hartuirea

Reglem Reglement entare areaa infrac infracţiu ţiunil nilor or contra contra persoa persoanei nei în actual actualul ul Cod penal, penal, se deosebeşte de cea din Codul penal 1968, prin sistematizarea materiei, al modului în care sunt formulate unele norme de incriminare dar şi prin sancţiunile prevăzute  pentru aplicare în cadrul cadrul fiecărei norme de incriminare !mportan !mportanța acestor reglementări reglementări a făcut ca legiuitor legiuitorul, ul, să includă de această dată în Codul penal penal infracţiunil infracţiunilee contra persoanei persoanei în "itlul "itlul !, fa ță de cel din 1968, unde se aflau cuprinse în cadrul "itlului !!, grupate întradevăr #distinct după titlul infracţiuni contra siguranţei statului$ 1 %v&nd un loc prioritar în Codul penal actual, infracţiunile care aduc atingere  persoanei şi drepturilor acesteia, după renun țarea la structura vec'ilor coduri 19(6 și 1968, care acordau la vremea respectivă, atenţie infracţiunilor care aduc atingere

statului )tructura, astăzi, se practică în ma*oritatea codurilor europene #reflect&nd concepţia actuală privind locul persoanei şi al drepturilor şi libertăţilor acesteia în ierar'ia valorilor care se bucură de protecţie, inclusiv prin mi*loace penale$ + "itlu "itlull ! al părţii părţii specia speciale le cuprin cuprinde de infrac infracţiu ţiunil nilee contra contra persoa persoanei nei şi este este structurat structurat în nouă capitol capitole, e, iar infrac țiunea iunea de 'ăr țuire este cuprinsă cuprinsă în Capitolul Capitolul ! !  - !nfracţiuni contra libertăţii libertăţii persoanei .art +/0 - art +/8 Obiectul juridic special , așa

cum este este specifi specificat cat în doctr doctrină ină(, #este constituit

de relațiile sociale sociale care asigură libertatea libertatea psi'ică psi'ică sau morală morală a persoanei, persoanei, în sensul libertă libertății de a se deplasa deplasa nesting'er nesting'erită ită și de de a2 a2 și trăi trăi via ța privat privatăă fără fără imi3tiu imi3tiuni$ ni$ preliminare ale noului Cod penal , vol. III, Ed. 1 G. Antoniu (coordonator), (coordonator), Explicaţii preliminare Universul Juridic, București, 2013, p. 11. 2 . !o"rinoiu #i cola"oratorii, $oul %od penal co&entat, vol. II, 'artea special, Ed. Universul Juridic, Bucure#ti, 2012, p. . 1

4rin incriminarea acestei fapte, dreptul la libertate psi'ică este privit ca o valoare valoare supremă, la baza căruia stau garan ții constituţion constituţionale ale %stfel, %stfel, legiuitoru legiuitorull a e3tins sfera apărării drepturilor persoanei, prote*&nd at&t drepturile patrimoniale, c&t și cele cele nepatr nepatrimo imonia niale le în aceeaş aceeaşii măsură măsură 5oţiun 5oţiunea ea de #'ăr #'ăr țuire$ uire$ presupun presupunee necă*irea curva, a cicăli, sau în alt sens a desfăşura atacuri repetate, de mică amploa amploare, re, asupra asupra unei unei pe persoa rsoane ne pentru pentru a2i provoc provocaa nelin nelinişt işte, e, 'ărţui 'ărţuită tă fiind fiind o  persoană care nu este lăsată în în pace, care este s&c&ită, cicălită cicălită  persoană aflată în una dincele c&teva stări enumerate mai sus, putem spune că i s2a cauzat o stare de temere atunci c&nd aceasta are un sentiment neplăcut, îngri*orător, de neliniște, de frică pentru pentru sine sau pentru pentru altă persoană din antura*ul său %ceastă incriminare a fost primită cu interes, iar cu a*utorul său legiuitorii vor  reuși să acopere acopere un gol gol legislativ legislativ 7acă 7acă ne refe referim rim la ob obie iect ctul ul ma mate teri rial al,, acea aceast stăă infr infrac ac țiune iune nu are are ob obie iect ct material, deoarece, ne e3plică autorul , #activitatea #activitatea infracțională ională vizează libertatea libertatea  psi'ică a persoanei$ 7eci, 7eci, această această infrac infracțiune urmărește prote*ar prote*area ea libertă libertății psi'ice psi'ice a persoanei, persoanei, această această libertate poate fi afectată de unele conduite ale indivizilor care st&rnesc victimei o stare de temere, conform te3tului de incriminare, opinat, #prote*ează libertatea  psi'ică a unei persoane persoane doar fa ță de anumite conduite conduite e3pres enumerate de legiuitor$, iar în cazul c&nd lezarea psi'ică se realizează prin alte acțiuni care care ar putea avea ca urmare o stare de temere a victimei, victimei, acest acest te3t de 3 . !o"rinoiu, *. A. +otca, *. Gorunescu, *. !o"rinoiu, I. 'ascu, I. %iș, %. 'un, $. $ea-u, *. %t. inescu, $oul %od penal co&entat. 'artea special, Edi/ia a IIa, reviuit și adu-it, Editura Universul Juridic, București, 201, p. 11  I.%.u4an, !rept 'enal parte special, curs universitar, Editura !idactic și 'eda-o-ic, București, 201, p. 50 2

