G. Gariboldi
PRIMELE EXERCIłII
Flaut solo
©2012. Toate drepturile rezervate. Copierea de orice fel se va efectua exclusiv cu acordul scris al S.C. Casa de Editură GRAFOART.
IlustraŃia copertei: Portretul lui Giuseppe Gariboldi (detaliu) Autor: Maironi Cesare (1824/ 1891) Cronologia: 1875 - 1880 Tehnica: ulei pe pânză Dimensiune: 74 cm x 78 cm Notă: tablou moştenit de Giovanni Gariboldi în 1880.
Descrierea CIP a Bibliotecii NaŃionale a României
GARIBOLDI, GIUSEPPE Primele exerciŃii pentru flaut / Gariboldi. - Bucureşti : Grafoart, 2012 ISBN 978-973-9054-83-6 788.51
Editura Muzicală GRAFOART str. Braşov nr. 20, Bucureşti Tel.: 0747 236 278 / Fax.: 0318 15 15 13 Web: www.grafoart.ro E-mail:
[email protected]
Librăria muzicală G. Enescu p-Ńa SfinŃii Voievozi nr. 1, Bucureşti Tel.: 021 315 07 12 Comenzi: www.egrafoart.ro E-mail:
[email protected]
PREFAłĂ Giuseppe Gariboldi s-a născut la 17 martie 1830, în localitatea italiană Macerata, unde a urmat şi primele studii muzicale (flaut şi armonie) sub îndrumarea lui Giuseppe d'Aloè şi a lui Domenico Concordia, unul dintre cei mai străluciŃi maeştri de canto din provincia Le Marche. La numai 17 ani, Gariboldi îşi începe cariera de artist: între 1847 şi 1856 va fi angajat ca prim flautist de cele mai importante teatre de operă de la acea vreme din Le Marche, remarcându-se prin talent şi virtuozitate. Astfel, în 1853, în cursul reprezentărilor operei Falsificatorii de bani a lui Lauro Rossi, tânărul flautist îşi entuziasma publicul cu execuŃia variaŃiunilor pe teme din Carnavalul de la VeneŃia de Rossini. Cunoscut şi admirat la Bologna, Livorno, FlorenŃa şi în alte mari oraşe italiene, Gariboldi apare în martie 1855 într-un concert la Roma pentru ca, după ianuarie 1856, să înceapă un lung turneu de concerte care-l vor purta de la Nisa şi din sudul FranŃei până la Paris. Reîntors pentru scurtă vreme la Milano, prin 1859, face cunoştinŃă cu compozitorul Lauro Rossi, căruia îi va dedica culegerea de 40 de piese intitulată Mica şcoală de muzică de ansamblu şi de acompaniament pentru pian şi flaut sau vioară, ad libitum. Timp de trei ani, va da concerte în Europa, mai cu seamă în Belgia şi Olanda, înainte de a se întoarce la Paris, unde se va şi stabili, continuând să concerteze în străinătate, în Ńări ca Austria sau Anglia. Anii 1860 sunt, pentru Gariboldi, anii recunoaşterii deosebitului său talent de către public şi specialişti: stau mărturie, în acest sens, numeroasele recenzii şi articole pe care muzicianul le-a adunat într-un album şi care vorbesc pe larg despre înzestrarea sa ca intrepret, pedagog şi dirijor. În 1871, după războiul franco-prusac în timpul căruia se înrolează în Crucea Roşie, Gariboldi, ajuns la apogeul carierei, este angajat la Colegiul Rollin ca profesor de flaut şi de compoziŃie. Va ocupa această catedră timp de 24 de ani; în iulie 1895, Gariboldi şi soŃia sa, Elmira Thomas, se întorc definitiv în Italia, stabilindu-se la Castelraimondo. În 1880, participă la Congresul literar şi artistic de la Lisabona, unde este ales membru al Comitetului Executiv pentru pregătirea Congresului de la Viena din 1881, congres la care va milita ferm pentru apărarea drepturilor de autor. Operele sale vor fi înscrise în registrul internaŃional de copyright în 1884. În numărul din 18 aprilie 1885 din periodicul londonez The Musical World apar cronicile a două concerte date de Gariboldi la Royal Theater, în cadrul cărora au fost executate, sub propria lui baghetă, două dintre compoziŃiile sale pentru orchestră. Ultima perioadă a vieŃii sale, petrecută la Castelraimondo, este o perioadă de tihnă şi seninătate. Giuseppe Gariboldi moare la 12 aprilie 1905, în urma unei pneumonii. RămăşiŃele lui au fost incinerate la Perugia, ca o dovadă a puternicului său anticlericalism, şi înmormântate în cimitirul Camerino. Gariboldi este autorul a peste 420 de piese de diferite genuri – între care trei opere de succes –, publicate de editori din Paris, Milano, Torino, FlorenŃa, Londra, Viena, Bruxelles, Berlin, Leipzig, Brunswig, Bremen sau Lübeck. A fost decorat cu Crucea de Cavaler al sfinŃilor Mauriciu şi Lazăr, cu Crucea Coroanei Italiene, a fost OfiŃer al InstrucŃiei Publice şi al Academiei Franceze.
PRIMELE EXERCIłII
Giuseppe Gariboldi (1830-1905)
-4-
- 12 -
