Universitatea De Ştiinţe Agronomice Şi Medicină Veterinară Bucureşti
Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură şi Devoltare !urală "#ecialiarea $ Agroturism Agroturism
Proiect Politici Agricole Comunitare
"tudent $ Borangic Alin gru#a %&'(
1
Privire de ansamblu Regim intern si extern Legislatie Impactul aderarii Romaniei la U.E asupra pietei hameiului Bibliografie
2
Privire de ansamblu
In prezent, in tara noastra exista doar 240 de hectare de hamei, ceea ce inseamna doar 15% din necesarul intregii industrii locale a berii. Este nevoie de rabdare si de o investitie initiala medie, insa dupa maturizare plantelor, va curge lapte si miere pentru producator, in conditiile in care pro!itul anual mediu la hectar a"unge si la #.000 de euro. $roducatorii, cei cinci care mai cultiva hamei in omania, sustin ca este o cultura di!icil de intretinut, insa ca merita tot e!ortul in conditiile in care incepand cu al treilea an de la plantare iti poti recupera investitia initiala. &vanta"ele plantatiei de hamei' Perioada lunga de exploatare ( )iind vorba de o planta perena, cele mai
mari costuri sunt cele de la plantare si pana la maturizarea plantelor. $ractic, pentru urmatorii 20 de ani, producatorul nu mai de !acut decat lucrari de intretinere si eventuale investii in aparatura.
Piata de desfacere ( In omania teren pregatit pentru cultura de hamei
exista, si piata de des!acere exista. In prezent, doar cinci agricultori cultiva hamei pe aproximativ 240 de hectare de teren, desi exista #00 de hectare pregatite pentru o asemenea cultura. Randament financiar ( *n hectar de teren cultivat cu hamei are un
randament de 20 ( 25 ori mai mare decat unul cultivat cu cereale.
3
Regim intern si extern
&. +ate privind evoluia supra!eelor -i a produciei n om/nia peci!icare *
200
2003
200
2010
2011
2012
upra!aa
mii ha 440
501
45#
215
22
241
$roducie medie
6g7ha 350
51
5
1.0
#21
4
$roducie total8
mii to 4
25
245
21
1#
114
Sursa: 2007 - 2012 – date operative, M!R, "R 2#
9. )orme de spri"in ( schema de plat8 unic8 pe supra!a8 :&$;< ( plata naional8 direct8 complementar8 :9=+$;< ( subvenia primelor de asigurare. >egislaie naional8 ( >egea nr. #272002 privind producerea si comercializarea hameiului< ( ?rdin nr. 127200 privind normele de bonitare si certi!icare a hameiului< ( ?rdin nr.#272002 privind stabilirea zonelor de cultura a hameiului, recunoscute pentru certi!icarea denumirii de origine< ( ?rdin nr.472004 privind organismele de certi!icare si controlul certi!icarii n vederea denumirii de origine a hameiului >egislaia comunitar8 ( egulamentul :9E; nr. 1247200 al 9onsiliului, privind instituirea unei organizari comune a pietelor agricole si privind dispozitii speci!ice re!eritoare la anumite produse agricole< ( egulamentul :9E; nr. 7200 al 9onsiliului de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de a"utor direct pentru agricultori n cadrul politicii agricole comune -i de instituire a anumitor sisteme de a"utor pentru agricultori, demodi!icare a egulamentelor :9E; nr. 12072005, 4
:9E; nr. 247200#, :9E; nr. 37200 -i de abrogare a egulamentului :9E; nr. 1327200 ( egulamentul :9E; nr. 27200 al 9omisiei de stabilire a normelor detaliate pentru comunicarea 9omisiei de c8tre statele membre a in!ormațiilor și documentelor cu privire la implementarea organiz8rii comune a piețelor, la sistemul de pl8 ți directe, la promovarea produselor agricole și la regimul aplicabil regiunilor ultraperi!erice și insulelor mici din area Egee ). ituaia privind schimburile comerciale intra -i extracomunitare cu hamei n perioada 200(2012 &nul
9ant@ I$ :to;
Aal@I$ :mii euro;
9ant@EB$ :to;
Aal@EB$ :mii euro ;
200 #2,1
5.24,
1,
1,0
2003 1.25,23
12.2#1,1
21,#5
142,2
200 5,34
4.#2,50
0,02
0,14
2010 230,2
.#44,3
25,42
41,1
2011 23,5
.01,
0,30
2,
2012 2,4
2.0,12
0,2
5,
Sursa: utoritatea $a%ional& a '&milor (i )$S
ubventii mai mari pentru cultivatorii de hamei Producatorii romani de hamei solicita Guvernului subventii de 1.!! de lei pe hectar" cu mult peste suma pe care o primesc acum de 1!! de lei pe hectar" reglementarea situatiei #uridice a infrastructurii pentru aceasta cultura de pe terenurile retrocedate si reluarea cercetarii in acest domeniu .
