Jiddu krishnamurti - eliberarea de cunoscut - deplinatatea vietii - trezirea inteligentei - mintea fara margini PUTEREA CUVANTULUI
Iata un material extrem de interesant despre puterea cuvantului, o compilatie de texte si citate din diferite surse - S.N. Lazarev, Baird Spalding, N.D. Walsch, Don Miguel Ruiz, Jasmuheen. Multumiri si imbratisari prietenului meu Costin pentru ca ne-a pus la dispozitie acest material. Am sa punctez cateva din acest citate legate de puterea cuvantului, iar cei interesati gasiti materialul in intregime mai jos. - Cuvântul este puterea prin care noi creem sau distrugem. Cuvântul este darul care vine direct de la Dumnezeu. - La început a fost cuvântul şi cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era cuvântul.De veţi crede, - Toate sunt cu putinţă celui care crede (Marcu 9,23). - Creaţia are la bază cuvântul, iar cuvântul este expresia gândului. - Cu forţa gândului omul poate să creeze celule sănătoase în corp sau să le distrugă pe cele afectate. Gândul este cel care atrage răul sau binele în existenţa noastră. - Folosirea greşită a cuvântului creează iadul pe pământ. - Un cuvânt negativ poate fi un blestem - Gândul e o energie pură, care nu moare niciodată - Gândurile şi sentimentele negative sunt asemenea unor arme puternice care pot cauza pagube considerabile - Dacă rămâneţi întru mine şi cuvintele mele rămân în voi. Cereţi ceea ce voiţi şi se va da vouă (Ioan, 15.7) - Orice cuvânt are o frecvenţă vibratorie. - Cuvintele sunt cărţile noastre de vizită în plan subtil. - Să folosim întotdeauna cuvântul pentru a ne înălţa pe noi şi pe ceilalţi şi niciodată pentru a distruge. - Orice creaţie se face cu materialul subtil al gândului - Când eşti lovit cu vorba doare mai mult decât dacă eşti lovit cu mâna sau cu piciorul - Vorbele creează condiţii ca nenorocirile să apară. - Un cuvânt este o rachetă ce parcurge spaţiul şi care în trecerea ei declansează forţe, agită entităţi şi provoacă efecte ireparabile. De aceea s-a spus: înainte de apusul soarelui împacă-te cu fratele tău. - Acolo unde se duce atenţia se duce şi energia. - Nu emiteţi niciodată pretenţii faţă de nimeni şi nimic, nu faceţi nici un reproş nimănui. - Vorbirea de rău a unui om otrăveşte mintea celui care vorbeşte, - Nu răspundeţi răului cu rău sau ocarei cu ocară, ci dimpotrivă binecuvântaţi, căci spre aceasta a-ţi fost chemaţi, să moşteniţi binecuvântarea. (I. Petru 3,9) - Mii de oameni se autodistrug în mod inconştient, deoarece se hrănesc în permanenţă cu fructele putrede ale gândirii negative. - Frica, îndoiala, orice gând negativ sunt nocive, toxice şi autodistructive. - Omului i se întâmplă tot ce gândeşte. Dacă acceptă în gând şi în mental boala şi bătrâneţea, de acestea va avea parte mult mai repede decat ar fi firesc.
- Sămânţa tuturor faptelor tale se găseşte în gândurile şi vorbele tale. - Toate bolile fizice sunt expresia unor gânduri eronate - Cele mai periculoase sunt vorbele rele la adresa părinţilor, rudelor, urarea răului oamenilor apropiaţi. - Răul pricinuit altuia prin gand, vorba sau fapta ne face rău şi nouă inzecit. - Vă spun vouă că pentru oirce cuvânt deşert pe care-l vor rosti oamenii, vor da socotală în ziua judecăţii, căci din cuvintele tale vei fi găsit drept, şi din cuvintele tale vei fi osândit. (Matei 12: 36, 37) - Soarele să nu apună peste mânia voastră. (Efesieni 4, 26) CUVÂNTUL este cea mai puternică forţă din univers de care dispune omul, care îl poate înălţa sau distruge fără a lăsa urme. Cuvântul este puterea prin care noi creem sau distrugem. Cuvântul este darul care vine direct de la Dumnezeu. În evanghelia după Ioan din biblie se spune referitor la crearea universului: La început a fost cuvântul şi cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era cuvântul.Deci numai prin cuvânt Dumnezeu a creat toate cele văzute şi nevăzute. Dacă Dumnezeu a creat lumea după chipul şi asemănarea Lui, înseamnă că omul a căpătatputerea de a creea ca şi Dumnezeu. Ca fii ai Lui, noi avemacces la tot ce are Tatăl, posedămtotul şi suntem liberi ca şi Tatăl să ne servim de tot ce El se serveşte. Pentru a atinge acest ideal enevoie de o credinţă
fără
margi ni.
