Colecţia Săgetătorul este coordonată de Ion Ianoşi JEAN BAUDRILLARD Grafica şi coperta: Octavian Bour
SISE!UL "BIECEL"R rad#cere rad#cere şi postfaţă de $oria La%ăr
ISBN&'()&'**+&++&( , Editions Galli-ard *'./ , oate oate drept#rile pentr# această ediţie s0nt re%er1ate Edit#rii EC$IN"23
Edit#ra Ec4ino5 Cl#67 *''. Această carte a fost editată c# spri6in#l oferit de !INISERUL 8RANCE9 AL A8ACERIL"R E2ERNE7 DIRECIA C;RII şi de A!BASADA 8RANEI 8RANEI ?ro@ra-#l N3 Ior@a 4* Mttft IIILIOTICA
Lector: Marian Papahagi
Apăr#t: *''. B#n de tipar: )3*3*''F 8or-at: F+5/+*.7 Coli de tipar: ' $0rtie: 1elină (@-p C#le@ere şi te4noredactare: BH I-pe5 SRL Cl#6 EDIURA EC$IN"2 c.p.80,of.l, 3400 CLUJ
INR"DUCERE ?#te- oare clasifica 0ntrea@a 1e@etaţie a oiectelor ca pe o floră sa# o fa#nă7 c# specii tropicale şi @laciare7 c# -#taţii r#şte şi c# specii pe cale de dispariţieK 0n ci1ili%aţia #rană 1ede- s#cced0nd#&se 0n rit- accelerat @eneraţii de prod#se7 de aparate7 de @ad@et#ri faţă de care o-#l pare o specie deoseit de stailă3 Dacă ne @0ndi- ine7 această 1ier-#iala n# e -ai neoişn#ită dec0t cea a nen#-ăratelor specii nat#rale3 Iar pe acestea o-#l le&a p#s de6a 0n ordine3 Mi pe 1re-ea c0nd a 0ncep#t să facă acest l#cr# 0n -od siste-atic7 a fost 0n stare şi să ofere #n talo# e54a#sti1 al oiectelor practice şi te4nice de care era 0ncon6#rat7 0n Enciclopedie3 De at#nci 0nsă7 ec4ilirai s&a r#pt: oiectele cotidiene >n# a1e- 0n 1edere dispo%iti1ele a#to-ate proliferea%ă7 ne1oile se 0n-#lţesc7 prod#cţia accelerea%ă apariţia şi dispariţia acestora7 iar 1oca#lar#l n# -ai a6#n@e să le definească3 ?#te- oare spera că 1o- re#şi să clasifică- o l#-e de oiecte care se sc4i-ă 1ă%0nd c# oc4ii şi să a6#n@e- la #n siste- descripti1 al acestoraK A- a1ea aproape tot at0tea criterii de clasificare c0te oiecte: d#pă -ări-e7 @rad#l de f#ncţionalitate >adică raport#l c# propria lor f#ncţie oiecti1ă7 @est#rile le@ate de ele >o@ate sa# sărace7 tradiţionale sa# n#7 for-a7 d#rata7 clipa din %i 0n care se -anifestă > pre%enţa -ai -#lt sa# -ai p#ţin inter-itentă şi conştiinţa pe care o a1e- despre acest fapt7 -ateria pe care o transfor-ă >0n ce pri1eşte -aşina de r0şnit cafea7 tot#l e li-pede7 n# 0nsă şi pentr# o@lindă7 radio7 a#to-oil3 "rice oiect transfor-ă 0nsă ce1a7 @rad#l de e5cl#si1itate sa# de sociali%are 0n folosire >personală7 fa-ilială7 p#lică7 indiferentă etc3 La drept 1orind7 toate aceste -odalităţi de clasificare pot părea7 0n ca%#l #n#i ansa-l# aflat 0n contin#ă schimbare şi e5pansi#ne c#- e cel al oiectelor7 aproape la fel de 0nt0-plătoare ca şi ordinea alfaetică3 Catalo@#l !an#fact#rii de Ar-e de la Saint&Etienne ne oferă7 0n lipsa str#ct#rilor7 s#di1i%i#ni7 dar n# se referă dec0t la oiecte definite d#pă f#ncţia lor: fiecare răsp#nde #nei operaţii7 adesea infi-ă şi eteroclită7 iar #n siste- de se-nificaţii n# se face si-ţit nicăieri*3 La #n ni1el -#lt -ai ridicat7 anali%a 0n acelaşi ti-p f#ncţională7 for-ală şi str#ct#rală a oiectelor 0n e1ol#ţia lor istorică7 pe care o @ăsi- 0n cartea l#i Sie@fried Giedion Mechanization takes command >*'+/7 ade1ărată epopee a oiect#l#i te4nic7 se-nalea%ă sc4i-ările de str#ct#ri sociale le@ate de e1ol#ţia te4nicii7 dar n# răsp#nde c0t#şi de p#ţin la prole-a de a şti c#- s0nt trăite oiectele7 la ce ne1oi >0n afara celor str#ct#rale răsp#nd ele7 ce str#ct#ri -entale se 0ntrepătr#nd c# str#ct#rile f#ncţionale contra%ic0nd#&le şi pe ce siste- c#lt#ral7 infra& sa# transc#lt#ral e a%at fel#l 0n care ele s0nt trăite %i de %i3 Iată 0ntreările pe care ni le p#ne- 0n pa@inile ce #r-ea%ă3 N# 1a fi 1ora de oiecte definite prin f#ncţie sa# d#pă clasele 0n care le&a- p#tea 0-părţi pentr# co-oditatea anali%ei7 ci de procese prin care oa-enii intră 0n le@ăt#ră c# ele7 şi de ase-enea de siste-atica cond#itelor şi a relaţiilor #-ane ce re%#ltă din aceasta3 St#dierea siste-#l#i 1orit al oiectelor7 adică a siste-#l#i de se-nificaţii -ai -#lt sa# -ai p#ţin coerent pe care ele 0l insta#rea%ă7 pres#p#ne 0ntotdea#na #n plan distinct al acest#i siste- 1orit7 -ai ri@#ros str#ct#rat dec0t el7 #n plan str#ct#ral aşe%at dincolo de descrierea f#ncţională: plan#l te4nolo@ic3 ?lan#l te4nolo@ic e o astracţie: 0n 1iaţa c#rentă n# a1e-7 practic7 conştiinţa realităţii te4nolo@ice a oiectelor3 oiectelor3
ot#şi7 această astracţie e o lealitate f#nda-entală: f #nda-entală: toc-ai ea do-neşte as#pra transfor-ărilor radicale ale -edi#l#i3 Lăs0nd la o parte orice parado57 p#te- sp#ne c4iar că ea constit#ie partea cea -ai concretă a oiect#l#i7 deoarece proces#l te4nolo@ic e acela al e1ol#ţiei str#ct#rale oiecti1e3 Ri@#ros 1orind7 tot ce i se 0nt0-plă oiect#l#i 0n -edi#l te4nolo@ic e esenţial, iar ce i se 0nt0-plă 0n do-eni#l psi4olo@ic sa# sociolo@ic al ne1oilor şi practicilor e inesenţiaL Disc#rs#l psi4olo@ic as#pra oiect#l#i ne tri-ite ne0ncetat la #n ni1el -ai coerent7 fără le@ăt#ră c# disc#rs#l indi1id#al sa# colecti1: l&a- p#tea n#-i cel al #nei limi te4nolo@ice3 ?lec0nd de la această li-ă7 de la coerenţa -odel#l#i te4nic7 p#te- 0nţele@e ce li se 0nt0-plă oiectelor prin fapt#l că s0nt prod#se şi cons#-ate7 posedate şi personali%ate3 ?rin #r-are7 e #r@ent să defini- c4iar de la 0ncep#t #n plan de raţionalitate a oiect#l#i7 altfel sp#s de str#ct#rare te4nolo@ică oiecti1ă3 Iată e5e-pl#l -otor#l#i c# en%ină 0n cartea l#i Gileit Si-ondon7 !es modes d"e#istence des o$ets techni%ues >A#ier7 *'F/: 0n -otor#l %ilelor noastre7 fiecare piesă i-portantă e at0t de le@ată de celelalte prin sc4i-#ri reciproce de ener@ie 0nc0t n# poate fi altfel dec0t e333 8or-a c4i#lasei7 -etal#l din care e făc#tă7 le@ăt#ra c# toate celelalte ele-ente ale cicl#l#i prod#c o an#-ită te-perat#ră a electro%ilor #6iei la r0nd#l ei7 această te-perat#ră reacţionea%ă as#pra caracteristicilor aprinderii şi ale cicl#l#i 0n 0ntre@i-ea l#i3 !otor#l %ilelor noastre e concret7 cel 1ec4i e astract3 0n -otor#l 1ec4i7 fiecare ele-ent inter1ine la #n an#-it -o-ent 0n cicl#7 d#pă care n# -ai tre#ie să acţione%e as#pra celorlalte ele-ente3 ?iesele -otor#l#i s0nt ase& -enea #nor oa-eni care ar l#cra pe r0nd7 fără 0nsă a se c#noaşte #n#l pe celălalt333 E5istă o for-ă pri-ordială a oiect#l#i te4nic7 for-a astractă 0n care fiecare #nitate teoretică şi -aterială e tratată ca #n asol#t7 cer0nd să fie constit#ită7 0n 1ederea f#ncţionării7 ca #n siste- 0nc4is3 0n acest ca%7 inte@rarea p#ne o serie de prole-e ce tre#ie re%ol1ate3337 şi astfel apar str#ct#ri deoseite pe care le p#te- n#-i7 pentr# fiecare #nitate ce constit#ie ansa-l#l7 str#ct#ri de apărare: c4i#lasa -otor#l#i ter-ic c# co-#stie internă se 0ncon6oară c# aripioare de răcire3 Acestea par adă#@ate dinafară la cilindr# şi la c4i#lasa teoretică7 şi n# 0-plinesc dec0t o f#ncţie: răcirea3 0n -otoarele recente7 aceste aripioare a# pe deas#pra şi #n rol -ecanic7 op#n0nd#&se ca nişte ner1#ri la defor-area c4i#lasei s# presi#nea @a%elor333 N# -ai p#te- distin@e cele do#ă f#ncţii: s&a de%1oltat o str#ct#ră #nică7 care n# e #n co-pro-is7 ci o conco-itentă şi o con1er@enţă: c4i#lasa c# ner1#ri poate fi -ai 0n@#stă7 l#cr# ce per-ite o răcire -ai rapidă str#ct#ra i1alentă aripioarener1#ri aripioarener1#ri asi@#ră prin #r-are sintetic7 şi 0ntr&#n -od -#lt -ai satisfăcător7 cele do#ă f#ncţii7 c0nd1a distincte: le inte@rea%ă pe a-ele7 depăşind#&le333 Oo- sp#ne că această str#ct#ră e -ai concretă dec0t precedenta şi coresp#nde #n#i pro@res oiecti1 al oiect#l#i te4nic: pole-a telinolo@ică reală e ac#- cea a con1er@enţei f#ncţiilor 0ntr&o #nitate str#ct#rală7 şi n# cea a că#tării #n#i co-pro-is 0ntre e5i@enţe contrare3 La li-ită7 0n această trecere de la astract la concret7 oiect#l te4nic tinde să a6#n@ă la stareţ #n#i siste- 0n 0ntre@i-e coerent c# el 0ns#şi7 perfect #nificat >pp3 F&.3 Această anali%ă e esenţială: ne dă ele-entele #nei coerenţe care n# e niciodată trăită7 ce n# poate fi niciodată descifrată 0n practică3 e4nolo@ia e4nolo@ia ne ad#ce 0n faţa oc4ilor o po1este plină de ri@oare a oiectelor7 0n care anta@onis-ele f#ncţionale se re%ol1ă dialectic 0n str#ct#ri -ai lar@i3 8iecare trecere spre #n siste- tot -ai ine inte@rat7 fiecare co-#tare 0n interior#l #n#i siste- de6a str#ct#rat7 fiecare sinte%ă de f#ncţii face să apară #n sens7 o pertinenţă oiecti1ă independentă de indi1i%ii care o 1or face să f#ncţione%e: iată&ne 0n ni1el#l li-ii prin analo@ie c# feno-enele lin@1istice7 a- p#tea n#-i aceste ele-ente telinice si-ple P diferite de oiectele reale P7 pe 6oc#l cărora se a%ea%ă e1ol#ţia e1ol#ţia te4nolo@ică7 te4ne-e"& La acest ni1el7 p#te- a1ea 0n 1edere o te4nolo@ie str#ct#rală7 ce st#dia%ă or@ani%area concretă a acestor tel-e-e 0n oiecte telinice tot -ai co-ple5e şi sinta5a lor 0n cadr#l #nor ansa-l#ri3 Această ştiinţă n# se poate 0nsă desfăş#ra ri@#ros dec0t 0n sectoare re&str0nse7 ce -er@ de la cercetările de laorator p0nă Ia 0naltele reali%ări telinice prec#- aerona#tica7 astrona#tica7 -arina7 -arile ca-ioane de transport7 dispo%iti1ele prefecţionate etc: toc-ai acolo #nde #r@enţa te4nică face să f#ncţione%e pe deplin constr0n@erea str#ct#rală şi #nde caracter#l colecti1 şi i-personal red#ce la -ini- p#terea -odei3 0n 1re-e ce a#to-oil#l se ep#i%ea%ă 0n 6oc#l for-elor păstr0nd c# toate acestea #n stat#t te4nolo@ic -inoritar >răcire c# apă7 -otor c# cilindri etc7 a1iaţia e silită să prod#că oiecte te4nice dintre cele -ai concrete pentr# si-ple raţi#ni f#ncţionale >si@#ranţă7 1ite%ă7 eficacitate3 0n acest ca%7 e1ol#ţia telinolo@ică #r-ea%ă o linie aproape p#ră3 E li-pede 0nsă că această anali%ă te4nolo@ică str#ct#rală e ins#ficientă dacă e 1ora să f#rni%ă- o e5plicaţie a siste-#l#i cotidian al oiectelor3 "ricine poate 1isa să facă o descriere e54a#sti1ă a te4ne-elor şi a raport#rilor de sens dintre ele7 ceea ce ar fi s#ficient pentr# a ep#i%a l#-ea oiectelor reale: dar acesta e doar #n 1is3 Ispita de a folosi te4ne-ele prec#aştrii 0n astrono-ie7 adică7 d#pă c#- sp#ne ?laton7 ca pe nişte fi@#ri de @eo-etrie7 fără să ne @0ndi- la ce se petrece 0n cer7 cer7 dacă 1re- să de1eni- ade1ăraţi astrono-i şi şi să tra@e- 1re#n folos din acea parte a s#flet#l#i nostr# care e inteli@enţa '(epulica, * OII7 se i%eşte de 0ndată de realitatea psi4olo@ică şi sociolo@ică trăită a oiectelor7 ce constit#ie7 dincolo de -aterialitatea lor sensiilă7 #n corp de constr0n@eri de aşa nat#ră 0nc0t coerenţa siste-#l#i te4nolo@ic e ne0ncetat -odificată şi pert#rată3 Ceea ce ne interesea%ă aici e toc-ai această pert#rare7 şi de ase-enea fel#l 0n care raţionalitatea raţionalitatea oiectelor intră 0n conflict c# iraţionalitatea ne1oilor7 ne1oilor7 prec#- şi -od#l 0n care această contradicţie contradicţie face să apară #n siste- de se-nificaţii se-nificaţii ce nă%#ieşte să o re%ol1e7 şi şi n# -odelele te4nolo@ice pe al căror ade1ăr f#nda-ental se preci%ea%ă fără 0ncetare realitatea trăită a oiect#l#i3 8iecare dintre oiectele noastre practice e le@at de #n#l sa# -ai -#lte ele-ente str#ct#rale7 0nsă 0ntr&#n an#-e
ot#şi7 această astracţie e o lealitate f#nda-entală: f #nda-entală: toc-ai ea do-neşte as#pra transfor-ărilor radicale ale -edi#l#i3 Lăs0nd la o parte orice parado57 p#te- sp#ne c4iar că ea constit#ie partea cea -ai concretă a oiect#l#i7 deoarece proces#l te4nolo@ic e acela al e1ol#ţiei str#ct#rale oiecti1e3 Ri@#ros 1orind7 tot ce i se 0nt0-plă oiect#l#i 0n -edi#l te4nolo@ic e esenţial, iar ce i se 0nt0-plă 0n do-eni#l psi4olo@ic sa# sociolo@ic al ne1oilor şi practicilor e inesenţiaL Disc#rs#l psi4olo@ic as#pra oiect#l#i ne tri-ite ne0ncetat la #n ni1el -ai coerent7 fără le@ăt#ră c# disc#rs#l indi1id#al sa# colecti1: l&a- p#tea n#-i cel al #nei limi te4nolo@ice3 ?lec0nd de la această li-ă7 de la coerenţa -odel#l#i te4nic7 p#te- 0nţele@e ce li se 0nt0-plă oiectelor prin fapt#l că s0nt prod#se şi cons#-ate7 posedate şi personali%ate3 ?rin #r-are7 e #r@ent să defini- c4iar de la 0ncep#t #n plan de raţionalitate a oiect#l#i7 altfel sp#s de str#ct#rare te4nolo@ică oiecti1ă3 Iată e5e-pl#l -otor#l#i c# en%ină 0n cartea l#i Gileit Si-ondon7 !es modes d"e#istence des o$ets techni%ues >A#ier7 *'F/: 0n -otor#l %ilelor noastre7 fiecare piesă i-portantă e at0t de le@ată de celelalte prin sc4i-#ri reciproce de ener@ie 0nc0t n# poate fi altfel dec0t e333 8or-a c4i#lasei7 -etal#l din care e făc#tă7 le@ăt#ra c# toate celelalte ele-ente ale cicl#l#i prod#c o an#-ită te-perat#ră a electro%ilor #6iei la r0nd#l ei7 această te-perat#ră reacţionea%ă as#pra caracteristicilor aprinderii şi ale cicl#l#i 0n 0ntre@i-ea l#i3 !otor#l %ilelor noastre e concret7 cel 1ec4i e astract3 0n -otor#l 1ec4i7 fiecare ele-ent inter1ine la #n an#-it -o-ent 0n cicl#7 d#pă care n# -ai tre#ie să acţione%e as#pra celorlalte ele-ente3 ?iesele -otor#l#i s0nt ase& -enea #nor oa-eni care ar l#cra pe r0nd7 fără 0nsă a se c#noaşte #n#l pe celălalt333 E5istă o for-ă pri-ordială a oiect#l#i te4nic7 for-a astractă 0n care fiecare #nitate teoretică şi -aterială e tratată ca #n asol#t7 cer0nd să fie constit#ită7 0n 1ederea f#ncţionării7 ca #n siste- 0nc4is3 0n acest ca%7 inte@rarea p#ne o serie de prole-e ce tre#ie re%ol1ate3337 şi astfel apar str#ct#ri deoseite pe care le p#te- n#-i7 pentr# fiecare #nitate ce constit#ie ansa-l#l7 str#ct#ri de apărare: c4i#lasa -otor#l#i ter-ic c# co-#stie internă se 0ncon6oară c# aripioare de răcire3 Acestea par adă#@ate dinafară la cilindr# şi la c4i#lasa teoretică7 şi n# 0-plinesc dec0t o f#ncţie: răcirea3 0n -otoarele recente7 aceste aripioare a# pe deas#pra şi #n rol -ecanic7 op#n0nd#&se ca nişte ner1#ri la defor-area c4i#lasei s# presi#nea @a%elor333 N# -ai p#te- distin@e cele do#ă f#ncţii: s&a de%1oltat o str#ct#ră #nică7 care n# e #n co-pro-is7 ci o conco-itentă şi o con1er@enţă: c4i#lasa c# ner1#ri poate fi -ai 0n@#stă7 l#cr# ce per-ite o răcire -ai rapidă str#ct#ra i1alentă aripioarener1#ri aripioarener1#ri asi@#ră prin #r-are sintetic7 şi 0ntr&#n -od -#lt -ai satisfăcător7 cele do#ă f#ncţii7 c0nd1a distincte: le inte@rea%ă pe a-ele7 depăşind#&le333 Oo- sp#ne că această str#ct#ră e -ai concretă dec0t precedenta şi coresp#nde #n#i pro@res oiecti1 al oiect#l#i te4nic: pole-a telinolo@ică reală e ac#- cea a con1er@enţei f#ncţiilor 0ntr&o #nitate str#ct#rală7 şi n# cea a că#tării #n#i co-pro-is 0ntre e5i@enţe contrare3 La li-ită7 0n această trecere de la astract la concret7 oiect#l te4nic tinde să a6#n@ă la stareţ #n#i siste- 0n 0ntre@i-e coerent c# el 0ns#şi7 perfect #nificat >pp3 F&.3 Această anali%ă e esenţială: ne dă ele-entele #nei coerenţe care n# e niciodată trăită7 ce n# poate fi niciodată descifrată 0n practică3 e4nolo@ia e4nolo@ia ne ad#ce 0n faţa oc4ilor o po1este plină de ri@oare a oiectelor7 0n care anta@onis-ele f#ncţionale se re%ol1ă dialectic 0n str#ct#ri -ai lar@i3 8iecare trecere spre #n siste- tot -ai ine inte@rat7 fiecare co-#tare 0n interior#l #n#i siste- de6a str#ct#rat7 fiecare sinte%ă de f#ncţii face să apară #n sens7 o pertinenţă oiecti1ă independentă de indi1i%ii care o 1or face să f#ncţione%e: iată&ne 0n ni1el#l li-ii prin analo@ie c# feno-enele lin@1istice7 a- p#tea n#-i aceste ele-ente telinice si-ple P diferite de oiectele reale P7 pe 6oc#l cărora se a%ea%ă e1ol#ţia e1ol#ţia te4nolo@ică7 te4ne-e"& La acest ni1el7 p#te- a1ea 0n 1edere o te4nolo@ie str#ct#rală7 ce st#dia%ă or@ani%area concretă a acestor tel-e-e 0n oiecte telinice tot -ai co-ple5e şi sinta5a lor 0n cadr#l #nor ansa-l#ri3 Această ştiinţă n# se poate 0nsă desfăş#ra ri@#ros dec0t 0n sectoare re&str0nse7 ce -er@ de la cercetările de laorator p0nă Ia 0naltele reali%ări telinice prec#- aerona#tica7 astrona#tica7 -arina7 -arile ca-ioane de transport7 dispo%iti1ele prefecţionate etc: toc-ai acolo #nde #r@enţa te4nică face să f#ncţione%e pe deplin constr0n@erea str#ct#rală şi #nde caracter#l colecti1 şi i-personal red#ce la -ini- p#terea -odei3 0n 1re-e ce a#to-oil#l se ep#i%ea%ă 0n 6oc#l for-elor păstr0nd c# toate acestea #n stat#t te4nolo@ic -inoritar >răcire c# apă7 -otor c# cilindri etc7 a1iaţia e silită să prod#că oiecte te4nice dintre cele -ai concrete pentr# si-ple raţi#ni f#ncţionale >si@#ranţă7 1ite%ă7 eficacitate3 0n acest ca%7 e1ol#ţia telinolo@ică #r-ea%ă o linie aproape p#ră3 E li-pede 0nsă că această anali%ă te4nolo@ică str#ct#rală e ins#ficientă dacă e 1ora să f#rni%ă- o e5plicaţie a siste-#l#i cotidian al oiectelor3 "ricine poate 1isa să facă o descriere e54a#sti1ă a te4ne-elor şi a raport#rilor de sens dintre ele7 ceea ce ar fi s#ficient pentr# a ep#i%a l#-ea oiectelor reale: dar acesta e doar #n 1is3 Ispita de a folosi te4ne-ele prec#aştrii 0n astrono-ie7 adică7 d#pă c#- sp#ne ?laton7 ca pe nişte fi@#ri de @eo-etrie7 fără să ne @0ndi- la ce se petrece 0n cer7 cer7 dacă 1re- să de1eni- ade1ăraţi astrono-i şi şi să tra@e- 1re#n folos din acea parte a s#flet#l#i nostr# care e inteli@enţa '(epulica, * OII7 se i%eşte de 0ndată de realitatea psi4olo@ică şi sociolo@ică trăită a oiectelor7 ce constit#ie7 dincolo de -aterialitatea lor sensiilă7 #n corp de constr0n@eri de aşa nat#ră 0nc0t coerenţa siste-#l#i te4nolo@ic e ne0ncetat -odificată şi pert#rată3 Ceea ce ne interesea%ă aici e toc-ai această pert#rare7 şi de ase-enea fel#l 0n care raţionalitatea raţionalitatea oiectelor intră 0n conflict c# iraţionalitatea ne1oilor7 ne1oilor7 prec#- şi -od#l 0n care această contradicţie contradicţie face să apară #n siste- de se-nificaţii se-nificaţii ce nă%#ieşte să o re%ol1e7 şi şi n# -odelele te4nolo@ice pe al căror ade1ăr f#nda-ental se preci%ea%ă fără 0ncetare realitatea trăită a oiect#l#i3 8iecare dintre oiectele noastre practice e le@at de #n#l sa# -ai -#lte ele-ente str#ct#rale7 0nsă 0ntr&#n an#-e
fel aceste oiecte 0şi aandonea%ă contin## str#ct#rali tatea te4nică 0n folos#l #nor se-nificaţii sec#nde7 al#nec0nd din siste-#l te4nolo@ic 0n siste-#l c#lt#ral3 !edi#l a-iant cotidian e7 0ntr&o foarte -are -ăs#ră7 #n siste- astract : 0n @eneral7 oiectele s0nt i%olate 0n propria lor f#ncţie7 şi o-#l e cel care asi@#ră7 răsp#n%0nd ne1oilor l#i7 coe5istenţa lor 0ntr&#n conte5t f#ncţional7 care e #n siste- prea p#ţin econo-ic7 p#ţin coerent7 analo@ str#ct#rii ar4aice a 1ec4ilor -otoare c# en%ină: 0n@e-ănare de f#ncţii parţiale7 adesea indiferente sa# anta@oniste3 endinţa endinţa act#ală n# e c0t#şi de p#ţin7 de altfel7 de a re%ol1a această incoerenţă7 ci de a răsp#ndeQ ne1oilor s#ccesi1e prin oiecte noi3 Aşa se face că fiecare oiect adă#@at celorlalte 0şi desă10rşeşte propria&i f#ncţie7 dar contra%ice ansa-l#l7 a c4iar #neori 0şi desă10rşeşte şi 0şi contra%ice si-#ltan propria&i f#ncţie3 ?e l0n@ă toate acestea7 c#- conotaţiile for-ale şi te4nice se ada#@ă incoerenţei f#ncţionale7 0ntre@#l siste- al ne1oilor P sociali%ate sa# inconştiente7 c#lt#rale sa# practice P7 0ntre@#l siste- trăit7 inesenţial7 se re1arsă as#pra ordinei te4nice esenţiale şi co-pro-ite stat#t#l oiecti1 al oiect#l#i3 Iată #n e5e-pl#: l#cr#l esenţial şi str#ct#ral7 aşadar cel -ai concret oiecti1 la o r0şniţă de cafea e -otor#l electric7 adică ener@ia distri#ită de centrală şi le@ile de prod#cere şi transfor-are a ener@iei ceea ce e de6a -ai p#ţin oiecti17 oiecti17 deoarece e 0n le@ăt#ră c# ne1oile #n#ia sa# alt#ia7 e f#ncţia definită de a -ăcina cafea#a cafea#a ceea ce n# e deloc oiecti17 fiind aşadar inesenţial7 e fapt#l că r0şniţa e 1erde şi drept#n@4i#lară7 sa# ro% şi trape%oi& dală3 " aceeaşi str#ct#ră7 -otor#l electric7 se poate specifica 0n di1erse f#ncţii: diferenţierea f#ncţională e de6a sec#ndară >căci prin ea oiect#l poate cădea 0n incoerenţa @ad@et#l#i3 Acelaşi oiect&f#ncţie se poate specifica la r0nd#l l#i 0n for-e deoseite: iată&ne 0n do-eni#l personali%ării7 al conotaţiei for-ale: al inesenţial#l#i3 "r7 fapt#l ce caracteri%ea%ă oiect#l ind#strial op#s cel#i arti%anal a aceea că inesenţial#l n# e lăsat la c4ere-#l cererii şi al e5ec#ţiei indi1id#ale7 ci e rel#at şi siste-ati%at 0n prod#cţie 7 care&şi asi@#ră prin el >şi prin arta co-inatorie #ni1ersală a -odei propria&i finalitate3 oc-ai această co-plicaţie de nere%ol1at deter-ină condiţii de a#tono-i%are diferite 0n sfera te4nolo@ică7 ce se referă la posiilitatea anali%ei str#ct#rale 0n do-eni#l oiectelor P şi 0n cea a li-a6#l#i3 Dacă e5ceptăoiectele te4nice p#re7 c# care n# a1e- niciodată de a face ca s#iecţi7 1o- 1edea că cele do#ă ni1el#ri7 al denotaţiei oiecti1e şi al conotaţiei >prin care oiect#l e in1estit7 co-erciali%at7 personali%at7 prin care intră 0n cadr# #tilitar şi 0n siste-#l c#lt#ral n# s0nt strict disociaile prec#- cel al li-ii şi al 1oririi 0n lin@1istică7 0n condiţiile act#ale de prod#cţie şi de cons#-3 Ni1el#l te4nolo@ic n# are o a#tono-ie str#ct#rală at0t de -are 0nc0t faptele de 1oiie >0n ca%#l nostr# oiect#l 1orit să n# fie -ai i-portante 0n anali%a oiectelor dec0t 0n anali%a faptelor de li-ă3 Dacă fapt#l de a&l pron#nţa pe r rosto@olit sa# @raseiat n# sc4i-ă ni-ic 0n siste-#l li-ii7 c# alte c#1inte dacă sens#l conotat n# co-pro-ite c0t#şi de p#ţin str#ct#rile denotate7 conotaţia de oiect apasă 0n sc4i- şi alterea%ă si-ţitor str#ct#rile te4nice3 Spre deoseire de li-ă7 te4nolo@ia n# constit#ie #n siste- stail3 Contrar -one-elor şi fone-elor7 fon e-elor7 te4ne-ele s0nt 0n contin#ă e1ol#ţie3 "r7 fapt#l că siste-#l te4nolo@ic e at0t de i-plicat7 prin re1ol#ţia l#i per-anentă7 0n 0ns#şi ti-p#l oiectelor practice care&l 1oresc P e şi ca%#l li-ii7 dar 0ntr&o -ăs#ră infinit -ai -ai -ică P7 fapt#l că acest siste- are drept scop scop stăp0nirea l#-ii şi satisfacerea ne1oilor7 adică finalităţi -ai concrete7 -ai p#ţin disociaile de practică dec0t co-#nicarea7 care e scop#l li-a6#l#i P7 0n sf0rşit fapt#l ca te4nolo@ia depinde strict de condiţiile sociale ale cercetării te4nolo@ice7 prin #r-are de ordinea @loală de prod#cţie şi de cons#-7 cons#-7 care e constr0n@ere e5terioară ce n# se e5ercită e5ercită as#pra li-ii P7 din toate acestea re%#ltă că siste-#l oiectelor7 contrar cel#i al li-ii7 n# poate fi descris ştiinţi)ic dec0t 0n -ăs#ra 0n care e considerat7 *n cadrul aceleiaşi mişcări, ca re%#lt0nd din interferenţa contin#ă a #n#i siste- de practici c# #n siste- de te4nici3 Ceea Ceea ce e5plică real#l s0nt -ai p#ţin str#ct#rile coerente ale te4nicii c0t -odalităţile de 0nt0lnire a practicilor şi a te4nicilor7 sa# -ai precis -odalităţile prin care practicile fr0nea%ă te4nicile3 La drept 1orind7 descrierea siste-#l#i oiectelor n# se poate lipsi de o critică a ideolo@iei practice a siste-#l#i3 La ni1el#l te4nolo@ic n# e5istă contradicţii: n# e5istă dec0t sens3 Dar o ştiinţă #-ană n# poate fi dec0t ştiinţa sens#l#i şi a contrasens#l#i: 0n ce fel #n siste- te4nolo@ic coerent se dispersea%ă 0ntr&#n siste- practic incoerent7 0n ce fel li-a oiectelor poate fi 1orită7 0n ce fel siste-#l 1oririi >care e inter-ediar 0ntre li-ă şi 1orire 0l eclipsea%ă pe cel al li-iiK 0n sf0rşit7 #nde s0nt P lăs0nd la o parte coerenţa astractă P contradicţiile trăite 0n siste-#l oiectelorK) +adget dispo%iti1 sa# oiect no# şi a-#%ant3 C#10nt#l a intrat 0n france%ă prin *'+.7 pro1enind dintr&#n c#10nt an@lo&a-erican identic7 atestat prin */(3 * Dar 0ns#şi catalo@#l7 e5istenţa l#i ca atare7 e o@at 0n sens#ri: el are o intensă se-nificaţie c#lt#rală7 prin propri#&i proiect de no-enclator e54a#sti1: n# p#te- atin@e oiectele dec0t printr&#n catalo@ ce poate fi răsfoit pentr# propria noastră plăcere7 ca #n -an#al al -in#nilor7 o carte de po1eşti7 #n -eni# de resta#rant etc3 !odalităţile de tran%iţie de la esenţial la inesenţial s0nt prin #r- are relati1 siste-atice7 c4iar şi ele3 Siste-ati%area inesenţial#l#i are aspecte psi4olo@ice şi sociolo@ice7 şi de ase-enea o f#ncţie ideolo@ică de inte@rare >13 Modele şi serii-& . ?e a%a acestei distincţii p#te- face o apreciere str0nsă 0ntre anali%a oiectelor şi lin@1istică7 sa# -ai de@raă se-iolo@ie3 Cee3a ce noi n#-i-7 0n c0-p#l oiectelor7 diferenţa -ar@inală sa# inesenţială7 e ce1a analo@ c# noţi#nea se-iolo@ică de c0-p de dispersie: c0-p#l de dispersie e constit#it de 1arietăţile de e5ec#tare a #nei #nităţi >de e5e-pl# a #n#i feno-en at0ta ti-p c0t aceste 1arietăţi n# ad#c o sc4i-are de sens >adică n# de1in 1ariaţii pertinente3 In arta c#linară p#te- 1ori de o dispersie a #n#i fel de -0ncare7 constit#it de li-itele 0ntre care acesta contin#ă să se-nifice7 oricare ar fi fante%iile cel#i ce&l pre@ ăteşte3 Oariantele Oariantele care co-p#n c0-p#r ile de dispersie se n#-esc variante cominatorii ele n# participă la co-#tarea sens#l#i7 şi n# s0nt pertinente3 33 !#ltă 1re-e 1ariaţiile co-inatorii a# fost considerate ca fapte de 1orire c# si@#ranţă7 s0nt foarte apropiate de 1orire7 dar act#al-ente s0nt socotite fapte de li-ă7 deoarece s0nt oli@atorii >Roland
Bart4es7 /ommunications, nr3+7 p3*/3 Bart4es ada#@ă că această noţi#ne e sortită să de1ină centrală 0n se-iolo@ie7 deoarece 1ariaţiile nese-nificati1e 0n plan#l denotaţiei pot să rede1ină se-nificati1e 0n plan#l conotaţiei3 Din cele de -ai s#s ne dă- sea-a de fapt#l că e5istă o analo@ie prof#ndă 0ntre 1ariaţia co-inatorie şi diferenţa -ar@inală: a-ele se referă la inesenţial7 n# a# nici o pertinenţă7 ţin de o artă a co-inaţiei şi&şi preci%ea%ă sens#l la ni1el#l conotaţiei3 Distincţia capitală e 0nsă aceasta: dacă 1ariaţia co-inatorie ră-0ne e5terioară şi indiferentă 0n plan#l se-iolo@ic al denotaţiei7 diferenţa -ar@inală n# e7 0n sc4i-7 niciodată -ar@inală 7 pentr# că plan#l te4nolo@ic n# dese-nea%ă7 prec#- cel al li-ii 0n cadr#l li-a6#l#i7 o astracţie -etodolo@ică fi5ă ce de1ine reală prin dina-ica conotaţiilor7 ci o sc4e-ă str#ct#rală e1ol#ti1ă pe care conotaţiile >diferenţele inesenţiale o staili%ea%ă7 o fac să de1ină stereotipă şi să re@rese%e3 Dina-ica str#ct#rală a te4nicii 0ncre-eneşte la ni1el#l oiectelor şi 0n s#iecti1itatea diferenţială a siste-#l#i c#lt#ral7 ce se reperc#tea%ă el 0ns#şi as#pra ordinei te4nice3
A3 SISE!UL 8UNCI"NAL SAU DISCURSUL "BIECIO L SRUCURILE DE ARANJARE A !EDIULUI C"IDIAN !EDIUL RADII"NAL Confi@#raţia -oilier#l#i e i-a@inea fidelă a str#ct#rilor fa-iliale şi sociale ale #nei epoci3 Interior#l #r@4e% tipic e de nat#ră patriar4ală: #n ansa-l# constit#it din s#fra@erie şi dor-itor3 Diferite prin f#ncţia lor daiQ p#ternic inte@rate7 -oilele @ra1itea%ă 0n 6#r#l #fet#l#i sa# al pat#l#i din -i6loc#l ca-erei3 endinţa e de ac#-#lare şi de oc#pare a spaţi#l#i7 şi de ase-enea de 0nc4idere a acest#ia: #nif#ncţionalitate7 ina-o1iilitate7 pre%enţă i-po%antă şi etic4etă ierarhică. 8iecare ca-eră are o destinaţie strictă7 ce coresp#nde di1erselor f#ncţii ale cel#lei fa-iliale7 şi care tri-ite7 -ai departe7 la o concepţie a persoanei ca 0-inare ec4ilirată de fac#ltăţi distincte3 !oilele se pri1esc7 se da# la o parte #na pe alta şi se i-plică 0ntr&o #nitate -ai c#r0nd de ordin -oral dec0t spaţial3 Se @-pea%ă 0n 6#r#l #nei a5e ce asi@#ră cronolo@ia re@#lată a cond#itelor -ere# si-oli%ata pre%enţă a fa-iliei faţă de ea 0nsăşi3 In spaţi#l pri1at7 fiecare -oilă şi fiecare ca-eră7 la r0nd#l ei7 0şi interiori%ea%ă f#ncţia şi -arc4ea%ă de-nitatea si-olică a acesteia7 iar& casa7 0n 0ntre@#l ei7 desă10rşeşte inte@rarea relaţiilor personale 0n @r#p#l pe 6#-ătate 0nc4is al fa-iliei3 oate acestea da# naştere #n#i or@anis- a căr#i str#ct#ră e relaţia patriar4ală de tradiţie şi de a#toritate7 şi a căr#i ini-ă e relaţia afecti1ă co-ple5ă ce&i #neşte -e-rii3 Acest n#cle# e #n spaţi# specific7 care ţine prea p#ţin sea-a de o a-ena6are oiecti1ă7 deoarece -oilele şi oiectele a# ca f#ncţie7 0n pri-#l r0nd7 personificarea relaţiilor #-ane7 #-plerea spaţi#l#i pe care&l 0-part 0ntre ele7 ca şi fapt#l de a a1ea #n s#flet *3 Di-ensi#nea reală 0n care trăiesc e s#p#să di-ensi#nii -orale pe care tre#ie să o se-nifice3 0n acest spaţi#7 ele a# tot at0t de p#ţină a#tono-ie ca şi diferiţii -e-ri ai fa-iliei 0n societate3 De altfel7 fiinţele şi oiectele s0nt foarte le@ate 0ntre ele7 iar oiectele 0şi 0ns#şesc din această c0rdăşie o 1aloare afecti1ă7 pe care 0n -od oişn#it o n#-i- pre%enţă3 Ceea ce face prof#n%i-ea caselor copilăriei şi caracter#l lor e1ocator 0n a-intire e7 e1ident7 această str#ct#ră co-ple5ă de interioritate 0n care oiectele trasea%ă s# oc4ii noştri li-itele #nei confi@#raţii si-olice: sălaş#l copilăriei3 R#pt#ra 0ntre interior şi e5terior şi opo%iţia for-ală a acestora s# se-n#l social al proprietăţii şi s# se-n#l psi4olo@ic al i-anenţei fa-iliei face din acest spaţi# tradiţional o transcendenţă 0ncinsă3 9eii lari care s0nt oiectele de1in treptat ne-#ritori7 deoarece 0ncarnea%ă 0n spaţi# le@ăt#rile afecti1e şi per-anenţa @r#p#l#i7 p0nă ce o @eneraţie -o&
* ** de-ă 0i 1a respin@e7 0i 1a 0-prăştia sa#7 #neori7 0i 1a reinstala 0n act#alitatea nostal@ică a #nor oiecte 1ec4i3 Ca şi %eii7 -oilele a# #neori noroc#l #nei e5istenţe sec#nde7 care trece de la #tili%area firească la aroc#l c#lt#ral3 "rdinea s#fra@eriei şi a dor-itor#l#i7 ca str#ct#ră -oiliară le@ată de str#ct#ra i-oiliară a casei7 e de ase-enea aceea propa@ată de p#licitate 0n p#lic#l lar@3 Le1itan şi @aleriile Bares prop#n 0ntotdea#na @#st#l#i colecti1 nor-ele ansa-l#l#i decorati17 c4iar dacă liniile s&a# stili%at7 şi c4iar dacă decor#l şi&a pierd#t căld#ra3 Iar dacă aceste -oile se 10nd7 n# e din ca#%ă că ar fi -ai ieftine7 ci pentr# că poartă 0n ele certit#dinea oficială a @r#p#l#i şi confir-area #r@4e%ă3 Mi astfel nişte -oile&-on#-ente >#fet#l7 pat#l7 d#lap#l7 ca şi 0-inarea lor reciprocă7 răsp#nd persistenţei str#ct#rilor fa-iliale tradiţionale 0n strat#ri foarte lar@i ale societăţii -oderne3 "BIECUL !"DERN ELIBERA
-ai lieră: prin ele7 indi1id#l n# -ai e 0n strictă relaţie c# fa-ilia sa 3 0n -oilitatea şi -#ltif#ncţionalitatea lor7 el 0şi @ăseşte o -ai -are liertate de or@ani%are7 refle5 al #nei -ai -ari disponiilităţi 0n relaţiile sale sociale3 Aceasta n# e 0nsă dec0t #n fel de elierare parţială3 La ni1el#l oiect#l#i de serie7 0n asenţa #nei restr#ct#rări a spaţi#l#i7 această e1ol#ţie f#ncţională n# e7 de&ar fi să rel#ă- distincţia -ar5istă7 dec0t o e-ancipare7 şi n# o elierare7 deoarece n# se-nifică dec0t elierarea )uncţiei oiectului, şi nu a oiectului *nsuşi& 12 !asa ne#tră7 #şoară7 esca-otailă7 pat#l fără picioare7 fără cadr#7 neacoperit7 #n fel de @rad %ero al pat#l#i7 toate oiectele alcăt#ite din linii p#re care nici -ăcar n# -ai par ceea ce s0nt7 red#se la str#ct#ra cea -ai si-plă7 ca şi c#- ar fi definiti1 sec#lari%ate: ceea ce s&a elierat 0n ele şi care7 elier0nd#&se7 a elierat ce1a 0n o- >sa# pe care o-#l7 elier0nd#&se7 l&a elierat 0n ele e propria lor f#ncţie3 Aceasta n# -ai e esto-pată de teatralitatea -orală a 1ec4ilor -oile7 ci s&a desprins de rit#al7 de etic4etă7 de o 0ntrea@ă ideolo@ie ce făcea# din -edi#l 0ncon6#rător o@linda opacă a #nei str#ct#ri #-ane reificate3 0n %ilele noastre7 oiectele transpar 0n -od clar 0n ceea la ce ser1esc3 ?rin #r-are7 s0nt liere ca oiecte )uncţionale, c# alte c#1inte a# liertatea de a f#ncţiona7 iar pentr# oiectele de serie n# o a# dec0t pe aceasta)3 "r7 at*ta timp c*t oiectul nu e elierat dec*t *n )uncţia lui, *n mod reciproc omul nu e elierat dec*t ca utilizator al oiectului *n cauză& Acest fapt e #n pro@res7 dar n# #n -o-ent 4otăr0tor3 Un pat e #n pat7 #n sca#n e #n sca#n: 0ntre ele n# e5istă nici o le@ăt#ră at0ta 1re-e c0t n# ser1esc dec0t la ce ser1esc3 Iar fără le@ăt#ră n# e5istă spaţi#7 deoarece spaţi#l e5istă doar dacă e desc4is7 pro1ocat7 rit-at7 lăr@it printr&o corelare de oiecte şi prin depăşirea f#ncţiei acestora 0ntr&o no#ă str#ct#ră3 0ntr&#n fel7 spaţi#l e liertatea reală a oiect#l#i7 f#ncţia fiind doar liertatea l#i for-ală3 S#fra@eria #r@4e%ă e str#ct#rată7 dar str#ct#ra ei e 0nc4isă3 !edi#l f#ncţional e -ai desc4is7 -ai lier7 dar e şi destr#ct#rat7 r#pt 0n f#ncţii di1erse3 0ntre cele do#ă7 0n spărt#ra dintre spaţi#l psi4olo@ic inte@rat şi spaţi#l f#ncţional 0-#cătăţit7 se -işcă oiectele de serie ce pri1esc şi spre #n#l şi spre celălalt7 afl0nd#&se adesea 0n acelaşi interior3 INERI"RUL !"DEL 0lementele
Acest spaţi# de ne@ăsit7 care n# e nici e5terioritate deli-itată prin con&str0n@eri şi nici inferioritate de ref#@i#7 acesta liertate şi acest stil ce n# poate fi descifrat 0n oiect#l de serie deoarece e aser1it propriei sale f#ncţii poate fi @ăsit 0n interioarele -odel3 0n acestea apare o str#ct#ră no#ă şi o e1ol#ţie se-nificati1ă+3 Răsfoind re1iste de l#5 prec#- Maison 1rangaise, Moilier et !ecoration etc3F3 re-arcă- alternanţa a do#ă te-e: pe de o parte7 case s#li-e7 0n afara oricărei conc#renţe7 1ec4i loc#inţe din secol#l al 2OIII&lea7 1ile a-ena6ate 0n c4ip -irac#los7 @rădini italiene 0ncăl%ite c# ra%e infraroşii şi 0-p0n%ite c# stat#ete etr#sce7 pe sc#rt l#-ea e5e-plar#l#i #nic7 ce n# poate dec0t să ne silească să o conte-plă- fără speranţă >cel p#ţin fără nici o speranţă sociolo@ic re%onailă3 Acestea s0nt -odelele aristocratice7 care prin 1aloarea lor asol#tă s#sţin cealaltă parte: decor#l a-ena6ării -oderne3 "iectele şi -oilele prop#se de acestea7 deşi a# #n standin@ 0nalt7 a# şi o incidenţă sociolo@ică: n# e 1ora de creaţii de 1is7 13 neco-erciale7 ci7 0n sens#l propri#7 de modele& De data aceasta n# ne -ai află- 0n do-eni#l artei p#re ci 0ntr& #n#i care7 cel p#ţin 1irt#al7 pri1eşte 0ntrea@a societate3 !odelele a1an@ardei 0n do-eni#l -oilelor se disp#n 0n f#ncţie de o opo%iţie f#nda-entală: elemente2)otolii, iar i-perati1#l practic căr#ia i se s#p#n e aran$area mediului, altfel sp#s #n calc#l sinta@-atic căr#ia i se op#ne7 tot aşa c#- fotoliile se op#n ele-entelor7 concept#l @eneral de amianţă& EC!A: Ele-ente e5tensiile şi care se pot 6#5tap#ne7 transfor-a şi -ări fiind ar-onioase7 alcăt#iesc #n -oilier perfect o-o@en fiind f#ncţionale7 răsp#nd t#t#ror i-perati1elor 1ieţii -ode-e3 Răsp#nd şi e5i@enţelor d#-nea1oastră: p#teţi face din ele o iliotecă7 #n ar7 #n s#port pentr# radio7 #n d#lap7 o @arderoă7 #n iro#7 #n c#făr7 o co-odă7 #n d#lăpior pentr# 1ase7 o 1itrină7 sertare pentr# fişe7 o -asă esca-otailă3 EC!A e la dispo%iţia d#-nea1oastră 0n le-n de tec dat c# #lei sa# 0n le-n de aca6# lăc#it3 "SCAR: Constr#iţi&1ă sin@#ri o a-ianţă "SCAR E pasionant şi inedit3 Ga-a de -oile "SCAR e #n 6oc de ele-ente predec#pate3 Descoperiţi plăcerea de a co-p#ne la scară -ică -odel#l -oilier#l#i d#-nea1oastră7 0n relief7 0n c#lori şi d#pă p#terile -0inilor d#-nea1oastră D#-nea1oastră 0l creaţi7 d#-nea1oastră 0l transfor-aţi7 acasă7 d#pă c#- doriţi Oeţi fi #c#ros dacă 1eţi co-anda -oila "SCAR7 ori@inală şi personală7 -0ndria că-in#l#i d#-nea1oastră !"N"?"L: 8iecare dintre ansa-l#rile !"N"?"L e cel -ai #n prieten al personalităţii d#-nea1oastră3 Siste- din aanos de 0naltă calitate7 din tec sa# din -aTore c# 0-inări in1i%iile de ele-ente c# patr#3 -#c4ii ce per-it str#ct#rări infinit de 1ariate de -oile adaptate @#st#rilor şi spaţi#l#i d#-nea1oastră 0n f#ncţie de ne1oi3 Ele-ente -onoloc polico-inaile: le p#teţi adapta pentr# a crea şi la d#-nea1oastră acasă at-osfera rafinată pe care o 1isaţi3 Aceste e5e-ple lasă să se 1adă depăşirea oiect#l#i&f#ncţie spre o no#ă ordine practică de or@ani%are3 Oalorile si-olice şi 1alorile de #tili%are se esto-pea%ă 0n spatele 1alorilor de or@ani%are3 S#stanţa şi for-a 1ec4ilor -oile s0nt definiti1 #itate 0n folos#l #n#i 6oc al f#ncţiilor e5tre- de lier3 "iectele n# -ai s0nt in1estite c# #n
s#flet7 şi nici n# ne -ai in1estesc c# pre%enţa lor si-olică: relaţia de1ine oiecti1ă7 fiind #na de 0-inare şi de 6oc3 Oaloarea pe care o ia n# -ai e instincti1ă şi psi4olo@ică7 ci tactică3 N# -ai s0nte- definiţi de -ister#l relaţiilor sin@#lare7 ci de diferenţele şi de-ers#rile #n#i 6oc3 " li-itare f#nda-entală e 0nlăt#rată7 paralel c# o -odificare si-ţitoare a str#ct#rilor sociale şi interpersonale3 Pereţii si lumina
Ca-erele7 ca şi casa 0nsăşi7 depăşesc secţionarea tradiţională prin 14 perete7 ce făcea din ele spaţii&ref#@i#3 Ca-erele se desfac7 tot#l co-#nică7 apoi se fra@-entea%ă 0n #n@4i#ri7 0n %one dif#%e şi 0n sectoare -oile: se lierali%ea%ă3 8erestrele n# -ai s0nt nişte orificii ce se op#n na1alei aer#l#i şi l#-inii7 care sosea# din a)ară pentr# a se aşe%a pe oiecte7 pe care le l#-ina# dină#ntr#3 !ai si-pl#: n# -ai e5istă deloc ferestre7 iar l#-ina7 ce inter1ine lier7 a de1enit f#ncţia #ni1ersală de e5istenţă a l#cr#rilor3 ot aşa7 oiectele şi&a# pierd#t s#stanţa ce le 0nte-eia şi for-a ce le deli-ita7 prin care o-#l le ane5a propriei sale i-a@ini: ac#-7 spaţi#l se desfăşoară lier 0ntre ele7 de1enind f#ncţia #ni1ersală a raport#rilor şi 1alorilor lor3 Luminarea
In aceeaşi ordine de e1ol#ţie7 -#lte a-ăn#nte s0nt se-nificati1e: de e5e-pl# tendinţa de a 0ndepărta s#rsele de l#-ină3 Un şănţ#leţ săpat de 6#r 0-pre6#r#l ta1an#l#i adăposteşte pe tot peri-etr#l l#i t##ri de neon7 ce asi@#ra o l#-inare discretă3 L#-inare #nifor-ă c# t##ri -ascate 0n diferite p#ncte: s# şanţ#l din ta1an care se 0ntinde de&a l#n@#l perdelelor7 0n spatele părţii s#perioare a -oilelor7 s# partea de s#s a d#lap#rilor etc3 ot#l se petrece ca şi c#- s#rsa de l#-ină ne&ar rea-inti ori@inea l#cr#rilor3 C4iar şi at#nci c0nd n# -ai l#-inea%ă7 din ta1an7 cerc#l fa-iliei7 c4iar dacă e 0-prăştiată şi 0-#cătăţită7 ră-0ne 0n contin#are se-n#l #nei inti-ităţi pri1ile@iate7 atri#ie l#cr#rilor o 1aloare deoseită7 dă naştere #-relor şi in1entea%ă pre%enţe3 0nţele@e- c# #ş#rinţă de ce #n siste- care tinde spre calc#l#l oiecti1 al ele-entelor si-ple şi o-o@ene 1rea să ştear@ă p0nă şi #lti-#l se-n de străl#cire interioară şi de 0#1elire si-olică a l#cr#rilor c# pri1irea& sa# c# dorinţa3 Oglinzi şi portrete
Alţ si-pto-: dispariţia o@lin%ilor3 D#pă at0ta -etafi%ică ar tre#i să scrie- o psi4o&sociolo@ie a o@lin%ii3 !edi#l ţărănesc tradiţional i@noră o@linda7 poate că 0i e c4iar tea-ă de ea: o@linda e ca o vrăjitoare. Di-potri1ă7 interior#l #r@4e%7 ca şi ceea ce a -ai ră-as din el7 -oilier#l act#al de serie7 0n-#lţeşte n#-ăr#l o@lin%ilor de pe pereţi7 de pe d#pal#ri7 de pe -ăs#ţele de servit, de pe #fete3 Ca şi s#rsa de l#-ină7 o@linda e o piesă pri1ile@iată a ca-erei de loc#it3 0n acest sens7 ea 6oacă pret#tindeni7 0n decor#l confort#l#i do-estic7 #n rol ideolo@ic de red#ndanţă7 de s#perfl#i&tate7 de oiect reflector e #n oiect al o-#l#i o@at7 0n care practica per& soanei #r@4e%#l#i7 foarte respect#oasă c# ea 0nsăşi @ăseşte pri1ile@i#l de a&şi 0n-#lţi i-a@inile şi de a disp#ne de propriile&i #n#ri3 0n @eneral7 p#te- sp#ne că o@linda7 care e #n oiect ce ţine de ordinea si-olică7 n# n#-ai că reflectă trăsăt#rile indi1id#l#i7 ci 0nsoţeşte şi strădania conştiinţei indi1id#ale 0n istorie3 ?rin #r-are7 poartă 0n sine confir-area #nei 0ntre@i ordini sociale: n# din 0nt0-plare secol#l l#i L#do1ic al 2IO&lea se re%#-ă 15 0n Galeria "@lin%ilor3 ot aşa7 de c0tă1a 1re-e7 0n-#lţirea o@lin%ilor de aparta-ent coincide c# proliferarea fariseis-#l#i tri#-fător al conştiinţei #r@4e%e de la Napoleon al ffl&lea la !odern Stle3 L#cr#rile s&a# sc4i-& at 0nsă3 In ansa-l#l f#ncţional7 i-a@inea de dra@#l i-a@inii n# -ai e practicată3 "@linda e5istă 0n contin#are: lipsită de cadr#7 ea 0şi defineşte f#ncţia7 cel -ai e5act7 0n aie3 Destinată 0n@ri6irii aparenţelor7 care e pretinsă de relaţiile sociale7 ea se elierea%ă de @raţia şi de presti@i#l s#iecti1ităţii do-estice7 0n acelaşi ti-p7 celelalte oiecte se elierea%ă de ea şi n# -ai s0nt tentate să trăiască 0ntr&#n circ#it 0nc4is c# propria lor i-a@ine3 C#o@linda 0nc4eie spaţi#l7 ea pres#p#ne #n perete şi tri-ite la #n centr#: c# c0t a1e- -ai -#lte o@lin%i7 c# at0t inti-itatea ca-erei e -ai for-idailă7 dar şi -ai rVsfr0ntă as#pra ei 0ns#şi3 endinţa act#ală de a 0n-#lţi desc4iderile şi pereţii transparenţi -er@e 0n sens in1ers3 >?e l0n@ă acestea7 toate tr#ca6ele pe care le per-ite o@linda s0nt 0-potri1a e5i@enţei act#ale de transparenţă a -aterial#l#i3 Cerc#l a fost spart7 şi tre#ie să rec#noaşte- 0n ordinea -odernă o lo@ică reală c0nd eli-ină7 0n acelaşi ti-p c# s#rsele de l#-ină centrale sa# prea 1i%iile7 o@lin%ile care le reflecta#7 c# alte c#1inte orice centr# şiWrice 0ntoarcere la centr# 0n -od si-#ltan7 elier0nd astfel spaţi#l de strais-#l de con1er@enţă care făcea decor#l să se #ite cr#ciş la el 0ns#şi7 prec#conştiinţa #r@4e%ă.3 ?aralel c# o@linda a -ai dispăr#t ce1a: portret#l de fa-ilie7 foto@rafia de n#ntă din dor-itor7 portret#l 0n picioare sa# p0nă la r0# al proprietar#l#i din salon7 foto@rafia copiilor p#să 0n ra-ă -ai peste tot3 oate acestea constit#ie oarec#- o@linda diacronică a fa-iliei7 dar dispar odată c# o@lin%ile reale7 la #n an#-it ni1el de -odernitate >a cărei dif#%are e 0ncă relati1 -odestă3 C4iar şi opera de artă7 ori@inală sa# 0n reprod#ceri7 n# -ai apare ca o 1aloare asol#tă7 ci la -od#l co-inatori#3 S#cces#l @ra1#rii 0n decoraţia interioară7 ea fiind preferată talo#l#i7 se e5plică printre altele prin -ai -ica ei 1aloare asol#tă7 aşadar printr&o -ai -are 1aloare asociati1ă3 D#pă -odel#l lă-pii sa# al o@lin%ii7 nici #n oiect n# tre#ie să rede1ină #n p#nct focal intens3 /easul de perete şi timpul
Un alt -ira6 dispăr#t din interior#l -odern: cel al ti-p#l#i3 S&a pierd#t #n oiect esenţial: orolo@i#l sa# pend#la3 Să ne rea-inti- că dacă centr#l ca-erei ţărăneşti de loc#it e foc#l şi că-in#l7 ceas#l de perete e şi el #n ele-ent 1i#7 plin de -ăreţie3 0n interior#l #r@4e% sa# -ic #r@4e%7 el de1ine o pend#lă care7 adesea7 e aşe%ată pe
că-in#l de -ar-oră7 la r0nd#l l#i do-inat de o@lindă P toate acestea for-0nd re%#-at#l si-olic cel -ai e5traordinar al spirit#l#i do-estic #r@4e%3 Aceasta pentr# că ceas#l de perete e7 0n ti-p7 ec4i1alent#l o@lin%ii 0n spaţi#3 ot aşa c#- le@ăt#ra c# i-a@inea din o@lindă instit#ie o deli-itare şi #n fel de proiectare spre interior a spaţi#l#i7 orolo@i#l e7 0n -od parado5al7 si-ol#l per-anenţei şi al proiectării spre interior a ti-p#l#i3 Ceas#rile de perete r#stice fac parte 1 dintre oiectele cele -ai că#tate: aceasta pentr# că s0nt tot ce poate fi -ai liniştitor ca pre%enţă7 deoarece captea%ă ti-p#l 0n inti-itatea #nei piese de -oilier7 fără cea -ai -ică eroare3 Crono-etria e 0nfricoşătoare c0nd ne introd#ce 0n oli@aţiile sociale7 0nsă ne ad#ce si@#ranţă c0nd face din ti-p o s#stanţă7 dec#p0nd#&l ca pe #n oiect de cons#-3 8iecare dintre noi şi&a dat c0nd1a sea-a c0t de -#ltă inti-itate poate conferi #n#i loc tic&tac#l #nei pend#le sa# al #n#i ceas de perete: acest tic&tac 0l face să se-ene c# interior#l propri#l#i nostr# tr#p3 "rolo@i#l e o ini-ă -ecanică ce ne face să fi- liniştiţi 0n ce pri1eşte propria noastră ini-ă3 oc-ai acest proces de inf#%are şi de asi-ilare a s#stanţei te-porale7 această pre%enţă a d#ratei7 s0nt respinse de ordinea -odernă P e5terioritate7 spaţi# şi relaţii oiecti1e P7 ca şi celelalte centre de in1ol#ţie3 S?RE " S"CI"L"GIE A ARANJ;RIIK 0ntre@#l #ni1ers al Stimmung334u5m a dispăr#t7 ca şi cel al #nison#l#i nat#ral dintre -işcările s#flet#l#i şi pre%enţa l#cr#rilor: a-ianţa interiori%ată >0n opo%iţie c# a-ianţa e5teriori%ată a interioarelor -oderne7 0n %ilele noastre7 1aloarea n# -ai constă 0n apropiere sa# inti-itate7 ci 0n infor-aţie7 in1enţie7 control7 disponiilitate contin#ă faţă de -esa6ele oiecti1e P ea se află 0n calc#l#l sinta@-atic7 ce 0nte-eia%ă 0n -od propri# disc#rs#l locatar#l#i -odern3 Concepţia decorării s&a sc4i-at şi ea c# tot#l3 G#st#l tradiţional7 care era o deter-inare a fr#-os#l#i prin afinităţi asc#nse7 n# -ai inte1ine 0n ea3 Acest @#st era e5presia #n#i disc#rs poetic7 o e1ocare de oiecte 0nc4ise as#pra lor 0nsele7 ce&şi răsp#ndea#: 0n %ilele noastre7 oiectele n#&şi -ai răsp#nd #n#l alt#ia7 ci co-#nică P n# -ai repre%intă o pre%enţă aparte ci7 0n cel -ai #n ca%7 o coerenţă de ansa-l#7 re%#ltat al si-plificării lor ca ele-ente ale #n#i cod şi ca o calc#lare a raport#rilor dintre ele3 "-#l poartă #n disc#rs str#ct#ral c# ele7 0ntr&o artă co-inatorie nesf0rşită3 ?#licitatea 1alorifică pret#tindeni această no#ă -odalitate a decorării: 8aceţi&1ă #n aparta-ent din trei ca-ere7 plăc#t şi coerent7 pe ) ni 0n-#lţiţi&1ă aparta-ent#l c# + 0ntr&#n -od -ai @eneral7 ea 1oreşte de interioare şi de -oilare 0n ter-eni de prole-ă şi de re%ol1are a acesteia3 Sens#l act#al al decorării stă toc-ai acolo7 -ai de@raă dec0t 0n @#st: n# -ai e 1ora de a face să f#ncţione%e #n teatr# de oiecte sa# de a crea o at-osferă7 ci de a re%ol1a o prole-ă7 de a da răsp#ns#l cel -ai s#til la nişte date 0nc#rcate7 de a -oila #n spaţi#3 La ni1el#l oiectelor de serie7 posiilitatea acest#i disc#rs f#ncţionaX e red#să3 "iectele şi -oilele s0nt ele-ente dispersate7 a căror sinta5ă n# e preci%ată: 0n -ăs#ra 0n care a1e- de a face c# #n calc#l al aran6ării7 e 1ora de #n calc#l al pen#riei7 iar oiectele apar sărace 0n propria lor astracţie3 Această astracţie e tot#şi necesară: toc-ai ea 0nte-eia%ă7 la ni1el#l -odel#l#i7 o-o@enitatea ter-enilor 6oc#l#i f#ncţional3 re#ie ca7 -ai 0n& 1! t0i7 o-#l să 0ncete%e de a se a-esteca c# l#cr#rile şi de a le 1alorifica aşa c#- face c# el 0ns#şi7 pentr# a p#tea7 -ai apoi7 să proiecte%e as#pra lor #n 6oc7 #n calc#l sa# #n disc#rs ce depăşesc condiţiile de #tili%are7 şi să 1alori& fice toc-ai acest 6oc ca pe #n -esa6 adresat celorlalţi7 şi de ase-enea sieşi3 In acest stadi#7 -od#l de e5istenţă a oiectelor a-iante se sc4i-ă c# tot#l7 iar sociologia moilei cedează locul unei sociologii a aran$ării & I-a@inea şi disc#rs#l p#licitar poartă -ărt#ria e1ol#ţiei: disc#rs#l prin fapt#l că ad#ce pe scenă 0n -od direct s#iect#l ca pe #n actor sa# -anip#lator7 la indicati1 sa# la i-perati1 iar i-a@inea o-iţ0nd#&i7 di-potri1ă7 pre%enţa7 deoarece ar fi c#-1a anacronică3 Disc#rs#l p#ne ordine 0n l#cr#ri7 o ordine ce e5cl#de red#ndanţa: o-#l n# -ai are ni-ic de făc#t dec0t să dispară din i-a@inea l#cr#rilor3 ?re%enţa l#i e e5ercitată3 El n# instit#ie #n decor7 ci #n spaţi# iar dacă fi@#ra proprietar#l#i era firească 0n decor#l tradiţional7 pe care&l conota 0n -od#l cel -ai li-pede7 se-năt#ra l"i e7 di-potri1ă7 străină #n#i spaţi# f#ncţional3 "!UL CE ARANJEA9; LUCRURI 0ntre%ări- no#l tip de locatar ce se prop#ne ca -odel3 "-#l care aran6ea%ă n# e nici proprietar7 nici si-pl# #tili%ator7 ci #n a@ent infor-ator acti1 al a-ianţei3 El disp#ne de spaţi# ca de o str#ct#ră de distri#ire7 iar prin controlarea spaţi#l#i deţine toate posiilităţile de relaţii reciproce şi7 prin #r-are7 totalitatea rol#rilor pe care le pot as#-a oiectele3 >E ne1oie aşadar ca şi el să fie f#ncţional7 o-o@en spaţi#l#i7 dacă 1rea ca -esa6ele de aran6are să poată pleca de la el3 N# posedarea oiectelor sa# #c#ria de a le a1ea 0l interesea%ă7 ci răsp#nderea pe care o are7 0n sens#l posiilităţii per-anente de a da răsp#ns#ri3 0ntrea@a l#i practică e #na de e5terioritate3 Locatar#l -odern n# cons#-ă oiecte3 >G#st#l acestora n# -ai are nici o i-portanţă 0n cele do#ă sens#ri ale c#10nt#l#i7 el tri-ite la oiecte 0nc4ise as#pra lor7 a căror for-ă conţine7 ca să sp#ne- aşa7 o s#stanţă co-estiilă care le per-ite să fie interiori%ate3 El le stăp0neşte7 le controlea%ă7 le ordonea%ă7 re@ăsind#&le 0n -anip#larea şi 0n ec4ilir#l tactic al siste-#l#i3 In -odel#l acest#i locatar f#ncţional apare o astracţie e1identă3 ?#licitatea 1rea să ne facă să crede- că7 de
fapt7 o-#l -odern n# -ai are nevoie de oiecte7 şi că n# are altce1a de făc#t dec0t să practice c# ele nişte operaţi#ni7 ca #n te4nician inteli@ent al co-#nicării3 !edi#l 0ncon6#rător e 0nsă #n -od de e5istenţă trăit6 face prin #r-are o astracţie 0nse-nată dacă 0i aplică- -odele de esti-are n#-erică şi de infor-aţie l#ate din do-eni#l te4nicii p#re3 De altfel7 acest 6oc oiecti1 se d#lea%ă c# #n le5ic a-i@##: d#pă @#st#l d#-nea1oastră7 personali%are7 această a-ianţă 1a fi a d#-nea1oastră etc7 ce pare a&l contra%ice7 dar care7 de fapt7 0i ser1eşte ca alii3 Joc#l oiecti1 ce i se prop#ne o-#l#i ce aran6ea%ă e -ere# rel#at 0n 6oc#l d#l# al p#licităţii3 C# toate acestea7 0nsăşi lo@ica acest#i 6oc p#ne 0n e1idenţă i-a@inea #nei strate@ii @enerale a relaţiilor #-ane7 a #n#i proiect 18 #-an7 al #n#i modus vivend)33 al erei te4nice P ade1ărată sc4i-are de ci1ili%aţie ale cărei aspecte se pot descifra p0nă şi 0n 1iaţa cotidiană3 "iect#l: #n fi@#rant #-il şi recepti17 #n fel de scla1 psi4olo@ic şi de confident P iată c#- a fost el trăit 0n 1iaţa cotidiană tradiţională7 şi il#strat de 0ntrea@a artă occidentală7 p0nă 0n %ilele noastre3 Acel oiect a fost refle5#l #nei ordini totale7 le@ată de o concepţie ine definită despre decor şi perspecti1ă7 despre s#stanţă şi for-ă3 In această concepţie7 for-a e de-arcarea asol#tă 0ntre interior şi e5terior3 E #n conţinător fi57 0n 1re-e ce interior#l e o s#stanţă3 ?e l0n@ă f#ncţia lor practică7 oiectele P şi 0n -od deoseit -oilele P a# şi o f#ncţie pri-ordială de 1as7 care ţine de i-a@inar /3 Recepti1itatea lor psi4olo@ică se referă toc-ai la ea3 0n acest fel7 oiectele s0nt i-a@inea #nei 0ntre@i 1i%i#ni a l#-ii7 0n care fiecare fiinţă e concep#tă ca #n 1as de interiori tate7 iar relaţiile P ca nişte corelaţii transcendente 0ntre s#stanţe P7 casa 0nsăşi fiind ec4i1alent#l si-olic al tr#p#l#i #-an7 a căr#i p#ternică sc4e-ă or@anică se @enerali%ea%ă 0ntr&o sc4e-ă ideală de inte@rale a str"c# t"rilor sociale3 oate acestea alcăt#iesc #n -od total de 1iaţă7 a căr#i ordine f#nda-entală e cea a Nat#rii7 ca s#stanţă ori@inară din care dec#r@ 1alorile3 0n crearea sa# faricarea de oiecte7 o-#l de1ine transs#stanţiator al nat#rii7 prin i-p#nerea #nei for-e care e c#lt#ra: sc4e-a ori@inară a creati1ităţii e filiaţia s#stanţelor din epocă 0n epocă7 din for-ă 0n for-ă: creaţie a utero3333, c# 0ntrea@a si-olică poetică şi -etaforică ce o 0nsoţeşte'3 Astfel7 deoarece sens#l şi 1aloarea dec#r@ din trans-iterea ereditară a s#stanţelor s# 6#risdicţia for& -ei7 l#-ea e trăită ca şi dată >ca de pildă 0n inconştient sa# 0n 10rsta copilăriei7 iar proiect#l constă 0n de%1ăl#irea şi perpet#area ei3 Iar ac#- for-a circ#-scrie oiect#l7 o parcelă din nat#ră e incl#să 0n el7 ca&n corp#l o-enesc: oiect#l e f#nda-ental antropo-orfic3 Mi astfel o-#l e le@at de oiectele a-iante prin aceeaşi inti-itate 1iscerală >păstr0nd porportiile prin care e le@at de or@anele propri#l#i să# corp7 0n vreme ce proprietatea oiect#l#i tinde -ere#7 virt"al, la rec#perarea acestei s#stanţe prin ane5are orală şi asi-ilare3 Ceea ce p#te- 0ntre1edea 0n %ilele noastre7 0n interioarele -ode-e7 e sf0rşit#l ordinei Nat#rii de ase-enea7 prin distr#@erea for-ei şi ani4ilarea li-itei for-ale interiore5terior7 ca şi a 0ntre@ii dialectici co-ple5e a fiinţei şi a aparenţei care era le@ată de ea7 o no#ă calitate de relaţie şi de răsp#ndere oiecti1ă3 ?roiect#l trăit al #nei societăţi te4nice 0nsea-nă p#nerea s# se-n#l 0ntreării a ideii 0nseşi de Gene%ă7 c# alte c#1inte o-iterea 0ncep#t#rilor7 a sens#l#i dat şi a esenţelor pe care #nele -oile stră1ec4i le si-oli%a# concret P o e1al#are şi o concept#ali%are practică pe a%a #nei astracţii totale: ideea #nei l#-i care n# e dată7 ci prod#să P stăp0nită7 -anip#lată7 in1entariată şi controlată: dobîhdită10 . Această ordine -odernă7 specific diferită de ordinea tradiţională de procreare7 se referă şi ea7 c# toate acestea7 la o ordine si-olică7 f#nda-entală3 Dacă ci1ili%aţia anterioară7 a%ată pe ordinea nat#rală a s#stanţelor7 poate fi p#să 0n le@ăt#ră c# str#ct#ri orale7 0n ordinea -odernă a prod#cţiei7 a calc#l#l#i şi a f#ncţionalităţii7 apare o ordine falică7 ce tre#ie le@ata de o 1$ 0ncercare de depăşire7 de transfor-are a concret#l#i7 de 0nălţare spre str#ct#ri oiecti1e7 P dar şi o ordine a fecalităţii7 a%ată pe astracţie7 pe o c4intesenţă ce 1i%ea%ă să p#nă 0n -işcare o -aterie o-o@enă pe calc#l şi pe dec#parea -ateriei7 pe o 0ntrea@ă a@resi1itate anală s#li-ată 0n 6oc7 0n disc#rs7 0n ordine7 0n clasificare7 0n distri#ire3 "r@ani%area l#cr#rilor7 c4iar şi at#nci c0nd se pretinde oiecti1ă 0n efort#l te4nic7 e 0ntotdea#na7 0n acelaşi ti-p7 #n re@istr# p#ternic de proiectare şi de i-plicare a s#iect#l#i3 Cea -ai #nă do1adă a acest#i fapt e osesia care7 adesea7 0nt#ie 0n spatele proiect#l#i de or@ani%are7 0n ca%#l nostr# 0n spatele 1oinţei de aran6are toate l#cr#rile tre#ie să co-#nice 0ntre ele7 tot#l tre#ie să fie f#ncţional P n# -ai e5istă nici #n secret7 nici #n -ister7 tot#l poate fi or@ani%at7 prin Ur-are tot#l e li-pede3 N# -ai a1e- de&a face c# osesia @ospodăriei tradiţionale: fiecare l#cr# are #n loc7 iar c#răţenia tre#ie să do-nească pret#tindeni3 Această osesie era -orală7 a noastră e f#ncţională3 Ea poate fi e5plicată dacă o le@ă- de f#ncţia de fecalitate7 care pres#p#ne cond#c& tiilitatea asol#tă a or@anelor interne3 0n ea p#te- @ăsi o ştiinţă a caracter#l#i ci1ili%aţiei te4nice: dacă ipo4ondria e "sesia circ#laţiei s#stanţelor şi a f#ncţionalităţii or@anelor pri-are7 o-#l -ode-7 adică ciernetician#l7 ar p#tea fi calificat drept #n ipo4ondr# cereral7 osedat de circ#laţia asol#tă a -esa6elor3 ?ot a1ea de altfel şi @#st#ri7 sa# #n an#-e stil7 şi de ase-enea pot să n# aiă ni-ic din toate acestea3 re#ie 0nsă să ne 0ntreă- dacă toc-ai prin aceasta indi1id#l n# intră 0n relaţie7 prin oiecte7 c# societatea @loală3 0n le@ăt#ră c# aceasta7 13 Modele şi serii& ) 0n acelaşi fel7 re1ol#ţia #r@4e%ă şi ind#strială 0l elierea%ă pe indi1id de i-plicaţiile reli@ioase7 -orale şi fa-iliale: indi1id#l a6#n@e la o liertate de drept7 ca o- dar şi la o liertate de fapt7 ca forţă de -#ncă: c# alte c#1inte la liertatea de a se 1inde ca atare3 0n acest fapt n# *
