htps://kupdf.com/download/g htps://kupdf .com/download/gandese-si-devii-b andese-si-devii-boga_59f43d7ceb!f5"d4a95#!9_p oga_59f43d7ceb!f5"d4a95#!9_pdf$ df$ %andese 'i (evii )oga %andese 'i (evii )oga *anua+, " "7 0uho+: p33+icol 1aego+,: 2/0 p
'ho+ (esc+ipon (ownload %andese 'i (evii )oga... (esc+ipon %andese si devi boga 2apoleon ill 1up+ins: . 1uvan inaine . 6+efaa 3 . n+oduce+e 4 %andu+ile sun luc+u+i 5 6asul ca+e imboga+e: (820 !. 6asul ca+e imboga+e: 1;(20 7. 6asul 3 ca+e imboga+e: 0<8'<%;'0 0<8'<%;'0 #. 6asul 4 ca+e imboga+e: 1<28'2;=; '6;10=>0; 9. 6asul 5 ca+e imboga+e: ?0%200 .. ". 6asul ! ca+e imboga+e: 6=02@10;0 8%02>00 8%02>00 . 6asul 7 ca+e imboga+e: 800;0 . 6asul # ca+e imboga+e: 6;';A;;20 3. 6asul 9 ca+e imboga+e: 6<;;0 ?2=8 '<6;80; 4. 6asul " ca+e imboga+e: ?';<= 02@;<=< ;2;%; ';B<0=; 5. 6asul ca+e imboga+e: '<)182';2<= !. 6asul ca+e imboga+e: 1;;<= 7. 6asul 3 ca+e imboga+e: 0= '0';=;0 ' ? #. 1ele sase saCi ale f+icii 1uvan inaine: 'une in posesia uneia din+e cele mai inDune ca+ din lume. Aa ofe+a un plan eEpe+imena ca+e ii imbogaese pe oameni. Aa a+aa eEac cum sa-l folosi si va ofe+a posibiliaea posibiliaea de a po+ni imedia la +eaba. 1a+e ese mobilul ca+e ii anima pe unii sa faca me+eu p+og+ese oaa viaa lo+ lo+ implinindu-se casgand bani imbogandu-se si devenind fe+ici - in v+eme ce ali nu sun in sa+e nici maca+ sa po+neasca la d+umF 1e da o ma+e pue+e pe+sonala unuia da+ il lasa pe celalal in anonimaF 1e il plaseaGa pe unul in+-o poGie supe+ioa+a din ca+e poae gasi me+eu calea de a iesi din o+ice dilema si o+ice diCculae puand sa-si implineasca cele mai scumpe vise F in mp ce alul lupa esueaGa si +amane descumpani pe un d+um fa+a iesi+eF 1u ani in u+ma 2apoleon ill a avu o in+evede+e cu 0nd+ew 1a+negie pe aunci unul din+e cei mai boga oameni ai lumii si a in+a pen+u p+ima daa in conac cu
ma+ele 'ec+e. 1a+negie i-a aco+da inc+ede+e lui ill si i-a impa+asi cum au folosi ali 'ec +eul l-a lasa sa le sudieGe meodele si sa elabo+eGe o meoda unica aocup+inGaoa+e aocup+inGaoa+e ca+e sa Ce ofe+ia lumii ca un supe+-plan. 0ceasa ca+e deGvaluie 'ec+eul si ofe+a 6lanul. (e la publica+ea ei iniala in 937 4 de edii s-au vandu cu vieGa cu ca+e se pa+eau. n sfa+si iaa singu+a modaliae ga+anaa ga+anaa de a depasi oae obsacolele a implini o+ice ambie a lasa succesul ee+n sa va copleseasca in Ceca+e Gi. 0ceasa ca+e va va schimba viaa p+in eno+ma ei capaciae de +ansfo+ma+e. +ansfo+ma+e. Ae s in cu+and de ce obn unii oameni ma+i sume de bani si fe+ici+e nesfa+sia F pen+u ca si dumneavoas+a ve puea C unul din+e aces oameni. 3 6+efaa n Ceca+e capiol al acesei ca+ pomenesc desp+e sec+eul obne+ii banilo+ ca+e a adus ave+i u+iase uno+ oameni eE+em de boga F oameni pe ca+e i-am analiGa aen v+eme de mul ani. 0m aDa sec+eul de la 0nd+ew 1a+negie acum mai bine de cinciGeci de ani. Aicleanul da+ simpacul scoan mi l-a se+vi cu nonsalana pe v+emea cand e+am foa+e ana+ ana+ si de aunci nu lam uia niciodaa. '-a aseGa confo+abil confo+abil pe scaun clipind vesel si m-a p+ivi aen sa vada daca sun desul de desep ca sa ineleg sensul deplin a ceea ce avea sa-mi spuna. 1and si-a da seama ca m-am p+ins m-a in+eba daca as C dispus sa pe+ec douaGaci de ani sau mai mul p+egandu-ma sa il impa+asesc lumii in+egi ba+balo+ si femeilo+ ca+e fa+a aces sec+e a+ esua in viaa. 0m accepa si cu sp+iHinul domnului 1a+negie mi-am nu p+omisiunea. 0ceasa ca+e conne 'ec+eul un sec+e pus in p+acca de mii de oameni din ap+oape oae caego+iile sociale. 0 fos ideea domnului 1a+negie ca aceasa fo+mula magica ce l- imboga eno+m sa Ce ofe+ia celo+ ca+e nu au mp sa ce+ceeGe modaliale p+in ca+e se casga bani. 'i el spe+a ca eu sa po esa si demons+a valabiliaea valabiliaea fo+mulei se+vindu-ma de eEpe+iene ale uno+ pe+soane din dife+ie domenii de acviae. ;+a convins ca aceasa fo+mula +ebuia inclusa in planul de invaaman al scolilo+ si faculalo+ publice si e+a de pa+e+e ca p+eda co+ec aces sec+e a+ +evoluona in asa masu+a in+egul sisem educav educav inca numa+ul de ani pe+ecu in scoala a+ C +edus la mai pun de Humaae. 6oves+i 6oves+i adeva+ae adeva+ae dovedesc pue+ea pue+ea uimioa+e a 'ec+eului n capiolul capiolul desp+e c+edina ve ci povesea uluioa+e a o+ganiGa+ii o+ganiGa+ii gigancei 1o+po+ai a 8elului din 'aele
succes pen+u a c+ea a+monie in casele lo+. lo+.
""" de dola+i pe an a acumula mula ave+e si s-a +e+as din lumea aface+ilo+ inca ana+. Ae gasi povesea lui la incepuul p+imului capiol. 0+ +ebui sa va convinga ca va pue imboga si ca pue inca sa C ceea ce do+i sa C ca banii glo+ia +ecunoase+ea si fe+ici+ea po C obnue de o cei ca+e sun p+ega si hoa+a sa p+imeasca aceasa binecuvana+e. 1um de su eu oae aceseaF Ae obne +aspunsul inaine sa e+mina ca+ea. =-a puea gasi chia+ in p+imul capiol sau poae pe ulma pagina. 5 n pe+ioada in ca+e ma ocupam de ce+cea+ea ca+e mi-a lua douaGeci de ani si pe ca+e am abo+da-o la solicia+ea domnului 1a+negie am analiGa sue de oameni ves din+e ca+e mul au +ecunoscu ca-si adunase+a ave+ile u+iase cu aHuo+ul sec+eului lui 1a+negieK p+in+e acesa se numa+au : ;2L @8( I==0? I%=;L *. *82 I020?0M; *0?;' *. == %;8%; '. 60M; ;. ?. '0=; ;2L =. (8;L 1L<' . M. 1<' %;8%; ;0'?02 10=;' ?. '1I0) 0' @. I==0?' (+. @02M %<2'0<=<' (02;= I==0( M2% %=;; 0=6 0. I;;M' *udecao+ul (02;= . I% *82 (. 81M;@;==; 8?0' 0. ;('82 @02M 0. A0=(;=6 @. I. I88=I8 1ol. 8); 0. (8==0 ;(I0( 0. @=;2; ;(I2 1. )02;' 0< 20' ;8(8; 88';A;= *82 I. (0A' ;=); <))0( I=)< I% I==0? *;222%' )L02 d+. (0A( '0 *8(02 *. 8(%;2 0?8< 0< )')02; I88(8I I='82 I==0? 8I0( 0@ =<; )<)02M ;(I0( I. )8M @02M 0. ?<2';< ;=); . %0L 1=0;21; (08I (+. 0=;B02(; %0? );== *82 . 60;'82 *<=<' 8';2I0=( '<0 0<'2 I; d+. @02M 102; %;8%; ?. 0=;B02(; *. %. 106=2; senao+ul *;222%' 02(8=6 0cese nume nu +ep+eGina deca o mica pa+e din suele de ame+icani faimosi ale ca+o+ implini+i Cnancia+e si de al p demons+eaGa ca pe+soanele ce ineleg si aplica sec+eul lui 1a+negie aHung depa+e in viaa. 2-am cunoscu niciodaa pe nimeni ca+e sa nu obna un succes +ema+cabil in domeniul pe ca+e si l-a ales dupa ce i s-a suge+a sa aplice fo+mula sec+eului. 2am cunoscu niciodaa pe nimeni ca+e sa se disnga sau sa acumuleGe bogai de o+ice p fa+a a cunoase sec+eul. 0m conchis pe baGa aceso+ doua fape ca ' ec+eul ese mai impo+an ca pa+e a cunoase+ii esenala pen+u auodee+mina+e deca o+ice alceva p+imi p+in ceea ce se numese in mod cu+en FeducaeF. (a+ ce e oa+e educaaF aa o in+eba+e ca+e a p+imi un +aspuns foa+e dealia. asc+ucea din viaa dumneavoas+a 6e masu+a ce ci sec+eul la ca+e ma +efe+ va va apa+ea deodaa in faa din miHlocul paginii daca sune p+ega sa-l p+imi. 1and va apa+ea il ve +ecunoase. ndife+en daca p+imi aces semn in p+imul sau ulmul capiol op+i-va o clipa cand il vede p+ima daa si u+na-va un paha+ caci acea ocaGie va ma+ca cea mai insemnaa +asc+uce din viaa dumneavoas+a. 2u uia insa pa+cu+gand ca+ea ca ea +aeaGa fape si nu Ccune scopul ei Cind sa ofe+e un ma+e adeva+ unive+sal cu aHuo+ul ca+uia o cei ce se sim p+ega po invaa ce sa faca si cum sa faca. ;i vo+ p+imi si smulul necesa+ de a po+ni. 1a un ulm capiol po sugese ce +ecunoase
cuvan inaine sa incepe p+imul sa imi pe+mi sa va ofe+ o mica va poae da un indiciu p+in ca+e sa sec+eul lui 1a+negieF ! a-o: o+ice implini+e o+ice ave+e acumulaa isi a+e o+iginea in+-o idee. (aca sune p+ega pen+u sec+e ave deHa Humaae din elK dec i ve +ecunoase cealala Humaae imedia ce va aHunge la minea dumneavoas+a. 2apoleon ill 7 n+oduce+e. (e I. 1lemen 'one 0saGi va C una din+e cele mai impo+ane Gile din viaa dumneavoas+a. (e ceF 0 incepu sa ci ca+ea aceasa.
in+-un consiliu cu scopul de a hoa+i unde sa-l +imia ia+ (umneGeu a spus . 0sa sim eu pen+u dumneavoas+a si pen+u comuniale aceso+ meleagu+i ame+icane pe ca+e le iubesc. 0cese senmene mi-au h+ani idealu+i si mi-au ofe+i ocaGia sa ma elibe+eG sa po+nesc in caua+ea p+op+iului meu desnF nu ca un schilod ci ca un pa+ene+ egal. n ce ala a+a mi-a+ C fos ofe+ia posibiliaea sa Cu libe+ sa ma casao+esc cu femeia pe ca+e o iubesc sa sau pe picioa+ele mele si sa mi se pe+mia sa fac ceea ce suF 1u mul ani in u+ma un doco+ mi-a schimba viaa cand pen+u p+ima daa m-a aHua sa ma +idic pe acese memb+e a+Cciale pe ca+e le po+ acum. 2-am puu sa-i plaesc se+viciile. ?i-a spus ca va C +aspla daca voi puea sa ii aHu cu ceva pe ceilal handicapa asa cum ma aHuase el pe mine. -am p+omis F si va Hu+ F ca aaa v+eme ca va C maca+ un handicapa pe lume ca+e p+efe+a p+ovoca+ile viei unei eEisene ga+anae agiaa eEisenei calmului mo+ al uopiei subvenonae ii voi dedica lui oae ene+giile mele. # 2u uia: 'pe+ana nu ese un luE ci o dao+ie. 'a spe+i nu inseamna sa viseGiF ci sa+ansfo+mi visele in +ealiae. )inecuvana sun cei ce viseaGa vise si sun dispusi sa plaeasca p+eul +aduce+ii lo+ in +ealiae. 1a desp+e mine nu aleg sa Cu un om obisnui. 'un in caua+ea p+ileHului nu al sigu+anei. A+eau sa imi asum un +isc calcula sa viseG si sa cons+uiesc sa cad si sa +eusesc. efuG sa-mi vand imboldul de viaa pe nimic. 2u-mi schimb libe+aea pe bineface+i si nici demniaea pe o mana innsa. 2u ma voi pleca inainea nici unui sapan nu ma va coplesi nici o amenina+e. ?oseni+ea mea ese ve+caliaea mand+ia si cu+aHul de a gandi si a acona pe con p+op+iu. 0sa ca sa ma po bucu+a de avanaHele p+op+iei mele c+eai si sa inf+un lumea cu cu+aH spunand: . A+eau sa va u+eG ceva. 0celasi luc+u il u+eG si handicapalo+. 6+esupun ca p+in convene a+ +ebui sa va u+eG si sa le u+eG succes si fe+ici+e pen+u o +esul viei. (a+ ese p+ea uso+ sa masu+am lumea p+in succes si fe+ici+e. 0s do+i sa va u+eG sa da un sens +esului viei dumneavoas+aF 8 obsesie ma+eaa face minuni 1u mul ani in u+ma am ci ?a+eaa 8bsesie in+-o singu+a noape. (imineaa m-am hoa+a sa am si eu o obsesie ma+eaa. 'copul meu e+a si va C inodeauna sa fac aceasa lume un loc mai bun pen+u gene+aa noas+a si pen+u cele viioa+e. a+ aces scop sa Ce implini pe Ceca+e connen. @iica mea (onna 'one esch a ci %andese si devi boga i-a aplica p+incipiile si a fos inspi+aa sa implineasca un FAis imposibilF. 6ublicul c+edea ca un caG de mal+aa+e a unui copil e+a ceva +a+ ce se pe+ecea in +andul sa+acilo+. (oa+ o mana de Foameni de specialiaeF nise pa+in si (onna sau ca nu ese adeva+a. ousi ei aveau d+epae (onna mai c+edea ca si un singu+ copil mal+aa ese p+ea mulF ca mal+aa+ea de copii a+ +ebui si a+ puea sa Ce eviaa de la bun incepu. n do+ina ei de a p+opune ceva conc+e ea a gasi o solue: 1omieul 2aonal de 6+eveni+e a ?al+aa+ii 1opilului. (onna a inves nenuma+ae o+e si milioane de dola+i pen+u a po+ni o+ganiGaa in 1hicago cu Cliale in oaa a+a. 0 incu+aHa 1onsiliul 2aonal de 6ubliciae sa susna 1ampania de 0ve+Ga+e 6ublica a 1omieului pen+u a educa popo+ul ame+ican F p+in Gia+e +evise eleviGiune +adio si aCse F caci mal+aa+ea
copilului ese o +ealiaeF da+ nu +ebuie sa Ce ; un mi+acol sa ave un scop p+incipal in viaa (eCni+ea a+Gaoa+e 'copuluiF nase+ea unei do+ine de a implini un ma+e scop demn de implini ese p+imul p+incipiu pe ca+e il ve gasi in aceasa ca+e. (upa d+. ill acesa ese puncul de po+ni+e al o+ica+ei implini+i. 'e inampla mi+acole in mp ce gandi c+eav '-a+ puea sa s ca sisemul de funcona+e al calculao+ului elec+onic a fos p+oieca sa Ce foa+e asemanao+ cu cel al c+eie+ului si al sisemului ne+vosF calculao+ul dumneavoas+a uman aunci cand dumneavoas+a insiva va pue di+iHa gandu+ile con+ola emoile si o+dona viaa. 6en+u a pune in p+acca aceasa capaciae sublima +ebuie sa pla un p+e: mpul (ec i aloca-va o pe+ioada p+ecisa de 3" de minue pe Gi pen+u gandi+ea c+eava si concen+a-va asup+a scopu+ilo+ dumneavoas+a. n mpul acesui p+oces impo+an sa nu va gandi deca la luc+u+ile pe ca+e le do+i si indepa+a-le pe cele pe ca+e nu le v+e Psau n-a+ +ebui sa le v+eQ. 9 @ace-va obiceiul sa va amin me+eu scopul dumneavoas+a p+incipal: Q 1and va +eGi Q 1and va culca si 3Q (e mule o+i in mpul Gilei. (e ceF 1a sa +ecunoase imedia ceea ce va aHua sa va indeplini scopul. 1alculao+ul dumneavoas+a uman ese p+og+ama p+in +epeeF +epeeF +epee. ?i+acolele apa+ p+in auocunoase+e ?6802: n viaa nu obne me+eu ceea ce do+i daca nu eEamina acel ceva in mod consan. n consecina sabili Gilnic ce p+og+es face sp+e indeplini+ea scopu+ilo+ dumneavoas+a in special a scopului p+incipal pe ca+e vi l-a deCni. ?i+acolul acesei ca+ 8+ica+e a+ C movul pen+u ca+e o ci F sa gasi o idee ca+e sa va aHua sa ange un obiecv de aface+i sa +eGolva o p+oblema pe+sonala sa va imboga sa va p+eciGa un scop p+incipal in viaa sau sa va lua in maini p+op+iul desn F adeva+aul mi+acol din %andese si devi boga ese acela de a va invaa si a va inspi+a sa face minuni cu p+op+ia dumneavoas+a viaa. (in paginile ei ve aDa cum pue sa folosi pue+ea nelimiaa a mini dumneavoas+a in scopul de a va descope+i poenalul si a-l +aduceF in +ealiae. @iloGoCa de implini+e pe+sonala a lui 2apoleon ill a +eGisa esului v+emii. ?ilioane de ba+ba femei si adolescen si-au demons+a aces luc+u lo+ insile. 0saGi va C una din+e cele mai impo+ane Gile din viaa dumneavoas+a 2ici un scop demn de el insusi nu ese imposibil. =asa po+le mini dumneavoas+a la+g deschise. 1a+e vo+ C mi+acolele pe ca+e le ve aduce in viaa p+op+ie dupa ce ci aceasa ca+eF 2u uia: pue implini o+ice vis ca+e nu incalca =egile
luc+u+iF si inca luc+u+i pue+nice mai ales aunci cand ele se combina cu scopu+i bine deCnie pe+seve+ena si o do+ina a+Gaoa+e ca ele sa devina ave+i sau ale obiece mae+iale. 1u ani in u+ma ;dwin 1. )a+nes a descope+i ca de adeva+a ese fapul ca oamenii po si +ealmene d+umul de la idee la bani. (escope+i+ea lui nu ese cea a unui om conemplav. ;a i s-a deGvalui +epa po+nind de la o do+ina a+Gaoa+e de a deveni asocia in aface+i al ma+elui ;dison.
ocaGia ea s-a p+eGena in+-o fo+ma si o di+ece dife+ie faa de cele la ca+e se asepa )a+nes. 0cesa ese unul din+e +ucu+ile ocaGiilo+. 0u un obicei viclean de a se s+ecu+a pe usa din spae si de a veni adesea deghiGae sub fo+ma necaGului sau a inf+ange+ii empo+a+e. 6oae ca de aceea aa de mul oameni nu au puu sa +ecunoasca o ocaGie. (omnul ;dison abia pe+fecase un nou mecanism de bi+ou cunoscu in acea v+eme ca (ispoGivul de (ica+e al lui ;dison. 0geni sai de vanGa+i nu e+au p+ea enuGiasma de aceasa masina+ie. 2u c+edeau ca poae C vandua fa+a a depune un efo+ u+ias. )a+nes sa ca el poae sa vanda (ispoGivul de (ica+e al lui ;dison. -a pomeni aces luc+u lui ;dison si a obnu pe daa p+ileHul pe ca+e il asepa. 0 vandu in+-adeva+ a vandu dispoGivul. (e fap a avu un asemenea succes inca ;dison i-a ofe+i un con+ac de dis+ibui+e si come+cialiGa+e in in+eaga a+a. (in aces pa+ene+ia de aface+i )a+nes a casga bani da+ a facu ceva inCni mai impo+an. 0 demons+a ca o pe+soana poae sa gandeasca si sa devina bogaa. 2u am cum sa su ca+e ese suma eEaca de bani pe ca+e i-a casga )a+nes din do+ina iniala. -o C adus doua sau +ei milioane de dola+i da+ suma indife+en ca+e a+ C ea devine nesemniCcava in compa+ae cu ave+ea si mai ma+e acumulaa sub fo+ma de cunosne p+ecise +eGumae in fapul ca un impuls abs+ac al mini poae lua fo+ma uno+ +ecompense mae+iale p+incipiilo+ cunoscue. p+in aplica+ea )a+nes si-a fo+ma c+edina ca ese pa+ene+ cu ma+ele ;dison. 'i-a fo+ma c+edina ca va avea ave+e. 2u dispunea de nimic cu ca+e sa po+neasca in afa+a de capaciaea de a si ce do+ea si hoa+a+ea de a-si susne do+ina pana la +ealiGa+e. 1el ce +enuna p+ea dev+eme
(upa sapamani de munca isovioa+e a fos +aspla p+in descope+i+ea mine+eului s+alucio+. 0vea nevoie de eEcavaoa+e pen+u a-l aduce la sup+afaa. 0 camuDa mina pe fu+is sa +eino+s acasa in Iilliamsbu+g ?a+,land si le-a spus +udelo+ si uno+ vecini ca Fdaduse loviu+aF. 0u s+ans bani pen+u ulaHele necesa+e si le-au +imis cu vapo+ul.
dupa-amiaGa isi aHua unchiul sa macine g+au in+-o moa+a veche.
1onne amanune si ins+ucuni suCciene pen+u a face pe o+icine sa ineleaga si sa aplice aceeasi fo+a pese ca+e fea nime+ise inamplao+. 4 ?inea sa va Ce me+eu cla+a si asa ve obse+va eEac ce pue+e ciudaa salvase copilul. Ae Ga+i aceasa pue+e in capiolul u+mao+.
conn modalia si miHloace de a Gamisli idei folosioa+e. naine de a pu+cede la a desc+ie+ea aceso+ p+incipii c+edem ca me+ia pe deplin sa p+imi aceasa sugese impo+ana: 1and bogaile incep sa apa+a vin aa de +epede si in+-un asemenea numa+ inca ne puem in+eba unde s-au ascuns in o aces ani. 0ceasa ese o aC+mae uimioa+e cu aa mai mul cu ca se spune ca bogaa vine doa+ pen+u c ei ca+e muncesc mul si indelung. 1and incepe sa caua d+umul de la idee la bani ve +ema+ca fapul ca bogaa incepe cu o sa+e de spi+i cu un scop cla+ deCni cu munca puna sau ineEisena. (umneavoas+a sau o+icine alcineva a+ +ebui sa C ine+esa in a s cum sa dobandi 5 acea sa+e de spi+i ca+e va a+age ave+e. 0m pe+ecu 5 de ani de ce+cea+e pen+u ca si eu do+eam sa su Fca de boga devin oamenii asJelF. @i foa+e aen de indaa ce sapani p+incipiile acesei CloGoCi si incepe sa u+ma ins+ucunile de aplica+e a p+incipiilo+ ve +ema+ca imbunaa+ea siuaei dumneavoas+a Cnancia+a da+ si cum o+ice ve ange se va +ansfo+ma in+-un beneCciu pen+u dumneavoas+a. mposibilF 1ausi de pun
ngine+ii au ince+ca oae va+ianele posibile pen+u a aduce planul la indeplini+e da+ nimic nu me+gea: FimposibilF ! (upa un an @o+d si-a consula ingine+ii si ei l-au info+ma din nou ca nu gasise+a nici o modaliae de a-i indeplini o+dinele. F1onnuaF le-a spus @o+d. Fl v+eau si il voi avea.F 0u connua si la un momen da ca p+in minune au descope+i sec+eul. 6e+seve+ena lui @o+d +eusise din nou 6oae ca aceasa povese nu a fos +edaa cu absolua p+eciGie da+ esena si subsana ei sun co+ece. (aca pue voi cei ce visa sa va imboga deduce din ea sec+eul miliona+ului @o+d. 2u va +ebui sa caua p+ea depa+e. en+, @o+d a avu succes pen+u ca a ineles si a aplica p+incipiile succesului.