Noi avem puter
ea de a crea
şi aceas tă
puter e este
aşa de mare
încât tot ceea
ce crede m se
poate trans form
a pen tru noi în
realit ate. Noi
ne crea m pe
noi înşin e şi
deve nim ceea
ce crede m
că sunte m. D
e ve ţi cred
e, to ate sunt
cu p utinţ ă
celui care cred
e (Ma rcu 9,23)
. În perm
anenţ ă
noi crea m
lucrul în care
crede m cu adev
ărat. Noi pute
m să fim, s ă
face m şi să
avem tot ceea
cene imagi năm.
Atunc i când
ştim ce vrem,
unive rsul ne
oferă spont an
ceea ce avem
nevoi e pentr
ureali zarea
acest ui ţel.
Ceea ce numi
m noi forţa unive
rsală eo puter
e divin ă pe
care tatăl o dă
copiil or săi
pentr ua
o folosi . Noi
sunt em i mag
inea lui D umn
ezeu , în form
ă fizi că şi disp
une md eo
între agă
pute re
crea toar e.
Crea ţia ar e la
bază cuvâ ntul,
iar c uvân tul e
ste expr esia
gân dulu i.
Dum neze ua
crea t
univ ersu l fol
osin d for ţa
crea toar ea
gân dulu işi i-a
dat şi omul ui
şansa de a o
folosi în sens
creati v. Din păcat
e omul nu a
înţele s acest
adev ăr şi a
căzut în neput
inţă comp letă.
Dacă forţa
gând ului e creati
vă, atunc i cu
certit udine ea
este cea cu
ajuto rul cărei
a omul poate
defini tiv
vinde ca orice
boală .
Cu f orţa gând
ului omul poat
e să cree ze ce
lule sănă toas
e în corp sau
să le distr
ugă pe
cele afect ate.
Gân dul este
cel care atra
ge răul sau
bine le în exist
enţa noas tră.
Pute m trage
concl uzia că
gând ul (cuvâ
ntul) este cel
care a creat
şi creaz ă
mate ria.
Cuvâ ntul e
pute rea p e
care o avem
de a ne expri
ma şi de a comu
nica, de a gândi
şi de a
crea eveni ment
ele din viaţa
noast ră. C uvânt
ul e cea mai
puter nică uneal
tă pe care
o are omul.
Cuvâ ntul repre
zintă manif estar
ea fiinţei noast
re spirit uale,
scânt eia divin
ă din interi orul
nostr u.
Cuvâ ntul nostr
u poate crea
cel mai frum
os vis şi realit
ate, dar poate
şi să distru gă
tot ceexi stă în
jurul nostr u.
De ac eea, folos
irea greş ită a
cuvâ ntul ui cr
eeaz ă iadu
l pe păm ânt.
Orice puter e
creat oare folosi
tă rău, nepot
rivit, poate deve
ni puter e
distru ctivă. Cuvâ
ntul nostr u
este magi e
pură, iar fol osire
a lui greşit ă
poate deve ni
magi e neagr
ă. Cu vâtul vorbit
sau scris este
atâtd e puter
nic încât un
simpl u cuvâ
nt poate schi
mba o viaţă
sau poate distru
ge vieţil e a
milio ane
deoa meni.
Un c uvân t ne
gativ poat e fi
un bl este m, ia
r ades ea
oame nii folos
esc cuvâ ntul
la fel ca
magi cienii ,
blest emân du-se
incon ştient unii
pe alţii. Noi îi
blest emă m
ades eori pe
alţii prinp ăreril
e care le
expri măm. De ex
empl u, dacă
ne întâln im cu
un priete n şi îi
spun em:ai o
paloa repe faţă
care se întâln
eşte numa i la
oame nii bolna
vi de canc er.
