GESTALTISMUL / ASOCIATIONISMUL Voi incepe prin definirea conceptelor iar pe parcurs vom putea diferentia cele doaua concepte. Asociationismul este o teorie empirica a cunoasterii, reprezentand o reflectare a empirismului in psihologie. Conceptul de „gestalt” inseamna configuratie, structura, forma , mod de organizare a campului. Dupa cum putem observa din definirea termenilor, asociationistii explica viata psihica prin asociatii spre deosebire de conceptele gestaltistilor care se refera la : forma, structura, camp, intuitie. Unul din precursorii asociationismului este John Locke care a sustinut ca tot ce este intelec t a fost mai intai in simturi, simturi, ca si exemplu exemplu de asociere asociere a ideilor, J. Locke ne prezinta cazul unui tanar care a injjvatat sa danseze intr-o camera unde era si un cufar, astfel el nu mai reusea sa execute pasii de dans decat in prezenta cufarului.In cadrul asociationismului putem regasi: - conexionismul (E.Thorndilke) – care afirma ca invatarea este realizata daca sunt stabilite anumite legaturi intre stimul si raspuns ( a descoperit ca un anumit construit asa numitele cutii cu probleme”); - reflexologia ( I.P. Pavlov) - a descoperit stimul care legat de un anumit reflex se poate asocia asocia cu alti stimuli in acelasi timp. Cativa teroreticieni ai gestaltismului sunt : W Kohler, K. Lewin. Dintre reprezentantii neogestaltisti se remarca : G. Allport – care concepe personalitatea ca pe o structura dinamica; H. Eg utilizeaza conceptul de „ camp de constiinta”. Po t concluziona prin faptul ca gestaltistii afirma doar existenta perceptiei iar asociationistii reuneste doar existenta senzatiei.
INTROSPECTIONISM/ BEHAIVIORISM Voi incepe prin definirea conceptelor iar pe parcurs vom putea observa diferentele intre cele doua concepte. Conceptul de „introspectie „provine din cuvantul latin „introspectio” care inseamna a privi in interior, spre propriile stari, fiind opusa de extrospectie care face referire la privirea catre lumea exterioara. exterioara. Conceptul de „ behaiviorism” behaiviorism” provine din limba engleza care care inseamna inseamna comportament. Dupa cum putem observa din definirea termenilor introspectionismul este bazat pe psihologia subiectiva iar behaiviorismul pe pshiologia obiectiva. Behaiviorismul studiaza comportamentul animal si uman dupa schema S-R (stimul – reactie) spre deosebire de introspectionism care are la baza observarea constiintei de catre ea insasi, iar cercetatorul tb sa se dedubleze in obiect si subiect. Behaiviorismul a ignorat cercetariile asupra constiintei considerand aceasta preocupare „ mistica”. Behaivioristii nu resping existenta mintii si a constiitei, dar considera ca sunt imposibil di observat si ca au o contributie minora in abordarea stiintifica a psihologiei.
TREI EXEMPLE DE ASOCIATIONISTI H. Ebbinghaus – activitatea lui sta la baza crecetarilor asupra memoriei. Pt. a studia factorii care influenteaza memoria si uitarea, uitarea, el s-a folosit pe sine ca subiect si a folosit silabe fara sens: sens: ZUC, TAF, POV. El considera ca ca aceste silabe ii dau posibilitatea posibilitatea de a sudia „ noua invatare” prin formarea de asociatii in cadrul unui material care nu este asociat cu o invatare anterioara. H. Ebbinghaus a contribuit la intelegerea memoriei si uitarii; a propus sa se testeze memoria comparand numarul de incercari necesare pt realizaerea a doua invatari identice decalate in timp, introducand astfel „metoda economiei”; a creat curba uitarii” prin care demonstreaza ca se uita intr -un ritm destul de rapid in primele ore dp invatar, iar apoi rata devine progresiv mai scazuta. E. Thorndike – a studiat conexionismul care afirma ca invatarea se realizeaza daca sunt stabilite anumite legaturi intre stimul stimul si raspuns. El a lucrat pe inteligenta inteligenta animala studiind invatarea la animale, in special asociatiile care se formeaza intre stimul stimul si raspunsurile voluntare. voluntare. A creat asa numitele „custi cu probleme” prin care animalele infometate tb sa gaseasca solutia de deschidere a custii pt a ajunge la hrana. Repetand aceeasi experienta, observa ca timpul necesar iesirii din cusca scade, acesta fiind un indicator al invatarii. El a demostrat ca invatarea se produce gradat, iar recompensa este responsabila de raspunsul adecvat, astfel el pune 2 legi in evidenta: a) legea exercitiuluiexercitiului- invatarea nu se produce dintr-o data ci prin incercari si erori. b) legea exercitiului – conexiunile sunt intarite dc sunt urmate de un succes si slabite dc sunt urmate de esec.