scos in evidena p+incipiul desc+is in capiolul u+mao+ cu aaa fe+miae inca unul din+e absolven si l-a insusi cu hoa+a+e si l-a inclus in CloGoCa sa. ana+ul a deveni memb+u al 1ong+esului si un om impo+an in adminis+aa lui @+anklin (. oosvel. 7 ?i-a sc+is o sc+isoa+e ca+e eEp+ima cla+ cu pa+e+ea sa cu p+ivi+e la p+incipiul ce va C enuna in capiolul u+mao+ si mam decis sa public sc+isoa+ea in loc de in+oduce+e pen+u acel capiol. Aa ofe+a o idee desp+e sasfacile pe ca+e le ve obne: (+agul meu 2apoleon (e cand sun memb+u al 1ong+esului 0me+ican am cunoscu p+oblemele oameniilo+ si acum i sc+iu cu scopul de a ofe+i o sugese ca+e s-a+ puea dovedi de folos pen+u mii de oameni de +eaba. n 9 ai nu un discu+s la absolvi+ea unei p+omoi a 1olegiului 'alem si e+am si eu pe aunci memb+u al acelei p+omo. n acel discu+s mi-ai suge+a ideea ca+e m-a facu sa ma bucu+ acum de ocaGia pe ca+e o am de a se+vi oamenii din saul meu si ca+e va pu+a in foa+e ma+e masu+a +aspunde+ea o+ica+ui succes ce l-as puea avea in viio+. mi aminesc ca si cum a+ C fos ie+i minunaa desc+ie+e pe ca+e ai facu-o meodei p+in ca+e en+, @o+d omul cu puna scoala fa+a nici un ban fa+a p+ieenii inDuen s-a +idica pe culmi nebanuie. 0unci m-am hoa+a chia+ inaine sa- e+mini discu+sul ca imi voi c+ea un loc al meu in ciuda uo+o+ diCculailo+ pe ca+e le voi inampina. ?ii de ne+i vo+ absolvi
in ceea ce p+ivese semniCca misiunii dumneavoas+a si pue implini adesea ceea ce pa+e chia+ imposibil. 0semenea lui en+, @o+d va pue +ansmie c+edina si pe+seve+ena alo+a si implini cu succes si FimposibilulF. ?inea omeneasca poae implini o+ice el pe ca+e il poae concepe si in ca+e c+ede. 6asul ca+e imboga+e: 9 (820. Aisele se indeplinesc aunci cand do+ina le +ansfo+ma in acune conc+ea. 1e+e viei da+u+i impo+ane si o ve incu+aHa sa vi le ofe+e. 1and ;dwa+d 1. )a+nes a cobo+a din +enul de ma+fa in ;as 8+ange 2ew *e+s, acum mai bine de 5" de ani el poae sa C a+aa ca un vagabond da+ gandu+ile lui e+au cele ale unui +ege 6e d+umul de la ga+a la bi+oul lui homas 0. ;dison si-a pus minea la +eaba. '-a vaGu faa in faa cu ;dison. '-a auGi ce+andu-i domnului ;dison o ocaGie sa implineasca obsesia misuioa+e a viei lui do+ina a+Gaoa+e de a deveni pa+ene+ul de aface+i al ma+elui invenao+. (o+ina lui )a+nes nu e+a o spe+ana ;+a o do+ina Ce+bine ca+e me+gea dincolo de o+ice obsacole. ;+a bine conu+aa. 1ava ani mai a+Giu ;dwin 1. )a+nes se aDa ia+asi in faa lui ;dison in acelasi bi+ou in ca+e il cunoscuse pe invenao+. (e daa aceasa do+ina lui devenise +ealiae. ;+a asociaul lui ;dison. Aisul ca+e ii guve+na viaa e+a acum +anspus in +ealiae. )a+nes a +eusi pen+u ca si-a sabili un scop p+ecis si si-a pus oaa ene+gia pue+ea si efo+ul absolu oul in sluHba acesui scop. 2u eEisa cale de inoa+ce+e 0u +ecu 5 ani pana sa apa+a sansa pe ca+e o caua. n ochii uu+o+ cu eEcepa sa pa+ea a C doa+ o ala spia la +oaa de aface+i a lui ;dison da+ el se vedea pa+ene+ cu ;dison din p+ima clipa a p+imei Gile cand s-a dus sa luc+eGe acolo. 0ceasa ese ilus+a+ea +ema+cabila a fo+ei ce sa in+-o do+ina p+ecisa. )a+nes si-a indeplini scopul pen+u ca do+ea sa Ce pa+ene+ul domnului ;dison mai mul deca o+ice pe lume. 0 c+ea un plan p+in ca+e sa poaa indeplini aces scop. (a+ si-a a+s in u+ma oae punle. 'i-a u+ma+i do+ina pana ce aceasa a deveni obsesia a+Gaoa+e a viei sale F si in cele din u+ma un fap de viaa. 1and a pleca sp+e ;as 8+ange nu si-a
spus: FAoi ince+ca sa-l conving pe ;dison sa-mi dea o sluHba oa+eca+eF. 0 spus: F?a voi inalni cu ;dison si-l voi face sa ineleaga ca +ebuie sa se asocieGe cu mineF. 2u si-a spus: FAoi C deschis in faa o+ica+ei posibilia in caG ca esueG in enava mea cu ;disonF. 0 spus: F2u eEisa deca un luc+u pe lume pe ca+e sun hoa+a sa-l am si anume asocie+ea in aface+i cu homas 0. ;dison. Aoi a+de oae punle in u+ma mea si imi voi pune o viio+ul in sluHba capaciai mele de a obne o ce do+escF. 2u si-a lasa nici o cale de inoa+ce+e. +ebuia sa casge sau sa pia+a 0sa ese esena povesi de succes a lui )a+nes " 'i-a a+s ba+cile 1u mul mp in u+ma un ma+e +aGboinic s-a conf+una cu o siuae ce l-a sili sa ia o hoa+a+e ce avea sa-i asigu+e succesul in baalie. ;+a gaa sa-si +imia a+maele impo+iva unui dusman pue+nic ai ca+ui oameni e+au mai nume+osi deca ai sai. 'i-a imba+ca soldai a po+ni sp+e a+a dusmanului sau si-a deba+ca soldai si echipamenul apoi a da o+din sa se a+da ba+cile ca+e ii adusese+a. 0d+esandu-se oamenilo+ sai inaine de p+ima baalie el a spus: F)a+cile sun iaa no+i de fum. 0sa inseamna ca nu puem pa+asi acese a+mu+i vi daca nu casgam. 2u avem de ales F casgam F sau pie+im 0u invins. 8+icine invinge in+-o in+ep+inde+e +ebuie sa Ce dispus sa-si a+da ba+cile si sa-si blocheGe oae caile de +e+age+e. (oa+ in aces fel puem C sigu+i de pas+a+ea unei sa+i de spi+i numie o do+ina a+Gaoa+e de a casga esenala pen+u succes. 0 doua Gi dupa ma+ele incendiu din 1hicago un g+up de come+cian saea pe 'ae '+ee pe +oua+e p+ivind +amasiele fumegande ale magaGinelo+ lo+. '-au aduna sa se hoa+asca daca sa ince+ce sa +econs+uiasca sau sa pa+aseasca 1hicago si sa o po+neasca de la Ge+o in+-o Gona mai p+omiaoa+e a a+ii. o in afa+a de unul singu+ au lua aceeasi deciGie: 'a pa+aseasca 1hicago. 2eguso+ul ca+e s-a hoa+a sa +amana si sa +econs+uiasca a +idica a+aao+ul sp+e +amasiele magaGinului si a spus: F(omnilo+ chia+ pe aces loc voi cons+ui cel mai ma+e magaGin din lume indife+en de cae o+i va C cup+ins de Daca+iF. 0sa s-a inampla in u+ma cu mai bine de un secol. ?agaGinul a fos cons+ui. ;l se inala acolo ca un monumen impunao+ inchina fo+ei acelei sa+i de spi+i cunoscue sub numele de do+ina a+Gaoa+e. 0+ C fos uso+ pen+u ?a+shall @ield sa p+ocedeGe la fel ca si ceilal come+cian. 1and le me+gea p+os ia+ viio+ul pa+ea cufunda in deGnadeHde s-au +e+as si au pleca acolo unde pa+ea sa le Ce mai uso+. ema+ca aen aceasa dife+ena din+e ?a+shal @ield si ceilal neguso+i pen+u ca ese aceeasi dife+ena ca+e se disnge p+acc in+e cei ce +eusesc si cei c e esueaGa. 8+ice om ce aHunge la va+sa la ca+e inelege scopul +eal al banilo+ incepe sa si-i do+easca. 2u aHunge sa- do+es ca sa e imbogaes. (a+ do+ind bogai aHungem la o sa+e de spi+i ca+e devine o obsesie apoi la planu+i bine sabilie si modalia de a obne ave+e si la sp+iHini+ea acelo+ planu+i cu o pe+seve+ena ca+e nu admie esecul si in cele din u+ma la bogai. 'ase pasi ca+e +ansfo+ma do+inele in au+ ?eoda p+in ca+e do+ina de imboga+e se poae +aduce in echivalenul sau Cnancia+ consa din u+mao+ii sase pasi p+ecisi si p+acci: . 'abili-va in mine suma eEaca de bani pe ca+e o do+i. 2u aHunge sa spune pu+ si simplu FA+eau mul baniF. 'abili o suma eEaca. P;Eisa o HusCca+e psihologica a
p+eciGiei ca+e va C desc+isa u+mao+Q. in+-un capiol . oa+a-va eEac ce do+i sa da in schimb pe n+u banii pe ca+e-i do+i. P2u eEisa concepul de Fceva pen+u nimicFQ. 3. 'abili o daa p+ecisa cand v+e sa in+a in posesia banilo+ pe ca+e-i do+i. 4. 1onu+a-va un plan hoa+a pen+u a va implini do+ina si incepe imedia indife+en daca sune gaa sau nu sa pune in p+acca aces plan. 5. 'c+ie cla+ si eEac suma de bani pe ca+e o inenona sa o obne sabilie+menul limia pen+u obnelea lo+ ca si ceea ce do+i sa da in schimb pen+u acea suma si elabo+a aen planul p+in ca+e inenona sa o acumula. !. 1i-va angaHamenul sc+is cu voce a+e de doua o+i pe Gi odaa chia+ inaine de culca+e si odaa imedia dupa ce va +eGi dimineaa. 6e masu+a ce ci F imagina-va sim si c+ede ca ave deHa banii. ; impo+an sa +especa ins+ucunile desc+ise in aces ! pasi. ;se deosebi de impo+an sa lua seama si sa +especa ins+ucunile din al saselea pa+ag+af. Ae puea sa va plange ca va ese imposibil sa F va vede in posesia banilo+F inaine sa-i ave de fap. aa unde va poae veni in aHuo+ do+ina a+Gaoa+e. (aca do+i bani in+-adeva+ cu aaa pue+e inca do+ina sa devina obsesie nu va va C deloc g+eu sa va convinge ca-i ve obne. 6+incipalul ese sa do+i bani si sa deveni aa de hoa+a sa-i ave inca sa va convinge ca-i ve obne. 6+incipii in valoa+e de "" de milioane de dola+i 6en+u cei neinia ca+e nu au fos ins+ui in p+incipiile de funcona+e ale mini omenes acese indicai po pa+ea g+eu de aplica. 6e o cei ca+e nu +ecunosc uliaea aceso+ ! pasi i-a+ aHua poae sa aDe ca info+maa pe ca+e o conn vine di+ec de la 0nd+ew 1a+negie ca+e a incepu ca un muncio+ de +and in fab+ici de oel da+ a +eusi in ciuda debuului sau umil sa faca in asa fel inca acese p+incipii sa-i ofe+e o ave+e de mul mai mul de "" de milioane de dola+i. Aa poae C de aHuo+ sa s si ca cei ! pasi enuna mai sus au fos analiGa cu aene de homas 0. ;dison ca+e i-a ap+oba conside+andu-i pasii esenali nu doa+ in dobandi+ea banilo+ ci si in ange+ea o+ica+ui scop. 6asii nu necesia Fmunca isovioa+eF. 2u ce+ sac+iCcii. 2u p+end cuiva sa devina +idicol sau c+edul. 2u ese nevoie de mula educae pen+u a-i aplica. (a+ pen+u a-i aplica eCcien aces ! pasi necesia imaginaa suCciena pen+u a pe+mie cuiva sa vada si sa ineleaga ca acumula+ea banilo+ nu poae C lasaa la voia inampla+ii si a no+ocului. +ebuie sa inelegem ca o cei ca+e au acumula ma+i ave+i si-au indeplini pa+ea de visa+e spe+ana aspi+ae do+ina si planiCca+e inaine sa obna bani. 6ue aDa foa+e bine de pe acum ca nu pue dobandi niciodaa ma+i bogai daca nu va c+ea o pue+nica do+ina de a obne bani si daca nu c+ede since+ si hoa+a ca-i ve obne. ?a+ile vise se po p+eschimba in bogae 2oi cei ca+e po+nim in aceasa cu+sa dupa ave+i a+ +ebui sa Cm incu+aHa sa aDam ca aceasa noua lume in ca+e +aim
ce+e noi idei noi modalia de a p+oduce luc+u+i conducao+i noi inveni noi noi meode de p+eda+e si de conduce+e ca+ noi o noua lie+au+a noi p+ocedee de a face eleviGiune idei noi de Clme. =a baGa acesui impe+av al luc+u+ilo+ noi si imbunaae eEisa acea caliae absolu necesa+a pen+u a casga si anume sabili+ea unui scop bine deCni p+eciGia a ceea ce do+im si o do+ina a+Gaoa+e de a obne. 2oi ce i ca+e do+im sa ne imbogam +ebuie sa +enem ca adeva+ai conducao+i ai lumii au fos dinodeauna oameni ca+e au eEploaa si au pus in p+acca fo+ele inangibile si nevaGue ale ocaGiilo+ nenascue si au conve+ acese fo+e Psau impulsu+i cogniveQ in Gga+ieno+i me+opole fab+ici avioane auomobile si o+ice ala fo+ma a confo+ului ca+e face viaa mai placua. 6en+u a va dobandi pa+ea de bagae nu va lasa inDuena si nu lasa ca visul sa va Ce disp+eui. 1a sa casga mule in aceasa alJel de lume +ebuie sa va pa+unde din nou de spi+iul ma+ilo+ pionie+i ai +ecuului ale ca+o+ vise au da civiliGaei o ce a+e ea de valoa+e spi+iul vial al 0me+icii F posibiliaea pen+u dumneavoas+a si pen+u mine de a ne culva si pune in valoa+e alenele. (aca ceea ce do+i sa face ese co+ec si c+ede in el po+ni sp+e implini+e 6une visele inaine si nu coneaGa ce spune Fgu+a lumiiF daca va conf+una cu inf+ange+ea empo+a+a caci poae ca FlumeaF nu se ca o+ice esec aduce cu el ge+menele unui evenual succes. Aisul lui homas ;dison e+a o lampa ca+e sa funconeGe pe baGa de elec+iciaeK el a incepu sasi puna visul in p+acca si in ciuda a pese Gece mii de doveGi de esec el a pe+seve+a pana ce sia +adus visul in +ealiae. Aisao+ii ca+e c+ed in implini+e nu +enuna Ihelan a visa la un lan de magaGine de +abucu+i si-a pus visul in p+acca si acum
al sau si sa-si foloseasca imaginaa s-a descope+i ca ma+e auo+ in loc de un inf+aco+ nefe+ici si eEila. 1ha+les (ickens a incepu lipind echee pe cui de c+ema de ghee. +agedia p+imei sale iubi+i i s-a cuiba+i in suDe si l-a +ansfo+ma in unul din+e ma+ii sc+iio+i ai lumii. 0ceasa 3 +agedie a p+odus mai inai (avid 1oppe+Celd apoi o succesiune de ale luc+a+i ca+e au imboga si au imbunaa lumea cio+ilo+ de lie+au+a. elen Melle+ si-a pie+du auGul g+aiul si vaGul la puna v+eme dupa nase+e. n ciuda acesei ma+i neno+oci+i si-a insc+is numele cu maHuscule in ca+ea oamenilo+ impo+an. n+eaga ei viaa a se+vi d+ep p+oba a fapului ca nimeni nu ese invins i+emediabil pana ce nu accepa inf+ange+ea ca pe o +ealiae. obe+ )u+ns e+a un copil de a+an analfabe. 0 fos blesema sa Ce sa+ac si a deveni bevul saului. (a+ lumea a deveni mai buna p+in eEisena sa pen+u ca el a invesmana gandu+i f+umoase in poeGie si deci a smuls un ma+acine pen+u a plana in loc un +andaC+. )eehoven e+a su+d ?ilon e+a o+b da+ numele lo+ vo+ dainui pese mp pen+u ca au visa si si-au puu +aduce visele in gandu+i bine s+ucu+ae. ;Eisa o dife+ena in+e a do+i ceva si a C gaa sa-l p+imes. 2imeni nu ese p+ega pen+u ceva pana ce nu c+ede ca-l poae obne. 'a+ea de spi+i +ebuie sa Ce ce+udine nu doa+ spe+ana sau do+ina. ;se esenal sa mennem deschise po+le suDeelo+ noas+e. ?inle incuiae nu inspi+a inc+ede+e cu+aH sau sigu+ana. ine mine pen+u a aspi+a sus in viaa pen+u a ce+e abundena si p+ospe+iae nu vi se ce+e un efo+ mai ma+e deca cel necesa+ pen+u a accepa nefe+ici+ea si sa+acia.
sa anga va+sa la ca+e ma puea inelege u+ma sa il fac sa do+easca aa de Ce+bine sa auda inca nau+a avea sa aconeGe p+in meode p+op+ii pen+u a +aduce do+ina in +ealiae CGica. ?-am gandi la oae acesea fa+a a-mi impa+asi spe+anele nimanui. n Ceca+e Gi +einnoiam Hu+amanul pe ca+e-l facusem faa de mine insumi ca Cul meu nu va C su+do6e masu+a ce inaina in va+sa si obse+va luc+u+ile din Hu+ul sau am obse+va ca Cul meu poseda un oa+eca+e sim al auGului. 1and a implini va+sa la ca+e copiii incep de obicei sa vo+beasca el n-a ince+ca absolu deloc sa +oseasca cuvine da+ ne dadeam pe+fec seama p+in +eacile sale ca aude slab unele sunee. ;Eac de asa aveam nevoie ;+am sigu+ ca daca poae auGi chia+ slab isi poae imbunaai capaciaea audiva. 0poi s-a inampla ceva ca+e mi-a da spe+ane si ca+e a veni din+-o su+sa oal neasepaa. %asim o solue 0m cumpa+a un fonog+af. 1and copilul a auGi muGica pen+u p+ima daa a manifesa un enuGiasm deosebi si si-a insusi imedia apa+aul. 8daa a pus acelasi disc de mule o+i v+eme de ap+oape doua o+e sand in faa fonog+afului cu dini agaa de ma+ginea cuei. mpo+ana acesui obicei pe ca+e si l-a fo+ma nu s-a conu+a cla+ deca dupa ani de Gile caci noi nu auGisem aunci de Fconduca osoasaF. =a puna v+eme dupa ce p+imise fonog+aful mi-am da seama ca ma auGea cla+ cand ii vo+beam cu buGele c+aniului. angand osul masoid la baGa nelegand cla+ ca poae auGi suneul vocii mele fa+a p+obleme am incepu imedia sa-i fo+meG do+ina de a auGi si a vo+bi. 0m descope+i in cu+and ca baieelului ii placeau basmele la culca+e deci am c+ea poves menie sa-i deGvole inc+ede+ea in sine imaginaa si o do+ina a+Gaoa+e sa auda si sa Ce no+mal. ;+a mai ales o anumia povese pe ca+e insisa dandu-i un nou colo+i d+amac de Ceca+e daa cand o spuneam. ;+a desnaa sa-i insuDe ideea ca du+e+ea lui nu +ebuie accepaa pasiv ci ese un bun de ma+e valoa+e. n ciuda fapului ca oaa CloGoCa pe ca+e o eEaminasem aen +elevase ca o+ice diCculae poa+a samana unui avanaH echivalen +ebuie sa ma+u+isesc ca haba+ n-aveam cum poae deveni un bun aceasa du+e+e. 2imic nu-l poae op+i 0naliGandu-mi +e+ospecv eEpe+iena ineleg cla+ acum ca inc+ede+ea Cului meu in mine a fos o cauGa di+eca a succesului meu. 2u se indoia de nimic din ce ii spuneam. -am insuDa ideea ca
el a+e un avanaH deosebi asup+a f+aelui lui mai ma+e si ca aces avanaH se poae +eDeca in mule felu+i. 'p+e eEemplu p+ofeso+ii de la scoala vo+ obse+va ca el nu a+e u+echi si din aceasa cauGa ii vo+ aco+da o aene speciala si il vo+ +aa cu o inelege+e eE+ao+dina+a. 0sa au si facu. -am insuDa si ideea ca aunci cand va C desul de ma+e ca sa vanda Gia+e Pf+aele lui mai ma+e devenise deHa dis+ibuio+ de Gia+eQ va avea un avanaH 5 impo+an asup+a f+aelui sau caci oamenii il vo+ pla mai binecaci isi vo+ da seama ca el ese un baia ineligen si muncio+ desi nu a+e u+echi. =a ap+oape dovada ca Fp+og+ama+eF 7 ani a manifesa meoda noas+a de a mini sale daduse p+ima +oade. =uni de Gile ce+use p+ivilegiul Gia+e da+ mama nu-i dadea voie. sa vanda n cele din u+ma a lua singu+ au+ul de coa+ne. n+-o dupa amiaGa cand e+a singu+ acasa cu se+vio+ii a sa+i pe fe+eas+a de la bucaa+ie s-a fu+isa afa+a si a po+ni-o pe p+op+iile picioa+e. 0 imp+umua un capial de ! cen de la panofa+ul din vecini l-a inves in Gia+e le-a vandu a +einves p+oCul si a +epea aces luc+u v+eme indelungaa pana sea+a a+Giu. (upa ce si-a facu bilanul incasa+ilo+ si a da inapoi cei ! cen pe ca+e-i imp+umuase de la banche+ul sau avea un p+oC de 4 de cen. 1and am aHuns acasa in acea sea+a l-am gasi do+mind in pa cu banii s+ansi in mana. ?ama lui i-a deschis mana a lua moneGile si a iGbucni in plans. ;i poRim 6a+ea nepo+ivi sa plangi la p+ima vico+ie a Cului au. eaca mea a fos comple opusa. ;u am +as din oaa inima caci mi-am da seama ca efo+ul meu de a-i insuDa c+edina Cului meu avusese succes. ?ama lui a vaGu in p+ima lui eEpe+iena de aface+i un baieel su+d ca+e iesise in s+ada sa-si +ise viaa pen+u a casga bani. ;u am vaGu un mic om de aface+i cu+aHos ambios sapan pe sine al ca+ui capial inves in sine insusi se dublase caci el p+eluase iniava aface+ii in p+op+iile maini si casgase. (e aceea ma mulumea aceasa aface+e pen+u ca sam ca isi dovedise ca e capabil convinge+e ce nu-l va pa+asi in+eaga viaa. 8 vico+ie asup+a faculalo+ audive )aieelul su+d a absolvi oae clasele liceul faculaea fa+a a-si puea auGi p+ofeso+ii cu eEcepa caGului in ca+e ii s+igau pue+nic de la o mica disana. 2u a u+ma insa o scoala speciala. 2u l-am lasa sa invee limbaHul semnelo+. ;+am decisi sa-l lasam sa duca o viaa no+mala si sa Ce inconHu+a de copii no+mali si am susnu aceasa hoa+a+e in ciuda mulo+ deGbae+i ap+inse pe ca+e le-am avu cu di+eco+ii scolilo+. 1and e+a la liceu a ince+ca un mecanism audiv elec+ic da+ nu i-a se+vi la nimic. n ulma sapamana de faculae s-a inampla ceva ca+e a consui puncul de cou+a in viaa lui. 'e
pa+e ca din pu+a inampla+e el a in+a in posesia alui apa+a audiv elec+ic ce i-a fos eEpedia cu lul de p+oba. 2u s-a g+abi sa-l ince+ce dao+ia deGamagi+ii sufe+ie cu p+imul. n cele din u+ma a lua ins+umenul si si l-a pus pe cap fa+a mul enuGiasm a coneca bae+ia si deodaa ca p+in minune do+ina sa dinodeauna de a auGi no+mal s-a +ansfo+ma in +ealiae. 6en+u p+ima daa in viaa auGea p+acc la fel de bine ca un om no+mal. (ebo+dand de bucu+ia descope+i+ii cu aHuo+ul acesui apa+a a unei alJel de lumi s-a +epeGi la elefon i-a elefona mamei si i-a auGi vocea pe+fec. 0 doua Gi si-a auGi cla+ p+ofeso+ii pen+u p+ima daa in viaa 6en+u p+ima daa in viaa puea sa vo+beasca nesnghe+i cu ceilal fa+a ca ei sa +ebuiasca sa vo+beasca a+e. n+-adeva+ pasise in+-o lume noua. (o+ina incepuse sa-si a+ae p+oCul da+ vico+ia nu e+a inca desava+sia. )aiaul +ebuia inca sa aDe o cale sigu+a si p+acca de a-si +ansfo+ma handicapul in+-un avanaH echivalen. ! )aiaul Fsu+dF ii aHua pe ceilal (e indaa ce a ineles semniCcaa a ceea ce +ealiGase deHa da+ sufoca de bucu+ia acesei lumi noi de sunee ce i se deGvaluia a sc+is o sc+isoa+e enuGiasa p+oducao+ului mecanismului audiv desc+iindu-si eEpe+iena. 1eva din sc+isoa+ea lui a dee+mina compania sa-l invie la 2ew Lo+k. 1and a sosi i-a fos ofe+i un u+ al fab+icii si in mp ce vo+bea cu ingine+ul-sef povesndu-i schimba+ea lumii lui l-a s+afulge+a o banuiala o idee sau o inspi+ae F spune-i cum v+e. ;+a acel impuls al gandului ca+e i-a +ansfo+ma du+e+ea in bun desna sa plaeasca dividendele in bani si fe+ici+e pen+u mii de pe+soane de-a lungul mpului. ;sena acesui impuls al gandului a fos u+maoa+ea: i-a veni ideea ca a+ puea aHua milioane de oameni cu deCciene audive ca+e +aiesc fa+a aHuo+ul apa+aelo+ daca a+ puea gasii o cale de a le spune povesea noii sale lumi. 8 luna incheiaa a in+ep+ins o ce+cea+e inensiva in cu+sul ca+eia a analiGa in+egul sisem de fab+icae si come+cialiGa+e a mecanismului audiv si a c+ea modalia si cai de comunica+e cu oamenii fa+a auG de pe o globul cu scopul de a le impa+asi lumea schimbaa ce i se deGvaluise. 1and a e+mina a elabo+a un plan in sc+is baGa pe descope+i+ile sale. 1and si-a deGvalui planul companiei i-a fos ofe+ia imedia poGia ca+e sa-i usu+eGe indeplini+ea ambiei sale. 1and a incepu luc+ul nici nu visa ca e+a meni sa aduca de oameni cu sp+iHinul lui su+Genie pen+u spe+ana si vindeca+e miilo+ deCciene audive ca+e fa+a a+ C fos condamna la ee+niae. 2u am nici o indoiala ca )lai+ a+ C +amas oaa viaa su+do-mu daca mama lui si eu nu am C +eusi sa-i modelam menaliaea. 1and i-am insuDa do+ina de a auGi si a vo+bi de a +ai ca un
om no+mal nu sam ca impulsul vine inso de o inDuena ciudaa ca+e l-a aHua sa cons+uiasca pun si sa depaseasca ma+ea de linise din+e c+eie+ul sau si lumea din Hu+. n+adeva+ o do+ina a+Gaoa+e dispune de miHloace ocule de a se +anspune in echivalenul sau CGic. )lai+ do+ea sa auda no+malK acum aude '-a nascu cu un handicap ca+e a+ C puu cu usu+ina +imie pe cineva cu o do+ina insuCcien de hoa+aa in s+ada cu o ceasca de meal si caeva piEu+i. 2evinovaa Fminciuna albaF pe ca+e i-o implanase in mine inca din copila+ie convingandu-l ca du+e+ea lui va deveni un bun insemna si-a gasi HusCca+ea. n+adeva+ nu eEisa nimic bun sau +au pe ca+e c+edina la ca+e se adauga o do+ina a+Gaoa+e sa nu-l poaa +ansfo+ma in +ealiae. 0cese calia sun disponibile o+icui. (o+ina face minuni pen+u o cana+eaa
'ase pasi p+ecisi inclusi aici +ansfo+ma do+ina in au+. 6en+u 0nd+ew 1a+negie acese p+incipii au valo+a "" de milioane de dola+i. (o+ina cladese o noua vico+ie po+nind de la inf+ange+ea empo+a+a. (o+ina a inala p+acc din cenusa cel mai ma+e lan de magaGine din lume.
v+eme se obiHnuiesc si o supo+a. (aca pas+eaGa conacul suCcien de mul ei sfa+sesc p+in a o accepa si a o ineg+a in eEisena lo+F. ;se ca si cum am spune ca o+ice impuls al gandului ca+e ese +ansmis in mod +epea subconsenului sfa+sese p+in a Ci accepa si p+eluc+a de subconsen ca+e po+nese la +aduce+ea ace lui impuls in co+espondenul CGic p+in p+ocedu+a cea mai p+acca ce-i sa la indemana. n legau+a cu aces luc+u ave in vede+e ia+asi ca oae gandu+ile ca+e au deveni emoi Pau fos invese cu senmeneQ si s-au imple cu c+edina incep sa se +aduca imedia in echivalenul sau co+espondenul lo+ CGic. 9 ;moile sau a+amul FsenmenalF al gandu+ilo+ sun cele ce ofe+a gandu+ilo+ ene+gie viaa si acune. ;moile c+edinei iubi+ii si seEului cand se impleesc cu un impuls de gandi+e ii ofe+a acesuia o capaciae de acune mai ma+e deca cea pe ca+e v+euna din acese emoi o poae ofe+i singu+a. 2u pa+und si inDueneaGa subconsenul doa+ impulsu+ile de gandi+e ca+e sau imbina cu c+edina ci si ace lea ca+e s-au imbina cu v+e-o emoe poGiva sau negava. 2u eEisa ghinion Ae inelege din aceasa aC+mae ca subconsenul va +anspune in echivalenul sau CGic un impuls de gandi+e de nau+a negava sau dis+ucva o aa de +epede ca si in caGul impulsu+ilo+ de gandi+e poGive si cons+ucve. ;se eEplicaa ciudaului fenomen pe ca+e il supo+a mule milioane de pe+soane: Fneno+oci+ea sau ghinionulF. ;Eisa milioane de oameni ca+e se c +ed FblesemaF la sa+acie si esec din cauGa v+eunei fo+e ciudae asup+a ca+o+a c+ed ca nu den con+olul. ;i isi Gamislesc p+op+iile Fneno+oci+iF pe seama acesei c+edine negave insusie de subconsen si +anspusa in echivalenul sau CGic. 0 veni momenul po+ivi sa va suge+am ia+asi ca ve puea casga daca insuDa subconsenului dumneavoas+a o+ice do+ina pe ca+e v+e sa o +anspune in+-un echivalen CGic sau banesc spe+and sau c+eGand ca +ansfo+ma+ea sa se va p+oduce cu adeva+a. 1e+udinea sau c+edina dumneavoas+a sun elemenele ca+e decid acunea subconsenului dumneavoas+a. 2u va impiedica nimic sa va FinselaF subconsenul p+in auosugese dandu-i ins+ucuni la fel cum am manipula eu subconsenul Cului meu. 'p+e a ofe+i un g +ad mai ve+idiciae acesei F insela+iF ma+e de compo+ava eEac asa cum a face-o daca v-a aDa deHa in posesia luc+ului sau obiecului pe ca+e il ce+e aunci cand apela la subconsen. 'ubconsenul va +ansfo+ma in echivalenul sau CGic p+in cele mai di+ece si p+acce miHloace o+ice o+din ca+e i se da in+-o sa+e de inc+ede+e ca acel o+din va C indeplini. (esigu+ ca s-au spus mule desp+e cum ofe+im un punc de po+ni+e de la ca+e puem p+in eEpe+imen si eEe+ciu sa dobandim dibacia de a imbina c+edina cu o+ice ala comanda daa subconsenului. 6e+fecunea ese ansa p+in eEe+ciu. 2u poae C dobandia p+in simpla ci+e a ins+ucunilo+. ;se esenal sa va incu+aHa emoile poGive ca fo+e dominane ale spi+iului si sa descu+aHa F si sa elimina emoile negave. 8 mine dominana de emoi poGive devine un lacas p+imio+ al sa+ii de spi+i numie c+edina.
le va accepa si le va duce imedia la indeplini+e. 1+edina da pue+e gandului n oae epocile adepi +eligiei le-au insuDa oamenilo+ Fsa c+eadaF in mule in dogme sau in p+incipii de baGa sub fo+ma unui Fc+eGF da+ n-au +eusi sa le spuna cum sa obna c+edina. 2-au aC+ma niciodaa ca Fc+edina ese o sa+e de spi+i ca+e poae C indusa p+in auosugeseF. 3" n+-un limbaH pe ca+e-l poae inelege o+icine vom desc+ie o c e se se desp+e p+incipiul p+in ca+e se poae nase c+edina acolo unde ea nu eEisa inca. 1+ede in dumneavoas+a insivaK c+ede in nCni. 1+edina ese FeliEi+ul ee+nF ca+e da viaa pue+e si acune impulsului gandului 1+edina ese puncul de po+ni+e in acumula+ea de ave+i 1+edina sa la baGa o+ica+ui Fmi+acolF sau mise+ ca+e nu poae C analiGa p+in legile sinei 1+edina ese unicul ando al esecului 1+edina ese elemenul Fcompo+amenul chimicF ce imbina cu +ugaciunea ne ofe+a singu+a comunica+e di+eca posibila cu neligena nCnia. 1+edina ese elemenul ca+e +ansfo+ma vib+aa obisnuia a gandului Gamisli de minea umana limiaa in echivalenul sau spi+iual. 1+edina ese singu+a modaliae p+in ca+e fo+a cosmica a neligenei nCnie poae C ansa si folosia de om. %andu+i ce va guve+neaGa minea (emons+aa ese simpla si uso+ de pa+cu+s. ;a ese inclusa in p+incipiul auosugesei. 'a ne concen+am deci asup+a auosugesei si sa aDam ce e se ea si cum se poae +ealiGa. 'e se foa+e bine ca o pe+soana aHunge in Cnal sa c+eada ceva ce isi +epea me+eu indife+en daca aC+maa ese adeva+aa sau falsa. (aca cineva isi +epea in mod consan o minciuna va aHunge sa o accepe ca adeva+. 8+ice om ese ceea ce ese dao+ia gandu+ilo+ dominane ca+o+a el le pe+mie sa-i domine spi+iul. %andu+ile pe ca+e cineva si le implaneaGa de buna voie in mine si le incu+aHeaGa enuGias si cu ca+e isi impleese emoile sun singu+ele fo+e movaoa+e ca+e di+iHeaGa si con+oleaGa Ceca+e misca+e acune si fap+e a +especvei pe+soane %andu+ile implee cu emoi consuie o fo+a FmagnecaF ce a+age ale gandu+i asemanaoa+e sau in+udie.