a1e- de&a face c# o coincidenţă7 ci c# o corelaţie ad0ncă3 "iect#l f#ncţional de serie7 ca şi indi1id#l social7 s0nt elierate 0n oiecti1area lor 77 f#ncţională 7 şi n# 0n sin@#laritatea şi totalitatea lor de oiect sa# de persoană3 + Aşadar la #n ni1el pri1ile@iat3 De altfel7 apare o prole-ă sociolo@ică şi socială prin fapt#l că #n @ r#p restr0ns are liertatea concretă de a se e5pri-a prin oiectele şi -oilele ce&i aparţin ca -odel 0n oc4ii #nei 0ntre@i societăţi3 Oo- disc#ta această prole-ă 0n Modele şi serii& F " re1istă consacrată -oilelor de serie e de neconcep#t: pentr# serii a1e- doar cataloa@e3 Standing >en@l3: sit#aţie7 po%iţie7 ni1el de 1iaţă7 ran@7 presti@i# social3 ?rin e5ces de #tili%are7 0ndeosei 0n p#licitate7 c#10nt#l e1ocă -ai de@raă #n #n confort oişn#it dec0t presti@i#l sa# l#5#l3 . Uneori o@linda 0şi face reapariţia7 dar la -od#l c#lt#ral aroc7 ca oiect sec#nd3 E ca%#l o@lin%ii ro-antice7 al o@lin%ii 1ec4i7 al celei con1e5e3 8#ncţia ei n# -ai e aceeaşi o 1o- anali%a 0n contin#are7 0n cadr#l oiectelor 1ec4i3 Stimmung >@er-3: stare de spirit7 dispo%iţie s#fletească3 ( Bart4es descrie această no#ă fa%ă 0n anali%a a#to-oil#l#i: Unifor-itatea -odelelor pare a co-anda 0nsăşi ideea perfor-anţei te4nice: cond#cerea nor-ală de1ine astfel #n c0-p de posiilităţi 0n care pot fi in1estite fantas-e de p#tere şi de in1enţie3 !aşina 0şi trans-ite p#terea de a crea fantas-e #n#i an#-it corp de practici3 C#- oiect#l 0ns#şi n# -ai p oate fi creat7 1o- crea cond#cerea333 Ois#l o-#l#i n# -ai e solicitat de for-ele şi f#ncţiile -aşinii7 ci de -ane1rarea ei 0n c#r0nd 1a tre#i7 poate7 să scrie- n# o -itolo@ie a a#to-oil#l#i7 ci #na a cond#cerii '(ialith, nr3 *)7 oct3 *'.)3 Modus vivendi >lat3: -od de a trăi7 fel de 1iaţă3
20 /
Le@ea di-ensi#nii pare tot#şi a&şi sp#ne c#10nt#l 0n or@ani%area si-olică: dincolo de o an#-ită -ări-e7 orice oiect7 c4iar şi cel c# destinaţie falică >a#to-oil7 rac4etă7 de1ine receptacol7 1as7 #ter dincoace de o an#-ită -ări-e e penian >c4iar dacă e 1ora de #n 1as sa# de #n ielo#3 7 utero >lat: din p0ntec#l -atern3 ?rin e5tensie: de la 0ncep#t#ri7 de la ori@ini3 ' ?rod#cţia intelect#ală şi artistică7 s# aspect#l ei tradiţional de 0n%estrare7 inspiraţie7 @eni# a fost 0ntotdea#na doar ec4i1alent#l acesteia3 Y Acest -odel de practică n# apare de altfel 0n -od clar dec0t la #n 0nalt ni1el te4nolo@ic7 sa# la ni1el#l #nor oiecte cotidiene foarte e1ol#ate: -a@netofoane7 a#to-oile7 aparate -ena6ere 0n care raport#l de stăp0nire şi de distri#ire e indicat de cadrane7 talo#ri de ord7 #toane de co-andă etc3 0n @eneral 0nsă7 1iaţa cotidiană act#ală e 0ncă lar@ deter-inată de o practică tradiţională3
21
n3 SRUCURILE DE A!BIANA Aran6area7 care re%#-ă aspect#l de or@ani%are a -edi#l#i cotidian7 n# ep#i%ea%ă7 c# toate acestea7 siste-#l interior#l#i -ode-7 care se a%ea%ă pe o opo%iţie: cea dintre aran$are şi amianţă& I-perati1#l#i te4nic al aran6ării i se ada#@ă7 0n disc#rs#l p#licitar7 i-perati1#l c#lt#ral al a-ianţei3 A-ele str#ct#rea%ă o practică #nică şi s0nt do#ă aspecte ale acel#iaşi siste- )uncţional& Mi 0n #n#l şi 0n celălalt se -anifestă 1alori de 6oc şi de calc#l: calc#l#l f#ncţiilor 0n ce pri1eşte aran6area7 calc#l#l c#lorilor7 al -aterialelor7 al for-elor şi al spaţi#l#i 0n ce pri1eşte a-ianţa3* OAL"RILE DE A!BIAN;: CUL"AREA /uloarea tradiţională
0n -od tradiţional7 c#loarea e 0ncărcată c# al#%ii psi4olo@ice şi -orale3 Ne place o an#-e c#loaie7 fiecare are c#loarea l#i3 De ase-enea7 c#loarea poate fi i-p#să: de e1eni-ente7 cere-onii7 rol#l social3 ?oate fi7 de ase-enea7 apana6#l #nei -aterii: le-n7 piele7 p0n%ă7 40rtie3 Dar7 0ndeosei7 ea e definită de propria&i for-ă: n# ca#tă alte c#lori7 n# e o 1aloare lieră3 radiţia s#p#ne c#loarea se-nificaţiei interioare şi de-arcării prin linii3 C4iar şi 0n cere-onial#l -ai lier al -odei7 c#loarea 0şi cVşti@ă sens#l 0n afara ei 0nseşi: e -etafora #nor se-nificaţii c#lt#rale inde5ate3 La ni1el#l cel -ai -odest7 si-olica c#lorilor se pierde 0n psi4olo@ie: roş#l e se-n#l pasi#nii a@resi1e7 alastr#l se-n#l seninătăţii7 @alen#l al opti-is-#l#i etc li-a6#l c#lorilor se 0nt0lneşte astfel c# cel al florilor7 al 1iselor şi al se-nelor %odiac#l#i3 Acest stadi# tradiţional e stadi#l c#lorii ne@ată ca atare şi ref#%ată ca 1aloare plenară3 Interior#l #r@4e% o red#ce de altfel cel -ai adesea la discreţia tonalităţilor şi a n#anţelor3 Gri7 -o17 roş# 0nc4is7 e67 toate aceste n#anţe s0nt atri#ite catifelei7 cearşaf#rilor7 -ătăs#rilor7 0ntre@ii @a-e de stofe7 perdele7 co1oare7 tapiţerii7 şi de ase-enea s#stanţelor @rele şi for-elor de stil: 0n toate a1e- de&a face c# #n ref#% -oral al c#lorii7 prec#- şi al spaţi#l#i3 Dar 0ndeosei al c#lorii: prea spectac#loasă7 ea constit#ie o a-eninţare pentr# interior3 L#-ea c#lorilor se op#ne l#-ii 1alorilor7 iar l#cr#rile şic s0nt cele 0n care aparenţele se esto-pea%ă 0n folos#l fiinţei: ne@r#7 al7 @ri7 @rad#l %ero al c#lorii P 0n ele ne e dată paradi@-a de-nităţii7 a ref#lării şi de ase-enea a standin@#l#i -oral3 /uloarea77naturală8 ?#ternic c#lpaili%ată7 c#loarea n#&şi 1a sărători elierarea dec0t foarte t0r%i#: a#to-oilelor şi -aşinilor de scris le 1a tre#i @eneraţii 0ntre@i pentr# a n# -ai fi ne@re7 iar fri@iderelor şi c4i#1etelor 0ncă şi -ai -#lt 22 pentr# a n# -ai fi ale3 C#loarea 1a fi elierată prin pict#ră7 dar 1a tre#i -#ltă 1re-e pentr# ca acest l#cr# să se -anifeste 0n 1iaţa cotidiană: fotolii roş# aprins7 di1an#ri alastre ca cer#l7 -ese ne@re7 #cătării policro-e7 ca-ere de %i 0n do#ă sa# trei ton#ri7 pereţi 0n c#lori contrastante7 faţade alastre şi ro%7 ca să n# -ai 1ori- de len6eria de corp -o1 şi nea@ră: elierare le@ată 0n -od e1ident de distr#@erea #nei ordini @loale3 De altfel7 ea e conte-porană c# elierarea oiect#l#i f#ncţional >apariţia -ateriilor de sinte%ă: poli-orfe7 şi a oiectelor netradiţionale: polif#ncţionale3 Dar l#cr#rile n# se desfăşoară fără prole-e: deoarece c#loarea se afişea%ă ca atare7 e repede percep#tă ca fiind a@resi1ă: -odelele o respin@ şi re1in #c#ros la inferioritatea #nor n#anţe discrete7 at0t 0n 0-răcă-inte c0t şi la stofele ce 0-racă -oilier#l3 E5istă #n fel de oscenitate a c#lorii7 pe care -odernitatea pare a o pri1i ca pe o p#ră f#ncţionalitate7 d#pă ce a e5altat&o7 aşa c#- a făc#t c# distr#@erea
for-elor3 Nicăieri -#nca n# tre#ie să se lase 1ă%#tă7 aşa c#- nici instinct#l n# tre#ie să i%#cnească: #nitatea contrastelor şi re0ntoarcerea c#lorilor la condiţia lor nat#rală7 0n contrast c# afectarea lor 1iolentă7 reflectă toc-ai acest co-pro-is la ni1el#l -odelelor3 La ni1el#l seriei7 di-potri1ă7 c#loarea 1ie e trăită 0ntotdea#na ca se-n al e-ancipării de fapt7 ea co-pensea%ă adesea lipsa calităţilor f#nda-entale >0n -od special lipsa de spaţi#3 Discri-inarea e netă: le@ate de do-eni#l pri-ar7 de oiectele f#ncţionale şi de -ateriile de sinte%ă7 c#& lorile 1ii7 1#l@are 1or predo-ina 0n interioarele de serie3 Oor participa7 astfel7 de la aceeaşi a-i@#itate ca şi oiect#l f#ncţional: d#pă ce şi&a# repre%entat ce1a ca pe o elierare7 şi #na şi celălalt de1in se-ne P c#rse 0n care poţi cădea7 alii#ri 0n care s0nte- in1itaţi să 1ede- o liertate pe care n# ne e dat să o trăi-3 De altfel P şi aici e parado5#l P aceste c#lori cinstite7 nat#rale7 n# s0nt c0t#şi de p#ţin astfel ele n# fac dec0t să ne a-intească fapt#l că starea nat#rală e de ac#- i-posiilă P de #nde a@resi1itatea şi nai1itatea lor7 şi de ase-enea7 foarte repede7 f#@a lor 0ntr&o ordine care7 deşi n# e ordinea -orală tradiţională a ref#%#l#i c#lorii7 n# e -ai p#ţin o ordine p#ritană de co-pro-is c# nat#ra: ordinea pastelului& Do-nia pastel#l#i3 $aine7 -aşini7 săli de aie7 aparate electro&-ena6ere7 -ateriale plastice: nicăieri7 la drept 1orind7 n# do-neşte c#loarea cinstită7 aşa c#- s&a elierat ca o foiţă 1ie 0n pict#ră7 ci c#loarea pasteli%ată7 care pretinde că e c#loare 1ie7 dar care n# e dec0t se-n#l -orali%at al acesteia3 C# toate acestea7 cele do#ă co-pro-is#ri: f#@a 0n al şi ne@r#7 ca şi f#@a 0n pastel7 n# e5pri-ă 0n acelaşi sisterespin@erea c#lorii p#re ca e5presie directă a p#lsi#nilor7 c4iar dacă o fac deopotri1ă3 ?ri-#l co-pro-is se siste-ati%ea%ă 0ntr&o paradi@-ă alne@- de ordin net -oral şi antinat#ral3 al doilea P 0ntr&#n re@istr# -ai lar@7 ce se 0nte-eia%ă nu pe antinatură, ci pe naturalitate& In acelaşi ti-p7 cele do#ă siste-e n# -ai a# aceeaşi f#ncţie3 Ne@r#l >@ri#l -ai are şi 0n %ilele noastre 1aloare de distincţie7 de c#lt#ră7 op#n0nd#&se 0ntre@ii @a-e a c#lorilor 1#l@are)3 C0t 23 pri1eşte al#l7 el do-ină 0ncă e1ident 0n sector#l or@anic3 Baia7 #cătăria7 cearşaf#rile7 len6eria7 tot ce e prel#n@ire i-ediată a corp#l#i #-an e pro-is al#l#i7 de -#lte @eneraţii: c#loare c4ir#r@icală7 1ir@inală7 care 0ndepărtea%ă tr#p#l de inti-itatea pri-e6dioasă c# el 0ns#şi7 şi care esto-pea%ă p#lsi#nile3 ot 0n acest sector e5i@ent al c#răţeniei şi al l#crărilor pri-are a# l#at #n -are a10nt şi s&a# i-p#s -aterialele sintetice7 -etal#l #şor7 for-ica7 nailon#l7 plastife5#l7 al#-ini#l etc3 Desi@#r7 #ş#rinţa şi eficacitatea practică a acestora contea%ă -#lt3 Dar această co-oditate face -ai -#lt dec0t să #ş#re%e -#nca: ea deprecia%ă ca 1aloare 0ntre@#l sector pri-ar3 8or-ele si-plificate7 fl#ide ale fri@iderelor sa# ale altor aparate casnice7 -aterial#l #şor din care s0nt confecţionate >plastic sa# artificial se asea-ănă al#l#i ca #n#i @rad ne-arcat al pre%enţei acestor oiecte7 ce p#ne 0n e1idenţă prof#nda o-isi#ne7 0n conştiinţa noastră7 a răsp#nderii ce se lea@ă de ele şi a f#ncţiilor niciodată ne1ino1ate ale tr#p#l#i3 ?#ţin c0te p#ţin7 c#loarea apare şi aici7 dar re%istenţele s0nt p#ternice3 0n orice ca%7 0n faţa #cătăriilor alastre sa# @alene7 ori a ăilor ro% >sa# c4iar ne@re: ne@r#l sno e o reacţie la al#l -oral7 ne p#te- 0ntrea la ce nat#ră trircit aceste c#lori3 C4iar dacă n# trec 0n pastel7 ele conotea%ă o nat#ră ce&şi are propria&i istorie: a ti-p#l#i lier şi a 1acanţelor3 N# nat#ra ade1ărată transfi@#rea%ă a-ianţa cotidiană7 ci 1acanţa7 acest si-#lacr# al nat#rii7 re1ers al 1ieţii cotidiene ce n# se 4răneşte din nat#ră7 ci c# ideea de natură6 1acanţa e -odel#l ce&şi tri-ite c#lorile 0n do-eni#l cotidian#l#i pri-ar3 De altfel7 toc-ai 0n s#ro@at#l de -edi# 0ncon6#rător nat#ral care e 1acanţa >cara1ana7 cort#l7 accesorile7 trăit ca -odel şi c0-p al liertăţii7 s&a afir-at iniţial tendinţa spre c#lori 1ii7 spre plasticitate7 spre practica efe-eră a aparenţelor etc3 A- 0ncep#t prin a ne -#ta casa 0n nat#ră şi a- sf0rşit prin a ne i-planta acasă 1alori de ti-p lier şi ideea de nat#ră3 A1e- de&a face c# #n fel de f#@ă a oiectelor 0ri ti-p#l lier: liertatea şi lipsa de răsp#ndere se 0nscri# 0n acelaşi ti-p 0n c#loarea şi 0n caracter#l tran%iti1 şi insi@nifiant al -ateriei şi al for-elor3 /uloarea 9)uncţională8
D#pă sc#rte episoade de elierare 1iolentă >0ndeosei 0n artă7 dar 0n do-eni#l cotidian dest#l de ti-id7 c# e5cepţia sector#l#i co-ercial7 0n care prostit#ţia c#lorii e #n -oil prof#nd7 c#loarea elierată e rel#ată7 de 0ndată7 0ntr&#n siste- *n care natura nu mai contează dec*t ca naturalitate, ca o conotaţie a nat#rii7 0n spatele căreia 1alorile instinct#ale contin#ă să fie s#til depreciate3 Mi tot#şi7 0nsăşi astracţia c#lorilor liere face ca ele să fie 0n sf0rşit liere pentr# 6oc: 0n %ilele noastre7 la ni1el#l -odelelor7 c#loarea se oriente%ă toc-ai spre acest stadi# P stadi#l c#lorii ca 1aloare de a-ianţă3 A1e- de&a face de6a c# prefi@#rarea #n#i astfel de 6oc de a-i& anţă 0n c#lorile ti-p#l#i lier7 dar ele se referă 0ncă prea -#lt la #n siste- trăit >1acanţa7 1iaţa cotidiană pri-ară7 s#feră 0ncă de constr0n@eri e5te& 24 rioare3 0n siste-#l a-ianţei7 di-potri1ă7 c#lorile n# -ai asc#ltă dec0t de propri#l lor 6oc7 se elierea%ă de orice constr0@ere şi de orice -orală7 ca şi de orice nat#ră7 şi n# -ai răsp#nd dec0t #n#i i-perati1: calc#l#l de a-ianţă3 La drept 1orind7 n# -ai a1e- de&a face c# c#lori7 ci c# 1alori -ai astracte: ton#ri7 tonalităţi3 Co-inarea7 asortarea şi contrast#l tonalităţilor constit#ie ade1ărata prole-ă a a-ianţei 0n -aterie de c#loare3 Alastr#l se poate asocia c# 1erdele >toate c#lorile se pot co-ina7 0nsă an#-ite n#anţe de alastr# n#-ai c# an#-ite n#anţe de 1erde7 şi at#nci a1e- de&a face n# c# o proel-ă de alastr# sa# de 1erde7 ci de cald sau de rece& Si-#ltan7
c#loarea n# -ai e #n -i6loc de a s#linia oiectele şi de a le i%ola 0n decor: c#lorile s0nt pla6e op#se7 tot -ai p#ţin 1alorificate 0n calitatea lor sensiilă7 adesea disociată de propria lor for-ă o ca-eră de loc#it 1a fi rit-ată de diferenţele lor de ton3 ot aşa c#- -oilele din #căţi 0şi pierd f#ncţia specifică7 definind#&se7 la li-ită7 doar prin po%iţia lor 0n -işcare7 c#lorile 0şi pierd 1aloarea #nică şi de1in relati1e #nele faţă de altele7 şi de ase-enea faţă de ansa-l#: l#cr# pe care 0l 0nţele@e- c0nd sp#ne- că s0nt f#ncţionale3 P Str#ct#ra sca#nelor a fost colorată 0n aceeaşi tonalitate c# pereţii7 0n 1re-e ce tonalitatea %#@ră1elii poate fi re@ăsită 0n tapiserii3 Acord 0ntre ton#rile reci7 al i-p#r şi alastr# c0te1a accente ad#c 0nsă #n contrap#nct cald cadr#l a#rit al o@lin%ii L#do1ic al 2OI&lea7 le-n#l sclipitor al -esei7 parc4et#l şi co1or#l s#liniate 0n roş# aprins333 Roş#l staileşte #n fel de c#rent ascendent: roş#l co1or#l#i7 cel al sca#n#l#i7 apoi cel al pernei7 c#rent ce se op#ne c#rent#l#i descendent al alastr#l#i: tapiserii7 canapele7 fotolii >Bett ?eps7 Le +uide prati%ue de la decoration, p3 *.)3 P 8ond ne#tr# al -at tăiat de -ari s#prafeţe ale pe ta1an3 Acest al şi acest alastr# se re@ăsesc 0n lanţ#l decorati1: -asă de -ar-oră ală7 perete&ecran333 Un accent cald: #şile de c#loare roş# aprins ale -oilei 6oase de aran6are3 Ne află- de fapt 0n faţa #n#i 1ol#- tratat 0n c#lori nete7 lipsit de ton#ri l0nde sa# de n#anţe >0ntrea@a căld#ră a f#@it 0n talo#l din st0n@a7 dar ec4ilirat @raţie #nor lar@i %one ale >p3 *(' etc3 !ica @rădină tropicală interioară e rit-ată7 şi 0n acelaşi ti-p prote6ată de o dală de sticlă acoperită c# s-alţ ne@r#3 >Să reţine- că al#l şi ne@r#l n# -ai a# ni-ic din 1aloarea lor tradiţională a-ele c#lori ies din opo%iţia alne@r# şi pri-esc 1aloare tactică 0n @a-a 0ntinsă a t#t#ror c#lorilor3 Dacă7 0n contin#are7 s0nte- desc4işi la acest sfat: Ale@eţi c#tare sa# c#tare c#loare d#pă c#- peretele casei d#-nea1oastră e -are sa# -ic7 desc4is de -ai -#lte #şi sa# de -ai p#ţine d#pă c#- -oila d#-nea1oastră e 1ec4e sa# -odernă7 făc#tă din le-n 1enit din E#ropa sa# e5otic sa# pentr# alte -oti1e precise333 >p3 *'*7 reiese c# li-pe%i-e că acest al treilea stadi# e stadi#l oiecti1itătii c#lorii: 1orind strict7 aceasta n# -ai e dec0t #n fapt -ai -#lt sa# -ai p#ţin co-ple57 printre -#lte altele7 #n ele-ent al #nei re%ol1ări3 0ncă o dată7 ea e f#ncţională toc-ai din acest -oti1: e red#să la #n concept astract 0ntr&#n calc#l3 25 /aldul şi recele
A-ianţa se a%ea%ă7 0n -aterie de c#lori7 pe ec4ilir#l calc#lat dintre ton#rile calde şi reci3 Aceasta e o opo%iţie se-nificati1ă f#nda-entală7 0-pre#nă c# altele >ele-entesca#ne7 aran6area-ianţă7 ea contri#ie la asi@#rarea #nei -ari coerenţe 0n siste-#l disc#rsi1 al -oilării7 şi la pro-o1area l#i ca o cate@orie directoare a siste-#l#i @loal al oiectelor3 >Oo- 1edea că această coerenţă n# e7 poate7 dec0t #na a disc#rs#l#i de s#prafaţă7 s# care #n disc#rs latent 0şi defaşoară fără 0ncetare contradicţiile3 Ca să re1eni- la căld#ra ton#rilor calde7 n# e 1ora de o căld#ră a 0ncrederii7 a inti-ităţii7 a afecţi#nii7 de o căld#ră or@anică ce e-ană din c#lori şi s#stanţe3 Aceasta din #r-ă a1ea propria ei densitate7 şi n# a1ea ne1oie de ton#ri reci pentr# a li se op#ne 0n -od se-nificati13 Astă%i 0nsă ne tre#ie ton#ri calde şi ton#ri reci7 pentr# a face să apară 0n fiecare ansa-l# interferenţa c# str#ct#ra şi c# for-a3 C0nd citi-: Căld#ra -aterialelor conferă inti-itate acest#i iro# ine or@ani%at 7 sa#: Uşi de palisandr# din Bra%ilia7 dat c# #n #lei -at7 tăiate de clanţe din -etal cro-at333 Sca#ne acoperite c# sTai de5#loarea t#t#n#l#i7 care le asortea%ă foarte ine c# acest ansa-l# se1er şi cald7 1ede- c#căld#rii i se op#ne7 pret#tindeni7 #n fel de ri@oare7 de or@ani%are7 de str#ct#ră7 fiecare 1aloare apăr0nd din contrast#l a doi ter-eni3 Căld#ra f#ncţională n# -ai e de@a6ată de o s#stanţă caldă7 nici de 1ecinătatea ar-onioasă a an#-itor oiecte: ea 1a l#a naştere din alternanţa siste-atică şi din sincronia astractă a 1eşnic#l#i cald P şi P rece7 0n care cald#l e lăsat pe -ai t0r%i#7 fără sf0rşit3 E o căld#ră semni)icată, care toc-ai din acest -oti1 n# se reali%ea%ă niciodată3 Ceea ce o caracteri%ea%ă e lipsa oricărei s#rse de căld#ră3 OAL"RILE DE A!BIAN;: !AERIALUL Lemn natural, lemn cultural
Această anali%ă se potri1eşte şi -aterialelor3 Le-n#l de e5e-pl#7 at0t de c ă#tat 0n %ilele noastre7 dintr&o nostal@ie afecti1ă7 căci 0şi ia s#stanţa din pă-0nt7 respiră7 l#crea%ă3 Are căld#ra l#i latentă7 şi face -ai -#lt dec0t să reflecte%e7 prec#- sticla: arde pe dină#ntr# păstrea%ă ti-p#l 0n firele l#i şi e conţinător#l ideal7 deoarece7 0ntr& #n fel7 orice conţin#t e ce1a pe care 1re- să&l s#stra@e- ti-p#l#i3 Le-n#l are propri#&i -iros 0-&ătr0neşte7 a are c4iar şi para%iţi proprii etc3 ?e sc#rt7 acest -aterial e o fiinţă3 Iată i-a@inea -arel#i ste6ar ce 1ieţ#ieşte 0n fiecare dintre noi7 e1oc0nd @eneraţii s#ccesi1e7 -oile -asi1e şi case de fa-ilie3 Căld#ra le-n#l#i >şi de ase-enea cea a pietrei tăiate7 a pielii nat#rale7 a p0n%ei neprel#crate7 a ara-ei ăt#tă c# ciocan#l etc3 P toate fiind ele-ente ale #n#i 1is -aterial şi -atern7 ce ali-entea%ă 0n %ilele noastre o nostal@ie a l#5#l#i 0şi -ai păstrea%ă 0nsă sens#lK 2 0n pre%ent7 practic toate -ateriile or@anice sa# nat#rale şi&a# @ăsit #n ec4i1alent f#ncţional 0n s#stanţe plastice şi poli-orfe+: l0na7 #-ac#l7 -ătasea sa# in#l şi&a# @ăsit 0nloc#itor#l #ni1ersal 0n nailon sa# 0n nen#-ăratele l#i 1ariante3 Le-n#l7 piatra şi -etal#l cedea%ă loc#l eton#l#i7 for-icii şi polistiren#l#i3 ?role-a n# e de a rene@a această e1ol#ţie şi de a ne lăsa 0n 1oia #nei 1isări ce ideali%ea%ă s#stanţa căld#roasă şi pătr#nsă de #-anitate a oiectelor de altădată3 "po%iţia s#stanţe nat#rale s#stanţe de sinte%ă7 ca şi opo%iţia c#loare tradiţională c#loare 1ie7 e doar o opo%iţie -orală3 0n -od oiecti17 s#stanţele s0nt ceea ce s0nt: n# e5istă #nele ade1ărate şi
altele false7 #nele nat#rale şi altele artificiale3 De ce eton#l ar fi -ai p#ţin a#tentic dec0t piatraK Oec4i -aterii sintetice7 prec#- li0rtia7 s0nt percep#te ca fiind asol#t nat#rale7 iar sticla e #na dintre -ateriile cele -ai o@ate ce e5istă3 La drept 1orind7 n# e5istă noleţe ereditară a -ateriei dec0t pentr# o ideolo@ie c#lt#rală analoa@ă celei a -it#l#i aristocratic 0n ordinea #-ană7 iar această pre6#decată c#lt#rală dispare şi ea c# ti-p#l3 I-portant e să 1ede-7 0n afara prespecti1elor i-ense pe care aceste noi -aterii le&a# desc4is practicii7 prin ce a# -odificat ele sens#l -aterialelor3 ot aşa c#- trecerea la tonalităţi >calde7 reci sa# inter-ediare se-nifică7 0n do-eni#l c#lorilor7 o 0ndepărtare de stat#t#l -oral şi si-olic şi o astracti%are care face posiilă siste-atica şi 6oc#l7 faricarea -aterialelor de sinte%ă se-nifică7 0n do-eni#l -ateriei7 despărţirea de si-olis-#l nat#ral şi trecerea la poli-orfis- P @rad de astracţie s#perioară7 0n care de1ine posiil 6oc#l asocierii #ni1ersalee a -ateriilor P7 prin #r-are depăşirea opo%iţiei for-ale -aterii nat#rale -aterii artificiale: n# -ai e5istă diferenţă de nat#ră 0ntre peretele i%olator de sticlă sa# le-n7 0ntre eton#l r#t şi pielea neprel#crată: fie că repre%intă 1alori calde sa# 1alori reci7 toate s0nt7 c# e@ală 0ndreptăţire7 -ateriale&ele-ente3 Aceste -ateriale7 0n ele 0nsele disparate7 s0nt o-o@ene ca se-ne c#lt#rale şi pot fi instit#ite 0ntr&#n siste- coerent3 0nsăşi astracţia lor ne per-ite să le co-ină- d#pă 1oia ini-iiF3 Logica amiantei
C#lori7 s#stanţe7 1ol#-e7 spaţi#7 #n 0ntre@ disc#rs al a-ianţei7 ce afectea%ă 0n acelaşi ti-p toate ele-entele ei7 printr&o -are re-aniere siste-atică: deoarece -oilele a# de1enit ele-ente -oile 0ntr&#n spaţi# descentrali%at7 a10nd de ac#- 0ncolo o str#ct#ră -ai #şor de asa-lat şi de f#rnir#it7 a1e- ne1oie de #n le-n -ai astract: tec7 aca6#7 palisandr# sa# le-n scandina13 .Mi iată că acest le-n şi&a pierd#t c#loarea tradiţională7 ce apare 0n 1ariante de tot fel#l: -ai 0nc4ise7 -ai desc4ise7 adesea lăc#ite sa# intenţionat r#te7 n# are nici o i-portanţă: ase-enea -aterial#l#i c#loarea e astractă7 făc0nd oiect#l #nei -anip#lări -entale7 ca şi 0ntre@ rest#l3 Astfel7 0ntre@#l -edi# 0ncon6#rător -odern de1ine7 0n loc7 #n 27 siste- de se-ne: a-ianţa7 care n# e re%#ltat#l #nei tratări deoseite a #n#i ele-ent3 Mi nici al fr#-#seţii sa# #r0ţeniei acest#ia3 Aşa ce1a era 1alail 0ntr&#n siste- incoerent şi s#iecti1 al @est#rilor şi c#lorilor7 despre care n# se disc#tă3 0n siste-#l coerent act#al7 re#şita #n#i ansa-l# se află la ni1el#l constr0n@erilor de astracţie şi de asociere3 8ie că ne place sa# n# le-n#l de tec7 tre#ie să ad-ite- că e5istă o coerenţă 0ntre acest le-n şi or@ani%area ele-entelor7 0ntre n#anţa tec#l#i şi s#prafaţa plană7 prin #r-are 0ntre le-n şi #n an#-it rit- al spaţi#l#i etc7 şi că toate acestea constit#ie le@ea siste-#l#i3 ?0nă şi oiectele 1ecin sa# -oilier#l r#stic făc#t e5cl#si1 din le-n7 a c4iar şi ielo#l preţios sa# arti%anal intră 0n 6oc7 confir-0nd posiilităţile neli-itate ale inte@rării astracte3 ?roliferarea lor act#ală n# e 0n contradicţie c# siste-#l(: ele pătr#nd 0n el 0ntoc-ai ca şi -ateriile şi c#lorile cele -ai -oderne P ca ele-ente de a-ianţă3 Doar 6#decata tradiţională7 făc#tă pe fond de nai1itate7 poate socoti incoerentă 0nt0lnirea dintre #n c# f#t#rist din -etal r#t şi le-n#l #şor p#tre%it al #nei stat#i din secol#l al 2OI&lea7 pe #n c#făr din tec dat c# f#rnir3 7t*ta doar că nu mai avem de4a )ace cu coerenţa naturală a unei unităţi a gustului, ci cu coerenţa unui sistem cultural de semne&C4iar şi o piesă pro1ensală sa# #n salon L#do1ic al 2OI&lea a#tentic confir-ă %adarnica nostal@ie de a scăpa din siste-#l c#lt#ral conte-poran: şi #na şi celălalt se @ăsesc tot at0t de departe de stil#l pe care şi&l re1endică ca şi orice -asă de for-ica sa# orice sca#n din sTai şi fier for6at3 B0rna ce s#sţine ta1an#l e la fel de astractă ca şi t##l cro-at sa# peretele de sticlă E-a#@las3 Ceea ce nostal@ic#l ia drept totalitatea a#tentică a oiect#l#i n# e dec0t o 1ariantă co-inatorie7 fapt se-nalat de li-a6 prin ter-enii de ansa-l# r#stic sa# stil3 er-en#l de ansa-l#7 corelat c# cel de a-ianţă7 reintrod#ce orice ele-ent posiil 0n lo@ica siste-#l#i7 oricare ar fi s#iecti1itatea in1estită3 8apt#l că acest siste- e afectat totodată de conotaţii ideolo@ice şi de -oti1aţii latente e si@#r7 şi la aceasta 1o- re1eni3 Dar şi fapt#l că lo@ica l#i P care e #na a co-inatoriei se-nelor P e ire1ersiilă şi neli-itată e de netă@ăd#it3 Nici #n oiect n# i se poate s#stra@e7 tot aşa c#- nici #n prod#s n# poate scăpa de lo@ica for-ală a -ărfii3 :n material model sticla
E5istă #n -aterial care re%#-ă concept#l de a-ianţă7 şi 0n care a1e- #n fel de f#ncţie -odernă #ni1ersală a -edi#l#i 0ncon6#rător: sticla3 ?#licitatea sp#ne că e -aterial#l 1iitor#l#i7 care 1a fi7 d#pă c#- şti- c# toţii7 transparent: sticla e aşadar -aterial#l şi ideal#l ce tre#ie atins laolaltă7 scop#l şi -i6loc#l3 Aceasta din p#nct de 1edere -etafi%ic3 Din p#nct de 1edere psi4olo@ic7 0n folosirea practică şi i-a@inară 0n acelaşi ti-p7 e recipient#l -odern ideal: n# pri-eşte nici #n @#st7 n# e1ol#ea%ă 0n ti-p 0n f#ncţie de conţin#t >prec#- le-n#l sa# -etal#l şi n#&şi asc#nde conţin#t#l3 0nlăt#ră orice conf#%ie şi n# e cond#cătoare de căld#ră3 La drept 28 1orind7 n# e #n recipient ci #n i%olant P -iracol#l #n#i fl#id fi57 prin #r-are al #n#i conţin#t conţinător7 0nte-eind astfel transparenţa a-0n&d#rora: depăşire7 care7 d#pă c#- a- 1ă%#t7 e pri-#l i-perati1 al a-ianţei3 De alt-interi a1e- de&a face7 0n ca%#l sticlei7 c# si-olica #nei stări sec#nde şi c# cea a #n#i @rad %ero al -aterial#l#i3 Si-olică a con@elării7 deci a astracti%ării3 Astracti%are ce ne introd#ce 0n cea a l#-ii interioare >sfera de cristal a ne#niei7 0n cea a 1iitor#l#i >@lo#l de cristal al pre%icerii şi 0n cea a nat#rii >@raţie -icroscop#l#i şi telescop#l#i7 oc4i#l are acces la l#-i diferite3 Indestr#ctiilă7 nes#p#să p#tre%irii7 incoloră7 inodoră etc7 sticla e #n fel de @rad %ero al -ateriei: faţă de -aterie7 ea e ceea ce e 1id#l faţă de aer3 A- 1ă%#t
de6a această 1aloare de 6oc şi de calc#l7 le@ate de astracti%are7 0n siste-#l a-ianţei3 Sticla -ateriali%ea%ă 0nsă 0n cel -ai 0nalt @rad a-i@#itatea f#nda-entală a a-ianţei: fapt#l de a fi7 0n acelaşi ti-p7 apropiere şi distanţă7 inti-itate şi ref#% al inti-ităţii7 co-#nicare şi non&co-#nicare3 A-ala67 fereastră sa# perete despărţitor7 sticla 0nte-eia%ă o transparenţă lipsită de tran%iţie: 1ede- prin ea7 dar n# p#te- atin@e ni-ic3 Co-#nicarea e #ni1ersală şi astractă3 Re%#-0nd strate@ia p#licităţii7 o 1itrină e7 0n acelaşi ti-p7 feerie şi fr#strare3 ransparenţa prod#selor co-estiile dintr&#n ocal prod#ce o satisfacţie for-ală şi o co-plicitate 1i%#ală7 dar e de fapt relaţie de e5cl#dere3 Ase-enea a-ianţei7 sticla n# lasă să se 0ntre1adă dec0t se-n#l conţin#t#l#i şi7 prin transparenţa ei7 se interp#ne tot aşa c#- siste-#l a-ianţei pătr#nde 0n -aterialitatea l#cr#rilor şi a ne1oilor prin coerenţa l#i astractă3 Ne-ai1orind de 1irt#tea ei esenţială7 care e -orală: p#ritatea7 loialitatea7 oiecti1itatea şi i-ensa ei conotaţie i@ienică şi profilactică o fac c# ade1ărat -aterial#l 1iitor#l#i: #n 1iitor 0n care tr#p#l şi f#ncţiile pri-are şi or@anice s0nt rene@ate7 0n folos#l #nei oiecti1ităţi radioase f#ncţionale7 şi a cărei 1ersi#ne -orală7 pentr# corp#l #-an7 e i@iena3 P A trăi 0ntr&o @rădină 0n inti-itate c# nat#ra7 a @#sta 0n totalitate far-ec#l fiecărei anoti-p fără a ren#nţa la confort#l #n#i interior -ode- P această no#ă 1ersi#ne a paradis#l#i terestr# e pri1ile@i#l caselor c# pereţi de sticlă3 P Cără-i%ile şi #căţile de sticlă -ontate 0n eton per-it constr#irea pereţilor e5teriori sa# despărţitori7 a oitelor7 a ta1anelor transl#cide7 care s0nt la fel de re%istente ca şi cele din piatră3 Aceşti transpereţi se lasă tra1ersaţi de l#-ină7 care circ#lă astfel lier prin toată casa3 otodată 0nsă7 a-estecă i-a@inile7 prote60nd inti-itatea fiecărei 0ncăperi3 E li-pede că si-olica eternă a casei de sticlă e -ere# pre%entă7 dar 0şi pierde din caracter#l ei s#li- 0n epoca -odernă3 Prestigiul transcendenţei şi4a cedat locul celui al amianţei >ca şi 0n ca%#l o@lin%ii3 Sticla oferă posiilităţi de co-#nicare accelerată 0ntre interior şi e5terior7 0nsă instit#ie si-#ltan o r#pt#ră in1i%iilă şi -aterială7 care n# 0n@ăd#ie ca această co-#nicare să de1ină o desc4idere reală as#pra l#-ii3 La drept 1orind7 casele de sticlă -oderne n# se desc4id as#pra e5terior#l#i: 2$ di-potri1ă7 l#-ea e5terioară7 nat#ra şi peisa6#l transpar 0n inti-itatea fiecăr#ia dintre noi şi 0n do-eni#l pri1at7 ca 0ntr&#n 6oc lier al ele-entelor de a-ianţă7 @raţie sticlei şi astracţiei ei3 0ntrea@a l#-e e reinte@rată 0n #ni1ers#l do-estic ca #n spectacol3 / "!UL DE RELAIE MI DE A!BIAN; Anali%a c#lorilor şi a -aterialelor ne d#ce de6a la c0te1a concl#%ii3 Alternanţa siste-atică dintre cald şi rece defineşte de fapt 0ns#şi concept#l de a-ianţă7 care e7 *n acelaşi timp, căldură şi distanţă& Interior#l 77de a-ianţă e concep#t astfel 0nc0t 0ntre fiinţe să 6oace aceeaşi alternanţă căld#răOnon&căld#ră7 inti-itatedistanţă ca şi 0ntre oiectele ce&l co-p#n3 ?rieten sa# r#dă7 fa-ilie sa# client7 tot#l apare 0ntr&o relaţie definită7 care 0nsă tre#ie să ră-0nă -oilă şi f#ncţională: c# alte c#1inte ea e posiilă 0n orice -o-ent7 dar s#iecti1itatea tre#ie să dispară din ea: diferitele tip#ri de relaţie 1or p#tea să facă oiect#l #n#i sc4i- lier3 Iată 0n ce constă relaţia f#ncţională7 din care dorinţa e teoretic asentă: e eli-inată 0n folos#l a-ianţei '3 Iar a-i@#itatea 0ncepe toc-ai aici*3 Scaunele
Această a-i@#itate e confir-ată de oiectele care se-nifică cel -ai ine relaţia de a-ianţă: sca#nele7 pe care7 0n siste-#l -oilier#l#i conte-poran7 le 1ede- alte-0nd constant c# ele-entele3 0n opo%iţia lor7 cei doi ter-eni concreti%ea%ă opo%iţia oelor do#ă concepte -a6ore de aran6are şi de a-ianţă7 fără a constit#i 0nsă s#port#l e5cl#si1 al acestora3 Cea -ai p#ţin i-portantă f#ncţie a nen#-ăratelor sca#ne ce #-pl# re1istele de -oilier şi de decoraţie interioară e7 desi@#r7 fapt#l că per-it oa-enilor să se aşe%e3 Să se aşe%e ca să se odi4nească7 sa# să se aşe%e la o -asă ca să -ăn0nce3 Sca#n#l n# se 0n10rteşte 0n 6#r#l -esei3 0n %ilele noastre 0nsă7 sca#n#l pe care şededo0ndeşte #n sens propri#7 căr#ia i se s#ordonea%ă -ăs#ţele 6oase3 Iar acest sens n# -ai e acela al post#rii corporale7 ci al po%iţiei reciproce a interloc#torilor3 Disp#nerea @enerală a sca#nelor şi sc4i-#l s#til de po%iţii 0n c#rs#l #nei seri7 de e5e-pl#7 constit#ie ele 0nsele #n disc#rs3 Sca#nele -oderne7 de la ta#rete la canapele şi de la anc4ete la fotoliile de rela5are7 p#n accent#l7 toate7 pe sociailitate şi 1orire reciprocă: departe de a dese-na po%iţia aşe%at 0n ceea ce ea ar p#tea a1ea specific 0n confr#ntare7 ele fa1ori%ea%ă #n fel de po%iţie #ni1ersală a fiinţei sociale -oderne3 ?at#rile n# -ai s0nt ca să ne c#lcă- 0n ele şi sca#nele ca să ne aşe%ă- pe ele**: n# -ai e5istă dec0t sca#ne f#ncţionale7 care fac din toate po%iţiile >şi prin #r-are din toate relaţiile #-ane o sinte%ă liera3 "rice -oralis- e al#n@at de aici: n# ne -ai află- 0n faţa ni-ăn#i3 I-posiil să ne -0nie-7 să d#ce- o de%atere sa# să 0ncercă- să con1in@e- pe cine1a3 Sca#nele da# prile6#l #nei so&
30
cialităţi fle5iile7 lipsită de e5i@enţe7 desc4isă spre 6oc3 Din ad0nc#l lor n# -ai tre#ie să face- faţă pri1irii alt#ia7 şi nici să ne&o fi5ă- pe a noastră as#pra c#i1a: ele s0nt făc#te 0n aşa fel 0nc0t 6#stificarea pri1irilor constă doar 0n fapt#l că se pot pli-a as#pra persoanelor din j"r, #n@4i#l şi ad0nci-ea sca#n#l#i ad#cVnd pri1irile 0n -od nat#ral la se-i&0nălţi-e7 la o altit#dine dif#%ă la care se 0nt0lnesc c# c#1intele3 Aceste sca#ne răsp#nd7 poate7 #nei preoc#pări f#nda-entale: oa-enii n# tre#ie să fie sin@#ri7 dar nici să se 0nfr#nte #n#l pe celălalt3 E
1ora de o decontractare a tr#p#l#i7 şi 0ndeosei de o elierare a pri1irii7 di-ensi#ne pri-e6dioasă3 Societatea -odernă7 0n&depărt0nd#&se de pro-isc#itatea f#ncţiilor pri-are7 p#ne 0n l#-ină pro-isc#itatea f#ncţiilor sec#ndare şi a pri1irilor7 ca şi di-ensi#nea lor tra@ică3 De aceea7 d#pă ce e5i@enţele pri-are s0nt -ascate7 facetot posiil#l pentr# a&f l#a socialităţii tot ce poate a1ea ar#pt7 contradictori# şi7 0n fond7 oscen: 6oc#l direct al a@resi1ităţii şi al doiinţei din pri1ire3 Bino-#l ele-entesca#ne ne oferă deci #n siste- co-plet: prin ele-ente7 o-#l -ode- ţine #n disc#rs de or@ani%are7 0n 1re-e ce7 din f#nd#l fotoliilor7 0şi #r-ea%ă disc#rs#l relaţional*3 Mi astfel o-#l care aran6ea%ă e d#lat 0ntotdea#na de 77o-#l de relaţie şi de a-ianţă7 ansa-l#l lor constit#ind o-#l f#ncţional3 /ulturalitate şi cenzură
N# doar pentr# sca#ne sa# fotolii7 ci şi pentr# toate oiectele7 c#lt#rali&tatea e 0n 1i@oare7 ase-enea calc#l#l#i3 ?e 1re-#ri7 -oilele 0şi -ărt#risea# f#ncţia3 8#ncţia casei7 -aternă şi f#nda-entală7 se poate descifra fără e%itare 0n -ese şi #fete7 @rele7 p0ntecoase7 0ntr&o a#ndenţă s#prase-&nificaţie3 Dacă f#ncţia acestora era ta#7 ele se eclipsa# la -od#l asol#t7 prec#- pat#l 0n alco13 C4iar şi pat#l din -i6loc#l ca-erei afişea%ă con6#& @alitatea #r@4e%ă >desi@#r7 n# se5#alitatea3 Ac#- 0nsă n# -ai a1e- pat#ri: pat#l a de1enit fotoli#7 di1an7 canapea7 anc4etă sa# sf0rşeşte c4iar prin a dispare 0n peretele despărţitor7 n# din ca#%a 1re#nei interdicţii -o& rale7 ci prin astracţie lo@ică 3 !asa de1ine 6oasă7 se descentrea%ă şi n# -ai are @re#tate3 0ntrea@a #cătărie 0şi pierde f#ncţia c#linară de1enind laorator f#ncţional3 0n acest l#cr# e #n pro@res7 deoarece -edi#l 0ncon6#rător tradiţional7 c# onestitateaWl#i7 era totodată l#-ea osesiei -orale şi a dific#ltăţii -ateriale de a trăi3 0n interioarele -oderne s0nte- -ai lieri3 Acest l#cr# e 0nsă 0nsoţit de #n for-alis- -ai s#til şi de o no#ă -orală: a tran%iţiei oli@atorii de la -0ncat7 dor-it şi procreat la f#-at7 ă#t7 pri1it7 1orit şi citit3 8#ncţiile 1iscerale se şter@ 0n folos#l celor c#lt#rale3 B#fet#l adăpostea len6erie7 1eselă7 -0ncare7 0n 1re-e ce ele-entele f#ncţionale se referă la căiţi7 la ielo#ri7 la ai&7 la 1id3 er-en#l de rafinat7 care 0-pre#nă c# cel de f#ncţional e #n#l dintre ter-enii&şoc ai decoraţiei diri6ate7 re%#-ă foarte clar această constr0n@ere c#lt#rală3 Sca#nele a# ren#nţat de a -ai fi si-ol#ri ale fa-iliei7 de1enind indici ai relaţiei sociale3 31 N# -ai constit#ie decorai sole-n al afecţi#nii7 ci decor#l7 la fel de rit#al7 al pri-irii3 Dacă descifră- de aproape sens#l -oilelor şi oiectelor conte-porane7 ne 1o- da sea-a că ele con1ersea%ă c# tot at0ta talent ca şi in1itaţii la cină7 că se a-estecă şi se despart c# aceeaşi liertate P şi că7 pentr# a trăi7 n# e ne1oie să -#nci-3 Desi@#r7 c#lt#ra a a1#t 0ntotdea#na #n rol ideolo@ic de cal-are: ea s#li-ea%ă tensi#nile le@ate de f#ncţii şi se 0n@ri6eşte de a face posiilă rec#noaşterea fiinţei printr&o for-ă7 dincolo de -aterialitatea şi de conflictele l#-ii reale3 Această for-ă7 ce poartă -ărt#ria #nei finalităţi7 f aţă de toate l#cr#rile şi de ase-enea 0-potri1a lor7 asi@#r0nd totodată rea-intirea 1ie a 0n1elirii f#nda-entale7 e fără 0ndoială şi -ai necesară 0ntr&o ci1ili%aţie te4nică3 At0ta că7 ase-enea realităţii pe care 0n acelaşi ti-p o reflectea%ă şi o nea@ă7 for-a se siste-ati%ea%ă: te4nicităţii siste-atice 0i răsp#nde c#lt#&ralitatea siste-atică3 ;oi numim amianţă tocmai această culturalitate sistematică la nivelul oiectelor&
OAL"RILE DE A!BIAN;rGESICA MI 8"R!ELE C0nd aordă-7 0n anali%a 1alorilor de a-ianţă7 st#di#l for-elor f#ncţionale >sa# profilate 0n -od indiferent7 dina-ice etc7 1ede- că stili%area lor e de nedespărţit de cea a @esticii #-ane care se raportea%ă la ele3 Stili%area 0n ca#%ă se-nifică 0ntotdea#na o elidare a ener@iei -#sc#lare şi a -#ncii dep#se3 Elidare a f#ncţiilor pri-are 0n folos#l f#ncţiilor sec#ndare de relaţie şi de calc#l7 elidarea p#ls#rilor 0n folos#l c#lt#ralităţii: toate aceste procese an la ni1el#l oiectelor7 ca -ediere practică şi istorică7 elidarea f#nda-entală a @est#l#i făc#t c# efort şi trecere de la o gestică universală a muncii la o gestică universală a controlului&Iată c#- se sf0rşeşte definiti1 stat#t#l -ilenar al oiectelor7 stat#t#l lor antropo&-orfic: 0n astracţia s#rselor de ener@ie3 +estica tradiţională e)ortul
At0ta ti-p c0t ener@ia in1estită ră-0ne -#sc#lară7 c# alte c#1inte i-ediată şi conti@entată7 instr#-ent#l de l#cr# e 0-pot-olit 0n relaţia #-ană7 o@ată din p#nct de 1edere si-olic 0nsă prea p#ţin coerentă din p#nct de 1edere str"ct"ral, c4iar dacă e for-ali%ată 0ntr&o an#-ită @estică3 8olosirea ener@iei ani-ale n# ad#ce o sc4i-are calitati1ă: pentr# n#-eroase ci1ili%aţii7 ener@ia #-ană şi cea ani-ală s0nt ec4i1alente3 Această stailitate a ener@iei antrenea%ă sta@narea #tila6elor3 De&a l#n@#l secolelor7 stat#t#l instr#-entelor de l#cr# sa# al oiectelor -an#ale n# s&a sc4i-at deloc3 "r7 această relaţie prof#ndă7 @est#ală7 0ntre o- şi oiecte7 ce re%#-ă inte@rarea o-#l#i 0n l#-e şi 0n str#ct#rile sociale7 poate fi plenară7 ca at#nci c0nd o sesi%ă- 0n fr#-#seţea lor reciprocă7 stil#l lor3 A1e- 0nsă de&a face c# o relaţie de constr0n@ere care7 paralel c# cea a str#ct#rilor sociale7 ţine pe loc 32
ade1ărata prod#cti1itate3 Co-ple5 de @est#ri şi de forţe7 de si-ol#ri şi de f#ncţii il#strate şi stili%ate de ener@ia o-#l#i: ad-iră- şi ac#- secerile7 coş#rile de răc4ită7 #lcioarele şi pl#@#rile ce ia# for-a corp#l#i #-an7 a efort#l#i sa# a -ateriei pe care a# transfor-at&o7 0nsă splendoarea acest#i raport de confor-itate ră-0ne s#ordonată constr0n@erii relaţionale3 "-#l n# s&a elierat de oiecte7 iar oiectele n# s&a# elierat de o-3 Oa tre#i aşteptată re1ol#ţia s#rselor de ener@ie pentr# ca7 odată c# practica la distanţă7 stocarea şi calc#larea ener@iei P care ac#- e 0n -işcare P7 o-#l şi oiect#l să fie antrenaţi 0ntr&o no#ă de%atere oiecti1ă: o dialectică plină de conflicte care n# era# 1i%iile 0n finalitatea de reciprocitate şi 0n relaţia de constr0n@ere3 Mi
aia astfel o-#l e1ol#ea%ă spre o de1enire socială oiecti1ă7 0n 1re-e ce oiect#l a6#n@e şi el la propri#&i ade1ăr: acela al f#ncţionalităţii 0n-#lţită c# elierarea ener@iei3 "iect#l f#ncţional e #n oiect real3 Graţie re1ol#ţiei 0n do-eni#l ener@iei7 coerenţa te4nolo@ică şi cea >relati1ă a ordinei de prod#cţie se s#stit#ie si-io%ei ener@etice şi 0ntrepătr#nderii si-olice3 0n acelaşi ti-p7 le@ăt#ra dintre o- şi oiect e 0ncredinţată dialecticii sociale a foiţelor de prod#cţie3 0n cele ce #r-ea%ă7 1o- e5a-ina toc-ai consecinţele acestei răst#rnări de perspecti1ă 0n do-eni#l cotidian3 +estica )uncţională controlul
?racticile noastre arată c0t de -#lt se e5ten#ea%ă -edierea @est#ală 0ntre o- şi l#cr#ri: aparatele -ena6ere7 a#to-oilele7 @ad@et#rile7 dispo%iti1ele de 0ncăl%ire7 de l#-inare7 de infor-are şi de deplasare7 toate n# pretind dec0t o ener@ie sa# o inter1enţie -ini-ă3 Uneori #n si-pl# control c# -0na sa# c# pri1irea7 nici cea -ai -ică pricepere7 cel -#lt refle5e3 Aproape 0n aceeaşi -ăs#ră c# l#-ea -#ncii7 0n l#-ea casnică do-neşte re@#laritatea @est#rilor de co-andă sa# de teleco-andă3 !0ner#l #şii7 p0r&@4ia7 -aneta7 pedala sa# ni-ic 0n ca%#l cel#lei fotoelectrice7 si-pl#l fapt că ne arătă- pre%enţa s&a s#stit#it presi#nii7 perc#tării7 şoc#l#i7 ec4ilir#l#i corp#l#i7 1ol#-#l#i7 reparti%ării forţelor sa# inter1enţiei -an#ale >e ne1oie -ai de@raă de rapiditate3 ?rinderea c# -0na a oiectelor7 care an@a6a 0ntre@#l tr#p7 a fost 0nloc#ită c# contact#l >-0na sa# picior#l şi c# control#l >pri1irea7 #neori a#%#l3 ?e sc#rt7 n#-ai e5tre-ităţile o-#l#i participă la -edi#l f#ncţional3 Astracţia elieratoare a s#rselor de ener@ie se trad#ce prin #r-are printr&o astracti%are indentică 0n practica #-ană a oiectelor3 E 1ora -ai p#ţin de o practică ne#roni#sc#lară c0t de #n siste- de 1i@ilenţă cerero& sen%orial >Na1ille3 Dar n# n#-ai at0t: pentr# a te-pera astracţia asol#tă a acţi#nii la distanţă7 -ai a1ene1oie de ceea ce a- n#-it @estica de control >-0na7 pri1irea etc3 *+3 Această @estică -ini-ă e oarec#necesară7 căci fără ea 0ntrea@a astracţie a p#terii şi&ar pierde sens#l3 E ne1oie ca o participare cel p#ţin for-ală să&i dea o-#l#i si@#ranţa p#terii pe care o are3 33 0n acest sens7 p#te- afir-a că @estica de control ră-0ne esenţială P n# 0nsă pentr# #na f#ncţionare te4nică >o te4nică -ai a1ansată s&ar p#tea lipsi de ea7 şi fără 0ndoială că o 1a face7 ci pentr# #na f#ncţionare -entală a siste-#l#i3 :n nou c*mp de operaţii
8#ncţionalitatea oiectelor de1ine neli-itată7 deoarece ener@ia lor e astractă: tot aşa c#- n# -ai a1es#stanţe lipsite de #n ec4i1alent plastic7 n# -ai a1e- nici @est#ri fără ec4i1alent te4nic3 !ecanis-#l cel -ai si-pl# 0nloc#ieşte la -od#l eliptic o s#-ă de @est#ri7 concentrea%ă eficacitatea lor şi de1ine independent de operator7 ca şi de -ateria s#p#să operaţiilor3 8or-a şi #tili%area instr#-entelor7 -ateria7 ener@ia in1estită7 toţi ter-enii s&a# sc4i-at3 !ateria s&a diferenţiat la infinit7 #neori parcă s&a 1olatili%at: 0n ca%#l #n#i aparat de radio7 e doar o s#-ă de infor-aţii3 Ener@ia7 trans&for-0nd#&se7 a transfor-at -ateriile şi f#ncţiile: te4nica face altce1a dec0t să re%#-e @est#ri anterioare: in1entea%ă alte operaţii şi7 0ndeosei7 dec#pea%ă c0-p#l operaţiilor 0n f#ncţii şi ansa-l#ri de f#ncţii total diferite3 Astracti%area o-#l#i 0n faţa oiectelor >te4nice7 alienarea l#i spectac#loasă n# dec#r@ at0t de -#lt din fapt#l că @est#rile l#i a# fost *nlocuite, c0t din astracţia decupa$ului f#ncţional 0ns#şi7 şi din i-posiilitatea #nei int#iţii analo@ice a acest#ia prin referire la @est#ri anterioare *F3 Doar inteli@enţa astractă P n# cea i-ediată P se poate adapta noilor str#ct#ri te4nice: -ai tre#ie 0nsă ca şi o-#l să se adapte%e folosirii tot -ai e5cl#si1e a f#ncţiilor s#perioare de inteli@enţă şi calc#l3 Re%istenţele7 care a# rădăcini ad0nci7 pot ad#ce o 0nt0r%iere definiti1ă3 "-#l de1ine -ai p#ţin coerent dec0t oiectele3 0ntr&#n fel7 acestea 0l preced 0n or@ani%area a-ianţei7 deter-in0nd#&i co-porta-ent#l3 ?ri1iţi o -aşină de spălat: for-a şi fel#l ei de a l#cra n# a# nici o le@ăt#ră precisă c# len6eria 0n spaţi# şi ti-p7 operaţia de spălate şi&a pierd#t orice specific3 Inter1enţia o-#l#i e -ini-ă desfăş#rarea spălării e pro@ra-ată7 iar apa 0nsăşi n# -ai e dec0t #n fel de 1e4ic#l astract al prod#selor c4i-ice deter@ente3 8#ncţional7 -aşina de spălat apaiţine #n#i c0-p de relaţii total diferit de cel al lopeţii de ăt#t r#fele sa# al ci#ăr#l#i de pe 1re-#ri: ea intră 0ntr&#n c0-p asociati1 f#ncţional discontin##7 0-pre#nă c# alţi operatori oiecti1i7 prec#- fri@ider#l7 tele1i%or#l7 ele-entele de aran6are a a-ianţei şi a#to-oil#l7 ne-aifiind #n instr#-ent tradiţional 0ntr&#n c0-p de -ediere practică ce c#prinde -ateria de transfor-at şi o-#l care o transfor-ă3 A- trec#t de la #n c0-p 1ertical7 0n ad0nci-e7 la #n c0-p ori%ontal7 0n e5tensie3 ot aşa c#- se str#ct#rea%ă diferitele părţi ale -ecanis-#l#i #n#i oiect7 di1ersele oiecte te4nice tind să se or@ani%e%e 0ntre ele7 independent de o-7 să tri-ită #n#l la celălalt 0n #nifor-itatea #nei practici si-plificate şi să se constit#ie astfel 0ntr&o ordine artic#lată ce&şi #r-ea%ă propri#l -od de e1ol#ţie te4nolo@ică şi 0n care responsailitatea #-ană se -ăr@ineşte la
34
e5ercitarea #n#i control -ecanic7 pe care7 la ne1oie7 0l poate face chiar -aşina3 Miniaturizarea 0n loc#l spaţiului contin##7 dar li-itat7 pe care&l creea%ă 0n 6#r#l oiectelor tradiţionale @est#rile care le p#ne 0n folosinţă7 oiectele te4nice insti&t#ie o *ntindere discontin#ă şi nedefinită3 Această no#ă e5tensie7 di-ensi#nea f#ncţională7 e definită de constr0n@erea or@ani%ării -a5i-e şi a co-#nicării opti-e3 oc-ai de aceea asistă-7 0n pro@res#l te4nolo@ic7 la o -iniat#ri%are tot -ai accent#ată a oiect#l#i te4nic3
Elierate de referinţă #-ană7 de ceea ce s&ar p#tea n#-i -ări-e nat#rală şi in1adate de -esa6e tot -ai co-ple5e7 -ecanis-ele7 ase-enea creier#l#i7 se 0ndreaptă spre o concentrare ire1ersiilă a str#ct#rilor7 spre c4intesenţa -icrocos-os#l#i*.3 D#pă perioada e5pansi#nii pro-eteice a #nei te4nici ce nă%#ia la oc#parea l#-ii şi a spaţi#l#i7 iată&ne 0n era #nei te4nici ce operea%ă as#pra l#-ii 0n prof#n%i-e3 Electronica7 ciernetica P eficienţa 0nsăşi7 elierată de spaţi# @est#al P s0nt le@ate de ac#- 0ncolo de sat"rarea #nei e5tensii -ini-e ce defineşte #n c0-p -a5i-7 lipsit 0nsă de o -ăs#ră co-#nă c# e5perienţa sensiilă*(3 SILI9ARE7 !ANEORABILIAE7 aproape ec4i1alent c# f#ncţionale3 Dar care e -0na 0n f#ncţie de care se profilea%ă for-ele lorK N# e or@an#l de prindere 0n care se sf0rşeşte efort#l7 ci se-n#l astract al manevrailităţii, căr#ia i se confor-ea%ă c# at0t -ai #şor #toanele7 -anetele etc3 c# c0t operaţia7 0n ea 0nsăşi7 n# -ai pretinde o -#ncă -an#ală7 deoarece se sit#ea%ă alt#nde1a3 Re@ăsi- aici7 pe plan#l -orfolo@ic7 -it#l nat#ralităţii7 de care a1orit -ai 0nainte: corp#l #-an n# -ai tri-ite la oiecte dec0t se-nele pre%enţei sale7 f#ncţionarea oiectelor fiind de6a a#tono-ă3 0şi tri-ite7 c# dele@aţie7 e5tre-ităţile3 La r0nd#l lor3 oiectele se profilea%ă 0n f#ncţie de această se-nificaţie -orfolo@ică astractă3 A1e- de&a face c# #n siste- de conectare a for-elor 0n care o-#l e e1ocat doar prin al#%ii*/3 Iată 0n ce fel for-a oiect#l#i ia cont#rai -0inii3 Mi iată c#- fotoli#l Airo-e #r-ea%ă cont#rai for-elor tr#p#l#i d#-nea1oastră: o for-ă ia cont#rai alteia3 Instr#-ent#l de l#cra şi
35
oiect#l tradiţional n# l#a# ZdelocX cont#r#l for-elor #-ane: l#a# for-a efort#l#i şi a @est#l#i P şi de altfel corp#l #-an se i-p#nea oiectelor 0n scop#l de a să10rşi o l#crare -aterială3 In %ilele noastre7 corp#l o-#l#i n# pare să se -ai -anifeste dec0t ca te-ei astract al #nei for-e desă10rşite: cea a oiect#l#i f#ncţional3 1uncţionalitatea nu mai constă, aşadar, *n impunerea unei munci e)ectuate, ci *n adaptarea unei )orme la o alta >a -anetei la -0nă şi prin acesta *n elidarea şi lăsarea deoparte a proceselor de muncă reale&
Despăiţite de f#ncţiile practice şi de @estica #-ană7 for-ele de1in relati1e #nele faţă de altele7 şi faţă de spaţi#l pe care&l rit-ea%ă3 oc-ai aceasta e7 0n %ilele noastre7 definiţia stil#l#i oiectelor: -ecanis-#l stil#l#i fiind 1irt#al sa# s#0nţeles >c0te1a @est#ri si-ple 0l e1ocă 0n toată forţa l#i7 fără a&l face 0nsă pre%ent7 căci corp#l eficace al oiect#l#i n# poate fi descifrat7 doar for-a ră-0ne pre%entă: ea 0l 0n1eleşte 0n 0ntrea@a ei perfecţi#ne7 0n linia ei7 care&i 1ine ca o 4aină s# care se asc#nde o ener@ie astractă7 cristali%ată3 Aşa c#-&se poate 1edea 0n e1ol#ţia an#-itor sprecii ani-ale7 for-a se e5teriorea%ă 0n 6#r#l oiect#l#i7 ca o carapace3 8l#idă7 tran%iti1ă7 0n1ăl#itoare7 ea #nifică aparenţele7 depăşind spre #n ansa-l# coerent discontin#itatea 0nfricoşătoare a di1erselor -ecanis-e3 0n a-ianţele f#ncţionale7 o de-arcaţie contin#ă de linii >dar şi de -aterii: cro-7 e-ail7 plastic restaileşte #nitatea #nei l#-i al cărei ec4ilir# 0n ad0nci-e era asi@#rat7 c0nd1a7 de @est#l #-an3 Ne 0ndreptăastfel spre #n asol#tis- al for-ei: n#-ai ea contea%ă7 n#-ai ea poate fi descifrată7 iar 0n re@istr#l prof#n%i-ii stil#l e definit de f#ncţionalitatea for-elor3 S)*rşitul dimensiunii simolice
La drept 1orind7 0-plinirea for-elor asc#nde o carenţă esenţială: prin tran%iti1itatea lor #ni1ersală7 ci1ili%aţia te4nică 0ncearcă să co-pense%e dispariţia relaţiei si-olice le@ată de @estica tradiţională a -#ncii7 şi de ase& -enea irealitatea7 1id#l si-olic al p#terii noastre* 3 Căci -edierea prin @estică n# e doar o si-plă di-ensi#ne practică3 Iar ener@ia in1estită 0n efort n# e doar de ordin -#sc#lar şi ner1os3 0n @est şi efort se desfăşoară7 prin sc4e-e de pătr#ndere7 de re%istenţă7 de -odelare7 de fiecare etc7 o 0ntrea@ă si-olică falică3 Rit-ica se5#ală e -odel#l t#t#ror @est#rilor rit-ice7 şi orice practică te4nolo@ică e s#pradeter-inată de ea >13 0n acest sens st#diile l#i G3 Bac4elard7 şi G3 D#rVnd7 Les Struc4tures anthropologi%ues de l"imaginaire, p3+.3 "iectele şi instr#-entele de l#cra tradiţionale ad#c la s#prafaţă o parte din in1estirea liidinală prof#ndă care e proprie relaţiei se5#ale >ca şi dans#l şi rit#rile7 pe #n al plan7 deoarece -oili%ea%ă 0ntre@#l corp 0n efort şi 0n 0-plinire3 "r7 aceasta e desc#ra6ată şi de-oili%ată de oiect#l te4nic3 ot ce era c0nd1a s#li-at >prin #r-are in1estit si-olic 0n @estica -#ncii e7 0n %ilele noastre7 ref#lat3 In ansa-l#rile te4nice n# -ai a1e-7 ni-ic din 1e@etaţia teatrală7 anar4ică 3 a 1ec4ilor oiecte7 ce 0-ătr0nea# şi&şi arăta# -#nca dep#să3 8al#s sa# 1a@in 0ns#fleţit7 40rleţ#l şi #lcior#l ne 0n@ăd#ie să citi- si-olic7 0n oscenitatea lor7 dina-ica p#lsională -asc#lină *3 ot at0t de oscenă era şi @estica -#ncii7 ac#- -iniat#ri%ată şi astracti%ată 0n @estica control#l#i3 L#-ea oiectelor 1ec4i ne apare7 faţă de ne#tralitatea for-ală7 de al#l profilactic şi de perfecţi#nea oiectelor f#ncţionale7 ca #n teatra al cr#%i-ii şi al p#lsi#nilor asc#nse3 !iner#l fier#l#i de călcat se esto-pea%ă7 do0n&deşte profil >ter-en#l sp#ne tot#l ne tri-ite la #n l#cra s#ţire7 astract şi tinde tot -ai -#lt să arate asenţa @est#l#i la li-ită7 no#a for-ă n# 1a -ai fi deloc -an#ală7 ci doar -ane1railă: *mplinindu4se, )orma va arunca omul *n contemplarea propriei ei puteri&
7stracţia puterii
?#terea te4nică n# -ai poate fi oiect de -ediere: n# are nici cea -ai -ică -ăs#ră co-#nă c# o-#l şi c# propri#l să# trap3 ?rin #r-are7 n# poate fi simolizată for-ele f#ncţionale n# pot dec0t să o conoteze& 0n coerenţa lor asol#tă7 ele o s#prase-nifică >aerodina-is-7 -ane1railitate7 a#to-atis- etc7 dar 0n acelaşi ti-p for-ali%ea%ă 1id#l care ne desparte de ea7 fiind #n fel de rit#al -odern de operaţi#ni -irac#loase3 Se-ne ale p#terii noastre7 dar totodată -artori ai iresponsailităţii noastre 0n faţa ei3 ?ri-a e#forie -ecanistă odată trec#tă7 poate că toc-ai aici tre#ie că#tat -oti1#l satisfacţiei te4nice plictisite7 al spai-ei aparte ce apare la cei 1endecaţi de oiecte ca prin -in#ne7 al indiferenţei forţate7 al spectacol#l#i pasi1 al p#terii lor3 In#tilitatea an#-itor @est#ri oişn#ite7 r#perea an#-itor rit-#ri ale 1ieţii cotidiene a%ate pe -ane1re ale corp#l#i a# consecinţe psi4ofi&%iolo@ice ad0nci3 De fapt7 o ade1ărată re1ol#ţie s&a prod#s la ni1el cotidian: *n zilele noastre, oiectele au devenit mai comple#e dec*t comportamentul uman raportat la ele& S0nt tot -ai diferenţiate7 0n 1re-e ce @est#rile noastre s0nt tot -ai p#ţin7 l#cra ce poate fi e5pri-at şi altfel: oiectele n# -ai s0nt 0ncon6#rate de #n teatra al @est#rilor 0n care ele 0şi a1ea# rol#l finalitatea lor7 0-pinsă la e5a@erare7 face ac#- din ele actorii #n#i proces @loal 0n care o-#l e doar #n rol P sa# #n spectator3 Ca e5e-pl#7 iată o po1este c#rioasă7 0nt0-plată 0n secol#l al 2OIII&lea3 Un il#%ionist foarte pricep#t 0n faricarea ceas#rilor a faricat #n a#to-at3 Iar acesta era at0t de desă10rşit7 -işcările l#i era# at0t de s#ple şi de fireşti 0nc0t spectatorii n# p#tea# distin@e o-#l de a#to-at7 c0nd cei doi apărea# 0-pre#nă pe scenă3 Mi astfel7 il#%ionist#l se 1ă%# oli@at să&şi facă @est#rile -ecanice şi7 printr&o c#l-e a artei7 să&şi altere%e propria&i aparenţă pentr# a da sens spectacol#l#i7 deoarece spectatorii ar fi fost 0n cele din #r-ă prea terori%aţi neştiind care era ade1ărat7 şi era -ai ine să&l ia pe o- drept -aşină7 iar -aşina drept o-3 A1e- aici il#strarea #nei an#-ite relaţii fatale c# te4nica P c# e5cepţia fapt#l#i că 0n realitatea -odernă n# ne tre%i- la apla#%ele #n#i
•37
p#lic fericit că a fost 0nşelat at0t de -ăiestrit3 Il#strarea #nei societăţi a cărei aparat#ră te4nică ar fi at0t de prefecţionată 0nc0t ar p#tea constit#i #n fel de aparat @est#al de sinte%ă7 s#perior aparat#l#i @est#al tradiţional P #n fel de proiectare s#1erană a #nor str#ct#ri -entale perfecte3 Deoca-dată7 @est#l #-an e 0ncă sin@#r#l ce poate oferi preci%ia şi s#pleţea pretinse de an#-ite -#nci3 Ni-ic n# ne inter%ice 0nsă să crede- că te4nica7 techne, 0n pro@res#l ei ne0ncetat7 n# 1a a6#n@e să fie o i-itaţie7 mimesis, s#stit#ind astfel l#-ii nat#rale o l#-e faricată de inteli@enţă3 Dacă si-#lacr#l e at0t de ine si-#lat 0nc0t de1ine #n ordonator eficace al realităţii n# 0nsea-nă oare că o-#l7 0n faţa si-#lacr#l#i7 de1ine el 0ns#şi o astracţieK Le[is !#-ford re-arca de6a '
0ntr&ade1ăr7 dina-ica concretă Na efort#l#i7 care s&a astracti%at 0n -ecanis-ele şi @est#rile de control7 n# a disparat: s&a interiori%at 0ntr&o dina-ică -entală7 aceea a #n#i -it f#ncţionalist şi a 1irt#alităţii #nei l#-i 0n 0ntre@i-e f#ncţională7 al cărei indice e fiecare dintre oiectele te4nice3 Gestica ref#lată de1ine -it7 proiecţie7 transcendenţă3 0n clipa 0n care pierde- din 1edere dr#-#l ener@iei7 şi 0n care o percepe- ca inf#%ată 0n oiect7 0n clipa 0n care de1eni- eneficiar#l iresponsail al asenţei >sa# aproape al asenţei @est#rilor şi efort#rilor7 n# s0nte- oare 0ndreptăţiţi7 a c4iar siliţi să crede- 0n f#ncţionalitatea asol#tă7 neli-itată şi 0n 1irt#tea eficace a se-nelorK Ce1a din stră1ec4ea ind#cere a realităţii plec0nd de la se-ne P re@#la l#-ii -a@ice P re0n1ie: " parte a senti-ent#l#i de eficacitate din -a@ia pri-iti1ă a de1enit credinţa necondiţionată 0n pro@res7 sp#ne Si-ondon 'op&cit&& p3'F3 L#cra ade1ărat despre societatea te4nică @loală7 şi de ase-enea7 c4iar dacă -ai conf#%7 0nsă tenace7 despre -edi#l cotidian7 0n care cel -ai ne0nse-nat @ad@et e i%1or#l #nei arii te4no& -itolo@ice de p#tere3 !od#l de folosire cotidiană a oiectelor constit#ie o sc4e-ă aproape a#toritară de pre%#-ţie a #nei l#-i3 "r7 ceea ce ne arată oiect#l te4nic7 care n# -ai pretinde dec0t o participare for-ală7 e o l#-e lipsită de\ efort#ri7 o astracti%are şi o -oilitate totală a ener@iei7 o eficienţă totală a @est#l#i&se-n3 38 1orma )uncţională richeta
8l#iditatea stili%ată a for-elor f#ncţionale şi dina-ica -entală7 si-#lacr# al #nei relaţii si-olice pierd#te7 pe care ele o conotea%ă 0ncer&c0nd să rein1ente%e o finalitate prin proliferarea seninelor7 confir-ă cele de -ai s#s3 Ca şi e5e-pl#l ric4etei 0n for-ă de @alet7 lansată c# s#cces p#licitar de c0ţi1a ani: for-a ei e al#n@ită7 eliptică7 asi-etrică7 p#ternic f#ncţională3 N# aprinde ţi@ările -ai ine dec0t alta7 dar ia for-a pal-ei d#-nea1oastră3 !area a şlef#it&o 0n for-a rn0inii: iată #n fapt 0-plinit3 8#ncţionalitatea ei deoseită n# stă 0n fapt#l că aprinde ţi@ări7 ci că e -ane1railă3 Iar for-a ei e ca predestinată de nat#ră >de -are la -ane1rarea de către o-3 Retorica
ric4etei se află toc-ai 0n această no#ă finalitate3 Iar conotaţia ei e d#lă: fiind #n oiect ind#strial7 se pres#p#ne că ric4eta reia #na dintre calităţile oiect#l#i arti%anal7 a căr#i for-ă prel#n@ea @est#l şi trap#l o-#l#i3 ?e de altă parte7 al#%ia la -are ne read#ce la -it#l #nei nat#ri de6a c#lt#rali%ată 0n f#ncţie de o-7 ce se adaptea%ă celor -ai -ici dorinţe ale acest#ia: -area 6oacă rol#l c#lt#ral al şlef#itor#l#i7 fiind #n s#li- -eşter al nat#rii: )3 Mi astfel7 din piatra de -are ad#să 0n -0nă spre foc7 ric4eta de1ine #n sile5 -irac#los7 0n 1re-e ce o 0ntrea@ă finalitate preistorică şi arti%anală se preci%ea%ă 0n esenţa practică a #n#i oiect ind#strial3 /onotaţia )ormală aripa maşinii