$roblema subventiei si a di!icultatilor intampinate de cei patru producatori romani de hamei a !ost ridicata sambata si in cadrul 5
9ongresului International al 9ultivatorilor de Camei, care este organizat in premiera in omania, la Dargu ures, de &sociatia Internationala a 9ultivatorilor de Camei :International Cop roFers 9onvention ( IC9;. eprezentantul &sociatiei omane a 9ultivatorilor de Camei, &Gos ora, a declarat, sambata, intr(o con!erinta de presa, ca producatorii autohtoni de hamei rezista !oarte greu pe piata, in conditiile in care exista o serie de probleme care ar trebui reglementate la nivel guvernamental. &Gos ora a aratat ca producatorii romani de hamei cer reglementarea pe plan legislativ, la nivel de cadastru, a supra!etelor cultivate cu hamei, dat !iind ca ei au cumparat de la !ostele I&(uri plantatiile de hamei, insa terenul pe care sunt amplasate acestea au !ost retrocedate !ostilor proprietari, iar din acest motiv exista cate doi proprietari pe aceeasi supra!ata. &cesta a mai spus ca cei care au !ost improprietariti, desi in!rastructura pentru hamei nu le apartinea, au taiat stalpii de sustinere a culturii, ast!el incat supra!etele pe care s(ar !i putut cultiva hameiul s(au redus considerabil. $otrivit acestuia, pana in 10, "udetul ures, care era lider national, cultiva 2.00 ha de hamei, adica #0% din productia tarii, cultiva acum 240 ha, dar exista posibilitatea extinderii culturii la circa #00 ha. El a precizat ca asociatia a !acut demersuri atat pentru extinderea culturilor, cat si pentru rezolvarea altor probleme, cum ar !i subventiile si situatia "uridica a terenurilor, insa nu primit vreun raspuns.&cesta a spus ca supra!etele cultivate in omania sunt cu soiuri vechi de hamei, de 40 de ani, care trebuie schimbate, ca prin intermediul IC9 se mai achizitioneaza soiuri noi de hamei de pe piata internationala, insa producatorii mondiali care au o cercetare puternica in domeniu nu sunt dispusi sa le vanda cele mai noi soiuri, cum ar !i Cercules, cu o productivitate !oarte mare. $otrivit lui ora, pentru circa 0% din productia romaneasca de hamei nu exista contracte, stocurile sunt destul de mari, iar producatorii au si di!icultati legate de seceta. &bia daca reusim sa ne acoperim preturile de productie, a aratat acesta, precizand ca hameiul este o cultura !oarte pretentioasa, care necesita si cate 10 stropiri pe an. $resedintele IC9, Hernard IngFiller, a declarat, in aceeasi con!erinta de presa, ca tuturor cultivatorilor care nu au contracte pentru productie le 6
este greu sa obtina un pret corect pe piata, !iind nevoie de o pozitie unitara a producatorilor. $roblema pieelor de des!acere $entru a ine pasul cu marii produc8tori n special ermania !ermierii rom/ni -i(au c8utat parteneri din a!ar8 care s8 i a"ute cu logistica necesar8 -i cu !urnizarea de soiuri noi. ,,Jn om/nia, neav/nd cercetare, ne(am racordat -i am !8cut o colaborare de mai bine de cinci ani cu Institutul erman al Cameiului -i ncerc8m s8 aducem soiuri noi din ermania -i s8 le adapt8m n om/nia. Hineneles c8 este un proces lung, de durat8 -i pe care ncerc8m s8 l adapt8m -i la noi. =e(ar !i pl8cut s8 existe un asemenea institut -i la noi, n om/nia, cu care s8 colabor8m -i s8 dezvolt8m soiuri localeK .