adauga fo+ei iniale si c+ese pana cand devine sapanul dominan si movan al individului in a ca+ui mine a fos Gamisli. 0cum sa ne inoa+cem la puncul de pleca+e si sa aDam cum poae C sadia in minea noas+a p+ima samana a unei idei a unui plan sau scop. ; simplu sa ne dam seama: o+ice idee plan sau scop po C sadie in spi+i p+in +epea gandului. aa de ce va ce+em sa va fo+mula in sc+is scopul p+imo+dial sau elul esenal sa-l memo+a si sa-l +epea cu voce a+e Gi de Gi pana ce acese vib+ai de sune aHung in subconsen. 3 =ua deciGia sa indepa+a inDuenele o+ica+ui me diu nefavo+abil si pune-va viaa in o+dine. @acand un invena+ al posibilialo+ si al ce+udinilo+ spi+iului dumneavoas+a ve consaa ca din+e oae slabiciunile cea mai ma+e ese lipsa de inc+ede+e in sine. 0ces handicap poae C depasi ia+ midiaea poae C +ansfo+maa in cu+aH cu aHuo+ul p+incipiului auosugesei. 0plica+ea acesui p+incipiu poae C +ealiGaa p+in+-un a+anHamen simplu al impulsu+ilo+ gandu+ilo+ poGive oae puse in sc+is memo+ae si +epeae ce devin pa+e din echipamenul de luc+u al subconsenului. 1inci pasi ca+e inc+ede+ea de sine . 'u ca am capaciaea de a-mi implini scopul deCni in viaaK deci imi impun o acune pe+seve+ena connua sp+e a-l +ealiGa si p+omi aici si acum sa implinesc aceasa acune. . 'un consen ca gandu+ile ca+e imi domina minea vo+ sfa+si p+in a se +aduce in acune CGica eEe+ioa+a si se vo+ +ansfo+ma +epa in +ealiae palpabilaK asa da+ imi voi concen+a v+eme de 3" de minue in Ceca+e Gi oae gandu+ile asup+a felului de om ca+e v+eau sa aHung conu+andu-mi in mine o imagine cla+a. 3. 'u ca p+in p+incipiul auosugesei o+ice do+ina pe ca+e o pas+eG me+eu in mine va caua in cele din u+ma sa-si gaseasca eEp+esia in unele miHloace p+acce de a obne obiecul aspi+ailo+ meleK deci voi pe+ece " minue pe Gi ce+and de la mine insumi sa-mi cons+uiesc inc+ede+ea in sine. 4. 0m elabo+a o desc+ie+e cla+a in sc+is a scopului meu p+incipal in viaa si nu voi +enuna niciodaa sa ince+c pana nu voi C dobandi suCciena inc+ede+e pen+u a-l obne. 5. neleg pe+fec ca nici o ave+e sau poGie sociala nu poae du+a v+eme indelungaa daca nu ese cladia pe o emelie de adeva+ si d+epae deci nu voi incheia nici o +anGace din ca+e nu p+oCa o cei pe ca+e-i afeceaGa. Aoi +eusi a+agand ca+e mine fo+ele pe ca+e do+esc sa le folosesc si coope+a+ea alo+a. i voi conduce pe ali sa ma aHue dao+ia disponibiliai mele de a-i aHua pe ali. Aoi elimina u+a invidia geloGia egoismul si cinismul invaand sa iubesc in+eaga omeni+e pen+u ca su ca o audine negava faa de ceilal nu-mi va ofe+i niciodaa succesul. i voi face pe ali sa c+eada in mine pen+u ca eu voi c+ede in ei si in mine insumi. Aoi adopa aceasa fo+mula o voi memo+a si o voi +epea cu voce a+e Gi de Gi c+eGand cu pue+e ca imi va inDuena +epa gandu+ile si acunile asJel inca voi aHunge o pe+soana ce se poae sp+iHini pe ea insasi si va dobandi succesul. n aceasa fo+mula salasluiese o lege a nau+ii pe ca+e nici un om n-a fos v+eodaa capabil sa o eEplice. 2u coneaGa p+ea mul cum se numese aceasa lege. mpo+an ese ca @<2182;0>0 sp+e glo+ia si succesul umaniai (010 ese folosia cons+ucv. 6e de ala pa+e folosia dis+ucv va dis+uge la fel de p+omp. 0ceasa aC+mae conne un adeva+ foa+e insemna si anume ca acei ce accepa inf+ange+ea si-si incheie viaa in sa+acie miGe+ie si nefe+ici+e aconeaGa in aces fel p+in aplica+ea negava a p+incipiului
auosugesei. 1auGa poae fapul ca oae impulsu+ile endina sa se invesmaneGe lo+ CGic. C +egasia in gandu+ilo+ au in echivalenul 6ue p+ovoca deGas+ul doa+ gandindu-va la el 'ubconsenul nu face disnce in+e impulsu+ile de gandi+e cons+ucve si dis+ucve. ;l p+eluc+eaGa mae+ialul ca+e i-l ofe+im noi insine p+in gandu+ile noas+e. 'ubconsenul va +anspune in +ealiae un gand guve+na de f+ica la fel de p+omp cum va conc+eGa si un gand Gamisli de cu+aH sau c +edina. ;Eac asa cum elec+iciaea inva+e +ole sinei si se va dovedi folosioa+e daca va C uliGaa cons+ucv sau poae nimici viaa daca ese folosia g+esi in acelasi fel va poae 3 conduce legea auosugesei sp+e pace si p+ospe+iae sau pe a+amul nefe+ici+ii a esecului si a mo+i in funce de modul in ca+e o ve inelege si o ve aplica. (aca va lasa spi+iul p+ada f+icii indoielii si ince+udinii in p+op+ia dumneavoas+a capaciae de a va insusi si a folosi fo+ele neligenei nCnie legea auosugesei va lua d+ep model aces spi+i de neinc+ede+e ia+ subconsenul il va +ansfo+ma in echivalenul sau CGic. 0semenea vanului ca+e poa+a un vapo+ sp+e malul de es si pe alul sp+e cel de ves legea auosugesei va poae inala sau na+ui in funce de modul in ca+e alege gandul ce va sa la ca+ma. =egea auosugesei p+in ca+e o+icine poae avea implini+i insemnae ce imbaa imaginaa ese ilus+aa elocven in u+maoa+ele ve+su+i: (e (e (e (e c+ede in esec il ve avea. c+ede in miGi asa ve C. v+e casg sigu+ ve esua neinc+eGao+ o ve po+ni. (e c+ede ca ve pie+de va ve pie+de 1aci lumea la+ga aGi ne-a invaa 1a pasul unu in succes e-a c+ede F 'uccesul e in minea a c+ea. (e c+ede ca p+ea mic sune ve C %andul a+ipi va +ebui sa nasca 'igu+ pe sine de va ve sim asplaa va sosi sa va cinseasca. Aico+ii in viaa nu obn doa+ cei 1e sun pue+nici si alea+ga bine 1asgul poae deveni un obicei 6en+u acel ce spune: 1;( 2 ?2; ema+ca cuvinele ca+e au fos subliniae si va ve da seama de sensul p+ofund la ca+e se gandese poeul. ?a+ea eEpe+iena a iubi+ii
decu+sul muncii sale de ce+cea+e auo+ul a descope+i p+in analiGa ope+ei de o viaa si a +ealiGa+ilo+ a sue de oameni de succes ca d+agosea unei femei i-a susnu pe ap+oape Ceca+e din+e ei. (aca do+i doveGi legae de pue+ea c+edinei sudia implini+ile pe+soanelo+ ca+e au folosi-o. sus 2aGa+ineanul se aDa in f+unea acesei lise. )aGa c+esnismului ese c+edina indife+en de cum au pe+ve+ sau ine+p+ea g+esi mu+io+ii sensul acesei ma+i fo+e. ;sena invaau+ilo+ si implini+ilo+ lui 1+isos ca+e a+ C puu C ine+p+eae ca Fmi+acoleF nu e+au nici mai mul nici mai pun deca c+edina. (aca asemenea fenomene p+ecum Fmi+acoleleF eEisa ele se nasc doa+ g+ae ace lei sa+i de spi+i numia c+edina 'a luam in conside+ae pue+ea c+edinei asa cum a fos ea dovedia de o pe+sonaliae pe ca+e o cunoase in+eaga omeni+e ?ahama %andhi din ndia. 0ces om +ep+eGina unul din+e ce le mai uimioa+e eEemple din iso+ie ca+e ilus+eaGa pue+ea c+edinei. %andhi a denu o pue+e u+iasa pue+ea sup+ema a mpului sau si asa in ciuda fapului ca nu avea nici un ins+umen obisnui al pue+ii cum a+ C banii navele de lupa soldai si echipamenul de +aGboi. %andhi nu avea bani nu avea casa nu avea nici maca+ un cosum de haine da+ denea pue+ea. 1um aHunsese sa o posedeF 0 Gamisli-o din modul sau de a inelege p+incipiul c+edinei si p+in capaciaea sa de a sadi c+edina in minle a "" de milioane de oameni. %andhi a +eusi uimioa+ea pe+fo+mana de a inDuena "" de milioane de spi+ie sa se uneasca si sa aconeGe unie ca un singu+ suDe. 1e ala fo+a de pe aces paman cu eEcepa c+edinei a+ puea +ealiGa aces luc+uF (a+uiese inaine sa p+imes (ao+ia nevoii de c+edina si coope+a+e in aface+i si indus+ie va C ine+esan si p+oCabil sa analiGam un evenimen ca+e ofe+a o inelege+e eEcelena a meodei p+in ca+e indus+iasii si oamenii de aface+i acumuleaGa ave+i da+uind inaine sa ince+ce sa obna. ;venimenul ales pen+u aceasa ilus+a+e daeaGa din 9"" cand a fos inCinaa 1o+po+aa de 8el a 'aelo+
aici: <2 ('1<' 2'60 (<60 120 2 A0=80; (; <2 ?=0( (; (8=0 1and in sea+a de decemb+ie 9"" v+eo #" de pe+sonalia din domeniul Cnancia+ al a+ii s-au aduna in salonul de pe+ece+i al 1lubului
?o+gan in+-un asJel de +us dupa pa+ul combinailo+ in+e biscui sa+ma si ce+cu+i de buoi Gaha+ cauciuc whisk, ulei sau guma de meseca. *ohn I. %aes pasionaul de Hocu+i de no+oc il implo+ase da+ ?o+gan nu avea inc+ede+e in el. @+ai ?oo+e )ill si *im speculani la bu+sa ca+e fuGionase+a un +us de chib+iu+i si o co+po+ae de biscui il implo+ase+a si esuase+a. ;lbe+ . %a+, faa+nicul Hudecao+ de a+a a do+i sa ii devina pa+ene+ da+ n-a +eusi sa-l imp+esioneGe. oae asea pana cand elocina lui 'chwab l-a pu+a pe *. 6. ?o+gan pe culmi de unde puea ancipa +eGulaele sigu+e ale celui mai ind+aGne p+oiec Cnancia+ concepu v+eodaa p+oiecul apa+andu-i ca un vis eEac ca+e avea sa ii umple buGuna+ele de bani obnu cu usu+ina. ?agnesmul Cnancia+ gene+ae incepuse ca+e in u+ma cu o sa a+aga mii de companii mici si uneo+i conduse ineCcien in ma+i combinai ucigao+ de compeve devenise ope+av in lumea oelului p+in ine+mediul manev+elo+ Hovialului pi+a al aface+ilo+ *ohn I. %aes. %aes inCinase deHa 1ompania 0me+icana de 8el si 'a+ma din+-un lan de conce+nu+i mici si a inemeia alau+i de ?o+gan 1ompania @ede+ala de 8el. (a+ alau+i de gigancul +us ve+cal al lui 0nd+ew 1a+negie un +us poseda si adminis+a de 53 de pa+ene+i acese ale combinai e+au lipsie de impo+ana. ;le se pueau combina ca do+eau da+ nici imp+euna nu pueau sa na piep o+ganiGaei 1a+negie si ?o+gan o sa p+ea bine. 35 'i eEcen+icul scoan ba+an o sa. (in semeele inalmi ale 1 aselului 'kibo p+ivise mai inai amuGa si apoi i+ia ince+ca+ile companiilo+ mai mici ale lui ?o+gan de a-i deveni concu+ene. 1and enavele au deveni p+ea ind+aGnee 1a+negie s-a mania si a +ecu la +ep+esalii. '-a hoa+a sa c+eeGe dublul Ceca+ei fab+ici aDae in p+op+ieaea +ivalilo+ sai. (e acum inaine nu s-a mai ine+esa de sa+ma evi ce+cu+i de buoi sau abla. n schimb s-a mulumi sa vanda aceso+ companii oel b+u si sa le lase sa-l modeleGe in o+ice fo+ma vo+ do+i. 0cum cu 'chwab d+ep sef si conducao+ capabil planuia sa-si puna susmanii la Gid. 0sJel s-a inampla ca ?o+gan sa vada +aspunsul la p+oblema lui de fuGiune in discu+sul lui 1ha+les ?. 'cgwab.
din come+ul mondial. (e fap desi nu o sa 'chwab e+a un aposol al p+oducei mode+ne in masa. 0sJel inca la Cnalul dineului de la 1lubul
locuio+ului 6itsbu+g-ului n-au fos niciodaa puse la indoiala. (aca el spunea ca o companie valo+eaGa aa aa valo+a si nimic mai mul. ;l insisa de asemenea sa nu se includa in combinae deca acele conce+nu+i pe ca+e le numise el. 1oncepuse o co+po+ae in ca+e nu aveau sa Ce dublu+i nici maca+ pen+u sasface+ea lacomiei p+ieenilo+ ca+e do+eau sa +eaca g+euaea companiilo+ lo+ pe ume+ii la+gi ai lui ?o+gan. =a ivi+ea Go+ilo+ ?o+gan s-a +idica si si-a ind+epa spaele. amanea o singu+a in+eba+e pe ca+e a fo+mula-o asJel: F1+eGi ca po sa-l convingi pe 0nd+ew 1a+negie sa vandaFF F6o sa ince+cF a spus 'chwab. F(aca il convingi sa vanda p+eiau eu +esulF a +aspuns ?o+gan. oae bune pana acum. (a+ va v+ea 1a+negie sa vandaF 1a va ce+eF P'chwab se gandise la suma de 3" de milioane de dola+i.Q 'ub ce fo+ma va do+i plaaF n cecu+i sau acuniF n obligauniF n bani gheaaF 2imeni nu puea aduna o +eime de milia+d de dola+i in bani gheaa. n ianua+ie s-a o+ganiGa un Hoc de golf pe campu+ile ingheae de la ma+ginea o+asului '. 0nd+ew in Ieschese+K 0nd+ew infofoli in pulove+ ca sa se ape+e de f+ig Huca cu 1ha+lie ca+e vo+bea volubil ca de obicei mennand buna dispoGie. (a+ nu s-a +os nici un cuvan desp+e aface+i pana cand cei doi s-au aseGa in cabana caldu+oasa si confo+abila a lui 1a+negie ce e+a p+in p+eaHma. 0poi cu aceeasi fo+a de convinge+e cu ca+e hipnoGase #" de miliona+i la 1lubul
mini aceluiasi om. 1+edina do+ina imaginaa pe+seve+ena F ace sea au fos ing+edienele ca+e au in+a in 1o+po+aa de 8el a 'aelo+
desp+e subconsen: el seamana cu o g +adina fe+la in ca+e vo+ p+ospe+a bu+uienile daca nu sun sadie seminele uno+ +ecole mai bune. 0uosugesa ese agenul con+olului p+in ca+e un individ poae alege sa-si h+aneasca subconsenul cu gandu+i c+eave sau din negliHena sa pe+mia gandu+ilo+ dis+ucve sa pa+unda in g+adina bogaa a spi+iului. 6ue+ea mae+iala a emoei n ulmul din+e cei sase pasi enuna in capiolul desp+e do+ina vi se spunea sa ci cu voce a+e de doua o+i pe Gi ceea ce a sc+is desp+e do+ina voas+a de a avea bani si sa va viGualiGa si sa va sim ca si cum a C deHa in posesia banilo+ especand acese ins+ucuni comunica obiecul do+inei voas+e in mod di+ec subconsenului in spi+iul unei c+edine absolue. epeand aceasa p+ocedu+a va c+ea voluna+ dep+inde+i de gandi+e favo+abila efo+u+ilo+ dumneavoas+a de a va p+eschimba do+ina in echivalenul ei mae+ial. eci aen cei sase pasi enuna in capiolul desp+e (o+ina inaine sa me+ge mai depa+e apoi Pcand aHunge acoloQ ci foa+e aen cele pa+u ins+ucuni +efe+ioa+e la o+ganiGa+ea unui g+up ce a+e ca scop descope+i+ea pue+ii F?ini 'upe+ioa+eF. (esc+isa in capiolul sase desp+e 6laniCca+ea 8+ganiGaa. 1ompa+and acese doua seu+i de ins+ucuni cu cele desp+e auosugese ve obse+va desigu+ ca oae acese ins+ucuni includ aplica+ea p+incipiului auosugesei. ene inaine sa ci cu voce a+e fo+mula+ea do+inei dumneavoas+a Pp+in ca+e va angaHa sa va fo+ma Fconsina banilo+FQ ca simpla ci+e a cuvinelo+ nu va se+ vese la 39 nimic F daca nu pune emoe sau senmene in cuvinele +ose. 'ubconsenul +ecunoase si aconeaGa doa+ asup+a gandu+ilo+ implee cu emoe sau senmene. 0ces fap ese aa de insemna inca necesia +epea+ea sa in Ceca+e capiol caci lipsa inelege+ii acesuia ese movul p+incipal pen+u ca+e maHo+iaea celo+ ce incea+ca sa aplice p+incipiul auosugesei esueaGa. 1uvinele neu+e vide de emoe nu inDuenaGa subconsenul. 2u ve obne +eGulae +ema+cabile pana nu ve invaa sa face sa aHunga in subconsen doa+ gandul sau cuvine invese cu inc+ede+e. 2u va descu+aHa daca nu va pue con+ola si di+econa emoile de p+ima daa cand ince+ca sa o face. 2u uia nu eEisa pe lume nimic p+imi pe g+as. 2ici daca do+i nu pue +isa. 6+eul capaciai de a va inDuena subconsenul ese o pe+seve+ena neobosia sp+e a aplica p+incipiile enunae aici. 2u pue obne mai ieRin capaciaea do+ia. (umneavoas+a si numai dumneavoas+a +ebuie sa va hoa+a daca +asplaa pen+u ca+e va lupa PFconsina banilo+FQ me+ia p+eul efo+ului pe ca+e il ve depune. 1apaciaea dumneavoas+a de a folosi p+incipiul auosugesei va depinde in eno+ma masu+a de dibacia pe ca+e o ve dovedi in a concen+a o anume do+ina pana cand ea devine o obsesie a+Gaoa+e. magina-va ca a puea obne banii 1and ve incepe sa pune in p+acca ins+ucunile legae de cei ! pasi desc+isi in capiolul al doilea va C necesa+ sa folosi p+incipiul concen+a+ii. 'a va ofe+im sugesi pen+u folosi+ea p+acca a concen+a+ii. 1and incepe sa duce la indeplini+e p+imul din+e cei sase pasi ca+e va ins+uiese sa va Fsabili in mine suma eEaca pe
ca+e o do+iF concen+a-va asup+a banilo+ sau CEa-va oaa aena cu ochii inchisi pana cand pue viGualiGa p+eGena CGica a banilo+. @ace aces luc+u cel pun o daa pe Gi. 6e masu+a ce va concen+a asup+a aceso+ eEe+cii u+ma ins+ucunile dae in capiolul desp+e c+edina si viGualiGa-va in posesia banilo+. aa un fap de foa+e ma+e impo+ana F subconsenul p+eia o+ice o+din da in spi+iul c+edinei absolue si aconeaGa confo+m aceso+ o+dine desi ele +ebuie sa Ce adeseo+i p+eGenae ia+ si ia+ p+in +epee inaine sa Ce ine+p+eae de subconsen. n confo+miae cu aC+maa p+ecedena lua in conside+ae posibiliaea de a Huca un F+ucF pe+fec legim subconsenului dumneavoas+a facandu-l sa c+eada pen+u ca dumneavoas+a o c+ede ca +ebuie sa ave suma de bani pe ca+e o viGualiGa ca aces bani aseapa sa-i lua caci subconsenul +ebuie sa va fu+niGeGe planu+ile p+acce de a dobandi banii ca+e va apa+n. nmana gandul suge+a in pa+ag+aful de mai sus imaginaei dumneavoas+a si obse+va ceea ce imaginaa poae sau v+ea sa faca in vede+ea elabo+a+ii planu+ilo+ p+acce de acumula+e a banilo+ p+in mae+ialiGa+ea do+inei dumneavoas+a. nspi+aa va va ind+uma 2u asepa un plan bine s+ucu+a p+in ca+e inenona sa ofe+i se+vicii sau obiece in schimbul banilo+ pe ca+e-i do+i si-i viGualiGa ci incepe de indaa sa va imagina ca a obnu deHa banii ce+and si asepandu-va in+e mp ca subconsenul sa va fu+niGeGe planul sau planu+ile de ca+e ave nevoie. ?enne-va aena +eaGa pen+u acese planu+i ia+ cand acesea apa+ pune-le indaa apa+ planu+ile vo+ in p+acca. 1and 4" FnavaliF p+obabil in minea dumneavoas+a p+in ine+mediul celui de-al saselea sim sub fo+ma Finspi+aeiF. +aa-le cu +espec si acona asup+a lo+ de indaa ce le p+imi. n cel de-al pa+ulea din+e cei sase pasi a fos ins+ui sa va Fconu+a un plan hoa+a pen+u a va implini do+ina si sa incepe imedia sa pune in p+acca aces planF. 0+ +ebui sa +especa aceasa ins+ucune in chipul desc+is in pa+ag+aful p+eceden. 2u va inc+ede in F+auneF cand va c+ea planul de a acumula bani p+in +ansmua+ea do+inei. '-a+ puea ca +aunea sa va Ce mai F lenesaF si daca depinde in i n+egime de ea s-a+ puea sa va deGamageasca. n+a in scena subconsenul dumneavoas+a ns+ucunile dae in legau+a cu cei sase pasi in capiolul al doilea vo+ C acum enunae in +eGuma si imbinae cu p+incipiile incluse in aces capiol dupa cum u+meaGa: . e+age-va in+-un loc linis Pde p+efe+ina noapea in paQ unde nu ve C de+anHa sau in+e+up inchide ochii si +epea cu voce a+e PasJel inca sa va auGi p+op+iile cuvineQ fo+mula+ea sc+isa a sumei de bani pe ca+e inenona sa o acumula limia empo+ala a
acumula+ii ei si desc+ie+ea se+viciilo+ sau ma+fu+ilo+ pe ca+e inenona sa le ofe+i in schimbul banilo+. 6e masu+a ce ve indeplini acese ins+ucuni viGualiGa-va deHa in posesia banilo+. n schimbul aceso+ bani voi ofe+i cele mai eCciene se+ vicii de ca+e sun in sa+e in canae maEima si ca mai bune posibil in caliae de comis-voiaHo+ de ...Pdesc+ie se+viciul sau ma+fa pe ca+e inenona sa o vindeQ. 1+ed ca voi aHunge sa obn aces bani. 1+ed cu aaa pue+e inca po vedea banii in faa ochilo+. i po ange. 0cum aseapa sa in+e in posesia mea la momenul si in p+opo+a in ca+e indeplinesc se+ viciul p+opus in schimbul lo+. 0sep un plan p+in ca+e sa po acumula banii si voi u+ma p+imi.F aces plan cand il voi . epea aces p+og+am noapea si dimineaa pana cand pue viGualiGa Pin imaginaeQ banii pe ca+e inenona sa-i acumula. 3. 6une o copie a aC+maei dumneavoas+a la vede+e p+ivi-o noapea si dimineaa si ci-o pana ado+mi si cand va +eGi pana o memo+a. ene pe masu+a ce indeplini acese ins+ucuni ca aplica p+incipiul auosugesei in scopul de a da o+dine subconsenului dumneavoas+a. ene ca si subconsenul va acona pe baGa ins+ucunilo+ invese cu emoe si p+imie cu FsenmenF. especa +egulile dae in capiolul desp+e 1+edina. '-a+ puea ca la incepu acese p+incipii sa va pa+a abs+ace. 2u lasa ca aces luc+u sa va ulbu+e. <+ma ins+ucunile indife+en de ca de abs+ace sau nep+acce vi s-a+ pa+ea la incepu. Aa cand daca face asa cuge si in acune comple nou vi se ochilo+. sosi incu+and v+emea cum a fos ins+ui in un unive+s de pue+e va deschide inainea (e ce va sapani desnul 'cepcismul in legau+a cu o+ice idee noua ca+ace+iGeaGa oae Cinele umane. (a+ daca u+ma ins+ucunile enunae scepcismul dumneavoas+a va C inlocui in cu+and de c+edina ca+e la +andul ei se va c+isaliGa in cu+and in c+edina absolua. ?ul CloGoC au aC+ma ca oamenii isi sapanesc p+op+iul desn pamanesc da+ mul din+e ei nu sun capabili sa ineleaga de ce il sapanesc. ?ovul pen+u ca+e omul poae avea con+olul sauului sau pamanesc si in special poGia sa Cnancia+a ese eEplica pe 4 la+g in aces capiol. 8mul isi poae deveni p+op+iul sapan si poae con+ola mediul inconHu+ao+ caci dene pue+ea de a-si inDuena p+op+iul subconsen. 1onc+eGa+ea +ansfo+ma+ii do+inei in bani implica folosi+ea auosugesei ca un agen p+in ca+e subconsenul poae C ans si inDuena. 1elelale p+incipii sun simple unele p+in ca+e se aplica auosugesa. 2u uia aces luc+u si in Ceca+e clipa ave consina +olului impo+an pe ca+e
p+incipiul auosugesei il a+e de Huca in efo+u+ile dumneavoas+a de a acumula bani p+in meodele desc+ise in aceasa ca+e. (upa c e a ci oaa ca+ea inoa+ce-va la aces capiol si u+ma in cuge si in acune aces p+incipiu: 1i in+egul capiolul cu voce a+e in Ceca+e noape pana cand ve deveni pe deplin convins ca p+incipiul auosugesei ese valabil ca va indeplini o ce ii ve ce+e. 6e masu+a ce ci sublinia cu c+eionul Ceca+e p+opoGie ca+e va face o imp+esie favo+abila. especa cu sCnenie p+incipiul de mai sus si va va deschide calea ca+e o oala inelege+e si sapani+e a p+incipiilo+ succesului. 280 );2; 6oseda un al 'aselea 'im F da+ nu ave nevoie deca de cele 5 simu+i obisnuie pen+u a con+ola gandu+ile ce pa+und in subconsen. 8 daa +ealiGa aces luc+u impulsul subconsenului ca+e p+ospe+iae nu va lasa loc sa+aciei. 0unci cand emoile va vo+ aHua sa vede si sa sim +ealmene banii in mana ei vo+ sosi din di+eci pe ca+e inaine nici nu le banuia. 'abili-va ca el o suma CEa ca+e sa Ce suCcien de impo+ana. 'abili-va si o limia de mp. 0unci cand subconsenul va fu+niGeaGa un plan incepe imedia sa-l aplica. nspi+aa ese p+eoasa si +ebuie folosia imedia. 6ue C invins de loGinca F0sep momenul po+iviF. +ei p+ocedu+i simple va aHua sa deveni sapanul 0uosugesei. <+ma ins+ucunile cu sCnenie si va ve sapani desnul. 8+ice obsacol poa+a samana unui beniCciu mai impo+an deca necaGul apa+en. 6asul 4 ca+e imboga+e: 4 1<28'2;=; '6;10=>0;. ;ducaa v-o fo+ma singu+ si pue aDa cunosnele ca+e va conduc inco+o v+e sa me+ge. 2u incepe de la baGa cand u+ma aces plan simplu. ;Eisa doua felu+i de cunosne.
insuilo+ educaonale de a-si invaa sudeni cum sa-si o+ganiGeGe si sa foloseasca cunosnele dupa ce le dobandesc. ?ul oameni fac g+eseala sa p+esupuna ca deoa+ece en+, @o+d avea pune FclaseF nu e+a un om Fcu educaeF. 1ei ce comi aceasa g+eseala nu ineleg sensul +eal al ve+bului Fa educaF. 0ceasa de+iva din lanescul educo insemnand a eE +age a scoae a deGvola dinsp+e ine+io+.
de ma+fa sau se+viciile pe ca+e do+i sa le ofe+i in schimbul ave+ii. 6oae ca ve avea nevoie de mul mai mule cunosne specialiGae deca ave capaciaea sau inclinaa de a obne si daca aces luc+u ese adeva+a va pue suplini slabiciunea cu aHuo+ul g+upului dumneavoas+a F?in 'upe+ioa+eF. 0cumula+ea ave+ilo+ insemnae necesia pue+e ia+ pue+ea ese dobandia p+in cunosne specialiGae o+ganiGae supe+io+ si ineligen si bine di+econae da+ acese cunosne nu +ebuie sa Ce neapa+a in posesia celui ce acumuleaGa ave+ea. 6a+ag+aful p+eceden a+ +ebui sa insuDe spe+ane si cu+aH celui ca+e a+e ambia de a acumula ave+e da+ nu poseda FeducaaF necesa+a pen+u a fu+niGa cunosnele specialiGae de ca+e a+ puea nevoie.
1; ?0 '8=10 angaHeaGa in p+imul +and cu specialiGa+e in+-un anumi absolven de scoli de aface+i cu conabiliae si sasca ingine+i specialiGa+ile Gia+is a+hiec chimis da+ si lide+i ma+can si oameni acvi de va+sa miHlocie. 1el ca+e a fos acv in campus a ca+ui pe+sonaliae ese aa de pue+nica inca se inelege cu o felul de oameni si ca+e s-a descu+ca +especabil cu sudiile a+e un avanaH cla+ asup+a sudenului de spi+i academic.
caliale ca+e il po p+opulsa in+-un pos de conduce+e. ;Eisa o anume slabiciune in oameni pen+u ca+e nu eEisa leac. ;se vo+ba de slabiciunea unive+sala a lipsei de ambie. 8amenii in special sala+iai ca+e isi p+og+ameaGa mpul libe+ lasandu-si spau pen+u sudiul pa+cula+ +aman +a+eo+i in anonima. 0cunea lo+ le facilieaGa ascensiunea le inlau+a obsacolele din cale si ei dobandesc ine+esul p+ieenos al celo+ ce sun in masu+a sa le ofe+e ocaGii p+ielnice. ?eoda sudiului pa+cula+ se po+ivese in p+imul +and nevoilo+ angaHalo+ ca+e ineleg dupa absolvi+ea scolii ca +ebuie sa acumele cunosne specialiGae da+ nu dispun de mpul necesa+ pen+u a se inoa+ce la scoala. 'ua+ 0usn Iie+ s-a ins+ui ca ingine+ de cons+uci si a acva in aces domeniu pana cand dep+esiunea economica i-a limia piaa in asa chip inca nu mai obnea sala+iul pe ca+e il ce+ea. '-a p+ivi in oglinda si si-a p+opus sa-si schimbe p+ofesiunea in avoca s-a ino+s la faculae si a u+ma cu+su+i speciale p+in ca+e s-a p+ega sa Ce avocaul unei co+po+ai. 'i-a deCniva ins+uca a lua eEamenul de ba+ou si a incepu de cu+and sa p+acce mese+ia de avoca. 1a sa a+aam cla+ cum sau luc+u+ile si pen+u a ancipa Falibiu+ileF celo+ ce vo+ spune F2u mam puu inoa+ce la scoala pen+u ca aveam o familie de in+enuF sau F'un p+ea ba+anF voi adauga info+maa ca domnul Iie+ +ecuse de 4" de ani si e+a casao+i cand s-a ino+s la faculae. n plus selecand aen cu+su+i de inala specialiGa+e in colegiile cele mai bine p+egae pen+u a p+eda subiecele alese de el domnul Iie+ a incheia in doi ani munca pe ca+e maHo+iaea sudenlo+ la d+ep o fac in pa+u ani. ; p+oCabil sa si cum sa ap+ecieGi piaa de cunosne 1onabiliaea pe +o 'a analiGam un eEemplu conc+e.