Dacă el va ascul
ta acest e
cuvin te şiva
fi de accor d cu
ele s e va putea
îmbol năvi de
canc er. Acea
sta e puter ea
cuvâ ntului . Oa
menii care au un
nivel ridica t de
spirit ualita te
sunt foart e
rezist enţi la
blest eme, la
undel e ment
ale alealt ora şi
la vrăjit orii.
Cel mai ades
ea folosi m
cuvâ ntul pentr
u a ne împră
ştia emoţi ile
noast re otrăvi
te, pentr u a
neex prima furia,
gelozi a, invidi
a sau ura. Cuvâ
ntul e cel mai
preţio s şi mai
puter nic dar
pe care îlare
uman itatea , dar
noi îl folosi m şi
împot riva
noast ră.
Dintr e toate
armel e de distru
gere pe care
le-a inven tat
omul, cea mai
teribil ă şi maip
utern ică e ste
cuvâ ntul nep
otriv it care
poat e să di
stru gă fără
să la se urm
e. No i ne atacă
m înper mane
nţă prin cuvin
te şi ne omor
âm unul pe
altul în mod
siste matic , de
multe ori fără
să nedă m
seam a de acest
lucru. Acea stă
practi că a deve
nit cea mai
rea dintr e
toate form ele
de magi e şia
fost numit ăbâr
fă. B ârfa, desi
pare atat de
inofe nsiva , ne
alter ează şi
scurt ează
viaţa, ne
distru ge fizic
şi spirit ual, fi
indcă în perm
anenţ ă ne ruine
ază suflet ul şi
trupu l.
Bârfa e un act
de magi e
neagr ă şi este
foart e rea, deoar
ece este otrav
ă pură. Cu
toţii amîn văţat
cum să bârfi
m acce ptând
bârfa altora ,
socot ind că
aceas ta este
o moda litate
norm ală deco
muni care. Bârfa
a deve nit o
form a cur entă
de comu nicar
e în socie tatea
uman ă. Bârfa
şigân durile urâte
pe care le
gener ează repre
zintă un frecv
ent trau matis
m aplic at
omul ui la care
neam
gândi t.
De ce le mai
multe ori noi
crea mo otrav
ă emoţi onală
propr ie prin
folosi rea unor
cuvin te ca:
sunt gras, îmbăt
rânes c, îmi c
ade părul, sunt
prost, nu voi fi
nicio dată perfe
ct, nu voi
reusi …etc.
Astfel , noi mate
rializ ăm acest
e cuvin te în
realit atea noast
ră sau mai
bine zis împot
riva noast ră.
De ac eea, impor
tant este să
înţele gem ce
este cuvâ ntul
şi ce puter
e are el.
Între aga lume
poate să bârfe
ască în legăt
ură cu noi,
însă dacă noi
nupu nem la
suflet , nuda
m creza re,
vom deve ni
imuni la bârfe.
Dacă cinev a ne
trimit e în mod
intenţ ionat o
emoţi eotră vită,
dar noi nu o
luăm la modu
l perso nal,
ea nu ne va
afect a.
Când omul nu a
ccep tă emo
ţia otră vită
aceas ta se întoa
rce asupr a
celui care a
trimis -o şi-l
afect ează direct
. Gând ul şi
cuvâ ntul pun
în mişca re
vibraţ iile ce se
propa gă în cecur
i din ce în cema
i mari, până
ce îmbră ţişeaz
ă între gul
unive rs.du pă
care ele se
întorc la noi tot
atât de sigur
caatu nci când
le-am emis.
Gân dul eo
ener gie pură
, care nu
moa re nicio
dată . Să n e
ferim minte a de
gând urile rele
despr e ceilal
ţi şi să ne asum
ăm întrea ga
respo nsabi litate
asupr a senti
ment elor, gând
urilor şi
cuvin telor
noast re.
Oam enii de
ştiinţ ă au ajuns
la concl uzia
că s pirit ul (g
ândi rea) influ
enţe ază cu a
devă rat
corp ul n ostr
u de la dist
anţă , că e
xistă un si ste
md e com
unic are inco
nşti entă între
indiv izi, căes
te posi bil
să influ enţă
m pe cine
va în oric e mo
men t, fără
ca a cest a să
fie conş tient
sau noi safi
m cons tient
i, prec um
orici ne n e po
ate influ enţa
pe noi, fără
ştire a no
astr ă.
