPTE SLAVO-ROMANE DIN
BIBLIOTECA IMPERIALA DELA VIENA DE
IOANt BO(DAN.
$edinta dela 20 Ianuarie 1889. Manuscripte slavo.române numesca acele manuscripte, care sunt scrise a) In limba slavona redaqiunile el de mai tarclia b) In
una din carile române.. Una termina mai potrivita pentru acésta clasä de manuscripte slavone pana acuma n'am pututa gasi. Unit din filologil slavi le numesca vlacho-bulg are, , din pricina ca cele mai multe dinteinsele representa redactiunile tiriI bulgaresci, altil mai nepotrivita le numesca emoldo-valaches, altil In fine le numeScil curata
bulgäresci
Nict unula din aee§ti termini pe nol nu ne pOte
lndestula. A numi tOte manuscriptele slavone, ale s'aa scrisa in diferite timpuri In Wile nOstre, vlacho-bulgare, este nepotrivita din simplula motiva, ct nu tOte din aceste manuscripte 'Arta caracterele redactiunei bulgaresci. Este adev6rata ca cele mai vechi dintre dinsele sunt bulgaresci; deasemenea este incontestabila ca cu cata
manuscriptele nOstre sunt mai vechi, cu atat ele së apropie mai rnulta de redactiunile curatt bulgare. Dacti ama avea manuscripte slavo-române din sec. 12-13, acestea fär. Indoiala ar fi identice cu cele eurata bulgare din acea vreme. Acesta faptil Insa nu ne InAnalele A. R. I. 27. - Mernoriile Secf. ht.
www.dacoromanica.ro
1
2
loANO BOGDAN
gadue a adopta terminulti vlacho bulgara si pentru cele-lalte manuscripte slavo-romane, care nu mal presentd. redactiunea curatg bulgaresca. i cele mai multe sunt de acestg felg. In Wile n6stre de vreme ati Inceputg a se amesteca redactiunea bulgara a cartilorg bisericesci de totil curatd ea s'a aflatg numai In aceste aril cu cea sêrbéscd si rusesca. Acésta se simte Inca din secolulii 14,
In secolulg 15 si 16 este ung faptg implinitg. Pentru a denota t6te aceste redactiuni cu ung singurg cuvintg, mie mi se pare cd terminulg gslavo-romang) e cu multg mal potrivitii decal celg 41 vlacho-bulgarg), cu atat mai multi' cil noi Romanii nu putemdi Intrebuinta cuvIntulti gvlach) datg noue de sträini. Terminulti cmoldovlachti), Intrebuintatti mai alesii de scriitorii rusi In descrierile lora,
este lipsitg de ori-ce temeig, de Ore-ce nici odatä n'a existatii o redactiune slavona proprie unei singure provincil romane, Moldovel sag Munteniel ; cu atatg maT nepotrivitg este astddi acestti terming cu catti nu mai existd nici Moldova nici Valachia; ci Romania singull si nedespartitd. Nepotrivirea terminului «bulgarescti) pentru manuscriptele nOstre reese din cele ce am spusg pang. aci. Intrebuintandg terminulti cslavo-rornangs, trebue sa mdrturisimg ca., de si ni se pare celdi mai bung, elti este cu tOte acestea ung terming iimpropriti). Ela ar fi eproprig, dacä tOte manuscriptele, ce le cuprindemg sub acéstä denumire generald, ar purta una Caracterg pronuntatg romdmescg pe langa celg slavong, .Acésta se pOte sustiné cu dreptg cuvintg numai pentru manuscriptele de totg tarclii
si mai cu sémà pentru cele de cuprinsg profang sag diplomaticg, In care influenta limbei romane asupra celei slavone este asa de puternicd, In catti acéstä din urml. Isi schimba formele si constructia dup. cea dintéig ; pentru manuscriptele mai vechi, cu deosebire cele de cuprinsa bisericescg, In care traditiunea s'a pastratti cu mai multa putere, . nu putemil sustiné acelasi lucru. Intr'Insele, in adeverti, se
Old multe forme necorecte ndscute parte sub influenta limbei romane, parte din lipsa de o cunostinta exacta a gramaticel slavone; ele pOrta Insä cu tOte acestea ung caracterti mai multg sag mai puling pronuntalti bulgdrescg, rusescii sat sOrbescti. POte di prin-
www.dacoromanica.ro
8
MANUSCRIPTE SLAVO-ROMINE
tr'ung studiti mai -amnunit alü tuturorti manuscriptelorti nOstre vom afla Ore-cari criterii mai caracteristice pentru o clasifIcare a lorti ; deocamdata ne vom multami cu terminul eslavo-romana z In lipsa de altulti mai bunti. Putinele manuscripte slavo-romane, ce so afla In biblioteca imperiala din Viena, ai fostti descrise In parte, pe cat stim not', pank acuma In trei locuri. Dobrowsky, Intemeetorula slavisticei, a fostu celu
din taiti, cai e a datti o descriere mai detailata a manuscriptelora slave cunoscute dinsului, In introducerea gramaticel sale. Aci sO descrid si douO din ale nOstre Evangelia de la Pétru Rare§ si Apostolulu lui .Anastasie Crimcovici (I). Descrierea este esacta, Insa fOrte pe scurta. S. Stroev, In cartea sa asupra manuscriseloril slavone aflatore afara din Rusia (2), a descrisil si manuscrisele nOstre din Viena ; descrierea lui este Insa neexacta, sumara si afara de acésta plina de gresell. Spre dovada vom da urmatorele esemple : In epilogulii lui Crimcovici elf] citeste CKIITta i.
d. atarrae ; monAtIRCISifi .3EiVIAH 1. 1. d. AIOMAKCIOIMH 3EMAH ; 110K6C7,3Adl1 t% 1. I. d. iiotoC%3Atilid, ub i. 1. d. HAM ; in epilogultt Int eCantacuzino 11513}1A% i. 1. d. Ki&aAn ; WATE/WA (ceea ce n'are nici unit Intelesa) i. 1. d. M-
awr' (Indarat) ;
LidAgAm i. 1.
Rares citeste monur i.
1.
1.
d. wpm etc ; In notita din ev. Petru
d. M0/111X, ECk 1.
gulti lui Anania citeste 311A11 i.
1.
1.
d. ECT etc ; In epilo-
d. 31Id, EWE i.
1.
d. go etc. TOte
aceste schimba caracterulta redactiunei textului ; din transcrierea lui, adese-od curatil rusésca, cititorult nu pdte cunOsce particularitatile manuscriptelora. 0 descriere mai exacta, cu bite acestea cu gresell si necompleta, a data si Voskressenskij (3) evang. lul Stefaui celit M. ti Apostolului Crimcovici. Descrierea nOstra are asupra celoril precedente avantagiuM, cit cuprinde la unti loca manuscriptele slavo-romane din acea biblioteca i lasa prin urmare a sO vedé 1) Iosephi Dobrowsky, Institutiones linguae slavicae dialecti veteris, Vindobonae, MDCCCLII
(ed. 2), XXIIIXXVII. (2) Ornicanie namarauKoirs Caasalienon awreparypia, xpaulnum CH in 6H6iii0Tenara repmaHin (Dpaauin, Moenna 1841. (3) Cmianienie pyxornicii wa 3arpammiLix% 6116.1i0TenaVb, Tp. Bompecounaro, C. lierep6yprs. 1882, (xtras0 din cOopamn OTALAeuin pycenar0 FL3517a H ciOnecuucTH inmeparopetior, aumean, Ram,.
www.dacoromanica.ro
4
IOANt RO(ThAR
mai usorti particularitdtile comune acestorti manuscripte ; pe langa: acésta ea este mai completa i mai exactd de catti cele-lalte, Pentru no! Romftnii ed are unq interestl deosebith, de Ore-ce Intr'Insa së vor gdsi cdte-va notite scrise de Omenil ce a jucatd ung rola In istoria nOstra, ca Anastasie Crimcovici, marele vornicil Cantacuzen §i Alexandru I1ia, principele Moldovel, asupra cdruia dna, nu psaltirea din 1586 ne ne-am Inselatil In combinatiunile ru5stre cid cdte-va noble interesante, pand acurn nebagate In sénia. Descrierea am_fdcut-o ast-fen, ca sd sé perta folosi de dInsa si eel ce nu tiü slavonesce, traduandil In note textele slavone. Am datti o atentiune mai mare, decalii së cid de obiceiti In ast-feld de descrieri, ornamenticei manuscriptelorü, de Ore-ce ea este curata romanésca i dovedesce uni sentimentti esteticil destulti de desvol-
tat6 la strabunil noWi. Nu este lucru Intemplatoru, ca mai tOte manuscriptele slavo-roméne sé distingU prin o bogata ornamentica,
cdte o data plind de gustt. La noi a existata o c51a paleografica, a care! istorie va trebui facutd, cad Inteinsa vom gdsi urme ale spiritului romamescO. Dacd.iai In mand ori-ce descriptie de menuscrise slavone din véculii alü 15, mai alesti alt 16 i 17, poll fi sigurg ca mai bite manuscrisele, ce sè distingt printeo bogata si frumosa ornamenticd, sunt de origine romdnéscd. Nu mai multii de cdtil cartea lui Stroev, ce descrie vre-o Ire! patru manuscripte slavoromane din Mftnchen, Paris si Dresda, ne dovedesce acésta. Sub No. 3, unde .96 descrie o ev. dela Stefanil din Munchen sè dice : (pyKonucL nruniaxneaurn, rr camLnn BeJIHKOMIIHM11173 mama-mann) ; sub
No. 6 uncle sè descrie o ev. din Paris
:
pyRounn npsicpacHaff ;
sub No. 35, uncle së descrie unU manuscrist a lui loan Damaschin din Dresda : «pyRomicr, eTa irmAxa, noxyyerain own, Icpacinn) §i
aa mai departe. Vom vedea cu câtU entusiasmU descrie Voskressenskij frumsetea apostolului Crimcovici. Cu atatil mai multa
trebue sa atragerml noi atentiunea asupra frumsetilord manuscriptelora mistre, a carort ornamenticd constitue o parte din istoria artel In Wile romane. Pentru cei ce volt aprecia descrierea mea din punctulü de vedere
www.dacoromanica.ro
5
MANUSCRIPTE SLAYO.HOMANE
curatti filologicti, notezd aci, cä scopulti meti n'a fostti de a da o idee completh. de particularithille redactiunei slavo-romane a manuscriselorti cuprinse Intrinsa : am relevatO cate-va dintr'insele ; pentru a le releva pe tOte trebue unU studiti cu multU mai amanunlitu i mai IntinsU, de dill nil putemti face acumti. 1. Evangelia de la Stefanii celg Mare (cod. n. 7). Manuscriptulti e de pergamentti grost si bine lucratil, Inahil de 33.5
cm. latti de 23.5 cm.; In textti si pe la rnarginl liniata; literile sunt scrise pe linit Are cu total 258 file : in cele dela Inceputn textulti evangelielorti cu prefetele lui Teofilactil, archiepiscopulti Ochridei; de la fila 245-247 asa numitulti mêsjaceslow si la fine indicarea aeniilorti s. cetirilorti ; de notatti este cl din sfintil slavoni Did unulti nu së pornenesce. Pe fila 121, Inlituntrult1 unei vignete desemnate numal In aura, sè afla douë figuri architectonice In formä de cruce, In care sunt scrise iirmaldrele cuvinte : pe cea dintaiti CTE4Sel1I6 HOEHOM rAph AlOAAtHiCHOH 3EMAII CI1k
EorAtilia COMA ii
HTHTOp
pe a doua CIITHOpH CM. TETpoft(rAk c% P**CHiAE
EIO /MOM II CHOM &WHOM (1).
Pe fila 245 a. s6 aflä unti epilogu Intr'o frumOsä Incadraturd In care sè desemneza sOrele (capt Incunjuratti de raze) si luna (profila arunchndti raze intr'o parte), mai jost sterna Moldovei cu unti campti vênatti si verde cuprinclenda o cruce Incunjuratä de stele
si cu unt altü câmpt In care së aflà capulil de bat cu stea Intre Orme. Epi1ogul6 e urmatorulil : Tw CTE$M16 HOEHILIM cox:filo m(CATTio (cnpk 3ThtII
410AMIICK011 enk
EOPMHA ROEHWA Ii ICHIK6 CAWHECK patHITEAIIHK EPOiKE pdAti AIOGRE K7.K-
AEAt H HOT7.1paTEA'HO AtiAE H HallICd Ct ChM TETp0Ey-PAIt A WHIM, H MAE EPO Nd AiiIHafi CEA H. P-C:KAII CHM MapTH, A e'lla Hçh cormild, H% 1). clw Siefan vv.doinnuld Ora Moldova, fiuld ha Bogdan vv. qi ctitord, a fAcutd!acestd tetroevangeld cu dómna sa Maria si fiuld sdd Bogdan. Ad rocnosim i e gresali in locd de rocnosmoo, plslv. rocnommm.
www.dacoromanica.ro
6
IOANtI 13nGDAN
IE u;pI;KII IPA moliewnipk 1130yTpaillk fiewia IC Xpd eTrW II CAAHILIPO REAIIHOMWIE111111 ii 1101 h,A,OHl(1C11,4 rewpria, I AITW VAWIIIA 4111p0r,31 3 1`..Cli6 CHOEPO MITA .41-. ii litt tnECTOE TEKlpEE n(CLIA aliptinTa 1.(1' ; CTOH ropi; WA CGOEII
pand aci e scrisa cu aura, de aci incolo cu cernéld 'Agra : IIIIC4XE CA pAli07fi 1)Y1111111EHIHAPO 11pWCTEH4HTE
AIIIE H HE
HO,A,0CA11.1.10.
K
ilAHAVA 4SH41HHA MONt1X4 H CL-
a, 11-6 GO HMI HO H%3410X1104.1g. (1)
Manuscriptuld este scrisa Inteo unciald mare si destuld de frumOsA, partile ce nu së Val de textuld evangeliel intr'o unciald ceva mai mica si mai rotunda, de pildd filele 1-5, 117-119, 187-188 246-258. Vignetele ad bite aceiasi forma. : un oblongti scurtd, josil deschisti. Figurile apostolilord sunt figurile tipice ale secolului aid 16-lea ; ei sedd cetindd sad scriindii inteo odae, intr'o biserica sad Inteo mandstire. Fentru completare, Insird aci aprOpe tOte ornamentele manuscrisului: f. 1, o vignetd micd; f. 5 b., ev. Mateid; f. 6 a., o vigneta splendidd pe carnpii de aura çi cu ornamente architecturale, initiala K In verde, vIndtd si rosu deschise ;, f. 72 b. ev. Marcu, f. 73 a. vignetd In acelasi stild si initiala 3; f. 120 b. ev. Luca ; f. 121 a. vignetd In care s'e afld inscriptia raportata mai sus, iniciala H in aur si culdre vandtd ; f. 189 b. ev. I6n ; f. 190 a. vignetd i initiala ; f. 245 a. vigneta finald In forma uneT cruel sail stele. Din acestea a reprodusd archeologuld rusil Stassoff in publicatia sa C.42,13HHCRifl if BOCTCPIHLIft .opHamewil,,Petersburg 1887, doué vignete, una mare si alta mic. i o figura., careia nu-i gilsesc nici un rostd, v. pl. 38 nn. 1, 2, 3 din amintita publicatiune. Limba codicelui este limba paleoslovenicd asa cum se' stabilise aI). eltv Stefan vv. cu mila luT zell domnuld Orel Moldova fluid lul Bogdan vv. si iuhitora de cuvintele lul Cristos, din dragostea cAtre dInsula a dorita si rn silita sA se sciie acesla tetroevangel i l'a legatd i l'a data spre rugAciune pentru sine, pentru &mina sa Maria si
fiula sea Bogdan In sfAntula munte In biserica sa proprie In mAnAstirea Zugraf, cu hramula
sfAntultil i mAritulul marelul mucenica i biruitora Gheorghe in anuld de la facerea lumel 7010
iar ala domnie sale anula 46 curgetora, luna Aprilie 23; scrisu-s'ad cu mina cella mal pAcittosa Intre omen! monahuld Filip i iertatt dm& nu dup tót cuviinta ; dela D-zeil tOte dup4. putintit (se faca)., Notez CA cuvintele pdwI,,mHiiIc
i noTziperhuoix nu vind In textele
curata paleoslovenice ; Insemnarea lord se vede usora din radicalele, din care sunt derivate: p49H -TH, 110-TWA-TH.
www.dacoromanica.ro
MA NUSCRIPTE ST,A TO-ROMANE
7
césta in redactiunile bulgaresci din sec. 14 si 15, cu unele cleosebirl neesentiale. De oare-ce formele gramaticale sunt In genere fOrte exadte,
aprOpe tott ce este de observatt cu privire la redactiunea codicelui privesce mai multt ortografia deck gramatica lul. T.Jnü studit amanuntitt asupra acesiort redactiuni bulgaro-romane nu s'a facutt Inca si nu se 'Ate face din lipsa de materialt publicatt. Nol vom da in cele urmatOre cke-va observatiuni, ce le am scost din primele 10 capitole ale evangeliel lui Mateit : acestea vort putea servi mai -taroia de materialt pentru studil mai complete. Particularitatea cea mai obicinuita a textelort bulgare si prin urmare a codicelui nostru este intrebuintarea neexacta. a nasalelort a) 0 A din punclult de vedere alt lirnbei paleoslovenice. MIA cateva exemple de acésta confusiune : iMIIIiI i. 1. d. tixipii. (partic. dela mum) ; IMATpk, i. 1. d. emixTpk; de asemenea orramiux i. 1. d. OTIIMWA (aor. 3 pers. plur.) (1). In genere aceste doue vocale cand stag singure se intrebuinteza regulatt ; confusiunea devine mai désa. cand ele sunt Insotite de jot atiune : IA, ii. Pricina acestul faptt este
cä aceste texte bulgare sat nu cunoscil de felt iotatiunea sat o intrebuintéza rart, punendt In local el semne diacritice. Exemple: d. rAdrOAXIIIE= rddrodimie (nom. plur.) ; TrhorA 1.1. d. Trksoirx=rptnorix (pers. I. sing.) ; de asemenea ia 1.1. d. fA= rAdronAIIIE i. I.
ifiA (gen. sink. fern. de la Id (me)) Exemple pentru intrebuintarea nasalelort fart. iotatiune acolo unde paleoslovenica cere iotatiune sunt nenumerate. Iatä cate-va : CROX i. 1. d. CHO1M (acc. sing. dela cRola) ;
ep'xifpeA i. I. d. AMCIIifpfiA ; ItEMEX i. 1. d. K1uIiFix (forma. pa-
leoslovenica paralela cu : REAIIII0iA). 411-10A i. 1. d. muoix ; riopVTiX i. 1. d. noyonfix ; Touox i. 1. d. Tonoix ; TRQ. i. 1. d. TROIA ; CA 1. 1. d. rwhituti CA ; (ROA i. 1. d. MIA (acc. plur.) ; CiTIOrliMAT% i. I. d. oTmoripaixT% si nenumérate altele. In gen. fern. alti pai ticipiilort active presente forma defmila se afla dest ACA j I. d. AIA : kiEdY.WXA CA SF43Aki= kIKAIIIIIAiA CA 3R13Ald.
0 alta particularitate a codicelui nostru este confundarea semi(1) Adaogg. A3KIJ4H i. I d.
X3KIIIMH
de la
X3SKi ;
In altg loctl "halo L 1. d. xams.
www.dacoromanica.ro
.8
1OANO BOGDAN
vocaleloril sail mat bine yoclelorit IntupecOse v si 6, lasarea lord afarg In multe casurl si schimbgrile cc trebuiall ä urrneze dupk acésta omisiune, 7.=1. In ; 80116 i. 1. d. KpI1117, mnwrk (nom, sing.-;----A174101`%), aak, uI thflhIiiWli, CT61`11i1Kla §i CT7111$1X6 vinti una 1ârig. alta, 3114t1T6 1. 1. d. 31141(7. (aor. dela 311t1-TH), f11%MullpliX6 i. I. d. C7.116/1111111HX7 §i multe
altele.
6=% In ; inum i. 1. d. pku,n (imperativii de la pupa), TzeWk i. 1. d. Ti.wk, owl i. 1. d. AhHIIE, 148A%111X1It, RWIIK76, ammtnpE. Din aceste ei din cele urmatOre së vede cä copistulil n'avea constiinta de deosebirea primordiala Intre aceste douè sunete, faptil ce se observa In cele maI vechi texte paleoslovenice mai alesil In cele din epoca postciriliand, a se ornite Intre consonante si la sfersitulti cuvintelora : hvoirls = LVOV'S., Gmum = 86187.11111, KIIHX1HK61=117.1111)8611HK6I,
CK11011111114 = milo-
8111114, AVHOSII=h1%1103H, it.3861/11H.= A37ICItlit111 etc.
4 s6 omite tot asa np4itm4= npaKkAA, C%11MHIIIIIK6=C%11641H1I1HX7., 113M11=1136MI, 1141111ETI.=1144611ET6, 9T0=t16TO, GOMM= GOA6WH etc.
a si b së mai omitil când stail a finea cuvIntului, iar cuvIntula urrngtoril Incepe cu consonantg; in acestil casti s6 Intimpla
si asimilatiune. Exemple: CTOBOX=C%
TOG0i7fi, UTERI= H:3%
TEGE
si
allele ; pentrd casul Intaiu citarml: 8%CTASH:E=8%CT413% HA, IWC1-14m= ItVC14%, WE, (Griorilaxani c1e rp4mi=omioripdixT% TH CRt rplor, DOA3E1141ACR. ECH=110A3E8dA% ç EN. In ttataltl nostril'. OTIOE Se scrie welE iar ta,A0 da rm. g moderna in locti de 6 vechill se aflä pit; In cele 10 capitole am constatatu patru exemple : npurkrieu,tx= npm.htimo., ormpuior= orm4p7wor, TE44110= TI.A1%Ho; Indata dupa densula se afia. Insg Tzma; C8prigET6= CIVIL6T%; BEHA6 se afla In locil de 8711A16. In
AKEpti
tote aceste casurI 0 este accentuatil In textfi : ormipulor, npurk11E46 §.
C.
Iotatiunea lipsesce nu numai la nasale, ci si la cele-lalte vocale a.) e : Er$101r=iEMO1r, ero iEro, 'rum =TROIEIA, powAmmE 8% HEN = pomAktueie 87 HiEll; deaceea cuvintele ce In textele vechI paleoslovenice
www.dacoromanica.ro
MANUSCRIPTE SLAVO-ROMANE
se termina In HIE aci Se termina In flOdCk=1101dC%,
CA, TROd=THOlil
ie :
9
uccpceig, noatopTE; s. c. b.) a:
lOyAEd=HiOAEld, OytiOd CA =ovum cuvintele In Hid aü Ta : HaMEHIA=KdrttEtilHa §. C. Ne-
OrCH1d111%=01(C1111k1H%,
Intrebuintandil iotatiunea, acésta clasä de manuscripte aü sail a curatti sai h In locti de iii. Acesta este unil vechiti caracteril alli monumenteloril paleoslovenice (cirilice i glagolitice), care a trecutil In redactiunile bulgare asa numite rnijlocii (Mittelbulgarische Denkmaler) si de aci In redactiunile nOstra. Ast-felt avernii In codexulii nostrq 4 tot-deauna la gen. sing. ala masculinelorii in-jo (jk, b.) : 41= tylicapid itiAk=113paHald ; 1 la noln. sing. al femeninelorU in-ja, precum : 3EA1A1 .aioyawu4 ii 3Ehlirk 114,14dAHMA 11XTIL MOIA1=3Ehtard §. C. ROA =80Ald §. a. in. d. Tottl rh se afla la nom. plur. neutru alii pronumelul Mak : cIa Mcil In loca de forma mal corectit : CH EitC'h sati 136cm. Odata am Intdlnitti forma nee-
xactA a gen. sing. hpAaill in locti de IopAana ; pOte sa fie o confusiune cu locativulti ; totil la acesta cuvintti am Intalnitti locat. IwpAann (FM IwpAann), forma neexacta. In locil de IopAant. Printr'o confusiune a lul a iotatil i neiotatil s'ar putea explica si forma neexacta But IoyAbi= BlIca mood ; acésta cu atatti mal multa ca. manuscrisulti cum5sce i pe a cu iotatie : va. Acesta l'am ggsitil In cele
10 capitole de doe ori la verbula tam satt iaaw. : In pers. 1 plur. latuki I pers. 2 plur. itICTE (iaaud este forma paraleld lui ianm) ; In monumentele curatil paleoslovenice mal tot-deauna 4it17. ECTE. Probabilil ca acésta ortografie a luI tam cu Id se gasesce de ma multe ori In restulil manuscriptuluI. In acelas chipa se Intrebuintéza acest modu de scriere in Savvina Kniga (ed. Sreznevskij), APEHHiE CadlifICHCiE flttMflTliIIIili 10C011dro Hilashld, 1868 p. 1,7 si
alte monumente paleoslovenice.
E In locil de A vechill se afla In urmatbrele exemple : 3 pers. pl. aor. : Tti (i. 1. d. Tint) cap-knurl, CA, npitsbAowe, etc., partic. pres. act. AEM11116 (de ordinaril anNAIIIA in codex zograph. ite-dmipx Mateiti, c.
VIII), gen. sing. a temelorii In ja :
oArd:Ab (ne KIM Ali ROMUH ECTIL
HHIpTA H T1ao OAEX4l). A In loci) de E In H3111AA6 citattl la Vosskr. aci E--11
:
H3WhA6-11.3WEAlkH3WAAk.
www.dacoromanica.ro
10
IDA NO BOGDAN
E In locü de H vine In urmdtOrele cuvinte: partic. trecut : pne(PM Ic powismi CA tcpk) d. KFAIM (cod. zogr. aema)= aemumia.
M11 CA i. 1. d. poxAmi c KEAEH i. 1.
Indsprirea lul pitole :
ii
i in C011iparativIllit
in id am gdsit'o numat o data In cele clece ca-
113kIAET6 i. 1. d. H3HAETIL.
Wed. s'ar gäsi mai desu acesta
schimbare, ar dovedi o influenta ruséscd. hi s6 afla tot deauna In locti de mai vechiulti %i. Ast-felti: upopoplur. npaind acc. plur. KpATId instr. plur. rpiumnintd idd.
ini
tot asa la adjectivele definite : centarktICKidli, pd3AlitHIMAIII in locti de forma mai veche pa3Atimiziimm, instr. plur. ; tot ap. In trupine : pHlITHHG.
e alterneazti cate-odatd cu : CEGE qi TEGE dela gen. se confundä cu cea,k si Tin+, dela loc., faptil ce s6 constatd si In unele ms. rtieliwirl; d1H=C%H1OKE Gomm ; de la comparat. ormai vine si orae si ovule, la imperativti se Intrebuinteza tot-deauna : nx.A.hrri etc. % cu labialele a, p sé afld regulatil dupd labiale : HCHAMIHTH, HCHpurkro (pi timpkirkro) Hp7.13111EI1,6, Atp%TIMI,A (gresald de copistü
sesci din
i. I.
sec.
192.
d. iIp%TK611,A). % Inainte de n .s6 lasd cate odata afard:
e",az i.
1.
3A%
d. 3%A% r(nnro)A%.
alteruéza eu a In cuvintele: TrIamTpna, came clAto (adv. hue). Formele gramaticale ale textului sunt formele corecte ale limbel paleoslovene, sè Intelege cu variantele ce le presentd. chiar cele mai vechi texte scrise In térile slave. A face unil studio detailatti asupra acestora nu putemii, de Ore-ce materialulti din care arml s.cosO, observarile de /Ana acuma este prea nelnsemnatil ca sa putemil face deduceri sigure asupra Intregel gramatici a manuscriptului. In codexula nostru sé gasescti Insa si forme neexacte din punctulti de vedere alu limbel paleoslovenice : acestea sunt Insa f6rte putine si nelnsemnate. Afara de 'cele citate mai susti sè gasesce de pilda nom. pl. 4saptic4E i. 1. d. ilsapiwkii M. saUni Z, (I) .$1
altele de acestil felü, ce In parte s6 potil explica ca particura(1) M=codex Marianas, Z--=codex zographensis, ambele editate de prof. V. Jagid.
www.dacoromanica.ro
MANUSCRIPTS SLAVO-ROMANE
11
ritati ortografice. Forme .nepaleoslovenice, cat putemO judeca din extrasele ce le avemil Inaintea ochilorti, nu s afla in codexulti nostru (1). Cat privesce redacOunea textului evangelielora, ea sè apropie maT multi"' de cea cirilica decal de cea glagolitica (2). In toil"' casula ea nu presenta versiunea originala a traducerel paleoslovenice. Astil felO In
textult nostru së gasesce 11.14111 i i. L d. TCT`AK1111 E din cod. zogr. orala i. I. d. Aourhe zogr. umpurkro i. I. d. noAporra zogr. ucpillk i. I. d. u,IAT% Mgr.
111111Tdp11
1.
1.
d. nmsAointkaa zogr.
si asa mai
departe. 0 Were maT precisa asupra raportului In care së afia redactiunea nOstra cu cele mai vechl paleoslovenice s6 pOte da numai in urma unel studiarT a Intregului codex in comparatie cu Vote cele-lalte paleoslovenice. Din acestil studio s volt putea face conclusiuni asupra cailorn pe care s'at introdusil la noi cartile bisericesti slavone: un studiti pe care nimenea nu l'a InceputO pang acum. Pentru a completa descrierea atragemO atentiunea asupra catorva particularitap paleografice, ce së gasescO si In alte manuscripte din sec. 15. Textulti Intregti e scristi cu unciala mare ; litere mid (tot-deauna unciale) s afla numai in.corecturile intercalate in texttl si sub title. Manuscrisul0 are bite accentele ce sat introdus5 prin sec. 13 si 14 in scrierea slava : ", spirite si spirite cu accente unü semnU pe vocale, mai alest la Inceputulii cuvintelorO : Inteca accentulti circumflexil pe vocalele lungi si pe nasale :
resantO este Ca totil acestil sernrul se intrebuintéza pentru a Insemna cä consonanta sat vocala este mOle : o particularitate a celoril mai vechl texte si cirilice si glagolitice. Exemple : lit rioripaalternéza cu 11 : OrRiE11111 i 01/1111ET6 unul(i langa altulU, cxAM, mnputi etc. s s6 afla mai alesO cand deriva Arm, 3E41WE, /lityliCtlE.
I
1). 11/1.9tam i. 1. d. 11/iapaIR, (gen. si am.) pe marginea Mel intitia este und adausd;alti unui copista posteriord acéstA forma ilaapiama sa afla. In cártile hisericesci moderne ale Rusilord. In trxtuld evreescd si in unele grecescI sa afla de asemenea Mariam. 2). Mid qic0 glagolitica Intelegd redactiunea paleoslovenici originara, ce sa aflA mai alesd in manuscriptele glagolitice. Cele cirilice din acésta familie sunt cu multd mai neinsemnatc ca cuprinsd si num6rd.
www.dacoromanica.ro
12
10ANO BOGDAN
din r :
A1110311, Caorth ;
sd afla Insa §i la inceputuld cuvintelord :
!limo, 3irli3A,y, etc. 3 bulgarescd, cu Lind cdrligti in drépta 3 sd afla mai mei : AaX; Voskressenskij citéza si Apoyalli, 110/13ERAMA, CTA3aTII CA, Kp73H cia. 8 sd gasesce in textd fOrte rarti, la flnea §.irului sd
Intrebuintéza pentru lipsa de spatid ; totd asa sd Intrebuinteza i la flnea irului : uputtOMITH desparlindu-se In doud ire Inteunuld sd scrie flplIA0igi , In ald doilea Til ; idd. atoxewi, 8%3Ati etc. FOrte rut sd intrebuinieza 8 la Inceputuld cuvintelort : In singuruld cast ce vine in cele dintditi cjece capitole pare a sd fi pusti din pricina, a inaintea lui sd afla or OM HEA1Or 8,10111L1,10. Ligaturile sunt rare §i simple, d sub titla ia forma = : mo = . Sub taut 0 la marginea irului sd intrebuinteza i o mic : Tta 54pmvaak. .Acestd modd de prescurlare e fdrte iubitd : Hapequiti = Ha1
c. Cdte-odata gainaltd inlauntruld §irului ; la margine mai desd ;
pEtiEwil, nrhACyk = nrkAtaii)C6, no'cdo=noAosno
.
simtil T cursivd i Inaltd la margine. a 0 alte litere cursive vind de analogd este asemenea la finea qirelord sad josti la margine. In partite ce nu se' tind de textuld evangeliei (predisloviile i meseceslovuld) tOte aceste abaterl dela unciala pura sunt mai dese. Unele particularitap, mai 11.1
multd jucarii, cum sunt 0, CO, e le treeemd cu vederea. 2. Psaltirea NI Alexandra Iliap. (cod. No. 72). Manuscriptd de hartie In 40 micti, scrisd la 1586 pentru Alexandru Ilia§d, principele Moldovel, de Pancratius Holtzschuch : gIllustrissimo Principi ac Dno Dno Elie Alexandro, Principi Moldaviae, scripsit
Pancratius Holtzschuch, d. v. D. et p-positurae Bambergensis generalis p-fectus et advocatus, XXVII Iulii MDLXXXVI, (scOrta dela Inceputuld ms.). Pe aceiasi paging. sd afla urmatOrele Insemndri In slavonesce, dupa tOte probabilitatile facute de Insu§I principele Alexandru : Intdia : t 'ITO EX 1111CMIL IiiallicillIk ant0aAp8 BOI1ROAk /MAMMA HEM/MIME aMARt,
= Cine a scris-o ? Ilia Alixandru voevoduld Moldovei (In) tera nemtasca.
www.dacoromanica.ro
MANUSCRIPTE SLAVO-ROMANE
13
Cele-lalte sunt Incercarl de a scrie data anilora 1595 0 1598 In slavonesce : WHAT A-HE (=
THCAl116 f1E11,11 COT AEKERH AEC/AT AT H flET MAIO CHMH-
1595 17 Mal). Pe fata a doua s6 afla alta data :
THC/Mp HETI! COT AEKET AECAT 1145C4tH A1T AlECH11,(1 nithigapk LUECTII KEHH
AolpaEpk, (1598 6 Ialluarie). Ce Insémna aci AolpaEpk? (scrisil Intr'una singura cuvinta). Daca amt.' desparti cuvintula In douë Ao !NEI% Varna puté traduce langä Stiria. (1) Provincia acésta sé numesce In dialectula sloveana moderna cgtajerl , In nemtesce Steier-mark. Acesta explicare neara Ingadui sa. deducema ca principele Alexandru 1liaü sé afla pe la 1598 In Stiria sea aprOpe :
de Stiria, cu atat mai mult ca Bambergul, unde funct,iona acela Pancra-
tius Hotzschuch, cunoscutula ora0 din Bavaria, nu e departe de $tiria. In ce legaturl s'a aflata principele nostru cu acesta advocata, n'ama pututa afla. Familia Holtzschuher este o familie istorica In Bavaria. Originara din Nurnberg ea jOca una rola istorica Incepênda
din sec. 12 'Ana in ala 17-lea. In sec. 16-17 multi din Holzschuheriani së aflaa In serviciile regilora unguri, poloni §i In Liflanda. V. Universallexikon ed. Zidler, Halle, 1735 ad v. Holzschuher. E posibila ca Alexandru I1ia, nascuta din Ilia§ fiula lui Petru Rare la Rhodos qi crescuta in Turcia, sa fi facuta prin Orienta cunoscinta acelui Holtzschuher. La 1595 i 1598 WI putea s6. pOrte titlula de principe ala Moldovel, ca urma01 ala unul principe Moldoveana ;
In realitate ela a fosta numita Domna In Moldova pentru prima Ora In anula 1620, dupa ce fusese mazIlita din Valachia la 1616. Hurmuzachi, IV. 2. p. 387 20 Aug. 1620. Pretentiunl la tronula Moldovel eu avea Insa cu multa Inainte de 1620; pe timpula lui Arona Voda din Moldova ela intriga la mazilirea acestuia, de aceea
fu arestata, dupa dorir0 lui Arona, la Mai 1594 In Viena de dltrt archiducele Mateid. (Hurmuzaki, III. 192.) Pe la 1595 si 1598 ela sè putea afla fOrte bine prin «tam nemtésca i chiar In si
(1) Explicarea acésta presupune o Intrebuintare gresiti a prep AO ce insamná .0.n1 la) cere dup 5. sine gen. nu ace. 0 ast-feld de gresall o putea face und Romand, ce nu stia
bine slavonesce, mai a1es
c Ao In unele limbl slavice (cehl, polonk sorabit i maIorosiana) 'ntrebuintézi In sensuld luI Ex cu ace. Cf. Miklosich, Vergl. Gram. IV p. 396 si 622 ( ed. 2 Wien 1883). sa
www.dacoromanica.ro
i4
10.1Ne BOON N
Stiria, nu departe de capitala Austriel. Dupa tOte acestea ni se pare ca nu este nici unil motivii a ne indoi de originalitatea manuscriptului nostru, cum face fara nici unü terneiti Stroev, p. 48, credendil
ca codexulti din Viena nu este decat o copie din acestd secolil a originalului din 1586. E de neexplicatti cum a pututa sa ajungd densula la acestti resultatti. Din scrisOre se vede ca celti ce a scristi codexula nu era dedatti cu alfabelulil slavonii, cad la Inceputil literele au unti caracteril cu totulft neobicinuitil pe acea vreme in Wile nOstre. Kama scriitorului se desléga a$a dicendti inceth cu Incetulti, asa ca filele dinspre stk.-
$itti sunt scrise mai bine $i mal fara sfiala. Pe conta acestei lipse de exercititi a copiatorului a$5 fi aplicatti a pune deasa intrebuintare a lui A in locq de x In primele file ale acestul codex, precum, $i alte particularitafi ale lui. Filele sunt liniate ; literile insa se afla parte deasupra, parte de desuptulti liniilorti Psaltirea se Inchee cu psalmulil 150 (fol. 149) ; dupa elii urméza irk( /11017CEWBA R% fiCXCIA (fol. 150-152) $i [rid AlKcetlica a, CTOWM
3dliOWE (fl 155-159) ; dupa acestea notite de cuprinsU religiosti
(rugaciuni, poruncile etc.) inteo limba slavona amestecata cu elemente malorusiene (aanorniA, nplinoiniAttrii, rptip, TI1AO, 64wo etc.); aceste parti a fi scrise de Ilia$ti, cad ductulil lorti semana in cajil-va cu insemnarile de pe scorta cartil, relatate mai sus. Cernéla e négra, ro$ie $i verde. Cuvintele rocnok, Bork, Kapk etc. $i formatiunile lora adjectivale sunt scrise in textula negru cu verde, in textulti verde cu ro$u. Initialele $i vignetele frumOse. Se gasescil $i elemente zoomorfice Inteensele. Particularitatile mai insemnate ale redactiund sunt urmatOrele : ea se 'mparte mai Intitiri in doue : pana la fila .36 ob:cinuita redactie bulgara e ameste-
ca(ä cu multe elemente rusesci, dela fila 36 incolo ea este mat curatti bulgara. A: $i A se confunda aci mai desil decAt in ev. dela Stefanil : WT A3kilit1 K% A:36117. 92 a. HOTEHIMIM
93 b. TEmo x.m.iptwo erp.hve. 96 b.
i noTenotuA unulil langa altulii
i noAmluA kutKA Trktui. 93 b.
HA= IIX, plslv. 11%, sed, passim, MOEN% = A10EA plsl. molEIA gen. sing.
www.dacoromanica.ro
11
MANUSC1UPTE SLAVO-ROMANE
fern. ps. 70 ; A1A-A:k, PAGIITEAS, FIATS i altele de felulg acesta cadg, cum amil spusil, In parte pe sama lipsei de esercitig a copiatorului. ix. si 1A lipsesal ; In loculg lorg se Intrebuintéza sag a: si A simple ca In cele-lalte redactil bulgaresci sag reflexele lord din redactiunile rusesci: or i. 1. d. ;fi, u i. 1. d. A. Exemple : taAowAt 60 b. si !MIA 61 a. i. 1. d. ARIA pls1v. 1AW1, laak1110/11 7 a. ia3kuvkv
32 a. s. c. coy
i
CAMIT, 6 a.
porK8 28 a.
a:tmorweator, ibid.
oporafie 6 a. Atif8 8 a. p. c. or i. 1. d. x se afla mal cu serna In partea MUM a psaltirei. Identificandu-se or cu a in mintea scriitorului elg pune si X In locil de or acolo unde nu trebue : cx,prx i. 1. d. coreTx 142 b. Totg sub influenta reclactiunei rusesci A dupa asibilate da. a : =::31.1AIA
i.
1.
rir IIALIAT110
i. L d,
IIALIAVAKA .62 a. 311t141 11 OrCASIIIIA
(311A1-311Ak1-311AA) II oycruawA; A-111d HAWA in nom. sing.
d. A11111 MIMI este o analogie cu CASETAc de mai sus. c1=A se
afla desil In a 3 pers. plur. aor. Hapeicown 35 b. etc. Lui Ii corespunde to, i acestg to se scrie cate odata si cand vine dupe asibilata (In loci"' de or): A-two A1010 9. 6. Awor mow 28 a. i. 1. i
d. Awx MOP& acc. sing. Alma:wipe CA 102 b. i.
d. AISIMMIECA.
1.
Exemple ca Aorwix, Awra:Ixtpe se gasescg in cele mai vechl monumente ale limbei paleoslovenice : In cod. zogr. assem. say.
knig. eucholog. Geitler; in codexulg nostru ni se pare insa a fi mai curindg o influenta rusesca decat o traditie veche. Celg puling In ev. dela Std. M. cu ung secolg aproape mai veche, nu am gasitg ast-felg de forme. Ling exemplu de a:A cu jotatiune n'arng
Intalnitg, cum se afla de pilda in ev. zogr. Man 4. 13: /VA'AWA".1:AE11.. Exemple de x, A=IX, i se gasesct fOrte multe, mai alestl In participil, unde vine si A In locil de ix : ['Adroit/A[111W 103 a. a3 6%314ECEAA CA 91 b. .= rAAIVAfX1(111X, 11%.314ECEA1A CA (1).
d. k i 6 1. 1. d. % este ung faptil obicinuitg ; 7.=-6 se Intalnesce desg si la adj. In As, uncle de altmintrelea vine mai rarti : k1110KAZ etc. Dupa t i p vine regulalg : Email 137 a. AA'Ar0 143 a. rpwrami 134 b. 9rAmiloe 133 a. etc. i. I.
1) a së an. In unele euvinte la ineeputuld lord
MBHTII, MiO, MKWk
www.dacoromanica.ro
i
alte eiterva.
iG
MAO BOGDAN
% In locii de o (cum se Old i In documentele rusesci Incepêndil din sec. 13) IntAlnimti In cuvintele: npaeum 111 b. GAAPOIMMIIHHX 139 a. EMPORI.AEMI 95 b. Id 1. 1. d. 11 0 II 1. 1. d.
1.1 : HOCTIdPHETIt ps. 7, chipArrki 7 b. = HOCTIMIETk, CHpOTILI (In acestti din urnid cuvintil e curiosil x i. 1. d.
o); Aownrk = Aonknrk ps. 70 de mai multe off. id in loca de H e influenta ruséscd. I In locti de A vechia s'e afla In : e3k!whx 101 a. , a. ; A In locil de e mai rarb : MAHE=MEHE 104 a. Pe aceia0 pagind së afla ambele forme.
.k In locil de A In : BECEA+IHE CA 127 a. rhAe i CAAE ps. 1, 116Ctlik $i MAHE. ps. 7. etc. n In loca de A In : nc,coAmpux ps. 1. de cdte-va oil s6 gdsesce de la Aoywa acc. Aoywn i. 1. d. Noyum, 104 b. dwi Cnce A*1 ptUld Taotiro, ps. 7 0 In alte cdte-va locurl. e neaccentuatil trece ale odata. In 11 : 3cHHIETHTHAli ps. 70. rrsoIWO ps. 7. nomeaoyn ps. 1. i HOMHAOH 69 a. i. 1. d. nomnaoyn sunt
greell de scristi. Isolate sunt casurile : npn3363 = Elp11:30KX 135 a. i Aeipepe = otpepe 34 b. Odata amll Intalnitil h i. 1. d. II In prepositia npu : npt ncxomnpnv goA, ps. 1. deasemenea wh i. 1. d HA, plsl. II% ps. 1. (HA confundatti CU HA, HA CU wh).
Formele gramaticale sunt paleoslovenice, nu insä w de curate ca In evangelia de la Stefan M. Gdsimil multe forme archaice ca 1101r.NAMIX* CA 28 a. HAEHETatiVfi 112 b.
.
c., Intrebuintarea re-,
gulatd a dualului, a tuturora participiiloril paleoslovenice, etc. ; së gdsesca Insd i forme neregulate sail nou6, pOte chiar unele sub influenta limbei romanesci. Ma. de pilda 105 a. cnace Aorua pana THOfro, uncle Aoywa sta la nomin. In loc de AOrIllih la acc. Aci pOte sä
sè explice insä i prin confundarea lui A cu a ca In casuri analoge cu HOTENOwa, peKowa etc. Eii a01 explica-o mai curênd6 ca o forma.
neexacta de Ore-ce In alte locuri avemil AoywA §i Aoywn. 105 b. vine : B7. A0Aig EPO 1. 1. de locativ. Ft% Aoint ero. 127 b : C7.311:NAETk AC4H8 i. I. d. ace. Aoam 91 a. HaIROTHatInia dat. duaL In 1. d. maiTHOMQ 104 a. este o contractiune din TIMM& Aceste HOTIPA,11/114 ;
www.dacoromanica.ro
1.3
MANCSCRIPTKSLAVO-ROMAHF,
din urma forme sunt intrate in textula nostru sub influenta redactiunilorti rusesci.
Particularitatile paleografice ale acestui codex sunt aprópe Mite ace1ea0 ca in evang. Std. i aci avem 8 langa or, I langa H; 11=1111 HE (10,4,11E, MOAIE i chiarti mom 67 a.), 53 = 3 etc. Asupra douoril particularitati merita sa ne oprimu puin. Intaia : nefiindti jotatiune, pentru acesta se intrebuintéza diferite semne, ce se punt' deasupra vocalelora pronuntate cu jotatiune. Celü mai obicinuitil semna este ( sa , mai rarti vine Exemple : 147.3A1H13/12111 106 b. 'erAa 56. scristi i CrAe, cgoe'ro 7 a. THOE'A 50 b. e'cil 51 a. o'x 51 a. e'ro 106 a. ex,' 89 b. Ilonarezt`ti ibid. 3thi'Ell,EMK i. 1. d. 341/M1,EAlk
.
(:34AH,Ei%16-3t1k1H,EMIL--311t1H,EMIL
i CU semnulil
: 3aa`u,emk, 90 b.) CHOW
d. CKOIEIA etc. A doua particularitate este intrebuintarea desa a semnului in locula vocaleloril intunecate v si k. Intrebuintarea
i.
1.
acestui semnil a fostil in parte causa disparitiunei totale a semivocalelorOi de la finea cuvintelora : copi.tiT neobservindu-lil totdeauna, mai alesil ca se punea deasupra liniei, aO inceputa st-la
lase dna., astfelil ca in manuscriptele de totil
tarclii a
sat k se
afla raril la finea cuvintelord. Exemple: AltITEp.CTKA 51 b. K'To ibid. kIRHA'MH ECH ibid. iKIIKHA'AlA ECH ibid. -WU' acolo se afla insa i: A111WA:11Ak, Orrklinurlk, KEAkivlinowfi 89 b. etc.
Din formele unoril litere putemil deduce fara nici o indoiala ca manuscrisulil dupa care s'a copiatil exemplarulti nostru a trebuitti sä fie cu multii mai vechiti, poate chiar din sec. 14. Literele u, ip aU uneori cele mai vechl forme cirilice : cea dintäifl cu linia a doua verticala, drepta si scurta aa Ca deabea trece peste linie in just, a doua cu linia verticala din mijlocti deasemenea scurta, tot ap 8, 4 i K ail forme mai vechl si mai noue : LJq
9
"V
-g N473
1-y
ic'fTPO f A{ n 6
t
121
Analele A. R. e. Xl.
0
7-
m
+ (01Ab
""161Mli 60 .460iSb MO A b 4"1861 necM400<4614
Memoriile Seer let.
2
www.dacoromanica.ro
fe%
18
MANI). tiMbAN
3. Evangelic cle la Petru Barep (cod. n. 2).
Manuscriptil de hdrtie lucie si grosa, numita de unii hdrtie turcesca ; inaltü de 41 cm. latil 27.5 cm. Unciala mare, dar elegantd.
Ornamentalia frumOsa. Pe fila 1 o vigneta lungh i inchisa, in auril, verde si rosiu ; in launtru ornarnente architecturale : cercuri ce së intreiesg; fila 36 o vigneta mica, f. 70 una mare cuadrata in acelasi stibi si initiala 11; ff. 98 b. 101 a. 267 a. 165 a. vignete i chipurile Apostolilorg ; cele d'intaifi represinta mai tOte o cruce mai multi,' sail mai putinü ascunsa. sub ornamente. Culorile nu sunt frumOse ; ele sunt in felulü celorü serbo-bulgare din sec. 15-16. f. 164 b. contine urmatOrele intr'o unciald, mai marunta : IoNomilIem tkru,n
636 'MAW macro
11
Cr
nociAmenTem
CIIt
II
CMIIMAILIEIHEA1 CTPO
A-Vd.
CE
vit itv HEITZ HOEHOAA fi4TE10 AUIAOCTI10 raw% 3EA1611
MOAAAFICHOH AZEAAHIEA1 EWXAEA`h II paXAEP CA IGA(CTEIHMAIII MOGGE 113F10611
CII1 TETVEHAIIPEA H WHOHA EPO H MAE WO WA .ni"nroF. cni R% mouncrup ,IliponorreuvtaaRt wnwrim HAEXE ECT \Tim% eTitly nt Ar 1117. 11:NE Ku CAKACTIII. II MIN All Cut Irt.HTO 110H8CIIT 83/ATH FPO wi"ranto HMI CA Hp1IHOCHETIt pn3Apoinmi Campo. TAKOKII1 m GXAET 11pOHAIT 3AE H lid WHOA% CEPhrt H ATO .3AW. AIRA HOEK I4 (1). 11CMIC6TI1
Redactiunea acestei evangelii este curatti serbéscd, a insista asupra el n'are nici unü interesg deosebitO pentru noi ; ea s6 gasesce In ori ce descriere a manuscr:ptelorti shbesci de mai titrOig. Notamil ca nasalele s afla numal in epilogulti lui Petru, ceea-ce dovedesce cil. scriitoril nostri nu erau dedati cu ortografia serbésca ; % se AA si in textb pe hingd K predominantg. Acésta a observat-o si Dobrowsky In Institutiones, p. XXIV, unde dii cate-va exemple din 1) Cu bung- vointa tatAlul si cu ajutoruld fiuluT i cu implinirea sfintu1u1 duhd. ed (robuld) stApanuluI med Isusd Cristosd Ito Petru vv. cu mila lul Dumne4eil Domnuld Moldovel, dorindd cu ',bed si ardêndd de iubirea celord dumnel.rescl am porunciü sä se scrie acesld tetroevangeld si l'amd legatti i l'amd data spre rugAciune mie in mdnAstirea Xiropotam, uncle este hramuld
celord 40 de sfintt mucenicl de la Sevastia ; si dacd va Incetca cine-va sd-10 ia de acolo sad sä rupd. arg:ntuld de pe c1O acela sd fie afurisitti aid si pe cea-laltd lume. In anuld 7043, luna Noembre 21 ( =1531). Form/ paleoslavd impos'bild este n(0))1C(10CTIIMHIJAIH MOM in locd de nom A IMMIX ; de notatd npoKAT i. 1. d. nooKnATx.
www.dacoromanica.ro
10
MANCSCRIPTE SIAVO-110MAN1
acestil codex in comparatie cu cela urmätora de la Belgrada ; aci s'e vede c. formelora s'erbesci ale celui d'in Laid le cor espunda formele bulgdresci ale celui de ala doilea. Tota clinsula ne spune cd Alterus s'a
folosita de ela la editia noului testament(' in grecesce. Dobrowsky, p. XXIII, da gresita anula 1535 i. 1. d. 1534. Acesta codex mai e descrist pe scurta de Stroev sub n. 5. Dinteinsuia a reprodusa Stassoff doué vignete mici, v. pl. 38 nn. 4. 5. ; data si la dinsula e gresita : 1536. Una facsimile cu o vigneta a reprodusa si Sylvestre in Paléographie universelle, 1839, fasc. 2. Aceste vignete (si in genere ornamentica) semènd cu cele din Stassoff, pl. 35 nn. 1. 2 si pl. 36. 1. 10 : cele din pl. 25 sunt luate dintr'o evangelie de la 1535 scrisd tow sub Petru Rarest" si data mAndstirel Dubravata ; ea s'e afla Textula acum in biblioteca imperiald din St. Petersburg (n. 22). e In cernéld négrd; unele pdrp : initia1e1e, titlurile, numele sfintilora, etc. cu cernéld rosie ; pe filele 7 si 8 (inceputula ev. Mateia) s6 Old Intre cuvinte presarate puncte de aura. 4. Evangelia mitropolitulia Anania (cod. n. 1). Hartle, formata intocrnai ca la manuscrisula precedenta ; initialele sunt scrise aci si cu rosu si cu vindta (o colOre ce vine mai desa in manuscrisele sérbesci). Vignete s'è afla la fila 8-a. 100 a. 162 a. 263
a. de forma cuadrata si in lanturi intrel'esute. Fila 352 b. are urmdtorula epilog", scrisa probabila de mana mitropolitului Anania si interesanta prin forma sa documentalä : ilrCACTIK,
6.-Af1to
Ail CE 3I1A
Epe
nonornily
141114111 TeTpoEr ME 43 IlfrUi/C111611111 41111'p0110411Th, Ifll
orrrpoRadVincEon, 34 A.
'1
K11111'8
111141114 MOH .3EM4H
acnpu, II npnacntaly F7 110110)-10 auterponoaTIO IVA
1140'041111M rpm TrAroinnpE,
1r
-XT6E110y10
CIlO
ypdau
I
nrA3IIECEIIIa
r-a de II t na 114111E1'0
1116 II BOMBE orrpactlx6 cpErrpwat, twiollav II 311t1T0111 1103441111V
Itli10
II 110C1'41111V k
Aem 1AAtle'TK0r 4111 orCAAXAEIITE II
noa3i.
K OrCII111 1163ETII
C1K
r
11AEXE
117.
E
11111110E
41
IVACIA16 u,piamam. kiNcrxe Aa noir-
W7.C1104111114114 A 111101WM II
II CrAA(1111141 Wt1Ili114
npoeipenTE.
II
110110K0A1 Kk
wroxe CA HO-
EIIIIP8 CO C'TAil aunponodia rAE Iiptimmatx Ct11116 1141A-
www.dacoromanica.ro
20
MAO BOGDAN
3A A-Wor FiAAtIe'TIM MU, d TOII 9dkk EiKE OrApkaIlETh 'MOHO ApmiloHelfie unKivrom Aineongoadm Ait corAET npoimeT ii IlifSopECAII6 W TIll CT1H uk(11,H IIXE RY lllllElI rpaA II AA riAtivrk OrIIICTIE VA 10r AWAI II tId.T130 AM
tiwkam TI7J:11E111M ll NE pEILIE iltt e4,1 HAIIIEPO rt. X....a MIMI IVA3A111 ()ACHIM fro IireAll6 Ha WC II HA 1.1A11111V tnt Hai Id MUM. II Aa noy-AFT 11p0IMET II WT ILOITRA A111 II MIAAEMA (1). Data nu C% 14.38MIIIIi111% apIWAI
II
Y.
we\
se afla. Fila 354 b. conVine o notila serbesca din an. ,3pliA" sa
,dylla'
(= 7159 =1651), din care se vede ca cartea a apartinutt unei monache Maria, ce a daruit'o apol bisericel sff. Archangeli din Belgradil
pe vremea mitropolitului llarion. Legatura de arginta a lui Anania (precum si aceea a lui Petru Rarest' din rnscrpt. antecedentt) aü disparutil.
Ne avendii la indemanä o istorie de incredere a mitropoliei din Tirgoviste, nu potil constata de o cam data eine a fosta acelU Anania ;
in totil casula eli.1 a fosta inainte de anulO 1651, de Ore-ce nu incape nici o indoiala ca evangelia s'a scrisü intaiti la nol si apoi a trecutil in Serbia. Redactiunea este obicinuita bulgaresca din secolula 16-17 ; afara de acésta scrisOrea este cea obicintita in lCrile nOstre, mai frumOsa decal scrisOrea contimporana din Serbia. Dobrowsky o numesce evangelia belgradiana; Stroev o descrie la
pp. 40-43. (1) Din mila luT D-4ed sl sl scie cA am cumpArald acatit carte dumneqekcA numitit tetroevangeld el, prea sfintituld mitropolitil Kir Anania, aid intreg, I (AO Ungrovlache, cu 5000 de aspri si am pus-o In noua mitropolie In capitala n6strA Tirgoviste, In hramuld InAllAret dornnuluT D-oleulta i ma.ntuitorulut nostru Isusd Cristosa ; i l'am Infrumsetatd mat multd, cu argintd l'am legatd si cu aura rain aurild i l'am pusd In biserica, care este mama tuturord bisericilord, ca sA-mT fie vlAdiciel mete de veclnici amintire, iar calugArilord si popilord spre Indulcire 1 i folosd, iar ochilord inimeT spre luminare. i eine sA va Incerca sA. ia acéstA. carte din sfänta mitropolie uncle am pus'o losusT vlAdicia mea pentru sufletuld vlAdiciel mete, aceld omd care va indrAzni sA fad. o asemenea nelegiuire cu all diavolulul ajutord, sA fie procletd ei afurisitd de cel 318 sfing perin(T din cetatea Nikea i sA 3.114 parte cu hula si cii Arie nesocotituld 5 i cu alIT ttricletli, care ad strigald asupra Domnulul nostru Isusd Christosd tia-td, ia-10, rdstigniti-10 ; silngele lul pentru noT si copiil nostri in vecT amind. ; ei sA fie afurisitd si de vlAdicia mea i anatema sit fie. CuvIntuld aarkvom l'am tradusd cu cajutord. ; p6te sA insemne i cispitA, seducere). cAd HalitTX In plstv. are si intelesuld de ?7;v37.2ais i de iniPou)
www.dacoromanica.ro
21.
M4NUSC1UPSE SLAVO-ROMANK
Textulti evangeliei nepresentandil particularitati deosebite de rnaioritatea manuscripteloril din acea epoca, trecemil peste ele si facemil cAte-va observant asupra epilogului mitropolitului Anania; elti e interesa nta prin a mestecula ce presentUt intre redactiunea bulgara si serbd. Forme curet% serbesci sunt de pildd EpE i. 1. d. irxe ; celti d'intaiti vine fOrte desti in documentele cele mai vechi serbesci (sec. 1 i 13) v.
Danidid, Rjetnik iz Knji2evnih starina srpskih, u Biogradu 1864. ad. v., unde sunt adunate o grarnada de date asupra acestei forme interesante ; aci epe nu este pronumele ci are intelesti de Ost. Torn pe socotéla redacnunei serbesci trebue srt punemil pe : Kiffir8, u,pkKKi, Boy-mem, (8= a: din cele bulgare); Houoyto nurrpolionTio, c-to i. 1. d. NOIVAIX, i1111TpOnOMII, CHM; 1163ETII, 111101.MET, pEllIE 1. 1. d. 11631:1T11, iimaga% sat1 ripoNiarh i rhum din cele bulgaresci; cu atatü mai s afld in alte cuvinte la loculti set% : (UAW ; inmuiarea multi% ca. lui 61 in U tot serbesca. este : IlE38/111116116. OrincTIE i. L d. oriacTIE a
e gresala. 0 altil gresela de graniatica, comisä sub influenta limbel sari gandirei roniânesci, este construclia
sfanta mitropolia;
OVA
e'rnn marrponodia = din
(C,
cu nom. nu se intrebuintéza in textele slave.
5. .Apostoluln Krimkovic1 (cod. n. 6).
Pergamentil grosti si bine lucrata ; inaltti 35.5 cm., latir 24 cm. Unciala mare in felula evangeliei de la Stefanti M. Ca si In acesta, partile ce nu se tint.' de textulti evangelieloril, sunt scrise cu o unciala mai mica si mai rotunda. Initialele si vignetele sunt in acelast' stila facute, cu deosebirea ca la Krimkovici yin's% si vignete inchise, mai alesti cele mai mici. Ca tOte rnanuscrisele rémase de la acest prelatti, se distinge si alü nostru prin o multime de notite si epiloguri ; celü mai completh este pe fila 304 b.: 11.%
'11/11dit
OZ/11:t1
iI ellt1
IlEpd3,0Allt1t1. OEki
ii C'ITO X.VA,
(A IllincrAcii
pAnki HAANki
,116Cl1ll" (1) 1101;a11110,11. k 12
11..e1
Tpl61,E e'rAt1 411110d1111W II
CII-Ct1 IISWErw
Kp11/11KWHIT
II
y'a
el
T17-
/1111TpW114AiliT AMT.-
(1) Stroev citesce aci riamcst.I. Tpownsctoot not:m-unto s afld. si in 'i,ivot sfetoga Save, izdao
Danidid, 1860. p. 74. Acesta e und termiLd stereotipd.
www.dacoromanica.ro
22
IOANO BOGDAN
AtIRCIi11.1111
CTplVIT.
A
H
3EdIA"111.
[WA
II KEAiiIiII" Wriirrtki nAng' cTptini. ii ad% 41'1',1/ 1AI 14 CTIIII4i.
11)11/111id
41,
Ap (JAW
C7..3Atl
r-cnArA
rcnykpfu
nip+
14%
.34lltiCW111,
IA.