Producția și comerciali$area
upra!ața hameiului cultivat n *E(2 se ridic8 la 0 000 ha, adic8 #0% din supra!ața totala . $rincipalele state membre produc8toare sunt' •
•
•
•
•
•
ermania, epublica 9eh8, $olonia, area Hritanie, lovenia, )ranța.
Cameiul se cultiv8 n 14 state membre. 9u aproximativ 13 000 de hectare ermania reprezint8 #0% din teritoriul *E cultivat8 cu hamei și aproximativ 17 din totalul de hamei din lume . >a nivel mondial, noua tendinț8 este sc8derea supra!e țelor, n special n tatele *nite, al doilea produc8tor din lume dup8 ermania. *niunea European8 produce aproximativ 50 000 de tone de hamei anual. $roducția de acid al!a dep8 șește n mod regulat de 4 500 de tone.
7
$roducția anual8 mondial8 sa ridicat la 100 000 de tone și aproximativ 000 de tone de acid al!a, care este prea mare pentru produc ția de bere, considerat la 1 00 milioane hl. +e și producția de bere la nivel mondial a !ost n creștere :L 0% ntre 15 și 2003;, necesitatea n acid al!a nu crește la acela și nivel. +up8 o aprovizionare mai mare dec/t cererea, pre țurile medii de pe piața de hamei, cu contracte si pe piata spot sunt n sc8dere ncep/nd cu anul 200. %omer ț exterior
*E este n mod tradi țional un exportator net de hamei de pe pia ța mondial8. Jn ultimii ani, exporturile sale arata un surplus de aproximativ 20 000 de tone echivalent de conuri M100 Gg de pulbere de hamei N 110 Gg de conuri, 100 Gg de extract de hamei N 50 Gg de conuriO. *niunea European8 și mai ales ermania sunt un important centru al comer țului mondial n sectorul hameiului. Exporturile *E hamei n principal sub !orm8 de pulbere . Legislatie
9apitolul I ( +ispozitii generale &rt. 1 $rezenta lege reglementeaza producerea si comercializarea hameiului si a urmatoarelor produse din hamei' conuri, pulbere de hamei, pulbere de hamei cu un continut mai ridicat de lupulina, extract de hamei, produse amestecate de hamei, utilizate la !abricarea berii. &rt. 2 In sensul prezentei legi, termenii prevazuti la art. 1 se de!inesc ast!el' a; hamei ( in!lorescentele uscate, cunoscute si sub denumirea de conuri, de la planta !emela de Cumulus lupulus, de !orma ovoida< b; pulbere de hamei ( produsul obtinut prin macinarea hameiului, continand toate elementele naturale ale acestuia< c; pulbere de hamei cu un continut mai ridicat de lupulina ( produsul obtinut prin macinarea hameiului dupa indepartarea mecanica a !runzelor, tulpinilor, bracteelor si radacinilor< d; extract de hamei ( produsele concentrate obtinute prin actiunea unui 8
solvent asupra hameiului< e; produse amestecate de hamei ( amestecul din doua sau mai multe produse prevazute in prezentul articol. &rt. $rezenta lege reglementeaza piata hameiului in omania si stabileste relatiile dintre producatori, procesatori si comercianti. &rt. 4 In sensul prezentei legi, autoritatea competenta a statului este inisterul &griculturii, &limentatiei si $adurilor. 9apitolul II ( $roductia de hamei &rt. 5 $roducatorii de hamei au obligatia de a imbunatati calitatea hameiului prin aplicarea tehnologiilor moderne de cultivare, recoltare si replantare a supra!etelor cu soiurile solicitate pe piata. &rt. # :1; $roducatorii agricoli de hamei declara anual, in scris, supra!ata e!ectiv cultivata pe soiuri si densitatea plantelor. :2; +eclaratiile se inregistreaza la directiile generale pentru agricultura si industrie alimentara "udetene, prin organismele teritoriale ale acestora. ituatia centralizatoare a acestor inregistrari se transmite inisterului &griculturii, &limentatiei si $adurilor. &rt. :1; &nual, pana la data de 1 iulie, Hiroul pentru hamei din cadrul inisterului &griculturii, &limentatiei si $adurilor transmite 9onsiliului consultativ pentru hamei situatia supra!etelor cultivate cu hamei, densitatea la hectar si situatia productiei de hamei pe soiuri. :2; 9onsiliul consultativ pentru hamei, in baza acestor date, intocmeste anual un raport al situatiei pietei hameiului in omania, care va cuprinde' productia, calitatea, pretul intern al hameiului, pretul mondial si comunitar, necesarul de consum intern, stocurile existente. 