Ore-e 0ndel#n@ată7 -aşinile a-ericane era# 0-podoite c# aripi i-ense7 despre care ?acTard scrie 0n L"7rt du gaspillage >p3/ că si-oli%ea%ă osesia a-ericană a #n#rilor de cons#-3 Dar ele -ai a# şi alte se-nificaţii3 De&aia 0ndepărtat de for-ele de 1e4ic#le anterioare şi str#ct#rat d#pă propria&i f#ncţie7 a#to-oil#l7 ca oiect7 n# face altce1a dec0t să conote%e re%#ltat#l oţin#t7 adică să se conote%e pe sine ca f#ncţie a 1ictoriei3 Mi astfel asistă- la #n 1eritail tri#-falis- al oiect#l#i: aripa -aşinii de1ine semnul 1ictoriei as#pra spaţi#l#i P se-n p#r7 deoarece n# are nici #n raport c# 1ictoria >-ai de@raă co-pro-iţ0nd&o7 pentr# că 0n@re#ia%ă -aşina şi o 0ncarcă s#pli-entar3 !oilitatea concretă şi te4nică se s#&prase-nifică 0n fl#iditate asol#tă3 Căci aripa n# -ai e se-n#l 1ite%ei reale, ci se-nifică o 1ite%ă s#li-ă7 ne-ăs#railă3 S#@erea%ă #n a#to-atis- -irac#lar7 #n 4ar7 iar 0n i-a@inaţia noastră pre%enţa aripii dă a10nt -aşinii: aceasta %oară c# propriile&i aripi7 -i-0nd astfel #n or@anis- s#perior3 0n 1re-e ce -otor#l e eficienţa reală7 aripa e eficienţa i-a@inară3 Această co-edie a eficienţei spontane şi transcendente a oiect#l#i ad#ce 0n scenă şi si-ol#ri nat#rale: a#to-oil#l se 0-pă#nea%ă c# aripi şi f#%ela6e7 care de altfel s0nt ele-ente str#ct#rale7 f#r0nd seninele a1ion#l#i7 oiect&-odel al spaţi#l#i -ai apoi7 0şi 1a f#ra se-nele c4iar din nat#ră: rec4in7 pasăre etc3 3$ 0n %ilele noastre7 conotaţia nat#rală şi&a sc4i-at re@istr#l3 ?e 1re-#ri7 a- p#t#t asista la de%-ăţ#l re@n#l#i 1e@etal7 care in1ada oiectele7 şi c4iar şi -aşinile7 c# se-nele prod#selor pă-0nt#l#i7 nat#rali%0nd#&le+3 0n pre%ent7 1ede- apăr0nd o siste-atică a fl#idităţii7 care n#&şi -ai ca#tă conotaţiile 0n pă-0nt şi 0n floră7 ele-ente statice7 ci&n aer şi apă7 ele-nte fl#ide7 şi de ase-enea 0n dina-ică ani-ală3 Această nat#ralitate -odernă n# e 0nsă -ai p#ţin o conotaţie a nat#rii7 c4iar dacă trece de la or@anic la fl#id3 Ele-ent#l astr#ct#ral7 inesenţial&o aripă de -aşină oarecare P conotea%ă -ere# oiect#l te4nic *n mod natural& Mi toc-ai prin aceasta 0l conotea%ă alegoric& C0nd str#ct#ra7 i-oilă7 e năpădită de ele-ente astr#ct#rale şi c0nd detali#l for-al in1adea%ă oiect#l7 f#ncţia reală ră-0ne doar #n alii7 iar )orma nu mai )ace dec*t să semni)ice ideea de )uncţie ea de1ine ale@orică3 Aripile -aşinii s0nt ale@oria noastră -odernă3 N# -ai a1e- -#%e şi flori7 ci aripi de a#to-oil şi ric4ete7 şlef#ite de apa -ării3 Iar disc#rs#l inconştient#l#i apare toc-ai 0n ale@oric3 8antas-a 1ite%ei din străf#nd#l nostr# se e5pri-ă 0n aripa -aşinii7 0nsă la -od#l al#%i1 şi re@resi13 Căci dacă 1ite%a e o f#ncţie de ordin falie7 aripa -aşinii repre%intă 1ite%a for-ală7 aflată 0n ne-işcare7 aproape co-estiilă 1i%#al3 Ea n# e re%#ltat#l #n#i proces acti17 ci al #nei plăceri a 1ite%ei 0n efi@ie P stare #lti-ă7 pasi1ă de de@radare a ener@iei 0ntr&#n se-n p#r 0n care dorinţa inconştientă repetă 0ntr&#na #n disc#rs i-oil3 Iată de ce conotaţia for-ală ec4i1alea%ă c# i-p#nerea #nei cenzuri& 0n spatele 0-plinirii f#ncţionale a for-elor7 si-olica falică tradiţională s&a spart: pe de o parte se astracti%ea%ă 0ntr&#n si-#lacr# de p#tere >-ecanis-#l asc#ns7 indescifrail P pe de altă parte se -#lţ#-eşte c# 0n1elirea for-elor 0n propria lor f#ncţionalitate: proces re@resi17 narcisist3 7liiul )ormei
Oede- astfel -ai ine care e li-a6#l for-elor7 şi la ce tinde acest disc#rs3 Relati1e #nele faţă de altele şi tri-iţ0nd ne0ncetat7 prin stili%area lor7 la for-e o-oloa@e7 ele se pre%intă ca #n disc#rs co-plet P reali%area opti-ă a esenţei o-#l#i şi a l#-ii3 Dai& acest disc#rs n# e niciodată inocent: artic#larea for-elor 0ntre ele asc#nde 0ntotdea#na #n disc#rs indirect3 8or-a ric4etei e relati1ă la for-a -0inii graţie mării care a şlef#it&o aripa de -aşină e relati1ă la spaţi#l parc#rs7 @raţie a1ion#l#i7 păsării etc de fapt7 @raţie ideilor de -are7 de a1ion şi de pasăre3 Oede- aşadar pret#tindeni Ideea de ;atură, 0n -#ltiple for-e >ele-ente ani-ale7 1e@etale7Q corp#l #-an7 a c4iar şi spaţi#l 0ns#şiF7 a-estee0nd#&se 0n artic#larea for-elor3 Mi toc-ai 0n -ăs#ra 0n care7 constit#ind#&se 0n siste-7 aceasta recreea%ă #n fel de finalitate internă7 ele se conotea%ă de 0ndată prin nat#ră P nat#ra ră-0n0nd referinţa ideală a oricărei finalităţi3 "iectele 1#l@are7 care se ep#i%ea%ă 0n propria lor f#ncţie7 n# a# această finalitate3 La ni1el#l lor7 n# p#te- 1ori de a-ianţă7 ci doar de -edi# 0n care s0nt date3 !#ltă 1re-e7 oa-enii a# 1r#t să le i-p#nă o finalitate @rosolană: -aşinile de c#s#t a# fost decorate c# flori7 iar n# de -#lt Coctea# şi B#ffet -ai 0-răca# 0ncă fri@iderele3 Dacă n# p#tea# fi nat#rali%ate7 s&a 0ncercat esto-parea pre%enţei lor3 Mi iată c#- d#pă o fa%ă dest#l de sc#rtă 0n care -aşinile şi te4nica7 foarte -0ndre de e-anciparea lor7 şi&a# afişat practicitatea 0ntr&#n -od oscen7 p#doarea -odernă se străd#ieşte c# 0nd0r6ire să asc#ndă f#ncţia practică a l#cr#rilor3 0ncăl%irea c# păc#ră e asi@#rată de o instalaţie asol#t in1i%iilă3 Indispensail7 @ara6#l n# tre#ie să apară la 1edere7 ori#nde ar fi fost plasat 0n @rădină333 ?rin #r-are7 a fost asc#ns 0ntr&o @ră-adă de pă-0nt c# pietre3 " @rădină alpină e disp#să deas#pra acoperiş#l#i de eton al local#l#i ea co-#nică c# interior#l proprietăţii printr&
o #şiţă asc#nsă 0ntre pietre333 Nat#rali%are7 esca-otare7 disp#nere eta6ată7 decor: iată&ne 0ncon6#raţi de oiecte 0n care for-a inter1ine ca o )alsă rezolvare a modului contradictoriu *n care e trăit oiectul& In %ilele noastre7 decor#l disparat şi&a lăsat loc#l #nor sol#ţii -ai s#tile3 Dar conotaţia de nat#ră7 care e i-plicată 0n 0ns#şi disc#rs#l for-elor7 n# e -ai p#ţin pre%entă 0n el3 Această nat#rali%are se 0ncarcă spontan c# referinţe -orale şi psi4olo@ice7 0n acest sens7 le5ic#l p#licitar e foarte re1elator3 A1e- de&a face c# o 0ntrea@ă ter-inolo@ie e-oţională: căld#ră7 inti-itate7 răsp0ndire 0-pre6#r7 sinceritate P o 0ntrea@ă retorică a 1alorilor nat#rale P7 ce 0nsoţeşte 0n disc#rs#l p#licitar calc#l#l for-elor şi stil#l f#ncţional3 Căld#ra7 sinceritatea*Q7 loialitatea sp#n -#lte despre ec4i1oc#l #n#i siste- 0n care transpar7 ca se-ne7 prec#- -ai 0nainte pasărea7 spaţi#l sa# -area7 1alori tradiţionale7 pierd#te de -#lt3 Desi@#r7 la -i6loc n# e nici o ipocri%ie3 Dai& această l#-e siste-atică7 o-o@enă şi f#ncţională P c#lori7 -aterii şi for-e 0n care p#lsi#nile7 dorinţele şi foiţa e5plo%i1ă a instinct#l#i s0nt ref#%ate7 de%-inţite7 lăsate deoparte7 c4iar dacă n# s0nt ne@ate. P n# e oare şi ea o l#-e -orală7 a c4iar 4i per&-oralăK Dacă făţărnicia -odernă n# constă 0n 0ncercarea de a asc#nde oscenitatea nat#rii7 p#te- sp#ne că ea 0nsea-nă a ne satis)ace >sa# a 0ncerca să ne satisface- cu naturalitatea ino)ensivă a semnelor& Aran6area ca tratare a spaţi#l#i de1ine de altfel şi ea #n ele-ent de a-ianţă3 C#lorile ţipătoare ne pri1esc3 Dacă ne 0-răcă- 0ntr&#n cost#- roş# s0nte- -ai -#lt dec0t @oi p#şcă: s0nte- #n oiect p#r7 fără interioritate3 Cost#-aţia fe-inină tinde c# deoseire spre c#lorile 1ii toc-ai 0n le@ăt#ră c# stat#t#l social7 de oiect7 al fe-eii3 ) C# toate acestea7 -#lte serii de -aşini n# se -ai farică 0n ne@r# 0n afara doli#l#i sa# a cere-oniilor oficiale7 ci1ili%aţia a-ericană n# -ai c#noaşte7 practic7 ne@r#l >dec0t 0n sit#aţia 0n care e reinsta#rat ca 1aloare co-inatorie3 + Reali%are7 cel p#ţin parţială7 a -it#l#i s#stanţialist care7 0n secol#l al 2OI&lea de6a7 se 0nscria 0n st#c şi 0n de-i#r@ia -ondenă a aroc#l#i: tot#l tre#ie t#rnat dintr&o -aterie @ata făc#tă3 Acest -it s#stanţialist e #n#l dintre aspectele -it#l#i f#ncţionalist7 de care *
40 41
de altfel ne oc#pă-: e ec4i1alent#l7 pe plan#l s#stanţei7 al a#to-atis-#l#i pe plan#l f#ncţiilor: o -aşină a t#t#ror -aşinilor ar ţine loc#l t#t#ror @est#rilor #-ane şi ar insta#ra #n #ni1ers de sinte%ă3 C# toate acestea7 1is#l s#stanţialist e aspect#l cel -ai pri-iti1 şi -ai re@resi1 al -it#l#i: e o alc4i-ie transs#stanţiatoare7 fa%a anterioară epocii -ecaniste3 F oc-ai aici stă diferenţa radicală dintre -arele ste6ar tradiţional şi le-n#l de tec: n# ori@inea7 e5otis-#l sa# preţ#l 0l distin@ 0n -od esenţial pe acesta din #r-ă7 ci folosirea 0n scop#ri a-ientale7 l#cr# care face ca el să n# -ai fie c# ade1ărat o s#stanţă nat#ralii pri-ară7 densă şi 0n%estrată c# căld#ră7 ci un simplu semn cultural al căldurii, fiind astfel rein1estit da se-n7 ase-enea altor n#-eroase -ateriale noile7 0n siste-#l interior#l#i -odern3 N# -ai are calitatea pre%enţei7 ci o 1aloare de a-ianţă3 . Acestea s0nt7 desi@#r7 esenţe de le-n -ai ine adaptate dec0t ste6ar#l la f#rnir#ire şi asa-lare3 re#ie să -ai sp#ne- că7 0n acest ca%7 e5otis-#l 6oacă acelaşi rol ca şi concept#l de 1acanţă 0n ca%#l c#lorilor 1ii: -it#l e1a%i#nii 0n nat#ră3 Esenţial#l e 0nsă fapt#l că7 din această ca#%ă7 aceste esenţe de le-n s0nt sec#nde7 p#rt0nd 0n ele o astracţie c#lt#rală şi s#p#nVnd#&se lo@icii siste-#l#i3 ( C# toate acestea7 ea e se-n#l #nei slăiri a siste-#l#i7 slăire care e 0nsă inte@rată3 O3 0n le@ăt#ră c# acesta -ai departe7 Oiectul vechi& / A-i@#itatea sticlei iese clar 0n e1idenţă dacă trece- de la -od#l de a loc#i la cons#- şi la te4nicile de condiţionare7 0n care folosirea sticlei se a-plifică ne0ncetat3 Mi aici sticla 0şi -enţine calităţile: apără prod#sele de conta-inări şi n# se lasă tra1ersată dec0t de pri1ire3 A conţine ine şi a lăsa să se 1adă tot#l: iată definiţia ideală a condiţionării3 8iind potri1ită pentni orice fel de -#la6e7 sticla desc4ide esteticii şanse neli-itate3 !0ine7 ea 1a 0-răca tr# fandalele şi fr#ctele7 ce 1or păstra7 -#lţ#-ită ei7 prospeţi-ea %orilor3 Oa 0n1eli c# transparenţa e i iftec#l nostr# de toate %ilele3 In1i%iilă şi pret#tindeni pre%entă7 1a răsp#nde e5i@en ţei #nei 1ieţi -ai fr#-oase şi -ai clare7 ?e deas#pra7 c#- n# are nici #n -iros7 n# 1a fi niciodată #n deşe#7 oricare&i 1a fi soarta3 E #n -aterial noil3 C# toate acestea7 cons#-ator#l e in1itat să o ar#nce d#pă folosire: N# pot fi sc4i-ate şi n# le c#-pără-3 Sticla 0-podoeşte c# presti@i#l ei indestr#ctiil c#-părarea7 dar tre#ie distr#să i-ediat d#pă aceea3 A1e- aici 1reo contradicţieK N#: sticla 6oacă 0ntotdea#na rol#l #n#i ele-ent de a-ianţă7 0nsă a-ianţa pri-eşte #n sens econo-ic precis: condiţionarea3 Sticla e f#ncţională şi ad#ce 10n%ări7 dar tre#ie cons#-ată şi ea7 0n rit- sp orit3 8#ncţionalitatea ei psi4olo@ică >transparenţă7 p#ritate e inte@ral rel#ată şi sc#f#ndată 0n f#ncţionalitatea ei econo-ică3 S#li-#l 0ndeplineşte rol#l #nei -oti1ări de c#-părare3 ' C4iar şi se5#alitatea7 0n concepţia ei -odernă7 intră 0n acest tip de relaţie diferită de sen%#alitate7 care e caldă şi instinct#ală7 se5#alitatea e caldă şi rece& Mi astfel7 0n loc să fie e5presia pasi#nii7 de1ine o si-plă 1aloare de a-ianţă3 Dar tot astfel de1ine disc#rs7 0n loc să se piardă 0n ef#%i#ni3 * 0n siste-#l oiectelor7 ca 0n orice siste- trăit7 -arile opo%iţii str#ct#rale s0nt 0ntr&ade1ăr altce1a: ceea ce la ni1el#l siste-#l#i apare ca opo%iţie str#ct#rală poate fi raţio&7 nali%area coerentă a #n#i conflict3 ** C# e5cepţia sca#nelor c# spătar drept7 0n faţa -esei la care -0ncă-: acestea pri-esc o conotaţie r#stică7 dar e 1ora de #n proces c#lt#ral refle53 * & Sa# p#r şi si-pl# pasi1: căci n# tre#ie să #ită- că7 0n p#licitatea -oiliară7 i-perati1#l acti1 al aran6ării cedea%ă e1ident 0n faţa s#@estiei pasi1e de rala5are3 Mi aici a-ianţa e a-i@#ă: e #n concept acti1 şi pasi1 totodată3 "-#l f#ncţional e oosit de la 0ncep#t3 Iar -ilioanele de fotolii de piele sa# D#nlopillo7 #n#l -ai ad0nc dec0t celălat7 ce la#dă pe 0ntrec#te 1irt#ţile -oderne de a-ianţă şi de rela5are 0n pa@inile re1istelor de l#57 s0nt #n fel de in1itaţie enor-ă a ci1ili%aţiei 1iitor#l#i la re%ol1area tensi#nilor şi la paşnica e#forie a %ilei de d#-nică3 0ntrea@a ideolo@ie a acestei ci1ili%aţii7 0n acelaşi ti-p 0ndepărtată şi i-inentă 0n -odelele pe care le prop#ne7 poate fi @0nditV 0n i-a@inile -odernităţii7 la fel de idilice ca şi 1ec4ile pastorale7 0n care o-#l 0şi conte-plă a-ianţa din f#nd#l -oale al fotoli#l#i3 er-in0nd& o c# pasi#nile7 f#ncţiile şi contradicţiile şi ne-aia10nd dec0t relaţii7 #n siste- de relaţii a căror str#ct#ră o re@ăseşte 0ntr&#n siste-
42
de oiecte făc0nd să apară 0n 6#r#l l#i #n spaţi# şi cre0nd -#ltiplele posiilităţi de inte@rare a ele-entelor 0n ansa-l#l ca-erei7 ca şi a l#i 0ns#şi 0n ansa-l#l social7 reconstit#ind astfel o l#-e elierată de p#lsi#ni şi de f#ncţiile pri-are7 dar @rea de conotaţii sociale de calc#l şi de presti@i#7 o-#l nostr# -odern7 oosit de at0ta efort7 0şi 1a le@ăna plictiseala 0n @ol#l # n#i fotoli# ce ia for-a corp#l#i să#3 *) C# e5cepţia ca%#l#i 0n care e reintrod#s s# o conotaţie c#lt#rală care&i circ#-scrie oscenitatea: 1ec4i#l pat din -i6loc#l ca-erei 0n secol#l al 2OIII&lea spaniol >0n le@ăt#ră c# aceasta 13 -ai departe Oiectul vechi-& ! !ai e5act7 @estica de efort n# n#-ai că s&a e5ten#at 0ntr&o @estică de control: ea s&a disociat 0ntr&o @estică de control şi o gestică de $oc& Uitat de practica -odernă dar elierat de constr0n@eri7 corp#l o-enesc @ăseşte 0n sport şi 0n acti1ităţile fi%ice din ti-p#l lier o posiilitate reală de e5presie7 sa# cel p#ţin o posiilitate co-pensatoare de c4elt#ire a ener@iei >ne p#te- 0ntrea7 0ntr&ade1ăr7 dacă ded#larea @esticii de efort insta#rea%ă o liertate reală a tr#p#l#i sa# dacă n# c#-1a p#ne p#r şi si-pl# 0n f#ncţie #n siste- c# doi ter-eni7 dintre care cel de&al doilea P 0n ca%#l nostr# 6oc#l şi sport#l P n# e dec0t ter-en#l ce&l co-pensea%ă pe pri-#l3 Acelaşi proces apare şi 0n ded#larea ti-p#l#i 0n
ti-p acti1 şi ti-p lier3 *F Iată7 de e5e-pl#7 foc#l: că-in#l răsp#nde iniţial f#ncţiilor asociate de 0ncăl%ire7 de preparare a 4ranei şi de l#-inare3 oc-ai de aici i se tra@e co-ple5itatea si-olică3 Ulterior7 -aşina de @ătit7 care e de6a #n aparat7 #neşte f#ncţiile de 0ncăl%ire şi c#linare: şi ea -ai are o oarecare pre%enţă si-olică3 !ai apoi7 toate aceste f#ncţii se 1or despărţi analitic7 0-păştiind#&se 0n aparte speciali%ate7 a căror sinte%ă n# -ai e cea concretă7 a că-in#l#i7 ci #na astractă: a ener@iei care le ali-entea%ă >@a% sa# electricitate3 Di-ensi#nea si-olică a acestei noi a-ianţe7 a%ată pe dec#pa6#l f#ncţional al #nei ordini diferite7 e ine5istentă3 *. De #nde fascinaţia e5ercitată de oiect#l -iniat#ri%at: ceas#l7 tran%istor#l7 aparat#l foto@rafic etc3 *( Această tendinţă spre -iniat#ri%are poate părea parado5ală 0ntr&o ci1ili%aţie a 0ntinderii7 a e5pansi#nii şi a spaţiali%ării3 De fapt 0nsă7 ea 0i preci%ea%ă p#nct#l de sosire ideal7 şi de ase-enea #na dintre contradicţii3 Ci1ili%aţia te4nică e7 0n acelaşi ti-p7 ci1ili%aţia constr0n@erilor #rane şi a pen#riei de spaţi#3 Din necesităţi cotidiene asol#te >şi n# doar str#ct#rale7 ea e7 din ce 0n ce -ai -#lt7 o ci1ili%aţie a co-pact#l#i3 E5istă fără 0ndoială o le@ăt#ră 0ntre laser7 -icro&calc#latoare şi -icro&te4nică pe de o parte7 şi a#to-oil#l -in#sc#l7 @ad@et#l polif#neţional7 aparta-ent#l st#diat şi tran%istor pe de altă parte7 dar acest raport n# e c# necesitate str#ct#ral sa# lo@ic3 ?rincipi#l or@ani%ării -a5i-e7 care d#ce la te4nicile de -iniat#ri%are7 are drept f#ncţie paralelă ca-#flarea >n# 0nsă re%ol1area #nei pen#rii cronice de spaţi# la ni1el#l cotidian3 Cele do#ă n# s0nt le@ate str#ct#ral7 ci doar i-plicate 0n cadr#l acel#iaşi siste-3 Iar oiect#l te4nic cotidian7 prins 0ntre ele7 n# -ai ştie care 0i e sens#l: pro@res#l te4nicilor >-iniat#ri%area sa# de@radarea siste-#l#i practic >pen#rie de spaţi#K >Oo- st#dia 0n alt loc P 7vatarurile tehnicii P anta@onis-#l dintre e1ol#ţia te4nolo@ică str#ct#rală şi constr0n@erile pen#riilor ce deter -ină siste-#l trăit3 */ ot aşa7 c#-7 0n do-eni#l a-ianţei7 nat#ra e e1ocată şi ea doar prin al#%ii3 *' N# 1o- 0ncerca să poeti%ă- efort#l sa# @estica tradiţională: dacă ne @0ndi- că7 1re-e de secole7 o-#l a co-pensat prin propriile&i p#teri nep#tinţele propriilor sale instr#-ente de l#cr#7 şi că d#pă scla1i şi ioa@i ţăranii şi -eşteş#@arii a# l#crat şi ei c# oiecte 1enite direct din epoca de piatră7 n# p#te- dec0t să sal#tă- astracţia s#rselor de ener@ie şi căderea 0n des#et#dine a #nei @estici care7 de fapt7 era #na a aser1irii3 In pre%ent7 -aşi&nalitatea lipsită de s#flet >c4iar dacă e 1ora de aceea a -aşinii electrice de făc#t pire#ri ne 0n@ăd#ie să depăşi-7 0n sf0rşit7 stricta ec4i1alenţă dintre prod#s şi @est 0ncare c0nd1a 0şi @ăsea sf0rşit#l l#n@a strădanie a %ilelor de l#cr#7 şi să creă- #n s#praprod#s al @est#l#i #-an3 Consecinţele acest#i fapt pe #n alt plan n# s0nt 0nsă -ai p#ţin ad0nci3 & ot aşa p#te- sp#ne că oiectelor li se inte @rea%ă7 prin @estică7 ceea ce ?ia@ et n#-eşte sc4e-ele afecti1e paternă şi - aternă7 le@ăt#ri ale copil#l#i c# -edi#l #-an priraor&
43
dial: tatăl şi -a-a 0i apar copil#l#i7 ei 0nşişi7 ca nişte instr#-ente 0ncon6#rate de alte instr#-ente7 sec#ndare3 * De e5e-pl#7 casa -aternă clasică7 desenată de copii7 c# #şile şi ferestrele ei7 si-oli%ea%ă 0n acelaşi ti-p copil#l >ea are fi@#ră o-enească şi tr#p#l -a-ei3 Ca şi dispariţia @esticii7 dispariţia casei tradiţionale P c# eta67 scară7 pod şi pi1niţă P se-nifică 0n pri-#l r0nd fr#strarea de di-ensi#nea si-olică a rec#noaşterii3 S0nte- decepţionaţi de ordinea -odernă -ai 0nt0i prin co-plicitatea prof#ndă c# noi 0nşine şi prin perceperea 1iscerală a propri#l#i nostr# tr#p: n# -ai re@ăsi- 0n el nici propriile noastre or@ane7 nici or@ani%area lor so-atică3 Aceasta mitologie tre#ie distinsă de ideologia pro@res#l#i3 "ric0t ar fi de astractă7 #lti-a ră-0ne o ipote%ă as#pra str#ct#rilor şi se spri6ină pe e1ol#ţia te4nică3 !it#l f#ncţionalisţ e 0nsă doar o pre%#-ţie as#pra totalităţii te4nice7 plec0nd de la se-ne3 ?ri-a repre%intă o -ediere socio&c#lt#rală >0n secolele 2OIII şi 2I27 cea de a do#a e o anticipare fantas-atică3 ) !itolo@iile nat#rale se referă cel -ai adesea la #n siste- c#lt#ral anterior7 #n fel de rele# pse#do&istoric 0n de-ers#l de re@resie spre o totalitate -itică astfel7 -itolo@ia arti%anat#l#i pre&ind#strial i-plică -it#l #nei nat#ri f#ncţionale P şi reciproc3 + Doar c#ra -ai păstrea%ă ce1a din conotaţia 1e@etală şi -aternă c#rele tind să i-p#nă oiectelor 1alorile or@anice ale l#cr#rilor conţin#te P sa# de e1ol#ţie nat#rală3 oc-ai de aceea dispar sa# de1in eliptice3 F 0ntr&ade1ăr7 spaţi#l se conotea%ă şi el prin4vid 0n loc să ia naştere din interrelaţia 1ie a for-elor >ca spaţi# rit-at7 1ede- c#- for-ele de1in relati1e #nele faţă de altele prin 1id7 care e se-n#l for-ali%at al spaţi#l#i3 0ntr&o 0ncăpere 0n care e spaţi# s#ficient7 a1e- #n e)ect de natura acolo p#te- respira3 De #nde tentaţia 1id#l#i: pereţii @oi se-nifică c#lt#ra şi #năstarea3 C#tare ielo# 1a fi p#s 0n 1aloare 0ntr&#n loc @ol3 Astfel7 a-ianţa n# -ai e7 adesea7 dec0t o disp#nere for-ală 0n care #n 1id calc#lat personali%ea%ă c0te1a oiecte3 In1ers7 0n serie pen#ria de spaţi# distra@e a-ianţa7 pri1ind oiectele de această respiraţie fast#oasă3 ?oate că 0n această afectare a 1id#l#i tre#ie să descifră- reflectarea #nei -orale: a distincţiei şi a distanţei3 Mi 0n acest ca% a1e- de&a face c# o in1ersare a conotaţiei tradiţionale P cea a s#stanţelor pline7 0n care 1aloarea se 0nscria prin ac#-#lare şi ostentaţie nai1ă3 . Respin@erea morală a instinct#l#i se-nalea%ă 0ncă o dată pro-isc#itatea c# acesta3 Această promisc"itate a dispănit 0nsă: 0n toate for-ele ei7 nat#ra e7 0n acelaşi ti-p7 se-nificată şi ref#%ată P toc-ai prin se-ne3
44
$I3 C"NCLU9IE: NAURALIAE MI 8UNCI"NALIAE A6#nşi la capăt#l acestei anali%e ce se apleacă as#pra 1alorilor de aran6are şi de a-ianţă7 1o- re-arca fapt#l că 0ntre@#l siste- se a%ea%ă pe concept#l de f#ncţionalitate3 C#lori7 for-e7 -ateriale7 aran6are7 spaţi# P tot#l e f#ncţional3 oate oiectele se 1or f#ncţionale7 aşa c#- toate re@i-#rile politice se 1or de-ocratice3 "r7 acest ter-en7 care asc#nde toată p#terea de sed#cţie a -odernităţii7 e perfect a-i@##3 8iind deri1at din f#ncţie7 s#@erea%ă că oiect#l se desă10rşeşte printr&#n raport e5act c# l#-ea reală şi c# ne1oile o-#l#i3 De fapt 0nsă7 din anali%ele precedente reiese că 9)uncţionalul8 nu cali)ică deloc ceea ce e adaptat unui scop, ci ceea ce e adaptat unei ordini sau unui sistem f#ncţionalitatea e aptit#dinea de inte@rare 0ntr&#n ansa-l#3 0n ceea ce pri1eşte oiect#l7 e toc-ai posiilitatea de a&şi depăşi 77f#ncţia spre o f#ncţie sec#ndă7 de a de1eni ele-ent de 6oc3 de co-inaţie şi de calc#l 0ntr&#n siste- #ni1ersal de se-ne3 ?rin #r-are7 siste-#l f#ncţional se caracteri%ea%ă 0ntotdea#na7 0n acelaşi ti-p şi *n cea mai deplină amiguitate, ca: *] o depăşire a siste-#l#i tradiţional7 s# trei aspecte: f#ncţia pri-ară a oiect#l#i p#lsi#ni şi ne1oi pri-are o relaţie si-olică 0ntre acestea do#ă3 ] #n re)uz si-#ltan al celor trei aspecte solidare ale siste-#l#i tradiţional3 Altfel sp#s: *] Coerenţa siste-#l#i f#ncţional al oiectelor 1ine din fapt#l că acestea >ca şi diferitele lor aspecte7 c#loarea7 for-a etc3 n# -ai a#7 0n cadrai l#i7 o 1aloare proprie7 ci o f#ncţie #ni1ersală P de se-ne3 "rdinea Nat#rii >f#ncţie pri-ară7 p#lsi#ni7 relaţie si-olică e -ere# pre%entă 0n el7 0nsă n#-ai ca se-n3 !aterialitatea oiectelor n# -ai e 0n co-petiţie c# -aterialitatea ne1oilor: aceste do#ă siste-e7 incoerente7 pri-are şi an& ta@oniste s0nt elierate prin 0nserarea 0ntre ele a #n#i siste- astract de se-ne -ane1raile: f#ncţio&nalitatea3 0n acelaşi ti-p7 relaţia si-olică dispare: ceea ce transpare 0n se-n e o nat#ră contin## stăp0nită7 elaorată7 astractă7 o nat#ră sal1ată de ero%i#nea ti-p#l#i şi de spai-e7 trec0nd ne0ncetat la c#lt#ră prin 1irt#ţile se-n#l#i:
o nat#ră siste-ati%ată P o natu4ralitate >sa# culturalitate, c#- 1reţi*3 Această nat#ralitate e prin #r-are coro& lar#l oricărei f#ncţionalităţi3 E corolar#l -odern al siste-#l#i a-ianţei3 ] ?re%enţa 0ntotdea#na depăşită a Nat#rii >la #n -od -#lt -ai coerent şi e54a#sti1 dec0t 0n toate c#lt#rile anterioare 0i conferă acest#i siste- 1aloarea de -odel c#lt#ral7 şi de ase-enea dina-is-#l oiecti13 ?re%enţa -ere# dezminţită a Nat#rii face 0nsă ca aceasta să fie #n siste- de respin@ere7 #n @ol şi #n alii >c4iar dacă şi acesta e -ai coerent dec0t toate cele ce l&a# precedat3 ?e de o parte or@ani%are şi calc#l7 pe de alta conotaţie şi ref#%7 a1e- de&a face c# o sin@#ră f#ncţie a se-n#l#i şi c# aceeaşi realitate: a l#-ii f#ncţionale3
ANE2A: LU!EA D"!ESIC; MI AU"!"BILUL In esenţa ei7 anali%a pe care a- 0ncercat&o se 0nscrie 0n cadr#l -edi#l#i do-estic7 al casei3 0ntr&ade1ăr7 aproape 0ntrea@a s#-ă a oiectelor noastre cotidiene se ad#nă 0n c0-p#l loc#inţei3 C# toate acestea7 siste-#l n# se ep#i%ea%ă 0n interior#l casnic3 !ai are şi #n ele-ent e5tern7 care e #na din di-ensi#nile l#i i-portante: a#to-oil#l3 "iect prin e5celenţă7 datorită fapt#l#i că re%#-ă toate aspectele anali%ei noastre: astracti%area oricărei finalităţi practice 0n 1ite%ă7 presti@i#l conotaţiei for-ale7 al conotaţiei te4nice7 al diferenţierii silite7 al in1estirii pasionate şi al proiectării fantas-atice3 !ai -#lt dec0t 0n alte dispo%iti1e7 0n el p#te- descifra 0nt0lnirea siste-#l#i s#iecti1 al ne1oilor c# siste-#l oiecti1 al prod#cţiei3 Aspecte pe care7 de altfel7 le&a- anali%at de6a3 0n cele ce #r-ea%ă7 dori- doar să insistă- as#pra po%iţiei a#to-oil#l#i 0n siste-#l @loal3 0l re@ăsi- 0n co-ple-entaritate c# toate celelalte oiecte7 dintre care fiecare n# apare7 faţă de el7 dec0t ca oiect parţial P n# n#-ai pentr# că e -ai p#ţin co-ple57 ci pentr# că nici #n#l n# oc#pă 0n siste-7 de #n#l sin@#r7 o po%iţie specifică3 Doar sfera casnică7 0n ansa-l# >-oile7 aparate7 @ad@et#ri etc7 stnict#rată de -area opo%iţie aran6area-ianţă7 are3 0n relati1a ei coerenţă7 o 1aloare po%iţională e@ală c# cea a a#to-oil#l#i3 ?e plan#l trăit7 sfera do-estică7 c# oli@aţiile7 f#ncţiile şi raport#rile ei n#-eroase7 e desi@#r -ai a-plă dec0t sfera cond#itelor faţă de a#to-oil3 ?e plan#l siste-#l#i 0nsă7 tre#ie să ad-ite- că7 0n %ilele noastre7 ea n# -ai constit#ie dec0t #n#l din polii inari ai siste-#l#i @loal7 celălalt fiind toc-ai a#to-oil#l3 Re%#-0nd opo%iţiile şi se-nificaţiile latente ale interior#l#i do-estic7 a#to-oil#l 0i ada#@ă acest#ia o di-ensi#ne de p#tere şi o transcendenţă care&i lipsea7 fără a p#ne 0nsă niciodată siste-#l s# se-n#l 0ntreării: 1iaţa %ilnică partic#lară pri-eşte7 prin -aşină7 di-ensi#nile #nei l#-i7 fără a 0nceta tot#şi de a fi ceea ce este3 0n acest fel7 siste-#l se sat#rea%ă7 fără a se depăşi3 Deplasarea e o ne1oie7 iar 1ite%a o plăcere3 ?osedarea #nei -aşini e o plăcere şi -ai -are: e #n fel de re1et de cetăţenie3 ?er-is#l de cond#cere e #n fel de scrisoare de credit a #nei aristocraţii 0n -işcare al cărei titl# de @lorie e co-pri-area şi 1ite%a tot -ai -are3 Retra@erea per-is#l#i n# e oaie7 0n %ilele noastre7 o ade1ărată e5co-#nicare7 #n se-n de castrare socialăK 8ără a -er@e p0nă acolo 0nc0t să 1ede- 0n a#to-oil 1ersi#nea -odernă a 1ec4i#l#i -it al contraiiilor c# pri1ire la f#%i#nea inteli@enţei #-ane şi a foiţei ani-ale)7 p#te- ad-ite că -aşina e #n oiect s#li-3 Ea desc4ide #n fel de parante%ă asol#tă 0n l#-ea celorlalte oiecte cotidiene3 !ateria pe care o transfor-ă7 spaţi#l&ti-p7 e #na ce n# poate fi co-parată c# 1reo alta3
+. Iar sinte%a dina-ică a ei7 pe care -aşina o reali%ea%ă 0n 1ite%ă7 e şi ea radical diferită de orice f#ncţie oişn#ită3 !işcarea ad#ce ea 0nsăşi #n fel de fericire7 dar e#foria -ecanică a 1ite%ei e altce1a: 0n i-a@inar#l nostr#7 ea se 0nte-eia%ă pe -iracol#l deplasării3 !oilitatea lipsită de efort constit#ie o fericire ideală7 o s#spendate a e5istenţei şi o stare de iresponsailitate3 Inte@r0nd spaţi#l&ti-p7 1ite%a are drept efect fapt#l că read#ce l#-ea la do#ă di-ensi#ni7 la o i-a@ine7 sc#tind&o de relief şi de de1enire şi făc0nd din ea o s#li-ă ne-işcare şi #n oiect de conte-plare3 !işcarea7 sp#ne Sc4ellin@7 e doar că#tarea repa#s#l#i3 Dincolo de * T-oră7 a1e presi-ţirea 1eşniciei >sa# poate a ne1ro%ei3 Această stare de si@#ranţă7 dincolo de l#-e sa# dincoace de ea7 e 4rana e#foriei a#to-oilistice7 ce n# are ni-ic dintr&#n ton#s acti1: ea e o satisfacţie pasi1ă7 al cărei decor 0nsă se sc4i-ă fără 0ncetare3 Această e#forie dina-ică apare ca o antite%ă a #c#riilor statice şi i-oiliare din fa-ilie7 şi de ase-enea ca o parante%ă 0n realitatea socială3 =oii Mai ne prop#nea 0n acest sens confidenţa #n#i o-7 dintre -ilioane de at0ţia alţii7 pentr# care -aşina e #n no man"s land3 0ntre loc#l de -#ncă şi casa fa-ilială7 #n 1ector 1id de si-pl# transport: N# -ai a- clipe plăc#te7 decalară el3 dec0t pe dr#-#l de la iro# la -ine acasă3 !er@7 -er@ 0ntr&#na3 Dar -ai e ce1a: astă%i n# s0nt prea fericit7 circ#laţia e prea -are3 Mi astfel7 -aşina n# n#-ai că se op#ne casei7 0ntr&#n decor cotidian ded#lat: ea e şi loc#inţă7 e5cepţională: o sferă de inti-itate 0nc4isă7 0nsă elierată de constr0n@erile oişn#ite ale inti-ităţii7 0n%estrată c# o liertate for-ală p#ternică şi c# o f#ncţionalitate a-eţitoare3 Inti-itatea că-in#l#i e #na a in1ol#ţiei 0n relaţii do-estice şi 0n oişn#inţe cea a a#to-oil#l#i e #na a -etaolis-#l#i accelerat al ti-p#l#i şi spaţi#l#i3 !aşina e de ase-enea spaţi#l -ere# posiil al accidentului, 0n care inti-itatea c# noi 0nşine şi liertatea for-ală care n# e nicăieri at0t de fr#-oasă ca&n -oarte c#l-inea%ă 0n 4a%ard7 0ntr&o şansă care #neori n# se reali%ea%ă niciodată7 dar care 0ntotdea#na e i-a@inată şi as#-ată in1ol#ntar7 c# anticipaţie3 S&a reali%at #n co-pro-is e5traordinar s0nte- la noi acasă7 şi totodată tot -ai departe de casă3 !aşina apare astfel ca centr# al #nei noi s#iecti1ităţi7 a cărei circ#-ferinţă n# e nicăieri7 0n
1re-e ce s#iecti1itatea l#-ii do-estice e circ#-scrisă3 Nici #n oiect7 nici #n @ad@et sa# aparat din 1iaţa cotidiană n# oferă o s#li-are şi o transfi@#rare de acest fel3 "rice oiect f#ncţional co-portă o s#pradeter-inare de forţă7 care 0nsă e -ini-ă 0n do-eni#l casnic sa# i-o& iliar3 De altfel c4iar şi casa7 ca 0ntre@7 n# e #n do-eni# al 1alorificărilor7 c# e5cepţia ca%#l#i 0n care se depăşeşte 0n -ondenitate sa# ca oiect de presti@i#3 >Una dintre prole-ele esenţiale ale c#pl#rilor e toc-ai eşec#l frec1ent al 1alorificării reciproce3 8aţă de sector#l ori%ontal al 1ieţii cotidiene7 do-estice7 -aşina şi 1ite%a repre%intă #n fel de sc4e-ă 1erticală7 o a treia di-ensi#ne+3 Di-ensi#ne noilă7 deoarece se 0ndepărtea%ă n# n#-ai de constr0n@erile or@anice ale e5istenţei7 ci şi de cele sociale3 47 Dacă 1iaţa do-estică pare a se incl#de as#pra ei dincoace de societate7 a#to-oil#l7 c# f#ncţionalitatea l#i p#ră7 ce are aerai că se lea@ă doar de stăp0nirea spaţi#l#i şi a ti-p#l#i7 pare a&şi desfăş#ra p#terea de sed#cţie dincolo de societate3 De fapt7 0n raport c# sfera socială7 că-in#l şi -aşina participă la aceeaşi astracţie privată, ino-#l lor artic#l0nd#&se c# ino-#l -#ncă ti-p lier7 a-ele constit#ind ansa-l#l sit#aţiei cotidiene3 Această ipolaritate siste-atică >-aşina7 e5centrică faţă de că-in dar tot#şi co-ple-entară c# el tinde să refacă reparti%area sociolo@ică a rol#rilor 0n f#ncţie de se53 0ntr&ade1ăr7 -aşina ră-0ne deseori apana6#l ărat#l#i3 77ata are ?e#@eot&#l l#i7 -a-a 0şi are l#cr#rile ei7 scrie 0ntr&o recla-ă3 Bărat#l are -aşină7 fe-eia -i5er7 r0şniţă de cafea7 root c#linar etcF3 Uni1ers#l fa-ilial e do-eni#l ali-entelor şi al aparatelor -#ltif#ncţionale3 Bărat#l e 0nsă re@e 0n afara casei7 0ntr&o l#-e al cărei se-n eficace e -aşina: el n# apare 0n i-a@ini3 " aceeaşi opo%iţie se -anifestă aşadar pe do#ă plan#ri: al oiectelor şi al rol#rilor >0n ca%#l nostr# P l#cra se-nificati1 P 0n cadrai acel#iaşi #ni1ers ?e#@eot3 0nt0lnire care7 fără 0ndoială7 n# e fnt0-plătoare3 Ea reia7 0ntr&ade1ăr7 deter-inări psi4o&se5#ale ad0nci3 A- 1ă%#t 0n ce fel 1ite%a e7 0n acelaşi ti-p7 transcendenţă şi inti-itate7 0n ea7 stăp0nirea spaţi#l#i ca se-n astract al l#-ii reale şi e5ercitarea p#terii e o proiectare narcisistă3 Să ne @0ndi- la 1aloarea erotică a a#to& -oil#l#i sa# a 1ite%ei: 0nlăt#r0nd ta#&#ri sociale7 şi de ase-enea răsp#nderea i-ediată7 -oilitatea -aşinii face să piară #n 0ntre@ siste- de re%istenţe faţă de noi 0nşine şi faţă de alţii: ton#s7 rio3 0ndră%neală7 e5altare P toate s0nt datorate @rat#ităţii sit#aţiei cel#i din a#to-oil3 ?e de altă parte7 ea fa1ori%ea%ă relaţia erotică prin inter-edi#l #nei d#le proiecţii narcisiste 0n acelaşi oiect falie >-aşina sa# 0n aceeaşi f#ncţie falică oiecti1ă >1ite%a3 Erotis-#l a#to-oil#l#i n# se a%ea%ă prin #r-are pe o a&propiere se5#ală acti1ă7 ci pe sed#cţia narcisistă pasi1ă a fiecăr#ia dintre parteneri7 şi pe o co-#ni#ne narcisistă 0ntr&#n oiect identic.3 Oaloarea erotică 6oacă aici rol#l pe care i-a@inea >reală sa# psi4ică 0l are 0n -ast#rare3 0n acest sens7 asi-ilarea a#to-oil#l#i c# fe-eia e #n l#cr# fals(3 Dacă 0ntrea@a p#licitate 1oreşte despre -aşină ca despre o fe-eie: 77e s#plă7 de calitate aleasă7 confortailă7 practică7 asc#ltătoare7 pasionată etc7 fapt#l e datorat fe-ini%ării @enerale a oiectelor 0n l#-ea p#licităţii7 fe-eia&oiect fiind sc4e-a de con1in@ere şi -itolo@ia socială cea -ai eficace3 oate oiectele7 prin #r-are şi -aşina7 de1in fe-ei P pentr# a fi c#-părate3 Dar 0n aceasta a1e- doar efect#l #n#i siste- c#lt#ral3 De1enirea fantas-atică a -aşinii e de alt ordin3 D#pă folosire7 dar şi d#pă caracteristici >de la decapotailele de c#rse la li-#%ina -oale7 -aşina se pretea%ă #nei in1estiţii ca oiect al p#terii7 ca şi #neia ca oiect de ref#@i# P d#pă c#- e pri1ită: ca proiectil sa# ca adăpost3 0n ad0nc#l ei 0nsă7 ase-enea oricăr#i oiect f#ncţional7 -ecanic7 -aşina e trăită 0n pri-#l r0nd P de toată l#-ea: 48 ăraţi7 fe-ei7 copii P ca fal#s7 oiect de -anip#lare7 de @ri6ă şi de fascinaţie3 ?roiecţie falică şi narcisistă totodată7 forţă i-oili%ată de propria&i i-a@ine3 0n ce pri1eşte aripa de -aşină7 a- arătat 0n ce fel for-ele 0nseşi conotea%ă acest disc#rs inconştient3 Q C#lt#ra şi nat#ra n# se op#n aici7 0ntr&ade1ăr7 dec0t for-al7 sc4i-0nd#&şi loc#rile la ni1el#l se-n#l#i: 0n conceptele de nat#ralitate şi c#lt#ralitate s#fi5ele s0nt hotăr%toarc. Oo- re@ăsi s#fi5#l 0n ca#%ă pret#tindeni: fine&finalitate7 f#ncţie&f# ncţionali&tate -ai recent istorie& istorialitate7 persoană&personalitate >personali%are etc3 P 0n dorinţa de a arăta -ere# trecerea la sens#l astract7 sec#nd7 la ni1el#l se-n#l#i şi de a se-nifica7 prin aceasta7 o i-portanţă esenţială 0n anali%ele oricărei siste-atici7 şi 0n -od deoseit 0n cele ale str#ct#rilor de conotaţie3 Aceasta fiindcă c#lt#ra n&a fost niciodată altce1a3 ?entr# 0nt0ia oară 0nsă7 astă%i a1e-7 la ni1el#l cotidian7 pre-isele #n#i siste- 0n -ăs#ră să as#-e7 0n astracţia l#i7 toate deter-inările oiectelor7 prin #r-are să -ear@ă foarte departe 0n a#tono-ia l#i internă7 a cliiar să a6#n@ă >ca la propria&i finalitate la o sincronie desă10rşită 0ntre o- şi a-ianţă7 prin red#cerea celor do#ă la se-ne şi ele-ente si-ple3 As#pra -itolo@iei centa#r#l#i şi a fantas-elor proiectate 0n cal şi 0n a#to-oil 13 /olecţia& 3 ;oman"s land >en@l3: teritori# @ol7 ţară a ni-ăn#i3 + De #nde rep#lsia ine c#nosc#tă a #tili%ator#l#i oişn#it faţă de sec#ritatea 0n a#to-oil >cent#rile etc3 Sec#ritatea e acasă7 iar -aşina e7 0n acest sens7 altce1a: contrari#l casei3 F re#ie să rec#noaşte- că apropierea dintre ărat şi -aşină7 ca şi cea dintre fe-eie şi casă7 tinde să se aten#e%e7 cel p#ţin 0n fapt dacă n# la ni1el#l repre%entărilor3 . Relaţia de co-plicitate narcisistă prin inter-edi#l #n#i oiect sa# al #n#i siste- de oiecte a fost 0ntre1ă%#tă recent7 0n ceea ce pri1eşte c#pl#l7 de Geor@es ?erec7 0n ro-an#l Les /hoses >*'.F3 0n el 1edea aspect#l -odern al 1ieţii 0n co-#n: tot#l tinde la a face din oiecte p#nct#l de pornire a relaţiilor7 şi din relaţie >se5#ală7 con6#@ală7 fa-ilială7 -icrosocială #n cad- al cons#-#l#i de oiecte3 ( 0n f#ncţie de li-ă7 -aşina e c0nd de @en#l -asc#lin7 c0nd fe-inin3
4$
B3 SISE!UL NE8UNCI"NAL SAU DISCURSUL SUBIECIO I3 "BIECUL !ARGINAL: "BIECUL OEC$I
" 0ntrea@ă cate@orie de oiecte pare să iasă din siste-#l pe care toc-ai l&a- anali%at: cele deoseite7 aroce7 folclorice7 e5otice7 1ec4i3 ?ar a contra%ice e5i@enţele calc#l#l#i f#ncţional7 răsp#n%0nd #nei alte 1ocaţii: de -ărt#rie7 de rea-intire7 de nostal@ie sa# de e1adare3 A- p#tea fi tentaţi să 1ede- 0n ele o ră-ăşiţă a ordinei tradiţionale şi si-olice3 Aceste oiecte 0nsă7 c0t ar fi de diferite7 fac şi ele parte din -odernitate7 tră@0nd#&şi d#l#l lor sens toc-ai din ea3 OAL"AREA LUI DE A!BIAN;: IS"RIALI IS"RIALI AEA La drept 1orind7 aceste oiecte n# s0nt #n accident al siste-#l#i: )uncţionalitatea oiectelor modeme devine istorialitate a oiectului vechi >sa# -ar@inalitate a oiect#l#i aroc7 sa# e5otis- al cel#i pri-iti17 )ără ca prin aceasta să aiă o )uncţie sistematică de semn& De fapt7 toc-ai cono&taţia nat#rală şi nat#ralitatea c#l-inea%ă 0n se-nele siste-elor c#lt#rale anterioare3 Bric4eta pe care a- descris&o era de6a -itolo@ică prin referirea la -are7 dar -ai ser1ea la ce1a prin referirea la trec#t7 oiectele 1ec4i s0nt 0nsă p#r -itolo@ice3 N# -ai a# incidenţă practică7 apăr0nd 0n faţa noastră doar pentr# a se-nifica3 S-t astr#ct#rale şi nea@ă str#ct#ra7 fiind p#nct#l li-ită 0n care f#ncţiile pri-are s0nt an#late3 C# C# toate acestea7 n# s0nt af#ncţionale7 şi nici doar decorati1e: ele a#7 0n cadr#l siste-#l#i7 o f#ncţie specifică: se-nifică ti-p#l*3 Siste-#l a-ianţei e #n siste- de e5tensie7 dar nă%#ieşte să fie total7 să rec#pere%e 0ntrea@a e5istenţă7 prin #r-are şi di-ensi#nea f#nda-entală a ti-p#l#i3 Desi@#r7 0n oiect#l 1ec4i n# e rel#at ti-p#l real7 ci se-nele şi indicii c#lt#iali ai ti-p#l#i7 ?re%enţa ale@orică a acestora n# contra%ice prin #r-are or@ani%area @enerală: tot#l se 0-plineşte 0n ele7 nat#ra ca şi ti-p#l7 şi ni-ic n# li se poate s#stra@e3 Dacă 0nsă nat#ra se lasă astracti%ată şi siste-ati%ată c# #ş#rinţă7 ti-p#l e 0ntr&o sit#aţie diferită3 Contradicţia 1ie pe care o poartă 0n el se inte@rea%ă c# @re#tate 0n lo@ica #n#i siste-3 oc-ai această slăici#ne 77cronică poate fi sesi%ată 0n conotaţia spectac#lară a oiect#l#i 1ec4i3 0n 1re-e ce conotaţia nat#rală e 0n stare să se facă s#tilă7 conotaţia istorică sare -ere# 0n oc4i3 "iect#l 1ec4i pare că 1rea să fie dintotdea#na o tapiserie3 "ric0t ar fi de fr#-os7 ră-0ne e5centric 3 Mi oric0t ar fi de a#tentic7 are #n aer oarec#- fals3 ?#te- c4iar sp#ne că e astfel *n măsura *n care *ncearcă să treacă drept drept autentic *ntr4un sistem al cărui temei nu e c*tuşi de puţin autenticitatea, ci relaţia calculată si astracţia semnului&
F >aloarea lui simolică mitul originii
?rin #r-are7 e5istă #n stat#t aparte al oiect#l#i 1ec4i3 0n -ăs#ra 0n care se -anifestă pentr# a face să dispară ti-p#l 0n a-ianţă şi 0n care e trăit ca se-n7 el n# e diferit de nici #n alt ele-ent7 fiind relati1 la toate celelalte )3 Di-potri1ă 0nsă7 0n -ăs#ra 0n care e -ai p#ţin le@at de celelalte oiecte7 şi 0n care se pre%intă ca o totalitate sa# ca o pre%enţă a#tentică7 are&#n stat#t psi4olo@ic special3 E trăit 0n alt fel3 Nefiind de folos la ni-ic7 ser1eşte tot#şi la ce1a7 0n ad0nci-ea l#i3 De #nde răsare7 oare7 această -oti1are tenace spre cele 1ec4i7 spre -oila din alte 1re-#ri7 spre a#tentic7 spre oiect#l de stil7 r#stic7 arti%anal7 spre l#cr#rile confecţionate -an#al7 spre 1asele indi@ene7 spre folclor etcK De #nde 1ine ci#dat#l feno-en de ac#lt#rare care&i d#ce pe oa-enii ci1ili%aţi spre se-ne e5centrice7 0n ti-p şi spaţi#7 propri#l#i lor siste- c#lt#ral7 spre se-ne -ere# anterioare P feno-en in1ers cel#i ce&i 0-pin@e pe s#de%1oltaţi spre prod#sele şi se-nele te4nice ale societăţilor ind#strialeK E5i@enţa căreia 0i răsp#nd oiectele 1ec4i + e #na a fiinţei definiti1e7 0-plinite3 i-p#l oiect#l#i -itolo@ic e perfect#l: ti-p#l l#cr#rilor ce se petrec 0n pre%ent ca şi şi ce1a ce a a1#t loc c0nd1a7 şi care toc-ai prin aceasta se 0nte-eia%ă7 ca a#tentice7 0n ele 0nsele3 In sens#l tare al c#10nt#l#i7 oiect#l 1ec4i e -ere# #n portret de fa-ilie3 S# for-a concretă a #n#i oiect a1e- de&a face c# fi5area 0n -e-orie a #nei fiinţe anterioare P proces ce ec4i1alea%ă7 0n ordinea i-a@inară7 c# o elidare a ti-p#l#i3 oc-ai aceasta le lipseşte7 e1ident7 oiectelor f#ncţionale7 care e5istă doar 0n act#alitate7 la indicati1 sa# la i-perati1#l practic7 ep#i%0nd#&se 0n folosire fără a fi fiinţat niciodată şi care7 dacă asi@#ră c#- pot #n -edi# 0ncon6#rător 0n spaţi#7 n#&l asi@#ră 0nsă 0n ti-p3 "iect#l f#ncţional e eficace7 cel -itolo@ic e 0-plinit3 El se-nifică e1eni-ent#l 0nc4eiat7 naşterea l"cr"rilor. N# s0nt cel ce e5istă ac#-7 iată -area -ea spai-ă s0nt cel ce a e5istat c0nd1a7 #r-0nd fir#l #nei naşteri in1ersate7 al cărei se-n e oiect#l din faţa -ea7 ce se pierde 0n ti-p plec0nd din pre%ent7 prin re@resi#ne F3 "iect#l 1ec4i apare astfel ca -it al ori@inii3 AUENICIAEA 0n cele ce #r-ea%ă7 1o- apropia @#st#l pentr# l#cr#rile 1ec4i de pasi#nea colecţiei.3 0ntre cele do#ă e5istă afinităţi ad0nci: re@resi#nea narcisistă7 siste-#l elidării ti-p#l#i7 stăp0nirea i-a@inara a naşterii şi a mor&ii. C# toate acestea7 tre#ie să distin@e-7 0n -itolo@ia oiect#l#i 1ec4i7 do#ă aspecte: nostal@ia ori@inilor or i@inilor şi osesia a#tenticităţii3 A-ele par a dec#r@e din rea-intirea -itică a naşterii pe care7 0n 0nc4iderea sa te-porală7 o constit#ie oiect#l 1ec4i: a ne fi născ#t i-plică fapt#l de a fi a1#t #n tată şi o -a-ă3 In1ol#ţia spre ori@ini e7 e1ident7 o re@resi#ne spre -a-ă: c# c0t oiectele s0nt -ai 1ec4i7 c# at0t -ai -#lt ne apropie de o eră anterioară7 de
F* di1initate7 de nat#ră7 de c#noştinţele pri-iti1e etc3 Acest @en de -istică e5istă de6a7 arată !a#rice R4ei-s7 0n E1#l !edi# ti-p#ri#: #n ron% sa# o @e-ă @reacă acoperite de se-ne pă@0ne pri-esc7 0n oc4ii creştinilor din secol#l al DC&lea7 1irt#ţi -a@ice3 Oorind Oorind strict7 e5i@enţa de a#tenticitate7 ce se trad#ce printr&o osesie a certit#dinii7 e altce1a: ea pri1eşte ori@inea operei7 data şi a#tor#l ei7 se-năt#ra de pe ea3 Si-pl#l fapt că #n oiect
a aparţin#t c#i1a celer# sa# p#ternic 0i conferă 1aloare3 8ascinaţia oiect#l#i arti%anal 1ine din fapt#l că a trec#t prin -0na c#i1a7 a căr#i -#ncă e 0nscrisă 0ncă 0n el: fascinaţie a l#cr#l#i creat >şi care7 din acest -oti17 -oti17 e #nic7 deoarece clipa creării e ire1ersiilă3 "r7 că#tarea urmei creatoare, 0ncep0nd c# a-prenta reală şi a6#n@0nd la se-năt#ră7 e şi #na a filiaţiei şi a transcendenţei paterne3 A#tenticitatea 1ine -ere# de la #n tată7 care e7 0ntotdea#na7 i%1or#l 1alorii3 Iar oiect#l 1ec4i tre%eşte 0n i-a@inaţie toc-ai această filiaţie s#li-ă7 odată c# in1ol#ţia spre s0n#l -atern3 SINDR"!UL NE"&CULURAL: RESAURAREA Că#tarea a#tenticităţii >^ a&ţi a1ea te-ei#l 0n tine 0ns#ţi e prin #r-are că#tarea #n#i alii >^ a fi alt#nde1a3 Ooli-pe%i aceste do#ă noţi#ni c# #n e5e-pl# de resta#rare nostal@ică foarte ine c#nosc#t: C#- să ne reparăr#inele3 Iată c#- procedea%ă #n ar4itect c# o 1ec4e fer-ă din Ile&de&8rance: ?ereţii7 deoarece a# p#tre%it din lipsa f#ndaţiei7 a# fost dăr0-aţi3 ?artea 1ec4i#l#i 4a-ar care era sit#ată spre nord a fost dată la o parte pentr# a lăsa loc lier #nei terase333 Cei trei pereţi @roşi a# fost7 desi@#r7 re0nălţări3 Etanşeitatea a fost asi@#rată de #n spaţi# @ol de 7( -7 s# dala @#dronată7 de&a l#n@#l planşe#l#i333 Nici scara şi nici că-in#l n# a# e5istat 0n 1ec4ea constr#cţie333 Lespe%i din piatră de !arsilia7 dale de Cla-art7 ţi@le din B#r@#ndia7 @ara6 0n @rădină7 -ari #şi& ferestre333 B#cătăria e -odernă 0n 0ntre@i-e7 ca şi aia etc3 Dar: ?aianta7 care era 0n stare #nă7 a fost re#tili%ată 0n no#a constr#cţie de ase-enea7 cadr#l din piatră al #şii de la intrare a fost ferit c# @ri6ă c0nd rest#l era distr#s ţi@lele şi pietrele a# fost refolosite 'La Maison 1rancaise, -ai *'.)3 0ntr&ade1ăr7 p#te- 1edea 0n nişte foto@rafii ce a -ai ră-as din 1ec4ea for-ă d#pă a#sc#ltarea de către ar4itect şi d#pă opţi#nile l#i cate@orice: trei 0rne şi do#ă pietre3 ?e aceste pietre 0nsă ne 1o- p#tea constr#i 1iitoarea casă la ţară3 Iar 0n pietrele portal#l#i7 si-olic ina#@#rale7 stă7 ca 1aloare7 1aloare7 0ntre@#l edifici#3 oc-ai oc-ai ele sc#%ă toate co-pro-is#rile co-pro-is#rile pe care -odernitatea le face7 0n ca%#l ansa-l#l#i nostr#7 c# nat#ra7 a10nd tot#şi o intenţie ne1ino1ată: creşterea confort#l#i3 De1enit stăp0n de fer-ă7 ar4itect#l a constr#it de fapt casa -odernă pe care şi&o dorea dar -odernitatea n# e de a6#ns pentr# a o p#ne 0n 1aloare şi pentr# a face din ea o loc#inţă: -ai e ne1oie de ce1a 1i#3 Aşa c#- o iserică n# e c# ade1ărat sfinţită dec0t dacă 0n ea s0nt ad#se nişte ose-inte sa# -oaşte7 ar4itect#l n# se 1a si-ţi la el acasă >0n sens#l p#ternic 52 al c#10nt#l#i: n# 1a p#tea să scape de #n fel de spai-ă dec0t dacă 1a percepe #nde1a7 0n pereţii l#i noi&no#ţi7 pre%enţa infi-ă7 0nsă s#li-ă7 a #nei pietre ce ad#ce -ărt#ria @eneraţiilor trec#te3 ?iatră fără care 0ncăl%irea 0ncăl%irea c# păc#ră şi @ara6#l >deas#pra căr#ia a aşe%at aşe%at o @rădină alpină n# ar fi7 1ai7 dec0t ceea ce s0nt: triste ne1oi ale confort#l#i3 N# n#-ai a-ena6area f#ncţională a sal1ată de a#tenticitatea acestor pietre7 ci7 0ntr&o an#-ită -ăs#ră7 c4iar şi e5otis-#l c#lt#ral al decor#l#i sec#ndai >deşi acesta e de foarte prost @#st şi n# pare deloc r#stic: lă-pi de c#loare opalină7 fotolii de ro@o6ină7 fotolii dal-ate ce era# at0rnate7 c0nd1a7 de o parte şi de alta a spinării -ă@ar#l#i7 o@lin%i ro-antice etc3 Mireteniile relei conştiinţe c#lt#rale sf0rşesc prin a a6#n@e la #n parado5 strani#: 0n 1re-e ce @ara6#l se asc#nde asc#nde s# o falsă @rădină alpină7 1as#l c# c# 6ăratec pentr# 0ncăl%irea pat#l#i7 accesori# p#r r#stic7 e păstrat n# n# pentr# decor7 ci pentr# a ne ser1i ser1i de el Oa Oa fi folosit iarna 0n pri-#l ca%7 -aterialitatea practică a fost disi-#lată7 0n cel de&al doilea esenţa practică a fost reintrod#să printr&o acroaţie7 deoarece 0ntr&o casă 0ncăl%ită c# păc#ră 1as#l c# 6ăratec e perfect in#til3 oc-ai oc-ai de aceea n# -ai e7 de fapt7 #n#l ade1ărat7 ci #n si-pl# se-n c#lt#ral acest 1as c#lt#ral şi ne6#stificat de1ine i-a@inea asol#t fidelă a 0ntre@ii %ădărnicii a casei ca 0ntreprindere de rec#perare a stării nat#rale P şi de ase-enea o fidelă i-a@ine a ar4itect#l#i 0ns#şi7 care n# are ni-ic de făc#t 0n ea7 deoarece e5istenţa socială reală a l#i se desfăşoară alt#nde1a7 )iinţa l#i 0nsăşi afl0nd#&se 0n alt loc7 iar nat#ra nefiind pentr# el dec0t #n l#5 c#lt#ral3 Dacă ne&o p#te- oferi n# e ni-ic nefiresc7 dai el pri1eşte l#cr#rile altfel: c#- 1as#l c# 6ăratec n# foloseşte la ni-ic7 e #n se-n al o@ăţiei7 ţin0nd prin #r-are de do-eni#l a1erii şi al presti@i#l#i7 n# de cel al fiinţei3 OoOo- sp#ne prin #i-are că ser1eşte la ce1a7 iar oiectele c# ade1ărat #tile7 prec#- ca%an#l c# păc#ră sa# @ara6#l 1or fi ca-#flate c# @ri6ă7 ca #n 1ici# de ne0nlăt#rat 0n s0n#l nat#rii3 Oas#l e7 astfel7 propri#&%is -itolo@ic7 -itolo @ic7 ca şi 0ntrea@a casă7 c4iar dacă pe #n plan diferit ea e asol#t reală şi f#ncţională7 deoarece răsp#nde #nei dorinţe foarte precise de confort şi aer c#rat3 Dacă 0n loc să radă din te-elii 1ec4ea loc#inţă şi să constr#iască -ai apoi 0n f#ncţie de confort#l dorit arliitect#l a ţin#t să sal1e%e piatra şi 0rna7 e din ca#%ă că trăia ca ina#tentică f#ncţionalitatea rafinată şi i-pecailă a casei l#i de ţară7 care n#&l -#lţ#-ea 0n -od prof#nd3 "-#l n# e acasă 0n -edi#l f#ncţional7 şi are ne1oie de #n fel de aşc4ie din Cr#cea ade1ărată care a sfinţit iserici ca de #n talis-an sa# sa# #n fra@-ent de realitate asol#tă7 aflat 0n ini-a realităţii şi prins 0n ea ca să o 6#stifice3 oc-ai oc-ai acesta e rol#l oiect#l#i 1ec4i7 care pri-eşte pri-eşte 0ntotdea#na7 0n s0n#l -edi#l#i ce&l 0ncon6oară7 o 1aloare de e-rion7 de cel#lă&-a-ă3 ?rin el7 fiinţa dispersată se identifică c# sit#aţia ori@inară şi ideală a e-& rion#l#i: in1ol#ţie spre starea -icrocos-ică şi şi centrală a fiinţei de dinainte de naştere3 Astfel de oiecte7 fetişi%ate7 n# s0nt doar accesorii7 şi nici si-ple se-ne c#lt#rale printre alte se-ne: ele si-oli%ea%ă o transcendenţă interioară7 fantas-a ini-ii #nei realităţi din care&şi tra@e p#terile orice 53 conştiinţă indi1id#ală P fantas-a proiectării #n#i detali# ec4i1alent al e#l#i7 0n 6#r#l căr#ia se or@ani%ea%ă tot rest#l l#-ii3 8antas-ă s#li-ă a a#tenticităţii7 care se re%ol1ă dincoace de realitate 'suliniind-& Ase-enea
relic1elor (7 a căror f#ncţie o sec#lari%ea%ă7 oiect#l 1ec4i reor@ani%ea%ă l#-ea 0ntr&o constelaţie7 0n contr ast c# or@ani%area f#ncţională 0n e5tensie el 1i%ea%ă şi păstrarea irealităţii ad0nci şi esenţiale a foc#l#i interior7 ferind&o de l#-ea din afară3 Si-oli%0nd sc4e-a de 0nscriere a 1alorii 0ntr&#n cerc 0nc4is şi 0ntr&#n ti-p perfect7 oiect#l -itolo@ic n# 0ncarnea%ă #n disc#rs ţin#t 0n faţa altora7 ci #n#l 0ndreptat spre sine3 Ins#le sa# le@ende7 aceste oiecte ne tri-it la o copilărie dinaintea ti-p#l#i7 sa# c4iar la o anterioritate şi -ai ad0ncă: a pre&naşterii7 0n care s#iecti1itatea p#ră se presc4i-a7 lier7 lier7 0n a-ianţă7 şi 0n care a-ianţa n# a fost altce1a altce1a dec0t disc#rs#l perfect al fiinţei 0n faţa ei 0nsăşi3 SINCR"NIE7 DIACR"NIE7 ANACR"NE In -edi#l do-estic7 aceste oiecte for-ea%ă o sferă şi -ai inti-ă 0ncă: ele s0nt -ai p#ţin oiecte pe care le posedă- c0t oiecte ce inter-edia%ă inter-edia%ă 0n fa1oarea noastră7 prec#- stră-oşii7 care s0nt s0nt tot ce poate fi -ai le@at de 1iaţa noastră pri1ată3 Ne fac să e1adă- din 1iaţa cotidiană7 iar e1adarea n# e nici#nde aşa de radicală ca 0n ti-p /7 şi nici aşa de ad0ncă ca 0n propria noastră copilărie3 ?oate că ce1a din această e1adare -etaforică e5istă 0n orice senti-ent estetic7 0nsă opera de artă ca atare cere o descifrare raţională: oiect#l 1ec4i n# are e5i@enţe de acest soi el e #n fel de le@endă7 deoarece e dese-nat7 0n pri-#l r0nd7 de coeficient#l l#i -itic şi de a#tenticitate3 Epoci7 stil#ri7 -odele sa# serii7 fapt#l că e sa# n# preţios7 ade1ărat sa# fals7 ni-ic n# sc4i-ă specificitatea l#i trăită: n# e nici ade1ărat şi nici fals7 ci perfect P nici interior şi nici e5terior7 e doar #n alii P7 nici sincronic şi nici diacronic > n# se 0nserea%ă nici 0ntr&o str#ct#ră a-ientală7 şi nici 0ntr&#na te-porală7 e anacronic& Raportat la cel care&l posedă7 n# e nici atri#t#l l#i a fi şi nici oiect#l l#i a a1ea ţine -ai c#r0nd de cate@oria @ra-aticală a oiect#l#i intern7 ce declină aproape ta#tolo@ic s#stanţa 1er#l#i3 "iect#l f#ncţional e asenţa fiinţei3 ?rin el7 realitatea opreşte re@resi#nea spre acea di-ensi#ne perfectă din care7 pentr# a fi7 l#cr#rile tre#ie doar să iasă3 oc-ai de aceea pare at0t de sărac: din ca#%ă că7 oricare i&ar fi preţ#l7 calităţile7 ren#-ele7 este şi ră-0ne o confi@#raţie ce atestă pierderea i-a@inii atăl#i şi !a-ei3 Bo@at ca f#ncţionalitate şi c# p#tere săracă de a se-nifica7 tri-ite la act#alitate şi se ep#i%ea%ă 0n cotidian3 "iect#l -i& tolo@ic7 c# toate f#ncţionalitatea l#i -ini-ă şi p#terea l#i -a5i-ă de se-nificare7 tri-ite la ancestralitate7 sa# c4iar la anterioritatea asol#tă a nat#rii3 ?e plan#l trăirii7 aceste fapte contradictorii coe5istă 0n interior#l acel#iaşi siste-7 fiind co-ple-entare3 oc-ai oc-ai de aceea7 ar4itect#l nostr# poate a1ea şi 0ncăl%ire c# păc#ră şi 1as c# 6ăratec ţărănesc3 La altcine1a 1or coe5ista aceeaşi carte 0n for-at de #%#nar şi 0ntr&o ediţie rară şi 1ec4e7 54 -aşina de spălat electrică şi centrif#@a pentr# len6erie7 d#lăpior#l f#ncţional 0n@ropat 0n perete ş# c#făr#l spaniol ce iese 0n e1idenţă ': co-ple-entaritatea il#strată7 la li-ită7 de proprietatea d#lă7 ac#- foarte oişn#ită: #n aparta-ent 0n oraş şi o casă la ţară 3 Acest d#el al oiectelor e7 de fapt7 #n d#el 0n interior#l conştiinţei: el p#ne 0n l#-ină o slăici#ne7 prec#- şi 0ncercarea de a o corecta la -od#l re@resi13 0ntr&o ci1ili%aţie 0n care sincronia şi diacronia tind să or@ani%e%e #n control siste-atic şi e5cl#si1 al realităţii7 apare at0t la ni1el#l oiectelor c0t şi la acela al co-porta-entelor şi str#ct#rilor sociale o a treia di-ensi#ne: a anacroniei& Confir-0nd eşec#l relati1 al siste-#l#i7 această a ceastă di-ensi& #ne re@resi1ă 0şi @ăseşte tot#şi ref#@i# 0n siste-7 căr#ia7 0n -od parado5al7 0i per-ite să f#ncţione%e3 ?R"IECIA INOERS;: "BIECUL E$NIC LA ?RI!IIOI Coe5istenţa ec4i1ocă a -ode-#l#i f#ncţional şi a decor#l#i 1ec4i n# apare7 e1ident7 dec0t la #n an#-it stadi# de de%1oltare econo-ică7 de prod#cţie ind#strială şi de sat#rare practică a -edi#l#i 0ncon6#rător3 Strat#rile sociale -ai p#ţin fa1ori%ate >ţărani7 -#ncitori7 ca şi pri-iti1ii7 n# a# ce să facă c# l#cr#ri 1ec4i şi aspiră la oiecte f#ncţionale3 C# toate acestea7 cele do#ă de-ers#ri a# #n oarecare raport 0ntre ele: c0nd sălatic#l se repede as#pra #n#i ceas sa# a #n#i stilo#7 pentr# si-pl#l -oti1 că e 1ora de #n oiect occidental7 sesi%ă- #n fel de as#rditate co-ică: el n#&i dă oiect#l#i 0n ca#%ă #n sens7 ci şi&l 0ns#şeşte c# -are lăco-ie: relaţie infan& tilă şi fantas-ă a p#terii3 "iect#l n# -ai are f#ncţie7 ci o 1ort#te: e #n se-n3 Dar oare n# acelaşi proces de ac#lt#raie i-p#lsi1ă şi de 0ns#şire -a@ică 0i 0-pin@e pe ci1ili%aţi 0n păd#rile secol#l#i al 2OI&lea sa# spre icoaneK A-ii7 sălatic#l sălatic#l şi ci1ili%at#l7 captea%ă s# for-ă de oiecte o 1irt#te7 #n#l a10nd ca#ţi#nea -odernităţii te4nice7 celălalt a ances&tralităţii3 Această 1irt#te n# e7 tot#şi7 aceeaşi7 0ntr&#n ca% şi 0n alt#l3 La s#de%1oltat a1e- i-a@inea atăl#i ca Putere >0n speţă ca p#tere colonială**3 La ci1ili%at#l nostal@ic7 a1ei-a@inea atăl#i ca naştere şi 1aloare3 0n pri-#l ca%7 #n -it proiecti17 0n al doilea P in1ol#nti13 !it al p#terii7 -it al ori@inii: ceea ce&i lipseşte o-#l#i e dintotdea#na in1estit 0n oiect P la s#de%1oltat7 0n oiect#l te4nic e fetişi%ată p#terea7 la ci1ili%at#l te4nic e fetişi%ată7 0n oiect#l -itolo@ic7 -itolo @ic7 naşterea şi a#tenticitatea3 Acestea fiind stailite7 fetişis-#l e #n#l şi acelaşi: la li-ită7 orice oiect 1ec4i e fr#-os pur şi simplu pentru că a supravieţuit, devenind ast)el semnul unei vieţi anterioare& Ceea ce ne face să 6#5tap#ne- oiectelor f#ncţionale7 se-ne ale p#terii noastre act#ale7 oiecte -itolo@ice7 se-ne ale #nei do-inaţii anterioaie7 e c#rio%itatea an5ioasă faţă de propria noastră ori@ine3 Căci 1re-7 0n acelaşi ti-p7 să n# 1eni- dec0t din noi 0nşine7 şi de ase-enea din altcine1a: să #r-ă#r -ă- d#pă #n ată şi să ne tra@e- dintr&#n ată3 "-#l n# 1a p#tea să alea@ă poate niciodată 0ntre proiect#l pro-eteic 55
de reor@ani%are a l#-ii şi de s#stit#ire 0n loc#l atăl#i7 şi proiect#l ce ne face să coorV-7 prin filiaţie7 dintr&o fiinţă ori@inara3 C4iar şi oiectele fac 1i%iilă această a-i@#itate de nere%ol1at3 Unele s0nt o -ediere a pre%ent#l#i7 altele a trec#t#l#i7 şi 1aloarea celor din #r-ă se trad#ce prin asenţă3 "iectele 1ec4i s0nt7 0ntr&#n fel7 precedate de o partic#lă7 iar& noleţea lor ereditară co-pensea%ă des#et#dinea precoce a celor -oderne3 C0nd1a7 ătr0nii era# fr#-oşi pentr# că era# -ai apropiaţi de D#-ne%e# şi a1ea# o e5perienţă -ai o@ată3 0n %ilele noastre7 ci1ili%aţia te4nică nea@ă 0nţelepci#nea ătr0nilor7 0nclin0nd#&se c# toate acestea 0n faţa densităţii l#cr#rilor 1ec4i7 sin@#rele c# o 1aloare si@#ră7 0ncinsă 0n ele3 ?IAA LUCRURIL"R OEC$I Oance ?acTard descrie 0n Les O$ects du standing -ai -#lt dec0t #n si-pl# prarit: persoanele şic din Boston7 ce& şi p#n ferestre c# sticlă 1ec4e7 0n refle5e: 77Defectele acestor #căţi de sticlă s0nt foarte apreciate7 deoarece -aterial#l pro1ine dintr&o 0ncărcăt#ră de calitate inferioară e5pediată 0n A-erica de sticlarii en@le%i ac#- -ai ine de trei secole >p3.(3 Sa#7 c0nd #n cetăţean care loc#ieşte la periferia #n#i oraş aspiră să pătr#ndă 0n clasa -edie s#perioară7 c#-pără antic4ităţi7 si-ol al #nei po%iţii sociale pe care a1erea l#i recentă o face ac# posiilă >p3.(3 Căci7 0n sf0rşit7 presti@i#l social poate să se e5pri-e 0n -ii de fel#ri >-aşină7 1ilă -odernă etc3 De ce7 at#nci7 preferă- să&l se-nifică- prin trec#tK* "rice 1aloare do0ndită tinde să se transfor-e 0n 1aloare ereditară7 0ntr&#n 4ar pri-it3 C#- 0nsă s0n@ele7 naşterea şi titl#rile şi&a# pierd#t din 1aloarea ideolo@ică7 ră-0ne ca se-nele lor -ateriale să se-nifice transcendenţa: piese de -oilier7 oiecte7 i6#terii7 opere de artă din orice loc şi de oric0nd3 0n n#-ele lor7 o 0ntrea@ă păd#re de se-ne şi de idoli de referinţă >a#tentice sa# n#7 contea%ă prea p#ţin7 o 0ntrea@ă 1e@etaţie -a@ică de -oile ade1ărate sa# false7 de -an#scrise şi de icoane in1adea%ă piaţa3 0n totalitatea l#i7 trec#t#l re1ine 0n circ#it#l cons#-#l#i3 Uneori cliiar s# for-a pieţei ne@re3 Noile $eride7 Spania ro-anică şi t0r@#iile de 1ecliit#ri n# -ai s0nt de a6#ns pentni a ali-enta pofta pri-iti1istă şi nostal@ică pe care o trădea%ă interioarele #r@4e%e ale l#-ii occidentale3 ot -ai -#lte stat#i ale 8ecioarei sa# ale sfinţilor7 tot -ai -#lte talo#ri dispar din -#%ee şi din iserici3 S0nt c#-părate la ne@r# de proprietari o@aţi ai #nor re%idenţe prea noi pentr# ad0nc#l lor nesaţ3 0n sf0rşit7 iată #n parado5 c#lt#ral7 dar #n ade1ăr econo-ic: doar i-itaţia fra#d#loasă -ai poate satisface această sete de a#tenticitate3 NE"&I!?ERIALIS!UL CULURAL De fapt7 #n acelaşi i-perialis- s#p#ne nat#ra prin oiecte te4nice şi do-esticeşte c#lt#rile prin oiecte 1ec4i3 Un acelaşi i-perialis-7 de%1oltat 0n decorai pri1at7 ad#nă 0n 6#rai l#i #n -edi# do-esticit f#ncţional şi 5 se-nele 0-l0n%ite ale trec#t#l#i: oiecte&stră-oşi de esenţă sacră 0nsă desacrali%ate7 a căror sacralitate >sa# istorialitate 1rea să transpară 0ntr&o inti-itate lipsită de istorie3 Mi astfel trec#t#l7 0n inte@ralitatea l#i7 ca in1entai al for-elor de cons#-7 1ine să se ada#@e in1entar#l#i for-elor act#ale7 constit#ind astfel #n fel de sferă transcendentă a -odei3 *
