Academia de Studii Economice din Republica Moldova Facultate”Business si Administrarea Afacerilor” Specialitatea “Turism “Turism si Servicii Hoteliere”
Cracovia, olonia
Elaborat de! Budurin Corina T"#"
Istoria rima atestare scris$ a numelui ora%ului datea&$ din '((, c)nd Cracovia a fost descris$ ca t)r* de seam$, a+at n posesia ducelui Boemiei Boleslaus- .n "/01, Cracovia a devenit sediul *uvernului polone&- )n$ la sf)r%itul secolului al 23lea, ea devenise un t)r* important- S3au construit cl$diri de c$r$mid$, ntre care castelul re*al 4a5el cu rotonda Sf- Feli6 %i Adau7t, biserici n stil romanic cum ar 8 biserica Sf- Adalbert, Catedrala 4a5el, %i Ba&ilica Sf- Maria- 9ra%ul a fost distrus aproape n ntre*ime n timpul inva&iei mon*ole din ":#"- A fost reconstruit practic identic, %i a primit drepturi de ora% n ":;< din partea re*elui ceea ce a dat ora%ului dreptul de a impune ta6e, precum %i privile*ii comerciale pentru cet$=enii s$i- .n ":;', ora%ul a fost din nou pr$dat de mon*oli- >n al treilea atac, n ":1<, a fost respins n parte datorit$ forti8ca=iilor recent construite- .n "00;, re*ele Ca&imir al ???3lea al oloniei @a&imier& a declarat cele dou$ suburbii vestice ale ora%ului ca un nou ora% separat, denumit a&imier& @Casimiria n latin$- S3au n$l=at &iduri de ap$rare n urul centrului a&imier&ului n "0(:-
Biserica Sf- Adalbert, vecDe de aproape un mileniu, dat)nd din vremea oloniei medievale timpurii
9ra%ul a c$p$tat importan=$ %i mai mare n "0(#, c)nd Ca&imir al ???3lea al oloniei a fondat >niversitatea din Cracovia, a doua universitate ca vecDime n Europa Central$ dup$ >niversitatea Carolin$ din ra*a- Re*ele Ca&imir a nceput %i construc=ia unui campus pentru Academia din a&imier&, dar a murit n "0
.n ";;0 Tronul oloniei a trecut atunci la Henric al ???3lea al Fran=ei %i apoi la al=i monarDi str$ini ce s3au succedat rapid, ceea ce a produs un declin al importan=ei ora%ului, declin nr$ut$=it de afurile din timpul inva&iei suede&e %i de o epidemie de cium$ bubonic$ ce a ucis :/-/// de locuitori ai capitalei .n ";'(, Si*ismund al ???3lea din dinastia suede&$ asa a mutat capitala administrativ$ a >niunii olono3Gituaniene de la Cracovia la ar%ovia.n "<'# r$scoal$ care, n ciuda victoriei n b$t$lia de la RacJa5ice contra mai numeroasei armate ruse%ti, a avut ca re&ultat a treia %i ultima de&membrare a oloniei- up$ r$scoal$, Cracovia a fost acordat$ Austriei %i a f$cut parte dintr3o provincie a Re*atului ali=iei %i Godomeriei- .n "1/', Napoleon Bonaparte a cucerit fostele teritorii polone&e ale Austriei %i a inclus ora%ul n ucatul ar%ovieiup$ nfr)n*erea lui Napoleon n Rusia, Con*resul de la iena din "1"; a restaurat vecDile structuri de opresiune, de%i ora%ul a primit un statut autonom, sub numele de 9ra%ul Giber Cracovia- Ca %i n "<'#, o nou$ r$scoal$ n "1#( a fost n$bu%it$, ceea ce a dus la ane6area ora%ului de c$tre Austria sub numele de Marele ucat al Cracoviei @n polon$ 4iel7ie siOst5o ra7o5s7ie.n "1((, Austria a acordat ali=iei o oarecare autonomie n urma nfr)n*erii sale n R$&boiul Austro3rusac- evenit mai liber din punct de vedere politic, ora%ul Cracovia a devenit un simbol na=ional al polone&ilor %i centru artistic %i cultural, poreclit adesea LAtena olon$” @ols7ie AtenK sau LMeca olon$”- Numero%i arti%ti polone&i de marc$ din acea perioad$ au locuit n Cracovia, ntre ei num$r)ndu3se marele pictor an Mate7o - Cracovia sf)r%itului de secol al 2?23lea a evoluat ntr3o metropol$ modern$P n "'/" au fost introduse apa curent$ %i tramvaiul electric, %i ntre "'"/ %i "'";, Cracovia %i comunit$=ile suburbane au fost combinate ntr3o unitate administrativ$ unic$ denumit$ Cracovia Mare @4iel7i ra7Q5