lege nu se va putea aplica, deoarece nu se va regăsi în descrierile e3prese din art +/8 Cod penal, penal, infrac infracțiunea av&nd av&nd două două modalită modalită ți de comitere comitere enumerate enumerate orice persoană persoană care care îndeplin îndeplinee ște Subiectul Subiectul pasiv pasiv și activ activ al infrac infracț iunii iunii poate fi orice condițiile impuse de lege pentru pentru a răspunde penal, care poate poate fi sub orice formă Conform opiniei0, #în cazul ambelor te3te de incriminare, infracţiunea este una cu subiect activ general, fapta put&nd fi comisă at&t de către o persoană fizică, c&t şi de către o persoană persoană *uridică$ *uridică$ ., și #va putea comite comite o asemenea faptă faptă o  persoană *uridică care, prin anga*aţii săi, urmăreşte victima, anga*at al unei firme concurente, pentru a2i st&rni acesteia o stare de temere$ n *uris *urispr prud uden ență6, s2a afirmat că, #din economia te3tului rezultă că fapta  prevăzută la alineatul 1 este distinctă de aceea aceea prevăzută la alin +, +, fiind sancţionate diferit %preciem că, în situaţia comiterii faptei at&t în varianta prevăzută la alin 1 c&t şi în aceea prevăzută la alin +, se poate aplica făptuitorului o pedeapsă în limitele prev la alin1, fără a e3ista un concurs de infracţiuni între cele două, argumentat de dispoziţia finală a alin+ - #dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă: Concluzionăm astfel, că persoana urmărită, agasată cu mesa*e telefonice, este subiectul subiectul pasiv pasiv,, care este este în măsură să2 și dea seama că este supusă supusă unei forme forme de constr&ngere psi'ică Conținutul inutul cons constit tituti utivv al infrac infracțiunii iunii de Hăr Hăr ț uire uire

 Latura obiectivă obiectivă - art. 208 alin (1) Cod penal  varianta tip

!ncrim !ncrimina inanta nta din alin .1 constă constă în fapta săv&rșită de aceea aceea persoană persoană care, care, după cum s2a opinat ;, #în mod repetat, urmăreşte, fără drept sau fără un interes 5 . Bo-dan, !. A. 6er"an, G. 7lati, Noul Cod penal. op. cit , p. 118 9 . *oroșanu, :. treteanu, Instituții și infracțiuni op. cit., p. 255 8 . Bo-dan, !. A. 6er"an, G. 7lati, Noul Cod penal. op. cit , p. 118 3

legitim, o persoană ori îi supraveg'ează locuinţa, locul de muncă sau alte locuri frecventate de către aceasta, cauz&ndu2i astfel o stare de temere$ 7upă cum știm, termenul termenul de #'ărţui #'ărţuire$ re$ a fost definit definit în 7e3 7e3 8, cu speci specifi fica cația că #presupune acte repetate, comise de cineva pentru a necă*i, a c'inui pe cineva, a nu da cuiva pace, a cicăli, a s&c&i, a pisa, a frăm&nta, a agita, a nelinişti o altă  persoană vizată$ sau #a desfă șura atacuri scurte și repetate asupra inamicului cu scopul scopul de a2i provoca provoca panică panică și de a nu2i nu2i permit permitee deplas deplasare area, a, pregătir pregătirea ea unor  acțiuni iuni$$9 n legi legisl slaţ aţia ia pe pena nală lă,, 'ă 'ărţ rţui uire reaa nu este este de defi fini nită tă,, da dar, r, co conf nfor orm m op opin inie ie,, #presupune alarmarea, crearea de neplăceri victimei în fond, 'ărţuirea include orice tip de comportament sau acţiune care include ameninţarea securităţii şi liniştii victimei ori care îi cauzează inconveniente inutile$ 1/
 https://dexonline.ro/denitie/har https://dexonline.ro/denitie/hartui tui ; Idem 2 10 . !o"rinoiu, *. A. +otca, *. Gorunescu, *. !o"rinoiu, I. 'ascu, I. %iș, %. 'un, $. $ea-u, *. %t. inescu, Noul Cod penal comentat. Partea special, Edi/ia a IIa, reviuit și adu-it, Editura Universul Juridic, București, 201, p. 11 11 Geor-e Antoniu, Noul Cod penal. !e"ecţii asupra infracţiunilor contra persoanei, #n !e$ista de %rept Penal , nr. <2013, p. 1519 