aces plan ca solue la fapul ca +amasese fa+a sluHba el a eEclama cu p+ompudine: Fmi place ideea da+ nu su cum sa sco bani din eaF. 1u ale cuvine s-a plans ca nu va si cum sa scoaa pe piaa acese cunosne conabile dupa ce le-a dobandi. (eci aces luc+u a p+ovoca ala p+oblema ca+e necesia +eGolva+e. 1u aHuo+ul unei ne+e daclog+afe ca+e a puu pune luc+u+ile in o+dine a fos p+egaa o ca+e de foa+e ma+e succes desc+iind avanaHele acesui nou sisem de conabiliae. 6aginile au fos daclog+aCae co+ec si legae in+-un album simila+ cu cel compus din aieu+i din Gia+e ca+e a se+vi d+ep o ma+u+ie +ecua a iso+iei acesei noi aface+i aa de eCciena inca p+op+iea+ul sau a in+a cu+and in posesia mai mulo+ con+ace deca e+a capabil sa manev+eGe. 6lanul ca+e a cladi o aface+e ?ii de oameni din oaa a+a au nevoie de se+viciile unui specialis in ma+fu+i capabil sa p+egaeasca un dosa+ a+agao+ pen+u ma+kengul se+viciilo+ pe+sonale. deea desc+isa aici s-a nascu din necesiae a fos menia sa dea o solue la o u+gena ce +ebuia neapa+a +eGolvaa da+ nu s-a limia la sp+iHini+ea unei singu+e pe+soane. 1ea ca+e a Gamisli ideea a+e o imaginae inDo+ioa+e. ;a a vaGu in +odul mini sale Go+ii unei p+ofesiuni ca+e avea sa foloseasca miilo+ de oameni ca+e au nevoie de ins+ui+e p+acca in ma+kengul se+viciilo+ pe+sonale. nspi+aa sa +eaca la acune de succesul insananeu a p+imului ei F6lan p+ecis pen+u a scoae pe piaa se+viciile pe+sonaleF aceasa femeie ene+gica s-a concen+a asup+a soluei pen+u o p+oblema simila+a pen+u Cul ei ca+e abia e+minase faculaea da+ fusese comple incapabil sasi puna in valoa+e se+viciile. 6lanul pe ca+e l-a elabo+a pen+u el a fos cel mai +aCna mod de come+cialiGa+e a se+viciilo+ pe+sonale pe ca+e l-am vaGu v+eodaa. 1and a fos e+mina p+oiecul connea 5" de pagini daclog+aCae aen connand info+mae bine o+ganiGaa cu p+ivi+e la capaciale nave ale Cului sau eEpe+ienele pe+sonale si un numa+ insemna de ale dealii p+ea speciale pen+u a Ci +eluae aici. 6+oiecul includea de asemenea o desc+ie+e complea a poGiei pe ca+e o do+ea Cul ei p+ecum si o fo+mula+e eEceponala a s+aegiei p+ecise pe ca+e o va folosi el in angie+ea acesei poGii. 6+ega+ea p+oiecului a necesia o munca de caeva sapamani mp in ca+e c+eaoa+ea lui si-a +imis ap+oape Gilnic Cul la biblioeca publica pen+u a p+ocu+a dae necesa+e 47 pen+u modaliaea cea mai avanaHoasa eEisena pen+u a-si ofe+i se+viciile. =-a +imis si la o concu+eni poenalului sau viio+ sef si a obnu de la ei info+mai viale p+ivioa+e la meodele lo+ de aface+i ca+e au avu o ma+e insemnaae in elabo+a+ea unui plan ce avea d+ep obiecv ocupa+ea posului pe ca+e-l do+ea. 1and p+oiecul a fos deCniva el connea pese sase sugesi foa+e eCciene sp+e folosul si beneCciul poenalului sef. 'i-a c+ua Gece ani din viaa 2ecesa+i F incepuuluiF '-a+ puea sa va in+eba: F(e ce ne s+aduim aa ca sa ne asigu+am o sluHba sabilaFF aspunsul ese: F2iciodaa nu ve avea p+obleme daca face un luc+u cum +ebuieF 6lanul elabo+a de aceasa femeie in beneCciul Cului sau l-a aHua sa obna sluHba pe ca+e o soliciase inca de la p+imul ine+viu cu un sala+iu CEa de el insusi. n plus F si asa ese impo+an F posul nu i-a ce+u ana+ului sa po+neasca de la baGa. 0 incepu ca ana+
di+eco+ cu sala+iul unui di+eco+. F(e ce ne s+aduim aaaFF 6ai pe de o pa+e p+eGena+ea p+egiaa in p+ealabil a acesui ana+ ca+e s-a dus la un ine+viu soliciand un pos i-a economisi nu mai pun de Gece ani de ca+e a+ C avu nevoie sa aHunga in puncul din ca+e a po+ni daca Fa+ C incepu de Hos si si-a+ C c+oi d+um in ie+a+hia p+ofesionalaF. deea de a incepe de Hos si de a- c+oi un d+um in ie+a+hia p+ofesionala poae pa+ea solida da+ obieca p+incipala +idicaa ese u+maoa+ea F p+ea mul din+e cei ca+e incep de Hos nu +eusesc niciodaa sa-si +idice capeele suCcien de sus pen+u a puea C Ga+i de sans si p+in u+ma+e +aman Hos. 0+ +ebui menona si fapul ca pe+specva cand p+ives de Hos nu ese p+ea s+alucioa+e sau incu+aHaoa+e. 0+e endina sa ucida ambii. 2oi o numim Finsc+ie+ea pe un fagasF ca+e inseamna ca ne accepam soa+a pen+u ca ne fo+mam dep+inde+ea +unei Gilnice o dep+inde+e ca+e sfa+sese p+in a deveni aa de pue+nica inca +enunam sa o combaem. 'i acesa ese un al mov pen+u ca+e ese foa+e eCcien sa incepem cu o +eapa sau doua mai sus de baGa. 0conand asJel ne fo+mam dep+inde+ea de a ne uia in Hu+ de a consaa cum p+og+eseaGa ceilal de a sesiGa ocaGiile si a p+oCa de ele fa+a eGia+e. =umea iubese invingao+ii (an alpin ese un eEemplu splendid pen+u ilus+a+ea a ceea ce v+eau sa eEp+im aici. n anii sai de faculae e+a manage+ul faimoasei echipe de fobal 2o+e (ame ca+e a casga campionaul naonal in 93" pe cand e+a an+enaa de +aposaul Mnue ocke. alpin a absolvi faculaea in+-o pe+ioada foa+e pun favo+abila cand dep+esiunea economica impunase sluHbele si dupa ince+ca+i esuae in bancile de invesi si domeniul cinemaog+aCc a accepa p+ima ofe+a de poenal viio+ F a deveni vanGao+ al dispoGivelo+ audive elec+ice con+a unui comision. 8+icine poae incepe cu o asJel de sluHba si alpin sa aces luc+u da+ ea a fos suCciena pen+u a-i ofe+i o ocaGie. 0p+oape doi ani de Gile a fos angaHa in+-o sluHba ca+e nu-i placea si n-a+ C p+og+esa niciodaa daca n-a+ C ales sa faca ceva in p+ivina nemulumi+ii sale. ?ai inai a n sluHba de asisen de agen de vanGa+i a companiei sale si a obnu-o. 0ceeasi singu+a +eapa l-a plasa suCcien de sus deasup+a mulmii pen+u ai da 4# posibiliaea sa in+eGa+easca o ocaGie si mai insemnaa. (e fap l-a plasa acolo unde ocaGia l-a puu Ga+i pe el. 0 vandu un numa+ aa de impo+an de dispoGive audive elec+onice inca 0. ?. 0nd+ews p+esedinele comieului di+eco+ al 1ompaniei de 6+oduce+e a (icog+afelo+ o companie concu+ena celei in ca+e luc+a alpin a v+u sa aDe cae ceva desp+e omul (an alpin ca+e c+ea p+obleme depasind cif+ele de vanGa+e ale +epuaei 1ompanii de (icog+afe. =-a chema pe alpin la el. 1and s-a incheia in+evede+ea alpin e+a noul di+eco+ de vanGa+i +esponsabil de (epa+amenul de 0cusca. 0poi in scopul esa+ii ca+ace+ului si enuGiasmului ana+ului alpin domnul 0nd+ews a pleca 3 luni in @lo+ida lasandu-l sa se inece sau sa dea a+ipi noii sale sluHbe. 2u s-a ineca n spi+iul pic posulaului lui Mnue ocke: F=umea iubese invingao+ii si nu a+e mp pen+u +aaF el s-a implica aa de mul in sluHba sa inca a fos ales vicep+esedine al companiei pos pe ca+e mul a+ C mand+ii sa-l obna la capaul a " ani de efo+ cins. alpin a invaa +ucul in ceva mai mul de ! luni.
acune bine s+ucu+ae si di+econae ca+e un scop p+ecis. (eschide-va po+le spi+iului educaei ca+e p+ovine din eEpe+iena si sabili conace cu cei din Hu+. en+, @o+d a fos suCcien de Figno+anF ca sa acumuleGe ave+e. @olosi o+ica+e din+e cele 5 su+se maHo+e de cunosne F ele va sun ofe+ie in aces capiol. ;se uso+ sa acumula cunosne. (aca nu sune gaa sa vinde un p+odus va pue vinde se+viciile sau ideile la un p+e foa+e bun. )a+ba de pese !" de ani au avu foa+e ma+e succes in a +ealiGa aceasa pe+fo+mana. 6+oiecul a da un impuls eE+ao+dina+ miilo+ de ne+i ce c +edeau in auodisciplina. 6lanul ofe+i in aces capiol va poae scu " ani de ucenicie in o+ice sluHba. 1unosnele paveaGa calea ca+e bogae F aunci cand s ce cale sa u+ma. 6asul 5 ca+e imboga+e: 5" ?0%200. oae Ffe+es+eleF de ca+e ave nevoie in viaa salasluiesc in sa+e laena in imaginaa dumneavoas+a. maginaa ese aelie+ul de luc+u al mini capabil sa +ansfo+me ene+gia minala in implini+i si bogae. maginaa ese in+-adeva+ aelie+ul de luc+u unde capaa fo+ma oae planu+ile c+eae de oameni: impulsul do+ina capaa fo+ma ma+ice si acune cu aHuo+ul faculai imaginave a spi+iului. 'e spune ca omul poae da viaa o+ica+ui luc+u: isi imagineaGa. 1u aHuo+ul faculai sale imaginave omul a descope+i si a sapani mai mule fo+e ale nau+ii in ulmii 5" de ani deca in in+eaga iso+ie a +asei umane inaine de aces momen. ;l a cuce+i ae+ul aa de deplin inca pasa+ile ii sun modese concu+ene in Gbo+. 0 analiGa si a cana+i soa+ele la o disana de milioane de mile si a dee+mina cu aHuo+ul imaginaei elemenele ca+e il compun. 0 ma+i vieGa de deplasa+e ia+ acum poae calao+i mai +apid deca suneul. 'ingu+a f+one+a +aonala pe ca+e o cunoase omul sa in deGvolaea si folosi+ea imaginaei sale. ;l nu a ans inca puncul culminan al deGvola+ii in ceea ce p+ivese folosi+ea faculai sale imaginave. 0 descope+i pu+ si simplu ca a+e imaginae si a incepu sa o foloseasca in+-o manie+a foa+e elemena+a. 'ineGa si c+eaa maginaa funconeaGa in doua felu+i.
cu Gonele subconsenului alo+ maginaa c+eaoa+e funconeaGa auoma in felul desc+is in paginile u+maoa+e. 0ceasa faculae nu funconeaGa deca aunci cand consenul aconeaGa cu o vieGa eE+em de +idicaa ca sp+e eEemplu in caGul in ca+e consenul ese smula de emoa unei do+ine pue+nice. maginaa c+eaoa+e p+inde viaa in di+ec +apo+ cu deGvola+ea ei p+in folosi+e. ?a+ii conducao+i din domeniul aface+ilo+ indus+iei Cnanelo+ si ma+ii a+s muGicieni poe si sc+iio+i devin +enumi deGvolandu-si faculaea imaginaei c+eaoa+e. 5 0a lau+a c+eaoa+e ca si cea sineca a imaginaei isi imbogaesc pe+fo+manele p+in folosi+e asa cum o+ice muschi sau o+gan al +upului se deGvola p+in solicia+e. (o+ina ese doa+ un gand un impuls. ;se nebuloasa si efeme+a. ;se abs+aca si nu a+e valoa+e pana cand nu se +ansfo+ma in echivalenul sau CGic. (esi imaginaa sineca ese cea ca+e se folosese cu cea mai ma+e f+ecvena +ebuie sa +ene ca in p+ocesul +ansfo+ma+ii impulsului do+inei in echivalenul sau Cnancia+ pue face faa la fel de bine si imp+eHu+a+ilo+ si siuailo+ ca+e ce+ folosi+ea imaginaei c+eaoa+e. 'mula-va imaginaa @aculaea dumneavoas+a imaginava poae slabi daca nu ese folosia. 6oae C +einviaa si insuDea p+in uliGa+e. 0ceasa faculae nu se snge desi poae deveni laena p+in nesolicia+e. (eocamdaa concen+a-va aena asup+a deGvola+ii imaginaei sinece caci aceasa ese faculaea pe ca+e o ve folosi cel mai des in p+ocesul +ansfo+ma+ii do+inei in bani. +ansfo+ma+ea impulsului abs+ac a do+inei in +ealiaea palpabila a banilo+ necesia folosi+ea unuia sau mai mulo+ planu+i. 0cese planu+i +ebuie +edacae cu aHuo+ul imaginaei si in special cu faculaea sineca. 1i oaa ca+ea apoi inoa+ce-va la aces capiol si incepe pe daa sa va pune in aplica+e imaginaa pen+u a luc+a la +edaca+ea unuia sau mai mulo+ planu+i in scopul conve++ii do+inei in bani. n+ucuni dealiae cu p+ivi+e la elabo+a+ea planu+ilo+ au fos ofe+ie in ap+oape Ceca+e capiol. 6une in p+acca ins+ucunile ca+e se po+ivesc cel mai bine cu nevoile dumneavoas+a si pune-va planul pe ha+e daca n-a facu-o deHa. n momenul in ca+e ve +ealiGa aces luc+u ve C da cu sigu+ana fo+ma conc+ea unei do+ine abs+ace. 1i ulma f+aGa inca o daa. 1i-o cu voce a+e foa+e ince si facand aces luc+u +ene ca in momenul in ca+e va fo+mula in sc+is do+inasi planul necesa+ +ealiGa+ii sale a facu deHa p+imul din+-o se+ie de pasi ca+e va vo+ ofe+i posibiliaea sa va +ansfo+ma gandul in echivalenul sau palpabil.
2au+a ne spune sec+eul ave+ii 6amanul pe ca+e +ai dumneavoas+a o+ice al luc+u mae+ial F oae acesea sun +eGulaul schimba+ii evoluve p+in ca+e f+agmene mic+oscopice de mae+ie au fos o+ganiGae si a+anHae o+dona. n plus F aceasa planea Ceca+e din+e milia+dele de celule individuale ale co+pului dumneavoas+a si Ceca+e aom de mae+ie au incepu ca o fo+ma inangibila de ene+gie. (o+ina ese un impuls de gandi+e mpulsu+ile de gandi+e sun fo+me de ene+gie. 1and incepe cu un impuls de gandi+e F do+ina F sp+e a acumula bani a+age in se+viciul dumneavoas+a aceeasi Fmae+ieF pe ca+e nau+a a folosi-o in Gamisli+ea 6amanului si a Ceca+ei fo+me mae+iale a unive+sului inclusiv co+pul si c+eie+ul in ca+e s-a nascu impulsul dumneavoas+a de gandi+e. 6ue acumula o ave+e cu aHuo+ul legilo+ cu lul de posulae. (a+ mai inai +ebuie sa cunoase acese legi si sa invaa sa le folosi. 6+in +epee si analiGand desc+ie+ea aceso+ p+incipii din Ceca+e unghi posibil auo+ul spe+a sa va deGvaluie sec+eul p+in ca+e s-au acumula oae ma+ile ave+i. ndife+en de ca de ciuda si pa+adoEal a+ pa+ea Fsec+eulF nu ese un sec+e. 2au+a insasi il face public in pamanul pe ca+e +aim in selele si planeele de deasup+a capeelo+ noas+e in elemenele de deasup+a si Hu+ul nos+u in Ceca+e C+ de ia+ba si in Ceca+e fo+ma de viaa pe ca+e o vedem. 5 6+incipiile ca+e u+meaGa va vo+ deschide calea inelege+ii imaginaei. nsususi-va cea ce inelege pe masu+a ce ci aceasa CloGoCe pen+u p+ima daa apoi cand o ve +eci si o ve sudia ve descope+i ca s-a inampla ceva ca+e o sa va cla+iCce si o sa va ofe+e o inelege+e mai ampla a in+egului. ?ai p+esus de oae nu va op+i si nu eGia in sudiul aceso+ p+incipii pana ce nu ve C ci aceasa ca+e de cel pun +ei o+i caci aunci nu ve mai do+i sa va op+i. deile devin ave+i deile sun ge+menii uu+o+ ave+ilo+. deile sun p+odusele imaginaei. 'a eEaminan caeva idei binecunoscue ca+e au sa la baGa uno+ ave+i u+iase in spe+ana ca acese eEemple va vo+ ofe+i info+mai conc+ee p+ivind meoda p+in ca+e poae C folosia imaginaa in acumula+ea ave+ilo+. =ipsea un ing+edien 0cum veni in+-o sa se 5" de ani un ba+an doco+ de a+a a la o+as si-a p+iponi calul a in+a ince fa+macie pe usa din spae si a incepu a+guiasca cu ana+ul fa+macis. ?ai bine de o o+a in spaele eHghelei ba+anul doco+ si fa+macisul au vo+bi ince. 0poi doco+ul a pleca. '-a dus la +asu+ica a adus inapoi un ceainic vechi si o palea de lemn Pfolosia pen+u ameseca+ea connuului ceainiculuiQ si le-a pus in depoGiul magaGinului. @a+macisul a p+ivi aen ceainicul a baga mana in buGuna+ul de la spae a scos un Csic de bani si i l-a da doco+ului. @isicul connea eEac 5"" de dola+i F oae economiile ana+ului. (oco+ul i-a inmana un pec de ha+e pe ca+e e+a sc+isa o fo+mula sec+ea. 1uvinele sc+ise acolo valo+au ca +ascumpa+a+ea unui +ege(a+ nu pen+u doco+ 0cele cuvine magice e+au necesa+e pen+u a po+ni Ce+be+ea ceainicului da+ nici doco+ul nici fa+amacisul nu sau ce ave+i fabuloase e+au
menie sa iGvo+asca din acel ceainic. )a+anul doco+ e+a bucu+os sa vanda aces ceainic c u 5"" de dola+i. ana+ul +isca mul pa+iindu-si oae economiile de viaa pe o bucaca de ha+e si un bie ceainic ;l n-a visa niciodaa ca invesa sa va face ca din ceainic sa se +eve+se au+ aHungand in+-o Gi sa depaseasca pe+fo+mana mi+aculoasa a lampii lui 0lladin. @a+macisul achiGionase de fap o idee 1eainicul vechi si palea de lemn ca si mesaHul sec+e pe o bucaca de ha+e e+au inamplaoa+e. 1iudaele +ucu+i ale ceainicului au deveni evidene dupa ce noul p+op+iea+ a ameseca ins+ucunile sec+ee cu un ing+edien de ca+e doco+ul nu sa nimic. nce+ca sa descope+i ce adaugase ana+ul la mesaHul sec+e facand ca au+ul sa se +eve+se din ceainic. aa o +elaa+e a uno+ fape mai biGa+e deca imaginaa fape ca+e snascu din+-o idee. 'a conemplam o secunda vasele ave+i in au+ pe ca+e le p+odusese aceasa idee. 0 ofe+i si inca ofe+a ave+i u+iase oamenilo+ din in+eaga lume ca+e dis+ibuie connuul ceainicului. )a+anul ceainic ese asaGi unul din+e cei mai ma+i consumao+i mondiali de Gaha+ ofe+ind asJel sluHbe la mii de pe+soane ca+e se ocupau cu culva+ea +esei de Gaha+ si +aCna+ea si come+cialiGa+ea Gaha+ului. Aechiul ceainic consuma an de an milioane de scle ca+e ofe+a sluHbe unui numa+ u+iasi de muncio+i ce fab+ica scla. 53 )a+anul ceainic ofe+a sluHbe unei a+mae de funcona+i senog+aC copiao+i si eEpe+ in publiciae din in+eaga a+a. 0 adus faima si ave+e la Geci de a+s ca+e au Gamisli minunae ablou+i desc+iind p+odusul. Aechiul ceainic a +ansfo+ma un mic o+as sudic in capiala economica a 'udului ca+e ofe+a acum beneCcii di+ec sau indi+ec uu+o+ aface+ilo+ si uu+o+ locuio+ilo+ o+asului. nDuena acesei idei ofe+a acum beneCcii uu+o+ a+ilo+ civiliGae din lume +eva+sand un +au de au+ uu+o+ celo+ ca+e o ang. 0u+ul ce a iGvo+a din ceainic a inala si ne pe picioa+e unul din+e cele mai p+oeminene colegii sudise unde mii de ne+i p+imesc ins+ui+ea esenala pen+u dobandi+ea succesului. (aca p+odusul din acel vechi ceainic de alama a+ puea vo+bi a+ spune poves eE+ao+dina+e in o+ice limba. 6oves de d+agose poves de aface+i poves desp+e oameni ca+e sun Gilnic smula de el. 0uo+ul ese sigu+ de cel pun o asJel de povese caci el a lua pa+e la ea si oul a incepu nu depa+e de chia+ locul unde fa+macisul a cumpa+a ba+anul ceainic. 0ici si-a cunoscu auo+ul soa si ea i-a spus p+ima desp+e ceainicul fe+meca. ;i ocmai beau p+odusul fab+ica de ceainic cand el a ce+u-o in casao+ie. 8+icine a C o+iunde a locui cu o+ice v-a ocupa +ene de acum inaine de Ceca+e daa cand vede cuvinele 1oca-1ola ca ace s u+ias impe+iu de bogae si inDuena s-a inala pe o singu+a idee si ca mise+iosul ing+edien pe ca+e fa+macisul 0sa 1andle+ l-a ameseca cu fo+mula sec+ea a fos F imaginaa 8p+i-va si gandiva o clipa. 0min-va de asemenea ca pasii ca+e bogae desc+isi in aceasa ca+e au consui miHloacele p+in ca+e inDuena p+odusului 1oca-1ola s-a +aspandi in Ceca+e me+opola o+as sa si in+eaie+e de d+umu+i mondiale si ca o+ice idee pe ca+e a puea-o Gamisli dumneavoas+a la fel de solida si eE+ao+dina+a ca si 1oca-1ola poae sa +epee +eco+dul ans de aces faimos dusman al seei din lumea la+ga.
demons+eaGa adeva+ul Gicalei Fdaca v+ei poF. ?i-a fos iso+isia de mul ap+eciaul educao+ si cle+ic +aposaul @+ank I. %unsaulus ca+e si-a incepu ca+ie+a de p+edicao+ in +egiunea e+enu+ilo+ de depoGia+e din 1hicago. n anii sudenei sale domnul %unsaulus a +ema+ca mule deCciene in sisemul nos+u educav defece pe ca+e c+edea ca le-a+ puea co+eca daca a+ C di+eco+ de colegiu. s-a hoa+a sa puna baGele unui nou colegiu in ca+e isi va puea pune in p+acca ideile fa+a handicapul meodelo+ o+odoEe de educae. 0vea nevoie de un milion de dola+i pen+u a pune in p+acca p+oiecul. (e unde sa faca +os de o asemenea suma de baniF 0ceasa e+a in+eba+ea ca+e domina maHo+iaea gandu+ilo+ acesui ana+ p+edicao+ ambios. (a+ se pa+ea ca nu facea nici un p+og+es. 54 'e culca in Ceca+e sea+a cu acel gand in mine. 'e +eGea dimineaa cu el. l lua cu el p+eundeni. l ino+cea pe oae feele in minea sa pana a deveni o obsesie misuioa+e. @iind in acelasi mp si p+edicao+ da+ si CloGof doco+ul %unsaulus a +ecunoscu ca o cei ca+e +eusesc in viaa ca puncul de po+ni+e ese sabili+ea cla+a a scopului. ;l a +ecunoscu si ca pen+u a- sabili cla+ elul ai nevoie de insuDe+e viaa si pue+e susnue de o do+ina a+Gaoa+e de a +aduce acel scop in echivalenul sau mae+ial. ;l sa oae acese ma+i adeva+u+i da+ nu sa de unde sau cum sa puna mana pe un milion de dola+i. 0+ C fos C+esc sa +enune si sa abandoneGe spunand: F;i bine ideea mea ese buna da+ nu po face nimic cu ea nu am de unde sa obn milionul de dola+i de ca+e am nevoie.F ;Eac asa a+ C spus maHo+iaea oamenilo+ da+ nu ese si caGul +eve+endului %unsaulus. 1e a spus si ce a facu ese aa de impo+an inca acum vi-l vom p+eGena si il vom lasa sa ne spuna el insusi povesea sa: Fn+-o sambaa dupa-amiaGa saeam in came+a mea gandindu-ma la modalia de a casga banii necesa+i sp+e a-mi pune planu+ile in aplica+e. ?a gandeam de ap+oape doi ani da+ nu facusem nimic alceva deca sa ma gandesc 0unci si acolo m-am hoa+a ca voi obne milionul de dola+i ca+e imi +ebuia in+-o luna. 1umF 2u ma ine+esa. 1ea mai impo+ana e+a hoa+a+ea de a obne banii in+-un mp bine dee+mina si v+eau sa va spun ca in momenul in ca+e mi-am fo+mula cla+ in mine deciGia de a obne banii in+-o pe+ioada CEa am fos cup+ins de un senmen ciuda de sigu+ana pe ca+e nu-l mai simsem niciodaa pana aunci. 1eva dinlaun+ul meu pa+ea sa spuna: =uc+u+ile au incepu sa se p+ecipie. 0m anuna Gia+ele ca aveam sa susn o p+edica a doua Gi dimineaa inulaa: ?-am apuca sa luc+eG la discu+s imedia da+ +ebuie sa va ma+u+isesc deschis ca sa+cina nu e+a diCcila caci imi p+egaeam p+edica de ap+oape doi ani de Gile. 0m e+mina +eaba cu mul inaine de mieGul nopi. ?-am culca cu un senmen de inc+ede+e caci ma vedeam deHa in posesia unui milion de dola+i. (imineaa m-am +eGi dev+eme am ci p+edica apoi am ingenunchia si m-am +uga ca p+edica mea sa aHunga la u+echile cuiva ca+e imi va ofe+i banii de ca+e aveam nevoie. n mp ce ma +ugam am avu ia+asi acel senmen de sigu+ana ca banii aveau sa soseasca. (e emoe am pleca fa+a p+edica si nu mi-am da seama de aceasa negliHena deca in momenul cand am aHuns la +ibuna gaa sa o susn. ;+a p+ea a+Giu sa me+g sa-mi +ecupe+eG noele F da+
ce binecuvana+e ca nu m-am mai puu inoa+ce n schimb subconsenul mi-a fu+niGa mae+ialul de ca+e aveam nevoie. 1and m-am +idica sa imi incep discu+sul am inchis ochii si am pus in cuvine suDeul si inima din visele mele. 2u vo+beam doa+ pen+u public c i imi imaginam ca-i vo+besc si lui (umneGeu. 0m spus ce po face cu un milion de dola+i daca obn aceasa suma. 0m desc+is planul pe ca+e mi-l conu+asem in mine p+ivind o+ganiGa+ea unei impo+ane insui de educae unde ne+ii sa invee sa faca luc+u+i p+acce si in acelasi mp sa-si deGvole spi+iul. 1and am e+mina si maseGa un ba+ba din public s-a +idica ince de pe scaun cam din +andul al +eilea din public si s-a ind+epa ca+e +ibuna. ?a in+ebam ce va face. 0 veni mi-a s+ans mana si a spus: F ana+ul %unsaulus s-a dus la bi+oul domnului 0+mou+ si si-a lua milionul. 1u aces bani el a pus baGele nsuului ehnologic 0+mou+ cunoscu acum sub numele de nsuul ehnologic llinois. 55 ?ilionul de dola+i de ca+e avea nevoie i-a pa+veni sub fo+ma de idee. n spaele ideii saea do+ina pe ca+e ana+ul %unsaulus o adaposse in mine v+eme de ap+oape doi ani. ema+ca aces luc+u impo+an F a obnu banii la mai pun de 3! de o+e dupa ce a aHuns la o hoa+a+e fe+ma de a-i obne si si-a sabili un plan conc+e pen+u a-i obne. 2u e+a nimic nou sau singula+ in gandu+ile lipsie de subsana ale lui %unsaulus si in spe+ana lui slaba de a face +os de un milion de dola+i. 8 facuse+a si ali inainea lui si mul de aunci au avu acelasi gand. (a+ e+a ceva cu adeva+a unic si dife+i in deciGia la ca+e a aHuns in acea sambaa de pomina cand a lasa gene+aliale la o pa+e si a decla+a fe+m: FAoi obne acei bani in mai pun de o sapamanaF n plus aces p+incipiu p+in ca+e +eve+endul %unsaulus si-a obnu milionul de dola+i ese inca valabil 'i va sa la indemana =egea unive+sala funconeaGa aGi ca si in v+emea in ca+e ana+ul p+edicao+ a folosi-o cu aaa succes. 'cop p+ecis si planu+i p+ecise ema+ca ca 0sa 1andle+ si +eve+endul @+ank %unsaulus aveau ceva in comun. 0mandoi cunoseau uimio+ul adeva+ ca ideile se po conve+ in bani p+in+-un scop p+ecis si planu+i p+ecise. (aca sune unul din+e cei ce c+ed ca munca g+ea si cinsea po aduce singu+e bogai uia ca aces gand eEisa ;l nu ese adeva+a )ogaile cand vin in cana u+iase nu sun niciodaa +eGulaul eEclusiv al muncii g+ele )ogaile sosesc daca sosesc v+eodaa d+ep +aspuns la ce+e+ile p+ecise baGae pe aplica+ea uno+ p+incipii p+ecise si nu p+in inampla+e sau no+oc. n gene+al vo+bind ideea ese impulsul de gandi+e ca+e pune in p+acca un gand p+in ine+mediul imaginaei. o comis-voiaHo+ii eEpe+imena su ca ideile se po vinde acolo unde ma+fa nu me+ge. 1omis voiaHo+ii obisnui nu su aces luc+u F eEac de aceea ei sun FobisnuiF.
0ceasa e+a o idee indife+en de ca de simpla a+ C ;+a imaginaa. deile nu au un p+e CE. 1+eao+ul de idei isi face p+op+iul p+e si daca ese ineligen il obne. 6+acc povesea Ceca+ei ma+i ave+i incepe in Giua in ca+e c+eao+ul si vanGao+ul de idei se aliaGa si luc+eaGa in a+monie. 1a+negie s-a inconHu+a de oameni ca+e pueau face o ceea ce el nu puea sa faca de oameni ca+e Gamisleau idei si ca+e puneau ideile in p+acca si s-a imboga pe sine si pe ceilal cu ave+i fabuloase. ?ilioane de oameni +ec p+in viaa spe+and sa nime+easca Fb+eseF favo+abile. 6oae ca o asJel de b+esa favo+abila poae fu+niGa oamenilo+ ocaGii da+ planul cel mai sigu+ nu depinde de no+oc. 8 Fb+esaF p+ielnica mi-a ofe+i cea mai impo+ana sansa in viaa F da+ a +ebui sa dedic 5 de ani de efo+ hoa+a acesei sanse inaine ca ea sa devina o posesiune insemnaa. 5! F)+esaF consa in no+ocul meu de a-l inalni pe 0nd+ew 1a+negie si de a casga coope+a+ea lui. 1u acea ocaGie 1a+negie mi-a insuDa ideea o+ganiGa+ii p+incipiilo+ implini+ii in+-o CloGoCe a succesului. ?ii de oameni au p+oCa de descope+i+ile facue in cei 5 de ani de ce+cea+e si nume+oase ave+i s-au acumula p+in aplica+ea acesei CloGoCi. ncepuul a fos simplu. ;+a o idee pe ca+e o+icine a+ puea-o Gamisli. )+esa favo+abila a veni p+in ine+mediul lui 1a+negie da+ ce e de spus desp+e hoa+a+e scopul p+ecis do+ina de a-si implini scopul si efo+ul susnu de 5 de aniF 2u e+a o do+ina obiHnuia ca+e a sup+avieui deHamagi+ii descu+aHa+ii inf+ange+ii empo+a+e c+icilo+ si amin+ii consane a Fi+osi+ii mpuluiF. ;+a o do+ina a+Gaoa+e 8 obsesie 1and mi-a fos insuDaa ideea pen+u p+ima daa de ca+e domnul 1a+negie ea a fos ing+iHia si p+oeHaa si alimenaa sp+e a +amane in viaa. nce ince ideea a dobandi o fo+a de gigan cu pue+e p+op+ie si a aHuns sa ma ing+iHeasca sa ma p+oeHeGe si sa ma conduca. 0sa sun ideile. ?ai inai le ofe+i dumneavoas+a viaa dinamism si sun de o+iena+e apoi ele p+eiau pue+ea pe con p+op+iu si elimina o+ice opoGie. deile sun fo+e inangibile da+ au mai mula fo+a deca c+eie+ele ca+e le Gamislesc. ;le au pue+ea de a sup+avieui si dupa ce c+eie+ul c e le-a c+ea s-a +ansfo+ma in pulbe+e. (; ;2< 6ue folosi imaginaa sineca si cea c+eava si daca eEe+sa le +ansfo+ma in+-o fo+a i+eGisbila. maginaa ese ing+edienul a ca+ui lipsa p+ovoaca esecul si caaliGao+ul ma+ilo+ succese. 0sJel 1andle+ nu a invena fo+mula pen+u 1oca-1olaK el a fu+niGa +eeei imaginaa ca+e a +ansfo+ma fo+mula in ave+i. 'ume u+iase de bani va aseapa cu condia sa le do+i in cana p+ecise pen+u scopu+i sp+iHinie de imaginae. 0ces p+incipiu i-a ofe+i unui p+eo un milion de dola+i caci a facu simplul ges de a-l ce+e. ?ule ave+i aseapa sa c+easca din+-o simpla idee. 8bse+va cum pue casga mii sau milioane chia+ fa+a un plan o+iginal F p+opunand o noua combinae. 1hia+ si cea mai +aCnaa uneala a+e nevoie de cineva ca+e sa se cum sa o foloseasca. 6asul ! ca+e imboga+e: 57 6=02@10;0 8%02>00.