Cre%terea Cracoviei de la sf)r%itul secolului al 2???3lea
up$ r$&boi, n timpul re*imului stalinist, comunitatea intelectual$ %i academic$ a Cracoviei a fost pus$ sub control politic total- >niversit$=ile au fost n scurt timp private de autonomia lor %i de drepturile de editare- uvernul comunist al Republicii
opulare olone a ordonat construc=ia celui mai mare combinat siderur*ic din =ar$ n nou3n8in=ata suburbie No5a Huta- .n8in=area uria%ului Combinat Siderur*ic Genin @ast$&i .ntreprinderea Siderur*ic$ Tadeus&, a+at$ n proprietatea companiei Mittal Steel a adus transformarea Cracoviei dintr3un ora% universitar ntr3un centru industrial- Noua clas$ muncitoare, atras$ de industriali&area ora%ului, a contribuit la cre%terea demo*ra8c$ rapid$up$ eforturi ntinse pe mai mult de dou$ decenii, cardinalul arol 4otKJa, arDiepiscop al Cracoviei, a reu%it s$ ob=in$ permisiunea de a construi primele biserici n noile cartiere muncitore%ti- .n "'<1 4otKJa a devenit pap$ sub numele de ?oan aul al ??3lea, primul pap$ neitalian dup$ #;; de ani- .n acela%i an, >NESC9 a trecut centrul istoric al Cracoviei n prima sa list$ de locuri n patrimoniul mondial-
Economie rimul tabel repre&inta salariul mediu lunar in interprinderi din diferite sectoare in ln , "ln; Mld sau " ln " /-:0 Eur Al doilea tabel repre&inta rata somaului in procente si mai os numarul inre*istrat de someri in mii de persoane Cel deal treilea tabel repre&ita numarul vi&itatorilor si turisti in Cracovia in anii :/"",:/":,:/"0,:/"#, , n :/"; Cracovia a fost vi&itat de peste "/ milioane de turi%ti, inclusiv :,( milioane de c$l$tori str$ini- etrecut de vi&itatori de peste #-#; milioane de &lo=i @" miliard n ora% @f$r$ costuri de c$l$torie %i ca&are pre3 re&ervat- Cei mai mul=i turi%ti str$ini au venit din Marea Britanie @peste ";, cu vi&itatorii *ermani, france&i, spanioli, italieni %i americani urm)nd ndeaproapeCracovia tur3*Did Biroului olonia Mic$ i&itatorii au indicat faptul c$ nu toate statisticile sunt nre*istrate datorit$ num$rului considerabil de cei care vin, stau n camere private disponibile imediat pl$tite de numerar, n special din Europa de Est
1.
2.
0-
Amplasarea *eo*ra8ca Cracovia se a+$ n sudul oloniei, pe r)ul istula, ntr3o vale de la poalele Carpa=ilor, la o altitudine de :"' mP la um$tatea drumului ntre Mun=ii ura olon$ @n polon$ ura ra7o5s7o3C&OstocDo5s7a c$tre nord, %i Mun=ii Tatra "// 7m c$tre sud, care formea&$ frontiera natural$ cu Slovacia %i CeDiaP la :0/ 7m vest de *rani=a cu >craina- .n Cracovia e6ist$ cinci re&erva=ii naturale, cu o suprafa=$ total$ de circa #1,( Da- atorit$ valorii lor ecolo*ice, aceste arii sunt proteate de le*e- estul ora%ului, pe mar*inile sale de nord %i nord3vest, se m$r*ine%te cu o &on$ de importan=$ interna=ional$, denumit$ Re&erva=ia urasic$ BielanK3TKniec- rincipalele motive pentru protearea acestei &one sunt fauna %i +ora de acolo, precum %i tr$s$turile *eomorfolo*ice %i peisaul- 9 alt$ parte a ora%ului se a+$ n coridorul ecolo*ic al v$ii istulei- Acest coridor este %i el considerat a 8 de importan=$ interna=ional$, f$c)nd parte din re=eaua ecolo*ic$ pan3european$- Centrul ora%ului se a+$ pe malul st)n* @nordic al r)ului-
