Holocaust.Eseu

 

Direcţia Generală Educaţie Tineret şi Sport

Tema ma:”H :”Holo olocau caust. st.Mem Memori orie.C e.Con onşştiin ţă .Depă  .Depăşire.” 

Realizator:Scutelnic Corina,cl.a XII-a “B” Liceul Teoretic Teoretic “Principesa Natalia Dadiani”

Coordonator:Booc !alentina, Pro"esor de istorie,#radul didactic superior

C$isinau,%&'(

”Holocaust.Memorie.Conşştiinţ ”Holocaust.Memorie.Con tiinţă.Depă .Depăşire.” “Nu toate victimile au fost evreidar toti evreii au fost victime.!vreii au fost e"terminati pentru ca se nascusera evrei.!i nu au fost condamnati pentru ca facusera ceva impotriva le#iici pentru ca erau fii si fiice ale unor parinti evrei .” $!lie %ieselsupravietuitor %ieselsupravietuitor al Holocaustului&

)olocaust*le+eul ce tinde sa insuee eenientele cutreuratoare ce au aut loc in tipul celui de-al doilea /aoi 0ondial,in ura politicii antiseite de e+terinare a inoritatilor etnice,propa#ate etnice,propa#ate de 1dol" 1dol" )itler.Xeno"oia )itler.Xeno"oia si intoleranta intoleranta "ata de erei si-a #asit radacinile intr-o societate societate lipsita de constiinta orala si sociala.1cest trecut deastruos "iind ireersiil poate "i doar depasit prin coeorarea ictielor si apro"undarea in studierea acestor eeniente tra#ice.Constientiarea consecintelor deastatoare a inconcesiitatii atit nationale cit si #eneral uane ,deolta o societate condusa de alori si creeaa ipotea con"or careia istoria nu treuie repetata. Din 1ntic$itate 1ntic$itate terenul de )olocaust se re"era la ritualul de sacri"icare prin ardere a unui anial,cu re#ret atriui aceasta notiune in Epoca Conteporana,e+terinarii prin caere de #aare a unei parti a populatiei ereiesti si a altor inoritati nationale din Europa de d e catre naisti si aliatii sai.1ceasta politica inuana aata pe teoria asurda antiseita isi are ori#ine in Gerania,"iind  propa#ata incepind cu '233 de adeptii doctrinei naiste inaintate de 1dol" )itler. )itler. 1tit tip cit ratiunea "iintei uane a "i copletata de eotii si sentiente,tee  precu )olocaustul or raine inepuiaile si actuale,intrucit doar sintetiarea sintetiarea acestor lectii din din istorie,sisteaa repetarea ororilor ororilor ce au curat iata la ai ult de 4 ilioane de erei.Doar in la#arul de concentrare 1usc$5it 1usc$5it din Polonia, se estieaa oartea a cel putin ',' ilioane de persoane dintre care 2&6 au "ost erei.Nuarul 7ert"elor nu insueaa siple statistici enite sa totaliee consecintele raoiului,"iecare ci"ra repreinta oartea adarnica a unui su"let neinoat,ce a "ost priat de $rana spirituala a oricarui o,speranta la iata.Tinara /ut8a Las8ier,ce a urit in 1usc$5it 1usc$5it la doar '( ani,repreinta doar una dintre cutreuratoarele istorii desprinse din notitele lasate de detinuti in asteptarea ortii.Cu putin tip inaintea ortii sale,/ut8a scria ca spaia si su"erinta o pria de insasi dorinta la iata “9rin#$ia din 7urul nostru deine din ce in ce ai strinsa.0a trans"or intr-un anial care asteapta sa oara*”.Istoria in#roitoare ce e+pune crunta realitate despre sonul ratiunii oenirii,son ce a condanat la  pieire ilioane de oaeni oaeni este redata in cartea “Geaantanul )anei.Din )anei.Din ororile )olocaustului.” de :aren Leine,unde este e+pusa lectia de iata despre retreirea acestei ratiuni./oanul a reusit sa consere si transita ai departe eoria tuturor ictielor,trans"orind ictielor,trans"orind din nueroasele 7urnale,poeii,desene,oiecte  personale,"oto#ra"ii intr-o eorie eorie colectia a uanitatii.0-a uanitatii.0-a arcat pro"und aceasta carte,in ura careia a realiat ororile ce au aut loc.Doar dupa citirea roanului a perceput #randoarea su"erintei ereilor si a tuturor celor ce au indurat )olocaustul.In tipul lecturii a aut c$ipurile aelor ce stiau ca copii lor ureaa sa oara la etri distanta,si neputinta lor de a sc$ia

cea,copii ce nu au reusit sa cunoasca placerile si "ruusetile ietii,caci constiinta lor de copil a e+istat pentru putin tip,tip in care au aut iadul cu proprii oc$i.; alta crunta e+perienta de iata striita intr-un taalu# de ura si cruie este e+pusa in roanul “Lea,poestea "ailiei ele.” de 1ndrei :lein,in cadrul careia autorul isi citeaa arturiile aei sale,/osi “Nu ai sunt copila,dar a doare ca nu ai a  parinti.Sunt o "eeie de 3& de ani cu parul al,care a trait in partea urita a ietii.Sunt dupa ircolelile re"u#iului si trei ani 7uate de la#ar,unde in conditii iere si inuane l-a nascut pe aiatul eu*” Cei ce urau sa "ie e+terinati cu sadis,ai intii erau deposedati de nue si idenitate,iracati aseenea in pi7ae iicsite de irosul c$inurilor stapinilor trecuti ,ce erau de7a orti.In"oetati,lipsiti orti.In"oetati,lipsiti de denitate denitate prin “e+perientele edicale” ,detinutii erau torturati pina la deoraliarea copleta. arata soietica si aericana eu elierat acei  putini supraietuitori din la#are.Insa la#are.Insa cu re#ret,salarea "iica a supraietuitorilor,nu supraietuitorilor,nu a insenat nici pe departe s"irsitul su"erintelor.Dupa su"erintelor.Dupa ce au cunoscut oartea intre#ii "ailii,aceste eeniente tra#ice au continuat sa le intuie iata,iar cos arurile prin care au "ost supusi sa treaca le-au in"luentat odul de a "i ,si capacitatea de a iui sau acar a ii* Dealuirile personale,operele artistice si eenientele coeoratie ce aordeaa aceasta tea,au o iportanta a7ora pentru noua #eneratie,caci destainuie trecutul s"isietor si nu lasa acoperit de pra"ul uitarii icisitudinile istoriei.Consider,ca cunoasterea si constientiarea repercusiunilor distructie a eenientelor tra#ice ce au aut loc in tipul )olocaustului,au un ipact considerail asupra cursului eoluti a societatii actuale,educind uanitatea pe aa alorilor #ener aluane.Toleranta uane.Toleranta etnica,nationala,reli#ioasa,respectarea drepturilor si liertatilor indiiduale,prooarea pastrarii denitatii inlesnesc preenirea si eitarea iucnirii unui nou #enocid,ce ar putea "i "atal.0eoria "atal.0eoria )olocaustului nu treuie ar#inaliata,ci ar#inaliata,ci trans"orata intr-o tea centrala a culturii,ce -a anticipa ipunerea paradi#ei ulticulturalisului. ulticulturalisului. “ Si astai a incearca durere pentru cele intiplate cu poporul ereu,a caror aintire treuie sa ne a7ute ca ast"el de orori sa nu se ai intiple” ?Papa Benedict al X!I-lea@