Ne li-ită- anali%a la oiect#l 1ec4i7 deoarece e e5e-pl#l cel -ai li-pede de oiect nesiste-atic3 E e1ident 0nsă că ea ar p#tea fi desfăş#rată7 pe aceleaşi a%e7 plec0nd şi de la alte s#&cate@orii de oiecte -ar@inale3 ot aşa c#- nat#ralitatea e7 de fapt7 ref#%#l nat#rii7 istorialitatea e ref#%#l istoriei prin e5altarea se-nelor acesteia P o pre%enţă respinsă a istoriei3 ) De fapt7 oiect#l 1ec4i se inte@rea%ă c# tot#l 0n str#ct#rile de a-ianţă7 deoarece acolo #nde e pre%ent e trăit fără e5cepţie ca #n#l cald7 0n opo%iţie c# -edi#l 0ncon6#rător -odern7 care e rece3 + Mi de ase-enea7 o rea-inti-7 oiectele e5otice7 prin e5tensie: de%rădăcinarea şi diferenţa de latit#dine ec4i1alea%ă oric#-7 pentr# o-#l -ode-7 c# o c#f#ndare 0n trec#t >e5e-pl#: t#ris-#l3 "iecte făc#te de -0nă7 indi@ene 6#cărioare de pret#tindeni P ceea ce fascinea%ă e -ai p#ţin -#ltiplicitatea pitorească a acestora c0t anterioritatea for-elor şi -odalităţilor de faricare7 al#%ia la o l#-e anterioară7 re@ăsită 0n #ni1ers#l copilăriei şi 3 al 6#căriilor3 F Do#ă -işcări in1erse: 0n -ăs#ra 0n care se inte@rea%ă 0n siste-#l c#lt#ral actual, oiect#l 1ec4i semni)ică 0n pre%ent7 din prof#n%i-ea trec#t#l#i7 dimensiunea de vid a timpului& Ca re@resi#ne indi1id#ală7 el e5pri-ă di-potri1ă -işcarea pre%ent#l#i spre trec#t7 pentr# a proiecta 0n #lti-#l di-ensi#nea de 1id a fiinţei3 . O3 -ai departe7 /olecţia& ( Relic1a se-nifică posiilitatea de a 0nc4ide persoana di1ină sa# s#flet#l -orţilor 0ntr&#n oiect3 Iar relic1ă fără raclă n# e5istă3 Oaloarea al#necă de la relic1ă la raclă7 care e de a#r şi afişea%ă clar 1aloarea a#tentic#l#i7 de1enind astfel -ai eficace din p#nct de 1edere si-olic3 / Deplasarea t#ristică se d#lea%ă astfel 0ntotdea#na c# că#tarea ti-p#l#i pierd#t3 ' N# că#taţi corelaţii de la ter-en la ter-en: dec#parea c0-p#l#i f#ncţional al oiectelor -ode-e e diferit de cel al oiectelor 1ec4i3 De altfel7 f#ncţia celor din #r-ă n# -ai are se-nificaţie7 0n acest ca%7 dec0t de f#ncţie aolită3 * Această ded#lare a 1ec4i#l#i că-in #nic 0n re%idenţă principală şi sec#ndară7 0n 4aitat f#ncţi onal şi nat#rali%at e desi@#r il#strarea cea -ai li-pede a proces#l#i siste-atic: siste-#l se ded#lea%ă pentni a se ec4ilira 0n ter-eni for-al contradictorii7 0nsă de fapt co-ple-entari3 L#cr# ce acoperă ansa-l#l 1ieţii cotidiene7 0n str#ct#ra -#ncăti-p lier7 0n care ti-p#l lier n# e c0t#şi de p#ţin o depăşire7 şi nici o ieşire din 1iaţa acti1ă: #n cotidian #nic se ded#lea%ă7 pentr# a p#tea să se instit#ie ca siste- coerent şi definiti17 dincolo de contradicţiile reale3 ?roces#l e7 desi@#r7 -ai p#ţin 1i%iil la ni1el#l oiectelor i%olate7 dar ceea ce tre#ie reţin#t e că fiecare oiect&f#ncţie e s#cceptiil de ded#lare şi de a se opune ast)el )ormal lui *nsuşi, pentru a se integra mai ine ansamlului& ** Mi pentr# copil7 oiectele a-iante pro1in7 0n pri-# l r0nd7 de la tată >iar la 10rsta -ică de la -a-a falică3 0ns#şirea oiectelor e 0ns#şirea p#terii tatăl#i >R3 Bart4es arată acest l#cr# c# e5e-pl#l a#to-oil#l#i7 0n (talites, oct3 *'.)7 ?racticile infantile #r-ea%ă proces#l de identificare c# tatăl7 c# toate conflictele ce dec#r@ din ea: e -ere# a-i@#ă şi -arcată de a@resi1itate3 * " face- toţ -ai insistent7 pe -ăs#ră ce ne ridică- pe scara socială7 dar c# toate acestea foarte repede dacă plecă- de la #n an#-it ni1 el şi de la o ac#lt#rare #rană -ini-ă3
57
II3 SISE!UL !ARGINAL: C"LECIA ?rintre alte accepţii ale oiect#l#i7 Littre o dă pe aceasta: ot ce e ca#%a7 s#iect#l #nei pasi#ni3 La -od#l
fi@#rat7 şi prin e5celenţă: oiect#l i#it 3 Oo- ad-ite că oiectele cotidiene s0nt 0ntr&ade1ăr oiecte de pasi#ne: cea a proprietăţii pri1ate7 a cărei in1estire afecti1ă n# dă 0napoi 0n faţa pasi#nilor #-ane e o pasi#ne cotidiană7 care adesea e -ai p#ternică dec0t toate celelalte7 şi care #neori do-ină de #na sin@#ră7 0n lipsa celorlalte3 ?asi#ne te-perată7 dif#%ă7 re@#latoare7 al cărei rol f#nda-ental 0n ec4ilir#l 1ital al s#iect#l#i şi al @r#p#l#i7 ca şi 0n 4otăr0rea de a trai 0l -ăs#ră- c# @re#30n acest sens7 oiectele s0nt7 la #n -o-ent dat7 0ncă ce1a prof#nd le@at de s#iect7 fie şi dincolo de #tili%area de către noi a lor: n# doar #n tr#p -aterial7 re%istent7 ci #n ori%ont -ental pe care s0nte- stăp0ni7 #n l#cr# al cănii sens s0nte- noi 0nşine7 o proprietate7 o pasi#ne3 "BIECUL DES?;RI DE?R"?RIA&I 8UNCIE Dacă folosesc fri@ider#l 0n scop#l de a răci7 el e o -ediere practică: n# e oiect ci fri@ider3 0n această -ăs#ră7 n# 0l posed3 ?osesia n# se referă niciodată la #n #stensil7 ci -ă tri-ite la o l#-e7 fiind 0ntotdea#na posesie a unui oiect despărţit de propria4i )uncţie şi devenit relativ )aţă de un suiect& La acest ni1el7 toate oiectele posedate participă la aceeaşi astracţie şi tri-it #nele la altele 0n -ăs#ra 0n care n# tri-it dec0t la s#iect3 Mi astfel se constit#ie 0ntr&#n siste- prin care s#iect#l 0-cearcă să reconstit#ie o l#-e7 o totalitate pri1ată3 ?rin #r-are7 orice oiect are do#ă f#ncţii: de a fi #tili%at şi de a fi posedat3 ?ri-a se referă la c0-p#l de totali%are practică a l#-ii de către s#iect7 a do#a la o 0ntreprindere de totali%are astractă a s#iect#l#i de către el 0ns#şi7 0n afara l#-ii3 Aceste f#ncţii s0nt in1ers proporţionale #na c# cealaltă3 La li-ită7 oiect#l strict practic pri-eşte #n stat#t social: de dispo%iti1 -aşinal3 La celălat pol7 oiect#l p#r7 lipsit de orice f#ncţie sa# despărţit de propria& i folosire7 ia #n stat#t strict s#iecti1: de1ine oiect de colecţie3 0ncetea%ă de a -ai fi co1or7 -asă7 #solă sa# ielo#7 de1enind oiect3 Un oiect fr#-os7 1a sp#ne colecţionar#l7 n# o stat#etă fr#-oasă3 C0nd oiect#l n# -ai e specificat de f#ncţie7 e calificat de s#iect at#nci 0nsă toate oiectele s0nt ec4i1alente prin posesie7 care e #n fel de astracţie pasionată3 Un#l n# -ai e de a6#ns: e ne1oie de o s#ccesi#ne7 p0nă la #r-ă de o serie totală ce re%#-ă proiect#l 0-plinit3 oc-ai de aceea posedarea #n#i oiect7 oricare ai& f i acesta7 e 0ntotdea#na -oti1 de -#lţ#-ire şi de decepţie laolaltă: seria prel#n@eşte posesia şi o 0ns#fleţeşte3 Ca- acelaşi l#cr# se 0nt0-plă şi pe plan se5#al: dacă relaţia de dra@oste 1i%ea%ă fiinţa 0n sin@#laritatea ei7 posedarea7 ca atare7 n# se -#lţ#-eşte dec0t c# o s#ccesi#ne de oiecte sa# c# repetarea acel#iaşi7 ori c# pres#p#nerea
F/ posedării t#t#ror3 Doar o or@ani%are -ai -#lt sa# -ai p#ţin co-ple5ă de oiecte ce tri-it #n#l la celălalt 0l constit#ie pe fiecare 0ntr&o astracţie s#ficientă pentr# a p#tea fi rec#perat de s#iect 0n astracţia trăită pe care o repre%intă senti-ent#l posesiei3 Această or@ani%are se n#-eşte colecţie3 !edi#l 0ncon6#rător oişn#it păstrea%ă #n stat#t a-i@##: 0n el7 f#ncţionalitatea se pierde ne0ncetat 0n s#iecti1itate7 iar posesia se a-estecă c# folosirea7 0ntr&o 0ncercare P -ere# locată P de inte@rare totală3 Di-potri1ă7 colecţia ne poate ser1i ca -odel: 0n ea tri#-fă 0ntreprinderea pasionată a posedării7 şi tot 0n ea pro%a cotidiană a oiectelor de1ine poe%ie7 disc#rs inconştient şi tri#-fal3 "BIECUL&?ASIUNE G#st#l colecţiei7 sp#ne !a#rice R4ei-s7 e #n fel de 6oc pasional 'La >ie etrange des o$ets, p3/3 La copii7 e -od#l cel -ai r#di-entar de stăp0nire a l#-ii e5terioare: aran6are7 clasificare7 -ane1rare3 8a%a acti1ă de colecţionare pare a se sit#a 0ntre ( şi * ani7 0n perioada de latenţă 0ntre prep#ertate şi p#ertate3 0nclinaţia de a colecţiona tinde să dispară odată c# e5plo%ia p#ertară7 reapăr0nd #neori i-ediat d#pă ea3 !ai t0r%i#7 cei care cedea%ă cel -ai adesea acestei pasi#ni s0nt oa-enii de peste + de ani33 ?e sc#rt7 le@ăt#ra c# con6#nct#ra se5#ală e 1i%iilă pret#tindeni3 Colecţia apare ca o p#ternică co-pensaţie 0n fa%ele critice ale e1ol#ţiei se5#ale3 Ea e5& cl#de 0ntotdea#na se5#alitatea @enitală acti1ă7 fără 0nsă a i se s#stit#i p#r şi si-pl#3 8aţă de aceasta7 ea constit#ie o re@resie spre stadi#l anal7 ce se trad#ce prin cond#ite de ac#-#lare7 de ordine7 de reţinere a@resi1ă etc3 Cond#ita colecţionar#l#i n# e ec4i1alentă c# o practică se5#ală şi n# 1i%ea%ă satisfacţia p#lsională >prec#fetişis-#l7 dar poate atin@e o satisfacţie de reacţie tot at0t de intensă3 0n ea7 oiect#l pri-eşte real-ente sens#l de oiect i#it3 ?asi#nea oiect#l#i ne face să&l consideră- ca pe ce1a creat de D#-ne%e#: #n colecţionar de o#ă din porţelan @ăseşte că D#-ne%e# n# a creat niciodată o for-ă -ai fr#-oasă şi -ai deoseită7 şi că a concep#t&o doar pentr# #c#ria colecţionarilor333 >!3 R4ei-s7 p3))3 S0nt ne#n d#pă acest oiect7 declară c# toţii7 c4iar dacă n# inter1ine per1ersi#nea fetişistă7 şi toţi7 fără e5cepţie7 0ntreţin 0n 6#nii colecţiei lor o at-osferă de clandestinitate7 de secret şi de -inci#nă ce are toate caracteristicile #nei le@ăt#ri 1ino1ate3 oc-ai acest 6oc pasionat face s#li-#l cond#itei re@resi1e şi 6#stifică opinia confor- căreia orice indi1id care n# colecţionea%ă ni-ic e #n cretin şi o iată epa1ă #-ană*3 Colecţionar#l n# e s#li- prin nat#ra oiectelor colecţionate >acestea 1aria%ă 0n f#ncţie de 10rstă7 profesie7 -edi# social7 ci prin fanatis-3 8anatis-#l e identic la a-atonil o@at de -iniat#ri persane şi la colecţionar#l de c#tii de c4irit#ri3 0n acest sens7 distincţia dintre a-ator şi colecţionar >#lti-#l i#ind oiectele 0n f#ncţie de s#ccesi#nea lor 0ntr&o serie7 iar pri-#l pentr# far-ec#l lor di1ers şi deoseit n# e 4otăr0toare3 ?lăcerea
F' #n#ia7 ca şi a cel#ilalt7 1ine din fapt#l că posesia sa referă pe de o parte la sin@#laritatea asol#tă a fiecăr#i ele-ent7 care face ca acesta să fie ec4i1alent#l #nei fiinţe P 0n fapt al s#iect#l#i 0ns#şi P7 pe de alta la posiili& tatea seriei7 prin #r-are a s#stit#irii nedefinite şi a 6oc#l#i3 C4intesenţă calitati1ă7 -ane1rare cantitati1ă3 Dacă
posedarea se reali%ea%ă printr&o conf#%ie a si-ţ#rilor >-0na7 oc4i#l şi prin inti-itatea c# #n oiect pri1ile@iat7 ea se naşte7 0n aceeaşi -ăs#ră7 din că#tare şi ordonare7 din 6oc#l c# ele-entele şi re#nirea acestora3 !ai precis7 are #n parf#- de 4are- al căr#i far-ec e cel al seriei 0n inti-itate >#n ter-en pri1ile@iat e5ist0nd -ere# şi al inti-ităţii 0n serie3 Stăp0n al #n#i serai tainic7 o-#l e7 prin e5celenţă7 stăp0n al oiectelor3 Niciodată relaţia #-ană7 care e c0-p#l de desfăş#rare a l#cr#rilor #nice şi a conflictelor7 n# per-ite f#%ionarea sin@#larităţii asol#te şi a seriei nedefinite toc-ai de aceea7 e o 1eşnică s#rsă de spai-ă3 Di-potri1ă7 c0-p#l oiectelor P ter-eni s#ccesi1i şi o-olo@i P e liniştitor3 C# preţ#l #nei 0ndră%neli ireale7 al astracti%ării şi re@resiei7 dar aceasta n# are nici o i-portanţă3 "iect#l7 sp#ne !3 Rliei-s7 e pentr# o- #n fel de c0ine nesi-ţitor7 care se lasă -0n@0iat şi 0ntoarce7 0n fel#l l#i7 -0n@0ierile pri-ite7 sa# -ai de@raă le tri-ite ca o o@lindă credincioasă n# spre i-a@ini reale7 ci spre i-a@ini dorite >p3F3 CEL !AI 8RU!"S ANI!AL D"!ESIC I-a@inea c0inel#i e potri1ită: ani-alele de interior s0nt o specie inter-ediară 0ntre fiinţe şi oiecte3 C0ini7 pisici7 păsări7 roaşte ţestoase sa# canari a# o pre%enţă patetică ce indică eşec#l relaţiei #-ane şi rec#r@erea la #n #ni1ers do-estic narcisist7 0n care s#iecti1itatea se 0-plineşte 0n deplin cal-3 Să reţine-7 0n trecere7 că aceste ani-ale n# s0nt se5#ate >#neori s0nt castrate pentr# scop#l do-estic deşi s0nt 1ii7 s0nt tot at0t de lipsite de se5 ca şi oiectele3 N# pot fi liniştitoare afecti1 dec0t c# acest preţ: pot 6#ca faţă de proprietar rol#l de re@#lator al fiicii de castrare toc-ai prin propria lor castrare P reală sa# si-olică7 rol pe care&l 6oacă7 e-ina-ente7 toate oiectele din 6#r#l nostr#3 Căci oiect#l e ani-al#l do-estic perfect3 E sin@#ra fiinţă ale cărei calităţi ne e5altă personalitatea7 0n loc să ne&o 0n@rădească3 La pl#ral7 oiectele s0nt sin@#rele e5istenţe a căror coe5istenţă e c# ade1ărat posiilă7 deoarece diferenţele dintre ele n# le fac să se ridice #n#l 0-potri1a cel#ilalt7 ca 0n ca%#l fiinţelor 1ii7 ci con1er@ asc#ltător spre noi ad#n0nd#&se fără nici o @re#tate 0n conştiinţa noastră3 "iect#l se lasă cel -ai #şor personali%at şi contaili%at3 Iar pentr# contailitatea s#iecti1ă n# e5istă e5cl#dere: orice poate fi posedat7 in1estit sa#7 0n ca%#l colecţiei7 aran6at7 clasificat7 distri#it3 0n sens#l strict7 oiect#l e prin #r-are o o@lindă: i-a@inile pe care le tri-ite se s#cced fără a se contra%ice3 Mi e o o@lindă perfectă7 deoarece n# tri-ite 0napoi i-a@ini reale7 ci i-a@ini dorite3 ?e sc#rt7 e ca #n c0ine din care n# a -ai ră-as dec0t fidelitatea3 Iar 0 noi 0l p#te- pri1i fără ca el să ne pri1ească3 Iată de ce investim *n oiecte tot ce n4am putut investi *n relaţia umană& Mi iată de ce o-#l re@resea%ă #c#ros 0n ele7 pentr# a se rec#le@e acolo3 Să n# ne lăsă- 0nsă 0nşelaţi de această rec#le@ere şi de 0ntrea@a literat#ră d#ioasă despre oiectele ne0ns#fleţite3 Rec#le@erea 0n ca#%ă e o re@resie7 iar pasi#nea P o f#@ă pasionată3 "iectele a#7 desi@#r7 #n rol re@#lator 0n 1iaţa cotidiană7 şi 0n ele dispar -#lte ne1ro%e şi se ad#nă -#lte tensi#ni sa# ener@ii 0ndoliate P toc-ai de aceea sp#ne- că a# s#flet şi că s0nt ale noastre P7 0nsă tot din acest -oti1 ele constit#ie decor#l #nei -itolo@ii tenace7 decor#l ideal al #n#i ec4ilir# ne1rotic3 UN J"C SERIAL Această -ediere e tot#şi săracă: c#- poate fi ea acceptată de conştiinţăK Ei ine7 0ndră%neala s#iecti1ităţii e toc-ai aici: a10nd o sin@#laritate asol#tă7 oiect#l posedat n# e niciodată o -ediere săracă3 Sin@#laritatea l#i n# e #na de fapt: posedarea oiect#l#i rar7 #nic e7 e1ident7 scop#l ideal al 0ns#şirii l#i pe de o parte 0nsă7 do1ada că #n c#tare oiect e #nic n# 1a p#tea fi făc#tă 0n l#-ea reală7 iar pe de altă parte s#iecti1itatea se desc#rcă foarte ine şi fără toate acestea3 Calitatea specifică a oiect#l#i şi 1aloarea l#i de sc4i- ţin de do-eni#l c#lt#ral şi social3 Sin@#laritatea l#i asol#tă 0i 1ine7 di-potri1ă7 din fapt#l că e posedat de o an#-ită persoană7 l#cr# ce&i 0n@ăd#ie acesteia să se rec#noască 0n el ca asol#t deoseită faţă de altele3 a#tolo@ie -aiest#oasă7 care 0nsă constit#ie 0ntrea@a densitate a raport#l#i nostr# c# oiectele7 facilitatea l#i deri%orie7 -#lţ#-irea il#%orie7 dar ad0ncă7 pe care o resi-ţi-3 !ai -#lt: acest circ#it 0nc4is poate deter-ina şi relaţiile #-ane >deşi -ai p#ţin #şor7 iar ce n# e posiil la ni1el#l inters#iecti1 e posiil aici: c#tare oiect n# se op#ne niciodată -#ltiplicării acel#iaşi proces de proiectare narcisistă as#pra #n#i n#-ăr nedefinit de oiecte7 ci di-potri1ă o i-p#ne7 intr0nd astfel 0ntr&#n -edi# total şi fa1ori%0nd totali%area i-a@inilor l#i P -iracol#l colecţiei3 Căci 0ntotdea#na ne colecţionă- pe noi 0nşine3 Ac#- 0nţele@e- -ai ine str#ct#ra siste-#l#i de posedare: colecţia e alcăt#ită dintr&o s#ccesi#ne de ter-eni7 0nsă ter-en#l ei final e persoana colecţionar#l#i3 0n -od reciproc7 aceasta n# se constit#ie ca atare dec0t s#sti& t#ind#&se s#ccesi1 fiecăr#i ter-en al colecţiei3 ?e plan sociolo@ic7 1o- re@ăsi o str#ct#ră o-oloa@ă 0n siste-#l -odel#l#i şi al seriei3 In a-ele sit#aţii7 p#te- constata că seria şi colecţia a# rol constit#ti1 0n posedarea oiect#l#i altfel sp#s 0n inte@rarea reciprocă a oiect#l#i şi a persoanei3) DE LA CANIAE LA CALIAE: "BIECUL UNIC Acestei ipote%e i s&ar p#tea ad#ce ca oiecţie pasi#nea precisă a a-ator#l#i pentr# c#tare sa# c#tare oiect3 E li-pede 0nsă că oiect#l #nic n# e de fapt dec0t ter-en#l final 0n care se re%#-ă 0ntrea@a specie7 ter-en#l 1 pri1ile@iat al #nei 0ntre@i paradi@-e >1irt#ală7 esto-pată sa# s#&0nţeleasă7 p#ţin i-portă7 constit#ind la drept 1orind7 e-le-a seriei3 0n portretele 0n care il#strea%ă c#rio%itatea ca pe o pasi#ne3 La Bniere descrie #n colecţionar de sta-pe: Ani o
-are -04nire7 sp#ne acesta7 care -ă 1a sili să ren#nţ la sta-pe pentr# tot rest#l 1ieţii: a- toate l#crările l#i Callot7 0n afară de #na7 care7 cinstit 1orind7 n# e prea #nă3 Di-potri1ă7 e #na dintre cele -ai proaste7 ceea ce l& ar face praf 0n oc4ii -ei pe Callot3 De de ani 0-i at cap#l c#- să @ăsesc această sta-pă7 iar dacă 1oi re#şi -ă 1a ap#ca disperarea e foarte @re# de s#portat Sesi%ă-7 0n cele de -ai s#s7 c# o e1idenţă arit-etică7 ec4i1alenţa trăită dintre 0ntrea@a serie -ai p#ţin #n oiect şi #lti-#l ter-en P asent P al seriei +3 Acesta o re%#-ă si-olic7 dar fără el seria n# 0nsea-nă ni-ic3 0n acest ca%7 are o calitate stranie7 c4intesenţă a 0ntre@ii eşalonări cantitati1e3 E #n oiect #nic7 specificat prin po%iţia l#i finală şi d0nd astfel il#%ia #nei finalităţi aparte3 De altfel aşa şi sta# l#cr#rile7 0nsă 1ede- că e d#s la calitate prin cantitate7 şi că 1aloarea concentrată doar 0n acest se-nifica- e7 de fapt7 cea care alear@ă de&a l#n@#l lanţ#l#i se-nificanţilor inter-ediari ai paradi@-ei3 Iată ce a- p#tea n#-i si-olis-#l oiect#l#i7 0n sens#l eti-olo@ic 's?moiein- ce re%#-ă #n 0ntre@ lanţ de se-nificaţii 0ntr&#n sin@#r ter-en3 "iect#l e si-ol7 n# 0nsă al 1re#nei instanţe sa# 1alori e5terioare7 ci 0n pri-#l r0nd al 0ntre@ii serii de oiecte 0n care el e ter-en#l de sosire >0n acelaşi ti-p c# persoana căreia 0i aparţine3 E5e-pl#l l#i La Br#ere -ai lasă să se 0nţelea@ă o re@#lă: oiect#l n# are 1aloare e5cepţională dec0t prin asenţă3 N# e 1ora de o poftă nesăţioasă a colecţionar#l#i3 po%iti17 de altfel7 deoarece această lipsă e toc-ai l#cr#l prin care s#iect#l se percepe pe sine 0n -od oiecti1: 0n 1re-e ce pre%enţa oiect#l#i final ar se-nifica -oartea s#iect#l#i7 asenţa l#i 0i 0n@ăd#ie acest#ia să&şi 6oace propria -oarte fi@#r0nd&o 0ntr&#n oiect7 c# alte c#1inte s&o e5orci%e%e3 Această asenţă e trăită ca o s#ferinţă7 fiind 0nsă totodată şi r#pt#ra ce per-ite e1itarea #nei colecţii 0nc4eiate7 care ar 0nse-na elidarea definiti1ă a realităţii3 Să&l felicităaşadar pe a-ator#l l#i La Br#ere că n# l&a @ăsit pe #lti-#l Callot7 căci ar fi 0ncetat de a -ai fi o-#l 1i# şi pasionat care -ai era3 Mi să preci%ă- că delirai 0ncepe 0n clipa 0n care colecţia se 0nc4ide as#pra ei şi 0ncetea%ă de a -ai fi orientată spre #n ter-en asent3 " altă anecdotă7 relatată de !3 R4ei-s7 ne poate ad#ce o -ărt#rie identică3 Un iliofil posesor de e5e-plare #nice află7 0ntr&o #nă %i7 că #n lirar 1a p#ne 0n 10n%are #n e5e-plar identic c# #n#l pe care 0l a1ea el3 8#@e şi c#-pără cartea7 apoi c4ea-ă #n portărel ca să ardă 0n faţa l#i al doilea e5e-plar şi să ceară #n act de constatate a distr#@erii3 D#pă care p#ne act#l 0n 1ol#-#l ce a de1enit din no# #nic şi se c#lcă liniştit3 A1e- de&a face 0n acest ca% c# ne@area serieiK Doar aparent: 0n fapt7 e5e-plar#l #nic a1ea 0ncărcăt#ră de 1aloare a t#t#ror e5e-plarelor 1irt#ale7 iar ilio& 2 fil#l7 distr#@0nd#&l pe cel de&al doilea7 n# face dec0t să restailească perfecţi#nea co-pro-isă a si-ol#l#i3 Uitată7 ne@ată7 distr#să7 de1enită 1irt#ală7 seria e -ere# pre%entă3 0n cel -ai ne0nse-nat @est cotidian7 ca şi 0n cel -ai transcendent dintre oiectele rare7 ea ali-entea%ă proprietatea sa# 6oc#l pasional3 8ără ea7 6oc#l n# ar fi posiil7 şi de ase-enea nici posesi#nea la drept 1orind7 n# ar -ai e5ista oiecte3 "iect#l c# ade1ărat #nic7 asol#t7 fără nici #n antecedent şi nedispersat 0n 1reo serie7 e de neconcep#t3 N# poate e5ista7 c#- n# poate e5ista nici s#net p#r3 Mi tot aşa c#- seriile de ar-onice ad#c s#netele la calitatea lor percep#tă7 seriile paradi@-atice7 -ai -#lt sa# -ai p#ţin co-ple5e7 ad#c oiectele la calitatea lor si-olică şi7 0n acelaşi ti-p7 0n c0-p#l relaţiei #-ane de stăp0nire şi de 6oc3 "BIECE MI "BIMNUINE: CEASUL DE !şi n# contin#itate7 c#- s#@erea%ă folosirea c#10nt#l#i3 ?rin dec#parea ti-p#l#i 0n sc4e-e de oişn#inţă re%ol1ă- toate spai-ele le@ate de contin#itatea l#i şi de sin@#& laritatea asol#tă a e1eni-entelor3 ot aşa7 disp#ne- @ropri#&%is de oiecte şi le posedă- prin inte@rarea lor discontin#ă 0n serii3 In aceasta stă de fapt disc#rs#l s#iecti1ităţii7 iar oiectele s0nt re@istr#l l#i pri1ile@iat7 inter& p#n0nd 0ntre de1enirea ire1ersiilă a l#-ii şi noi 0nşine #n ecran discontin##7 clasificail7 re1ersiil7 repetiti17 d#pă #n#l nostr# plac P o parte a l#-ii care de ac#- ne aparţine7 docilă 0n faţa -0inii şi spirit#l#i7 risipind#&ne spai-ele3 "iectele n# ne a6#tă doar să stăp0ni- l#-ea P prin inserarea lor 0n serii instr#-entale P7 ci ne a6#tă P prin inserarea lor *n serii mentale P să stăp0ni- şi ti-p#l7 făc0nd#&l discontin## şi clasific0nd#&l ca pe oişn#inţe: s#p#n0nd#&l constr0n@erilor de asociere care or@ani%ea%ă aşe%area 0n spaţi#3 Ceas#l de -0nă e #n #n e5e-pl# de f#ncţie discontin#ă şi oişn#ită.3 El re%#-ă -od#l d#l# 0n care ne trăioiectele3 ?e de o parte7 ne infor-ea%ă despre ti-p#l oiecti1: or7 e5actitatea crono-etrică e toc-ai di-ensi#nea constr0n@erilor practice7 a e5teriorităţii sociale şi a -orţii3 0n acelaşi ti-p 0nsă 0n care ne s#p#ne te-poralităţii ired#ctiile7 ceas#l7 ca oiect7 ne a6#tă să ne 0ns#şi- ti-p#l3 ot aşa c#- -aşina de1orea%ă Tilo-etrii7 oiect#l&ceas de1orea%ă ti-p#l(3 8ace din el #n oiect cons#-at7 s#stanţiali%0nd#&l şi dec#p0nd#&l3 i-p#l n# -ai e7 de ac#-7 o di-ensi#ne pri-e6dioasă a practicii7 ci o cantitate do-estică3 N# doar si-pl#l fapt de a şti c0t e ceas#l7 ci fapt#l de a poseda ora şi de a o 0nre@istra ne0ncetat c0nd dori-7 -#lţ#-ită #n#i oiect care e al nostr#7 a de1enit 3
4rana de a%ă a o-#l#i ci1ili%at şi -area l#i si@#ranţă3 i-p#l n#&i -ai apartine casei7 a cărei ini-ă care ate era orolo@i#l7 ci poate fi @ăsit -ere# 0n ceas#l de -0nă7 0nre@istrat c# aceeaşi satisfacţie or@anică ca şi -ers#l ordonat al 1iscerelor3 ?rin ceas#l de -0nă7 ti-p#l se defineşte ca 0nsăşi di-ensi#nea oiecti1ării7 şi totodată ca #n #n casnic3 De altfel7 orice oiect s&ar p#tea preta acestei anali%e a rec#perării di-ensi#nii con&str0n@erii oiecti1e prin le@ăt#ra sa directă c# ti-p#l7 ceas#l de -0nă e doar e5e-pl#l cel -ai li-pede 0n acest sens3 "BIECUL MI I!?UL: CICLUL DIRIJA ?role-atica te-porală e esenţială 0n ca%#l colecţiei3 Un feno-en ce 0nsoţeşte deseori pasi#nea de a colecţiona7 sp#ne !3 R4ei-s7 e pierderea senti-ent#l#i ti-p#l#i act#al >p3+3 E 0nsă 1ora de o si-plă e1adare nostal@icăK Cine1a care se indentifică c# L#do1ic al 2OI&lea p0nă şi 0n picioarele fotoliilor sale7 sa# care face o pasi#ne ne#nă pentr# taac4erele din secol#l al 2OI&lea se desparte7 ine0nţeles7 de ti-p#l pre%ent7 printr&o referinţă istorică3 Această referinţă e 0nsă sec#ndară faţă de siste-atica trăită a colecţiei3 !area p#tere a oiectelor colecţionate n# 1ine de la sin@#laritatea şi nici de la istoricitatea lor distinctă3 N# din acest -oti1 ti-p#l colecţiei n# e ti-p#l real7 ci prin )aptul că organizarea colecţiei *nseşi se sustituie timpului& Aceasta e7 ne0ndoios7 f#ncţia f#nda-entală a colecţiei: re%ol1area ti-p#l#i real 0ntr&o di-ensi#ne siste-atică3 G#st#l7 c#rio%itatea7 presti@i#l sa# disc#rs#l social o pot desc4ide spre o relaţie -ai lar@ă >care n# 1a depăşi7 tot#şi7 Un @r#p de iniţiaţi7 0nsă ea ră-0ne 0n pri-#l r0nd7 şi 0n sens#l p#ternic al c#10nt#l#i7 o trecere de ti-p3 ?#r şi si-pl# 0l aoleşte3 Sa# -ai de@raă7 repertoriind#&l 0n ter-eni ficşi pe care&i poate face să 6oace 0n -od re1ersiil7 colecţia fi@#rea%ă 1eşnica re0ncepere a #n#i cicl# diri6at7 0n care o-#l 0şi oferă 6oc#l naşterii şi al -orţii7 0n orice clipă şi fără @reş7 plec0nd de la oricare dintre ter-eni şi c# si@#ranţa re1enirii la el3 oc-ai prin aceasta7 -edi#l oiectelor pri1ate şi posedarea acestora >colecţia fiind doar #n p#nct e5tre- e o di-ensi#ne esenţială şi7 0n acelaşi ti-p7 i-a@inară a 1ieţii noastre3 La fel de esenţială ca 1isele3 S&a sp#s că dacă cine1a ar p#tea fi 0-piedicat e5peri-ental să 1ise%e7 de 0ndată ar a1ea @ra1e t#l#rări psi4ice3 Dacă a- p#tea să&l lipsi- pe #n o- de e1adarea&re&@resi#ne 0n 6oc#l posedării7 dacă l&a- 0-piedica să&şi ţină propri#&i disc#rs diri6at şi să se decline pe sine 0n afara ti-p#l#i7 printre oiecte7 c# si@#ranţă Că de%ecliilinil ar fi i-ediat3 N# p#te- trăi 0n sin@#laritatea asol#tă şi 0n in1ersiilitatea al cărei se-n e clipa naşterii3 "iectele ne a6#tă să re%ol1ă- toc-ai ire1ersiilitatea naşterii spre -oarte3 Acest ec4ilir# e desi@#r ne1rotic7 iar rec#rs#l 0-potri1a spai-elor re@resi17 deoarece ti-p#l e oiecti1 ire1ersiil7 şi c4iar oiectele care tre#ie să ne ferească de el s0nt d#se de el desi@#r7 -ecanis-#l discontin## de 4 apărare7 la ni1el#l oiectelor7 e ne0ncetat p#s s# se-n#l 0ntreării7 deoarece l#-ea şi oa-enii trăiesc 0n contin#itate3 Dar p#te- oare 1ori de nor-alitate sa# de ano-alieK Ref#@ierea 0ntr&o sincronie 0nc4isă poate fi calificată drept ne@are a realităţii şi f#@ă de aceasta7 dacă socoti- că 0n oiect se in1esteşte ceea ce ar tre#i să fie in1estit 0n relaţia #-ană P toc-ai acesta e preţ#l forţei re@#latoare a oiectelor3 0n %ilele noastre7 c0nd instanţele reli@ioase şi ideolo@ice se esto-pea%ă7 ele s0nt pe cale să de1ină consolare şi -itolo@ia cotidiană ce asoare spai-a ti-p#l#i şi a -orţii3 Să ren#nţă- la -itolo@ia spontană care declară că o-#l s&ar prel#n@i 0n oiecte sa# şi&ar s#pra1ieţ#i sieşi 0n ele3 ?roces#l&ref#@i# n# e de ne-#rire ori de perpet#itate7 de s#pra1ieţ#ire 0ntr&#n oiect4re)lectare >0n care o-#l n# a cre%#t niciodată c# ade1ărat7 ci #n 6oc co-ple5 de reciclare a naşterii şi a -orţii u7#4un sistem de oiecte& Ceea ce @ăseşte o-#l 0n oiecte n# e si@#ranţa s#pra1ieţ#irii7 ci )aptul că trăieşte, *ncă de pe acum şi *n mod continuu, la modul ciclic şi controlat, procesul propriei sale e#istenţe, şi că prin aceasta depăşeşte simolic e#istenţa reală, al cărei eveniment ireversiil *i scapă&
N# s0nte- prea departe de -in@ea prin care7 făc0nd&o să dispară şi să reapară7 copil#l >0n anali%a l#i 8re#d trăieşte alternati1 asenţa şi pre%enţa -a-ei P )ort da )ort sa P7 răsp#n%0nd la spai-a asenţei prin cicl#l nedefinit al reapariţiei -in@ii3 Sesi%ă- #şor i-plicarea si-olică a 6oc#l#i 0n serie re%#-0nd7 a- p#tea sp#ne că oiect#l e lucrul după care ne purtăm doliul P 0n sens#l că fi@#rea%ă propria noastră -oarte7 0nsă depăşită >si-olic prin fapt#l că&l posedă- şi că7 introd#c0nd#&l 0n strădania doli#l#i7 c# alte c#1inte inte@r0nd#&l 0ntr&o serie 0n care asenţa şi reapariţia l#i d#pă asenţă fac efort#l de a re1eni ne0ncetat 0ntr&#n cicl#7 re%ol1ăteriil#l e1eni-ent al asenţei şi al -orţii reale3 0ncă de ac#-7 0n 1iaţa cotidiană ne p#rtă- propri#l doli# @raţie oiectelor7 iar acest l#cr# ne per-ite să trăi- P la -od#l re@resi17 desi@#r7 dar să trăi-3 "-#l care colecţionea%ă e #n -ort7 0nsă 0şi s#pra1ieţ#ieşte literal-ente 0ntr&o colecţie ce&l repetă nedefinit dincolo de -oarte7 c4iar de ac#-7 integr*nd chiar şi moartea *n serie şi *n ciclu& Analo@ia c# 1isele ar p#tea fi rel#ată: dacă orice oiect e7 prin f#ncţia l#i >practică7 c#lt#rală7 socială7 -edierea #n#i scop, el e şi e5ponent al #nei dorinţe P ca #n#l dintre ter-enii 6oc#l#i siste-atic pe care toc-ai l&a- descris dorinţa fiind ceea ce p#ne 0n -işcare7 0n lanţ#l nedefinit al se-nificanţilor7 repetarea sa# s#stit#irea indefinită a noastră prin -oarte şi dincolo de ea3 Dacă 1isele a# ca f#ncţie asi@#rarea contin#ităţii so-n#l#i7 oiectele asi@#ră contin#itatea 1ieţii7 printr&#n co-pro-is aproape identic3/ "BIECUL SEC$ESRA: GEL"9IA A6#nsă la li-ita de-ers#l#i ei re@resi17 pasi#nea oiectelor se re%ol1ă 0n @elo%ia p#ră3 0n acest ca%7 posesia re%#ltă din -#lţ#-irea adincă pri1ind 5
1aloarea pe care ar p#tea&o a1ea oiect#l pentr# alţii7 şi din a&i fr#stra pe aceştia de el3 Co-ple5#l @elo%iei7 ce caracteri%ea%ă fanatis-#l colecţionar#l#i7 deter-ină >păstr0nd proporţiile şi si-pl#l refle5 al proprietăţii3 E 1ora de o p#ternică sc4e-ă de sadis- anal ce ne 0ndea-nă să sec4estră- l#cr#rile fr#-oase pentr# a ne #c#ra n#-ai noi de ele: cond#ită de per1ersi#ne se5#ală lar@ răsp0ndită 0n relaţiile noastre c# oiectele3 Ce repre%intă oiect#l sec4estratK >Oaloarea l#i oiecti1ă e sec#ndară7 far-ec#l 0i e dat de i%olare3 Dacă ni-eni n#&şi 0-pr#-#tă -aşina7 stilo#l7 ne1asta7 e din ca#%ă că aceste oiecte constit#ie7 0n re@istr#l @elo%iei7 ec4i& 1alent#l narcisist al e#l#i: dacă se pierd sa# se deteriorea%ă s0nte- castraţi3 Ni-eni n#&şi dă fal#s#l c# 0-pr#-#t7 iată esenţial#l3 Ceea ce @elos#l sec4estrea%ă şi ţine c0t -ai aproape de el e7 dincolo de efi@ia #n#i oiect7 propri#l sa# liido7 pe care 0ncearcă să&l e5orci%e%e printr&#n siste- de i%olare P acelaşi siste- @raţie căr#ia colecţia re%ol1a spai-a de -oarte3 Se castrea%ă el 0ns#şi7 0n spai-a propriei se5#alităţi7 sa#7 -ai c#r0nd7 pre1ine printr&o castrare si-olică >sec4estrarea spai-a castrării reale '3 oc-ai această tentati1ă disperată constit#ie plăcerea oriilă a @elo%iei3 S0nte- 0ntotdea#na @eloşi pe noi 0nşine3 ?e noi 0nşine ne pă%i- şi ne s#pra1e@4e-7 şi de noi 0nşine ne #c#ră- c# ade1ărat3 Această plăcere @eloasă se reliefea%ă 0n -od foarte e1ident pe fond#l #nei decepţii asol#te7 deoarece re@resia siste-atică n# 0nlăt#ră niciodată 0n totalitate conştiinţa l#-ii reale şi a fali-ent#l#i #nei astfel de cond#ite3 La fel se 0nt0-plă l#cr#rile c# colecţia: s#1eranitatea ei e fra@ilă 0n spatele ei se profilea%ă s#1eranitatea l#-iW reale7 care o a-eninţă contin##3 Dar c4iar şi această decepţie face parte din siste-3 oc-ai ea 0l -oili%ea%ă7 0-pre#nă c# satisfacţia P decepţia netri-iţ0nd niciodată la 1re#n -odel7 ci la #n tei-en #lterior7 decepţia şi satisfacţia s#cced0nd#&se #na pe cealaltă 0n c#rs#l cicl#l#i3 A-alarea ne1rotică a siste-#l#i se datorea%ă #neori acestei decepţii constit#ti1e3 Seria se 0n10rteşte tot -ai repede 0n 6#r#l ei7 diferenţele se #%ea%ă şi -ecanis-#l de s#stit#ire se accelerea%ă3 In acest ca%7 siste-#l poate a6#n@e la distr#@ere7 care e a#todistr#@erea s#iect#l#i3 !3 R4ei-s citea%ă ca%#ri de #cideri 1iolente de colecţii7 0ntr&#n fel de sin#cidere7 din ca#%a nep#tinţei de a circ#-scrie -oartea3 0n siste-#l @elo%iei7 n# rareori se 0nt0-plă ca s#iect#l să sf0rşească prin a distr#@e oiect#l sa# fiinţa sec4estrată7 din ca#%a senti-ent#l#i de i-posiilitate de a e5orci%a 0n totalitate ad1ersitatea l#-ii şi propria&i se5#alitate3 Iată sf0rşi&t#l lo@ic7 şi totodată7 ilo@ic al pasi#nii*3 "BIECUL DESRUCURA: ?EROERSIUNEA Eficienţa siste-#l#i de posedare e le@ată direct de caracter#l l#i re@resi13 Iar această re@resie e le@ată de -odalităţile per1ersi#nii3 Dacă7 0n -aterie de oiecte7 ea apare cel -ai li-pede 0n for-a cristali%ată a fetişis& -#l#i7 ni-ic n# ne poate opri de a 1edea7 de&a l#n@#l 0ntre@#l#i siste-7 0n ce fel P or@ani%0nd#&se 0n f#ncţie de aceleaşi scop#ri şi 0n aceleaşi -odalităţi P7 posedareapasi#nea oiect#l#i e ca să sp#ne- aşa7 un )el de a )i temperat al perversiunii se#uale& %'tr#a(evăr, tot aşa c#- posedarea se constit#ie 0n discontin#itatea seriei >reală sa# 1irt#ală şi prin ale@erea #n#i ter-en pri1ile@iat7 per1ersi#nea se5#ală constă 0n fapt#l de a n#&l p#tea sesi%a pe celălalt ca pe #n oiect al dorinţei 0n totalitatea aparte a persoanei sale7 ci doar ca discontin#itate: partener#l se transfor-ă 0n paradi@-a diferitelor părţi erotice ale tr#p#l#i să#7 c# o cristali%are oiectală as#pra #neia dintre ele3 Iată fe-eia care n# e fe-eie7 ci se57 s0ni7 p0ntec7 p#lpe7 1oce sa# fi@#ră: #na sa# alta7 d#pă preferinţe**3 Mi astfel7 de1ine 77oiect şi constit#ie o serie căreia dorinţa noastră 0i repertori%ea%ă ter-enii7 şi al cărei se-nificat real n# -ai e c0t#şi de p#ţin persoana i#ită7 ci 0ns#şi s#iect#l 0n s#iecti1itatea l#i 'arcisistă, ce se colecţionea%ă şi se eroti%ea%ă pe sine şi care face din relaţia de dra@oste #n disc#rs adresat l#i 0ns#şi3 L#a# il#strat dest#l de ine de sec1enţa iniţială a #n#i fil- de J3&L3 Go& (ar(, Dispreţul, 0n care dialo@#l se desfăşoară astfel7 0nsoţind i-a@ini @oale: 0ţi plac picioarele -eleK sp#nea fe-eia3 >Să reţine- că7 de&a l#n@#l 0ntre@ii scene7 ea se pri1eşte a-ăn#nţit 0ntr& o o@lindă7 l#cr# care n# e indiferent: se 1alorifică pe sine ca fiinţă 1ă%#tă7 prin propri#&i i-a@ine7 aşadar ca s#p#să discontin#ităţii 0n spaţi#3 P Da7 0-i plac3 P Mi -ai s#s de @en#nc4iK P Da3 3 P Mi p#lpeleK P Da7 răsp#nde ărat#l7 0-i plac3 >Mi tot aşa7 de 6os 0n s#s7 p0nă la păr3 At#nci 0nsea-nă că -ă i#eşti c# tot#l3 P Da7 te i#esc c# tot#l3 P Mi e#7 ?a#l7 sp#ne ea7 re%#-0nd sit#aţia3 E posiil ca reali%atorii să fi 1ă%#t 0n acestea al@era l#cidă a #nei i#iri de-istificate3 N# e 0nsă -ai p#ţin ade1ărat că această as#rdă reconstit#ire a dorinţei e o perfectă in#-anitate3 De%inte@rată 0ntr&o serie P aceea a propri#l#i ei trap P7 fe-eia7 de1enită oiect p#r7 e rel#ată 0n seria t#t#ror fe-eilor&oiect7 0n care n# e dec0t #n ter-en ca oricare alt#l3 Sin@#ra acti1itate posiilă 0n lo@ica acest#i siste- e 6oc#l s#stit#irii3 oc-ai l#cr#l pe care l&a- descris ca pe resort#l 0ns#şi al satisfacţiei colecţionar#l#i3 Discontin#i%area oiect#l#i 0n detalii prin siste-#l a#to&erotic al per1ersi#nii e fr0nată7 0n relaţia de dra@oste7 de inte@ritatea 1ie a cel#ilalt *3 C0nd 0nsă e 1ora de oiecte -ateriale7 şi 0n -od deoseit de oiecte faricate7
0ndea6#ns de co-ple5e pentr# a se preta deconstr#cţiei -entale7 discontin#i%area e re@#la3 Sp#ne-7 despre -aşină: fr0na mea, aripa mea, 1olan#l meu& Sp#ne- şi: eu fr0ne%7 eu sc4i- direcţia7 eu de-are%3 oate or@anele şi f#ncţiile pot fi raportate pe r0nd la persoană d#pă criteri#l posedării3 N# e 1ora de o personali%are la ni1el social7 ci de #n proces de ! ordine proiecti1ă3 N# de ordinea l#i a a1ea7 ci de ordinea l#i a fi3 0n ca%#l cal#l#i7 deşi acesta a fost -ere#7 pentr# noi7 #n strani# instr#-ent al p#terii şi al transcendenţei7 conf#%ia n# ar fi fost posiilă7 deoarece cal#l7 0n pri-#l r0nd7 n# e constr#it din #căţi: e se5#at3 ?#te- sp#ne: cal#l -e#7 soţia -ea7 dai& den#-irea posesi1ă se opreşte aici3 ot ce are se5 re%istă proiectării 0-#cătăţite7 şi prin #r-are acel#i -od de 0ns#şire pe care l&a- rec#nosc#t ca pe o pasi#ne a#to&erotică şi7 la li-ită7 ca pe o per1ersi#ne *)3 0n faţa #nei fiinţe 1ii p#te- sp#ne al meu, dar n# p#te- sp#ne eu, aşa c#- face- c0nd ne 0ns#şi- si-olic f#ncţiile şi or@anele a#to-oil#l#i3 " an#-ită re@resie e i-posiilă3 Cal#l poate fi p#ternic in1estit ca #n si-ol >0n ca1alcada se5#ală a nit#l#i7 0n Centa#r#l cel 0nţelept7 al căr#i cap e o fantas-ă terifiantă le@ată de i-a@inea tatăl#i7 dar al căr#i cal- ne face să ne @0ndii-ediat la p#terea protectoare a peda@o@#l#i C4iron7 0nsă n# e in1estit niciodată s# for-a săracă7 si-plificată7 narcisistă7 infantilă a proiectării e#l#i 0n detali#l str#ct#ral al -aşinii >confor- #nei analo@ii c# ele-entele şi f#ncţiile disociate ale ti-p#l#i #-an ce pretea%ă la conf#%ie3 Dacă e5istă #n dina-is- si-olic al cal#l#i7 aceasta se 0nt0-plă 0n -ăs#ra 0n care identificarea c# detali#l f#ncţiilor şi or@anelor cal#l#i e i-posiilă7 ca şi ep#i%area relaţiei 0ntr&#n disc#rs a#toerotic as#pra ter-enilor 0-prăştiaţi3 Această parceli%are şi re@resie pres#p#n o te4nică7 0nsă #na a#tono-i%ată la ni1el#l oiect#l#i parţial3 Astfel7 fe-eia disp#să 0ntr&o sinta@-ă de diferite %one ero@ene e sortită doar f#ncţionalităţii plăcerii7 căreia&i răsp#nde o an#-ită te4nică erotică3 el#rică oiecti1antă7 rit#ali%antă7 ce -arc4ea%ă spai-a relaţiei personale7 şi care ser1eşte7 0n acelaşi ti-p7 drept alii real >@est#al7 eficace7 c4iar 0n !n#l siste-#l#i fantas-atic al per1ersi#nii3 "rice siste- -ental are ne1oie7 0ntr&ade1ăr7 de #n credit desc4is7 de o referire la realitate7 de o raţi#ne te4nică7 de #n alii3 De e5e-pl#7 accelerarea 0n e# accelere%7 far#l 0n far#l -e# sa# -aşina 0ntrea@ă 0n -aşina -ea s0nt s#port#rile te4nice reale ale #nei 0ntre@i rec#perări narcisiste dincoace de realitate3 Acelaşi l#cra e 1alail şi pent- te4nica erotică ce se as#-ă ca atare: la acest ni1el7 n# ne -ai află- 0n ordinea @enitală de e-er@enţă spre realitate şi spre plăcere7 ci 0n ordinea re@resi1ă anală a siste-aticii seriale 0n care @est#alitatea erotică e doar #n alii3 Oede- c# #ş#rinţă c0t de departe e te4nica de a fi -ere# oiecti1ă3 E astfel ar#nci c0nd e seriali%ată7 rel#ată 0ntr&o te4nolo@ie7 şi c0nd pătr#nde 0n noi str#ct#ri3 0n do-eni#l cotidian7 di-potri1ă7 ea oferă #n c0-p -ere# fa1orail fantas-elor re@resi1e7 deoarece posiilitatea destr#ct#rării apare -ere# 0n ea3 Ad#nate laolaltă şi -ontate7 ele-entele #n#i oiect te4nic a# o i-plicaţie coerentă3 Dar această str#ct#ră e -ere# fra@ilă 0n faţa spirit#l#i7 fiind 0ncorsetată din e5terior de f#ncţie şi apăr0nd astfel ca for-ală 0n faţa l#i3 Ele-entele str#ct#ral ierar4i%ate se pot deface 0n orice clipă7 de1enind ec4i1alente 0ntr&#n siste- paradi@-atic 0n care s#iect#l se introd#ce pentr# a se declina3 "iect#l e dinainte discontin##7 şi discontin#at c# #ş#rinţă de @0ndire3 Mi aceasta c# at0t -ai -#lt c# c0t oiect#l >0ndeosei cel te4nic 8 n# -ai e7 ca odinioară7 prins 0ntr&#n @est #-an şi o ener@ie #-ană3 Dacă -aşina constit#ie #n oiect de -anip#lare narcisistă at0t de fr#-os 0n co-paraţie c# cal#l7 e şi din ca#%ă că săp0nirea de către noi a cal#l#i e -#sc#lară7 a@itată7 pretin%0nd o @estică de ec4ilir#7 0n 1re-e ce stăp0nirea -aşinii e di-potri1ă si-plificată7 f#ncţională şi astractă3 DE LA !"IOAIA SERIAL; LA !"IOAIA REAL; De&a l#n@#l acestei anali%e a- socotit ne@li6ailă nat#ra 0nsăşi a oiectelor colecţionate: ne&a- li-itat la siste-atică şi n# a- ţin#t sea-a de te-atică3 E e1ident 0nsă că ni-eni n# colecţionea%ă talo#rile de -aeştri ca pe nişte inele de tra#c3 re#ie să ad-ite- -ai 0nt0i că 0ns#şi concept#l de colecţie @colligere a ale@e şi a p#ne laolaltă se distin@e de concept#l de ac#-#lare3 Stadi#l inferior e cel al ac#-#lării -ateriilor: 0n@ră-ădirea 40rtiilor 1ec4i7 stocarea 4ranei P la 6#-ătatea dra-#l#i dintre intro6ecţia orală şi retenţia anală P7 apoi ac#-#larea serială de oiecte identice3 Colecţia 0nsă se ridică spre c#lt#ră: ea 1i%ea%ă oiecte diferenţiate7 care deseori a# 1aloare de sc4i-7 fiind şi oiecte de păstrare7 de traficare7 de rit#al social şi de e54iare P poate c4iar şi i%1or de eneficii3 Aceste oiecte intră 0n tot fel#l de proiecte3 8ără a 0nceta să tri-ită #n#l la celălalt7 incl#d 0n 6oc#l lor o e5terioritate socială şi relaţii #-ane3 C# toate acestea7 c4iar dacă -oti1aţia e5ternă e p#ternică7 colecţia n# scapă niciodată de siste-atica internă7 ci constit#ie7 0n cel -ai #n ca%7 #n co-pro-is 0ntre cele do#ă: c4iar dacă colecţia de1ine #n disc#rs pentr# alţii7 ea e -ai 0nt0i #n disc#rs 0ndreptat spre ea 0nsăşi3 !oti1aţia serială e 1i%iilă pret#tindeni3 Anc4etele arată ca oa-enii care c#-pără colecţii de căiţi >**/7 Aue sais4$e etc7 odată prinşi 0n 10rte6#l colecţiei7 contin#ă să c#-pere orice titl#7 deşi n#&i interesea%ă: diferenţa din serie e de a6#ns ca să cree%e #n interes for-al7 care ţine loc#l interes#l#i real3 E 1ora de o p#ra constr0n@ere de asociere7 ce se -anifestă 0n -oti1aţia c#-părării3 " cond#ită analoa@ă c# cea a cititor#l#i care n# e la lar@#l l#i 0n ti-p ce citeşte dec0t dacă e 0ncon6#rat de toate cărtile: 0n acest fel7 specificitatea lect#rii tinde să dipaiă3 !ai departe: cartea contea%ă -ai p#ţin dec0t clipa 0n care e p#să l0n@ă celelalte7 pe raft#l iliotecii3 Mi in1ers: colecţionar#l care 77a pierd#t şir#l 0şi 1ine 0n fire c# @re# #neori
n# 1a c#-păra titl#ri care pentr# el a# #n interes real3 Aceste oser1aţii s0nt s#ficiente pentr# ca să p#tedistin@e net cele do#ă -oti1aţii7 ce se e5cl#d #na pe cealaltă şi n# coe5istă dec0t la -od#l co-pro-is#l#i7 c# o tendinţă si@#ră la proprietatea din inerţie a -oti1aţiei seriale as#pra -oti1aţiei dialectice de interes*+3 Colecţia p#ră se poate 0nsă desc4ide as#pra #nor interese reale3 C#tare a 0ncep#t să c#-pere siste-atic toate cărţile din colecţia Aue sais4$e 1a sf0rşi adesea prin a&şi orienta colecţia spre o te-ă: -#%ică7 sociolo@ie3 Un an#-it pra@ cantitati1 al ac#-#lării per-ite să a1e- 0n 1edere o posiilă selecţie3 N# a1e- 0nsă o re@#lă asol#tă3 Unii pot colecţiona c# acelaşi $ fanatis- re@resi1 talo#ri de -aeştri şi etic4ete de r0n%ă 0ntre copii7 di-potri1ă7 colecţiile de ti-re s0nt i%1or#l #nor sclii-#ri contin#e3 N# p#te- aşadar conc4ide niciodată că o co-ple5itate te-atică a colecţiei ar 0nse-na o descliidere reală as#pra l#-ii3 0n cel -ai #n ca%7 această co-ple5itate ne poate da #n indice sa# constit#i o pre%#-ţie3 Colecţia iese din ac#-#larea p#ră n# doar prin co-ple5itatea ei c#lt#rală7 ci şi prin lac#ne şi ne0-pliniri3 0ntr& ade1ăr7 lac#na e 0ntotdea#na o e5i@enţă ine definită: a c#tăr#i sa# c#tăr#i oiect asent3 Iar această e5i@enţă7 ce se trad#ce ca fiind că#tare7 pasi#ne sa# -esa6 adresat celorlalţi *F&e de a6#ns pentr# a distr#@e far-ec#l -ortal al colecţiei7 0n care s#iect#l se pierde 0ntr&o p#ră fascinaţie3 L#cr# il#strat dest#l de ine de o e-isi#ne tele1i%ată: c0nd fiecare colecţionar 0şi pre%enta colecţia p#lic#l#i7 -enţiona şi oiect#l foarte deoseit ce&i lipsea7 a#ditor#l fiind in1itat să i&l proc#re3 Iată c#- oiect#l ne poate introd#ce 0n disc#rs#l social3 0n acelaşi ti-p 0nsă7 tre#ie să cedă- 0n faţa e1idenţei: *n el ne introduce cel mai adesea asenţa oiectului, şi )oarte4rar prezenţa lui&
DISCURSUL de presti@i#7 c#lt#ral7 co-ercial7 n# are i-portanţă7 condiţia fiind ea oiect#l să sf0rşească prin a p#ne #n o- 0n faţa alt#i o-: 0n acest fel7 de1ine -esa63 C# toate acestea7 oric0t de desc4isă ar fi o colecţie7 0n ea ră-0ne #n ele-ent ired#ctiil7 de non&relaţie c# l#-ea3 oc-ai pentr# că se si-te alienat şi 1olatili%at 0n disc#rs#l social7 ale căr#i re@#li 0i scapă7 colecţionar#l 0ncearcă să reconstit#ie #n disc#rs care să&i fie transparent7 deoarece deţine se-nificaţii7 #lti-#l se-nificat al acest#i disc#rs fiind de fapt el 0ns#şi3 entati1ă sortită eşec#l#i: cre%0nd că depăşeşte disc#rs#l social printr&#n#l propri# şi totodată coerent as#pra oiectelor7 n# 1ede că de fapt transp#ne discontin#itatea oiecti1ă desc4isă 0ntr&#na s#iecti1ă 0nc4isă7 0n care 0ns#şi li-a6#l folosit pierde orice valoare @enerală3 Această totali %are prin oiecte poartă aşadar seninele sin@#rătăţii: ratea%ă co-#nicarea7 iar co-#nicarea 0i lipseşte3 De altfel7 0ntrearea ce se p#ne e #r-ătoarea: se pot oaie constit#i oiectele 0ntr&#n alt li-a6K ?oate oare o-#l să instit#ie7 prin ele7 #n alt li-a6 dec0t #n discr#s 0ndreptat spre sineK Dacă colecţionar#l n# e niciodată #n -aniac fără speranţe7 toc-ai din ca#%ă că el colecţionea%ă oiecte ce&l 0-piedică oarec#- să re@iese%e 0n astracţia totală >delir#l7 disc#rs#l să# n# poate tot#şi depăşi7 toc-ai pentr# acest -oti17 o an#-ită sărăcie şi infantilitate3 Colecţia e 0ntotdea#na #n proces li-itat7 rec#rent7 iar -aterial#l ei P oiectele P e prea concret şi prea discontin## pentr# ca ea să se poată artic#la 0ntr&o str#ct#ră dialectică reală*.3 Dacă cel ce n# colecţionea%ă ni-ic e #n cretin7 cel ce colecţionea%ă are 0ntotdea#na7 la r0nd#l l#i7 ce1a sărac şi in#-an3 8r3 l"o$etaime fiinţă i#ită7 ărat#l sa# fe-eia3 Q !3 8a#ron7 preşedintele colecţionarilor de inele de tra#c >0n re1ista Liens, editată de Cl# 8rancais d# Li1re7 -ai *'.+3 Mi de ase-enea decepţia le@ată de caracter#l ta#tolo@ic al siste-#l#i3 i Aproape 0ntotdea#na7 seria e #n fel de 6oc ce ne 0n@ăd#ie să pri1ile@ienr #n#l dintre ter-eni şi să&l consideră- drept -odel3 Un copil ar# ncă nişte capace de sticlă: care 1a a6#n@e cel -ai departeK 0ntotdea#na acelaşi7 şi n# din 0nt0-plare7 ci deoarece şi&a p#s oc4ii pe el3 !odel#l şi ierar4ia pe care el le in1entea%ă s0nt el 0ns#şi: copil#l n# se identifică c# #n an#-it capac7 ci c# fapt#l că acesta e -ere# c0şti@ător3 Dar e de ase-enea pre%ent 0n fiecare capac ca 0ntr&#n ter-en ne-arcat al opo%iţiei: ar#nc0nd#&le #n#l d#pă celălalt7 le constit#ie7 6#cVnd#&se7 0n serie7 pentr# a se constit#i el 0ns#şi ca -odel: cel ce c0şti@ă 0ntotdea#na3 Mi astfel7 psi4olo@ia colecţionar#l#i se li-pe%eşte: colecţion0nd oiecte pri1ile@iate7 tot el e oiect#l ce se i-p#ne -ere#3 + 8iecare ter-en al seriei poate rede1eni acest ter-en final: fiecare Callot poate fi cel ce 77l&ar ter-ina pe Callot3 De altfel7 oiect#l de1ine repede s#port al #nei reţele de oişn#inţe şi p#nct de cristali%are a r#tinelor de co-porta-ent3 De ase-enea7 şi in1ers7 poate că n# e5istă oicei ce n# s&ar p#tea defini 0n raport c# #n oiect3 Mi #n#l şi celălalt se i-plică ine5tricail 0n e5istenţa cotidiană3 . De altfel7 ceas#l P să ne @0ndi- la dispariţia ceas#l#i de perete7 a orolo@i#l#i P an#nţă o tendinţă ire1ersiilă a oiectelor -ode-e: -iniat#ri%area şi indi1id#ali%area3 ?e l0n@ă aceasta7 e cel -ai -ic7 -ai apropiat şi -ai preţios dintre -ecanis-ele indi1id#ale: talis-an -ecanic inti-7 p#ternic in1estit7 oiect de co-plicităţi cotidiene7 de fascinaţie >la copil7 de @elo%ie3 Aici7 e5actitatea e ec4i1alent#l 1ite%ei 0n spaţi#: ti-p#l tre#ie de1orat c0t -ai aproape de el3 / Istorioara l#i ristan Be-ard arată 0ntr&#n -od distracti1 de ce colecţia e #n 6oc c# -oartea >aşadar o pasi#ne7 fiind7 toc-ai de aceea7 -ai p#ternică dec0t -oartea: Un o- făcea colecţie de copii: le@iti-i7 nele@iti-i7 născ#ţi 0n pri-a sa# 0n a do#a căsătorie7 adop ti1i7 @ăsiţi7 astar%i etc3 0ntr&o %i7 face o petrecere la care&i in1ită pe toţi3 Un prieten cinic 0i sp#ne: !ai lipseşte #n#l3 0nspăi-0ntat7 colecţionar#l 0ntreaă: CareK Copil#l post#-3 La care7 o-#l cel pasionat 0i făc# soţiei #n copil şi se sin#cise3 Acelaşi siste-7 @olit de ele-ente te-atice7 0l re@ăsi- 0n stare p#ră 0n 6oc#l de noroc de #nde intensa l#i fascinaţie3 0n el7 do-eni#l de dincolo de -oarte apare la -od#l asol#t7 s#iecti1itatea p#ră in1estind seria p#ră c# stăp0nire i-a@inară7 şi c4iar 0n toi#l 1icisit#dinilor 6oc#l#i7 c# certit#dinea că ni-eni n# are p#terea să reintrod#că 0n el condiţiile reale ale 1ieţii şi ale -orţii3 ' L#cr# 1alail7 desi@#r7 pentr# ani-alele de interior şi7 prin e5tensie7 pentr# oiect#l relaţiei se5#ale7 a căr#i -anip#lare7 0n ca%#l @elo%iei7 e de acelaşi ordin3 * A n# se conf#nda decepţia7 care e resort#l intern al siste-#l#i re@resi1 şi al seriei7 c# asenţa7 de care 1orea- -ai s#s şi care e7
di-potri1ă7 #n factor de e-er@enţă 0n afara siste-#l#i3 ?rin decepţie7 s#iect#l contin#ă să in1ol#e%e 0n siste-: prin asenţă 0nsă7 e1ol#ea%ă >0n -od relati1 spre l#-e3 ** La li-ită7 păr#l7 picioarele sa#7 coor0nd tot -ai -#lt pe fir#l re@resiei spre detali# şi spre i-personalitate7 p0nă ce fetişis-#l se cristali%ea%ă7 la antipod#l fiinţei 1ii7 0n 6artieră sa# s#tien: re@ăsi- oiect#l -aterial7 a cănii posedare se caracteri%ea%ă prin perfecta elidare a pre%enţei cel#ilalt3 * De aceea7 0n ca%#l de s#s7 pasi#nea se 0ndreaptă spre fetiş7 care si-plifică radical oiect#l se5#al 1i#7 făc0nd din el #n l#cr# ec4i1 alent penis#l#i7 in1estit ca atare3 *) ot aşa7 0n -ăs#ra 0n care fiinţa 1ie p oate fi si-ţită ca ase5#ată >c#- e ca%#l s#@ar#l#i identificarea p osesi1ă poate apare: At#nci7 mă doare cap#lK7 0i sp#ne- copil#l#i3 Sa#: At#nci7 *l doare cap#lK Această identificare conf#%ională e stopată 0n faţa fiinţei se5#ate de spai-a castrării3 *+ Distincţia dintre satisfacţia serială şi plăcerea proprie e esenţială3 0n ca%#l al doilea7 a1e- #n fel de plăcere a plăcerii7 prin care satisfacţia se depăşeşte ca atare şi se 0nte&
70 71
-eia%ă 0ntr&o relaţie3 0n satisfacţia seriei 0nsă7 ter-en#l sec#nd al plăcerii şi di-ensi#nea prin care el se califică dispare el e asent sa# s#p#s decepţiei: satisfacţia 1a fi e5pediată 0n s#ccesi#ne7 proiect0nd 0n e5tensie şi co-pens0nd prin repetare o totalitate pierd#tă3 oc-ai de aceea 1ede- oa-eni care c#-pără tot -ai -#lte cărţi7 din -o-ent#l 0n care a# 0ncetat să -ai citească cărţile pe care le c#-pără3 De aceea act#l se5#al se repetă sa# partenerii se 0n-#lţesc: pentr# a -asca nedefinit scop#l descoperirii dra@ostei3 ?lăcerea plăcerii a pornit: -ai ră-0ne de @ăsit satisfacţia3 Cele do#ă se e5cl#d 0nsă #na pe cealaltă3 C4iar şi 0n acest ca%7 colecţionar#l are7 tot#şi7 tendinţa de a n#&i considera pe ceilalţi dec0t ca pe nişte -artori ai colecţiei sale7 şi de a&i inte@ra doar ca pe o a treia parte 0n relaţia de6a constit#ită 0ntre s#iect şi oiect3 *. Spre deoseire de ştiinţă şi de -e-orie7 de e5e-pl#7 care s0nt şi ele nişte colecţii7 dar colecţii de fapte şi de c#noştinţe3
72
C3 SISE!UL !EA& MI DIS8UNCI"NAL: GADGEURI MI R"B"I D#pă ce a- anali%at oiectele 0n siste-ati%area lor oiecti1ă >aran6area şi a-ianţa7 apoi 0n siste-ati%area lor s#iecti1ă >colecţia7 1o- s#p#ne in1esti@aţiei c0-p#l lor de conotaţii7 altfel sp#s cel al se-nificaţiei lor ideolo@ice3 C"N"AIA E$NIC;: AU"!AIS!UL Dacă conotaţia for-ală poate fi re%#-ată 0n modăC , conotaţia te4nică se poate for-#la 0ntr&#n c#10nt: automatismul P concept -a6or al tri#-falis&-#l#i -ecanic şi ideal -itolo@ic al oiect#l#i -odern3 A#to-atis-#l 0nsea-nă oiect#l ce pri-eşte o conotaţie de asol#t7 0n f#ncţia l#i partic#lară3 El 1a fi deci prop#s şi acceptat pret#tindeni ca model tehnic& Un e5e-pl# l#at din G3 Si-ondon 'op&cit, p3. 1a il#stra al#necarea spre conotaţia te4nică printr&o sc4e-ă de a#to-atis-3 S#pri-area pornirii -aşinii c# -ani1ela face f#ncţionarea ei -ecanică -ai p#ţin si-plă din p#nct de 1edere strict te4nolo@ic7 s#ordon0nd&o folosirii ener@iei electrice dată de o aterie de ac#-#latori7 care e e5terioară siste-#l#i3 e4nic 1orind7 a1e- de&a face c# o co-plicare şi o astracti%are7 care 0nsă s0nt pre%entate ca #n pro@res şi #n se-n de -odernitate3 A#to-oilele c# -ani1elă s0nt de-odate7 cele f ără -ani1elă s0nt -oderne 0n 1irt#tea cono&taţiei de a#to-atis- care7 de fapt7 -arc4ea%ă o slăici#ne str#ct#rală3 Se 1a p#tea sp#ne7 ine0nţeles7 că lipsa -ani1elei are şi o f#ncţie asol#t reală: satisfacerea dorinţei de a#to-ati%are3 La fel7 părţile cro-ate şi aripile #riaşe ce 0n@re#ia%ă -aşina a# ca f#ncţie satisfacerea e5i@enţei de presti@i#3 Oede- 0nsă că aceste f#ncţii sec#nde se e5ercită 0n da#na str#ct#rii concrete a oiect#l#i te4nic3 0n 1re-e ce o -#lţi-e de ele-ente nestr#ct#iate persistă at0t 0n -otor c0t şi 0n aspect#l e5terior al -aşinii7 constr#ctorii pre%intă ca pe o -are reali%are -ecanică folosirea #n#i a#to-atis- s#praa#ndent la accesorii7 sa# rec#r@erea siste-atică la ser1oco-andă7 al cărei efect i-ediat e fra@ili%area oiect#l#i7 @răirea căderii l#i 0n des#et#dine şi a re0nnoirii3 RANSCENDENA 8UNCI"NAL; Mi astfel7 @rad#l de perfecţi#ne al #nei -aşinalii e pri1it pret#tindeni ca direct proporţional c# @rad#l ei de a#to-ati%are3 "r7 pentr# ca #n dispo%iti1 să de1ină a#to-at7 tre#ie sacrificate -#lte posiilităţi de f#ncţionare3 ?entr# a face a#to-at #n oiect practic7 acesta tre#ie stereotipat *n )uncţia lui şi fra@ili%at3 Departe de a a1ea o se-nificaţie te4nică 0n sine7 a#to-atis-#l co-portă7 0n toate ca%#rile7 #n risc de loca6 te4nolo@ic: at0ta ti-p c0t 73 oiect#l n# e a#to-ati%at7 e s#sceptiil de re-aniere şi de depăşire 0ntr&#n ansa-l# f#ncţional -ai lar@3 Dacă de1ine a#to-at7 f#ncţia l#i se desă10rşeşte7 dar se şi 0nc4eie7 de1enind e5cl#si1ă3 A#to-ati%area e7 astfel7 #n fel de 0nc4idere7 de red#ndanţă f#ncţională ea 0l ar#ncă pe o- 0ntr&o iresponsailitate de spectator3 E 1is#l #nei l#-i s#p#se şi al #nei te4nicităţi 0-plinite te4nic7 0n ser1ici#l #nei #-anităţi inerte şi 1isătoare3 G0ndirea te4nolo@ică act#ală de%-inte această tendinţă: ade1ărata perfecţionare a -ecanis-elor7 despre care se poate sp#ne că ridică @rad#l de te4nicitate7 ade1ărata f#ncţionalitate prin #r-are7 n# -ai coresp#nde #n#i spor de a#to-ati%are ci #n#i rest de indeter-inare ce&i per-ite -ecanis-#l#i să fie sensiil la infor-aţia 1enită din afară3 !aşina de 0naltă te4nicitate e o str#ct#ră desc4isă7 iar ansa-l#l -aşinilor desc4ide 0l pres#p#ne pe o- ca pe #n or@ani%ator şi interpret 1i#3 Dacă 0nsă această tendinţă e ne@ată la ni1el te4nolo@ic ridicat7 0n practică ea orientea%ă oiectele spre o astracti%are pri-e6dioasă3 A#to-ati%area do-neşte pret#tindeni7 iar fascinaţia pe care o e5ercită n# e at0t de -are dec0t din ca#%ă că n# e cea a raţionalităţii te4nice: o percepe- ca pe o dorinţă f#nda-entală7 ca pe un adevăr imaginar al oiectului, faţă de care str#ct#ra şi f#ncţia l#i concretă ne lasă dest#l de indiferenţi3 N# a1e- dec0t să ne @0ndi- la această dorinţă f#nda-entală7 pe care o a1e- 0n fiecare clipă7 pentr# ca toate să -ear@ă de la sine7 ca fiecare oiect7 0n f#ncţia ce&i e re%er1ată7 să 0-plinească -iracol#l
cel#i -ai -ic efort P a#to-ati%area 0i apare #tili%ator#l#i ca o prodi@ioasă asenţă7 iar delectarea pe care o prop#ne e7 pe alt plan7 ase-ănătoare celei pe care o a1e- c0nd 1ede- fără a fi 1ă%#ţi3 Satisfacţie esoterică7 0n ini-a cotidian#l#i 0nsiişi3 8apt#l că fiecare oiect a#to-ati%at ne antrenea%ă 0n stereotipii de cond#ită: deseori definiti1e n# poate p#ne s# se-n#l 0ntreării e5i@enţa i-ediată dorinţa de a#to-ati%are e pre%entă c4iar de la 0ncep#t3 Ea precedă practica oiecti1ă3 Iar dacă e at0t de ad0nc 0nrădăcinată 0nc0t -it#l 0-plinirii ei for-ale se op#ne7 ca #n ostacol aproape -aterial7 #nei str#ct#rări desc4ise a te4nicilor şi ne1oilor7 e din ca#%ă că e ancorată 0n oiecte7 ase-enea propriei noastre i-a@ini )3 Deoarece oiect#l a#to-ati%at -er@e sin@#r7 el i-p#ne o ase-ănare c# indi1id#l #-an a#tono-7 şi această fascinaţie 1a tri#-fa3 Ne @ăsi- 0n faţa #n#i no# antropo-orfis-3 C0nd1a7 instr#-entele de l#cra7 -oilier#l7 ca şi casa 0nsăşi7 a1ea# i-pri-ate foarte li-pede7 0n -orfolo@ia şi #tili%area lor7 pre%enţa şi i-a@inea o-#l#i3+ Această co-plicitate e distr#să la ni1el#l oiect#l#i te4nic perfecţionat7 s#stit#ind#&i&se #n si-olis- care n# -ai e acela al f#ncţiilor pri-are7 ci al f#ncţiilor s#per&str#ct#rale: o-#l n# -ai proiectea%ă 0n oiectele a#to-ati%ate @est#ri7 ener@ie7 propri&ile&i ne1oi şi i-a@inea tr#p#l#i să#7 ci a#tono-ia conştiinţei sale7 p#terea l#i de control7 indi1id#alitatea l#i proprie şi ideea persoanei sale3 S#perf#ncţionalitate a conştiinţei al căr#i a#to-atis- se pre%intă7 de fapt7 ca ec4i1alent 0n oiect3 A#to-atis-#l ţine să apară ca #n nec plus ultră33 al oiect#l#i7 #n fel de transcendere a f#ncţiei7 corolar al transcen&
74