9apitolul III ( 9ontractarea &rt. 3 9ontractele de vanzare(cumparare a cantitatilor de conuri de hamei la preturi convenite pentru o perioada care acopera una sau mai multe recolte si incheiate inainte de data de 1 august din anul primei recolte 9
sunt considerate contracte incheiate in avans. &rt. 9ontractele incheiate intre producatorii agricoli de hamei si cumparatorii de hamei se inregistreaza pe categorii de organismul desemnat in acest scop de catre autoritatea competenta a statului. &rt. 10 :1; In vederea cunoasterii cererii si a o!ertei pietei, livrarile se inregistreaza. :2; >ivrarea reprezinta o cantitate de produse care are aceleasi caracteristici si care este trimisa de un expeditor in acelasi timp unui singur destinatar. &rt. 11 Inregistrarea contractelor, a livrarilor si a declaratiilor de cultura si a stocurilor se stabileste prin norme aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor. 9apitolul IA ( 9omercializarea &rt. 12 :1; $rodusele prevazute la art. 1, recoltate si prelucrate pe teritoriul omaniei pentru a putea !i comercializate, sunt supuse procedurii de certi!icare, in vederea stabilirii denumirii de origine. :2; 9erti!icatul pentru denumire de origine poate !i emis numai pentru produsele recoltate in zonele recunoscute de productie sau preparate din ast!el de produse care apartin soiurilor din 9atalogul comunitar si7sau din >ista o!iciala de soiuri ale omaniei, cu respectarea standardelor de calitate care satis!ac limitele minime de comercializare, valabile pentru o anumita etapa de comercializare. $rin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor se aproba standardul de calitate pentru hamei. :; =ormele detaliate de certi!icare, procedurile de certi!icare in vederea stabilirii denumirii de origine, lista laboratoarelor de analize !izico( chimice, organismele si persoanele cu atributii de certi!icare a denumirii de origine se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor. &rt. 1 :1; $rodusele prevazute la art. 1, pentru a !i comercializate in *niunea Europeana, trebuie sa !aca dovada ca din punct de vedere al calitatii sunt cel putin echivalente cu limitele minime de comercializare adoptate pentru produse similare, recoltate in cadrul *niunii Europene, sau 10
derivate ale lor. :2; Echivalenta calitatii produselor comercializate este dovedita ast!el' a; pentru produsele prevazute in cap. 12.0# din Dari!ul vamal comunitar, prin' ( certi!icatul de echivalenta, emis de autoritatea nationala a tarii de origine. 9erti!icatul de echivalenta este recunoscut ca !iind echivalent cu certi!icatul pentru denumirea de origine practicat in *niunea Europeana. &utoritatea nationala care certi!ica echivalenta cu certi!icatul de origine este recunoscuta de *niunea Europeana. inisterul &griculturii, &limentatiei si $adurilor acrediteaza autoritatea competenta a statului cu atributii de certi!icare a echivalentei< ( atestatul de control, emis de autoritatea competenta a statului membru pentru !iecare livrare, dupa ce s(a veri!icat con!ormitatea cu cerintele minime de comercializare< b; atestatul de echivalenta pentru alte produse, exceptand conurile de hamei, seva si extractele de hamei care se incadreaza in cap. 12.0# si subcap. 