olonia se mar*ineste cu ermania, Republica CeDa, Slovacia, >craina, Belorusia, Gituania si Rusia - Cracovia se a+a cel mai aproape de *ranite cu Republica CeDa, Slovacia si >craina ceea ce o face foarte accesibila din punct de vedere terestru, Spre Cracovia mer* &ilnic autobuse, autocare, trenuri din diferite colturi a Europei spre *ara din Cracov- E6ist$ le*$=uri feroviare cu maoritatea ora%elor oloniei- Ga 8ecare or$ pleac$ c)te un tren c$tre ar%ovia- .ntre destina=iile feroviare interna=ionale se num$r$ Berlin, Budapesta, Bucure%ti @tren ce con=ine pe timp de var$ va*oane pentru arna, Hambur*, iev @pe timp de var$, cu va*oane de 9desa, Gvov, ra*a, iena %i Uilina- ara principal$ a ora%ului se a+$ n imediata vecin$tate a centrului istoric %i este deservit$ de numeroasel linii de transport publicAeroportul ?nterna=ional ?oan aul al ??3lea Cracovia3Balice, n polon$ MiOd&Knarodo5K ort Gotnic&K im- ana a5Ja ?? ra7Q53Balice,@?ATA! R se a+$ la "" 7m vest de ora%- C$l$toria cu trenul de la aeroport p)n$ la *ara ra7Q5 JQ5nK durea&$ "; minute- Capacitatea anual$ a aeroportului este estimat$ la ",0 milioane de pasa*eri @8ind al doilea aeroport ca m$rime al oloniei- Ga aeroportul Cracovia e6ist$ ;' de le*$turi aeriene, func=ion)nd : terminale @T", interna=ionalP %i T: intern- Aeroportul ?nterna=ional ato5ice se a+$ %i el la circa <; de minute de Cracovia - Ca conclu&ie putem spune ca ca destinatie turistica Cracovia este o &ona unde se poate usor de aunsPotential touristic natural
Clima Cracovia are un climat oceanic @Cfb conform clasi8c$rii climatice Vppen, 8ind unul dintre cele mai estice puncte din Europa astfel clasi8cate- Ga doar "// 7m nord3est de Cracovia @la est de TarnQ5, %i la nord de ielce, mediile lunii ianuarie coboar$ sub 30 WC, av)nd astfel climat continental @fb- 9ra%ul se a+$ n &ona de clim$ temperat$- Temperaturile medii pe timp de var$ se nscriu ntre "1 WC %i "',( WC iar cePe de iarn$ ntre X:," WC %i / WC- Temperatura medie anual$ este de 1,' WC- ara, temperaturile dep$%esc adesea :; WC, %i uneori cDiar %i 0/ WC, n vreme ce iarna, ele coboar$ la 3; WC noaptea %i la circa / WC &iuaP n nop=ile *eroase, temperatura coboar$ la X"; WC- atorit$ pro6imit$=ii Mun=ilor Tatra, adesea bate DalnK Y un v)nt de tip foeDn, temperatura cresc)nd rapid, aun*)nd cDiar %i iarna uneori la :/ WCMediul .n Cracovia sunt cinci re&erva=ii naturale cu o suprafa=$ total$ de #1,( Da->nele &one ver&i mai mici constituie p$r=i din arcurile eisa*istice urasice .n$l=imile Cracovia3C&OstocDo5a, administrate la comun cu celelalte &one proteate din ura olone&$- .ntre acestea se num$r$! arcul eisa*istic BielanK3TKniec @ar7 BielaZs7o3 TKniec7i, arcul eisa*istic Tenc&Kne7 @ar7 Tenc&KZs7i %i arcul eisa*istic $ile Cracoviei @ar7 raobra&o5K olin7i ra7o5s7ie, mpreun$ cu r)urile ce le traversea&$- Toate re&erva=iile naturale din lan=ul muntos ura olone&$ fac parte din pro*ramul C9R?NE pentru biotopuri, datorit$ +orei, faunei, *eomorfolo*iei %i peisaelor unice9ra%ul este de&voltat de3a lun*ul unei por=iuni a v$ii istulei dispuse pe direc=ia est3vest, cu o re=ea de a+uen=i n care se num$r$ a+uentul pe dreapta 4il*a, %i a+uen=ii pe st)n*a! Ruda5a, BiaJucDa, Jubnia %i San7a-
arcuri %i *r$dini .n Cracovia e6ist$ circa #/ de parcuri, cifr$ n care sunt inclu&e %i *r$dinile %i p$durile- >nele dintre ele, cum ar 8 parcul lantK, r$dina Botanic$, parcul ra7o5s7i, parcul ordan %i parcul BJonia se a+$ n centrul ora%uluiP Ia7r&Q5e7, p$durea Gase7 4ols7i, parcul Str&elec7i %i ar7 Gotni7Q5 @printre altele sunt n cartierele din ur- arcurile acoper$ apro6imativ 0"1,; Dectare @://: n interiorul ora%uluiarcul lantK este cel mai cunoscut parc din Cracovia- El a fost n8in=at ntre "1:: %i "10/ n locul vecDilor &iduri ale ora%ului, form)nd o centur$ verde n urul 9ra%ului ecDi- El const$ dintr3un lan= de *r$dini mai mici *)ndite n diverse stiluri %i mpodobit cu monumente- arcul are o suprafa=$ de :" Da %i o lun*ime de # 7m, form)nd o promenad$ foarte popular$ n r)ndurile localnicilor-