Omu l ar treb
ui să conş tient
izez e fapt
ul că oric e idé
e po zitiv a ca
re trec e
prin mint
ea s ae
o expr imar
e dire ctă
şi perf ectă
a lui D umn
ezeu prin el.
Cuvâ ntul e cauza
creati vă din
Unive rs, iar cuvin
tele noast re au
puter e numa
i în măsu ra în
care spirit ul
însuşi e văzut
ca forţa care
opere ază îndăr
ătul lor. N oi
sunte m cei care
decid em.
Sunte m atât
puter ea cât şi
cei care expri
mă a cea puter
e şi hotăr âm
ce va purta cu el
acel cuvâ nt.
Omul e creat
orul cuvin telor,
le alege , le
plase ază în
form a în care
ele trebu iesc
să opere
ze şi să-şi
exerc ite
puter ea.
Cuvâ ntul eo
săm ânţă , put
erea spirit ului
acţio neaz ă
asupr a cuvin
telor aşa cum
acţio neaz ănatu
ra asupr a
semi nţei. Activi
tatea forţel or
natur ii face
sămâ nţa să
încolţ ească ,
deoar ece sămâ
nţanu are puter
ea în ea însăşi
, este doar un
vehic ul al acelei
forţe. Să g înde
şti cu gî ndur
ile lui
Dum neze u, ac
easta ar fi ese
nţa puter ii
spirit uale. În
clipa în care
rosti m un cuvâ
nt negat iv
irosi m
energ ia pură
şi perfe ctă a
Lui Dum neze
u, de acee a
este bine ca în
perm anenţ ă să
gîndi m, să
simţi m, să vorbi
m şi să acţio
năm poziti v şi
const ructiv .
În cuvi nte
se află pute
rea ş i ener
gia crea te
de g ândi re.
În ziua în
care omu l
va în ţele ge
că a re pute
rea de a-şi
schi mba viaţ
a prin cuvi
ntel e crea
te de gân
dire atin ge
mat urita tea.
Cuvâ ntul repet
at de un millio
n de ori devin
e obiec t, spu
neau yoghi nii.
Însea mnă că
omul poate fi
vinde cat şi i se
poate schi mba
desti nul cu
ajutor ul cuvâ
ntului . 2
Noi folosi m
des c uvân tul D
umn ezeu şi îl
repet ăm de
multe ori. Fapt
bine cuno scut
că pemă sură
ce un om se
folos eşte mai
mult de acest
cuvâ nt, cu atât
mai mult se va
bucur a debin
eface rile lui.
Este deaju ns să
pronu nţăm cuvâ
ntul Dum neze
u o singu ră
dată cuno scân
duisem nifica
ţia, astfel ca
ritmu l vibraţ
iilor corpu lui
nostr u să se
ampli fice faţă
de nivel ul
anteri or.
Dato rită acest
ui cuvâ nt
biblia are o longe
vitate aşa de
mare. Gândi ţi-vă
de câte ori
este scrisa colo
cuvă ntul Dum
neze u, şi deci,
pronu nţat. Fieca
re cuvâ nt scr
is sau vorbit din
aceas tă carte
are o influe nţă
foart e mare.
De ac eea este
foart e benef
ic obice iul de
a ţine biblia la
capăt ulpat ului şi
înaint e de a
ador mi să se
citea scă câtev
a pagin i.
Gând urile şi
cuvin tele sunt
nişte trans misii
energ etice care
în funcţi e de
încăr cătur a
lor,ad ică de
frecv enţa lor
joasă sau înaltă
, ne pot face
rău sau bine.
La fel se întâm
plă şi în cazul
cuvin telor scrise
. De ac eea,
este bine ca la
capul patul ui în
care dormi m să
nu ţinem cărţi
carer elate ază
despr e neferi
ciri, viole nţe,
crime sau publi
caţii cu orori
sexu ale.
Acest e bomb
arda ment e
infor maţio nale
conţi nute în
cărţi sunt prelu
ate în stare a de
vegh esau de
somn , afect
ând într-o măsu
ră foart e
mare organ ismul
uman . După
o vrem e ne
simţi m rău,o
bosiţi , avem
coşm aruri, stări
depri mant e,
comp orta ment
e bizar e şi
viole nte.