I.P.Pavlov – a descoperit ca un stimul neconditional ( mancarea) este legat in mod natural de un anumit refelex - raspuns neconditional ( salivatia) se poate asocia cu alti stimuli prezenti in acelasi timp. Astfel un caine, va incepe sa saliveze la sunetul unui clopotel daca mancarea i -a fost data in timp ce suna clopotelul. Ca si contributii ale lui I.P. Pavlov avem: - refelxul conditional si stereotipiile dinamice, - organizarea diferita a celor 2 sisteme de semnalizare, - intemeierea unei scoli de neurofiziologie.
PSIHOFIZICA Conceptie dualista care considerea ca fenomenele fiziologice si cele fizice sunt doua fenomene paralele fara relatii cauzale intre ele. G. Fechner a initiat psihofizica, propunandu-si sa studieze relatiile cantitative dintre stimularile fizice si senzatii. Initial Fechner s-a ocupat de cercetari fizicochimice, apoi cu studiul perceptiei culorilor. Fechner a fondat psihofizica si tot el i-a determinat prima lege, care pune in relatie intensitatea unei senzatii cu intensitatea stimului care o provoaca. In conceptia sa corpul si spiritul sunt doaua aspecte ale aceleiasi realitati. H. Weber (fiziolog si anatomist german) – lui i se atribuie conceptul de „ prag diferential” demonstrand prin acesta ca este acelasi pt diferite greutati.
PRIMA TOPICA A LUI FREUD Prima topica distinge in cadrul aparatului psihic inconstientul , preconstientul, constientul. Inconstientul – poate fi vazut ca o camera spatioasa fiind guvernata de principiul placerii. Constiinta – poate fi vazuta ca o incapere mai mica, ea este spectatoare si este ca un filtru care permite sau nu satisfacerea pulsiunilor. Constiinta este guvernata de principiul realitatii. Preconstientul – este doar o statie de tranzit intre constient si inconstient. Putem observa doua sensuri de miscare inte constient si inconstient miscare ascendenta – de la inconstient la constient si miscare descendenta – de la constient la inconstient exprimata prin reprimare si refulari. A DOUA TOPICA A LUI FREUD A doua topica se refera la personalitate si cuprinde : Sinele (Id), Eul ( Ego) si Supraeul( Superego). Intre ele exista raporturi Sinele se transforma in Eul – aceasta structura va functiona ca un intermediar intre Sine si lumea externa. In relatie cu Sinele, Eul isi indeplineste sarcina prin obtinerea controlului asupra instinctelor.Supraeul - este a treia forta care tb sa tina cont de Eul. Astfel functia Eului sta in satisfacerea simultana a cerintelor Sinelui, Supraeului si realitatii. Cu toate ca sunt diferite Sinele si Supraeul se aseamana prin faptul ca ambele reprezinta influente ale trecutului ( Sinele – ereditatea, Supraeul – influenta altor oameni) . Numai Eul este determinat de propiria experienta individuala. ABRAHAM MASLOW SI PIRAMIDA TREBUINTELOR A. Maslow este un psiholog al motivatiei si utilizeaza concepte precum: metamotivatie, piramida trebuintelor umane, self- actualization .Pt Maslow exista 2 tipuri de motivatie: 1) motivatie datorata lipsei – nevoia de a reduce tensiuni fiziologice si 2) motivatie datorata cresterii – legata de satisfacerea unor nevoi ca aprecierea, drgosteaa, etc. Piramida motivatiei lui Maslow pleaca de la baza spre vf. : VII Nevoi fiziologice VI N. De siguranta palier de baza V N. De apartenenta si afectiune IV N de apreciere III N cognitive II N estetice
palier superior de baza I N de realizare a sinelui Self actualization este o meta nevoie si consta in implinirea la maximum a propriului potential.