7atorită cerinţei de repetabilitate a acţiunii ce formează elementul material, 'ărţuirea este o infracţiune de obicei, astfel înc&t pentru consumarea faptei este ncesar ca acţiunea să se comită de un număr suficient de ori !nfracţiunea este una de obicei, deoarece implică repetabilitate, iar unii autori au considerat considerat de la început început că, #intervenţi #intervenţiaa penală nu se *ustifică *ustifică în cazul unui unui singur act de urmărire sau supraveg'ere, c'iar şi atunci c&nd acesta ar st&rni o stare de temere la nivelul victimei$ 1+ 7upă cum observăm, 'ărțuirea include incriminarea incriminarea unei variante variante tip în cadrul cadrul alin alin .1, elementul elementul material material const&nd const&nd într2o ac țiune, ce se poate realiza realiza prin două modalită modalități distincte= distincte= urmărirea urmărirea repetată a unei persoane, persoane, respectiv respectiv supraveg'ere supraveg'ereaa repetată a locuinței, a locului de muncă, muncă, sau altui loc frecventat frecventat de o persoană 7upăă cum observă 7up observăm, m, num numai ai acțiunea iunea repetati repetativă vă a condui conduitei tei este în stare stare să determine starea de temere care să *ustifice intervenţia dreptului penal >3istă o situație contradic contradictorie torie,, deoarec deoarece, e, autorii autorii 1( consideră că, #valoarea socială prote*ată este este libe libert rtat atea ea psi' psi'ic icăă a un unei ei pe pers rsoa oane ne$, $, iar, iar, în co cont ntrad radic ic ție vine vine fapt faptul ul că, că, #legiuito #legiuitorul rul a decis că doar repetarea repetarea conduitei conduitei poate determina determina o stare de temere temere care să *ustifice intervenţia dreptului penal$ 7in punctul nostru de vedere, un act izolat de urmărire sau supraveg'ere a unei unei persoa persoane, ne, în locuri locurile le specif specifica icate te în te3tul te3tul de lege, lege, nu are relevan relevan ță penală penală %ceas ceasttă situ ituație se po poaate sc' sc'imba imba da dacă că aces acestte dou ouăă acte cte, urmăr rmăriirea rea s2au s2au suprav supraveg' eg'ere ereaa se desfășoară oară în condi condi ții de noapte noapte,, cu faptuito faptuitorul rul mascat, mascat, atunci atunci acțiunea iunea poate întradev întradevăr ăr să genereze genereze starea de temere, temere, deşi aceste aceste acte în condi condi țiile date nu au caracter repetat n acest caz putem afirma că prin acţiunea autorului, se lezează valoarea socială pe care o prote*ază art +/8 alin .1, fără a aduce în 12 . Bo-dan, !. A. 6er"an, G. 7lati, Noul Cod penal. op. cit , p. 118 13 Geor-e Antoniu, Noul Cod penal. !e"ecţii ..op. cit.,  p. 1519 5

disc discuuție repe repeta tabi bili lita tate tea a 4rin 4rin restr restric icția de repe repeta tabi bili lita tate te da dată tă de legi legiui uito torr s2a s2a esto estomp mpat at însu însuși incr incrim imin inare area, a, lăs& lăs&nd nd ne nepr prot ote* e*at atăă va valo loar area ea soci social alăă ob obie iect ctiv ivul ul  principal al incriminării incriminării infracţiuni 7in cele cele studiate studiate,, am conclu concluzio zionat nat că pentru pentru e3isten e3isten ța infrac infrac țiunii iunii de 'ăr țuire uire sunt necesare necesare a se demonst demonstra ra că au atins atins una din cele cele două condi condi ții esen țiale 4rima condi condiție repetabilita repetabilitatea, tea, deci fapta nu are caracter de caz izolat pentru că nu realizează elementele constitutive % doua condi condiție, fapta fapta să se săv&rșească fără fără drept sau sau fără un interes interes legitim legitim n cazul realizării fără drept, doctrinarii 1, afirmă că #nu este îndeplinită aceast aceastăă condi condiție, spre e3emplu e3emplu,, în cazul în care care se deruleaz deruleazăă activi activită tă ți operat operative ive specifice specifice urmăririi urmăririi penale, penale, sau activită activită ți operative operative specifice specifice culegerii culegerii de informa ții, în baza legii privind privind securitatea securitatea na țională$ ională$ 7acă 7acă ne referim referim la la condi condiția ine3i ine3iste stenn ței unui unui intere interess legiti legitim, m, acest acest intere interess  poate fi privat sau public, nu se îndeplinesc condi țiile deoarece .privat un părinte  poate să2și urmărească propriul copil care este însă minor, sau .public *urnalistul urmăre urmărește sau suprav supraveg' eg'eaz eazăă persoa persoana na în cadrul cadrul unei unei anc'et anc'etee care care se referă referă la obținerea inerea de info informa rmații de inter interes es public public n concep concepția autoril autorilor  or 10, urmărirea #presupune a merge, a se deplasa, a fugi după cineva sau pe urmele cuiva, indiferent dacă deplasarea se face pe *os, cu mi*loacele de transport în comun sau cu un alt mi*loc de transport$

1 Ge. Bodoroncea, . %ioclei, I. =u-la>, ?. . ?e@terace, . *anea, I. $edelcu, :.*. asile, Codul penal , op. cit ., ., p. 35 15 . !o"rinoiu, *. A. +otca, *. Gorunescu, *. !o"rinoiu, I. 'ascu, I. %iș, %. 'un, $. $ea-u, *. %t. inescu, Noul Cod penal comentat..op. cit.,  p. 11 9