,mtrAti'Clith%111
nrtiTt, Lit nowkpli
IAIAll
IMPA21
nuivriwa utimoKyA. nacTupte
36/11/1011. (1)
CA8t1IrCA C'Tr118
N31411140. 4nma ii3cEpE1b
1111'1a/A
PWAA
110AllAtICTIk ASTII
(lath lEfIC1tII,118, 11e,i
c -Trtv
1A1W11/11111itV
ECTIs. VOA% VAWECTRIE CTAPO
VA/drill
whinitA IntwA2t, ntv iiui
I7.Cll liTHTW
1 41
!IAEA:
CFAA1'tcTit8eitt cum ntinnutt 6.%
,
NWPA:1 hTW 1-10K8CIITCA (t/ 1111JErW
I1AUIA
[WM101011'41
/11111.Ci'li
evhri
norpad,
flAIl
CiAn AIIITp0flOAIIT8 Chui 113/WkIIIITH 1:A/1814. AVLVAAAKCI:0 .1E41,1A. UM' IlOCTA-
Ancmt. 14. Ad
KIITII 418414EN (V '110:EAKIN
ewe
1A1A1eiTE
(i1CTtIKII1'H
AIICCTIt K% 117.CEAV OyAUIIIW Cl IIEF101i0Ah114", I7. F141:1111.
pd3Wpwr llcIIl4 MICallId
el
'OI164110 AltIpAIISAA.
1`../1
t16CTIII1(11`0
r1111/1
cTptvinIe T%Ait
Bi:AET flpOkA/?
EX' pt 20011, :11116:1(
II
TplIKAii"
() IVI.C'hy eTkIV- MUM. WA A1111 fdl'O-
6.t1 II
w MECT:1'4 MOrliAd HOEInVAA elllt 1W' iipEAtilS'
PHAil HOEKWA. E /1..TW
,31)111
ETRY
An1,11
A10-
AInprr% n All% (1).
Pupa acestea iscAlitura rnitropolitulut : (AZIi)C1-11
CT
atro/114
p. (1) In numele tatelul i aid fiiultil si ale sf. duha, troite sfinte, singuri i nedespertite. Nol robil Domnulul nostru Isusd Christosa, Domnula D-4eu1 i mentuitorula nostru, inchinetoril sf. troite : Kir Anastasie Krimkovicl i rnitropolitula Orel MoldoveT, rnarele ctitora Lupula Stroici
qi fiiula sea Ionascu Stroid, Joar.a Crimea §i Cirstina si toll ctitoriT sfintel menestirT de nod zidite numite. Dragornirna, unde este hramula pogorirel sf. duha, merturisima cu acestä serisore a nOstre, ce dace se va intiinpla dupe mOrtea nOstre in öre-carf timpurr vre-o nevoie
www.dacoromanica.ro
23
MANUSCRITTE SLATO-ROMAvE
Totti de maim lul Crimcovici e scristi si epilogulti de la fol. 30-1 b. cu cernéld négrä i galbend jurii imprejurii o incadraturã frumOsii in aurii, incArcata cu florl In rosu, verde si vindt6. Acesta
repeta si pe primele fol, 5 a.-1l a. in josulti lora, cu litere mai mici ; aceste douè din urmit cu data 15 Martie, cu o epilog
i1
ti deci inainte de cela-laltii. Cat de multa 11 plhcea acestui mitro-
politO sti scrie si sa desemneze in manuscrisele sale !
II damil si
pe acesta Intregii : (07.11 CTI.1 Ilpegtv CY.TKOpli II WHOKA II 110:3AATII C% -14111101111CAII1EA1 CA11-
puff. apviacialk
14Cpl: fillarrncIE lipihmoialte 11 A%HTIIWIIOAHT 4104.-A/11-C1411A111
:-3ENIA11. K% riamiwr CEA II poAirrem.m Ero
Itveuitik IIpthma
H
monwrilpE, ulpHLI,E%%%ro paronuipuid, IIAE:KE EC vpum C7111ECTHIE eTINA Ay'a. H AII1E KTO ICWINET Kk3/ATII IIAH 81;INICTII HMI IIVAATII it CTI'W ntwilacTiipt, T% AA EXAET I1p014A/AT H TrAKAAT nuitAemn ,unpitlinAn (V) r'a Bd II (t) rirle'rkix 61'0 AcTpk
H AAAE II
K%
IIWKO-C%3AAIIIIAPO
ii al K./why CTkIy, 14A
CHWEPO
CTIN1111114:Al Ero cAlIiItE,
CTAIIT1114 AIONIAA KWEKWAA
II cm II
AO.. uiiii. K% AIM dArOtIkTkIKAPO reAllA 1w Ilw-
II AA HAIAET C7.11Ep111114 C At
ellk 1w
OpEmild
141.1.1,%
AIOTHAA
C'Ckl
ROEHWAKI
reIlAphl
3EA1A^II AMTA4KCIiklA111. K A-Tw ,3piii' At'CLI,a AlApTk El A'Ilk (I).
Pe filele 116.-156. se' afla o notita interesanta pentru istoria codicelui si pentru timpulti la care se" rapOrta ea : (1 ; Arrtv apIn' mu,tt
Kriel' I Aim RwrAn lineuniA T11,16111 igailialulcrew moll/Imp Apnrwmiipiiii uSC-
CHU= , yernmil ElVIICHA 3Anwp031arw
'mink% II KWEHAA E1'W II KA:3/AA, TWPAA WT TWI'W tHeTartv mollacTlipA, II sf mAndstirI, pe oihcine va alege D cled sd. fie stdpfinitoruld tèrel Moldovel, dac. s'ar atinge
careva dintre domnT, ctitoiT, boer1 sad din neamuld nostru sd inchine sf. Munte sad IerusalimuluI, sad sd dea sub stApdnire mAndstirea nóstra patriarehiel sad mitropolituluT, sad sd. schimbe pe cAlugdriT tdril Moldovel, sad sd pue eguniend din o mändstire strdind, scl avetT a ldsa cum am spusu maI susd pe sf. mändstire in tote In pace si neturburatä in vecI. Iar celd ce va strica scrisOrea nOstr i a1cAtuirea nóstrd, acela sd fie procletd i tricleld, anatema maranata, de Domnuld D cled si de totT sfintil amino. In cli1ele fericitulul domnd Ito Constantind Mogild Vv. fiiuld lul ho Erernia Mogild vv. In anuld 7118 luna lul Martie 16 zile ( =1610)..
(I) Acestd sf. praxiu l'a facutd. si Pa 1egat i Pa aulitil cu ilustratil smerituld archiepiscopil kir Anastasie Crimcovid i mitropolitd terel Moldovel, spre pomenirea sa si a pArintilord sel Ioand Crimea i Cirstina dedu In decurênd zidita infinastire a sa Dragomirna, cur hramuld pogorirel sf. duhd, i dud cine-va 1t11 va fura sad vinde din sf. mandstire (urinezd afurisania intocmal ca in celd-laltd epilogd).
www.dacoromanica.ro
24
CkIl
IOANC1 'BOGDAN
ern,' lid
ll
AE01111110 011101011
II IIW TWA1 IPACTdA CA HMI 'RUM litiTtHaV3HW KEiillhll
3EiHMI
row; WT MUCHA Ii Auiptid.
HAEXE 1E
H MUMMA EI'W MUM
11(11111 Add EPW
IcACIIET
H7
A
11C111114
CM evil!
CRETY11 MOVACTIIII
III.pROE, !MEW Ad EA6 WAFT IMMET
(I
ii-
ApAro-
poAlITEAEM El'W
H lalEPIIIIII EPW II LIEAE111 WW (1).
Urmeaza iscalitura marelui vornicii Cantacuzin, care aril fi fostü imposibilil de descifratt, daca nu aril fi evidentil ca. celü ce a iscalitO a scrisii elü 1nsus,1 si notita de cleasupra :
Manuscrisulti acesta e plinil de ilustratiuni, facute tote de mana mitropolitului Anastasie Crimcovici, cum insusi iie spune lu epilogulii de pe fila 301 b. Citamil pe cele mai insemnate : fol. 1 a. vigneta inchisa mica, fil. 3 a. sff. Ioachim si Ana; 3. b. vigneta mica; 4 a. Isus Cristos in mijloculti evangelistilorh si apostolilorti, 16 persOne afar% de Isus ; ilustratia acesta e alegorica: represinta unri arbore in virfulti cdruia s'e afla Isus, iar pe ramurile lui staa ucenicil s61 ; 4 b. apostolulil Luca scriinda evangelia; 5 a. vigneta mare, josii deschisa ; 74 a. prorocii Moise si Aron; 74 b. vigneta; 75 a. Isus i Saara ; 75 b. apost. Jacob; 76 a. vigneta mare deschisa; 83 a. St. Gheorghe si sf. Ioanii Novi cu cate unti inerroh-punivr cleasupra capetelora torn ; 84 a. apost. Petru ; 84 b. vigueta (I) In anuld 7161 luna Augusta 10 ile (=-1653) cand aa jefuitd Timufsi Chmelni!chi, hatmanta óstel zaporogiene, sf. mAnAstire Dragomirna si an pustiit'o si a bAtut'o, Iuä atuncI din acea sf. mlnástire i acestd sf. praxid, si dupl aceea së ridia panuld Toma Cantacozino, marele vornicd aid Orel de suid i thimna lul Ana si rëscumplrar g. acestil sf. praxid de la óste si din nod Ild aduril indgrAtd In sf. mgmastire Dragomirna, tinde era mal inainte ca sä-1 fie de pomenire 1.11 si pIrintilord s6f si &mine sale si copiilors sèl.
www.dacoromanica.ro
MANUSCRIPTE SLATO-ROMANE
25
mare inchisd ; 92 b. ap. Petru ; 93 a. vigneta ; 99 b. ap. Ionia ; 100 a. vigneta mare inchisd ; 110 b. hula ; 115 a. douil coruri, unula de apostoll, altula de proroci ; 115 b. ap. Pavel ; 143 a. Maica Domnutui cu fiula sedênda pe Una trona, Ilie. Enoch si loan(' li se" inching ; 143 b. ap. Pavela v.orbinda intr'o adunare, idd. 172 b.; 172 a. Mihail(' calare ornOrd unit draca cu Odd; 192 a. David si Solomon, iar In mijlocula si deasupra lora sf. Pavela ; 241 a. inaltarea lui Isus la cera ; 270 a. bunavestire ; 292 b. rãstignirea 1u Isus. Cele-lalte mai neinsemnate s'6 afla la Voskressenskij, p. 34-35. In sfirsita mitropolitula n'a niter." a sO desemna i pe sine Insusi la fila 85 a. in ornatula sa", rugdndu-sè in genuchi In faca mdnästirei 'Dragomirna, din care se' vede una parete.
TOte aceste ilustratiuni nu sunt inventil d'ale lui Anastasie ele sunt miniaturi si ornamente tipice, asa cum se desvoltaserd pand la dênsula in arta bizantina si slavonit. Cu tOte Crimcovici ;
cd elementula traditional(' predomind intr'ensele, nou'e ni st. pare cä Anastasie Crimcovici a introdusa i una element(' personal(' cu multa mai bogata deck fact" de obiceia copiatoril de manuscripte. Acestii impresie generald ama puté-o dovedi dad& ama urmdri unele din ilustratiile lui in decursulti desvoltdrii de mai tardia a artei bizantino-slavone ; acésta insa n'o putema face aci. Ne multdmima de o cam data cu enuntarea acestei impresil generale. Cala privesce executiunea ilustratiilora, acesta este rudimentard i fart' multa gusta. Cit ele arO ave o mare insemnatale pentru istoria iconografiel slave, cum crede Voskressenskij, p. 33 (11mi1om (Nem, B.-D.E.H08
mivronle Cia ireTopill caaBancEaro Hlioutomicaiiin), Di SO pare a
fi exageratti.
i ortografia acestui codex sunt cele obicinuite in sec. 16-17 la nol ; ceva deosebita nu presintd. Unele exemple drt Voskressenskij in descrierea sa ; acestea se gdsesci" In tOte manuscriptele din acea epocd. 0 comparatie a redactiunei cu editia tipdrita la Ostrog ne da Dobrowsky in Institutiones p. XXVXXVI : ele se' deosebesca fOrte putina una de alta. Noi voma face cale-va Limba
www.dacoromanica.ro
26
IMO BOGDAN
observatluni asupra limbel epiloguriloril si notitelorti : acestea, fiindil scrise fail unti modelii. ne daa o idee de cunoscintele si modulil In care scriati limba slavond Omenil nostri Invetati din sec. 17-lea. In locil de mediobulg. A vine aci desil e : Tpoino=rpoini,A (gen. sing.) la Crimcovici, la marele vornicti : CKETAd, lillErlillA, flddIET, t1EAEA1 i. 1. d. CRATatt
etc.
61
trece in a mai desti :
i. 1. d. IntilIMEII etc. MOAAMiClahlIII
RIIIIIIIEH,
GANG,
i MOMAKCKIOMII
GEMINI",
vinil
MOI`IIAd
una langd
alta. 4; trece In e la vornicula Cantacuzin: HAMA, HE i. 1. d. GA"MA, G`k. Unü singurti casil de vocald obscurd Inainte de p : Illtpi. 1. d. HOE i. 1. d. obicinuitulb ripktioe, wpm nu se aflti ; napnIu8 npalu8 'pOte sä fie efectulti unui defectii naturaiii de vorbire a lui Cantacuzinti, aci la Crimcovici se afla ripaInv; eel gdngavi zica napalm. Cu multil mai interesante sunt insä greselile de gramatied., In specialti sintaxa. Aci se vede ca limba ronnina a avulil o mare influena asupra constructiei slavone ; in acésta giisimil greselile cele mai elementare, care fOrte rara se IntAlnescil In textele din timpulti lui Stefanil M. sail In documentele din acelti timpil. Mai alesti concordarea e gresita si regimulii. Exemple : GOA HAtICTIk MTH IIMIld MOIOCTIIp : /110I1dCTIdpl% In pls1v. e masculinil, la Crimcovici e femininil sub influenta ronidnescului c manastirea nOsträ» ; o a doua gresald In aceiasi constructie este cd In locil de acc. se pune simplu nornin., deOrece In limba nostra acc. nu se deosebesce de nom. Totti asa e acc. CKETdd i1tOlitIC allp. al LIIOXAKIii MONACTIIp = din mändstire straind ; dup. ov/. aril fi trebuit4 sd urmeze gen. gormaro MolItIC1'6IpkI. In alit.' loci] avem genet. MOMICTITE, forma curatti românescd, si unil cast' cu totulil isolatil, o rEminiscentä a vechiloril texteoloaacTupt. Forma cu totulil gresita monmuciamill 3emnil
(in locil de obicinuitulil MoltAdKCII0II :3.) vine de mai multe ori ; de chte-va off ca gen. sail dat., odatd ca loc. cu H.A. Aci instrurn. plur. e pusu pe Lang loc. sing. sail dat. sing. MaTepk1a gen. i. 1. d.
sail e ; sail ma
Ii;
II
Id gen. MWECTFITE i. 1. d. CAAmpe la loc. i. 1. d. In KIMAVA ChILIECTICI.E, sunt gresell elementare de declinatie,
www.dacoromanica.ro
MANUSCRIPTE SLAVO-ROMANE
27
ce dovedescti cä mitropolituhl Crimcovici avea o idee confusa. de sufixele slavone. thiWk are acc. litUlla i. 1. d. HAIM la neutr. (MUM nucalcia)
HAWIN la masc. (time morlacnip): aci se pare at sub influenta limbei si române Crimcovici a luatti pe Hama micatiia de unü nom. fern. = pi-
sania m5stra In locti de unii acc. neutr.; tota asa s'a Intamplatü si cu ala doilea exemplu. Exemple de concordare gresitä vial mai alesti In titlurile domnilora, uncle adject. nu sé concOrdA cu numele proprii sad vice-versa : ell6 epenviki atOrliad HOE1OA=fiUlt1 11.11. Ieremia Mogild VV. 1. 1. d. elik Epermih MOrlialt1 HOEHOAM; intr'unti locil s'e afla elik Epeniikt MOrilaa HOEHOAM ;
totu asa dupa. gen. Tpouto urmén nom. CTM s. C. Cat despre finetele sintaxel slavone, ca d. e. instrum. predicativd, ele dispara inaintea
sintaxel române. Ast felü avemti [atm. rocnomp% = sä fie domnü, I. 1. d. G. rocnompEmk dupii verb. mum, = va alege. Se vede cd suntemti in tirnpultl, cand mintea romanesd. DU mai pu-
tea suporta greutatea apOsatOre a formelort slavone; ea so desbracl de ele incetti cu incetult, OM ce in fine le asvirle pentru tot-deauna. Acestti procesti de desbräcare a Inceputt din primele timpuri ale existentil mistre ca stall"' ; in timpulti, caruia apartint monumentele li-
terare de care ne ocupämti aci, eld s'a si Implinith. 6. Varlaam 0 Iosafat (cod. n. 73). Codex in 40 midi, scristi pe hârtie cu cursiva moderml. Elii confine viata lu'l Iosafat tradusA. de hoerulti Bolulescu din limba Habana in cea românä. Titlulti completti e urmAtorulti :
Viata sfintului Iosafat, pe carele Varlaam l'a6 intorsti la credinta crestinesca, talma.citA din limba italiand In romanesca de Vladulti Botulescult1 de Malâlgesci, logofatulb, aflându-se la Inchiscire In cas-
telulti de la Milani' In Italia. La anulti de la Cristos ,a0Ad. Intregti manuscriptulti are 62 file. Limba e frum6s6 si corectä ; ici colea dite-unti italienismti, acestea Insä foarte rare.
www.dacoromanica.ro
28
IOANO BOGDAN
Cine a fosta acesta logofàtü Botulescu si cum a ajunsii elt" In incliisOrea din Milani', n'arnii pututil sa aflu pand acurna. Anulti traducerel e filrd indoiala 1764, cad in data raportatit mai susii r este evidentil o gresala in loci' de 4,=700.
AvicAO 61>friiirA.'r-rerjr-rilWAVrAkri.ii
',OA( ernainctno firLnq (4 illeMAAAAnTIAM? V M oir A intrus cracii-gul re Tang n avn PrEoH kr0 VOrcmh TiA,0 Evi 14
()
wfr./4a. "71-4/4' T;N 40 Facsimile din Evangelia dela Stefand celd Mar3 wag, 512).
www.dacoromanica.ro
INDREPTAR1 $1 ADAUSE Din neputinta in care s'a aflatil autorul5 actistuT memoriu de a face tOle corecturile necesare si de a supraveghia inunedia15 pe cele filcute, s'a5 strecuratti inteinsulii mai multe greseti regretabile. Trecendil peste cele inherenle faptUlul crt textele slave s'ail tipàrilü cu allabetul5 cirilic romttnil §i peste cele ee s'd poli usoril recunOsee din textil, notiiiiii pe cele mai principale si adrtug5m5 cflte-va explicarT la niste pasaje nu destur5 de lilmnrite. Num6rulil dintili5 insemnà pagina, al5 doilea sirul5 : 4, 28 eTa : 3Ta ; 6, 7 noAoCanho: no Aolnialo ; 7, 14 HAUT! : nmkrrn ;
7, 30 dupä presente adaugrt 0 preterite ; 9, 19 Rzyk :
Burk ; : nuipia ; 10, 2 comparativulil : adjectivulil ; 11, 28 Orlov-IIM ,vrz, 3EAAM, (Dapncif ail acelasl semnil : sag ; 16, 31 dupil locativ, adaugil mai RICA,
Rls.CA
9, 33 flHt1T
obicDmitti; 25, 26 n.imiroe : nawnoe ; 27, 3 i dela finea irtiluT Irebue trecut5 la finea 01110 precedentil ; 28, sirulti din urmil 512 : 5-12,
Formele dela p. 9 kpmwk gen. IwpAmm loc. §i RICA nom. sing. sunt Inge ea neexacte intru cat cele dintâii sunt neobicinuile in textele paleoslovenice (lopmux fiind5 o trupinri in o) ér forma RUA sail Rls.CA i. 1. d. likdi ea nom. sing. vine forte raril i e mai Mintz coreeta dedftt acésta din urmil. La p. 16 s'al trecut5 din neMgare de sémil formele Aoms loc. i ac. intre cele neeoreete in locil sil se treed intre cele archaice. Aceste forme vial rarri in textulil nostru, ca in tOte textele de redaeliune rusésel sail sub influenla aceste redacliT. Forma AovinA 16, 13 si 27 s'a admis5 pentru acc. i. 1. d. Aotriux, in urma confundlirii asa de dese a ltif A cu y.
www.dacoromanica.ro
C1NCI
DOCUMENTE ISTORICE SLAVO-ROIVIANE DIN
ARCHIVA CURTH IMPERIALE DELA VIENA DE
MANG BOGDAN.
A5feclinta de la 3 Februarie 1889.
Documentele slavone, ce le publicama aci pentru intala Or, s'e Oft in archiva curtil imperiale din Viena (K. k. Haus- Hof- und Staatsarchiv). Ele aa fosta gasite acolo de d-la Bianu In vara anului trecuta ; d-sa, cunoscêndu-le importanta, mi-a atrasa atentiunea asupra lora i mi-a data ocasiunea de a le puté edita. Documentele cele patru rlintaia sunt de o mare insemnatate pentru istoria timpului la care s'e rapartä si mai ales') pentru cuneiscerea relatiunilora de vasalitate, in care sé afla Moldova in veacula ala 15-lea fata de regatula ungurescO. Ele sunt cu atata mai pretiase cu cat sunt date de Domni cari aU domnitti scurta timpa in Moldova si de la earl ne-aa l'emasti putine tiri documentale asupra politicei lora. Docurnentula 1'11 Petru II este cela dintaia din cele cunoscute pana. acum din prima lui domnie ; documentele cele doué de la Bogdan II sunt singurele documente publicate In intregula dela acesta Domna. Autenticitatea lora flinda afara de ori-ce indoiala, ama pututa face, intemeindu-ne pe dinsele, o suinà de cleductiuni asupra scurtel domnii a acestui viteaza i talentata Domna, tatala marelui Stefana. Documentult lui Alexandru II nu e mai putina interesanta prin
www.dacoromanica.ro
30
IOANt RodnAN
aceea cd ne dd unulg din cele mai frapante exemple de acea politica In doi peri, ce o purtag Domnil Moldovel fata de puternicii lora
vecini : Ungurii i Po long. Documentuld de la Mateiti Basarabti are
o and importanta : elg ne dä un nog casg, pe 1âng1. putinele cunoscute pdnd acum, de ung vechiti obiceig religiosg-moralti alü stra-
bunilorg nWri, infrAtirea de cruce. Ne-amil data silinta ca editia acestorti documente sa corèspunda Insemndtatil lora ; anig adausti pe Lang traducerea romdna ca introducei e ung cornentarig deialiatü, In care am cautatg, in comparatie cu alte isvOre, sa scOtemil totg ce së putea scOte din ele. Cu ocasia primului documentri arng facutg ung excursti asupra cronologiei Moldovei din vremea lui Petru, incercându-ne a precisa timpulg domniel d'intdiu a acestui principe. Cu ocasia documentului ala doilea a lui Bogdan amg Introdusg ung alig excursg asupra Chiliei si asupra caracterulur, ce-la avea raportulg de vasalitate a principilorti
Moldoveni fata de regil Ungariel. Cu ocasia documentului de Infratire am cercatg a da o mica modificare a parerilorg expriinate de d-la Hasde(i
asupra acestel instituOuni in Originele Craiovel. P6te sè vorg 01.6 prea lungi aceste comentare ; le am creclutg insa folositOre, de öre-ce adaugemg la fie-care cestiune ceva nog pe ldnga cele tiute pang. acum. Pe Fang Introducere am adaogatg cdte-va notAe asupra unorft parci
mai grele sag mai interesante ca forma din textulg slavonti alg documentelorg çi ung mica excursa asupra particularitatilord redactiunel slavone. Acestea art ung interesd filologicg pentru cei ce sè ocupa cu istoria literaturei §i limbel slave in 16rile nOstre. Materialulg, scosil din aceste putine docurnente, este neinsemnatil ; elg pOte Insa servi Impreuna cu altele la o expunere mai completa a particularitatilora limbei slavone intrebuintate In cancelariile Dornnilorg nostri. Suntemg datori a multami onor. Acadernil pentru hotarirea de a facsimila cele patru documente moldovenesci. Aceste facsimile sunt interesante a.) fiind-ca ne dag modele frum6se de semi-unciala secolului alg 15-lea i b.) fiind-ca conting trel sigile bine pastrate ale Domnilora Petru, Bogdanti i Alexandru.
www.dacoromanica.ro
ll
bOCUMENTE istORICR SLAVO-ROMAKE
I.
Primula docurnentti e data de Petru voevoda In Suceava, anulti 1447 11 Sept. Brasovenilorri. Printeinsuld Petru confirma. negustorilorti Brasoveni privilegiile ce le avusera acestia In vremea parintelui sea Alexandru voevoda si a fratilorti set Iliai i Stefanü voevodl. Acestea erail : negustoril Brasoveni aveati dreptulti sa cumpere si sa vinda marfuri In tOte targurile Moldovel, platindti la intrare si la esire cate 4 grosl de tara, de boil Cate 2 grosl, iar
de la alte marfuripostavti si ing mai alestiatatti catt cerea obiceiuld din vrernurile vechl ; varna de la Suceava sunt scutip s'o platésca, afara de casulti cand volt descarca marfurile lorti chiar In Suceava.
Din continutulti documentului sC vede ca acésta din urma clispositie era pentru negustorii brasoveni cea mal pretiOsa ; pentru acésta pare ca ati si cerutti el reinnoirea vechilor0 privilegit ale lui Alexandru si flulorit s'el. In ce conslati aceste privilegil mai de aprOpe nu putemti sti, de-Ore ce ele nu sunt publicate ; së pare Msä cä originea lora trebue atribuita lui Alexandru celti Bunt, caci
la 1407 8 Oct. elti a incheiatil unti tratatti de comerpi cu Leinbergenii, prin care 11 supunea pe acestia la niste Indatorirl, de earl Petru scutesce pe Brasoveni. In Moldova era obiceiulii ea negustoril straini, venindit In tara cu marfuri sait curnparandti la nol rnarfuri, plateau vama de doué ori : o varna principala la Suceava (rOiloglIOE Allt1TO
CotItIE6C140E)
i o
altä vama secundara in orasele unde vindeati sait cumpèraii marfurile lord. Ast felti In arnintituld tractatil al0 lui Alexandru, Lembergenil sé obligati a plati intãiU vama principala din Suceava, cate 3 grosl dela 1 grivna pentru tOte marfurile tataresci cumpérate in Suceava, ear pentru marfurile War( set cumparate in alte targuri ale Orel' sé obligati a plati die 2 grosl dela 1 grivna in targurile unde le vord cump6ra, si afara de acesla Cate 3 grosl de la grivna in Suceava : numal dupa acesta plata erail liberi sa le
www.dacoromanica.ro
82
tOAN6 130GDAN -
vincla. din nob (1). POte c. Alexandru cela Buntl a Incheiatti una tractatil analogil i cu Brasovenii relatiile comerciale ale Moldovel cu Brasovulil sunt fArd indoiald mai vechi dectlt epoca lui Alexandru cehl Bung nu scimii insa sd fie publicatil unde-va pang. acurna. D-la Tocilescu (2) ne spune despre Masa, fiulti Jul Alexandru cela Buna, cd la 1433 Aprilie aril fi incheiatil una tractata cu SibiulU i scaunele säsesci cprevecjendtl plata vdmei centrale la Agiudd); neputendd afla dacd acesta documenta e publicatt sail nu, nu putemti defini nici deosebirea intre asezamintulil lui Petru voevoda si a1 predecesorilord sel. Dad. varna centrald dela Agiudil, despre care vorbesce d-ld Tocilescu, este identica cu varna principald de la Suceava, atunci se pare ed. Petru voevodir a liberatU pe Brasoveni de acea varna, impunendu-le sa plateascd tot-deauna vama numai in orasele unde volt cumpera sati vinde. .Acesta usurare s'arti puté explica din politica prietenesca ce in genere observa Petru fall, de regatulil Ungariel. Documentulil din 11 Sept. 1447 este pretiosil nu numai pentru notitele ce ne dd asupra politicei cornerciale a lui Petru vv. ci si prin aceea cri este primula documenta din cele cunoscute pa.nr, acuma dela acesta principe. Din prima domnie a lui Petru cunOscemU urmatOrele documente afard de acesta : 22 Sept. 1447 Suceava, data lui Mihailü logofdtulil si fratelui sëü Duma (3), 5 Oct. 1447 Pobrata, data mtinstirii cu acelasl nume (4), 5 Aprilie 1448 Pobrata, data aceleiasl mandstiri (%tolinvilyk Gm lioniand) (5), 23 Aprilie 1448 Suceava, logolatului Mihaila (6), 22 Aug. 1448 Hotind, (1) IpORld MUM (sc. negustoril Lembergenl) H4H npRot rOAORHOI AH4TO CCM4HkCNOI Hd HeliddoVk OTK rpinuiS o GO,Idirk HO TPH rpOIHH.... A KOAH HMSTk KSPHTH T4T4pkrlatiri TORO% Or MKS froprop imuluxx, T4MX HMSTk MTH
rv
ro uSDATE OTX rpHRHS ARd 7001114 4 Hd ronouuoi MkITO Or GO,Idirk
OTI
E. Kal'Oniacki, Dokumenta Moldawskie i Multafiskie, we Lwowie, 1878. 13. Traducerea acestul documenta In Archiva istorica a d-luI rpusuS Toe rpoum. Td cArkerx fro npomTee
ROMS MORHTX.
Hasclau, I, 1. p. 130.
(2) Manua1a de Istoria Romana, p. 1 si II, 1886, p. 132. (3) A. B. 1'.genfuwd(1, Marepiama A.Ten Lcropia B3aI!MuLIx' oruoiueniii POCCill, floJIMuhr, Mo.,mauhl
elc. MOCR118, 1887. No. 65 (cunoscuta si de Venelin, Vlacho-holgarskija gramoty, 103).
(4) Arch. ist. I. 1. p. 113. (5) Arch. ist. I. 1. p. 153. (6) Uljanickij, No. 66.
www.dacoromanica.ro
83
DocUMENTE ISTORICE sLAVO-ROMANE
dou6 jurarninte de vasalitate catre Casimira, unula ala lui Petru, altula ala boerilora (1). Documentula publicata in Arch. ist. I. 1. 123, In numele lui Petru vv. fiulil lui Alexandru cela Bunt cu data 26 Aprilie 1444, nu pOte fi autentict, de dre-ce la 26 Aprilie 1444 domnea In Moldova Stefant vv., dela care avema documente din acelasi anti (26 Nov. 1444. Uljanickij No. 58) si din anii urmätori pana la 1447 (02).
Ao nu mai pOte Inctipé fuel o Indoiala ca Petiu, fiula lui Alexandru cela Buna, pe care l'arna puté numi Petru Ii, s'a suita pe trona Intre 25 lunie 1447 data ultimului documenta, ce ni s'a pastrata dela predecesorula sèü Stefana (3) si 11 Sept.1447 . Prima domnie a lui Pettu II va trebui s'o punemil asa dara. intre 11 Sept. 1447 si 22 Aug. 1448 aproximativii, cea ce ne da 12 luni; acésta concordéza de minune cu cronologia lui Ureche, care spune ca «Petru voda, dui)/ ce a data Chilia Ungurilora, a dornnita unit' anic i a murita.) (Cap. 8) Gresala lui Ureche este ca. nu idenlifica pe acesta Petru cu Petru Arona de mai tardia. D-lil E. Picot (4) face dar o mica gresala creqendil ca Petru II s'a suita pe trona pe la incEputula lui Aprilie 1448 (luandu-s6, de bunä sa ma, dupa doc. din 5 Aprilie 1448, Arch. ist. I. 1. 153) sail cu putina inainte de Aprilie. Petru ocupase tronula Moldovei cu cate-va luni Inainte de .Aprilie. 0 and gresala face D-sa cand crede ca .Ponultni, fiula lui I1iaf,46, care ornorise pe Stefana pre1) Uljanickij No. 67, 68. 2) C5. doc. acesla e faIsd pare a resulla i de acolo, c hoeril cita(T ca martorT nu sunt boeril obicrnuitI aT luT Petru. Dintre aci§tia in doc. din Arch. se afla numal logof. Ilia, pomenitd in doc. 63. 66. 68 Uljan. fdra predicatuld iu., apoI Bratuld (66. 6k), Ivand Manzuld (66, 68), Nicomand (66) qi Davidd Stolniculii (66, 68), Stma vornicd, Toaderd paharnia, 1urie Cupcicl, Ste(co §i Coste II.iTcanil nu se a1l5 in docutrentele din prima dozonie a 10 Petru; boeril principal!, mdesp5r(i(I de Petro, ca Neagoe logof., Duma Braievicl, Petru PIudicI nu së gisescd in doe, din Arch. Pe Sima vornicd 115 aflarnd Inteund doe. dela Stefand ca efostd dvornicd, (18 Fehr. 1445. no. 59 Ulj.), iar pe Ste(co ca episar) la an. 1446, 25 Ian. No. 62 Ulj. Se pare c5. acestd doe, a fostil fabricatti de caluggriI trânestirel In numele luI. Petru vv.; eI ad pusd ca martorl o parte din Itoeril acestuia, ad pusd ins& o data gre§ita, mal
veche dectit tin puld lul P...tru. Heald ce did Hasded n'a publicald acestd documentd Intreg5 ; amd pute hotarl definitivd dad. e autenticd sad nu. 3) Atm aanaAnon Poccin I. No, 47. 4) Chronique de Moldavie, 1878, pp. 64, 65. Analele A. IL t XL
Memoriite Beef. Ia.
www.dacoromanica.ro
3
rid
i0ANO BOGDAk
decesoruld lui Petru II, a domnitd numal 6 luni; cum a t=junsti la acesta, socotéla nu putemt1 sci. Dacti ar fi pusti inceputuli" dom-
niel lui Romanti III la 25 Iunie 1447, and incetéza de a mai fi domml Stefantl, si daca ar fl socotitii domnia lui Romani' III pana la mOrtea lui, 2 Julie 1448, ar fi trebuitti sa-1 iasa. pentru Romani' III 12 luni de domnie (Iunie 1447Iulie 1448); daca ar fi pusil Inceputulti domniel lui Romanti III la 5 .Aprilie 1448, atunci pang. la mOrtea lui, 2 Iulie 1448, amü ave numal 3 luni, In nici unti cast" Insa 6. Noi credemil ca domnia lui Romani" III trebue sä o IncepernO, ca si a lui Petru II, cu 25 Iunie 1447 : in acestil cast' ambil aü domnitti rate 12 luni, socotindO domnia lui Romani" pana la
XIII. 43) s'a IntamplatO la 2 Iulie 1448 ; ambii aü domnitti In acelasi timpü, luptandu-se unulü cu altulü pentru tronü : Petru sprijinitti de partida lui si de Ungurl, Romani de partida sa si de Poloni. Cu acésta se Impaca fOrte bine si cronologia ILA Ureche, care ne spune cri Petru Voda a Impinsil pe Romani' Voda. din -tan., dupa ce a domnitil Romani' Voda unti aria.) Iii urma acestora noi am fi aplicati a pune: a) domnia lui Romanic III fi prima domnie a lul Petru II Intre Iunie 1447 Julie 1448 ; b) domnia a doua a lui Petru II intre Iulie 1448 Mai 1449, cand avenni diplome de la Alexandru, fiuld lui Romani', sag Alexandru II. (1) tmpartirea d-lui Tocilescu, (2) care pune domnia Intaiti a lui Petru de la Sept. 1447 Aprilie 1448, iar a doua Intre Sept. 1448Aprilie 1449, nu s deosibesce esentialu de a nOstra. De la Romani" III s'a publicatt, pe cat scimt, unit singurt documentil pana. acuma. (3). Elü e datil in Suceava, 18 Febr. 1448 0 contine o daruire de mosii boerulut Petrea Tomintl, sluga credinciOsa. a tatalui lui Romani' III. Acestil documentil coufirmä opinia neisträ despre timpulti domniei 1111 Romani' i Petru. Intr'Insula se ci(eza ca martorT urmatorii biped : Stanciuld logofet0, Oana mare
otravirea WI, care dupa Dlugosz
(II.
(1) Wickenhauser, Die Urkunden des Klosters Mohlavicza, 1872. 63.
(2) Manualula citata, pp. 134-135. (3) Uljanickij, No. 64.
www.dacoromanica.ro
h0CbMENTg 1S foRICE SLAVO-ROgANE
30
dvornica, Manoila Costea pd cdlaba
i fratele sea Petru, $tefula Jum6tatevici, Miclea Grevula, Micula vistiernica, Chodca Iiborü, sanclricti Aprodulti; in fine fratele lui Romania, Ilihno (iAim cpaTa r-ntti HATC114). Din ace.ti boeri nici unula nu se' aratd in docurnentele
lui Petru II (V. nn. 65 68 din Uljanickij), care isi are boerii set; eI revina ins. in cea mai mare parte in domnia lui Alexandru II, (hull lui Romana III. In primula documenta a lui Alexandru II (din Uljanickij), 5 Iurrie 1449 (1) regdsima pe Manoila, pe Stanciula, pe Oand, $endricti Aproclulti, Costea s. c. ; pe Costea parcalabula ilia re-
gdsima inteuna alta documenta a lui Alexandru (2) si asa mai departe. Este evidenta cd boeril tatalui trecurd in partea fiiului : ei constituiati particla polond din acea vreme. 11.
Cele doue documente dela Boydanil vv., tatalil lui Stefana cela Mare, publicate aci pentru intdia Ord, sunt de o extrema importanta : ele sunt pe de-o-parte singurele docurnente cunoscute
pâna acuma dela Bogdana, tatalti lui Stefana eel(' Mare (3); iar pe de alta. parte ele arunca. o noua lumintt asupra istoriel din acea vreme a Moldovei. Acèsth, importanta va justifica comentariula cam lunga consacrata lora. Celia dintaiti e data In 11 Fehr. 1450 in Targutii de josil (8 Aomiem (1) Uljanickij, No. 69. (2) Ibid. No. 70. (3) In resumatil not cumisceind Inca urinetórele documente dela Bogdanti II: doue amintite de Wickenhauser, die Urkunden des Klosters Moldavicza, Wien 1862, p. 63-- 64, unuld din 13 Sept. 1450, prin care däruesce minestirel Moldavita 10 hutóie de villa pe and (No. 17),
altuld din 10 Ian. 1451, prin care scutesce ni0e case ale acestel me.nestirt din Suceava de dark domnesci kNo. 18). Resumatuld tiindti pe scurtd, boieril necitatT, i pe lenge acesta o greséle, elernentarä de cronologie, nu putemd face nicT o deductie din aceste documente. De acela0 feld este o a treia diploma dela Bogdand, publicate de Ilolovackij In colectiunea: HalmMUCH
Aarmosarauccsoro ii cyAe6uo-giaonoro mama pyccuoro... 131 XIV XV CTO 1Ti3IX1 (publicate
separatil si in Hayuosiaa C6opausrs din 1865 63) sub No. 54. Diploma e publicate intrége, si cu tote c5. n'are data, autoruld I-a pusd anuld 1451, fere se spue pentru ce ; autoruld mat spune ce a luat'o din Venelin, Vlachobolgarskija gramaty, aci Insa nu se afle nicl o diploma dela Bogdand. Ast-feld de neexactitatt se gasescd desd In colectiunile eitate aci : ele trebuescd utilisate cu multa precautiune.
www.dacoromanica.ro
36
IOANII BOGDAN
i contine unti juraminta de vasalitate prestata de Bogdanti, voevodula Moldovei, de fiiula sea Stefana (mai tArclia cell) Tpkr8) (1)
Mare) si de boieril sel lui loan') Corvina Huniade, guvernatorula Ungariel. Causele acestel supuneri sub suzeranitatea tinguréscä nu sunt indicate in document') ; Bogdanil amintesce numai de dujmanii sel,
in contra carora invOca ajutorula lui Huniade tpArintelui si domnului sea', nu-i numesce insa pe nume. Acelasi ajutora fagaduesce si ela lui Huniade In casa de nevoie. Bogdana mai fagaduesce a nu cauta nici o data «alb) Domna si parinte, afara de Huniade. Ala doilea documenta e data in Suceava 5 Iulie 1450. Guprinsula este acelasi, mai specificatti Ins 6. i mai lamurita. Bogdan') recunOsce
pe Huniade de eparinte si domnap, iar pe sine se numesce «fill) si sluga.»; ela se obliga sa «slujesca cu credinta lui Huniade si corOnel unguresci, ; recunOsce ca tiara Jul, Moldova, sa fie una cu tara ungurésca, ; se obliga a nu-si cauta nici tin anti parinte saa domna, nici una alta protectora ; in casti cand ar fi alungata din tara sa elti cere refugia In regatula Unguresca si ajutorula lui Huniade pentru ail' redobandi tronulti ; acelasi ajutora Ila fagaduesce ela lui Huniade in casa cand acesta ar fi in primejdie ; Bogdana se obliga a merge In ajutorultt lui Huniade fin persOna, cu pericolula vietel sale) si impreuna cu ostile sale, iar pe langa acestea se mai obliga ca nu cuceri cu sabia Chilia WO, de voia parintelui si domnului sea Ioana Huniade.) Cu unti cuvinta, aceste dOue documente recunosca o infeoclare completti a Moldovel fata de corOna un-
gurésca, conform') cu vechile pretentiuni si dorinte ale regilora ungurescl.
Inaintea acestora docurnente nol nu cunOscema altele de acelasil felt). POte sa fi existata. E mai probabila Insä contrariula, de Ore-ce (1) TArguld de josd =Rornand; acestd nume vine de bunA sémg. dela mitropolia de Romand, (Mehhiscdec, Cronica Mitropoliel de Roman, p. 112). Ep. Melchisedec spune cà acestd nume vine int& a cir5. la 1444, loc. cit. p. ce sé numia mitrupolia de josd gmAniAA% AorrpononiA.0.
111. Nol l'am glsild cu 33 de anl mal nainle In Uljanickij, p. 22 :
AOAHIH WPM. AceeasT nu-
mire se anti. la 1458 Inteund doc. dela Stef. M. Uljan. p. 95. CA AGAF111 Topra este Romand, sA
vede si din doc. 1470 dela Stef. M. datd In Targuld de josd (Urjan. p. 107), unde sA pomenesce ca martord mitropolituld Tarasie din Romand (on; pontaHoRa Tpsw4), ce se afla fArA Indoiall la fats. loculuI.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 1STORICE SLATO ROMANE
37
In documentele lui Bogdanti nu este vorba de nici unele antecedente. Cum le vonail explica dar pe acestea ?
II, fiiulti lui Alexandru celti bunu si tatällü lui Stefaml celii Mare, ocupanciti tronulti Moldovel in ultirnele lull! ale anului 1449 (in prima lund a anulul 1450 avema documente dela dinsul6) domni dol an! ( 14 Oct. 1451). In re'stirnpulti acestel scurte domnii elti avü sa sé lupte necontenitU cu dol dujmani : cu Polonii, pe earl ii btitii in cdte-va rênduri, i cu intrigile boerilorti, partisan! al lui Alexanclru If si al politicel polone. Incunjuratti de dujmanIn afard de Polonii ce nu s uitaü cu ochl bun! la relaiile lui prietenescl cu Ungurii, Inlduntru de boeril ce nu-1U iubeaU si intrigat in contra lui, elU trebuia s. s'e sprijine pe o putere strdind. Ast-felti s'a aruncatti cu totulu In bratele Ungurilorti. Urechie, care ne descrie in cap. 10 pe largü i cu color! forte vii luptele vitejescl si istete ale lui Bogdanti cu Polonii i cu Moldovenii lui Alexandru II, nu ne spune nirnicti de domnia hifinternd. Din narafiunea lui insä s'e" vede, c. Bogdanti nu ave partidd mare intre boeri; elti ii aduna oastea «dupe uncle puteaz cum dice Urechie. FArd indoiald, in Ostea lui sse alai) si Unguri, desi putini la num'erti. Este fOrte probabilii ca boerii Fad trtidatil in mânile Jul Petru la Réuseni. Acesta cu atdta mai multa, cd mai toll boeril Jul (citati ca martori in doc. din 11 Febr. 1450) s'd gaseseti lnainte dupd dinsulU ca hoer! al lui Petru II. Ast-felil Duma Braievici vornicti (Uljanickij 65. 66. 68), Oanit Juliet (68 ibid., scristi Baud J3oqclan,
Bratulti (66. 68), Costea Orip, eare In doe. No. 66 se' numesce Hocu OpiduiEcn8A% vornicti, iar in doe. No. 68 Ham OpkimnaprA, Iconic Biliceanic (66. 68), Ilie fostti logofdtti (68 Ilie logorilla, 66 creclinciosulti logofatti al0 lui Petru), Danciutti In do-
cumentele lui Petru nu së pomenesce ea parcalabti, in t6te Insd vine unti Danciulti vistiernictl, probabilU acelasi, Tadora Vciscicnti (66. 68 : TA,A,Or% ILICIi01411trin stolnicU), Tadorti Moicesculu (1) (66 : Tamp% i1iowiecK8nz, 68: TdAop% Illou.Intiz), Sirbula (68: Grmailm 66: (I) Unt exemplu intre multe allele cum sufixuld -eseulg traduce pe patronimiculd slavd din Opou4-0amweateik Ophiuncatins = fiuld luT Ori§a Tota tqa Mongicattax ti `11tH,17. :
- OHMS,
www.dacoromanica.ro
88
TOANO BOGDAN
Gpm 8n% postelnicti), Stanciulii (65. 66). Top acesti boeri, ce Incunjurat pe Bogdand II In 1450, sunt fostil been aT lui Petru In prima lui domnie, cari de bund sémd aü rOmasti cu deasila boeril lui Bogdand ; dupa elti II gäsimti aprOpe pe toti imprejurulti lui Alexandru II i a lui Petru In cele-lalte domnii ale Jul. Cdtti de
usord trecead boeril nostri de atunci dela und stapAnd la altulti ! Din documentele publicate aci si din cele-lalte patine isvOre amd cdutatt1 sä ne explicàmü motirele ce l'ail silitd pe Bogdand s. sè Inchine Ungurilorti. Nu mai putind interesantd este a cduta sub ce forme a facutd elü acestd actil de 1nchinare. Dach comparamd documentele date lui Huniade cu docurnentele date de domnii Moldovei
regilort Poloni, suzeranil Jolt, vedernd cd afard de unele conditiuni particulare, individuale, tOte cele lalte sunt copiate dupd inchinarile
Mcute acestorti din urmd. In ochil lui Bogdan!) deci raportuld de vasalitate, In care s6 punea em fatd de cordna ungurésca, era identicti cu celd In care sè aflati de multti domnil Moldovel fatä de corOna polona. Despre acésta ne convingemil Indatd ce vomil cornpara formulele documentelord lui Bogdanti cu formulele actelord de omagid fdcute Poloniel. Afar& de asa numitele invocatio i t corroboratios , comune mai tuturord documentelord din acea epoca,
së asérand una cu alta urrnatOrele formule si termini : a) terminuld de jurdmintti : cnorc8em% Ii cetomieu eceui -- v. eC1110 CA1061bill In omagiult lul Petru vv. dare Cazimird din 1454. Uljanickij No. 75. b) terminulti pentru suzeranti : VAII1'EA6 tl rocnoAtiim cittre Poloni rocnompk ibid. No. 67. c) terminulti : Ae mime. HO i1tEroK8 ,111MOCill V.
in doc. 110AM1
11E1'0
In jurdmintuld lui Ilie dela 1438, ibid. p. 56. d) in tOte juramintele sunt amintite boeri i annata. e). In tdte formula : sa firnt prieteni prietenilort, dujmani duj-
CTOATH
manilorti suzeranului.
sunt patronimice din MOHK4, care vine In maT multe documents dela Alexandruli (No. 69. 71. 73 q. a. Op. cit.). Moimittia e patronimicil din protolipul9 slavt AlloHs4 (mon-H4), de unde localitalea poloni Mojkow, ceh. Mojik. 111011,111HR
www.dacoromanica.ro
39
OOCUMENTE 1STORICE SLAITO-ROMINE
f) Tara una sd fie cu tara unguréscd, cum In cele polone së spune : una sti fie cu Polonia : cadaarra.... CZ HMIHIMli Annul H C WHIM It
CAtirasm ilawimi ii orca 3Ema+ Eonotukcica, jurAmintulti lui
Romana vv. 1393. g) Suzeranula se obligä a apOra pe vasalula sOa de dujmani --v. In omagiula cdtre Poloni (No. 52 loc. cit.): a upoa% ero MHAOCTH IMMETZ NAVA ocpotniTH.
omagiula lul Alexandru din 1452 (ibid. p. 80): whpuo H 3IIAMEHIITO Ca8-
h) Vasalula sè obliga a fi credinciosil suzeranului
v.
XIITH II Kop8mi HOACHOli.
i) Vasalula se obliga a nu cduta alta protectora, anti suzeranil V. 0111agillla lul Romant : A WI MIOPO rocnompA IHIOHATII A HE HMAMII,
ibid. p. 7. Cu unit cuvintU, Huniade sail regele Ungariei clevine pentru Bog-
dana stapdnula sü feodala sail 011E10111111H%,
poAirrenk, rociioNiii, rocnompk,
HMI%
iar elü vasalula Ungariei, romottimum (1).
Una din conditiunile cele mai interesante ale actulul de inchinare din 5 Iulie 1450 este c. Bogdan so obligd a nu cuceri niclodatä pentru sine Chilia Mrd voia lui Huniade : cue MEgemk ifiatito AonkaTii 1E3 HOMO IlMllEr0 poAtimrh... AO HaluEr0 "XliliOT a
Aci avema
prima clovadei documented; despre faptula, ca Uhilia sO afla In ade-
vOra pe acea vreme In mana Ungurilora. Tota din acesta documenta sO vede Insa, ca acésta stapanire era mai rnulta nominald, cad alt-fela pentru ce ara fi pretinsa Huniade, care era suzeranula lui Bogdana, ca acesta sà sO lege a nu cuceri Chilia ? In primula acta de inchinare nici nu este vorba despre acésta. Urechie ne povestesce c Petru vv. a data Chilia Ungurilorti In prima lui domnie (2). 0 dovada documentala neindoielnicd despre acéstä scire a lui Ureche nu cunOscerna ; ea sO mal afld numai In (1) Asa së numeat in limba slavonii, a documentelord domnil MoldoveT fatI de regiT PolonieT. v. doc. lul Alexandru din 1452 : a nanx Haw% KOOOAX ire MIIaorr a COrROASOTX MIDIS NOVTATfAHIS LIMO CRON rOAAOISHHICH
H CR014 11PHCH1411
w HaCE MHAOR4111 H 0F14
H HOAMHI.M. InjaniCkij p. 79.
(2) .Acestd Petru vod 6. dad. ad pribegitd in tara ungurSsc5. la leatuld 6957 (1449 In locd de 1447) Wad fAculd zgbavä ce ad datd cetatea ChilieT Ungurilord si agiutorita de Iani Huniadd, tiitoruld Ord unguresci, ad venqd cu 6ste.) C. 8.
www.dacoromanica.ro
40
10ANCY BOGDAN
cdte-va cronici, precum in cronica putneand : «Tenze (sc. Piotr) dal Kilia KrOlowi wegierskiemu) Arch. ist. III p. 6 si inteo cronicd. ruséscd (1). Acéstd. notild trebue intelesa asa cd Petru, cerenda ajutorula Ungurilora, a recunoscuta pretentiunile lora .asupra Chi-
HO, cad acésta de jure së afla de mai inainte in stapdnirea ungurescd. Cu 35 de anl mai inainte, in tratatult dintre Sigismunda ala Ungariel si Vladislava alü Poloniel (15 Mart. 1412) acesti dol IT impärtird tam Moldovel asa c. Chilia intre altele cddea In partea Ungariel : Bialogrod... pro Vladislao Poloniae et Kylia... pro nobis Sigismundo rege et coronae Ungariae maneant divisae.) Uljanickij, p. 24. Acestä. stdpdnire unguréscd a re'rnasa insd teoreticd. La 1 Sept. 1435 Chilia sé afla fär. nici o indoiald in manile Moldovenilora, de Ore-ce in acesta ana Ilie, fiula liii Alexandru celOi Bum), irnpdcandu-s6 cu fratele sü Stefant, cedézd acestuia Impreund
cu alte pärci ale Orel de josa i Chilia : Mid MAIL... thelimn8 HoeROAll... ropop. KEA*. Uljanickij p. 44. Dela 1435-1447 Chilia a fosta neintrerupta sub stdpdnirea Moldovel : Stefana a avut'o catva timpa sub suzeranitatea fratelui sèü Ilie, iar dupa aceea singura pand la mOrtea sa. Inchinatd. fiinda de Petru In 1447 Ungurilora, acestia cautd. la 1450 sub Bogdana, protegiatula lora, sd-si asigure stdpanirea asupra el, care de bunã sema a fosta amenintatti in scurta domnie a lui Alexandru II, protegiatula Polonilort. Bogdana, ca si Petru, sprijinindu-sè pe Unguri, trebui sa recunOsca rnticara de drepta stapanirea lora asupra Chiliel ; de fapta nicl in timpuln
lui Bogdanti ea n'a fosta in manile Ungurilora. Intre anil 1451 1457 Chilia treca dela MoHoveni la Munteni, cdrora le apartinea din vechl timpuri, cad Stefana cela Mare o cuceresce din not] de la Munteni. Cum a trecuta Chilia. la Munteni in festimpula de 6 ani intre 1451-1457 DU scirna. Probabila cd Vlada Tepe0 a cucerit'o in. primil doi ani ai domniei sale, atunci cdnd Moldova sé afla sub domnia desfrdnatului Alexandru II si inteo stare de anarchie si slabiciune asa de mare, in cdta regele Poloniel sé gdndea s. o dea unui principe litvant. In Chalcocondilas China e numitd : (1) V. Istoria Critic& a d-lui HAsded, ed. 2. p. 9.
www.dacoromanica.ro
DOCUMFETE ISTOR10E SLAVO-ROMANE
41
crit. p. 5, nota 15. D-lti E. Picot in editia lui Urechie p. 68 presupune ni se vire Mrg nici un motivil senacc tor) BAi8ou. Ist.
ct trecerea Chiliel la Munteni s'a facutti printeuml «arrangement de famille» intre Petru II alu Moldovel si Dana alil Munteniel, prin rnijlocirea lui Ioaml Huniade, ruda lorri. E nenaturahl insã a ad mite cg Ioanü Huniade, care a luatil Chilia de la Petru si care In tratatultl sëü cu Bogdamil pretinde ca acesta sti nu cuteze a o ocupa fara voia lui, ari fl cedat'o de bung voie riosii
Munteniloril.
Documentulii alü patrulea, datu de Alexandru voevodil in Suceava la anuhl 1453 17 Fehr., este ca cele doue precedente, uml actu de Inchinare lui Huniade, nuinitü aci tlocoliitorulu craiului Vladislavtll. Ca cuprinsti elti este identicii cu cele-lalte: se deosebesce
de ele prin aceea ca Alexandru 1111 uitg a numl i pe solia lui Ioaml Huniade cdOmna sa Ong la mOrte,1 intocrnal cum numeall principil Moldovel pe reginele Polone. Pe Alexandru ath II ilü cunOscemil ca protegiatil ala regelui polorna ; elU a luptatil parte singuru, parte aliatil cu Petru contra lui Bogdanii, protegiatulii Ungu-
rilorti. In ultima lui domnie, 1451-1456, and s'a scrisü acestii actii de inchinare cMre Huniade, elf] dg dOue acte de Inchinare regilorti poloni: in ,23 Sept. 1452 (Uljanickij No. 72) elü promite impreung cu boeril sI credinta. Tut CazirnirU, pe care-lti recumisce de stapant si dornnü, numindu-se pe sine s1ug i vasalü (goldovnik%); In 1444 sac 1445 (p963 Mrä data lunarg) elti jurg din nog cg. va sluji cu credintg. corOnei polone i fagaduesce ca in casil
cand arü fi alungath din tara sa sa se refugieze nurnal in térile regelui polonO, iponk, u IlaVA 1111810 vropoii8, Uljan. p. 85. Ce l'a
pututti indemna pe Alexandru II sg jure intre anii 1452-1455 aceeasi credinta i regelui ungaril saü loctiitorului set ? 0 scire precisa despre acésta nu avemil ; probabild insa ca Alexandru se temea de Petru II, prietenulii si candidatuhl Ungurilorti, care se
www.dacoromanica.ro
42
10AN0 BOGDAN
lupta pentru tronti i stäpanea chiaril de fapta unele parti ale Moldovei Irnpreuna cu Mexandru (1). Acesta, cu kite ca. era partisanil convinsa alit politicel polone, ca sa.-0 asigure tronula In vremuri de nevoe, së Inchina i Ungurilorti : o politica care a urmat'o dupa dinsulti nu numai domnii cel slabi i neinsemnati, ci chiar marele Stefanti. La Inceputulti domniei Stefanti recunoscii suzeranitatea regelui polonti; de aci rãsboiulti lui Matel Corvinti terminatil cu stralucita Invingere dela Baia ; cand mai tarcliti insä së vü amenintata de Turci, ca sä capete ajutorulti ingamfatului rege maghiarti, eli 10 calcd pe inima i sè inchind i acestuia. La 15 Aug. 1475 Mate! stria : fidelis mister Stephanus, vayvoda terrae Moldaviw, ab disvasione recliit nosque veluti dominum suum naturalem recognovit, fidelitatem debitam promisit (2). Actulti de inchinare a lui Stefanti nu s'a gãsitU Inca; elti a trebuitil sa fie insti identicti sati analogil cu actele lui Bogdanti i Alexandru. Mateiti Corvinti a avutti de Mina sema in vedere aceste acte de inchinare and a vorbitti de intOrcerea lui Stefanti la calea adev6rata, la credinta fata de regele maghiarti. Acelea0 acte de inchinare le-a avutti in vedere i regele Ladislati Inteo diploma din 30 lan. 1453, uude vorbesce de meritele lui Thanii Huniade in acestil chipti : partiurn Transalpinarum et Moldavie wayvode. qui adhuc progenitorum nostrorum temporibus sacre hujus regni corone rebellando, Teucris se subjecerant, ipsius Iohannis vayvode turn consilio inducti, turn metu concussi, rursum huic repo cum Iota sua terra se restituerint pristina fidelitatis obsequia nobis usque in diem hane exhibere obligatis (3). Dupa acestea n'avemti de ce sa ne mai mirarnü de pretentiunile lui Mateiti Corvinti, care a tratatil pe Stefanti de vasalult s6ti ,$i care 0-a atribuitti sie-0 in ochil Europe! Invingerile stralucite ale domnului Moldovanti. Ela era Indreptatitti s'o (1) VOT documente date de Petru In anuld 1454, Wickenhauser, loc. cit. 64. 65. (2) Gra Teleki has( f, flunyadiak kora Magyarorszagban, Pesten 1852 sqq. (--Epoca Huniacliloril In tara UnguréscA), v. XI, p. 540. (3) Teleki, loc cit. v. X. p. 350. Asupra acestord pasage a alrasd atentia Picot In ed. cronicer lut Urechie, referindu-le la Petru. F.le ré tapOrtA InsA (ArA IndoialA la actele ha Bogdand si Alexandru, celd din urmA dald aprópe In aceeasT vreme cu scrisórca lul Ladislaus.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENIE ISTORICE SLAVO-ROMANE
48
Lea, acésta nu nurnal priu vechile pretentil de suzeranitate ale regatului ungaril acestea sunt contimporane cu Infiintarea statuci si prin actele cle inchinare ale lul Bogdanti, lui moldovanü Alexandru II si probabilti ale luI Stefanii celti Mare, acte In earl principil nostri recunosceati pe regi1Ungariel de domnl si stapanI, Incorporator tara lorti in tara ungurésca, iar pe sine se numeag supuse slugi ale coroanel ungurescl. Mateita Corvint era fara dOr curn facia unil pi poate unti rege Inganfatia ; sa nu uitamil insti din istoricil nostri, cand vorbescO de domnia luI Stefanü celti ca Matein, cand pretindea supunere dela principii MolMare dovei, avea in mana, actele date de el Insist IV.
Documentuld alta cincelea, datti de Mateig Basarabia in 2 Febr. 1645 la Targoviste, n'are nici o insemnatate istorico-politica; ne-amg hotaritia Insa a-lta publica Irnpreuna cu cele-lalte, de Ore-ce elta este unulil din rarele documente, ce ne dati notite despre unia obiceiti fOrte respanditti maI nainte in térile mistre : obiceiulti infriitird de cruce. PrinteinsulO domnulia Maleig Basarabil recurn5sce actula de Infratire facutil intre Chiriacti postelniculii si Constantinia ClucerulO precurn i schimbulta de darurl, ce $1-ag facutO unulti altuia cu acésta ocasie : Chiriacti postelniculta a daruitia lui Constantin(' Clucerulti o rnosie de 500 de stanjen1 cu totti ce se afla pe dinsa, iar
Constantinia Clucerula in schimbta a damn fratelul 06 de cruce 70 bani unguresci i nal calti bung cu o plasca de grana. Cu acésta el s'ag legatti frail de cruce aü fratl de sufletta pe viata, ceea-ce Insemna : Ca se vorti iubi i ajuta unulil pe altuhi ca dol 11.4. buni.
Documente de acestil felO s'ati publicatil pang. acuma, pe cat scimti urmatOrele: 1620 Iunie, doc. muntenescti publicatil de d-la Tocilescu in Re-
vista pentru ist. arch. si fil. 1884 p. 213 sqq. Aci doI bocrI se InfratescO cu o nepOta a lor0 cu conditia, ca in casti de mOrte sa
www.dacoromanica.ro
41
10 ANC BOGDAN
se mostenéscd unii pe altit Murindt arnêndoi boeril Inaintea nepdtel, acesta s6 infrdtesce din not cu sora lorti si cu acecas1 conditie.
Acésta dupa mOrtea celel d'intait mostenesce averea Intrégã a celorti dol boeri si a surorei sale de cruce, cu Mote protestdrile urrnasilort acestela. Aci, cum vedernt, infrAtirea e urrnatit nu de unt schimbt In daruri, ci de inWenire: ffatele sat sora de cruce, dupä obieeiulti
pdmintului, avea dar dreptult sti mostenéscti averea fralelui sat surorei sale de cruce, inaintea celor-laIll mostenitort Mai e de notatil aci, cä InfrAtirea de cruce sè fiteea nu numai Intre strilini ci si intre rudenii (CE C8T IIQIIp4THA Apripri, 110CTEMIIIIM II utopwo tiocTemmtvh cm% virmiemem nptvra
Cu KdA8CEIIIILIA
1620 Iunie, doc. muuteneset (numele Musatti vine Intel:1sta) pu-
blic. de d Iti Hasdet In Arch. ist.
I.