Potential touristic antropic ?ntrarea n Oraşul Vechi , ncercuit de o centur$ verde de parcuri, se face prin Poarta Floriana- Centrul istoric cuprinde 9ra[ul ecDi, Stare Miasto 3 a+at sub patrona >NESC9 [i ntins n urul celei mai mari piate medieval$ din Europa 3 Rynek Glowny , Cartierul Kazimierz 3 sec\iunea istoric$ evreiasc$ a ora[ului [i Castelul Wawel, re&iden\a istoric$ a re*ilor oloniei, primul astfel de monument inclus pe lista atrimoniului Mondial >NESC9, n "'<1Centrul este t$iat n dou$ de Drumul Regal pe unde au trecut procesiunile [i paradele de ncoronare a re*ilor, oaspe\ii de seam$ sau diploma\ii str$ini care c$l$toreau spre Castelul 4a5elrumul re*al ncepe la Biserica !. Florian, n suburbia medieval$ lepar&, trece prin "urnul #e paz$ Barbakan , vecDi de cinci secole, unul din cele doar trei astfel de avanposturi forti8cate care mai e6ist$ n Europa, [i intr$ n Stare Miasto pe Poarta Florian- uce de3a lun*ul str$&ii Floriańska prin ia\a central$ [i apoi pe strad$ Grodzka pentru a aun*e la Castelul 4a5el, fosta re[edin\a a re*ilor oloniei, de unde se vede panoramic istula-
e rumul re*al sunt multe dintre obiectivele turistice care merit$ vi&itate, ntre care [i Academia de Arte Frumoase [i Mu&eul C&artorKs7i, dar [i cele mai multe dintre cafenele [i barurile din ora[, toate cu speci8c medieval, [i multe ma*a&ine, dintre care Su7iennice este cel mai faimos [i mai asaltat de turi[tiPia%a Central$, Rynek Glowny , construit$ n secolul 2???, este locul preferat de
ntlnire a localnicilor [i turi[tilor [i *a&d$ a festivalurilor, concertelor sau a spectacolelor de strad$, pentru c$ are aspectul unei adev$rare scene de teatruCele mai vecDi [i mai frumoase re[edin\e nobiliare [i cl$diri publice din Cracovia se a+$ aici, la fel [i cele mai multe dintre ma*a&inele cu suveniruri, restaurante sau cofet$rii [i mai mult de o sut$ de pub3uri [i baruri, multe dintre ele n beciurile cl$dirilor istorice, 8ecare cu propriul sau caracter [i atmosfera intim$- Ii [i noapte, locul este cu adev$rat inima Cracoviei-
O&iecti'e turistice Bazilica !. (aria , construit$ nainte de secolul 2???, are splendide vitralii n naos,
tavanul albastru nstelat [i cel mai vecDi [i mai mare iconostas *otic din lume, ma*ni8cul altar,Ge*at de marea ba&ilica s3au n$scut mai multe le*ende- 9 le*end$ spune c$ din *elo&ie arDitectul turnului mic al bisericii [i3ar 8 ucis fratele, care era arDitectul celui mai nalt turn, [i cuprins de remu[c$ri s3a sinucis arunc)ndu3se de pe acoperi[ulul catedralei- 9 alt$ poveste e le*at$ de un eveniment din anul ":#" cnd, n timpul unei inva&ii t$tare, un pompier a nceput s$ c)nte la trompet$, pentru a alerta locuitorii Cracoviei, [i a fost ucis de o s$*eata, dar ora[ul fusese tre&it [i s3a putut apara- .n amintirea acestui fapt [apte pompieri sun$ acum dintr3 un corn de v)n$toare de patru ori pe &i [i dac$ urci cele :0' de trepte care duc n vrful turnului vei 8 primit de ei cu mult$ c$ldur$-
Castelul Wawel, fosta re[edin\a
a trei dinastii ale monarDilor polone&i, este probabil cel mai cunoscut obiectiv turistic din Cracovia [i simbol al ora[uluiAcum aici este un imens mu&eu unde pute\i admira lu6ul apartamentelor re*ale o8ciale, Sala Senatorilor , proiectat$ de italianul iovanni Trevano ca sal$ pentru baluri [i spectacole de opera, [i [ase s$li de stat! a Turnirului, a aradei Militare, a Iodiacului, a lanetelor, a B$t$liei de 9rscDa [i a Ambasadorilor, cea mai renumit$, cu 0/ de sculpturi n lemn pe tavanul casetat, cunoscute sub numele de Lcapetele de la 4a5el”Cartierului Kazimierz va de&v$lui