denţei for-ale a persoanei apoi7 -asc4ea%ă prin astracţia l#i for-ală faliile str#ct#rale7 -ecanis-ele de apărare şi deter-inările oiecti1e3 Ois#l ce 0nt#ie p0nă şi oiectele e cel al -onadei perfecte şi a#tono-e: 1is ce oc#pă centr#l s#iecti1ităţii3 Elierat7 0n %ilele noastre7 de ani-is-#l nai1 şi de se-nificaţiile #-ane7 oiect#l @ăseşte ele-entele -itolo@iei sale -ode-e P şi #na din căile pe care contin#ă să o #r-e%e7 a#to-ati%area7 e tot o cale de s#prase-nificare a o-#l#i 0n esenţa l#i for-ală şi&n dorinţele sale inconştiente P 0n 0nsăşi e5istenţa l#i te4nică >prin proiectare 0n te4nic a a#tono-iei asol#te a conştiinţei indi1id#ale7 contrariind#&şi astfel 0n -od tenace7 poate ire-ediail7 finalitatea str#ct#rală concretă şi posiilitatea de 77a ne sc4i-a 1iaţa3 Mi reciproc: a#to-ati%0nd şi -#ltif#ncţionali%0nd#&şi oiectele 0n loc să tindă la o str#ct#rare fl#idă şi desc4isă a practicilor7 o-#l arată7 0ntr&#n fel an#-e7 ce se-nificaţie pri-eşte el 0ns#şi 0ntr&o societate te4nică: cel -ai fr#-os oiect7 pricep#t la toate7 -odel instr#-ental3 0n acest sens7 a#to-ati%area şi personali%area n# s0nt deloc contradictorii3 A#to-ati%area n# e altce1a dec0t personali%area 1isată la ni1el#l oiect#l#i3 E for-a cea -ai 0-plinită7 cea -ai s#li-ă a inesenţial#l#i7 a diferenţei -ar@inale prin care f#ncţionea%ă raport#l personali%at al o-#l#i c# oiectele l#iF3 ABERANA 8UNCI"NAL;: GADGEUL In sine7 a#to-ati%area e doar o de1iere a te4nicii7 0nsă ea se desc4ide as#pra 0ntre@#l#i #ni1ers al delir#l#i f#ncţional3 Altfel sp#s7 0ntre@#l c0-p al oiectelor faricate7 0n care o co-plicaţie iraţională7 osesia detali#l#i7 te4nicitatea e5centrică şi for-alis-#l @rat#it3 0n această %onă poli&7 para&7 4iper&7 şi -eta&f#nţională7 departe de deter-inările oiecti1e7 oiect#l e rel#at inte@ral 0n i-a@inar3 Dacă 6n a#to-ati%are se proiecta tradiţional i-a@inea conştiinţei7 0n l#-ea sc4i%of#ncţională n# se -ai 0nscri# dec0t p#re osesii3 Aici ar tre#i scrisă o 0ntrea@ă patafi%ică a oiect#l#i P ştiinţă a re%ol1ărilor te4nice i-a@inare3 Dacă s#p#ne- oiectele din 6#r acestei 0ntreări: ce e str#ct#ral 0n ele7 şi ce astr#ct#ralK Ce e oiect te4nic7 şi ce accesori#7 @ad@et7 indice for-alK ne 1o- da sea-a că trăi- 0n plin -edi# neote4nic7 0ntr&o a-ianţă pron#nţat retorică şi ale@orică3 De altfel7 toc-ai aroc#l ina#@#rea%ă c# ade1ărat epoca -odernă7 prin predilecţia pentr# ale@orie7 no#l indi1id#alis- al disc#rs#l#i7 red#ndanţa for-elor şi tr#carea -ateriilor7 ca şi prin for-alis-#l de-i#r@ic P re%#-0nd anticipat7 pe plan artistic7 toate te-ele şi -it#rile erei te4nice7 incl#si1 paro5is-#l for-al al detali#l#i şi al -işcării3 La acest ni1el7 ec4ilir#l te4nic al oiect#l#i e r#pt: s&a# de%1oltat prea -#lte f#ncţii accesorii7 *n care oiectul nu mai e dec*t necesitatea de a )uncţiona, sa# o s#perstiţie f#ncţională: pentr# orice operaţi#ne7 e5istă sa# !5 tre#ie să e5iste #n oiect posiil dacă n# e5istă7 tre#ie in1entat3 oc-ai acesta e şiretlic#l conc#rs#l#i Lepin7 care7 fără a ad#ce nici o ino1aţie7 p#ne la p#nct oiecte c# o f#ncţie e5traordinar de specifică şi perfect in#tilă7 prin si-pla co-inaţie de stereotip#ri te4nice3 8#ncţia 1i%ată e at0t de precisă 0nc0t n# poate fi dec0t #n prete5t: de fapt7 oiectele s0nt suiectiv f#ncţionale7 altfel sp#s osesionale3 Iar de-ers#l in1ers7 estetic7 care lasă deoparte f#ncţia pentr# a prea-ări fr#-#seţea -ecanis-#l#i p#r7 e acelaşi l#cr#3 Aceasta deoarece7 pentr# in1entator#l conc#rs#l#i Lepin7 fapt#l că re#şi- să scoate- o#ăle din carton#l lor folosind ener@ia solară7 sa# orice altă operaţi#ne la fel de deri%orie7 e doar #n alii al -anip#lării şi conte-plării osedante3 Ca orice osesie de altfel7 şi acestea pot a1ea o calitate poetică7 pe care o sesi%ă- -ai -#lt sa# -ai p#ţin 0n -aşinăriile l#i ?icaia7 0n -ecanis-ele l#i in@#el7 0n si-plele rotiţe ale #n#i ceas ieşit din #% sa# 0n orice oiect despre care n# -ai prea şti- la ce ser1eşte7 dar 0n faţa -ecanis-#l#i căr#ia trăi- o fascinaţie plină de e-oţii3 L#cr#l care n# -ai ser1eşte la ni-ic poate să ne ser1ească no#ă 0nşine3 ?SEUD"&8UNCI"NALIAEA: !AMINUL !aşin#l e #n concept care re%#-ă f#ncţionalis-#l 0n @ol3 "rice 77-aşin e 0n%estrat c# 1irt#ţi operatorii3 Dacă -aşina 0şi declară f#ncţia prin 0ns#şi n#-ele ei7 -aşin#l ră-0ne7 0n paradi@-a f#ncţională7 #n ter-en
indeter-inat7 c# n#anţă pe6orati1ă de l#cr# care n# are n#-e7 sa# pe care n#&l p#te- n#-i >i-oralitatea #n#i oiect despre care n# şti- e5act la ce foloseşte3 C# toate acestea7 \el f#ncţionea%ă3 ?arante%ă nesi@#ră7 oiect r#pt de f#ncţia sa7 -aşin#l P sa# tr#c#l7 c#- sp#n #nii P face să se @4icească o f#ncţionalitate 1a@ă7 neli-itată7 care e -ai de@raă i-a@inea -entală a #nei f#ncţionalităţi i-a@inare3 E i-posiil să p#ne- 0n ordine 0ntre@#l c0-p al polif#ncţionalităţii osesi1e: de la acel Oiste-oir al l#i !arcel A-e7 despre care ni-eni n# ştie ce e7 dar care ser1eşte necesar-ente la ce1a7 la l#cr#l de la Radio L#5e-#r@7 6oc inep#i%ail de 0ntreări prin care #nii dintre a#ditori 0ncearcă să apro5i-e%e n#-ele c#tăr#i oiect infi- >la-ela ino5idailă7 făc#tă dintr&#n alia6 special7 pe care o @ăsi- 0n f#nd#l tro-on#l#i c# c#lisă7 şi care ser1eşte 0n -od deoseit la 3337 de la ne0nse-natele oc#paţii casnice de d#-inică la s#per&@ad@et#l 0n stil Ja-es Bond se desfăşoară 0ntre@#l -#%e# al accesorilor -irac#loase7 a căr#i 0ncoronare e @i@antic#l efort ind#strial de prod#cere de oiecte şi @ad@et#ri7 de -aşin#ri cotidiene care n# s0nt c# ni-ic -ai pre6os7 0n speciali%area lor -aniacă7 de stră1ec4ea i-a@inaţie arocă a celor ce fac de toate3 Căci ce&a- -ai p#tea sp#ne despre -aşinile de spălat 1ase c# #ltra&s#nete7 care 0ndepărtea%ă rest#rile fără ca cine1a să se atin@ă de ele dar despre pră6itor#l de p0ine ce ne 0n@ăd#ie să oţine- no#ă @rade diferite de pră6ire7 sa# despre lin@#riţa -ecanică pentr# preparat coctail#riK Ceea ce era c0nd1a doar e5centricitate
fer-ecătoare şi ne1ro%ă indi1id#ală de1ine7 0n stadi#l serial şi ind#strial7 destr#ct#tarea cotidiană ne0ncetată a #n#i spirit pradă ne#niei sa# e5altat de a-ăn#nte3 Dacă ne @0ndi- la tot ce poate fi calificat drept -aşin7 1o- fi 0n&spăi-0ntaţi de 1ol#-#l de oiecte ce se referă la acest concept @ol3 Ne 1o- da sea-a că proliferarea detaliilor te4nice ale lor e 0nsoţită7 la fiecare dintre noi7 de o enor-ă slăici#ne concept#ală7 şi că li-a6#l nostr# e 0n -are 0nt0r%iere faţă de str#ct#rile de artic#lare f#ncţională a oiectelor de care ne folosi- oarec#- firesc3 0n ci1ili%aţia noastră7 apar tot -ai -#lte oiecte7 iar ter-enii ce le dese-nea%ă s0nt tot -ai p#ţin n#-eroşi3 Dacă -aşina a de1enit #n ter-en @eneric precis >şi n# a fost 0ntotdea#na aşa: la sf0rşit#l secol#l#i al 2OIII&lea7 -ai a1ea 0ncă sens#l act#al al -aşin#l#i7 pe -ăs#ra ce a trec#t 0n do-eni#l -#ncii sociale7 -aşin#l acoperă tot ceea ce7 speciali%Vnd#&se şi 0ncet0nd să -ai răsp#ndă 1re#nei e5i@enţe colecti1e7 scapă for-#lărilor şi cade 0n -itolo@ie3 Iar dacă -aşina ţine de do-eni#l li-ii f#ncţionale7 -aşin#l de referă la do-eni#l s#iecti1 al 1oririi3 E in#til să -ai sp#ne- că7 0ntr&o ci1ili%aţie 0n care se 0n-#lţesc oiectele nefor-#late >sa# @re# de for-#lat7 at0t prin neolo@is-e c0t şi prin parafra%are7 re%istenţa noastră la -itolo@ie e -#lt -ai slaă dec0t 0ntr&o ci1ili%aţie a oiectelor c#nosc#te şi n#-ite p0nă 0n cele -ai -ici detalii3 răi- 0ntr&o l#-e a şoferilor de d#-inică7 c#- sp#ne G3 8ried-ann7 a oa-enilor care n# s&a# aplecat niciodată as#pra -otor#l#i7 şi pentru care )uncţionarea lucrurilor nu e doar un simplu )apt, ci un mister&
Dacă ad-ite- că -edi#l 0n care trăi-7 şi prin #r-are 1i%i#nea noastră cotidiană despre l#-e7 e 0n -are -ăs#ră #n#l de si-#lacre f#ncţionale7 tre#ie să ne 0ntreă- ce s#perstiţie prel#n@eşte această nep#tinţă concep&7 t#ală7 co-pens0nd&o3 Care e -ister#l f#ncţional al oiectelorK E osesia 1a@ă7 dar tenace7 a #nei l#-i&-aşină7 a #n#i -ecanis- #ni1ersal3 Nici -aşina n# e o for-ă 0-plinită7 nici -aşin#l #na de@radată3 Cele do#ă s0nt de ordin diferit3 ?ri-a e #n operator real7 al doilea #n#l i-a@inar3 !aşina se-nifică #n an#-it ansa-l# practic real7 prin fapt#l că&l str#ct#rea%ă3 0n ce&l pri1eşte7 -aşin#l se-nifică doar o operaţie for-ală7 aceasta fiind 0nsă operaţia totală a l#-ii3 Calitatea -aşin#l#i7 deşi e deri%orie 0n realitate7 . e #ni1ersală 0n i-a@inar3 8leac#l electric ce ser1eşte la scoaterea din fr#cte sa# no#l accesori# de aspirator pentr# c#răţirea părţii de s#s a d#lap#rilor n# s0nt7 poate7 -ai practice: ele satisfac 0nsă credinţa că e5istă #n e5ec#tant -aşinal posiil pentr# orice ne1oie P şi că orice prole-ă practică > şi c4iar şi psi4olo@ică poate fi pre1ă%#tă7 pre0nt0-pinată şi re%ol1ată dinainte de #n oiect te4nic7 raţional7 adaptat7 asol#t adaptat P la ce 0nsăK N&are nici o i-portanţă3 Esenţial#l e că l#-ea e dată ca fiind re%ol1ată prin operaţi#ni P dinainte3 Se-nificat#l real al -aşin#l#i n# e aşadar s0-&#rele de pr#nă sa# partea de s#s a d#lap#l#i7 ci 0ntrea@a nat#ră7 rein1entată confor- #n#i principi# te4nic al realităţii: #n si-#lacr# total de nat#ră a#to-ati%ată3 Iată -it#l şi -ister#l l#i3 Mi ca orice -itolo@ie7 şi a l#i are doi
! 77 1ersanţi: dacă -istifică o-#l sc#f#nd0nd#&l 0n 1is#l f#ncţional7 -istifică şi oiect#l7 sc#f#nd0nd#&l 0n deter-inaţii #-ane iraţionale3 E5istă #n raport str0ns de co-plicitate 0ntre U-an#l P prea #-an P şi 8#ncţional#l P prea f#ncţional: i-pre@narea l#-ii #-ane c# o finalitate te4nică e 0ntotdea#na7 şi 0n acelaşi ti-p7 o i-pre@nare a te4nicii c# o finalitate #-ană P şi 0n #n şi 0n ră#3 "-#l e sensiil -ai -#lt la pert#rarea relaţiei #-ane prin inter1enţia as#rdă şi totalitară a te4nicii7 şi -ai p#ţin la pert#rarea e1ol#ţiei te4nice prin inter1enţia as#rdă şi totalitară a #-an#l#i3 C# toate acestea7 toc-ai iraţional#l #-anităţii şi fantas-ele l#i ali-entea%ă -aşin#l din spatele oricărei -aşini altfel sp#s7 c4iar ele fac să i%#cnească fantas-a f#ncţională7 din spatele practicii f#ncţionale concrete3 Ade1ărata f#ncţionalitate a -aşin#l#i e de nat#ră inconştientă: iată de ce el e5ercită o -are fascinaţie3 Dacă e asol#t f#ncţional şi asol#t adaptat P dar la ceK P e din ca#%ă că e adaptat la alte e5i@enţe dec0t cele practice3
!it#l #nei f#ncţionalităţi -irac#loase a lumii e corelati1 c# fantas-a #nei f#ncţionalităţi -irac#loase a trupului& Sc4e-a sol#ţionării te4nice a l#-ii e le@ată de sc4e-a 0-plinirii se5#ale a s#iect#l#i: 0n acest sens7 -aşin#l7 care e prin e5celenţă #n instr#-ent7 e 0n -od f#nda-ental #n s#stit#t al fal#s#l#i7 şi prin e5celenţă -edi#l operatori# al fr#ncţiei3 De altfel7 orice oiect e 0ntr#c0t1a -aşin: 0n -ăs#ră 0n care instr#-entalitatea l#i practică se esto-pea%ă7 poate fi in1estit c# #na liidinală3 E ca%#l 6#căriilor copil#l#i7 al #nei pietre sa# #căţi de le-n a pri-iti1#l#i7 al #n#i -ic stilo# ce de1ine fetiş 0n oc4ii neci1ili%at#l#i7 dar şi al c#tăr#i dispo%iti1 -ecanic de%afectat sa# al #d#i oiect 1ec4i pentr# o-#i ci1ili%at3 0n orice oiect7 principi#l de realitate poate fi p#s -ere# 0ntre parante%e3 0 de a$uns ca practica concretă a oiectului să se )i pierdut pentru ca acesta să )ie trans)erat *ntre practicile mentale& Ceea ce 0nsea-nă p#r şi si-pl# că 0n spatele fiecăr#i oiect real se află #n oiect 1isat3 L#cr# care ne&a i%it c0nd a- pre%entat oiectele 1ec4i3 In 1re-e 0nsă ce7 pentr# acestea7 transcendenţa sa# astracţia -entală era# raportate -ai c#r0nd la -aterie şi la for-ă7 prec#- şi la #n co-ple5 in1ol#nti1 al naşterii7 oiectele pse#do&f#ncţionale7 -aşinii7 s0nt le@ate de transcendenţa astractă a )uncţionalităţii, şi prin aceasta de #n co-ple5 proiecti1 şi falie al p#terii3 Aceasta e7 repetă-7 o distincţie analitică deoarece dacă oiectele n# a# 0n @eneral dec0t o f#ncţie precisă7 a# 0n sc4i- o f#ncţionalitate -entală neli-itată: 0n ea7 toate fantas-ele 0şi pot @ăsi #n loc3 C# toate acestea7 o e1ol#ţie a i-a@inar#l#i lor e indicată de trecerea de la o str#ct#ră ani-istă la #na ener@etică: oiectele tradiţionale era# -artori ai prezenţei noastre7 si-ol#ri statice ale or@anelor corp#l#i #-an3 "iectele te4nice e5ercită o fascinaţie diferită7 deoarece tri-it la o energie 1irt#ală7 ne-aifiind astfel receptacole ale pre%enţei noastre7 ci p#rtători ai propriei noastre i-a@ini dina-ice3 Mi 0n acest ca% ar tre#i7 de altfel7 să ad#ce- n#anţe7 deoarece ener@etica aparatelor cele -ai -oderne de1ine şi ea discretă7 iar for-a acestora P ca 0n1elită 0n ce1a7 şi de ase-enea eliptică3 !8 0ntr&o l#-e a co-#nicării şi a infor-aţiei7 spectacol#l ener@iei e tot -ai rar. !iniat#ri%area şi sc4e-atis-#l sărac al @esticii le răpesc oiectelor e1idenţa si-olică(3 C# toate acestea7 să n# ne nelinişti-: dacă #neori oiectele scapă control#l#i practic al o-#l#i7 n# scapă niciodată de o in1estire i-a@inară3 Modalităţile imaginarului urmează modalităţile evoluţiei tehnice, iar -odalitatea 1iitoare a eficienţei te4nice 1a da naştere şi ea #n#i no# i-a@inai3 Aspectele acest#ia s0nt 0ncă @re# de pre1ă%#t7 dar e posiil că d#pă str#ct#rile #n#i i-a@inaiQ ani-ist şi d#pă cele ale #n#i i-a@inar ener@etic 1a 1eni 1re-ea să st#die- str#ct#rile #n#i i-a@inar ciernetic7 al căr#i -it central n# 1a -ai fi cel al #n#i f#ncţionalis- asol#t7 ci acela al interrelaţionalităţii asol#te a l#-ii3 ?entr# -o-ent7 -edi#l 0ncon6#rător cotidian e 0-părţit 0ntre cele trei l#ni7 0ncă 0n proporţii ine@ale3 Oec4i#l #fet7 a#to-oil#l şi -a@netofon#l coe5istă 0n acelaşi cerc: c# toate acestea7 s0nt radical diferite d#pă -od#l e5istenţei lor i-a@inare7 ca şi d#pă cel al e5istenţei lor te4nice3 0n orice ca%7 oricare ar fi f#ncţionarea oiect#l#i7 o si-ţi- ca pe o f#ncţionare a noastră& "ricare ar fi -odalitatea l#i de e5istenţă7 ne proiectă- 0n ea7 c4iar dacă e as#rdă ca 0n ca%#l -aşin#l#i3 Ba c4iar c# at0t -ai -#lt c# c0t e -ai as#rdă3 Aceasta 0n 1irt#tea celerei for-#le7 -a@ică şi co-ică totodată: iată #n l#cr# care poate ser1i la ce1a3 Dacă oiect#l ser1eşte 0ntr&ade1ăr #neori la ce1a7 -ai adesea ser1eşte la orice şi la ni-ic7 iar at#nci7 0n -od prof#nd7 la aceasta: poate ser1i 0ntotdea#na la ce1a3 !EA8UNCI"NALIAEA: R"B"UL Li-ita proiecţiei i-a@inare e oiect#l 1isat din science&fiction7 do-eni#l -aşin#l#i p#r3 N# tre#ie să credecă a- părăsi cotidian#l7 @en#l science&fiction nefiind dec0t e5trapolarea acest#ia 0n tendinţele l#i iraţionale7 @raţie #nei fa#laţii liere3 !ărt#rie esenţială despre ci1ili%aţia oiect#l#i7 căreia 0i preci%ea%ă #nele aspecte7 ştiinţa&ficţi#ne n# are7 di-potri1ă7 nici o 1aloare profetică3 ?ractic7 n# are ni-ic de&a face c# 1iitor#l real al e1ol#ţiei te4nice: e doar 1iitor#l anterior al acesteia7 dacă p#te- sp#ne aşa7 şi se 4răneşte c# ar4ais-e s#li-e7 c# #n in1entar de for-e şi de f#ncţii de6a do0ndite3 ?rea p#ţină in1enţie str#ct#rală7 dar e o -ină inep#i%ailă de re%ol1ări i-a@inare ale ne1oilor şi ale f#ncţiilor stereotipe7 adesea -ar@inale şi e5centrice3 De fapt7 e apoteo%a tre#rilor -ăr#nte3 Dar dacă 1aloarea ei reală de e5plorare e săracă7 e di-potri1ă #n foarte o@at i%1or de doc#-entare 0n do-eni#l inconştient#l#i3 0n -od deoseit7 ea il#strea%ă ceea ce a- rec#nosc#t ca pe ade1ăr#l cel -ai ad0nc7 dacă n# cel -ai iraţional7 al oiect#l#i -ode-: a#to-ati%area3 De fapt7 ea a in1entat doar #n s#per&oiect: rootul& "-#l n# 1a -ai tre#i să& şi pli-e prin @rădină d#-inica -aşina de tăiat iara7 căci ea 1a po-i şi se 1a opri sin@#ră3 E oare acesta sin@#r#l destin posiil al oiectelorK Dr#-#l care le stă 0n faţă P a pro@resa inel#ctail 0n f#ncţia lor act#ală !$ p0nă la a#to-ati%are >şi7 poate7 p0nă la -i-etis-#l total al a#to@enerării spontane P r0şniţele de cafea prod#c7 la r0nd#l lor7 alte -ici r0şniţe de cafea P c#- 0şi 0nc4ip#ie copiir P are -ai p#ţin de&a face c# te4nicile 1iitoare ale #-anităţii7 şi -ai -#lt c# deter-inările ei psi4olo@ice act#ale7 0n acest sens7 -it#l root#l#i re%#-ă toate căile inconştient#l#i 0n do-eni#l oiect#l#i3 E #n -icrocos-os si-olic al l#-ii şi al o-#l#i totodată c# alte c#1inte li se s#stit#ie 0n acelaşi ti-p a-elor3 E sinte%a 0ntre f#ncţionalitatea asol#tă şi antropo-orfis-#l asol#t3 Aparat#l electric de -ena6 e prec#rsor#l l#i3 Din acest -oti17 root#l n# e7 de fapt7 dec0t re%ol1area -itolo@ică a #nei fa%e nai1e a i-a@inar#l#i: proiectarea #nei f#ncţionalităţi contin#e şi viziile& Căci e ne1oie ca s#stit#irea să fie 1i%iilă3 Dacă root#l 0şi afişea%ă at0t de li-pede acaracter#l de prote%ă -ecanică >tr#p#l 0i e
-etalic7 @est#rile discontin#e7 sacadate7 in#-ane7 e pentr# a ne fascina 0n deplină si@#ranţă3 Dacă ar fi d#l#l o-#l#i7 p0nă şi 0n s#pleţea @est#rilor7 ar tre%i spai-e3 Ceea ce tre#ie el să fie e si-ol#l #nei l#-i total P şi deopotri1ă P f#ncţionali%ată şi personali%ată7 prin #r-are d0nd#&ne si@#ranţă pe toate plan#rile7 0n care p#terea astractă a o-#l#i se poate 0ncarna p0nă la li-ita ei e5tre-ă7 fără a cădea 0n identificare '3 Dacă root#l e7 pentr# inconştient7 oiect#l ideal care re%#-ă toate celelalte oiecte7 aceasta n# se 0nt0-plă din ca#%ă că ar fi si-#lacr#l o-#l#i ca eficienţă f#ncţională7 ci pentr# că7 fiind acest l#cr#7 n# e 0ndea6#ns de perfect pentr# a fi d#l#l o-#l#i7 şi deoarece7 fiind o-7 ră-0ne 0n -od 1i%iil #n oiect7 prin #r-are #n sclav& De fapt7 root#l e -ere# #n scla13 ?oate a1ea toate calităţile7 0n afară de #na7 care&i asi@#ră o-#l#i do-inaţia: se5#l3 oc-ai prin această li-itare7 Wel 0şi e5ercită fascinaţia şi 1aloarea si-olică3 ?rin polif#ncţionalitate7 confir-ă stăp0nirea falică a l#-ii de către o-7 0nsă 0n acelaşi ti-p poartă -ărt#rie >fiind controlat7 stăp0nit7 p#s să f#ncţione%e7 ase5#at despre fapt#l că fal#s#l e #n scla17 şi că se5#alitatea a fost do-esticită7 ne-aitre%ind spai-e P din el n# -ai ră-0ne dec0t f#ncţionalitatea docilă7 0ncarnată >ca să sp#ne- aşa 0ntr&#n oiect ce ne sea-ănă f#ncţionalitate care s#p#ne l#-ea7 dar care ne e s#p#să: partea a-eninţătoare a fiinţei noastre7 c# care de ac#- 0ncolo ne p#te- -0ndri ca şi c#- ar fi #n scla1 preap#te-ic făc#t d#pă c4ip#l nostr#7 a fost e5orci%ată3 Ac#- 1ede- de #nde 1ine tendinţa noastră de a d#ce fiecare oiect spre stadi#l de root3 0n acest stadi#7 oiect#l 0şi 0nc4eie f#ncţia psi4olo@ică inconştientă7 şi tot 0n el ia sf0rşit şi el 0ns#şi7 deoarece root#l n# are nici o e1ol#ţie: e *nţepenit *n propria4i asemănare cu omul, şi&n astracţia f#ncţională c# orice preţ3 Mi tot root#l -arc4ea%ă sfirşit#l se5#alităţii @enitale acti1e7 deoarece se5#alitatea proiectată 0n el e ne#trali%ată7 de%ar-ată7 e5orci%ată7 fi5ată 0n oiect#l pe care&l i-oili%ea%ă3 Astracti%are narcisistă: #ni1ers#l de science&fiction e o l#-e ase5#ată3 Root#l -ai e 0nsă interesant şi pentr# altce1a3 8iind sfirşit#l -itolo@ic al oiect#l#i7 ad#nă 0n el toate fantas-ele ce 0nt#ie 0n relaţiile noastre de prof#n%i-e c# -edi#l3 Dacă root#l e scla17 tre#ie să a-inti- că te-a scla1#l#i e le@ată 0ntotdea#na >c4iar şi&n le@enda #cenic#l#i 1ră6itor de te-a revoltei& S# orice for-ă s&ar -anifesta7 ră%1rătirea root#l#i n# e rară 0n cărţile de science& fiction e 0ntotdea#na i-plicită3 Ca şi scla1#l7 root#l e7 0n acelaşi ti-p7 #n şi perfid foarte #n7 prec#- p#terile 0nlănţ#ite7 şi foarte ră# P ase-enea celor de%lănţ#ite3 "r7 o-#l are toate -oti1ele să se tea-ă >ca şi #cenic#l 1ră6itor de redeşteptarea forţelor con6#rate sa# 0nlănţ#ite P care&i sea-ănă3 Aceste forţe repre%intă7 de fapt7 propria&i se5#alitate7 ce se 0ntoarce 0-potri1a l#i şi de care 0i e frică3 Elierată7 de%lănţ#ită7 ră%1rătită7 se5#alitatea de1ine d#ş-an#l de -oarte al o-#l#i: l#cr# -anifestat prin n#-eroasele şi i-pre1i%iilele răst#rnări de sit#aţie din l#-ea rooţilor7 transfor-ările lor -alefice sa#7 p#r şi si-pl#7 spai-a #nei atari con1ertiri r#tale P -ere# posiilă3 Căci o-#l e prada p#terilor cele -ai ad0nci care&l stăp0nesc7 şi se tre%eşte 0n faţa propri#l#i d#l#7 0n%estrat c# ener@ia acest#ia or7 le@enda arată că apariţia d#l#l#i e ad#cătoare de -oarte3 Re0n1ierea7 prin re1oltă7 a ener@iilor falice pentr# -o-ent s#p#se P iată sens#l perfidiei -ecanice a rooţilor7 ce se-nifică de ase-enea şi de%inte@rarea f#ncţională a a-ianţei3 0n această sit#aţie7 0n po1estiri apar do#ă re%ol1ări: o-#l 0-l0n%eşte p#terile ră#l#i7 l#cr#rile reintr0nd astfel 0n ordinea -orală7 sa# p#terile 0ncarnate 0n oiect se distr#@ #na pe cealaltă7 a#to-ati%area fiind d#să p0nă la sin#cidere3 e-a root#l#i ce se defectea%ă -ortal şi a a#todistr#@erii e şi ea frec1entă 0n science&fiction7 ca #n corolar al te-ei re1oltei3 ?asi#nea cititor#l#i e ţin#tă trea%ă de #n fel de apocalips secret al oiectelor7 al "iect#l#i3 A- p#tea fi tentaţi să a&propie- această po1este de conda-narea -orală a caracter#l#i l#ciferic al ştiinţei: c#- te4nica se 0ndreaptă spre propria&i pier%anie7 o-#l 0şi re@ăseşte nat#ra l#i #nă3 Această te-ă -orală7 e fără 0ndoială7 acti1ă 0n po1estirile de ficţi#ne7 daiQ e7 0n acelaşi ti-p7 prea nai1ă şi prea raţională3 !orala n&a fascinat pe ni-eni7 niciodată or7 de%a@re@area aşteptată a root#l#i ne ad#ce o ci#dată satisfacţie3 Ceea ce i-p#ne rec#renţa fantas-ei de de%inte@rare rit#ală7 prin care c#l-inea%ă tri#-falis-#l f#ncţional al oiect#l#i7 e -ai p#ţin o constr0n@ere -orală c0t o dorinţă f#nda-entală3 A1e- 0n faţă spectacol#l sa1#rat al -orţii7 şi dacă ad-ite- că root#l si-o& li%ea%ă se5#alitatea aser1ită7 ad-ite- şi că de%inte@rarea l#i constit#ie7 pentr# o-7 spectacol#l si-olic al de%a@re@ării se5#alităţii sale7 pe care o distr#@e d#pă ce şi&a s#p#s&o propriei i-a@ini3 Ur-0nd#&l pe 8re#d p0nă la #lti-ele consecinţe7 ne p#te- 0ntrea dacă n# c#-1a o-#l n# celerea%ă7 0n a1atar#rile #nei te4nici care a l#at&o ra%na7 e1eni-ent#l 1iitor al -orţii sale7 0n ca%#l 0n care n# ren#nţă la se5#alitate pentr# a se eliera de spai-ă3 " -anifestare foarte la -odă ne ad#ce 0n apropierea -arel#i e1eni-ent al @en#l#i science&fiction: sin#ciderea sa# distra@erea oiect#l#i: sfirşit#l fericit >e1eni-ent#l7 care are aspect#l #n#i act destr#cti1 or@iastic7 al #nei 0n6osiri a oiectelor sa# al #n#i 4oloca#st prin care p 0ntrea@ă ci1ili%aţie sat#rată 0şi sărătoreşte totala de@radare şi -oartea3 0n S3U3A37 80 81 această 1i%i#ne a fost co-erciali%ată printr&o -odă: toată l#-ea poate c#-păra -in#nate -aşinării c# rotiţe7 iele7 trans-isii etc: ade1ărate i6#terii f#ncţionale in#tile a căror 1irt#te e fapt#l că se de%a@re@ă sin@#re d#pă c0te1a ore de f#ncţionare7 r#sc şi definiti13 "a-enii 0şi oferă reciproc astfel de cado#ri7 iar defectarea7 apoi distra@erea şi -oartea lor7 e prile6#l #nei petreceri 0ntre prieteni3 8ără a -er@e -ai departe7 se-nală- pre%enţa7 0n an#-ite oiecte7 a #n#i fel de fatalitate3 Mi aici a#to-oil#l are
#n rol pri1ile@iat3 0n el7 o-#l se an@a6ea%ă c# tot ce are -ai #n sa# -ai ră#3 Se ser1eşte de el7 dar totodată acceptă din partea l#i P a- p#tea sp#ne c4iar că aşteaptă P #n destin a căr#i i-a@ine rit#ală apare7 de e5e-pl#7 0n sălile de cine-a: -oartea 0n -aşină3 AOAARURILE E$NICII Iată c#- p#te- aşadar st#dia -itolo@iile f#ncţionale7 născ#te din tel#rica 0nsăşi: p0nă la acel @en de fatalitate 0n care te4nica stăp0nirii l#-ii se cristali%ea%ă 0ntr&o finalitate in1ersă şi a-eninţătoare3 A6#nşi aici7 1a tre#i: *3 să p#ne- din no# prole-a fra@ilităţii oiectelor şi a eşec#l#i lor: dacă la 0ncep#t ni se oferă ca d#c0nd si@#ranţă şi ca factor de ec4ilira7 fie el şi ne1rotic7 oiectele constit#ie şi #n factor constant de decepţie3 3 să read#ce- 0n disc#ţie ipote%a i-plicată7 0n societatea noastră7 a raţionalităţii scop#rilor şi -i6loacelor 0n ordinea de prod#cţie şi 0n proiect#l te4nic 0ns#şi3 _ Acestea s0nt do#ă aspecte ce conc#rea%ă disf#ncţionalitatea şi contrafi&nalitatea oiect#l#i: #n siste- socio& econo-ic de prod#cţie şi #n siste- psi4olo@ic al proiectărilor3 Oo- 0ncerca să defini- i-plicarea reciprocă a celor do#ă siste-e şi -od#l 0n care ele se intersectea%ă3 Societatea te4nică 0şi tra@e p#terile dintr&#n -it tenace: pro@res#l ne0ntrer#pt al te4nicilor şi 0nt0r%ierea -orală a oa-enilor faţă de ele3 Cele do#ă aspecte s0nt solidare: sta@narea -orală transfi@#rea%ă 0naintarea te4nicii şi face din ea7 ca sin@#ra 1aloare si@#ră7 instanţa decisi1ă a societăţilor noastre 0n acelaşi ti-p7 ordinea prod#cţiei 0şi pri-eşte 6#stificarea pier%0nd#&şi c#lpailitatea3 S# acoperirea #nei contradicţii -orale e esc4i1ată contradicţia reală: fapt#l că act#al#l siste- de prod#cţie se op#ne pro@res#l#i te4nolo@ic real >contri#ind tot#şi la el P şi prin aceasta restr#ct#rării relaţiilor sociale3 !it#l con1er@enţei ideale a te4nicii7 prod#cţiei şi cons#-#l#i -asc4ea%ă nen#-ărate contrafinalităţi politice şi econo-ice3 C#- ar fi posiil7 ca #n siste- de te4nici şi de oiecte să pro@rese%e7 0n 1re-e ce siste-#l relaţiilor dintre oa-eni7 care&l prod#ce pe pri-#l7 sta@nea%ăK "a-eni şi te4nici7 ne1oi şi oiecte se str#ct#rea%ă reciproc7 0n ine şi 0n ră#3 Solidaritatea str#ct#rilor indi1id#ale şi sociale c# -odalităţile telinice şi f#ncţionale e aproape o le@e7 pe o arie dată de 82 ci1ili%aţie3 L#cra e1ident şi 0n ci1ili%aţia noastră te4nică7 0n care te4nicile şi oiectele s#feră de acelaşi ser1it#ti ca şi oa-enii: proces#l de str#ct#rare concretă7 prin #r-are pro@res#l oiecti1 al te4nicilor7 s#feră de aceleaşi loca6e7 de1ieri şi re@resi#ni ca şi proces#l sociali%ării concrete a relaţiilor #-ane7 aşadar al pro@res#l#i social oiecti13 E5istă #n fel de cancer al oiect#l#i: proliferarea ele-entelor astr#ct#&rale7 care face ca tri#-falis-#l l#i să apară ca #n cancer3 0ntre@#l circ#it social al -odei şi al cons#-#l#i diri6at se or@ani%ea%ă toc-ai prin aceste ele-ente astr#ct#rale >a#to-ati%are7 accesorii7 diferenţe neesenţiale*3 Iar e1ol#ţia te4nică are tendinţa de a se 0-pot-oli 0n ele3 ot 0n ele7 oiect#l7 sat#rat c# anticipaţie7 se e5ten#ea%ă 0n con1#lsii ale for-elor şi 0n sc4i-& ări ătătoare la oc4i7 0ncere0nd să arate că7 0n spatele transfor-ărilor7 sănătatea l#i e perfectă3 Din p#nct de 1edere te4nic7 sp#ne L3 !#-ford 'p3))3 ?e de o paite7 0ntr&ade1ăr7 perfecţionările -inore7 co-plicaţiile şi siste-ele ane5e >de si@#ranţă7 de presti@i# -enţin o falsă conştiinţă a pro@res#l#i şi -arc4ea%ă #r@enţa transfor-ărilor esenţiale >care ar p#tea fi n#-ită refor-is-#l oiect#l#i3 ?e de altă parte7 -oda P şi proliferarea lipsită de coordonare a siste-elor sec#ndare P7 repre%entVnd do-eni#l 0nt0-plării7 e şi acela al conc#renţei nedefinite a for-elor7 prin #r-are al prosperităţii co-erciale -a5i-e3 E5istă o opo%iţie f#nda-entală 0ntre 1erticalitatea te4nicii şi ori%ontalitatea profit#l#i P 0ntre depăşirea contin#ă a in1enţiei telinice şi 0ncliideiea as#pra l#i 0ns#şi a #n#i siste- de oiecte şi de for-e rec#rente 0n l#-ina finalităţii prod#cti1e3 oc-ai aici apare 1ocaţia oiectelor ca s#stit#te ale relaţiei #-ane3 In f#ncţia l#i concretă7 oiect#l e re%ol1area #nei prole-e practice3 *n aspectele lui neesenţiale e rezolvarea unui con)lict social sau psihologic& oc-ai aceasta e filosofia -odernă a oiect#l#i la Ernst Dic4ter7 profet#l că#tării -oti1aţiilor: confor- ei7 orice tensi#ne7 orice conflict indi1id#al sa# colecti1 pot fi re%ol1ate printr&#n oiect 'La Strategie du deşir, p3/*3 Aşa c#- a1e- c0te #n sf0nt pentr# fiecare %i a an#l#i7 a1e- şi c0te #n oiect pentr# orice prole-ă: sin@#r#l l#cra ce tre#ie făc#t e să&l farică- şi să&l lansă- la -o-ent#l potri1it3 Acolo #nde Dic4ter 1ede o re%ol1are ideală7 !#-ford 1ede7 -ai precis #na prin lipsă c# toate acestea7 şi el are aceeaşi concepţie despre oiect şi te4nică P s#stit#ti1e ale conflictelor 83 #-ane P7 concepţie pe care o e5tinde la 0ntrea@a ci1ili%aţie7 0ntr&o perspecti1ă critică: " or@ani%are -ecanică e deseori s#stit#t#l te-porar şi costisitor al #nei or@ani%ări sociale efecti1e sa# al #nei sănătoase adaptări iolo@ice >p3++3 Dispo%iti1ele -ecanice a# sancţionat7 0ntr&#n fel7 ine&ficitatea socială >p3+F7 şi: 0n ci1ili%aţia noastră7 -aşina7 departe de a fi se-n#l p#terii şi al ordinii #-ane7 e adesea indici#l inaptit#dinii şi al
parali%ei sociale >p3)..3 E @re# să e1al#ă- deficit#l @loal pe care&l constit#ie pentr# ansa-l#l #nei societăţi di1ersi#nea pe care o ad#ce te4nica >ea 0nsăşi fiind s#p#să -odei şi cons#-#l#i fortat faţă de conflictele şi ne1oile reale3 Deficit#l e colosal3 D0nd e5e-pl#l a#to-oil#l#i7 c# @re# ne p#te- 0nc4ip#i ce instr#-ent e5traordinar de restr#ct#rare a relaţiilor #-ane ar fi p#t#t fi el7 @raţie stăp0nirii spaţi#l#i şi con1er@enţei str#ct#rale a #n#i an#-it n#-ăr de te4nici3 8oarte repede 0nsă7 el s&a s#pra0ncărcat c# f#ncţii para%itare: de presti@i#7 confort7 proiecţie inconştientă etc7 care a# 0ncetinit şi apoi c4iar locat f#ncţia l#i de sinte%ă #-ană3 0n pre%ent7 e #n oiect 0n deplină sta@nare3 ot -ai 0ndepărtat de f#ncţia rai socială de transportare7 dar cap&t0nd această f#ncţie 0n -odalităţi ar4aice7 el se transfor-ă7 se refor-ea%ă şi se -eta-orfo%ea%ă 0nne#nitor7 0n li-itele de nedepăşit ale #nei str#ct#ri do0ndite3 " 0ntrea@ă ci1ili%aţie se poate opri la stadi#l a#to-oil#l#i3 Dacă distin@e- trei ni1el#ri conc#rente de e1ol#ţie: P o str#ct#rare te4nică a oiect#l#i: con1er@enţa f#ncţiilor7 inte@rare7 concreti%are7 econo-ie P o str#ct#rare paralelă a l#-ii şi a nat#rii: stăp0nirea spaţi#l#i7 controlarea ener@iei7 -oili%area -ateriei3 ? l#-e tot -ai pătr#nsă de infor-aţii7 interrelaţională P o str#ct#rare a practicii #-ane7 indi1id#ale şi colecti1e7 către o relati1itate şi o -oilitate tot -ai -are7 o inte@rare desc4isă şi o econo-ie socială analoa@ă celei a oiectelor te4nice cele -ai e1ol#ate7 1o- constata că7 de fapt7 0n ci#da decala6elor datorate dina-icii proprie fiecăreia dintre aceste plan#ri7 e1ol#ţia se 0ncetineşte sa# se opreşte pe cele trei plan#ri si-#ltan3 "iect#l te4nic7 odată locat as#pra re%#ltat#l#i do0ndit >al doilea plan: 1ictoria parţială as#pra spaţi#l#i7 0n ca%#l -aşinii7 se -ăr@ineşte să conote%e str#ct#ra i-oili%ată peste care se 0ntorc ca 0ntr&#n refle5 -oti1aţiile s#iecti1e de orice ordin >re@resia pe plan#l al treilea3 oc-ai at#nci7 -aşina7 de pildă7 pier%0nd#&şi dina-is-#l de oiect te4nic >re@resie pe plan#l 0nt0i7 intra 0n raport de co-ple-entaritate fi5ă c# casa: casa şi -aşina constit#ie #n siste- 0nc4is7 in1estit c# se-nificaţii #-ane con1enţionale7 iar -aşina7 0n loc să fie #n factor de relaţie şi de sc4i-7 de1ine #n ade1ărat oiect de cons#-3 N# n#-ai 1ec4ile for-e te4nice a# fr0nat de%1oltarea econo-iei neote4nice7 ci şi noile descoperiri a# contri#it7 adesea7 la -enţinerea7 re0nnoirea şi staili%area str#ct#rii 1ec4ii ordini >!#-ford7 p3).3 !aşina n# -ai 0nlăt#ră ostacolele dintre 84 oa-eni7 deoarece aceştia p#n 0n ea tot ce&i desparte3 Spaţi#l do-inat de1ine #n ostacol -ai -are dec0t ostacol#l ce tre#ie trec#t3* E$NICA MI SISE!UL INC"NMIEN C# toate acestea7 ne p#te- 0ntrea dacă n# c#-1a la ori@inea sta@nării relati1e a for-elor şi te4nicilor7 ca şi a deficienţelor siste-elor >a căror -are eficacitate pe plan#l inte@rării sociale poate fi 0nsă 1erificată7 13 Modele şi serii-, stă altce1a dec0t dictat#ra interesată a ordinei de prod#cţie sa# o instanţă alienantă asol#tă3 Altfel sp#s7 e 1re#n accident social7 d#pă ter-inolo@ia l#i !#-ford7 0n fapt#l că oiectele s0nt s#de%1oltateK >Dacă oa-enii ar fi ne1ino1aţi7 iar ordinea prod#cţiei ar fi7 doar ea7 răsp#n%ătoare de stat#t#l de -inoritate te4nică7 a- a1ea de&a face c# #n accident7 c# o contradicţie ine5plicailă7 d#pă -odel#l in1ers al po1eştii #r@4e%e despre 0naintarea te4nică şi 0nt0r%ierea -orală3 0n fapt7 n# e5istă nici #n accident7 ci7 dacă e 1ora să lăsă- partea cea -ai -are e5ploatării siste-atice7 prin siste-#l oiectelor7 a #nei 0ntre@i societăţi printr&o ordine de prod#cţie le@ată str#ct#ral de ordinea socială7 o 0nt0lnire7 c# alte c#1inte a relaţie str0nsă de co-plicitate ne@ati1ă7 sa# o implicate reciprocă 0ntre disf#ncţionalitatea siste-#l#i socio&econo-ic şi incidenţa prof#ndă a siste-#l#i inconştient7 pe care a- 1ă%#t&o ieşind la s#prafaţă 0n siste-#l root#l#i P deşi e i-posiil de concep#t7 0n faţa per-anenţei şi solidităţii acest#i siste-7 că #nde1a ar p#tea e5ista o con1er@enţă 0ntre ordinea colecti1ă a prod#cţiei şi ordinea indi1id#ală a ne1oilor7 c4iar dacă #lti-a ţine de inconştient3 Dacă conotaţia şi personali%area7 -oda şi a#to-ati%area se răsfr0n@ as#pra ele-entelor astr#ct#rale pe care p#ne stăp0nire prod#cţia pentr# a le siste-ati%a -oti1aţia iraţională7 e poate şi din ca#%ă că o-#l n# are nici 1oinţa si@#ră şi nici posiilitatea de a depăşi aceste str#ct#ri ar4aice de proiectare P pentr# că apare o prof#ndă re%istenţă c0nd e 1ora de a sacrifica 1irt#alităţile s#iecti1e7 proiecti1e şi rec#renţa nedefinită a acestora 0n folos#l #nei e1ol#ţii str#ct#rale concrete >0n acelaşi ti-p te4nică şi socială D pentr# că7 foarte si-pl#7 e5istă re%istenţe prof#nde c0nd raţionalitatea tre#ie să se s#stit#ie finalităţii contin@ente a ne1oilor3 L#cr# care poate fi pri1it ca #n e1eni-ent fatal 0n -od#l de e5istenţă a oiectelor şi a societăţilor3 Dincolo de #n an#-it pra@ de e1ol#ţie te4nică şi 0n -ăs#ra 0n care ne1oile pri-are s0nt satisfăc#te7 a1e- ne1oie de co-estiilitatea fantas-atică7 ale@orică şi s#conştientă a oiect#l#i cel p#ţin tot at0ta c0tă a1e- de ade1ărata l#i f#ncţionalitate3 De ce oare -aşinile n# a# alte for-e >carlin@e 0n faţă7 linii profilate prin care #tili%ator#l să se instale%e eficace 0n spaţi#l pe care 1rea să&l parc#r@ă7 fiind #n s#stit#t al casei sa# c4iar al s#iect#l#i osedat de forţa propriei sale proiecţiiK N# c#-1a din ca#%ă că for-a act#ală7 ce se e5altă 0n -aşinile de c#rse a căror capotă e5a@erat de 85 l#n@ă e i-a@inea -odel#l#i asol#t7 0n@ăd#ie o proiecţie esenţială7 -#lt -ai i-portantă dec0t pro@resele făc#te 0n arta de a ne deplasaK ?oate că o-#l si-te ne1oia de a s#pra0ncarcă l#-ea c# disc#rs#l inconştient#l#i7 oprind&o astfel din e1ol#ţie3 Aici tre#ie să -er@e- foarte departe3 Dacă ele-entele str#ct#rale 0n care pare a se cristali%a cea -ai tenace dorinţă n# s0nt doar nişte f#ncţii paralele7 co-plicări şi s#pra0ncărcări7 ci7 la -od#l propri#7 disf#ncţii7 căderi şi
aeraţii faţă de ordinea str#ct#rală oiecti1ă dacă o 0ntrea@ă ci1ili%aţie pare a aandona astfel o reală re1ol#ţie a str#ct#rilor sale7 şi dacă toate acestea n# s0nt "' si-pl# accident P ne p#te- 0ntrea dacă o-#l 0ns#şi n# 0nclină -ai de@raă spre dis&f#ncţionalitate >şi n# spre f#ncţionalitatea 0n creştere a l#-ii7 dincolo de -it#l risipei f#ncţionale >a#ndenţa personali%ată7 care7 de fapt7 asc#nde osesia propriei l#i i-a@iniK N# c#-1a o-#l se co-place 0n acest 6oc al disf#ncţiilor care face tot -ai -#lt din -edi#l nostr# o l#-e de oiecte 0nţepenite 0n propria lor de%1oltare de o serie de e5crescenţe7 de%a-ă@ite şi decepţionante toc-ai 0n -ăs#ra 0n care se personali%ea%ăK Ceea ce -ai s#s ne&a apăr#t ca o di-ensi#ne deter-inantă a oiect#l#i P di-ensi#nea s#stit#ti1ă P pri-eşte ac#- o şi -ai -are forţă: la ni1el#l conflictelor inconştiente7 -ai -#lt dec0t la al celor sociale sa# psi4olo@ice conştiente e1ocate de Dic4ter şi !#-ford7 practica te4nicii7 0n speţă cons#-#l de oiecte7 6oacă #n rol de deri1ati1 şi de re%ol1are i-a@inară3 e4nica poate fi o -ediere eficace 0n raport#l oa-enilor c# l#-ea aceasta e 0nsă calea cea -ai @rea3 Cea -ai #şoară e calea siste-#l#i de oiecte ce se inteip#n ca o sol#ţie i-a@inară la orice fel de contradicţii7 sc#rtcirc#it0nd astfel ordinea te44ică şi ordinea ne1oilor indi1id#ale7 sc#rtcirc#it 0n care ener@ia celor do#ă siste-e se ep#i%ea%ă3 N# tre#ie aşadar să ne -irădacă siste-#l oiectelor7 ce re%#ltă din aceasta7 poartă se-n#l eşec#l#i: deficit#l str#ct#ral e doar reflectarea #nor contradicţii a căror re)olvare for-ală e toc-ai siste-#l oiectelor3 Ca alibi indi1id#al sa# colecti1 la #n conflict sa# alt#l7 siste-#l de oiecte n# poate dec0t să aiă senin#l ref#%#l#i acestor conflicte3 Dai& al căror conflicteK Mi la ce s0nt oiectele #n aliiK "-#l şi&a an@a6at intie@#l l#i 1iitor 0n 0ncercarea si-#ltană de a 0-l0n%i ener@iile nat#rale din e5terior şi ener@ia liidinală din interior7 toate fiind resi-ţite ca o a-eninţare şi o fatalitate3 Econo-ia inconştientă a siste-#l#i de oiecte e #n dispo%iti1 de proiectare şi de do-esticire >sa# de control a liido#l#i printr&o eficacitate interp#să3 Benefici# paralel: stăp0nirea nat#rii şi pro& d#cerea de #n#ri3 At0ta doar că această -in#nată econo-ie are7 pentr# ordinea #-ană7 #n risc d#l#: *3 se5#alitatea e e5orci%ată şi ar#ncată 0n ordinea te4nică 3 aceasta din #r-ă 1a fi7 la r0nd#l ei7 pert#rată 0n propria&i e1ol#ţie de ener@ia conflict#ală 0nc4isă 0n ea3 Apar astfel ele-entele #nei contradicţii de nere%ol1at şi ale #n#i eşec cronic: aşa c#- f#ncţionea%ă act#al-ente7 siste-#l oiectelor constit#ie 1irt#alitatea -ere# pre%entă a #n#i consimţământ la această re@resie şi tentaţia sf0rşit#l#i se5#alităţii7 a a-orti%ării ei definiti1e 0n rec#renţa şi f#@a 0nainte contin#ă a ordinii te4nice3 0n practică7 ordinea te4nică păstrea%ă #n an#-it dina-is- propri#7 ce 0-piedică rec#renţa nedefinită a #n#i siste- re@resi1 perfect7 care ar 0nse-na -oartea3 C# toate acestea7 pre-isele ei se află 0n siste-#l oiectelor noastre7 iar tentaţia involutivE *l bîntuie, coe#ist*nd mereu cu şansele de evoluţie& Această tentaţie in1ol#ti1ă spre ceea ce p#te- n#-i -oartea P re%ol1are a spai-ei se5#alităţii ia #neori7 tot 0n cadr#l ordinei te4nice7 for-e -ai spectac#loase şi r#tale3 Mi at#nci de1ine tentaţia7 real-ente tra@ică7 de a 1edea ordinea te4nică 0nsăşi 0ntorc0nd#&se 0-potri1a o-#l#i care o instit#ie3 Ispita de a 1edea reapărind toc-ai fatalitatea acelei ordini te4nice care tre#ia să o e5orci%e%e: #n proces de acelaşi fel c# proces#l descris de 8re#d P al ener@iei ref#late ce re1ine prin instanţa care a ref#lat&o7 şi care face să se clatine toate -ecanis-ele de apărare3 0n opo%iţie c# cal-#l in1ol#ţiei lente7 tra@ic#l e 4ă#l #nei re%ol1ări r#şte a conflict#l#i dintre e# şi se5#alitate3 Er#pţie a-eţitoare a ener@iilor 0nlănţ#ite 0n si-ol#rile stăp0nirii l#-ii P oiectele te4nice3 oc-ai această 0nclinaţie contradictorie P a 0n1in@e fatalitatea şi7 totodată7 a o pro1oca P se reflectă 0n ordinea econo-ică a prod#cţiei7 care7 deşi prod#ce ne0ncetat7 n# poate prod#ce dec0t oiecte fra@ile7 0n #nă parte disf#ncţionale7 sortite #nei -orţi @răite7 pre@ătind#&şi aşadar distr#@erea P n# doar prod#cerea3 Să fi- li-pe%i: n# fra@ilitatea 0n sine e tra@ică P şi nici -oartea3 E tra@ică tentaţia fra@ilităţii şi a -ortii3 C0nd oiect#l de1ine atotp#ternic şi c0nd acest l#cr# ne contraria%ă sa# ne face să disperă-7 toc-ai această tentaţie @ăseşte dr#- lier de afir-are3 Aceeaşi satisfacţie -ali@nă şi a-eţitoare a- 1ă%#t&o proiect0nd#&se 0n fantas-ele de re1oltă şi de distr#@ere ale root#l#i3 "iect#l de ră%#nă3 Se personali%ea%ă P de data aceasta 0n sens ră#7 0n re1oltă3 Această con1ersi#ne ostilă ne şoc4ea%ă şi ne s#rprinde7 dar tre#ie să ad-ite- că7 foarte repede7 apare o s#p#nere 0n faţa ră%1rătirii ca faţă de o fatalitate7 şi #n fel de e1idenţă a fra@ilităţii care ne place3 ?lictiseala te4nică ne ooseşte teriil7 0nsă o a1alanşă de plictiseli ne poate pro1oca e#forie3 S#feri- c0nd #n #lcior se fis#rea%ă #şor7 dar dacă se spar@e c# tot#l s0nte- -#lţ#-iţi3 Distr#@erea oiect#l#i e pri-ită 0ntotdea#na 0ntr&#n -od a-i@##3 0a ne )ace să ne pierdem siguranţa, dar materializează totodată oiecţia continuă pe care ne4o )acem ne*ncetat nouă *nşine, şi care cere şi ea satis)acţie& Ne aşteptă- ca ric4eta să f#ncţione%e7 0nsăW speră-7 sa# poate c4iar dori-7 să n# pornească i-ediat >Dic4ter7 p3'*3 0ncercaţi să e1ocaţi #n oiect infailiil7 şi se ase-enea decepţia pe care el ar repre%enta&o7 toc-ai pe plan#l oiecţiei faţă de sine3 de care 1orea- -ai s#s: infailiilitatea sf0rşeşte -ere# prin a pro1oca spai-a3 Mi asta din ca#%ă că o l#-e fără scăderi ar fi se-n#l #nei resorţii definiti1e a fatalităţii7 prin #r-are a se5#alităţii3 Iată de ce cel -ai -ic se-n de renaştere a acestei fatalităţi pro1oacă 0n o- o satisfacţie f#nda& 8 8! -entală: prin spărt#ra creată7 se5#alitatea re0n1ie pentr# o clipă7 c4iar dacă e o p#tere ostilă >şi 0n această con6#nct#ră e -ere# astfel7 şi c4iar dacă această e5plo%ie se-nifică eşec#l7 -oartea sa# distra@erea3 "
contradicţie de prof#n%i-e pri-eşte o re%ol1are contradictorie: c#- ar p#tea fi altfelK*) Ci1ili%aţia noastră te4nică7 c#- o presi-ţi- 0n -odel#l a-erican7 e o l#-e 0n acelaşi ti-p siste-atică şi fra@ilă3 Siste-#l oiectelor il#strea%ă siste-atica fra@ilităţii7 a efe-erităţii7 a rec#renţei tot -ai sc#rte şi a con&str0n@erii de repetare3 A satisfacţiei şi a decepţiei deopotri1ă3 A e5orci%ării prole-atice a ade1ăratelor conflicte ce a-eninţă relaţiile indi1id#ale şi sociale3 ?entr# pri-a dată 0n istorie7 ne&a- po-eni7 prin societatea de cons#-7 0n faţa #nei tentati1e or@ani%ate7 ire1ersiile7 de sat#rare şi de inte@rare a societăţii 0ntr&#n siste- de ne0nloc#it for-at din oiecte care s&ar s#stit#i pret#tindeni #nei interacţi#ni desc4ise 0ntre foiţele nat#rii7 ne1oi şi te4nici P şi al cărei -otor principal ar fi -ortalitatea oficială7 i-p#să şi or@ani%ată a oiectelor P @i@antic sf0rşit colecti1 fericit7 0n care -oartea @r#p#l#i e celerată prin distr#@erea e#forică şi prin de1orarea rit#ală a oiectelor şi a @est#rilor *+3 0ncă o dată7 p#te- crede că 0n toate acestea e doar o oală infantilă a societăţii te4nice şi să p#ne- 0n le@ăt#ră aceste t#l#rări de creştere doar c# disf#ncţionalitatea st-ct#iilor sociale act#ale >ordinea de prod#cţie capitalistă3 Ca% 0n care7 pe ter-en l#n@7 posiilitatea depăşirii ansa-l#l#i siste-#l#i e sal1ată3 Dacă 0nsă 0n toate acestea e 1ora de altce1a dec0t de o finalitate anar4ică a prod#cţiei aflată 0n ser1ici#l e5ploatării sociale7 şi an#-e de incidenţa #nor conflicte -ai ad0nci7 foarte indi1id#ale7 repertoriate şi a-plificate la scară colecti1ă7 speranţa transparenţei 1a fi pierd#tă pentr# totdea#na3 #l#răii de creştere a #nei societăţi pro-isă7 de altfel7 celei -ai #ne l#-i posiile7 sa# re@resie or@ani%ată 0n faţa #nor conflicte de nere%ol1atK Anar4ie a prod#cţiei7 sa# instinct#l -orţiiK ?role-a ră-0ne desc4isă: care e factor#l ce dere@lea%ă o ci1ili%aţieK ri-ite- cititor#l la anali%a retoricii for-elor '>alori de amianţă )ormele- şi7 pe plan sociolo@ic7 la capitol#l Modele şi serii& 0n do-eni#l for-elor7 de e5e-pl#7 aripa -aşinii conotea%ă 1ite%a 0n asol#t şi printr&#n criteri# de e1idenţă for-ală3 Servocomanda -ecanis- a#5iliar ce asi@#ră a#to-at f#ncţionarea #n#i ansa-l#7 prin a-plificarea #nei forţe3 ) Desi@#r7 e5istă re%istenţe: o an#-ită personali%are eroică a cond#cerii7 de e5e-pl#7 n# se 0-pacă c# sc4i-area a#to-ată a 1ite%elor3 Dar acest erois- personal e sortit să dispară7 1r0nd ne1r0nd3 + C4iar şi oiect#l -ecanic -ai răsp#nde acestei e5i@enţe: a#to-oil#l7 de pildă7 n# a 0ncetat de a fi soco tit o i-a@ine a o-#l#i7 0n ci#da f#ncţiei l#i de 1e4ic#l3 Linii7 for-e7 or@ani%are internă7 -od de prop#lsie7 car#rant P toate 1irt#alităţile str#ct#rale s0nt ne@ate 0n el7 lăs0nd calea lieră s#@estiilor de -orfolo@ie7 co-porta-ent şi psi4olo@ie #-ană3 ;ec plus ultra >lat3: ce1a peste care n# se poate trece7 li-ită de nedepăşit3 Aici7 sens#l e de: #n s#perlati17 o c4intesenţă3 F As#pra for-ali%ării7 13 -ai departe Modele şi serii& A#to-ati%area e de altfel depen& *
88
dentă de -oti1aţiile -odei şi de calc#lele de prod#cţie: o sporire infi-ă a @rad#l#i de a#to-ati%are e cel -ai #n -i6loc de a declasa cate@orii 0ntre@i de oiecte3 8r3 machin -asc#lin pro1enit din machine, a10nd 0nsă #n sens c# tot#l diferit: oiect sa# persoană al căr#i n#-e 0l i@noră- sa# ne scapă7 sa# pe care p#r şi si-pl# n# 1re- să&l n#-i- corect3 Se foloseşte e5cl#si1 0n li-a6#l fa-iliar3 . C# toate acestea7 #n -ini- de incidenţă practică reală e necesar 0ntotdea#na pentr# a ser1i drept alii proiecţiei i-a@inare3 ( 0n l#-ea aparatelor -iniat#ri%ate7 tăc#te7 i-ediate şi i-pecaile7 a#to-oil#l ră-0ne -arele oiect spectac#lar7 prin pre%enţa 1ie a -otor#l#i şi a act#l#i de a cond#ce3 / Li-ita e toc-ai aici: o -aşină 0n stare să farice o -aşină identică e te4nolo@ic de neconcep#t3 Acest l#cr# ar fi7 e1ident7 c#l-ea a#tono-iei7 al cărei disc#rs se 0nc4eie 0ntotdea#na 0n ta#tolo@ie3 I-a@inar#l n# poate 0nsă -er@e p0nă acolo dec0t poate c# preţ#l #nei re@resii -a@ice şi infantile p0nă la stadi#l red#plicării a#to-ate >sci%iparitatea3 " astfel de -aşină ar fi7 de altfel7 şi c#l-ea as#rd#l#i: sin@#ra ei f#ncţie fiind de a se reprod#ce pe sine ar p#tea ea oare să c#reţe -a%ăreK 0n ce&l pri1eşte7 o-#l n# are c0t#şi de p#ţin drept #nică f#ncţie reprod#cerea3 I-a@inar#l n# e ne#nie: el păstrea%ă 0ntotdea#na diferenţa 0ntre o- şi d#l#l l#i3 ' Aici 1o- cita din no# po1estirea c# a#to-at#l din secol#l al 2OIII&lea >13 -ai s#s Mitul )uncţional-, c0nd il#%ionist#l7 printr&o c#4ne a artei7 0şi face propriile&i @est#ri -ecanice7 decal0nd#&şi oarec#- propria&i aparenţă7 0n scop#l de a&i da spectacol#l#i sens#l dorit: plăcerea diferenţei dintre a#to-at şi o-3 Spectatorii ar fi fost prea 0n&spăi-0ntaţi dacă n# ar fi şti#t cine dintre o- şi a#to-at era ade1ărat3 Iar il#%ionist#l ştia că diferenţa dintre ei era -ai i-portantă dec0t perfecţi#nea a#to-at#l#i7 şi că cel -ai ine era ca oa-enii să ia -aşina drept o- şi pe o- drept -aşină3 * O3 -ai departe7 Modele şi serii& ** 0n -od e1ident7 răsp#nderea l#i e decisi1ă pentr# o an#-e perioadă3 Dincolo 0nsă de #n pra@ e1ol#ţie te4nică şi de dif#%are a #n#rilor şi a prod#selor7 l#cr#rile s0nt -ai p#ţin clare3 * 0n acelaşi fel7 p#te- ad-ite că tele1i%i#nea sa# cine-ato@raf#l a# ratat sa# ratea%ă i-ense posiilităţi concrete de a ne sc4i-a 1iaţa3 Ni-eni n# se -iră7 scrie Ed@ar !orin 'Le /inema ou l"homme imaginaire, p3*F7 de fapt#l că arta fil-#l#i s&a tre%it7 0ncă de c0nd a apăr#t7 radical 0ndepărtată de scop#rile ei aparente7 te4nice şi ştiinţifice7 pentr# a se lăsa 0n@4iţită de spectacol7 de1enind cine-ato@raf3 A10nt#l cine-ato@raf#l#i a atrofiat de%1oltările ce ar fi fost fireşti3 Apoi arată 0n ce fel 0ncetineala 0nnoirilor >s#net7 c#loare7 relief e le@ată de e5plorarea cine-ato@raf#l#i P -i6loc de cons#-3 *) Le@enda st#dent#l#i pra@4e%3 I-a@inea l#i a ieşit din o@lindă7 s&a -ateriali%at 0ntr&#n d#l# şi&l osedea%ă >0n #r-a pact#l#i c# dia1ol#l3 E pri1at de i-a@ine spec#lară7 dar e 0nt#it de aceasta7 de1enită propri#&i d# l#3 Iar 0n %i#a 0n care d#l#l se interp#ne 0ntre el şi o@lindă7 ca&n scena pri-iti1ă7 tra@e 0n el7 şi&l #cide: se o-oară 0nsă pe sine7 desi@#r7 deoarece d#l#l l&a deposedat de propria&i realitate3 C# toate acestea7 c4iar 0nainte de a -#ri7 0şi re@ăseşte i-a@inea reală 0n cio#rile o@li%ii sparte3 *+ Ceea ce a fost n#-it nihilismul cons#-#l#i >E3 !orin3
8$
D3 SISE!UL S"CI"&IDE"L"GIC AL "BIECEL"R MI AL C"NSU!ULUI I3 !"DELE MI SERII "BIECUL ?REINDUSRIAL MI !"DELUL INDUSRIAL Stat#t#l oiect#l#i -ode- e do-inat de opo%iţia model4serie& 0ntr&#n fel7 l#cr#rile s&a# petrec#t aşa de c0nd l#-ea3 " -inoritate socială pri1ile@iată a ser1it 0ntotdea#na drept c0-p de e5perienţă pentr# stil#ri s#ccesi1e7 ale căror re%ol1ări7 -etode şi artificii a# fost dif#%ate7 -ai apoi7 de arti%anat#l local3 C# toate acestea7 0naintea erei ind#striale n# p#te- 1ori nici de -odel7 nici de serie3 ?e de o parte7 o-o@enitatea oiectelor societăţii
preind#striale e -ai -are7 deoarece -od#l prod#cerii lor e pret#tin&3 deni -#nca -an#ală7 deoarece s0nt -af p#ţin speciali%ate 0n propria lor f#ncţie şi pentr# că e1antai#l c#lt#ral al for-elor e -ai p#ţin 1ast >ne referifoarte p#ţin la c#lt#rile anterioare sa# e5terioare pe de altă parte7 se@re@aţia 0ntre #n sector de oiecte ce pot pretinde că a# #n stil şi prod#cţia locală7 care are doar o 1aloare de 0ntre#inţare7 e -ai -are3 Act#al-ente7 -esele de fer-ă a# o 1aloare c#lt#rală7 0n 1re-e ce ac#- ) de ani n# era# #tile dec0t prin ser1iciile pe care le p#tea# ad#ce3 0n secol#l al 2OIII&lea7 n# e5ista nici o le@ăt#ră 0ntre -asa L#do1ic al 2O&lea şi cea ţărănească: cele do#ă ordini de oiecte era# despărţite de #n ais7 ca şi cele do#ă clase sociale pe care le repre%enta#3 Nici #n siste- c#lt#ral n# le inte@ra*3 N# p#te- sp#ne nici că -asa L#do1ic al 2lII&lea ar fi fost -odel#l din care nen#-ăratele -ese şi sca#ne care l&a# i-itat ar fi dat o serie 3 E5istă o dif#%are restr0nsă a te4nicilor arti%anale7 dar n# şi a 1alorilor: -odel#l era asol#t7 le@at de o transcendenţă3 Nici o serie n# dec#r@ea din el7 0n sens#l -ode- al c#10nt#l#i3 Stat#t#l oiectelor e dat de ordinea socială: s0nt sa# n# noil7 căci noleţea n# e ter-en#l pri1ile@iat al #nei serii sociale7 ci #n 4ar ce -ă distin@e 0n -od asol#t3 0n ca%#l oiectelor7 ec4i1alent#l acestei concepţii transcendente e ceea ce n#-i- stil3 Distincţia de -ai s#s e i-portantă pentr# oiectele de stil7 preind#striale7 şi -odelele act#ale3 Doar ea ne 0n@ăd#ie să preci%ă-7 dincolo de opo%iţia lor for-ală7 raport#rile reale dintre -odel şi serie 0n siste-#l nostr# conte-poran3 8ăc0nd re-arca că7 0ntr&ade1ăr7 i-portante strat#ri sociale trăiesc din oiecte de serie ce tri-it7 for-al şi psi4olo@ic7 la -odelele din care trăieşte o -inoritate socială7 s0nte- ispitiţi să si-plifică- prole-a op#n0nd aceste oiecte #nele altora7 transfer0nd -ai apoi 1aloarea de realitate la #n pol sa# la alt#l7 0n -od e5cl#si13 C# alte c#1inte despărţi- -odel#l de serie7 e5&pediind#&l 0n i-a@inar pe #n#l & sa# pe cealaltă3 "r7 nici caracter#l cotidian al oiectelor de serie n# e ireal faţă de o l#-e a -odelelor care ar fi l#-ea
' 1alorilor ade1ărate7 şi nici sfera -odelelor n# e i-a@inară deoarece se referă doar la o -inoritate infi-ă7 păr0nd că se s#stra@e7 astfel7 realităţii sociale3 0n %ilele noastre7 @raţie infor-aţiei şi co-#nicării de -asă care dif#%ea%ă -odelele7 a fost stailită a circ#laţie n# n#-ai a oiectelor7 ci şi #na psi4olo@ică7 care introd#ce o diferenţă radicală 0ntre epoca ind#strială şi cea preind#strială7 prin distincţia transcendentă a stil#l#i3 C#tar e şi&a c#-păiat o ca-eră de n#c la -a@a%in#l D#onois sa# c0te1a aparate electro-ena6ere de serie7 reali%0nd toate acestea ca pe #n 1is şi o pro-o1aie socială7 dar află totodată7 din presă7 la tele1i%or sa# la cine-a7 că e5istă pe piaţă interioare ar-oni%ate7 f#ncţionali%ate3 Ele 0i apar7 desi@#r7 ca o l#-e de l#5 şi de presti@i# de care e despărţit aproape ine5orail de lipsa anilor7 dar de care n#&l -ai desparte 1re#n stat#t 6#ridic de clasă şi nici o transcendenţă socială de drept3 L#cr# esenţial din p#nct de 1edere psi4olo@ic7 deoarece toc-ai din acest -oti1 #tili%area oiect#l#i de serie e 0ntotdea#na solidară c# post#larea i-plicită sa# e5plicită a -odelelor7 0n ci#da fr#strării sa# a i-posiilităţii -ateriale de a a6#n@e la ele3 0n -od reciproc7 -odelele n# se -ai retra@ 0ntr&o e5istenţă de castă)7 ci se desc4id dif#%ării de serie7 prin inserarea 0n prod#cţia ind#strială3 Mi ele se prop#n ca f#ncţionale >l#cr# inco-patiil c# -oila de stil7 şi ca accesiile t#t#ror de drept3 ?rin cel -ai #-il oiect7 fiecare dintre noi participă7 de drept7 la #n -odel3 De altfel7 e5istă tot -ai p#ţine -odele şa# serii p#re3 ran%iţiile dintre ele se diferenţia%ă la infinit3 Ase-enea prod#cţiei7 oiect#l trece prin toate c#lorile pris-ei sociale3 Iar aceste tran%iţii s0nt trăite 0n -od cotidian7 ca posiilităţi sa# fr#strări: -odel#l e interiori%at de oiect#l ce participă la serie7 iar seria e indicată7 ne@ată7 depăşită şi trăită contradictori# prin oiect#l ce participă la -odel3 Acest c#rent7 ce tra1ersea%ă 0ntrea@a societate7 şi care d#ce seria spre -odel făc0nd 0n acelaşi ti-p ca -odel#l să se dif#%e%e contin## 0n serie7 această dina-ică ne0ntrer#ptă e 0nsăşi ideolo@ia societăţii noastre3 "BIECUL ?ERS"NALI9AQ Să reţine- că sc4e-a de distri#ire -odelserie n# se aplică la fel t#t#ror cate@oriilor de oiecte3 Ea e li-pede c0nd e 1ora de 0-răcă-inte: roc4ii 8at4 cost#-e de @ata7 sa# de a#to-oile: 8acel&Oe@a C?3 De1ine 0nsă -ai p#ţin e1identă pe -ăs#ră ce aordă- cate@orii de oiecte -ai specificate ca f#ncţie: diferenţele se esto-pea%ă c4iar c0nd e 1ora de #n 8ri@idaire General !otors şi #n 8ri@eco7 de #n tele1i%or sa# alt#l3 La ni1el#l -icilor #stensile: r0şniţa de cafea etc7 noţi#nea de -odel tinde să se conf#nde c# cea de tip7 iar f#ncţia oiect#l#i asoare foarte lier diferenţele de stat#t7 ce sf0rşesc prin a se ep#i%a 0n alternanţa -odel de l#5-odel de serie >această opo%iţie -arc0nd p#nct#l celei -ai -ici re%istenţe a -oţi#nii de -odel3 Dacă trece- ac#- la oiectele colecti1e7 adică la dispo%iti1e -ecanice7 1o- 1edea că7 aşa c#- n# e5istă -aşină p#ră n#
'* e5istă nici e5e-plar de l#5: #n la-inor7 c4iar dacă e #nic 0n l#-e7 e oiect de serie7 de 0ndată ce apare3 " -aşină poate să fie -ai -odernă dec0t o alta7 fără a de1eni7 n#-ai prin aceasta7 #n -odel faţă de care celelalte7 -ai p#ţin perfecţionate7 ar for-a seria3 ?entr# a oţine aceleaşi perfor-anţe7 1a tre#i să farică- alte -aşini de acelaşi tip7 adică să constit#i- o serie p#ră7 plec0nd de la pri-#l ter-en3 N# poate fi 1ora de o @a-ă de diferenţe calc#late pe care s&ar p#tea a%a o dina-ică psi4olo@ică3 La ni1el#l f#ncţiei p#re n# e5istă -odele7 deoarece n# e5istă nici 1ariaile co-inatorii3 + 7legerea
Nici #n oiect n# e oferit pentr# cons#-are 0ntr&#n tip #nic3 Ceea ce ne poate fi ref#%at e posiilitatea -aterială
de a&l c#-păra3 Ceea ce ne e dat 0nsă a priori 0n societatea noastră ind#strială ca #n 4ar colecti1 şi ca se-n al liertăţii for-ale e ale@erea3 ?ersonali%area se a%ea%ă toc-ai pe această disponiilitate3F Cel ce c#-pără`depăşeşte stricta necesitate a c#-părării şi se an@a6ea%ă personal dincolo de ea toc-ai 0n -ăs#ra 0n care i se oferă #n e1antai tot -ai lar@3 De altfel7 nici n# -ai a1e- posiilitatea de a n# ale@e7 pentr# a c#-păra #n oiect doar 0n f#ncţie de #tilitate nici #n oiect n# se prop#ne7 0n %ilele noastre7 ca #n @rad %ero al c#-părării3 C# sa# fără 1oia noastră7 liertatea de a ale@e ne constr0n@e să intra- 0ntr&#n siste- c#lt#ral3 Ale@erea e prin #r-are s#spectă: dacă o percepe- ca pe o liertate ne dă- sea-a dest#l de p#ţin că ne e i-p#să ca atare7 şi că prin ea societatea @loală ni se i-p#ne no#ă 0nşine3 Dacă ale@e- o -aşină an#-e7 şi n# o alta7 l#cr#l acesta ne personali%ea%ă7 poate fapt#l de a ale@e ne prinde 0nsă 0n ansa-l#l ordinei econo-ice3 Si-pl#l fapt de a ale@e #n oiect sa# #n alt#l7 pentr# a ne distin@e de ceilalţi7 e 0n sine #n ser1ici# social >St#art !ill3 0n-#lţind oiectele7 societatea aate as#pra lor capacitatea de ale@ere7 ne#trali%0nd astfel pericol#l pe care&l constit#ie pentr# ea7 dintotdea#na7 e5i@enţa personală3 ?lec0nd de aici7 e li-pede că noţi#nea de personali%are e -ai -#lt dec0t #n ar@#-ent p#licitar: e #n concept ideolo@ic f#nda-ental al #nei societăţi ce 1i%ea%ă7 prin personali%area oiectelor şi a credinţelor7 -ai #na inte@rare a persoanelor3 !i)erenţa marginală