Ae cunoase sec+eul elec+iGan al ?ini 'upe+ioa+e. Aa pue descope+i domeniul de acviae pue sa deveni un conducao+ si sa obne sume eno+me de bani in+-o pe+ioada uimio+ de scu+a. 0 invaa ca o ceea ce c+eaGa sau dobandese omul a+e ca punc de pleca+e do+ina ca ea ese pu+aa in p+ima eapa de la abs+ac la conc+e in aelie+ul imaginaei unde sun c+eae si o+ganiGae planu+i pen+u +ansfo+ma+ea sa. n capiolul desp+e (o+ina a fos invaa sa face ! pasi bine deCni p+acci ca p+ima dumneavoas+a misca+e menia sa +ansfo+me do+ina de bani in echivalenul ei banesc.
ene acese fape si amin-va cand planul dumneavoas+a esueaGa ca inf+ange+ea empo+a+a nu ese un esec pe+manen. 0ces luc+u poae semnala doa+ fapul ca planu+ile dumneavoas+a nu au fos solide. 1ladi ale planu+i. ncepe de la ". nf+ange+ea empo+a+a a+ +ebui sa insemne un singu+ luc+u cunoase+ea sigu+a a fapului ca ceva nu me+ge la planul dumneavoas+a. ?ilioane de oameni +ec p+in viaa nefe+ici si sa+aci pen+u ca nu au un plan solid p+in ca+e sa acumuleGe ave+e. mplini+ile dumneavoas+a sun in p+opo+e cu solidiaea planu+ilo+ dumneavoas+a. 2ici un om nu ese invins pana nu abandoneaGa F in minea sa. *ames *. ill s-a conf+una cu inf+ange+ea empo+a+a cand a ince+ca pen+u p+ima daa sa adune capialul necesa+ pen+u cons+ui+ea unei cai fe+ae de la ;s la Aes da+ si el si+ansfo+ma inf+ange+ea in vico+ie p+in planu+i noi. en+, @o+d s-a conf+una cu inf+ange+ea empo+a+a nu doa+ la incepuul ca+ie+ei sale in domeniul auomobilelo+ ci si dupa ce u+case mul in op. ;l si-a fo+mula noi planu+i si a po+ni bi+uio+ ca+e o vico+ie Cnancia+a. Aedem oameni ca+e au acumula ma+i ave+i da+ nu le cunoasem deca +iumful igno+and inf+ange+ile empo+a+e pe ca+e au +ebui sa le depaseasca inaine sa F+euseascaF. 2iciun adep al acesei CloGoCi nu poae sa se asepe logic sa acumuleGe o ave+e fa+a a avea eEpe+iena Finf+ange+ii empo+a+eF. 1and sosese inf+ange+ea accepa-o ca pe un semnal ca planu+ile dumneavoas+a nu sun solide +eface-le si po+ni ia+asi ca+e scopul +avni. (aca +enuna inaine sa va indeplini scopul sune so+ abandonului. F1el ce abandoneaGa nu casga niciodaa F ia+ un casgao+ nu abandoneaGa niciodaaF. =ua aceasa p+opoGie sepa+a sc+ie-o pe o foaie de ha+e cu lie+e de-o schioapa si pune-o undeva unde o pue vedea in Ceca+e noape inaine de culca+e si in Ceca+e dimineaa inaine sa pleca la luc+u. 1and incepe sa va alege memb+ii pen+u g+upul F?in 'upe+ioa+eF s+aduiva sa-i lua ocmai pe cei ca+e nu deGa+meaGa la p+ima inf+ange+e.
incepu daca v+e sa deveni sef in p+ofesia pe ca+e v-a ales-o sau sa +amane un subale+n. ;Eisa o ma+e dife+ena de compensa+e. 'ubale+nul nu poae eviden sa p+enda compensaa desnaa sefului desi mul sun ena in mod e+ona sa se asepe la asJel de +asplaa. 2u e nici o +usine sa C subale+n. 6e de ala pa+e nu e nici o cinse sa +amai subale+n. ?aHo+iaea ma+ilo+ seC au incepu in poGia de subale+ni. ;i au deveni seC pen+u ca au fos subale+ni ineligen. 1u pune eEcepi cel ca+e nu se sa-si u+meGe seCi cu ineligena nu poae sa devina un sef eCcien. 8mul ca+e poae sa-si u+meGe seful cu eCciena ese cel ca+e se +ansfo+ma cel mai +apid in sef.
subale+nilo+. fo+a fa+a subale+nilo+. 0 doua ese conduce+ea p+in asenmenul si sp+iHinul so+ia abunda in p+obe ca+e spun ca nu poae C supo+aa conduce+ea p+in fo+a. 1ade+ea si dispa+ia dicao+ilo+ si +egilo+ ese semniCcava. nseamna ca oamenii nu vo+ accepa conduce+ea p+in fo+a pe e+men nelimia. 2apoleon ?ussolini ile+ au fos eEemple de conduce+e p+in fo+a. 1onduce+ea lo+ a fos inlau+aa. 1onduce+ea p+in asenmenul subale+nilo+ ese singu+ul p ce poae C supo+a 8amenii po C supusi conduce+ii p+in fo+a pe o pe+ioada limiaa da+ nu se vo+ supune de buna voie. 2oul p de conduce+e va +especa cei unsp+eGece faco+i ai conduce+ii pe ca+e i-am desc+is in aces capiol ca si al cava faco+i. 1el ca+e face din ei fundamenul p+og+amului sau de conducao+ va gasi la o pasul p+ileHu+i de a conduce o+ice s+a social s-a+ include. in (e ce esueaGa conducao+ii 0Hungem acum la g+eselile esenale ale conducao+ilo+ ca+e esueaGa caci ese in egala masu+a esenal sa sm ce sa nu facem ca si ce sa facem. . ncapaciaea de a o+ganiGa dealiile: 1onduce+ea eCciena necesia capaciaea de a o+ganiGa si a sapani dealiile. 2ici un conducao+ auenc nu va C niciodaa Fp+ea ocupaF sa faca ceea ce i se ce+e in caliae de conducao+. 1and cineva indife+en daca ese sef sau subale+n +ecunoase ca ese Fp+ea ocupaF sa-si schimbe planu+ile sau sa aco+de aene o+ica+ei u+gene isi +ecunoase ineCciena.
de aceea pe ca+e a+ depune-o fa+a sp+iHinul lui. 5. =ipsa de imaginae: @a+a imaginae un sef nu poae sa faca faa u+genelo+ si sa c+eeGe planu+i p+in ca+e sa-si conduca eCcien subale+nii. ! !. ;goismul: conducao+ul ca+e isi asuma me+iul muncii subale+nilo+ sai va C cu sigu+ana u+a. 'eful cu adeva+a ma+e nu +eclama nici unul din+e ono+u+i. ;se mulumi sa le vada cand acesea eEisa si sa le cedeGe subale+nilo+ caci se ca maHo+iaea oamenilo+ luc+eaGa mai mul pen+u ap+ecie+e si +ecunoase+e deca pen+u bani. 7. mpulsiviaea: 'ubale+nii nu +especa un sef impulsiv. n plus impulsiviaea sub o+ica+e din+e fo+mele sale dis+uge capaciaea de supo+abiliae si vialiaea uu+o+ celo+ ca+e se lasa pu+a de ea. #. =ipsa de loialiae: 6oae aces punc a+ C +ebui sa Ce plasa la incepuul lisei. 'eful ca+e nu ese loial faa de +usul si asociai sai faa de supe+io+ si subale+ni nu poae +amane sef mula v+eme. =ipsa de loialiae +ansfo+ma omul in+-un C+ de p+af pe faa pamanului si aduce disp+eul me+ia. ;a ese una din+e p+incipalele cauGe ale esecului in viaa. 9. ;Eace+ba+ea Fauo+iaiF conducao+ului:
conducao+i pe fundalul unei noi modalia de a conduce. =umea se aDa in +apida schimba+e. 0sa inseamna ca miHloacele p+in ca+e sun insuDae noi desp+inde+i oamenilo+ ! +ebuie sa se adapeGe la acese schimba+i. ?iHloacele desc+ise aici sun cele ca+e mai mul deca o+ica+e alele c+oiesc d+um civiliGaei. 1inci modalia de a obne o sluHba buna nfo+maa cup+insa aici ese +eGulaul cla+ al mulo+ ani de eEpe+iena in cu+sul ca+o+a mii de oameni au fos aHua sa-si vanda se+viciile la un p+e bun. ;Epe+iena a demons+a ca u+maoa+ele miHloace ofe+a cele mai di+ece si mai eCciene meode de a face ca cel ce ese in caua+ea de ofe+an de se+vicii si cel ce le ofe+a sa se inalneasca. . )i+ou+i g+iHa sa +epuae demons+a de plasamen: +ebuie sa avem nu alegem deca bi+ou+ile cu ai ca+o+ di+eco+i isi po cu dae p+ecise +eGulaele sasfacaoa+e. de bi+ou+i. ;Eisa oa+ecum pune asJel . 6ubliciaea: nce+ca in Gia+e Hu+nale specialiGae sau +evise. 0nunu+ile sec+ee sun eCciene in caGul celo+ ca+e concu+eaGa pen+u posu+i in domeniul cle+ical sau ca funcona+i pla. 0nunu+ile publice funconeaGa mai bine pen+u cei ca+e caua +elai de aface+i daca apa+ in Gia+e pe ca+e le cumpa+a pul de pe+soana ca+e a+ C po+ivia sa obna sluHba. eEul +ebuie p+ega de un eEpe+ ca+e inelege cum sa includa suCciene calia pen+u a p+ovoca +aspunsu+i. 3. 'c+iso+i pe+sonale de solicia+e a posului: 'un ad+esae C+melo+ pa+cula+e sau pe+soanelo+ CGice ca+e au cel mai p+obabil nevoie de se+viciile ofe+ie. 'c+iso+ile +ebuie sa Ce inodeauna co+ec daclog+aCae si semnae de mana. 0lau+i de sc+isoa+e +ebuie +imis un F dosa+F sau o scu+a lisa de caliCca+i ale solicianului. 0a sc+isoa+ea ca si lisa a+ +ebui sa Ce p+egae de un eEpe+. Pespeca ins+ucunile in ceea info+mailo+.Q ce p+ivese fu+niGa+ea 4. 'olicia+ea posului p+in ine+mediul cunosnelo+: 0unci cand ese posibil solicianul a+
+ebui sa se s+aduiasca sa sabileasca p+imul conac cu poenalul nou sef p+in cunosne comune. 0ceasa meoda de abo+da+e ese avanaHoasa in mod special pen+u cei ca+e caua +elai in domeniul conduce+ii si nu do+esc sa pa+a ca Fse inHosescF. 5. 'olicia+ea pe+sonala: n anumie ocaGii poae C mai eCcien ca solicianul sa- ofe+e pe+sonal se+viciile poenalilo+ seC in ca+e caG o enume+a+e complea in sc+is a caliCca+ilo+ pen+u pos ese necesa+a avand in vede+e ca poenalii seC vo+ adeseo+i sa discue dosa+ul cu asociai. 1um sa p+ega un F(osa+F 'au un 1u++iculum viae 0ces dosa+ a+ +ebui sa Ce p+ega la fel de aen cum isi p+egaese un avoca mae+ialele pen+u un caG ce u+meaGa a C Hudeca la +ibunal. 1u eEcepa siuaei in ca+e solicianul a+e eEpe+iena in p+ega+ea aceso+ dosa+e a+ +ebui sa Ce consula un eEpe+ ale ca+ui se+vicii sun absolu indispensabile. 1ome+ciani de succes angaHeaGa pe+soane ca+e ineleg a+a psihologiei si a publiciai in p+eGena+ea me+ielo+ ma+Ci lo+. 1ine a+e se+vicii pe+sonale de ofe+i a+ +ebui sa faca la fel. n dosa+ sun necesa+e info+mai de pul: . ;ducaa: ;nume+a pe scu+ da+ hoa+a ce ins+ui+e poseda si asup+a ca+o+ obiece v-a concen+a in scoala movandu-va specialiGa+ea. !3 . ;Epe+iena: (aca ave eEpe+iena legaa de funci simila+e cu cea pe ca+e o solicia desc+ie-o in dealiu da numele si ad+esele seClo+ p+eceden. 0sigu+a-va ca evidena suCcien de elocven o+ice eEpe+iena speciala pe ca+e a avu-o pen+u a ocupa posul la ca+e aspi+a. 3. efe+ine: 6+acc o+ice C+ma do+ese sa cunoasca oae implini+ile dumneavoas+a ane+ioa+e anecedenele in aface+i ec. avand in vede+e ca va plasa in poGia de poenali angaHa in sluHbe de +aspunde+e. 0asa la dosa+ copii Ee+oE dupa sc+iso+i din pa+ea: a. foslo+ seCK b. p+ofeso+ilo+ ca+e v-au ind+umaK c. uno+ pe+soane p+oeminene pe a ca+o+ Hudecaa se poae pune baGa. 4. @oog+aCe p+op+ie: 0asa la dosa+ul dumneavoas+a o foog+aCe +ecena nein+amaa. 5. 'olicia un pos p+ecis: ;via sa ce+e un pos fa+a a desc+ie cla+ ce poGie anume caua. 2u solicia niciodaa Fun simplu posF. 0ceasa indica fapul ca nu dispune de o caliCca+e specialiGaa. !. @o+mula-va caliCca+ile pen+u posul solicia: (a dealii complee cu p+ivi+e la movul pen+u ca+e c+ede ca sune caliCca
pen+u poGia speciCca pe ca+e o u+ma+i. 0cesa ese cel mai insemna dealiu al solicia+ii dumneavoas+a. dumneavoas+a. Aa dee+mina in mai ma+e masu+a deca o+ice alceva caliCca+ea pe ca+e o ve p+imi. 7. 8fe+i-va sa luc+a o pe+ioada de p+oba: 0ceasa a+ puea pa+ea o sugese +adicala da+ eEpe+iena a dovedi ca ea esueaGa +a+eo+i in casga+ea casga+ea maca+ a unei pe+ioade de p+oba. (aca sune sigu+ pe caliCca+ile dumneavoas+a nu ave nevoie deca de o sansa: aceea de a C esa. (e+iva din aceasa fapul ca ave inc+ede+e in capaciaea dumneavoas+a dumneavoas+a de a ocupa posul pe ca+e il do+i: ese foa+e convingao+ convingao+ sa cla+iCca ca ofe+a dumneavoas+a se baGeaGa pe: a. inc+ede+ea dumneavoas+a dumneavoas+a in capaciaea de a ocupa posulK b. inc+ede+ea dumneavoas+a in deciGia poenalului nou sef de a va angaHa dupa p+obaK c. hoa+a+ea dumneavoas+a dumneavoas+a de a ocupa poGiaK #. 1unoase+ea p+oClului aface+ilo+ poenalului dumneavoas+a dumneavoas+a sef: naine sa solicia un pos face o ce+cea+e suCciena pen+u a in+a in conac cu aface+ile si a va familia+iGa pe deplin cu aceasa aface+e si indica in dosa+ cunosnele dobandie in aces domeniu. 0ces luc+u va imp+esiona va indica fapul ca ave imaginae si ca va ine+eseaGa +ealmene posul solicia. ene ca nu casga avocaul ca+e cunoase cel mai bine legea ci acela ca+e isi p+egaese p+egaese cel mai bine caGul. (aca va p+ega si va p+eGena p+eGena co+ec FcaGulF vico+ia dumneavoas+a dumneavoas+a ese asigu+aa in p+opo+e de pese 5" la sua de la bun incepu. 2u va Ce eama ca va face dosa+ul p+ea lung. 'eCi sun la fel de ine+esa sa obna se+viciile uno+ pe+soane caliCcae pe ca sune dumneavoas+a dumneavoas+a in obne+ea posului. (e fap +eusiele celo+ mai de succes pe+soane ca+e fac angaHa+i se dao+eaGa in p+incipal capaciai lo+ de a-si seleca asisen bine caliCca. info+maa disponibila. ;i do+esc oaa ene si alceva: aena cu ca+e va p+ega dosa+ul indica fapul ca sune o pe+soana sa+guincioasa. 0m aHua la p+ega+ea dosa+elo+ pen+u unii clienK ele e+au aa de socane si de neobisnuie inca oamenii au foa angaHa fa+a a li se solicia un ine+viu pe+sonal. !4 1and v-a CnaliGa dosa+ul aduna mae+ialul lega paginile si sc+ie de mana sau de masina u+maoa+ele: (8'0 0= 10=@10=8 =< 8); M. '? 102((0 102((0 =0 68'<= (; ';1;0 ';1;0 601<=0 0= 6;';(2;=< 18?602; 18?602; )=02M 21 'chimba cope+a dosa+ului la Ceca+e noua solicia+e. 0ces suplimen pe+sonal va a+age cu sigu+ana aena. (aclog+aCa-va (aclog+aCa-va sau mimeog+aCa-va mimeog+aCa-va dosa+ul pe cea mai buna ha+e pe ca+e o pue obne si lega-l cu ca+on de pul cope+elo+ pen+u ca+K pe ca+e il ve schimba daca il a+aa mai mulo+ companii. =ipi o foog+aCe pe una din+e paginile dosa+ului. 1omis-voiaHo+ii 1omis-voiaHo+ii de succes se a+anHeaGa cu mula g+iHa.
;i su ca p+ima imp+esie du+eaGa. (osa+ul dumneavoas+a ese comis-voiaHo+ul dumneavoas+a. 8fe+i-i un cosum de haine bun asJel inca sa iasa in evidena faa de o+ice alceva a vaGu poenalul dumneavoas+a dumneavoas+a sef ca modaliae de solicia+e a unui pos. (aca me+ia sa obne posul pe ca+e il solicia me+ia sa abo+da p+oblema cu g+iHa. n plus daca v+e sa va p+eGena p+eGena celui ce v-a+ puea angaHa asJel inca sa-l imp+esiona cu pe+sonaliaea dumneavoas+a dumneavoas+a ve C p+obabil pla de la bun incepu mai bine deca daca a C solicia posul in manie+a +adionala. (aca solicia angaHa+e p+in+-o agene de publiciae publiciae sau p+in+-un bi+ou de angaHa+i ofe+i copii ale dosa+ului alcaui in scopul de a va p+eGena se+viciile. 0ces luc+u va va aHua sa C p+efe+a aa de agena ce va p+imi solicia+ea ca si de poenalii noi seC %asi-va sluHba ca+e sa va placa 8+icine face cu place+e sluHba pen+u ca+e ese cel mai po+ivi.
ca+o+ se+vicii vo+ se+vi publicul cu eCciena. n +ecu ei se lupau si se a+guiau unii cu ali uiand ca in ulma insana se a+guiau in de+imenul publicului pe ca+e il se+veau. F6olieeF si Fse+viciiF sun cuvinele cheie ale vanGa+ii asaGi si se aplica mai di+ec pe+soanei ca+e isi ofe+a se+viciile pe+sonale deca sefului pe ca+e il se+vese caci in cele din u+ma aa seful ca si subale+nul sun angaHa de publicul pe ca+e il se+vesc. (aca se+viciul lo+ lasa de do+i +eGulaul ese pie+de+ea p+ivilegiului de a se+vi. 2e aminm cu oi de v+emea cand cel ce ciea consumul de gaGe baea la usa aa de a+e inca ap+oape o spa+gea. 1and deschideam ne impingea la o pa+e in+a neinvia si cu o p+ivi+e manioasa spunea pu+ si simplu: F(e ce naiba m-ai lasa sa asepFF oae oae asea s-au schimba. 0ngaHaul companiei de gaGe se compo+a acum ca un domn spunand Fincana sa va Cu de folos domnuleF. naine ca seCi companiei de gaGe sa ineleaga ca oamenii inc+una ce cieau cono+ul p+ovocau nemulumi+i ce nu e+au niciodaa cla+iCcae policosii comis-voiaHo+i ai celo+ ce foloseau pe+olul d+ep d+ep combusbil au veni si au pus baGele unei aface+i cu ca+ace+ +egional. n pe+ioada dep+esiunii economice am pe+ecu caeva luni in +egiunea minelo+ de an+aci din 6enns,lvania 6enns,lvania sudiind condiile ca+e au dus la +ecesiunea indus+iei de ca+bune. 'eCi si angaHai din aces domeniu se a+guiau la sange unii cu ceilal adaugand la p+eul ca+bunelui aces Fa+gF pana cand in cele din u+ma au descope+i ca inemeiase+a o aface+e eE+ao+dina+a eE+ao+dina+a pen+u p+oducao+ii de dispoGive de a+de+e a pe+olului si pen+u p+oducao+ii p+oducao+ii de pe+ol b+u. 0cese eEemple sun desnae celo+ ce au se+vicii pe+sonale de ofe+i pen+u a a+aa ca sunem unde sunem si ce sunem dao+ia p+op+iului nos+u compo+amen (aca eEisa un p+incipiu al cauGei si al efecului ca+e guve+neaGa aface+ile Cnanele si +anspo+u+ile acelasi p+incipiu con+oleaGa con+oleaGa indiviGii si le dee+mina sauul social. 6une la punc +ei modalia !! 1auGele succesului in se+viciile pe ca+e le come+cialiGam pe+manen cu eCciena au fos desc+ise cla+. cla+. 1u eEcepa caGului in ca+e acele cauGe sun sudiae analiGae inelese si aplicae nimeni nu-si poae pune in p+acca se+viciile eCcien si pe+manen. @ieca+e pe+soana +ebuie sa Ce comis-voiaHo+ul p+op+iilo+ p+op+iilo+ sale se+vicii. 1aliaea si canaea se+viciilo+ ofe+ie si spi+iul in ca+e ele sun demons+ae dee+mina in+-o ma+e masu+a p+eul si du+aa sluHbei dumneavoas+a. dumneavoas+a. n vede+ea p+eGena+ii p+eGena+ii se+viciilo+ pe+sonale in mod eviden Pceea ce p+esupune o piaa pe+manena la un p+e sasfacao+ in condii placueQ +ebuie sa adopa si sa +especa fo+mula F11'F ca+e inseamna u+mao+ul luc+u: caliaea. 6lus canaea plus spi+iul adeva+a de coope+a+e egal o pe+feca a+a de a-si vinde se+ viciile. ene fo+mula F 11'F da+ face c eva mai mul F insui-o ca pe un obicei 'a analiGam fo+mula pen+u a ne asigu+a ca inelegem eEac desp+e ce e vo+ba: . 1aliaea se+viciului va C menia sa ma+cheGe impo+ana Ceca+ui dealiu in legau+a legau+a cu poGia dumneavoas+a in cel mai eCcien chip cu puna pas+and me+eu +eaG in suDe scopul eCcienei c+escue. . 1anaea se+viciului va insemna obiceiul de a p+esa o+ice se+viciu de ca+e sune capabil in o+ice momen cu scopul de a spo+i numa+ul de se+vicii pe masu+a ce caliaea lo+ se imbunaaese imbunaaese p+in eEe+ciu si eEpe+iena. 0ccenul ese plasa din nou pe cuvanul obicei. 3. 'pi+iul se+viciului va avea in vede+e fo+ma+ea obiceiului unui compo+amen placu a+monios ca+e va smula coope+a+ea
asocialo+ si colegilo+ de se+viciu. 2u ese suCcien sa cupla o caliae si o canae adecvae a se+viciului dumneavoas+a pen+u a menne o piaa consana pen+u se+viciile dumneavoas+a. 1ompo+amenul sau spi+iul in ca+e va ofe+i se+viciile ese un faco+ pue+nic si hoa+ao+ in legau+a aa cu p+eul pe ca+e il p+imi ca si cu du+aa angaHa+ii. 0nd+ew 1a+negie a scos in evidena aces aspec mai mul deca ceilal in legau+a cu desc+ie+ea p+op+ie a faco+ilo+ ce duc la succes in come+cialiGa+ea se+viciilo+ pe+sonale. ;l a pus din ce in ce mai mul accenul pe necesiaea unui compo+amen a+monios. 0 decla+a cla+ ca nu va pas+a nici un angaHa indife+en de ca de mul sau ca de eCcien luc+eaGa daca nu muncese in+-un spi+i a+monios. (omnul 1a+negie a insisa ca oamenii sa Ce placu. n sp+iHinul fapului ca a aco+da o ma+e valoa+e acesei calia i-a aHua pe mul din+e aceia ca+e s-au confo+ma sanda+delo+ sale sa se imbogaeasca mul. 1ei ca+e nu se confo+mau +ebuiau sa faca loc alo+a. mpo+ana unei pe+sonalia placue a fos accenuaa pen+u ca ese un faco+ ca+e ne pe+mie sa facem un se+viciu spi+iului insusi. (aca cineva a+e o pe+sonaliae placua si aduce se+vicii in spi+iul a+moniei acese elemene compenseaGa adeseo+i deCcienele de caliae si canae in se+viciile ofe+ie de cineva. ousi nimic nu se poae subsui cu succes unui compo+amen placu. 6+efe+a sa lua sau sa daF 6e+soana al ca+ei veni p+ovine in in+egime din vanGa+ea se+viciilo+ pe+sonale nu ese mai pun vanGao+ deca come+cianul de se+vicii publice si se poae deduce uso+ ca o asJel de pe+soana se supune acelo+asi +eguli de compo+amen ca si come+ciani ce vand ma+fu+i. 0ces luc+u a fos accenua pen+u ca maHo+iaea celo+ ce +aiesc din vanGa+ea se+viciilo+ pe+sonale fac g+eseala sa se conside+e elibe+a de +egulile de compo+amen si de +esponsabiliae pe ca+e le au cei ca+e publice. sun implica in se+viciile 0u apus Gilele Fcelo+ ca+e p+efe+a sa iaF. 0u +asa+i Go+ii Fcelo+ ca+e p+efe+a sa deaF. !7 Aaloa+ea mae+iala +eala a mini dumneavoas+a poae C dee+minaa de veniul pe ca+e il p+oduce PvanGandu-va se+viciileQ. 8 esma+e co+eca a valo+ii mae+iale a se+viciilo+ dumneavoas+a poae C obnua inmulndu-va veniul anual cu !!! de v+eme c e ese +eGonabil sa esmam ca veniul
dumneavoas+a +ep+eGina !S din valoa+ea dumneavoas+a oala. (omanda la bani ese de !S pe an. )anii nu sun mai p+eosi deca minea dumneavoas+a. (impo+iva. 8 FmineF compeena aaa mp ca ese bine pusa in valoa+e +ep+eGina o fo+ma de capial mul mai eCciena deca cea necesa+a in adminis+a+ea unei aface+i ce se ocupa cu se+viciile publice caci F mineaF ese o fo+ma de capial ca+e nu poae sufe+i dep+ecie+i pe+manene in pe+ioade de dep+esiune economica nu poae C nici fu+aa nici cheluia. n plus banii ca+e sun indispensabili in adminis+a+ea unei aface+i au valoa+ea unei dune de nisip pana cand nu se combina cu un Fc+eie+F eCcien. +eiGeci si una de cai sp+e esec 8amenii ca+e incea+ca cins si esueaGa indu+a cea mai ma+e +agedie in viaa +agedia consa in maHo+iaea coplesioa+e a celo+ ca+e esueaGa in compa+ae cu punii ca+e +eusesc. 0m avu p+ivilegiul sa analiGeG caeva mii de oameni din+e ca+e 9" la sua e+au conside+a nise F+aaF. 0naliGa mea a demons+a ca eEisa 3 de cauGe esenale ale esecului si 3 p+incipii indispensabile in acumula+ea ave+ilo+. Aoi ofe+i in aces capiol o desc+ie+e a celo+ 3 de cauGe esenale ale esecului. 6a+cu+gand lisa ve+iCca-va punc cu punc in scopul de a descope+i cae din+e acese cauGe ale esecului sau dumneavoas+a. in calea succesului . (ae e+edia+e nefavo+abile: 2u e ap+oape nimic de facu pen+u pe+soane ca+e s-au nascu cu o deCciena in pue+ea menala. 0ceasa CloGoCe nu ofe+a deca o meoda de a suplini aceasa slabiciune cu aHuo+ul ?inlo+ 'upe+ioa+e. 6+oCa din inelege+ea fapului ca aceasa ese ousi singu+a din+e cele 3 de cauGe ale esecului ca+e nu poae C co+iHaa cu usu+ina de o+icine. . =ipsa unui scop bine deCni in viaa: 2u eEisa spe+ana de succes pen+u cineva ca+e nu a+e un scop cen+al si bine p+eciGa la ca+e sa poaa spe+a. 9# din "" de pe+soane pe ca+e leam analiGa nu aveau un asJel de scop. 6oae ca aceasa a fos cauGa p+incipala a esecului lo+. 3. =ipsa ambiei de a depasi medioc+iaea: 2u dam spe+ane pe+soanei ca+e da dovada de o asemenea indife+ena inca nu v+ea sa p+og+eseGe in viaa si ca+e nu e dispusa sa plaeasca pen+u asa. 4. =acune in educae: 0cesa ese un handicap ce poae C depasi cu suCciena usu+ina. ;Epe+iena a dovedi ca oamenii cei mai educa sun adeseo+i cunoscu ca FauodidacF sau auoeduca. 8 diploma de colegiu nu aHunge ca sa ofe+e educae cuiva. 8+ice pe+soana educaa a invaa sa obna ce v+ea in viaa fa+a a viola d+epu+ile celo+lal. ;ducaa nu consa aa de mul in cunosne eo+ece ci in cunosne p+acce aplicae pe+seve+en. 8amenii nu sun pla doa+ pen+u ceea ce su ci in special pen+u ceea ce fac cu ceea ce su. 5. =ipsa disciplinei
de sine: (isciplina se dobandese p+in auocon+ol. 0sa inseamna ca ese necesa+ sa ne con+olam +asau+ile negave. naine de a puea con+ola luc+u+ile eEe+ioa+eK +ebuie sa ne auocon+olam sapani+ea de sine ese cea mai complicaa in+ep+inde+e in ca+e va pue angaHa. (aca nu dobandi !# pe+sonaliae ve C domina de ali. 6ue vedea cel mai bun p+ieen si cel mai cumpli dusman al dumneavoas+a aseGandu-va in faa unei oglinGi. !. 2ecaGu+i de sanaae: 2imeni nu poae beneCcia de un succes +asunao+ fa+a a C in fo+a. ?ule din+e cauGele necaGu+ilo+ de sanaae po C dominae si con+olae in esena. 0cesea sun: a. 0limenaa eEcesiva ca+e va pune in pe+icol sanaaeaK b. (ep+inde+i p+oase de gandi+e fo+ma+ea gandu+ilo+ negaveK c. @olosi+ea g+esia si indulgena eEage+aa in ceea ce p+ivese seEulK d. =ipsa eEe+ciului CGic adecvaK e. 8 canae insuCciena de ae+ p+oaspa dao+aa ca+enelo+ in +espi+ae. 7. nDuene nefavo+abile ale mediului din copila+ie: F0schia nu sa+e depa+e de +unchiF. ?aHo+iaea celo+ cu endine inf+aconise le dobandesc d+ep +eGula al mediului neadecva si al cunosnelo+ dubioase din copila+ie. #. 0mana+ea: 0ceasa ese una din+e cele mai f+ecvene cauGe ale esecului. F;e+na amana+eF pandese dinaun+ul Ceca+ei Cine asepandu-si sansa de a dis+uge o+ice +aGa de succes. ?aHo+iaea +ecem p+in viaa ca +aa pen+u ca asepam Fmomenul po+iviF pen+u a face Fceva deosebiF. 2u mai asepaK momenul nu va C niciodaa Fpo+iviF. ncepe de unde va aDa luc+a cu o+ice ins+umene ave la dispoGie si ve gasi alele mai bune pe pa+cu+s. 9. =ipsa pe+seve+enei: n plus oamenii sun ena sa +enune la p+imul semn al inf+ange+ii. 6e+seve+ena nu poae C inlocuia. 1el ca+e face din pe+seve+ena cuvanul-cheie al acviai sale descope+a ca F;e+nul esecF obosese si dispa+e +epa. nf+ange+ea nu a+e nimic comun cu pe+seve+ena . ". 6e+sonaliae negava: 2u a+e nici o spe+ana de succes acela ca+e ii +espinge pe ceilal p+in+-o pe+sonaliae negava. 'uccesul p+ovine din aplica+ea pue+i ia+ pue+ea p+ovine din efo+u+ile conce+ae ale uu+o+. 8 pe+sonaliae negava nu va smula coope+a+ea. . ncapaciaea de a-si con+ola nevoile seEuale: ;ne+gia seEuala ese cel mai pue+nic smul ca+e ii face pe oameni sa aconeGe. @iind cea mai pue+nica emoe ea +ebuie sa Ce con+olaa p+in schimba+e si +edi+iHa+e ca+e ale canale. . 8 do+ina incon+olabila de Fceva pen+u nimicF: nsncul de Hucao+ de Hoc u+i de no+oc poa+a milioane de oameni pe calea esecului. 'e po gasi p+obe in sp+iHinul acesei aC+mai in+-un sudiu desp+e colapsul din 9 de pe Iall '+ee in ca+e milioane de oameni au ince+ca sa obna bani pa+iind pe c+ese+ea acunilo+. 3. =ipsa unei pue+i de deciGie bine deCnie: 1ei ce +eusesc in viaa fo+muleaGa deciGii pe momen si le schimba +a+eo+i si aunci foa+e ince. 1ei ce esueaGa fo+muleaGa +a+eo+i deciGii
si aunci foa+e ince si le schimba f+ecven si +apid. ndeciGia si amana+ea sun su+o+i gemene.