istoria dramatic$ a acestui district al evreilor- .n secolul 2? era doar o colonie, dar a prosperat n timp [i a devenit o &on$ bine populat$ [i bo*at$- .n epoca medieval$ aici era sin*urul mare pod permanent, Pons Regalis, care traversa bra\ul nordic al istulei pentru a aun*e la Salina 4ielic&7a [i la pro8tabila rut$ comercial$ c$tre >n*aria- S3au construit re[edin\e impo&ante, manufacturi, ateliere [i &eci de sina*o*i, pentru c$ a&imier& era locuit de ne*ustori, bancDeri, mari nv$\a\i [i arti[ti-
Cartierul istoric tare (iasto - E vorba de
orasul vecDi, a+at sub patrona >NESC9 si intins in urul lui RKne7 lo5nK @iata Mare, cea mai mare piata medievala din Europa si locul perfect pentru a te rela6a la o cafea- Sunt multe cafenele si baruri cu speci8c medieval in &ona, precum si multe ma*a&ine, cel mai faimos dintre ele 8ind Su7iennice-
)rumul re*al ?ncepe din dreapta ietei Mari si
duce pana la Castelul *otic 4a5el, cel care a fost le*anul re*alitatii polone&e- rumul re*al era ruta multor procesiuni de incoronare iar de o parte si de alta a acestui drum se a+a multe obiective turistice, intre care Academia de Arte Frumoase si Mu&eul C&artorKs7i-
(uzeul Czartor+s,i Colec=ia C&artorKs7i a fost
nceput n "<'; @c)nd Common5ealtD polone& a fost n colaps %i parti=ie a f$cut semn de c$tre rin=esa C&artorKs7a n ?IABEGA scopul conserv$rii patrimoniului polone&, %i sa bucurat de ceva de o plimbare cu Dopuri de3a lun*ul anilor- Cl$direa actual$ datea&$ din "1<1 3, de%i cele dou$ r$&boaie mondiale a f$cut prea pu=in pentru a *aranta securitatea colec=iei- Cu toate c$ o mare parte din ceea ce a fost efuit$ de na&i%ti a fost recuperat, unele 1#/ artefacte sunt nc$ lipsesc, inclusiv un tablou de Rafael- Cel mai celebru e6ponat este, f$r$ ndoial$ Geonardo da inci ]oamna cu Dermina], dar acest lucru nu ar trebui s$ submine&e bo*$=ia %i ad)ncimea de restul colec=ieiRembrandt ]eisa cu Bunul Samaritean] este un alt tablou mare %i e6ist$ colec=ii e6tinse de armuri, arme, covoare %i ceramic$, precum %i un num$r mare de vecDi, etrusce, *rece%ti %i romane comori e*iptene
Forma #e turism caracteristica pentru Craco'ia "urismul cultural abordea&a cultura unei re*iuni, n special valorile ei artistice-
Turismul cultural include turismul n re*iunile urbane, n special orase mari, istorice si obiective culturale @mu&ee si teatre- oate uneori include turismul n &onele rurale P este ca&ul festivalelor n aer liber, casele memoriale ale unor scriitori s Turismul cultural mai poate 8 de8nit pe de o parte din motivatia accesului la obiectivele culturale precum calatorii pentru festivaluri de arta sau alte situri
culturale sau eveniment, dar si trasee pentru studiu- .ntr3un sens mai lar* orice forma de turism poate 8 de8nita drept turism cultural daca reuseste sa satisfaca nevoia umana de ba&a pentru diversitate, av)nd tendinta sa creasca constienti&area culturala a individului descoperind noi cunostinte, e6periente si nt)lniri- Turismul cultural ofera oportunitatea dialo*ului intercultural prin posibilitatea dialo*ului descoperirii si aprecierii diversitatii culturale-au artisti celebri, peisae la care s3a facut trimitere n literature- Citeva din obiectivele de ba&a ar 8 Fluviul istula, Cartierul istoric Stare Miasto, Biserica Sf- Maria, rumul re*al, Cartierul a&imier& si altele"urism #e cumparaturi istributie Cracovia au repre&entat ma*a&ine mari %i mici,
suveniruri %i ambarca=iunile de ma*a&ine, buticuri, branduri de moda, ma*a&ine, centre comerciale, Dipermar7eturi %i pie=e mari- Cele mai multe ma*a&ine din Cracovia este descDis de luni p)n$ vineri "/!// 3 "1!// %i s)mb$t$ "/!// 3 "0!