Corolar#l fapt#l#i că orice oiect ne soseşte printr&o ale@ere e fapt#l că7 la drept 1orind7 nici #n oiect n# se prop#ne ca #n#l de serie toate se 1or -odele3 Cel -ai ne0nse-nat se 1a distin@e de celelalte printr&o diferenţă: c#loare7 accesorii7 a-ăn#nte3 Diferenţă care e dată7 -ere#7 ca specifică: Această ladă de @#noi e asol#t ori@inală7 Gilac Decor a 0nflorit&o pentr# d#-nea1oastră3 $2 Acest fri@ider e re1ol#ţionar: are #n co-parti-ent de con@elare s#pli-entar şi #n 0ncăl%itor pentr# #nt3 Acest aparat de ras electric repre%intă 10rf#l pro@res#l#i: e 4e5a@onal şi anti-a@netic3 De fapt7 această diferenţă e #na -ar@inală >d#pă ter-inolo@ia l#i Ries&-an7 -ai ine sp#s #na neesenţială3 0ntr& ade1ăr7 la ni1el#l oiect#l#i ind#strial şi al coerenţei l#i te4nolo@ice7 e5i@enţa de personali%are n# poate fi satisfăc#tă dec0t prin inesenţial3 ?entr# a personali%a a#to-oilele7 prod#cător#l ia #n şasi# de serie şi #n -otor de serie7 -odific0nd c0te1a caracteristici e5terioare sa# adă#@0nd c0te1a accesorii3 Ca oiect te4nic esenţial7 a#to-oil#l n# poate fi personali%at3 ?ot fi personali%ate doar aspectele l#i inesenţiale3 Nat#ral7 c# c0t are să răsp#ndă la -ai -#lte e5i@enţe de personali%are7 c# at0t caracteristicile l#i eseţiale 1or fi -ai @re1ate de ser1it#ti e5terne3 Caroseria se 0n@re#nea%ă c# accesorii7 for-ele contra1in nor-elor te4nice de fl#iditate şi -oilitate a #n#i 1e4ic#l3 Diferenţa -ar@inală n# e aşadar doar -ar@inală: ea contra%ice esenţa oiect#l#i te4nic3 8#ncţia de personali%are n# e n#-ai o 1aloare adă#@ată7 ci #na para%itară3 e4nolo@ic 1orind7 n# p#te- concepe7 0n siste-#l ind#strial7 nici #n oiect personali%at care7 prin aceasta7 n# şi&ar pierde te4nicitatea opti-ă3 Cea -ai @rea răsp#ndere o are 0nsă ordinea prod#cţiei7 care pro-o1ea%ă ne0ncetat inesenţial#l7 pentr# a sti-#la cons#-#l3 + de co-inaţii de c#lori7 de pildă7 0ntr&o sin@#ră n#anţă sa# 0n do#ă7 1ă per-it ale@erea Arianei dumneavoastră, şi c4iar şi aripa 0nfr#-#seţată #ltraspecială poate fi c#-părată de la concesionar odată c# -aşina3 Căci toate aceste diferenţe specifice s0nt7 desi@#r7 rel#ate şi seriali%ate 0n prod#cţia ind#strială3 Moda este tocmai această serialitate secundă& ?0nă la #r-ă tot#l e -odel7 şi n# -ai e5istă -odele3 0n spatele seriilor li-itate s#ccesi1e7 apare 0nsă o tran%iţie discontin#ă spre serii tot -ai li-itate7 a%ate pe diferenţe tot -ai infi-e şi -ai specifice3 N# -ai e5istă -odele asol#te cărora li s&ar op#ne cate@oric oiectele de serie lipsite de 1aloare7 0n acest ca%7 n# a- -ai a1ea nici #n te-ei psi4olo@ic pentr# a ale@e7 şi prin #r-are n# ar -ai e5ista nici #n siste- c#lt#ral posiil3 Sa#7 cel p#ţin7 nici #n siste- c#lt#ral apt de a inte@ra societatea ind#strială -odernă 0n ansa-l#l ei3 Idealitatea modelului
C#- se p#ne 0n -işcare acest siste- de personali%are şi de inte@rareK ?rin fapt#l că7 0n diferenţa specifică7 realitatea socială a oiect#l#i e ne0ncetat ne@ată şi contestată7 0n fa1oarea -odel#l#i3 D#pă c#- a- 1ă%#t7 această diferenţă e7 oiecti17 inesenţială3 Adesea7 ea asc#nde o lac#nă te4nică3( De fapt7 e o diferenţă prin lipsă3 E trăită 0nsă 0ntotdea#na ca distincti1ă7 ca #n e5ponent de 1aloare7 ca o diferenţă prin e5ces3 N# e $3 ne1oie7 prin #r-are7 să e5iste pentr# fiecare cate@orie de oiecte -odele concrete #nele oiecte nici n# a#: diferenţele infi-e7 trăite -ere# 0n -od po%iti17 s0nt s#ficiente pentr# a 0-pin@e seria 0nainte7 cre0nd aspiraţia la #n -odel ce n# poate fi dec0t 1irt#al3 Diferenţele -ar@inale s0nt -otor#l seriei şi ali-entea%ă -ecanis-#l inte@rării3 Seria şi -odel#l n# tre#ie pri1ite ca ter-enii #nei opo%iţii siste-atice7 0n care -odel#l ar fi #n fel de esenţă care7 0-păiţită şi apoi 0n-#lţită prin concept#l de -asă7 ar a6#n@e la serie7 fiind astfel starea -ai concretă şi -ai densă a oiect#l#i7 ce s&ar 1edea intrat 0ntr&#n circ#it şi dif#%at printr&o serie d#pă propria&i i-a@ine3 "po%iţia -odelserie e deseori #n fel de proces entropie7 o-olo@ cel#i al de@radării 0n căld#ră a for-elor -ai noile ale ener@iei3 Această concepţie7 ce ded#ce seria din -odel7 asc#nde realitatea trăită7 a cărei -işcare e toc-ai in1ersă: o ind#cţie contin#ă a -odel#l#i plec0nd de la serie & aşadar n# o de@radare >care ar fi de netrăit7 ci o aspiraţie3 De fapt7 se 1ede foarte ine că -odel#l se află pret#tindeni 0n serie3 El e cea -ai -ică diferenţă specifică ce
distin@e #n oiect de #n alt#l3 A- re-arcat aceeaşi -işcare 0n colecţie7 #nde fiecare ter-en poartă 0n el o diferenţă relati1ă ce&l fac să fie7 pentr# o clipă #n#l pri1ile@iat & #n -odel &7 toate distincţiile relati1e tri-iţ0nd #nele la altele şi re%#-0nd#&se 0n diferenţa asol#tă & 0n fapt 0nsă doar *n ideea de diferenţă asol#tă care e !odel#l3 Acesta e5istă sa# n#3 A#to-oil#l 8acel&Oe@a e5istă7 0nsă toate diferenţele de c#lori sa# de capacitate cilindrică tri-it7 0n cele din #r-ă7 la ideea de 8acel&Oe@a3 0 esenţial ca modelul să )ie doar ideea de model& Acest l#cra 0i 0n@ăd#ie să fie pre%ent pret#tindeni7 0n orice diferenţă relati1ă7 inte@r0nd astfel 0ntrea@a serie3 ?re%enţa efecti1ă a #nei 8acel&Oe@a ar loca c# tot#l satisfacţia personali%ată 0n orice altă -aşină3 ?re%#-ţia ei ideali%ată ser1eşte 0nsă drept alii şi ca -odel eficace personali%ării 0n ceea ce n# e 8acel&Oe@a3 !odel#l n# e nici sărac7 nici o@at: e o i-a@ine @enerică7 for-ată prin c#-#larea t#t#ror diferenţelor relati1e7 care fascinea%ă toc-ai prin -işcarea ce face ca seria să se ne@e pe sine trec0nd de la o diferenţă la alta7 şi prin circ#laţia intensă7 reperc#tarea -#ltiplicată ş5 s#stit#irea nedefinită & ideali%area for-ală a depăşirii3 Un 0ntre@ proces e1ol#ti1 al seriei e inte@rat şi in1estit 0n -odel3 De altfel7 n#-ai fapt#l că -odel#l e doar o idee face posiil proces#l personali%ării3 Conştiinţa n# s&ar p#tea personali%a niciodată 0ntr&#n oiect7 ar fi as#rd: ea se personali%ea%ă 0ntr&o diferenţă7 deoarece aceasta7 tri-iţ0nd#&ne la ideea sin@#larităţii asol#te >!odel#l7 tri-ite si-#ltan la se-nificat#l real7 adică la sin@#laritatea asol#tă a #tili%ator#l#i7 a c#-părător#l#i sa#7 c#- a- 1ă%#t de6a7 a colecţionar#l#i3 0n -od parado5al oricine dintre noi se si-te deoseit printr&o idee 1a@ă7 co-#nă t#t#ror3 Reciproc7 consens#l i-a@inaiQ & ideea de -odel & 1a fi reacti1at printr&o contin#ă sin@#lari%are confor-ă e1antai#l#i diferenţelor seriale3 ?erso& nali%area şi inte@rarea -er@ strict 0-pre#nă3 oc-ai acesta e miracolul sistemului& $4 DE LA !"DEL LA SERIE !e)icitul tehnic
D#pă ce a- anali%at 6oc#l for-al al diferenţelor prin care oiect#l de serie se dă drept -odel şi e trăit ca atare7 1o- anali%a7 de data aceasta7 diferenţele reale ce distin@ -odel#l de serie3 Aceasta deoarece siste-#l ascendent de 1alorificare diferenţială prin referire la #n model ideal -asc4ea%ă 0n -od e1ident realitatea in1ersă: destr#ct#rarea şi descalificarea -asi1ă a oiect#l#i de serie faţă de modelul real& Dintre toate ser1it#tile ce afectea%ă oiect#l de serie7 cea -ai e1identă e aceea care pri1eşte d#rata şi calitatea l#i te4nică3 I-perati1ele de personali%are adă#@0nd#&se celor de prod#cţie7 accesoriile 1or prolifera7 0n da#na strictei 1alori de folosire3 oate ino1ările7 ca şi 6oc#l -odei7 fac ca oiect#l să fie -ai fra@il şi -ai efe-er3 E o tactică s#liniată de ?acTard @op& cit&, p3 .)3: ?#te- li-ita 0n -od 1ol#ntar d#rata #n#i oiect sa# să&l scoate- din folosinţă acţion0nd fie as#pra f#ncţiei l#i >iată&l s#rclasat de #n alt#l7 s#perior din p#nct de 1edere te4nolo@ic: de fapt e #n pro@res7 fie as#pra calităţii l#i >se strică sa# se #%ea%ă d#pă #n an#-it ti-p7 0n @eneral dest#l de sc#rt7 fie as#pra pre%entării l#i >0l p#te- de-oda prin propria noastră 1oinţă: n# ne -ai place7 deşi 0şi păstrea%ă calităţile f#ncţionale3 Ulti-ele do#ă aspecte ale acest#i siste- s0nt solidare: re0nnoirea accelerată a -odelelor infl#enţea%ă7 de #na sin@#ră7 as#pra calităţii oiect#l#i &de e5e-pl#7 ciorapii pot fi oferiţi 0n toate c#lorile7 dar 1o- a1ea o calitate -ai slaă7 iar dacă n#7 1a tre#i să fie făc#te econo-ii la cercetarea te4nolo@ică7 pentr# a finanţa o ca-panie p#licitară3 Dacă 0nsă fl#ct#aţiile diri6ate ale -odei n# a6#n@ pentr# a sti-#la cererea7 se 1a p#tea rec#r@e la o s#&f#ncţionalitate artificială: 1ici#l intenţionat de constr#cţie3 BrooT Ste1ens: oată l#-ea ştie că noi sc#rtă- intenţionat ti-p#l 0 n care prod#sele ies din #%inele noastre7 şi că această politică e te-ei#l 0ns#şi al econo-iei noastre >?acTard7 p3 .33 La li-ită7 n# e as#rd să 1ori-7 prec#- "li1ier endell7 de o -in#nată carioletă7 concep#tă at0t de raţional7 0ne0t 0ntr&o %i pre1ă%#tă dinainte7 se dislocă 0ntr&o clipă 'Iid&, p3 .F33 ot aşa7 #nele piese ale -aşinilor a-ericane s0nt făc#te pentr# a ţine doar . de Tilo-etri3 !a6oritatea acestor oiecte de serie ar p#tea fi -#lt s#perioare ca şi calitate7 c4iar dacă ar fi prod#se c# #n cost de prod#cţie sensiil e@al & d#pă c#- sp#n7 discret7 c4iar prod#cătorii: piesele fra@ili%ate costă7 de fapt7 ca- tot at0t c0t piesele nor-ale3 relati1e7 dimensiunea lipsei e de)inită de )ragilitate, care ia locul rarităţii& Seria e -enţin#tă c# forţa 0ntr&o sincronie sc#rtă şi #n #ni1ers perisail3 Oiectul nu treuie să se poată sustrage propriei sale morţi& Joc#l#i firesc al pro@res#l#i te4nic7 ce ar tinde $5 să resoară -ortalitatea oiect#l#i7 i se op#ne strate@ia prod#cţiei7 care 0ncearcă din răsp#teri să o păstre%e3/ 0n do-eni#l 10n%ării se 1oreşte despre o strate@ie a dorinţei >Dic4ter7 dar p#te- 1ori şi de #na a fr#strării: a-ele se co-pletea%ă pentr# a asi@#ra finalitatea e5cl#si1ă a prod#cţiei & ce apare7 astă%i7 ca o instanţă transcendentă ce are n# n#-ai drept de 1iaţă7 ci şi de -oarte as#pra oiectelor ' C0t despre -odel7 el are drept la d#rată >relati1ă 0nsă7 căci e an@a6at şi e5 0n cicl#l accelerat al oiectelor3 Are drept la soliditate şi la loialitate3 In -od parado5al7 el c0şti@ă l#pta 0ntr&#n do-eni# ce părea re%er1at seriei prin tradiţie & 1aloarea de 0ntre#inţare3 Această prec#-pănire se ada#@ă celei a -odei7 iar calităţile te4nice că#taţilor for-ei7 pentr# a constit#i f#ncţionalitatea s#perioară a -odel#l#i3
!e)iciul de 9stil8
?aralel7 c0nd trece- de la -odel la serie7 calităţile sensiile ale oiect#l#i scad odată c# cele te4nice3 Iată e5e-pl#l -aterial#l#i: fotoli#l Airo-e7 de oţel şi piele7 de1ine #n fotoli# din al#-ini# şi sTai: D#onois3 ?eretele din sticlă transl#cidă al interior#l#i -odel e din plastic 0n interior#l de serie3 Iar -oila din le-n c#rat 1a fi o -oilă din le-n al f#rnir#it3 Roc4ia din l0nă sa# -ătase de cea -ai aleasă calitate se 1a 0n-#lţi 0ntr&o confecţie de l0nă a-estecată sa# de -ătase artificială3 Diferenţele 1or fi -arcate prin dispariţia7 0n proporţie 1ariailă7 n# doar a -ateriei7 ci şi a @re#tăţii7 a re%istenţei7 a ton#l#i7 a căld#rii3 !odel#l se distin@e7 e-ina& -ente7 prin 1alori de contact apropiate de calităţile prof#nde7 0n 1re-e ce 1alorile 1i%#ale & c#loare7 for-ă & tind să se transp#nă -ai de@raă 0n serie7 deoarece se pretea%ă -ai ine 6oc#l#i de diferenţiere -ar@inală3 Nici for-a 0nsă şi nici c#loarea n# trec intact 0n serie3 8inisarea lipseşte7 şi de ase-enea spirit#l in1enti1: c4iar dacă s0nt fidel transp#se7 for-ele s0nt pri1ate7 0n -od s#til7 de ori@inalitate3 Ceea ce&i lipseşte prin #r-are seriei7 n# e at0t -ateria c0t o an#-ită coerenţă a -ateriei şi a for-ei care&i asi@#ră -odel#l#i caracter#l l#i 0-plinit3 Această coerenţă7 sa# ansa-l#l de raport#ri necesare7 e distr#să 0n fa1oarea 6oc#l#i diferenţial al for-elor7 c#lorilor sa# accesoriilor3 Stil#l e 0nloc#it printr&o artă a co-inării3 Descalificarea pe care ase-nalat&o 0n plan#l te4nic ia ac#- aspect#l #nei destr#ct#rări3 In oiect#l&-odel7 n# e5istă detalii7 şi nici 6oc al detaliilor: -aşinile Rolls&Roce s0nt ne@re & n#-ai ne@re*3 Astfel de oiecte s0nt 0n afara seriei7 0n afara 6oc#l#i3 Joc#l se lăr@eşte 0n -od proporţional la #n caracter serial prin oiectele personali%ate >1o- p#tea @ăsi *F sa# de n#anţe diferite la aceeaşi -arcă7 p0nă c0nd tot#l reintră 0n p#ra #stensilitate7 0n care 6oc#l lipseşte din no# >-#ltă 1re-e -aşinile de C?3 a# fost7 toate7 @ri7 care nici -ăcar n# era c#loare3 !odel#l are ar-onie7 #nitate7 o-o@enitate7 coerenţă de spaţi#7 de for-ă7 de s#stanţă7 de f#ncţie: de o sinta5ă3 "iect#l de serie e doar 6#5tap#nere7 co-inaţie 0nt0-plătoare7 disc#rs neartic#lat3 8iind de& $ totali%at7 n# -ai e dec0t o s#-ă de detalii ce ţin7 0n -od -ecanic7 de serii paralele3 C#tare fotoli# e #nic prin 0nt0lnirea pielei de c#loarea #nei sălătici#ni7 a fier#l#i ne@r#7 a liniei @enerale şi a spaţi#l#i care circ#lă 0-pre& 6#r#l l#i3 In oiect#l serial ce&i coresp#nde 1ede- c#- pielea se sc4i-ă 0n plastic7 c#- n#anţa sălatică dispare7 c#- -etal#l 0şi pierde @re#tatea sa# se @al1ani%ea%ă7 c#- 1ol#-ele se deplasea%ă: tot#l se destr#ct#rea%ă7 iar s#stanţa l#i propri#&%isă se instalea%ă 0ntr&o serie de oiecte din piele falsă c#loarea sălatică7 de1enită -aro7 poate fi re@ăsită 0n -ii de oiecte7 picioarele din ţea1a -etalică s0nt identice c# cele ale #nor anale sca#ne etc: oiect#l n# -ai e dec0t o co-pilaţie de a-ăn#nte şi o 0nt0lnire a -ai -#ltor serii3 Alt e5e-pl#: #n a#to-oil de l#5 de #n roş# #nic3 Unic 0nsea-nă n# n#-ai că acel roş# n# -ai poate fi @ăsit nicăieri7 ci şi fapt#l că7 0-pre#nă c# celelalte calităţi ale -aşinii7 for-ea%ă #n tot: -aşina n# e roşie pe deas#pra3 E de a6#ns 0nsă că roş#l #n#i -odel -ai co-ercial să n# -ai fie c4iar acelaşi7 pentr# că acel roş# să apară 0n -ii de -aşini & şi iată c#- roş#l cade la ni1el#l a-ăn#nt#l#i7 al accesori#l#i3 !aşina e roşie pe deas#pra7 căci ar fi p#t#t fi 1erde sa# nea@ră3 !i)erenţa de clasă
Acest l#cr# ne 1a a6#ta să ad#ce- preci%ări 0n ce pri1eşte decala6#l dintre -odel şi serie3 !ai -#lt dec0t prin coerenţă7 -odel#l se distin@e prin n#anţă3 Asistă- c# toţii la #n efort de stili%are a interioarelor de serie şi la 0ncercarea de a pro-o1a @#st#l la ni1el#l -aselor3 0n @eneral7 re%#ltat#l e -onocro-ia şi -onostil#l3 C#-păraţi&1ă o ca-eră de %i arocă sa# o #cătărie alastră Ceea ce trece drept stil e7 de fapt7 #n stereotip7 o @enerali%are lipsită de n#anţe7 a #n#i a-ăn#nt sa# aspect partic#lar3 Aceasta deoarece nuanţa '*n unitate- e re%er1ată -odel#l#i 0n 1re-e ce di)erenţa '*n uni)ormitate- 0i re1ine seriei3 N#anţele s0nt infinite s0nt infle5i#ni -ere# re0nnoite7 prin p#terea de a in1enta7 0ntr&o sinta5ă lieră3 Diferenţele s0nt 0n n#-ăr finit şi re%#ltă din fle5i#nea siste-atică a #nei paradi@-e3 Să n# ne lăsă- 0nşelaţi: dacă n#anţa pare rară iar diferenţa -ar@inală infinită7 deoarece eneficia%ă de o dif#%are -asi1ă7 din p#nct de 1edere str#ct#ral cea care e inep#i%ailă e n#anţa >prin ea7 -odel#l se orientea%ă spre opera de artă7 0n 1re-e ce diferenţa serială intră 0ntr&#n şir finit de co-inaţii7 0ntr&o talat#ră care7 desi@#r7 se sc4i-ă contin## din ca#%a -odei7 dai& care7 0n fiecare -o-ent sincronic 0n care&l a1e- 0n 1edere7 e li-itat şi str0ns s#p#s dictat#rii prod#cţiei3 De fapt7 #nei -a6orităţi i-ense i se prop#ne #n e1antai li-itat & 0n serii7 iar #nei infi-e -inorităţi &o n#anţare infinită a -odelelor3 ?ri-ei7 #n repertoar >#neori 1ast de ele-ente fi5e sa# cele -ai proaile celei de a do#a & o -#ltiplicitate de şanse3 Uneia7 #n cod de 1alori inde5ate7 alteia o in1enţie -ere# re0nnoită3 A1e- de a face7 prin #r-are7 c# #n stat#t şi o diferenţă de clasă3 ?lin red#ndanţa caracteristicilor l#i sec#ndare7 oiect#l de serie corn& $! pensea%ă pierderea calităţilor f#nda-entale3 C#lorile7 contrastele şi liniile -oderne s0nt p#se să ş#prase-nifice -odernitatea e accent#ată toc-ai c0nd -odelele ies din ea3 0n 1re-e ce -odel#l are o respiraţie7 o discreţie şi #n firesc care s0nt c#l-i ale c#lt#rii7 oiect#l de serie e 0n@lodat 0n propria&i e5i@enţă de sin@#laritate7 afiş0nd o c#lt#ră silită7 #n opti-is- de prost @#st şi #n #-anis- pri-ar3 Are o scriit#ră de clasă şi o retorică specifică7 c#- o are şi -odel#l pe a l#i: discreţie7 f#ncţionalitate -ascată7 perfecţi#ne şi eclectis-3 ** Un alt aspect al acestei red#ndanţe: ac#-#larea3 otdea#na7 interioarele de serie s0nt prea 0ncărcate c# oiecte3
Iar dacă s0nt prea -#lte oiecte e din ca#%ă că e prea p#ţin spaţi#3 Raritatea deter-ină o reacţie de pro-isc#itate7 de sat#rare3 N#-ăr#l co-pensea%ă 0nsă pierderea de calitate a oiectelor3 !odel#l are spaţi#l l#i: nici pr ea aproape7 nici prea departe3 Interior#l -odel e str#ct#rat de aceste distanţe relati1e7 şi 1a a1ea -ai de@raă o tendinţă spre red#ndanţa in1ersă: conotaţia prin 1id*)3 Privilegiul actualităţii
Iar ac#-7 o altă distincţie7 de la -odel la serie: cea a ti-p#l#i3 A- 1ă%#t că oiect#l de serie e făc#t pentr# a n# d#ra3 0n societatea de cons#-7 @eneraţiile de oiecte -or repede >ca şi @eneraţiile #-ane 0n societăţile s#de%1oltate7 pentr# ca altele să poată #r-a d#pă ele & iar dacă a#ndenţa creşte7 acest l#cr# are loc 0n li-itele #nei rarităţi calc#late3 ?role-a de -ai s#s pri1eşte d#rata te4nică a oiect#l#i3 Act#alitatea l#i7 trăită prin -odă7 N e 0nsă altce1a3 " sc#rtă sociolo@ie a oiect#l#i 1ec4i arată că piaţa l#i e @#1ernată de aceleaşi le@i şi7 de fapt7 se or@ani%ea%ă d#pă acelaşi siste- -odelserie ca şi piaţa oiectelor ind#striale3 0n această olla podrida3 ce se desfăşoară de la -oilier#l aroc la C4ippendale7 trec0nd prin iro#l de stil !edicis7 !odern Stle şi fals#l stil r#stic7 1edec#- #năstarea şi c#lt#ra per-it oa-enilor să ca#te tot -ai s#s 0n @a-a prod#selor clasate e5cepţional7 p#nct#l in1ol#ţiei lor personale3 E5istă #n standing al re@resiei7 şi fiecare d#pă -i6loacele sale 0şi poate oferi o 1a%ă @recească ade1ărată sa# falsă7 o a-foră ro-ană sa# #n #lcior spaniol3 0n -aterie de oiecte7 trec#t#l şi e5otis-#l a# o di-ensi#ne socială: c#lt#ră şi 1enit#ri3 De la clasa ine sit#ată7 care din E1#l !edi# p0nă 0n epoca Re@enţei7 trec0nd prin -area epocă clasică7 se apro1i%ionea%ă de la anticari7 la clasa -edie c#lti1ată care ca#tă la ne@#stor#l de l#cr#ri de oca%ie decor#l c#lt#ral al #r@4e%iei a-estecată c# o ţărăni-e W3a#tentică & p0nă la persona6#l r#stic @ata făc#t pentr# sector#l terţiar >căr#ia&i plac decor#l ţărănesc de1enit foarte #r@4e% c# o @eneraţie 0nainte şi stil#rile pro1inciale & de fapt #n @4i1eci de nedatat7 c# re-iniscenţe de stil: fiecare clasă are propri#l ei -#%e# personal c# l#cr#ri de oca%ie3 0ntr&o -ăs#ră dest#l de -are7 doar -#ncitor#l şi ţăran#l n# se prăpădesc d#pă l#cr#ri 1ec4i3 Aceasta din ca#%ă că n# a# nici s#ficient ti-p7 nici dest#i ani7 şi -ai ales pentr# că n# s0nt prinşi 0ncă 0n feno-en#l de ac#lt#rare ce afectea%ă celelalte clase >ei n#&l ref#%ă conştient7 ci p#r şi si-pl# 0i s0nt străini3 C# toate acestea7 n# le place nici -odernitatea e5peri-entală7 nici creaţia şi nici a1an@arda3 Adesea7 -#%e#l lor se 1a red#ce la fierăria cea -ai #-ilă7 la #n 0ntre@ folclor de ani-ale din faianţă sa# din pă-0nt ars7 la ielo#ri7 ceşti7 a-intiri p#se 0n ra-ă etc7 #n tal-eş&al-eş de 1ec4it#ri 0n1ecinate c# #lti-#l aparat electric de -ena63 L#cr# care n# co-pro-ite c0t#şi de p#ţin e5i@enţa de personali%are7 care e aceeaşi pentr# toţi3 At0ta că fiecare re@resea%ă c0t poate3 Oaloarea apare aici prin diferenţa c#lt#rali%ată7 şi se plăteşte sc#-p3 0n nostal@ia c#lt#rală7 ca şi 0n act#alitatea -odei7 e5istă -odele şi serii3 Dacă 1o- că#ta7 0n acest e1antai7 ceea ce se califică drept 1aloare plină7 1o- 1edea că e fie e5tre-a a1an@ardă7 fie o di-ensi#ne aristocratică a trec#t#l#i: 1ila de sticlă şi de al#-ini# c# linii eliptice sa# castel#l din secol#l al 2OIII&lea7 #n ideal 1iitor sa# Oec4i#l Re@i-3 La celălalt capăt7 seria p#ră şi ter-en#l ne-arcat n# se sit#ea%ă c4iar 0n act#alitate >aceasta fiind7 0-pre#nă c# 1iitor#l7 ti-p#l a1an@ardei şi al -odel#l#i7 şi nici 0ntr&#n trec#t transcendent7 care e pri1ile@i#l #năstării şi al c#lt#rii do0ndite7 ci 0ntr&#n trec#t i-ediat7 #n trec#t nedefinit7 care de fapt e #n ti-p 0n 0nt0r%iere faţă de pre%ent7 o te-poralitate inter-ediară7 0n care a# că%#t -odelele de ieri3 In -oda 1esti-entară7 s#ccesi#nea e -ai rapidă: astă%i7 f#ncţionalele poartă roc4ii ce copia%ă croitoria de -are clasă din #lti-#l se%on3 0n -oilier7 ceea ce e foarte c#-părat a fost la -odă c# c0ţi1a @eneraţii 0n #r-ă3 i-p#l seriei e ti-p#l străl#cirii precedente: cei -ai -#lţi oa-eni trăiesc7 0n ceea ce pri1eşte -oilier#l7 0ntr&#n ti-p ce le e străin: ti-p al @eneralităţii7 al insi@nifianţei7 ti-p al l#cr#rilor care n# s0nt nici -oderne dar nici 1ec4i7 care n# 1or de1eni niciodată astfel7 şi care coresp#nde7 0n spaţi#7 concept#l#i i-personal de cartier -ăr@inaş3 De fapt7 seria n# repre%intă faţă de -odel doar pierderea sin@#larităţii7 a stil#l#i7 a n#anţei şi a a#tenticităţii7 ci şi pierderea di-ensi#nii reale a ti-p#l#i3 Ea aparţine #n#i fel de sector 1id al 1ieţii cotidiene & di-ensi#ne ne@ati1ă7 ali-entată -ecanic de des#et#dinea -odel#l#i3 Căci n#-ai -odelele se sc4i-ă: seriile n# fac dec0t să se s#cceadă 0n spatele #n#i -odel ce f#@e -ere# 0nainte3 0n aceasta stă ade1ărata lor irealitate3 ;ecazurile persoanei
?rod#s#l cel -ai că#tat 0n %ilele noastre7 sp#ne Ries-an 'op& cil, p3 (.37 n# -ai e nici -ateria pri-ă7 nici -aşinile7 ci personalitatea3 0ntr&ade1ăr7 o ade1ărată constr*ngere de reali%are personală 0l osedea%ă pe cons#-ator#l act#al7 0n conte5t#l #nei -oilităţi silite instit#ită de sc4e-a -odelserie >care e doar #n aspect al #nei str#ct#ri -#lt -ai a-ple a -oilităţii şi aspiraţiei sociale7 4i ca%#l nostr#7 această constr0n@ere e de ase-enea #n parado5: 0n act#l cons#-#l#i personali%at7 e li-pede că $8 $$ s#iect#l7 prin 0nsăşi e5i@enţa sa de a fi suiect, n# face dec0t să se prod#că ca oiect al cererii econo-ice3 ?roiect#l l#i7 filtrat şi 0-#cătăţit c# anticipaţie de siste-#l socio&econo-ic7 1a fi desc#ra6at toc-ai 0n -işcarea ce tinde să&l reali%e%e3 Diferenţele specifice fiind prod#se la scară ind#strială7 ale@erea pe care&o poate face e dinainte i-oili%ată 0i ră-0ne doar il#%ia #nei distincţii personale3 Or0nd să ada#@e acel ce1a care o 1a sin@#& lari%a7 conştiinţa se reifică şi -ai -#lt 0n a-ăn#nte3 oc-ai acesta e parado5#l alienării: ale@erea 1ie se
0ncarnea%ă 0n diferenţe -oarte7 iar 0n #c#ria acestora proiect#l se nea@ă şi se pierde3 oc-ai aceasta e şi f#ncţia ideolo@ică a siste-#l#i: 0n el7 pro-o1area stat#tară e doar 6#cată7 toate diferenţele fiind inte@rate dinainte3 0nsăşi decepţia ce străate ansa-l#l e inte@rată prin f#@a 0nainte a siste-#l#i3 ?#te- 1ori de alienareK 0n ansa-l#l l#i7 siste-#l personali%ării diri6ate e trăit de i-ensa -a6oritate a cons#-atorilor ca o liertate3 Aceasta 0i apare ca p#r for-ală doar pri1irii critice7 ase-enea personali%ării7 care re%#-ă neca%#rile persoanei3 C4iar şi acolo #nde p#licitatea face să 6oace -oti1aţia 0n @ol >-ărci d#le pentr# acelaşi prod#s7 diferenţe il#%orii7 condiţionări 1ariaile etc3 şi #nde ale@erea e prinsă 0n capcană dinainte7 tre#ie să ad-ite- că diferenţele s#perficiale s0nt reale7 c0nd s0nt 1alorificate ca atare3 C#- p#te- contesta satisfacţia o-#l#i care&şi c#-pără #n 1as de flori sa# #n aparat de ras anti-a@neticK Nici o teorie a ne1oilor n# ne 0n@ăd#ie să dă- prioritate #nei an#-e satisfacţii trăite7 0n da#na alteia3 Dacă e5i@enţa 1alorii personale e at0t de prof#ndă 0nc0t7 0n lipsă de altce1a7 se 0ncarnea%ă 0ntr&#n oiect personali%at7 c#- să respin@e- această -işcare & şi 0n n#-ele cărei esenţe a#tentice a 1aloriiK Ideologia modelelor
Acest siste- se s#sţine printr&o ideolo@ie de-ocratică3 El se 1rea o di-ensi#ne a pro@res#l#i social: posiilitatea t#t#ror de a a1ea acces7 treptat7 la -odele7 ascendenţa sociolo@ică contin#ă care ar 0ndrepta toate strat#rile societăţii7 #n#l d#pă alt#l7 spre #n l#5 -aterial tot -ai -are7 şi de ase-enea tot -ai aproape de -odel#l asol#t7 prin s#ccesi#nea diferenţelor personali%ate3 "r7 *3 0n societatea noastră de cons#ni7 s0nte- tot -ai departe de e@alitatea 0n faţa oiect#l#i3 Aceasta deoarece ideea de -odel se ref#@ia%ă7 concret7 0n diferenţe tot -ai s#tile şi definiti1e: o an#-ită l#n@i-e a f#stei7 c#tare n#anţă de roş#7 o an#-ită perfecţionare a stereofoniei7 cele c0te1a săp&tă-0ni ce despart croitoria de 0naltă clasă de dif#%area 0n reţele preţ #nic & l#cr#ri efe-ere ce se plătesc foarte sc#-p3 " aparenţă de e@alitate s&a instit#it prin fapt#l că toate oiectele se s#p#n acel#iaşi i-perati1 de f#ncţionalitate3 Această de-ocrati%are for-ală a stat#t#l#i c#lt#ral asc#nde 0nsă7 c#- a- 1ă%#t7 ine@alităţi -ai @ra1e7 deoarece afectea%ă 0nsăşi realitatea oiect#l#i7 calitatea l#i te4nică7 s#stanţa şi d#rata l#i3 ?ri1ile@iile
* -odel#l#i a# 0ncetat de a -ai fi instit#ţionale interiorin%0nd#&se dar de1enind7 toc-ai prin aceasta7 şi -ai tenace3 La fel c#- diferite clase n# a# a1#t acces pro@resi1 la responsailităţile politice d#pă re1ol#ţia #r@4e%ă7 nici cons#-atorii n# a# a1#t acces la e@alitatea 0n faţa oiect#l#i d#pă re1ol#ţia ind#strială3 3 A l#a -odel#l drept #n p#nct ideal pe care seria 0l 1a atin@e c0nd1a e o p#ră il#%ie3 "iectele posedate ne elierea%ă doar ca posesori7 tri-iţ0nd#&ne 0napoi la liertatea nedefinită de a poseda şi alte oiecte: pro@resia e posiilă doar pe scara oiectelor7 fiind 0nsă o pro-o1are fără ieşire7 deoarece toc-ai ea ali-ente%ă astracţia inaccesiilă a -odel#l#i3 Deoarece -odel#l n# e7 0n fond7 dec0t o idee7 adică o transcendenţă interioară a sistemului, acesta poate pro@resa 0n -od contin## şi să f#@ă 0nainte 0n 0ntre@i-ea l#i ca siste- ră-0ne de nedepăşit3 N# e5istă nici o şansă ca -odel#l să treacă 0n serie fără a fi si-#ltan 0nloc#it c# #n alt -odel3 0ntre@ siste-#l pro@resea%ă 0n loc7 dar -odelele se s#stit#ie #nele altora fără a fi niciodată depăşite ca atare7 şi fără ca 1reodată seriile ce se s#cced să se depăşească ca serii3 !odelele -er@ -ai repede dec0t seriile7 fiind act#ale7 0n 1re-e ce seriile pl#tesc #nde1a 0ntre trec#t şi pre%ent7 că%nind#&se să le prindă3 Această per-anentă aspiraţie şi decepţie7 orc4estrată dina-ic la ni1el#l prod#cţiei7 constit#ie 0nsăşi di-ensi#nea 10nfttorii de oiecte3 E #n fel de fatalitate: din clipa 0n care o 0ntrea@ă societate se artic#lea%ă as#pra -odelelor şi con1er@e spre ele7 şi 0n care prod#cţia se străd#ieşte să destnict#re%e siste-atic -odelele 0n serii iar seriile 0n diferenţe -ar@inale şi 0n 1ariante co-inatorii p0nă acolo 0nc0t oiectele pri-esc #n stat#t tot at0t de efe-er ca şi c#1intele sa# i-a@inile & c0nd prin fle5i#nea siste-atică a seriilor 0ntre@#l edifici# de1ine paradi@-atic7 0nsă 0ntr&o ordine ire1ersiilă & scara de stat#t fiind fi5ă şi re@#lile 6oc#l#i stat#tar aceleaşi pentr# toţi & 0n această con1er@enţă diri6ată7 0n fra@ilitatea or@ani%ată şi 0n sincronia per-anent distrasă n# -ai e posiilă nici o ne@ati1itate3 Gata c# con& tradicţia desc4isă7 c# sc4i-ările de str#ct#ră7 c# dialectica socială Aceasta deoarece -işcarea ce pare a 0ns#fleţi7 d#pă c#ra pro@res#l#i te4nic7 0ntre@#l siste-7 n#&l poate 0-piedica pe acesta să fie fi5 şi stail 0n el 0ns#şi3 ot#l e 0n -işcare7 aparent tot#l se transfor-ă7 dar c# toate acestea ni-ic n# se sc4i-ă3 " astfel de societate7 lansată 0n pro@res#l te4nolo@ic7 0ndeplineşte toate re1ol#ţiile posiile7 dar s0nt -işcări de re1ol#ţie as#pra ei 0nseşi3 ?rod#cti1itatea ei sporită n# se desc4ide as#pra nici #nei sc4i-ări str#ct#rale3 Q C# toate acestea7 diferenţa dintre clasele de oiecte n# e deloc at0t de clară ca şi cea dintre clasele sociale3 Distincţia ierar4ică asol#tă la ni1el#l ordinilor societăţii e te-perată7 la ni1el#l oiect#l#i7 de folosire: -asa are aceeaşi f#ncţie pri-ară pe 0ntrea@a scară socială3 Dacă #fet#l $enric al II&lea a de1enit -#lt -ai recent -oilă de serie7 l#cr#l e datorat sc4i-ării de sens foarte specifice a oiect#l#i c#lt#ral ind#striali%at3
** )
C# toate acestea n#&şi pierd stat#t#l de clasă >13 -ai departe3 Nici opera de artă n# ţine de -odel sa# de serie3 A1e- de&a face c# aceeaşi alternati1ă cate@orică ca şi 0n ca%#l -aşinii: aceasta are o f#ncţie sa# alta7 opera de artă e ade1ărată sa# falsă3 Nici o diferenţă -ar@inală3 Dina-ica -odelserie se referă doar la oiect#l pri1at şi personali%at & n# la ni1el#l operei 0nseşi3 F Acolo #nde n# e5istă decăt #n sin@#r tip >de a#to-oil7 0n Ger-ania de Est7 de pildă7 e 1ora de #n se-n al pen#riei7 anterioară societăţii de cons#- propri# %isă3 Nici o societate n# poate pri1i acest stadi# dec0t ca pe #n#l pro1i%ori#3 . Oo- re1eni7 -ai departe7 as#pra acest#i siste-3 ( O3 +adgeturi şi rooţi, şi -ai departe7 0n acest capitol7 descalificarea te4nică a oiectelor de serie3 +
/
Desi@#r7 această tendinţă ar tre#i să fie fr0nată de 6oc#l conc#renţei3 0ntr&o societate de prod#cţie -onopolistă 0nsă >S3U3A37 conc#renţa reală n# -ai e5istă de -#lt3 re#ie 0nsă să ad-ite- că această strate@ie cinică n# e doar ea 0n ca#%ă: apare şi co-plicitatea psi4olo@ică a cons#-ator#l#i3 !#lţi ar fi consternaţi dacă li s&ar cere să aiă sa# ) de ani aceeaşi -aşină7 c4iar dacă le satisface pe deplin ne1oile3 0n le@ăt#ră c# aceasta7 13 +adgeturi şi rooţi&
Sa# @ri: paradi@-a -orală e 0nsă aceeaşi3 0ntr&#n atare siste-7 cei doi ter-eni n# pot dec0t să se s#prase-nifice7 fiecare 0n f#ncţie de celălalt7 de1enind prin aceasta red#ndanţi3 De altfel7 toc-ai această red#ndanţă şi s#prase-nificaţie e -odalitatea psi4o&sociolo@ică trăită a siste-#l#i7 care n# e niciodată #n p#r siste- de opo%iţii str#ct#rale7 c#- riscă #neori să s#@ere%e descrierea noastră3 * Dacă tradiţia #r@4e%ă7 spontan red#ndantă >casa plină oc4i7 se preta ac#-#lării7 liniile -ai f#ncţionale ale a-ena6ării -oderne o contra%ic3 S#prain1estirea spaţi#l#i 0n interior#l -odern de serie e prin #r-are o inconsec1enţă şi -ai @ra1ă dec0t aceea ce se -anifesta 0n interior#l tradiţional3 *) Cf3 -ai s#s7 /onotaţia )ormală& Olla podrida >spVn3: @4i1eci3 C4ippendale: stil en@le% din anii *(F&l((7 ec4i1alent al rococo#l#i e#ropean3 8oloseşte frec1ent le-n#l de aca6# şi ad#nă infl#enţe foarte 1ariate >olande%e7 L#do1ic al 2O&lea7 @otic şi c4ine%7 0-in0nd #&le c# o deoseită fante%ie3 Sector#l terţiar se referă la ser1icii7 n# la prod#cerea directă de #n#ri7 re%er1ată a@ric#lt#rii şi ind#striei3 * **
n3 CREDIUL DRE?URILE MI l#cra de altfel de neconcep#t ar fi trăită de ansa-l#l societăţii ca s#pri-area #nei liertăţi3 La ni1el#l p#licităţii7 credit#l e #n ar@#-ent decisi1 0n strate@ia dorinţei7 0n care apare ca orice calitate a oiect#l#i: 0n -oti1aţia de c#-părare7 0nsoţeşte ale@erea7 personali%area şi delir#l p#licitar7 faţă de care e #n co-ple-ent tactic3 Conte5t#l psi4olo@ic e acelaşi: anticiparea -odel#l#i 0n serie de1ine ac#- anticipare a plăcerii de a a1ea oiecte 0n ti-p3 De fapt7 siste-#l credit#l#i n# afectea%ă oiect#l de serie -ai -#lt dec0t -odel#l7 şi ni-ic n# ne 0-piedică să c#-pără- o -aşină* Ja@#ar 0n rate3 E5istă tot#şi #n l#cr#7 care e aproape o le@e nescrisă: -odel#l de l#5 e c#-părat c# ani @4eaţă7 iar oiect#l l#at pe credit are p#ţine şanse de a fi -odel3 E5isă şi o lo@ică a standingului care face ca #n#l dintre pri1ile@iile -odel#l#i să fie toc-ai presti@i#l c#-părării c# ani lic4i%i7 0n 1re-e ce constnn@erea scadenţei e #n adaos la deficit#l psi4olo@ic al oiect#l#i de serie3 " an#-ită p#doare a presi-ţit dintotdea#na 0n credit #n pericol -oral7 şi a aşe%at c#-părarea pe ani lic4i%i printre 1irt#ţile #r@4e%e3 ?#te- 0nsă ad-ite că aceste re%istenţe psi4olo@ice scad pro@resi13 Dacă -ai persistă7 s0nt 1esti@ii ale noţi#nii tradiţionale de proprietate7 şi afectea%ă 0ndeosei -ica clasă ce posedă #n#ri7 credincioasă conceptelor de -oştenire7 econo-isire şi patri-oni#3 Aceste 1esti@ii 1or dispare3 Dacă c0nd1a proprietatea era -ai i-portantă dec0t folosinţa7 0n %ilele noastre sit#aţia s&a in1ersat7 iar e5tinderea credit#l#i trad#ce7 printre alte aspecte definite de Ries-an7 trecerea pro@resi1ă de la o ci1ili%aţie a acaparării la #na a practicii3 Utili%ator#l pe credit 0n1aţă7 0ncet#l c# 0ncet#l7 să&şi folosească oiect#l 0n deplină liertate7 ca şi c#ar fi al l#i3 C# preci%area că ti-p#l de care are ne1oie pentr# a&l plăti e c4iar ti-p#l 0n care oiect#l se #%ea%ă: scadenţa oiect#l#i e le@ată de propria&i de@radare >calc#lele pe care le fac fir-ele a-ericane -er@ #neori p0nă la a face să coincidă cele do#ă perioade de ti-p3 L#cr# care7 0n ca% de de@radare sa# de pierdere7 i-plică -ere# risc#l ca oiect#l să piară 0nainte de a a6#n@e la scadenţă3 Risc ce defineşte7 c4iar şi acolo #nde credit#l pare perfect inte@rat 1ieţii cotidiene7 o lipsă de
* *) si@#ranţă pe care oiect#l patri-onial n# a c#nosc#t&o niciodată3 Acesta e al -e# şi s0nte- c4it3 "iect#l pe credit 1a fi al -e# d#pă ce 1a fi fost plătit: el trăieşte 0ntr&#n fel de 1iitor anterior3 Spai-a scadenţei e foarte deoseită7 şi sf0rşeşte prin a constit#i #n proces paralel ce ne apasă %i de %i7 fără ca relaţia oiecti1ă să a6#n@ă la conştiinţă: ea 0nt#ie proiectele #-ane7 dar n# şi practica i-ediată3 8iind ipotecat7 oiect#l ne scapă 0n ti-p7 şi 0n fond ne&a scăpat 0ntotdea#na3 Iar această al#necare o 0nt0lneşte7 pe alt plan7 pe cea a oiect#l#i de serie care f#@e -ere# spre -odel3 8#@ă d#lă7 ce alcăt#ieşte fra@ilitatea latentă şi decepţia -ere# apropiată a l#-ii de oiecte ce ne 0ncon6oară3 De fapt7 siste-#l credit#l#i n# face dec0t să li-pe%ească #n -od foarte @eneral de le@ăt#ră c# oiectele 0n conte5t#l -ode-3 0ntr&ade1ăr7 pentr# a d#ce o 1iaţă pe credit n# e ne1oie să a1e- 0n faţă *F rate la -aşină7 la fri@ider şi la tele1i%or: di-ensi#nea -odelserie7 c# pri1irea 0ndreptată spre -odel7 e de6a #na a 4andicap#l#i3 Di-ensi#ne a pro-o1ării sociale7 şi de ase-enea di-ensi#ne a aspiraţiei 4andicapate3 S*ntem *ntotdeauna *n *n4 t*rziere asupra propriilor noastre oiecte& Acestea se află 0n faţa noastră şi a# de6a #n an de 1iaţă7 pentr# că #lti-a rată o 1o- plăti la an#l7 c0nd #n no# -odel le 1a 0nloc#i3 ?rin #r-are7 credit#l n# face altce1a dec0t să transp#nă 0n ordinea econo-ică o sit#aţie psi4olo@ică f#nda-entală: con&str0n@erea de s#ccesi#ne e #na sin@#ră & econo-ică 0n ordinea de scadenţă a ratelor7 psi4osociolo@ică 0n s#ccesi#nea siste-atică şi accelerată a seriilor şi a -odelelor3 "ric#-7 ne trăi- oiectele la -od#l #nei te-poralităţi ipotecate7 constr0nse dinainte3 Dacă n#
-ai e5istă nici o pre6#decată 0-potri1a credit#l#i7 e poate din ca#a că7 de fapt7 toate oiectele s0nt trăite7 0n %ilele noastre7 ca oiecte pe credit7 ca şi creanţe as#pra societăţii @loale7 ce pot fi -ere# reconsiderate7 şi care se află 0ntr&o fl#ct#aţie contin#ă7 fiind prinse 0ntr&o inflaţie şi o de1alori%are cronică3 La fel c#- personali%area ne&a apăr#t n# doar ca #n artifici# p#licitar7 ci ca #n concept ideolo@ic de a%ă7 credit#l e7 la r0nd#l l#i7 -ai -#lt dec0t o instit#ţie econo-ică: e o di-ensi#ne f#nda-entală a societăţii noastre7 o no#ă etică3 ?RECESIUNEA C"NSU!ULUI: " N"U; EIC; 0ntr&o sin@#ră @eneraţie7 concept#l de patri-oni# şi de capital fi5 a dispăr#t3 Ac#- o @eneraţie7 oiectele do0ndite repre%enta# o proprietate şi -ateriali%a# o -#ncă dep#să3 N# de -#lt 0ncă7 c#-părarea #nei s#fra@erii sa# a #nei -aşini era re%#ltat#l #n#i l#n@ efort de econo-isire3 !#nci- 1is0nd la ce 1o- c#-păra: 1iaţa e trăită la -od#l p#ritan al efort#l#i şi reco-pensei7 iar c0nd oiectele 0şi fac apariţia 0nsea-nă că a# fost c0şti@ate cinstit: ele s0nt c4itanţa trec#t#l#i şi si@#ranţa 1iitor#l#i3 Un capital3 0n %ilele noastre7 oiectele apar 0nainte de a fi c0şti@ate7 anticip0nd s#-a de efort#ri şi de -#ncă pe care o repre%intă ca să sp#ne- aşa7 consumul precedă producţia& C#- n# face- dec0t să ne ser1i- de ele7 n# -ai a1enici o răsp#ndere patri-onială: ni-eni n# ni le&a lăsat -oştenire7 iar noi n# le 1o- lăsa ni-ăn#i3 Ele e5ercită o alta constrVn@ere: s0nt c#-1a s#spendate deas#pra noastră7 iar noi tre#ie să le plăti-3 Dacă prin ele n# -ai s0nte- le@aţi de fa-ilie sa# de 1re#n @r#p tradiţional7 s0nte- di-potri1ă p#şi 0n le@ăt#rp c# societatea @loală şi c# instanţele ei >ordinea econo-ică şi financiară7 fl#ct#aţiile -odei etc3 Oa tre#i să le c#-pără- 0ncă o dată 0n fiecare l#nă7 să le re0nnoi- 0n fiecare an3 ?lec0nd de aici7 tot#l se sc4i-ă: sens#l pe care ele 0l a# pentr# noi7 proiect#l pe care&l 0ncarnea%ă7 1iitor#l lor oiecti1 & şi al nostr#3 Să ne rea-inti- că7 dacă 1re-e de 1eac#ri7 oa-enii s#pra1ieţ#ia# oiectelor prin @eneraţii s#ccesi1e şi 0ntr&#n decor stail7 act#al-ente a1e- de&a face c# @eneraţii 0ntre@i de oiecte ce se s#cced 0ntr&#n rit- accelerat 0ntr&o sin@#ră e5istenţă indi1id#ală3 Dacă c0nd1a o-#l 0şi i-p#nea propri#l l#i rit- oiectelor7 0n pre%ent oiectele s0nt cele ce&şi i-p#n o-#l#i rit-#rile lor discontin#e7 -odalitatea lor r#scă de a apare7 de a se defecta sa# de a se s#stit#i #n#l alt#ia7 fără a 0-ătr0ni3 Mi astfel7 stat#t#l #nei 0ntre@i ci1ili%aţii se sc4i-ă7 prin fel#l 0n care oiectele cotidiene se -anifestă ca pre%enţă şi ne lasă să ne #c#ră- de ele3 0n econo-ia do-estică patriar4ală a%ată pe -oştenire şi pe stailitatea rentei7 cons#-#l n# precedă niciodată prod#cţia3 D#pă o #nă lo@ică carte%iană şi -orală7 -#nca precedă 0ntotdea#na re%#ltat#l -#ncii7 aşa c#- ca#%a precedă efect#l3 Acest -od de ac#-#lare ascetică: pre1i%i#ne7 sacrificii7 resorire a ne1oilor 0ntr&o tensi#ne a persoanei & o 0ntrea@ă ci1ili%aţie a econo-isirii &7 a a1#t perioada l#i eroică7 0nc4eind#&se prin i-a@inea anacronică a rentier#l#i7 şi apoi a rentier#l#i r#inat care7 0n secol#l nostr#7 face e5perienţa istorică a %ădărniciei -orale şi calc#l#l#i econo-ic tradiţional3 răind pe -ăs#ra -i6loacelor lor7 @eneraţii 0ntre@i a# sfirşit prin a trăi -ai ră# dec0t ar fi tre#it să le&o 0n@ăd#ie -i6loacele3 !#nca7 -erit#l7 ac#-#larea7 toate 1irt#ţile #nei ere ce c#l-inea%ă 0n concept#l de proprietate pot fi percep#te 0ncă 0n oiecte ce ad#c niărt#rie 0n acest sens7 şi ale căror @eneraţii pierd#te 0nt#ie interioarele -ic&#r@4e%e3 C"NSRde ac#- e as#rd să p#ne- ani deoparte3 Din acestea7 re%#ltă #n 0ntre@ siste-7 0n care -ai 0nt0i c#-pără-7 răsc#-păr0nd -ai apoi tot#l prin -#ncă3 Credit#l ne read#ce astfel la o sit#aţie fe#dală la -od#l propri# al c#10nt#l#i: o fracţi#ne a -#ncii e datorată dinainte stăp0n#l#i7 -#nca fiind aser1ită3 C# toate acestea7 spre deoseire de siste-#l fe#dal7 siste-#l nostr# se -enţine printr&o co-plicitate: cons#-ator#l -odern inte@rea%ă şi as#-ă spontan această constr0n@ere infinită: tre#ie c#-părat pentr# ca societatea să contin#e să prod#că7 iar el să poată contin#a să -#ncească pentr# a p#tea plăti ce a c#-părat3 L#cr# e5pri-at foarte ine de slo@an#rile a-ericane >?acTard7 p3 .3:
*+ *F Dacă c#-păraţi p#teţi -#nci -ai departe Oă asi@#raţi 1iitor#l c#-păr0nd " c#-părăt#ră făc#tă a%i 0nsea-nă #n şo-er -ai p#ţin -0ine3 ?oate c4iar d#-nea1oastră C#-păraţi&1ă prosperitatea a%i şi o 1eţi a1ea -0ine Il#%ionis- re-arcail: societatea ne face credit c# preţ#l #nei liertăţi for-ale7 dar de fapt noi 0i face- credit7 alien0nd#&ne 1iitor#l3 "rdinea prod#cţiei trăieşte desi@#r7 0n pri-#l r0nd7 din e5ploatarea forţei de -#ncă7 0nsă 0n %ilele noastre se 0ntăreşte prin consens#l circ#lar şi 0nţele@erea tacită ce ne fac să ne l#ă- propria aser1ire drept liertate7 a#tono-i%0nd&o prin #r-are ca pe #n siste- d#rail3 0n fiecare dintre noi7 cons#-ator#l e #n co-plice al ordinei de prod#cţie7 nea10nd nici #n raport si-#ltan c# prod#cător#l & care e 1icti-a acestei ordini3 Disocierea prod#cător&cons#-ator e 0ns#şi resort#l inte@rării: l#cr#rile s0nt făc#te 0n aşa fel 0nc0t ea să n# ia niciodată for-a 1ie şi critică a #nei contradicţii3 !IRAC"LUL CU!?;R;RII Oirt#tea credit#l#i >ca şi a p#licităţii e7 0ntr&ade1ăr7 ded#larea c#-părării şi a deter-inărilor ei oiecti1e3 C#-părarea pe credit eclii1alea%ă c# 0ns#şirea totală a #n#i oiect pentr# o fracţi#ne din 1aloarea l#i reală3 " in1estiţie -ini-ă pentr# #n profit @randios3 Ratele se esto-pea%ă 0n 1iitor7 iar oiect#l e oţin#t printr&#n @est si-olic3 Acest de-ers sea-ănă c# #n#l de -ito-an: ca preţ al #nei po1eşti 0nc4ip#ite7 -ito-an#l oţine din partea interloc#to#l#i o consideraţie disproporţionată3 In1estiţia l#i reală e -ini-ă7 dai& profit#l e e5traordinar:
1a p#ne stăp0nire pe realitate oferind#&ne #n se-n pe 0ncredere3 Mi el trăieşte pe credit as#pra conştiinţei celorlalţi3 "r7 in1ersarea practicii fireşti de transfor-are a realităţii7 care pleacă de la -#ncă spre prod#s#l -#ncii7 0nte-eind te-poralitatea tradiţională a lo@icii c#noaşterii7 ca şi pe cea a practicii cotidiene7 prec#- şi anticiparea enefici#l#i ad#s de l#cr#ri re%#-ă 0ns#şi proces#l -a@iei3 Iar ceea ce c#-părător#l cons#-ă şi as#-ă prin credit odată c# oiect#l anticipat e -it#l f#ncţionalităţii -a@ice a #nei societăţi 0n -ăs#ră să&i ofere astfel de posiilităţi de reali%are i-ediată3 Desi@#r7 1a fi confr#ntat foarte repede c# realitatea socio&econo-ică7 ase-enea -ito-an#l#i 0n %i#a 0n care interloc#tor#l l#i se tre%eşte 0n faţa rol#l#i anticipat3 De-ascat7 -ito-an#l 1a da fali-ent7 dacă n# c#-1a 1a ieşi din 0nc#rcăt#ră po1estind o altă istorie3 C#-părător#l pe credit se 1a lo1i şi el de scadenţă7 şi p#te- pres#p#ne că 1a că#ta o consolare psi4olo@ică prin c#-părarea pe credit a #n#i alt oiect3 Re@#la acest#i fel de co-portare e f#@a 0nainte7 iar 0n cele do#ă ca%#ri l#cr#l cel -ai re-arcail e fapt#l că n# apar niciodată consecinţe: nici 0n ca%#l -ito-an#l#i 0ntre istorioara po1estită şi eşec#l pe care 0l 0ncearcă >din care n# tra@e nici o concl#%ie realistă şi nici 0n ca%#l c#-părător#l#i pe credit 0ntre #c#ria -a@ică a c#-părării şi ratele pe care le
*. are de plătit3 Siste-#l credit#l#i e c#l-ea iresponsailităţii o-#l#i faţă de el 0ns#şi3 Cel ce c#-pără 0l alienea%ă pe cel ce plăteşte7 deşi e 1ora de aceeaşi persoană3 Siste-#l face 0nsă să n# a1e- conştiinţa acest#i fapt7 prin decala6#l 0n ti-p pe care 0l introd#ce3 A!BIGUIAEA "BIECULUI CASNIC Re%#-0nd7 p#te- sp#ne că credit#l7 fa1ori%0nd aparent o ci1ili%aţie a #tili%ator#l#i -ode- elierat 0n sf0rşit de constr0n@erile proprietăţii7 insta#rea%ă di-potri1ă #n siste- de inte@rale 0n care se a-estecă socio&-i&tolo@ia şi presi#nea econo-ică r#tală3 Credit#l n# e n#-ai o -orală ci şi o politică3 actica creditării se con6#@ă c# tactica personali%ării7 pentr# a le conferi oiectelor o f#ncţie socio&politică7 pe care n# a# a1#t&o niciodată3 N# -ai trăi0n epoca scla1iei sa# a co-etei: aceste di-ensi#ni s&a# astracti%at şi s&a# a-plificat 0n di-ensi#nea credit#l#i3 Di-ensi#ne a societăţii7 a ti-p#l#i7 a l#cr#rilor3 ?rin ea şi prin strate@ia pe care ea o i-p#ne7 oiectele 0şi 6oacă rol#l de acceleratori7 de -#ltiplicatori ai oli@aţiilor7 ai satisfacţiilor7 ai c4elt#ielilor7 de1enind #n 1olan de antrena-ent7 0n 1re-e ce propria lor inerţie de1ine o forţă centrif#@ă ce&i i-p#ne 1ieţii cotidiene rit-#l f#@ii ei 0nainte7 s#spans#rile şi de%ec4ilirele3 0n acelaşi ti-p7 oiectele7 spre care s&a 0ntors 0ntotdea#na #ni1ers#l casnic pentr# a scăpa de social7 ad#c di-potri1ă l#-ea do-estică 0n stare de dependenţă faţă de circ#itele şi constr0n@erile sociale3 ?rin credit &do-eni# al satisfacţiei şi al liertăţii for-ale7 dai& de ase-enea sancţi#ne socială7 aser1ire şi fatalitate 0n 0nsăşi ini-a l#cr#rilor7 l#-ea do-estică e in1estită direct: ea do0ndeşte #n fel de di-ensi#ne socială7 dar 0n sens#l ră#3 Ade1ăr#l f#nda-ental al ordinei act#ale & fapt#l că destinaţia oiectelor nu e c*tuşi de puţin de a )i posedate şi utilizate, ci doar de a )i produse si cumpărate 4 apare la li-ita as#rdă a credit#l#i7 de e5e-pl# 0n sit#aţia c0nd ter-inarea ratelor i-oili%ea%ă -aşina din ca#%a lipsei de en%ină7 c# alte c#1inte 0n p#nct#l li-ită 0n care proiect#l #-an7 filtrat şi fra@-entat de constr0n@erea econo-ică7 se de1orea%ă pe sine3 Altfel sp#s7 oiectele n# se str#ct#rea%ă 0n f#ncţie de ne1oi sa# de o or@ani%are -ai raţională a l#-ii7 ci e5cl#si1 0n f#ncţie de ordinea ideolo@ică de prod#cţie şi de inte@rare3 De fapt7 ri@#ros 1orind7 n# -ai e5istă oiecte pri1ate: prin folosirea lor -#ltiplicată7 ordinea socială a prod#cţiei 0nt#ie l#-ea inti-ă a cons#-ator#l#i şi conştiinţa acest#ia7 c# propria l#i co-plicitate3 C# o astfel de in1estire 0n ad0nci-e7 dispare şi posiilitatea de a contesta această ordine 0n -od eficace & şi de a o depăşi3 8r3 prdcession -işcare de rotaţie 0n 6#r#l #n#i a5 fi5 >e53: @iroscop#l3 ?recesi#nea ec4ino5#rilor >astron3 dese-nea%ă -işcarea retro@radă a p#nctelor ec4ino5iale3 0n te5t#l l#i Ba#drillard7 c#10nt#l7 deri1at din 1er#l preceder, s#@erea%ă răst#rnarea raport#l#i de s#ccesi#ne tradiţional dintre prod#cţie şi cons#-: cons#-#l o ia *naintea prod#cţiei7 ase-enea #n#i si-#lacr# ce&şi precedă propria&i s#stanţă3
*(
$I3 ?UBLICIAEA DISCURSUL ASU?RA "BIECEL"R MI DISCURSUL&"BIEC " anali%ă a siste-#l#i oiectelor i-plică7 0n sf0rşit7 şi o anali%ă a disc#rs#l#i asupra oiect#l#i7 a -esa6#l#i p#licitar >i-a@ine şi disc#rs3 Căci p#licitatea n# e #n feno-en s#pli-entaiQ faţă de siste-#l oiectelor n# poate fi scoasă din acesta7 şi nici restr0nsă la dreapta ei -ăs#ră >p#licitate de strictă infor-are3 Dacă ea a de1enit o di-ensi#ne ire1ersiilă a siste-#l#i7 l#cr#l e datorat şi disproporţiei sale3 ?rin aceasta7 ea e 0nc#n#narea f#ncţională a siste-#l#i3 ?#licitatea e7 0n loc7 ce1a int#il7 b inesenţial3 " p#ră conotaţie3 N# ser1eşte nici prod#cţiei7 şi nici #tili%ării directe7 dar c# toate acestea intră inte@ral 0n siste-#l oiectelor & n# doar pentr# că 1oreşte de cons#-7 ci pentr# că de1ine şi ea oiect de cons#-at3 re#ie să re-arcă- c# @ri6ă d#la ei deter-inare: e şi #n disc#rs as#pra oiect#l#i şi oiect propri#&%is3 Mi poate fi cons#-ată ca oiect c#lt#ral toc-ai prin calitatea ei de disc#rs in#til şi inesenţial3 A1e- de&a face aşadar c# 0ntre@#l siste- anali%at -ai 0nainte: personali%are7 diferenţiere silită şi proliferare a inesenţial#l#i de@radate a ordinei te4nice 0ntr&#na de prod#cţie şi de cons#- disf#ncţii şi f#ncţii sec#nde & toate @ăsind#&şi 0n p#licitate a#tono-ia şi 0-plinirea3 Deoarece f#ncţia ei e aproape 0n 0ntre@i-e sec#ndă7 şi pentr# că 0n ea i-a@inea şi disc#rs#l s0nt a-pl# ale@orice7 p#licitatea 1a fi 0n acelaşi ti-p oiect#l ideal şi re1elator#l siste-#l#i de oiecte3 Reflect0nd#&se pe sine7 ase-enea t#t#ror siste-elor p#ternic conotate*7 ea ne 1a sp#ne cel -ai ine ce cons#-ă- prin oiecte3
I!?ERAIOUL MI INDICAIOUL ?UBLICIAR ?#licitatea 0şi prop#ne ca scop să infor-e%e destre caracteristicile diferitelor prod#se şi să pro-o1e%e 10n%area acestora3 0n principi#7 această f#ncţie oiecti1ă ră-0ne f#ncţia ei pri-ordială3 De la infor-are7 p#licitatea a trec#t la con1in@ere7 iar apoi la con1in@erea clandestină >?acTard7 1i%0nd de data aceasta cons#-#l diri6at3 oată l#-ea s&a speriat de a-eninţarea condiţionalii totalitare a o-#l#i şi a ne1oilor sale3 "r7 anc4etele a# arătat ca forţa i-pre@nării p#licitare e -ai -ică dec0t a- fi cre%#t: reacţia prin sat#rare apare dest#l de repede >diferitele p#licităţi se ne#trali%ea%ă reciproc7 sa# fiecare prin e5cesele proprii3 Apoi7 0ncercarea i-perioasă de a con1in@e prod#ce tot fel#l de contra-oti1aţii şi de re%istenţe >raţionale sa# iraţionale: reacţie la pasi1itate: n# 1re- să fi- traşi pe sfoară reacţie la e-fa%a repetiti1ă a disc#rs#l#i etc & pe sc#rt7 disc#rs#l p#licitar decepţionea%ă şi con1in@e 0n e@ală -ăs#ră7 iar cons#-ator#l pare a fi7 dacă n# i-#ni%at7 cel p#ţin #n #tili%ator dest#l de lier al -esa6#l#i p#licitar3
*/ Acestea fiind stailite7 f#ncţia l#i e5plicita n# tre#ie sa ne ind#că in eroare: dacă cons#-ator#l n# se lasă con1ins de p#licitatea făc#tă c#tărei -ărci precise >"-o7 Si-ca7 8ri@idaire7 e 1ora de altce1a7 şi -ai i-por& tant pentr# ordinea societăţii @loale7 pentr# care "-o sa# 8ri@idaire ser1esc doar drept alii3 ot aşa c#- f#ncţia oiect#l#i poate să n# fie7 0n #lti-a instanţă7 dec0t #n alii al se-nificaţiilor latente7 pe care el le i-p#ne 0n p#licitate & c# at0t -ai -#lt c# c0t ea e #n siste- de conotare -ai p#r & prod#s#l dese-nat >denotaţia7 descrierea l#i tinde să n# -ai fie dec0t #n alii s# e1idenţa căr#ia se desfăşoară o 0ntrea@ă operaţi#ne conf#%ă de inte@rare3 Dacă re%istă- tot -ai ine imperativului p#licitar7 de1eni- c# at0t -ai sensiili 0n faţa indicativului p#licităţii7 c# alte c#1inte la 0nsăşi e#istenţa ei ca prod#s de cons#- sec#nd şi evidenţă c#lt#rală3 oc-ai de aceea7 crede- 0n ea3 ?rin ea7 cons#-ă- l#5#l #nei societăţi ce se oferă 1ederii ca instanţă ce dă #c#rii c# dărnicie7 şi care se depăşeşte prin c#lt#ră3 S0nte- in1estiţi7 0n acelaşi ti-p7 de o instanţă şi de i-a@inea acesteia3 L"GICA LUI !"M CR;CIUN Cei care respin@ p#terea de condiţionare a p#licităţii >şi a -ass -edia 0n @eneral n# sesi%ea%ă lo@ica aparte a eficienţei lor3 N# e 1ora de o lo@ică a en#nţ#l#i şi a do1e%ii7 ci de #na a po1estirii şi a aderării la ea3 N# crede0n po1eşti7 dai ţine- la ele3 De-onstrarea prod#s#l#i n# con1in@e pe ni-eni n# face dec0t să raţionali%e%e c#-pătarea7 care oric#- precede sa# depăşeşte -oti1ele raţionale3 C# toate acestea7 fără să crede- 0n prod#s7 credem *n pulicitatea care vrea să ne )acă să credem *n el& E po1estea l#i !oş Crăci#n: copiii n#&şi -ai p#n deloc 0ntreări as#pra e5istenţei l#i7 şi n# trec de la această e5istenţă la cado#rile pri-ite7 c#- trece- de la ca#%ă la efect credinţa 0n !oş Crăci#n e o i-pro1i%aţie raţionali%antă ce ne 0n@ăd#ie să păstră- 0n cea de&a do#a copilărie relaţia -irac#loasă a cado#rilor pri-ite de la păiinţi >şi 0ndeosei de la -a-ă7 pe care a- c#nosc#t&o 0n pri-a copilărie3 Această relaţie -irac#loasă7 pierd#tă ca fapt7 se interiori%ea%ă 0ntr&o credinţă care e prel#n@irea ei ideală3 Un ro-anesc neartificial: el se a%ea%ă pe interes#l reciproc pe care&l a# cele do#ă părţi 0n păstrarea relaţiei3 0n toate acestea7 !oş Crăci#n n# are nici o i-portanţă7 iar copil#l crede 0n el doar de aceea3 ?rin această i-a@ine7 ficţi#ne7 alii7 el cons#-ă 6oc#l solicit#dinii parentale -irac#loase şi @ri6a părinţilor de a fi co-plicii po1eştii & l#cr# 0n care 1a crede şi c0nd 1a 0nceta să creadă 0n el3 Cado#rile n# fac dec0t să confir-e acest co-pro-is3) "peraţi#nea p#licitară e de acelaşi ordin3 Nici disc#rs#l retoric şi nici disc#rs#l de infor-are as#pra 1irt#ţilor prod#s#l#i n# a# efect decisi1 as#pra c#-părător#l#i3 Indi1id#l e sensiil la te-atica latentă a protecţiei şi @ratificării7 la @ri6a altora de a&l solicita şi de a&l con1in@e7 la se-n#l >pe care conştiinţa n#&l poate descifra că #nde1a e5istă o instanţă >0n ca%#l de
*' taţV socială7 dar tn-iţ0nd direct la i-a@inea -a-ei ce acceptă să&l infor-e%e as#pra propriilor l#i dorinţe7 să i le pre0nt0-pine şi să le raţionali%e%e 0n propriii&i oc4i3 N# crede 0n p#licitate -ai -#lt dec0t copil#l 0n !oş Crăci#n7 l#cr# care n#&l 0-piedică să adere la o sit#aţie infantilă interiori%ată7 co-port0nd#&se 0n consecinţă3 De #nde eficacitatea reală a p#licităţii7 confor- #nei lo@ici care7 deşi n# e #na a condiţionării refle5e7 n# e -ai p#ţin ri@#roasă: lo@ica credinţei şi a re@resiei3+ INSANA !AERN;: 8""LIUL AIRB"RNE Această -itolo@ie se e5pri-ă #neori li-pede 0n disc#rs#l p#licitar7F ca 0n recla-a dif#%ată de Airorne >sca#ne7 fotolii7 canapele3 S# @eneric#l: Ade1ărat#l confort n# se i-pro1i%ea%ă >atenţie7 treaa n# e #şoară: confort#l e pasi17 tre#ie deci acti1at7 adică tre#ie create condiţiile pasi1ităţii7 accent#l e p#s de la 0ncep#t pe caracter#l -odern şi ştiinţific al 0ntreprinderii: Un #n fotoli# e sinte%a a patr# factori: estetică7 confort7 ro#steţe7 finisare333 ?entr# a crea o aşa capedoperă7 calităţile ancestrale ale -eşter#l#i n# -ai s0nt de a6#ns3 Ele ră-0n desi@#r indispensaile7 fiind ancorate 0n ad0nc#l s#flet#l#i l#crătorilor din do-eni#l -oilelor >si@#ranţă & trec#t7 sec#ritate -orală: tradiţiile s0nt păstrate şi depăşite prin re1ol#ţia ind#strială7 0nsă 0n 1re-ea noastră #n #n fotoli# tre#ie faricat d#pă nor-ele şi -etodele ce @#1ernea%ă l#-ea econo-ică -odernă3 >Acest fotoli# n# poate fi #n si-pl# fotoli# cel care&l c#-pără tre#ie să se si-tă solidar c# societatea te4nică & ale cărei nor-e 0i s0nt7 e1ident7 străine: fotoli#l 1a face din el #n cetăţean alW societăţii ind#striale3 Societatea noastră >Airo-e7 care satisface ne1oia de confort a -ii de că-ine france%e7 a de1enit c# ade1ărat o ind#strie7 c#
iro#ri de st#di#7 in@ineri7 artişti creatori7 -aşini n#-eroase şi stoc#ri de -aterii pri-e7 c# ser1icii d#pă 10n%are şi reţele co-erciale etc3 >Cons#-ator#l tre#ie să fie pe deplin conştient de fapt#l că re1ol#ţia ind#strială a a1#t loc şi -#lţ#-ită l#i7 şi că 0n %ilele noastre toate str#ct#rile colecti1e con1er@7 la r0nd#l lor7 as#pra personalităţii l#i3 0n oc4ii l#i7 apare #n #ni1ers orientat spre o finalitate s#li-ă: propria&i satisfacţie3 ?erspecti1ă confir-ată -ai departe: Un #n fotoli# e acela 0n care toţi -e-rii fa-iliei s0nt la lar@#l lor3 N# a1eţi ne1oie să&l adaptaţi @re#tăţii sa# taliei d#-nea1oastră3 El tre#ie să ia propri#l d#-nea1oastră cont#r3 >N# e ca%#l ca ce1a să se sc4i-e 0n societate sa# 0n d#-nea1oastră7 deoarece re1ol#ţia ind#strială a a1#t de6a loc: de ac#-7 0ntrea@a societate te4nică 1i se adaptea%ă7 prin acest fotoli# care 1ă ia for-a trap#l#i3 ?e 1re-#ri7 re@#la -orală era ca indi1id#l să se adapte%e ansa-l#l#i social7 dar aceasta e ideolo@ia 0n1ec4ită a erei prod#cti1e: 0n era cons#-#l#i7 sa# care se 1rea ca atare7 societatea 0ntrea@ă i se adaptea%ă indi1id#l#i3 N# n#-ai că&i anticipea%ă ne1oile7 ci e @ri6#lie să se adapte%e n# #nei ne1oi sa# alteia7 ci l#i 0ns#şi7 ca persoană: Oeţi rec#noaşte fotoli#l Airorne d#pă #r-ătoarele: c0nd 1ă 1eţi aşe%a 0n el7 1eţi