Iubir ea e cuvâ
ntul care se
aprop ie foart
e mult de
cuvâ ntulD umn
ezeu ca
influe nţă
vibrat orie şi se
cuno asc mii
de vinde cări,
care au fost
realiz ate prin
folosi rea lui.
Orice boală
cuno scută cede
ază locul puter
ii sau puter ii
iubirii pe care
o emite m.
Noi pute m
influe nţa în mod
subtil pe cei
aflaţi în preaj
ma n oastr ă,
prin energ ia
poziti vă sau
negat ivă pe
care o emite
m. G ând urile
şi sent ime
ntel e neg
ativ e su nt a
sem enea unor
arm e
pute rnic e car
e pot cauza pagu
be consi derab
ile. Dacă urâm
pe cinev a din
adân cul
inimii şi
trime tem spre
el gând uri
negat ive pute
m contri bui la
distru gerea lui.
În vinde carea
de la dista nţă
grupu rile de
tămă duito ri se
roagă pentr u cei
aflaţi depar
te de ei.
Ei tri mit gând
uri poziti ve
spre cel bolna
v şi prin acest
ea se produ ce
vinde carea .
Gân dul e
per misu l nos
tru de intra
re în rezo nanţ
ă vibr atori
e cu c ei
din univ ers,
deci şi cu
cei din împăr
ăţia ceruri lor. D
acă răm âneţ
i întru min
e şi cuvi ntel
e mele răm
ân în voi.
Cere ţi
ceea ce v oiţi
şi se va d a
vouă (Ioa
n, 1 5.7)
Oric e cu vânt
are o frec
venţ ă vibr
atori e. De acee
a, e benef ic ca
omul să utiliz
eze numa i
cuvin te de înaltă
vibraţ ie. Fieca
re cuvâ nt
atrag eo energ
ie asupr a
celui care îl
expri mă şi
energ ia
e în rapor t cu
vibraţ ia cuvâ
ntului . Să ev
ităm perm anent
a emite rea
de gând uri de
vibraţ ie
joasă ca:
gând uri de ură,
invidi e şi de
răzbu nare.
Cuvi ntel e
sunt cărţi le
noas tre de
vizit ă în plan
subt il. Cu cât
cuvin tele sunt
mai alese şi
mai înalt vibraţ
ional e cu atât
cel care le
utiliz ează e un
spirit evolu at, o
fiinţă de înaltă
vibraţ ie
spirit uală.
Cu cât vibraţ
ia cuvin telor
e mai joasă cu
atât fiinţa care
se manif estă
astfel dove deşte
că eun spirit
invol uat, un
om de vibraţ
ie joasă , în
care nu este
bine să ai încre
dere. El e purtă
tor deen ergii
joase prin care
îşi atrag e tot
felul de necaz
uri, accid ente
şi boli. Devin
e astfel o
victi măsi gură
a energ iilor
de vibraţ ie
joasă pe care
le emite .
Exist ăo pute
re mai activ
ă şi mai rapi
dă decâ t
cuvâ ntul, şi
aces ta este
GÂN DUL.
Cel care
întreţ ine gând
uri rele îşi
cauze ază rău
atât sieşi cât şi
întegi i lumi,
el polue ază
unive rsul ment
algen eral. Gând
urile rele pătru
nd în alte minţi
în care exist
ă focar e
vibrat orii asem
ănăto are şidet
ermin ă, prin
rezon anţă, gând
uri simila re.
Dacă întrun
loc se adun ă
două perso ane
care conc etrea
ză gândi rea
lor asupr a
unei singu reidei
influe nţa pe
care aceşt ia o
exerc ită va fi de
patru ori mai
mare decât în
cazul unei singu
reper soan e.
La as tfel de
adun ări gradu
l de influe nţare
creşt e cu pătra
tul numă rului
de oame ni
careu rmăr esc
acela şi ideal.
Atunc i când
un numă r
foart e mare
de oame ni se
conc entre ază
asupr a unuia
celaşi scop, ca de
exem plu un
meci de fotbal
, sărbă torire
a Crăci unulu
i sau alte elem
entes imilar e ca
anver gură, se
creaz ă în între
gul medi u
încon jurăto r o
forţă cu efect
simila r lumin
iilase r, acela
de manif estar
e în acela
şi fază. 3