1. 139. Aci dol boeri s6 in-
frdtescti prin n4ocirea unui alt treilea cu unt alto boert si cu acesta ocasie ii fact daruri reciproce : unulii iFä o bucata de pamintti cu tigani cu tott, altuiii dà uuii calt, o bland, o sa si und frit. Docurnentulti acesta e In limba romand ; pentru terminult slavt noupaTunit CA s'e intrebuintézd romdnescult os'al frdlitt, s'au infriltitt., (1) 1622 Tunie, doc. moldoven set. publ. de da llasdet in Arch. ist. I. 2. 29. Aci s6 infrAtesca clOu0 rnãn5stiri: mänüstirea Biseri-
cani si mAndstirea de sub CeahlAti ; fratil se obligd a trdi in iubire crestinescd, a sé primi frAtesce unil pe altil si a sé cinsti. Infrdtirea e intäritt cu jurärnintil. Ca motivt fratii aduct aci iubirea de D-qet: kII:0 Ad ItirlamGpdTCTISCIAKIIIE II IVA MOINE IGOilad EIlIIY. C7 AOronvi..
8CTVIIVVA1 CA 3d AOITOKOAEX MIME pdAT MOINE nowha, !MEM
mexA8 timui
F
POte cti s'at publicatti i arte docurnente de asemenea naturd in coleOuni ce nu le avant la Indemãnil : ele dovedeset ed obiceluld acesta al infratirel duhovnicesci era fOrte re'sptinditt in térile nOstre In vécult alt 17-lea. Eia s'a pastratt in clasa boerésed pänd mai deundqi (2). Avernt doveclI ca exista si in véculti al 16-lea (11 Despre termed1 : a sé lnfrAti, fàrtalti i surati ca corespondente ale slay. ve41 Hasded, Columna lul Traiand 1876, p. 466-468. (2) V. casuld cilatd de d-ld Hasded in Originele Craiovel §. 13.
no:pail-1nm §1 flOCICTflHM4
www.dacoromanica.ro
1105p4THTII C/A,
DOCUMENTE ISTORICE SLAVO-ROMANE
45
pe timpula lui Stefanti Tomsa, care s'a infrAtita cu o ruda a lui Iacoba. 13asilicti Despotula, Impartinda cu dinsula o turtg In forma de cruce (1); ela a existata farg. 'ndoiala si inainte de vécula 16-lea din cele d'intaiil timpuri ale statelorti nOstre in clasa boereasca. Dar nu numai atata. Acesta obieeia Ila constatgma chiarti la Romanii din peninsula balcanica in secolula ala 11-lea. PretiOsg notita despre acésta ne-a pastrat-o strategula bizantina Kekaumenos, In ale earth' sfaturi se ggsesce urmgtorula pasagia despre Vlachi : tb v.ip., Bkdacov 76vo4.... iroLo5vreq a3sXcporoniastc vat auvrexv(a; xai csovVp.evct 8ta TO6To)'d cinsadv Trik ankouaripoty.; otiaircors ae iviXa.s. ILLOTLV I:* nva, -.7.: némulti
Vlachilorü... facendu-se fartati si cumetri (incheinda fratil si cumetril) voesca sa Insele numai prin aceslea pe cel prosti; nici-odata ei nu au tinutti credinta catre cine-va (2). Aci e farg 'ndoiala vorba de infrgfirea de cruce, nu de infrafirea de sange, cad impreuna cu ea se pomenesce cumetria (auvrezth), o ceremonie deasemenea religiOsti. Se Intelege cd patriciula bizantina, vorbinda de acesta obiceia religiosa
ala Romanilora, trebue sa adauge la adresa lora si o batjocurg: pentru dInsula Romanil sunt Omenii eel mai prefacup, necredinciosi, Inselgtori etc. Spusele lui ne dovedesca existenta acestui obiceia de origine religi6sä la Romanil din peninsula balcanica si ne permita a deduce ca acei Romani nu eraa asa de rei i selbatici, cum ni-I descrie dinsula, cad atunci n'arti fi fosta asa de respandita la el una obiceia, care presupune unti popora crestinti si capabila de a se ridica la nisce principil morale atata de abstracte, cum confine In sine acesta obiceiti. Curnanii, aliatil Romanilora si Bulgarilora din acea vreme, aveati obiceiulti paganii ala frigid de seinge, dela ei e posibila ca a trecuta si la noi, cu tote cg una obiceia asa de respandita cum este frglia de sangeconstatata mai la t6te pop:Vele vechi si noueputea sg existe la Romani Inainte de contactula lora cu Cumanit D-la Hasdea, In interesanta scriere:asupra Originilorti Craiovel, in care a atrasa pentru prima ora atentiunea nOstra asupra urmelorti ce aa lasata Cumanil in fisiognomia te(I) Ibid. p. 84 din Oltenescele. Craiova 1884. (2) R.
EaciinkiRciciA, COIATlil H PaBICA361 RH3dHTiNCICdr0 ROAPHH4
XI rksa, G. IlirrlipRyprx, 1831, p. 170.
www.dacoromanica.ro
48
10AN6 POODAR
Hort nOstre a consacratti «fratiei de sange) unti capitolti
In
care a adunatil o suma de notite asupra acestul obicehl la Cumani, la Romani §i la alte popOre. D-sa a Incheiatt) acestti capitola cu urmat6rele cuvinte : «Ni s6 pare dar necontestabil0 cg pranil roman), pOte si Albanezil, ati capetatti acesta institutiune anurne dela Cumani, combinand'o insà mai tarcliti pentru ca s'o apere contra censurei bisericesci cu datina de totil diferitä a fratiei prin cruce, pe care ail conservaro pura, farti amestecti de sange, Slavii, Grecil In urma pasagiului din Kekaurnenos ei vechia boerime romana.
nol amti fi aplicati a crede a Infralirea prin cruce nu era unti obiceitt esclusivii boerescii, ti ca era fOrte respandita i tn poporulti
de rêndti, precurn era din timpurile cele mai vechi, s'a Ostratti pang §i astacli la Slavil din peninsula balcanica mai alesti la eel de neamulil sërbescil. La urrna0 directl ai Romanilorti lul KekauInfratirea de cruce e tohl menos Macedo-Romanii de astgcli ap de respandita cum era in sec. 1 1-lea. Ea a fostti cunoscuta si la Romanil de dincOce de Dunare §i s'a pastratil In unele parri pang, astaril (1). Asupra originei acestui obiceiti la nol Romanii, asupra cgreia d-16
Hasdeil nu se pronunta definitivt (2), noi credemtr ca. ea trebue cantata la Slavil din peninsula balcanica, in specie la Bulgari, de la call am primitil infratirea de cruce ca o ceremonie religiósa Impreung cu intregii cultulti bisericescii. Dela Greet n'arriti putut'o primi, de Ore-ce n'amil fostti in contactü directil cu dinsil; dela Ru0 n'amü putut'o primi, de Ore-ce o constatamti din primele timpurl ale evului medig la fratil nostril din Balcani. Unü obiceiti ap de rëspanditti cum ni-111 expune Kekaumenos in sec. 1 1-lea, a trebuitil
sa së Introduca la noi celd putina cu dOuë, trel vecuri mai inainte. fiind-ca acesta timpti véculti alti 9-lea corespunde cu tim(1) D-Id Syrku ne comunicA cl la terabit din Basarabia acestd obiceid a existatd pAni maY deunAril i p6te cä existA gi astA41. Infrit(irea s fAcea fn bisericA, dupA InfrAtire el IsT schim-
bad camesile. (2) V. p. 83 din Oltenescele : ifie dela Grecl, fie dela Ru0 sad dela alt'f vecinl a Impru-
mutata Rasta tripe de cruce In evuld media boerimea romAnd, la care ea sa opera In felurite modurl, nicl-odatA InsA cu amesteca de singe.*
www.dacoromanica.ro
1:1000MENTR 1st ORICR SLAVO ,ROMANlt
0
pub) Intemeierei liturgiei slavone In Bulgaria, care a trecutU mai ta.rditi la noi, e naturalii a pune In legatura Introducerea acestel liturgil cu Introducerea fratiei de cruce. Se scie Pa pentru acésta exista rugaciuni, ce se cltescd In biserica ; interesanta este pa rugaciuni de acestO felt" s'ail pastratti Inteurmlii din cele mai vechl cadice paleoslovenice, In euchologiulti glagoliticu ed. de Geitler. (sec. 11-12) (1). V.
Limba sla.vona a celoril patru documente moldovenesci este limba
obicinuita In cancelaria moldovenésca din vécuhl ala 14-lea Incependt, limba asa numita rusescd-apusand (atummop8catiii A31111{7.), ce
devenise und felt' de limba literara prin Intrebuintarea ei In cancelariile principatului Litvaniei. Daca comparamil docurnentele nOstre
cele mal vechl cu cele litvane, (2) vedemt ca trasurile principale ale dialectului lort sunt comuue : ale nOstre de multe oil Insa nu presinta acelti dialectU curatti, ci-1U amesteca parte cu redactiunile obicinuite In cartile nOstre bisericesci, parte Ilti corupti. Astfelti din aceste patru docurnente, alti patrulea qste plinti de bulgarisme si de serbisme. Documentult dela Mateiti Basarabil e scrims." In limba bulgard-romana din véculil 17-lea. Nu e fara interestt a
atrage atentiunea asupra Insusirilmt mai Insemnate ale acestorg redactiuni : acestil mica materialq pOte servi spre completarea altorti
materiale mai bogate. (1) InfrStirea de cruce e unuld din cele mal interesante momente din etnografia slavi si romAng. Nol amd voitd plin aceste sire a atrage atentiunea asupra parm i8torice a acestel cestiunl nellinurite de nimenea pang acuma. SlaviI de sudd ad publicald und imensd materiald asupra obiceiulul sub forma lul moderni : cu istoria luT nu s'ati ocupatd incl. E de cloritd sl së adune si la nol materialele etuografice si istorice privitóre la acéstA cestiune. Und studid comparativd aid frAtiel de cruce la Romani, SlavT, Greet (la earl sè constatá In sec. 9 sub Basiliu Macedonénuld) si cele-lalte popdre vecine ard fi und atrAgitord studid de etnografie comparatl. (2) Acestea sunt publicate In scrierea citatit a lul Holovackij; In Antonovid si Kozlovskij Gramoty velikihz knjazej litovskihz sz 1320 po 1569, Kiev 1868 ; In colectiunile documen-
telord rusescl etc.
www.dacoromanica.ro
48
KUNO BOGDAN
Particularitatile fonetice si ortografice ale celorii trei documente moldovenesci sunt urmatOrele
or =
r
BiA :
=
a:
0
= ;KA: = IIIT : = I:
g
ii g II
=
:
=
A:
=
= =
OrCHMk, or, OrCVOtIETIL
notiAgm, im8aa TdKOM 11T8t111
OM, WAND% noTpEtalo, AEHWAPO
Crh, nneatT%,
=
AZ :
=
:
cTapIll, ThlMl
munki4)
HOHOAHIITH
f) = pk : A
AORKITH
cuIlIç, MaAlly ; deasemenea in=hdi :
kl :
(din Attinfiti OA
bulgarismu.
H0111011. ( +KATH) : H din kJ : A0G8PATII, din AOBtltTlI
HOTKEIMAEHIE
In
npLwriAmk ortografia. obicinuitä rusesca. oro, ero, oi :
gen. sing. masc. si fem, are formele rusesci In
1111CMIHOCO, HHOPO, MHA01`0, lioTopori (dat.) x-privriancEotl.
Asimilatia consonanteloril in :
KE3AE
(BILCIsAE),
HIIPAE
(111IIMAE),
nc
(ii3%), 3AENKATIE (cmpkweall).
1 pers. plur. pres. act. se termina In mo, nud si ntH : ECMO;
CTOIIMO, HMAMO,
pe langa astea : UcMKI, ECMII, HMAEMII, HAMM Terminalla nto
se °Ala in limba serbesca si malorosiana, in acesta. din urma mai alesii
la verbele ce n'aq sufixil In presentil, asa numitele verbe neregulate : vi-mo (rad. vdd), da-mo (rad. dad), ji-mo (rad. jed), jes'-ino (rad. jes). term. Mo In documentele nOstre e prob. malorosianismil. Ea se afla de altmintrelea si in paleoslovenica, mai alesti In manuscrisele familiei serbesci. In totii casulti nu e o schimbare a lui o (im), fltqampo ( -Ap7). 'A cu o ca In : WIVOIIIITH 'Ate sa fie polonismt, pelte sa fie si gresala In locti de rusescula onopommi ; In doc. dela Alexandru avemil : nimmrrn. Forme corupte, neslavone, sunt : Kamm{ nascut6 sub influenta rum. Ore-care, veri-care; Mdi AEHUMPO comparativii cu rom. mai i. I. d. slay. iiti, ce se afla In limba polona si malorosiana.
www.dacoromanica.ro
4§
bocumENTE lgTORiCE SLAVO-ROHAHE
In Oil patrulea documenta pe langa rusisme gasimti serbisme si bulgarisme ; scriitorulil a fostti probabilti unti Serbii, ce cunoscea redactia bulgaresca: Gen. sing. masc. dela adject. def. ora, Era : orrracKora, RkCiPd. Dat. sing. alit acelorasi adjective participiale in ow; = EA : 'N.. Txilloat8, cautuallion6, Kovhiromg, rusismil. Pers. 1. pl. pres. In ato : ripIHMamo, WHEIPAEAMO,
HArAHEAAO,
C7v.
All6X11410, HAHAMIHMO.
Pers. 1 sing. pres. dela RUTH : ChlMk. Forma acésta e interesanta.
Ea s'a pututa nasce din slay. iECAAk, cum s'a näscutil serb. jesam din ieckam, prin enclitica CkAtk, serb. sam, bulg. moderml elM.
S'a pututa insa nasce si sub influenta verbului romanescil dela conjuntivii pres. pl., care in v6culii ala 15-lea era: sonic (din simus), mai alesil ca aci math e la conjunctiva: Aa m8 CILIMk. HH acc. plur. = Hem : m im MHA8ETk, M MI Bpitinim
i
MH in: poweato mu dat. sing. sunt bulgarisme. serbismele : CHH (Ck111%), limp, Aopu, oyant8 ; Aoczpo la masc. (=Ao-
Bpkai) pare a representa pe serbesculti (Mbar.
E=I
In BOEBOAE (dat.) WTZ EMI, HpEH0CT6, HEHOA.
3eamoat = 3EMAEAlk e unii casil interesanta de trecerea lul e rnO-
le In o si de gresala gramaticala. In doc. dela Mateiti, In o slavona fOrte corupta, notatna urmatbrele serbisme si bulgarisme : E = A : gen. 3EAME orrrponAVIICHOE, H73ET,
CEE3AHIE.
formele : nocc8Aii (serb. modernil ce8a,a, cH8K8A), CkCk (= c7.), EAKIi
(forma din care s'a nascutU serb. modernü jedan); rom. calm EAHHO. Greselile gramaticale mai obicinuite sub influenta sintaxel romanesci sunt urrnahirele : prepositiile fard casurile ce le ceril In slavonesce : c% no,vhp RocTammi, OT HOWATEMI, 6E3 NH SAHA CHAOCTk, (traducere verbala a rom. «Mat nici o sill)), CkCk FAH& rinaunia, c% morel ; aci prepos. va, OM GETA se construesca cu nominativulti In locuhl genetivulut si ins trumentalului; im cepAto ero : ow cu gen. In 1. d. locativil; HAHO CE COrTk HOMBAET7.... ECAM7. xpticribmi = cum
se cuvine tuturora crestini1or4 : aci scriitorula a uitatil ca dupa dinakie
4. B. t. XI. Jlemoriik Beep lat.
www.dacoromanica.ro
4
50
10AN6 nocibAR
impersonalulti rioAocnyrz ch% trebue sa urmeze dativulti vpiicrrikmom%
si punendt1 pe çpIIcTIkII1tI in nom. pl. l'a concordatti cu corrk, fitcêndti ast-feliti unti straniti barbarismii. nerr CTO 1. 1. d. KET COT% e o gresela elementara de sintacsa. Terminalii românesci ati cuvintele : 0111111X, nom. sing. (in frasa corupta CIE 091111AS Bun EcT7.); de altmintrelea acésta confusie a in-
trata si in textele bulgaresci cand a inceputil a se" intrebuinta acusativulti cu intelesti de nominativil CTIstrtfatIlli pl. nom. si3dmic8A.
Cu privire la lexicografie notamti ca pe langa rusisme së gäsescti si polonisme. Ast-felu : cum., thesaurus, pol. skarb, litv. skarbas, cuvintti de origine germana (scherpa In leges Longobardorum).; In rus. claim% = supellex; OIIEKAAIIIIK7. (din onElitl tutela), pol. opiekalnik, vasalti, pupila; CMOMITI1 i CAiMITH In intelesulti de a jura credèm'entti este polonisrnOt, 1ubi = a face unti juramintil ; in plslv. MMOMITII CA = adamari, ifAcslitou iiiveamt; in rus. CJI106IITb ca Kony=
a place cuiva. roAoKarru cRt ni s'e pare a fi malorusismti; rowssaes, vasalti este unti polonisnati irnprumutattl din german. hulden (polon. mod. hold, hoidowad hadownik) §i trecutti in limba vest-rusa. Verbulti dela POMOKIIIIIN roAAoHaTIE Varna gasittl inteunti manuscriptil rus. din sec. 17: OT TOPO Yeti flpE3 AITZ 110AVINCTd KI1A3A p8cKIll Tt11't1p0i11 POII,NOKAAII, in ByOkov7., Opisanie rukopisnyhz sbornikovv.
etc. 1882, p. 159. 11. 11417. 11 Sept. Petru vv. dI nisce privilegiI negustorilord brasovent Doc. pe pergamenk Inaltd 23. 5,1atd 24 7 cm., liniatd la marginT, sush i pe de Wad. Sigiluld de cérl galbeng, 2cm. in diametru; in mijlocd pecetea lul Petru cu marca Moldova Sfóra sigilulul de matase rosie.
AU-0qt°
tf*AfiE10
311tIMEMITO ARC
DETpk COMM rcnApk 3EA1All dasAr1ECKOII CIAlk (1)
AHCTOid
11/111111id
KILCIM6
KTO
(111111M1
KOMI
lit1
HHCCiMk in care un H e de prisos Ce este acésth forma curicis 6. la prima vedere ? 11: e in locd de liatrebue desfilcut n HC CiMh. RCM Cu CI este o particularitate a dialectelo rh HSI i. I. d. ca (cu). Confundarea liii (= din) iar HSI malo- i bielorusiene. Intimplatä in urma perderel lul H incepAtorid. iw se Intrebuinteet In monumentele apusene rusescI din sec. 14 Incep6ndd In loch de ca si mal alesh In doc. principilord litvani, unde vind desd HC HUM, RC TdT4111 =CI HHML, Ca Tdrapill, veep NCI CROHMH TOVORAAMH, Kakui. 13, etc. Formele maI obicInuite sunt sad instrument. simplu (clinun) sad instrum. cu prep.
1). Formä interesanth., asupra areia ne oprimd putind.
ca. V. tut In doe. acesta mai jOS, HC HaUHMH torepu.
www.dacoromanica.ro
51
DOCIMENTR ISTORICE SLAVO-110MANE
or.3p11T'. 11Af EPO OrCA1111111f. 'ITOr411. WigE Ad pdAllAII C
ECAlli.
11C
lid-
WHAM 131%C+Al11 Gown II Aamt emit cEe Atte Ild Mk npLATEnemk HAMA% qv OA% 1pLIWO/P13110Mk HA TO. AGki AMAMI Or HAIDEll 3E01011 TOTk 3AKOIlk. tpo HAMAN 136
Alfli
poAwrent natturo AAEKCAIIArd KOEGOA. ii Ilk Au ii cp.ran
11611111,( [WAWA. II CTE4SAIIA KOEGOA. 1110Bk1 HAUL OClIAIk lkIitQ
Aonp0ttonno(1) nriwrit 0
CAOGOAII0
II
11/1111Eli 3E4IAll C6 C130HAUt TOpPORAE10. II 'mum or
IlAWEII 3EMAII npopwaTII. H 1{8110KATII Tottapet KE3AE 110 natnen 3EiV1A111 F10 TpkCON0416 iiO 11A1k HdA0G110 GiAET- . d AILITO
I1A4THTH WT 'rapt, no A".
11A1A101".
rpown KOMI 11ri1iA8f. oir HAHIEll 3EMAII. 11 NOAH !Mk KkIIIM11' WT Itimett 3EMA11 Tillli0:1( no A- [Tow- Ad HAATilf. Kd crarin 3AK01111 EKI. d WT.' EOM 1110
Iltd 110 El rpm- nAirrtimi. d 1111PAE 110 Hamm 31,11,111
1110
Bid
11E
HAATIIAll
CO`IAK'CKOE %tKIT0. /111111E Or" COLIMA 1110 Cold FIAATHAII KOMI 1Iri1IA8T- or COtIMPI:
d !MAE nitrAE tpo BkI
Hy' npu
011,11
tIitdi1I
IIE
Ilt1WEI`O TAKO'rEE 11 Mk! 110 T0A18 AdEA16 tl FlOTKpkiKAAEAlk HMk
C11/11 A1ICT041h 114111HAIK T0P1
11C
11 KAN KAK !MAO flp0130 (2)
Ell HAATIITH
F1KCE tainnIcannoe (3) Ad G8AFT HA% nert0p8..
nporrox Int Wm min Gown A 1111 AMIT1111 HIIPAE 110 HAWEll :3EAIAll Ad liE CAVIIET' liAlk TOE nopytmatt Fyn cgotty- will LLIE11110 AO HAIDEPO XIIKOTd.
HiWkIliE
A
HAATIITH
d WT cktiet AILITd
MIME H110111101'0
II
H WT EMCE
tipago 113 AAH110.
kIKO Gkr AIII
WT FIAOTHA
INTIM
130EKOA.
is
d
ToproHnto
AAIAIOT
IIA TO EC IcIipd rcItet nut
Kiva q'CIff GM%
HAWIIV
tu-
mmy H AIAAI1V. A lid 110/1111E10 KrIIHOCTIt T0AI8 GkCEAIS' KkIllIEI1lIC411110A18 iipmckatml EOM HAWS' IlEtldi K cem8 AlICTS naulat8: nit( c.t..cwtac.1;
WATo Su,ns niu,a
t
c't
IIE9dTk IleTp(a) 606110A1t1
t
Traducere. Cu mila lui D-dert noT Petru voevodii, gospodarii Ord MoldoveT, facemti cuno-
scutil prin acestä carte a misted tuturorri celorti ce o vorti vedé sai o vorti auçli cetindu s6, ca ne-am sratuitil cu toV boieriT no,tri i am (lag acesta carte a mistrá prietenilortt noWi, tuturorri Brwvenilor:, ca sà alba In tara nOstrà aceia0 lege, care ail avut-o pe vremeaptirintelut nostra Alexandru voevodit gi pe vrerneafrafilorli nqtri I1ia i Stefan voevoli, anume : s. le fie lorti tuturoril iertatil a veni de bunk' voe in tara nOstra cu mrtrfurile lorri §i a umbla prin (
) AORPOROAHO
l'arnu tradusg cu de bunä voe; nu stid pentru ce Kaluiniacki in editia sa cu-
noscutä desface acesta cuvintd in AoRpo i comm. (2) Gresala scriitorulul In 1. d. Ivaco. (3) Scriitoruld a von sl ()id KlAillinlIC4111101.
www.dacoromanica.ro
62
IOAND BOMDAN
tara nestel vindêndil i cumperandil marfa in tete pArtile Orel nestre si in tete taxgurile, celil le va fi de trebuint'a; iar vamä sa platésea de fie-care tara câte 4 grosi cand vorii intra in tara nOsträ si cand voril esi din tara nestra. earási sà plAtesc6 cate 4 grosi, precum a fostil i dupà legea veche, iar de hoi s'a plätesca cate 2 grosi; iar câtü despre vama dela Suedva nicgiri sa n'o plAtesca in tara nestril ; numal in Suceva sà platése'd atunci cand voril veni in Sucéva, ear in altil locil nicãirI sa n'hiba a o plati; i ori-ce alit dreptil voril fi avutti in vremea p'arintelui nostru, noi aceleasi drepluri le tiding si le intLrimt lorO prin acestà carte a nestrà, ea tete cate sunt scrise inteinsa mai susil s5. le fie nestramutate cat vomil trai noi. De aceea nici unulil din boerii nostri si nici unil vamesil nicairi in tara nestra sà nu cuteze a rupe acestil ased'arnintil, pe capulil si pe averea 1or. De la postavuri si de la inuri si de la ori-ce marll vorti aye sà platesca vamg, cum s'a orinduitil de mai 'nainte, acesta pe credinta domniei mele mai sus scrisului Petru voevod i pe credinta tuturoril boeriloril nostri marT i mici; ear spre mai mare infarire a tuturoni mai susii scrise, am aternatil pecetea nestrai la acestA carte a nested: Scrisä in Sucéva la anal 6956 luna Sepiembre 11.
t
Peeetea luT Petra Iroevodit t
II. 1450. II Febr. Bogdand vv. clit jurtimintd de vasalitate luT loand Corvin Huniade. Doc. pe pergameni, 29 cm
inalta, 33 cm. latä ; neliniatA. Sigiluld, ce era atarnatd de o sfóra verde si castanie de matase, s'a perduttl.
t lILaC TIlO
t(NaltIO
4lk-1 BOCAAIlk
itomma rnApk 3Emni1
41WAAKCIi011
C4M NAWI1A1 micrtvdt lawkdt wrO utt UK S3p11Th. iLalu iro 8cnk1unIT 1ITS111. Ii0A11 "XE KOA18 GOrAET noTpluarnia. Urdu cA8sorot li cni4minli (Iota 11AWE4 18 AMMOAIS pOAUTEMO. 1:0111(111S 0 ) 01111A.M. [AMA oc"pcara (1) Kp/iAEUCTIM royuepuaTopk I iflutidt (2) Ad ukivom (3) nt.'i111 4/118 Ell cii hi. 11 Ao udwEro :1;(1KOTA 11 wlf 11 iro PlICAKA TAKONZAE 9911d1 311A41f1111TW" iic
uddt p6AIITEAk II OXE 41I1E GSAET 4/118 norrirlinuo. tO uic. dm"i Ata
AA Co" CTO6/110 1011111
i
1kcli1uI naf cCk IiItCh41 HAMM Aonpudt CkIAT0/11k 11A 1161`01A1 .111e..111 A0rp0T8. ISO1lk
14EPOISS AMC.T111
11
Ck 14.11.1111410
MIKA/1111
I
Ck
(1) Probabild gresalit In loc de Srpscicaro ca in doc. urm. Kkcra orrpkoaro KfiamKkcrea rtimpurropk. In casuld intaig ar trebui tradusd : guvernatoruld 1ntregeT ter)" crAescT, pe Cand scriitoruld a voitd sit
ic guvernatoruld Intregel erdinti ungurestt orncarx=targ, ung. órszág. (2) Act s'a omisd mnornmst aentnimx, cum se aili d. e. in jur. lul Alexandru 1404. Uljan. p.15.
(3) Locd gred de cetitd: pe stuKom am cetitd dupC pa swxom In Uljan. 83. V. in doc. urm. A4 nil suit
www.dacoromanica.ro
53
DOCUMENTF4 ISTORICE SLATO-ROMANF. A
Ad C(A161 (1) 11)keld111% (flpIATEAE41) 11E1'011k1 A1A-CTII flpIdATEAll 4 11EflpIATE4EA1
IIEPOKk 1114-CTII IlEflpl1TEA11
361110:41 d c8 Kk
11
4006
Till;OXA 3EAr1 l'ACI:4111 ii ck liEr0111;411% 41ACT(11)
ri ilOGAIIC411641 u
TpkrORREA1 ñ
cpidat 410,1,EAI: Aa 6C 3E41A11 PACI44111 OTII4Elld Ck likC111;k1A1 (ripaKo)m 4 11(111)k 411141.111
Kkciaadm
II Aor.pouomta
CA61:0A1114
11
p6AI1TEAk
Ad
Ao-
lide iloA
S'FIACETk
ctio4ro p8had II Ad linTOIIIITIt IIAC al 11;1.11C 11411111y IlEflpIATEAH. 4 ath."i Aa IIE CIAlt1A10 1104T11 111101'0 Amyl:Imam p6Airre4l; low Ai MIME lid 111E1'0 4111401'0 poA11TE44 yortrhA falikuna Kealwaro
Topoii
A'
cTpairh
Ad FIA14410 114AEXA
Hiaplia Topa. 1111 lid 1;0-
Ac(i)lI
Ck iikVkA111 liErowkA1
Toro
HfrkalalIE.
Ad
Ifk CC
poAtITEA tialturo 116C+MI1 Boatpid.
IIE
A4i1.
11
II Ck
CA0110A110
1141;111
iKi ch
SII1E
1141114 3E41441
A
114
110F.e-
tlrowhat cokipki
1161011'11,11
nort.hpli
SII1E NOAH npllrOAIITA. GOrA
yiwkA 151,11.1111d 11
nkvkat
WTTROpElld
114A1
II
11..d1
BOACI;(1.1111. A0401404110 141 IRE33411411114 upIe-
K4T11 H Aoupocomio tuTi-ixaTit II at fl T41;0%
A411 di
ilrowkat ataCTII maplad ii ck
CrOK8 AMC-Tit OTK6pEl14 I 11
1:13:111111lIro
114
udillEro auinoro poAHTE/Vh. fi TAI;OXAE TOPO Ick IIE romino il4uffm8 PoAtrreato inorA 1;41;OKOIO 110V"A:A8
cHaplati
A
1d11;0110i
ne3-
Aoupor.oalla ilocbcaTil Ao 3E41411 Kltdid1111
114111E4111 M4111;44111. 11 Ck
vuTeivdTli.
II A01p0140/1110
ck
A
Fit-
ClittI1 11411111A111 ca8r4mii. Toe, Kka KkILLIE illiC41111OE WW1:1114E41 114111EA1S 4cA0418
Apk-AzaTII I
(10AHTE410
t1d11141.1111T11
:MOT& film fiditifil 9Th,
r,
110Ad61'
1-10E1OAhl
whim 114114 WtIlttI
A.1/111114.
Kiva 114114
11/1/1'1/111d.
110411d
AO
l'Apd (K.1,11011/4111141'0)
noi:Ipk rummy.
11 Opel
11
lid 111E1'0
op,, ypcimici;on i1qh. s 114 TO 6C [viva KidiDE
flI'IC4Illlttl'O A111 PAM ROPAAITA KOEROAhl. II CTE41/1114
3d1111C4
141111E1'd
irlya
11Alid AiA1h1
A111
C-11/1
up 4111Iv4.
I111p4 114114 r.paToraa. C.Ipa 114114 HOCTII typidula,
uthpa 114114 Aparoatiya Anop11111;4 whim 114114 11414
raZigularar 4Ol'OdtET4. Hipa 114114 W11,E114 A(Kopi1ii)14.
lipiotanaua. ichpa 114114 AAMI. [Apt% Haim
KOCTII
irkpa 114114 A(41111S'A)4 (2)
Aim(
)a (3).
14.11pa
114114-
TdAopd Hamm& whim !Mild I'dAEpd A1011'NECI;OrAd. lig;pd 114114 (Cpk110yAd).
RITA fl4Iltt
CTAIPISIAA 10/1111C4 (4).
ii Fripa kkcky liaumv noCtpk ataAA-Kciady
(1) Aci putemtl substitui cmtu (=Ecmhi) sag chim, mal probabild celd d'intAid, de ore-ce s
besce In plurald.
vor-
(2) Am intregitil Awl Sna dupà No 65, 66, 68 din Uljanickij. (.4) Nu putemd presupune nief und nume.
(4) Din numele propril stint de relevatd ca forme urnatórele : Balceand (din Balk) cu a netrecutd in ; 0140 cu e netrecutd in ; Tadord i Taderd pard a fi nisce ortografil nereugite pentru romAnesculd Toaderd , Vascand (din deminut. Vas1ka Vasilie) cu a netrecutd in 4.
www.dacoromanica.ro
6i
JOAO BOGDAN
RiAIIMIT 11 MAAKIT. ;1 Ha GOAME11 ErlulOCTH Tom8
npiiirbalywnt Ikun8 nE.IdTk
IACEN18 1.111111E
Intoimom8
K% cent8 ruicT8 imulEm8.
DIN:* Awydimk imcdpk
Ib ATO Stoic
8
AOMIEm Tpkr8
11111
Tradneere. Cu tnila luT D-lea noi Bogdunti voevodii, domnulti Orel' MoldoveT, facemil en,
noscutil prin acesta carte a nOstra tuturort celoril ce o vorii vedé off o vorg amp cetindu-se, daca cuiva IT va fi de trebuinta, ca juramil si am juratil iubituliff nostru pArinte Ioanti Huniade, guvernatorti alil intregel criimi ungu reseT si aft"' altoril (sc. par(T), ca sh-T fimu luT flu câtü voniti trai, iar elti si domnia sa sa ne fie de asemenea noue parinte ; i dacä s'arii intimpla sa aiba lipsA de noT, noT su tinemu cu mAria-sa, Impreuna. cu cApitaniT nostri si Cu tOtà ostirea si cu totia sfatulti nostru celq bunii spre folosulü mariei sale, si sA tuturoril prietenilora märiei sale prietenT, iar dujmaniloril mariei sale Iim dujmatil, totti asa i ara domnieT mele cu tara marieT sale. Pe linga acésta tam domnieT mele sa fie deschisa soliloril i negustorilorfi i tuturoril Omenifort' buni, calif slobodil i dupa placulii lora sa se bucure de tOte drepturile;
iar iubitulti nostru parinte sa ne ocroVsca sub puterea sa i sa ne apere de fop' dusmanif nostri, iar noT sa n'avemti a ne cauta inü altü parinte maT 'mina nicairi, afara de iubitulti nostru parinte loanti Huniade, marele guvernatorti, in nicT o alLa parte, ci sa twang nadejde in D-cleulii celti de susii si in iubitulii nostru parinte. Tot asa daca earn intimpla Milne feresce parinteliff nostru vre-o strimtOre, tara nOstra sà fie deschisa mitrieT sale si averilorti marieT
sale si s Ora intra in ea dupa buna sa voe i fard nicl o pedeca cu boeriT seT si cu tOte ostile sale si de buna voe sä póla esi cu toff boeriT i averile sale daca s'arti intimpla vre-o nencrocire. sA ne fie slosi tot asaDOmne feresce
bod5 a intra de buna voe in tam parintelui nostru Ioanu Huniade cu tette averile nOstre si cultotT boeriT si iarasi sloboda si in Mina voe sa ieimui cu tete slugile nOstre. TOte cãte sunt mai susil scrise le fagaduimil iubituluT nosiru parinte a le tine si inplini conformil cu acOsta carte a nOstra, catil vomit fedi, pe cinstea nóstra i pe crestinOsca credinta. Acésta pe creditna maT sus-scrisulul Domniei mele Bogdanil voevodii, pe creditna prea iubitului met fir] Stefan voevodd i pe credinta boerilorti no :tri : credinta panulta Duma Braievid, credit* panuliff Cana JulieT, credinta panului Bratulii, credinta panuliff Costea Orifa, credinta panului Ioang, Bdleénu, credinta panului Dragomiril vornicultl, credinta panuluT llie foal logofetii, credinta panului 0,telii vorniculti, credinta panuluT Danciulti parcalabula, credinta panuluT Lalea, credinta panului Costea Dan..., credit*. panului Toaderii Vdscanii, credinta panula Toaderti 111oiceseula,
www.dacoromanica.ro
bli
hOCIJMERTE IsTORiCE 11LAvd-ROMAtent
credinta panului Sirbit Thi, credinta panului Stanciulti comisulil si credinta tuturoril
boieriloril nostril moldoveni marl si mid; iar spre mai mare inairire a tuturoril mai susil scrise am atftrnatil pecetea nOsträ la acestrt carte a nOstrii. Scris-ail .111,hailii scriitorulil in friirgula de )osii.
La anulil 6958 Februarie 11. III. 1450.
5
Julie.
Bogdand vv. dá jurdmintd de vEsalitate lul Ioand Corvin Huniade. Doc. pergamend, liniatd ; inaltd 29, WO 36.5 cm. sigild de cérd. galbind, 2.5 cm. In diametru, cu pecetea lid l'elra alb5., ro*ie §i vindtd.
Bogdand;
f illACTio daffeto Atkl-, c6CAiu4 Hoegom raw% 3eAtiut 311AMEIIIIT0 1111111Mk
IIEM OraptITk IIMI
tic Chit% 111'0
A10'AcIFI'Cli011
MICTOMk IIMIIIIi116 ELCCIllt KTO
Ii0AII
I'AEXE KOMI ICOMS TOCO
gCAkIWIITIt tITS(111.
IIA
B8AE1'I,
noTptcumma. tinge cmonitlittk u cmcumilit ecntu itituteitti 4cn0irt8 poAuTeitto 6 CcAtti Cdiuki-tu8 BOMA WT VSIlitAlA e'cera orrimagiwo GpdAEleCTKA ci r8Geputyr0pit II CIIIIIM6 Ad MI liC0 PC-K0 II4M6 Illt flOAIITt li CCAIIk. d MII Ad 4010 HECOK8 re.K8 FM C.Hd WhCTO H CASCA II AO 114111Ero XIIHOTd. A qt,
Miami POAHTEAk li CC-Ilk AO IM-
W IIECOEd l'iBt% TAISO:KAE Ad liCTk limit IHEI`O
migcer2t ti CIXE (1) Alp niAeTis noTpecito uepog8 Cc-u8 to' Me Mk!" AA
CT0CIM6 KOHL IIEPOES CCAHS
Ck HAMM!! CAARAAIIi II
11
it Clt ELMO IIMIIEMk 3EMAEML.
IHIldc AonpiLtt. c6gI1'chtt-
ltauumt gchviye
Ck
Il C lidlUIMI GOACKAMII. II Clt KkVILIII% HQ-
!la uerogi rc-gi
A0cit0T8
OGO-XE camomi PC-R0
AO CI AA C(AS)XIIMO IIECOKS l'eliS FAVIIE(2) if 1;001H 0CrIVKCK011. II AA npIAnto.
ii AA cAto uerog8 Cc-gi npLiTemiti" nifiaert
A
liEripIATEMAM riErOili
IIEHPATt. S TAKOWAE 3EALVII PC-GdMII II CL HECOIAMk
CCR8
PC-HS 3EMAEM- Ad
CS HL EAII0. ininoHMICIApEMIL A Tpkrogu,mc II Gls.d1HIIML AOIVIIM- MOAEMk. Ad ECT6 3E4INk IldUld aITEIOpEIld li cAogoAutt. ii Acinpota'ua IIECORIMIt regi nogruicapeitc. ii Tptroguptk 11 ta.c.iumf Aotylim- ittomiti" Ck ukcluatuk npitgoAtk. ii emu HOA HECORS rciii 01;3. a uteroga rCu8 linttle'rk IldC6 oc-rittcogaTti noA IIEC0FAM6 reg8 pkti. it anyoutiTti uic WT IIMIIIIV- IIElIpIATEAII A AIM- flr AA IIE NMAMII noticgomit titoro Awl AenIlltICO
pOAIITEA 11 PAHA WT IIECOHS PC-IIS li Ad IISAET6
ntmc
WT
Kla'hlal
cTptuf
TagoutAe
CI
WILLIE =
(1) In doc. anteriord a ome alp. (2) 1.
1.
1 etf1110.
www.dacoromanica.ro
WHEIckIIIII:k
3EMAil.
II
Herm rc-gat SIN
riptiro-
58
16A141 130GDAN
IIEKAK010 IMAM HAM-
AIIT C/A [faze 'POPO IIE AtU
63H1'II 11C HAWEII 3EAtAil AO .3EAIAH
WI` IMMIX' IIEHOATEAE11
poAnTexh ii
IIAILIE(P0)
re-Ha 121111.1-111A
G OIIKOA8 AO S P0f11. G8A HA liorropn nonEu,k 3emitn. tiAn no lZ1pALUEA11. (1). h
IIEPOKA PCKA 3EMA1 1 AA EC arroopenmi (2) noyoAwrii il roAogaill (3) CA C 11AWHAM B'CAAUI BoAvhpII. I 01,
il clitynomk.
Ck EkCIA111 CA8PAA111
3EMAII nawero 4l-A0P0 poAnTeivh
il
PCIIA 611k1 WA
IMAM
HAAOR110
liA1118
wt1113118 TAKO:KAE Act 11Acttu Aonpoco'no ñ
n8,e,ETk. Li KOMI
1{04130A8
TOMS' P-k AACTk HAC TOMS'
11E1'01:8 regi. ii limn- AACTK 11(1111 notlkom Aon8saTH n4ni8 V'JH3II
411/A6/H
it
Tano;KAE
CCAllk
61
NOAH Bkl'
NA:Ark.
Li
11M11- (p0AIITEAk
Cit
1113111V-
PC-118
CI
PCK8
11E1'01:8
(Toii no) (4) 11EPORA PCBA ROMO 118AETk. A KOMI T04t 8 CI
AO
611k1"Wk
poAnTento
4iO4t 8
B00A+. t 3E4%AI HAM AA Fe WTEOpElIA
CI
11E-
nmu8 ik,nonn
1'0131 G044p0Allt 6 cA8PAAII. 6 CIKApIKOMI. 41'0 6 npennnaTn 0 IIAC
Ii0A11
110
110dX'ATII
C4OGOA110. 6 110A1011111EAlk
VAIITEAk
AIIA0 11PliKAA 1181A21 BE TOPO IIE Arm nal1Iem8 6111.11118
ti ripe minivrn
4CA1.1
AACTk
B1.1k
II PCnk) Cinkun Bokom oc-c\-0,Irrk 110-
IITH A0G8KATII (IIEPOG)8 PCK8 3EAIMO (KpAAElikcTGA 8rpkocaro) A AIM- 1141AMU cam' CK011Ac A:11K0T0A1 6 Ck HAWII1%111 BOIICKAAIII 1110 KOMI 11AAi. G-11. AAA
CI41AMi1
K AA111
11011)CATH C Il4WH41- 1.41.3M0GAE1111A1
Boecomitt
1(1111.111.1E4c
H
ii TAKOWAE AMC'
HOMO IIMBEPO PoAnTEA.h. EKCE
1161'.111 EIHICAIIHOE
CTLITH IIE Ci
BOilk
p0AIITE4EA1
Peng
11E1'01;8
6,11444111 IllIl4B0 4IPIE411.
il
Firm (5)
LI
cm0n8em 3Aer,K4an
II
H0110111111T11
kIKO:KE II nim who: x-pc TiAn 4111 G1.1111E1111CAIIII4PO HA TO EC HIM relit1
111A
GOAki 6 K4Ipt1 ukc.kyk nompk ninunx-TOAI8
GO6C-
BIAH10 A0B81M11'H
GE3
rcAna 61111111A B0(lKOA8 AO HAWEPO :KHKOTA. TO4
111T11
110TKEriKAEIIIE
P-110A1k
I1d11111A111
C
HAWE4t8 ninoirt8
PoAurremo ii rc-n8 Cinknn8 BothioArk. noAr TOPO HAWEra/ AIICT8 61
npn HiII1JEII
A111Ali
HI.CE418
II Beilniaii\--
Elti IHE11lICA11110418
CEAI4111
34nnc8
CR'Icrk CTO-
GOPAAHA
1104-
6 4IAA1Iy(. A HA GOAUIEE
111)110;01y0 It
11Aw8 nEtIATk
(1) cuv rom. ores, din ung. vitros. HAAM, o prescuitare obicTnuitä in paleografia slavL Varna tradusti cu a petrece ; acestd vertu) nu se aflä in plslav., in russ. reMRaTh = a petrece unti anti la unit locti, in malor. hodovaty = a petrece in mAncárIsi héuturl, polon. hodowad idd. §i a hrani. (4) de acestä lectur4. nu suntema sigurT. (6) In(elesuhl acestel formule se vede mal bine din o alta care i corespuLde in doc. 1452
(2) =0TicTKOPft1d
(3) romnaTrocA
(1115.
p. 80)
MIMI% OrCAKOMS CT4T)4I10411$ XPlieTt4HHHS 11111-1ColSW4ET7. 50r4 A11150K4TH q. C.
www.dacoromanica.ro
bocUNLENTE
....M. {LIMY.
RilltlEr118 MICT8 :
CE118
I A" Uk.
61
rdaidg sLAVo-noMigg
nue ol7 ciiteurk
Rh
ATell
me to
age
:
j
RELIAT RutnAnnit ROERWAhl
f
aducere Cu mila luT D. deti not 73o.jdanii voevodii, domnulti Ve'ret Moldova facemil cu-
noscutil prin acestil carte a nOstrrt tuturoril celorti ce o vord vedé sati o vord asculta eetindu-se, unde ii va ft cuiva lips d. de acOsla, ca. jurtimrt si am juratd pärinleluI nostru iubittl i domnuluT nostru Lana Huniade voevoclii, guvernatord aWi intregei crdimi unguresci i altorti (se. prirti), ca s. ne fie domnia sa none pärinte i domnti, iar not sd-I that domnieT sale el i slugrt can vomit trrii, iar elti, domnia sa, deasemenea sd. ne fie nou6 iubilti pdrinle i domnti cdtti vomit trrti, i dacd va ave trebuintd. domnia sa de noi, sä Linemti eu domnia sa impreund cu cdpitanii nostri, cu boerii no.stri pi cu intrégd tara nOstrit
i cut
ostile nOstre
i
cu tottt sfatuld nostru celti bung spre folosulti
domniei sale ea si spre folosulti nostru propriti, si sa slujimti cu credintrt domnici sale si corOneT unguresci si s. lumti pe dujmaniT domnieT sale de dujmaul iar pe prieteniT donmiei sale de prietenT ; de asemenea tara dontniei mele si cu taxa domniel sale sI fie una; iar solilord si negnstorilorti si tuturorti Omenilorti bunt sa fie deschisd i slobodrt tara nOstrd cu totil dreptulti;
not sd firnti sub ocrotirea domniet sale si domnia sa sâ ne apere cu puterea domniei sale si s ne feréscii de dujmaniT nostri; mai departe not sd n'averriti a ctiuta unit alai perinte sart domnil mai bunit decat domnia sa i sti fie d-sa protectorulti nostru din tOte piirtile, precum i Orel' nOstre ; si dacii s'aril inDoamne feresce -- s fim asupritT si alungaff de dujmanii nojri timpla din Lara nOstrd, Wind in tara pdrinteluT domnului nostru foanit voevodii, pAnd in
tara unguréscd, la orT.-ce margine a Orel saC prin orase, tara domniei sale O. ne fie deschisil a intra si a petrece intr'insa cu tot.T boeriT nostri si cu tOte slugile nOstre i cu averile ; i s. rdmanemti in Lara iubituliff nostru plirinte si doninti Ioanti voevodti cA,Lit ne va fi de trebuintti, iar cdnd se va in'ampla srt ne intOreemti inddriitti in patria nOstril D-deti sd ne dea acCsta de asemenea sR tie ducemti in blind voe si in libertate si cu ajutoruld domicil sale, pe care ni-lil va da nou6 parintele i domnulri nostru Mani' voevodil, ca sti ne dobandimil patria nOstril ; .si tolti asa dacil s'arti intimpla vre-o strimtOre iubi-
tului nostru pdrinte si domnrt Ioanti voevoduDomne feresce ne de aga ceva taxa mistrii sC fie desehisd domniei sale si boerilord i slugilorti i averilorrt sale, si sa petrécti in patria nOstril dupd voia domnieT sale, iar ctind pdrintele si domnulti Icanti voevodit va voi si.l. mergd a-s1 dokandi tOra domniei sale, eramilostivulti D -lett si vrernea s dea acestanol sii aveniu a hnea ungurCscit 4*
www.dacoromanica.ro
68
IOANII 1301304/4
merge In persOml cu pericolula vietei nOstre si impreunfi cu ostile nOstre, pe care milostivulti D-cleil ni le-a datil, cu prea iubitulii nostru parinte si domnil Ioanil voevodil si sfi tinemil cu dornnia sa impreunil cu ()stile nOstre ; deasemenea
no'i BA n'avemil a cuceri cu sabia Maki WA de voia parinteld si domnultii nostru loang Voevodu, calii vomil fi in viatfi. TOte acestea mat susii scrise jurilmil a le tine si implini fall de iubitulfi nostru piirinte sl doinnfi Ioanti voevodil conformil cu acestil carte a nOstra, pe cinstea nOsta si pe credinta nOsträ crestinCsca, cum se cade in acesta lame. Acesta pe credinta domniei mele mai susii scrisuldi Bogdanfi voevoclii, si pe credinta tuturoril boerilorti nostril' si marl* si mid ; si spre mat mare intdrire a tuturorn mat susii scrise am atarnail pecetea nóstra" la acestil carte a nOstril : scrisu-s'a in Suceava in anulii 6958, luna lilt Julie 5 zile : f Pecetea lui Bogdanit VocTodif -1.
IV. 1453. 17 Fehr. Alexandru s, v. jurd vasalitate luT Ioand Hrniade. Pergam. latd 31.5, 1naltd 30 5, cm. liniatd
a margini; cernéla vindtd; sigild de cérd galbind, 25 cm. in diametru, cu pecetea In cérd rosie; sfóra sielulul rosie si vindtit.
f MACTI10 Irdi'110 Mki 436 pAn6. KA-Ailial 416616 ley V-1'4 fa/ 44i1411Apo [COMM POC1104,4p1s. 3iMM1 daAARCH011. 3112IMiiiiiT tillina Ci cimul IIMIIIIMIL ypiTHAIICI;114(% CI Ciicailkidc. k ibTliopElikidc lancroAtk. Km.hnoAti .irrimp0m8. A CACIullip0At8. 11 yoTtipoAt pa3LIETil. iidi;o nk'ICTk d.;ia
A q- ypeTtlaticiaii
lip0u3n04EIIHE. CI npunAoy4 0 of- BE.moT Auipk.
TONMEN:
Ck p0Ai1TEAEdi rCARA MU C,A kiii8111EMII B0ilii0A0k. HaAv1;CTIIIII;O1% c INd 1;piid.h 3444,11C4AKA.
A npliiiiTEAEMk ii
PC.-(11)0A11%
EMCECA 10010..CTild oc-rpuitorA. A
Amox rk AA Al8 Chid% Cit AO Maill CAMpTil. 11 Ad A18 Ckmc noc44uit 147414( ki1;0 nimiClik'i
C'd MoliAik 3M1AEMk.
CHOldli am,or 11 C% 13ACIAtil MOHMII BOAlyMil. A
Cal11
I'M
IIIIIIM 6E3 4r014g hidCTII nOlawlaind AA LIE
lis no fro Alde.TI nOnEwlaiIi0 Al artiiiiiiiM. 110Elo AA q34118 AA MH E
l'oCno:KAA
AO
Ci
LIIIIIIIM
,A,A ilail4%1111AC. A Arotr.8 Sim-
MOEII mAykTH.
-
CI
AA
CUM
ill'OltiAlk ripTaTEMAr Aompo npliaTt A [Mk WOW( liEninIATEAEM M Ckim8
limnplIATEd. Mini Cud' :OHO. a rt.lik Mil
11
poAirrt min;
30E140A4
AA
nil gnilA8ETk 11 AA nil npAllirr- 0 0,1CEve. iimuily ilEripliciTEA lid oc-CE cTpAlits A la A 3E41410 1141118. k110 R%C+.1a11 alTE11,6 OMNI CHild II kicio Aonpk'l
ri"Hk Mk) aidlao. a Mil
Ci
C Minim( aEMA0Ai mCm0 (1) nocA8wini p0-
ocaso. (1) Prescurt. paleograt = ,s,a
www.dacoromanica.ro
59
DOCUMENTE 1STORICE SLATO-ROMANE
AHTEMO AIN
k111S111
BOEBOAE kM0 H 1{61WE 1111111E4111 /1111
A4 WA( HOCASWE11.. ArOBE 41ACTII
HOREA+11111141.
liphiatamo i p61
WBEW4R:14110
t
CE
R7CE416.
li%Ad
1^1
G8Ner- 4ro HOKEAMIE. d l'ARO 4111
CE CT(111ET' HM041 pdGOTA 110AIITE/110
I
R%
RA%HEA10 C.h.
R%CE
CHE
E6 IUIEIIIICãIIHOE
A C% K%C.L1111 IldU1114111 covk-
II 6164614111 H REAIIK114111 (IMMO Md. C/63:4T-. ilatemai R6111111E1'0 d'a IkKE
ilatemai (1) 'max' CTIsIfl. Aa vaAra-aaimo. i 114114%11H/116. lW
It% erpommi npocaagniqalo4%t8.
nor8 Of-ma:mm[1f. WC-T.4111E.
2i
HA GOW810 (2) ITEHOCT11. II
micar1t1oati. iI 11Et 14T- lIdW GE1112011110.
HOTRCINIZAE1111
llpIltECtl,VMl. R% CE%%
C71111C4 a; CH4 GUM 01iC
CO9ARCHOM6,
11461
IMCEMIN.
137ClEA18
lIdLIIEt
WT REIS/1
IkIWE01-
MC41111110
rpaA8. RAT.
kII;0
A are311,44.
id 4-1) f F1E9c1T6 aawcariApa BWERWA f
Traducere Cu mila lul D-de5 (na) e5 robuli stgpanuluT mcii Isusui Cristosti Itu Alexan-
dru neroda dcmnulti Ora Moldova, facemil cunoscutil prin acésta carte
a
nOstra crestinesca i sloboda i deschisä, tuturorg celori ce o voril ceti i o vor5 audi i voril voi sa o intelega, precum voia !di D-deil a fost5 de amd intratil in pace vecinica si la crestinesca tocrnela err parintele domnieT mele loanii Voevodii, 1ociitoru1i Dornnului craiuluT Vladislavil i st5pAnitoru1i i domnull intregei domniT unguresci, si m'ama datil sa-1 fin lul firi ping la mOrte si sg-i fig supus5 in tOte ca un5 adeveratil liii parintelui sii, i cu toT boeril mei si cu tara mea i nitnic sa nu facenail fãr porunca mania sale, ci si
facemil dupa porunca maria sale, si sä o implinimi, iar pe sotia domnia sale sa o socotil de dOmna mea pana la mOrte ; i s fin prietenilori lora build prietenii si iarda dujinanilori tori sa fill dujmanil catil voi5 trai; iar domnuli ei parintele meil loanti voevocli sa ne miluiasca si sii ne apere de tot.1 dujmanil nostri din tOte partite i pe nol i tura nOstra, precum apira fie-care parinte pe fiulti sëi U domnuli celi bunil (ara sa, iar noT i tura nOstra ne-amil datil supusl in lOte parintelui nostru loariti voevodil, precum area serial
maT susi, iar Cand va ave vre-o trebuin1,5, pirintele me5 i va porunci, domnia mea sa ascultil de porunca muria sale. TOte acestea maT susil scrise le primimil si le fagaduim5 si ne jurim5 en toil boeriT nostri marl si midi, caVf ne slujescil pe noT, in nurnele D deuluT de sus5 pe care iii proslavimil in sf. Troii, i in numele tuturoril sfinOloril, cull de vecT sunt placuci DomnuluT, qi
(1) Aci s'a ornisti de buna soma und u inainte de ointment = fi In numele. (2) Gresa1it i. 1. d. ROM011610.
www.dacoromanica.ro
60
MANC BOGDAN
ca le vomit piistra si le vomil implini in tOte ca (adeverati) creslini ; iar spre maY mare intärire a tuturorii mai susu scrise, amil atarnatil i pecetea nOstra a acësta scrisOre i fdgaduiala a nOsta Scrisu -s'aii acesta carte in cetatea S/4lceveY, in anulii 6061 luna Februarie 17 zile. t Peeetea luY Alexandra Iroeyodit t V. 1045. 2 Febr. Mateid Basarabd Intdresce nisce donatiuni fäcute in urma unel InfrdtirT de cruce. Pergamend. Sigiluld apásald pe httrtie cu legenda: ilktoorrho sondio iw maTno HOUMA WISH HOKOHHOM yr000nh nommen.
AUTEk Etleg 1106004 11 reim Inca 3eAtiti ot7:rppwreagtin au HOREAillIE rtlf4111. Bon.fip' re.04111. 1iOCTAll-
illACTTE10 GaflEf0
RAAVIICK0i. MUT-
A1111 HMO WT rS'AtH6. H CA C11.1a EMU, 4A111.1,11 Gr"lk Aap6naa, knio:Kh M liCT2
Aat8 Will8 Or CMOS" Alor6111d11.*)
COIICTRO
W./a' HET
KAI:MIKA
CT6 CTIal
WT 11; 11 WT 1110rM. 11 WT 1)011 WT 44411111i CEAOK WT HOCKSA"*) KdplI
yrit
4A111i0 CE
ronepwr CA. turr
110
K0T4P0M.
14%Clihil7
Cif 0911X lild111.111EMIC 111; 4CT% lHpikIhO Hoe WT
11011EXE
Ii0117.9+.1111. 34 A1 i"1.13
v'ltI
po's."TEAI Ere. (111EX WT HpriNAE EFAMA. it H0TO41% lIkAd iiCT% BMA uwh (t) a% A-11111 rtgA111. Hope?' HOCT 1104111MM 1W. cpmAtt ire NANO CE
COrT 11WrGdfiT7 HCAM% flpdKOCAdIellkl'Al% VpCTikIlth. HoottArr% HdlIO CdTH g% CTtt
iritii nr-on"CAHTE. 11113/00GHTII C14)611E41'; C1OE418
1111-
k1110 CAM a
Idll0 TOH HprIT AW 1016 I ECT%. TAM pm'
11;NECTZ(f) Rk liAIIII0 Ilp7IJiElI.
H 111101.1 HOCT momittniniiin 117. acly !lane NT$' 2%3ET IIpCT7. Mil If
HO-
MET II% MIA TO"
TAX
AOCTOII11
ECT% Hallo 114111161Th g%
CTO`E
(IiATE.
ECT%t wraopir Illipikill HOC CI1E3d11.1.E GpdTCTE21 CZ newly relid111 11OCTAIIA1111
HMO Ad GilliET nptvirn Aultunmil Hyd3AidEllli, Ilk BC/hy flp11111ECTNIA Hya, CDIII mc 34
HA npaTrrHil Anima
11
all
Ck ft%
Kli'kl.
HET'
CTEXIIII 34
CHOEr6
tairki 1:17111A,
AonponoAt 1113 fin tHa ClIAOCT novr nonpirrom Cif IIOCT4111Alt KAIO
KM111Ept1111
3 IIOCT(TA:1- HAI: W.11s EIHnaf pa7""
TOM CH lilIiki CKC
CTO
iivr%
3:11140Ti 11K II no
Ad
EC'
Edti 3d AL'il8
npa'rvra:t Apia'
nocpa-
Cld 8.P. 110/111,11 roTonii. i Cke. EA7ts Aonp% (1) ti 11A114 HAMM 3d rpalià. 11411;0 11111x rcIItI, H.3d1IIICc imphanon HocHOCT
f
*) semnuld ' se intrebuintéet desd in locd de h vi apoI chiar in locd de H; " buint.ézi desd 1. 1. d.
t prescurag I. (1)
ECT%
Sad
Se hdre-
H.
1. p.
IHOWIt; mm
ectk, TOM ICTIL; HB(E) %moan, no OpH3MO, dAtIMAt HU AMIN*.
ad s'a lasatd afar& de bond soma
KOHL.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENIF
6i
Is Tort= stetvd-RomAN8 4r-
3d KpdTCTKa lid Olid KOCT:1-A"1101i HMO . CEINI) pa' AdA0V rc KMH KOCT:I.A1H.g)
,
A4;Alill; H HIL Clf ROM 11 KII5'KOM II rip1um8.1ETom HE WT KOPDXAO tienolonrkn'm MIN IAgMilp BE ARO- 11 pm' MO f reKM111. Orila Cal'fiAll HOCTtiKlly rtii.uui ripEAd Gpa-1:011VIIII8A Kt AOr'ilsET. 11 CTVE BE 13.CTIkip' 11 Mina' BE (116T. II AphriKA101' 11 Mitywk KEA CTOA- 11 ptim- tVT MITIMAdlJE BEA MAIBE KA101'.
1.160 Ad (ICT% EM8 CIE CUM; .3d tV H5
Wq-Ills
11
11
au KEA HEN:111416
H lOCTdlIAlI KEA HOCT' II paA8A KEA AoritET 11 lidtlip.Tay Q3
Or rpm IIHIA Tkpromille ziwicpapIE B rw A1111
A01'04ET
WT dAdAtiVLK t
TE
Ill AT AOlill'h t KA ,3p11r d. rcnim ,ayme.
IRV MdT610 KOEKOAQ
MIAOCTII0 LOAM* rocnomilm.
Tradacere. Cu mila luT Itu Ittateitt Basarabii, voevodti si st5pAnitorti ald intrege OrT Ungrovlache, d5 domnia mea acêstá porunca a domnieT mete boTerulul domnieT mele.Constantinti Clucerulti de arie si flilortI sei, cãT i-a d5ruitfi D 4e5, ca s5,-:1 fie ocina in satulti Mogosani, judetulti Vlasca, anume 500 de st5njenT, din cãmpil si din pgdure, si din pOrne si din locuintele siltescI, din trite pArtile pe unde va voi sä-sT aléga dinsulti din intregti hotaru15. Fiind-ca acOstä ocinä maT sus5 arnin-
tita a fost5 a luT Chiriacti postelniculn din CopacenT, ocinä str5mosascä a parintilortl luT, din vrernurile de demultri, dupä aceea insä acum in glilele dornnieT mele, Chiriacti postelniculti se gAndi in sufletul5 &OA ca precum se cu-
vine tuturor5 pra, oslavnicilorrt crestiaT dupa spusele evangeliel a lull pre aprOpele lora ca pe sine insusT, de Ore-ce inteunulti sunteinti botezatT si prin urmare frail suflelesci suntem5; din acOsta pricinsa i Chiriacti postelniculti, jutelegend5 in trite cele ce sunt scrise in Sf. Evangelie crt: celti ce va lua crucea sa i va veni dupä mine, acela este vrednicti de mine, a fricut5 Chiriacti postelniculti legrilurii de fratie ca boerulii dom nieT mele Constandinit Clucerulti, ca sa.' fie fratT de suflet5 nedespartitT, in tOtil viata lorti, iar dupil mOrtea lord fiii lora, dui)/ bund voia lora si fiir nieT o sila, i spre infratire a dilruitti Chiriacti postelniculti fratelui sCil de sufletri Constandinit Clucerulti acestT 500 de stánjenT drept5 ocinii ca si-T fie tnT mo0 in yea ; iar Constantinti Clucerul5 tolti spre infratire a diruitil frateluT sill de sufletti Chiriacti postelnicul5 70 de ban! gala unguresci i nal calti bunti gi-o plascd de grana, precurn am5 vi.utti domnia mea din zapisul5 luT Chiriacti postelnicum asupra fralieT, in mAnile luT Constantin5 Clucerulit. Drept5 aceia d5du Domnia mea luT Constantin5 Cluceruhl sa-T fie acesti stanjeni ocini parintesca i ohabrt fiitorti i nepotilorti ci stranepotiloril tnT si de nirnenea neatinsä dupa porunca Domniei mele. Martori au pu35 dornnia mea pe acestia: pantiDragomirti velO vornicil, Radulti vein logo;3
www.dacoromanica.ro
62
10ANO POGDAN
hitt', Stroe velti vistierh, DiaculI velii spätarli, Preda Brancovénuld yell clucern, Mihnea veld stolnic5, Raduld din. PatarlOge velh cornisli, Dragu§inil Ye lil postelnicti i Radulti \TM' logofiitil.
