Instaurarea stăpânirii habsburgice în Transilvania
Transilvania Transilvania a fost dintotdeauna una dintre cele mai bogate b ogate regiuni ale spațiului carpato-danubiano-pontic, acesta ind unul dintre motivele pentru care s-a urmărit cucerirea ei, de-a lungul istoriei, de către ecare mare putere din zonă, începând cu Imperiul Roman. u numai bogația resurselor solului a făcut-o centrul atenției pentru multe dintre popoarele e!pansioniste care s-au perindat prin această această parte a "uropei, "uropei, dar mai ales calitatea sa de fortăreață naturală dată de poziționarea în centrul arcului carpatic. #ceastă caracteri caracteristică stică putea conferi conferi Transilvani ransilvaniei ei atât statutul statutul de centru centru defensiv defensiv împotriva oricăror invazii de la "st sau $ud de %arpați, cat &i pe cel de punct de plecare în vederea unor campanii de cucerire desfa&urate în teritoriile e!tra e!tracar carpat patice ice.. #cest #ceste e însemn însemnate ate avanta avanta'e 'e strate strategic gice e s-au s-au pliat pliat perfec perfectt planur planurilo ilorr e!pan e!pansio sionis niste te ale (absbur (absburgil gilor, or, care care au reali realizat zat necesi necesitat tatea ea supunerii acestui teritoriu în vederea e!tinderii propriei dominații la $ud &i "st de %arpați. )ncepând din a doua 'umătate a secolului al *+II-lea, țările române se aă aă în zona zona de cont contac actt a patru patru ma mari ri pute puteri ri Impe Imperi riul ul tom toman, an, Impe Imperi riul ul /absbu /absburg rgic ic,, 0olonia olonia &i Imperi Imperiul ul Rus. 1n dinams dinamsm m deoseb deosebit it în politi politica ca sa e!ternă e!ternă a arătat imperiul /absburgic, interesat interesat să se e!tindă spre $ud &i $ud"st în dauna Imperiului toman. 2omentul de plecare în această politică l-a repr repreze ezenta ntatt asediu asediull +iene +ieneii de către către turci turci în anul 3456. 3456. +icto +ictori ria a obținu obținută tă atun atunci ci,, cu spri spri'i 'inu null domn domnil ilor or 7ări 7ăriii Rom omân âne& e&ti ti 89er 89erban ban %ant %antac acuz uzin ino: o:,, al 2oldovei 8;(eorg(e , 345? &i 3455. %ea mai importantă din acest punct de vedere va înfrângerea turcilor de la 2o(acs din 345?, care va desc(ide /absburgilor drumul spre Transilvania &i @alcani.
3
ca sol în Transilvania pe călugaărul iezuit #ntide Tratatul de la Dăgăra&, opus atât turcilor cât &i austriecilor.
măsură împotriva austriecilor iar 9erban %natacuzino împotriva turcilor, întrucât principele transilvan era în grațiile acestora. că Cori trebuie, ori nu, 2aiestatea $a vă ia sub protecția $a - aliați-vă numai cu cele două țări române&tiC, de unde ni se recomrmă intențiile ausriecilor de a ane!a nu numai #rdealul, ci &i 7ara Românească &i 2oldova. )n conte!tul în care 9erban %antacuzino promitea că se va răscula contra turcilor doar în cazul în care 3FFFF de soldați imperiali vor înainta prin Transilvania spre a-l spri'ini, %urtea de la +iena trimise ordin generalului $c(erGenberg să treacă prin Transilvania în 2untenia. )n aceste condiții, principele 2i(ail #pa se văzu nevoit să semneze, la E5 iunie 3454, prin solii săi trimi&i la +iena, tratatul de înc(inare față de austrieci prin care se anga'a la o contribuție de >FFFF de taleri &i încartiruirea trupelor imperiale la
înfrânse pe turci la 2o(acs, eliberând &i cotropind totodată teritoriile aparținând 1ngariei inferioare. "ra clar că după această victorie austriacă e!pansiunea imperialilor în Transilvania &i pe
Bibliografe
;abriel @ădărău, Între pajuri și semilună (raporturi politice româno-
habsburgice 1683-1853) +eniamin %iobanu, Românii n politica !st-"entral europeană %ristina Dene&an, "onstituirea principatului autonom al #ransil$aniei
K