mainile celo+ ca+e nu o casga ese adeseo+i faala pen+u succes. mboga+ea +apida ese mai pe+iculoasa deca sa+acia. 7. 2ecinsea inenonaa: 1insea nu poae C inlocuia. 1ineva poae C o v+eme necins p+in fo+a inamplaoa+e a luc+u+ilo+ asup+a ca+o+a nimeni nu a+e con+ol 7" fa+a consecine pe e+men nelimia. (a+ cel ca+e ese necins din p+op+ie alege+e nu a+e spe+ana. ?ai dev+eme sau mai a+Giu +aul facu il va aHunge si va pla pie+Gandu-si +epuaa si poae chia+ libe+aea. #. ;gocen+ismul si vaniaea: 0cese insusi+i sun ave+smene ca+e ii indepa+eaGa pe cei din Hu+. ;le ucid succesul. 9. (educa p+in ghici+e mai deg+aba deca p+in +eDece: ?aHo+iaea oamenilo+ sun Ce p+ea indife+en Ce p+ea lenesi in obne+ea fapelo+ cu aHuo+ul ca+o+a sa +aoneGe co+ec. ;i p+efe+a sa se baGeGe pe Fpa+e+iF +eGulae din dibuieli sau p+eHudeca +apide. 3". =ipsa capialului: 0ceasa ese o cauGa f+ecvena a esecului pen+u cei ca+e iniaGa o aface+e fa+a suCciene +eGe+ve mae+iale ca+e sa amo+GeGe socul g+eselilo+ lo+ si sa-i p+opulseGe pana cand isi inemeiaGa o +epuae. 3. 0lele: 2umi o+ice ala cauGa a esecului pe ca+e l-a sufe+i si ca+e nu a fos inclusa in lisa de mai sus. n acese 3 de cauGe p+incipale ale esecului se gasese o desc+ie+e a +agediei viei de ca+e se lovese p+acc Ceca+e pe+soana ca+e incea+ca si e sueaGa. A-a+ C de aHuo+ daca a puea convinge pe cineva ca+e va cunoase bine sa pa+cu+ga aceasa lisa in acelasi mp cu dumneavoas+a si sa va aHue sa va analiGa dupa c+ie+iul celo+ 3 de cauGe ale esecului. A-a+ puea C folosio+ sa ince+ca aces luc+u singu+i insa mul nu se po vedea in lumina in ca+e sun vaGu de ceilal. 0 puea C unul din+e ei. 1um va ofe+i se+viciileF 1ea mai veche din+e po+unci ese: F8mule cunoase-e pe ne insuF 1a sa va vinde ma+fa cu succes +ebuie sa va cunoase ma+fa. 0ces luc+u se ve+iCca si in caGul ofe+ei se+viciilo+ pe+sonale. +ebuie sa va cunoase oae slabiciunile ca sa le pue Ce depasi Ce elimina comple. +ebuie sa va cunoase fo+ele daca v+e sa obne aena celo+lal. 2u va pue cunoase deca p+in+-o analiGa co+eca. 6acaul igno+anei in ceea ce p+ivese p+op+ia pe+soana a fos ilus+a de un ana+ ca+e a solicia un pos di+eco+ului unei in+ep+inde+i de ma+e succes. ;l a facu o imp+esie foa+e buna pana cand di+eco+ul l-a in+eba ce sala+iu do+ea. 0 +aspuns ca nu-si sabilise in mine o suma p+ecisa Plipsa unui scop bine deCniQ. 0unci di+eco+ul a spus: FAa vom pla cu ca me+ia dupa ce va aco+dam o sapamana de p+oba.F F2u accepF a +eplica solicianul Fcaci casg mai mul acolo unde luc+eG in p+eGen.F naine c+ese+e sa incepe a sala+iului negocie+ile in posul pen+u pe ca+e o il
ocupa sau sa caua de luc+u in ala pa+e asigu+a-va ca valo+a mai mul deca ceea ce p+imi in p+eGen.
v+eun compo+amen pe ca+e consina mea nu l-a ap+obaF 3. n ce fel au fos supe+ioa+e in canae si caliae se+viciile pe ca+e le-am p+esa in compa+ae cu cele pen+u ca+e am fos plaF 4. 0m fos ned+ep cu cineva si daca da in ce felF 5. (aca as C fos cumpa+ao+ul p+op+iilo+ mele se+vicii in anul ce ocmai a +ecu as C fos mulumi de se+viciul p+esa si daca nu de ce nuF !. ?i-am gasi vocaa si daca nu de ce nuF 7. 0 fos mulumi cel ce mi-a achiGiona se+viciile si daca nu de ce nuF 7 #.
pe+ec p+ea pun mp si dedica p+ea pun efo+ analiGei su+sei sau nau+ii acesei Flibe+aF. 1um eu nu am nici o secu+e de ascu nici un +esenmen de eEp+ima nici ale a+gumene de u+ma+i am p+ivilegiul sa incep o analiGa cinsa a acelui FcevaF mise+ios abs+ac adesea neineles ca+e da Ceca+ui ceaean ame+ican mai mule binecuvana+i mai mule ocaGii de a acumula ave+i o mai ma+e libe+ae in o+ice sens deca cea eEisena in o+ice a+a. 73 0m d+epul sa analiGeG su+sa si nau+a acesei pue+i pen+u ca su de mai bine de cinciGeci de ani pe+soanele ca+e +aspund asaGi de menne+ea ei. 2umele acesui mise+ios binefacao+ al omeni+ii ese capialul 1apialul nu inseamna doa+ bani ci si g+upu+i bine o+ganiGae de oameni ineligen ca+e planiCca modalia si cai de a folosi banii eCcien sp+e binele publicului in+-un mod p+oCabil pen+u oaa lumea. 0cese g+upu+i sun fo+mae din oameni de sina p+ofeso+i fa+macis invenao+i analis economici pe+soane ce luc+eaGa in domeniul publicia+ eEpe+ in +anspo+u+i conabili avoca doco+i aa ba+ba ca si femei ca+e poseda cunosne specialiGae in oae domeniile indus+iei si aface+ilo+. ;i iniaGa eEpe+imeneaGa si deselenesc noi e+enu+i in noi domenii de ine+es. ;i aHua colegiile spialele scolile publice cons+uiesc d+umu+i bune publica Gia+e plaesc maHo+iaea cosu+ilo+ guve+na+ii si se ocupa de o muludine de dealii esenale pen+u p+og+esul omeni+ii. 6e scu+ capialismul ese c+eie+ul civiliGaei pen+u ca fu+niGeaGa subsana ce gene+eaGa p+og+esul in educae si in ilumina+ea uu+o+ oamenilo+. )anii ca+e nu sun susnu de disce+naman sun adeseo+i pe+iculosi. @olosi in mod co+ec aces cuplu poae sa la baGa civiliGaei. A-a puea face o idee vaga desp+e capialul o+ganiGa ince+cand sa va imagina coplesi de +esponsabiliaea de a p+ega familiei un mic deHun simplu in lipsa banilo+. 1a sa le ofe+i ceai a+ +ebui sa calao+i in 1hina sau ndia adica la ma+e disana de 0me+ica. 1u eEcepa caGului in ca+e sune un foa+e bun inoao+ a cam obosi inaine sa po+ni ino inapoi sp+e casa. 0poi v-a conf+una cu o ala p+oblema. 1e a folosi in loc de bani chia+ daca a avea capaciaea CGica de a +ave+sa oceanulF 1a sa aduce Gaha+ a+ +ebui sa inoa ia+asi cale lunga pana in ndiile de Aes sau sa face o plimba+e lunga pana in cele mai bune +egiuni culvae cu sfecla de Gaha+ din <ah. (a+ chia+ si asa v-a puea inoa+ce fa+a Gaha+ pen+u ca e nevoie de efo+ o+ganiGa si de bani pen+u a p+oduce Gaha+ul ca sa nu mai vo+bim de p+ocesele de +aCna+e +anspo+ si liv+a+e pana pe masa Ceca+ei familii ame+icane. 8ua a puea obne cu usu+ina de la femeile din ap+opie+e da+ a avea un lung d+um de pa+cu+s pana in @lo+ida si inapoi ca sa be un suc de g+apef+ui. A-a deplasa depa+e pana in Mansas sau in+-unul din+e saele culvaoa+e de g+au ca sa face +os de paine. 1e+ealele uscae a+ +ebui neapa+a omise din meniu caci ele nu sun disponibile deca ca +eGula al muncii unei echipe o+ganiGae si ins+uie si al unei apa+au+i adecvae ca+e necesia capial. 1a va +elaEa a puea da o fuga ino pana in 0me+ica de 'ud de unde a aduce caeva banane si la inoa+ce+e op+i-va la fe+ma cea mai ap+opiaa ce a+e lapa+ie si lua nise un si nise f+isca. 0bia aunci va C gaa familia dumneavoas+a sa se aseGe la masa si sa ia micul deHun. 6a+e
absu+d nuF 'i ousi p+ocedu+a desc+isa a+ C singu+a cale p+in ca+e acese simple alimene a+ puea C fu+niGae fa+a un sisem capialis. 74 1iviliGaa ese cladia pe capial 'uma de bani necesa+a in cons+ui+ea si in+ene+ea cailo+ fe+ae si a vapoa+elo+ folosie pen+u liv+a+ea unui simplu mis deHun ese aa de ma+e inca ne ameese. 0Hunge la sue de milioane de dola+i ca sa nu mai socom a+maele in+egi de angaHa caliCca ce adminis+eaGa navele si +enu+ile. (a+ +anspo+ul ese doa+ una din+e ce+inele civiliGaei mode+ne in sisemul capialis din 0me+ica. naine sa scoaem v+eun p+oC +ebuie sa lasam sa c+easca ceva din paman sa Ce p+eluc+a si p+ega pen+u come+cialiGa+e. oae acesea necesia mai mule milioane de dola+i pen+u apa+au+a masini ambalaHe cui come+cialiGa+e si pen+u sala+iile a milioane de ba+ba si femei. Aapoa+ele si caile fe+ae nu c+esc din paman si funconeaGa auoma. ;le +aspund ce+inelo+ civiliGaei p+in munca ingenioGiaea si capaciaea o+ganiGao+ica a oamenilo+ ce au imaginae c+edina enuGiasm hoa+a+e pe+seve+ena 0ces oameni se numesc capialis. ;i sun mova de do+ina de a cons+ui de a inala de a implini si a aduce se+vicii ule de a casga p+oCu+i si a acumula ave+i. 'i cum aduc se+vicii fa+a de ca+e civiliGaa nu a+ eEisa ei au sansa de a se inalni cu ma+i bogai. 1a sa +aman in+-un +egis+u simplu si ineligibil voi adauga fapul ca aces capialis sun aceeasi oameni desp+e ca+e i-am auGi vo+bind pe o+ao+ii de ocaGie. 'un aceiasi oameni la ca+e +adicalii scandalagii policienii necins si sindicalisi co+up se +efe+a cu apelavul de Facapa+ao+i de ine+eseF sau Fcei de pe Iall '+eeF. 2u ince+c sa alcauiesc un dosa+ in favoa+ea sau defavoa+ea o+ica+ui g+up de oameni sau al o+ica+ui sisem economic. 'copul acesei ca+ F scop ca+uia mi-am dedica in in+egime mai mul de Hum aae de secol din viaa F va C p+eGena uu+o+ celo+ ca+e do+esc sa se: ese cea mai c+edibila CloGoCe p+in ca+e indiviGii po acumula ave+i in o+ice cana le do+esc. 0m analiGa aici avanaHele economice ale sisemului capialis in scopul dublu de a demons+a u+maoa+ele: . o cei ca+e caua bogai +ebuie sa +ecunoasca si sa se adapeGe sisemului ca+e con+oleaGa modaliale de a abo+da ave+ea Ce ea ma+e sau mica. . ;Eisa un +eve+s al medaliei +ep+eGena de opusul demons+aei facue de policieni si demagogi ca+e pun in umb+a delibe+a subiecele pe ca+e le aduc in discue +efe+indu-se la capialul o+ganiGa ca si cum a+ C vo+ba de ceva o+avio+. 0ceasa ese o a+a capialisa. ;a a p+og+esa p+in uliGa+ea capialului si noi cei ca+e ne +evendicam d+epul de a impa+ binecuvana+ea libe+ai si a ocaGiilo+ noi cei ca+e ince+cam sa acumulam ave+i aici sm foa+e bine ca nu puem avea la dispoGie nici bogai nici sanse daca acese beneCcii nu ne-au fos ga+anae p+in capial o+ganiGa. 2u eEisa deca o singu+a meoda pe ca+e puem cona in acumula+ea si dene+ea de bogai in mod legal si anume ofe+a unui se+viciu ul. 2-a fos c+ea pe lume nici un sisem p+in ca+e oamenii sa poaa acumula bogai pe cale legala p+in simpla fo+a a nume+elo+ sau fa+a a ofe+i in schimb in+-o fo+ma sau ala o valoa+e echivalena. )ogaa e p+eundeni - ocaGii se gasesc pese o 0me+ica ofe+a oaa libe+aea si oae ocaGiile de a acumula bogaile de ca+e a+e nevoie o+ice om cins. 1and cineva pleaca la vanaoa+e isi alege mai inai e+enul in ca+e
vanaul ese abunden. Aa +ebui sa u+ma aceeasi +egula cand po+ni in caua+ea bogailo+. 75 (aca v+e sa obne ave+i nu +ece cu vede+ea posibiliale ofe+ie de o a+a in ca+e ceaenii sun aa de boga inca femeile cheluiesc milioane de dola+i pe an pen+u +uH fa+d si ale cosmece. (aca sune in caua+ea banilo+ concen+a-va asup+a unei a+i ca+e c heluiese milioane de dola+i pe an pe ga+i. 2u va g+abi p+ea a+e sa pleca din+-o a+a ai ca+ei locuio+i vo+ chelui de buna voie chia+ cu enuGiasm milioane de dola+i pe fobal baseball si lupele pe bani. ene de asemenea ca aceasa nu ese deca poa+a de in+a+e ce ne pe+mie accesul sp+e su+sele acumula+ii ave+ilo+. 2-au fos menonae p+ea mule obiece de luE sau pun necesa+e. (a+ nu uia ca aface+ea p+oduce+ii +anspo+a+ii si come+cialiGa+ii aceso+ cao+va ma+fu+i ofe+a sluHbe in mod +egula uno+ milioane si milioane de pe+soane ca+e p+imesc pen+u se+viciile lo+ mule milioane de dola+i pe luna si ii cheluiesc asa cum do+esc pe obiece de luE sau absolu necesa+e. ene in special ca in spaele acesui schimb de ma+fu+i si se+vicii pe+sonale poae C aDaa o abundena de ocaGii de a acumula bogai. 0ici ne vine in aHuo+ libe+aea noas+a. 2u va op+ese nimic si nimeni de la depune+ea unui anume efo+ necesa+ pen+u a duce la bun sfa+si anumie acvia. (aca cineva poseda un alen supe+io+ ins+uce eEpe+iena el poae acumula bogai in cana ma+i. 1ei mai puni no+ocosi le acumuleaGa in cana mici. 8+icine isi poae casga eEpe+iena in schimbul unei cana p+ecise de luc+u. (eci F iaa solua 8caGiile favo+abile va ies me+eu in cale. Aeni in faa alege ceea ce do+i elabo+a-va un plan pune-l in p+acca si u+ma+i-l cu pe+seve+ena. 'isemul capialis se va ocupa de +esul. Aa pue baGa pe u+mao+ul fap: capialismul asigu+a Ceca+ei pe+soane sanse de a ofe+i un se+viciu ul si de a acumula bogai p+opo+onal cu valoa+ea se+viciului. F'isemulF nu neaga nimanui aces d+ep da+ nu p+omie si nu poae p+omie ceva pe nimic pen+u ca sisemul insusi ese con+ola in mod i+evocabil de legea economiei ca+e nu +ecunoase si nici nu ole+eaGa mula v+eme luaul fa+a a da nimic in schimb. (; ;2< 6a+u p+incipii dinamice va conduc la fo+ma+ea unui g+up de F?in 'upe+ioa+eF ca+e ma+ese eno+m pue+ea dumneavoas+a de a obne bani. Aa pue alege oamenii ca+e sa va inspi+e sa impa+a pue+ea mini lo+ cu dumneavoas+a sa +eDece si sa va ampliCce p+op+ia c+edina. ;Eploaa cele unsp+eGece sec+ee ale unui conducao+ de succes si cele Gece move pen+u ca+e esueaGa posibilii di+eco+i: depasi o+ice inDuena negava cu ca+e va inalniK folosi cele sase domenii noi pen+u ca+e se necesia conducao+i si cele cinci modalia de a obne o sluHba buna in o+ice domeniu pe ca+e il do+i. edaca un dosa+ un cu++iculum viae ca+e sa ilus+eGe planul pe ca+e l-a deCniva si vi se vo+ deschide usi seCi va vo+ invia sa accepa sluHbe impo+ane si bine plae. 6+ospe+iaea se cladese pe un p de capial nu p+ea dife+i in p+incipiu de capialul nelimia pe ca+e il pu+a in suDee. 'uccesul nu +ebuie eEplica. ;secul nu a+e alibiu+i.
6asul 7 ca+e imboga+e: 800;0 7! 'une ma+o+ii c+isaliGa+ii pa+e+ii in hoa+a+e si acona confo+m acelei hoa+a+i. Ae alege cum si cand sa va schimba hoa+a+ea pen+u un beneCciu si un p+oC supe+io+. 0naliGa a pese 5 de mii de pe+soane ca+e au esua a deGvalui fapul ca in f+unea lisei ce cup+indea cele 3 de cauGe p+incipale ale esecului se aDa lipsa deciGiei. 0mana+ea opusul deciGiei ese un dusman obisnui pe ca+e o+icine +ebuie sa-l invinga. Ae avea ocaGia de a va esa capaciaea de a aHunge la deciGii +apide si p+ecise aunci cand e+mina de ci aceasa ca+e si ve C gaa sa pune in acune p+incipiile pe ca+e le desc+ie. 0naliGa a cao+va sue de oameni ca+e au acumula ave+i de mai bine de un milion de dola+i evidenaGa fapul ca o+ica+e din+e ei a+e obiceiul de a fo+mula deciGii cu p+ompudine si de a le schimba len daca si cand le schimba. 1ei ca+e nu +eusesc sa acumuleGe bani fa+a nici o eEcepe au obiceiul de a lua deciGii foa+e ince daca le iau v+eodaa si isi schimba deciGiile +epede si des.
6+ieenii ap+opia si +udele desi nu au in inene sa o faca il handicapeaGa adeseo+i pe c el ca+uia ii ofe+a Fpa+e+ileF lo+ si uneo+i p+in +idicolul la ca+e il supun pe bieul om desi ei nu vo+ alceva deca sa sa+neasca +asul. ?ii de oameni sufe+a de compleEe de infe+io+iae oaa viaa pen+u ca v+eo pe+soana binevoioa+e da+ nesuoa+e le dis+uge inc+ede+ea de sine p+in Fpa+e+iF sau +idiculiGa+i. 0ve un c+eie+ si o mine p+op+ii. @olosi-le si aHunge la hoa+a+ile p+op+ii. (aca ave nevoie de fape si info+mai de la ali ca+e sa va aHue sa va fo+mula hoa+a+i cum se va inampla p+obabil in mule ocaGii aduna-le disc+e fa+a sa va deGvalui scopul. ;se o ca+ace+isca a celo+ ca+e nu au deca o spoiala de cunosne sa ince+ce sa lase imp+esia ca su mai mule. 0sJel de oameni vo+besc in gene+al p+ea mul si ascula p+ea pun. =asa-va ochii deschisi si u+echile desupae F si gu+a inchisa daca v+e sa dep+inde obiceiul hoa+a+ilo+ p+ompe. 1ei ce vo+besc p+ea mul fac p+ea pun. (aca vo+bi mai mul deca ascula nu doa+ va ve p+iva de mule ocaGii de a acumula cunosne folosioa+e ci va ve deGvalui planu+ile si scopu+ile celo+ ca+e vo+ C incana sa va inf+anga din invidie. ene si ca de Ceca+e daa cand vo+bi in p+eGena unei pe+soane ca+e a+e nume+oase cunosne ii ofe+i eEac o ceea ce s si mai ales ceea ce nu s nelepciunea +eala se vadese de obicei p+in modese si ace+e. ene ca Ceca+e asocia pe ca+e vi-l alege ese asemenea dumneavoas+a in caua+ea p+ileHului de a face bani. (aca va deGvalui oae planu+ile v-a+ puea su+p+inde sa aDa ca alcineva a implini scopul dumneavoas+a punand in aplica+e inainea dumneavoas+a planu+ile de ca+e a vo+bi fa+a p+ecaue.
un documen desp+e ca+e sau foa+e bine ca Ce va aduce libe+ae uu+o+ ame+icanilo+ Ce va conduce la spanGu+a+ea uu+o+ celo+ cinciGeci si sase 0 auGi de aces ves documen da+ poae nu a +enu din el impo+ana lece desp+e implini+e pe+sonala ca+e ese +edaa aa de eviden. 2e aminm cu oi de daa acesei deciGii insemnae da+ puni din+e noi ineleg de ce cu+aH a fos nevoie pen+u asuma+ea acelei deciGii. 2e aminm de iso+ia noas+a asa cum a fos ea p+edaa in scoalaK nem mine dae si numele lupao+ilo+K +enem denumi+ile Aalle, @o+ge si Lo+kown ca si pe %eo+ge Iashingon si pe lo+dul 1o+nwallis. (a+ sm pune desp+e fo+ele +eale din spaele aceso+ nume dae si locu+i. 'm si mai pun desp+e pue+ea sup+ema ca+e ne-a ga+ana libe+aea cu mul inaine ca a+maele lui Iashingon sa aHunga la Lo+kown. ;se o pu+a +agedie fapul ca o c+onica+ii iso+iei au omis cu desava+si+e o+ice +efe+ina la aceasa pue+e vulcanica ce a da nase+e si libe+ae naunii menie sa puna baGele sanda+delo+ independenei uu+o+ neamu+ilo+ 6amanului. 1+ed ca ese o +agedie pen+u ca aceeasi pue+e +ebuie folosia de o+ice individ ca+e depasese diCculale viei si obliga viaa sa-i ofe+e p+eul pe ca+e il ce+e. 'a +ecapiulam pe scu+ evenimenele ca+e au da nase+e acesei pue+i. 6ovesea incepe cu un inciden in )oson pe 5 ma+e 77". 'oldai b+ianici pa+ulau pe s+aGi ameninandu-i pe ceaeni p+in simpla lo+ p+eGena. 1olonislo+ nu le convenea ca oameni ina+ma sa se ei. 0u incepu sa-si deGap+oba+ea a+uncand cuvine g+ele soldalo+ ce cand oCe+ul comandan a baioneele... @ocF inCl+eGe p+in+e eEp+ime deschis pie+e da+ si ma+saluiau pana o+dona: F6+ega ncepuse lupa. ?ul au fos ucisi sau +ani. ncidenul a sa+ni asemenea +esenmene inca 0duna+ea egionala Pcompusa din colonis de seamaQ a convoca o sedina in scopul de a +ece la acune imediaa. (oi din+e memb+ii acelei 0duna+i e+au *ohn ancock si 'amuel 0dams. ;i siau +idica vocile cu cu+aH si au decla+a ca +ebuie sa se +eaca la acune si sa se eEpulGeGe o soldai engleGi din )oson. ene aces luc+u F o hoa+a+e in minle a doua pe+soane a+ +ebui sa Ce inulaa incepuul libe+ai de ca+e se bucu+a 'aele
aHuo+ in obne+ea coo+dona+ii efo+u+ilo+ aa de necesa+a pen+u ange+ea soluilo+ la p+oblemele lo+. =a doi )oson ani dupa ciocni+ea cu soldai in Pma+e 77Q 0dams a supus aceasa p+opune+e 0duna+ii sub fo+ma mounii ca un 1omie de 1o+espondena sa Ce sabili 79 in+e colonii cu co+esponden p+ecisi in Ceca+e colonie Fin scopul coope+a+ii p+ieenes sp+e bunasa+ea coloniilo+ din 0me+ica )+ianicaF. ;+a incepuul o+ganiGa+ii unei pue+i u+iase menie sa ne ofe+e uu+o+ libe+ae. %+upul F?in 'upe+ioa+eF fusese deHa o+ganiGa. ;l e+a consui din 0dams =ee si ancock. 0 fos o+ganiGa si 1omieul de 1o+espondena. 1eaenii coloniilo+ aacau in mod deGo+ganiGa soldai b+ianici p+in incidene asemanaoa+e cu +evola de la )oson da+ nu s-a obnu nimic bun. (oleanele lo+ pe+sonale nu au fos indeplinie pana la g+upul F?in 'upe+ioa+eF. 2ici un g+up de indiviGi nu-si mai unise+a inimile minle suDeele si +upu+ile in+-o aspi+ae bine deCnie in scopul de a-si +eGolva deCniv diCculale cu b+ianicii pana ce si-au uni fo+ele 0dams ancock si =ee. n+e mp b+ianicii n-au sa degeaba. 'i ei isi fo+mau un g+up p+op+iu de F?in 'upe+ioa+eF bucu+andu-se de avanaHul mae+ial si al unei fo+e milia+e o+ganiGae. 8 hoa+a+e sponana schimba cu+sul iso+iei 1o+oana l-a numi pe %age in locul lui uchinson in funca de guve+nao+ al saului ?assachussets.
popo+ adus la limia.F 1and guve+nao+ul %age a p+imi +aspunsul causc al lui 0dams a fos cup+ins de manie si a emis u+maoa+ea p+oclamae: Fn numele ?aHesai 'ale p+oclam p+in aceasa ca ofe+ si p+omi ie+a+ea absolua uu+o+ celo+ ce vo+ depune a+mele si se vo+ inoa+ce la indao+i+ile lo+ de supusi pasnici cu eEcepa lui 'amuel 0dams si a lui *ohn ancock ale ca+o+ Higni+i aduse nu admi un al +aamen deca acela al pedepsei cuvenie.F #" 0celasi luc+u a+ puea C +efo+mula in a+goul Gilei de aGi: 0dams si ancock e+au Fin pomF amenina+ea unui guve+nao+ manios i-a obliga pe cei doi sa ia o ala deciGie la fel de pe+iculoasa. ;i s-au g+abi sa convoace o inalni+e sec+ea a celo+ mai Cdeli discipoli ai lo+. (upa ce in sala s-a facu linise 0dams a incuia usa a pus cheia in buGuna+ si i-a info+ma pe o cei de faa ca e+a absolu ncesa+ sa se convoace un cong+es al colonislo+ si ca nimeni nu +ebuia sa pa+aseasca incape+ea pana nu se aHungea la o hoa+a+e in ceea ce p+ivese cong+esul. '-a isca ma+e agiae.
u+ma dupa Gile in+egi de deGbae+i a lua din nou cuvanul si a decla+a cu o voce cla+a si hoa+aa: F(omnule 6+esedine deGbaem aces subiec de Gile in+egi. 2u avem ala cale de u+ma. 0unci de ce mai ina+Giem domnuleF (e ce nu ne hoa+amF 'a sabilim o Gi ca daa de nase+e a epublicii 0me+icane. =asa-o sa inDo+easca nu sa Ce devasaa si cuce+ia +einsau+a domnia pacii si a legii.F naine de voul efecv al acesei mouni =ee a fos chema inapoi in Ai+ginia din cauGa unei g+ave boli in familie da+ inaine sa plece si-a inc+edina cauGa in mainile p+ieenului sau homas *eVe+son ca+e a p+omis sa lupe pana cand va C adopa un cu+s favo+abil al evenimenelo+. =a puna v+eme 6+esedinele 1ong+esului PancockQ l-a # numi pe *eVe+son p+esedine al comieului ce avea sa +edaceGe o (ecla+ae de ndependena. 1omieul a luc+a indelung si susnu asup+a documenului ce avea sa insemne daca e+a acc epa de 1ong+es fapul ca Ceca+e semnaa+ al lui isi semna p+op+ia condamna+e la moa+e daca lupa absolu sigu+a ce avea sa aiba loc in+e colonii si ?a+ea )+ianie se solda cu inf+ange+ea coloniilo+.documenul a fos +edaca si la # iunie p+oiecul o+iginal a fos ci in faa 1ong+esului. 0 fos discua modiCca si p+ega Gile in+egi. =a 4 iulie 77! homas *eVe+son a lua cuvanul in faa 0duna+ii si a ci cu voce sigu+a cea mai insemnaa deciGie ce a fos v+eodaa pusa pe ha+e: F1and de-a lungul iso+iei devine necesa+ ca un popo+ sa +upa legau+ile police ca+e l-au lega de un alul si sa-si asume asemenea uu+o+ pue+ilo+ de pe 6aman un sau sepa+a si egal la ca+e ii dau d+epul legile nau+ii si (umneGeu el +ebuie sa decla+e cauGele ca+e il obliga sa se sepa+e in vi+uea unui +espec decen faa de d+epul de a s al omeni+ii...F (e indaa documenul ce *eVe+son a incheia a fos voa accepa si semna de cei 5! de oameni Ceca+e punandusi in Hoc viaa p+in lua+ea hoa+a+ii de a semna. 6+in aceasa hoa+a+e a lua nase+e o naune menia sa ga+aneGe me+eu omeni+ii p+ivilegiul de a lua hoa+a+i. 0naliGa evenimenele ca+e au condus la (ecla+aa de ndependena si nu va indoi de fapul ca aceasa naune ce dene acum o poGie de inconesabil +espec si inDuena p+in+e celelale popoa+e ale lumii s-a nascu din+-o deciGie Gamislia de un g+up de F?in 'upe+ioa+eF consand din 5! de oameni. ene fapul ca aceasa hoa+a+e a asigu+a succesul a+maelo+ lui Iashingon caci spi+iul acelei hoa+a+i a insuDe pe Ceca+e solda de pe campul de baaie si ia ofe+i o fo+a ine+ioa+a ca+e +efuGa sa +ecunoasca eEisena insasi a e secului. ema+ca de asemenea Psi ve C casgaQ ca pue+ea ca+e a ofe+i libe+aea acesei nauni ese in esena aceeasi cu cea ca+e +ebuie folosia de Ceca+e din+e noi in adopa+ea hoa+a+ilo+. 0ceasa pue+e a+e la baGa p+incipiile cup+inse in aceasa ca+e. 2u va va C g+eu sa aDa in povesea (ecla+aei de ndependena cel pun sase asJel de p+incipii: do+ina hoa+a+e c+edina pe+seve+ena g+upul F?inlo+ 'upe+ioa+eF si planiCca+e o+ganiGaa. 6ue+ea unei min hoa+ae 0ceasa CloGoCe va C imp+egnaa cu sugesa ca gandul sp+iHini de o do+ina pue+nica a+e endina de a se +ansfo+ma in echivalenul sau CGic. 'e poae gasi in aceasa povese si in povesea o+ganiGa+ii
1o+po+aei de 8el a 'aelo+
6asul # ca+e imboga+e: #3 6;';A;;20 Ae +ecunoase si ve da la o pa+e anumie doveGi de slabiciune ce sau in calea scopu+ilo+ u+ma+ie de dumneavoas+a. 6e+seve+ena se +ansfo+ma in+-o pue+e ga+anaa ce c+ese si se ce+e a C +especaa. 6e+seve+ena ese un faco+ esenal in p+eschimba+ea do+inei in echivalenul ei banesc. =a baGa pe+seve+enei sa pue+ea voinei. 1and sun imbinae cum +ebuie pue+ea voinei si do+ina fo+meaGa un cuplu invulne+abil. 1ei ca+e casga ave+i sun adeseo+i +enumi ca avand mul sange +ece si Cind uneo+i nemilosi. 'un adesea neinelesi. 1eea ce den ese pue+ea voinei pe ca+e o imbina cu pe+seve+ena si o pun la +adacina do+inelo+ lo+ sp+e a le ga+ana ca isi vo+ ange scopu+ile. ?aHo+iaea oamenilo+ sun gaa sa +enune la elu+i si scopu+i si sa se dea bau la p+imul semn de impo+ivi+e sau ghinion. 6uni connua in ciuda impo+ivi+ilo+ pana isi ang scopul. 6oae ca nu ese nimic e+oic in cuvanul Fpe+seve+enaF da+ aceasa caliae a+e pen+u ca+ace+ +olul pe ca+e il a+e ca+bunele pen+u oel. 0cumula+ea de bogai implica adeseo+i aplica+ea uu+o+ celo+ 3 faco+i ai acesei CloGoCi. 0cese p+incipii +ebuie sa Ce inelese si aplicae cu pe+seve+ena de ca+e o cei ca+e s+ang bani. (o+inele slabe aduc +eGulae slabe (aca pa+cu+ge aceasa ca+e in inena de a aplica info+maa pe ca+e o ofe+a va +ebui sa +ece p+imul es al pe+seve+enei dumneavoas+a cand ve u+ma cei sase pasi desc+isi in capiolul al doilea. (aca nu sune una din+e cele doua pe+soane ca+e din+-un g+up de "" de oameni si-a sabili deHa un scop p+ecis de u+ma si un plan p+ecis de pus in p+acca pue ci acese ins+ucuni si apoi sa +eveni la +una dumneavoas+a Gilnica fa+a a le +ansfo+ma niciodaa in fape. =ipsa pe+seve+enei ese una din+e cauGele esenale ale esecului. n plus eEpe+iena a mii de pe+soane a demons+a ca lipsa pe+seve+enei ese o slabiciune inalnia la maHo+iaea oamenilo+.