Si scris-amil eii ['Armin logohlai in cetatea nOsträ Ttirgovifte Februarie 2 oile, de la Adainfi cursulti anilord pa.n5. acum 7153, anif de la Cristos 1645. llw Mateiti Vomodil cu mila lui D-4e6 domnii.
www.dacoromanica.ro
ERRATA 33, 28 inainte de Sirna pune ; 35, 3 Ilihno : Ilihnil ; 46, 12 si 13 s'a pa'stratil Onà si asedcli : fi s'a Ostroff' Onil astacli ; 48, 4 v : ov ; 48, 11 sa se citéscI: 8=k1 §i H in AoKSILITH, AG6k1HATH, $i AORHILITH, Faptula cil a-
ceste trei forme vinti in documentele nOstre cu aceeasi insemnare m'a industi in erOrea de a le deduce una din alta. Cea d'intaiti insii. (AosSorro) nu s'a Oscutti din cele-lalte dou6 prin o schimbare foneticil, ci este o analogie a formelorri cu 8 din verbulti (Ao)skrro (AostiAS s. c.). Acesta este unti malorusismil. Forme cu H=ki se afla desu in doc. nOstre. Cf. FVERHRATH in acelasl documentil si AORWILITH in colecOa hit Uljanickij, p. 173 ; 49, 18 döbar : o cu &Ca& aceente grave (semnulii tipograficti lipsesce); E,2, 28 kik'imi : RI;JAH ;
53, 15 npuroAwrck: flpHI'MHT rk; 53, 29 ontimA-ocKkix: mwo Aocroax.
Din pricina greut4i1oril tipografice textele nu s'an pututti tiOri hitocmai cum a doritti editorulti lora, anume cu kite particularitätile ortografice ale originalelorti. Greselele mai midi ail arnasti neindreptate.
www.dacoromanica.ro
C-N
e
r.--
A Mr I i-6
c
e
4- A eIC
,...___ A e jef 4.14e . , ,,,,, o 0
A .,-4--A 0
\N
..
r4I (-F044 4 I r/ 1-1-r/ ii
e.
Tv
9!._
i'
e-
41,44 te Tn 0 140/114 fleil881qrhi,";
t.iirreeiCAHIJI 84
44.
1*(14PMAA f ri W ITT 0 W* '1:4 4,Z1--A4A f4C-rn44 o I,/ 1 .LJ-0-
N 0 i4
,
.,..........
..-- --....
,........
.
(rot(
A
1.4
I
"ii-ridirlrt4,ff0.1 rio KA 14 c 1st c mw w e rio, ma KAI Welty' 84 3-' a
[
I
4r7r 14 4101A H c. 4.,,..1 c c A7-- Peril 711,1-mfAcm1,41...,,,,441
A-MA.14 rr, 0 rer1211co NI
14 A
i
-
iti 0 11441/111C4144-1 .41-
14cr71ffi Win,
-
e
5-41
1Prn EA.-trill"' L
elCe0 ifAil'r'r8
Pf r/ orly1 re /lc 11, Nr c .421,, ,......
.r.eala-lpf leasAg47-rp
0 0 inelirr,
1.
I
140',Ileff
ft C1
14 rf
-T-'
. s
,rev
I 1.4
71/1 al Tr114',114
0
.
I
7
r---0
HMI /41 f)
IIf /wood
0 d"
NCI r Vief f
,---ic
AA 4 ( -rn IV ir
,i, I
11
if -Tr, 1.8 C..%
Trirg
li " i 14 Qi / 4"./.1 ii 17111 Y-T-r-
i
H - 11444 re , TT,
17 (1
.11.4...
J
77.-
.
I
.
14
COY1c11(OtAidfrna As4Lmioroy1Crtir a ZrA 1 ( -II Al Till- f A if /c0/114r/f / &to-,P 14
rn c rl/f l., el t e4
Ciri141,r411 /1 o I
ogo
9
641,or-r-iirt,r-:
pf 6.0
14
,..,.., c T.,
1
I
"t":
;4/4 :sk e c 14/1 /4 c Trio/Pi/1 ra-g1444 -/-71 0 tP f) Ci c E-pAs r"." C ^ ti Ai* i fi. . e--.4.L.
ki AA
Lo.
r
.
.
(--ev-r* 0 I- I e%)11/1 o -rn /1 ii t .1 -,I c 4, yr/ e
rr,, 4/181,
1.4
,,,...... 44
-err0I
( ,41rrit 1 7 1 O Lt A.A.a I rre
c
01.0
e,,,..0 r-Cifeve /8-1 C4( -8- 81, nil Cl (Y lY 0 -r-o -vtkpt Tr 1 rr7 X
r--Ile
)
/4
/c o 5'0 1
1
0
ipri
?Z.%
lgi
.
flc c "c (1°1 CPI r'll flriwiLL-F-ivvipi e C-r-r/ ITT? 0/1.1VC)C EINA Its isg-, vrrs-r c et re HO 44 ii 71 01 0---c: tyl,L.s nici6- 0 A 444 f 14 1
.
Ct i-4 A t4
C----%
1
/ I, 4 0 i ti
1
E
c.7? ri--
le Si ..
0C-L;f1,%-r-
ft-v-
1 0 19 t Tre flii-8-1 82 111Y00 88111,844 irr°117"C07111. Am 0 f f 1 i GS 6 ii rief re #1 , vy si e-N i IV Pi Ter I- 'no Ili-, 191. .144-4 s-1 to) 1 ly I- c A1/iv-,-if', 41 aTTiot,10r..1.1-rri 4., 4,J.4 I'll 14 i.,073,i't
e rl
r(trio
elettu iqe-
"717 V 1 ef9(1 i
t4 41,77-
C-
T T 14 Clrf "'ill'
,4cV/
;1"
IK
14.., 14
1
1-077i4
8-rte in 0
14
iI
1 A441 -r- n 0
g,yro I n 0 to rt341 TT A 4 -rn ii n i ° ,
C. N 14 T14 1. Ar 02ri i r*/ 1-14/1/1 dr g4 k 14 /7/111,7,41-r1 g4
Irv() f
I
1
csr-
"--% 911,0 "f1 res A .
c 1144i1170 Tr' 04,1 ve 1 (... Ai 1 Li -n o
.
1V
I
-
. 14 tell A H171/e le
(-----, T77
} C."7"..
fl 1-Wz.fre4rn 'i 14
fro
Tx P c' 1 KO
eV, i 1: IQ FAetel 14 1-800 0. f p 4 ... ".I .
-el 1
it'
lc
cl 16
A.4")
ra
/
. 41-re omi. til Tr", . rs, uni or 14 al rtr i
-....--4-
r 1 (It lb '.84 re 14-11184 0
88
c-
tin.12;/etin.415-0.14 0 c A ire, tIn .4 i 0 ti dr 1810A ?I On I
44
et 44 441513./././.
o
i-s-1 V -al i Y
1 4. C ("Alf n I-I G.1-71 I, / rf
-757-rri o
1.--1-4.6,4 V
.c
---
14 9
Q.
www.dacoromanica.ro
...1.-1- 1_,
i
4.1
'-" 77 Cf
Y
lc
r ---. 7'
rkn .-.... .....
....--7
4 4( j
(I
_ .-...
4,
ry-.r.rt,, .1
..6......tovh.. , 10}
V
-%
.
CT'
iv Iry k -:,,....74- /Id
i
"a c.,.. -Ai IT di NuClii,o ftx
.,4
..
:
I
li
444 le C A I 0a NI
........
/
/
,.
: r-r/ la JAC 0 HA% 0(12..0 ,1 r'S
1
..
\.
i
,..........
.14
MrfarirdANOILIdwiTi
If,.
.
.
n, " "
..an.
50
0
.1
i
A
74 4+4- e T. a Ait x or' 0 ii a fir
yrs.': -- - .----xar k -1 Her..
ti, t . 6. re r 4.14.,* . A .A-12.k
ir
..
A" A .
ri
r
.0 Art ois.e.ro :4 reZZ A A LI ii .
rr
, (v e
1
...
ut\,cry, f000.....,.4.01, I
. et
.1
rr- , '.ffier/
Hel drfa-a a A rti
N
/
11
,A.41....iii
c
A.
k
iD
.
ci, l
,
i.i JA A 1
711
'
.14
Cry1 aCerr
yes 4 r .4 A /1 ,ry-
7
a
-
ft br .
- A" 1 a
A
6.11A.i;ift
et-4
4
It \
111 e
A
Ail
1/4...6
rt
(1. C -if
1
-
f\-
r-
.
, t edi
-
,,,,tA,4
r.
p44
," ( ,..
'
4
......
1-rf or d
6im
... n
4."
4.4,4
14
a
Cirl
.4
at
rr 1
irrfori . /4.4.4.04.4).-el al 0 0.e..p /..,
t,, Art frm j'irrt yr.? mt.& Ni.".6411::147,4 Nims_rreN.6.40 kl.tkil
1 .
I/
rat
7 i ,44,t,..
Hilt 6
I evdriYri-f
M.
r-'n
a
1 al
f...)
1
'......,
\
0
tAH pa t dr e almen-rr we. owl&
.
4
.
--,
40-
-
It rrt .1 I t et..01 0 Vet I" 4. al til 1 al . IT t it 0 a% WI r? t4
'Ii frimati.4.
.......
1 . (rf
II
H
rj,
+
r-;If. A 'ILIAI lit
1
Ft
.
4
0
I)
r
"
cc/
A P4 ITT 4 't
dtinA it in Hotmsf (fp I; rrAm16fil""Aft All 0 "54" i ifrt '11 04
, el Jar AS 4/A (14.144.4
eA'ArAA%A .4-1.
... H . 4
(I -
il....* rf 4 C A. I 4 e I e i_s" sr2t, i fs ..I
.. t A rrt 144_,..t.4 m ITT ...4.) -.....-r__ -
1%
,-/ .. 1.1e.g.m,l4,,,r. . .-Ifr 11
,
_
"fail: 1:41.
"
f
..
'141%,&.%E.LIA.k.,-.
.
'1,1/141^i'l iirl"Alira. ;-,Lrini-i-rcr4o4-4;.(.i.v4.-,*;,i,,,,. r-1.119-0, . , a ti.0 ()E/ ^Hie,..,,dAA, .4 paLiAbi 4 tal,..0.Fte. 1 io.l. ert"..41Gai ",- 9(14.rdliff I1 M:46cItaIL sA NiroAnAke i / ..,./
,y(1.1
1
ht
.
_.
, ......vi.m.0.,,,I
(-
-
,,,,.
r
1 c 4 ,Zt
[Arlit
el )1r.
:1Tr
.
U
,
I
at. t
14
.......
(X
1 a.Q.- n ,qn.,5 *A i t a: a IACC re
.E:ple.u.1 teCrcirt -
iv
i
.....,
rl r"N"i° 6 r.v i,. ii7,1.,.;,, le, ..:ui I
......
ifg-.1
1
1-4 --i.-rild I VA40.tecs. _III
1
.m
t
/7
/
IrlArrk-^61"Vilek r(*V1`1I
I
I
i
...1
.
41
May. isim to
I r.7r I ri
/44.11.4.1i .
.,1,4,,,,.....,E 0.,-,..,,. 64 C i 1Ir ;IPAI P4 I+ 4 . 14 A A K C diAlt I., ,ell ei 4 44-va-i
. P.
7
I rt
.-
......
4
(.4
ii16
..
.
.
A7 ' N 14 41AT 1
4..AL " "j44/1 a a
. HO i LAT Heel A .1.-1/LA CA-4 .1.....4 pia .4% ..
,71 f r i.%
AAAA-ri A
fr,ttritA14 r0
f.
11 4, A g A
rra.--:,..hcre.. t 1
CI
ed .
a K2 itrt reo-
,.
,
1 ,..4
r)
1
....
1
14' olf( Al ri frlfrf Ft --net ;Vs A....* 0 V1 A 1144 c A .
a ...
.,
Itell
P /-1I 1
i ..
1
rr
----
.
1
rt t Volt ia 00 Lye it Kiri., fr,r(tn14.
1 C IS A.la 0
t1 -11
.
t
.......
r''.. .....Z7
(\ r ,4 c.o.) i
i1
I ft art 1:11Ael pr
I
6 1 r...
IN
1 ?:hi/ e P4 Ai/ 4,1f '4 E
.14 cil d. geiht.t. 6 6 el C. It4m1.4 .
....G. .
dff FErri tr.1 . /1.1 0 nil Cevrtl 0 trral CVO Z
1 .:4 Ida, AM' Jilt di i;,..A... .16 ....4, ,skisk/aL4,4rte..4 ,....,
.
I
......
N es R Er 6 ri..i. ITTA LA
I All . IA tifArrt tn t
.ycil
tt irdillAMC A 1. G ..
r.,..
.......
r
a . A- .61 AA"
IX
v ,4
. 141-1
er
y
8, . ,,,,,.. ay.. : r,,,,kt.... .4 4 eirr el 414 .
/
n
)
t Aid Ala MJATC..11i114#4.6112c so (lb C I' r i .jrchlzir,),
.,......
, L.,,....ri ori r ,' ,1,41,10.14 .. IT. ....flys'. A lit ALA* .1...1-tr a Ann' nor
4
4
C3 Ale .'6 .
ei ISO A
C141.44 Hug tv Al
r
4p
ill
r
rit..:....I
.0
ri ,
I
.7
6114. Tr; 14
..
:
.....
oraa
...
r 0.1:
N.,4,..o
.11-14. Ivo ii.s.u.tA..-r
miq a
et 1 PICA AC, 0111A" ,,,,-,1 ,7 e.c, F..,
T it ,v, 6-I .
-I
AS(/) .1 vac NM Heid eal-.4-te0 /.... /
/
I'S
, N.J....L.4 ^He cr,
..,.
94 c Am 3r,
n1 VIl AA .0 0.11 ^ME.
4 ...,...,...-. ,..z. di,off
....".
. Nil, 6,12.4 . -......a....,..v.-.-........ 'Ice-
..
.1L.,S°
2.
f
,
to ,
,
ol t
j \,
,fri,4 rt t.t.I.A-1/ t t ei pi.. -4
'
........
,..i..,..i.
I
.." www.dacoromanica.ro
14
i
s....,i"41,--Lti.AS.7. '''' 'I.: ' ' " ae!i''' .,.
4
4
....Ai...LI.L.,...cifil
(". r......
f'
9'
.
r /.
r7
."." , ,AITI 0
.
/7 r
4
11,H,
-1_, 0 r' -fm..ly
,
t MI) Tra TrlirrAll 4.A1,1 2 A ,: J ) 1 9. r77,4 el) ,.:; HAI
T1.1- f
11 1 Artt C .
c ° 6 H*17°A1
HT N.10 4 Arid ° r" I
I ,
to
.
_II ,
It'.
/
....4.
r _5.
.
g
.
.', t,...9
ra () ty,'(0 e A
ern.,
.
1 ,.1,,,,,,,,, , J'Fr cr t.
..1
t
. 1 ...urcotce
ft
/1":.
J., A w Ert
11/ vffe, , A,
a
A 144 4.4!)
.
If
J,
J
6 it.," r rili 9t.,41.1 Nick.
,)
il . pie
11
of
m eilisl
4 A. ,,,,
f4
r 'en' 0 (e 4 P4
r, ( /k1
rt";is 4 1/4 0
illriAri I` He 4
effr44-
A =.
41 7/4/14 11 e 14 °
PI
,
Hr." it
el cV 0 6044
.14
44%1T 41',444.1 t
(7
114.1M
t ., , C.`
0 / J:frl ( (FAO 1 A4 H ;LIN ; ,-.,
ter
(
t r 4 /1" t- ,1,-11.
,....f
s)
I
E
4
/11 e
14
ro C'''
c.A if I ILI-11TO V r/4/7v1f
,- e 'Trq t reu (-(51 ,-.7i,,,,410 1 A1-
4.,
fica ryrj
i ( zAVr - 1.4 -1,,s, ...at ro ,
rn
/
4.'
, N./-,,
,
lb
J IA (:, . rc',./s. -rri, t AIM ;1 .^1 t lly 1.44r71 1/1 1 /1.OA, (*icy j I
0
C f /-. 1,4$ TV p
A1
02, 0,..0ifoxi p. "6
ferts 'la 414 /1/
;)
tAv-
I
r
A 01:Via
V444r.'4/4 ,v,,d H. rrr (-AK, 14 rv); H C.4 klirtiAl'ie' 414 14 ' 41.1441.44
C. 1 41:4,1-111,
H.rra (41r:Al
-rrif i A rr1 e,,i I. 1T
01
i
r" A Am 4 u
1 ...A. ......r.-1/41, nil t 1 I al ern,' 0 44 a 1414. NV re r (7 . kl go li.a.iFf 44,4 i rdCV 'IV' ,-4 1 AlA Tr 1 ei. iri"i I" Trilrr4 Hrf f lito IOV ft' of ,--A. , J (-r., ,,,,,,,..r A_c,V le;%'7riA a .r. rii,5 1 i earf f Zsi ti I 41 /red(,,A4 pi 4 j
'
Ler '.
CrIT0
t
. .
Ar4) If145;t11) A 14
4
A
#1(41714,1e1J i4,9 e44 , Aar. I
i.0
I
t
iy. ill. Ai f 111 a V 14 /V1(
/ ea t1
.
P-6-1
II
,
..,
A4 e6,
0
,7 * i if 44 it ie dillY rn 1 -co ail
1
..
r/Ta
I.
4
/14
A
.0 e14
r-
AA.
/v10 . 14 do Sr "A 61 dr 4 Ah0 e....
11-1A*4 i C OAS, . A 1 J, r.J ,ira ii . (., 1,7 (1,A) ,a.a 4 6 rr r(4:11 Vie 14 if if -1 f :0 reff.,,,, Ina Art re 4 /4/ ..1 rT114,,v 0 3901- 14 Tr d ,n111 14° ...k 44, Tra ra, , r, (Vrivi, v; 0 ,y., inn co Cl reji"V il AI lc- Trr1/V e0 .1 i7le 4 elliv.r I H 1.1. k) % r, . 1 J 11 (1( . il , 4 14 -91- 1 t 0 1,3, aA 4 %- ) r 44 71) 0 A 0 it rr "...` l' 111,14...,g.,,,,A, 1T7 (OA*, rcl frj ' -' (la /1-. C21 TT° ifVVH ii AO 11 4112-V0 ir'4.1 r(3 rile 11-rr La ril ( do $errr 1-,i, t4 I A iNI "le' 4 1 il Tra " e lei "7 PI 14 /VA° 1,1 . 4 I (... ,.. nc 4 1, V ti il 4 () k 1 cs IT f 41 OH rit 44 2rf.-ti rrr., r''''''ff 14 m1I 11771 4i H ' i4 . pi Trro 01 a/141 4 P/14/1 14 ' (l 0 g',I4 A 1.4 , ea foist, ) r ta i ej y ,a-p clot IV 0 ;4 rrrt - A §; r 11)11 &AI i.0 14
f 'Cj
se
.
1
j
A
J f!_ii
f
(4
J
i,
.tVr. I is) .rs
H 14 1, v0
lag 7TT
/i eA V9,14 11
.40
11 4' 1 l
-
- a, f . 4-,,
rrr,A4V rro ...,v ivrrkt tyr Al,...1/2.7 gm,
ej,
.e, I. I t 0 4 et.r.,.,- vg ffro A-LA E1 VIII 4.4 V. 1Y1711/1/0:4P61. i ......; I , . 4. I IA .) l' of
i )11
...1
r,-.., , zr.r%
A
i. /11 /*if re/
r''. li
A4
a 14
i
i
if
1:
wit 41 ,e
....A.
(4)
,
Aq
r. I I 4
4 44 :I rr7Y 14; A
orr
(;13 ( AI
, ,itt -rrr
4 .
Cs'
rre e v 0.1:,
V
s
4e t cct.'
"'""lt
.
I
H
, ro or. f ,10
) c" a 4;I eAV
J
4 41 ,1
1J
Pi V;At
1
z
,
.Frrrro ro Ars tr.
I
.I
k 1 "A Al 4, $4 14
77 A 14)41r^14
/1
A 4. V* 4,0
I
/14
C 411,3 14
,
14 A"
-1,14 w -rya -rro.4/(4 -r-r YI
. .y.S.
-).
11)1,41 t n Cy cf,1
11.
H
LL,
(3/
*1w 0 4.1k C
v
ettrt4V 4.1.4d A4Vilf
I
DJ
4.
rrt31
ril el IZt.
f.....S
,
r
A
A /'
&
4
v
....
....,
A
It 4.1J
14-rr77 AL* 14 r iNV lito Ira 44 &cog 4
'
Ira'I
,i , re Ail -err0.1V .1-.1 (fij
si "414 '411 reps 'rrrl.
_ LuV 1-).1/44( 4,4 77: (10 ';. A
I/
.
=
-/-""1,1, rri
J
A 1,1 :.1 4,4
%Ved
,g1,1w, ,r A t" 0
,
4,4 ;fort 0 _ ,
"rrd-r7761.
ta
J el A; s. -rite
aj .Nt
I
177011,m
v
.
A
fAIZA/
11 r ,.... k d "yelp rro t,1.1 (1( A
./V
.
at
"'.
pr7,44.61
I
-r o
rni 44.
AA-,
a4.91,,ri4 AA/
r 71.1
"
re-
A
I
i
r.1 A."
;V*
.1,A
. 14
rev
)
4
int
Tr
(4.)
rv Triter.,
-et- 1. I
A el,
e
C\
6'
0 (1j E
7
r
c Cd
a, es 11
; "4,
Nit' 'Alm'
\ ---",
A
f I
www.dacoromanica.ro
LAJ
A
.
t.
4.
1
e. ',I/4 (V .4114 5-4 re 1 \,, J Ip
4.
tt
Trill wit
ei-rr
1..
Caj
4)
Atj
la
1
1,LAT for c.14%,
4.?
, .1A,A../AAV.M 01
, 1 6.4.4
t r4f 0(4 Ai rni ts 3
revar'
J ,..,,,,
014
.
.
. 44
44
..4. 14 4,
so
ernleA hy
.4
Jii S.fp&
"A /"".
,...1.
V
A.-
/so 10.: *4.81 Trw
,.....':
1
, 0"1.1"Ai
0 ,s-v61 orm At"' , (no.1
f
rrr
t ) ef.4 44,
t.,
/V 14
1
4)
r- J , 44 A A.1
/
11,
I/
rd 0 .1(1 11111 444 t
0."..rv417114"s`LC26 'vv "IV"- 414 A.'
.1
_._.
7-77 /A
j ,
ird.11,6 E fit 41 ,0 14
p4e.
A
4*-r0 .,1
1 ,1 .."E' eA
1 141'4
(re
1
1,1
a I ts A 4 Ayr()
lirreA41 4.1 14 6 A4 /vt rd YrAl .
. 1 ,, ,s1 PI 404 '41
rMA
(NCI
TT k 1
._. .. 1, coy sl /4;1 i A-Lilco,.
Cl
..1
r )0 4
Ng' 14
b I \ft
CA Ps
i
t
...%
"." ..1-4 14 vt-TTI I s. r. urk .
o
"I'rqd OH l'7714
AN%
P.
a .3 , e e 1 A 1.1 A
rYTA 1 e .1 eij11 /.
Liaf IF 77.14i
.
60
%
fli',:f .4,14'ii., 4,1" 01-,x,P.4 A riiiC "'V°, T7144
....:::\v/
,
14
0
1
7-$
:4 .
ta
1
I
,(711 ,...., e/V1U41 iliVal4 CH e ,.
ji/VP r..4 e:'
- rt.
c" 1,,
2
Qv*
ci
(.;
-
rr i }I -riPp;i1 14
a
I
(.1
re e,,,,,A A ii
/y Lai 'PI Atito ri ll ...a. A Sjd 14444 6 Osrp (a eel 1f rIJ S tin A.( owe e,,,A ,..;11,
1
......
14 j
IA
VC:. 14mi r114,171;t
d'i,./.71,,Fi ,;IJitt,,11-,, ..fili.
0:IT-1741
AL-
c
fs & no i i
4
1"
v
A
4
--fi
4
J
114 VA 1417.1 1.1 it.11.41k449
OP.44
4 . .14
'
ii
r
11°
7 v. w
,
I
"-
a
. i) , P"."
41,*
1'11
,,
r..
1.....
.
/4. f"\ I
..
.
. ,.
(0.
il
vb.
co
...a AA et
,
id it fj
/1
,
I
-`
.
.
..(..,.,_.7, I
KM,:
ei p,,
.,, , "A il (4
r'
0 AA 41.
.
.
1
e
d 1.1.,
,.;:f.i.
'6 c6 ( 17
(.1
s4
(I
6
/711""nr"." i
iN. . ... 4 i re 44 A -rrr 1
'ft., .
I
I
_
A
1_ ..., r,..., 1
_... ...r,
4,, t ,t a . pleo..".:Irp 4 -.-r A c
,,....
.
-
t
--
4 Er
r A"' "1") rf 6+11 ClAA'ACF 111'742Po, At
.
e ki
1...../ -r 7
-
A T.
.
.
..,.
Q1_
14
,
i (-ice1 AA.
e
" 1( 7CI-111
liar,
tol'ir,?,.
...
-.
_....-
.
1
.
4
---7.
.
..
1
, ...iii a4
. , id b
r 4-". t
co 4 AM I 7'
.
%,
Y; (1r2 ......,..-
./...
."
www.dacoromanica.ro
t
/
...,
1
....
.
t IVO 14.°Th
+IA
7
fr., ,
)
OM., IV f CO t 4.'" ".1
.
-'
.
.
ee 0.14.4
:,.0,2c7ciAAA lir eaAT -erri P
1
15
i-a-J V-17
Pi
r6
ra 1 1.>
..
-..
-,
.'
.
n.
.
lieA0.11,1TO 1
ri ri 11
7-r1 " ells/ r / A ^4 V
/i
fill
,,,,,,..0_,.,1,, CI (1 $ 0, . ,:f, e
( ,,4 id. ki c A WI I HA, ,.., A E r/d. a
...
A
f Ali sj ki .Q4 I, (1. CI 1,...., # -.T14 el ,N a t -yr ° "Ml .
pf .r.,
..
i
.
.
111
4.1.,A..
r:...
.
ii AAA-rrr
-. .
.
.
.
13
A
...
8,101Cd 1 (-17.0 C i AA"b _TT l
.0
. -I/ .1444 1-4 r 4146.
11
......,
e rw 14 ev H pi"
A
c WI ethie tia II° rel.:CC .
.
.,- t-
7
ri
17ri ci C
. r.4...... V 1
,, 7 i ro.
il . g.4 0 ,,,Avol -nocAN,/,--,#.(f li
i
A
.
......
-
1
." I
lir 0 frt 14 I. C II -1714A. I _...e I. 4....r,
IT 41 /2 4(7J,4A 11* Pl ... ,...',. /, .1 ( .... ,-,i(
,7
'MA
^
I
-..
(--k
%.
r .
por/1/Zrrivpi/e, rn,1 z I
tw cillAA. r-r
r eg re
1-1/tA a
.-..
...
0 AA Pi I. r0 4 .1. p
col 1
.
PI:(14^,
.
...
Os A A
A
N t IT t 1
lir(
I
rif 'y b I rig. i ivt ..
.
.....,
.
,
s. "/ t-I -,-,1
f
0,
.7
rrC f rt.,
. ('_-:1
1
t
,,,,
..
I
`7
1,-,
91.1 AA Age AAA i A..tb p-.41-Par-"
I/7
.1
-.-... 0 Ally N ,
4,,..4,,4 f
,i,
1
.
i
1.1
es
b
17
a
11 ri "J II`i ' er "" g-r"I sim'al P
j7 tIelA.P
pie-rlY
V
...
'1
.
... 1, ,..- (7 ,_
ta -rt A LA, 4,..., IV ii e A .... y 1 -c-.T f A f.1 Al 1../.1114 / s, I
17
(7
.e.e; A. I E 144..- e v1-1 K I- 4 ' el< J MI
6, -r 17 ii,,,./1,A.*4 ...AA Cr/ r.4 A
-
...
..
f
.
.... ..--. .'
-
1),
-TAL
... _
f
H, ,,,,, tem ,4 : fri i
...
.
4f AA, 1.4. fi AA ki I... (.. 1`1 1 ,--1-8 i-, ! t AA 6 6
I
i
1
( ob 'iv.... Liatr-, r ni
... ro
.
.
7
.
7t S.;t4 4 ^41kPIA411 r4'etiTrA.4
,
1I
....1
.c
iI
I
PITT I he". k
#
.......
.. 1
--a
t
_
Tio-rlta-,Iff+r.
...
I- el1
.
-
.I
A
C. " CCP( AA 1.4'' -7
I
1
V'
. rd
.,
ift,cit j.,./..,-To le A^ I .(...s.06 A. ef-n-rM i
11
...
4. te 0 I-I
44A i 4 Ael4
s -..
.
.
1
V 1' v .,N . sc , ( %LTteg v pn-e ,Ke - AA PICAA14-e-leted.M 6-Ixel -rrir..4.40.;(14 I N Eryt PI
l i ...1
..
AliA ti
(I
, .-
1,--0,4e
.,
q.eit,
,,
1.
...
A. A
eY
.., /
, il x A
A:,
.1_, . Cis "'" .5er.14 lyc i g vl . kw, r /1"-
o
.
/". 1
wivi
. A
V
r
E
A C F m `1* 111-s-# t '1' wirom..it'sj
(.
,
,-...
f
,
f2,
(...
DIPLOMA BARLIDENA DIN 1134
PRINCIPATULU BARLADULUI. 0 INCERCARE DE CRITICA DIPLOMATICA SLAVO -ROMANI DE
10ANII BOGDAN.
qedinta de la 28 Aprilie 1889. I.
«Pe la 1848-50 fatal(' mei), Alexanclru Hasdea, gasi din intimplare la capitanula rusesca Vincentia Rolski una document(' antic"), de o valdre nespusa pentru istoria romana, pe care insa pro--
prietarula Oa nu vol cu nici unit prela sa-la cedeze cu totula, marginindu-se numal a permite tragerea unei copii de pe densula (1).)
Ast-fela ne descrie d-la B. P. Hasdeti, fiula eruditulul patriot(' besarabeana i primula editor(' ala acelui document"), aflarea diplornei barladene, publicata de D-sa mai Intaia In Instructiunea puMica, revista s'eptemanara din Moldova, No. 1 P. 8, i apoi cu ocasia
until studia in Traian a, an. I p. 199. Diploma trebuea sa se para d-lui Hasdeti de « o nespusa vabire pentru istoria romana,, dedrece ea arunca o ne4teptata lumina asupra unei epoce din istoria Moldovel, asupra careia 'Ana atunci nu aveama nici o marturie istorica documentala. Ea s'a paruta tot") atatil de pretiosa i istoricilora ruO, dearece justifica parerea celora mai multi dintre dInii parere intemeiata pe scirile cronicei chievene cii principatula ( 1) Acestd pasajd din Traiand vi o copie dupi textuld dipIorneI le datorescd amabilitAti1 cl-lu1 Want!, Analele Acad. Rom.
T. XI. Memoriik Seel. leg.
www.dacoromanica.ro
5
(ft
MA NU ROO 0/%14
Ga]iei stapiinea in vkult1 alti 12-lea tot(' sesulti Mohlovel pima la marea N6gra si gurile Dunrtrei. Astfelt" acestil document(' a foslil studiatti cu o egala atenliune si de istoricula nostru si de istoricil s'rainl. D lü Hasdeti, cu tOte CA 'fa vedutti nicI o data documentula ori-
ginalti, nu s'a indoitil de fela de autenticitatea lui, deOrece gAs.se Iii liartiile parintelui se(' ea acesta Meuse copia cu MIA exactitatea ceruta de unil documentil istoricti asa de insemnatti ecu tOtil orlografia, cu tOta punctualiunea, cu bite lipsele.» Despre forma literelort" gasise numaI ca documentulti era scristi lute() esemiunciala forte neregulata.» Aceste marturisirl inlaturanda orl-ce Indoiala asupra identilata cUpid cu originalult", D sa a facutil tOte conclusiunile istorice hi care-lti Indreptatea cuprinsulii documentulul. Acestea ati fostü repetate de tot" celaflI cercetatori, carl ai admisti autenticitatea lul. Unultt din eel mal caldurosl ap6rtitorl al acestuia si cell" d'inWit", care l'a facutti cunoscutil istoricilorti rusl, este canoniculti A. Petru§evi6, unti barbatti cu multe merite pentru studiile sale
asupra Rusilorti Galitienl, a carui pregatire filologica Insa aduce Mae des( aminte de filologia secolului" trecutti (cum l'a caracterizatti Unu compatriot(' alt." dinsulul). PetrtAevie a reprodusii diploma barladeana inteuna studiti polernica asupra cestiuneI: fost-ati douè orase cu nurnele Galit sail nu?, combate parerea lui B:elowski, care credea ea
In care dunsulti aa fosta doue
orase cu numele Galie, unuta laugh Dnistru, capitala principatului rus galiianu, i altult" la Slovacil din Ungaria ; Petruevie credo pe basa diplornel barladene ca alU doilea Galie a fostil Galatulit
nostru de 4(4 Acésta opinie a repetat-o apoi si in alte scrieri ale sale. Vomti da mal Incolo textulti diplomel asa cuni liti publica Intregitti Petru§evie; din acésta se va vedé pana unde mergea priceperea filologica a venerabilului canonin si a celora ce-ati facutil deductiunI din diploma barladeana pe basa textului datti lie dinsultt. (1) V. artic. 51,140 Mi Asa I'6141111H ?
1865, fase. I
p.
in jurnalula rusind 1148 soakid ccopHH K Z,
24 sq. Cf. p. 42 (114
OCHORAHIR CG,fpKi2Hifl CHI CO RAX%
www.dacoromanica.ro
RO Autos& Atio% Aorrostpuoll rpamomi,.
D1PLOMA BIRLADENX DIN 1134
0
Din acestia puternt aminti pe Saranjeviei, una alai istorica galitiana, ce reproduse textuld lui Petrugevid In compilatia sa asupra tistoriel Rusilora din Galid si Vladimir," introducenda cateva schimbdri Inteinsulli, tota asa de arbitrare Ltd de textula lul Petrugevid, cat de arbitrare au fosta modificarile acestuia Ltd de textulti d-lui Hasdea (1). Dupa Saranjevië Ila reproduse nu de mulffi nail tindrii istorica rusu intr'o lucrare dealtrnintrelea destula de interesantd asupra «Pecenegilora, Turcilora si Cumanilora pand la venirea Tdtarilora". D la P. Golubowskij adaugd in acéstä lucrare,
vorbinda de diploma barladeana, ca t nu existä nici una motiva pentru a ne Incloi de autenticitatea acestei diplorne" (2). Dintre istoricil rusi mai insemnati unuld singura s'a pronuntata himuritti pentru autenticitatea diplomel bärlddene, acesta e Ilovaiskij. Descriinda Intinderea teritoriala a principatului galitiana la finea sec. 1 1 si in sec. 12, Ilovaiskij sustine ca teritoriula ce formeza sesula Moldovel, cu centrula In Barlada si cu orasele secundare Temail si Galatl, formati In acea vreme o «parte*, unit asa numita 8AA'A, din principatula rusa galitiang si cd diploma pdstratä dela Ivanko Rostislavid, tuna din putinele diplome princiare ale acelei epoce, ajunse papa la nob este o dovadd a acestui fapta. (3) Itovaiskij este Mrd Indoiald adi unula d:n eel' mai talentall istorici rust Istoria lui (din care aft esita doué volume) este scrisd cu multa arta si eruditie ; cercetärile lui asupra yechiului perioda contina insti o suma de gresell comise din pricina lipsei de cunoscinte filologice. Tot(' din acésta pricind a gresitti si aci. Mai circumspecp, desi nefiinclii fi-
lologi, aa fosta In acesta cestiune ceilalti dot istorici rust:
Solo-
viev 0 Bestidev-Rjunain. Cela d'intkia, vorbinda pe larga si In mai multe locuri ale istoriei sale despre Ivan Rostislavid Berladnik (vol. 2), nu citézä nici odatd diploma bärlädénd, bine intelesii In (1) H. III dI14111RH 4 k, licTopin ransnito-RoAomimpcsoil PScii AO 1453 r. Lemberg 1863, p. 36. (2) II Poi% S R 0 EX I: i ri, iipliwkrH, TONCH H 110d0RUM AO HAILf:TRiiI T4T4pR, p. 706 din XHHRIPcirrerocui sssivris, Kim, 1883, No. 12 (Decembrie). cr. p. 703 despre diploma. 4 RI HCTHHHOCTH KOTOPOii HtTR HHIUKOr0 OCHORdHig COMIARdTk 01. Studiuld lul Goluhowskij e masa si In editie se-
parati. (3) A.
HAORa ti C IC i h, IICTOpiil P occhi, Aloctoc4,
1880, vol. 1 parteit II, p. 30.
www.dacoromanica.ro
1OANI, BOGDAN
ediliile facute dupa publicarea acestei diplorne (1). Se pare cit nu sl-a pututa forma o idee lamurita despre valOrea el i, ca sit nu cada In vre-o gresala, a lasat'o neamintitd. Besti.dev-Rjumin, isto-
ricü critica si obicinuita a analisa tota-deauna isvOrele sale, e inclinata -chiar a nega autenticitatea diplomel, de Ore-ce ea are o data dela nascerea lui Christosa i. 1. d. facerea lurnel. Cunoscatoril diplomaticel, dice dinsula, nu pota crecle In diploma lui Ivan Berladnik;
in esaminarea mai de aprOpe a ei insd nu intra (2). Dintre istoricil ne-Rusi aü considerat-o de autentica Boesler
romane. E de mirata
In
acesta invelata , care si-a data silinte, une-ori netrebuincióse, pen tru a dovedi falsitatea cronicei lui Huru, basmele cronicarului anonima etc., nu sè 'ntréba. Studiele sale
ca.
de fela, cand pe basa diplomel barladene admite stapanirea galitiana. asupra Moldovel in sec. 12, daca acésta. diploma, despre care trebuea s. scie ca. o averna numal in copie i pe care o citézd dupa Saranjevid, este demnd de creclOrnintii sail nu. Tata Inse:g envintele lui : «Ein wertvolles Zeugniss aus spateren Zeiten ist eine Urkunde vorn J. 1134 in bulgarischer Sprache, ausgestellt von Iiranko Rostislavid, Farsten von Birlad, welche far die von Misivri kommenden Kaufleute Zollfreiheit ihres Imports in Klein-Halid ge-
wahrt, dagegen den Zoll in Barlad und Tekude einzuzahlen hefiehlt und far die hinausgehenden Waren, scion es nun einheimische, ungarische, russische oder tschechische, als einzige Zollstatte bestimmtz.. Dupa acesta deduce suzeranitatea Ga1iieT asupra Mold ovei. (3)
Pie in «Originea Rornanilora* nu e aplicata «a pune mare prep) pe diploma lui Rostislavid, dc Ore-ce, dupa dinsula, ea «este suspecta si din puncta de vedere filologica si istorictp> :
(1) G. Gonoake as, licTopin Porch' rz APiftirkiimixs ainmniz, Moseva, ed. 3 (1862), vol. 2 pas. sim. Cf. mal alesd pp. 132. 205. 206. (2) RICTS:KIRS-PFOMFIIIX, Pscepa licropia, St. Petersburg, 1872, vol. I. p. 16. Cf. asipra luI Rostislaviel p. 183.. (3) R. Ro:sler, Rurndnische Studien, Leipzig 1871, p. 323.
www.dacoromanica.ro
69
DIPLOMA BARLIDENA DIN 1134
de zelti dinteiti nu se atinge, se silesce musd a dovedi cd cuprinsulti diplomel nu se impact cu scirile analelorti rusescl. (1) Dintre inv4il ruST singurulii care s'a pronuntatti in publicitale si .precisti contra autenticitafil diplorneI, fdrd sa-s1 dea insd silintä a o dovedi, este Barsov, autorula unel scrierl asupra Geografiel primelorti cronith rusesci. Elü contestd autenticitatea pe baza limbel (pe care dealtmintrelea n'o analisezd) si a datel dela Christost1 in loctl dela facerea lumel. (2)
Paleografulti Sreznevskij nu s'a pronuntatti nicãiri asupra acestel cestiuni, cu Vote cri. ar fi trebuita s'o facd in paleografia sa slavorusd, unde insird in mod(' cronologicti i descrie cu deamdluntulti tOte monumentele literare rusescI, manuscriptele, inscriptfile, documentele, monedele s. c. pand in secolula 14 inclusivii. Se pare cã nicl dinsula nu sia formatii o idee definitivd in acestä privintd: dad. ar .11 luat-o de adevOratd ar fi trebuitti s'o intercaleze indatd dup. diploma lui Mstislav din an. 1130 ; dacd ar fi socotit-o de falsd, ar fi trebuitti sa aminiescd acesta inteunil adausti la lista monumenteloru literate din sec. 12. (3) Sreznevskij n'a facutti nici uua nici alta. Definitivid sa in ai prommtatti contra autenticitalil prof. Sobolevskij,
care n'a primit o intre isvOrele fimbei rusescl din secoluld 12, citate tOte in lectiile sale de istoria Umbel rusesci (4); aci ,dinsul0 n'o a-
rnintesce nicI ca falsä, parerea acésta insd mi a comunicat-o personahl. De acelasl opinie, dupt o comunicalie persoliald, este si distinsulü istoric
i bizantinistti rusü, Vasilijevskij.
Am expusti istoriculti acestel cestiuni pentru a face cunoscuta
in liniamente generale litergura el si pentru a se vedé crt nu eti sunt cela dintaid care contesta autenticitatea diplomel bdrlddene. (I) /I L. Pid, Abstamrnung der llumänen, Leipzig 1880. p. 109 qi 107 nota 15. (2) H. H. &ricotta, Forp,ut.ia 144.14AkHal AtTonncii, Vauovia, ed. 2 (1885), pp. 1P1-116. 285
0 passim.
(3) H. H. Optaneecsi
GA4Ratio-pSC5.R Horp4ii XtXIV B.
B,
S. Pelersburg 1885,
p. 142 sq.
(I) ft
H. Goso AEB c K ii, ilK1I,iH liOarropin roScouro 5151,110, KifISS 188S. p. 12.
www.dacoromanica.ro
70
IOANCI BOGDAN
In studiulil de fata silinta mea va fi de a dovedi o parere exprimatä mai multti pe ga.cite de altil si neintemeiata pân. acum de nimenea pe dovedile ce ne da Insasi forma documentului contra autenticitalli sale. Din cuprinsulil istoricil alfl diplomel nu Se va puté dovedi nici o-data. cu deplina siguranta ca ea este. falsa. Studiandti Insa forma ei, in comparatie cu cele-lalte diplorne rusesci dinainte si dupa ea, vomit ajunge la conclusia ca diploma bArlPtdenä nu presenta tipu1t diplomeloth rusesci din sec. 12, ci a1 celoril din sec. 14 si 15, ca. prin urmare ea este unit falsificatil croitü dupa modelullü acestoril din urmit Spre acestil scoptl vomit studia urmatOrele parti dintr'insa : grafica, ortografia si fonetica, gramatica si formele neexacte, formulele diplomatice, si in fine isvOrele de unde falsificatorula a scosil cuprinsuld diplomel. In aceste argumentatiuni pornimil dela presupunerea, ca. copia publicata de d-lil Hasdea este o copie exacta cm ortografia, cu punctuatia si lipsele originalultfh; acésta, presupunere este indrepttitita, de Ore-ce in,
velatulti, dela care ne-a rknast copia, era unit omit ce intelegea importanta istorica a unui astil-felii de documentil, si de bung. skna ca, diusu1, neputendil ca.stiga pentru sine originalulti, se va fi silitü srL castige o copie care sa inlocuiasca, pe deplina originalulil. Fara
acésta presupunere ori-ce incercare de a hotari autenticitatea saü neautenticitatea diploma' ar fi zadarnica. Sa daina intaiii de tOte textulti el : NiAttatrao : MAMA
Atka%
:
:
CHIL.. A37. : IlidlIKOpOCTICIMOK;(11t : WTCTOrld :
GENIAACIalasl : CIAA(18/0
:
lituniX"L
TSTOILIIIIJAVA : Kly'rpM6ClittlAVA :
411(111
rthIllICKOPO
AlldicAtiO3% : po3kutd,m.: Toupomz:
ii Ocklikum%
:
d'I'OAd
ImayhT%
:
iii-
: oymtmom% : orraniqi: t LOXII`k : 1.10EKOM tuierrom%; tycl...tvrpoa:kmitt yThif ; Tivhip8 : ICTrA : ITPAvirk : ILIETIpE : IT : Alga : : K : Atu,. (1)
tomazk: :
H8111.1,EAVA
.
milermarhTz :
orrpnAt : 1101111EMIt : ..110AmorramLII: tiaqictuArA: pnswk: oyllfpnaAI:
iorrai8ilom% : 10...1)10,0p
T%
:
paso-11
(1) 0 copie ce mi-a comunicatd prof. Soholevskij, told dupI Traianii, se demebesce In urmAtórcle de copia d-luT Bianu ; ea are : NpliChCKIJMX i. 1. d. nplIC6KkAM, §i n'are pe 0 y inaintea celul dinthla rdium. Neavenda la IndemanA nici Traianu10.nicl Instructia publicl, nu pota sg.
www.dacoromanica.ro
DIPLOMA BARLIDEN1. DIN 1134
71
Incepemti cu grafica documentului. D-lii Hasdeti ne spune din notitele parintelui s6a ca. era scristi intr'o csemiuneialti forte neregulatet» . Acésta e prima insusire a docUmentului, care ne face sa-lit examinamti cu neincredere. Semiunciala neregulata e unit lucru aprOpe imposibilti in véculti alti 12. Celii putinii din cele douè documente
ale sec. 12, pastrate in originala : doe. 1u Mstislav Vladimirovid din
1130 (Chiev) i doc. sf. Varlaam de Hutyn din 1192 (Novgorod), se vede ca in sec. 12 se intrebuinta in documente unciala piwd, deosebitä numai in atatti de unciala cartilorti bisericesci saü altorti rnanuscripte din acela timpü, ca ea nu se scria cu atata ingrijire ea in cele din urma, din motivula fOrte naturala cä documentulti nu era nici o carte sfinta. (ea cele intrebuintate la slujba his- ricesca), nici o carte de luxti, cum eratl cele in felulti codicelui Svjatoslav. Documentele, judeeamdti dupa cele done" pastrate si publicate in facsimile, (1) se serial-) pe
pergamenil informti, ordinarit si neliniatti ; sirele textulul trebuiati sa iasa strambe, literele neegale i cate o data chiar departate inchtva dela unciala cartilorg din acelasi timp ; serniunciala insa nu se constata in
sec. 12 in nici unti documenta rusescti (in manuscripte se 'nfelege de sine acesta). Urme de semi-unciala rusesca dupa eat mi se verified aceste deosebirl, dintre earl nufnat cea dintgiti are ore-care insejwigtate. Dad aci si textuld lul Petrugevi6, 1iindc invgtatiT sfrgiof maT to(I Pad cilatli dupg clinsuld : Oy um* RE1111,1AC1041ili
or
l'4111111
thi
ciia i C'Toro ASK.% amuim). 1138 I wilco PoCrIcaalligh, WTZ Cr0/14 l'aNHCI
lVT11,(1
I
C111:44,1610
MK TOKapoMZ TSTOWHaiMZ i orriisckshims H fliSChKHMA, I IIECk (KlilM7.), a TO Ail 1144TliTZ 1111{0413ik, (143Irk
at4,1,0Ma Or ralaki. II samiTk cTZ I Tlla:*CTZ
i
KOEHOA4.
ii
Ha TOM OldiTZ. (Ea AT() OTK PONH,CTlia X'Ha TiCtIVIS
1
4E7411 ATZ a(1.1,a Mirk W. al:"116.
Dop5. restituirea adinis d cel miT rn 141, diplo.na sg triolun ast-felid : In numele Tallqi-ald Fiulul (si alli sf Dulid aminti). Eti Ivanko Rostislavicl, din scaunulti galiian11 prin-
luT
cipe de Birladd, mgrairisescil (sc. facd cunosculd) nagustorilorti din Meserrd,ria, sti nu pigtéscl yamg in orasulti nostru in GalicT ulO micd la descgrcare, afarg de Bfirladd i Tecuciti si de orasele nOstre (sc. celelalte), iar la exportul0 felurileloril inürfurI locale, ungurescl) rusescl i bohemescl sg nu plätésci nicAirl afarg. de GdlicT-ulti inicd. i voevoduld va pedepol (sc. pe neascultgtorl); si la acésta fgglduinta (sc. mea). Dela nascerea lul Christostt 113i anT, luna Maid, 20 dile. (1) H. H. C p gs it I K C K H, AIHRHif HaMSITHHICH PSCCICar0 SI3SIK4 H HHCIsMel, St. Petersb. 1863. ed. 1 cu facsimile (ed 2 n'are facsimile). Doc. lul Mstislav e publicatd cu facsimile mal inlaid In EteTHHICZ esponw din an. 1818, No. 20.
www.dacoromanica.ro
72
IOANO BOGDAN
pare mie din faptele adunate de Sreznevskij (elil insusi nu .da o clasificatie definith) incepü a se arata pe ici pe colea in sec..13, iar o semiunciala pura nu gasimq deck in sec. 14. La Slava* din peninsula balcanied semiunciala incepe cu multi" mai de graba decat In Rusia : eü amü constatat-o In documentele sêrbesci din secoluld 13 (pastrate In Archivuld Curtel imperiale din Viena), cu unU caracterd bine definitU ; urme neindoielnice se gasesdi i In sec. 12, acestea Insa n'ad pututU sa influenteze asupra scrierel rusesci din
acelasi secolii, care In cancelariile princiare sail in rnanastiri si la biserici s'a desvoltath independentil. din unciala primordiala rusa. Documentulii lui Ivanko Rostislavid n'avea prin urmare de untie sit lmprumute o semiunciala la inceputuld sec. 12, cu atatil mai putinU o semiunciala fOrte neregulata. Acésta exista insa in sec. 14 si 15 in documentele cancelarilloril galitiene, litvano-ruse i moldovene, de unde probabilil cä s'a introdusil si in documentulii lul Rostislavid.
Dacä din caracterulii semiuncialü alü scrierel putemii deduce cu multa probabilitate ca diploma nOstra este posteriOra veacului alü 12, cu mai multh probabilitate putemil deduce acésta din formele catorii-
va litere si din semnele grafice care le gasimu Inteinsa. a) Sunetulil u e data cu forma prescurtata a lui o r, adica cu 8, in cuvintele : 8 (prepositia) cwhAti8 101 t 8 fM,EAVA, TEK tIOAM, T8 TOWI1ki,117, p 8 C6Kkii%1% : lucru aprOpe imposibild in sec. 12, de Ore-ce in paleografia
rusa din acelU timpil la inceputulu i mijlocnlil cuvintelord sunetulU u se dä totd-deauna cu olr; numai la finea cuvintelorii, i aci de regula cand cuvintele se aflail la finea unui irü, se gasesce fOrte mit 8, in cele mai multe casuri insa. o r. In diploma lui Mstislav din 1130, (1) decl cu patru ant numai anteriOrd diplomel mistre, 8 nu vine nici odatd, nici macarti la finea sirului; aci se scrie färd exceptie : porckcRo
CHOIEM 0 r, BP 0
(TA% 0 r §.
c. ; in diploma
lui Varlaam din 1192 (1), deci 58 de ani dupd a nOstra., MTHIMMO yi0, 610 y, TO y ç. C. ; numai de doue" oft
g
la finea cuvinte-
(I) Exemplele le citezd dupd ed. luT Sreznevskij, cea maT exactit §i maT cunoscutd.
www.dacoromanica.ro
DIPLOMA BARLIDENX DIN 1134
lora : npoTIIH8, crm8, i o singura data. Th mijloca
:
Ap8
POE.
In co-
dicele ostrorniriang (1056-57) si Svjatoslav (1073) acesta 8 se afla deasemenea numai la finea cuvintelora si mai alesti la finea sire-
lora : WI se punea din pricina lipsei de spatiti ca o exceptiune dela obicinuitula o r. V. evangelia ostrotniriana, editata de societa-
tea amatorilora de anticitall din St. Petersburg, intréga in fotolitografie, 1. 11. 24. 247 s. rn. d. (1) In codex Svjatoslavi acesta 8 Vine cu multa mai clest decal In evangelia lui Ostromira i aci insti cu deosebire la fine; In partea a doua a coclexului vine si cand nu se afla la srarsita. V. f. 96..98. 101 a. b. 102 C. 104 b. ; lEa mijloca f. 202 a.; la inceputa 221 b. 2[2 a. s. c. (2) TOle acestea trebuesca explicate insa prin influenk codexului sud-slavica, dupa care a fosta copiata. in rnonurnente]e bulgare din sec. 12 8 vine Tara si aprOpe exclusivg la finea cuvintelora epilogulg psaltirei din Bologna (1196) are emor, waTor si o data 8 in Ihvcti$8 (3) ; in sec. 13 este desa: diploma lui Ioana Asen II (dupl. 1218) are : IAA 8,
KCEM
8, &imp!. 8,
i;
iiii,
iiMiC
S
pAy% s. C. (4) .Tota asa de desa
se afla in manuscrisele si cu deosebire in documentele serbesci din
sec. 12 si 13. (5) Asa de des(' insa si asa de regulata, cum presupune diploma barlaclearia, ce are preposi[ia 8
I. I.
d. o r la
in-
ceputula ei, nu vine 6 decat in sec. 14 si 15, atafg in sudula Dunarei cat si in documentele litvano-rusesci, galitiene i moldovene ; din acestea se pare ca, a si trecutfi inteinsa. Intrebuinjarea lui 6 In aceste din urma documente presupune desvoltarea unei cursive, sag cela putina a unei semi-unciale, lucru ce pentru sec. 12, când Ornenii scriag fOrte putina si fOrte rara, nu se pOte ad mite. (1) OVIVOMHAOHO itialrime 1056-57 r. H30.1486HIIMk 0-n. KSHLIA G.IRHHKOKd, Gns. 1883.
(2) lissom-um li KH/13)I OWITOCA4H4 IIPOCAARHHil 1073 r. Ons. 1880. Cf. greselete acesteI edit:1 in
Jagid, Archiv F. slay. Philologie, VII. (3) GirkAinia ii 341WliTKI1 0 M4/10H3HteTHW)X H 11(113HiCTHIsIXI HAIAIIT141110X8, LXXXI- Xe, Gns. 1879 iru1u1 : esp.:1r I intro 356,
p. 8. Cate-va exemple paterna adauga din trxtulO psaltireT : la finea pasor , /Ain% EIHOIr ibid., paw I MTkCiTt 357 Tsotnicy
III
2' ki TISO(MYS 265, 380, prn6nts 367 (in
titlu) seaSms 368. &WISH= 367 elc. Cita(file dupa 0p/slits cs i A, pocosdro nark Md, CHR. 1868. (4' 0wk1kf4jg H saMtTKII, fasc. citatil p 9.
(5) Mi1c/o8ic1t, Monunnenta Serhica, Viennae, 1858, passim.
www.dacoromanica.ro
APIHHif CA4KBHCKif flitacITHHKH
74
IOAN6 BOGDAN
b) i 1. 1. d. li in cuvintele : ktrls, i ( = prepositia .9b), IlitIFIKO, PoCTICAnKoKolk, ram.n, iaia, 11M111rA 9, c. este ceva neobicinuitil in
scrierea rusa din sec. 12..In evangelia lui Ostromir nu vine de relit, in cele dou6 sbornice ale lui Svjatoslav (ald doilea dela 1076)
vine Rale rug i intocmai ca 8, la sfarsituld cuvintelord sal la sfarsituld sirelorn, cand se desparte cuvintuld In douè. Exernple :
215 si allele. Intrebuintarea acesta a lui i privesce pe i cand se afla singurd si norSni 165, AUVII 197, noichc-r7 204, rATHopT I
!MUM
intre doue" consonante la mijloculd cuvintului, sail la fmea cuvintului dupa o consonanta; cand stä intre vocale, forrnandil diftongd, sal in cuvinte straine, lucruld se schinaba. Sreznevskij in paleografia sa nu distinge aceste done' lucruri, cum nu distinge nici Intrebuintarea Iul" 8 la fmea sirului i inlauntrulti textului (Cf. p. 108 si 103 din paleografia slavo-rusa) ; citatele lui dela p. 113 nu ail deci valOre, ctttti timpti nu sunt cornparate cu originaluld ; exemple ca Hpikiyoiwasi i H-kp8ixipiii se gasescil in cele mai vechi texte cirilice (corespungetOrele lord In cele glagolitice de asemenea), ele nu dovedescil insa. nirnicü pentru 1=11 intre consonante, cum pare a intelege Sreznevskij loc. cit. In doc. lui Mstislav i =11 nu se and, niciodata;
la fmea sirelord se afla totddeauna MOM, HpinirACTHH
I
ii
noril
I
u,h, rEwpru I id, rpH I
kl ; PEWprmi, WITH, MOMITH, UrAtITH *.
C. In decursuld
textului. Totil asa In doc. 1'11 Varlaamd. In manuscriptele bulgare vine fOrte rarl : in epilogulti psaltirel din Bologna nici odata, in doc. lui Ioand Asen II nici odala, in inscriptia dela 1230 a aceluiasi Asen odala inteund cuvintil straind : YHA (= indiction) si odata la sfirsitti in : 8npda, daca fotografia lui Sreznevskij e.exacta ; in epiloguld apostolului din 1277 nici .odata, afara de cuvintele straine ca !corm, ypICTOM i cele-lalte de asemenea natura. In psaltirea din Bologna I se afla mai alesti la fine si, dupa spusa lui Sreznevskij, aprOpe fara exceptie din lipsa de spalitil. (1) In d.ocurnentele serbesci
originale pana la a doua jurn6tate a sec. 13 n'arnd intalnitil pe I (cell putind In Cate s afla, In archivuld curtil din Viena) ; I incepe (I) Ibmirrunini coro flHCK%I, introducerea la psalt. de Bologna, p.130.. Exemple din tex'd: esatild 380, Xti4A X 379, cxpatilin A; ibid etc.
www.dacoromanica.ro
75
D1PLOLA BARLADENA DIN 1134
a apare fOrte ran) dela finea sec. 13. V. de pildd
Eepic AturA,
joil-
COROyM, dpky I micHoynout etc. in doc. lul Std. Uros, data manasti-
rel Chilandar (cunoscutd la nol de multd dinteund studio aid d-lui Hasdeu). Cf. Miklosich, Mon. Serb. p. 58. 59. m I ponkiTTA dela 1293, loc. cit. p. 57 e scrisü asa spre deoubirea lui ulps, mundus de min, pax. Ceea ce amd spusu despre 8 putemd spune deci cu mai rnultd si-
guranta despre : acestili semnti nu se putea afla in loculd lui intre dou6 consonante sad la finea cuvintelorti dupg o consonanta, in clocumentele rusesci din sec. 12 ; elüa fostd prin urmare introdusd in diploma lArladeana din docurnentele posteriOre sec. 12. in diploma-
tica litvano-rusg si romant din sec. 14 si 15 eld se afig fOrte desd. c) Acésta o putemd afirma färg nici o indoialg despre k I 1. 1. d. % ce representa in diploma barladeanti sunetuld y din limba moderng polong, rnalorosiang etc. (unit sunetii fOrte aprOpe de i aid nostru.) Formele cu k I 1. 1. d. %! din cuvintele : nelMIACkClik I, 416 1T%, po-
3klik uw, In cele dou8 docurnente rusesci din sec. 12 sunt representate tolt-deauna prin forme cu % I : iivropou, ciwu, 3/1%/1111, c%111014611,11 etc. 6 1 I. L d. %! nu se aflg in nici und monumentü literart rusescd din sec. 192 : nici in manuscripte, nici in diplome, nici in inscriptii, nici in monede. V. tablould de literele graficel rusesci in sec. 12, P. 161 din paleografia lu Sreznevskij. 6 1 uu se afla in Rusia nici in sec. 13, iar judecandd dupg materialele lui Sreznevskij nici in ald 14 ; e posibild insa sa, se ggsescg in vre-und manuscriptd din sec. 14 ; in sec. 15 si 16 k 1 s'a introdusd sub influenta cgrtilord sud-slaviq din imprejurgri bine cunoscute in istoria literaturei rusesci. 61 din sbornicele lui Svjatoslay (1073. 1076) este o particularitate sud-slavicg a acestoril codice si forméza o exceptiune in paleografia rusä a sec. 11-lea ; eld nu pOte fi citatd contra parerel nOstre. In suduld Dungrei 61 apare de vreme : la Bulgari e raid in see. 12 (v. de pildg GnmarAciaom in epil. ps. Bologna, loc. cit.. p. 8); ( I) la Sèrbi t) In textul6 psaltireT hl
S.)