n de3ul limbii rom&ne 16 urmărirea înseamnă înseamnă defapt defapt o ac țiune #1 % merge, merge, a se deplasa, a fugi după cineva, pe urmele cuiva .pentru a supraveg'ea, pentru a a*unge, a prinde % ține pe cineva cineva sub observa observa ție? a supraveg'ea% supraveg'ea% face demersuri  *udiciare împotriva cuiva + % se conduce după un anumit principiu, după o anum an umit ităă co conc ncep epție călă călăuz uzit itoa oare re (% (% înso înso ți pe cine cineva va sau sau ceva ceva cu priv privir iril ile, e, cu g&nd g& ndul ul % priv privii ceva ceva în mișcare care,, în desfă desfă șurar urare e % studia o problemă, o temă, activitate activitateaa cuiva etc cu un anumit scop .practic .practic % ascult ascultaa cu aten ție o e3punere e3punere orală, e3ecutarea e3ecutarea unei compoziții muzicale etc$ n alt altă op opin iniie, se spec specif ific icăă fapt faptul ul că #u #urm rmăr ăriirea rea vict victim imei ei co cons nsttă în supraveg'erea directă a acesteia de către autor, prin deplasarea sa pe acelaşi traseu cu cel al victimei$ victimei$  7eci, vom constata că urmărire subzistă c'iar şi atunci c&nd făptuitorul a continuat supraveg'erea persoanei în cauză, c'iar c&nd face popasuri în locuri în vedere vedereaa de derul rulări ăriii uno unorr activi activităţ tăţii necesa necesare re aceste acesteia ia .cumpăr .cumpărătu ături, ri, rela3a rela3are re etc etc @rmărirea, ca activitate, poate duce la producerea unei stări de temere dacă este realizată în mod mod grosolan, percepută percepută de victimă ca o amenin țare %vem și o a doua doua acțiune, iune, supra supraveg veg'er 'erea ea , care care se difere diferennțiază iază de urmări urmărire re numai prin singurul fapt că se presupune a fi făcută dintr2un punct fi3, deoarece făptuitorul nu se mai deplasează pe urmele victimei ci o supraveg'ează st&nd la  punct fi3 n literatura de specialitatea 1;, supraveg'erea este definită ca o activitate #statică$ din partea autorului care, de această dată, nu se mai deplasează pe urmele victimei, ci doar îi observă într2o manieră #imobilă$ activitatea$

19 http://&&&.&e'dex.ro/online/dictionar/urm(C)(*+ri 18 . Bo-dan, !. A. 6er"an, G. 7lati, Noul Cod penal. op. cit , p. 118 8

n cam toate cazurile, supraveg'erea este realizată de autor în persoană, care după noi, are interesul ca victima să nu perceapă activitatea de supraveg'ere, deoarece atunci c&nd este sesizată conduita va apărea starea de temere a victimei n de3ul limbii rom&ne 18 supraveg'e  supraveg'erea rea înseamn înseamnăă de fapt fapt o ac ac țiune #%c țiunea iunea de a .se .se supr supraave vegg'e 'eaa

și

rezu ezultat ltatul ul ei? urm urmărire rire ate atentă ntă% av aveea .ce .ceva va în

supraveg'ere A a avea .ceva în pază$

ntr ntr2o 2o altă altă co conc ncep epție19, se specifică că #supraveg'erea locuinţei, locului de muncă sau altor locuri frecventate de către victimă presupune observarea, p&ndirea acestor locuri, indiferent dacă persoana 'ărţuită se află în aceste locaţii sau nu$ n legătură cu locurile supraveg'eate supraveg'eate de autor, legisla ția penală din Rom&nia, alege să incrimineze numai faptele de de urmărire sau supraveg'ere supraveg'ere a victimei victimei sau a locurilor locurilor în care aceasta aceasta se deplaseaz deplasează, ă, lăs&nd în afara incriminăr incriminării ii săv&r șirea unor  fapt faptee care care sunt sunt cu cupr prin inse se în legi legisl slaa ția stră străin inăă la infr infrac ac țiuni iunile le de 'ă 'ărr țuire uire,, spre spre e3emplui= un restaurant în care victima cinează în mod frecvent, trimiterea de cadouri cadouri nedorite nedorite victimei, victimei, fapte de șicanare icanare a vecinilor vecinilor cum ar fi debarasarea debarasarea de gunoi în curtea vecinului, etc %v&n &ndd în ve vede dere re na natu tura ra actu actulu luii de e3 e3ec ecut utar are, e, ap apre reci ciem em că este este greu greu imaginabilă comiterea faptei prin inacţiune "ipici picita tate teaa infr infrac acțiuni iuniii este este de co cond ndiţ iţie ie ne nega gati tivă vă,, de deoa oare rece ce lege legeaa cere cere necesitatea de a fi tipică prin faptul că #urmărirea sau supraveg'erea să se facă fără drept sau fără un interes legitim$ 1 http://dexonline.net/denitiesupra$e-here 1; . !o"rinoiu, *. A. +otca, *. Gorunescu, *. !o"rinoiu, I. 'ascu, I. %iș, %. 'un, $. $ea-u, *. %t. inescu, Noul Cod penal comentat..op. cit.,  p. 11 

4rin condiţia negativă de tipicitate, putem concluziona, că fapta nu va fi tipică în supraveg'erile operative ale #victimei$ pe care le efectuează poliţia *udiciară sau atunci c&nd victima victima este urmărită de un detectiv particular, particular, c'iar și dacă victimei i se va genera o stare de temere n opinia opinia speci speciali aliștilor  tilor +/, #condiţia negativă de tipicitate nu va funcţiona însă nelimitat, urmărirea trebuind să se facă fără o deturnare a dreptului sau interesului legitim de la scopul pentru care a fost conferit$
20 . Bo-dan, !. A. 6er"an, G. 7lati, Noul Cod penal. op. cit , p. 11 21 . Bo-dan, !. A. 6er"an, G. 7lati, $oul %od penal. 'artea special. Analie, eplica/ii, co&entarii. 'erspectiva clu4an, Editura Universul Juridic, București, 201, p. 118 ;