** si-ţi că s0nteţi 0n fotoli#l7 pe sca#n#l sa# pe canapea#a dumneavoastră, şi 1eţi a1ea i-presia confortailă că 1ă aflaţi 0ntr&#n fotoli# confecţionat d#pă -ăs#ra d#-nea1oastră3 Să re%#-ă- această -etasociolo@ie a confor& -ităţii: prin inter-edi#l de1ota-ent#l#i7 s#p#nerii şi afinităţilor asc#nse ale fotoli#l#i c# propria d#-nea1oastră fiinţă7 s0nteţi 0nde-nat să credeţi şi 0n de1ota-ent#l ind#striaş#l#i şi al ser1iciilor sale te4nice etc3 0n fotoli#l 0n ca#%ă7 0n care p#teţi să 1ă aşe%aţi c# plăcere & 0ntr&ade1ăr7 e foarte f#ncţional &7 apare esenţa #nei societăţi definiti1 ci1ili%ate7 centrată pe ideea fericirii7 a fericirii dumneavoastră, şi care oferă spontan fiecăr#ia dintre -e-rii el -i6loacele de a a6#n@e la ea3 Disc#rs ideolo@ic7 care se prel#n@eşte 0n consideraţii as#pra -ateriei şi for-ei3 !ateriale noi pentr# a afir-a stil#l epocii noastre7 contin#ă anda p#licitară: D#pă epoca pietrei şi a le-n#l#i7 trăi-7 0n -aterie de -oilier7 0n epoca oţel#l#i3 "ţel#l e str#ct#ra 0nsăşi3 C# toate acestea7 dacă oţel#l e e5altant7 e 0n acelaşi ti-p o -aterie d#ră7 0n1ecinată c# efort#l şi c# ne1oia indi1id#l#i de a se adapta & drept care iată&l transfor-0nd#&se d#pă plac#l nostr#7 tot aşa c#- str#ct#ra se #-ani%ea%ă: Solid şi nede&for-ail7 0nsă dease-enea s#pl#7 c0nd se transfor-ă 0n s#prafeţe de arc#ri3 !oale şi confortail7 dacă e 0-răcat 0n #rete de late53 Estetic7 căci se potri1eşteperfect >0ncă odată c# căld#ra ţesăt#rilor de ac#-3 Str#ct#ra e 0ntotdea#na 1iolentă7 iar 1iolenţa prod#ce spai-ă3 C4iar şi la ni1el#l oiect#l#i7 ea riscă să co-pro-ită relaţia indi1id#l#i c# societatea3 ?entr# a3 0-păca realitatea7 tre#ie sal1at cal-#l aparenţelor3 rec0nd de la oţel la ţesăt#ră ca printr&o trans-#taţie nat#rală7 pentr# a fi pe plac#l nostr#7 fotoli#l 1a fi o@linda foiţei şi a liniştii3 Iar la f0rşit7 desi@#r7 estetic#l 0ncoronea%ă str#ct#ra7 celer0nd căsătoria pe 1eci a oiect#l#i c# personalitatea 3 Retorica s#stanţelor deter-ină o condiţionale a relaţiei sociale şi aici3 C#- să n# rec#noaşte- 0n str#ct#ra intrată 0n for-e7 0n tenacitatea ei reconciliată şi 0n sc4e-a n#pţială a sinte%ei pret#tindeni dif#%ă & 0n care satisfacţia se clădeşte pe a-intiri 1ol#ntariste &7 sa# 0n fantas-a falică a 1iolenţei >oţel#l & cal-ată 0nsă şi le@ănată de propria&i i-a@ine &7 c#- să n# rec#noaşte- 0n toate acestea o sc4e-ă de co-plicitate @loală c# l#-ea şi de resorţie totală a tensi#nilor 0ntr&o societate -aternă şi ar-onioasăK ?rin p#licitate7 n# s0nte- alienaţi sa# -istificaţi de te-e7 c#1inte şi i-a@ini7 ci s#p#şi de solicit#dinea c# care cine1a ne 1oreşte7 ne arată ce1a sa# se oc#pă de noi3 Ries-an 'op& cit&, p3 F+&.F şi alţi teoreticieni critici ai societăţii a-ericane arată foarte ine c#- prod#s#l e 6#decat tot -ai -#lt7 dar n# d#pă 1aloarea l#i intrinsecă7 ci d#pă @ri6a pe care fir-a o are7 prin el7 faţă de propria noastră e5istenţă7 şi d#pă solicit#dinea ei faţă de p#lic.3 Mi astfel indi1id#l e condiţionat7 pe 0ndelete7 prin cons#-#l fără oprire al corp#l#i social 0n 0ntre@i-e& satisfacţie >şi fr#strare 0nălţătoare >dar şi c#lpaili%antă3 Ceea ce ada#@ă p#licitatea oiectelor7 fără de care ele n# ar fi ce
*** s0nt & e căld#ra3 Calitate -odernă7 pe care a- rec#nosc#t&o de6a ca fiind resort#l -otrice al a-ianţei: la fel c#- c#lorile s0nt calde sa# reci >n# roşii sa# 1er%i7 la fel c#- di-ensi#nea deter-inantă a personalităţii >0ntr&o societate e5tra1ertită7 Ries-an7 p3 *( e căld#ra sa# răceala7 oiectele s0nt calde sa# reci7 c# alte c#1inte7 indiferente7 ostile sa# spontane7 sincere7 co-#nicati1e: personali%ate3 N# se -ai prop#n c#tărei folosiri stricte & practică @rosolană7 ar4aică & ci se oferă7 se desfăşoară7 ne ca#tă7 ne 0ncon6oară şi ne do1edesc că e5istă prin prof#n%i-ea aparenţelor lor7 prin propria lor ef#%i#ne3 S0nte- 1i%aţi şi iuiţi de oiecte3 Mi deoarece s0ntei#iţi7 si-ţi- că e5istă-: s0nte- personali%aţi3 oc-ai acesta e esenţial#l: c#-părarea7 0n sine7 e sec#ndară3 Dacă a#ndenţa de prod#se p#ne capăt rarităţii, prof#%i#nea p#licitară p#ne capăt )ragilităţii& Căci ni-ic n# e -ai ră# dec0t să fi- 0n ne1oia de a in1enta noi 0nşine -oti1e de a acţiona7 de a i#i7 de a c#-păra3 8iecare dintre noi s&ar tre%i 0n faţa propriei sale nep#tinţe de a c#noaşte & ine5istent7 de rea credinţă şi pradă spai-elor3 "rice oiect care n# re%ol1ă aceasta c#lpailitate: n# şti# ce 1rea# şi nici ce s0nt7 ( 1a a1ea o rep#taţie proastă3 Dacă oiect#l -ă i#eşste >şi -ă i#eşte prin p#licitate s0nt sal1at3 Iată c#- poate p#licitatea >ca şi ansa-l#l relaţiilor p#lice7 de altfel să aplane%e fra@ilitatea noastră psi4olo@ică: printr&o i-ensă solicit#dine7 căreia 0i răsp#nde- interiori%0nd instanţa ce ne solicită & enor-ă fir-ă prod#cătoare n# n#-ai de #n#ri ci şi de căld#ră co-#nicati1ă7 altfel sp#s7 societatea @loală de cons#-3 Să n# #ită- că 0ntr&o societate 0n care tot#l e s#p#s7 0n -od ri@#ros7 le@ilor 10n%ării şi profit#l#i7 p#licitatea e
prod#s#l cel -ai de-ocratic7 sin@#r#l care e oferit7 ş$ncă t#t#ror3 "iect#l ne e 10nd#t7 dar p#licitatea ne e oferită 3/ Joc#l p#licitar reia c# 0nde-0nare rit#al#l ar4aic al ofrandei şi al dar#l#i7 şi de ase-enea sit#aţia infantilă a cado#l#i făc#t de părinţi7 pri-it 0n pasi1itate3 oate 1i%ea%ă transfor-area p#rei relaţii co-erciale 0n relaţie personală3' 8ESIOALUL ?UERII DE CU!?;RARE 8#ncţia @ratificatoare şi infantili%antă a p#licităţii7 pe care se 0nte-eia%ă credinţa noastră 0n ea7 prec#- şi co-plicitatea noastră & prin ea & c# corp#l social s0nt il#strate7 şi prin f#ncţia ei l#dică3 S0nte- sensiili la si@#ranţa pe care ea ne&o dă 0n faţa #nei i-a@ini ce n# e niciodată ne@ată7 dar şi la -anifestarea fantastică a #nei societăţi capailă de a depăşi stricta necesitate a prod#selor 0n s#perfl#itatea i-a@inilor: la 1irt#ţile ei de specta& col >acesta fiind7 şi el7 cel -ai de-ocratic dintre toate7 de 6oc7 de re@i%are3 ?#licitatea 6oacă rol#l afiş#l#i per-anent al p#terii de c#-părare7 reală sa# 1irt#ală7 a societăţii @loale3 8ie că a1e- sa# n# p#tere de c#-părare7 o respiră-3 ?e deas#pra7 prod#s#l se oferă 1ederii şi -anip#lării: se eroti%ea%ă & n# n#-ai prin folosirea e5plicită a #nor te-e se5#ale*7 ci prin fapt#l că 0ns#şirea p#r şi si-pl# prin c#-părare de1ine #n 6oc7 #n scenari#7
** #n dans co-ple5 ce ada#@ă de-ers#l#i practic toate ele-entele 6oc#l#i de dra@oste: a1ans#ri7 conc#renţă7 oscenitate7 flirt şi prostit#are >c4iar şi ironie3 !ecanis-#l#i c#-părării >de6a in1estit c# o 0ncărcăt#ră liidinală i se s#stit#ie eroti%area ale@erii şi a c4elt#ielii3** A-ianţa -odernă de1ine astfel7 0ndeosei 0n oraşele ră%date de l#-ini şi i-a@ini7 răscolite de şanta6e din -oti1e de presti@i# sa# narcisiste7 de afecţi#ni şi de relaţii forţate7 decor#l #nei sărători la rece7 for-ală dar electri%antă7 al #nei satisfacţii sen%#ale 0n @ol7 ce il#strea%ă7 il#-inea%ă7 6oacă şi de6oacă proces#l c#-părării şi cons#-#l#i7 aşa c#- dans#l anticipă act#l se5#al3 Ca şi piin sărătorile de altădată7 prin p#licitate societatea 0şi oferă spre cons#- propria&i i-a@ine3 In acest fapt e5istă o f#ncţie re@#latoare esenţială3 Ase-enea 1iselor7 p#licitatea fi5ea%ă #n potenţial i-a@inar7 sc4i-0nd#&i totodată direcţia3 Ase-enea 1iselor7 e o practică s#iecti1ă şi indi1id#ală3* Ase-enea 1iselor7 0n sf0rşit7 e străină ne@ati1ităţii şi relati1ităţii n# are nici se-ne7 fiind s#perlati1ă 0n esenţă şi de o totală i-anenţă3 Dacă 1isele noastre noct#rne n# a# le@endă7 cele pe care le trăi- 0n stare de tre%ie7 pe pereţii oraşelor7 0n %iare sa# pe ecrane s0nt in#ndate de le@ende7 s#titrate 0n toate părţile şi #nele şi altele 0nsă p#n 0-pre#nă afa#laţia cea -ai 1ie şi deter-inările cele -ai sărace3 Dacă 1isele noct#rne a# ca f#ncţie prel#n@irea so-n#l#i7 presti@i#l p#licităţii şi al cons#-#l#i are ca f#ncţie #ş#rarea asorţiei spontane a 1alorilor sociale a-iante şi re@resia indi1id#ală 0n consens#l social3 Sărătoare7 i-anenţă7 po%iti1itate7 toate arată că pulicitatea e consumata ea *nsăşi, nu că orientează consumul& Ce ar fi #n oiect7 0n %ilele noastre7 dacă n# s&ar reco-anda 0n aceste do#ă di-ensi#ni: a disc#rs#l#i şi a i-a@inii >p#licitatea7 apoi a @a-ei -odelelor >ale@ereaK ?si4olo@ic7 ar fi ine5istent3 ot aşa7 ce ar fi cetăţenii -oderni dacă oiectele şi prod#sele n# le&ar fi oferite 0n di-ensi#nea d#lă a ale@erii şi a p#licităţiiK N# ar fi lieri& E #şor de 0nţeles reacţia celor de @er-ani din 1est inter1ie1aţi de Instit#t#l De-oscopic din Allensac4: . F a# fost de părere că e prea -#ltă p#licitate7 dar c0nd a# fost p#şi să răsp#ndă la 0ntrearea: ?referaţi #n e5ces de p#licitate >la -od#l occidental sa# #n -ini- de p#licitate de #tilitate socială >ca 0n ţările Est#l#iK7 -a6oritatea a# optat pentr# pri-a sol#ţie7 interpret0nd e5ces#l de p#licitate ca pe #n se-n direct n# doar de a#ndenţă ci şi de liertate7 aşadar ca pe o 1aloare f#nda-entală*+3 Aici a1e- -ăs#ra co-plicităţii afecti1e şi ideolo@ice pe care o creea%ă -editaţia spectac#lară 0ntre indi1id şi societate >oricare ar fi str#ct#rile ei3 Dacă p#licitatea ar fi locată7 fiecare dintre noi s&ar si-ţi fr#strat7 ca&n faţa #nor %id#ri @oale3 8r#strat n# n#-ai de posiilitatea >fie ea şi ironică 6oc#l#i şi a 1is#l#i 0n -od -ai prof#nd7 a- si-ţi că ni-eni n# se oc#pă de noi3 A- re@reta acel -edi# 0n care7 0n lipsa participării sociale acti1e7 a- p#tea participa -ăcar 0n efi@ie la corp#l social7 la o a-ianţă -ai căld#roasă7 -ai -aternă7 -ai colorată3 Una dintre pri-ele re1endicări ale o-#l#i pe cale de
**) a a1ea acces la #năstare e ca cine1a să se oc#pe de dorinţele l#i7 să le for-#le%e şi să le p#nă 0n i-a@ini 0n faţa propriilor săi oc4i >0n ţările socialiste7 acest l#cr# de1ine o prole-ă7 dacă n# c#-1a e de6a3 ?#licitatea are toc-ai această f#ncţie s#perficială7 re@resi1ă7 inesenţială7 dar c# at0t -ai ad0nc necesară3 GRAI8ICARE MI RE?RI!ARE: INSANA DUBL; Ade1ărat#l i-perati1 al p#licităţii e l0nda litanie a oiect#l#i3 ?ri1iţi c#- 0ntrea@a societate 1i se adaptea%ă ne0ncetat7 d#-nea1oastră şi dorinţelor d#-nea1oastră3 E3 re%onail7 prin #r-are7 să i 1ă inte@raţi3 Con1in@erea7 arată ?acTard7 de1ine clandestină7 0nsă n# 1i%ea%ă at0t constr0n@erea de a c#-păra şi condiţionarea prin oiecte c0t aderarea la consens#l social pe care&l s#@erea%ă disc#rs#l: oiect#l e #n ser1ici#7 o le@ăt#ră personală 0ntre societate şi noi3 8ie că p#licitatea se or@ani%ea%ă 0n f#ncţie de i-a@inea -aternă sa# d#pă principi#l l#dic7 ea 1i%ea%ă un acelaşi proces regresiv, dincoace de ptocescle sociale reale -#nca7 prod#cţia7 piaţa7 1aloarea7 ce ar p#tea pert#ra -irac#loasa inte@rare: n# aţi c#-părat oiect#l din faţa d#-nea1oastră7 dar aţi dorit să&l a1eţi7 şi toţi in@inerii7 te4nicienii etc3 1i l&a# făc#t cado#3 0n societatea ind#strială7 di1i%i#nea -#ncii desparte de6a -#nca de prod#s#l ei3 ?#licitatea 0ncoronea%ă acest proces disociind radical7 0n clipa c#-părării7 produsul de unul de cons#-3 Intercal0nd 0ntre -#ncă şi prod#s#l ei o 1astă i-a@ine -aternă7 ea face ca produsul să n# -ai fie
considerat ca atare >c# istoria l#i etc7 ci p#r şi si-pl# ca #n #n7 ca oiect& &0n acelaşi ti-p 0n care disocia%ă pro& d#cător#l şi cons#-ator#l dintr&#n sin@#r indi1id prin astracţia -aterială a #n#i siste- de oiecte foarte diferenţiat7 p#licitatea se străd#ieşte şi să recree%e o conf#%ie infantilă 0ntre oiecte şi dorinţa de a a1ea oiecte7 red#c0nd#&l pe cons#-ator la stadi#l 0n care copil#l o conf#ndă pe -a-a l#i c# ceea ce ea 0i dă3 De fapt7 p#licitatea n# o-ite at0t de c# @ri6ă procesele oiecti1e şi istoria socială a oiectelor dec0t pentr# a i-p#ne -ai #şor ordinea reală a prod#cţiei şi e5ploatării7 printr&o instanţă socială i-a@inară3 oc-ai aici se fac si-ţite7 0n spatele psi4a@o@iei p#licitare7 de-a@o@ia şi disc#rs#l politic, tactica l#i a%0nd#&se şi de data aceasta pe o ded#lare: realitatea socială de1ine instanţă reală şi i-a@ine7 pri-a esto-p0nd#&se 0n spatele celeilalte7 a6#n@0nd să fie ili%iilă şi nelăs0nd loc dec0t #nei sc4e-e de asorţie 0n a-ianţa -aternă3 C0nd p#licitatea ne prop#ne 0n s#stanţă: Societatea 1i se adaptea%ă total7 inte@raţi&1ă 0n ea7 e li-pede că reciprocitatea e tr#cată: no#ă ni se adaptea%ă o instanţă i-a@inară7 0n 1re-e ce noi ne adaptă-7 0n sc4i-7 #nei ordini foarte reale3 ?rin fotoli#l ce ia for-a tr#p#l#i nostr#7 noi l#ă- for-a 0ntre@ii ordini te4nice şi politice a societăţii pe care o as#-ă-3 Societatea 0şi sp#ne -aternă pentr# a păstra -ai ine ordinea constr0n@erilor3*F ?rin aceasta 1edei-ens#l rol politic pe care 0l 6oacă dif#%area prod#selor şi te4nicile p#licitare: ele ia# loc#l ideolo@iilor anterioare7 -orale şi politice3 Ba -ai -#lt: pe c0nd inte@rarea -orală şi politică n# a fost niciodată străină ră#l#i >repri-area desc4isă era indispensailă7 noile te4nici se pot lipsi de repri-are: cons#-ator#l interiori%ea%ă7 c4iar 0n proces#l cons#-#l#i7 instanţa socială şi nor-ele ei3 Eficienţă ce se 0ntăreşte prin 0ns#şi stat#t#l p#licitar şi prin proces#l lect#rii l#i3 Se-nele p#licitare ne 1oresc de oiecte7 fără 0nsă a le e5plica 0n 1ederea #nei practici & sa# făc0nd&e foarte p#ţin: 0n fapt7 ele tri-it la oiectele reale ca la o l#-e asentă3 Literal-ente7 s0nt o le@endă7 c# alte c#1inte se află 0n faţa noastră 0n pri-#l r0nd pentra a fi citite3 Mi dacă n# tri-it la l#-ea reală7 nici n# i se s#stit#ie: s0nt se-ne ce i-p#n o acti1itate specifică: lect#ra3 Dacă ar 1e4ic#la o infor-aţie7 a- a1ea de a face c# o lect#ră plină şi c# o tran%iţie spre c0-p#l practic3 Dar a# #n alt rol: 1i%ea%ă asenţa l#cr#l#i dese-nat3 In acest sens7 lect#ra & non tran%iti1ă & se or@ani%ea%ă 0ntr&#n sistespecific de satis)acţie, 0n care 0nsă 6oacă ne0ncetat deter-inaţia asenţei realităţii: )rustrarea& I-a@inea creea%ă #n @ol şi 1i%ea%ă o asenţă & fapt care o face e1ocatoare3 E 0nsă #n s#terf#@i#3 ?ro1oc0nd in1estirea7 o sc#rtcirc#itea%ă la ni1el#l lect#rii3 8 ace să con1ear@ă 1eleităţile e%itante as#pra #n#i oiect pe care&l -asc4ea%ă c4iar c0nd 0l re1elea%ă3 De%a-ă@eşte: )uncţia ei e de a pune lucrurile *n )aţa ochilor şi de a decepţiona& ?ri1irea e o pre%#-ţie de contact7 iar i-a@inea şi lect#ra ei s0nt pre%#-ţie de posedare3 Astfei7 p#& licitatea n# oferă nici satisfacţie 4al#cinatorie şi nici -ediere practică 0ndreptată spre l#-e: atit#dinea pe care o prod#ce e 1eleitatea decepţionată & de-ers ne0nc4eiat7 i%#cnire contin#ă7 0nfr0n@ere contin#ă7 oiecte şi dorinţe ce aia răsar3 " 0ntrea@ă psi4odra-ă rapidă se 6oacă la lect#ra i-a@inii3 0n principi# ea&i 0n@ăd#ie cititor#l#i să&i as#-e pasi1itatea şi să se transfor-e 0n cons#-ator3 In fapt7 prof#%i#nea i-a@inilor contri#ie la el#darea con1ertirii la realitate7 la ali-entarea s#tilă a c#lpailităţii printr&o fr#strare contin#ă7 la locarea conştiinţei 0ntr&o satisfacţie a 1is#l#i3 La drept 1orind7 i-a@inea şi lect#ra ei n# s0nt c0t#şi de p#ţin calea cea -ai sc#rtă spre oiect7 ci spre o altă i-a@ine3 Astfel7 se-nele p#licitare se s#cced ase-enea i-a@inilor incipiente din stările 4ipna@o@ice3 re#ie reţin#tă f#ncţia de o-itere a l#-ii 0n i-a@ine7 de fr#strare3 Doar acest l#a- ne 0n@ăd#ie să 0nţele@e- 0n ce fel principiul de realitate omis *n imagine transpare cu toate acestea *n ea, *n mod e)icace, ca reprimare continuă a dorinţei >spectac#lari%are7 locare7 decepţie şi7 0n sf0rşit7 transferare re@resi1ă şi deri%orie as#pra #n#i oiect3 C4iar 0n acest fapt 1o- p#tea sesi%a co-plicitatea prof#ndă dintre se-n#l p#licitar şi ordinea @loală a societăţii: p#licitatea n# 1e4ic#lea%ă -ecanic 1alorile societăţii7 ci7 -ai s#til7 prin f#ncţia ei a-i@#ă de prezumţie 4 #n l#cr# aflat 0ntre posedare şi deposedare7 0n acelaşi ti-p dese-nare şi 1i%area asenţei &7 prin
**+ **F care senin#l p#licitar face să fie acceptată ordinea socială7 0n deter-inarea ei d#lă & de @ratificare şi de repri-are3*. Gratificare7 fr#strare: cei doi 1ersanţi de nedespărţit ai inte@rării3 C#- orice i-a@ine p#licitară e le@endă7 ea -icşorea%ă polise-ia teriilă a l#-ii3 ?entni a de1eni 0nsă tot -ai li%iilă7 ea 1a fi săracă şi e5pediti1ă & s#sceptiilă de prea -#lte interpretări7 0şi restr0n@e sens#l prin disc#rs7 care o 1a s#titra ca o a do#a le@endă3 Iar s# se-n#l lect#rii7 1a tri-ite la alte i-a@ini3 0n cele din #r-ă7 p#licitatea linişteşte conştiinţele printr&o se-antică socială diri6ată7 0n #lti-ă instanţă as#pra #n#i sin@#r se-nificat: societatea @loală3 Aceasta 0şi re%er1ă toate rol#rile7 st0rnind o -#lţi-e de i-a@ini cărora 0ncearcă7 0n acelaşi ti-p7 să le red#că sens#l3 St0rneşte spai-a şi o potoleşte3 Satisface şi de%a-ă@eşte7 -oili%ea%ă şi de-oili%ea%ă3 S# se-n#l p#licităţii7 1a insta#ra do-nia dorinţei liere3 Dorinţa n# e 0nsă niciodată elierată 0n ea 0n -od real & aceasta ar 0nsenina sf0rşit#l ordinei sociale &7 fiind elierată s#ficient 0n i-a@ine pentr# a declanşa refle5e de spai-ă şi c#lpailitate le@ate de i%#cnirea ei3 ?ornită prin i-a@ine dar oprită şi c#lpaili%ată tot prin ea7 1eleitatea dorinţei e rec#perată de instanţa socială3 &?rof#%i#ne a liertăţii7 i-a@inară 0nsă7 or@ie -entală contin#ă 0nsă orc4estrată7 re@resi#ne diri6ată 0n care toate per1ersităţile s0nt re%ol1ate 0n folos#l ordinii: dacă 0n societatea de cons#- @ratifi&carea e
i-ensă7 le a1e- pe a-0ndo#ă7 laolaltă7 0n i-a@inea şi 0n disc#rs#l p#licitar7 ce lasă 6oc lier principi#l#i represi1 al realităţii c4iar 0n ini-a principi#l#i plăcerii3 ?RE9U!IA C"LECIO; Lessive pa#
?#licitatea ce trece s# tăcere procesele oiecti1e de prod#cţie şi de piaţă lasă deoparte şi societatea reală7 c# contradicţiile ei3 Ea introd#ce pre%enţaasenţa #nei colecti1ităţi @loale7 prezumţia colectivă& Această colecti1itate e 0nsă i-a@inară7 dar cons#-ată 1irt#al e s#ficientă pentr# a asi@#ra condiţionarea serială3 Iată7 de pildă7 #n afiş ?a53 ?e el se 1ede o -#lţi-e i-ensă şi indistinctă7 ce a@ită stea@#ri ale i-ac#late >al#l ?a5 spre #n idol central7 #n @i@antic pac4et de ?a5 0n reprod#cere foto@rafică şi de di-ensi#ni identice7 faţă de -#lţi-e7 c# sedi#l "NU de la Ne[ orT3 " 0ntre@ăi ideolo@ie a candorii şi a păcii ali-entea%ă această i-a@ine7 0nsă 1oreţine 0ndeosei iposta%a colecti1ă şi #tili%area ei p#licitară3 Cons#-ator#l e 0ncredinţat că doreşte personal afiş#l ?a5 0n -ăs#ra 0n care i se tri-ite dinainte i-a@inea de sinte%ă3 !#lţi-ea e toc-ai el3 Iar dorinţa l#i e e1ocată de pre%#-ţia dorinţei colecti1e prin i-a@ine3 ?#licitatea e 0n acest ca% foarte ailă: orice dorinţă7 c0t ar fi de inti-ă7 1i%ea%ă #ni1ersal#l3 A dori o fe-eie 0nsea-nă a s#0nţele@e că toţi ăraţii s0nt s#sceptiili de a o dori3 Nici o dorinţă7 nici -ăcar dorinţa se5#ală n# s#%istă fără -edierea #n#i i-a@inar colecti13 ?oate că7 dacă n# ar e5ista acest i-a@inar7 nici n# ar
**. p#tea i%#cni: cine&şi 0nc4ip#ie că #n ărat ar p#tea i#i o fe-eie despre care ar fi si@#r că nici #n alt#l n# ar dori&oK Mi in1ers: dacă -#lţi-i 0ntre@i ad#lea%ă o fe-eie7 o 1o- i#i fără să o c#noaşte-3 oc-ai aici stă resort#l -ere# pre%ent >şi cel -ai adesea asc#ns al p#licităţii3 Dacă e firesc să ne trăi- dorinţele 0n referinţă colecti1ă7 p#licitatea face din ele di-ensi#nea siste-atică a dorinţei3 Ea n# crede 0n spontaneitatea ne1oilor indi1id#ale7 ci preferă să le controle%e prin p#nerea 0n f#ncţi#ne a colecti1#l#i şi prin cristali%area conştiinţei as#pra acest#i colecti1 p#r3 Un fel de sociodi&na-ică totalitară 0şi sărătoreşte cele -ai fr#-oase 1ictorii: strate@ia solicitării se instit#ie pe pre%#-ţia colecti1ă3 Această pro-o1are a dorinţei doar prin deter-inarea de @r#p captea%ă o ne1oie f#nda-entală7 cea a co-#nicării7 0nsă pentr# a o orienta n# spre o colecti1itate reală7 ci spre o fanto-ă colecti1ă3 E5e-pl#l ?a5 e li-pede: p#licitatea se preface că solidari%ea%ă indi1i%ii pe a%a #n#i prod#s a căr#i c#-părare şi folosire 0i tri-ite7 pe fiecare7 la sfera l#i indi1id#ală3 ?arado5al7 a6#n@e- să c#-pără- 0n n#-ele t#t#ror7 prin solidaritate refle5ă7 #n oiect pe ca&re&l 1o- folosi7 c4iar de la 0ncep#t7 pentr# a ne diferenţia de ceilalţi3 ;ostalgia colectivă serveşte la alimentarea concurenţei individuale& De fapt7 c4iar şi această conc#renţă e il#%orie7 deoarece 0n cele din #r-ă fiecare din cei care a# citit afiş#l 1a c#-păra personal acelaşi oiect ca şi ceilalţi3 Bilanţ#l operaţi#nii şi enefici#l ei >pentr# ordinea socială ră-0ne prin #r-are identificarea re@resi1ă c# o totalitate colecti1ă 1a@ă & şi prin aceasta interiori%area sancţi#nii @r#p#l#i3 Ca 0ntotdea#na7 co-plicitatea şi c#lpailitatea s0nt le@ate 0ntre ele: p#licitatea e a%ată şi pe c#lpailitatea >1irt#ală faţă de @r#p3 N# 0nsă d#pă sc4e-a tradiţională a cen%#rii: spai-a şi c#lpailitatea s0nt -ai 0nt0i st0rnite7 0n scop#ri de #tilitate iar finalitatea e s#p#nerea la nor-ele @r#p#l#i7 prin i%#cnirea #nei dorinţe diri6ate3 Dacă e #şor să contestă- i-perati1#l e5plicit al afiş#l#i ?a5 >n# din ca#%a l#i 1o- c#-păra ?a5 -ai c#r0nd dec0t "-o sa# S#nil & sa#7 dacă n#7 ni-ic7 e -ai p#ţin #şor să respin@e- se-nificat#l sec#nd7 -#lţi-ea 0n 1iraţie7 e5altată >s#liniat de ideolo@ia păcii3 Oo- re%ista c# @re# la această sc4e-ă de co-plicitate7 deoarece nici nu se pune prolema de a rezista& Conotaţia e şi aici foarte li-pede7 dar sancţionarea colecti1ă n# e neapărat fi@#rată printr&o -#lţi-e ci poate fi reali%ată prin orice altă repre%entare3 De pildă erotică: c# si@#ranţă că n# c#-pără- cartofi pră6iţi pentni că s0nt il#straţi printr&#n cap lond şi do#ă fese atră@ătoare3 E si@#r 0nsă că7 prin această sc#rtă -oili%are a liido#l#i de către i-a@ine7 0ntrea@a instanţă socială se 1a p#tea i-p#ne7 ce sc4e-ele ei oişn#ite de reprimare, s#li-are şi transfer3 /oncursul pulicitar
Un an#-it n#-ăr de %iare lansea%ă 0n fiecare an conc#rs#ri @arnisite c# o 0ntreare selecti1ă: c0te răsp#ns#ri #ne 1or fi la conc#rs#l nostr#K
**( Această 0ntreare si-plă reinstalea%ă 4a%ard#l toc-ai acolo #nde 0ntrea@a pricepere a conc#rent#l#i s&a străd#it să&l eli-ine7 săptă-0ni 0ntre@i3 E-#laţia e red#să la opţi#nea -istică a 6oc#l#i de loterie3 L#cr# interesant 0nsă: n# orice 4a%ard e p#s 0n 6oc: n# e 1ora de D#-ne%e# şi nici de fatalitate7 ca -ai de-#lt7 ci de #n colecti1 de oca%ie7 #n @r#p accidental şi aritrar >s#-a de oa-eni s#sceptiili de a se a10nta sa# de a re#şi 0n conc#rs7 ce de1ine instanţă discri-inantă criteri#l s#cces#l#i 1a3fi di1inaţia acestei instanţe şi identificarea re#şită a indi1id#l#i c# 4a%ard#l colecti13 L#cr# ce face ca 0ntreările prealaile să fie 0n @eneral foarte #şoare: e ne1oie ca #n c0t -ai -are n#-ăr de participanţi să aiă acces la esenţial7 la int#iţia -a@ică a !arel#i Colecti1 >pe deas#& pra7 0nt0-plarea p#ră reia -it#l de-ocraţiei asol#te3 ?e sc#rt7 ca se-nificat #lti- al conc#rs#l#i7 a1e- #n fel de colecti1itate fanto-atică7 p#r con6#nct#rală7 nestr#ct#rală7 fără c4ip >n# se 1a 0ncarna dec0t astract7 c4iar 0n clipa 0n care se 1a de%a@re@a7 0n n#-ăr#l de răsp#ns#ri corecte7 i-plicată doar 0n şi prin @ratificarea #n#ia sa# a -ai -#ltora7 care i&a# @4icit toc-ai astracţia3 Garap
Dacă cons#-ă- prod#s#l din prod#s7 sens#l i&l cons#-ă- prin p#licitate3 Să ne 0nc4ip#i-7 o clipă7 oraşele
-ode-e @olite de toate se-nele lor7 iar %id#rile p#stii ca #n 1id al conştiinţei3 Apare +arap& acest sin@#r c#10nt: +arap, scris pe toate %id#rile3 Se-nifica- p#r7 fără se-nificat7 se-nific0nd#&se pe el 0ns#şiW7 e citit7 disc#tat7 interpretat 0n @ol7 se-nificat fără 1oia l#i: e cons#-at ca se-n3 Mi ce se-nifică el oare7 dacă n# societatea @loală7 0n -ăs#ră să e-ită #n astfel de se-nK 0n 0nsăşi insi@nifianţa l#i7 el a -oili%at #n 0ntre@ colecti1 i-a@inar3 A de1enit indicator#l #nei societăţi3 0ntr&#n an#-e fel7 oa-enii a# sf0rşit prin a crede 0n +arap& A# 1ă%#t 0n el indici#l atotp#terniciei p#licităţii7 şi a# cre%#t că ar fi fost de a6#ns ca +arap să se specifice 0ntr&#n prod#s pentr# ca acesta să se i-p#nă pe loc3 "r7 ni-ic n# e -ai p#ţin si@#r şiretlic#l p#licitar a constat toc-ai 0n fapt#l că n# a fost niciodată de-ascat3 Dacă a- fi a1#t #n se-nificat e5plicit7 re%istenţele indi1id#ale ar fi reapăr#t3 0n 1re-e ce 0n faţa #n#i se-n p#r7 con&si-ţă-0nt#l7 c4iar şi ironic7 s&a constit#it de la sine3 Mi din acea clipă se-nificat#l real al p#licităţii a apăr#t c# -are li-pe%i-e: prec#- +arap, p#licitatea e societatea de -asă care pro1oacă sensiilitatea7 -oili%ea%ă conştiinţele şi se reconstit#ie ca #n fapt colecti1 0n propri#l ei proces & printr&#n se-n aritrar7 siste-atic*(3 ?rin p#licitate7 societatea de -asă şi de cons#- se pleiscitea%ă contin## pe ea 0nsăşi3*/
**/ UN N"U U!ANIS!K /ondiţionarea serială
Ac#- ne dă- sea-a -ai ine ce siste- de condiţionare apare 0n spatele te-elor conc#renţei şi personali%ării3 Aceeaşi ideolo@ie de fapt: conc#renţa7 care c0nd1a a1ea loc s# se-n#l liertăţii7 re@#la de a#r a prod#cţiei7 s&a transp#s la infinit7 0n %ilele noastre7 0n do-eni#l cons#-#l#i3 ?rin -iile de diferenţe -ar@inale şi difracţia adesea for-ală a acel#iaşi prod#s prin condiţionare7 această conc#renţă s&a e5acerat la toate ni1elele7 desc4i%0nd e1antai#l i-ens al #nei liertăţi precare7 al #lti-ei: aceea de a ale@e la 0nt0-plare oiectele ce ne 1or distin@e de ceilalţi3*' De fapt7 a- p#tea crede că ideolo@ia conc#renţială e sortită7 0n acest do-eni#7 acel#iaşi proces7 şi prin #r-are acel#iaşi scop ca şi&n do-eni#l prod#cţiei: dacă cons#-#l poate să -ai apară ca o profesi#ne lierală 0n care ar prec#-păni e5presia personală 0n 1re-e ce prod#cţia ar fi definiti1 planificată7 e p#r şi si-pl# din ca#%ă că te4nicile de planificare psi4olo@ică s0nt foarte 0nt0r%iate faţă de cele ale planificării econo-ice3 !ai 1re- şi ceea ce alţii n# a#3 Cel p#ţin 0n societăţile e#ropene occidentale >prole-a ră-0ne s#spendată pentr# Est7 ne -ai află- 0n stadi#l conc#renţial7 eroic 0n ce pri1eşte ale@erea şi folosirea prod#selor3 S#ccesi&#-ea siste-atică şi sincroni%area ciclică a -odelelor n# e 0ncă instit#ită7 ca 0n S3U3A3 Re%istenţe psi4olo@iceK ?#tere a tradiţieiK E -#lt -ai si-pl#: -a6oritatea pop#laţiei e 0ncă prea departe de #n ni1el s#ficient de #n pentr# ca3 toate oiectele aliniind#&se pe aceeaşi e5i@enţă -a5i-ală7 să n# -ai e5iste dec0t #n repertoar de -odele7 di1ersitatea fiind -ai p#ţin i-portantă dec0t fapt#l de a poseda #lti-#l -odel & fetiş i-prati1 al 1alorificării sociale7 0n S3U3A37 ' \ din pop#laţie n# 0ncearcă niciodată o altă dorinţă dec0t de a a1ea ceea ce a# alţii7 ale@erea -er@0nd 0n -asă7 de la #n an la alt#l7 spre #lti-#l -odel care7 0n -od #nifor-7 e cel -ai #n3 Mi astfel s&a constit#it o clasă de cons#-atori nor-ali7 ce coincide practic c# ansa-l#l pop#laţiei3 Dacă 0n E#ropa n# a- a6#ns acolo7 percepe- tot#şi foarte ine a-i@#itatea p#licităţii7 d#pă tendinţa ire1ersiilă spre -odel#l a-erican: ea ne provoacă la concurenţă dar7 prin această conc#renţă i-a@inară7 invocă o monotonie pro)undă, o #nifor-itate şi o in1ol#ţie 0n sens#l cel -ai fericit pentr# -asa cons#-atoare3 0n acelaşi ti-p7 ne sp#ne: C#-păraţi acest l#cr# pentr# că n# sea-ănă c# ni-ic altce1a >Carnea elitei7 ţi@ara happ? )eG8 etc7 dar şi: C#-păraţi&1ă acest l#c- pentr# că toată l#-ea se ser1eşte de el * Iar aici n# a1e- nici o contradicţie3 De ce n&a- ad-ite că fiecare se poate si-ţi ori@inal7 c4iar şi at#nci c0nd e foarte ase-ănător c# ceilalţiK ?entr# aceasta e de a6#ns să a1e- o sc4e-ă de proiectare colecti1ă şi -itolo@ică & -odel#l3 ?lec0nd de aici7 p#te- pres#p#ne că scop#l #lti- al societăţii de con&
**' s#- e f#ncţionali%area cons#-ator#l#i 0ns#şi >n# prin n# şti# ce -ac4ia1elis- de te4nocraţi7 ci prin si-pl#l 6oc str#ct#ral al conc#renţei şi -onopoli%area psi4olo@ică a t#t#ror ne1oilor & o #nani-itate prin cons#- ce ar tre#i să coresp#ndă ar-onios concentrării şi diri6is-#l#i asol#t din do-eni#l prod#cţiei3 Liertatea prin lipsă
Ideolo@ia conc#renţială cedea%ă de altfel pret#tindeni7 0n %ilele noastre7 0n faţa filosofiei 0-plinirii personale3 0ntr&o societate -ai ine inte@rată7 indi1i%ii n# -ai ri1ali%ea%ă 0ntre ei prin posedarea de #n#ri: fiecare se reali%ea%ă pe sine prin cons#-3 Leit-oti1#l n# -ai e conc#renţa selecti1ă7 ci personali%area pentr# toată l#-ea3 0n acelaşi ti-p7 p#licitatea a trec#t de la practica co-ercială la teoria practicii de cons#-7 teorie ce 0ncoronea%ă 0ntre@#l edifici# social3 " @ăsi- e5p#să 0n l#crările p#licitarilor a-ericani >Dic4ter7 !aitinea# etc3 Ar@#-ent#l ei e si-pl#: *3 societatea de cons#- >oiecte7 prod#se7 p#licitateW oferă indi1id#l#i7 pentr# 0nt0ia oară 0n istorie7 posiilitatea elierării şi 0-plinirii totale 3 depăşind cons#-#l p#r şi si-pl# spre o e5presie indi1id#ală şi colecti1ă7 siste-#l de cons#ni constit#ie #n li-a6 a#tentic7 o no#ă c#lt#ră3 Mi astfel7 no#l #-anis- al cons#-#l#i se op#ne ni4ilis-#l#i cons#-ator3 ?ri-#l p#nct: 0-plinirea personală3 Dr3 Dic4ter7 director#l Instit#t#l#i de Cercetări as#pra !oti1aţiilor7 defineşte c4iar de la 0ncep#t prole-atica o-#l#i no#: ?role-a c# care ne confr#ntă- e de a&i per-ite a-erican#l#i oişn#it să se si-tă -oral c4iar şi e0nd flirtea%ă7 c4elt#ieşte ori c#-pără a do#a sa# a treia -aşină3 Una dintre prole-ele f#nda-entale ale prosperităţii act#ale e de a le da oa-enilor o confir-are şi 6#stificarea de a se
#c#ra de toate acestea7 şi de a de-onstra că a face din 1iaţa ta o plăcere n# e i-oral7 ci -oral3 A&i per-ite cons#-ator#l#i să se #c#re lier de 1iaţă7 a de-onstra drept#l l#i de a se 0ncon6#ra de prod#se ce&i 0-o@ăţesc e5istenţa şi&i fac plăcere7 iată #na dintre te-ele pri-ordiale ale oricărei p#licităţi şi ale oricăr#i proiect ce are scop pro-o1area 10n%ărilor @La Strategie du !eşir-& Graţie -oti1aţiei diri6ate7 ne află- 0ntr&o eră 0n care p#licitatea preia răsp#nderea -orală a corp#l#i social7 s#stit#ind -oralei p#ritane o -orală 4edonistă a satisfacţiei p#re: o no#ă stare nat#ială7 c4iar 0n s0n#l 4iperci1ili%aţiei3 C# toate acestea7 #lti-a fra%ă e a-i@#ă: finalitatea p#licităţii e elierarea o-#l#i de propria&i re%istenţă 0n faţa fericirii sa# pro-o1area 10n%ărilorK Oresă reor@ani%ă- societatea 0n f#ncţie de satisfacţie sa# 0n f#ncţie de profitK N#7 răsp#nd Ble#stein&Blanc4et 0n prefaţa la cartea l#i ?acTard7 La Persuasion clandestine, st#diile as#pra -oti1aţiilor n# a-eninţă liertatea indi1i%ilor: ele n# atentea%ă nicidec#- la drept#l lor de a fi raţionali sa# neraţionali3 0n aceste c#1inte e5istă prea -#ltă #nă credinţă7 sa# prea -#ltă şiretenie3 Dic4ter e -ai li-pede: ne află- 0n stare de liertate *ngăduită ?er-isi#nea dată cons#-ator#&
* l#i333: tre#ie să&i lăsă- pe oa-eni să fie copii fără să se r#şine%e3 73Lier de a fi t# 0ns#ti 0nsea-nă7 de fapt: lier de a&ţi proiecta dorinţele 0n #n#ri de prod#cţie3 Acestei filosofii a 10n%ării n#&i pasă de parado5#ri: ea pretinde că are #n scop raţional >a&i lă-#ri pe oa-eni ce 1or şi -etode ştiinţifice7 daiQ pro1oacă7 tot#şi7 la oa-eni7 #n co-porta-ent iraţional >a accepta că n# s0nt dec0t #n co-ple5 de p#lsi#ni i-ediate şi a se -#lţ#-i c# satisfacerea acestora3 De altfel7 c4iar şi p#lsi#nile pot fi peric#loase7 şi de aceea neo&1ră6itorii cons#-#l#i se feresc de a&l eliera pe o- 0n f#ncţie de o finalitate e5plo%i1ă a fericirii3 N#&i acordă dec0t re%ol1area tensi#nilor7 adică o liertate prin lipsă& De fiecare dată c0nd apare o diferenţă de tensi#ne care ne face să acţionă- din ca#%ă că pro1oacă #n senti-ent de fr#strare7 p#te- spera că #n prod#s oarecare o 1a face să 0ncete%e7 dacă răsp#nde aspiraţiilor #n#i @r#p3 0n această sit#aţie7 e5istă toate şansele ca el să se i-p#nă pe piaţă 'Strategie du !eşir, p3 /*3 Scop#l e de a per-ite p#lsi#nilor7 c0nd1a locate de instanţe -entale >ta#&#ri7 s#pra&e#7 c#lpailitate7 de a se cristali%a as#pra #nor oiecte7 instanţe concrete 0n care se aoleşte p#terea e5plo%i1ă a dorinţei şi 0n care se -ateriali%ea%ă f#ncţia represi1ă rit#ală a ordinei sociale3 Liertatea de a fi e pri-e6dioasă7 pentr# că 0l ridică pe indi1id 0-potri1a societăţii3 Liertatea de a poseda e 0nsă inofensi1ă7 deoarece intră 0n 6oc fără să&şi dea sea-a3 oc-ai de aceea e perfect -orală7 c#- sp#ne Dic4ter: e c4iar c4ip#l s#tilităţii -orale & cons#-ator#l apare ca 0-păcat c# el 0ns#şi şi c# @r#p#l3 E fiinţa socială desă10rşită3 !orala tradiţională n#&i cerea indi1id#l#i dec0t să se confor-e%e @r#p#l#i p#licitatea filosofică 0i i-p#ne ac#- să fie confor- c# el 0ns#şi şi să&şi re%ol1e conflictele3 Din p#nct de 1edere -oral7 0l in1esteşte aşa c#- el n# a fost niciodată3 a#&#rile7 spai-ele7 ne1ro%ele ce fac din indi1id o fiinţă anor-ală7 0n afara le@ii7 1or fi 0nlăt#rate c# preţ#l #nei re@resii liniştitoare 0n oiecte7 care 1a 0ntări i-a@inile atăl#i si !a-ei din toate părţile3 Iraţionalitatea tot -ai lieră a p#lsi#nilor de la a%ă 1a fi 0nsoţită de #n control tot -ai strict la 10rf3 :n nou lima$
Al doilea p#nct: siste-#l oiectep#licitate constit#ie oare #n li-a6K 0ntrea@a filosofie ideal&cons#-atoare se a%ea%ă pe s#stit#irea #nei relaţii personali%ate c# oiectele relaţiei #-ane7 1ie şi conflict#ală3 "rice proces de c#-părare7 sp#ne ?ierre !aitinea# 'Motivation et pu4licite, p3 *(&l/7 e o interacţi#ne 0ntre personalitatea indi1id#l#i şi cea a prod#s#l#i3 Ne preface- a crede că prod#sele s&a# diferenţiat şi -#ltiplicat 0n aşa -ăs#ră 0nc0t a# de1enit fiinţe comple#e, şi că astfel relaţia de c#-părare şi de cons#- e e@ală 0n 1aloare c# orice relaţie umană3`+ Ne 0ntreă- 0nsă: a1e- de&a face 0ntr&ade1ăr c# o sinta5ă 1ieK "are oiectele se -#lea%ă pe ne1oile noastre şi le str#ct#rea%ă 0ntr&#n -od c# tot#l no#K Mi reciproc: ne1oile pătr#nd oare 0n noi str#ct#ri sociale prin -edierea & şi
** prod#cerea & oiectelorK Dacă răsp#ns#l e da7 p#te- 1ori de #n li-a63 Dacă e n#7 toate acestea re%#-ă #n idealis- 1iclean de -ana@er3 Structură şi decupa$ marca
C#-părarea n# are ni-ic co-#n c# sc4i-#l lier şi 1i#3 E o operaţi#ne preconstr0nsă7 0n care se 0nfr#ntă do#ă siste-e ired#ctiile: siste-#l 0n -işcare şi incoerent al indi1id#l#i7 & c# ne1oile7 conflictele şi ne@ati1itatea l#i & şi siste-#l codificat7 clasificat7 discontin##7 relati1 coerent al prod#selor c# po%iti1itatea lor3 N# e5istă nici o interacţi#ne7 ci doar o inte@rare forţată a siste-#l#i ne1oilor şi a siste-#l#i prod#selor3 Ansa-l#l constit#ie7 desi@#r7 #n siste- de se-nificaţii7 şi n# doar de satisfacţii3 ?entr# a a1ea 0nsă #n li-a6 e ne1oie de o sinta5ă: oiectele de cons#- 0n -asă constit#ie 0nsă doar #n repertoar3 Să ne e5plică-3 0n stadi#l prod#cţiei arti%anale7 oiectele reflectă ne1oile prin contin@enţa şi sin@#laritatea lor3 Cele do#ă siste-e s0nt adaptate #n#l la celălalt: ansa-l#l e 0nsă prea p#ţin coerent7 a10nd&doar coerenţa relati1ă a ne1oilor3 Acestea s0nt contin@ente7 -oile: n# e5istă pro@res te4nic oiecti17 0ncep0nd c# era ind#strială7 oiectele faricate pri-esc o coerenţă ce le 1ine de la ordinea te4nică şi de la str#ct#rile econo-ice3 Siste-#l ne1oilor 1a de1eni astfel -ai p#ţin coerent dec0t cel al oiectelor3 Ulti-#l 0şi i-p#ne coerenţa7 do0ndind p#terea de a -odela o 0ntrea@ă ci1ili%aţie >Si-ondon7 op& cit&, p3 +3 ?#te- sp#ne şi că -aşina a 0nloc#it seria neli-itată a 1ariailelor >oiectele pe -ăs#ră7 adaptate ne1oilor printr&#n n#-ăr li-itat de constante >!#-ford7 Tqphru et /ivil, p3 +.3 0n această e1ol#ţie a1e- desi@#r pre-isele #n#i li-a6: str#ct#rare internă7 si-plificare7 trecere
la li-itat şi la discontin##7 constit#irea #nor te4ne-e şi con1er@enţa tot -ai -are a acestora3 Dacă oiect#l arti%anal se află la ni1el#l 1oririi7 te4nolo@ia ind#strială instit#ie o li-ă3 Li-a n# e 0nsă #n li-a6: n# str#ct#ra concretă a a#to-oil#l#i 1oreşte despre el7 ci for-a7 c#loarea7 linia7 accesoriile7 standingul oiect#l#i3 Iar aici s0nte- la t#rn#l Bailon#l#i: fiecare 0şi are propri#l idio-3 C# toate acestea c4iar şi aşa7 prod#cţia serială7 prin diferenţele ei calc#late şi 1ariantele ei co-inatorii7 dec#pea%ă se-nificaţiile7 insta#rea%ă #n repertori# şi creea%ă #n le5ic de for-ă şi de c#lori 0n care se pot 0nscrie -odalităţile rec#rente ale 1oririi: e 1ora 0nsă de #n li-a6K 0n această i-ensă paradi@-ă lipseşte ade1ărata sinta5ă3 Ea n# are nici sinta5a ri@#roasă a ni1el#l#i te4nolo@ic7 nici sinta5a s#plă a ne1oilor: pl#teşte 0ntre cele do#ă ca #n repertori# e5tensi1 şi 0ncearcă sa se ep#i%e%e pe plan#l cotidian 0ntr&o i-ensă 0ncr#cişare de tip#ri şi de -odele7 printre care circ#lă ne1oile de1enite incoerente7 fără ca 1reo str#ct#rare reciprocă să e5iste3 ?rod#sele ce a# o -ai -are coerenţă s0nt s#p#se #n#i ade1ărat refl#5 al ne1oilor7 care 0ncearcă să pătr#ndă c# @re#tate şi aritrar printre oiecte7 fra@-ent0nd#&se şi co-&pro-iţ0nd#&şi contin#itatea3 La drept 1orind7 siste-#l ne1oilor indi1id#ale
* aa peste cap l#-ea o-eciei#r pn# aos#i#ia i#i ##-[@cina7 -sa ai[6# contin@enţă e oarec#- repertoriată7 clasificată şi
dec#pată de oiecte: prin #r-are7 poate fi diri6ată & iar finalitatea reală a siste-#l#i7 pe plan socio&econo-ic7 e toc-ai aceasta3 Dacă ordinea te4nică ind#strială do0ndeşte p#terea de a -odela ci1ili%aţia 0n care trăi-7 acest l#cr# se petrece 0ntr&#n -od d#l# şi contradictori#: prin coerenţă şi prin incoerenţă3 ?rin coerenţa str#ct#rală >te4nolo@ică 77la 10rfQ şi prin incoerenţa astr#ct#rală >diri6ată 0nsă a -ecanis-#l#i de co-erciali%are a prod#selor şi de satisfacere a ne1oilor la a%ă3 Oede- asfel că7 dacă li-a6#l păstrea%ă posiilitatea esenţial#l#i şi a #nei sinta5e a sc4i-#l#i >str#ct#rarea co-#nicării7 deoarece n# e nici cons#-at şi nici posedat 0n -od propri#7 siste-#l oiectep#licitate7 in1adat de neesenţial şi de l#-ea destr#ct#rată a ne1oilor7 se li-itea%ă la satisfacţii de a-ăn#nt7 fără a instit#i 1reodată noi str#ct#ri de sc4i- colecti1 ?3 !artinea# -ai scrie: *+esi"r, n# e5istă relaţii si-ple 0ntre cate@oriile de c#-părători şi cate@oriile de naşini3 8iinţa #-ană e #n ansa-l# co-ple5 de -oti1aţii n#-eroase7 ce se pot co-ina 0n fel#ri nen#-ărate3 C# toate acestea7 ad-ite- că diferitele niărci şi -odele 0i a6#tă pe oa-eni să&şi e5pri-e propria personalitate3 D#pă care il#strea%ă această personali%are prin c0te1a e5e-ple3 ?rin ale@erea -aşinii7 conser1ator#l 1rea să lase o i-presie de de-nitate7 de serio%itate333 ?ersoanele nici prea fri1ole şi nici prea a#stere7 la c#rent c# toate7 dar n# de a1an@ardă7 1or ale@e #n alt tip precis de -aşină333 Ga-a personalităţilor 0i c#prinde şi pe ino1atori7 şi pe #ltra-oderni etc3 !artinea# are desi@#r dreptate: aşa se definesc oa-enii faţă de oiecte3 Acest l#cr# arată 0nsă dease-enea că oiectele n# constit#ie #n li-a67 ci o @a-ă de criterii distincti1e7 -ai -#lt sa# -ai p#ţin inde5ate pe o @a-ă de personalităţi stereotipe3 ot#l se 0nt0-plă ca şi c#- siste-#l diferenţial al cons#-#l#i ne& ar a6#ta să dec#pă-: *3 0n cons#-ator: sectoare cate@oriale de ne1oi7 care n# a# dec0t o le@ăt#ră 0ndepărtată c# persoana7 ca totalitate 1ie 3 0n ansa-l#l social: sectoare cate@oriale sa# @r#p#ri de stat#t ce se rec#nosc 0ntr&#n ansa-l# de oiecte sa# 0n alt#l3 Ga-ele ierar4i%ate de oiecte şi de prod#se 6oacă strict rol#l pe care&l 6#ca# c0nd1a @a-ele dis& tincti1e de 1alori: -orala @r#p#l#i se 0nte-eia%ă toc-ai pe ele3 ?e cele do#ă plan#ri7 apare o solicitare7 o ind#cere forţată şi o cate&@ori%are a l#-ii personale şi sociale7 plec0nd de la oiecte şi tin%0nd spre #n repertori# ierar4i%at lipsit de sinta5ă7 c# alte c#1inte spre o ordine de clasi)icare, nu spre un lima$& ot#l se petrece ca şi c#- n# ar fi 1ora de o dialectică7 ci #n dec#pa6 social7 şi prin acesta de i-p#nerea #nei ordini & iar prin această ordine de i-p#nerea #n#i fel de 1iitor oiecti1 >-ateriali%at 0n oiecte pentr# fiecare @r#p: pe sc#rt #n cadrilater 0n cadr#l căreia relaţiile ar tinde -ai de@raă spre sărăcire3 8ilosofilor e#forici şi aili ai -oti1aţiei le&ar place să se con1in@ă pe ei 0nşişi7 şi pe alţii7 că do-inaţia oiect#l#i e oric#dr#-#l cel -ai sc#rt spre liertate3 Do1ada ad#să e
*) a-estec#l spectac#los de ne1oi şi satisfacţii7 -#lţi-ea ale@erilor posiile şi 0ntre@#l t0r@ al cererii şi ofertei a căr#i efer1escenţă poate foarte ine să ne dea il#%ia #nei c#lt#ri3 Să n# ne păcăli- 0nsă333 oiectele s0nt de fapt categorii de oiecte ce deter-ină asol#t tiranic categorii de persoane 4 ele asi@#ra s#pra1e@4erea poliţienească a sens#l#i social7 iar se-nificaţiile pe care le @enerea%ă s0nt de ase-enea s# control3 ?roliferarea lor7 0n acelaşi ti-p aritrară şi coerentă7 e cel -ai #n 1e4ic#l al #nei ordini sociale la fel de aritrară şi coerentă7 care se -ateriali%ea%ă 0n ele 0n -od#l cel -ai eficace s# se-n#l a#ndenţei3 Concept#l de -arcă & cardinal 0n p#licitate & re%#-ă dest#l de ine posiilităţile #n#i 77li-a6 al cons#-#l#i3 oate prod#sele >0n afara celor ali-entare7 perisaile se prop#n atenţiei printr&o si@lă i-p#să: orice prod#s de-n de acest n#-e are o -arcă >care se s#stit#ie #neori n#-el#i oiect#l#i: fri@ider3 8#ncţia -ărcii eQ se-nalarea prod#s#l#i7 iar f#ncţia ei sec#ndă e -oili%area conotaţiilor afecti1e: 0n econo-ia noastră7 p#ternic conc#renţială7 p#ţine prod#se 0şi păstrea%ă s#perioritatea te4nică3 Ele tre#ie să pri-ească re%onanţe care le indi1id#ali%ea%ă şi să fie 0n%estrate c# asocieri şi c# i-a@ini7 să aiă se-nificaţii la ni1el#ri n#-eroase7 dacă 1re- să se 10ndă ine şi să tre%ească #n ataşa-ent afecti1 ce se e5pri-ă prin fidelitatea faţă de o marcă>!artinea#7 op& cit., p3 (F3
Iată aşadar c#- se 0nfăpt#ieşte restr#ct#rarea psi4olo@ică a cons#-ator#l#i: printr&#n c#10nt: ?4ilips7 "lida7 General !otors & capail de a re%#-a 0n acelaşi ti-p o di1ersitate de oiecte şi o -#lţi-e de se-nificaţii dif#%e3 " e5presie sintetică ce re%#-ă o afecti1itate sintetică: -iracol#l etic4etei psi4olo@ice3 La drept 1orind7 e sin@#r#l li-a6 1orit de oiect7 sin@#r#l pe care el l&a in1entat3 "r7 acest le5ic de a%ă7 ce acoperă pereţii şi 0nt#ie conştiinţele7 e strict asintactic: diferitele -ărci se s#cced7 se 6#5tap#n7 se s#stit#ie #nele altora7 fără artic#lare şi fără tran%iţie & le5ic rătăcitor &7 #na de1or0nd&o pe alta şi fiecare trăind 0ntr&o repetare neostoită3 E fără 0ndoială cel -ai sărac li-a6 ce poate e5ista: @re# de se-nificaţii şi @ol de sens#ri #n li-a6 făc#t din se-nale7 0n care fidelitatea faţă de -arcă n# e dec0t re%#ltat#l condiţionat al #nei afecti1ităţi diri6ate3 Dar3 1or oiecta filosofii7 fapt#l de a e1oca forţele ad0nc#rilor >fie şi doar pentr# a le reinte@ra 0n siste-#l sărac al etic4etelor n# e oare o inefacereK Elieraţi&1ă de cen%#ră De6#caţi&1ă s#pra&e#l A1eţi c#ra6#l dorinţelor 1oastre Dar aceste foiţe 1enite din ad0nc#rile fiinţei s0nt oare solicitate pentr# a li se per-ite să se artic#le%e 0ntr&#n li-a6K Acest siste- de se-nificaţii ne 0n@ăd#ie oare să ad#ce- la #n sens & şi la ce sensK & %one p0nă ac#- oc#lte ale persoaneiK Iată ce -ai sp#ne !artinea#: 8ireşte7 e preferail să folosi- ter-eni acceptaili7 stereotipi: aceasta e esenţa -etaforei >333 Dacă cer o ţi@ară d#lce sa# o -aşină fr#-oasă7 fără să fi# 0nsă capail să definesc literal aceste atri#te7 şti# că ele indică ce1a de&%irail3 A#to-oilist#l oişn#it n# ştie ce e octan#l din en%ină7 0nsă ştie7 1a@7 că e ce1a folositor3 oc-ai de aceea cere en%ină c# -are concentraţie de
*+ octan: pentr# că7 prin acest 6ar@on de ne0nţeles7 ca#tă o calitate fa1orailă şi esenţială >p3 *+3 Altfel sp#s7 disc#rs#l p#licitar n# face altce1a dec0t să tre%ească dorinţa7 pentr# a o @enerali%a -ai apoi 0n ter-enii cei -ai 1a@i c# p#tinţă3 8orţele din ad0nc#ri7 red#se la e5presia lor cea -ai si-plă7 s0nt inde5ate printr&#n cod instit#ţional de conotaţii7 iar ale@erea n# face7 0n fond7 dec0t să confir-e co-plicitatea ordinei morale c# 1eleităţile noastre prof#nde: 0n aceasta constă alc4i-ia etic4etei psi4olo@ice 7F E1ocarea stereotipă a forţelor din ad0nc#ri ec4i1alea%ă c# o cenzură& Ideolo@ia 0-plinirii personale7 1ictoria lipsei de lo@ică a p#lsi#nilor dec#l&paili%ate n# e7 la drept 1orind7 altce1a dec0t o @i@antică 0ntreprindere de -ateriali%are a s#pra&e#l#i3 /eea ce e personalizat *n primul r*nd *n oiect e cenzura& 8ilosofii cons#-#l#i 1oresc 0n %adar de forţele prof#nde ca de nişte posiilităţi i-ediate ale fericirii7 pe care tre#ie să le elieră-3 0ntre@#l inconştient e conflict#al şi7 0n -ăs#ra 0n care e -oili%at de p#licitate7 e -oili%at ca #n conflict3 ?#licitatea n# elierea%ă p#lsi#nile7 ci -ai 0nt0i fantas-ele ce le loc4ea%ă3 De #nde a-i@#itatea oiect#l#i7 0n care persoana n# ap#că niciodată s6l se depăşească7 ci doar să se ad#ne 0ntr&#n -od contradictori#: prin dorinţele şi forţele care le cen%#rea%ă pe acestea3 Re@ăsi- aici sc4e-a @loală de @ratificarefr#strare anali%ată -ai s#s: 0n spatele re%ol1ării for-ale a tensi#nilor şi a #nei re@resii niciodată re#şite7 oiect#l 1e4ic#lea%ă 0ntotdea#na rel#area peipet#ă a conflictelor3 Aceasta e7 poate7 definiţia for-ei specifice a alienării conte-porane: conflictele interioare şi forţele din ad0nc#ri s0nt -oili%ate şi alienate 0n proces#l de cons#-7 aşa c#- forţa de -#ncă e alienată 0n proces#l de prod#cţie3 Ni-ic n# s&a sc4i-at7 sa# -ai de@raă a da: restricţiile p#se 0n faţa 0-plinirii persoanei #-ane n# se -ai e5ercită prin le@i represi1e şi prin nor-e de s#p#nere: cen%#ra se e5ercită prin cond#ite liere >c#-părare7 ale@ere7 cons#-7 @raţie #nei in1estiri spontane7 interiori%0nd#&se 0ntr&#n fel de #c#rie3 :n cod universal standingul
Siste-#l oiectep#licitate constit#ie aşadar -ai p#ţin #n li-a6 >nea10nd sinta5a 1ie a acest#ia c0t #n sistede se-nificaţii: are sărăcia şi eficacitatea #n#i cod3 N# str#ct#re%ă personalitatea7 ci o dese-nea%ă şi o clasifică3 N# str#ct#rea%ă nici relaţia socială7 ci o dec#pea%ă 0ntr&#n repertoar ierar4ic3 0n sfirtit7 se for-ali%ea%ă 0ntr&#n siste- #ni1ersal de reperare a stat#t#l#i social: cod#l standin@#l#i3 0n cadr#l societăţii de cons#-7 noţi#nea de stat#t ca şi criteri# de deter-inare a fiinţei sociale tinde tot -ai -#lt să se si-plifice şi să coincidă c# cea de standin@3 "r7 standin@#l e calc#lat şi 0n re@istr#l p#terii7 al a#torităţii7 al răsp#nderilor7 dar de fapt N# poate e5ista o ade1ărată responsailitate fără ceas#l de -0nă Lip 0ntrea@a p#licitate se referă e5plicit la oiect ca la #n criteri# i-perati1: Oeţi fi 6#decat d#pă333 " fe-eie ele@antă e rec#nosc#tă
*F d#pă333 etc3 Desi@#r7 oiectele a# constit#it 0ntotdea#na #n siste- de reperare7 dar paralel şi adesea accesori# faţă de alte siste-e >@estică7 rit#al7 cere-onial7 li-a67 stat#t prin naştere7 cod al 1alorilor -orale etc3 Ceea ce e propri# societăţii noastre e fapt#l că celelalte siste-e de rec#noaştere se resor pro@resi1 0n ele7 0n folos#l e5cl#si1 al cod#l#i standin@#l#i3 Acest cod se i-p#ne c# e1idenţă7 -ai -#lt sa# -ai p#ţin7 0n f#ncţie de cadr#l social şi de ni1el#l econo-ic7 0nsă f#ncţia colecti1ă a p#licităţii e de a ne con1erti la el3 E -oral7 deoarece e confir-at de @r#p7 şi orice infracţi#ne faţă de el e -ai -#lt sa# -ai p#ţin c#lpaili%antă3 E totalitar7 şi ni-eni n# scapă de el: dacă scăpă- de el c# titl# personal n# 0nsea-nă deloc că n# participă- %i de %i la elaorarea l#i pe plan colecti13 Dacă n# crede- 0n el7 crede- tot#şi 0ndea6#ns că ceilalţi cred 0n el7 intr0nd astfel 0n 6oc7 fie şi la -od#l ironic3 C4iar şi cond#itele refractare faţă de acest cod se preci%ea%ă 0n f#ncţie de o societate ce i se confor-ea%ă3 De altfel7 el are aspecte po%iti1e: *3 n# e -ai aritrar dec0t oricare alt#l3 C4iar şi 0n propriii noştri oclii7 e1idenţa 1alorii e7 printre altele7 -aşina pe care o sc4i-ă-7 cartier#l 0n care loc#i-7 n#-eroasele oiecte ce ne 0ncon6oară şi ne diferenţia%ă3 Dar n# n#-ai
toate acestea3 Cod#rile de 1alori n# a# fost 0nsă 0ntotdea#na parţiale şi aritrare >0n pri-#l r0nd cod#rile -oraleK 3 face posiilă sociali%area şi sec#lari%area totală a se-nelor de rec#noaştere: e le@at aşadar de e-anciparea7 fie şi for-ală7 a relaţiilor sociale3 "iectele n# fac -ai s#portailă doar 1iaţa -aterială7 0n-#lţind#&se ca #n#ri7 ci fac -ai s#portail şi stat#t#l reciproc al oa-enilor7 @ene&rali%0nd#&se ca se-ne de rec#noaştere3 Siste-#l standin@#l#i are cel p#ţin ca a1anta6 fapt#l că face ca toate rit#al#rile de castă sa# de clasă să de1ină cad#ce & şi7 0n @eneral7 toate criteriile anterioare >şi interioare de discri-inare socială3 )3 pentr# 0nt0ia oară 0n istorie7 constit#ie #n siste- de se-ne şi de lect#ră universal& ?#te- re@reta că le&a dat la o parte pe toate celelalte7 0nsă p#te- sp#ne in1ers7 că e5ten#area pro@resi1ă a celorlalte siste-e >de naştere7 de clasă7 de f#ncţie7 e5tinderea conc#renţei7 -oilitatea socială -ai -are7 aerisirea accelerată a @r#p#rilor sociale7 instailitatea şi 0n-#lţirea li-a6elor făcea necesară instit#irea #n#i cod de rec#noaştere li-pede7 fără ocoliş#ri7 #ni1ersal3 0ntr&o l#-e 0n care -ilioane de oa-eni se 0nt0lnesc %ilnic7 fără să se c#noască7 cod#l standin@#l#i7 ce satisface e5i@enţa 1itală de a fi la c#rent c# ce li se 0nt0-plă celorlalţi7 are o f#ncţie socială esenţială3 C# toate acestea: *3 #ni1ersalitatea şi eficacitatea s0nt oţin#te c# preţ#l #nei si-plificai radicale7 al #nei sărăciri7 al #nei re@resii aproape definiti1e a li-a6#l#i 1alorii: "rice persoană se califică prin propriile&i oiecte3 Coerenţa e oţin#tă prin insta#rarea #nei co-inatorii sa# a #n#i repertoar: #n li-a6 f#ncţional7 prin #r-are7 0nsă sărac din p#nct de 1edere si-olic şi str#ct#ral3
*. 3 fapt#l că #n siste- de lect#ră şi de rec#noaştere e7 0n %ilele noastre7 1alail pentr# toţi7 că seninele 1alorii s0nt 0n 0ntre@i-e sociali%ate şi oiecti1ate7 n# d#ce deloc la o de-ocrati%are reală3 A1e- i-presia7 di-potri1ă7 că o constr*ngere de re)erire unică nu )ace dec*t sa e#acereze dorinţa discriminării c4iar 0n cadr#l siste-#l#i o-o@en7 1ede- des&făş#r0nd#&se o osesie -ere# no#ă a ierar4iei şi a distincţiei3 Dacă arierele -orale7 de etic4etă şi de li-a6 cad7 noi ariere şi noi e5cl#deri răsar 0n c0-p#l oiectelor: o no#ă -orală de clasă sa# de castă se 1a in1esti de data aceasta 0n l#cr#rile cele -ai -ateriale şi -ai pre@nante3 Dacă7 prin #r-are7 cod#l standin@#l#i e pe cale de a constit#i7 0n %ilele noastre7 o ordine de se-nificaţii #ni1ersală7 #şor li%iilă şi per-iţ0nd o circ#laţie fl#idă a repre%entărilor sociale pe toată scara @r#p#l#i7 societatea n# de1ine7 prin aceasta7 transparentă3 Cod#l ne dă i-a@inea #nei transparenţe false şi a #nei false li%iilităţi a raport#rilor sociale7 0n spatele căreia ade1ăratele str#ct#ri de prod#cţie şi ade1ăratele relaţii sociale ră-0n indescifraile3 " societate n# poate fi transparentă dec0t dacă c#noaşterea ordinei se-nificaţiilor ar fi totodată şi cea a ordinei str#ct#rilor şi a faptelor sociale3 N# aşa se 0nt0-plă c# siste-#l oiectep#licitate7 ce n# oferă dec0t #n cod de se-nificaţii -ere# co-plice şi opac3 De astfel7 dacă prin coerenţa l#i el ad#ce #n confort for-al7 tot el e -i6loc#l cel -ai #n prin care 6#risdicţia i-anentă a societăţii @loale se e5tinde per-anent as#pra indi1i%ilor3 Oe%i ca%#l -odei >R3 Bart4es3 C# toate acestea7 să n# #ită- că pri-ele p#licităţi se referea# la poţi#ni -irac#loase7 la leac#ri ăeşti şi la altele de a cest fel e 1ora prin #r-are de infor-aţie7 0nsă foarte tendenţioasă3 ) Placeo4ur"de s0nt s#stanţe ne#tre pe care -edicii le ad-inistrea%ă olna1ilor psi4oso-atici3 N# rareori se 0nt0-plă ca olna1ii să se 1indece @raţie acestei s#stanţe inacti1e7 ca şi c#- ar fi l#at ade1ărate -edica-ente3 Ce inte@rea%ă şi ce asi-ilea%ă eiK Ideea -edica-ent#l#i pre%enţa -edic#l#i3 ?e tată şi pe -a-ă 0n acelaşi ti-p3 Mi 0n ca%#l lor7 credinţa 0i a6#tă să rec#pere%e o sit#aţie infantilă şi să re%ol1e #n conflict psi4oso-atic3 + Deşi n# e ca%#l să o face- aici7 această anali%ă ar tre#i e5tinsă la co-#nicaţiile de -asă 0n @eneral3 F Dar n# are c0t#şi de p#ţin ne1oie de a se e5pri-a pentr# a fi pre%entă 0n -od eficace: si-pla i-a@ine p#licitară e s#ficientă pentr# a o i-p#ne3 . De e5e-pl#7 0n e-isi#nile radiofonice patronate de #n an#-it prod#s7 i-perati1#l p#licitar e -ini- faţă de co-plicitatea afecti1ă: Iată #n prod#s oferit de S#nil3 Loc#itorii #nei periferii a-ericane protestea%ă n# 0-potri1a ins#ficienţelor oiecti1e ale ser1iciilor -#nicipale7 ci 0-potri1a erorilor ser1ici#l#i psi4olo@ic: n# s&a făc#t7 din p#nct de 1edere psi4olo@ic7 ce tre#ia pentr# a&i face să accepte o an#-ită sit#aţie >Ries-an7 p3.3 / Ca şi 0n ca%#l ale@erii >13 Modele şi serii- oiect#l 0n sine ne e 10nd#t7 0nsă @a-a de oiecte ca atare ne e oferită3 H ?entr# ca ale@erea şi p#licitatea să ne poată fi oferite a fost ne1oie ca tot -ai -#lte credite să fie consacrate personali%ăriiQ3Q -odelelor şi dif#%ării p#licitare7 0n da#na cercetării f#nda-entale: ceea ce ni se oferă psi4olo@ic e retras din calitatea te4nică a l#cr#l#i 10nd#t3 Acest proces n# tre#ie -ini-ali%at: 0n societăţile de%1oltate7 el * C
*( pri-eşte o an1er@#ră colosală3 Cine poate sp#ne 0nsă că p#licitatea7 care ne scade fra@ilitatea prin satisfacţii i-a@inare7 n# are o f#ncţie oiectivă tot at0t de f#nda-entală ca şi pro@res#l te4nic7 care satisface ne1oile n oastre -aterialeK * An#-ite te-e predo-inante >s0nii7 #%ele s0nt de altfel poate -ai p#ţin erotice c0t n#triţionale3 ** er-en#l @er-an ce dese-nea%ă p#licitatea: die erung, se-nifică literal-ente că#tarea fiinţei i#ite3 !er umGorene Mensch e o-#l in1estit p#licitar7 şi de ase-enea o-#l solicitat se5#al3 * S0nt c#nosc#te eşec#rile co-paniilor p#licitare ce a# 1i%at sc4i-area co-porta-entelor sociale sa# a str#ct#rilor colecti1e >0-potri1a alcool#l#i7 al cond#s#l#i peric#los al -aşinii etc3 ?#licitatea e refractară principi#l#i >colecti1 de realitate3 Ea 1i%ea%ă indi1id#l7 0n 1is#l l#i personal3 Sin@#r#l ei i-perati1 eficace e poate acesta: "feriţi >deoarece intră 0n siste-#l re1ersiil al @ratificării3 ?#licităţile ne@ati1e sa# ironice s0nt si-ple antifra%e P artifici# ine c#nosc#t al 1is#l#i3 *+ E1ident7 tre#ie să ţine- sea-a de con6#nct#ra politică Est&Oest3 ?#te- 0nsă afir-a că lipsa p#licităţii7 aşa c#- o c#nosc ei7 e7 printre altele7 #n#l dintre -oti1ele reacţiei lor ne@ati1e 0-potri1a Est#l#i3 *F In spatele siste-#l#i de @ratificare se 1ăd de altfel 0ntărind#&se toate str#ct#rile de a#toritate: planificare7 centrali%are7 irocraţie P partide7 state şi tot fel#l de -ecanis-e 0şi a-plifică do-inaţia 0n spatele 1astei i-a@ini -aterne care face tot -ai p#ţin posiilă contestarea lor reală3 *. Această anali%ă poate fi transp#să 0n siste-#l oiectelor3 oc-ai pentr# că oiect#l e şi el a-i@##7 nefiind 0ntotdea#na doar oiect7 ci 0n acelaşi ti-p vizare a asenţei relaţiei umane >d#pă c#- se-n#l p#licitar e 1i%are a asenţei oiect#l#i real7 oiect#l poate 6#ca şi el #n p#ternic rol de inte@rare3 C# toate acestea7 specificitatea practică a oiect#l#i face ca 1i%area asenţei realităţii să fie -ai p#ţin precisă dec0t 0n se-n#l p#licitar3 *( "rice se-n p#licitar poartă -ărt#rie7 c4iar şi de #n#l sin@#r7 despre acest siste- ta#tolo@ic de rec#noaştere7 deoarece7 0n acelaşi ti-p7 se indică pe sine ca