I fll, lush cu multa maI 'aril deal
loc. cit. p. 130. In dou6, colóne din p. 377 zi vine de 6 orb, h: nic1 ojalá, de 15 orb, hi iieT odata q. a. rn. d.
www.dacoromanica.ro
sa.0 zT. Sreznevskij p. 378 §1 379 zi vine
I
76
10ANO BOGDAN
ela apare exclusivii in locul6 lui
i, ca si k sirnplu In loculil Jul v. in primele redacuni sêrbesci ale paleoslavicei si in piimele docu-
mente. V. scrisOrea comunei Popovo care Ragusani (pastratg in archivulti culla din Viena) care dupa forma literelorti mi se pare a fi cela mai vechiti monurnentti cliploniaticu sêrbescti. Cf. Miklosich,
M. S. p. 7 si Safarik, Parnaky Jihoslovanuv, Listiny No. 1, ed.
'2.
d) Cele dou6 semne grafice ale diplomel barlaclene, circumflexulti pe i douse puncte aprOpe dupa fie Care cuvIntit, ne dual la acelasi conclusie ca i g =or, 1=11, kl=%I. din cuvintele I -si imi
H037 nu se pOte afia dealt inteo grafica in care u i. i se scriati MIA nici o deosebire, caci i s'a nascuta dup analogia Iui fi, care sub acésta forma vine In cele mai vechi documente rusesci. Acésta identiticare completa a lui si H s'a intimplata cu vrernea in grafica litvano rusa si galiian, uncle si gIsimQ pe I. Intermit documentil galitiant din 1424 : me-A, nacHITI, aui, cHmei, crrivsui, i
BkW, POALIKKOKIL16: atiliollki etc.; intermit alti doc. galiciantl din 1359
gäsimü itioir, in altulti dela 1366 Encuniou% etc. (1). Din aceste docurnente sail din altele cu acelasi ortografie, galitiene orT moldovene, a trecutil si I In diploma barladéna. In doc. rusesci prma In sec. 14
nici urma nu se an de acesttt
I.
Mai curiOsa e interpunct,iunea diplomel : ea are aprOpe dupa fie-
care cuvintit dou6 puncte : Acósta interpuncliune n'o gasirnit In alte documente rusesci, nici in cele din sec. 12 nici In cele cle mai tarcjiti, afara, denr de rare si intimplatOre. exceptil. V: semnele interpunctiunel la Sreznevskiji Paleografia, p. 110. In diploma lui Mstislav avemil obicinuitult1 . satt .: , In mai bite docurnentele rusesci, serbesei si bulgare vine . nude trebue si unde 1111 trebue. Unulti
singuril din ate, cunoscil at face excepliune,
intrebuintandil : in modtl consequentil, intocrnai ca si diploma barlddena ; acesta e documentufti lui Ioanit Asen II (dupa 1218), asa ed. in Lemberg, 1866 fasc. 1 p. 5 i fasc. 3 185. 187 din 1865. Fre ra-d se gIsesce pe i : gmminco6, fasc. 2. din 1867 ald acektiast
(I ) /14$14081a1 CE011NHISS raniutico-Occitoil AUTHIW,
p
sbarnicd, p. 138.
www.dacoromanica.ro
DIPLOMA DA.RLIDENA DIN 1134
precum l'a publicath Sreznevskij. (1) Incidenla e fOrte curiOsd
71
Si
dacd s'arh constata cd diploma bArlddend e unit falsificath ioU, s'arti
puté .deduce di diploma lui Ioand Asen II 1-a servitti de modern ; acésta a fostil publicata cu cdp-va ani inaMtea celel-lalte. (2) Trecendh la fonetica i ortografia diplomel barMdene sä ne oprimh :
a) la trecerea lui K in 8 (in prepositia Ey.). Acestii schimbare fonetied. DU se constatil in limba rusetcd hiain tea sec. 13. Diploma lul Mstislav dela 1130 are totdeauna K7. : K7. CRON MIX/I:Effie, R7 mmkrrn, u% We, K7 ,e Ilk ; 8 In loch de FM art' pute s5. fie insd autentich si pentru_ secoluth alU 12 In dialectulh din Volynia si Galitia (tocmal dialectulti in care aril fi trebuith sg. fie scrisd diploma barlddeng.), de Ore-ce in manuscriptele galitiene i volyniene
din sec. 13 acestd schimbare este destulti de désg. Asa de pildg. in evangelia galitiand din 1266 aveing : o rnorrrh, raATH, 0 rCTAIOTZ, 0 r i1IEcT0r10 rommor, 0 rAolo etc. pentru E7.KOrl'h , KY.3A1`11, imAotta etc.; id evangelia lui Polikarp din 1307 avernh : o r Komv4, o rch,Nowa etc. pentru K A KOAnr., K ,AchAouiti si.vice.versa : Il K L111, KO IWO etc. pentru 11d o rm, BO 0 r y0 etc. ; 8=K gdsiinti chiara intr'unti
rnanuscripth din sec. 12, celil mal vechiti manuscripth de origine galitiand, in evangelia luI Dobrilo : Ao o r Allem, I. L d. AormaIrrk, dacd nu cumva aci este o greséld ca in paoycn = paggii (3). 8 sari or pentru 14% este unit fenornenh constanth in documentele galitiene din s. c. 14 si 15 : probabilti cd de aci s'a introdush si in diploma bdrlddena. Exemple e de prisosh a mai da; de Ore ce fie-care le pOte gasi cu grämada in orl-ce documenth moldovenesch, incependh cir cele din see. 14 si pana la cele din urnid.
b) h in loch de A in cuvintele : ovk, KII h 3k, nnavitiv., TIC 41 111S, nta este cu totulti neobicInuith in documentele si rnmuscrip.
(1) Glitsktnia H BilAtiTHH, p. J. Originahild afiatord In academia de sciinte din St. Petersburg zni-a fostd neaccesibild. (2)1Innic-risi 2-ro oTA.knonta )11:4MMiH HAIM, an.
1852. fasc. 1. p. 347 sq. qi an. 1853 fasc. 2.
pag. 109 sq. (3) Acestd fa.ptd :'a urmgritil 41. GOROAIHCInti in 0,49KH 1138 HCTONH fISCCKdro f136IKA, Ki1118, 1884.
Cf. pp. 7, 25, 39. Da acelasl autord : Amon no twropla p5cen4ro gablaa, Kim, 1888, p. 87 sq..
www.dacoromanica.ro
78
IOAN6 BOGIM14
locuri Inteunti document') curath rusescil in locil de 1 trebuea sa fie A sail kl, de Ore ce nasala A In limba us ti a Inceputti a se pronunta ca ia chiar dela despdrtirea limbei rusesci din limba slavg comund, cu alte cuvinte dela Inceputubl existentei unel semincil rusesci deosebite de semintia slava din care s'a ntiscutil. Diploma lui Mstislav are : Itli A MIMI, tele rusesci; In tOte aceste
urlilT11 =WlTlI (In diploma barlddend arU fi I'm); luT Ala 4; din acesti. diploma II corespuricle u I a Intr'unil manuscriptil rusil din
sec. 11 (cod. Svjatoslavi). Confusia dintre A si h e Introdusd in diploma nOsträ din documentele bulgare, In cari se confundd a cu it din simplulti motivü Ca i A si dail In limbi bulgard moderna in unele casuri e ; de pil.ltt In diploma lui Ioanti Asenil It numele ora sului Hp cme% este scriSil Hp i cnaca; acestil cuvinttl vine In cele mai multe casurl scrIs cu 1. (1) In doc. nOstre h=i vine fOrte
t
desil : CH A TO1109HR7d11Hll si lillA311, X 9'AT7. §i xTT
i CH I TOHONHIMMIll, tlEAAAH
i LIM+ All, Kl44 3 k
i altele asemenea s gdsescil la fiecare pasu In document-le moldovene si mal alesil In cele muntene. Din acestea
a pututil sä treed 1; I. 1. .d. a i In diploma barlädenä. c) Neconsequenta in intrebuintarea lul ii, .t rusesci in locil de bulgaresci nu se pile explica cleat dacà admitemil cd clocurnentulti n'a fostü scrisii in cancelaria unui principe rusil din secolulil 12, ci a fostil cornpusti mai tarcliil de unil omil ce cunoscea ambele redactiuni ale limbei paleoslovenice , si cea rusd si cea bulgard. Inteunil documuitti puril rusescq aril fi trebuita sri. avemil pe land TEK8 OM% i T:c41,18, nu TA ip 8; de asemenea uncle se afla p0:1laTHA, 1,111:0Arilik, forme curatti rusesci, nu se pOte afla r,cbl1ll, formä
bulgarescd : Intelegil inteunil documenn ca acesta, scrist inteb limba
omogend, nu Inteunti manuscristi copiatil de pe altul, in care se potil Introduce forme heterogene din nebagarea de sernd a scriitorului sau sub influenta pronuntdrei acestuia. d) u3 In locil de c% saü c In cuvinte compuse nu se afla in documentele rusesci din sec. 12 ; in acestil Vmpil 131;MA% din diploma (1) V. citate la Jiredek, Cesty po Bulharsku, v Praze, 1888 p. 642 sq.
www.dacoromanica.ro
DIPLOMA BARLXIANA DIN 1134
99
bdrladena arg fi avutg forma C %KAM% sag C HAAA%. Ha I. L ci. C7. In.
astg-feld de casuri se dirt numai in sec. 14 si 15 in manuscriptele galiciene, 1n documentele litvano-rusesci si in ale nOstre; evangelia din Luck (G-alitia) are : a CTRopil, it c HIM% pentru cyrrtopii, C 1111,116, acelasi: evangelie schimbä pe c In 3 : 311of7., 3Apnrmi etc.; In diplomcle litvane se gasescil forme ca ii c TATApiti = c TATitpid si 3 n+.com% = C % Alcomv.. (1) Intr'unt doc. a lui Alexandru celü Bunii avernil
Insusi cuvintulli diplomeT bdrladene: Il H ciety1i (IICIMA% I. 1. d. CHfano). (2) Din aceste isvOre WO pare sa fi intratg lia- si in diploma nOstra. e) Forma BfpMAcICKb in locd de -Ckai kill nu o 'ntalnimg In sec. 12. V. loTop v. I II In dipl. Mstislav 'i'iu hi dip]. Varlaam, roLI;% in, ?KM% iii etc. In dipl. lui Mstislav Daviclovi6 din Smolensk de I
la 1229 (3) cerdp v.
II, rou,ic
I
II etc. in clipL lul Alexandru Nevskij din-
tre 1257-59 s. a. tn. d. (4) In doc. bulgare din secol. 13 acésta forma se gdsesce rarb : (HIM 1.1 la 1230), In sec. 14 ceva mai destl IHEIIIIHKI la 1359 pe lang HEallatMAII H si Attinocpm1 ii (5); ea se gasesce
chiar in cele mai vechl manuscripte paleoslovenice sari paleobulgare : asa nutnitele foi ale lui Undolskij : 'IA0E4+,41%061, in Efrem Sirin alu lul Hilferding rplunii k I, CAAGIt I etc., in psaltirea bologncsa destulii de desg : niumfAval v.1, AHAY: % I etc. (6) FOrte desg se gasesce 'Msg. in docu-
mentele galitiene i moldovene, unde intalnima la fie care pasii forme
contrase ca AIOAAMICH k I, IllAtflAH k.1, X0pAOHCHk I etc. (7) Din acestea se pare ca a si trecutil in diploma barladéna. Acésta se vede i mai bine din dativele plurale, earl in diploma bar-16(16nd a numai forma contrasd iu %. I. 1.. d. forma complAd ill At 7., cum arti fi trebuitu sa aiba um) documentg originalg rusescg din sec. 12 ; po:m k I in Z, piCkiiion1 . c. sunt forme constant: numai in diplornele sec. 13 si (1) QOG RCIti
Oqfpgm, p. 45 0 ilIgu,54, p. 77.
(2) Kaluzniaelei, Dokumenta moldawskie i rnultadskie, we Lwowie 1878. p. 13, Aorotopogst, vol. II, No. 1. PHrow etc. 1857. No. 11 (5) OpeamBeititi, GickKkHist, fasc. 3. p. 10, 34. (0) Acela0, ILIMJITHHKH rocouro niic., p. 134, in, 148. (7) R. 11.17narniRic i iji, MITEpi4JVAI SL HVropifi POCCIH, notlkuni etc. Mociota, 1887, p. 13, 15 etc. (3) GoRpaHie rocy-Amirrgumhip rpantoTa
H
( ) rPAMOTkl... CHOWIHiti cit100-3,1114AHO4i POCCIH CI
www.dacoromanica.ro
is
loANd BOON tst
mai alesil ald 14, lid atunci insi exclusivü, cacI forrnele complete mai vechi se afia forte desti pe lAnga cele noue. Afard *de acésta 1.1At % I. 1. d. % in 7. (cu 1.=%) dovedesce provenienta tardie a ace stui modil ae scriere : ea nu pOte fi in Rusia nai veche decdt sec. 14. Dar In diploma barlacleaa gsirnt i forme neexacte din punctuhl de vedere alti gramaticei i formatiund cuvintelonl . liEpAMC k C It 1 Si OrrrAC6C1;111,11% sunt dou'e" forme imposibile In limba rusd saU bulgara : aci sufixuld de formatie alü adjectivului din substantivu arü fi In locil de -kCli7. (-Isk) -c ic i a (-sisk), unü sufixti necunoscutti In lrinbile slave. Din nepAaA% si oyrp% cu sufixulà -k cn % se formeza adject. HEpAnAZCIM, Orrp7.CIW. sad BEWALCIA, orrimicn%, cum
se face din rpm% adj.
adj. IICROAIIII-kC, din %moil% adj. mAon-kom, din onp% adj. Oflp-kCIVA S. a. m. ci. (1). rpVi-kCIA, din tiCri0A1111%
Daca vomit (tufa aceste forme In documentele rusesci din sec. 12 sail 13 le si gasimu asa ; In tractatulii citath a lui Mstislav Davidovid awing : GMOM111-k c lid si GMCIAMI-E C % iii (E din 6 fOrte desii In doc. din Smolensk si Novgorod), POT-ClAut17. sat rotilM11 (1. 1.
d.
roioxin, i=u in dialectuld novgorodiant) din
POT-kaikIll ;
in tractatulti eitatti a lui Alexandru Nevskij : AA1'I111-kaM417. etc. Cu-
vintele din diploma barladend le gasimti in documentele sec. 14 si 15 sub alta forma : in cronica lui Nestor de pilda cetimq totdeauna In locü d orrp%ckamin orrpun%in sail maT desu oyropkc118111,
orropcimal (v: orroplana 3EMAA p. 5. 23 etc.); In documentele
nOstre cetimil tot deauna I. 1. d. nepAAAMCUMII
Bp7.MA7.CKkIli sad Rim-
nnAcnion (v. Tp7.17. I'V.AAOCHILIII in doe. din 1433. Uljanickij, p. 41).
D,! unde dar aceste forme neexacte? Mi se pare ca nu se pottl explica altd feld decat ca autoruld documentu1uI le-a formatd in modti arbitrard duptt adject. poyckcimm, n care In adev6ril s Intaluesce grupa -CKCK7., acésta insä nu forméza intregd sufixuld adjectival0, de Ore ce -C6 din -MUM se tine de trupinl nu de .sufixti, radacina (1) CA aci e vorba de suf. -iscna, ce formed adjective maT alesil din nume substantive, rail din adjective, se vede din corespondentuld sëti litvanA -igka8 en aLeTasT funct.iune. Din lAtuva adj.
1dtuv-igkas (=litvanü), din prus adj. prus-iSkas, din vyras kbitrbati. adj. vyr-igkas, din rpte kfemee) moter-igkas
m. d.
www.dacoromanica.ro
DIPLOMA DIRLAIANX MN
1184
cuvIntuluI porch.cu% flinda pOyCh nu por (rad. rusi e unti colectiva, prob. din finezula ruodzi=Svedezi) porckcualii e forma cea mai veche a adj. de adl pvccuiri ; ea se gasesce In sec. 12 in diploma luT Mstislay : porckcuor 3e,nnio; din ea s'a formata In doe. sêrbescI, fOrte
rara Ins6, poyanchm; porckcimiti ne-ama fi asteptata a gasi $i In diploma barladénd care e tocmal dela Inceputula sec. 12 ; In locula acestel forme exacte gasima Ins a. o forma neexacta, probabila alcatuita i acésta de autorula documentulul : prcioadim. Acésta forma este imposibila In limba veche rusésca, cad dacä admitema perderea lui c dinaintea lui u trebue sa. admitemil $i Inmuiarea lui kl de
dupd N in n, arnti aye atund o forma posibila porcumm; acesta forma. s'a näscuta din porckciihnima prin cdderea lui k dintre ceI dol c $i contragerea lora Inteuna singura c $i prin contopirea grupel -71I1itl% In -u. Forme ca poyciltimu se gasesca in sec. 13 pe langa cele complete (v. In diploma citata a lui Mstislav Davidovid : pOrClalli poem). Din acésta ultima forma sub influenta luI u de dupa N se 'Ate Inmuia c i a$a cap6tamti forma porckuiliw., nici Inteuna chipii Insa por CliladA1%. In doe. galitiene se pota urmari tOte aceste transformatiuni. V. de pilda : pormuo.k s. Octiot (la 1365 si 1371),
OcKsip. la 1400, pe langa acestea Insa $i OcKiii la 1388 etc. (1) ; forme cu Ck a adunata Sobolevskij (2) din evangeliile galitiene ale Sec. 14, unde CIt se afla numai atuncl cand $i lnaintea lui $i dupa ela se gasesce o si1ab. mOle. Forme ca porckuill sunt obicinuite adl In limba malorosiana, la Inceputula sec. 12-lea Insa dupa tOte probabilitatile n'atl existata i n'ai1 avuta de unde sa intre In diploma barladéna. Cele spuse despre porckukhnz se rapOrta $i la (MECA)Gp1ICkla01%
k In loca de Id la sail 7mm) a dativuluI pluralti nu se Intâlnesce nicairI In gramatica slava. cu deosebire ca aci mal este o alta imposibilitate terminatia -611I% (= 7,111,11%
Forma Tivhipi este o forma neexactä bulgara In locula formeI exacte rusesci TICALIk safl T71CAlIk :
data Enda pusa In nominativil
$i TiCAtilk
(1) liaSsosuli csoonass, 1865. fasc. 3. p. 188, 189, 191, 199.
(2) 0,upss, p 113. Anakis Acad. Rom. 2'. .17. Menoriile seep iat.
www.dacoromanica.ro
6
32
tOANti BOdDAH
trebuia sd fie la nominativa, ca sä concOrde cu cr.& q. c. Forma TICA46 Cu H In loca de %1 (cum se gasesce de reguld In monumentele paleo-
slave) este posibild In sec. 12, daca. nu cumva ea era singura forma obiclnuita In dialectula Ru§ilora Galifient (1) De asemenea puteati sd. fie formele nEpnaAi §i ranigi la locativa, din BEpy i PQA146. Aceste forme mol le gdsima In primele documente din sec. 14 i In cronica volyniand. V. ramp& la 1388 (Nauk. Shorn. f. 3 p. 191), iar In CTOrlieg. : y ri1AH4H 221 H3 PIIMILIA 218, ic rtIAH410 226, IMAH46
226, dar §i 113 raMitht 270.. 273. OT% (WHIM 225; o singurd data, cepAdA6 390. (2) In documentele nOstre cgpitaAl e forma obicinuitd, fOrte
rara Intalnima wpm!". V. Uljanickij, p. 44 (1435) :
Or GEpAaAH.
este o forma Indoielnicd pentru sec. 12, cad dactl. In adevëra Tecucla vine din particip. TER84111, atuncl locativula art fi trebuitt sa fie In sec. 12 TEK84EMIL ca la tOte temele In 4%. o i. 1. d. E In astfella de casuri (dupti. q, 1.11, ae) e una fenomena Ride rara In sec, 12 ; ela este Insd constanta in limba documentelora ei manuscriptelora sudti §i vesta-ruse din sec. 14 Incoace. (3) T E K 89 o nt
.
TrecAnda la formulele diplomel bâiladene observdma : a) cd formula introductivd, care In casula de fall confine invocafiunea el titlula celut ce dd. diploma, se deosibesce de formulele corespuuclë-
tOre In cele-lalte diplome rusescl din sec. 12 i 13 prin aceea, cd ea are in vocafiunei 8 INA WTIV1 i cua (straniii CA. sf. Duha e lasata afard) , lucru ee hpsesce In to:Re diplomele curatti rusesef din sec. 12 s:i 13, (afar& de testamente, aa numitele A8Koenu1t). Acestea Incepa tete saa deadreptulil cu numele datätorulul diplomel sad cu o cruce Inaintea numeluI: crucea lnlocuesce invocalia verbal& din diploma nOstra. Iata cdte-va exemple : doc. luI Mstislav 1130 : f Ge 43% 1/111,CTHCA4H7 E0A0AHAllyk CH7. etc.; doe. lui Vorlaam 1192 : f OE 'MAME 114p4441E (4) Cmtoy encoy etc.; tractatuld dintre Alexandru (1) COROAIRCKIti, (NI/INN, p. 102.
(2) Cat:4We sunt fácute dupit editia II a comisiel archeografice : AtTonna no nnaTcnomy CMICIIr, GU. 1871.
(8) Jagics RpnTallecian- steam no noropm pyocnaro nabuca, Si-Petersburg, 1889, pag. 35 sq. (4) =, Faikanz &Imams, o pirticularitate a dialectuld novgorodiand.
www.dacoromanica.ro
bInAnt,. BARLADENA. DTN 1184
Nevskij cu Nerntil 1257-1259 :
88
-I- GE d:3% 1-014136 tvAeucempz H CH%
MOH AMTITplIIF etc. ; (1) documentula de judecat1. alti principelul de Smolensk Teodorti Rostislavid 1284 : Ge klaW IIIIA31u CMOAE110{6111 44-
min etc. (2) ; tractatulti marelui principe Mihaila Iaroslavid cu Novgorodulti 1314 : GE A0Ii0111MA% CEMIIMIII KHA36 MIIVMMO C% RAA'6010 skink etc. (3); tractatult1 aceluiasi Mihaila Iaroslavid cu principele din Moscva 1317 : f Ge AOKONild MIAMI semitam rtopm c% speTonik CEO11(M1s) etc. (4); tractatula marelui principe din Tver, Mihailil Alexandro-
vie, cu Novgoroduld 1368-1371 : Ge kia% iabl3k [anima Milytano AoKowlm% KAM etc. (5) ; tractatulti marelui principe Simeon0 Ioano.. vie cu fratii sei 1341 : GE liI3% KIIA3k 136,11110111 GEMEII% IhMIORIN6 ECM
Poycu etc. (6) s. a. m. d. Documentulti data de Ivanko Rostislavid negutAtorilora din Mesembria aril fi Inceputil probabilti tot6 cu f Ge Ii1:3% MIMI% POCTIICAMIN'IlL etc. duà s'ar fi data In sec, 12-; elti
Ineepe Ina. cu : 8 wh twrget ii C1141 fiind-cl aa Incepd o parte Insemnatl din documentele galitiene, litvane 0 moldovene din sec. 14 si 15 (cele mai vechi din 1366, 1371, 1375, 1386). In acestea formula invocatiei s'a Introdusti din doaumentele latino-polone, earl la rêndulti lorti aii imitatO pe cele apusene ce IncepeaA cu : In Itomine dontini Dei et salratoris nostri lesu Christi sag In nontine P atris, Filii et Spiritus sancti etc. Ea nu s'a pututii introduce In diploma lui Rostislav nici din documentele bulgare de dre-ce si aceslea Incept' saU Simplu cu : A,nwri. g-ceo MN tvpunnti cii etc. sat inceptl, dupa modelulti celorii grecesci, cu lungi si adese-orl confuse prooemia, In earl se f.xpunti mai alesti principil morale scOse din artile sfinte. Trebue dar A. deducema c1 formula introductivä a diplomei bárlä(I) Citatti maI susd. (2) ibid. No. IV. (3) 11. Ind IN4 TOR 1, 113CaMEMIII 0 ashisi uosropoAesup rp4410l.1 XIllXIV IL Ofig. 1886 p. 256. (4) ibid. 258. (5) lind alto tractatd dela acelaq1 principe, 1373, loc. cit. 270. (6) GoRpauto rocyA. rpm. Vol. I. No. 23. In acéstä mare eolectie se MR qi tractatele citate din ahmatov-; editia acestul din urmi este inst incomparabild superióri: ea e cea dintaid editie de documente pe deplinti multimitóre In Rusia.
www.dacoromanica.ro
84
IOANC BOGDAN
dene a intrata acolo din cele galitiene saa moldovene : alta explicare
nu i se 'Ate da. b) Tail din acestea a fosta introdusa si data dela Christostl. E lucru sciuta ca popOrele slave, call primira crestinismula sub forma bizantina, adoptara si cronologia bizantina numgranda anii dela facerea lumei. Cei dintaia aa fosta Bulgarii, la call nu gasima decal
acésta cronologie din sec. 9 Incepênda. Dup. dinsil s'ail luata si Rusil la call gasimil In manuscrise numai cronologia bizantina. Pentru timpula lulIvanko Rostislavid din docurnente nu putema da nici una exemplu de Ore-ce cele douë doc. din sec. 12 nu aa data (acésta s'a dedusa din Imprejurarile istorice); cele din sec. 13 sunt mal tOte fara data, iar cele schimbate cu Nemtii din vesta, fiinda scrise mai alesa In cetatile nemlesci, aa data dela Cristosa : nu Incape Insa Indoiald ea
Rusii Intre sine Intrebuintaa In documente ca si In manuscripte data dela facerea lumel. In diploma barladena trebue sa ne astep-
tama cu atata mai multa la acésta data, cu eau ea este facuta pentru negustorit din Mesembria, orasa locuita de Greci si Bulgari, (afark de negustorii straini ca Ragusanii, Venetianil s. a.). E grea a crede ca una principe - rusa pravoslavnica aril fi pututa da unora negustori, In cea mai mare parte Greet (mai alesa cd pe vremea aceea Mesembria se afla in mama Bizantinilora) (1) o diploma
cu data obicinuita In apusula latina. Acesta moda de datare este fOrte obicinuitt, pe langa celalalta, In diplomatica galitiana, unde a trecuta, ca si celelalte formule, din cea latina-polona. In documentele moldovene data dela Christosti vine mai alesa atunci cand ele se dal principilora litvani, regilora Poloni saa comunelora galitiene ; In trebile interne, Intocmal ea In Rusia, se observa data dela facerea lumei. Faptula Ca In diploma barlacléna se afla data dela Christosa ne-ara puté face sa credema ca autorula acestui falsificata a fosta umi Invëtatti galitiand, dedata cu acésta cronologie, daca una alit fapta nu ne-ara face sa credema ca acela Invètata a pututa fi si romana. (1) JiteZek, Cesty po Bulharsku, p. 592.
www.dacoromanica.ro
DIPLOMA BARLADENA MN 1134
85
c) Acesta este titlula duplu a luI Rostislavid : Kwh3e, si Emma. In formula introductivg ela se numesce 101136 DEpAtiACIaKkl, iar In asa numita corroboratio se spune : a KaMITh BOEHM& Nu së pdte tilgadui c. acesta pasaja e obscura, ca intrégg formula corroborativä ; nu este cu tOte acestea mal pufma adevgrata, ca. dad. traducema pe KaIITII ROESOM CU : principele va pedepsi (altg Intelesa
e greg de scosa), dgma de o contraclicere evidentg. In Insus1 textula diploma Acesta ne dovedesce fgrg cea maI mica Indoialg ea notiunea principelul rowing, soEsom, In mintea falsificatorulul a fosta identificatg. cu notiunea principelu rusii, KIJ13k. Acestg identificare
se putea face dupg sec. 14, and voevoclif nostri aveati tOte atributele knejilora s. principilora rusl ; la Inceputula secoluluI ala 12 probabilg Insg ca. nu era tocmai asa. Nu putema atinge aci cestiunea, Incg nelamuritlf a originel voevodatelora nOstre : putema Insg sustiné cu multe probabilitatl cg ung KHA36 rusesca din sec. 12,
chiar stapaninda peste o populatie romgnésca, nu se putea numi si soeema, de Orece rangulti Koegom In Rusia -era pe acea vreme inferiora KIVA3-111UT. 161.1131 era stapanula de drepta sag de faptg alg unul teritoria, ala unel :3EAtnia, i demnitatea era mostenitOre pentru toi fiil lui ; RoutoAtt era und sefa ala armatei In serviciulti KnA3-uluI,
insusI se numea voevoda când comanda o armie in serviciulg unui alta kniaza. Cf. cronica Hypat. sub an. 1281 : sag KIIA3-11111
tit oTpAAN (sc. 110A0AlidUip%) MEOW, &MUM KH/h3A1 MOCAOHIMACRON), a C% 14416E6010 flaTkIO GAUJETk BOEBOM Tioiina p. 583. ed. 2. Cf. d TIOAMa pe aceiasl paging : Ettamo hf notim c601i 417. nomicow. CKOIMA% 110MCOML Aci avema ung knjaza in acelas1 timpt si voevoda. Sub an. 1043 Nestora istorisesce : e Aivro 6551 nocna Apocstag% Mud CBOEPO E0A0AHAAEpa ua TpKKW H HM (In alte copii Am%) EMOIr B
0
H MHOPIsl, a BOEBOAkeT60 flOpOrDi EldlUaTI. (1) Aci .printula fu
trimesa Insotita de una vo.evoda, unti seta alg armatei. (1) lItTonuck nO AdripIHTINCKOMIr maw, ed. 2. Gus. 1872. p. 160. Pasajele citate s traduce astfeld ; ei trimese (Volodimir) pe voevoctuill Vasilko, prinfuld de Voslonimb iar cu armata lul
Iurie era roevodult1 Tjulma.. eVasilko merse cu glOtele sale, iar Tjulma cu ale sale.. 'In anuld 6551 trimese Iaro.lav pe fiula sed Volodimer contra Grecilord 0-1 dete multi armati, jar coinanda .o Incredintd lul Vy§ata.s
www.dacoromanica.ro
86
1OANe BOGDAN
S'art puté crede, pasajult diplomei fiinda obscurt, cd aci nu e vorba de insusi kniazult, ci de unt voevodt alt hil, ce së putea afla in Galici ca locotiitorff. i'n adev6rti locoliitorii principilort rusi In orasele supuse lora, In ase numitele npnropoAn, se numeat câte odata, ROEROAki, acésta Insa fOrte rant ; numele lort era noctimilaiy.
sat TwcAuxiii. (V. pasajult din cod. Hypat. unde unt Thicihniciii
e
numitt si voevodii tROEBOAlt.CT60 ,A,Epagno Rankcnoll Thicimins /Amu*
la 1089, ed. 2. p. 145. Cf. codex Laurentii, ed. 2 p. 201.) Unt nocaAnnnz ne amt astepta sa gasimii si In Galit, dad In realitate art fi fostt vre-unult acolo. Dacä diploma art fi fostil data de Ivanko Rostislavit In Barladil si dad, elil art fi stapanitt de fapta Galici-ult, unde art fi avutt locotiitoril s6i, nocamumn, de buila séma. ca Comm nu s'ard fi ivitt In diploma, ci In locult lul art fl fostt sat nntak sat flOCAAHHIM.
Avemt chiar unt interesantt pasajt In cronica unde se spune ca Vladimir Vsevolodovici (numitt Monomachult) la 1116, cu 18 ani Inainte de diploma barladénit, art fi .pust locollitorf-posadnici la Dunare : nocaza nocaAminn no Aornaio. Ca acesti posadnici at existatt
la Dunare nu se scie; s6 scie Insa ca. Vladimir a avutt a se lupta cu Pecenegil si Cumanii, ca trupe de-ale lui at ajunst pana la Dun'ati ispravitti nimict, He nare, Insa cum spune tot(' cronica 6%Cfr1lB1111 NHLITCE. V. cod. Hypat. p. 204.
d) Afara de acéstä evidenta contracjicere in coroboratia, Insa-s1 formula coroboratiei este suspecta; a Kawrrk BOEBOM, a Ha TOA1% wstrr% este o formula neobicinuita In documentele rusesci; et celt putint n'amt gasit-o nicitiri. li6;NiT6 este o forma neexacta In locil de 10617. sat nanaxer%; aceste forme vint totdeauna cu e In sec. 12 si 13. Cf. de pilda tAt1 CA KaiKET(7.) IliiillOMN 1.1.:p8/1111, In diploma luT Constantint Asen dinainte de 1278. Sreznevskij, Syklenija 3. p.16.
e) In fine o alta formula din diploma barladéna nu lasa nici o indoiald cd ea a intratt ad din documentele galitiene si Incadin nesciinta sat nebagarea in sema a falsificatorului din documente de alta natura decat diploma barladéna. Acesta formula este asa numita inscriptio (In diplomatica latina); ea are in diploma barld-
www.dacoromanica.ro
DIPLOMA BARLADENA DIN
87
1134
d6ng terminal arhpigto (forma neexactg In locu de ccl,amo s. cc1Ia,4) ce se Intrebuinta In documentele galiPene din sec. 14 si 15 pe lângl oCK+Aild10, nu Insg In diplomele date de princip, ci In docu-
mentele judiciare de felurite specii, date mal alesti de starosti voevoc,11. Principil intrebuintau In diplomele lora, ca si ai nostri, mai alest terminii :3111I4EHIITOLIHHHMZ sail cct Aomo HIIHN1%. Voiil
da cate-va exemple culese din colecPa de documente a lui Holovackij, citânda numai anil : 1398 : Starosta de Galici i Snjatin Intgresce printeunti documenta o donatie de 100 grivne facuta In formg de zestre de unti pan Gervas femeel sale. Formula : N.N N.N
arkpuo
.
Inge
npiituem
H HIHOHM% etc.
1400 : Voevoduld de Lemberg Intäresce prin docurnentil o cumpèrare a panului Kljus dela unti altulti. Formula : co cam etc. N.N. gotcom
OCIAAtIMO inice npounA%.... H npomn%
etc.
1401 : staroste de Galici si Snjatin hotgrgsce prin documenta untl
procesti de frontiere. Formula : co HAM etc. Intocmai ca cea precedentg. 1409 : starosta de Galici Intgresce o vinc)are de mo0e. Formula : cstAgmo H 1103Hd111110 etc.
1418 : starosta de Galici Intäresce uriil schimbil de sate Intre doi boeri. Formula ca cea precedent& 1421 : Unti omti privatu mgrturisesce cg a luatti Imprumutti dela anal o anumita. sumg : cctpuo etc. 1424 : starosta de Zudeciov hotdresce una procesti de Iron-
tierg s. a. m. d. TOte aceste documente : de zestre, de vInc)are, de schimbil, de procese, obligaPi s. c. se 'nchee cu Insirarea martoriloru : a HQ TO CIAA1111,1i S. CHIA011,11 Off : HA CHIA011,INCTKO H THEpAOCT6 Cu alte cuvinte
acestea sunt documente judiciare, nu privilegii, cum este diploma bärlädeng.
Diplomele princiare 10 aveaft formulele lora deosebite, din cari inscripPa ne este cunoscutä de mai susg. Ce formule anume aU avutit
ele In sec. 12, cand s'arti fi datu diploma bArlädend, nu putemu
www.dacoromanica.ro
88
IOANCI BOGDAN
spune, caci nu ni s'ag pastratg nici una din acea vreme In partile Galitiei sag Chievuhii; judecandti Insa dupe. cele novgorodiene din sec. 13 ele se volt fi deosebith multt de cele din sec. 14 qi 15, croite, cum amti mai spus'o, dupd modelulti celortl. latine. In totil casulg formula diplomel barladene :
g
IAA tuTio
i CH
I
a3% 113414K0 pOCTICAAROR146 WT CT044 PAAVICKOPO
11H4;31% ElpnaAckciad I cstA4to Hg111.1,141% (41ECEM) GplICILK6/11% 5. C.
prea sémana cu formulele galitiene de felule : E0 1141A W-11,A II
C-1.61
If CTFO Kxa AMI1116.
cTapocTa rA4111.1,K%111 H OH1TIHICK%1
I
1
fl CE 613% fltUW lierpaum
arlia,K.Ho q.c. (1401)
ca sa nu deducemg ca cea dintaid este o imitatie a celei din urma. linprumutatti mi se pare a fi In fine §i cuprinsulii diploma Potrivirea frapanth a lui cu unti pasajd din cronicele vechi rusesci me face a crede ce In acestea trebue cautatg isvorulti cuprinsulul diploma barledene. Ea a fostO fabricate pentru a da o dovada documentale acestel prea interesante pentru acele vremuri notite, pastrate. In ambele cronice rusesci (din secolil 12 0 14). late ce cetiniti sub
anulg 969 (p. 66 din cod. Laurentii i pag. 43 din cod. Hypatii): E% who 6477. wit
GRATOCAAR% II% MATEpH CRODI H K% 1O4Ap0/11% 01011/11% :
HE MORO 4111 ECM R 1111EICI: RkITII, X0410 11 el II,
lillT1I R 11EpEACAAR11,11 114
Aor-
Alt0 TO ECM CEpeAtt 3E41411 410E6, AKO TOr RCA 6441`416 9COAATCA:
OT% rpEK% 34ATO, HAR040KH, B11114 H OHOIHEHE p03H0441IHKIA, 113% 41 1X % IKE, 11.36
r
p k cpEcpo
11
K04101111,
113 2 0
C II
iKE map& H ROCK%, WA%
(Anulii 6177. vise Svjatoslav mamel i boerilorti sei : nu-T pe placuld meg a fi in Chievg, voescti sa traescti in Perejaslavci la Dunere, caci acolo este centrulii Wei mele i acolo s. adana thte bunurile : din Grecia aurti, teseturi, vinurl i felurite fructe, din Bohemia Fpi Ungaria argintg i cal, din Rusia piel si are, miedg i sclavi). Din RAANIA p 0.3 11 0 t li 4 11 6 1 A autorulti diplo1136 mei barladene a facutd po3KHkt % ToHapoam, din H3% 11 H 4E4Ai1,6.
e
Orrop6, 113 POrCH autorula a facutg Orrp.%C6Clik1M%Hp8C610011% i T8TOWHIL1/11% ca s represinte 1 4 e c(K Klat %), era naturahl sä adauge si marfurile indigene, moldovenesci; din OT% rpEK% autorula a facutg Kthrigem% (NECE41) RplICKK6111%,
sciindil ca Mesembria era pe vremea
www.dacoromanica.ro
DIPLOM 4 LOUDEN/4 DIN 1134
89
lui Ivanko Ro§tislavici unulg din cele mai importante porturi de comercit bizantine i cd Rusii aveat Intinse legAturi comerciale cu acelt i cu Intregg Bizan(ult. Potrivéla este prea frapantd ca sä nu yeora
demt In cronicd isvorulg documentului sat in documentil isvorult cronicei ; casult din urrna este Insd asa de neprobabilt, chiar dacd ar fi existatd documentult, In cab) nu putemt admite decdt casult Intdig. De unde ar fi luatt cronicarult rust din Chievg sag apropierea lui documentult datt negustorilorg din Mesembria? Acesta, dacä a fostfi, s'a pastratt In Mesembria si art fi &ankh."' sä se gliséscä acolo, cad dublete In sec. 12 nu prea erag obicinuite la Rusi; acestea erag obicinuite la Greet' cei culli, la call viala de statt se miva In formele complicate ale statului romant, nu mnsd la unt poporti patriarchalt cum erat Rusii din sec. 11 i cu atAtt mai putint la bandele ndimite ale lui Rostislavici sag altorg pring rusi din acea vreme, ce cutreetat esurile Moldovel ca sä prade orasele grecesci i bulgare dela Dundre. Documentele vestite!ale Iul Oleg si Igor (911 §i.945) aü fostii In dubleie, flind-ca ele at fostt sctise mai Intait de Greci In limba grecéscd, si din acésta at fostg traduse In cea slavond-bisericéscd, cum a doveditt acésta Lavrovskij (1) §i at admist dupii elt mai tog istoricil rusi. Privilegiile date de principi hoerilorg, oraselorg, mändstirilort etc. In sec. 12 sä, fdceat Intr'unt singuril esemplart ; principele et1-91 lua copii de pe ele, cdci nu
avea o cancelarie regulatd. Afard de acésta cronicarult, daca ar fi avutt documenlult Inaintea MI, sad l'ar fi intercalatg intregt In cronicd, cum at facutt cu cele citate ale lui Oleg si Igor, sat art fi amintitg macarti despre elt. Se'ntelege, despre acésta nici nu pate fi vorba, de oarece episodult cu Svjatoslav este o povestire, nu o expunere dupa documente contimporane. Pentru a sensibilisa_ cele Oise asupra limbei, ortografiei i formu-
klord diplomei barlddene, dag textult ei asa cum ar 11 trebu1tt sä fie, dacä s'art fi scrisd In secolult all 12-lea si'n partile Mol(1) H. CI. A 6100BCK I 4, 0 ens. 1853.
BlI3AHTMCK0M1 3AIIMIHTt BB
amork AoroRopon
www.dacoromanica.ro
PrCCIIHX% CZ rpIKAKU4,
90
IOAN9 BOGDAN
clove. Reconstituirea o facil pe temeinlii resultateloril la cad a ajunsil istoria Umbel rusestl, In specie pe temeiula cercetitriloril luY
Sobolevskij asupra dialectulul galitiand din sec. 12-14. In acesta dialectil ar fi trebuitii sa. fie scrisa i diploma nOstra (1). Cuvintele din
parenteze sunt partile ce aril fi lipsitil, cele lnsemnate cu stelute sunt cele ce aril .fi fostti In locula lord. [Hz Ham OITA (2) II Cud (li CTro ,aa anumk)]. * GE ia:37. (3) IIBAIINO POCTHCAABIPIII.
(4) (orm croaa rampikaioro)
IMAM& B6pAtiAILCMIll. (5)
*C`MAA0A10 *tIIII1IINI7.. Horinkeava MECEAIBpItCMIIIA17.(6) AA 11E,HAATATK AMITO(7)
wa ITO; HAMA% B% hIAA0Allk NIANt114. HA MNAAAZ. p0:313+ (8) cy, Ekpawe (4) II 117. TEKOrtItalk II IN, III17,111)(7,. rpa,vhx%. (9) ilAIIIIIp. A HA II3E03% 110311%1Hal% (7) TOKilp0A17i. dItCT611%11ItIVA. (10) H 01/TplkCIMIHM7
II
pOrCkCIVAIIIAVA II tIEWItCWAIHAIH. (11) d TO AA IIAATATIL * muisa,exe (12)
poaK.h (1) ivi. MadOMIs. rampm. A * Kwro * pcopornwrk * ce * HOHEAtHIIIE (13) *1:11A36 * fro * Ha311IITK. (14) (a Ha Tc;alk on.hm) Orr% po.amc(1) Cand 4icd .dialectd) Intelegd limba literati{ de atund (i. e. limba slava bisericéscl) sub influenta particularitAtilord, maT alesd fonetice, ale dialectulul galitiand. (2) a 1. 1. d. a dupl a si celelalte suerAtóre este celd maT obiclnuild faptd In mscr. galitiene din sec. 12-14. Cf. 0,upsu p. I, epilog. ev. 1164 : MIA. V. pp. 7. 15. 18. 25. 29 ibid. (3) Forma ackta se gasesce In ma tote doc. rusesd, Incepdncld dela cele maT vechT. asa este forte rard si constitue und bulgarismil Imprumutatd din limba cartilord bisericescl. (4) Asa e numitd In cronicil. (5) 1601%4,1,ACICILIH cu sep 1. I. d. 64 -sad sph-cu gred A, Ole admite pentru incepatuld sec. 12. (6) Forma indus a. dup d. cele bulgifiescl din sec. 14. In aceste vind subst. wimps, wasps si adject. AtiCiM59ICTHH. E posibila si maT probabill chiar forma : MICEMBPHHCKEIHME din aueemputs. (7) AcOsta este forma obiclnuitd, nu Marra. (8) Pos- I. 1. d. pas-, este o caracteristicit a Umbel rusescl si se gAsesce In cele mal vechT texte. DecT : 'mai, postisim, aospoyuurrk. Forme cu pas- nu sunt imposibile. Ele se explicl atuncl ea influente a limbeT paleoslovenice (bisericesr1).
(9) romtv, e forma obidnuita a loc.; pl. cpapoxa nu e o forml imposibill ; ea vine !ma forte rard In mscr. sec. 12-13. Cf. Aoatoxa in ev. 1164, 0,upicu, p. 7. V. ibi-..I. p. 115 explicarea acesLeT terminatiunT casuale. (10) Amd pus!'" adject. Mtn-moue 1. 1. d. Torrow115111, ce nu l'amd Intalnitd nicT odata In textele
paleoslovenice sad paleorusescT. Acesta singurd cuvintd Ole dovedi falsitatea diploma (11) '1111117.CKEIN saa .1(IIRKEIFI e for ra exactl, nu goc(ioicalu) din diploma. Cronica laurentiana are totd deauna .1flUCKSIH. V. p. 288 ed. li. (12, 1. 1. d. HHICOAMNI immuse se potrivesce mal bine dupa Intelesuld frasel. (13) POte fi si flORIMHIL (14) f. 1. d. Kamm, ce-1 o forma imposibila. Haumurm s'ard puté 4ice, maY corecta Ind lint pare a fi Kamm,.
www.dacoromanica.ro
DIPLOMA BARLADENA DIN 1134
TBA * (HA
,i
whTz H p AT%
II Af
91
AT% H A AT& Ac 11,A (1) MAk1
if Ailk. (15) II.
Din desvoltArile nOstre de pa.na acum putenati sc6te urmAtorula resuItatil generalit : diploma barlAdénd din 1134 nu pOte fi autenticA, de 6rece grafica, ortografia, i particularitkile el fonetice
sunt t6te de origine cu multil mai târclie dccAt Inceputula secolului alti 12 ; pe lAngg, acésta formele linguistice neexacte i lipsa
de consequentA in unele fenomene fonetice ne aratä cA ea n'a fostil scrisa In timpubl la care se rap6rta, ci a fostii compusA cu multi"' mai ta.r4iii de unti Invèlatil, care din nesciintA sag nebagare de semä a introdusa Intr'Insa elemente heterogene, imposibile In
casuld and ea aril
fi
fosta data de unit principe rusil In
sec. 12. Formulele diplomatice In sfarsitii ne-au arAtatil cl i ele sunt unü Imprumutil din diplome cu multil mai none, iar. Wu despre cuprinsuld documentului nu pOte IncApé nici o Indoiall asupra isvorulul de unde a fostd Matt. 11.6mAne sA ne IntreNImü acum, ca sl complethmil critica diplomatica cu cea istoricA, daca nu cum-va cu tOte acestea ImprejurArile istorice, In care e pusa diploma, ail fosti1 posibile, cu alte cuvinte, dacl la 1134 Ivanko Rostislavici, principele galifiant, putea off nu sl dea mid privileghl negustorilorti din Mesembria In orasele moldovenesci BArladli, Tecuciti ori Galati. Vomil vedé cA nici ;
césta nu era cu putinta. Ivanko Rostislavici se numesce In diploma nOstra.. 13% IKAIMO POCTICAARM W T CTOAd rdwicKoro lcu&3k GipaaMlatikl, cea-ce se
traduce : Eu Ivanko Rostislavici din scaunulii Galiianii (s. Galitiel), (15) Data e aldituitd dupd modeluld celord maY veal date rusescl. Cf. doc. citate a 1%11 Mstislav Davidovid (1229) or 4. H A. H ri n. H. IC (fad 4rk.ra); cf. 0 in doc. luI Teodor RoAislavid de Smolensk (1284) : ,H TpH AtTa.. piva se pote indica 0 sim2lu qH" AgHkb.=a 20-a Ili sad tea IC MHks =
t
In 4iva a 20-a. Ambele aceste moduli se glsescd In doc. vechi. Cf. epilog. evang. galitiene (1266-1301), OLnaHH, p. 20 si Cronica laurentiand, passim. - mera p6te fi sciisd i MdAj I. I. d. (Hfi póte fi i Wu.
www.dacoromanica.ro
92
MANI, BOGDAN
principe de Bärlada. Titlula e obscura, caci (din scaunula galitianai se pdte explica In mai multe chipuri eld pOte sa Insemne sad ca Rostislavici ca principe de Barladd era dependentii de principatula Galitiana, prin urmare unil fela de vasald ala acestuia, sad ca ela prin WT vrona ranlycKoro a vrutil S. i arate numai originea sa : ela
se tragea In adevërt din acei principi earl at Interneiata principatula GaIiie1. Mal naturald ara fi prima interpretare ; acésta pare a fi fosta si intentia celui ce a scrisa documentulti. In tota casula Insa, fie cä luama pe Ivanko Rostislavici la 1134 ca principe va§ala ala principilora de Galitia, fie ca-la luama ca principe independenta de Barlada, ce nu-0 uitase originea sa din Galici, ela nu se putea numi la 1134 tprincipe de Barlada din scaumulik Galifia,a din simplula rnotiva ea acesta scauna nici nu exista pe acea vreme. Teritoriuld, ce a formata mai tarclia principatula Galitiana, ocupaid In primele timpuri ale istoriel rusesci de seminlia Dulebilora cucerithi pe la 981 de principele chieveana Vladimir cela Sfanta, era Impartita In mai multe teritorii midi, grupate dupd una vechiU obiceia ala Slavilora Rus,1 in jurula catora-va cetati intarite. Din a.cestea cele mai veal', cunoscute cronicel, sunt Feremycl. i Cerveni, amintite la 981 Intaiasi data : u Aliso 6489 um 1310110Al1MEp% K AANOpt
Seik rpMutl Hp., Ilepemiduldk, viepum ii Iflihi rpaAid, lhKE COrTk 11 AO ciro AHE um% Porckto (cod. Laur. p. 80. cod. Hypat. p. 54). (1) /WA ii
Aceste çi alte cetaci mai mid format' cea ce cronica numesce la 1018
(cod. Laur. p. 140) sail tifpREFICKAA 36414A, numitã aa dup. orasula de capetenie tlepueuk Acésta ttaral a fatrop0Aki tlEpKElikCIMIAI
cuta parte integranta din teritoriuld principilora varegi de Chieva papa ce, pe la 1097 (dupti cronica), Vsevolod Iaroslavici o Imparti Intre cel trei frag Rostislavici .asa ca Riurik (f 1092) si Volodar prirnira Peremygli, iar Vasilko Terebovli : ropomd,
t DAME POWRilt% IICEBOAOA%
POCTHCAAKINEAIA 11 p E Al 111 llikAk BOAOMNIM, T F p E BOB 4 k
(I) In tumid 6489 muse Volodimer In contra Lesilora si cucerl cetittile lord CerTent si alto cettql, care WI stall aunt sub sthpanirea Rusilortt.
www.dacoromanica.ro
PeremislI,
DIPLOMA BARLAD1W DIN 1134
98
&CI-MOBIL (cod. Laur. p. 247). (1) lIgpgefik 41 perduse Insemnatatea.
Rostislavicii traira In certurl $1 In pace pana la 1124, cand murira amandol :
i
hT0 6632.... E Tom AtTO IlpECTdRll Clh ILcIIAKo POCTI1C-
AdR11216. E% TOXE AITO IIpECTtUHCIA BOAddicipl% 11114t36 POCTIICAMOI'l6 (cod.
Laur. p. 279). (2) Vasilko Rostislavici las& dot fil dupa sine, pe Ivan Grigorie, Volodar tota dot, pe Volodimirko $i Rostislav. La 1141 murird ambit fit at lui Vasilko (Dlugosz, c. IV p. 427) $i energicula Volodimirko, Intemeietorula principatului ga1iiauU, ocupa. partea lora de tara, alunga pe nepotula sèti Ivana Rostislavic1, fiulü lui Rostislay Volodarevici $i, Intruninda Intr'o singura domnie partile pana Ia ela despartite, It alese de re$edinta a noulni principata oraVi ce pana la dênsula nu jucase nicl una rola In istoria Rusiet vestice. Cu Volodimirko, deci dupa 1144, Incepe existenta principatului de Galitia cu capitala LIAM!, $i cu oravele ce Inainte constituisera mid principate independente. Orasuia rampik se amintesce Intaia.$1 data In cronica nestoriana
la 1144 ca residenta sati ora$11 de predilectie a lui Volodimirko :
ii Ecoo
Ii
C
IiC1,11,0Wd
lid KOMI lid Fi0A0Alli1111pKd lid LI-
AM% (cod. Laur. p. 295). (3) Cu dot ant mai nainte cronica vorbesce de Volodimirko numindu-la egalitianula, (c BOAOAMMip0/11% C TaAHIiirCKIJAM, cod. Laur. p. 294), iar cu sése ant mai nainte se pomenesca
Intala$1-data orasenii Galici-ului oil, mai exacta, 1ntrega poporula grupata pe laugA Galici, raalitlaHE, ca a1iat at lui laropolk MonomagicI In contra Olgovicilora (cod. Laur. sub an. 1138. p. 290). Din acestea se vede ca orasula LAMM a existata $i Inainte de Volodimirko,
pOte sa fie chiar tota atatti de vechia ca Cerveni, Peremy$11, TerebovIl $i celelalte ; ela Incepe Insa a juca una rola istorica numal dela acesta principe incOce, i. e. dela anula 1144. Puterea GalicI-
ului nu era Insä in fibre sqb Volodimirko, a caruI tendinta, In tim(I) Iar lord le ImpIrtl Vsevolod oralele Rostislaviclord : Peremyil1 luI Volodarl, Tereboy!! In! Vasilko.
(2) In anuld 6632.... In acelaqI and murl Vasilko Rostislavici. In acelagI and murl Volodarl principele Rostislavid. (3) §i Vsevolod.... qi cu chievlenil pornird In contra lul Volodimirko, In contra GalicI-ulul.
www.dacoromanica.ro
94
IOANd BOGDA/4
pula scurtil de optti anl dal a domnitti In Galici, a fostd de a asigura unitatea principatuluI creatil de dinsuTh, sltIbindti Ma se putea
mat multa puterea principilorti din Volyni si apardndu-se contra pretentiiloril celora de Chievi1. Principatuld ajunge a fi puternicti sub urmasula sat, cumintele Iaroslav, cum Vaü numit Galicianil (Ifipocnas% OCMOMIJC/110, ce avit noroculti s domnescd 35 de anl (dela 1152 pand. la 1187). Acesta ste printula pe care «Slovo o poiku Igoreve,} cunoscutulti fragmenta de poesie epicd rusésca. ila laudd c1icOndu-1 : Tu, Osmomysle Iaroslave, sus stai pe auritulU tèü tronti, dupd ce al Inchisti muntil unguresci cu trupele tale de lied], dupa ce aT tdiatti calea regelui, dupd ce aI Inchisti por(ile Dundrel si al pusil judecdtoril Wsi pd.nd lit Dundre} (rdMilllad ()CAW/MINA ifpocAma, KkICOKO ch&tiwii NA ME= 3A41'OKOKAIIIrhaWA CTOAC HomurA rood yroperadil CROIMUI
IpOMRIi urn, 3ATROptIR% A)-Hd10 RopoTa, crAtd pxwa Ao Arian. Textuld ed. dela 1800, dup. Istoricieskaja Christomatija a lui Buslaev, 1861, p. 582). Ami1 (lath acestä scurta. schild (1) despre Inceputurile principatului E1V113111dMil HAMM, 3aCTro1114%
de Galitia pentru a se vedé ca. la 1134, când e dated diploma bfirlddend, acestti principatil nu numal ca. nu-s1 Intinsese influenta on stapanirea sa pand la Dundre, dar nici nu era Inca Intemeiatti. Intemeierea lui cdclendil Intre anil 1144-1152, iar largirea puterei
luI spre such), fie chiar pand la Dundre, Intre anil 1152-1170, este imposibila a admite cd Ivanko Rostislavicl la 1134 a pututti sast dea titlula de «principe alü Barladuldi sub suzeranitatea scaunului de Galitial. Cel ce arti fi aplicatl sa explice WT vrona rdANCROPO ad-
mitendti ca acésta Insemnd numai originea lui Rostislavici din casa
principilora de Galitia, nu volt puté sprijini pärerea lora pe nicl unti documentti istoricti, de Ore-ce Rostislavici nu se putea numi descendentil din familia principilorti galitieni, carI null Intemeiaserd
nici o dinastie pdnd la 1134 ; elti se putea numi celti multil principe de PeremyAll, orasultl de m ostenire a1 liniel Rostislavicilorti, din care se tragea elti. La aceiasl conclusie vomit ajunge dacd vomit (1)
C. Bestuiev-Riumin, loc. cit. p, 183 sq., Ilovajskij, loc. cit. p. 29 sq. Pie, loc. cit.
p. 107 note 15.
www.dacoromanica.ro
05
DIPLOMA BARI ADENA DIN 1134
studia istoria aventurOsA a acestui Rostislavici, numitti fOrte potrivitt' de Bestu2ev-Rjumin «condotierulti rust' alit sec. 122. Cronica chieveanA (nurnitA de istoricii rusi ImpreunA cu o altit parte din cod. Hypatii poxiio-pyccEtta JAMMU.) pomenesce Intdiasi datl de Ivanko Rostislavici la an. 1144. In acestti anti, duptt lupta lui Volodimirko GaIiianulU cu Vsevolod din Chievoi, se spune Ca ult..'
dintaiti pleca la venatti In Tisrnjanica, iar Galicianii, ce se vede ca nu iubeati pe Volodimirko, trimeserl enneni la Ivanko in Zvenigorod propuindu-1 sA ocupe tronula lui Volodimirko, unchiulul sea : Ilt1 TOr :NE 3111110y (sc. a anului 1144), imulEAtuto. Eonowmpoy i THCA1A1111'110 Ilti AOKkl, If TO '.1:E HpfAIAN HOCMIIIA C4 rthumdliE flO
BIM
H%
3RemiropoA% ii
HZHE,3,0111c1 i
III1r11h1 HO POCTIICAZI-
COM: H rmIrik (cod. Hyp. p. 226). (1)
Volodimirko grabesce cu tovardsii sOl i inconjOra ora.ulti. Ivan cu
Galiclanil se bath vitejesce, dar la o esire Ivan c tAiatti de orasti prin Omenil luT Volodimirko si neputendti sa se IntOrca indArAtti fuge la Duneire si deaci la dusmanulti lui Volodimirko, la Vsevolod din Chievil : lipowirm
CHI4034: flOAHZ iw
Aorlituo
ii
OTTOrAti !WAWA HpH-
s-h-xe no EceKonoAor Hineor (ibid.). Doi ani dupa acésla flu gäsimti In serviciulti. lui Svjatoslav Olgovici ce fusese alungatil din Chievil de cAtre Izjaslav Mstislavici si se refugiase in Novgorod : II TOCAA (SC. 1146) c FIOAHOr flpIIHIXE U IIIMOr HMI% EEpAtIAIIIII{7. (cod. hyp. p. 234). CA Ivanko se atla la Svjatoslav In serviciulil de condotieril se vede din cuvintele acestul din unlit', rostite in rnomentult1 cand i se comunica ca Izjaslav Mstislavici vine sa-lti atace In Novgorod. Svjatoslav Oise alunci lui Ivanko Gjurgevici, lui Ivan Bostislavici Berladnik fi tovarOilorg s'ei de arme
(IIHAIIOKII POCTIICAAKINIO REPAAAIIIIHOY
i Polovcilort : iatA Izjaslav vine Impotriva mea, gAnditi-ve ce-1 de fAcutri., (cod. hyp. p. 237). TovarAsii II
ApOV'XIIII'h CHOE11)
sMtuindu-16 sA fuga, elu fugi In Koracieva, orasti din tara Vjaticilorti. Ivanko flu insoll cAtA-va vreme, trecu instt curendti in serviciulil Jut
Rostislav din Smolensk, luandti, cum dice cronica, de la Svjatoslav (I) tIn acela§I Tama qindd Volodimir la vdnatd in Tismjanica, pe aceI41 vreme trimi serd GalicIanil sold la Ivan RostislavicI in Zvenigorod §i-ld aduserd. la sine In Galicb.
www.dacoromanica.ro
96
10ANO BOGDAN
200 de grivne In arginta si 12 grivne In aura :
u TOr OTCTOrIIII fro
REpnamilim IW POCTIICAtIBOr GAIOAEIllaliOMOV IMAM°, H3EAI%
GHATOCAM 200 rpinalw. cEpErpn iKE 12 rpmam 30/10Ti1
or
(cod. hyp. p. 239).
In timpil de 10 ani cronica nu mai spune nirnica de dinsulil. (1) La 1157 110 gAsimil in manile liii Gheorghe Viadimirovici, marele principe de Chieva si Suzdali, care, dupa 'cum ne spune cronica, III adusese In Chievii din Suzdall legath in flare si cu inten0a de a-la preda luiTaroslav, gMerele sti. Iaroslav era liulU i urmasula lui Volodimirko pe tronuhl Galitiel : elU cerea predarea lui Rostislavici ca unuia ce
avea, dupa obiceiulti de atunci, drepturi asupra pärtil tathlui ski Rostislav
.,,41
care nu s6 multhmea numai cu atãtfl ci, sprijinita flind
de Insusi Galicianii, umbla chiar dupii tronula lui Iaroslav Osmornysli. Gheorghe Vladimirovici era gata sà-la dea in mana ginerelui sOO, dacti mitropolitulu i egumenii cu Fara fi sfatuitil sä nu faca acestii pitcatil dupii ce-I jurase a nu-hi da In manile dusmanilorir. Ivanko fu trimesa din noir legatii In Suzdall : I TO HiE BIJEMA BAILIE npulien% rtoprti IIIIItt POCTIICAMHILIA, momnro EEpAAAHHHA, IN% Goya:AAAA, OHOH41101`0, NOTA H AnTu ApOCAAHOr 31TII CHOEMOr
HOCAOrIlItt-
(sc. pe mitropolitula si egnmenii) norm ero OHATIk GOV./KAMM OHOKAHtl. (Cod. hyp. p. 335). Iaroslav Osmomysli Insä nu se odihnl si In 1159, când In ChievU domnea Izjaslav Davidovici, fostti principe de Cernigov, trimese la acesta o deputatie In numele lul si alU al11%
IIV%
torn principi rusi precurn si alii regelui polonti (pe care
ii casti-
(1) In o crorucit novgorodian 5. sub an. 1149 se spune c5. Gheorghe (sc. Vladimirovid) din Chievd triniese pe cprincipele de Berlada, In contra Novgorodienilord, de ore-ce ace0a trimeseat prea putinl Otnenl cu tribuld : se Mu& qi cAcIura muIT, mal alesd din SuzdalI : nAolua HozropoAkyrun R MA*, H OVHCAR I'1011111, HOCA4 KHARA RipAnAkouro CR KOH... H RHIR4 C4 H Amore, Aim OROHXZ.. Acêst/t notila, afidtdre In cronica norgorodian 5. a bibl. sinodale §i reA4HILHHU,H
pctati de cronicele de mai tftrclid sub acela0 and, ImI este neclarä : la 1149 nu era Gheorghe Vladimirovici, ci Izjaslav Mslislavicl knjaz In Chieva. Cela dintêid putea la 1159 sl triméti pe lvanko In Novgorod MC timpd nu-I luase tionuld Izjaslav DavidovicI : in cronica ar put6 fi o grekall de data In acest5 cas5. Faptuld este posibil5, d Ore-ce scimd c. In 1157 acelaV principe l'a trimesd pe Ivanko sub paza In Suzdalt Notita acestel cronice din sec. 14 nu mi se pare a fi contemporanti. : credd ci numele KHA31. RepAdA,kciah (in alte copil ale croniceI sapAaActuri s.
upwriciii) e formatd de und copistd posteriord din
RiPA4AHHRI. V.