%cest moment de consumare a faptei odată atins de consideră de*a că fapta este în formă consumată, și se epuiz&ndează epuiz&ndează în momentul încetării încetării conduitei conduitei B
înc'isoarea de la ( la 6 luni sau amenda Latura obiectivă - art. 208 alin (2) ( 2) Cod penal – varianta specială

7upă cum observăn în al doilea alineat al art +/8 descoperim varianta spec specia ială lă,, unde infra infraccțiune iuneaa de 'ăr 'ăr țuire uire se săv&r săv&r șe ște prin prin #efect #efectua uare reaa de apelu apeluri ri tele telefo foni nice ce sau sau co comu muni nică cări ri prin prin mi*l mi*loa oace ce de tran transm smit iter eree la dist distan an ță, care care prin prin frec frecve vennță sau sau con conținut inut îi cauz cauzea ează ză o teme temere re un unei ei pe pers rsoa oane ne,, se pe pede deps psee ște cu înc'isoare de la o lună la ( luni sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă$ +(

22 udorel oader #i cola"oratorii, $oul %od penal. %o&entarii pe articole, Editura +a&an-iu, Bucure#ti, 201, p. 391 23 %. oicu, A. . Ulu, $oul %od penal și re-le&entrile anterioare, preentare co¶tiv, Editura +a&an-iu, 201, p. 120, et art. 20 alin (2) %od penal special, 10

4entru 4entru a în înțelege elege noțiunea iunea de mi*l mi*loac oacee de transmitere la distanţă, prin care se  poate întruni această infrac țiune specificăm= ))2uri, e2mailuri, scrisori, telegramele, bileţelele, precum şi orice alte mi*loace de transmitere la distanţă, indiferent indiferent dacă dacă sunt făcute făcute prin rețelele de telefon telefonie ie fi3ă sau mobilă, mobilă, internet internet sub formă de e2mail, programe speciale de transmitere audio, video, audio2video sau nenumăratel nenumăratelee rețele de socializa socializare re
în aces acestt caz, caz, al alin alin .+ .+ legi legiui uito toru rul, l, încl înclin inăă pe pent ntru ru acee aceeaa și co cond ndiţ iţie ie de

repetabilitate a faptelor faptelor %ceastă %ceastă cerin ță de repetabilitate, conform opiniei, #rezultă din pluralul folosit .apeluri, comunicări, dar şi din denumirea infracţiunii, 'ărţuire, termen ce ce prin însăşi însăşi semnifica semnificaţia ţia sa sugereaz sugereazăă repetabilit repetabilitate$ ate$ 7ar o observa observa ție importantă putem face în sensul că fapta poate fi reţinută şi prin conţinutul mesa*ului mesa*ului primit primit de către victimă victimă prin telefon telefon sau prin mi*loace mi*loace de comunicare comunicare amintite mai sus, care cauzează victimei o stare de temere "e3tul 3tul alin. alin. + este este puțin ambigu ambigu deoarece deoarece e3istă e3istă posibili posibilitat tatea ea de a reţine reţine infracţiunea în cazul unui singur act de e3ecutare, te3tul făc&nd referire la starea de teme temere re indu indusă să de ap apel elur urii tele telefo foni nice ce sau sau co comu muni nică cări ri,, ge gene nera rate te fie fie din din cauz cauzaa frecvenţei .ideea de repetabilitate, fie din cauza conţinutului %mbiguitatea, este semnalată de doctrinari, prin faptul că #se sugerează că o singură comunicare, prin  prisma conţinutului său, poate genera o stare de temere, caz în care fapta este tipică$ 2 . Bo-dan, !. A. 6er"an, G. 7lati, $oul %od penal. 'artea special. Analie, eplica/ii, co&entarii. 'erspectiva clu4an, Editura Universul Juridic, București, 201, p. 11; 11

7in 7in co cond ndiiția ata atașată ată ob obie iect ctul ului ui ma mate teria rial, l, reie reiese, se, co conf nform orm au auto tori rilo lor  r +0, #că frecvența sau conţinutul conţinutul apelurilor apelurilor sau sau comunicării comunicării să fie deosebite, deosebite, astfel astfel înc&t să cauzeze temere unei persoane$ !r"area !r"area i"ediată,

conform opiniei +6, #con #const stăă într într2o 2o încă încălc lcar aree a libe libert rtăă ții

 persoanei prin provocarea unei unei stări de teamă$
star starea ea de fapt fapt co cont ntra rară ră,, rezu rezult ltăă din din crea creare reaa un unii clim climat at

intimidant, c'iar ostil victimei, stipulată e3pres în norma de incriminare prin te3tul 25 Ge. Bodoroncea, . %ioclei, I. =u-la>, ?. . ?e@terace, . *anea, I. $edelcu, :.*. asile, Codul penal, comentariu op. cit., p. 39 29 I. %. u4an, %rept Penal parte special , curs uni$ersitar , op. cit., p. 50 28 . Bo-dan, !. A. 6er"an, G. 7lati, Noul Cod penal. Partea special. op. cit.,  p. 11; 2 %. oicu, A. . Ulu, $oul %od penal și re-le&entrile anterioare, preentare co¶tiv, Editura +a&an-iu, 201, p. 121 12