//^"(! //- E6ist$ ma*a&ine descDise n urul ceasului- Supermar7eturi %i ma*a&ine sunt descDise &ilnic "/!// 3 "'!//- ie=e %i arcade comerciale din Cracovia sunt descDise de luni p)n$ s)mb$t$ "/!// 3 ::!// uminica "/!// 3 :"!// Iona comercial$ principal$ este o strad$ cartier FloriaZs7a, rod&7a, HaKmar7et, S&e5s7a- Ma*a&ine Marci polone&e pot 8 *$site la Ju*a str$&ile din armelits7oK, Stradoms7K, Cracovia, StarovislnoK-
-oteluri Hotelurile din Cracovia se ncadrea&$ n 8ecare cate*orie %i 8ecare cate*orie de pre=- Ga sf)r%itul ridicat al pie=ei se poate ale*e dintre cinci stele sediul cosmopolite ale lan=urilor interna=ionale bine3cunoscute pe de o parte %i Doteluri ele*ante n
centrul istoric al ora%ului vecDi al ora%ului pe de alt$ parte- Toate ofer$ servicii e6celente, iar fostul sus cu loc de parcare abundente pentru automobili%ti %i f acilit$=i ample de conferin=e pentru vi&itatori de afaceri, precum %i facilit$=i, cum ar 8 piscine interioare sau cDiar un ca&inouP n timp ce acesta din urm$ s$ acorde mai u%or acces la atrac=iile Cracovia %i ambian=$ de neuitat- e fapt, mul=i un Dotel Cracovia n &ona ora%ului vecDi, de asemenea, cele ieftine, func=ionea&$ n cl$diri cu valoare istoric$ considerabil$ %i ^ sau arDitecturale, unele dintre care au fost odat$ palate aristocratice- _i c)teva Doteluri din Cracovia se m)ndresc cu tradi=iile lor vecDi de secole Dotelier-oteluri noi in Craco'ia. ?n ultimii ani, noi facilit$=i de Dotel din Cracovia a
descDis aproape de luna, n sensul c$ opera=iunile num$r de m$rci interna=ionale stabilite- e asemenea, transformarea cl$dirilor vecDi n Doteluri locatari confortabile n centrul istoric al ora%ului Cracovia este din ce n ce mai populare n r)ndul ntreprindere oamenii de afaceri locali- .n acela%i timp, Doteluri in Cracovia e6istente continua moderni&area rapid$-oteluri #e calitate n Craco'ia. Doteluri in olonia au primit o not$ cu stele, de
la ca&are de o stea @ieftine la ca&are cinci stele @cel mai nalt standard- .n scopul de a ob=ine datorit$ sale de stele n 8ecare unitate trebuie s$ ndeplineasc$ criteriile speci8cate pentru 8ecare clas$- Cu toate acestea, cate*oriile de Dotel polone&e nu se potrivesc cele necesare n =ara dumneavoastr$, de e6emplu unele Cracovia Doteluri de cinci stele se poate lauda cu piscine interioare %i n unele lipsite de acest lu6- .n acela%i timp, sunt case de oaspe=i sau pensiuni in care se face publicitate ca Doteluri, de%i acestea nu au fost licen=iate ca atare %i nu sunt conforme cu standardele Doteliere %i cerin=ele olonieiCunoscutul lanturi Doteliere interna=ionale p$strea&$ opera=iunile lor Cracovia la semn, indiferent dac$ se e6ecut$ unit$=ile n mod direct sau ncredin=a lucrarea posesorilor de franci&a polone&e- .n acela%i timp, Dotelierii locale din Cracovia adesea cel mai bine la concurs"ari!ele #e cazare Craco'ia. re=urile de camere duble destul de confortabile,
ncepe n Doteluri Cracovia la ecDivalentul a apro6imativ cinci&eci de euro pe noapte- tarife dublu3camere, de *ama medie varia&$ de la
totali&ea&$ aproape ""-/// care nu este foarte mul=i av)nd n vedere mul=imile care vi&itea&$ ora%ul n 8ecare an- eci, este important pentru a re&erva un Dotel din Cracovia, eventual, mai devreme, mai ales atunci c)nd se caut$ ca&are n se&on sau n &ilele de s$rb$tori maore- Este recomandabil s$ se fac$ o re&ervare, 8e direct, 8e prin intermediul unei a*en=ii de turism competente- E6ist$, de asemenea, numeroase opera=ii independente de re&ervare on3line, dar unele ofer$ servicii de o calitate ndoielnic$, de e6emplu suprare&ervare n se&onul de v)rf-