Novgorodkaja
letopisl po sinodalnomu spisku, 1888. p. 138. Cf. din cronicele de mal tarclid Sofijskaja I letopisi, In Polnoje Sobranije russkih letopisej, vol. 5 p. 160.
www.dacoromanica.ro
02
MPLONA JIARLADgNA DIN 1184
gase In partea sa ca si1-1 ajute a pune imam pe Ivanko) s1 céra predarea acestuia. Izjaslav DavidovicI refusa, iar Ivanko RostislavicI fuge la Polovc1', i CL1 Polovcii Impreuna Incepe a prada orasele de pe Dunare $i a pune paha pescarieI Galiciauilorü : -HAIM "AU TOCAA 01-110A0111111W. CA loca I KG
110AE IW II0A01:11EAM,
ropoNITA nomy-liAclitavv.,
II
11317.11
11
11110 C'A
H0'101411,11
II CTII
A11+. Gill:Apt II 113A TOLII1pd A11101'0
(cod. hyp. p. 341). Adunandu-se rnullime de Polovci pe langa dênsulil si 6000 de «BerladnieTh, elt1 merse spre Kucelmina, unde locuitoril cu bucurie ilti primira $i de aci spre Ugica, uncle se afla o garnis6na a lul Iaroslav Osmoinysll. Aci incepura a se bate, $i 300 de locuitorI trecura in partea liii Rostislavici. Polovcii voira sa cuprinda orasulu, dar Ivanko nu le [1
11E10,
II
IIANOCT/MIIE plunoa01:011VA rAAll'IkCliltIAM
permise; eI iIii parasira atunci, iar dinsula se duse la Chievil chemat r flindt1 de Izjaslav : II IIpIIAOIIItt I 11E,1101)" IfoitORII,I1 A1110311, 11 m1,pnAti 4441,1111141 oy- 11E1'0 Cli0y1111 CA 6000, II 11041 IM ItorlEAA111110r, 11
111.1111A
EA.1011',
11
0'1"1'0VAA i. Or1111111,11 11011AE ;
catEpAII a:morn. .tepEc./.. 3All0p0AA
IW.
IIIIA1101:11,
11A'It111.141 CA Bumf
II
IlfpglICKE
a
Ily% 300.
(cod. hyp. p. 314 Kucehnina i 1Thica se aflail amemdouè In princip.itulti galiOanO, pe térrnurile Dniprului. Se pare ca locuitoril aceslora orase (cmepAu) tineati la Rostislavici, daca, dupa spusa croni-
carului, unil iht prirnird cu bucurie, iar altil trecura In partea lui. TotO cronicarul0 ne spune ca dupa acésta Galicianil chemara pe Rostislav la sine, fagaduindu-I sa parasescd pe Iaroslav Osmornysli indata ce se va ivi elti la dinsil (cod. byp. p. 342). Dar Izjaslav Davidovici, caulandti sa procure o parte de pamentil lul Rostislavici, [Hp 1:0AOCTII 114411101111 POCTIICAAH11(110, pelaufmor r.ipmAtitinor (cod hyp. ibid.), se 'ncurca In re'sboiti cu principil ru$T, e natutü $i-$1 perde tronultr. Ela fuge impreuna cu RostislavicI la Desna si de aci la Vyreva,
unde-I venira In ajutorü Polovci si unde se 'ntarira pentru cãtüva tirnpti. Aci gasirnti pentru ultima Ord pe Ivanko Rostislavici, amintitti in cronica ca aparatorti alti princeseI lul Izjaslav In timpulti catfi acesta Oa la lupta afara din ora$5 (cod, hyp. p. 348). La 1162, spune cronica, Ivanko murl In Solun otravitil ; cum au ajunsti insa acolo, de bund voe orl exilatti, nu se scie : TOM% 111 Ancilele Acad. Rom. T. II. Memoriile Reef. ht.
www.dacoromanica.ro
7
SI
TOANO BOGDAN
nicrh npecTam CA taihvk MAWR POCTIICAM:11%. pEliomkul LEpAamunm, Gmormi; 11111111 T4110 MOMIAVOrT6, kII:0 CIA vrpaRki ivh EMOr CA1EpTh (cod.
hyp.
p. 355).
At Ma-I tota ce ne spune despre Ivanko Rostislavici Berladnik-ulg cronica chieveana, singurulg isvorti din care cunOscemg istoria acestui nenorocosg tura' (asa se numeag in vremea aceea principil
rusi r'emasi fara «parte de lark) fara orxtm%). (1) Cronica chieveana, intercalata in codex Hypatii, merge OM la 1199 $i e compusa din mai multe fragmente de cronice ale altorg centre rusesci de pe atunci, mai ales0 din Suzd411, Galici si Smolensk. Notilele despre Ivanko Rostislavici se gasescg numal in acestä cronica : in cro-
nica din Suzdah intercalata in codex Laurentii, unde se povestesce destulg de detailatg si in acelasi sirg istoria principilorti ga1iienT si chieveni, nu se pomenesce nici macarti o singura data de dinsulti ! Acesta imprejurare ne silesce a atribui fragmentele cronicei privitOre la Ivanko Rostislavici unei singure persOne, ce le-a scrisg de buna sema In Chievii sag in Gabel (2), mai probabilg in Chievg. deOrece totg ce se spune de petrecerea lul Rostislaviel in acestg orasg are caracterulti unel naraliuni contemporane sag celg puling fOrte aprope de
timpulg in care s'a petrecutg actiunea. E fOrte probabilg chiar ca cronicarulg a fostg ung partisang infocatg a lui Ivanko, cad elg nu gasesce nici ung cuvintil de ocara pentru dinsuI, cu tOte ca Ivanko nu era iubitti si stimatg de principii rust contimporani ; pe Volodimirko, rivalulu lui L'anto, cronicarulg nu-la prea iubesce. cad de cate-va oil fig numesce cu ung tong de desaprobare «multg vorbitorultix. (muormuromichiii).
Dar or): uncle s'arg fi scristi ea, in a6sta istorie a WI Rostislavki (1) Notit.ele din cronica ebieveand i novgorodiand ad fostil adunate la und locd de Pogodin IC1UIu 0 p)cm0n umpiu, Moscva. 185, t. 6, p. 186-188, snb
In !heat-00011in, 3:1MIA:min IL
datele 1143, 1146, 1147, 1149, 1157, 1159 (58?), 1160 (59?) 1162 (61?). Pogodin admite el la 1149 Rostislavid tiecuse de la Bostislav din Smolensk in serviciuld ml Iurie (GheorOle VladimirovicI) i astd-feld esplicit notita croniceI rorgorodiene.Pasajele din cronicl le-
amd ldsatd netradlise, fiindcA textuld presintA in parte parafrasarea lord. (2) Acestd. pdrere o are si Bestugev-Rjumin in admirabila sa scriere asupra cronicelord vechl rusesci. V. 0 corrawk prectaixx 4-1;Torniced. ttouivt XIV trktc4, p. 79 sq. si maI alesd pp. 119-123 din Ail-Gawk smurrin 4oxeorp4immo4 sommucni, fasc. 4. ens. 1868
www.dacoromanica.ro
DIPI 63IA DARLAIANA DIN 1134
69
este o mare parte de adeverti. Trebue sa cleosebimti Insa Intr'insa doue
seril de fapte : a) acele ce se petrecti asa dicendt sub ochil cronicarului, In Gabel', Zvenigorod, Chievti, Suzdall, Kuëelmina $i celelalte 1ocaIitijT, pe uncle a umblatti Rostislavici, pe uncle l'atl vedutti Omenii ce-ati pututti povesti apoi cronicarului sat pe uncle l'a *tutu Insu.$1 cronicarulü; kyle acestea aü caracterulti unorti fapte positive si sunt istorisite in cronica cu o vioiciune $i detaliuri, ce,le putea da nurnai unti contimperanu ; ast-felti de pilda deputatiile lui Iaroslav Osmomysli $i sfatulti mitropolitului .din Chievti. b) A doua Genie de fapte sunt cele petrecute departe de loculti uncle scria cronicarulti, In «partile de la Dunare) ; acestea aü caracterulO unortil fapte ennoscute cronicarului nurnal din istorisiri $i aceste istorisiri sunt. vage, generale, nelegate de anurnite localitati $i anurnite persOne. De done ori ni se spune Ca Rostislavici a fugitu la Dunare Intaia Ora ctind fu habit() de Volodimirko Fanga Galici la 1144, si a doua Ora la 1157, ctind Iaroslav staruia pe king principele de Chievil sa i-la predea. In pritnulil casti se dice -mei de totti cà ela fugl spre Dunare iar de acolo prin ctirnpil Ia Chievti. S'arti pare ca In acesta fugii. Iyanko n'a ajunsü pilna la Dunare ; cronicarulu pare a fi spusa
nurnai ataa ca elq se 'nclrepta' mai intaid in spre sudti de Galici, pe Dnistru In josti, $i apoi se abatu spre Chievil In alfl doilea casti cionicaruhl e ceva mat detailata : elu ne spune ca Ivanko, ajutatti de Polovci, se asedâ in orasele de la Dunare, atacil doue corabil, rapi marfurile lora si neliniptl pe Galicianil ce pescuiatl acolo. Elq nu statu Irish multil la Dunttre, ci-$1 adunâ o trupa de Polovci $i de Berladnici, cu care se duse sa-$1 cucerésca partea sa de tara din principatulti lui laroslav. A treia Ora ela nu se mai ivesce la Dunare.
Intrega acesta istorisire despre mersurile lui Rostislavici la Dupare pórta .caracteruld unei legencle. Cronica spune ctt Ivanko merse si se aseda In ora$ele de la Dunare, "a " roiloAAVI "Aor IIAIlflatIVA, de ce le parasi Insa numai decat, cronica nu ne spune. Daca pe acestti crI'd 11% l'Opo,AAV% tIeAoylIdIlcluv7I Ila interpretama cum ilu interpreteza mai toti istoricii Ru$1 mai alesti cel ce ad-
www.dacoromanica.ro
i0o
10AN1) BOGDAN
mita presenta preistorich sail mitcaril dinainte de era crestinit a Sladaca admiterrul, (Hal, acesta intervi1or5 la Dunare si CarpatI (1) pretare, dupa care Ivanko Rostislavici a ocupatiI si a stapanittl ample rusesei de la Dunetre, ne puternil Intreba, pentru ce a preferitü sh le paraseasch Indath duph acésta si sh-s1 caute parte In Wile lul Osmomysll? Dach cetatile de la Dunhre sunt ecetdfile rusesci ce farm ii parte din principatulit galitiang, atunci pentru ce Rostislavici, dupit ce
puse rnhna pe ele, nu le-a pastratt Ill stapitnirea sa spre despagubire de cele ce perduse In Galitia? Acésta cu atata mal multa arti fi trebuita s'o fach cu cata, duph teoria acelorasl istorici rust, teritoriula principatului galitianti se 'ntindea In sec. 12 phnh la gurile DunareI si cuprindea tOta tara dintre Nistru, Prutti si Sireta pana la värsarea acestorti riurl In Dunare si Marea Négra. Rostislavici ca dusmanit si rivalil aliI lul OsmomYsli arti fi trebuith sa se stabilesch In orasele de la Dunare si sa taie puterea acestuia din acele locuri. Ela n'a fdcut-o insh. Este dar o contraclicere intre spusele cronicel si deductiile facute din ele. Mal toll istoricil rusi admitil ca nomylIANCIalil ropom sunt orase rusesci ; unii 1s1 del silinta sa le afle chiar numele, si
nu se gandescti di din insusi tonulti narMiunei se vede cit acesle orase de la Dunitre erau nu ale lul Rostislavici ci ale altora, ca ela a petrecutil acolo DU ca stApanti ci numai pitna si-a pututh grupa c, armata de Cumani si Berladnici, ca cu dinsil sa mérga impotriva lul Osmomysli; cit ocupalia lui de predilectie la Dunhre, Intocrnal ca a Curnaniloril, Berladnicilorti, Pecenegilort etc. era prada sijafuliI negustorilort sat pescariloril, nu organisarea unul statil independentti,
cum ar fi fosta naturalii sa se Intirnple, daca acele orase ara fi fosta rusesci si cu populatie rusesch si daca acea popillatie aril fi tinutil la Ivanko Rostislavici mai' multil decal la Osmomysli. (2) (1) Cf. maI Mesa scrierile citate ale lul Bovajskij §i homy. Vegrqi aflasula istorica ru sena ala prof. Zamyslovskij, ed. 3 cu esplicarile sub titlula 06idioueuin i'r rie6tromy amae) no P3 CCROfi neTopiti:C-n6. 1887, p. 48. (2) Aceste idel subt suslinute In ultimil an! ma! alesa de Barsov In Geogratia primelora cronicl, 0 carte careia se da cu multa maT mare insemnatate:decat i sq cuvine.
www.dacoromanica.ro
DIPLOMA BARLXDENX DIN 1134
101
Faptulti este cd acele ora§e despre earl vorbesce cronica rusescä nu eraU rusesci. Dacd arü fi fostti rusesci din punetti de vedere politict, dad, cu alte cuvinte, ele fi facutti parte integrantd din principatulti galitianO, care la 1157 era puternicil §i cu vadd, atunci aril fi trebuitil sa fie amintite pe nume de cronicarü. Cronicele rusesci (lag cu gramada alte detaile, mai neinsemnate deck acestea, ele sunt chiar In cele mai multe casuri fOrte exacte : arü fi deci neexplicabilt §i In contradicere cu Insusi caracterult cronicelortl, dacd ele n'arti fi numitil
aceste ora§e, pe care gloriosuld Osmomysli t§edenda In tront de aura §i Inchidêndti portile Dundrei» le-arü fi anexatti pe langä principatulU Istoria positiva Insä nu ne spune de nici o cucerire a lul Osmornysli la Dundre, iar poerna go polku Igorevê,) despre care nu se scie Inca cdnd a fosta compusd, nu p6te servi pentru unü istoricti seriosil de isvoril neindoielnicti. i pe acesta poemd se 'ntemeiazä cel mai multi istorici ru§i, In lipsa de alte dovedl mai bune. Cine insa ne garantézd ca aToopn% A ovum nopom i coyAid pAAA Ao Aoy-tingt nu sunt nisce simple figuri poetice, destinate sg concretimeze idea clespre marirea lui Osmomysli, chiar dacd ele ari fi scOse, cum se pare, din o departata traditie ? cata despre cunoscutulil cnacoN% porcainv% ropoovim din Voskressenskaja lêtopis, acesta este untl isvoril a§a de tfirditi §i a§a de obscuril, Inteinsulil se amestech vremu-
s.
rile a§a de ril, in cat) in cestiunea ce ne ocupt aci nu putema sa-lil ludmil In considerare fard a risca sä cddernil in gre§ell de feluld celort ce se gdsescii cu grdmada in lucrarea citata a lui Barsov. (1)
Credemil a§a dar cd din notitele pastrate In cronica. asupra celorü
dou6 mersuri ale lui Ivanko Rostislavici la Dunare nu se pOte cu nici unti pretil deduce ca ,ora§ele de la Dundrex., amintite de aceia§I
cronica, formail o parte din principatuld Galitiei, uni rAilaws alu lul Ivanko, ce statea, dud unil (Barsov), In legAturd. cu partea lui de Ia Dnistru.Principatula Bárlaclului, a§a. cum §i-la iuchipuesce ci a mai (1) lu ast.6-fel5 de grevell cade i d. Xeuopol in aIsLoria RomInilorit din Dacia Tralanä.
vol. I. p. 5/5, nota 16.
www.dacoromanica.ro
102
TOANO BOGDAN
mare parte din istoricil rusi, n'a existatt prin urmare $i n11 putea sd existe In sec. 11 Existata Insa una principatt alii Bdrladului mai restrinst, mit principatt in care sa fi intratti teritoriult grupatti pe langa orasele Barladt, Tecucit $i Galati, cum amt fi In dreptt a sustine, daca diploma
barlddena art fi autentica? Probabila ca nici acesta n'a existatt. Ivanko Rostislavici n'a pututt fi capulti acelui principatt, iar des-
pre unt alit principe, ce Part fi stapanitt In locult lul, istoria nu ne vorbesce. Pentru existenta unul astd-felt de principatt dupa
ce amt Inlaturatti diploma barladena din 1134 nu r6mane nici o dovada istorica.
Daca insa n'a existatil unt principatti a1. Barladului Cu organisatiune politica litmucita, cu unit principe independentt sat vasalt alt Galitiel, cu o capitald in Barladt, cu tint porta de comercit in Galati, cu relatil InUnse comerciale $i cele-lalte, aü pututt srt existe
$i sunt fOrte multe probabilitati ca at existatil in sec. 12 orasele ce se presupune a fi Mcutt parte din acelt principatti. Din acestea Bâiladulit este amintitt chiar cu numele in cronica chievéna, $i este amintita a$a in cd.tt se vede ca in mintea cronicarului elt nu facea parte din w Ora rusésca* (a$a se numea per excellentiam princi-
patult, Chievului), ci era deosehitt de ea $i privitt ca afard de leritoriulti principilort din Chieva. La 1174 anume principele de Suzdali, Andreld, mdniindu-se pe fratil Rostislavici, trimise sa le spund : de nu voill sa faceti pe voia mea, tu, Riurice, du-te in Smolensk la fratele töt, iar tu, .Davide, du-te in wBerlathw, cad Iii téra rusésca nugi ingaduiti sa stal : a Thi notlAu iw 1ipaaA6, a IVA porckuoii sauna tie KEMO Tu Mall (cod. llyp. p. 390). Ce Barlada sit
fie acesta? Barladult nostru sat unt altult? Si una $i alta e posibilit. Unit Barlada insA a fostil in apropierea principatului de Chievt, cad dela numele acelui orast s'a, forrnatt numele unei populatiuni cunoscute cronicei chievene ca partisani $i tovara$1 de arme
lui Rostislavici, mai taNit ca cuceritori
ora$ului 01e$ia. ke este cunoscutil pasajulti In care se spline cit Ivanko aT
aT
6rupa pe langa sine 6000 de Berladnici, cu earl merse contra lui
www.dacoromanica.ro
DIPLOMA
BARLADENI. DIN 1134
103
Osmomysli; alti doilea pasajt relativii la Berladnicl este dela 1160 : Tom% WE Atii; 110CAA POCTIICAAIVA [IC IIIIEHA ICI OVA IhCTEpOWIlld II Al;Orld M II4CAAErA HA BEIMAAIIIII;II, OiKE Iç0[T OMwh Iiii%II, H HOCTIIrWE 1.
nonoim ivy:um (cod. Hyp. p. 346) : «In acelast and trimise Rostislavil din Chievil pe Gheorghe NesterovicI si pe Iakun cu plute In potriva Berladniciloni, care luasera Olqia ; ajungendu-I la Dcin, 11 lovira si-1 luara prinsi».
or
,I,11,111IA
1131;11WA 4; II
Ce erau acestl I3erladnici, amintitl numal in aceste doué locurl ale cronicel Fara indoiald ei erat locuitoril unui orasti saU unui (inutt (ropoo sat gonocrrk), ce se numea LepnaAk ; din RepmAk se face adject. EpAamorA si deaci substantivulti HEPAAAILIIIIK%, mug din BarladU, Intocmai ca TrAig6IIIIICZ sag Tpronkiiiiim din Timm, thamtkiiiilm din Iituim% etc. Ca GEpAdAkinium ar insemna In limba veche rusesca «omit vagabundli, nomadU, aventurieril» cum Ilti explieg. Pie (1) si
ca din acesta pricing a fosal numith si Ivanko Rostislavici iapnnAlin's, este o opiniune gresita; Pid si-a format-o, se pare, dupe Soloviev, luanclii in Intelesti propria o comparacie a acestuia intre Berladnici si Cazac1 aventurierl (2). Cuvintulil nertmaaRz In Intelesti de vagabunda saQ razacft nu se aflg In limba rusesca, nicl veche nici moderng (3); WI n'a pututtl fi o porecla batjocoritOre pAnlru Rostislavicl, cum sustine acelasI scriitorti, cad pentru ce petrecerea luI lvanko in Barladt1 arü fi datg rnotivg contimporanilorg sa-I faca din
a:6sta until nume de batjocura ? Porecla «Berladnik» in numele lul Ivanko RostislavicI nu se pOte explica alta-felti deck ea eth a petrecutti In adevéril cata-Ara vreme
inteunti orasii cu numele Barladti si a avutil Ore-care re1aiT cu ung poporg ce se numea «Berladnici». ReIaii1e acestea le cun6scemil din cronica : cia s'a refugiatti la Berladnici ca sa i naimésca trupe dintre denr,4iI. Nu e riirnicü stranit ca Chievljanil sag Gali(1) Abstammung der Ilurniinen, p. 109. (2)
rIpliceimititusum CZ HHitt
tpc
6000
gt(144AHH1:011Z. T4KHX% :1;f H311141111KORZ, 1:0341011%, KaNi ell%
205-206 din lle.ropia Poem, ed. 3, vol. 2. (3) V. dictionaruld AcademieT din St. Peterbburg §i aid lul Dalj, In care nu sd glsesce acestd buventd. Neavêndö unu dictionariu istoricd ald blithe rusescl, nu putemd sci daci elu sa Iutalnesce *i In alte locurT afard de cele citate in ;Lcestd metnorid. ca.141,, p.
www.dacoromanica.ro
104
TOANO BOGDAN
cianil din acèsta pricina 1-an datesi lul nurnele de Berladnicti,
mai alesti ca elti a statit in legaturi de prietenie cu acesti Berladnici cati-va ani In sirti. Totg acesti Berladnici sunt si cei arnintifi la 1160 ca cucerilori ai Olesiel. Olqia era, clupa presupunerea lui Brun (1), unia orasti la
gura Dniprului, in loculg uncle se afta aT Alesek si unde geografull"' arab') Edrisi pune orasulg Aleska : ea se pornenesce destulg de des(' in cronicele rusesci din sec. 12-13. Dein sag Dicin (Ditin si Digin), pomenitti in CIIIICOIM pyCCRIIVA ropoAou% Intre Drestvin ( = Si
listria) i Chilia, este, dupa acelasi Brun, Macinult1 de acli, vechia Dinogetia. Berladnicii atacati fiinclü langa gui a Dniprului se retrascra In spre Macinti, uncle furl ajunsi i prinsi : e o alta cestiune dacti
acesta era drumult" 1or direct(' spre &triad(' (cum crecle Barsov, op. cit. p. 114) sag, ceea ce mi se pare mai probabilg, daca aü luatg acea directie nevoii flimig de Imprejurarile luptei; In ambele casur
acestit Intimplare nu ne permite a face nici o conclusie mai de parte, cum e aplicatti a face Borsov. Putemg deduce numai atatt" cu sigurania, *ce e posibila in astgfel(' de fapte, ca Berladnicii erag o populatie cu centrulg inteung orasti sag 'Mutt' numitg &triad(' si cà acesta tinutg ori orasti era sag In Moldova sudica sag in Dobrogea de adi, unde duptt Barsov so afla si acum ung Eski-Birlat pe drurnulti catra Constanta, spre SudOst de Girsov (op. cit. p. 115). Mai probabilti e c acestg centru aI lort" era Barladuld nostru de adi, cunoscutg din primele vremuri ale existentel principatului rnoldovenescg atâtü ca orasit cãtü si ca linutg. V. or IlipndAI in doc. dela 1407 a lui Alexandru celg BMA (Kalaniacki p. 15) si TrArA nIVAAANAClikili c
8CE10 NonocTito Iii
doc. dela 1435 alit fratilorg Stefan(' si Ilie (Uljanickij, p. 44). Intre Berladnicii dela 1157 si 1160 se aflag de buna setna si Români si Cumani (2) (acestia ocupati pc acea vreme to1 sesulg Mohlovel (1) W. &p y H a, thpoomoose, Odessa 1879, .vol. I, p. 79, 1880, vol. 2, p. 347. Ilovajskij 1n Istoria so, v. I, partea II, p. 529 crede ca Olesiese afla ceva maT josii de cataractele Dniprulel, Cf. p. 83 ibid. (2) Poloyci cronicelord rusescif sunt CumaniT.
www.dacoromanica.ro
DIPLOMA BARLADtNi DIN
1134
105
qi Munteniel). El nu putcati fi o populatie curatti rusesca, cum o facil mai top istoricii rusi, caci in aceste piri populatiunea de origine rusesca n'a fosta fuel odata asa de cornpacta ca à formeze ea singura inceputuri de state. Dacti in esu1u Moldovei arü fi fostil o populatiune desa, asezata i curatO slavà, descalecatoril dela inceputula sec. 14 aril fi avutt1 de lupta cu dinsil, sail ea aril II intrata Inca inainte de descalecare In massa poporului rusescii ale carui hotare etnografice ari Ii fosta in acestii casil cu muilti mai spre veslU decat le gasimil acum sa decal. erati in sec. 14. E cu multa mai naturahl a admite ca acei Berladnici formail o pcpulatie de jumatate asezata, de jumatate nomada, compusa din clemente cu deosebire romane, cumane i slavone, ce tràiaü In buna intelegere, fiind-ca aveail acelasi modil de traia : se hranea din turme de vite si din pescarie, cultivati si ptimintulO sé 'njelege mal putinil decat poporele pe deplina agricolesi jefuiail pe undo puteaii, servindil pe hind acesta si ea mercenari in armatele principiloru rusi, iar cu cati-va ani mai MINIM In résbOiele Bulgarilorti
cu Bizantinil. In nisce conditii dc viata de felula acestora cam asa trebue sa ne inchipuirnü viata Romftniloril i Cumanilorti de nu se putea desvolta una principata cu organisatie cornatund pieta cum erail princIpatele rusesci contemporane, si deci nu e de mirath ca in timpula desealecarei nu gasima nici unti principatil alü Barladului, cum nu-hl gLtsiniü nici inainte de descalecare, Dela .1174 1nel:ice nu se mai pomenesce in cronice nici de Barlada, nici de Berladnici. POte ca o amintire din timpula acestoril Berladnith semi nomacli s'a pastrata in numele IMtrladti, ce-la purta la an. 1446 caputh unei familil de Tigani (wevrk gEmmt u,lirdllaikly% HA HAA EvAndAA, 1,01rAHITN, HOV3AorrtHIA etc. Uljanickij, p. 68).
Populatiunea cea mai veche a Barladului a fostii slavona. Numele accsta neputéndu-se explica decal, din limbile slave, Slavil ail trebuita sa dea cel dintAiti acestil nume locuiuI. Etimologia cuvintului
mi se pare a fi urmatOrea. Formele sub care intillnima acesta cuvinti.1 in' Gronicele rusesa si in doeurnen tele slavo-romane, GrAndo satl czpndo §i upneo, pre-
www.dacoromanica.ro
106
JOANt BOGDAN
supunti unü prototipil panslavica Repno- intocmal cum spznori. rom. bIrlog, ArA.3%, rom. dirz, crAn71, rom. SirhU etc. presupun0 prototipele nepnor-, AEP3-, aim- etc. tBerloo se si afla in limbile slavp veslice cu insemnarea primitiva enuia», tbatU,, tpa1ii i cea derivata tsceptrip (1). Din «berlo 3. se putea face nal colectivil cu sufixult1 secundaril -ad saU -adh, intocinai cum in serbesce s'a for-
mat') din suhosuhad (apoi suvad)= lemne uscate, din prnjepriajad (apoi prlad)=1errine putrede, din krijakrljad=o bucat de lemnii, din droljedroljad=o gramada cle lemnil taiath, iar in neoslovena din moder (sau motv6r) moeerad i omorad=locii mocirlosil, din lat. sturnusstrnad $. a. rn. d. (2). Dirladii art fi insemnatil la inceputil unit loct) plind de nuiele si crengi, in genere de lemne taiate
sag uscaturi cklute de sine. 0 analogie ne presenta numele do , tufa : Hrast, Hrastek, HrwIea, Chwoi okowka etc. Daca acesta etimologie a Barladului, ce o claU de altmintrelea cu multa reservd, arü fi exacta, Barladuln ara forma unu curiosum intre cele-lalte numiri de localitati slave, atatü prin sufixuld catu si prin. radacina sa, ambele flinda neobicinuile In acestu felil de numiri (3). P6te ca aceasta a induplecatil pe Miklo-
localitaV din rad. livrast7,--=nuele
sich sa nudil introduca in lista numirilorti de localilati nascute
din apelative. In slavonesce Barladil pare sa fi fostil mai intaitt o trupinit mOle, terminatil in 6. (asa flu gasimtl In cronica rusesca), la Romani eh) a trecian intr'o trupina aspra, terminata in : asa flu gasinitl de cele mai multe off in documentele nOshe i asa s'a pastratil pana astaqi. Forme de felula lui LEpAdAli (citatti mai sus) sunt rare, iar pluraletantum ca or npv.newas (nrAnamvv. ?) stint exceptii, daca flu
cum-va aci avemil a face cu o gresala de citire a lui Uljanickij (op. cit. p. 57). Originea Barladului, daca etirnologia nOstra nu este gresita, cade in timpuri fOrte veclai : elü trebue sa fi fostil intemeiala (1) Cele maT mite eitate la Linde, Slon,nik jgzyka polskiego ad v. (2) Mileloskh, Vergleiehende Grammatik der slaviehen Spracheu II (1875), 203-210. (a) V. Fr. Milaosich,Die lavischeu Ortsuamen aus Appellativen, 1, Wien 1872, e. 2 Wieu, 1874, passim.
www.dacoromanica.ro
L 11
DIPLOMA BINLADgNA DIN 1134
107
In primele secole ale evului mediU, and semintiile ratacitdre de pornite dinspre nordii-ostulti Moldovei, se ivirl pentru intdia Ora In Wile nOstre. Diferentiarea lord in popOrele de adi nu se terminase Inca; cuvIntulii berlo, ce a data nascere Baxiadului, putea sa fie comund tuturor0 Slavilorii d atunci : eel* dela vestt Fab pastratO, larti ceT-laltI l'aU uitatti. (1) Ca Barladulti s'a pututti pastra ciiteva secole in mijloculd vijeliilorü barbare , nu e nici o minune, dna, ne aducernti aminte, cà :populatia primitiva a lui ati fostü Slavii agricultori si rabdatori, peste caril invasiunile ati trecutti nu nurnal la not, dar i In alte Veri, fara sii-T rniste din locti. Tote asa de vechi part a fi i cele-lalle denië colonii slavone, vecine cu Bdrladulii : Tecuciulii i Galatulti. Ele preselita In formatiunea lorü, Intocmai ca Barladulti, particularifati cufielse In cornparatie cu cele-lalte numiri de localitati slave formate din acelea:-,u
radacini, si part) a indica chiar prin aceasta ca terenula pe care s'au format() ele n'a fostO curatil slavonti. Tecuciulii vine de buna serna din adjectivulti participiahl fern. Moriii forma specialil-rusa a slavicului TeHmiu, curetOre. Pe langa adjectivulit participialti trebue s1. ne Inchipuitnü unil substantivti, care la Inceputil se pronunta impreuna. cu dinsulti : pima, Rom etc. Cu
vrernea substantivuhl s'a perdutti din intrebuintare si a eernasil TE II0r411 care la rêndulti s61, sub influenta allorü num propril ce se terrnina in u'u i orik : nA1141., EATIltils, Worths., Laporik, a perdutti Lerminatia (Hi si-a adoptatil pe 111. ; din acestil 96, intocmal ca la Ai% din Blirladti, Romanil aü facutti uss, 1. e. unti:e aspru, si sub forma TEKori,A. Pau pastratil 'Ana. aIT. Dealtmintrelea acesta. Inas-
prire s'a pututti intirnpla si la Slavi. (2) Numiri de localitati analoge se gasesca mai -la top Slavii. Una pendentii interesantil ne d orasuld Novi din Dalmatia, a carm transformare din adject. In subst. se 'Ate urmari chiar In documente. (1) Arri4 admistt c bolo In limba malo-rOsiana este und polonismd,de órece, judecinda clupg dietionarulit elimologiett a WI Miklosich, el0 se mal atilt numal In poIon i cebi. i apoI oi aqu1tt oi (2) Dela sine se Inielege , cä numele Tecudu Pa purtatu lntâi riuI distrietultl.
www.dacoromanica.ro
108
10ANO BOGDAN I.
In sec. 14 15 acesta cuventa se declina parte ca adject. articulate, parte ramâne nedeclinabila sub forma sdrbésca flow, din 1101:6111 (sc. rpeo). Cf. or notiomk la 1410, na HOI:041k la 1450, c 1108limk la
1451; pe land acestea nom, Ilotai nu numai and noAk cere acusaUvula (AORECTII CM% 110A6 110K4 139), dar i cand cere instrumentalula (iale Tk roliK8 110Ak 11064 8 Ai11141.0) ca in expresiunile rpitAomk, nom. flOyTEdtk 1. c. Din forma completa s'a formata Novi grada in Ungaria (1). Tota asa OtTnpkni rpm% de langa Ragusa deven1 O'repu. Interesanta este in formatiunea cuvintula Tecucia noAk
pastrarea lui E din 'lacing., pe and in cele-lalte limbi slave numirile de localitati formate din 1'EI aü TON- : asa de pita, mllorosianula Toky din Galitia (forma plurala din tok%), singurula e-
xemplu ce a sciuta sa-la citeze Miklosich sub rubrica acestei radacini apelative (2). Una exemplu cu 6 ca morr i. ala nostru n'anta gasita in nici unula din documentele rusesci, bulgare si se'rbesci pan& a Inceputula sec. 15. Ceva mai grea de explicata e cuvtntuTi' GahqL Ce forma avea in gura Romanilora acesta cuvinta I sec. 14-15, c,1 siguraula nu pota spume : In documentele ce-mi sunt la dispositie 1111 l'arna gasita nici odata In sec. 14-15. Putema 1nsa admite a priori Ca si atunci, ca si astaqi, orasula se nurnea Galati saa Galata. De unde acesta nume ? Cei mai multi Ila deduca din rus. MTh% admitêncla pe langa acésta, in urma diplomei barladene, ca ela a fosta la iaceputa o colonie 6 witsik-uldi dela Duistru. Acésta n'ar Ii imposibila daca diploma aril fi autentica si dacä mai1611 rdAlrik s'ara mai pomeni unde-va afara de acesta locü. Cronicele rusesci nu cunosca acesta loci' la Dunare, si nu incape indoiala ca pe vrernea lui Ivanko Rostislavici ela nu juca nici una rola in miscarile politice dela Dunare. Din I'dA114k insa e gret a explica forma romanésca Galati, cad arri trebui sa admitema ca it a trecuta intai in 4, dânda o forma in -d4k (Ca de pilda TOA/11d4k in Galitia, cod. Hyp. p. 491):
din acésta ultima formä ara esi fara dificultate I'dAdU,k prin trece(I) Dani61d, fijednik iz knjiievnih Marina srpskili, ad v. (2) Ortsnamen aus Appelativen. Wien. 1874, p. ir.
www.dacoromanica.ro
169
DIPLOMA BIRLXDgNA DIN 1134
rea luI it In it fOrte obiclnuitil In unele dialecte vechi resesci (de ex. ce16 novgorodiaml) i chiar In numirile de localiiall din principatula gallianü i chieveanfi. Cf. G1IM011,k i O'hMuiik in principatulti de Chievil (cod. Hyp. 380, 555) pe langa littiono (ibid.), Topoi WM 0 Toporinkr In Smolensk (cod. Hyp. p..362) s. c. In acestil felii pare sa-s1 fi esplicatt Saranjevicl originea cuvintului Galatt, de Orece elii clice Intr'unti loc6 : ia.miI1 l'amptb T. e. ralam, op. cit. p. 36. S'aril puté da urmatOrea explicare : ranaikk e formatii din ralt (1), aceeas1 radacina ca In prin sufix. deminutivii R, 1., ce forméza Rate multe numirl de localit4I din nume propril, maI
alesii la Sérbi si Croati, unde ela ea forma au, (ac). Cf. Popovac i Popovci (din popov;ku,II), Vukomerec (ec=ku,k) Vladimirci (ci=ku,u), totü asa boh. Cernce i bernice din eern. l'anatick a pututa sa se desvolte in sinul4 populatieI prirnordiale croato-sérbescI (din latit-A11,6) trecêndil prin forma -iikka Galata arU forma In acestil casti una din rarele exceptiunl, In care suf. (din popov-ku,a)
-huh s'adauga deadreptulti la trupina, nu, cum se Intimpla In ma-
iorilatea casurilorti , prin mijlocirea unoril alte sufixe ca ov-, in-
precum Popovci, Dobrinci, Belotinci s. c. De aci insa nu urméz4 ca l'ankRk, fiind formatii cu.ung sufixti deminutiva, a trebu.ta sit Ile numal decal o colonie a Galicl-ulul rusescti : perderea In[elesulul de deininutivii a lui
-611,6
In numirile de localitall este fOrte veche.
rtiA101,6
s'a pututir nasce cu totula independentt de Emil% $i pOte fi tottl atilta de vechiti ca cestti din urma. Nu e imposibild ca ternelia lul s'o fi pustl, ca si la Btirladil, nu Rusil, ci o alta semintie de Slavl de prin sec. 6-10, pOte o colonie de SOrbI oil de Chorvatl, ce se scoborisera In sesurile nOstre din partile norda-ostice ale Carpafi(1) Rad r4n- presupusit de Miklosich pentru a explica numirile ca mum.,
LIAHHA
s. C.
sémni ea alinta. a giugiuli. a hori.; In bulg. mod. adj. galen, délicat, airectueux, mignon (Bogoroff) si verb. gall-, a alinta. 0 rad. analogs. este irkr- din irkrowrii cu ace14 tntelesd. Cit j'4na se Intrebuinta ca nume proprid se vede din serb. r4m, r.v, demin. r44knI. ea nume propril, din patronimicele rruniebs i raAMInhti. De aceeas1 origine e gaki ala nostru : a se uita gales=a se uita cu ochil plinI de dragoste i dorintd. Num, ea nume proprifi to-
manesea se did Intr'und actd din 1693 la Venelin p. 337 (Bueuresc!), o familie Gal cunosed si ed In Transilvania. Cf. Miklogich, Die Bildung der Ortsnamen aus Personennamen im lavischen. Denkschriften der k. k. Akademie in Wien, 1865, passim.
www.dacoromanica.ro
iio
TOW
BOGDAN
lorti, unde-I pomenesce cronica lui Nestoril. Acesta II cunOsce pima pe la 992, cand II supuse ViadinlirU i-i asimila cu_Rusii propritl dist, I. e. cu Slavil din principatulti Chievului, (cod. Laur. p. 119. Cf. p. 12; uncle cronica IT pune imediattl langa Jiulêbii, Volynenii, Uluei i Tiverci ; el fraiati deci spre nordil de acestia). Asta fela ne-arü duce si Galatulu cu originea lul in acele vremuri, cand in nOstre umblati cutreerandil totil felulti de sernintil slavone, ce-si cautati druniuhl spre Balcanl sail spre apusti. Irnensa rnaioritate a arestort1 sernintil ai fostü, fara indoiala, Slovenii, acei ce ail colonisata peninsula balcanica, Noricum, Panonia etc.; printre densil ag fostil insa .si alte semintil, a caroril urme nu le vornti puté gasi decAt printeuntl studia detailath aJ topografieI slavo-roimthe in comparatie cu topografia tuturor0 terilorti slave. Daca nu ne-amn inselatti in etimologia Barladului si Galatului, aceste done nume
parti a ne dovedi existenta de odiniOra a unoril semintii slave, deosebite de Sloveni, a Serbo-Chorvaillort1 si a unortl Slavi vestici ID ICrile nOstre (1).
Resumandil in scurtil ceea-co ainti spusil despre principatulil Bar-
ladula sustinernii, ca acestti principata n'a existatil.in sec. 12, asa cum sia inchipuescii cei mai multi istoricl ai nostri si cum a trecuta chiar in manuale!e de scOla; cu atAtti mai putintl a foslil ehl uml principatti curatil rornAnescil, cum ilti Ned unii (2). Pen(t) Nu putemd]negaaci ambele aceste etimologiT ale Gatatulul present/ dificultd(1. In cea admis d. de toti clit1 admitd autenticitatea diplomel hiirladene, difIcuItatea este trecerea lul H in a, In a cloua forma plurald, pe Jiang/ cea singularl, a cuvintulul;GalatT. Neavdndd isvórele trehuincióse la Indent/ilk nu potd decide care e maI veche. Dac . cea d'in tauT e mai veche, atund explicatiunea cu suf. is u, e gresitä; dad. forma Galatil (t'aam%) e mal veche, atuncI acéstA formä IJU 'Rite veni Inainte de sec. 14 sad finea sec. 13, timpuld in care A din suf. i u, k a trecutd In a in dialectele serhu-croate. Cf. doc. serb. dela 1375 (Mild. M. S. e. .184): AtkpoKagum s. c. Prof. Jagid, in cursuld sdd de fonetica serho-croata, a citatit esemple analOge dela.1309 si 1309 din isvOre g'agolitice croate. (2) Cf. Torileseu, Manuald de Istorie. 186 p. 37 pe la Incept:lulu sec. 12 in Moldova de miaqi 4i intre Prutdi si Sired (judetele de adl Tecucid, Tutuva i Covurluid) se Oa unu principata romdnescil aid BilrladuluT cu capitate in orasuld Bfirladd avendd ea orase mal Insemnate Tecuciuld i GalaiT (numita pe atuncI Galiciu-micti),. A. Xenopol, Istoria Romanilord din Dacia Trajand', 1888, p. 542 sq. (Cf. si vol. II, 1889, p. 255) crede c principatuld, admisd pe ham diplomel hArlidene, a fosta slaronii, a inteinsuld ad pututq sl se alle Insa si RomfinI (p. 544) sui suzeranitatea Galiciulul. D-sa, voindd si Indrepteze pe d-ld Hamlett
www.dacoromanica.ro
AROMA BIRTIDANI DIN
104
ill
tru Inchegarea unui astg-felil de principata lippead In sec. 12 elementele de cultura trebuinciOse. Populatia oraselorg BilrladU, Tecuciti, Galati si altorg ce, voril mai fi existatg pe acea vreme, nu ajunsese Inca In sec. 12 la formarea de state cu organisatie central, cum aril presupune ung principatil alit Barladului cu capitala In Barladt. Romanii din acele vremuri se deosebeail prea puling, din pricina vietel lorg pastoresci i pomade, de conlocuitorii loft Cumani, Pecenegi i Rusi : Intelegg pe acel Rusi ce petreceag In 16rile nOstre ca bande de cazaci, umblandg dupit pracla, sag ca glote ce se nairneat In armatele principilorg. Raporturile Rusilorg cu imperiubl bulgarg n'ag fosta de natur a atrage o populatie in masa la sesurile Dunarei : prinii Ii faceag excursiunile lorg, o-
cupag cate unulg sag mai multe erase bulgaresci de pe Dunare, se retrageail insa Indaratt, cu tot(' farmeculg ce aveail aceste parT sudice pentru dênsii. Pricina fu ca In aceste parti nu era elementg rusg in masa, pe care sa se sprijinésca cuceririle trecatOre ale prilieipiloiü. Nefiindil nici elernentil romanescil destulg de numerosil si
destulg de Inaintatg, elü n'a pututg forma ung stalü organisatil pana târçliu, dupd ce Tataril maturara din sesurile Moldovei pe ceilalti barbari si se retrasera apoi lásandil loculü liberg pentru Romanii coboritori din munti. Acésla scoborlre a inceputg de vreme : ea datéza, data nu mai 'de graba, celg puling din sec. 12 si clue scie pOte ca chiar acei Berladnici, pe earl la 1160 ri
vedemil Inteo expeditiune la gurile Dniprului, sa fi fostil Romthii (note 11), face gresala de a explica *din scaunuld Galitiel* cu *sub suzeranitatea GaliVeT*, o explicare neadmisibilg, Cita chiar dad ard fi domnitd Rostislavici in Birladu, apoT de hung semi' ard fi domnitd ca prinil independentd, ca printd rivald celord de Galicid. Icóna citatit sub nota 13 este sad falsg sad Cu multd maT noun. : din 1150 nu se cumisce nicl o ieting ruséscg. la Lemberg ; orasele ce servead de intgritur1 Slavilorit in primele timpurT ale aparitiel lord (note 14) n'ad nitnicd a face cu corasele dela Dungre, ale cronicel rusesci. Pasajuld din cronica novgorodiang, citatd de d-sa la p. 544, nu se an sub an. 1116 ei sub 1140. Cele-lalte manuale ale nóstre neflindd basate pe studiuld isvórelord, le trecemil cu vederea. Putemil aminti dl. dintre invètat.iT nostri princip ittilti Barladulul a fostd admisd de Papadopol-Calitnachii in *Scrisórea despre Tecucidp, Convorb. Literare , XIX si de D. Oncinlii, ibid. p. 275, note 2. Eminentuld criticd, ald teoriel lul Roesler crede, c. aeestd prineipatd a existatd ping la 1164,, nu aratg insl. motivele acestel pgrerT.
www.dacoromanica.ro
112
1OAN6 BOGDAN
pogortlorl din ming. Spirituld rësboinica alti Romitnilora din acela timpa si nevoia de a se MP la sesa ne-ara putO explica pe deplina excursiunile lora can) de Indepartate, mecum tot aceste dou5 pricini ne xplica. In pirte si rolula r6sboinica ala lora In imperiula alti doilea bulgaresca. SI. Petersburg M trtie 1889.
ERRATA 68, 1 de jos5 323 : 324 70, 6 de josil BAMITit
KAMITk
71, 13 de josil Aomx : MAA0M% 75, 18 Bnamii : 3111C111111 77, 13 de jos5 dupg galqienc adangrt §i mohlovcnp 79, 81,
4 GaliVa
galifiata
8 de josti OtiECR011pHCKKkAIX : OMCEM)61111ChlikM1 81, 9 perderea : inmalarea 82, 13 inainte de particip. fulaugil wljertivalit 86, 14 KH131. : K11.4.3k 90, 11 (4) : (5) 90, 12 i 14 (7) : (8) 90, 3 de josti flOKEMIU : 110RIMHHIE. o mullitne de inconsequeqe in transcrierea cuvinteloril slave a5 fost5 inevilabile din pricina insuficiencei semnelor5 tipografice. Intre formele neexacte din textul5 diploma nu s'a amintit5 erz 1 1. d. c(z)To, cum aril fi trebuitil sà fie pe langu TpArrik §i vrripe.
www.dacoromanica.ro
BISERICA DIN CETATEA I\TEMTU DOCUMENTE RELATIVE LA VASILE LIIPII SI DOMNA MANNA. DE
T. A. 'UREMIA Membru ald Academiel Romane.
,Fedinta de la 25 Noembrie
188.
Unti chrisovil dela ConstantinO Voevodti din 7199 (1691) Iulic 10, descoperitti de mine la mönastirea Nerritu IA In anulti 1887, aratti (ea ai venitti soborulti mtinAstirit dela cetatea Nemtului, cu Egumeriu Athanasie i ati ar6tatti, cum Inteacele vreint grele si prit4I de osti de prin tOte pArtile si de tAlhari i intrandü Cazacti In cetatea NemtuluI de aU jacuitO si ati Matti tom ce ati aflatti si aü omorIt i pe Dómna Ruxandra fata lu Vasile Vothl, atuncea at luatti uricele ce ai fostO de ocinä a mönästiril si le.aü sfAramatti si le ail luatO tOte i acum unii si altii impresOrA mosiilep (1). (1) Nu numal la möndstirea Nemtu lul ad prIclatd Cazacil, in diferite. rêndurl anterióre, ci si pe la alte locurl. Iat d. und documentd dela Gheorghie Stefand Vodd, amintinda despre aceste fapte : criS Gheorghie Stefand voda, din mila luT Duinnecled Domnd Teril MoldoveT. Precum ad ye-
nitd inaintea l)omniel méle si a boierilord marl si mid al Domniel méle pArintil i rugltwit nostri cAluga.rl dela S-ta mOnd.stire ce se numeste Dragomirna, uncle este hramuld Ana tele Acad. Ront.T. Xl. Memoriita Secf. let.
www.dacoromanica.ro
8
114
V. A.
INIPC1111
Din cuprinsula chrisovulu1 lui Constrtntinti 'Iroevodti, culegenth douè informatiuni preliOse i anume : una relativa Ia existenla la cetatea Nen* hit' a unei mOnastir i. si a doua, relativa 1i tragica mOrte a Dompitei Ruxandra.Aducemil aci cdte-va documente noué cu referin16 la aceste douè fapte. I.
Sfurtulfi Nicolae din cetatea Néintu
P. S. Melchisedecu In cNotite istorice i archedlogirel) la pagina 26, vorbindil de o inscriptiune ce se afld adi pe zidulü paraclisuluf dela mönstirea Securi, dice : ((Se nasre acum intrebarea : Ce cautd inscriptiunea unei meinastirl, Mattel, de Petru Barep i de familia lu Coborirea Duhulul Sfantil i s'ad jalti;td nou6 cu mare jalba i cu multe marturil i asa dicêncld, precuin privileghide i alte indrepthI de drese de danie i miluire si de intdriturA
ce ad avutd dela alV fericit1 intru yeposare Domni ce ad fostd mai Inainte de NoI si dela ctiloruld cèti reposatuM Mirond Barnoski Vod5., pre satuld Nicsenil in tinutuld HandS, ce-1 subt ascultarea Ocolulul Botosanilord si BratineAil tij, cu helested si told cu hotaruld si Rusiorepe RSaLd Sucevel si Salca tij pe RSuttt Sucevel i Barnova tij in tinutuld Sucevel, cu vadurl de 'nor'( si cu helestee ; iar acele privileghil ad perild si s'ad stricatd tote de Cazacl, cand ad venitd Timusil Hrnie1nikit cu 6ste cazacOscd a Zaporojenilord, dimpreung cu Tatarif pand la cetatea Sucevel, ca sä prade pre 'Minna lui Vasile Voc15.. Decl atunc1 Timusid Ilmjelnitkit cu al .961 Cazacl ad mersd la S-ta mOndstire ce mat susd scriemii, Dragomirna, si ad batutd si ad doliânditil pre S-ta mdndstire si- ad luatd t6te avutide i vestmintele Si vasele a S-tel mOnastirl si ode:it-6 de mare prep si de la alt.( órnen1 si negutitorl, earl s'ad tOmplatd acolo la S-ta möndstire, precum insult Domnia mea scid si amfi vdclutd nevoia lord si acele privileghil str:cate i rupte. Decl Nol, cu toll boiaril nostrit Moldovenesc1... etc. (lIrmézd intdrirea noua asupra molidord de mai wigs). AcOsta este dupd o copie de sure tti din 1767 Sept. 12, datata: diu Gern141 i isealit'd de Racovitl Cehand vel logorelti i Dumitralco. Acestd acid e in posesiunea Academie romitne cu No. 33 portof. XIX. Originaluld nu scimd unde se Oa. La 1659 (7167 Tunic 14). Gheorghie Ghica Vodh, lntr'und uiicd ald sdd (P rnicd, scyisd de Lupuld diacd, din tall, si .conservald la archiva Statulul din Bucurestl, intre actele mdaatiril Nemtulul, pacheld No. 22.) pomenesce asemenea de invasiune Cazacilord. g . s'ad jaluita inaintna neistra cu mare jalobl 4icendd. cd unit zapisd ce ad avutti el .
fAcutd de pre und uricd ald lord pre sat(' pe Epureni, ce este pre Jijia (inutuld Iasilord). Uriculd lord s'ad rdsdritd de catd-va sOm i. de vreme, deci si zapisuld ce ad facial"' de pre uricd ad fostd pe lama unul unchid ald lord anume Nikita, (And ad venial Tiiuuii cu Cazacil aid fje terd 0 ad trintesd de aid: o.tl sd prade bejanitle in codruld Tafilord, atunci ad I &Vita' fi zapisuld acela precum 0 unchiuld lord Nikita,- ad Indrturisitd ..)
www.dacoromanica.ro
115
hISERICA DIN Ckni'EA Nbitti
intre anii 1530-1570 in mlindstirea vorniculuf in anulit 1594?
UvechitT,
cca ziditrt
cAcestil contrac,licere se desWgil prin vrmiitórea imprejurare, care de
la flec1 ne transpOrta la cetatea Nemtu hit. Petra Parcel, pentru ca set pótà cruta cetatea Nemtului de ditritmarea ce se rede 0 pretindeari Turcii (1) pentru tote cettifile Moldova, a prefticutil acesta cetate 'In mónästire, dediratil Sfdntului Nicolae, ci a luirazitii totii teritoriulii de prinprejurii, ce apartinea cetatii. DOmna lu 9i cu ria, sub Domnia Tel Piara art ingraditil area milnastire C76 zidiri, dar in anula 1665 Domnitorula Eustratie Dabija a dilruitd möntistirea din cetate cu totli teritoriula ei manastirit Secu lui. Cu acestii ocasie, calugtirii dela Seculrt aft ziditii In miinitstirea lorit Paraclisulti sfilntului Nkolae, i pe zidula
lui art stramutatii inscriptimea lul Petru Yodel dela tetate la parachsulit din Seculri, $pre peistrarea pomenirii primilorit ctito4 al miinastiril din cetate».
P. S. Melchisedecti este (Entre bärbatii nostri ilustri, can' afilmerituld d'a fi &schist' pirte prin neumblatulti i Intunecosula codru
alU trecutului nostru. Nu e dar de mirare, ca uneorT a pututti7sa ratacesca din pirtea ce deschitlea cu atata munca. Asa e in Casu1i de fata. Documentele ce am descoperitti in urmil, vinti sa indrepte- erorile din asertiunea ilustrului inainte-rnergOtoril ala .
nostru. Mai intaiii P. S. Episcopulti a gresitti, ctici a avutil de calauza o scurta istorie tiparitit a nteiniistirii Mina:alai, care a cam amestecatil i confundath faptele. AstaclI damri aci, spre indreptarea erorilork In intregulti sü, hrisovula lui Eu-itratie Dabija din 7173 Februarie 6 (1665) la care se refere si istoriculq mOnastiril Némlu-
lui, dar din care nu resulta de loca vre o strilmutare la Secula a m6nastirii ori a inscriptiunii mOnitstirii sfântului Nicolae din cetatea Nein tului. lath. hrisovula,
in traducere vechia rornanesca. ElU -e pastratil la
(1) Acésta tendenti i preteutitthe a Turcilord este mild mg tirylie. V. A. U.
www.dacoromanica.ro
iid
"V.
A. unkcrili
rn6nAstirea NérntuluT, In plicul6 de hrisOve airi sateloril Borcea, Reucea i Oglindescil. 'In nurnele tattilui i ala fiului $i alil sfantulni Duhil Troila Sfanta cea de o fiinVe i nedespertite. late ea robulti, stepenului meti Domnului Damneder' $i nantuitorulut nostru Is. Hs. $i inchintitorula Troitei, .76 Eustratie Dabija V.V. en mila tnT liumnedea Domna Teel Mohlovei. Adeca Domnia mea bine murt voitti en a nOstrii buntivoin(il i cu curatl i cu luminOsit inirna :id din tote sufletula nostru i cu ajutorula tat Dumnedert, Domnia mea socotinda si raynindil faptelora celora bune, pre care le ad lucrata rilposatit Domnii nostril eel mai dinaintea nOstra, din dragostea care o avea cetre Dumnedeti si cAlre S-le biserici si mentistiri i rugatorli lui Dumnedeti pre cart 1-ati miluita i ail interita pentru mauluirea sufletelorti sale in locasurile cele vecinice. Deci dar'd $i Domnia mea, pre eel este dupe puterea nOstra i stapanirea, rugilma pre Dumnegleti, ea se ne ajutoreze si none' intru faptele cele bune, de-a urma bunatatilorti lora. Drepta aceea Domnia mea, cu buni vrerea lui Dumnedea si eu blagoslovenia acelorti 4 slintitori at Moldovel, Kir Ghedeon arch. $i metropolita aid Sucevet $i Kir Dosofteiti episcopri Romanulut si Kir Teofanti episcopt Wallin le si Kir Serafimil episcopa de Husi si cu buntivointa a tota divanulul nostru a Moldovel, mart $i micT, amt.' date aci sfintei manistirt ce se dice din cetataa NmuIu1, periuteltif mei duhovnicesca Kir Ghedeon archiepiscopa $i mitropolita Sucevei $i rugetorului nostril egumena si la tote soborulti din S ta menistire Xeropotamia, care se numesce Secuhli, pentru ea si aibe. p5rintele cela mai susti disa Ghedeonti i egumenulti, cu totli soborulti mai susti
scrisa din S-ta man6stire Seculi, ce sI fie puternici $i volnici de a pune egumenti si cillugari la minastirea cea mai susti scristi a cetatei Nemtului, unde este hramulii St. ierarchi i ficitorului de minuni a hit Hs. Nieolae, dintru a sa menistire din Seculi. i s'a fie acea S-te manastire sub ascultarea Secului,
pentru ci si acea S-til mentistire este ziditi pe locula cealei Ném(uha, precum este serial tn intru asedementurile care le avea dela Irirnia Moghild Voevoda $i dela titorula ci Vasile Vovoda, pre carele el nsui o aü øidiUi acea S-td, nabncistire din cetatea Nérn(ulut, qi insuArasile Voda arc datti acea intinästire a sa zidilà. ca sti fie sub ascultarea S-td mtintistiri din Seculti. Dreptiti aceea mat susti scrisa mentistire din catatea Nemtulut, si fie qi dela Domnia mea drepta daMe i miluire perintelut meti celut mai swirl disa, Ghedeon pi sfintei ministiri Seculul, cu tote venitula. Itta dupe a nOstre, viatti. $i domnie ori-care va fl din 'Amnia nostru, sail pre carele Dumnedeil illi va alege ea si fie Domnti in ptimintulti nostril alii Moldovel, si nu strice aceste a nOstre, danie i miluire i tqedare, crt de nu, se. fie de trel oft blestematti $i procletti
www.dacoromanica.ro
BISHRICA DIN CETATEX NEMTU
117
de Domnulli Dumnedeü celd ce aI facutil cerului i pämintulti si de preacu-
rata Maica sa si de top evanghelistiT si de Lop sfintil' apostoti si de ace! 318 pgrinci din Nikeea eiLs1 aiba parle cu Iuda si cu Arie celil de trel orT blästemaLii, in __Inuncile cele MLA sMrsitb, in veci Amin. Ia.q1 veléta 7173 mesita feta. 6 4ile.
Insusi Domuulu aui poruncitii.
I
Sigila octogond alba.
Semnatil, Eustratie Dabija Vocooda. Diacil, Stratutatil Rugina.
Chiar acesta acta nu areta prea docurnentata asertiunea ilustrulu Y. prelata, cata privesce nurnele Domnului si data Inflinprei In cetatea Nérntului a mönastiril cu hramula Sfantului Nicolae. Nu puma! chrisovula de mai sust, ci o serie de documente, pe care unele In intregime, altele In estrasa le aducerna la vale, ne probtt, din contra, ca rnanttstirea din cetatea Némtului 1111 a fosta Infiintata de Petru Ramp, cela putint ca manastire cu cMugari, ci de Vasile Lupu. Se 'Ate ea inscriptiunea de pe paraclisuld dela manastirea Secula sa provina dela paraclisula din cetatea Nerntului, caci nimicu nu ne impedica de a admite existenta vechie a unui altara In cuprinsula cetatil, dar iarti sa scie, ca pe locula monastiH1 Secula exista mai dinainte de ce Nestora Urechia i sotia sa Aletrofana sä fie zidita mOnastirea lora, existal icU, o biserica mai vechia, sihastria lul Zosima, care putea sa, fie chiar dela Petru voda. P. S. Melchisedeca sl a luata , repeta , informatiunile , nu din documente, ci din Ilvropia cifolivrenap mallacyamc Ilimig8A UM (14611 neftilIST% f milts% + nuiSn 1857 illfrrie + 20 miste. (tiparita la mOnastirea Némlu). Fo. La fila 5 este o istorie in scurta pentru sfilnta man6stire Secula. Autorula acestel islorg pune infiintarea sihastriel lui Zosima la 1560, dar nu aduce nici una documenta probâtrda acésta. Primula documenta ala schitului Zosirna, dice istoria din 1857, este dela Alexandra Lapasneanulti. E regretabilu ca nu-I citeza nici data macara. Tote atátü e regretabila ea P. S.
www.dacoromanica.ro
118
V. A. UREMIA
Melchisedecil nu ne-a datü insi inscripliunea ce crede ca este transportata dela cetate. Acésta informatiune aü luat'o P. S. Episcopula tota din «Istoria mOnastirilorti Némtu i Secu la din 1857,, dela fila 6 verso, unde (lice ca : «Care acestii hramti ala Sf. Ierarhü aRt lui IIs. Nicolae, dupa multele rëscOle si pra1 urmate aicea in
téra, neputenda sta in cetate, s'aa mutata hramulii in hiuntrulil acel mOnastirl Seculti, uncle si pana astacli se pazesce, si este biserica frumOsti fOrte, fOrte).
Ore prin vorbele ca cs'ail matatri hramulti, e9te a se intelege ca s'aa mutata Insäsi mOnastirea din cetatea Nérntului ? Docurnentula dela Dabija din 1663 incOce ne arata existandii mönastirea din cetate. TilrçliU numai ea s'a stricatii si de atunci, se conserva la biserica, din satulil Venatoril ieóne dela möntistirea din cetate . . . Deci «mutarea kramulai* nu implica, Inca in 1665, strarnutarea materiala a bisericel din cetate. Acesta, In orl-ce casa, pana la noué docurnente !
In mai t6te claniile lui Nestora Urechid, pomenesce de mOnastirea lui, designand'o cu vorbele : «Um din noa ziditd». Acesta designatiune pOte totil asa de bine, sa cuprincla o idee de timpil, cata
In ori-ce casti, pina ce se voru afla docurnente intarindil asertiunea, ca Petru Raresa e intemeitorulu mOnastirii de calugari din cetatea Nemtului, eti mentinti si acea referitOre la o zidire mai vechiti.
asertiunea opusa, ca fondatorulil eT e Vasile Luptc.