legiferat #acţiunea făptuitorului trebuie să producă victimei o stare de temere, în lipsa căreia nu subzistă infracţiunea de 'ărţuire$ n concluzie putem afiema că starea de fapt în cazul art +/8 alin .+, urmarea imediată este de fapt un rezultat, deoarece pericol este doar sugerat, este insidios, devine nociv doar prin insistenţă sau consistenţă, altfel îşi reduce efectul de a cauza o temere temere 4rin 4rin specif specifica icația #dacă #dacă fapta fapta nu consti constitui tuiee o infrac infracţiu ţiune ne mai gravă$ gravă$ vizează vizează în principal, principal, a șa cum am văzut, văzut, infracţiunea infracţiunea de ameninţare ameninţare în cadul căreia căreia se prevede o sancţiune mai severă 7acă în cadrul apelurilor telefonice sau a celorlalte tipuri de comunicări, conform opinie+9, #mesa*ul de pericol devine e3plicit şi se referă la comiterea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare, fapta va fi încadrată la infracţiunea de ameninţare$ 7ar, 7ar, în practi practica ca *udiciar *udiciară, ă, se apreci apreciază ază că infrac infracțiunea iunea de 'ă 'ărr țuire uire poate poate să anun anunțe de fapt fapt un începu începutt de șanta* anta* n ambe ambele le cazuri cazuri,, vinovă vinovă ția este este cerută cerută sub sub forma intenţiei, în modalitatea, directă sau indirectă, iar practica *udiciară va decide dacă acţiunile făptuitorului vor produce starea de temere a persoanei în cauză, sau urmăreşte, doar acest rezultat 7upă cum observăm observăm raportat la timp în noua infracţiune doar practica va ne va aduce răspunsuri concrete, iar *urisprudenţa ne va descoperi criteriile pe care se vor putea stabili conduitele care încadrează sau nu în tipa tiparel relee infrac infracțiunii iunii de 'ăr 'ăr țuire uire 4rima e3ecutare din alin .+, efectuarea de apeluri telefonice, face referire la cea mai simplă te'nică de comunicare incluz&nd apelurile telefonice clasice, şi apelurile telefonice video

2; Ge. Bodoroncea, . %ioclei, I. =u-la>, ?. . ?e@terace, . *anea, I. $edelcu, :.*. asile, Codul penal, comentariu op. cit.,  p. 39 13

% doua e3ecutare, face referire la #comunicările realizate prin mi*loace de comuni comunicar caree la distan distanţă$ ţă$,, specia speciali li știi(/  apreciind că, #te3tul are în vedere acele situaţii în care comunicarea se realizează prin intermediul te'nologiei informatice .e2mail, c'at, )DEpe etc sau pe cele în care comunicarea se realizează prin mi*loace de comunicare #mai clasiceF, cum ar fi transmiterea mesa*ului prin fa3$
în cazul cazul c&nd va apărea apărea o situaţie situaţie de acest acest gen, fapta fapta se va *ustifi *ustificat catăă prin

reţinerea autorizării legii sau o altă cauză *ustificativă Ce este cert, cert, că în ambele ambele ipoteze ipoteze,, comunică comunicăril rilee ca și con ținut inut trebuie trebuie să genereze rezultatul, rezultatul, adică o stare stare de temere a victimei, a șa cum prevede alin .1 7acă ne raportăm la infracţiunea de ameninţare, unde, după cum am constatat anterior, este suficient ca #avertizarea să fie de natură a crea starea de teamă necer&ndu2 necer&ndu2se se e3pres e3pres ca actul actul de e3ecutare să şi producă în concret concret un asemenea rezultat, condiţia urmări efective apreciem că este lipsită de coerenţă 4entru forma #o stare de temere a victimei, legea prevede o clauză legală de subs subsid idia iari rita tate te,, stab stabil ilin indu du2s 2see co conf nform orm te3t te3tul ului ui,,

#dac #d acăă fapt faptaa nu co cons nsti titu tuie ie o

infracţiune mai gravă$

30 . Bo-dan, !. A. 6er"an, G. 7lati, Noul Cod penal. Partea special. op. cit ., p. 11; 1

7octrinarii(1, apreciază că, #te3tul va fi înlăturat atunci c&nd, din cauza conţin conţinutu utului lui comuni comunicăr cării, ii, fapta fapta consti constitui tuiee o altă altă infrac infracţiu ţiune ne .infra .infracţi cţiune uneaa de ameninţare sau atunci c&nd conduita repetată a autorului generează rezultate mult mai grave raportat la sănătatea psi'ică sau fizică a persoanei$ Constatăm, că în asemenea cazuri, se va putea re ține infracţiunea de de vătămare corporală, și astfel, fapta de de 'ărţuire 'ărţuire este înlăturată
31 . Bo-dan, !. A. 6er"an, G. 7lati, Noul Cod penal. Partea special. op. cit ., p. 11;200 32 I. %. u4an, %rept Penal parte special, curs uni$ersitar, op. cit ., p. 50 33 . Bo-dan, !. A. 6er"an, G. 7lati, Noul Cod penal. Partea special. op. cit., p. 11;200 15