1.0.& AI din Dari!ul vamal comunitar. :; =ormele detaliate privind atestarea echivalentei si criteriile de acreditare a autoritatii competente pentru certi!icarea echivalentei sunt stabilite prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor. &rt. 14 :1; In vederea stabilirii denumirii de origine prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor se delimiteaza zonele de cultura, cu nominalizarea localitatilor al caror nume va !i purtat de orice lot de hamei conuri obtinut in zona respectiva. :2; upra!ata minima a unei zone de cultura este de #0 ha. &rt. 15 :1; $lantatiile de hamei in!iintate in a!ara zonelor delimitate con!orm art. 14 alin. :2; nu sunt recunoscute ca purtatoare de denumire de origine, nu pot !i certi!icate si nu bene!iciaza de spri"inul statului. :2; +es!iintarea sistemului de sustinere a plantatiilor de hamei este permisa numai in cadrul programului de reconversie a acestora, propus de 9onsiliul consultativ pentru hamei si aprobat prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor. &rt. 1# :1; In cadrul inisterului &griculturii, &limentatiei si $adurilor se in!iinteaza Hiroul de inspectie tehnica a hameiului si produselor din hamei. :2; Hiroul de inspectie tehnica a hameiului si produselor din hamei are 11
structuri organizatorice stabilite prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si in cadrul directiilor generale pentru agricultura si industrie alimentara din "udetele in care se cultiva hamei. :; Hiroul de inspectie tehnica a hameiului si produselor din hamei veri!ica eligibilitatea recunoasterii grupurilor de producatori sau a asociatiilor, propune retragerea recunoasterii acelora care nu mai indeplinesc conditiile de recunoastere sau care au primit recunoasterea pe baza unor in!ormatii eronate, indeplinirea conditiilor de comercializare a hameiului si a produselor din hamei. 9apitolul A ( ?rganizarea producatorilor de hamei &rt. 1 In sensul prezentei legi, producatorii de hamei sunt persoanele !izice sau "uridice care cultiva hamei si pregatesc conurile de hamei pentru comercializare catre comercianti sau prelucratori. &rt. 13 $roducatorii de hamei se organizeaza in asociatii si organizatii pro!esionale ale producatorilor de hamei, in urmatoarele scopuri' realizarea concentrarii o!ertei, contributia la stabilizarea pietei prin comercializarea intregii productii a membrilor lor, adaptarea in comun a productiei de hamei la exigentele pietei si imbunatatirea calitatii, in special prin reconversie varietala, promovarea cercetarii in domeniul productiei si al comercializarii, precum si in domeniul protectiei integrate, administrarea a"utoarelor prin atribuirea !iecarui producator, membru al organizatiei de producatori, a spri"inului acordat de stat. &rt. 1 &sociatiile si organizatiile pro!esionale ale producatorilor de hamei prevazute la art. 13 sunt recunoscute de inisterul &griculturii, &limentatiei si $adurilor. &rt. 20 :1; $entru a !i recunoscute, asociatiile producatorilor de hamei trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii' sa cuprinda numai producatori de hamei, numarul acestora sa !ie de minimum , sa acopere o supra!ata cultivata cu hamei de minimum #0 ha si sa se constituie la initiativa producatorilor de hamei. :2; &sociatiile producatorilor de hamei se pot constitui in organizatii pro!esionale ale producatorilor de hamei. upra!ata minima a unei organizatii pro!esionale a producatorilor de hamei este de 500 ha. 12