p#licitate3 */ N# e oare aceaKta f#ncţia siste-#l#i tote-ic d#pă Le1i&Stra#ssK ?rin se-nele tote-ice aritrare7 ordinea societăţii se oferă pr&61irii7 0n i-anenţa ei d#railă3 ?#licitatea ar fi7 astfel7 finalitatea #n#i siste- c#lt#ral re1enit >prin in1entar#l #r-elor la sărăcia cod#rilor de se-ne şi a siste-elor ar4aice3 *' er-en#l de conc#renţă e a-i@##: l#cr#rile ce conc#rea%ă ri1ali%ea%ă şi con1er@ 0n acelaşi ti-p3 oc-ai ri1ali%0nd c# 0n1erş#nare se conc#rea%ă cel -ai si@#r spre acelaşi p#nct3 La #n an#-it pra@ al pro@res#l#i te4nic >0n -od special 0n SUA7 toate oiectele din aceeaşi cate@orie sf0rşesc prin a&şi fi ec4i1alente7 iar constr0n@erea de diferenţiere n# -ai re#şeşte altce1a dec0t să le facă să se sc4i-e toate odată7 0n fiecare an7 d#pă aceleaşi nor-e3 ot aşa7 liertatea e5tre-ă a ale@erii ne read#ce pe toţi la constr0n@erea rit#ală de a poseda aceleaşi l#cr#ri3 0n SUA7 oiectele esenţiale >a#to-oil7 fri@ider tind la o d#rată pre1i%iilă şi i-p#să de #n an >trei pentr# tele1i%or7 ce1a -ai -#lt pentr# aparta-ent3 Nor-ele sociale de standing sf0rşesc prin a i-p#ne #n fel de -etaolis- al oiect#l#i7 #n cicl# din ce 0n ce -ai rapid: toc-ai acest cicl# n o#7 0ndepărtat de cele nat#rale dar care7 0n -od c#rios7 coincide c# 1ec4i cicl#ri se%oniere P ca şi ne1oia de a&l #r-a P7 instit#ie 0n %ilele noastre -orala cetăţean#l#i a-erican3 Japp?)eG >en@l3: rarii pri1ile@iaţi3 * L#cr# re%#-at perfect de a-i@#itatea acel#i dumneavostră >fr3 vous-, ca şi a l#i ?ou din en@le%ă: G#iness is @ood for o#3 E aceasta o for-#lă deoseită de politeţe >aşadar personali%antă sa# o adresare către #n s#iect colecti1K >ous >fr3 sin@#lar sa# vous pl#ralK ?oate că a-ele3 Sa# fiecare dintre cele do#ă7 0n -ăs#ra 0n care se asea-ănă c# fiecare: de fapt7 vous @no-ic ^ on >fr3 Cf3 Leo Spit%er7 Sprache im technischen Keitat4ter, dec3 *'.+3 p3 '.*3 C0nd a apănit -oda coaf#rii Bardot7 orice fată la -odă era #nică 0n propriii ei oc4i7 deoarece n# se referea niciodată la alte -ii de fete ca şi ea7 ci la Bardot 0nsăşi7 ar4etip#l
*/ s#li- din care dec#r@ea ori@inalitatea3 La li-ită7 fapt#l că patr# sa# cinci ne#ni din acelaşi a%il se ia# drept Napoleon n# e -ai 6enant3 Aceasta deoarece conştiinţa n# se califică7 0n ca%#l lor7 prin relaţia reală7 ci prin cea i-a@inară3 ) Rel#0nd sc4e-a -ar5istă din Prolema evreiască, p#te- sp#ne că7 0n societatea de cons#-7 indi1id#l e lier 0n calitatea l#i de cons#-ator7 dar că n# e lier dec0t ca atare3 E-anciparea e for-ală3 + E5istă şi alte -etode7 ar4aice 0nsă7 de personali%ării a c#-părării: tir@#ială7 c#-părare de oca%ie >d#pă noroc#l fiecăr#ia7 shopping >rădare7 6oc etc3 S0nt ar4aice deoarece pres#p#n #n prod#s pasi1 şi #n c#-părător acti13 In %ilele noastre7 0ntrea@a iniţiati1ă a personali%ării e 0ncredinţate p#licităţii3 F De fapt7 a- face o prea -are cinste p#licităţii dacă a- co-para&o c# o magie le5ic#l no-inalist al alc4i-iştilor are 0n el ce1a dintr&#n li-a6 ade1ărat7 str#ct#rat de o practică a că#tării şi a descifrării3 No-inalis-#l -ărcii e7 0n ce&l pri1eşte7 p#r i-anent şi i-oili%at de i-perati1#l econo-ic3
*'
C"NCLU9IE: S?RE " DE8INIIE A C"NSU!ULU8 A- dori să 0nc4eie- această anali%ă pe -ai -#lte ni1ele a le@ăt#rii c# oiectele 0n proces#l siste-atic printr&o definiţie a cons#-#l#i7 deoarece toate ele-entele practicii act#ale 0n acest do-eni# tind spre ea3 ?#te- concepe cons#-#l ca pe o -odalitate caracteristică a societăţii noastre ind#striale7 c# condiţia de a&l eliera odată pentr# totdea#na de accepţia l#i c#rentă P de proces de satisfacere a ne1oilor3 Cons#-#l n# e #n -od pasi1 de asorire şi de 0ns#şire op#s -odalităţii acti1e a prod#cţiei7 pentr# a p#ne 0n alanţă sc4e-e nai1e de co-portare >şi de a&lienare3 re#ie stailit c4iar de la 0ncep#t că el e #n -od acti1 de relaţie >n# n#-ai c# oiectele7 ci şi c# colecti1itatea şi c# l#-ea7 #n -od de acti1itate siste-atică şi de răsp#ns @loal pe care se 0nte-eia%ă 0ntre@#l nostr# siste- c#lt#ral3 re#ie să staili- c# li-pe%i-e că n# oiectele şi prod#sele -ateriale s0nt oiect#l cons#-#l#i: acestea s0nt doar oiecte ale ne1oilor şi satisfacţiilor3 De c0nd e l#-ea7 oa-enii a# c#-părat7 a# posedat7 a# c4elt#it şi s&a# #c#rat de l#cr#ri P dai& c# toate acestea n# a# cons#-at3 Sărătorile pri-iti1e7 risipa senior#l#i fe#dal7 l#5#l #r@4e%#l#i din secol#l al 2I2&lea n# s0nt cons#-3 Iar dacă s0nte- 0ndreptăţiţi să folosi- acest ter-en pentr# societatea conte-porană n# e din ca#%ă că -0ncă- -ai ine şi -ai -#lt7 că asori- -ai -#lte i-a@ini şi -esa6e7 că disp#ne- de -ai -#lte aparate şi @ad@et#ri3 Ool#-#l #n#rilor ori satisfacerea ne1oilor n# a6#n@ pentr# a defini concept#l de cons#-7 fiind doar o condiţie prealailă a acest#ia3 Cons#-#l n# e nici o practică -aterială7 şi nici o feno-enolo@ie a a#ndenţei n# se defineşte nici prin ali-ent#l pe care&l di@era-7 nici prin a#to-oil#l de care ne ser1i- şi nici prin s#stanţa orală sa# 1i%#ală a i-a@inilor şi -esa6elor7 ci prin or@ani%area 0n s#stanţă se-nificantă a t#t#ror acestora: e totalitatea virtuală a oiectelor şi mesa$elor de$a constituite *ntr4un discurs mai mult sau mai puţin coerent&Cons#-#l7 ca să p#tesp#ne că are #n sens7 e o activitate de manipulare sistematică a semnelor& "iect#l&si-ol tradiţional >casa7 sc#lele7 -oilele7 care -ediati%a o relaţie reală sa# o sit#aţie trăită şi a1ea clar i-pri-ată 0n s#stanţa şi for-a l#i dina-ica conştientă sa# inconştientă a acestei relaţii P nefiind prin #r-are aritrar P7 acest oiect 0nlănţ#it şi i-pre@nat de @rele conotaţii dar -ere# 1i# toc-ai prin relaţia l#i de inferioritate şi de tran%iti1itate spre fapta sa# spre @est#l #-an >colecti1 ori indi1id#al n# e cons#-at3 Pentru ca oiectul să )ie oiect de consum a treuit ca, mai *nt*i, să devină semn, c# alte c#1inte e5terior faţă de o relaţie pe care n# face altce1a dec0t să o se-nifice P aşadar aritrar şi necoerent c# acea relaţie concretă7 pri-ind#&şi 0nsă coerenţa7 prin #r-are sens#l7 prin relaţia astractă şi siste-atică c# toate celelalte oiecte&se-ne3 Aia at#nci se persona&
*) li%ea%ă7 intră 0n serii etc aia de at#nci 1a fi cons#-at7 n# 0n -aterialitatea ci 0n diferenţa l#i3 Con1ertirea oiect#l#i la stat#t#l siste-atic de se-n i-plică o -odificare si-#ltană a relaţiei #-ane7 care de1ine relaţie de cons#-7 c# alte c#1inte care tinde să se cons#-e >0n sens#l d#l# al c#10nt#l#i: să se 0-plinească şi să se aolească 0n şi prin oiecte7 care de1in -edierea ei oli@atorie şi7 foarte c#r0nd7 se-n#l ei s#stit#ti1: un alii-& Oede- foarte ine că n# oiectele s0nt cons#-ate7 ci relaţia 0nsăşi P se-nificată şi asentă7 incl#să şi e5cl#să 0n acelaşi ti-p P 0n seria de oiecte se cons#-ă ideea de relaţie pe care acestea o fac 1i%iilă3 Relaţia n# -ai e trăită: se astracti%ea%ă şi se aoleşte 0ntr&#n oiect&se-n 0n care se cons#-ă3 Stat#t#l relaţieioiect e orc4estrat la toate ni1el#rile de ordinea de prod#cţie7 0ntrea@a p#licitate s#@erea%ă că relaţia 1ie7 contradictorie7 n# tre#ie să pert#re%e ordinea raţională a prod#cţiei şi că tre#ie să fie cons#-ată ca orice altce1a3 re#ie să se personali%e%e pentr# a i se inte@ra acesteia din #r-ă3 0n acest p#nct7 re@ăsi-
concl#%iile lo@icii for-ale a -ărfii7 anali%ată de !ar5: tot aşa c#- ne1oile7 senti-entele7 c#lt#ra7 ştiinţa şi toate forţele proprii ale o-#l#i s0nt inte@iate ca -arfă 0n ordinea prod#cţiei7 -ateriali%0nd#&se 0n forţe prod#cti1e pentr# a p#tea fi 10nd#te7 dorinţele7 proiectele7 e5i@enţele7 pasi#nile şi relaţiile se astracti%ea%ă >sa# se -ateriali%ea%ă 0n se-ne şi 0n oiecte pentr# a fi c#-părate şi cons#-ate3 Iată e5e-pl#l c#pl#l#i: finalitatea l#i oiecti1ă de1ine cons#-#l de oiecte7 printre altele al #nor oiecte care altădată n# si-oli%a# c0t#şi de p#ţin relaţia3* Dacă citi- 0ncep#t#l ro-an#l#i l#i Geor@es ?erec7 Lucrurile >*'.F: "c4i#l ar al#neca -ai 0nt0i de&a l#n@#l -oc4etei @ri a #n#i coridor 0ntins7 0nalt şi str0-3 ?ereţii ar fi acoperiţi de d#lap#ri din le-n desc4is la c#loare7 ale căror părţi -etalice7 din ara-ă7 ar străl#ci3 rei @ra1#ri333 ne&ar d#ce spre o draperie din piele7 at0rnată de inele -ari din le-n c# 1inişoare7 pe care #n si-pl# @est ar face&o să cadă333 Apoi a- a6#n@e 0ntr&o ca-eră de %i7 l#n@ă de 1reo şapte -etri şi lată de 1reo trei3 La st0n@a7 0ntr&#n fel de alco17 #n di1an lat din piele nea@ră7 oosit7 ar fi pă%it pe -ar@ini de do#ă raft#ri de iliotecă din le-n de cireş de o c#loare ştearsă7 pe care s&ar 0n@ră-ădi de&a 1al-a nişte cărţi3 Deas#pra di1an#l#i7 #n port#lan s&ar 0ntinde pe 0ntrea@a l#n@i-e a peretel#i3 Dincolo de o -asă -ică şi 6oasă7 s# #n co1or de r#@ăci#ne din -ătase7 at0-at pe perete 0n trei c#ie de ara-ă c# capăt -are7 care ar sta 0n faţa draperiei din piele7 0ncă #n di1an7 perpendic#lar pe pri-#l şi 0-răcat c# o catifea -aro desc4is ne&ar d#ce spre o -ică -oilă 0naltă c# picioare7 lăc#ită 0n roş# 0ncliis şi a10nd trei eta6ere pe care ar fi aşe%ate nişte ielo#ri: a@ate şi o#ă de piatră7 c#tii pentr# t#t#n7 o-oniere7 scr#-iere de 6ad etc3 !ai departe333 c#tii şi disc#ri7 l0n@ă #n picT&#p 0nc4is7 din care n# s&ar 1edea dec0t patr# #toane de oţel @4ioşat333 >p3*7 e li-pede că7 0n ci#da #n#i fel de nostal@ie densă şi
*)* -oale pe care o de@a6ă acest interior7 ni-ic n# are 1reo 1aloare si-olică3 E s#ficient să co-pară- această descriere c# #na făc#tă de Bal%ac pentr# a 1edea că nici o relaţie #-ană n# -ai e 0nscrisă 0n l#cr#ri: tot#l e se-n7 #n se-n p#r3 Ni-ic n# are pre%enţă7 şi nici istorie 0n sc4i-7 tot#l e o@at 0n referinţe: orientală7 scoţiană7 a-ericană etc3 oate oiectele s0nt 0n%estrate doar cu singularitate s0nt astracti%ate 0n 0nsăşi diferenţa lor >-od#l lor referenţial de a fi şi se co-ină 0ntre ele toc-ai 0n 1irt#tea acestei astracţii3 Ne @ăsi- 0n #ni1ers#l cons#-#l#i33 "r7 #r-area po1estirii ne lasă să 0ntre1ede- f#ncţia #n#i astfel de siste- de oiecte&se-n: departe de a si-oli%a 1reo relaţie7 aceste oiecte7 ce&i s0nt străine prin contin#a lor referire la ce1a7 descri# @ol#l relaţiei7 ce poate fi descifrat pret#tindeni prin ine5istenţa partenerilor #n#l faţă de celălalt3 Jero-e şi Sl1ie n# e5istă ca #n c#pl#: sin@#ra lor realitate e Jero-e&şi&Sl1ie: p#ră co-plicitate ce transpare 0n siste-#l de oiecte care o se-nifică3 N# 1o- sp#ne 0nsă nici că oiectele se s#stit#ie -ecanic relaţiei asente şi că #-pl# #n @ol n#: ele descriu @ol#l ca pe #n loc al relaţiei7 0ntr&o -işcare care e7 0n acelaşi ti-p7 #n -od de a n# o trăi dar şi de a o dese-na c# toate acestea7 fără 0ncetare >0n afara ca%#rilor de re@resie totală7 ca posiilitate a 1ieţii3 Relaţia n# se 0-pot-oleşte 0n po%iti1itatea asol#tă a oiectelor7 ci se artic#lea%ă 0n ele ca 0n tot at0tea p#ncte -ateriale ale #n#i lanţ de se-nificaţii atVta că această confi@#raţie se-nificati1ă a oiectelor e7 aproape tot ti-p#l7 săracă7 sc4e-atică7 0nc4isă 0n ea n# se repetă dec0t ideea unei relaţii ce n# poate fi trăită3 Di1an#l de piele7 picT&#p&#l7 ielo#rile7 scr#-ierele de 6ad: 0n aceste oiecte se se-nifică ideea de relaţie, ce se cons#-ă şi se aoleşte ca relaţie trăită3 Cons#-#l poate fi definit7 astfel7 ca o practică idealistă totală, siste-atică7 ce depăşeşte c# -#lt relaţia c# oiectele şi relaţia interindi&1id#ală7 0ntin%0nd#&se as#pra t#t#ror re@istrelor istoriei7 co-#nicării şi c#lt#rii3 E5i@enţa c#lt#rală ră-0ne astfel 1ie7 0nsă 0n cartea de l#5 sa# 0n cro-olito@raiia din s#fra@erie doar ideea de c#lt#ră e cons#-ată3 E5i@enţa re1ol#ţionară ră-0ne şi ea 1ie7 dar nep#t0nd#&se act#ali%a 0n practică se cons#-ă 0n ideea de Re1ol#ţie3 Ca idee7 Re1ol#ţia e 0ntr&ade1ăr 1eşnică7 şi 1a fi 1eşnic cons#-ailă7 ca orice altă idee P toate7 c4iar şi cele -ai contradictorii7 p#t0nd coe5ista ca se-ne 0n lo@ica idealistă a cons#-#l#i3 Re1ol#ţia se 1a se-nifica printr&o ter-inolo@ie co-inatorie7 0ntr&#n le5ic de ter-eni i-&-ediaţi7 0n care e dată ca să10rşită şi 0n care se cons#-ă)3 ot aşa7 oiectele de cons#- constit#ie #n le5ic idealist de se-ne7 0n care proiect#l 1ieţii se indică printr&o -aterialitate e1anescentă3 0n cartea l#i ?erec 1ede- şi acest l#cr#: Li s&ar părea7 #neori7 că o 0ntrea@ă 1iaţă s&ar p#tea sc#r@e ar-onios 0ntre pereţii acoperiţi c# cărţi şi aceste oiecte at0t de i-pecail do-esticite 0nc0t ar fi sf0rşit prin a le crede create de c0nd e l#-ea doar pentr# folosinţa lor333 N# s&ar si-ţi 0nsă 0ncăt#şaţi: 0n an#-ite %ile7 ar l#a&o din loc la 0nt0-plare3 Nici #n proiect n# le&ar fi i-posiil de reali%at3 "r7 toc-ai acest l#cr# e la condiţional7 iar cartea 0l de%-inte: n#
*) -ai e5istă proiecte7 ci doar oiecte3 Sa#7 -ai de@raă7 proiect#l n# a dispăr#t7 ci se -#lţ#-eşte c# propria&i reali%are ca se-n P 0n oiect3 "iect#l de cons#- apare astfel7 foarte precis7 drept ceva *n care proiectul se 9resemnează8&
8apt ce e5plică de ce consumul nu are limite& Dacă ar fi ceea ce e l#at 0n -od nai1: o asorire7 o de1orare7 ar tre#i să a6#n@e- la o sat#rare3 Dacă ar fi relati1 la ordinea ne1oilor ar tre#i să ne 0ndrepta- spre satisfacţii3 Ni-ic din toate acestea n# se 0nt0-plă 0nsă: 1re- să cons#-ă- tot -ai -#lt3 Constr0n@erea de a cons#-a n# e datorată 1re#nei fatalităţi psi4olo@ice >cine a ă#t 1a ea şi de ac#- 0ncolo7 şi nici #nei si-ple con&str0n@eri de
presti@i#3 Dacă cons#-#l paie de ne0n1ins e toc-ai din ca#%ă că e o practică idealistă totală7 care7 dincolo de #n an#-it pra@7 n# are ni-ic de&a face c# satisfacerea ne1oilor sa# c# principi#l de realitate3 E dina-i%at de proiect#l -ere# de%a-ă@it şi s#0nţeles 0n oiect3 ?roiect#l i-&-ediati%at 0n se-n 0şi transferă dina-ica e5istenţială spre posedarea siste-atică şi nedefinită a oiectelor&se-ne de cons#-3 Iar aceasta n# 1a p#tea dec0t să se depăşească sa# să se repete contin## pentr# a ră-0ne ceea ce e: o raţi#ne de a trăi3 0ns#şi proiect#l de a trăi7 fra@-entat7 decepţionat7 se-nificat se reia şi se aoleşte 0n oiecte s#ccesi1e3 A te-pera cons#-#l sa# a 0ncerca să staili- o @rilă a ne1oilor 0n -ăs#ră să&f nor-ali%e%e e o do1adă de -oralis- nai1 sa# as#rd3 ?roces#l siste-atic şi nedefinit al cons#-#l#i răsare din e5i@enţa de%a-ă@ită de totalitate7 instalată 0n străf#nd#rile proiect#l#i3 0n idealitatea lor7 oiectele&se-ne s0nt ec4i1alente #nele c# altele şi se pot 0n-#lţi la infinit: a c4iar treuie să o )acă, pentr# a #-ple7 0n fiecare clipă7 @ol#l asenţei de realitate3 0n cele din #r-ă7 p#te- sp#ne că feno-en#l cons#-#l#i e de nerepri-at toc-ai pentr# că se 0nte-eia%ă pe o lacună& Q Astfel7 0n S3U3A37 c#pl#rile s0nt 0nc#ra6ate să&şi sc4i-e an#al 1eri@4etele şi să&şi se-nifice relaţia prin cado#ri şi c#-părăt#ri făc#te 0n co-#n3 0n interior#l l#i Geor@es ?erec a1e- oiecte de6a transcendente prin -odă7 n# oiecte de serie3 0n el do-neşte o constr0n@ere c#lt#rală totală P #n fel de teroris- c#lt#ral3 Aceasta 0nsă n# sc4i-ă ni-ic 0n siste-#l cons#-#l#i 0ns#şi3 ) Aici7 eti-olo@ia e edificatoare: ot#l e cons#-at ^ ot#l e 0-plinit şi7 desi@#r: ot#l e distr#s3 Re1ol#ţia e c ons#-ată 0n ideea de Re1ol#ţie 0nsea-n ă că Re1ol#ţia se 0-plineşte >for-al şi se aoleşte 0n aceasta: ceea ce e dat ca reali%at e7 c4iar de ac#-7 i-&-ediat cons#-ail3
*))
?"S8AA economie politi%ue du signe, Galli-ard7 *'( 'Pentru o critică a economiei politice a semnului, CE?S Le Mi mir de la production, Caster-an7 *'() @Oglinda producţiei, !? L"0change svmoli%ue et la mort, Galli-ard7 *'(. 'Schimul simolic şi moartea ES! Oulier 1oucault, Galilee7 *'(( 'Să4l uităm pe 1oucault, "8 L"e)4)et Beauourg, Galilee7 *'(( '0)ectul Beauourg, EB 7 >omre des ma4$orites silencieuses, Ca4iers dQUtopie7 *'(/ '*n umra ma$orităţii tăcute, "!S Le P/ ou les paradis arti)iciels du politi%ue, Ca4iers dQUtopie7 *'(/ 'Partidul comunist sau paradisul arti)icial al politicii, ?A? De la seduction, Galilee7 *'(' '!espre seducţie, S Simulacres et simulation, Galilee7 *'/* 'Simulacre şi simulare, SS Les Strategies )atales, Grasset7 *'/) 'Strategiile )atale, S8 La +auche divine, Grasset7 *'/+ '!ivina stingă, GD 7meri%ue, Grasset7 *'/. '7merica, A L"autre par lui4meme, Galilee7 *'/( '/elălalt văzut de el *nsuşi, AL! /ool memories, Galilee7 *'/( '7mintiri )ormidaile, C! /ool memories II7 Galilee7 *'' La transparence du mal, Galilee7 *'' 'Ră%oi#l Golf#l#i n# a a1#t loc7 GG L"Illusion de la )in, Galilee7 *'' 'Iluzia s)*rşitului, I8 Le crime par)ait, Galilee7 *''F '/rima per)ectă, C?3 0-pre#nă c# !arc G#illa#-e a -ai p#licat 0n *'')7 la edit#ra Galilee7 #n 1ol#- de reflecţii şi l#ări de po%iţie teoretice intit#lat 1igures de l"alterite '1iguri ale alterităţii-&
Oo- 0ncerca7 0n r0nd#rile ce #r-ea%ă7 să de@a6ă- te-ele7 -oti1ele şi p#nctele de p#ternică artic#lare ale @0ndirii l#i Jean Ba#drillard7 pre%ente de6a 0n pri-#l să# 1ol#-3 Ne 1o- străd#i7 totodată7 să dă- cititor#l#i o i-a@ine c0t -ai ri@#roasă a ansa-l#l#i operei a#tor#l#i7 prin corelarea s#@estiilor oferite de te5t#l Sistemului oiectelor c# re%#ltat#l lect#rii inte@rale a st#diilor l#i Ba#drillard3 A- dori ca cele do#ă de-ers#ri ale noastre să se -anifeste 0n solidaritatea lor de intenţie şi să reliefe%e 0ntr&#n -od s#ficient re-arcaila coerenţă şi con1er@enţă a ideilor pe care orice cititor a1i%at P şi e5i@ent P le poate detecta 0n 1asta operă a #n#ia dintre cei -ai interesanţi eseişti conte-porani3 C& Oiectul produs& De la Renaştere 0ncoace7 acoperind aşadar o perioadă de apro5i-ati1 o 6#-ătate de -ileni#7 o-enirea a trăit 0ntr&o stare e5plo%i1ă perpet#ă7 care a fost percep#tă de #-anişti7 de oa-enii de ştiinţă7 de 6#rişti7 psi4olo@i7 ideolo@i şi analişti ca o elierare contin#ă3 Unde a- a6#ns 0nsăK Dacă ar tre#i să caracteri%ăstarea de l#cr#ri act#ală7 aş sp#ne că ne @ăsi- d#pă o or@ie3 "r@ia e -o-ent#l e5plo%i1 al -odernităţii7 al elierării 0n toate do-eniile3 Elierare politică şi se5#ală7 elierare a forţelor prod#cti1e şi destr#cti1e7 a fe-eii şi a copil#l#i7 a p#lsi#nilor inconştiente şi a artei Z333X 0n %ilele noastre7 tot#l a fost elierat7 %ar#rile s0nt ar#ncate şi ne re@ăsi- c# toţii 0n faţa 0ntreării cr#ciale: ce să face- d#pă or@ieK 0ntr&ade1ăr7 toate foiţele a# fost elierate7 0ntr&#n -od care l#i Ba#diil&lard 0i apare ca or@iastic7 adică străin
oricăr#i control: re@i-#rile politice p#ternic ierar4i%ate7 a#toritare sa# totalitare7 s&a# transfor-at7 0n -area lor -a6oritate7 0n de-ocraţii a5ate pe principi#l repre%entati1ităţii c0t -ai lar@i econo-ia de piaţă spar@e pret#tindeni 0n l#-e cadr#l centrali%ator al pro@ra-ărilor şi anticipărilor ideolo@ice ale ne1oilor elierarea se5#ală a fost o -are 1ictorie a -işcării fe-iniste7 contri#ind la pre@ătirea e@alităţii reale a se5elor se-nificaţia inter1enţiilor ar-ate a fost s#p#să şi ea #nei reciclări de principi# >a cărei a-i@#itate e 0nsă -ai i)bitoare dec0t 0n ca%#l altor elierări P ră%oaiele n# -ai s0nt declarate şi a#7 deseori7 aer#l #nor operaţii de poliţie internaţională ce tind la stin@erea conflictelor re@ionale P fosta I#@osla1ie P7 la -enţinerea stătu W!o& #l#i teritorial P ră%oi#l Golf#l#i P sa# c4iar la restailirea ec4ilir#l#i #-anitar P inter1enţiile SUA şi ale 8ranţei 0n Africa >n# 0nt0-plător7 ad-inistrarea acestor conflicte e 0n -are -ăs#ră 0ncredinţată "NU şi forţelor de pace ale "r@ani%aţiei !ondiale psi4ic#l #-an şi&a elierat şi el preaplin#l şi potenţial#l inconştient7 @raţie psi4anali%ei7 ce i%olea%ă co-ple5ele ref#late şi ad#ce osesiile 0n stare disc#rsi1ă7 făc0nd#&le e5pri-aile artele7 0n sf0rşit7 s&a# elierat spectac#lar7 0n for-e nen#-ărate şi p#n0nd 0n f#ncţi#ne criterii estetice c# ade1ărat re1ol#ţionare: cali@ra-atis-#l7 non&fi@#rati1is&-#l7 dodecafonis-#l7 a&disc#rsi1itatea7 prod#cti1itatea te5t#ală indefinită
*)+ *)F etc3 Care e 0nsă7 la o pri1ire atentă7 se-nificaţia acest#i 1al de elierări7 şi care e principi#l P sa# il#%ia P care le&a dat naştereK Oiaţa şi destin#l oiectelor ne 1or ad#ce7 a6#nşi aici7 i-portante ele-ente de clarificare3 Re1ol#ţia ind#strială şi te4nolo@ică a consacrat7 de 1re#n secol şi 6#-ătate de6a7 elierarea oiect#l#i s# se-n#l prod#cţiei7 al satisfacerii ne1oilor >insta#r0nd aşadar 1aloarea de folosinţă ca prioritară faţă de 1aloarea de sc4i- şi al f#ncţionalis-#l#i3 Ce 0nsea-nă aceastaK *3 că oiect#l e #n referent real7 re%#ltat al #n#i proces P prod#cţia 3 că prod#cerea de oiecte e orientată7 0n pri-#l r0nd7 de e5istenţa #nor ne1oi pri-are7 definite >foarte 1a@7 d#pă c#- arată Ba#drillard prin criteri#l -ini-#l#i 1ital)7 as#pra căr#ia 1o- re1eni )3 că7 prin #r-are7 prod#cţia n# e #n 6oc sa# #n act @rat#it7 ci #n efort a căr#i 1aloare stă 0n p#tinţa de a crea oiecte #tile >-a5i-a #tilitate fiind definită ca f#ncţionalitate7 a căror folosire d#ce la stin@erea ne1oilor pri& -are specifice7 cărora le răsp#nde c#tare sa# c#tare oiect3 Cons#-#l apare astfel ca #n co-ple-ent si-etric al prod#cţiei7 a-ele tri-iţ0nd7 prioritar7 la 1aloarea de #tili%are a oiect#l#i3 !oartea oiect#l#i >cons#-area l#i e si-#ltană c# dispariţia ne1oii7 prod#cţia şi cons#-#l artic#l0nd#&se 0ntr&#n proces tran%iti1 >descris de econo-ia politică -ar5istă7 0n care 1aloarea se constit#ie prin referire directă la -#nca 0n-a@a%inată7 cantitati17 0n oiect#l prod#s3 Dincolo de cli1a6ele ideolo@ice7 criteri#l e)ortului sustanţializat inspiră 0ntrea@a concepţie a oiect#l#i tradiţional7 născ#tă odată c# epoca ind#strială şi concreti%ată 0n econo-ia politică -ar5istă3 8apt#l că7 0n capita& lis-7 -#nca e alienată7 @oliritl#&l pe o- de propria&i s#stanţă >ca şi c#- #-anitatea n# ar fi dec0t volumul de -#ncă pe care&l dep#ne specia #-ană7 sa# că 0n socialis- >aşa c#- s&a -anifestat el 0n ţările fost#l#i loc so1ietic7 e elierată7 interiori%ată7 d0nd sens 1ieţii s# se-n#l #nei #c#rii inefaile >ca- s#spectă 0nsă+ n# sc4i-ă c# ni-ic datele prole-ei7 0n econo-ia politică -ar5istă7 arată Ba#drillard7 prod#cţia face oiect#l #nei a#tono-i%ări reli@ioaseF7 fantas-atice 7 şi al #nei critici a modurilor s#ccesi1e de constit#ire a -ărfii3 Ceea ce ro-antis-#l prod#c&ti1ist al l#i !ar5 e5plorea%ă 0nsă -ai p#ţin e principiul 0ns#şi al prod#cţiei7 altfel sp#s prod#cţia ca )ormă, 0n %ilele noastre7 prod#cţia n# -ai răsp#nde #nei finalităţi concrete >satisfacerea ne1oii de a cons#-a oiecte7 de a stăp0ni en#nţ#ri şi -esa6e7 de a ac#-#la o@ăţii şi 1alori P altfel sp#s de a spori conţinuturi ce pree5istă propriei lor for-e7 ci face să f#ncţione%e raport#ri sociale de re&prod#cţie condificată a #n#i 1ast scenari# de inte@rare şi o a-plă reţea de str#ct#ri de -oili%are şi de repri-are @enerali%ată a corp#l#i social(3 C0te1a e5e-ple: slo@an#l -ini-#l#i 1ital7 care n# poate fi deter-inat prin criterii s#stanţial&po%iti1e7 ci re%id#al: ni1el#l ne1oilor7 adică al 1ariailelor ce intră 0n 6oc pentr# definirea pra@#l#i de s#pra1ieţ#ire7 face oiect#l #nei reflecţii ideolo@ice7 n# econo-ice3 0n societăţile ar4aice P
*). dar şi 0n l#-ea conte-porană P7 -ecanis-ele prod#cti1e n# f#ncţionea%ă7 0n pri-#l r0nd7 pentr# asi@#rarea ne1oilor de s#pra1ieţ#ire7 ci pentr# a crea condiţiile #nei prele1ări @rat#ite ce ipotec4ea%ă ansa-l#l societăţii7 satisfacerea ne1oilor apăr0nd doar ca #n i-perati1 sec#ndar3 8ie că e 1ora de c4elt#ieli so-pt#are7 de sacrificări rit#ale ale 1alorilor sa# de profit#l econo-ic ad#nat7 ca pl#s1aloare7 #nde1a 0n afara circ#it#l#i social al pro& d#selor7 risipa7 c4elt#iala in#tilă sa# enefici#l oţin#t )ără e)ort şi i%olat de co-#nitatea care l&a prod#s precedă 0ntotdea#na econo-ia f#ncţională şi criteri#l -ini-#l#i necesar s#%istenţei3 Oricare ar )i volumul oiectiv al resurselor, c4elt#ielile #nei societăţi se artic#lea%ă 0n f#ncţie de e5cedente sa# deficite str#ct#rale7 şi n# reale3 ?ra@#l de s#pra1ieţ#ire n# e deter-inat de 6os 0n s#s7 ci de s#s 0n 6os Z333X E5istă c4iar o str0nsă corelaţie 0ntre s#de%1oltare7 creşterea 1erti@inoasă a strat#rilor sociale pa#peri%ate7 şi de%1oltarea tentac#lară a str#ct#rilor reli@ioase7 -ilitare7 de personal do-estic7 prec#- şi a sector#l#i in#til/3 ?ri1ind l#cr#rile din direcţie op#să7 dar d#pă aceeaşi le@e de prod#cere a s#rpl#s#l#i7 pra@#l cons#-#l#i
oli@atori# e adesea stailit dincolo de -ini-#-#l necesar7 fiind -ere# dependent de prod#cerea pl#s1alorii3 0n ţările occidentale de%1oltate7 scrie c# #-or Ba#drillard7 ni-eni n# are 1oie să trăiască c# rădăcini cr#de şi c# apă rece '3 Ne1oile n# -ai s0nt7 prin #r-are7 o forţă de cons#ni elierată de societatea a#ndenţei7 care le4ar produce, ci o foiţă de prod#cţie @enerată de 0nsăşi f#ncţionarea siste-#l#i*: ele s0nt ale siste-#l#i7 n# ale o-#l#i3 C#- a- p#tea ad-ite7 altfel7 că posedarea7 0ntr&o sin@#ră fa-ilie7 a do#ă&trei a#to-oile de e5e-pl#7 e o ne1oie ri@#ros deter-inată ca -ini- de s#pra1ieţ#ireK C0nd apare această ne1oie 1itală7 şi c#- se e5plică fapt#l că7 alăt#ri de fa-iliile posesoare ale acest#i -ini- de s#%istenţă7 alte fa-ilii7 lipsite de el7 contin#ă să trăiascăK ?rod#cerea de oiecte n# -ai are aşadar ca ori%ont eli-inarea ne1oilor7 d#pă c#- acestea n#&şi @ăsesc re%ol1area prin cons#-3 Constr0n@erea ne1oilor n# e lineară7 ci e5ponenţială7 fiind7 de fapt7 #n i-perati1 de con& s#- accelerat3 0n sf0rşit7 cons#-#l n# e o c4elt#ială de res#rse7 ci o in1estiţie rentailă7 l#cr# il#strat foarte ine de -ecanis-ele de creditare3 Cine face datorii se 0-o@ăţeşte7 p#te- citi 0ntr&#n slo@an p#licitar7 iar 0n alt#l: C#-păraţi şi 1ă 1eţi 0-o@ăţi3 Credit#l7 1eritail drept econo-ic al cetăţean#l#iQ*7 consacră si-#ltan dispariţia ne1oilor şi a oiectelor3 ?ri-ele s0nt an#late de ac#-#larea e5#erantă de oiecte7 iar acestea 0şi pierd specific#l prin fapt#l că n# -ai s0nt e5presia #n#i efort de prod#cţie7 ci a #nei inertii a cons#-#l#i care le @oleşte de propria lor s#stanţă3 Utili%ator#l oiect#l#i c#-părat pe credit se #c#ră de acesta ca şi cum ar )i al lui& D#rata ratelor de plată acoperă 0nsă de -#lte ori c# @re# d#rata de 1iaţă a oiect#l#i7 care poate fi #neori c4iar -ai sc#rtă dec0t scadenţa ratelor3 C0nd c#-păr #n fri@ider 0n rate n# s0nt deloc si@#r că n# se ca strica ire-ediail 0nainte ca e# să&l plătesc3 ?si4olo@ic7 -ecanis-#l credit#l#i3
*)( 0nc#ra6at frenetic de econo-ia de piaţă7 prod#ce nesi@#ranţă: oiect#l l#at pe credit trăieşte7 1a@7 0ntr&#n 1iitor anterior >ti-p#l i-proail 0n care 1a fi fost plătit ? , iar c#-părător#l e -ere# 0n 0nt0r%iere faţă de oiectele c#-părate7 ce&i in1adea%ă e5istenţa a-eţitor7 ipotec0nd#&i&o ca s#-ă de efort#ri şi de -#ncă pe care ele o repre%intă 3 "iect#l cons#-at n# e deci #n oiect prod#s7 re%#ltat al #n#i efort al persoanei7 ci #n#l re&prod#s 0n cadr#l #n#i cod ce str#ct#rea%ă ansa-l#l corp#l#i social3 ?e de altă parte7 deri1a e5ponenţială a cons#-#l#i se referă -ai p#ţin la satisfacerea ne1oilor c0t la o ac#-#lare nesf0rşită de semneC ale acestora3 Ne1oile de1in astfel astracte7 contri#ind la -enţinerea #n#i ec4ilir# social 0n care cons#-#l precedă prod#cţia ca principi# de sociali%are7 şi 0n care -ecanis-ele financiare preia# şi reor@ani%ea%ă priorităţile strict econo-ice3 "iectele -oderne7 definite prin criterii noi >co-#tailitate7 -oilitate sporită7 speciali%are 0n@#stă7 elierare de estetica canonică7 -arc4ea%ă o etapă no#ă 0n concepţia noastră despre istorie7 c#lt#ră7 co-#nicare şi 1alori3 & Oiectul re4produs& ?ietrele #n@4i#lare ale prod#cţiei econo-ice tradiţionale s0nt #r-ătoarele: oiect#l concret7 definit prin criterii prec#-: -#nca in1estită 0n el7 1aloarea de #tili%are pe care o repre%intă >care7 cel p#ţin 0n parte7 e e5presia cantităţii de -#ncă dep#să pentr# prod#cerea l#i prioritatea -odel#l#i faţă de prod#cţia de serie caracter#l 1i# al -#ncii şi se-nificaţia ei dialectică >efort#l prod#cti1 e -i6loc#l pri1ile@iat de inte@rare socială a persoanei3 Str#ct#rile socio&econo-ice conte-porane p#n 0nsă s# se-n#l 0ntreării 0ntre@#l arsenal teoretic al econo-iei politice3 !ai 0nt0i7 criteri#l central al 1alorii oiect#l#i prod#s e pe cale de dispariţie: oiecte #ltra&sofisticate s0nt prod#se c# telinolo@ii de 0naltă perfor-anţă7 c# cost#ri red#se şi7 pe deas#pra7 fără efort3 Oaloarea -aterială a oiect#l#i7 dar şi cea de strădanie prod#cti1ă>concreti%ată 0n tensi#nea fi%ică a -#ncii tind prin #r-are spre %ero7 iar spirala preţ#rilor e descendentă3 Acest l#cr# e posiil şi datorită peri-ării accelerate P şi delierate P a -odeleleor7 care trec practic instantane# 0n prod#cţia de serie3 Decala6#l te-poral 0ntre apariţia #n#i -odel şi seriali%area l#i se 0n@#stea%ă contin##: tot aşa c#- p#te- 1ori de prioritatea cons#-#l#i as#pra prod#cţiei se poate s#sţine că7 parado5al7 seriile pree5istă7 ca foiţă de inte@rare econo-ică7 -odelelor7 care de fapt le&a# dat naştere3 !#nca concretă7 al cărei sens s&a @enerali%at 0n i-a@inea efort#l#i -#sc#lar7 şi&a pierd#t aşadar 1irt#ţile prod#cti1e3 Dacă 0nsă 1oinţa eroică de a da naştere oiectelor a de1enit i-prod#cti1ă7 ne 1o- 0ntrea7 pe drept c#10nt: c#- poate fi definit proces#l care7 0n %ilele noastre7 @enerea%ă oiecteK !ai5 a cre%#t7 c# oarecare nai1itate7 că -#nca e -i6loc#l pri1ile@iat de reali%are plenară a persoanei #-ane şi că7 prin #r-are7 criteri#l -a6or de
*)/ inte@rare socială e prod#cerea de #n#ri3 Această -itolo@ie prod#cti1istă a dat naştere7 printre altele7 ideolo@iei e@alitariste occidentale7 ce identifică creşterea econo-ică c# aundenţa, şi pe #lti-a c# democraţiaN n# e5istă o@ăţie fără creştere econo-ică şi nici de-ocraţii sărace3 La o pri1ire -ai atentă7 ne 1o- da 0nsă sea-a că 0ntre creştere şi a#ndenţă se interp#n str#ct#ri sociale de discri-inare şi de do-inaţie7 şi că -it#l creşterii nedefinite e7 0n esenţa l#i7 #n co-pro-is 0ntre 1is#l e@alitar şi i-perati1#l -enţinerii pri1ile@iilor *.3 0n l#-ina acestei anali%e7 pro@res#l te4nolo@ic n# e -oil#l creşterii econo-ice7 ci i%1orăşte el 0ns#şi din d#la deter-inare pe care a- s#liniat&o: creşterea n# e re%#ltat#l pro@res#l#i te4nolo@ic7 acesta fiind el 0ns#şi prod#s ca instr#-ent de p#tere3 " de-ocraţie fără 0nalte telinolo@ii ar fi slaă7 prin #r-are săracă7 risc0nd aşadar să cadă 0n totalitaris-3
alo#l societăţilor occidentale conte-porane e departe de ideal#l a#ndenţei @enerali%ate7 oferind -ai de@raă i-a@inea #nei l#-i -in#ţios ierar4i%ate şi a #nor ine@alităţi -ateriale e1idente3 De-ocraţiile se 0nte-eia%ă pe principi#l e@alităţii şanselor7 n# pe e@alitatea -aterială a persoanelor3 Una dintre il#%iile criticis-#l#i -ar5ist a fost credinţa 0n inocenţa -aşinii şi a pro@res#l#i P 1is#l re1ol#ţiei te4nico&ind#striale P7 corelată c# pre6#decata 4e@e-oniei -#ncii 1ii as#pra -#ncii -oarte >c4iar dacă concept#l de -#ncă&capital introd#ce presenti-ent#l #n#i principi# de e5cl#dere şi discri-inare toc-ai la ni1el#l -#ncii*(3 N# e o 0nt0-plare că !ar5 anali%ea%ă doar s#-ar -#nca i-prod#cti1ă7 altfel sp#s re4produc4tivă, de e5e-pl# -#nca&ser1ici# >sector#l terţiar de astă%i7 această cate@orie ar4aică */7 a-i@#ă şi @re# de definit7 0n care prestaţia e inseparailă de prestatar: Ser1ici#l ad#s c#i1a e o ade%i#ne c# tr#p#l7 c# ti-p#l7 c# spaţi#l şi c# -ateria cen#şie3 8apt#l că prod#ce sa# n# ce1a e indiferent faţă de inde5area personală pe care o pres#p#ne3 Gata c# pl#s1aloarea salari#l 0şi pierde sens#l oişn#it Z333X A1e- de&a face c# s#p#nerea reală7 c# solicitarea şi rec4i%iţionarea totală a persoanei3 0n acest sens7 -#nca n# -ai diferă de alte practici7 0n speţă de ter-en#l ei contrai&7 ti-p#l lier care3 din ca#%ă că i-plică aceeaşi -oili%are şi in1estire personală >sa# de%in&1estire prod#cti1ă7 e7 0n %ilele noastre7 0n -od identic7 #n senici# ad#s c#i1a 3 Accelerată7 descentrali%ată7 ad#să 0ntr&#n cicl# de o -oilitate e5tre-ă şi reprod#să prin -ecanis-e de a#to@estionare >e5e-pl#: -#nca desfăş#rată la do-icili#7 ai cărei re%#ltat e trans-is prin reţele infor-atice interconectate7 -#nca 0ncetea%ă de a fi #n -od prod#cti17 de1enind cod reprod#cti1 şi principi# de sociali%are forţată 0ntr&o l#-e c# faţă de #&%ină3 Ea in1adea%ă 1iaţa t"t"ror, ca represi#ne f#nda-entală7 control şi oc#paţie per-anentă Z333X re#ie ca oa-enii să fie fi5aţi pret#tindeni: la şcoală7 la #%ină7 pe pla6ă sa# 0n faţa tele1i%or#l#i7 printr&o per-anentă -oili%are @enerală&l3 In di-ensi#nea l#i codificată7 ti-p#l lier 0ns#şi 0şi pierde 1aloarea de #tili%are >liertatea pe care o a1e- de a4l pierde, de
*)' a&l folosi d#pă #n#l nostr# plac7 de1enind #n strani# oiect de cons#-7 elierat ca #n capital crono-etric astract ce poate fi cumpărat ase-enea oricărei -ărfi7 şi 0ncet0nd7 toc-ai prin aceasta7 de a -ai fi c# ade1ărat lier3 Aşa c#- -#nca se di%ol1ă 0n propri#l ei cod7 liertatea clipelor de ră@a% e se-n#l s#pre-ei noastre ser1it#ti şi al reificării #lti-e a forţei de -#ncă )3 Iar dacă -#nca -i-ea%ă prod#cerea de oiecte7 ti-p#l lier reprod#ce7 la r0nd#l l#i7 se-nele inte@rării silite 0n societatea @loală3 .& Oiectul P deşeu& Elierarea oiect#l#i ca si-#lacr# şi de&nat#&rali%area 1alorilor p#n s# senin#l 0ntreării 0ns#şi principi#l realităţii l#-ii şi istoriei+3 Să re1eni- 0nsă la c0te1a oiecte de1enite7 prin spec#laritatea realităţii şi a aparenţei7 propria lor i-a@ine3 " co-ponentă a re1endicărilor fe-iniste a fost ceea ce #nii a# n#-it re1ol#ţia se5#ală7 ce ar fi tins la restailirea de-nităţii fe-inine şi a e@alităţii -orale a se5elor3 Do#ă idei de a%ă a# inspirat acest feno-en: con1in@erea că fe-eia era s#p#să represi#nii -asc#line şi i-perati1#l elierării fără oprelişti a dorinţei şi ener@iei se5#ale7 0ntr&#n -od ce a-inteşte7 dest#l de c#rios7 de prod#cti1is-#l de%lănţ#it al econo-iei politice -ar5iste3 "r7 arată Ba#drilllard7 se5#alitatea n# a fost niciodată repri-ată *n materialitatea ei, ci doar s#p#să #nei constr0n@eri de e5pri-are7 aşadar de producere a se5#l#i >s3B3F3 Istoria se5#alităţii e 0ntr# tot#l si-ilară istoriei ne#niei descrisă de !ic4el 8o#ca#lt 0n Jistoire de la )olie ă l"Ege classi%ue a-ele a# fost iniţial i%olate7 opri-ate7 0nte-niţate 0n interdicţii 1erale sa# 0n instit#ţii specifice7 elier0nd#&se7 0n %ilele noastre7 0ntr&o nor-alitate cotidiană care7 0n fapt7 e 0ncep#t#l propri#l#i lor sf0rşit.3 Se5#l fără -ister7 proferat7 afişat şi e54iat porno@rafic7 0n fascinaţia pro5i-ităţii asol#te şi 0ntr&#n e5ces de 1i%iilitate 0şi pierde realitatea: el se 4iperreali%ea%ă7 altfel sp#s se resoare7 ca oiect7 0n propria&i i-a@ine(3 ?arado5#l e 0n fapt#l că elierarea ener@iilor n# ad#ce e@alitatea persoanelor sa# a cate@oriilor #-ane7 iolo@ice ori socio&profesionale7 ci antrenea%ă o 0ntărire a sociali%ării7 care de1ine tot -ai p#ternică7 diferenţiată şi ierar4i%ată: "rice forţă şi orice disc#rs elierat e #n cerc adă#@at spiralei p#terii /3 Elierarea 0n ine e7 si-#ltan7 elierare 0n ră#'7 iar elierarea -a5i-ă ad#ce i-oili%area spectrală a oiect#l#i 0n propria&i aparenţă şi a #-anităţii 0n propria&i 1irt#alitate3 Realitatea l#-ii e prin #r-are re%id#ală: cea a #n#i deşe# ce procedea%ă dintr&o istorie 1irt#ală7 0n reciclarea #ni1ersală a deşe#rilor7 de1enită -area noastră sarcină istorică7 arată Ba#drillard 0n 0cologia male)ice, l#cr#l cel -ai ră# e fapt#l că specia #-ană 0ncepe să se prod#că pe sine ca deşe#7 contin#0nd efect#l de de6ecţie c4iar as#pra ei3 Cel -ai ră# n# e că s0nte- năpădiţi de deşe#rile concentrărilor ind#striale şi #rane7 ci că ne4am trans)ormat noi *nşine *n deşeuri >s3B3: că nat#ra a a6#ns să fie re%id#ală7 insi@nifiantă7 0-po1ărătoare7 şi că n# -ai şti- c#- să scăpă- de ea Z333X C0nd se constr#ieşte o a#tostradă7 #n s#per-a@a%in7 o -etropolă7 tot ce le 0ncon6oară se
*+ transfor-ă 0n deşert Z333X Ecolo@ia P şi orice ecolo@ie e ene1olă P n# poate face ni-ic3 Ar fi ne1oie de o ecolo@ie -alefică7 care să trate%e ră#l c# alt ră#3 0ntr&ade1ăr elierarea s# se-n#l te4nol@iilor tri#-fătoare7 prin accelerarea 1erti@inoasă a proceselor fi%ice7 iolo@ice7 istorice sa# de co-#nicare ad#ce #n fel de instantanei%are a l#-ii7 re1ersiilitatea ca#%elor şi a efectelor7 c#rarea linearităţii 0n circ#laritate şi dispariţia t#t#ror p#nctelor de referinţă3 ?rinse 0ntr&o circ#laritate a-eţitoare7 e1eni-entele 0şi pierd di-ensi#nea te-porală: aflate ne0ncetat 0n 0nt0r%iere faţă de propria lor desfăş#rare7 ele se 1or răs#ci as#pra lor7 0ntr&o ci#dată retroc#r#ră a istoriei)*7 care7 toc-ai din acest -oti17
n# se 1a sf0rşi niciodată3 Ba#drillard răsp#nde profeţilor sf0rşit#l#i istoriei7 ale căror p#ncte de spri6in s0nt ideea -işcării pro@resi1&lineare a istoriei şi cea a finalităţii proceselor >finalitatea istoriei ar fi7 d#pă ei7 propria ei -oarte7 prin afir-area instantaneităţii 1irt#ale a -esa6elor7 infor-aţiilor şi proceselor7 faţă de care lealitatea apare doar ca #n rest str#ct#ral7 o e5crescenţă sa# #n deşe# nereciclat3 Aceasta deoarece7 de fapt7 nimic nu are loc *n timpul real >s3B33 Nici -ăcar istoria3 Istoria 0n ti-p real e reţea#a de tele1i%i#ne CNN şi infor-aţia instantanee7 care e toc-ai contrari#l istoriei )3 "iectele 4iperreale7 ieşite din istorie şi străine propriei lor d#rate7 s0nt sortitte transparenţei asol#te3 Ele şi&a# pierd#t deter-inările fi%ice7 iolo@ice7 psi4olo@ice7 se5#ale7 econo-ice7 politice etc3 E5e-pl#: corp#l orital aş cos-ona#t#l#i7 i%olat 0n stare de i-ponderailitate şi de asepsie totală7 0ntr&#n spaţi# si-#lat7 n# 0ntr&#n#i fi%ic3 0n acest ca%7 oritali%area fiinţei #-ane e conte-porană c# sateli%area propriei noastre l#-i: spaţi#l -etafi%ic se retra@e7 ced0nd#&şi loc#l 4iperrealităţii stelare3 ?entr# cos-ona#t7 realitatea n# -ai e dec0t #n tr#p in#til7 #n re%id## -ort sa# #n ter-inal 0n%estrat c# calităţile tele-atice3 La drept 1orind7 e 1ora -ai p#ţin de o pierdere efecti1ă a realităţii c0t de o pro5i-itate asol#tă şi de o s#prae5p#nere la transparenţă >identică7 de altfel7 c# pro-isc#itatea se5#l#i 0n porno@rafie care face ca o-#l să n# se -ai poată prod#ce ca aparenţă sa# i-a@ine7 ci să de1ină #n p#r ecran7 ori o s#prafaţă de asorţie şi de resorţie a reţelelor de infl#enţă ))3 C#- -ai poate fi concediată realitateaK ?rin s#pri-area @er-enilor de 1iaţă3 Naşterea copiilor 0n epr#etă7 0ntr& #n spaţi# total aseptic7 s#praprote&6at >ase-ănător c# caina cos-ona#t#l#i7 e prefi@#rarea 1iitor#l#i ca e& 5istenţă s# 1id7 care p0nă ac#- era re%er1ată doar acteriilor şi partic#lelor din laoratoare3 ?#rificarea artificială a -ediilor şi a a-ianţei7 al cărei scop e să s#plinească siste-ele i-#nolo@ice interne aflate 0n s#fer& inţă şi protecţia nat#rală a or@anis-elor an#nţă apariţia #nei #-anităţi 1#lneraile 0n -od asol#t: s#praprote6at dar lipsit de apărare7 o-#l 1iitor#l#i 1a trăi 0ntr&o l#-e de o sofisticare i@ienică -ortală7 fiind #n i-#no&defi& cient 1irt#al ce 1a face specia să dipară prin dispersie 0n propriile ei aparenţe3
*+* Aceeaşi dise-inare oritală şi sateli%are a real#l#i apare 0n feno-enele politico&financiare conte-porane3 0n %ilele noastre7 capital#l >care pentr# !ar5 a1ea pondere şi stailitate e transpoliti%at7 plasat pe orita planetei dincolo de raport#rile şi conflictele de prod#cţie7 politice sa# ideolo@ice el se a#tono-i%ea%ă ca for-ă aleatorie şi -oilă7 f#ncţion0nd dincolo de propriile l#i finalităţi7 0ntr&o -anieră asol#t ireferenţială)+3 Ră%oi#l total e #n ră%oi 1irt#al7 iar a-eninţarea ato-ică e plasată şi ea pe orită şi fra@-entată 0n -ici re%id##ri: ră%oaiele -iniat#rale de la sol7 d#se c# -i6loace con1enţionale3 La fel7 datoria -ondială7 e5oritantă7 care e şi ea oritali%ată7 de1enind 77#n satelit al pă-0nt#l#i7 ca şi ră%oi#l )F3 77" ade1ărată -in#ne7 această datorie ce se 0n10rte 0ntr&#na7 capital#rile asente care circ#lă7 o@ăţie ne@ati1ă care7 0ntr&o %i7 1a fi desi@#r şi ea cotată la B#rsă Z333X 0ncă n# s&a @ăsit sol#ţia oritală pentr# s#prapop#laţie7 dai n# tre#ie să ne pierdesperanţa).3 ot ce e 1i#7 real7 diferenţiat7 prod#s c# efoit P aşadar sortit să -oară P e #n si-pl# deşe# de care n# ne p#tedearasa dec0t recicl0nd#&l 0n 4iperrealitatea oritală >care 1a re#şi poate7 c0nd1a7 să asoraă p0nă şi foiţa de -#nca e5cedentară)( sa# inte@r0nd#&l )ără rest 0n str#ct#rile societăţii @loale3 Oolatili%ării pe orită a capital#rilor7 ră%oaielor şi sateliţilor artificial ai pă-0nt#l#i 0 i răsp#nd dispo%iti1ele inte@ratoare prec#cons#-#l >de6a e1ocat sa# -arile defaş#rări politico&-ediatice din de-ocraţiile occidentale3 Iar dacă prod#cţia de oiecte e #n fel de deşe# al cons#-#l#i >aici7 slo@an#l ar p#tea fi: tot ce n# poate fi cons#-at tre#ie prod#s7 1oinţa politică responsailă e şi ea doar #n re%id## al -asificării7 adică al disciplinării -#lţi-ilor a-orfe7 s# se-n#l inertiei3 D#pă c#- arată Ba#drillard7 0n ţările occidentale p#terea politică a dispăr#t7 iar societatea7 a cărei iniţiati1ă e ne#trali%ată prin te4nici de -anip#lare şi de reciclare7 apare doar ca #n i-ens deşe# c#-#lati1)/3 Ase-enea capital#l#i financiar7 de-ocraţiile se descentrali%ea%ă contin##7 se deconectea%ă7 se depoliti%ea%ă şi se deteritoriali%ea%ă7 fără a&şi prop#ne 0nsă finalităţi7 opţi#ni pole-ice sa# proiecte de responsailitate ci1ică: sin@#r#l scop al or@ani%ării de-ocratice a statelor e inte@rarea ansa-l#l#i social7 anali%area şi di%ol1area spirit#l#i de răsp#ndere prin si-#ltanei%area porno@rafică a t#t#ror disc#rs#rilor3 E5e-ple: sonda6ele de opinie7 care prin parţialitatea lor i-posiil de do1edit erodea%ă 1i@ilenţa politică7 acţion0nd as#pra -asei electorale prec#- aci%ii 0ntr&#n test c4i-ic)' 0n-#lţirea @alopantă a co-e-orărilor P ade1ărată e#forie s# perf#%ie+ P 0n -i6loc#l indiferenţei pop#lare fl#iditatea docilă şi lipsa de reacţie a -aselor7 care7 0n clipa c0nd optea%ă pentr# #n candidat sa# alt#l7 o fac -ai p#ţin din dorinţa de a fi repre%entate c0t din aceea de 77a asista la repre%entaţia politică7 ca la #n spectacol +*: cel al p#terii pe care o ale@ pentru a se dearasa de putereQ L#cra 1i%iil şi 0n ne4otăr0rea P doar aparentă P care7 #neori7 ad#ce la p#tere partide fără pro@ra- definit7 0n 1re-e ce ar fi firesc ca ale@erea să 1i%e%e #n pro@ra- an#-e7 e1ent#al 0-potri1a p#terii
*+ Caracter#l s#-r# al anali%ei politice a l#i Ba#drillard reia concepţia sa despre istorie: aşa c#- istoria n# se 1a sfirşi niciodată7 pentru că de )apt *ncă nu a *nceput c# ade1ărat 0n di-ensi#nea ei de pro@res linear dec0t poate la -od#l re%id#al +7 p#terea politică n# poate -#ri de -oarte 1iolentă3 Deoarece p#terea şi&a trădat esenţa politică7 di%ol10nd#&se 0n interacţi#nea p#licitar&-ediatică7 -a6orităţile tăc#te o 1or s#sţine -ere#7 toc-ai pentr# a scăpa de ea Mi aceasta7 arată Ba#drillard7 0n 1irt#tea #nei oser1aţii care ţine de #n#l si-ţ: de c0nd e5istă p#tere politică7 atit#dinea spontană a -aselor faţă de ea a fost o reacţie de ne0ncredere7 c4iar şi at#nci c0nd7 prin forţa lor
de deci%ie -ateriali%ată 0n 1ot#l dep#s 0n #rne7 i&a# consacrat le@iti-itatea3 Consec1ent sieşi7 Ba#drillard ref#%ă alternati1ele de rec#perare şi depăşire dialectică a contradicţiilor şi a-i@#ităţilor istoriei li politicii3 Deoarece ener@iile le@ate 0şi 1i%ea%ă propria -oarte+) P prin elierare P7 sin@#ra strate@ie l#cidă e cea catastro)ică, 0n care l#cr#rile s0nt 0-pinse p0nă la li-ita la care7 0n -od firesc7 se in1ersea%ă şi se pră#şesc totodată ++3 ?#nct#l cr#cial al reflecţiei oneste tre#ie să fie ră#l 0ns#şi 'le mal-, n# nefericirea 'le malheur-& De #nde concl#%ia7 pătr#nsă de a-ărăci#ne dar 0n acelaşi ti-p tonică7 a #lti-#l#i să# 1ol#-: 77Ne @ăsi- 0n faţa #nei tentati1e d#le: a 0-plinirii l#-ii şi a realităţii inte@rale P şi a contin#ării #n#i Ni-ic din care cartea de faţă face parte3 A-ele s0nt sortite eşec#l#i7 0n 1re-e 0nsă ce eşec#l #nei tentati1e de 0-plinire e ne@ati17 cel al #neia de distr#@ere e 1ital şi po%iti13 oc-ai de aceea7 @0ndirea care ştie că oric#- 1a eş#a7 tre#ie să 1i%e%e oiecti1e cri-inale3 " 0ntreprindere ce 1i%ea%ă oiecti1e po%iti1e n#&şi poate 0n@ăd#i să eş#e%e3 Una care 1i%ea%ă oiecti1e cri-inale tre#ie să eş#e%e3 oc-ai aceasta e practica7 ine te-perată7 a principi#l#i ră#l#i3 Dacă siste-#l eş#ea%ă 1iind să fie tot#l7 din el n# ră-0ne ni-ic3 Dacă @0ndirea eş#ea%ă c# 1oinţa de a n# fi ni-ic7 0ntotdea#na 1a ră-0ne ce1a+F3 $oria LA9;R
rad#cerea titl#rilor 0n li-a ro-Vnă e #r-ată de si@le pe care le 1o- folosi7 d#pă ne1oi7 0n tri-iterile ilio@rafice din st#di#l nostr#3 ?a@inaţia Sistemului oiectelor >S" tri-ite la ediţia ori@inală3 Notele n#-erotate aparţin a#tor#l#i7 cele -arcate c# asterisc s0nt ale noastre3 !7p3 **3 )CE?S7p3 /+3 + C#rioasă 1iciere a perspecti1ei7 introd#să de ideolo@ia -ar5istă >in#til să -ai a-inti- că econo-ia politică -ar5istă e -ai p#ţin operă ştiinţifică c0t ideolo@ică7 aşadar #n instr#-ent de presi#ne: anterior societăţii socialiste >şi co-#niste popoarele a# -#ncit so-na-#lic7 0ntr&#n soi de 1ast #ni1ers concentraţionar7 0n care a# fost silite să intre7 10n%0nd#&şi forţa de -#ncă pentr# a p#tea s#%ista3 0n co-#nis-7 a căr#i i-a@ine n# o -ai p#te- despărţi de la@ărele de -#ncă forţată P instalaţii&pilot de reed#care prin inf#%area ade1ărat#l#i sens al -#ncii7 0n fapt 0nsă instit#ţie de e5ter-inare a opiniilor *
*+)
politice contrare siste-#l#i P7 popoarele se elierea%ă ca şi colecti1ităţi -#ncitoare infor-e7 ri@#ros disciplinate3 Concepţia -#ncii elierate 0n co-#nis- lasă să se 0ntre1adă 1is#l ne-ărt#risit al elitelor totalitare: oa-enii tre#ie să&şi trăiască c# con1in@ere -a5i-a constr0n@ere >cea a opiniei ca pe o liertate 6#stiţia socială de1ine o terori%are per-anentă a conştiinţelor3 E5ploatarea capitalistă ad#ce pl#s1aloare -aterială7 elierarea co-#nistă prin -#ncă desfiinţea%ă persoana #-ană3 Capitalis-#l e o #%ină7 co-#nis-#l o ocnă7 iar e5ploatat#l de ieri e e5ter-inat#l de a%i3 sES!7p3F3 . !?7 p3'3 ( ES!7 p3/3 /CE?S7p3/F3 H Iid&, p&FR& *ft>O37p3/(3 #S"7p3*/3 * Iid, p33 *)
Iid& *+
rf7p *FSC7p3.3 *. Iid&, p3..3 0n această optică7 cons#-#l n# e`definit prin referire la 1aloarea de #tili%are a o iectelor7 ci apare ca #n cod de co-porta-ent se1er re@le-entat7 c# se-nificaţie distincti1ă7 afiliind#&l pe cons#-ator la #n an#-it @r#p7 sa# di-potri1ă deniarc0nd#&l 0n s0n#l acest#ia >SC7 p3('3 0n ce pri1eşte le@ăt#ra dintre pri1ile@ii şi pen#rie >sărăcie7 tre#ie re-arcat fapt#l că7 0n lo@ica ei socială7 creşterea e reprod#cerea #nei pen#rii structurale8 >care n# are ni-ic de a face c# raritatea oiectelor: n# se prod#ce -ai -#lt pentr# că oiectele ar fi ins#ficiente7 siste-ati%ată ca f#ncţie de relansare econo-ică şi ca strate@ie de p#tere 'Iid&, p3/'3 *( ES!7 p3 )3 */ Iid&, p3))3 *' Iid& Iid&,p.& 5 Iid&, p3/3 SC7 p3+3 La fel c#- cons#-#l n# elierea%ă oiect#l dec0t 0n )uncţia l#i astractă >se-nificarea ne1oilor7 ti-p#l lier ne read#ce7 si-etric7 la nevoia de a ne eliera de ti-p#l 1i#: dacă -#nca n# -ai prod#ce oiecte ci se-ne ale dorinţelor7 ră@a%#l reintrod#ce ne1oia de a cons#-a si-#lacre de liertate3 ) ES!7 p3 )+7 notai3 + Ulti-a carte a l#i Ba#drillard7 Le crime par)ait, pretinde că e istoria #nei cri-e: cri-a #ciderii realităţii7 şi a e5ter-inării #nei il#%ii P il#%ia 1itală7 il#%ia radicală a l#-ii >C?3p3*3 F "87p3*3 . Ref#larea n# e niciodată ref#lare a se5#l#i 0n folos#l #n#i n#&şti#&ce7 ci ref#lare prin se5 P patr#larea disc#rs#l#i7 a tr#p#l#i7 a ener@iilor şi a instit#ţiilor de către se57 0n n#-ele se5#l#i ce se e5pri-ă pe sine3 Se5#l ref#lat n# face dec0t să asc#ndă ref#larea prin se5 >"87 p3.3 ( Un e5e-pl#: indiferenţa se5#ală a se5#l#i 4iperse5#al7 dereali%at7 il#strat de !adonna7 conda-nată să 0ncarne%e s#ccesi17 sa# si-#ltan7 toate rol#rile şi 1ersi#nile >-ai c#r0nd dec0t per1ersi#nile se5#l#i7 deoarece pentr# ea n# -ai e5istă alteritate se5#ală >C?7 p3 *(F3 $iperreali%area e7 0n acelaşi ti-p7 dediferenţiere şi denat#rali%are3 / "87 p3)F3 L#cr# care apare la anali%a ansa-l#l#i social7 0n @loalitatea l#i interacti1ă3 "dată elierată7 fe-initatea de1ine principi# director 0n retorica p#licitară: toate oiectele pri-esc atri#te fe-inine >căld#ră7 fidelitate7 atracti1itate7 s#p#nere etc3 Sc4e-ele de pers#asi#ne p#licitară confir-ă stat#t#l de oiect >aşadar po%iţia de s#ordonare al fe-eii 0n ierar4ia socială şi erotică >S"7 p3'/3 ' Binele n# poate fi elierat prin eli-inarea ră#l#i3 !ai ră#: elier0nd inele elieră-
*++
şi ră#l3 Ade1ăr#l nostr# ec4ilir#7 alanţa n oastră e inseparailitatea inel#i şi a ră# l#i >I87p3l3 /.p.115. .C
Iid, p&& ftirf.,p.l30. 33 AL!7 p.25. ,p.l$. 32
37 p3)F3
)F ).
Iid&
C?7 p3.'3 GD7 p3))3 3 7 )' Iid&, p3)(3 De altfel7 prin frec1enţa lor7 sonda6ele #cid ale@erile 7 care n# -ai sint dec0t ca%#ri partic#lare ale sonda6elor 'Iid&, p3*/3 + 733 3 7 3 Iid, p3'3 )( )/
+*
Iid&, p3F3 ?arado5#l opţi#nilor electorale conte-po rane: oa-enii politici sint aleşi pentr# că nu reprezint2i nimic" Iar disc#rs#l liderilor politici7 0n care alternea%ă de-a@o@ia ser1ilă şi pro1ocările nep#tincioase7 n# face dec0t să il#stre%e ne0ncrederea @enerali%ată care7 0n %ilele noastre7 e principi#l de-ocraţiilor3 + Dacă ar tre#i să scrie- o istorie a pro@res#l#i7 oiect istoric prin e5celenţă7 ar tre#i să scrie- istoria re%istenţelor faţă de pro@res7 arată Ba#drillard 'Iid&, p3*.3 +)ES!7p3ll3 ++
Iid&
+F
C?7 p3(3
*+F CU?RINS INR"DUCERE333333333333333333333333F A3 SISE!UL 8UNCI"NAL SAU DISCURSUL "BIECIO 3 ** I3 SRUCURILE DE ARANJARE A !EDIULUI C"IDIAN ** Mediul tradiţional 33333333333333333333333** Oiectul modern elierat *n propria4i )uncţie333333333* Interiorul model 333333333333333333333333*) Ele-entele33333333333333333333333333*) ?ereţii şi l#-ina333333333333333333333333*+ L#-inarea333333333333333333333333333*F "@lin%i şi portrete33333333333333333333333*F Ceas#l de perete şi ti-p#l 333333333333333333*. Spre o sociologie a aran$ării33333333333333333*( Omul ce aran$ează lucruri3333333333333333333*/ $3 SRUCURILE DE A!BIAN;3333333333333 >alorile de amianţă culoarea 3333333333333333 C#loarea tradiţională333333333333333333333 C#loarea nat#rală33333333333333333333333 C#loarea f#ncţională333333333333333333333+ Cald#l şi recele333333333333333333333333. >alorile de amianţă materialul 3333333333333333. Le-n nat#ral7 le-n c#lt#ral 33333333333333333. Lo@ica a-ianţei33333333333333333333333( Un -aterial -odel: sticla3333333333333333333/ Omul de relaţie şi de amianţă33333333333333333) Sca#nele3333333333333333333333333333) C#lt#ralitate şi cen%#ră33333333333333333333)* >alorile de amianţă& +estica şi )ormele333333333333) Gestica tradiţională: efort#l333333333333333333) Gestica f#ncţională: control#l 3333333333333333)) Un no# c0-p de operaţii3333333333333333333)+ !iniat#ri%area 333333333333333333333333)F Stilizare, manevrailitate, *nvelire333333333333333)F Sf0rşit#l di-ensi#nii si-olice3333333333333333). Astracţia p#terii33333333333333333333333)( !it#l f#ncţionalist3333333333333333333333)/ 8or-a f#ncţională: ric4eta 33333333333333333)' Conotaţia for-ală: aripa -aşinii333333333333333)' Alii#l for-ei3333333333333333333333333+
*+. $I3 C"NCLU9IE: NAURALIAE MI 8UNCI"NALIAE +F ANE2A: LU!EA D"!ESIC; MI AU"!"BILUL 3 3 3 +F B3 SISE!UL NE8UNCI"NAL SAU DISCURSUL SUBIECIO I3 "BIECUL !ARGINAL: "BIECUL OEC$I333333F >aloarea lui de amianţă istorialitatea333333333333F >aloarea lui simolică mitul originii3333333333333F* 97utenticitatea8 333333333333333333333333F* Sindromul neo4cultural restaurarea33333333333333F Sincronie, diacronie, anacronie3333333333333333F+ Proiecţia inversă oiectul tehnic la 9primitivi""" 3333333FF Piaţa lucrurilor vechi3333333333333333333333F. ;eo4imperialismul cultural 3333333333333333333F. II3 SISE!UL !ARGINAL: C"LECIA3333333333F/
Oiectul despărţit de propria4i )uncţie3333333333333F/ Oiectul4pasiune333333333333333333333333F' /el mai )rumos animal domestic3333333333333333. :n $oc serial 33333333333333333333333333.* !e la cantitate la calitate oiectul unic333333333333.* Oiecte şi oişnuinţe ceasul de m*nă3333333333333.) Oiectul şi timpul ciclul diri$at 3333333333333333.+ Oiectul sechestrat gelozia333333333333333333.F Oiectul destructurat perversiunea33333333333333 .. !e la motivaţia serială la motivaţia reală33333333333.' !iscursul *ndreptat spre sine333333333333333333(
C3 SISE!UL !EA& DIS8UNCI"NAL: GADGEURI MI R"B"I333333333333333333333333333() /onotaţia tehnică automatismul 3333333333333333()
*+( Diferenţa -ar@inală3333333333333333333333' Idealitatea modelului3333333333333333333333') !e la model la serie 3333333333333333333333'F Deficit#l te4nic333333333333333333333333'F Deficit#l de stil 3333333333333333333333'. Diferenţa de clasă33333333333333333333333'( ?ri1ile@i#l act#alităţii333333333333333333333'/ Neca%#rile persoanei333333333333333333333'' Ideolo@ia -odelelor 33333333333333333333* D3 CREDIUL333333333333333333333333 *) !repturile şi *ndatoririle cetăţeanului consumator 33333 P recesiunea consumului o nou etică333333333333 *+ /onstr*ngerea de a cumpăra33333333333333333 *F Miracolul cumpărării333333333333333333333 *. 7miguitatea oiectului casnic3333333333333333 *(
*)
UI3 ?UBLICIAEA333333333333333333333 */ !iscursul asupra oiectelor şi discursul4oiect 3333333 Imperativul şi indicativul pulicitar 3333333333333 */ Logica lui Moş /răciun 3333333333333333333 *' Instanţa maternă )otoliul 7irorne3333333333333 ** 1estivalul puterii de cumpărare333333333333333 ** +rati)icare şi reprimareN instanţa dulă33333333333Q**+ Prezumţia colectivă3333333333333333333333 **.
*/
Lessi1e?a53333333333333333333333333 **. Conc#rs#l p#licitar33333333333333333333 **( Garap3333333333333333333333333333 **' :n nou umanism 3333333333333333333333 **' Condiţionarea serială33333333333333333333 **' Liertatea prin lipsă333333333333333333333 * :n nou lima$333333333333333333333333 ** Str#ct#ră şi dec#pa6: -arca33333333333333333 * Un cod #ni1ersal: standin@#l3333333333333333 *F C"NCLU9IE: S?RE " DE8INIIE A C"NSU!ULUI *) ?"S8A;: $oriaLa%ăr333333333733333333*)+