n infr infrac acţi ţiun unea ea de Găr Gărțuire uire din din art art +/ +/88 Cod Cod pe pena nall spec specia ial, l, at&t at&t acte actele le  pregătitoare c&t şi tentativa tentativa nu sunt incriminate incriminate şi nu se sancţionează Consumarea infracţiunii are loc, în momentul efectuării repetării acţiuni de 'ărţuire, c&nd, acţiunea făptuitorului, produce consecinţa cerută de lege 2 crearea stării de temere a victimei ntr2o opinie (6, se afirmă că #infracţiunea se epuizează odată cu săv&rşirea ultimului act de 'ărţuire$ n legătură legătură cu epiuza epiuzarea rea faptei, faptei, speciali specialiștii (;, ap apre reci ciaz azăă că #'ăr #'ărțuire uireaa este este o 3 . !o"rinoiu, *. A. +otca, *. Gorunescu, *. !o"rinoiu, I. 'ascu, I. %iș, %. 'un, $. $ea-u, *. %t. inescu, $oul %od penal co&entat. op. cit., p. 120 35 I'idem 108, p. 11;200 39 . Bo-dan, !. A. 6er"an, G. 7lati, Noul Cod penal. Partea special. op. cit.,  p. 11;200 38 I. %. u4an, %rept Penal parte special, curs uni$ersitar , op. cit.,  p. 50 19

infrac infracțiune iune de obicei obicei,, epuiza epuizarea rea are loc în mom moment entul ul urmări urmăririi rii ori supraveg supraveg'er 'erii ii repetate, moment în care se produce și lezarea psi'ică a victimei$ B )ancţionare 4edeapsa, 4edeapsa, în cazul art +/8 Cod penal, penal, pentru fapta de 'ăr țuire, săv&rşită săv&rşită în varianta tip .alin 1, este înc'isoarea de la ( la 6 luni sau amenda arianta atenuată .alin + se pedepseşte cu înc'isoare de la o lună la ( luni sau amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă Hapta Hapta de 'ărțuire uire nu are forme forme agrava agravante nte,, în ambele ambele forme forme de comitere comitere a infr infraacțiun unii ii acțiune iuneaa de pu pune nere re în mi șacare care a acțiuni iuniii pen enaale, le, se face face doa oarr la  pl&ngerea prealabilă a persoanei persoanei vătămate
scrise transmise prin intermediul telefonului mobil n această din urmă situaţie se cere fie ca efectuarea acestor comunicări să fie frecventă sau, fără a fi frecventă, să aibă un conţinut care să producă persoanei vătămate o stare de temere 4entru e3istenţa infracţiunii este necesar ca aceste comunicări să îi provoace  persoanei vătămate o stare stare de temere 7in economia te3tului rezultă că fapta prevăzută la alineatul 1 este distinctă de aceea prevăzută la alin +, fiind sancţionate diferit %preciem că, în situaţia comiterii faptei at&t în varianta prevăzută la alin 1 c&t şi în aceea prevăzută la alin +, se poate aplica făptuitorului o pedeapsă în limitele prev la alin1, fără a e3ista un concurs de infracţiuni între cele două, argumentat de dispoziţia finală a alin+ -  #dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă:
%cţiunea penală în cazul acestei infracţiuni se pune în mişcare la pl&ngerea  prealabilă a persoanei vătămate, iar retragerea pl&ngerii înlătură răspunderea  penală Competenţa de soluţionare a cauzei în primă instanţă aparţine *udecătoriei n co conf nform ormit itat atee cu Codu Codull de proce procedu dură ră pe pena nală lă,, intr intrat at în vigo vigoar aree la /1 febr februa uari rie, e, acțiune iuneaa pe pena nală lă împo împotri triva va infr infrac acto toru rulu luii po poat atee înce începe pe do doar ar du după pă ce victima 'ăr 'ărțurii depune depune o pl&ngere prealabilă prealabilă 4lan 4lange gere reaa prea preala labi bilă lă se ad adre rese seaz azăă org organ anul ului ui de cerc cercet etar aree pe pena nală lă sau sau  procurorului doar de către persoana vătămată sau prin mandatar .mandatul . mandatul trebuie

1

să fie special, special, iar iar procura procura răm&ne răm&ne atașată plangerii plangerii, , și poate fi fi făcută făcută în scris, scris, orală și poate fi depusă personal, prin mandatar sau

transmisă în formă electronică

4lan 4lange gere reaa prea preala labi bilă lă în scri scris, s, treb trebui uiee semn semnat atăă ob obli liga gato toriu riu de pe pers rsoa oana na vătăma vătămată tă sau de mandat mandatar ar,, iar pentru pentru a benefi beneficia cia de asiste asistenn ță *udici *udiciară ară gratui gratuită, tă, treb trebui uiee form formul ulat atăă o cere cerere re,, #la #la care care se an ane3 e3ea ează ză co copi piii du după pă do docu cume ment ntel elee  *ustificative pentru datele înscrise în cerere și orice alte document de ținut de victimă, victimă, utile utile pentru pentru soluționarea ionarea cererii cererii Cererea Cererea este scutită scutită de ta3a ta3a de timbru timbru și se depune la "ribunalul "ribunalul în a cărui circumscrip ție domiciliază solicitantul$ solicitantul$ (9 %siste %sistenta nta *udiciar *udiciarăă gratui gratuită tă se acordă acordă tuturo tuturorr victim victimelo elorr în spe ță, pe toată toată  perioada procesului, în ec'ivalen ța a doua salarii de bază, luate minim brut pe țară din anul formulării cererii de către victimă 4lan 4lange gere reaa po poat atee fi făcu făcută tă oral oral,, situ situaa ție în care care,, co conf nfor orm m spec specia iali li știlo tilor  r /, #con #conținutul inutul acesteia acesteia se consem consemnea nează ză într2 într2un un proces proces verbal verbal de către către cel care o  primește$ 4otriv 4otrivit it Codului Codului proc penală, penală, pl&nger pl&ngerea ea se poate poate transmite transmite și sub formă electronică, spre e3emplu= e3emplu= e2mail, însă cu condi ția să fie certificată prin semnatură semnatură electronică, în conformitate cu prevederile legale? 4lan 4lange gere reaa treb trebui uiee să cu cupr prin indă dă în co conn ținut inutul ul ei, ei, ob obli liga gato tori riu= u= nu nume mele le,,  prenumele, C54, C54, calitatea și domiciliul corect al peti ționarului, descrierea faptei care formează formează obiectul obiectul pl&ngerii, și indicarea indicarea făptuitorului dacă îi este cunoscut cunoscut și mi*loacele de probă? 4lan 4lange gere reaa prea preala labi bilă lă se po poat atee face face și de cătr cătree pe pers rsoa oane nele le *uri *uridi dice ce,, cu deosebirea că la datele personale sunt trecute datele firmei de la care provine  pl&ngerea și indicarea reprezentantului reprezentantului legal ori conventional? conventional? http://&&&.a$ocatnet.ro/content/articles/id+ ent/articles/id+01/  01/  3; http://&&&.a$ocatnet.ro/cont 0 http://le-i2urisprudenta.com http://le-i2urisprudenta.com/hartuirea/  /hartuirea/  1;