Iata cate-va docurnente proprii a proba, cti Nestorti Urechia si solia sa Metrofana 0-ati ziditti mönastirea lorU Seculti, acolo uncle esista mai de multa schitula lui Zosima, care schitii avea tocmai hrarnuld ce Nes!orti Urechia dete mönastiril sale celei noue. a) Petra V. V. I". tnijlocitihartie--Ia0 (data sparta) (1). Contrasemnatil de 'laded Gherman sail reimm. Iliac. Bodrobealii. (1) Este regretahila di data acestat documenta e Sparta : deca ara fi dela Petru Raresa arp ptoba tocntal ce 4icema nol, ca schitula Zosima are pre aceot-t de clitora si ca (led inscripliunea dela paractisa putea sa fil fosta la una din hisericite schitulul.
www.dacoromanica.ro
131'2FRICA PIN CIITAlltA NPAiru
119
eSchitulti Zosirna s. stapan6sca loculti ce va curati din gura SeculuT In Nerntil, pina unde HuuIIHT on (liaM1-11;) all cura(itti. (No. 131 alil opbulul
din archive möntistiriT NerntuluT). b) Ieremia 01oghi1ei, hart. fo. mijloniii, Slavil. Sucéva 710a (16)6) Maid 5.
Contr. Toin 1ogoftit, ucit. Diac. Iacobti. Sigilit mijlocia spartti. Miluesce pre Dositeiil egumanula si soborn'il din schitulti Jut Zosima (lane]
Seal 16) unde este hramulti St. IOnti Botezatorulti, cu Iocnl inöuiisLirit i sa aiba a stapani si loW locula eata l'a curatitil, de uncle nil inceputil a curati pina. unde HESIIHT ail curatitti, cum ail wdafil i episcopulti de Romanil Agathon i precum ail i din w(ieminturile i npaRimiri WT nottomuro lirrpt; BOEHM. (No. 49 alti mtíntistirii Némtului). e) feremia Mo'jlzilã, hartie f°. mid, slavit. Suckra 7106 (1598) lunie 11, sigila inelarti, certi roie Seumatil Voda ; contr. Stroici vel log. ucit; diacti. Teodosie.
Invoesce einKstiriT schitulti Zosima, sà stpãnsc d mOril din Boreesci daruitil de Voda (No. 1578 din catalogwil mi5ntstinit). d) Ienmia .11foghila V.V., hartie, mijlociti, slavil. Sucéva 7106 (1598) bunie 11,
sigilil inclarti roji Contr. semn. Stroici vel log. diac Teodohie. Intaresce schitului Zosima prisaca ce 0-an daruitiplllonshia Pracsia, en chrisovil dela reposalula Petru Voevodti. (No. 1579 alti cata1ogul9i monistiri1).
latit acum principalele docurnente probilndil teza Inca, cci. Vasile Lupu este adeveratula intern ietorti alti bisericet St. Nicolae din cetatea Nemtului. 1. Insuj Domnitorulti Vasile Voevodti numeice milnastirea din cetatea Nem,Manastirea Domniel mele in actulti din Iasi 7160 (1652) Martie 17. Priu acestil documentO Vasile Voda poruncesce parcalabiloril. desugubinanilorit olacarilorti, podvodariloril, sa scu1es,.5. : csatee manast,rii Domniet meie din' cetatea Nenzfulia : Manescii i Oglindcscil gi Slobodia de sub Mute,. (Vedi actulti ell No. 1609 din catalogulti de documente alil möngstirit NemtuluT). 2. Unil allil add totti dela Vasile Voda' din Iasi, 7161 Ghenarie 12, este unit folio mijlochl in limha slavona, semnail de Domnitorti, cu sigiliulti CereT, purLauda data de 1633. Este scriA de diaculil Damitraqcu. Vasile Voda curnpera jumtitate din moje din Oglindesli, dela Vaidanita i liulit eT Ursulil. Apoi da tmluT :
acea jurnatate de inoie .ta a nOstra Sf. miimistire cin cetatea
www.dacoromanica.ro
120
V. A. IIIIECHIA
(Vedi actulit cu No. 1610 din catalogulti de documente alii mönastirit Ném0110).
Pta acestO acta : Seouborni Gheorghie Stefanti vel log. i Ghica vel dvorn. Dolnai zemli i Gheorghie hatmanil i iircalabti Suceavskii i Toma vel dvorn. Vipei zewli, i Stamate vel postelnica I Constantinil Ciogolea vel spatarti, i Alexandru vel ciasnicd,- i Iordache vel visternict, i Patraro Ciogolea vel stolnicti, i Enakie vel comisil, i AndreiaA vel medelniciarti, i Solomond vel cluceri, i Apostolti vel jitniceriu, i ,Racovitil Cehan vtori logoratl, i Statie vtori vistiara, i Neaniuld, i Neeulai, i Rora,i Stoianulti dvornici glotnii, i innih boliari ot dvorn. Gspdin ego Mlsto. cScriema i märturisimil cu ac6sta scrisOre a nOstra cum au venitti inaintea
nOstra Bweanna i eu leciorulti eT, cu Ursu, de bunavoia lorti, de nime nevoiti nicT asupriti §T-at vêndutti a lor6 drdpta ocina i mo.0e jumatate de sata de 0glinde0T, ce este pe apa satuldi (ori idtulitt?) in tinutuIti NémluluT, cu vada de mOr i cu toff' venitulti; acésta o au Têndutil Mariei sale cinstilului vi .vi
luminatului DomnuluT nostru Vasile Voevodti, drep.ti 100 de galbeni de aurti le-ail platitti Maria sa aceT banT deplinti 100 Ugarskii, intru manile Vaide-
nitiT 0 a feciorului eT Ursula, dinaiutea nastra a tuturoril. lnteaceea Maria sa cinstitulti qi lurninatulti Domnulil nostru Vasile VoevocIti au datil 0 ail miluitil cu acea jumatate de sad de 0glindet1 a sa sfanta ruga i manastire din cetalea Némtului, unde este hramulti mareluT parinte §i de minuni fackorti St. Nicolae. Pentru aceea i noi ama facutil acésta scrisare dela noT ca sa fie de credinta sfinteT mtingstirT i amti iscalitu cu mänule nOstre i eil Dumitraro atnui scristi ca sa se scie.) 150141 eel. de sus21. U Iaq1 léta 7161 Mpsi(a Octomv. 16 title.
3. Unti alta actti totil dela Vasile V. V. din Ia§T 7161 (1653) Ghenarie 12. Este unti folio mijlociti in limba slavona, semnatti de Domnitort, cu sigiliulti mica alti pre i scristi de diacula Dumitraru. Vasile Voda daruesce Whatstirii sale din cetatea Némtului poenile numite Slatina, luate din hotarulil tergultif NêrntuluT, ca sa fie calugariloril din cetate, (Vedi actulti cu No. 1611 din acela0 cataloga). 4. Zapisil in fata Divanului, de cumperatura peniru dania dela uricufil No. 1611, catre biserica din cetatea NémtuluT. (No. 1612 ala aceluia4T catalogil). 5. Gheorghie Ghica.-lag, 1659 Ghenarie 14, folio mijlocit, semnatil de Voda cu sigiliulti lOreT i scrisa de diaculii Duinitraeu. (Vedi No. 1614 alti aceluiaT catalog* Gheorghie Ghica inttire0e darala ltet Vaeilc Vodit la monlistirea watch; din celatea Nernfului. (Vedi No. 1613 ulti aceluiatil catalog).
www.dacoromanica.ro
BISERICA DIN CETATEA NEMTU
121
6. Gheorghie Ghica prin uriculti din Sucéva (folio mijlociti, sigiliulll inelara, textil romanescil, semnata de Voda) intaresce manastirii din cetatea Némiulta dont salase de liganl : (Fost'ari data dela Vasile Veda' untl (igana anume TOder Hagi, iar acum Domnia mea amil luatti pe TOder i l'amti data cetaiii DomnieT mete aicea la Sucéva si amll data pe lima tiganulti cetAil NémiuluY pentru Tinier, care iigani ail foetta direpiT domnesd i ne-ati arétatti direse de danie si sculire dela Vasile Vodas. 7. Urica dela Stefana Vodä din 7168 (1660) Ghenarie 6, in limbti slavonil din MO, semnata de Voda, scrisil de diaculti 'firma, folio de mijloca, avèndil sigiliulil dornnescil inelara in alba. Este relativil la Poiana ià la Timusti, pre care o recumisce posesiune a milnastirif Sf. Nicolae din cetatea Ném(ulti, In1emeiat6 de tatälti sta. Vasile Lupula. Documentulti se pastréza sub No. 1616 in pliculil mosiilora Borcea, litucea i Oglindesti, la mónastirea N6mtuld.
lui Dabija von, din 7173 Februarie 6. Dabija Voda pune maniistirea din celatea Nemiului sub ascultarea möniistiril Seculti : cpentru cä acea S-tg. man5stire este zidita pe loculu cetatlf Nemtulti unde este hramula S-tuliff Ierarcha i fticttorului de minuni a luT Christosri
8. Chrisovult mai sust citatti
alti
precum este scrisil i intru aseclgmintele care le avea dela lrimia Moghilä V. si dela titorulti c re'posatuld Vasile Voevoda, pre care elit insu o art ziditti acéstit S-tri minuistire din eetatea XérnulI i insu0 "Fragile 'rod& art datit acestit S-ta ntrmastire, ziditrt ca sà fie sub ascultarea SAO' mönastier din Seculth. Nicolae
Incape. aa dar vre-o indoialit asupra punctulul, ctt Vasile Vodtt este infiintatorul0 mönastiril St. Nicolae din cetatea Nérntulii ? Dar continuttrnit : 9. Uricti dela Duca Voda , din 7180 (1672) lulie 20, scrisil in lasT, roma.nesce, pre tint folio de mijlocti, de diacult Gligori, avêndri *Willa mare rosu desi cam stersil. Duca Vodä, dii egumenului din milnastirea dela celatea Néintulul sä-sT apere poenile carl sunt in dosulti cetiltri si curaiiturile, cue( sunt in Slatina, cu totti Timusulti, deaf dela reposup Domni i dela clitorulit Vasile Lupulti. Se afld in depositula mönristirif Militia in plicula satelorti Borcea, Rtudea i Oglindesti, cu No. 1618. 10. Stefana Petra Voevoda la 1673 (7181) Febrtatrie 4, scutesce asemenea milnastirea din cetatea Ném(uldi de slatirla datri el de Vasile Vodrt (Vecli Act. 1619, din catalogula manastirel). 11. Antonio Ruseta Voda. In 7184 (1676) Ghenarie 24, folio.mk:11, documentulti cu No. 1620 ; confirrnil scutirea de mai sue."' timintinda i elti dania Jul Vasile Lupu Ia maniistirea ltif din cetate.
www.dacoromanica.ro
122
v. A.
I RECIIIA
12'. Dumitrascu Cantacuzintl, htirlie folio mijlocin, Iasi 7193 (1685) Ghenarie 12, in limba romgnéscg. Sigiliu mien rosu; semnalt de Vodg, scrisn de diamin Dann. Este o poruncg. la : .Slugile nOstre, la toll solaril eari urnblat.i pentru slatina dela cgmärasit de ocng, la tinutulit Némtului . Le poruncesee
sg lase in pace möngstirea din cetatea Némlului de slating ccg acea datien, acolo, Timusuln in hotaruln thrgului N6mtuln o are danie dela reposatuln Vasile Vbevodil si a1i Dome'', 13. CI oyElt*MH MiC04TEIO prinnicKon UJII ilAliTpOtIOAHTSA Al eStrkall, ) episeopuln de figelguti, i MiCARA nuiiciciuS, M Porn ( trofann P p i sc o p ul il de Bust% i Tudosie Dulau vel logoretil i Gavrilti Costake vel
vorn. de Ora de josn (sic) i Ion Baeovitil vel Torn. de Ora de susil (sic), i Ionasco BalI finamz) ce an fosin vornicii mare, i Alexandru Bamandi ce all fosin Vornicil mare. i Vthcico Irelmanit i Prclabfl Succarskii i Zosirnil Baotti ce all fostii fltmanii, i Constantinn vet Postelnicg, i Deadiuln vel Spatarn, i Vasile Costache vel Ciasnict, i Gheorghie vel Vist., i TOder Iordache ce an fosili Visternicti mare, i (theorghitg Alboti vel Bann, i Gavrilti Braesculg vel Stolnicn, i Stefang Cerkezuln vel Comist, i Eni vel Medeln., i Vasile Baenskie Serdariulti, i Donici biv Serclarin, i Stefann Fratita vel armast, i Vgrlan biv armasil, i Caplann Cilibi vel liser. i Lupasco Bogdann aga de darabani. i vtori Logof., i vtori Spatarn i vtori Ceasnien, i Vasile Damiann treti log., i Vasilie Gugesculti vtori Combti, i vtori Clucearn, i vtori Sulgern, i vtori jitniceril. i Andreig Munténuln, i Dumitra?co Murguletil, i Pahornie Frfmcu i Blebea Vornici de Nag i MIX boeri si feciori de boeri, scriernil ii facerng etiutn, ac6stg scrisOre a n6strg. precum all venitil inainlea nóstrg Pgrinlele si ruggtorulti nostru egumenulii si cu totg soborulti dela S ta mi5ngstire Xeropotamu, ce .se spune CZISSA, de ne-an arniatil Inaintea nOstrli ispisoct dela Domnulg nostru 1w Constanting Voevodg si diresti dela reposatuln Eremia Moghila VVodil si dela Dabija Vodil si dela Stefang Petru Vocl, scriindil precum ail deal cetatea NOmtulur sg asculte de mongstirea Secului i sg. fie egumenuln si cu totn saborultl dela Seculti volnici a pune egurnenn ei angle( Inteacestg möngstire Ta cetatea Neratului, unde este hramulil intru numete St. Arhierarhil i filcntorin de minuni, a le Si. Nieolae. dintr'a sa intinistire din Seculn, ca sIt aibg a asculta de acea S-tit mnntistire din Seculti, act 91 acea S-tit möngstire este zilitg pre loculil cetItiT Némtului, cum este scristi si in diresele dela acesti Domni ce mai sushi scriernu. Pentra aceea si noi vsedêndu aceste adeOrate ispisOce scriindil cur mare blastetnil, si dela nol dela toti mat fricutil acestIt s3risOre, sIt fie de mare credinlii Parintelui i totn silboruln dela S-ta milngstire ce mai susti se (lice Seculn. $i pentru mai mare
www.dacoromanica.ro
.
BISERICA 1)1N CETATEA N1h1T17
123
credinth aniii iscàliUi noi tot: cu manile nOstre, ca sä se cr645. i ea Gligorie am5 scris ca srt se stie.U Tag 7193 Aug. 25 Oils. Sernnati cc! din zapisti. ( :N. 1621 Plicult1 Borcei, Recea i Oglindti. In depOsituhl mönistireT Néto(ului).
14. Carte domndscrt dela Constantint Cantemiril V. V. crttre Zosimil Basotrt in Iiiiiba romftnésca, din Iasi, dela 7197 (1689) Ghenarie 10, contrasemnatil do vel logofétil, cu sigiliulü rniiocirt rosil pe um) f°. de mijlocil. Ordonti Domnitoralil lui Bast:It'd, srt hotrtrascä unele mosiT ale moniisliriT Seculti, cad all periiil
tOte deresele de mosii ce le all avutrt inchise in cetatea Nérn(ulta, de tillhari. Actulil aeesta ne area, de o parte pre Vasile Lupu ea intemeietorulti mUnrtsliril din cetate, si pe de alirt parte cum ac6s11 monasti-e servea de adrtpostrt mai siguril In fine nO arnintesce despre nrtvalirea Cazacilora, car! uciserrt pre DOmna Ruxandra. Este pastratil la mönrtstirea Nénitului, in pachetulti mosiiloril Borcem Reucea si Oglindesti cu No. 1622. 15. Unil altrt actil din 7109 (1691) Aprilie 29 este porunca hoierilor6 de divanil Dubtiu vel logof. Vasile Costache vet vornicil si Iordache Rusetil vel visternict, catre hotarniciI rOnduill sll hot4rascil moiile mUnastiriT, cg s'aii perdu1rt deresele child all intratil Cazacii acolo de ail otnonilil pe DOmna Ruxandra. Actulri are No. 1623 in catalogulti rnllnlsliniT. Veqi i blastemulri mi-
iropolitului Sava din 7199 (1691) Aprilie 29, (mai No. 1624 din catalogulil mönastiriT NOmtu15). In hotarele mosiilorg mUndstiriT dela cetate, cad s'ria per-
dull) uricile intr'aceste vremi cumplite, de tAlhari, ir:randti Cazacii in cetalea N6nnului, (quid ail otnoriltI pe Domna 1?uxandra..
Din tOte acesle documente se vede neindolosO, dll Vasile Lupufil a Multi] mtintistire in cetatea NerntuluI, si ca hi finea secolului aill XVII
ea nu era desfilntath. Domnita Ruxandra.
Se vede dll. Vasile Lupu inflintase in cetatea NOrntulul mtinAstire, ca sI o apere Ore-cum de atacurile o5tiri1oril, care invadail in térit si sit alba, la nevoe, locii de aditpostu pentru averile domnescI (1) si chiar pentru salvarea vietil. (1) P. S. Melchisedecil dice cä ati facutil acésta cu ace14 send Petru Raresd, ceea-ce viiOrAind cl nu este documentatti. Motivuht transfornariT cetalii in tnNastire flit se pare ing acceptabilit, pe vrernea lul Vasile Lupulu,
www.dacoromanica.ro
124
T. A. UREMIA
Posedema una documenta constatanda, ca la cetatea Min tului, macara ca era transformata In biserica, se adaposteaa mai maril Wei la c)i de mare cumpèna. .Asta-fela vedema in zapisula lut Fealtin din Tergula Némtului, din 7169 (1661) Ghenarie 23. Din carisa navaliril In Moldova in contra Domnitorului Stefanita Voda fiulü lul Vasile Lupula, a hit Constantina Voda Serbana dela Muntent, s'aa adapostita in cetatea Nemtulut : rnitropolitula Sava, episcopula Serafima dela HO, egurnenil dela Tret Ierarchi, Golia, StSava, Galata din last etc. etc. (1). Tota asta-fela si Domnita Ruxandra a lul Vasile Lupu se adaposti la manastirea parittelul sëll din cetatea Mtn-1111M'.
Cronicele neostre arnintesca aceste fapte. a
Avema Inca din escursiunea dela mangstirea Neintului la 1887, (I) Iatit actuld In ti51.1 Intregimea luI 1 cu ortografia transcrisi : tAdicit eu Fealtin din TArg de Neamtu i cu nepoata mea' Mirica fata Albului , scriem mArturisim cu cest zapis at nostru insine -pre noi, cum de bunt voia noastrt de ninie nevoiti nici Asuptiti, am vAndut a noastri direapti ocint si movie si rtscumpiriturt un pomeat
subt Boiste din sus de Prisaca lul Marco alAturea cu Prisaca, care pomeat au fost mosie direaptt lAtinemeu Giurgii si-ad fost véndut de trAg pentru birul tAtAnemeu Giurgei la Marcu
din Grumtzesti, tar eu inam sculat si lain rescumpirat de la Marcu de preunt cu nepoattmia Mirica fata .Albului. CAnd iaste acmu eu de preunt uu nepoatimia care mai sus scrim mati sculat si am vAndut acel pitinint de subt Boiste pre lingA Prisaca lui Marcu din sus sviintiei sali pArintelui Savei metropolitului de Suceav dirept doulzeci si cinci de lei hituti, ai sviintia sa ni-au ficut plata deplin, acei bani ce mat sus scriem douezeci si dnd lei hituti la nulnule meale Jul Fealtin si a nepoatimia Mirichei si ?atm acéstA tomneall sau timplat de faLl pdrintele Serafim episcopul de Husi i popa Iosif egumenul de la Trei Stli din last
si popa Macarie egumenul de Goleta
i
popa Ioanichie egumenul de St. Sava si popa
Gbeor ghie cgumenul de Gilata i popa Macarie egumenul de Birnova si popa Dosoftei egumenul de Neamtu si popa Paisie egumenul de Secul si popa loan egumenul de cetatea Neamtmlui i dumnealui lftimie Bot.ul stolnic si prAcAlabul de Neamtu i Gavrilas Tibtrti citinl-
rag si Hauos vëtaful de putcari i Sintionia soltuzul de Trgg de heamtu i popa Gheorghies popa Ion tij si alti oameui buni multi si acesli boiari si pArintele egutnenu si oameni buni care mai sus sint scriti intracesta zapis toti au fost de fat in cetatea Neamtului, cAnd sau ridicat Constantin VodA Serban pre Stefan irodi feciorul lui Vasilie Vodi. Si pentru mai mare credintl ioi vënzitora ne-am pus deplete, Tar pArintii i boiarii Flu pus pecetirs i iscAliturile, De aceasla scriem i mirturisim. ai
U. Nemetkoi Grad Moldavia VI. 7169. Mesita Glienarie 23 dui.
Seumati cei sus arOtati si iercinonach Gliedeon Taslov Pisah,
www.dacoromanica.ro
MOINIP11:010.
tliSynlel DIN CETATEA NIthITU
Ill
o serie de documente care amintescti despre tragiea perire a Ruxandrel in mönastirea dela cetatea Némtu IA Din aceste documente aflama, ea unit, boierit molclovénil anume Crupenski postelnicti, air adusti, prin tradare, pre Cazaci la cetatea Nerntu int, ca sa prade
averile Domnitet Ruxandra: Dela posesiunea acestei avert ati urmattl lungu procesil, mai Intaiti contra lul Crupenski, care-$1 apropriase din avere, dupa reclamatiunea familiel Cantacuzinü, ruda Domnitel Ruxandra, $i apoi Intre clironomil Cantacuzina cu mtinastirile Némtu $i Golia, earl dupa testarnentulti Domnitei Ruxandra avura parte In clironomie. Intre actele cu referinta la Domnita Ruxandra aducemil unulti
cu propria sa semnatura In limba grecésca $i cu sigiliula 500. Domnita s'a Imprumutata cu barn' dela. unit calugarti grecti Grigorie ce a1 fostti mitropolita Laodicheas, cum $i dela egumenulti dela Galata. Aceste datoril se platesca mai tardhl de paharnicula Vasile Iordache Cantacuzino ruda $i clironomulit Domnitei Ruxandra ca clironorml aru tatalui së Toaderil Iordache Cantacuzino directula mo$tenitorti. 0 observatie importanta este *de facutti la documentulti semnatti
de Domnita Ruxandra, $i anume : ca ea pare ca nu scie si. serie romtinesce, de Ore-ce semnéza grecesce, $i pina $i vorba romilnescA :
tDOrnnai o scrie cti sbrisOre grecesca In moduli' urmatorti : Mit= Pc4avapa.
Apot cum se Impaca asemenea constatare cu laudale ce se dal) lut Vasile Lupula cum ca este restauratorula limbel romanesci I Wit acurn WM. $i actele importante de care mai susti vorbima, dupa traducerea ce a binevoitti a ne face d itt profesorti Erbiceanu. tAtex Tex; =Wax; pLa StthXoiCac p.a 'tat xiD' 6X tç EuroNeog 6p.oXoyb 41,4va Poeavapa rd tth;- v..soarb T8 avira x%41Taplva T8 1/6 nadTet 100 AVIV hMT6v aa, (corp.) xat v& gxo ver rarcv wipplatb- ra 86aca T8 ILVIk T8 Esxtap.Ppta, Stx6c k670; %at xWaoc xat avrviXo7ix;. xat )ad xat =al à ivavtiov xat X1 b irc xplacc. %at IR iecatiqavre ti; 768te. auth X67B ILB. tat xat IL )417 oavetto V ixsv ij antrporcot p.d va rax 2rXip6aav. Kai St& inuctatociivl -i2c6ipa4tt p.d r6 itacov ia xipc
www.dacoromanica.ro
t.
126
pm TO EYO nii (?)
A. unciiIA.
ardintriv ct!cenr-ricrrov pitptopov xat ip-Act xott tip tia'Aav p.8 fig
?Valitn.
it; l'eacn. 1686 Macu 23. 6.
.
.
11pil-p5pcoo (L. S.) ivitotkv
1.1.v.zupt7)
A6p.va Poeivapa arspitri &voaev irrpaphyot p.6 ti) ita.,0 p.8 xg(c.)
NI3. Scrierea aulografil a Demna Ruxandra are o swat de erorT si-amti ranscris-o asa cum este. (Vedi facsimile anexattl). Traducere
.Prin presenta mea marturie i cu Vita triria ma'rturisesert eli DOmila Ruxandra, cum ca datnrescri siintului egumenil de acum alit GI IlilteT 100, adecil una sutrt aspri. i sà amil a-T multgmi de a-.1 da in luna Septemvrie, firli envintil si judecatri si impotrivire ; iar dacil s'arh inhImpla Meru dimpotrivrt voiri *Age ell la judecatil i ceea ce se va cheltni sri fie de mi me. farti daeil epitropii mei sii le ph-116ml. i pentrit incredinlare nit'3 Ara Ina mOrtea slit aib aniu subsPrist en propria mea mane, cu net orna vrednicil de marturie si nmri pusil si sigiliullii meü spre dovadá..
in ia0 1686, Mal 23. cDtimna .11a.randra recunosch cele mai de susil scrise cu propria mea mina. Sigiliuld represinlii armele Moldovel 0 in jurd initialele : P. T. (Roxanda Timu§?) .
arigorie mrtrturisescii cele de mai susri.,
Paharnicula Vasile Cantacuzino nh phititil datoria de 40 de lei cli'tre Grigorie Proin mitropolitti Laodicheas 7197 Aprili1 28, adica
3 ant dupti sinetula de tmprumutare dire egumenula dela Galata. Iata aci, in intregirne, chitanta (lath. lui Vasile Cantacuzino, de catre mitropolitulti Grigorie Laodicheas : cGrigorie Proin mitropolitri Laodicheas, facil scire cu acéstil scrisOre a mea, prEcum mI-a datil dumnélut Vasile Paharniculil patruqed de lei bhturf, care hani fostil &Attire rEpausata lltinina Ruxandra, i pearn credintil amiTi facutti acéstri scrisOre Ia mana durnisale paharnicule Vasile si amil si isciliti, Ca sli se scie, leatil 7197 Aprilie 28. Semnatii in grecesce, celti mai susil pomenitil.
Se vede cä paharniculil Vasile Cantacuzino nu de bunit voe a platita acésta datorie precum si acea attre egumenulii dela Galata,
www.dacoromanica.ro
1311RICA bIN CEITITA NIMIU
ci In urma unui procesil cel-a facuta Grigorie fostuIti mitropolilti Laodicheas, egumenula de Golia si soborulti dela Treisfe4ilele. Adevèruld este, ca acestil Vasile Cantacuzino a avuta multe de lucru si de cheltuita pini. sa scOta averea thitnnel Ruxandra «din mina lui Krupenski Post, ce art fosta mersa sa le iea pe sema craialui le_ escti , fiinda atunci mare amestecare n teal*. Vasile Cantacuzino, la judt cata .din 7196 a produsti o dicta dela r6posata matqa-sa, Thimna liuxandrar, facuta cu doi ani mai dinainte de peirea el 0 acolo seriinda cum or griji-o i mei a lasatft . . . i clupa aceea s'ati tamplatti vmel primejdii Dómnel Ruxanclrel, de art cailutil in mina unorti cazaci fa atoll de rat, i lutindu-i toUt avucia, mai pe vrma i-aft Mete fi Capulit i ntelege'ndil dumnelui Vasile paharnicula de perirea malue-sa, venit'art la sa it la Preotesci de art tuatii ce-a mai seapata de acei hari, bucate, petine«..
Domnila Ruxandra lasft in dieta acésta satula Preotescii lui Toadert Iordache visterhicula, parintele pabarniculul Vasilc, cu conditiune, ca Toader visterniculD Cantacuzino, pentiu Preotesci s. dea mönastiril Golia unti alta sata la Scheia. Va sa dica Vasile Cantacuzino clironornes'e pe Ruxandra ca urmasa ala lui Iordache Toaclera Cantacuzino.
Judecata diritàiU, Inaintea Divanului lui Constantina Cantemira, o constatarna dupa chrisovula juderatel a doua dela ace'asi Dornnitora, din 7186, cum si din rnarturia lui Iacoba fostula archiepiscopa de Constantinopole, care ambe le (lama In tOta intinderea lora mai' la vale. Intardierea ce pune Vasile Cantacuzino de a se achita conformil dietel Dennnel Ruxandref, provine din lipsa luI din Moldova mai bine de LIMA arra si jumatate. limp-I ce l'aa petrecuta In Ora romftnesca, ferindu-se pare de Polon!, earl arnestecaa re"ti Moldova la acesta data i ala carora partisana se vede ca Vasile Cantacuzino nu era. Inlorcendu-se ela din emigratiune, multi egumenti. dela Golia, Iacobti fostulti patriarcha de Constantinopola, cere dela Domnitora sa oblige pe Vasile Cantacuzino la desavirita achitare catre ranastire. Domnitorula Insarcinéza : epe credinciosil boierif doninieI mele Velicico Costintr hatmana i Iordache Rusetti
www.dacoromanica.ro
i211
V. A. IIRECEIII
vel vist la prea sfinlia sa pArintele Iacobt, ea sA, ia sérna singuril sfintia sa cu boieril i cu egurnenulil de Treisfetitele, dila paine a ina rëniasil asupra hil Vasile prrharnicu1i1). El constatit : ,
Catd pdine au rgmasil asupra luT Vasile pilharniculii, s dea 400 merle
grail en mazere, care s'ail pretuilii 400 lei, cate 1 leg merta cum umbla aiuncea. 5i ag maT rdinasti 250 merle sileara cu malaig carele facil si acestea 120 leT, eate 2 ortT merta. $i dinteacegi haul* s'ail tinutd in s6ma lui Vasile pdharniculil 135 lei din cheltuiala durnisale ca s'ag isll maT susg, i ail pigtag 40 lei la Grigorie ce ag fostil milropolitti Laodicheas, care haul all fostil datOre !Minna Ruxandra I ail mai gala') 50 de lei iar o datorie a DOmn a egumenulii de Galata. $i ail drug la möndstire la Golia i la Treisfetitele 200 lei P:§i 100 merle grftll, iar la améndoug ingnastirile. Iar pentru said peniru Preotesci ag datg dumnelui Vasile pilharniculil satulii Lazorianii ce-sil Ia tinutulil Ja.iloll miindstiriT Golia, dupd cum ag poltilil ealugarii. Acestea credêndil i noT, coin ell ail data Vasile Paharniculg de a DOmnei Ruxandra totil ce ag fostii la dumnélui , pink' i hucate i argtandu ne i zapist dela preosfint.itulil plirintele nostru patriarchulg lacobil i dela egumenulil de Treisfetitele,
cum ca cu dreptate ag char satu carele ag poftifil ci, pentru aceea i noi vgdendil build tocméld i a,edare, filcut-amt i dela noT acestil scrisOre lucredinlata dumisale fratelui nostru Vasile Iordache Cantacuzino, ce a fostu paharnicd i jupandseT dumisale 0 a toff' némuld dumisale, drépla ocind i mo0e in véet neclatita, toig satulg Preotescii ce-sil la tinutulg NémtuluT, cu tOte cumpgriiturile cate s'oril afla drepte dll all tinutil DOmna Ruxandra i sil fie volnict a cduta in Rita tera Marie Tale cu cinstita, cartea MarieT Tale, sll stringd toti veciai din Preotescly earl oril fi drepfl vecini i sd-I dila Ia urma.
$i pentru maT mare incredintare amll iscalitil cu totil ca sa fie incredintafd in totil judet.ulg. U Ia0*V1éto 7197 lunie I. Semnati : Tudosie Dubdu logofgtil. M. K. (Costing) biv logof. Velicico Costing hatmang etc. (Actulti cu No. 1392 din opisulil rnónllst. Ném(ti).
Cu unti ant Inainte de acésta. judecata a Divanulul, la 7196 (1688, Mail) 1, intervenise o altti judecala. a Donmului Moldovel, in Ja0. No. 1391 Coast. Voevod. laril.
Semnatil
folio mare, hired. 7196. Main 1, pecete Me-
Vodd.
tAn venitil inaintea Domniei male Gligorie proin metrop.. egumenuld de
www.dacoromanica.ro
190
hIsFEI6A 1:11N CETAIF.A NEMTU
Go lia si cu -tetra sob. dela Treisfetitele jaluindu-se impotriva lui Vasile Iordache Cantacuzino ee all fostil pab., finlit repos. Toaderil Iordache, ce all fosta Visternicg, renlru hucate §i pain ce ati eernasti dela reposata 1) na Ruxandra fata r6posatultii Vasile Vod i pentru satulti Preotescii, (jicendil cum aril 11 cu di-
reptate sit le ia el tine butatele si paine i %art,. Voda a chiarnatil pre Vasile si eiti a scosil o dieta dela r6p. matusa sa D-na Ruxandra Mona cu 2 ani maT de inainte de perirea el, si acolo scriinda, cum oril grji.o i cal ail lasatti... kid duprt aceea tamplatu-s'ati marl primejdil D-nel Ruxandrei de ail ca(Mu in mama unoril CazacT facatorl de la si luandu-T tOtti avulia, mai pe urma, i-ati tlliatll i capultl. Si inteleendil d. Vasile Paharn. de perirea matusi-sa venit-ail Ia sata la Preotescl de all luau ce atl maT scapatir de acel Lalhari, bucate, pMne. cDomnia rnea cu tottl sfatulil asa amll juclecatti : (Vasile sa restitue totti, ha Inca cde vreme cii acestoril 2 manastiri Ii s'ati tamplatil marl stricaciuni de
ostile lesesci; lard- pentru satil pentru Predescl anull lisatil cum scrie D-na Ruxandra in dieta sa, adica ca sa dea Vasile Pah. una satil manastirii Golia d-Ill sa lie Preotescii (tin. Neml11). Deci d-lii Vasile Pah. dat-ail la maim calugarulul pomenita mai susil tOte bucatele eemase gi-an tinula in sétua si luT Vasile Pah. decl cheltuelele ce atl facutil cu acele bucate pina le-art scosti din mama lui Crupenski Post. ce art fosta mersil sa le iea pe seina Craiulul lesesca, fiinda atuncea amestecare in Ora, si all cheltuitti de le-ail iernatil le-art data calugarilorti la St. George si pe alte trebi, earl s'ail luLtll sem de tOte inaintea Domniei male,. MaT remane Vasile a da 340 merte grail si 60 merle mazare si 25 merle secara cu milaill i sa-i maT ie si sema lul Vasile Pah. 135 leT ce s'ail calla toll cheltuill din acesta paine. Pentru aceea nici Vasile Pah. n'aa trimisa painea calugarilortl, nici calugarii all trimisa s'o maT iea, i inteacea data s'ati tamplatil de ail esitti d-lui Vasile Pah. din Ora in t. Muntenesca i acolo ail
zabovita 1 anti si mai bine. Mai pe urma iail all venitti in Ora i inteacea vrerne tamplatu-s'a manastirea Golia sub ascultarea Preosf. nostru Iacobil fosta arch. Tarigradulul si a WO. lumea Patriarch... si ati poftitil el sa le dea Vasile
paTnea remasa dupa judecata. Pentru aceea Voda trimite 4pre credinciosiT boieri Dotnniel male Velicico Costinil Hettnanula si Iordache Rusetti vel Vist. la Prea S.S. Par. lacoba ca sa iea sema singuril slintia sa cu boierii i cu egumenula de Trisfetitele cata palne art maT femasil asupra lui Vasile Pah. s'ag allata... care faca si aceste 125 lei si s'ag tinnla in semi din acesta in sema d-luT Vasile Pah. 135 leT din cheltuiala d-sale Oisrt maT susa i ail platitil 40 lei lui Gligorie Metrop. ce ail fostil D-na Ruxandra dative $ i 50 lei iaril o datorie a D-nel Ruxandra la egumenulil dela Galata sT-ail data la manaAnalete Acad. Ilom.T. XI. Nemoriik &cf. Is4
www.dacoromanica.ro
9
13b
V. A. tREC1111
stirea Golia si Trisfetitele 200 de lei si 100 inerte grail, i pentrui l'reoLesel" ail data satulii Arena (tin. ItiaT pe .Tijiea) milnastiriT Go HI, (MO corn au
In operele complete ale luI Miront Costintl, vol. II, pag. 531 la No. 32, amti publicath untl zapistl,. din 7198 Maiu 2, cu semnaturile lui DubaU vel log., Velicico Costinil vel dvornica, Iona$co Balsa vel dvornica, Iordache Ruset vel vist. i Lupulti Nastasie vel medeln., prin care Vasile Cantacuzino biv paharnictl, daruesce satula Preotescil cumnatului së Vasile Costache vel vornicii $i esuroreI mele Catrinei i fleeT dumi-sale Sofia care-i de nol botezata (Iti TeanT.A)
ea sa fie d-sale d répta ocina i mosie in veci nec1tiiit. Insa acestil sata ne este $i nou6 danie dela réposata matam mea DOmna Ruxandra fata r'epos. Vasile VV. Lira $i dania este Intr'acestil chipd, ca vrêndd DOmna sä dea satula mOnfistirii. Golia iara$1 dintea ei buna voe, s'ati socotita O. nu stea casele si biserica pustie, pre-
cum se vede pe multe locuri asa fiind6 pe mdna calugarilord . pentru aceea asa au scrisil In dieta sa, ca sa damii nol unti satU i sit linen:1u not Preutescil, flind0 curnpèratl de catre r6posatu1 U Vasile Voda Impreuna cu maica-sa si matufd-mea
mOnastiril Goliel
din vremea boeriei lora si alt facuta si biserica $i pivnita de pétra i casele totil Vasile Voda, In boeria sa, iara dupa rnOrtea Ruxandrel tamplatu-s'au de ad arsil $i casele re'mAindu locula pustitt. Iarb pentru aceea noi toV ainit data mdnastiril Goliei told satula Lazureniloril ce-sti la tinutula Ia$ilort sub Stânca, cu vadd de mdra In Jijia $i cu totti venitult acelui salt. i asa s'ati asedatti precum aréta ispisocult nostru itiY Constantinti Voivodd $i a boerilorti Oril; pentru aceea ca sa fie durnnelorti sale dela nol direpta ocina $i mosie In vecl neclatita; si acesta de bunavoea nOstra s'ati facutii, dinaintea durnne!ord sale clómna Tudocsa, Inca
boerilorti .celoru marl Tudosie .Dubati vel logotOtt, Velicico Costinti vel vornicU, Iona$cu Bal$e biv ye] vornicU, Constantinü Iordache Rosetu vel visternicO, LupultI Costache vel medelnicerti, Paveht biv vel slugertl, Antochie biv vel carnarastl, $i pen-
www.dacoromanica.ro
bts} RICA DfN CETATkA NgMTV
131
tru mai mare credinta am iscalitil eft i fratii mei Ionti i Ilie si durnné-loiü boerii cari Mai susu s'att dist), ail iscalitil toll, ca sit fie Incredintatil In totil judeluhl U Iasi 7198 Mai 2.1
Precióse informatiuni ne da actula de mai sust. Vasile Can lacuzino ne spune, ca. Vasile Voda a avutil de sotie pc meittqa sa DOmna Tealosca. Pana aci atilt scie, ca Vasile Voda a fostti in SUra , tutaia cu o fata a lui Buciocti i apol cu o cercheza. Pu-
blicil la vale documentele ce ama gasitil la archiva Creditului funciart, din care amil culesti in'ormaliunea, crt Gaspart1 Voda a cununatti pe boerulti Vasile Lupulti cu fata lui Bucioctl. Se va vedé mai departe !i aceea, cum se acorda cu docurm atele dela Creclitulil funciartl, actuth ce aduserèrn0 aci mai susti, din care resulta ca Vasile Lupulti era incuscritil si cu Cantacuzinit. Aci credemil utilti a da in intregirne actulil de judecata alU lui Iacobü egumenulti dela Golia, care minunatti expune toth provesulil urmaru pentlu aw rea rërnasa dela Domnita Roxandra.
Iataa: ilacobti, cu mila lui Dumneqeil ce ama fostil archiepiscopa Tarigraduld a Iota lumea patriarch. t Facemil scire cu ac.5sta carte a nóslra cum tamplandu-se marl prime,idiT
rilposatei DOmnei Ruxandri, lata r'eposatului Vasile Voevodil, ca viindü craiulil Ieesc pd sara Mulduvii (sic), levit-at o séma de cazacl la cetatett Neintului si flindil acolo inchisa Minna Ruxandra, dobandit-ail cazacit cetatea i ail luatil 'tOta avulia DOmneT Ruxandri i T-ail taiaiil si capulti. Mai pe urma 114elegendiI nepotulti sëti Vasile Cantacuzino pabarniculti, feciorulil r6posatului Toaderil bor-
dache vit.tiernicula de peirea ei, venit-ail la saki la Preolesci de ail luau bucatele i pkinea ce aft aflatil de-a Domne'l Ruxandrei de le-ail dusa la casa dumi-sale si Intie aceta sculatu-s'ail calugarli dela mônestirea Golia i delaY Treisveatitele 0 a facutil jaluba pe dumne-lui Vasile paharniculil inainlea m5rie sale Domnulta nostru lo Constanlina Voevoda, cersinda calugarii bucate ei
painea ce all rètnasil dela Nam Ruxandra. DEO Maria sa Voda impreuna cu iota svatulil marie sale art judecatil intru aceslil chipta, cum pkinea, bucatele ce all r6masii dela DOmna Ruxandra sil le dea tOte pe mftna calugarilora dela
www.dacoromanica.ro
152
it. A. tlIIRCH11
Go lift 0 dela Tresveatitele §i pertiru sate kali sil fie duprt cum ail asedatil DOmna in dieala sa. hurt pentru satulii Preolesci. a§a all seder DOmna in dieala sa, ca sri. fie Preotescii a r6posatului Toaderil Iordache vistierniculil, parintele dumi-sale lui Vasile paharnicuhl i Toaderil vistierniculil si dea unit mai la Scheia pentru Preotesci; penfru aCeea dumné-hil Vasile paharnicultl duprt judelulil co le-ail filcutil Mllria sa Voda", dat-atl la mana sfintii sale Grigore prom mitropolitti Laodichias ce era atuncea la Golia 0 la Efet (?), egurnemila de Treisfetitele, unspreqece hoI §i vaci marl, cinci gonitiire §i none hivoll marl, ki node gonifOre, i i-ail mai datil §apteqeci i apte oi datat cincispreclece epe marl i §ase stri§nici; acestea le-ail dart la maim calugariloril ce s'aa qisil mai susil i ail mai rimnastl la Vasile pi`.tharniculii a mai da acestorri calugraff patru suLe merle grail §i mazilre ii done' sute opal merle secant i mlllaill. Insil s i se lie in sCinti
paharniculul doad sule treit;leci de lei dintr'acCsta fênii, pentru ce ail cheltuitil la nisce orindari (?) a Domnel Buxandrei 0 la alle trebi ce ail datil séma inaintea Mariei sale luT Vodrt; inliacea data ce all fosai sa dea paharniculil acea Nine, lamplatu-s'a dumi-sale de ail lipsitil din ldril .§i s'aq dusil in .
.
.
.
téra romandscil §i ail facutrt acolo unil ant 0 mat tine §i mal pe nrmti. art venial dumné-lui Vasile paharniculil iaril in tdril. 0 mil poftial noi ca sa flea cu ce ail Amast, Pentru aceea din porunca §i judelulti ce nil Meta. Maria sa Vodri. impreunil cu boerii llril mai inainte vrerne, venit-atl dumnd-lui Vasile paharniculil inaintea patriarchiei nOstre 0 ail data la. maim nOstrrt §i la maim dintru ermonahi Popa Grigorie egumenulti de Treisvetitele 200 lei batulT pi 100 merle grail, §i s plindsca 40 leT svinliei sale lui Grigorie proin mitropolitului Laodicheas, si s'a. mai pfatéscrt 50 lel la unil zapisti ce are DOmna Enxandra la egurnenulil de Galata, care hani T-an fosta datOre DOmna Ruxandra egumenuluI de Galata ce ail fostil lui Bala§ Ilartofilaxi, iaril o sutrt treiijeci de lei i-amn inutU dumné-lui in tiding pentru ce art cheltuitti. Pentru aceea dandrt dumné-lui Vasile paharniculii bucatele pi painea §i allele Wit ce all rosin de a DOrnnel Ruxandra, frIcutu tenni acdsta scrisOre a nOstril la mana dutnisale, cum sll nu mai rail dumnd-luT nici o asuprOld despre calugrtrii no§tri, Did despre MOT, iarra pentru 50 lei ce may cere totil egumenulti de Galata, iaril cu acelil zapisil a luT 13a1a01 Hartofilaxi, dd n'omrt puté noT srt sr:6temil numal pe acei cinlecT lei ce s'aii Oisil mai sust, srt-i dea Vasile paharniculil i totil or mai cere i ceilalti 50 lei*, atuncea s. rgrnattemil noi a da dela Golia 25 lei §i dela Treisfetitele, iaril 25 lei, sti se platésa acei 50 de lei, iaril dumné-lui paharniculti Vasile sa n'aihrt nici o suparare nici despre unti datornicil, cani ce a fostil de a DOmnei Ruxandri nimica la dumné-lui dart rémast. A§i§derea i pentru satil, pentru Preutesci iaril s'an liisatil clupil cum
www.dacoromanica.ro
BISRRICA DIN CETATEA NEMTU
133
ati scrisil rgposata Dómna Ruxandra, ca sit fie a dumi-sale a pahardcului Vasile dumnd-luT ne-afi &Lai aicea la mfinfistire la Golia salulfi L'Azorenit cc sunt pe Jijia, cu tolfi loculil, dup g. cum ne-aii fäcutti uricg pPntru aceea,.
Socotesct ca. vorg fi la local lora, aci, unele documente earl voril areta in ce relatiuni a statg Domn4a Ruxandra cu usurpatorulg tronului tatalul set], cu Gheorghe tefang si cu alp Domni. Posedg ung actg care scutesce t6te mosiile Domnilei Ruxandra de ori-ce dajdil si-I da chiar jurisdicOune deplina In sate, cu neamesteculti a. nici o autoritate publica. Gheorghe .$tefang se purtil dar cavaleresce cu fiica lui Vasile Lupulg. Duca Vodg, la 7187 (1679) Fevr. 920 Inca. da und actg romanêscti, din Iasi (No. 1387 din catalogulti monastirii Nat* luT) prin Care scutesce satulü Preotescil a d-sale Ruxandrel DOtnne, «de tote si de bird, de zlop, de lei, de taleri, de hartil, de galbeni, de flied, de sulgiu, de cal imperatesci, de until i de ialovita, de sama cal de olacti si de podve0i si de care Imperatesci si de braniste si de camena si de bezman, de carciurne si de ceparitg si de alte 1.6te cate volt fi pre alta (era, numai sA fie aceld satti in tréba &sale DOmnei Ruxandlrel, si cisla lorg ce ag fostti s'ag rag' dela visterie. Asisclerea i oi parcalabl de acelti linutg si globnici si desugubinari si allt top slujitori, sa nu intrati In satti sag sa facell vreung valg, ca apol eine se va ispiti a invalui pesle cantea Dornniei mole, bine sa scie ca acela va afla mare certare dela Domnia tnea,.
Sotii le lei Yasile Lupe
Amü aretatti mat susii cum si unde [unit descoperitti eine era prima femee a lei Vasile Lupulg. Intre documentele mosiei Grecil dela:tin. Vasluid, arng aflatti actele publieate in anexele A, B, C,diii care
resulta, ca Vasile Lupuld, inainte de a fi Domug, Inca in boiarie, flindg in Divanulu lui Gasparti-Vocla, s'a Insuratg cu Tudosca fata
www.dacoromanica.ro
134
V. A. UREMIA
Vornicului Buciocti. Gasparti-Voda a cununath prd Vasile Lupula i-a data, dard de nunt6, rnos;a Grecii, pre care apol Vasilie Vodti, ajungenclu DomnO, o dAruesce si eh) lui Dumitrwo Ira li Clucearuhl.
In 1887, cling Oath, la mOnastirea Némtului seria de documente relative la Cetatea Némtului si la mosia Preotescii a M-rei, documente ce amu adusil mai sue]. In Documentele Preotescilorü s'a vOutii de Academie, di, Dornnita Roxandra lasit averea sa lul Toderasco Cantacuzina, declarandu-se acesta de nepotti aIi ei. De aicea intrebarea : Nu cumva Domnita Roxandra este fiicit din o a1t6 sotie a lui Vasile Lupula ? si
Nu curnva Vasile Lupula a avutil, .de so(ie, nu numal pre Tui apol pre Ecaterina (1) Cercheza ? dosca Bucioc Unü momenta m'am creclutti in presenta acestei noue Indoite probleme, dar neintarOiatO, documente noue ce mi-ab venitti la maul aü elucidat6 de minune cestiunea acésta ind:)ita. 1. Nu, Vasile Lupu n'a avuta si o d. treia sotie afar& de Tudosca Bucioca (2) si de Ecaterina Cercheza. Atlanta lui Vasile Lupu cu familia Cantacuzina eü o stabilescti asth-felU : (1) C. se mimes. Ecaterina se vede si din inscriptiunea urmAtóre dup i. unü liturghiard dela M-rea Dragomirna, dela Constantind Mogbila Voevodd, din 7118. Dupä inscrip(iunea ce conga& acestA daruire a lul Const. Moghi1, urméa alt 5. mtina a scrie : ILeroand nil Nina kr Racial sel110.), dame MACTIle Pad,. BE AIM1 Moss... I cOnuita Awrtzprie 41"KORdllAs1 CPIKPOM A 11034111111011 HOW 1:41.94KOM 6rAd3It0111411 14 110111AKHol THAteUl KITIltdH HahINCOH. CTro
#d'ilAa Mia GM. 51 NL I. Aam
/A
Altana-radii Aparemipua KAT
naKul, 01; TXIMAI M.H4CT110 ANICOMHOHA)..
.Meeà Ec atprina Dóinna Demnulul WI Vasilie Voevodd din mila luY Dumneded Demur, (erel MoldoveY, ad cumpOrstIO acestti liturghiard ferecald en argintu i auritd, care and s'ad rás),ead cu Cazacil Pad ipittJ Hatmanuld Timusd alu Cazacilei dela S-ta M-re Dragemirna
la 7162 (1653) luna Seit. 28 dile si Pad datd iar aceleiasl mOnastirI Dragomirna,. (Vedt merneriuld med despre Espositiunea din Cernttu(I dela 1886). (2) Coleguld nostru D Papnclopule-Calimachlt In sedum sa, despre Gheorgbie Stefand (8'. Bu-
curesd 1886), la pagina 28 griesce de so(ia lul Vasile Lupuld Dómna Tudosca. Ve)l P. S. Melchisedecil In eNotite istorice i archeologice, p. 169-170. Asemenea si despre a doua sotie Ecaterina, pre care, dice D. Papadepulo-Calimachd, el o iea Vasile Vudgla 1640
www.dacoromanica.ro
BISERICA DIN CHTATEA NEMTU
135
Vornicula Bucioca n'a avulü numai pre Tudosca, ci i aiji mal multi copit. Documentulti, ce publicgmn la vale amintesce unü procesti petrecutO Inaintea Divanului, la 1662 (7172) Iebr. 26. Spatarula Iordache Cantacuzino i flult1 seb Toderasco, mare comisil, facu procesq jupanesei Mariula fata lui Georghe Lupula Hatmanulti (Irate eu Vasile .Voda), maritata cu Necolai VamesulD, pentru ca acesta4stapanea mosia Delenii, care satti a fosta cumperatura lui Costea Bucioca Vornicult. DecI Mai iuta a Oisu : «Cum acelti sata este ei danie i miluire dela Unchiula sii Vasilie Voda, iara D-tal fratele nostril (died Boiaril divanis11) Iordache marele Spatarti i fiula stit Toderaro marele Comisa, aa data séma, cum Vasile Vodel n'art
avuta nicl o treba cu acela sat.* .ce l'aa fosta hada farei de cale, in sila, i Bucioca Vornicula aft inzestrata pre Vasilie Voda 0 pre alp cu alte sale 0 mo0i, precum aft arOata fratele nostru Brdache Spatarati l Toderaro Comisuln i Catastilia de sate i d ioil, cal ce aa data 0 aa inzestratn i iscalita de Costea Bucioca ce aft fosta VorWO mare). Prin urmare, constatamt1 ca Vorn. Bucioca a avutti si Inzestrata mai multi copil aI set. P'ecatrt ca calastihulti ce am presintatil la DivanU Iordache si Toderasco Cantacuzintl, n'a ajunsti ptna la noI, orl-ca Inca zace unde-va, In maul ce nu-I cunoscti valOrea ! Dar- cum se face ca Cantacuzinil revendica dela nepOta lui Vasile Voda rnoia Delenii, cu ce tillu? In una carte domnesca dela Peru Voda, din 7181 Aprilie 8 (1673) calre ContasU slugeriu, Insarcinandu-lii sa stalp6sca aflama cft (vegi in anexe Documentula) Jut Toaderti Iordache si Dinmei Roxandrerli s'atl venitti satulti Delenil despre anchiula lora Toder«ro Bacioca.)
Att. dai MIA unti «Toderaro Buciocti), unit 110 alü VorniculuI Buciocti, dect unchiti ali DOmnet RoxandreL
In actula dela 1673 Aprilie 8, Domnitorulti Petru Voevodu or-
dona lul Contasil sa imparla Delenit in 5, din care a 5 a parte se cuvine Thimnei tioxandra, Urikza de ad ca nu a rostra Humid
www.dacoromanica.ro
136
Y. A. UREMIA %
Toderasco Buciocti si cu mama Roxandrel, Tudosca, pArtasi aro, nomi ai Delenilorti, ci ail mai fostil si alp fii ori flice. Curn ca Toderaro Iordache C«ntacuzino a fostO nepotU lui Costea
Buciocil, se vede din actulO dela 1668 (7177) Oct. 20, dela Alexandru Masi Voda (PO Documentulg No. IX)., Prea lamuritii se stabilesce inrudirile dintre DOrana Roxandra si Cantacuzinil, ori dintre Buciocil Vornicult si Cantacuilni, din Cartea lul Dumitrasco Voda Cantacuzino, din 7182 (1674) Aug. 18). Aci citimil : (Documentatil No. X) : 1. CA satuit Delenii ail fostil alil lui Costea Buciocil VorniculOi cell"' mare, diréptit danie si miluire lui dela Canstantintl Moghila, feciorulO 1111 Ieremia Moghila si mal pe urma dela Radula Voda. 2. CA DOmna Roxandra l'ail reclamatil cad i s'au t venitti dupl. nisce unehi sterpi cc ail' amlii 0 ca-lti ci, e Toaderii Visterniculii filril nic't o trebitz..
3. Ca Toadeit Visterniculti e v'erti primaril cu DOmmi Roxandra. 4. Ian Toadert Visternicult Cantacuzino ail produsil tcdrtile filcute de mina inqu-si1; lui Buciocii Vorniculg, care este mop 0 Domnel BoxandreiD.
5. Din acestil actO s'a probat0, Ca Vornicula Buciocu a avutil dou6 jupinese. Din jupanésa dintaiti este Tudosca mama Roxandrei.
6. CA satulg Delenil nu este trecutti In catastihulti luzestrarel copiilorti din prima jupanesa, tei se aftit sti fie rarnasti satalii Belenii feciorilorii celorti 2nd mici, ce sunt din giupiinesa cea deapoi, din care
este Toaderii Visternicullil. 7. CA satulti Delenil au fostti recunoscutil de Dabija-Voda (Jiro-
DOMie a Cantacuzinilorti, pentru ca el. sunt rudele din giupanésa a doua a lui Buciocil si satuld acesta teste agonisittl de Buciocrt Vorniculti cu jupanesa acésta deapol, mOsa lui Toaderti Visternicultio.
Impartirea tacuta mosier Delenii, prin actuld mal sustl citabl din 1674 Aug. 18, divide satulil si vecinil etc., mai Intaiti in 2 parli : a) Partea lui Buciocg Vornicu1t1 si 13) Partea sotiei sale, tnic5sa lui Toadett Cantacuzino Visternicnitii,
www.dacoromanica.ro
BISERICA DIN CETATEA NEMII5
137
I. Partea lul Bac:bell Vornicula Wag impArtita In 3 Orli : -a) Una DOmnel Roxandrel, b) a doua lui Toadera Visterflicula si c) a treia unul Dumitrasco Mãlaiü «care este lora erg primari4),
II. Partea femeei a lI-a Vorn. lui Bucioca, cu care acesta a agonisita Delenil, emosia lui Toadera Visternicula si a lui Main, se divide numaI .In douë WV, : a) Una parte din déuè lui Toadera Visterniculul Cantacuzino si b) a doua parte, lui Dumitrasco Ma laia, care este lora vèra primara. UnnézA din cele de mai susa, cit alianfá lui Lupu cu Cantacuzenii, vine prin a doua casAtorie a Vorniculul Bucioca, socrula sad, tatala DOnmei Tudosca, cu o femee din némula Cantacuzinti. Deci DOn'Ina Roxandra este cliromimA In De leni dupa partea ce din Deleni s'aa cuvenita mamel sale, din partea din De lent' a tabilui ei Bucioca, dela frail): ei dupit tata, adecA din a doua disatorie. InstiF,41 Wilma Roxandra, la 1676 Noembre 24, (Documen'ula No. XI) arettt In actult de danie catre nepotula el Toderasco _Visternicula, cii Deknii i aa venita clironomie dela maica sa Tudosca cAreia ti-aii rifmtasti dela frafii set flindil sterpli. Aces11 frati sterpi, acleca Mn copii, sunt lit ai lui Bucioca, din a doua solie. *
Din cele de mai susl concbidema : 1. CA Vasile Lupultl n'a avuta o a treia solie, din qantacuzeni, cum
se putit bilnul din cetirea actelora dela M-rea Nérniului, relative la St. Necolai din cetate si la satula Preotescii. 2. ca alianta lui Vasilie Lupula cu Cantacuzinii este prin Insurarea, in a doua cAsAtorie, a socrului sèti Vorn. Costea Buciocti, cu o fata, Cantacuzino. 3. Cif Domnita Roxandra este cu adevilratti flica Tudoscel Lupu, niscuta Bucioca. 4. Din a doua cilsatorie a Tornicului Bucioca pare sit se fie pttscu1 o fatA maritata dup11 N. JitIaiü, i until fiti : Toderaco
www.dacoromanica.ro
138
V. A. URF.CMA
Arobii rknftriti sterpl. Milaiü i Toderaseo neavêndti copiI, Delenil sunt reclamal1 de urmasil Tudoseel, a singurei flice r6,Bucioc
masa din Bucioc0. DOmna Roxandra suceede deci in drepturile maruel sale Tudosca. Actele ce publicamU la vale ale DelenilorU, ne mai aducti frumOse informatiunI si din alte privinp. 1. Actulti dela Alelandru celU Bunt', din 1430 Julie 7, areta vechimea mare a satulul Delenil. (No. I). 2. ActultI dela Vogdanii-Vodei, din anil 1450 (6953) Ghenar 23. Dupa Laurianil, acestU Bogdanti e flu naturalti alU Jul Alexandru celt1 Bunü. (Vegi Isioria Borntiniloril editia din 187.3, Bucurescl pay. 2.97). Dupa Letopisele (1) s'au luatti rOposatulU Laurianti si letopiselele dupa Stricovskie. Din o serie de urice ce volt ilustra unti nal mernorig alü meti asupra Jul Eogdanti Yodel, tatalti lui ,57efilnil Vodd, se va vedé ea acesta nu era feciorti naturalü, nicI legi-
linn) all lui Alexandru celt Buntl, ci frate. 3. Buciocescil sunt dintre partisanii Moghilesciloru. Constantinü Moglii!a le recuthisce serviciile, Intarindu dania si cutnpilratura tuoiiei Delenii.
Radulti Mihal Voda la 1612, chiar la Inceputurn Domniel sale, ()ice cä tarni) fostil luatti noi dela dinsuld (dela Costea BuciocO Vorniculti) satuld (De kph') pe gurile omcnitorti impr(juraA iar dupti aceea vçlumt Domnia ma a mut direse ce aa avutti g dela Domai de mai n«intez i i-au inlarito acesta staptInire pc. Delenl. Se vede ca Badu-Miliaia VV. se temea de Buciocti ca do unti parcofisca mosia, restituindui-o apoI tisantl alO Moghilescilorü,
dupa cc se impaca cu &Cr. 4. Cate pene nu c'ati inspiratti de romantica tinereja i viala a DomniceI Ruxandra, dela George Asaki, pina la D. B. P. Hasdeb, care ne a data drama : Domnita Roxandm (2). Vedl Letop. editia I, pag. 113. (2) D. Papadopulo-Caliniadtil Inca atinge niulUl biografia DôrnneI Roxandra, in cDospri. Uhoerghe qhfienii Vodits. Dsa ce di uncle date ce astAlt, dupre publicarea docuineutelora
www.dacoromanica.ro
BISERICA DIN CETATEA Nbrrd
139
Docurnintele Delenilora, dupd cele dela M-rea Neil-41114 ne aduca
cate-va mornente din viata el i cate-va Insernnate naratiunl, din earl ne apare caracteruld acestel Domnite. La 1673 Aptile (Documentti No. VII). Contasti Slugeriula rènduita
de Petru Voda (tkfana Petriceieo) sa (socotéseti. Intre D. Toadera Iordache Vislernicula cela mare si Intre Dumneael 'Minna Roxandra, care avênda in multe renclurl galcéve Inaintea lul Voda, aa socotitti Voda cu tota sfatula si aü alesa lucrula, sti se fad. ILlosia Delenl In 5 partl etc., Contasa merge la Deleni cu mu1t1 Omeni bunl, din Harlaa, ca Soltuzulti, i Tergovetil Petre Capra, Francula, Hanos Feltinii etc. Cand Contasa ajunge la Curtea din Delenl, numal ce vede ca DOmna
Roxandra aa si purcesti. din sata In susti. Contasti trimite orna sa spuna Deannel, sa stea la pertractarea procesulul, dar mandra DOmna
DU vrea sa se Intifirca sa fie la socotéla loculul. Contasti relatéza asernenea fapta cu Ore-care supe'rare. A doua tj iar vine din Mirlei la DelenI ca sa continue lucrarea. Dar Bernina Roxandra iar simuléza o escursiune in alttt parte : i ctincl a fostii a doua iartifi a mersil cu acci megia0 acolo i tocmaf ctind noi in satii,
Damneadi Dómna lin satii qia in suet, cu o elide en do! eal tit en Oki de slug! (vedell tabelulti fi nai-aU r'espansit ve gaga Dunóstre, sunt modificabile. Asa, de exemplu, D. Papadopulo-Calimachil scrie, c. Bogdand Hmielniski tatAld lul Timusd, a data dup. mórtea liulul sAd Timusd, Roxandrel, surorel sale
a ainsa en'a voila sl pliAte.c1 Ora Cilzieéscl. Niel ebiar fratele, dup ti. tatA, ala Roxandrel, Stefand Lupu Von, n'ad putut-o intórce In Ora dela Rascovd, nicI chiar IA1?ascovu1 i i
cénda rAsboid Cazacilord). Nurnal la 1686, dupA coleguld nostru, se intótse In Moldova, Dornni(a Roxandra i petreca la INéinu, uncle 0 fa ucisA de CazacI, la acelasl and. (Veril Cron, N.