:; 9riteriile, procedura de recunoastere a grupurilor de producatori de hamei si a asociatiilor se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor. 9apitolul AI ( &"utoare pentru producatorii de hamei &rt. 21 :1; &nual 9onsiliul consultativ pentru hamei intocmeste un raport privind situatia productiei si a comercializarii hameiului. aportul va cuprinde cerintele pietei interne, tendintele preturilor si dezvoltarea plantatiilor de hamei. :2; $e baza raportului prevazut la alin. :1; inisterul &griculturii, &limentatiei si $adurilor intocmeste programul de replantare si7sau de masuri speciale temporare pentru cultura hameiului. &rt. 22 :1; 9and datele din raport indica un dezechilibru intre cererea si o!erta pietei hameiului si pentru a asigura un venit echivalent producatorilor de hamei, inisterul &griculturii, &limentatiei si $adurilor propune uvernului un sistem de a"utoare. :2; uvernul acorda a"utoare pentru replantarea supra!etelor de hamei, in vederea imbunatatirii structurii varietale, pentru retragerea temporara din cultura a unor supra!ete de hamei si pentru compensarea veniturilor realizate din valoarea productiei de hamei. :; =ivelul a"utoarelor si modalitatile de acordare a a"utoarelor se stabilesc anual prin hotarare a uvernului. &rt. 2 inisterul &griculturii, &limentatiei si $adurilor propune uvernului luarea masurilor adecvate privind protectia pietei interne, in conditiile prevazute de lege, atunci cand piata interna a hameiului este a!ectata sau amenintata de dezechilibru. 9apitolul AII ( ?rganismul de gestionare a pietei hameiului
&rt. 24 :1; inisterul &griculturii, &limentatiei si $adurilor, impreuna cu partenerii sociali, asociatii ale producatorilor, cadre didactice ale universitatilor de pro!il, institute de cercetare, desemneaza reprezentantii sai pentru constituirea 9onsiliului consultativ pentru hamei. :2; 9onsiliul consultativ pentru hamei este organism tehnic de 13
specialitate al pietei hameiului. embrii 9onsiliului consultativ pentru hamei sunt presedintii organizatiilor pro!esionale cele mai reprezentative ale producatorilor de bere, producatorilor de hamei, cate doi reprezentanti din partea producatorilor agricoli de hamei si producatorilor de bere, cate un reprezentant al organismelor acreditate de certi!icare si atestare a echivalentei. $resedintele 9onsiliului consultativ pentru hamei este ales prin votul ma"oritatii membrilor sai. &rt. 25 9onsiliul consultativ pentru hamei se intalneste lunar pentru analiza situatiei pietei, in sedinte ordinare, iar pentru rezolvarea problemelor cu caracter urgent, se intalneste ori de cate ori este nevoie, in sedinte cu caracter extraordinar. &rt. 2# :1; 9onsiliul consultativ pentru hamei analizeaza permanent situatia pietei hameiului, intocmeste anual programul culturii hameiului, propune masurile speciale temporare pentru cultura hameiului in vederea adaptarii productiei la cerintele pietei, pe care le prezinta autoritatii competente a statului. :2; asurile speciale temporare pentru cultura hameiului se re!era la replantarea supra!etelor pe care exista sistem de sustinere cu soiuri de hamei, care sa raspunda cerintelor pietei si la acordarea a"utoarelor pentru producatorii de hamei. 9apitolul AIII ( +ispozitii !inale &rt. 2 In termen de 0 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi inisterul &griculturii, &limentatiei si $adurilor va elabora normele de bonitate si certi!icare a hameiului. Impactul aderarii Romaniei la U.E asupra pietei hameiului
&ccesul pe o piat8 de 450 milioane consumatori timularea schimburilor comerciale intracomunitare, ca urmare a elimin8rii barierelor tari!are, administra tive si tehnice $osibila cresteri a exporturilor n actualele state membre. Bibliografie
14
&&&.europa.eu &&&.madr.ro &&&.insse.ro
15