n cazul în care care petiționarul ionarul este o persoană persoană lipsită lipsită de capacitat capacitatea ea de e3erci țiu,  plangerea se poate face de reprezentantul reprezentantul său legal 4l&ngerea prealabilă, conform 5C44, # trebuie să fie introdusă în termen de ( luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săv&r șirea faptei$ 1 n cazul unui minor sau incapabil, ca fiind persoană vatamată, termenul de ( luni curge de la data c&nd reprezentantul său legal a aflat despre săv&r șirea faptei? n cazul cazul c&nd c&nd din din ne știin tiință sau sau din din gre gre șeală eală,, vict victim imaa intr introd oduc ucee pl&n pl&nge gere reaa la organul organul *udiciar *udiciar necompetent necompetent,, aceasta va fi considerată considerată valabilă valabilă și automat va fi transmisă pe cale administrativă către organului *udiciar competent 4otrivit unei unei informări a 4ortalului 4ortalului instan instan țelor de *udecată *udecată +, în situa situația în care care,, într2 într2un un proces proces penal, penal, în anumit anumitee cauze, cauze, victim victimaa depune depune pl&ngere pl&ngere preala prealabil bilăă .a șa cum este în cazul cazul 'ărțuirii, uirii, na, prezen prezența ei la proces sau sau a reprezentant reprezentantului, ului, este este obli ob liga gato tori rie, e, într întruc uc&t &t da dacă că lips lipsee ște la do două uă terme termene ne de *ude *udeca cată tă,, co cons nsec ecut utiv ive, e, încetează procesul penal
http://le-i2urisprudenta.com/hartuirea/  /hartuirea/  1 http://le-i2urisprudenta.com 2 http://&&&.a$ocatnet.ro/cont http://&&&.a$ocatnet.ro/content/articles/id+ ent/articles/id+01/  01/  20

I!I

1 J %nto %ntoniu niu .coor .coordon donato ator, r, #$plica%ii preli"inar preli"inaree ale noului Cod penal , vol !!!, >d @nive @niversul rsul Kuridic, Kuridic, Iucure Iucurești, +/1( +/1( +  7obrinoiu şi colaboratorii, 5oul Cod penal comentat, comentat, vol !!, 4artea specială, >d @niversul Kuridic, Iucureşti, +/1+, (  7obrinoiu 7obrinoiu,,  % % Gotca, Gotca,  Jorunes Jorunescu, cu,  7obrin 7obrinoiu, oiu, ! 4ascu, 4ascu, ! C'i ș, C 4ăun, 5 5eagu,  Ct )inescu, 5oul Cod penal comentat 4artea specială, >diția a !!2a, revizuită și adăugită, adăugită, >ditura @niversul Kuridic, Iucu Iucure rești, ti, +/1, +/1, 21

 !CRu*an, !CRu*an, 7rept 4enal 4enal parte parte specială, specială, curs unive universitar rsitar,, >ditura >ditura 7idactică 7idactică și 4edagogic 4edagogică, ă, Iucure Iucurești, +/1, +/1, p p 0/ 0 ) Iogdan, Iogdan, 7 % Șerban, erban, J Llati, Llati,  &oul Cod penal. op. op. cit , p 11; 6 R oro oroșan anu, u, H )tret )tretea eanu nu,,  'nstituții și infracț iuni ; Jeor Jeorge ge %nton ntoniu iu,, &oul Cod penal. eflec%ii eflec%ii .. 8 "udorel "oader "oader şi colaboratorii, colaboratorii, 5oul 5oul Cod penal penal Comentarii Comentarii pe articole, articole, >ditura Gamangiu, Iucureşti, +/1, p (61 9 ttp*++,,,.,ebde$.ro+online+dictionar+ur"C8/ri 1/ ttp*++de$online ttp*++de$online.net+definitie-s .net+definitie-supraveer upraveeree 11. 11. ttp*++,,,.avocatnet.ro+content+articles+id/31+  12.ttp*++leijurisprudenta.co"+artuirea+  12. ttp*++leijurisprudenta.co"+artuirea+ 

1( ttp*++leijurisprudenta.co"+artuirea+  1 ttp*++,,,.avocatnet.ro+content+articles+id/31 

22