pe+seve+ena in capiolele desp+e auosugese si subconsen. especa ins+ucunile +egasie in acese capiole pana cand nau+a dep+inde+ii dumneavoas+a va fu+niGa subconsenului o imagine bine deCnia a obiecului pe ca+e il +avni. (e aunci incolo nu va va mai incomoda lipsa de pe+seve+ena. 'ubconsenul dumneavoas+a luc+eaGa fa+a incea+e Ce ca sune +eaG Ce ca do+mi. ?agia F consinei banuluiF ;fo+ul spasmodic sau ocaGional de a aplica acese +eguli nu va va se+vi la nimic. 6en+u a obne +eGulae +ebuie sa aplica oae +egulile pana cand aplica+ea lo+ devine o dep+inde+e in dumneavoas+a. 2u eEisa nici o ala modaliae de a va culva indispensabila F consina a banilo+F. 'a+acia se ind+eapa ca+e cel ce gandese in spi+iul ei in acelasi fel in ca+e minea celui ca+e s-a an+ena sa a+aga banii ii a+age se+vindu-se de aceleasi legi. 1onsina sa+aciei va invada cu usu+ina o mine in ca+e consina banilo+ nu isi gasese locul. 1onsina sa+aciei se nase fa+a ca noi sa Cm consen ca aplicam dep+inde+ile ce ii sun favo+abile. 1onsina banilo+ +ebuie sadia in cei ca+e nu se nasc cu ea in sange. ecepa sensul deplin al aC+malo+ din pa+ag+aful p+eceden si ve inelege impo+ana pe+seve+enei in acumula+ea unei ave+i. @a+a pe+seve+ena ve C invinsi inca inaine de a incepe. 1u sp+iHinul pe+seve+enei ve casga. (aca a avu v+eodaa un cosma+ ve inelege valoa+ea pe+seve+enei. >ace in pa pe Humaae +eaG avand senmenul ca sune pe cale sa va inabusi. 2u sune in sa+e sa va inoa+ce sau sa va misca v+eun muschi. 1u un efo+ pe+seve+en de voina ve +eusi in cele din u+ma sa va misca degeele unei maini. ?iscandu-va connuu degeele capaa +epa con+ol asup+a muschilo+ unui b+a pana il pue +idica. 0poi in acelasi fel va +ecapaa con+olul asup+a celuilal b+a. n Cne va sim muschii de la un picio+ apoi de la celalal. 0poi F p+in+-un sup+em efo+ de voina F va +ecapaa con+olul deplin asup+a sisemului muscula+ si Fva deGmeciF din cosma+. +ucul a fos sa acona pas cu pas. 0ve un ghid din umb+a ;se poae ul sa va deGmeci din ine+a dumneavoas+a menala la fel miscandu-va ince la incepu apoi ma+ind vieGa pana sa +ecapaa con+olul deplin asup+a voinei dumneavoas+a. 6e+seve+a indife+en de ca de ince ve C nevoi sa va misca la incepu. 'uccesul vine p+in pe+seve+ena. #5 (aca face o selece aena a g+upului dumneavoas+a de F?in 'upe+ioa+eF ve aDa in el cel pun o pe+soana ca+e va va aHua sa va culva pe+seve+ena.
u+ma o pe p+imele locu+i.
sa-i nume+e. 0poi au descope+i-o oamenii din indus+ia cinemaog+aCca cinemaog+aCca ia+ banii n-au mai veni in cana mici ci in ale valo+i. 6e scu+ +egasi aici o demons+ae p+acca a implini+ilo+ de ca+e ese capabila pe+seve+ena. @annie +us nu ese eEcepa de la +egula. 8+i de cae o+i se imbogaese imbogaese cineva pue C sigu+i ca a capaa mai inai pe+seve+ena. )+oadwa, ofe+a ceva o+ica+ui ce+seo+ da+ p+ende pe+seve+ena de la cei ca+e u+ma+esc miGe impo+ane. Mae 'mih va spune FaminF cand va ci acese +andu+i. 1anase ani de Gile fa+a a C plaa sau +asplaa fa+a sa aiba v+eun mic+ofon in faa. )+odwa, i-a spus: FAino sa- ince+ci pue+ile daca e incumeF. '-a incumea pana in+-o buna Gi cand )+oadwa,-ul )+oadwa,-ul s-a sau+a si i-a spus: F;i c e +os mai a+eF 2u iei in seama inf+ange+ea asa ca spune d+ep ca ce+i si du-e sa munces pe bune.F (omnisoa+a 'mih a spus ca ce+e. 'i nu e+a pun. 8+icine poae invaa sa Ce pe+seve+en 6e+seve+ena 6e+seve+ena ese o sa+e de spi+i caci poae C culvaa. 0semenea uu+o+ sa+ilo+ de spi+i pe+seve+ena a+e la baGa cauGe bine sabilie p+in+e ca+e aDam: .
lipsese pen+u a poseda aceasa caliae esenala. 0naliGa-va cu+aHos cu+aHos punc cu punc si vede ca din+e cei op faco+i ai pe+seve+enei va lipsesc. 0naliGa va poae conduce la descope+i+i ca+e va vo+ ofe+i un nou p de inc+ede+e de sine. Ae descope+i aici adeva+a dusmani ca+e sau in calea unui succes insemna. Ae descope+i nu doa+ FsimpomeleF ca+e semnaleaGa lipsa pe+seve+enai pe+seve+enai ci si cauGele p+ofund in+adacinae in subconsen ale acesei salabiciuni. 'udia lisa cu aene si p+ivi-va d+ep in faa daca do+i cu adeva+a sa s cine sune si ce sune in sa+e sa face. 0cesea sun slabiciunile ca+e +ebuie inf+ane de ca+e o cei ca+e se imbogaesc: . ncapaciaea de a +ecunoase si de a deCni eEac ce ne do+im. . 0mana+ea movaa sau nemovaa Pde obicei insoa de o suia imp+esionana de alibiu+i si scuGeQ. 3. =ipsa de ine+es in dobandi+ea cunosnelo+ specialiGae. 4. 2ehoa+a+ea 2ehoa+a+ea obiceiul de a F+aa ocaGiaF de Ceca+e daa in loc sa p+ivim luc+u+ile in faa Pinvocand ia+ alibiu+iQ. 5. 8biceiul de a ne sp+iHini pe alibiu+i in loc sa elabo+am planu+i conc+ee pen+u +eGolva+ea p+oblemelo+. p+oblemelo+. !. 'asfaca de sine. 6en+u aceasa afecune nu p+ea eEisa leac ia+ cei ca+e sufe+a de pe u+ma ei nu au spe+ana. 7. ndife+ena de obicei oglindia in p+ompudinea cu ca+e se fac comp+omisu+i de Ceca+e daa in loc sa ne conf+unam cu adve+siale si sa le e+adicam. #. 8biceiul de a-i condamna pe ceilal pen+u p+op+iile g+eseli si de a acepa ci+cumsanele nefavo+abile nefavo+abile ca Cind ineviabile. 9. 8 do+ina slaba dao+aa dao+aa unei negliHene alege+i a movailo+ ca+e p+ovoaca acunea. ". (isponibiliaea chia+ g+aba de a abandona la p+imul semn de inf+ange+e PbaGae pe una sau mai mule din+e cele sase f+ici esenaleQ. . =ipsa planu+ilo+ o+ganiGae o+ganiGae puse pe ha+e unde po C analiGae. . 8biceiul de a negliHa acunea pe baGa ideilo+ ideilo+ sau de a p+inde ocaGia aunci cand ea se p+eGina. 3. 0 do+i in loc de a v+ea. 4. (ep+inde+ea de a ne mulumi cu sa+acia in loc sa nm la bogai lipsa oala a ambiei de a C a face a avea. 5. 8bne+ea de p+oC de pe u+ma uu+o+ scu+au+ilo+ ca+e bogae enava enava de a lua fa+a a ofe+i un echivalen co+ec Pde obicei +eDeca in manie+a de a pa+ia in spe+ana unui Fun ma+eFQ !. @+ica de a nu C c+ica de a nu esua in elabo+a+ea de planu+i si in pune+ea lo+ in p+acca din cauGa a ceea ce gandese face sau spune lumea. 0ces dusman sa in capul lisei pen+u ca salasluiese in gene+al in subconsen unde p+eGena lui e insesiGabila. PAede PAede cele 'ase @+ici ;senale in+-un capiol ule+io+.Q ule+io+.Q 8+icine se sa c+ice 'a eEaminam unele din+e simpomele f+icii de a nu Ci c+ica. ?aHo+iaea oamenilo+ se lasa inDuena in+-o asemenea masu+a de +ude p+ieeni si publicul la+g inca nu po +ai de f+ica de a nu C c+ica. ;no+m de mul oameni se inseala in casao+ie aseapa sa se a+guiasca si +ec p+in viaa nefe+ici si neno+oci pen+u ca se em sa nu Ce c+ica c +ica daca li se co+eceaGa g+eselile. P8+icine ese vicma acesei fo+me de f+ica cunoase eno+mul +au pe ca+e il face dis+ugandu-si ambia si do+ina de a se implini.Q ?ilioane ?ilioane de oameni negliHeaGa o educae suplimena+a dupa absolvi+ea sudiilo+ sudiilo+ pen+u ca se em de c+ica. ## 2enuma+a ba+ba si femei aa ne+i ca si ba+ani isi lasa +udele sa le s+ice viaa in numele dao+iei pen+u ca se em sa nu Ce c+ica. P(ao+ia nu ce+e oamenilo+ sa se supuna dis+uge+ii ambiilo+ pe+sonale si sa +enune la d+epul lo+ de a-si +ai viaa asa cum +ebuie.Q 8amenii +efuGa sa +ise in aface+i pen+u ca se em de c+ica ce a+
puea u+ma daca esueaGa. @+ica lo+ de c+ica in asemenea caGu+i ese succes. mai pue+nica deca do+ina de 6+ea mul +efuGa sa-si sabileasca scopu+i de ans sau chia+ negliHeaGa sa-si aleaga o ca+ie+a pen+u ca se em de c+ica +udelo+ si a p+ieenilo+ p+ieenilo+ ca+e po spune: F2u n asa de sus oamenii vo+ c+ede ca es nebun.F 1and 0nd+ew 1a+negie mi-a suge+a sa-mi dedic douaGeci de ani o+ganiGa+ii unei CloGoCi CloGoCi a implini+ii individuale p+imul meu impuls a fos f+ica de ce a+ puea spune lumea. 0ceasa sugese mi-a CEa un obiecv mul mai ma+e deca m-as C puu gandi v+eodaa. (e indaa minea mea a incepu sa fo+muleGe alibiu+i si scuGe oae +egasie in f+ica innascua de c+ica. 1eva dinlaun+ul meu spunea: F2u vei +eusi F e p+ea mul si i va lua p+ea mul mp F ce vo+ spune +udeleF 1um va ve casga eEisenaF 2imeni n-a mai pus v+eodaa baGele unei CloGoCi a succesului ce d+ep ai sa c+eGi ca u poF 'i in deCniv cine es u ca+e v+ei sa nes aa de susF 2u uia ca e +agi de Hos F ce si u desp+e CloGoCeF =umea va c+ede ca ai innebuni Psi asa a si fosQ. (e ce n-a facu nimeni inainea a aces luc+uFF 0cesea si mule alele au fos in+eba+ile ca+e m-au asala si mi-au ce+u un +aspuns. ;+a ca si cum lumea in+eaga si-a+ C concen+a aena asup+a mea in scopul de a ma face sa ma sim p+ea neinsemna pen+u a puea duce la capa sugesa domnului 1a+negie. 0unci am avu ocaGia pe+feca de a-mi ucide ambia inaine sa aHunga sa ma domine. ?ai a+Giu in viaa dupa ce am analiGa mii de oameni am descope+i ca maHo+iaea ideilo+ sun laene si +ebuie aduse la viaa p+in+-o infuGie de planu+i hoa+ae si acuni imediae. 8 idee +ebuie ing+iHia de la nase+e. 1u Ceca+e minu pe ca+e il sup+avieuiese sup+avieuiese sansele ei de viaa sun mai ma+i. @+ica de a nu C c+ica sa la baGa dis+uge+ii maHo+iai ideilo+ ca+e nu aHung in faGa de plan sau acune. ;i au obnu succese p+in p+op+iile lo+ efo+u+i ?ul c+ed ca succesul mae+ial ese +eGulaul +eGulaul F sanselo+F favo+abile. favo+abile. ;Eisa un elemen ce fundameneaGa aceasa c+edina da+ cei ce depind in in+egime de no+oc sun ap+oape inodeauna deGamagi pen+u ca +ec cu vede+ea un al faco+ impo+an ca+e +ebuie sa eEise inaine ca o+icine sa poaa C sigu+ de succes. ;se ing+edienul ca+e face ca o+ice FocaGieF favo+abila sa poaa C f+ucCcaa. n mpul (ep+esiunii ;conomice I. I. 1. @ields aco+ul si-a pie+du o banii si s-a vaGu fa+a su+se de veni fa+a sliHba ia+ modaliaea lui de casg PvodevilulQ nu mai eEisa. n plus avea pese saiGeci de ani va+sa de la ca+e mul ne conside+a Fba+aniF. Fba+aniF. ;+a aa de do+nic sa +evina pe scena inca s-a ofe+i sa luc+eGe pe g+as
in+-un nou domeniu PClmeleQ. n plus faa de celelale necaGu+i pe ca+e le avea a caGu si s-a lovi la ga. 6en+u mul acesa a+ C fos momenul in ca+e a+ C +enuna. (a+ @ields e+a pe+seve+en. 'a ca daca pe+seve+a avea sa se inalneasca cu F sanseleF mai dev+eme sau mai a+Giu si a p+oCa de ele da+ nu la inampla+e. #9 ?a+ie (+essle+ s-a +eGi la paman fa+a bani fa+a sluHba ap+oape de saiGeci de ani. 'i ea a po+ni in caua+ea F ocaGiilo+F si le-a gasi. 6e+seve+ena ei i-a adus un +iumf eEceponal in viaa la mula v+eme dupa ce oamenii isi pie+d ambia de a aHunge sus. ;ddie 1anon si-a pie+du banii la u+iasa cade+e de bu+sa din 99 da+ avea inca pe+seve+ena si cu+aH. 0cesea plus doi ochi age+i i-au fu+niGa sansa de a casga " """ de dola+i pe sapamana n+-adeva+ daca eEisa pe+seve+ena o+icine se poae descu+ca bine fa+a mule ale calia. 'ingu+a FsansaF pe ca+e isi pe+mie cineva sa se baGeGe ese o sansa pe ca+e si-o c+eaGa cu p+op+ia mana. 0sJel de sanse aplica+ea pe+seve+enei. 6uncul ese un scop bine p+eciGa. p+ovin din de po+ni+e 2u do+eau deca sa Ce imp+euna +aia odaa un ba+ba ca+e e+a +egele unui ma+e impe+iu. ousi in suDeul lui el nu e+a +ege ci un solia+. 1a 6+in de Iales isi cauae soa v+eme de mai bine de pa+uGeci de aniK p+inese din oaa ;u+opa i-au sa la picioa+e. +aia iGola si cand a fos inscauna ca +egele ;dwa+d al A-lea s-a iGbi doa+ de un pusu ine+io+ g+eu de ineles pen+u supusii sai ce-l p+euiau F un pusu ce nu puea C insuDe deca p+in iubi+e. 1a desp+e Iallis 'impson... de doua o+i cand n-a +eusi sa-si aDe iubi+ea a avu cu+aHul sa caue in connua+e. elul ei p+incipal e+a sa iubeasca. 1e e cel mai impo+an pe lumeF (umneGeu i-a spus iubi+e F nu legi facue de oameni c+ica ama+aciune sau economie nu casao+ie din +auni police ci iubi+e. 1and va gandi la Iallis 'impson gandi-va la cineva ca+e sa ce v+ea si a Ggudui un impe+iu in+eg ca sa-l obna. @emeile ca+e se plang ca aceasa ese o lume a ba+balo+ ca femeile nu au sanse egale sa casge isi dao+eaGa o analiGa aena a acesei femei neobisnuie ca+e la o va+sa pe ca+e mule femei o conside+a FinainaaF a casga inima celui mai cu+a bu+lac din lume. 1a desp+e +egele ;dwa+d... 0 pla el un p+e p+ea ma+e pen+u iubi+ea singu+ei femei pe ca+e o do+eaF 2u puem face deca p+esupune+i. (a+ puem disnge hoa+a+ea puem vedea ca hoa+a+ea cosa ia+ p+eul ce+u a fos pla pe faa. mpe+iul )+ianic a i nemeia o noua o+dine mondiala. (ucele de Iindso+ si soa lui s-au impaca in cele din u+ma cu familia +egala. 6ovesea lo+ de iubi+e de pe+seve+ena povesea p+eului ce+u si a d+agosei lo+ +iumfaoa+e pa+e sa apa+na uno+ v+emu+i apuse. (a+ a+ +ebui sa +enem modul in ca+e aces doi oameni au u+ma+i cea mai ma+e comoa+a din lume si cum au p+ens-o. 1e+cea-i pe p+imii o sua de oameni pe ca+e ii inalni in+eba-i ce isi do+esc mai mul in viaa ia+ 9# din+e ei nu vo+ si sa va spuna. (aca insisa sa va dea un +aspuns unii vo+ spune Fsigu+anaF mul vo+ spune FbaniFK puni F Ffe+ici+eF ali F F
glo+ie si pue+eF ali vo+ mai spune F+ecunoase+e socialaF Fun +ai uso+F Fcapaciaea de a cana a dansa sau a sc+ieF da+ nimeni nu va C capabil sa deCneasca aces e+meni sau sa dea cele mai mici dealii desp+e un plan p+in ca+e sun capabili sa-si implineasca acese do+ine eEp+imae vag. )ogaile nu vin cand sun doa+ do+ie. ;le nu +aspund deca la planu+i bine deCnie ina+ie de do+ine pue+nice p+in+-o pe+seve+ena consana. 9" 6a+u pasi ca+e pe+seve+ena ;Eisa pa+u pasi simpli ca+e fo+meaGa dep+inde+ea pe+seve+enei. ;i nu ce+ p+ea mula ineligena nici p+ea mula educae ci doa+ pun mp si efo+. 'e ce+ u+mao+ii pasi: .
implini+ii. 9 =ua seama sp+e eEemplu la povesea ciudaa si fascinana a lui ?ohamedK analiGa-i viaa compa+a-l cu oamenii de succes din epoca mode+na a indus+iei si Cnanelo+ si nu uia ca au in comun o +asau+a eEceponala: pe+seve+ena (aca va ine+eseaGa in+-adeva+ sa sudia fo+a ciudaa ca+e a ofe+i pue+e de acune pe+seve+enei ci o biog+aCe a lui ?ohamed in special cea sc+isa de ;ssad )e,.
dis+uge cei 3!" de idoli din cu+ea 1aabei i-au adus eEilul. dolii au adus +ibu+ile din dese+ la ?ecca ia+ aceasa e+a o fo+ma de come+. 0sa ca oamenii de aface+i din ?ecca cei cunoscu d+ep capialis din+e ca+e si el facea pa+e l-au condamna pe ?ohamed. 0unci el s-a +e+as in dese+ si a ce+u sa conduca lumea. 9 0 incepu sa se inale slamul. n dese+ s-a nascu o Daca+a ca+e nu avea sa se snga F o a+maa democ+aca ce lupa unia si se p+egaea sa moa+a fa+a nici o +esa+i+e. ?ohamed le ce+use ev+eilo+ si c+esnilo+ sa i se alau+e caci nu punea baGele unei noi +eligii. i chema pe o cei ca+e c+edeau in+-un singu+ (umneGeu sa se uneasca sub o singu+a c+edina. (aca ev+eii si c+esnii i-a+ C accepa inviaa slamul a+ C cuce+i lumea. (a+ nu l-au ascula. 2u au accepa nici noua a+maa pe ca+e a c+ea-o ?ohamed. 1and fo+ele p+ofeului au in+a in e+usalim nimeni n-a fos ucis pe seama c+edinei sale. 1and c+uciai au in+a in o+as cu secole mai a+Giu n-a fos c+ua nici un musulman F ba+ba femeie sau copil. (a+ c+esnii au accepa o idee a musulmanilo+ F va+a invaau+ii unive+siaea. (; ;2< 6e+seve+ena schimba ca+ace+ul omului in acelasi fel in ca+e ca+bonul schimba Ce+ul sfa+amicios in oel de neinvins. 6e+seve+ena va aHua sa +eGi in dumneavoas+a un coeCcien magic de consina a banului ia+ subconsenul dumneavoas+a va acona me+eu in di+eca obne+ii banilo+ de ca+e ave nevoie.
'a cla+iCcam cum puem obne aceasa pue+e. (aca pue+ea inseamna Fcunosne o+ganiGaeF sa eEaminam su+sele cunosnelo+: . neligena nCnia: aceasa su+sa de cunosne poae C obnua in modul desc+is in+-un al capiol cu sp+iHinul imaginaei c+eave. . 0cumula+ea de eEpe+iena: ;Epe+iena acumulaa de cineva Psau acea pa+e a ei ca+e a fos o+ganiGaa si in+egis+aaQ se poae +egasi in o+ice biblioeca publica bine doaa. 8 pa+e insemnaa din aceasa eEpe+iena ese p+edaa in scolile publice si facula unde a fos o+donaa si o+ganiGaa. 3. ;Epe+imenul si ce+cea+ea: (in domeniul sinei si p+acc din o+ice domeniu al viei oamenii aduna clasiCca si o+ganiGeaGa noi fape Gi de Gi. 0ceasa ese su+sa ca+e ca+e +ebuie sa ne ind+epam aunci cand cunosnele nu ne sun puse la dispoGie p+in FeEpe+iena acumulaaF. 'i aici +ebuie sa folosim adeseo+i imaginaa c+eava. 'e po dobandi cunosne din o+ica+e din+e su+sele de mai sus. ;le po C +ansfo+mae in pue+e p+in s+ucu+a+ea lo+ in planu+i bine deCnie si p+in pune+ea lo+ in p+acca. ;Eamina+ea celo+ +ei su+se esenale de cunosne nu va ina+Gia sa deGvaluie diCculaea cu ca+e s-a+ conf+una o+ice individ ca+e se baGeaGa eEclusiv pe efo+u+ile sale in asambla+ea c unosnelo+ si fo+mula+ea lo+ in planu+i bine deCnie ce po C puse in p+acca. (aca planu+ile lui sun cup+inGaoa+e si daca ele p+esupun o acviae eEensiva el +ebuie in gene+al sa-i convinga pe ceilal sa coope+eGe cu el inaine sa le poaa inHeca elemenul indispensabil de pue+e. 'ec+eul succesului impa+asi de 0nd+ew 1a+negie F?inea 'upe+ioa+aF poae C Fcoo+dona+e a cunosnelo+ si spi+i de a+monie in+e doi oameni ca+e do+esc sa anga deCnia d+ep: efo+ului in+sau mai mul un anume scop bine deCni.F 94 2imeni nu poae dobandi o ma+e pue+e fa+a a folosi F?inea 'upe+ioa+aF. n+un capiol ane+io+ s-au da ins+ucuni pen+u elabo+a+ea de planu+i in scopul +aduce+ii do+inei in echivalenul sau banesc. (aca aplica acese ins+ucuni cu pe+seve+ena si ineligena si va seleca aen memb+ii din g+upul F?in 'upe+ioa+eF va ve C indeplini pe Humaae obiecvul inaine sa incepe sa-l conu+a. 1a sa pue inelege mai bine eE+ao+dina+ele ocaGii de a obne pue+ea ca+e va devin disponibile p+in+-un g+up aen seleca al F?inlo+ 'upe+ioa+eF vom eEplica aici cele doua ca+ace+isci ale p+incipiului ?ini 'upe+ioa+e din+e ca+e una ese de nau+a economica ia+ cealala CGica. +asau+a economica ese evidena. 8+ice pe+soana ca+e se inconHoa+a de sfau+ile si coope+a+ea pe+sonala a unui g+up de oameni dispusi sa-i ofe+e un sp+iHin since+ in+-un spi+i de a+monie pe+feca poae obne avanaHe economice. 0ceasa fo+ma de coope+a+e conce+aa a sa la baGa o+ica+ei ma+i ave+i. @elul in ca+e ve inelege aces ma+e adeva+ poae in mod cla+ sa dee+mine sauul dumneavoas+a Cnancia+. @aGa CGica a p+incipiului ?ini 'upe+ioa+e ese mul mai g+eu de ineles. 6ue de+iva o sugese semniCcava din u+maoa+ea aC+mae: Fdoua min nu se aliaGa niciodaa fa+a sa Gamisleasca o a +eia fo+ma inviGibila inangibila ca+e poae C compa+aa cu o a +eia mine.F ?inea omului ese o fo+ma de ene+gie o pa+e din ea Cind de nau+a spi+iuala. 0unci cand minle a doi oameni se imbina a+monios ene+gia lo+ spi+iuala se combina si
fo+meaGa faGa FCGicaF a ?ini 'upe+ioa+e. 6+incipiul ?ini 'upe+ioa+e sau mai deg+aba lau+a lui economica mi-a fos adusa mai inai in aene de ca+e 0nd+ew 1a+negie cu mai mul de cinciGeci de ani in u+ma. (escope+i+ea acesui p+incipiu a hoa+aoa+e pen+u alege+ea d+umului viaa. fos meu in %+upul F?in 'upe+ioa+eF al domnului 1a+negie consa din+-o echipa de ap+oape cinciGeci de oameni cu ca+e s-a alia in scopul p+ecis de a fab+ica si a come+cialiGa oel. ;l a pus in+eaga sa ave+e pe seama pue+ii pe ca+e a dobandi-o p+in g+upul sau F?in 'upe+ioa+eF. 0naliGa dosa+ul Ceca+ei pe+soane ca+e a s+ans o ave+e impo+ana si al mulo+a din+e cei ce au acumula ave+i modese si ve descope+i ca si ei au folosi Ce consen Ce inconsen p+incipiul ?ini 'upe+ioa+e. 6ue+i folosi o canae mai ma+e de capaciae menala deca cea ca+e va apa+ne 1+eie+ul uman se poae compa+a cu o ba+ie+a elec+ica. 'e se p+ea bine ca mai mule bae+ii elec+ice fu+niGeaGa mai mula ene+gie deca una singu+a. 'e se si ca o singu+a bae+ie p+oduce ene+gie in +apo+ cu numa+ul si capaciaea celulelo+ pe ca+e le conne. 1+eie+ul funconeaGa cam la fel. 0sJel se poae eEplica de ce unele c+eie+e sun mai eCciene deca alele si aces luc+u ne conduce la o aC+mae semniCcava F mai mule c+eie+e coo+donae Psau legaeQ p+in+-un spi+i de a+monie p+oduc mai mula ene+gie menala deca unul singu+ in acelasi fel in ca+e mai mule bae+ii elec+ice p+oduc mai mula ene+gie deca o singu+a bae+ie. 6+in aceasa meafo+a devine eviden fapul ca p+incipiul ?ini 'upe+ioa+e poseda sec+eul pue+ii denue de oamenii ca+e se aliaGa cu al oameni capabili. 95 <+meaGa o ala aC+mae ca+e ne va ap+opia si mai mul de inelege+ea faGei CGice a p+incipiului ?ini 'upe+ioa+e: aunci cand un g+up de c+eie+e individuale se coo+doneaGa si funconeaGa a+monios ene+gia spo+ia c+eaa p+in aceasa uni+e se pune la dispoGia Ceca+ui c+eie+ din g+up. ;se bine cunoscu fapul ca en+, @o+d s-a lansa in aface+i cu handicapul sa+aciei al analfabesmului si igno+anei. 'e se si ca in ine+valul inc+edibil de mic de Gece ani domnul @o+d a depasi acese +ei handicapu+i si dupa mai pun de douaGeci si cinci de ani el a deveni unul din+e cei mai boga ceaeni ame+icani. @ace legau+a in+e aceasa info+mae si fapul ve+iCca ca p+og+esele cele mai +ema+cabile ale domnului @o+d au apa+u din momenul in ca+e el s-a imp+ieeni cu homas 0. ;dison si ve incepe sa inelege inDuena pe ca+e o poae eEe+cia o mine asup+a aleia. @ace un pas mai depa+e si lua in conside+ae fapul ca cele mai ma+i implini+i ale domnului @o+d au incepu din momenul in ca+e i-a cunosu pe a+ve, @i+esone *ohn )u++oughs si =ue+ )u+bank PCeca+e din+e ei oameni de ma+e capaciae menalaQ si ve avea doveGi in plus ca pue obne pue+ea p+in+-o aliana favo+abila a minlo+. 8amenii se baGeaGa pe nau+a dep+inde+ile si pue+ea menala a ce lo+ cu ca+e se asociaGa in inelege+e si a+monie. 6+in asocie+ea sa cu ;dison )u+bank )u++oughs di @i+esone domnul @o+d a adauga la p+op+ia lui capaciae inelecuala suma si subsana ineligenelo+ eEpe+ienelo+
cunosnelo+ si fo+elo+ spi+iuale ale aceso+ pa+u oameni. n plus si-a insusi si a folosi p+incipiul ?ini 'upe+ioa+e p+in meodele desc+ise in aceasa ca+e. 0ces p+incipiu va sa la dispoGie =-am pomeni deHa pe ?ahama %andhi. 'a sudiem meoda p+in pue+e u+iasa. ;a poae cuvine. ;l a aHuns convingand pese doua oameni sa-si coo+doneGe CGic in spi+iul a+monie+ deCni. ca+e el a dobandi o C eEplicaa in caeva la aceasa pue+e sue de milioane de efo+ul inelecual si si cu un scop bine 6e scu+ %andhi a infapui un mi+acol caci mi+acolul se numese pe+fo+mana de a convinge doua sue de milioane de oameni F si nu a-i obliga F sa coope+eGe in+-un spi+i de a+monie. (aca nu c+ede ca acesa ese un mi+acol ince+ca sa convinge doi oameni sa coope+eGe a+monios pe o pe+ioada de mp. 8+icine conduce o aface+e se ca de g+eu ese sa-si convinga angaHai sa luc+eGe imp+euna in+-un spi+i ce cu g+eu poae C numi a+monios. =isa su+selo+ esenale p+in ca+e poae C ansa pue+ea ese asa cum a vaGu guve+naa de neligena nCnia. 0unci cand doi sau mai mul oameni isi coo+doneaGa efo+u+ile a+monios si luc+eaGa u+ma+ind un obiecv p+ecis ei se claseaGa p+in aceasa aliana in poGia de a abso+bi pue+e di+ec din acel u+ias +eGe+vo+ unive+sal de neligena nCnia. 0ceasa ese cea mai insemnaa su+sa de pue+e. ;se su+sa pe ca+e se baGeaGa o+ice geniu si o+ice ma+e conducao+ PCe e l consen de aces fap sau nuQ. 1elelale doua su+se esenale de unde se po obne cunosnele necesa+e pen+u acumula+ea pue+ii sun mai de nadeHde deca cele cinci simu+i ale omului. 6e simu+i nu ne puem baGa inodeauna. n capiolele u+maoa+e ve aDa o desc+ie+e adecvaa a meodelo+ p+in ca+e neligena nCnia poae C conacaa in mod di+ec. 0cesa nu ese un cu+s de +eligie. 2ici un p+incipiu fundamenal desc+is in ca+e nu +ebuie ine+p+ea ca inenonand sa inDueneGe di+ec sau indi+ec dep+inde+ile 9! +eligioase ale oamenilo+. 0ceasa ca+e a fos desnaa eEclusiv ins+ui+ii cio+ilo+ pen+u a p+eschimba scopul p+ecis al do+inei de bani in echivalenul sau monea+. 1i gandi si media pe masu+a ce ci. Ai se va +evela in cu+and scopul ei esenal si il ve vedea in pe+specva. Aede acum insemnaaea capiolelo+ individuale. 2u ave nevoie de un plan pen+u sa +acie )anii vin g+eu si va scapa uso+ p+in+e degee. ;i +ebuie Fcu+aF si casga p+in meode simila+e cu cele folosie de un ind+agos hoa+a ce v+ea sa-si cuce+easca aleasa inimii. 'i o+ica de inamplaoa+e a+ C pue+ea folosia in Fcu+a+eaF banilo+ nu ese esenal dife+ia de cea folosia in scopul obne+ii banilo+ +ebuie imbinaa cu c+edina si cu do+ina. 'i cu pe+seve+ena. +ebuie aplicaa p+in+-un plan ia+ aces plan +ebuie pus in acune. 0unci cand banii vin in cana cunoscue sub numele de FDuvii de baniF ei se ind+eapa ca+e cei ce ii s+ang la fel de uso+ cum apa cu+ge ca+e poalele unui deal. ;Eisa un +au inCni da+ inviGibil de pue+e ca+e devine un Duviu cu eEcepa fapului ca o Humaae cu+ge in+o di+ece pu+and pe o cei ca+e obn ceva ca+e bogae F ia+ cealala Humaae cu+ge in di+eca opusa pu+andu-i pe cei nefe+ici Psi ca+e nu se po deba+asa de ghinionQ ca+e miGe+ie si nefe+ici+e. 8+icine a s+ans o ave+e insemnaa a +ecunoscu eEisena acesui +au al viei. ;l a+e la
baGa p+ocesul de gandi+e al oamenilo+. ;moile poGive de gandi+e Gamislesc pa+ea +aului ca+e poa+a oamenii ca+e ave+e. ;moile negave fo+meaGa Humaaea ca+e ii duce ca+e sa+acie. 0ces p+incipiu conne un gand de impo+ana capiala pen+u cel ca+e pa+cu+ge aceasa ca+e in scopul de a s+ange ave+e. (aca sune p+iGonie+ in cu+enul ce va poa+a sp+e sa+acie aces luc+u va poae se+vi d+ep vasla ce va poae p+opulsa in cealala pa+e a cu+enului. 0ceasa ca+e nu va poae C de folos deca p+in aplica+e si folosi+e efecva. (oa+ cind si eEp+imandu-va pa+e+i pe baGa acesei lecu+i nu ve obne nici un beneCciu. 'a+acia si bogaa isi schimba +a+eo+i locu+ile. 1and ave+ea ia locul sa+aciei schimba+ea ese p+odusa adesea de planu+i bine concepue si aen puse in p+acca. 2u e nevoie sa va face planu+i pen+u sa+acie. 'a+acia nu a+e nevoie de aHuo+ caci ese ind+aGneaa si fa+a sc+upule. )ogaile sun mide. ;le +ebuie sa Ce FseduseF 280 );2; 1ea mai ma+e con+ibue a lui 0nd+ew 1a+negie la succesul in aface+i si pe+sonal F ?inea 'upe+ioa+a F va sa la dispoGie sa o folosi asa cum do+i. ;se calea p+incipala de a uliGa cunosne o+ganiGae si bine di+econaa ca o cale ca+e pue+ea ce va sup+avieui ca mp ve +ai. ?inea omului ese o fo+ma de ene+gie. 1and doua sau mai mule min coope+eaGa a+monios ele fo+meaGa o ma+e FbancaF de ene+gie la ca+e se adauga o a +eia fo+ma inviGibila ca+e poae C compa+aa 'upe+ioa+a. cu o ?ine 97 ; necesa+ sa va alcaui planu+i si sa va o+ganiGa ca sa va imboga. ; foa+e uso+ sa +amane sa+aci nu ave nevoie de un plan pen+u sa+acie. +ei su+se maHo+e de pue+e conce+aa a minlo+ sun gaa sa va aHue. ;le sau la dispoGia celo+ ca+e su cum sa le foloseasca F luc+u pe ca+e il s si dumneavoas+a. @e+ici+ea decu+ge doa+ din folosi+ea luc+u+ilo+ cu ca+e es inGes+a. 6asul " ca+e imboga+e: 9# ?';<= 02'@;<=< ;2;%; ';B<0=; Ae inelege cum o+ice om isi o+ieneaGa ma+ile +eGe+ve de ene+gie seEuala in di+eca aspi+aei ca+e p+ospe+iae. Ae deveni consen de modaliaea p+in ca+e femeile ii aHua pe ba+ba sa capee succes si ve inelege cum sa p+oCa din plin de aces adeva+ vechi de cand lumea. 0lJel spus cuvanul F+ansfe+F inseamna aici schimba+ea sau +ansfo+ma+ea unui elemen sau a unei fo+me de ene+gie in ala. ;moa seEuala +ep+eGina o sa+e de spi+i. (in cauGa igno+anei in ceea ce p+ivese aces subiec sa+ea de spi+i c+eaa ese asociaa in gene+al cu lau+a CGica a eEisenei ia+ dao+ia inDuenelo+ nefavo+abile la ca+e maHo+iaea oamenilo+ au fos supusi in dobandi+ea cunosnelo+ desp+e seE fapele esenalmene CGice sun +aae cu mule p+eHudeca.