Costina Let. T. I, pag. 40-41 si 256). ApoI docurnentele mistre ne arati pre Roxandra petrecêncid in térl, la Deleni, pe timpula luI Duca Vod i mal alesd dela Petriceico VodA, dela 1673 Indica. Minunatuld raportd cite& Domnd ald hotarniculul ContAsd ne arétA pe Domnita Roxandra trAindu cu multd luxa la mosia DeleniI In 1674, adecl cu 12 an! mal nainte de catastrofa el dela Manastirea din Cetatea Némtulul. Ceia ce ne mai spune InvAtatuld nostru colegd si despre testamentuld D-nel Roxandra depusd la M-rea Vatoped din muntele Atos, din 1667, iarAs1 este In contragicere, cu documentele ,ce arnd publicatd in memoriuld M-reI &la Cetatea Néintulul si chiar cu dieta D neT Roxaudra, din 1676 Noenabrie 24, ce Unlit in anexe.
www.dacoromanica.ro
140
V.
A. usliClia
misale, pre Beior4, cum Dumiteaei nu va 0 fie nici la o socotéld, i vecinii, numaI Vdtdmanulii in partea Dumi-sale).
iard e4 St& mparfil
facd bine, 0-1 dad pe Gheorghe
Ce importanta avea pentru DOmna Roxandra acesn Gheorghe Widmann lt, nu putemil Inca docurnenta. 5. Din documentulti dela Duca-Voda din 1666 Martie 9 (No. VIII) se vede cä DOmna Roxandra venl Indaratil, sub Duca-Vodd (1).
Neavendd In patrie nici o asezare proprie, se Invoesce cu ee'rulu ei, Spdtariulii Cantacuzino, sa $éda cat va trai la Deleni ciar de a ei Dumneaei din fird saii i se va intampla vre o mórte, D-lui tort si-a fine sancta). Duca Vodd aproba acésta Invoiala la 1666 Martie 9. 6. Se pare ca Duca Vodd impusese Cantacuzinilorti acesta Invoiala. Dumitra$co Voda Cantacuzino, In actula sUi dela 1674 Aug. 18 (Doc. X) dice, ca i elü Intâit s'a luaffi dupa actele dela Duca Vodd, $i ati datil Delenif D-nei Roxandrel, dar In urma s'a convinsii ca Duca-Voda au fostU partinitorti fetel lul Vasile Lupulu «cad elü, Duca-Voda, arc quit la cinste din casa lui Vasile Voda, pdrintele Dómn,f Boxanclrei). Decl dice Durnitrasco Cantacuzino epentra accia unile din acele (acte) sa nu hie de credintd §i diresulti nostru c am4 fosta facut4, 'bled 0 nu se crécla, cd Valet facutil din nestiin(4*.
7. Pentru a dobandi dela Dumitra$co Cantacuzino primulti acid In favOrea sa, DOITma. Roxandra avu staruftorti pe vestitulU lane 1Iadimbu74-postelniculti. Acesta reu$ita este clatorita $i trnprejurarei ca Turcii vinti In Moldova contra Polonilorti, cart a introdusti pe Stefanti Petriceico $i au prinsti pre Duca-Voda la Domnesci Se vede ca. tocmai de aceste amestecaturi cauta sri. profite Dórnuit
Roxandra, ca st puna mana pe Deleni. Dumitrapo Cantacuzino povestesce In actula ce analisamti aci, ctt elti, venindil Domntt $i judecandii procesula In urma In desfavOrea DOinnel. Roxandrei ts'aa lasatti lucrulti iii slabit «pentru cax, teimplandu-se de au venita (1) In ertire dad( sunt in astl privinil toi istoricil mucterlt 01 041ri...IaLl ce vs, sa, 1;c4 a lace isturie farl documeute I
www.dacoromanica.ro
.
.
imtiFtIOA bIN CETATEA Ng/tITIJ
141
bugralla in frra.... pentru ca sa nu faca ca mestecatua a la Turd, ca ocivii, Cu imprc urafara, dupa cum au amesterata ci la Domnia lu A5vt, fana Petra Vocla (1). Câiul
sa Ica dela li Indere sa tie aMsta
era in fit Doin nia iin Capickehala, viVenda ca cu judetula Greiitivesca
nu i se cuvine a lua aces/a ocina, ci, locuindti la Pascora, cu snidecult( 1u DoNenco llatmanula Cazacescii aa'poftita udetii dela Tura. Ded pentru ea sa nu se facet CU acesta amestecatura i niscare obi
ccia4 dela Turd, aa rilinasd lucrula 4a). Mint de invetaminte este acestti pasagki din uricult do judecalh alit hit Dumitrasco Cantacuzino !
8. Se vede ch tott tin slaIii
remash afacerett si duph accea, mai alest venindt la 1676 Domnt not, Antonie Busch-I; asa ch Canlacuzinil futit sing' a primi sa se Invoiasch cu DOmna Roxandra. Ace.-ita dispune, la 1676 Noembre 24 (Doc. No. XI), ch duph mOrtea ei Delenil sh tréch in sthprinirea Cantacuzinilort (flinch). si D-lul (riloderasco vcl Vist.) nepot5 lui Bucioct Costea Vorniculd). In doue acte ale sale, Domna Roxandra ,manifesth pre'veslirI de mOrte, ha in unulti chiar de mOrte silnicti. Asa, la 1666 Martie 9 (Doe. No. VIII) Invoindu-se cu Cantacuzenil Sa sada ea cat va sia
térti la DelenI, se Oice ; (a de a esi Dumneael din tech saü i se va tampla vre o In($rte, D-lui (Cantacuzint) tota 0-a tine In
satula). CuriOsh presimtire!.. de i se va tampla vre o mthtet Documentele ce anal publicatii mal sust despre mönastirea St. NecolaI din Cetalea NemluluI at argatt, confirmanda cronicile cum Cazacil
lul Timu0 aü ucisti pre mandra si legendara Wilma
Roxandra, retrasä chiar la M-rea tata-seti, la Cetatea Nemtulul. Dar ea se tint de Invoiala : ea dispuse de DelenT F,d. de tOte averile ei In favOrea Cantacuzinilort, rude ale el, duprt a 2-a sgile a bunulul, e Costea Buciocti. (1) Vail In Anexe urieula lul Petriceico Vo la, data la stitruinta hiT Dorornech
www.dacoromanica.ro
ANEXE Anexa A.
id
RACHATE nWEROA i. At F. 3. MOAAARCKOTE. tum TW
It'kplitur Iltvivkpim ASAAWIVAMKO
pis
tIC9'11111111 I 'UAW
KASiGhp. onsmnA" rrfAnam cx np.uticsio
I
Il wkpncqo cA8nal8 vkat MkT RHAkiiit iro upAnoto A wkpnoio caSamt; An HAG IKAAORAMI ACMH
A nnirmin CtIOEH
EMS. OCOEIHOIO HAWEIO MdTII0 II AAAII tl 110MdR41111 ECAAII EMS.
1
I
Mnpr.i. 1411' HAC S HAMEH SEMAH MOAAAKCKOH EAHHO CMO HAIIAA'k
rpean (ITO 8 RAWC I BACASIOCKOMS. 'ITO TOE CEAO AcT npituvi, rnAnatn. 3aAthuffi
el
34 AM' KAHIE W I rAWflap ROEHOAA norita rommin KHA 60ArkPIIII AO rdAnin. CHAO npan rtlApnn. npAcitSumo K11% WKWA. 'rimy nacranoocnciat$ T.km paAn TOE [ nptApftunnoF cmo rpefin c KCE Ko Tap. KAKO AA err RHHIIIH 'AIIHWMS MA/APHIS I HMIIEMS AtimuTpmuno iáptt n,184.e.p A nirkrn-
f1114 H 111110KAE KrkAIEHHI
inim maprn. rip4Ra4 4.411114 ii AitinIE A AS.11134114 CI 8fnin i HOTRZWK,A,EHTE C%1{6MKT . iw Vasile VV. $ id Anir3pm3 MAPT A.
rkAA AOKOAvvat nEnop8inguno HIIKOAHN: HA Rim. it HI1A4C'k....
Folio wijlocia
7147 5508 1630
L. S.
Iii crelituld fonciara, Cartona 35, dosatt 667. lgosia Móra Grecilord, a D.lul Ternistocle Bastale.
A nexa B.
1. (Merl f°. mare : jiw liniam fli1114AFIAPS
ELOEROAA 113:10
mAcTilo rnApx SEAAAH MOAAMICKi.si.
11AEKX AOAAHIA Ai* AM MT 111H AAA 4HTN41141` 110/APIIHSASii nocTini I OA 9 nanximirE LIA8 zpocT cTominn ripe A ASA AnpAnTx Oir4HHA Ult1 MOIIITE SH CAT .pyrpEr ANSA1E rota,' du itnn$T8A ilAcntiton.8A n8 RE411144 IIIII KS TOT REIIII T84. KAPE CAT slg it.00T AtIpEHT AOMHECKS (sic). ACKSATXMA Ae tinion8A Tatpr8,18A li/tcASIo/tS mu /Mg MT FAIIIIIAP ROAN. ASH BACHATE ROA Wu AomnEA I CAM 1.8A0cnA. !CANA MS KSHSNAT. tHIGH BACHAIE [ROA WH AOAMHA TSAOCKA. Ispx.iti aS AAT 111H III AAHIE ALIECTA CAT KpEAHHLIOC KOAtpIOAS41 CXg ASA iipniin 1
www.dacoromanica.ro
14g
hISERICA bIN MARA 101:MTU
.e
KAINAptin 111911HTEAE KOA91111SASA Hoc TO ASA riauxudit CTOAHHKSA. 11111 1)1011X-
H'kCZA CAM MaprX,r1 HEHTPS A nop cAlSaum
AIVAIIITN. 4145 C48,KIIT AOMHTEA
IIIH ikx.pa.A. AtioA MHZ MOAPTEA ASA iNpami KAENA98a. Ag pmac TOT gaS AKST Ail iMSHA AtaprA ,1341111 rATA f 0,11)C AE AEA UM MOWN UM KSKATE. AMA KOA911HSA HOCTO IIAMCHATE. AHHT(MATE MATE. IlpEKSA/1 cKifit TKTAMEHTSA !lapilli TEAS6 mg Awl TOATE UlAg ASAT rip tp3AvaTAIre. flapTA 11160MITEASA
mg. Lim AHH NAHA
Ceti;
COKOTHT IM H CE RIME HApTA ASA. ,AT At mil I
iipEKSA% cKpft TECTAMEHTSA WH HIPIH SH RAH HA ASAT. ilE Ag IMAAAC TOT IlpE AtIllil ilAillINXICA mapr.a.A. At kg FIETpEKST A. UM H CAg A&All RHHHT I ROA-
pluanai tiorrpS ASA riAtividie. wil kliOMITATE At CAT AE ring!. riapTA 11%pIIHTEASA Mg. liptaSAASA cKpa 1.1111 ,A,whacant M AA 4A11,14 1 AOINHI LIAg .t.00T
HAHHTE AE KA MAAS HEARISHA 'if ASA At A Ampr.RA caw HAHHACKX AllEA KAHlt p.dT At AEA IlApTitt 1159HHTE4SA Clg MAI MT AOAMTA MA TOT CATSA rpElITH KS RE'WHi1 WH KS TOT REHHTSA. U1H 11ApTA llaptuvrtASA caii ASA upnau. IIIH
iti
nApTA MAME xaca Ampra.A IIEHTpS AllEA KAHN LIE 1dg AARIMAT. fap. CIS HA Ail!. AA illiHERA Om. AMA anpcntrit Ai A MAprRrl U1H Al Bop .1wriipitt
ALIEA
I &MA i'T AE AEA. KoRtpuut5O1 HOCTO ASA IIMIKHATE. EA C7.111
MOMITATE At CAT AE rpEcIA IlApTA AkApr. ilipx, At HO I
II,IE AMA
!lop 441TO/1W-1f KAHIA.
Ca njt mapilliSA HocTpt3 IIAMCHATE TOT CATSA l'pEllIA K8 RE,MHA U1H KS TOT REHHTSA. WH 'urn% 1154111HTEASA I Cd ASA iipAAH 111H IlApTA MAMEXICA Amprxti. KA CAA 41E Wu M AA AOAtHia AirA AtipimITN. coilmx. UM AtOWIE. 11111 SpHK UM +HT% puTSpx, HEKAIVI`HT WH .HEpSWEHT HHIlii A1SH1 imp. 4 . RAM. A HHAACHES AUMIGIT. or laCCIVX RA. ,,Iffc0A im(Aa
AK. 'AT AWN.
Semnatti natl.
I
L. S.
'mica alb0.
(Scristi de) ,OTpATSA.
Anexa C.
lltu *tefanti V.V... . etc. Adeca (lAum) Domnia mea arnil datil si amil miluitil si amil intaritil pre boiarinulil nostru Panhilie all doile (sic) slolnien cu unil salii anume Grecil cu curti gala si cu vecini ce an fostkde ocoluln Orgulul Vabluiului pe apa Vasluelului. Care mai an fostil dreptil domnescil, si aceln min ail fostil daanie qi miluire parintelui domniel mele Ka Vasilie Voda (RoA) de Gasparn Voda cand rail cununatil Inca din boerie. Dupa aceia iarilsl pilrintele domniei mete Vasilie Voda ail dilruitil cu acelil satil pre larali Cluceriuln si asisderea patru falcI de vie la Husi iarasi II sunt danie dela pa-
rintele men cand an fostd Vornicil mare. Penteacesta lucru, décil (ivkitx,
www.dacoromanica.ro
144
tr.
A. ultPcnii
niati deschisa $i nOii (nom) D-Ort Sum AUIMI CAM *I ni-ati daruitil en domnia terei Kimn) Moldova', la scaunulil a luminata parintehil meti, pentru aeesta Meru Itiindu (sic) $i noT (iwto?) ca de mai nainte acesta satil Green' si en vii In 11110 ati fostal daanie de prtrintele mai Inca din boierie, hit larall Cluceriula parintelui Panhiliei stolniculti, pentru aceea i donmia me am dalii ki am militia boiarinnlui nostru ce mai susii scrie Panhilie alit doile (sie) stolnica ea sa fie $i dela Domain me drepta danie i mIuire i uriu de intaritnra, en tolil venilula neeliltitti nici danaera (AxtrAttmpA0 in veaci. furl. (NO
a nestra viata i domnie eine va alege DnmneOell srt fie Domnil din cuconii notstrii saü dintea nestra rudil intr'a nestra teed a Moldova, sa nu strice a nestril drepta danie ci miluire, ci sa alba a da $i intari pre boiarinula nostru earele mai susti scrie, mar carele. va strica a nested danie $i miluire sail carele va interce, unula ca acela sa fie TpxicAT i procletil $i neertatil dela domnula Mime earele art facutil Ceriula $i bilmielala $i de preacnrata a liii mnic $i de 12 apostoli $i de 318 oteti ce ail fostil In Nikea Cetate, t;ti de patru Anti evangelkiti $i de totT sfintit $i sa aibil parte en hula $i eu trecle luta Arie in Vkl. in munci, Amin. Sam. Gospod veleat. lie
likki BK.
U Iasoh velétd ,sp*Au (7168) mesita Dek. 29 Dirk,.
L, S mare alba
cu data
fo. maricela
7161
Scrisa de Apostol.n..
Documenlele mnolei Mena (1) (proprietate a d-lorit
DUNA Comitueseu).
No. I. Garbo dela Alexandra Trodii, din 6938 Julie 7 (1430). Is1, Alecsandrn Voevoda [lomat terei Mohlove. Insemnare facema cu acesta a nestra carte, luturorri cati pe dinsa ar canta, orT citindu-se ar au4i. lain adev'eratil este : at no$tri credincio$1 holari, upfinii JorM Jumala (?) cu fraii sei, en jupana *tefanil, cu jupana MCuldrufil, art eniLll inaintea nOstr i inaintea alorti no$tri moldovene$tiloril boiari, $i cn a
Cn mila hiT Dumneqert
(1) Copiate dupg o condiel scristi admirabild la 1817. Copiile Intirite mint cele maT m de Boerl din Divand si cu sigiliuld domnescd.
www.dacoromanica.ro
e
145
EISERICA DIN CETATEA NAMTN
lora buna-voe aü imprOtia a parintelui 1ori Ioanti Iunata Jurjil pärtile de pe Jijia ce se chiama Jumatatenii §i din susti de liar lag Delenii §i MielauseniT, acestea s'ad datil Jurjil. Iar jupanului Stefultt s'ati datti erbaneltii pe Siretü si cu morile in Siretil i alit!. satti (carele n'amti pututia ceti nurnele) (1), iar cu mori in Siretil i Ro0etii, acésta este partea lui Stefulti. In partea Mandrului : Balintii pe Siretti, curtile i cu morile ce sunt in Siretti i cu Muff ce sunt la acele curci, in Carligatura §i Vorkte, undo ad fosta curcile hi( Dumbrava, §i din Susi! de Harlati : Vladenii. Aceste s'ati data iar juptmului Mandru. Dreptil aceca ve'clêndil §i noi a lorit Mina invoke, dela noT le-arnti data tutu-
rorti uricti cu totti venitulti, fiulorü lora, nepOlorti, str'clnepoOldrti 0 a tota némult1 lora, nerisipitti nici-odata in veci. i intru acésta este credin0 nóstra care mai susti sunternia scrki Alexandru Voevodil §i credinta tuturortl hoerilorti Domniei mole marl §i midi. *i de faca ai fosta martori : jupanil Mihai1a01 §i jupanti Cupce Vorniculti §i jupanti Negrila i toti hoiaiii. Poruncit'am dar la alti nostru credinciosti i cinstitti boiarti Neagulti, marele Logoilati, sii scrie §i pecetea acesta a nóstra, sa o spanzure de acesta a mistra adevrata carte. Tautulti a scristi la vleatti 6938 Julie 7 chle. 1430 L. S.
Georgie, Mitropolitulti Suceavei.
Dornn.
Intarire ulterióra : Aducitndu-se uriculti §i 'naintea nóstra a boiarilora de mil cetitti, pentru credinta amti Catargiul vel Logof. Darie DonieX vel Vorn. Constantin Sturza vet Sptitarg. Sandal Sturza vel Bang. lordake vel Marg. Apostolache vel Serdarg. Costandie, Mitropolitulu Suceavei, am iscalitti. L. S. Mi tropoli-
tului
NB. Condica dupe care copirunit nu dri data acestel ultime intrtriti.
(1) Nu scia (idea aceste vorbe din parentes ii. apartinit textulul slavonil ald lift Alexandru Vogt, off sunt ale traduceloruluT on copistulul din 1817. r A. U. Analele Acad. Earn.
T. XI Memoriile S. he
www.dacoromanica.ro
10
i 46
V. A. 1:1RECi11X
No. 2. Carte dela iw Bogdanii Voevoda Don:lea ferd itioldovel din 6958 Ghenarie 23 (1450).
Facemii insciintare precum aü venitil inaintea nóstrà §i a bolarilorti nO§tri, D-lui Stefulti, fedora lui Fumu §i fratele lui, D-lui Manche. De a lora build.vole aü datil M-rei mistre Nearircului, pentru sufletele rposaulort pdrintilorti lorti nal locti pc hotarulti Delenilorti, insd ca sti faca' (Mud mori, iar in hotarul pumintului ca sd nu se amestece, ci numai ciilugdrii sit alba a-§i face mori pe hotarula acela. Deci noi vddênchl a loril build invoiald amü datil §i amil int:Arita aceld locti ca sit-si facd edlugrtrii dela Neaniu loru-§1. mori. Pentru aceea nimine din nómulti Stefulul saU alU Mandrel, sati din feciorii lora ca sti nu aibil a se amesteca nici odinióra in Weil, la aceld locti. i credinta Domniei mac §i a toti boiarii no§tri. far pentru mai mare intdriturit pentru acelü locti de mai susti scristi, amti poruncitti D-sale cinstitil credinciosil bolarulul nostru Petru vel Logof. sti scrie §i a neistrd pecete ctitr5. acóstd carte a nóstrd sit o lege. L. S.
vel Logof.
Domn.
§i s'a tillmUcitti de Evloghie Dascillti, la anii 7269 (1761), Iunic 27. S'ati posliiduita de Constanting Leonclarie Slufreriulti.
No. 3. Dela Radulii Voevodti din 7269 (1761).
Precum Domnia mea am datil §i am intrtritil credinciosti §i cinstitil bora-
riului Costea Buciocti, marelui Vornicil de Ora de josil, pre a lui drépta ocind §i danie §i cumperiffurd, dóue sate anume : Delenii §i RuiT, ce au fostil de ocolulti Harldului, earl acele sate 1-ail fostii lui danie §i cumperiiturd dela
intru sfinci odi1mii Domnii de mai 'nainte. Pentru aceea Domnia mea am fostil luatti no! dela dinsuld satulü pe gurile ómenilorti hnprejura§1, iar dupä aceea vt4umil Domnia mea a lui drese ce aü avutti §i dela Domnii de mai nainte de danie §i cump6raturi, Domnia mea nu am pututu strica acele direse, pentru aceea iartii i-am data §i i-am intorsil de isnóvä a I'll nostru mai
www.dacoromanica.ro
III8ERICA MN tEvera Arms
14'7
susit bolaria Costea Buc 'foal Vornicula, si acela salt' Delenti, ca OA fie lul §i dela nol urica si ocinit si intitriturA, cu tail venitula, nerusuita nicl odiniórá in veciT vecilora. Iar dupit a nóstril viata si Domnie, cine s'ar ispiti a strica a nOstrA intAriturA, acela netertata &I fie de Domnula Dumne4eit si de sfinOT patru evanghelisti si de a kat lAudaciT 12 apostolT si de stintiT pArinV 318
dela Nicheea si de top'. sfinciT, si ca sii fie procletit si tricletit si anaftema, si ca sil aTbit a da sémit si respunsii inaintea infricosatuluT judeta alit luT Hr. Si altuld sit nu se amestece. Singura Domnulit a poruncita. S'ail scrisa in IasT la vlóta 7120 (1612). Nol Radulti Y.T. vel Logofeta. L. S. S'ail poslAcluitit. Constantinit Leondarie Slugerula.
No. 4. Zapisa din 7170 Fey. 26 (1662). Adecit noT Racovip. Cehanii vel Logofetii, i Toma Cantacuzino vel Vornicit alit ('-irel de josii, i Ilie SeptelicT vel Vornica alit Ii,'.reT de susti, i NicolaT Ra-
covitA Hatmana si pircalaba Sucevel, i Alexandru Costing vel Postelnica, i Gligorie vel Pah., i Solomona BêrlAdónula vel Visternica, i Mironit Bucioca vel Stolnica, i Nicolae Buhusit vel Mode In., i Tudorascu PrAiesculti vel Clucera,
i Christoscula vel jicniciera, i Ionasco vel Ciasnicii, i Contasa vtori logofeta, i Duca vtori Vistern., i Petrasco DanolovicT treti logof., i Ruginii, i Dumitrasco Rosca, i Ursula si alta Dumitrasco tacT vornici de glOtä. Scriemit si noT toi mArturisima cu acestit zapisa alit nostru cum s'ati pirita de fata inaintea MAriei Sale lui VodA fratele nostru Iordache marele Sp Mara si fiulit sea Toderasco, marele Cornisa, cu jupânesa MaricuO, fata luT George Hatmanula, nepota reposatului Vasilie Vodit, care a fosta a Neculei VamesuluT, pentru unit sata anume Delenil ce e la tinutulti HArlAuluT, care Wit a fosta cumperAtura luT Costea l3ucioca Vornicula. Deci Martel*, a clisii, cum acelit satit este el danie si miluire dela unchiula sea Vast lie VodA ; iar d-la fratele nostru Iordache, marele Spatara si fiula sea Toderasco marele Comisa, a data sémA, cum Vasilie Veda n'a avuta necT o trait cu acela sata ce Pail fosta luatit fitrA de cale, in silit, si BucToca Vornicula a inzestrata pre Vasilie Voila si pre al01 cu alte sate si mosiT, precum
ait aretata fratele nostru lordache Spittariula si Toderasco Comisula si catastiha de sate si de most!, cuT ce au data si ait inzestrata si iscAlita de
www.dacoromanica.ro
148
V. A. IIRECMX
Costea BucToca ce aü fostü Vornica mare. Pentru acesta lueru si Maria Sa Voda at socotita : daca' n'aa avuta Vasilie Vodti noel o tréba cu aced salt, cu Delenil, nicl 1-at (fosta) zestre dela Bucioca Vornicula, ci Paü fosta luata in sila, sa nu alba treba nicT Maricuta Vameseia, fata lul Gheorghic Hatmanulti, nepóta lul Vasilie Voda, cu acela satti, cu DeleniT, cit de ar fi si data nepetel sale MaricuteT, Inca nu s'ara ctide ocinile i mosiile a Ica' BdelociA Voir_
nicula (sa se) dca danie nepotilora lul Vasilic Voda, ci sa fie ocine Vi mosii nepotilorti luT Costea Buoloca Vorniculti. Pentru accea i noT viidênda pre Maria Sa Voda cum aa giudecata aeesta giudeta drcpta pre d-la fratele nostru Iordacho marele Spatara i cu Todcrasco march' Comisa, noT Inca arna facuta acesta zapisti alit nostru sa fie d-luT de credinta. i pentru maT mare credinta noT totT tuna iscalita ca sa se scie. Si et, Tiron Diacula, am scristi. 7170 (1662) Fevr. 20 dile. Cei do susii semalt.
No. .5. Carte dela Eustratie Dabija V.V. din 7170 Fevr. 26 (1662). Adeca ait venita inaintea Domnici mele i inaintea alora nostri moldovencscl boiari a marl si mid, cinstita boiariula nostru Iordachie, marele Spatara si fiulti stia Toderasco, marele Comisa, de s'ati pirita do fata cu Maricuta jupanesa Neculel Vamcsulul, fata luT Gheorghie Hatmanulti, nepóta reposatulul Vasilie Veda, pentru unit sata anume Wenn' ce c la tinutula Harlaului, care sata ait fostil cumpixtitura lul Costea BucToca Vorniculit Deci Marieuta ati disa, cum acela satti este cl danie ti miluire dela unchiula sa Vasilie Vodti, iar cinstitl boiarii nostri Iordachie,marcle Spatara i fiula sal Toclerasco, marele Cornisa , ati data semti, cum Vasilic Voda, n'ati avutil nici o treba cu accla Kati ci fail fosta luata fara de cal° in silt si BucToca Vornicula ait inzestrata pre Vasilio Voda si pro altiT cu alto sate si moil, precum att artaatti Iordachie Spatarula cu Toderasco Comisula i catastiha de sate si de mosil, cuT ce ait data si ati inzestratti i iscalita, de maim lui Costea BucTocti ce ail fosta Vornicti mare, ce ati fosta sa-I fie data de a luT mosii i ocine ne&tilorti I si cuT
fostti voia ce ait avuta, iar la acestil sata tat' n'ati avuta. Pentru
aceea i Domnia-me inca am socotita cu totti sfatultt nostru, daca n'ati avutil Vasilio Voda necT o tramit cu acesta sata, cu Delenil, nici i-ail fostti zestre
dela BucToca Vornicula, ci tat fosta luatti in sila luT, frog de cale, precum ati artitata boiarii nostri Iordachie Spatarulti i Toderasco Comisula catastihil
www.dacoromanica.ro
199
BISERICA DIN CETATEA NEMTII
iscalitti cle mAna luT Buciocti Vorniculti, st nu aihit trell nici MAricuta Va-
mesóia, fata lui Gheorghie Hatmanului, nepóta lui Vasilie Voda, cu acelti sata, cu DeleniT, pentru cad macar l'ar fi i data nepOtei sale, Maricutei, inert nu se cadea sa fie mosiile lui Buciocil Vornicul5 danie nepotilorti lui Vasilie Veda, ci sit fie ocine si mosii nepotilortit lui Costea Buciodi Vorniculti. Pentru aceea, ca sa fie satula Delenii dréptit ocinit si mosia cinstiV boiarilorit nostri cart' mai susa sunt scrisi, Iordache, marele Spataril i fiulit seri lui Toderasco, marele Comisti, eu totit venituld ii uricti de intrtriturit neclatitti i nerasuitit nici odi
Mimi in veci si de acósta piri sii nu se mai pirasca in veci. Intealt5 chipit sit nu fie. Vlétil 7170 (1662) Fehr. 26. Iscrtlitd, lw Eustr. Dabija V.V. L. S. S'art poslAduita
Vet Logof.
:
Constantinti Leondarie Slugeri.
No. 0. Carte dela Petra V.V. din 7181 Aprilie 8 (1673) Scriemit Domnia mea la boiariuld nostru credinciosti Contcy ce au fostU slugoat mare. Damd stire D-tale pentru multrt piri ce art avutit hoiarinulit nostru Toaderit Iordache Visterniculg despre D-nei Dórnna Roxanda, fata reposatului Vasilie Vocli, pentru satü, pentru Deleni, ce este la tinutula Harlaului. Daca
vei vedé cartea Domnici mole iar D-ta sa mergi la acesta satit care mai ausrt scriemit, i sii jeT sama forte pe dreptate si srt imparti satulti in 5 parti cu vecinii si cu tot5 venitul5, impreuna CU viile, casele din pajistc ce sunt A-
cute de boiarinulti nostru, ce mai susti scriemil; aceste sa le dal D-ta in sama dumi-sale. Si de nu va fi satulti stIlpitti si insemnatri, daca vet alege aceste 5 parci cu to-tit venitultl, sit, le stilpesci si sa le pui semne despre a 6-a parte cu vecinii cc se vine DOmnei Roxandrei dinteacestil satit ; iar ea isi va sine partea ei asa precum scriem5, cit Domnia mea am cercatil cu mare dreptate gi atAta am aflatil ca i se vine. Asisderea de va puté dovedi D-la boiarinulti nostru, ce mai susit este scrisii, cum la mórtea lui Toderasco Buciocti numai pArintele Dumi-salc Iordache Visternicultt ati cheltuitil pre comAndit, DOmna Roxandra sa intórca cheltuiala boiarinului nostru, lui Toaderit Iordache, diet satula acesta ii s'a venitli despre unchiulO lora Toderapo Bathes. Deci precum vol afla D-ta dreptil, numai sA fad asezare et nu mai Amble in pied. Acésta scriemit.
www.dacoromanica.ro
160
V. A. IIRECHIA.
De i so va veni a 6-a parte atata sa tie, mai multi' nimicti. Pentru aceea sit socotesci D-ta forte drepta. Decr cat ver afla ca i se vine atata sa aleg si sa tie. 7181 (1673) Aprile 8. vel Log. Stefanii Petra TX. L. S. S'ail posladuitti Const. Leondarie SIngertz.
No. 7. Cartea ha Contaq fosta slugera pentra alegerea niqie1 Delenii 7181 (1673) Aprilie. Milostive si luminate Winne, sA fie Maria Dumi-tale sanatosii. Dail stire MA-
rier Tale, ca mi-aa venlig cinstita carte Wirier Tale scriindu-mT sa merga la satil la Deleni, sa socotesca intre D-lui Toadera Iordache Vistierniculil si Durnneaer DOmna Roxandra, care avenda in multe rendurT galceava inaintea MArieT Tale, aT socotita Maria Ta dimpreuna cu totti svatula si le-aT alesa lucrula : cit sa vine Dumi-sale Visternicului 5 pArtr dinteacela satti cu tota yenitula si 5 OAT din caci vecini aril fi, iar Dumi-sale DómneT Roxandrei a 6-a parte de sata si cu a 6-a parte din vecint Inteacesta chipti imT serif Maria Ta WA le impartil si satula si vecinir si sa le stiIpescil loculti si sa le facü scrisorT pre vecinT earl cur se voril veni. si-mr mar serif Maria Ta sa mai socotescil intre dumnia-lora si pentru pamentile luT Toderasco BucTocil. Deci ea, dupre cinstita porunca Wirier Tale, am mersa acolo la DelenT si am strinsil OmenT bunT, *oltuzulil de Harlaii, si tirgovetir si Petre Capra pivniceruld de CotnarT, Francula de acolo , Hanos Feltin de acolo si alti multi Omeni bunt. Ce ajungenda nor indat in Deleni, Dumneaei Dómna Roxandra ail si purcesil din sata in susa, 4icendil ca merge la usArulti Andronida. Am trimesil de am qisil sa se intOrca Dumneaei sa fie la socotéla loculuT si a veciniloril, sa vacla cum se va socoti si ce i se va veni, ci Dumneaei n'a vrutil s'a se intórca, ci ail (psü sa rhea ce-oia sti, caDumneaeT la hotaritü nu va fi. DecT
daca am veciutil cit nu va sa fie la socotéla, am inceputil a mesura silistea satuluT, de unde si pang unde afi gisti OmeniT ca le ambla silistea din veal. cu otgonil de 32 stinjenT si 2 palme, din capulti silister , din susti, din termurile riper col marl, dela fundulil gradinei lur Iona BorticT pang in capula silistel din giosil, la o cultoresce veche, unde spuna OmeniT ca a fostil casa a until omil ce Pail chernata Andrianil Hamura, si am aflat in Vita silistea,
www.dacoromanica.ro
151
BISERICA DIN CETATEA NEMTIJ
pre lungti 18 otgone tocma. Dupg, aceea am socotitil dintr'acele 18 otgone pe a 6-a parte, am ales(' trel otgone din siliste, din partea do josti, de ciitrg FIârliü; iar acelo 5 pArtI a Visternicului at rOmasti in susti, pe care pArci stag i biserica i curcile, cA de vrémti da si din susti accle trel otgiine din siliste, partea cl-sale Dóinnei, totusl nu cuprindea ping la casA i ping la biscricA. *i am pusti stilpti de pétrA intre pgiff in sat'', si am lAsatti pentru irnpArtola vecinilorg pe a dória cli ca sA fie si Dumnea-el Dómna de fata. Si nand aü fosta a doua cii iargsf am mersti cu acei megiasI acolo i tocma cAnd ,nol: in satti, Dumnea-eI Dórnna din satti esia in susti cu o cucie cu dot cal i cu glOtA de slugi i rnT-ail respunsti pre sluga Dumi-sale, pre Beisorg, cum Dumnea-el nu va sA fie nici la o socotélg, iar cii sg impartil i vecinii, numai sa-I facil unti bine, sg,-I dati pre George VatAmanula in partea Dumisale. i am vedutti si am socotitti carele de o potrivg este, top' vecinii precum s'ati spusit el in de sine, Inca nesciindu-se eI carele in ce parte se va veni, si I-amti facutti 6 pArtf, din cart partI, o parte am datil in séma Dumi-sale Dómnel, unde si George Vattimanulti s'ati pusti, pre carcle Dumnea-el Pati cerutti. *i am flicutti isvóde de vecinil anume, i Visterniculut ai Durni-sale DennneT, scrise cu mAna mea i iscAlite, cgruia i s'ati venitit in parte. far pentru povestea pamenOlorti lui Toderascu Budocti, nevrendti Dumnea-ei Dórnna sa fie de fatA, n'amti avuta cum cerca. far aceste ce am alesti si am asezatil, facg scire Mgriei Tale. i mila lui Dumnedeu sa fie cu MAria Ta pururea. Amin. Robulu MAriei Tale
7181 (1673) Aprilie.
4Jontil.0 ce am fostit Slugerti. S'ati poslAduitti : Constantinti Leondarie Slugerti.
No 4. Carte dela Duca Voda. 7174 Martie 9 (1666). Adecg Domnia-mé drung i intArimg boiarinultif nostru credinciosti i cin-
stitti (eine?) a sa clirepta ocing i mosie satulg Delenii, la IIârluuit, cu totti venitnitt, care-I este dirépta ming dela mosulg Dumi-sale, dela BucIocti Vorniculti, din ispisocti de danie dela Constanting Voda si dela Radulg VodA, ai din ispisocti de pint si de ranasti dela Dabija Vodg, ce s'ati pirItit Dumnealui si ati r5masti pe vara Durni-sale, pre Dórnna Ruxanda. Iar dupg pira ce s'att piritil i ati Omas-o pe Dumnea-ei, pe Roxanda, fiuiidi i Dutnnea-ef venita,
www.dacoromanica.ro
I52
V. A. UREMIA.
i neavenda clezare nicdiurea, au voita d-lui Spatariula kind va fedé in Ora, sá 645. Dumnea-eT acolea, iar de a e§i Dumnea-el din ér sau i se va templa vre o mórte, Dumnea-lul tota s-a tine satuld. Pentru aceea si dela Domnia-me &unit §i intiirimü Dumi-sale ca sa-T fie Dumi-sale ncrLiuitü nici odiIii ér
neórä in vect
i
altulil sil nu se amestece. 7174 (1666) Martie 9.
Duca iroevodii.
L. S.
No. 0. Carte dela Alexandra 1lia
V.V. 7177 (1668) Oct. 20.
Adecg Domnia-mé diimil §i inttrimü boiarului nostru credinciosil Toderacco Iordache, marele Spataril, din ispisocil de pirii §i de herie dela Istratie Dabija Vodti, unt satil anurne Delenii la tin. HArliiului, care satil aü fostil curnp5r6-
tura' mocului stt Costea Buciocil ce aü fostti Vornicil mare ; care satil ail fostti 1uatit Vasilie Vodt, cu impresurilturä ci rad fostil datil Maricutel, fata lui Gheorghe Hatmanulii. Apoi avendil piril la Istratie Dabija Vodti, s'ati afIatit cum Vasilie \TWA' §i Marie* n'ail avutil nici o tréba. i cu giudetil s'ail data satuld DeleniT boiarului nostru Toderasco Iordache Spttariulü, nepotulil lui Costea Buclocü. i a§ijderea dui.rnii i intui.rimii boiarului nostru Toderasco Iordache Spätariului, pe a lui dréptà ocinä i curnperáturil, und helecteil, dal
tine apa in hotarulti tergului nostru FIârlu1uT, in coda Strâmbului; care helesteg rad cumptiratil dela Tóderil Serghie Camliraculu direptu 150 de lei, iar lui Serghie Ctunäraculii fostil cumptirAturrt dela Sava feciorulti Dimei de tergu de Harläil, precum nc-ati artitatil i zapisti de cumptirilturil. Direptil aceea, acesta satu Delenil si acestil helecteil ea sil fie si de la Domnia-mé boiarului nostru Toderacco Iordache Sptitariult1 direptti mina' si mocie si cumperriturä neeliltitrt ci nerilsuite mei odineórA in veci; §i altulil sA nu se amestece inaintca cartiT DomnieT mole. Singuril Domnulil ati poruncitil. 7177 (t668) Octobre 20. Solomond Berladenula vel Log. isciti.
L. S.
www.dacoromanica.ro
163
BISERICA DIN CETATEA NEMTII
No. 10. Cartea lu Dumitraro Cantaeuzino V. V. din 7182 (1674) Augusta 18.
Scriemil Domnia me §i dmü scire cu acesta carte a nestrA tutuloril cur se cade a sci, pentru multA pirA, in multe eenduri, ce aü avutil §i la altr Domni, ce aA fostil mai nainte de no1, §i acum §i la Domnia me, Dumnealui boiarulil nostru Tóderil lordache Visterniculik cu Dumnea-ci Deanna Roxanda,
fata reposatului Vasilie VodA, pentru satula Delenii, ce este in tin. Harlaulur, care satil aA fostA alA lui Costea Buciocil, Vornicula celii mare, direptA danie i miluire dela Constantinii Vodii, feciorulii Ieremiei Voda, §i mai pe urmA §i dela Radulii VodA. CA nciiindil de fata boiarulti nostru Tóderil Visterniculil ati venitti inaintea nóstra DOmna Roxanda de Fag pIrItA qicendil : cA satuha Delenil este alA ei, CA i s'ai1 venitil despre nisce unchr sterpi ce ail avutil ci-15 tine
Tederil Visternicula farA nicr o tag, pentru did ea n'ail fostil aice in tera. S, i fiindu-i Tederii Visterniculil vrA primare ail tinutA elil satulA cu impresuratura ; i aA aretatil Demna Roxanda i unti ispisocil de pirA dela Duca VodA §i o carte cu iscAliturile boiarilorA celorii mad, cum ail remasil ca pre Tóderil Visterniculti, ca sA tie ea satulil Delenii. Deci Domnia me n'arnii sciutA cum e povestea mar adeveratil i ve,Ondil §i ispisecele dela Duca VodA §i dela boiari, amA crequtii pre Demna Roxanda §i i-amA facutil diresti de remasil
pre Tóderil VisterniculA ca sa tie ea satull Iar dupA aceea daca ati venitil de fatA boiariulA nostru ce mai susil scriemA, Tóderil Visterniculil ne-ail are-
tatil catastihA facutil de mâna mo§u-seil, lui Buciocil Vorniculti, care este mo0.1 i Demner Roxandei : i a§a s'ail aflatti lucrulti cu adeveratil : cum Buciocil Vorniculil ati avutil &me jupanese. Deci din jupanesa cea dintâiA este Demna Roxanda (1) cu catastivula lui Buclocii scrie totil anume pro care fecioril de ai sei cum l'aa inzestratil cu sate, cu odere, cu tigani. i acestil satil Delenii nu se aflA scrisA in catastivulil celil de zestre, cum sA-15 hie datii
vre unur fecioril de ar si ce aA avutii cu jupanesa cea d'intaiii, din care se trage Dórnna Roxanda ; ci se afla sA hie remasii satulti Delenir fecTorilora celora
maT mici ce sunt din jupanesa cea de apoi. Din cad este Tóderil Visternicult!. i ne-ail mai artitatil Tecleril Visternicula i unil ispisocA de pira dela Dabija Voda, cum s'ail piritti pArintele sti Tordache Visternicula i Tóderil Visterniculil cu Maricuta, fata lur Ghcorghie Hatmanulil pentru acesta§i satA Delenii, cad fiindti Vasilie Voda puternicil l'aa luatit in Domnia lui, cu sila ei l'ati data de zestre nepótei sale Maricutei, §i ail remasil Iordache Visterniculik §i Tederil Visterniculil pre Marie* §i i-ail luatti satulil caci s'ait indi(1) Adeca. se trage din linia ei, cAd Roxanda este fata buT Vasilie Vodä.
www.dacoromanica.ro
V. A. U.
154
V. A. IIRECHIL
reptata i atund cu bolarl miirturil, cum Vasilie Vodh' n'ail avutil nicT o trébA cu satulü, ct ati fostil in partea fecToriloril lui Teal, ce aü avutii cu jupetnésa
cca de apoT, din care se trage Tódera Visterniculn. Pentru aceea ai luatU Dabija Vodil satuhl acesta si rat. datil lul lordache Visterniculil i fiuluT sü lul TOderU Visterniculd.
A§isderea avendii pirá Tóderil Visterniculit despre Dómna Roxandra §i la Stefanii Voda Petru, ce ati fostU Domnil inaintea nOstrà, pentru acesta satU De Tenn', luatu-le-au séma pre am6nuntu1a §i iartisT aU aflatti cu judetti direptU, cum satulil acesta este agonisitU' de Buciocil Vornicul5 cu jupanésa acésta de apol, mó§a lul TOderil Visteriultí. DecT ati socotitU cu svatulil §i ail facutil satulil &me ptirçl, o parte lul Buciocil i alth' parte jupânesel sale mósa lul Tódern Vist. DecT partea lul Buciocil Vorniculu s'ad venitg in trel ph'rti : o parte DómneT Roxandel, altä parte Jul Tóderil Visterniculil §i alth parte lul Dumitrasco Malai, care este Torii veal primare. Tar partea BucIocesei cea de apoI, mósa lui Tóderil Visterniculil si a luT Malai, s'au venitU numal in &me parti, una Tut TóderU Visterniculd si alta luT Dumitrasco Malai, cacl el sunt
din jupanesa lul Buciocil cea de apol, cu care au agonisitil eli satulti. Iar Dómna Roxancla, fiindil din jupânesa cea i s'a venitil numaT a §asa parte din totil satulii, din partea mosu-seq, lul BuciocU. i pre acestä socotéla §i impärtelä duvii judetu ce i-ad datil Stefand Vodä Petru, ati trimesil hotarnica pre Conta§ Sulgeruld sPnteacesta chipu ati alesil s'ad stalpit5 satuld; si
s'ati venitti sa tie Dómna Roxandra numal a 6-a parte din tota satulil, precum i-a5 art-ttatU Tóderii Visterniculil §i märturia cea de hotaritil dela Conta§
Sulgerulit A§isderea ne-ad mai aretatil bolaruld nostru Tóderil Visternicula unit ca-
tastiva do 850 galbcni rosiT cc ail cheltuitil parintele sti Tordachi VisterniculU la mórtea cumnatulul sti, lui Todrasculd fecTorulu celii mai midi a lui Buclocil vorniculti, alti ch'rul'a ati fostil satulil Delenii §i au fostil starpu ch' ati muritil necäsiitoritil. Deci fiindil din jupandsa lul Buclocii cea de apol, ma:card de n'aril hi nicT cheltuitil Iordache Visterniculu acel haul ce mai susil scriemil la mOrtea lui, totit r6mâne satuld sa-lil tie Tóderil Visterniculil §i vtirultt sett Malai, cttcT acesta Todera§co fecTorula lui BucTocil iaste din jupânésa cea
d'apoi, din care se trage Thderil visterniculil §i veruld sett Malai. A§isderea si pentru diresulil dela Duca Voda si cartea bolarilorti ce aU fostu de remasil pre Tóderil visterniculU, amti aflatii Domnia mea cu buna adeverintA cä ail fostil filcutd Duca Vod5, acele direse pentru voia DómneT Roxander, cad au e§ita
la cinste din casa lul Vasilie Vodä parintele DórnneT Roxandel. Tar pentru diresulu dela noT ce amt.' fAcutil DOmnel RoxandeT, artifamii Domnia mca maT susti, ca Tóderti Visterniculil nat. fostil de fata, sa-sT arete diresele sale,
www.dacoromanica.ro
156
BISERICA DIN CETATEA NEMTU
ce v&Iêndii nol diresele DómneT RoxandeT dela Duca Vodt, 1-arnd facutd §i noT intrtritura pre acele direse, gandindu-ne ca art hi adevtirate, iar pe urma s'ad aflatil cit ad fostd ftcute in fattrie; pentru aceca nicT uncle din acele sit nu hie de credin0 i diresuld nostru ce amü fostd filcutd, Amit st nu se cre4t, cit l'amd facutd din nesciinp. Asisderea unde pomenesce in ispisoculd nostru ce amit facutd DOmneT RoxandeT ca ait milrturisitil acesti boTarT : Racovi0 logofetuld i Solomond logofetuld, cum st, hie auclitii din gura lui Iordache Visterniculd, parintele luT Tóderd Visterniculd, st hie cjisit clii, cit satuld este alit DómneT RoxandeT §i
l'a lua ea daca a veni aice in tea De acesta lucru socotindd Domnia mea acum pre urmt, T-amti intrebatd i s'ad tagaditt de ad clisd, cum n'ad auiitit din gura luT Iordachi acesta cuvinta, nicT scid el nemica, nurnaT ce ad urnMatti _lane postelniculg Hadimbulg, und omit fart de cale de ati pusd acesta cuvintii in ispisoculd ce amit facutd noT DómneT RoxandeT; decT st nu hie de nicT o credinO, pentru eta Domnia mea am cercatii i s'ail indreptatd acesta lucru asa precum insernnamd maT susti. *'amd respunsii Domnia mea sit ia tote diresele DórnneT RoxandeT, ci timplându-se de ad venitil imptiratia in
tent s'ad lasatd lucruld in slabd, pentru st nu fact ea mestecatura la Turd ca sit iea de la dinsii putere sit io acOstit ocint cu impresurtturt, dupt cum at amestecatd si la domnia luT Stefand Petru Vodii, când cram domnia mea Capichehaia, v6clendil cit cu judecult crestinescd nu i se cuvine a lua acésta ocint, ci locuindii la Rascovii, cu mijloculii lid Doropnco hatmanulii ceizeicescii, (di
poftitO judep de la Tura DecT pentru st nu se fact cu acOsta amestecaturT §i niscare obiceiuri de la Turd, at remasd lucruld asa. Iar acele direse de se vorti ivi când-va la vre-und judeVi, sa nu se créqd, ce st se rumpt. *i altuld st nu se amestece inaintea cartel Domniel mole. Anuld 7182 (1674) Augustt 18 chic. Semnatd : Dumitratien Cantacuzino Voevoda. Vel Logofetd
L. S. I
I
S'ad positiduitit: Constanting Leondarie Snipe,
www.dacoromanica.ro
166
V. A. URECHIA
No. 11.
Cartea Ddmnd Roxanda fiica ha Vasilie Vodd hottleinda ca dupd mórtea sa satula Delenii sd se stdpdnéscd de nepotula sea Toderafcula Visternicti 7185 (1676) Noemb. 24.
Printr'acesta adeVeratil zapisg alg meg mgrturisescd en, Demna Roxanda fiTca MgrieT Se le luT lw Vasilie Vodä si a Dernnei Tudoschil, nepeta lui Coste Buciocil Vorniculn, avendd en satuln DeleniT mosie si ocing dela Ma Ica mea Tudosca, ce T-aii remasil dela fratii seT, flinda sterpT si cat im va lungi Dum-
neden viata inteacestg lume stt tin si sg st5panescii satulit acesta Delenii si altula nime sit nu se amestece ci sg fie sub stgpanirea mea. *i dupg m6rtea mea, de vreme cg-mi iaste rudenie mai aprópe prea iubitti fratele nostru, d-lui Chir Teodorascu vel Visternicn, flindii si d-lui nepotn lui Buciocti Coste Vornieulii, dupg mertea mea IT dgruieseg satulit DeleniT ca sg-In staptinescg cu tan venituln. *i pentru intgrirea credintei amg data acesta incredintatg zapis5 alg meg la mana d-sale Toderasco vel Visternieg ; si pentru adeverinta dgrei mi-am pusg si pecetea mea. 7185 Noemb. 24. NoT Demna Roxanda fica MgrieT Sele lui Vasilie Voevoda primesen cele de susg scrise. L. S. Dómnci
N o . 1,2 .
Cartea ha Constantina .11lhaila Cehanti Racovira V.V. poruncinda lui Vasile Razula biv vela Comisa, sd alegd otarele mislidorti Delenit fi l?qii; 7261 (1752) Oct. 13.
avendil Iordache Cantacuzino vel Log. pricing pentru hotarula Delenilorn cu feciorii luT Macsutg din partea hotaruluT din josil despre Harlan, si pentru hotarulg Rusilorg ce sunt algturea cu Delenii, an trimesti hotarnicil Vodg Grigorie, pre Costache Razu hatmanulg, «tatala Dumi-tale». C. Razu a hotgritil cu bolovani, partea din josg, de egtre Macsut.... dar din partea de suet, de entre Feredeeni Iiindg bolovgnitg, mai de multg de Gheorghita Pah., care an fugitg la MuscalT, mgcard cg cand an hotgritg acela boiarn pre D. vel Log. sad pe fratii dumi-sale nu le-an data de scire sii, mergg la
www.dacoromanica.ro
DISEIZICA DIN CETATEA NAMTU
157
acelit hotaritil i nici vre-unti boIarti de cinste n'ati luatti hotarnicit , ci pre unit Panculit mazili dela Ilârlii si au hotiiritit cum ait fostti voia lul i alesit despre niiito laIr sovilita hotarulit, andit intre pornetit in hotarulti Feredeenilorti, care ail vçlutu i pitrintele D-tale i fiindii stpânuli Feredeenilorit totit la Moscali, n'ati avutil cu eine indrepta hotaruli; dar acum inctipêndil acea movie la Lupulit Crupenskie Stolniculti, orênduirnti pa d-ta sit mergi sii string! Omen!
irnprejurasi.... cad acchii satit Rusii ce se hotilresce cu FeredeeniI ati fostit intra a lui Waal Mecleln. ii ati avutit curl!' i biserica acolo pe hotaruli unde este ingropatti i elit; i Feredeenii IT cine Buhusit hatrnanuli edit barrinit i undo a Hicutti case Gheorghitrt, Pah. ginerele lui 131.111110 hatmanulti, qice d-luI vel Logofetti cii sunt pre loculti dumi-sale i lull intrebatil cl-lul Logofetulii pe acelti Gheorghiti1 Pah. cum de si-ait fitcutti case pe loculti acela, chi a datit sernii c'a T-att drtruitit Vasilasco Cantacuzino Vorniculti, unchiulit Durni-sale Logofetulii ace bucat5 de locil i ati cerutti scriserea arate i l'ait purtatii din oi in oi Ora ati fugitit la Moscali cu Durnitrasco Vodii i ati jiluitit d-lur Logof. la pre iniltatit prtrintele Domniel mele i I-ait ri.spunsti, cii prinii. nu s'a alege unit nemti alti luT Gheorghip. Pall. sit stApilnescil Feredeenii nu se pete alege judecata, i miicarti de ar fi acea danie a lui Vasilasco Vorn. fata nu se tine in sernii, c5c1 mosia e a tatilui d-sale Logofetului, dalii de p5rinci; n'a avutit trait frate-siti Vasilasco Vornicil sa dea danie partea fritine-s55, Hindu mosiile Impiirçite. Ci d-ta tete le socotesce, cii, d-lui qice ci sunt Omen! bOtranT de V-orti arta unde aii fostil curtile si biserica lui Milaii1; si mitcarit cii. Lupulti Crupenski Stolniculit 11-a5 filcutti case totti pre acelti locii de pricini si I-a (psi!. vel Logofetulti sti nu facA,
dar d-ta cerdi i alit hotarulit dreptil pe uncle a fostii, mar pentru case ce s'ati ficutti omit socoti de aice i si avemfi scire. Acesta scriemit. 7261 (1652) Oct. 13. L. S.
I
vel Logof.
S'ati posli(luitu. C. Leondarie vel Shrgerii.
Mai stint tn condica Doleniloril aceste acte copiate, far'6, de o valore istorica deosebita : 1) Peticia lul Cantacuzino Vorn. catre Domnii din 1792 Decembre 10, relativa la hotarnicie.
www.dacoromanica.ro
158
V. A. MISom.X.
2) Scrisórea Poste In. George Nedey catra hatmanulg Costache Ghica pentru rnësuratórea mo§ieI Macsuta. 1803, Iu lie 12.
3) Cartea lul Grigorie Ghica V.V. Intarindil luI biv vel Spat. Iordache Cantacuzino sta'panirea moOei Delenil.
7241 (1733) Aprilie 11
Este in urma hotarniciei 1u Costache Razu vel spataril Vodä Inttresce lucrarea lui llazu C.
I. ktutioil (1) Pagina 25 a Condicet
Intru totü cinstitil d-le prointe Visternice, Milostivulti Durnnecjeil s5 trgmita' bunri pace §i sangtate d-le impreunti cu Oat cinstita casa d-tale. Alta, facerna scire d-tale pcntru rendula hotarului a Feredeienilora i cu a Ru§ilora d-tale. Umblat'am in câmpil §i am stilpita 13 stilpi, iar in siliste, cum ail mtirturisita
acestil omi Vasilie de Deleni cc aa §e4util la Feredeeni in clilele Radului Voda pinü la Vasilie Vodä. Deci chi asa ail mArturisita semnele hotarului si-
li§tei din pisculil in pivni0 Popei de Rust §i din pivnica intr'o fOntan'a de petrti ce se respunde a FArtritaei. Din RI-10mA in Coptoresci a Tomer de Fercdceni §i din Cuptoresci inteunil cere§il ce cbiamti Potrapoculii §i din ccre§a
intr'o fantâng ce se cbiamti a Mogoei. Aceste semne le scie acesta oma de când att venita Radial Voda. la Feredeeni la M-re i ail sttitutil Radula Voda in mijloculil satului i ati intrebata pre ameni pre unde le e hotarula lora c5, Ru§ii ati fostil pustii. Iará amenii de Feredeeni ati aretatil aceste semne pe unde ne-ail aratatil i acestil omti Vasile de Deleni; iar Feredeenii nu veil sti primésca semnele ce aratti acestil omti i de ar fi mai fostil unti barb:nil dare acesta le-a§T fi datil jurAmintil i brazdti in capti i pe uncle aril fi mersu pe acolo ati fi stilpitil. Iar pricina lora este pentru 76 de stânjini §i sunt &lug renduri de pometi a Feredienilora i precum milrturisesce Vasilie sa,' vina de pre loculil Rui1orti. iar Feredeenii nu se inti de acele semne ce makurisesce Vasile de obiceiil este. i amil vrutil sa impar0 acea bucatä de locti in dauti ai amenii Hatmanului ati primita, iafa amenil d-le nu vortl sá primes* ci (1) Documentele Ru0 lora totu. de De lent
www.dacoromanica.ro
13ffiErtICA 1MN UTATEA NtMTU
159
Maar
se ting de acele semne ce ag marturisita acesta oing Vasile. Iar alta oma nu se mai afla sii mArturiséscA, ci numaT cum veT voi d-ta si sa 111 d-ta siintitosg. MaT mica sluga ala d-tale. 7184.
Gligorie Coritteii Vornicg S'ag posladuitii :
Cu sanittate me inchina.
Constantinii Leondarie Slugerig. L. S. rogt iin
Scarlata Al. Calim. V.V.
vel Logol.
1806.
II. Totil IiimulI (pag. 26) Adea noT boiariT eel marl N. Racovitii vel Log., Ionasco Balsa vel Vorn., DolnaT Zemli, TUdera Palade vel Vorn Visnei Zemli, Zosima, Basota Hatmana, i Pircillabg Suceavski, Constanting vel Postelnica, Hriosculg biv. Post. Velicico Costing vel portara, Icing Racovita vel Pah., Andronica Cerchezil vel Stoln., Constanting vel Comisa, Necolal Donici Serdara, PrAtrilscanu vel Clucera, Manolache vel Slugerti, Iacomache vel Jicnicera, Stefana Scarlata vel Armasg,
i Panaiote vel Spiltara si alti boiari mail si mid cilV se vord iscilli mai josa toff. Adecrt aa venitg inaintea nastra fratele nostru D. Toderasco Iordache, marele Vist. si ne-au aretatg 3 zapise de datorie ce ag fostg datora varulii cl-sale Durnitrasco Malaiil : 1 zapisa de 315 lei, Mil 2-lea zapisii de 50 lei, alg 3-lea zapisg de 50 leT, earl facg peste totg 400 lei batucT, iar dupa partca luT Dumitrache Maid, neavenda fratele nostru D. Toderasco co lua dela dinsula ag luata silistea Rusii sub codru la Vn. HArlauldi si silistea Marcovatulg la -On.
Hotinului, pentru 61 si altá rudá maT aprape n'aa' avutil deck pre D. Toderasco Vist. fiindu-T veal primard si fiindu-le si acele mosil de pre mosula Domniilord sale Buciocg Vornicula, altulg n'ati incaputil sa, intre intr'aceste ocine. Si Ind pAn'a aii fosta d. Malaid via, fiindg neinsurata s'aii Vnutg tota pre liInga. d-luT Visterniculg si Paa grijitg totil d-lui de hrang si de imbracAminte si de tow ce T-ag trebuitg din casa d-sale si dui-A martea luT iarasT Pail grijitg d-luT precum se cade mortului in legea crestinéscii.
Asisderea si ung diresg de imparcela satelorg ce ag avutil intre d-lora ina pintt aa fostg D. Malaig vitt l'ag data si pre acela pre mana d-sale VisterniculuT.
Deci I/Wilda si noT oti este clatorie direptit si zapisele eu slova luT D. Waal
www.dacoromanica.ro
100
V. A. 'UREMIA
scrise §i scriindti cg este d-luT i rudit maT aprópo decht alOT i l'ag grijitti §i la viaO §i dupg viatg, dela noT inert T-amg facutg d-sale acésta miirturio, ca sg
fie de credin0 §i sit aihit d-luT a-0' face 0 direse domnesci de pre dinsa pre aceste ocine &Ito scrid aice ; §i pentru mai mare credintg noT cu totiT amti iscitlitü maT jest'. *i eü Vasile Damiang Logofritti am scrisil ca sit scie. U la§T. Niko 7193, Martic 1, (Urmózii. semi-161mile).
Urm0z5. legalisarea sari poslAduirea
111.
maT
Ileleqtouthl Strambu (pag. 41)
Dela Vasilie Vod5 din 7150 Ghenaril 20. Judecata Intre càIugnii dela Agapia i cei dela Ilangulü pentru heleeulil Strambu, ce Agapienil aratà di-lii ail dela Arcing Vodii. Da re'masi pre Agapieni si rumpe uriculil dela Aronil Vod5,. La 7154, Tunic 10. Iar Vasilie Vod5 Intaresce posesiunea helesteulul Strambu la cilluggril din Hangu, earl flu ag dela Radulii Vodil §i dela Mironii Barnoski Vod5,.
In 7165, Mai 26. Gheorghe Stefanii lntaresce posesiunea de mai susu si tergovetil din IIArl5i1 sà nu vtneze pesce. «Iar pre cine va prinde umbl5nclik cu navóde saü cu alto maestrii, sh aib5, a le lua nAvódele i voloacele ce voril avó dela dInsii i sä-.1 bat5 i sh-I scOta de acolo st nu mai veneze pesce i sa' le strice ma'estriile.)? Pag. 44. Stefanil Vod5, In 7168 Febr. 27 iar judec5, pre Agapieni, cu cosi din IIangu si d dreptate totu celoril din IIangu, conformil dresului de danie i miluire dela Radulil Voc15,, si dela Mironti Barnoski Vod5,, si de IntAritufa si de danie «si de miluire dela insusl cinstitulü pi luminatulil pärintele mai Vasilie Voevodil.»
acte relative la o veche fabrica de sticle ce a esistatil acolo In secolulti XVIII. Vomit publica acele acte In memoriulil nostru despre industria si comerciula Ora Intre documentele Deleni1ori
sunt
i
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