/estaurante osibilitati de alimentatie in olonia este o oca&ie minunata de a proba de istorie polone&$, cultur$ %i patrimoniu, restaurante varia&$ de la buc$t$rie Daute beciurilor medievale- up$ cum polone&ii sunt foarte m)ndri de tradi=ia lor culinare, restaurante din Cracovia promite s$ 8e o e6perien=$ de neuitat- ?at$ dintre restaurantele preferate pentru a vi&itatar,a
Star7a este o oprire esen=ial$ pentru cei interesa=i se confrunt$ cu buc$t$ria de nalt$ clas$ polone&$- Situat la doar c)=iva pa%i de Basilica *otic maiestuos Corpus CDristi, clien=ii se pot bucura de faimoasele odca aromate de cas$ de la restaurant nconurat de pere=i ro%ii acoperite de caricaturi HeinricD Iille luiMeniul ofer$ capse din buc$t$ria polone&$! ciorba de secar$, salat$ Star7a, mu%cDi de porc, deserturi delicioase si un sortiment de votc$ cu arome o&efa "#, Cracovia, olonia, #1 (/" ## :/ '< t+lowa
Este situat in ora%ului vecDi, n districtul No5a Huta, StKlo5a este unul dintre cele mai autentice restaurante din Cracovia- Tradi=ionale polone&e care serve%te preparate, cum ar 8 escalops de vi=el ntr3un sos de ciuperci cu Drisca, StKlo5a se mandreste cu istoria sa lun*$ %i de licDidare, care datea&$ din anii "';/- e3a lun*ul anilor, restaurantul a dat m$rturie %i a re&istat scDimburi de liberali&are %i constr)n*ere aduse de re*imul comunist polone&- R$m)ne o le*end$ local$ a No5a Huta %i un loc care trebuie vi&itat pentru cei interesa=i de istorie politic$ %i culinar$ din oloniaCentrum C 0, Cracovia, olonia, #1 ": (## :( "' Po# 0niolami
Cu atmosfera medievala, istoria si farmec, od Aniolami este o biuterie ascuns$ pe scena culinar$ din Cracovia- Situat n beciurile *otice ale unei cl$diri din secolul "0 c$, odat$ ce a servit ca atelier de orfevr$rie, od Aniolami vitrine interioare medievale care oaspe=ii de transport ntr3o alt$ er$- Meniul ofer$ preparate cu dra*oste, delicatese apetisante din buc$t$ria polone&$, cum ar 8 untura de cas$, *$lu%te polone&$ %i rus$, suculent$ fripturi mistre= %i 8le de ra=$ la *r$tar-
rod&7a 0;, Cracovia, olonia, #1 ": #:" 0' ''
/iscuri Cracovia este unul dintre cele mai mari ora%e din ar%ovia- Este un important centru turistic, dar e6ist$ c)teva probleme care nu sunt cunoscute ntotdeauna c$l$torului oca&ionalPoluarea aerului i pentru !um$tori oluarea aerului din Cracovia este o
problem$ n curs de desf$%urare, mai ales n timpul lunilor 8erbin=i de var$- ac$ aveti probleme de respira=ie, luati medicamentele cu dvs- 9 alt$ problem$ pentru mul=i turi%ti este fumatul, deoarece fumatul nu este inter&is n Cracovia- .n ca&ul n care v$ ndrepta=i spre un bar sau un restaurant, re=ine=i c$ s3ar putea nt)lni fum *reuipsa #e acces pentru scaun cu rotile Acesta este un ora% cu cl$diri vecDi, care
nu au fost renovate- >nele dintre acestea sunt accesibile prin intermediul unui lift, dar mul=i nu sunt, deci asi*ura=i3v$ c$ v$ a+a=i n avans, n ca&ul n care nu e6ist$ su8cient acces dac$ aveti probleme cu mobilitate0nimale Cracovia este casa, turmelor mari de porumbei- Nu trebuie Dranite ci de
stat departe de ele- E6crementele transporta boli periculoase- 9 alt$ problem$ local$ sunt c)ini- C)inii va*abon&i sunt o problem$ pe strada- ac$ vede=i unul sau o Daita de c)ini, s$ le evitati3tampila auto&uz &iletul 4 tram'ai' .n olonia, nu po=i cump$ra doar un bilet %i
de a lua un autobu& sau tramvai, ave=i nevoie pentru al valida- Acest lucru nseamn$ a *$si o ma%in$ de validare pe autobu& sau tramvai care v$ deplasa=iAparatul l va %tampila cu data, ora %i traseul dumneavoastr$- ac$ nu faci asta, c$l$tori=i f$r$ bilet valabil %i ar putea 8 amendati*uran5a rutier$ i o plim&are prin parc rumurile pot 8 traversate numai la
trecerile de pietoni marcate, sau se confrunt$ cu o amend$ ;//&J- atrundere pe strad$ oriunde , cDiar %i atunci c)nd nu e6ist$ nici un tra8c n vedere, este ile*al$_i, apropo, oferind o mit$ ar putea s$ ob=ine=i un bilet direct la ncDisoare0lcool Este ile*al s$ bea alcool ntr3un loc public- Nu contea&$ dac$ ai bea din cutii
de pe col=ul str$&ii sau coc7tail3uri cu de*etul mic e6tins la un picnic 3 8e pute=i c)%ti*a o amend$ ustur$toare %i o posibil$ e6cursie la re&ervor beat Evident, acest lucru nu se aplic$ n afara locurilor oferite de localurile licen=iate @de%i nu 8 surprins dac$ nu po=i cump$ra b$uturi alcoolice n afara %edin=ei0lcool i con#ucerea Nivelul le*al de alcool n s)n*e pentru conducere n olonia
este IER9- olonia are o problem$ oribil$ cu condusul in stare de ebrietate, iar autorit$=ile sunt dornici s$ fac$ ceva n le*$tur$ cu asta- controale aleatorii sunt o posibilitate real$Re=ine=i c$ le*ile de consum %i de conducere polone&e se aplic$, de asemenea, la biciclete- Ar putea suna ca o idee distractiv de a an*aa unele biciclete %i instrument
n urul ora%ului, dup$ c)teva beri dup$3amia&$, dar s3ar putea dovedi mult mai scumpe dec)t cele anticipate-
Concluzie Capitala oloniei de la "/01 de ";'(, p)n$ la "<0# 3 un loc de incoronare a re*ilor polone&i- Singurul oras mare care a scapat de distrugerile din cel de-al Doilea Razboi Mondial, Cracovia detine unul dintre cele mai bine pastrate centre orasenesti medievale din Europa. Vechiul Oras este declarat monument !ESCO si contine o bogatie de elemente pretioase arhitecturale din di"erite perioade, cu biserici magni"ice si palate aristocratice pe vechile strazi, reminiscenta a zilelor glorioase cand era resedinta regilor si a regalitatii. #n inima orasului se gaseste una dintre cele mai mari piete din Europa, $iata Vechiului Magazin. %ermecatorul Oras Vechi este o zona compacta incercuita de parcuri care "ormeaza o centura verde in &urul centrului istoric. $rincipala intrare in orasul vechi se "acea prin $oarta %loriana, asezata in cadrul zidurilor orasului initial, acum un suport pentru artisti si operele lor. Cu o viata culturala in"loritoare, a "ost caminul multor scriitori nationali, artisti si intelectuali, si este unul dintre principalele centre culturale din tara, Cracovia este un oras spiritual cu personalitatea si carisma. $e Dealul 'avel se a"la de Castelul si Catedrala Regala, resedinta regilor polonezi timp de sapte secole si simbolurile istoriei nationale poloneze. De asemenea, importante sunt si radacinile evreieste are orasului, iar istoria unuia dintre cele mai mari centre evreiesti din Europa se poate vedea clar in vechea zona de ghetouri din (azimierz, si este rememorat clar in memorialul mortilor din lagarele de la )usch*itz si +irenau, in vestul Cracoviei. Situat pe malurile raului Vistula, Cracovia este un oras modern, pe locul trei ca marime din $olonia, si un centru universitar avand cea mai veche universitate din Europa. Marea populatie a studentilor creeaza o atmos"era vie si o viata de noapte vibranta. !enumaratele ca"enele si restaurante in aer liber incon&oara principala piata pavata. )tmos"era unica a acestui oras medieval l-a "acut unul dintre cele mai populare destinatii turistice din $olonia si sigur un loc ce merita a "i vizitat.