;moa seEuala ese movaa de cel pun +ei poenalia cons+ucve. 0cesea sun: . 6e+peua+ea specieiK . ?enne+ea sa+ii de sanaae Pca agen e+apeuc nu a+e egalQK 3. 'chimba+ea medioc+iai in genialiae. +ansfe+ul ene+giei seEuale ese simplu si uso+ de eEplica. ;l inseamna +edi+econa+ea spi+iului de la gandu+i ce au in vede+e lau+a CGica la gandu+i de ala nau+a. (o+ina seEuala ese cea mai pue+nica do+ina umana. 1and ese guve+na de ea omul devine mai imaginav mai cu+aHos dobandese o mai ma+e pue+e a voinei pe+seve+ena si capaciae c+eava ca+e ii fusese+a pana aunci s+aine. (o+ina conacului seEual ese aa de pue+nica si de p+ovocaoa+e inca omul isi poae uso+ +isca viaa si +epuaa pen+u a o sasface. 1and ese imblanGia si +edi+econaa aceasa fo+a ce ofe+a movai isi menne oae a+ibuele de imaginae vie cu+aH ec. ca+e po C folosie ca fo+e c+eaoa+e pue+nice in lie+au+a a+a sau in o+ice ala p+ofesiune sau vocae incluGand desigu+ acumula+ea de bogai. +ansfe+ul ene+giei seEuale necesia aplica+ea fe+ma a unei voine pue+nice da+ +asplaa me+ia efo+ul pe ca+e il depunem. (o+ina de manifesa+e seEuala ese innascua si nau+ala. ;a nu poae si nu +ebuie sa Ce +ep+imaa sau eliminaa. (in con+a a+ +ebui sa i se ofe+e o supapa p+in fo+me de eEp+ima+e ca+e imbogaesc +upul minea si spi+iul omenesc. (aca nu se c+eeaGa aceasa supapa p+in +ansfe+ul ei ea va caua ale supape +ep+eGenae de canale eEclusiv CGice.
;moa seEuala ese o Ffo+a i+eGisbilaF impo+iva ca+eia nu se poae opune un F+up neclinF. 1and sun insuDe de o asemenea emoe oamenii devin inGes+a cu o pue+e eE+ao+dina+a de acune. nelege aces adeva+ si ve pa+unde semniCcaa aC+maei ca +ansfe+ul ene+giei seEuale dene sec+eul capaciai c+eaoa+e. (is+uge glandele seEuale ale omului sau animalelo+ si ve indepa+a su+sa p+incipala de acune. 6en+u a va convinge de adeva+ul acesei aC+mai obse+va ce se inampla cu Ceca+e animal dupa cas+a+e.
eEpe+imena+e si facand aces luc+u va vom +aspunde la ambele in+eba+i. maginaa c+eaoa+e F al saselea sim '-a sabili in mod cla+ eEisena unui al saselea simK el ese imaginaa c+eaoa+e. @aculaea imaginaei c+eaoa+e nu e folosia niciodaa de maHo+iaea oamenilo+ de-a lungul viei si daca ousi ese folosia aces luc+u su+vine pu+ si simplu accidenal. elav puni folosesc faculaea c+eaoa+e delibe+a si cu un el dinaine sabili. 1ei ca+e uliGeaGa aceasa faculae din p+op+ie voina inelegandu-i funcile sun genii. @aculaea imaginaei c+eaoa+e ese legau+a di+eca din+e minea umana Cnia si neligena nCnia. oae asa-numiele +evelai la ca+e se face +efe+i+e pe a+amul +eligiei p+ecum si descope+i+ea uu+o+ p+incipiilo+ fundamenale sau noi in domeniul invenilo+ se p+oduc g+ae faculai imaginaei c+eaoa+e. 8 s+aegie plina de eEube+ana 0unci cand ideile sau concepele sun Gamislie p+in ceea ce se numese de obicei FbanuialaF ele p+ovin din una sau mai mule din u+maoa+ele su+se: . neligena nCnia . 'ubconsenul unde ese depoGiaa Ceca+e imp+esie senGo+iala si Ceca+e impuls de gand ca+e a aHuns v+eodaa la c+eie+ p+in v+eunul din cele cinci simu+iK 3. (in minea alei pe+soane ca+e ocmai a concepu gandul sau imaginaa unei idei sau a unui concep p+in +aonamen consenK 4. (in depoGiul subconsen al celeilale pe+soane. 2u eEisa ale su+se cunoscue din ca+e sa p+ovina ideile F inspi+aeF sau FbanuielileF. 1and c+eie+ul a fos smula p+in+-unul sau mai mul din+e cei Gece faco+i de mai sus individul ese p+opulsa la ma+e inalme pese o+iGonul gandi+ii obisnuie p+omiand sa se +idice cu mul deasup+a celo+lal si sa aiba o pe +specva a disanei a innde+ii si caliai gandu+ilo+ nedisponibile cand ese siua in+-un plan infe+io+ asa cum se inampla cand ese implica in +eGolva+ea unei p+obleme de aface+i sau +una p+ofesionala. 0unci cand se inala la o pe+specva supe+ioa+a a gandului p+in o+ice fo+ma de smula+e menala o+ice individ ocupa +elav aceeasi poGie ca si pe+soana ca+e s-a inala in+-un avion la o inalme de la ca+e poae vedea deasup+a si dincolo de linia o+iGonului ca+e ii limieaGa pe+specva de la nivelul solului. n plus o daa inala la aces nivel de gandi+e +especvul nu mai ese bloca sau ma+gini de nici unul din+e smulii ca+e ii ci+cumsc+iu si ii limieaGa viGiunea in mp ce lupa cu p+oblemele sasface+ii celo+ +ei necesia fundamenale de alimenae vesmenae si adapos. ;l +aiese in+-o lume a gandului " in ca+e gandu+ile obisnuie codiene au fos la fel de eCcien inlau+ae p+ecum sun dealu+ile si vaile si o+ice ala limia+e a pe+specvei cand se inala un avion. 'iuaa pe aces plan inal de gandi+e faculaea c+eaoa+e a mini capaa libe+ae de acune. 0+e cale libe+a cel de-al saselea sim. ;l p+imese idei ca+e alJel nu a+ avea acces la individ. F1el de-al saselea simF ese faculaea ca+e ma+cheaGa dife+ena din+e un geniu si un om de +and. Aocea ine+ioa+a @aculaea c+eaoa+e devine cu aa mai vie si mai +ecepva la faco+ii ca+e isi aDa o+iginea in afa+a subconsenului individual cu ca aceasa faculae ese folosia cu ca mai mul se baGeaGa individul pe ea si ii ce+e impulsu+i de gandi+e. 0ceasa faculae poae C culvaa si deGvolaa doa+ p+in uliGa+e. 1eea ce ese cunoscu sub numele de consina ope+eaGa eEclusiv pe baGa
faculai numie Fal saselea simF. ?a+ii a+s muGicieni si poe devin ma+i pen+u ca dobandesc obiceiul de a se baGa pe Fslaba voce dinlaun+uF ca+e p+inde viaa p+in capaciaea cunoscua d+ep imaginae c+eaoa+e. 1ei ca+e au imaginaa F+eaGaF su p+ea bine ca cele mai bune idei vin g+ae asa-numielo+ FbanuieliF. +aia odaa un ma+e o+ao+ ca+e nu a dobandi faima pana nu a inchis ochii si nu a incepu sa se sp+iHine in in+egime pe faculaea imaginaei c+eaoa+e. 1and a fos in+eba de ce inchidea ochii chia+ inainea puncului culminan al discu+su+ilo+ sale o+ao+ice a +aspuns: F6en+u ca doa+ aunci eEp+im idei ca+e vin dinlaun+ul meuF.
combinand ideile cunoscue sau p+incipiile acumulae p+in eEpe+iena g+ae faculai sinece P+auneaQ. (aca descope+a ca nu a acumula suCciene cunosne pen+u a-si desava+si invena se poae baGa pe su+sele de cunosne puse la dispoGie de faculaea c+eaoa+e. ?eoda p+in ca+e implinese aces luc+u dife+a de la om la om da+ in esena pasii sun u+mao+ii: . si smuleaGa minea asJel inca ea sa luc+eGe pe un plan supe+io+ folosind unul sau mai mul din+e cei Gece smulen menali sau o+ice al smulen do+ese. . 'e concen+eaGa asup+a faco+ilo+ cunoscu Ppa+ea CnaliGaaQ a invenei sale si isi c+eaGa o imagine menala pe+feca a faco+ilo+ necunoscu Ppa+ea nee+minaaQ a invenei. ene aceasa imagine pana ce ea ese abso+bia de subconsen apoi se +elaEeaGa elibe+andu-si minea de o+ice gand si aseapa sa Ce Fs+afulge+aF de +aspuns.
+eimp+ospaa+ii memo+iei in legau+a cu fapele disponibile in biog+aCile anumio+ pe+sonalia menonam aici numele cao+va oameni ce au avu implini+i eE+ao+dina+e la Ceca+e din+e ei vadindu-se o nau+a seEuala foa+e pue+nica. %eniul lo+ si-a gasi fa+a indoiala su+sa in pue+ea ene+giei seEuale conve+e: %;8%; I0'2%82 8?0' *;@@;'82 2068=;82 )82060; ;=); <))0( I==0? '0M;'6;0; ;=); . %0L 0)00? =218=2 I88(8I I='82 0=6 I0=(8 ;?;'82 *82 . 60;'82 8); )<2' 02(;I *01M'82 ;218 10<'8 Ae puea adauga si singu+i ale biog+aCi la aceasa lisa. %asi daca pue un singu+ om in oaa iso+ia civiliGaei ca+e a obnu un succes uluio+ in o+ice domeniu si nu a fos smula de o nau+a seEuala bine deGvolaa. (aca nu v+e sa va baGa pe biog+aCile celo+ acum dispa+u invena+ia viele celo+ pe ca+e ii cunoase a C oameni implini si vede daca pue gasi p+in+e ei v+eunul ca+e sa nu posede o nau+a seEuala bine deGvolaa. ;ne+gia seEuala ese ene+gia c+eaoa+e a uu+o+ geniilo+. 2-a eEisa si nu va eEisa v+eodaa un ma+e conducao+ cons+uco+ sau a+s ca+uia sa-i lipseasca pue+ea coplesioa+e a seEului. )ineineles ca asa nu inseamna ca o ce i ca+e au o nau+a seEuala pue+nica sun genii. 8amenii capaa sauul de geniu doa+ cand si daca isi smuleaGa minea asJel inca sa speculeGe oae fo+ele ce le sau la dispoGie p+in faculaea imaginaei c+eaoa+e. 6e p+imul loc in+e smulii cu ca+e se poae p+oduce aceasa smula+e sa ene+gia seEuala. 'impla eEisena a acesei ene+gii nu ese suCciena pen+u a dobandi geniu. ;ne+gia +ebuie conve+a din do+ina conacului CGic in ala fo+ma de do+ina si acune inaine ca cineva sa capee sauul de geniu. "4 (epa+e de a deveni genii dao+ia do+inelo+ seEuale accenuae maHo+iaea oamenilo+ se inHosesc ine+p+eand si folosind e+ona aceasa fo+a impo+ana pana la nivelul subuman de animale. 'e pie+de mula ene+gie seEuala
(in analiGa a pese 5 """ de oameni am descope+i ca pe+soanele de ma+e succes +eusesc a+a+e o+i sa se aC+me inaine de va+sa de pa+uGeci de ani si de cele mai mule o+i nu ang culmea capaciai lo+ de eEp+ima+e pana dupa cinciGeci de ani. 0ces luc+u a fos aa de uimio+ pen+u mine inca m-a impulsiona sa ii sudieG mai indeap+oape cauGele. 'udiul a da la iveala fapul ca movul p+incipal pen+u ca+e maHo+iaea celo+ ca+e +eusesc nu au implini+i pana la va+sa de pa+uGeci sau cinciGeci de ani ese endina de a-si disipa ene+giile p+in indulgena eEage+aa in eEp+ima+ea CGica a emoei seEuale. ?aHo+iaea oamenilo+ nu invaa niciodaa ca impulsu+ile seEuale au si ale supape inCni mai insemnae deca simpla eEp+esie CGica. ?aHo+iaea celo+ ca+e fac aceasa descope+i+e o fac dupa ce si-au i+osi mul ani in+-o pe+ioada in ca+e ene+gia seEuala se aDa la puncul culminan inaine de va+sa de pa+uGeci si cinci sau cinciGeci de ani. 0ces luc+u ese u+ma adeseo+i de implini+i +ema+cabile. Aiele mulo+a inaine de si uneo+i cu mul pese pa+uGeci de ani +eDeca o disipa+e connua de ene+gie ca+e a+ C puu C di+econaa mai bine ca+e canale mai ule. ;moile cele mai +aCnae si mai pue+nice sun +isipie in cele pa+u vanu+i. 0ces obicei a nascu Gicala Fsi-a facu de cap in ne+eeF. (o+ina eEp+ima+ii seEuale ese de depa+e cea mai pue+nica si cea mai smulana emoe umana si ocmai de aceea aunci cand ese sapania si conve+a in+-un al fel de acune in afa+a de eEp+esia CGica ea poae ofe+i ma+i implini+i o+icui. 2au+a ne ofe+a smuli eEcelen so+ia dene eEemple de oameni ca+e au deveni genii ca +eGula al uliGa+ii smulilo+ a+Cciali ai mini sub fo+ma de alcool si na+coce. ;dga+ 0lan 6oe a sc+is F1o+bulF sub inDuena bauu+ii Fvisand vise pe ca+e nici un mu+io+ n-a ind+aGni sa le viseGeF. *ames Ihicomb ile, a sc+is cel mai bine sub inDuena alcoolului poae ca asJel a vaGu Fimple+ea o+donaa in+e +ealiae si vis moa+a deasup+a +aului si ceaa deasup+a pa+auluiF. obe+ )u+ns a sc+is cel mai bine cand e+a d+oga: F'i pen+u =ang ',ne d +aga mea vom mai lua o cupa de bunaae pen+u 0uld =ang ',ne.F (a+ +ebuie menona ca mul asJel de oameni au sfa+si p+in a se epuiGa. 2au+a a p+ega p+op+iile ei pouni cu ca+e oamenii isi po smula fa+a p+obleme pen+u a le a+moniGa cu gandu+ile eEceponale si +a+e ca+e vin F nici un mu+io+ nu se de unde 2u s-a gasi nici un subsu sasfacao+ pen+u smuleni nau+ali. 6sihologii su p+ea bine ca eEisa o +elae foa+e s+ansa in+e do+inele seEuale si impulsu+ile spi+iuale F un fap ca+e moveaGa compo+amenul ciuda al o+giilo+ cunoscue ca F+enase+iF +eligioase comune in caGul populailo+ p+imive. ;moile oamenilo+ conduc lumea si hoa+asc desnul civiliGaei. 8amenii sun inDuena in acunile lo+ nu aa de +aune ca de F senmeneF. @aculaea c+eava a mini ese pusa in funcune in in+egime de emoi si nu de +aunea +ece. 1ea mai pue+nica emoe umana ese cea seEuala. ;Eisa si al smuli menali din+e ca+e unii au fos "5 descif+a da+ nici unul F nici maca+ o imp+euna F nu po egala pue+ea u+iasa a impulsu+ilo+ seEuale. 'mulenul menal ese o+ice inDuena ca+e va ma+i empo+a+ sau pe+manen inensiaea gandului. 1ei Gece smulen p+incipali desc+isi sun cei la ca+e se face cel mai des +efe+ina. 6+in acese su+se omul
se poae conopi cu neligena nCnia sau poae in+a o+icand do+ese in depoGiul subconsenului Ce al sau pe+sonal sau al alcuiva p+ocedu+a ca+e consuie esena geniului. 'eEul si a+a vanGa+ii
si +ansfo+mae in nimicu+i g+oes de ca+e cei cu min igno+ane si +au inenonae. )a+bai si femeile ca+e sun binecuvana F da binecuvana F cu nau+i seEuale pue+nice sun in gene+al p+ivie ca pe+soane +enegae. n loc de a C numie binecuvanae ele sun adeseo+i conside+ae blesemae. ?ilioane de oameni chia+ in aceasa epoca a +evelailo+ au compleEe de infe+io+iae pe ca+e le-au dobandi din cauGa c+edinei e+onae ca o nau+a seEuala pue+nica ese un blesem. 0cese aC+mai legae de vi+ule ene+giei seEuale nu +ebuie folosie ca pa+avan pen+u HusCca+ea libe+naHului. ;moa seEuala nu ese o vi+ue deca cand ese folosia in di+eca co+eca si adesea ese folosia in asa fel inca inneaGa mai deg+aba deca imbogaese +upul si suDeul. 0uo+ului i s-a pa+u foa+e impo+ana descope+i+ea ca p+acc o ma+ii conducao+i pe ca+e a avu p+ivilegiul de a-i analiGa au fos inspi+a de o anumia femeie in viaa lo+. n mule caGu+i Facea femeieF e+a o soe modesa +eGe+vaa de ca+e publicul n-a auGi deca pune sau nimic. n anumie caGu+i su+sa de inspi+ae a fos +egasia in+-o Fala femeieF. 8+ice pe+soana ineligena se ca smula+ea eEcesiva p+in bauu+i alcoolice si na+coce ese o fo+ma dis+ucva a lipsei de masu+a. 2u oaa lumea se ousi ca indulgena eEcesiva in eEp+ima+ea seEuala poae deveni un obicei la fel de dis+ucv si daunao+ pen+u efo+ul c+eao+ ca si na+cocele si bauu+a.
sa-i incu+aHeGe pe cei ca+e esueaGa in viaa pana la pa+uGeci de ani si pe cei ca+e se inf+icoseaGa vaGand Fba+aneeaF ap+opiindu-se dupa pa+uGeci de ani. (eceniul 4"-5" ese de +egula cel mai +odnic. 8+icine +ebuie sa abo+deGe aceasa va+sa nu inf+icosa sau +emu+and ci spe+and si asepand luc+u+i eE+ao+dina+e. (aca v+e p+obe in sp+iHinul fapului ca maHo+iaea oamenilo+ nu ang culmea capacialo+ lo+ inaine de pa+uGeci de ani va +ebui sa sudia biog+aCile celo+ mai cunoscu ame+icani si le ve gasi. en+, @o+d nu a dobandi implini+ea deca dupa pa+uGeci de ani. 0nd+ew 1a+negie depasise cu mul pa+uGeci de ani cand a incepu sa culeaga +oadele efo+u+ilo+ sale. *ames *. ill conducea inca o sae eleg+aCca la pa+uGeci de ani. mplini+ile lui uluioa+e au su+veni dupa acea va+sa. )iog+aCile indus+iasilo+ si oamenilo+ de Cnane ame+icani sun pline de p+obe in favoa+ea fapului ca de la pa+uGeci la saiGeci de ani omul se aDa la apogeul p+oducviai sale. n+e +eiGeci si pa+uGeci de ani omul incepe sa invee Pdaca invaa v+eodaaQ a+a +ansfe+ului ene+giei seEuale. 0ceasa descope+i+e ese de obicei inamplaoa+e si de cele mai mule o+i cel ce descope+a aces luc+u ese comple inconsen de implini+ea sa. ;l poae inelege ca inclinaa sa ca+e succes s-a ma+i in Hu+ul va+sei de +eiGeci si cinci sau pa+uGeci de ani da+ in maHo+iaea caGu+ilo+ el nu se ca+o+ faco+i se dao+eaGa aceasa schimba+e: nau+a incepe sa a+moniGeGe emoile iubi+ii si seEului in suDeul unui individ in+e +eiGeci si pa+uGeci de ani asJel inca sa se poaa baGa pe ace se fo+e si sa le poaa uliGa imp+euna ca smuli ai acunii sale. (oa+ de dumneavoas+a depinde sa deveni un geniu 'eEul in sine ese un impuls eE+ao+dina+ la acune da+ fo+a sa e compa+abila cu cea a unui ciclon F ese adeseo+i incon+olabila. 1and emoa iubi+ii incepe sa se combine cu cea seEuala +eGulaul ese un scop calm echilib+u o Hudecaa cla+a si cumpani+e. 1ine dupa pa+uGeci de ani ese aa de nefe+ici inca sa nu Ce in sa+e sa analiGeGe acese aC+mai si sa le coo+doneGe cu p+op+ia eEpe+ienaF 1and ese impulsiona de do+ina de a mulumi o femeie impuls baGa in in+egime pe emoa seEuala un ba+ba poae C si adeseo+i ese capabil de implini+i insemnae da+ acunile sale po C deGo+ganiGae defo+mae si comple dis+ucve. 1and ese impulsiona de do+ina de a mulumi o femeie impuls baGa in in+egime pe emoa seEuala un ba+ba poae fu+a insela sau chia+ comie o c+ima. (a+ cand emoa iubi+ii se imbina cu cea seEuala acelasi ba+ba poae acona mai cumpani mai ec hilib+a si mai +aonal. ubi+ea +omansmul si seEul sun oae emoi in sa+e de a-i conduce pe oameni pe culmile implini+ilo+ eE+ao+dina+e. ubi+ea ese emoa ca+e se+vese de supapa de sigu+ana si asigu+a echilib+ul cumpaaea si efo+ul cons+ucv. 1and se imbina acese +ei emoi ne po ofe+i genialiaea. ;moile sun sa+i de spi+i. 2au+a a inGes+a omul cu o Fchimie a spi+iuluiF ca+e funconeaGa in acelasi fel ca si chimia subsanelo+ mae+iale. 'e se p+ea bine ca dao+ia chimiei subsanelo+ mae+iale un chimis poae Gamisli o o+ava eCciena amesecand anumie elemene nici unul din+e ele neCind F el insusi F suCcien de daunao+. n acelasi fel emoile po C combinae pen+u a c+ea o o+ava leala. ;moile seEuale si geloGia combinae po +ansfo+ma o pe+soana in+-un animal salbac. 6+eGena o+ica+eia sau a mai mulo+ asJel de emoi dis+ucve in minea umana p+in chimia menala c+eeaGa o o+ava ca+e poae
dis+uge simul Husa+. "# (+umul ca+e genialiae consa in evolue con+ol si folosi+ea seEului a iubi+ii si a +omansmului. 6e scu+ p+ocesul poae C +eGuma asJel: ncu+aHa p+eGena aceso+ emoi ca gandu+i dominane si descu+aHa p+eGena o+ica+o+ alo+ emoi dis+ucve. ?inea ese Gamislia de dep+inde+i. ;a ese guve+naa de gandu+ile dominane cu ca+e se h+anese. 6+in faculaea pue+ii de voina poae C descu+aHaa p+eGena unei emoi in favoa+ea aleia. 2u ese g+eu se ne con+olam minea p+in pue+ea voinei. 1on+olul p+ovine din pe+seve+ena si obisnuina. 'ec+eul con+olului se +egasese in inelege+ea p+ocesului de conve++e. 1and o emoe negava ese sadia in minea cuiva ea poae C conve+a in+-o emoe poGiva sau cons+ucva p+in simpla manev+a de schimba+e a gandu+ilo+. 2u eEisa ala cale sp+e genialiae in afa+a efo+ului pe+sonal voluna+
"9 ca d+agosea ese spi+iuala pe cand seEul ese biologic. 2ici o eEpe+iena ca+e afeceaGa inima omului cu o anumia fo+a spi+iuala nu poae C daunaoa+e deca p+in igno+ana si geloGie. @a+a indoiala d+agosea ese cea mai eE+ao+dina+a eEpe+iena a viei. ;a ne poae pune in legau+a cu neligena nCnia. 1and se imbina cu emoile +omansmului si seEului ea ii poae conduce pe oameni pe o +eapa inala a efo+ului c+eao+. ;moile iubi+ii seEului si +omansmului sun lau+ile ee+nului +iunghi al implini+ii ca+e nase genialiae. ubi+ea ese o emoe cu mule nuane umb+e si culo+i. (a+ cea mai inensa si a+Gaoa+e iubi+e ese cea sima aunci cand iubi+ea si seEul se imbina. 1asao+iile ca+e nu sin binecuvinae cu aCniaea ee+na a iubi+ii echilib+aa in mod +aonal si pusa in balana cu seEul nu po C fe+icie - si +a+eo+i du+eaGa. (oa+ iubi+ea sau doa+ seEul nu vo+ aduce fe+ici+ea. 0unci cand acese doua emoi minunae se impleesc casao+ia poae p+ovoca o sa+e de spi+i ap+oape idenca cu acea sa+e spi+iuala ce nu poae C cunoscua pe meleagu+i pamanene. 1ind emoa +omanca se imbina cu cea a iubi+ii si a seEului se inlau+a oae obsacolele din+e minea Cnia a omului si neligena nCnia. 0unci se nase un geniu )analia ce va po dis+uge casnicia aa o ine+p+ea+e ca+e daca o inelege co+ec va va aHua sa +ansfo+ma in a+monie haosul ce guve+neaGa p+ea mule casnicii. =ipsa de a+monie +adusa adeseo+i in cicaleala poae C pusa pe seama lipsei de cunosne in ceea ce p+ivese seEul. 0colo unde salasluiesc d+agosea +omansmul si inelege+ea emoei si a funcei seEului cuplul e in pe+feca a+monie. 2o+ocos ese soul a ca+ui soe inelege adeva+aa +elae din+e emoile d+agosei seEului si +omansmului. 1and ese movaa de ace s +iumvi+a sfan nici o co+voada nu pa+e o pova+a caci chia+ si cea mai inHosioa+e fo+ma de efo+ se baGeaGa pe nau+a unei +ude din d+agoseW. 8 Gicala ame+icana foa+e veche spune ca Fsoa isi poae face sau desface soulF da+ nu se se inodeauna ca FfacuulF si FdesfacuulF sun +eGulaele inelege+ii sau lipsei de inelege+e a soei in ceea ce p+ivese emoile d+agosei seEului si +omansmului. (aca o femeie ii pe+mie soului ei sa-si pia+da ine+esul in ceea ce o p+ivese si sa devina ine+esa de ale femei aces luc+u se dao+eaGa - in mod obisnui igno+anei sau indife+enei ei in ceea ce p+ivese subiecele seEului iubi+ii si +omansmului. 0ceasa aC+mae p+esupune desigu+ ca d+agosea adeva+aa a eEisa candva in+e so si soe. 0cesea
sun adeva+ae si pen+u ba+baul ca+e ii pe+mie soei sale sa-si pia+da ine+esul faa de el. 1uplu+ile se lovesc adeseo+i de mule banalia. (aca sun analiGae aen se va descope+i ca adeva+aa su+sa a necaGu+ilo+ ese indife+ena sau igno+ana cu p+ivi+e la acese subiece. 1um devin pue+nice femeile 1ea mai insemnaa fo+a movana a unui ba+ba ese do+ina sa de a sasface o femeie Aanao+ul ca+e a eEcela in e poca p+eiso+ica inaine de +asa+iul Go+ilo+ civiliGaei a +eusi g+ae do+inei sale de a pa+ea ma+e in faa unei femei. 2au+a masculina nu s-a schimba p+ea mul in aceasa p+ivina. FAanao+ulF de aGi nu aduce acasa piei de " animale salbace da+ isi sasface do+inele cumpa+and haine elegane masini si dobandind bogae. )a+baul a+e asaGi aceeasi do+ina de a sasface o femeie ca inaine de Go+ii civiliGaei. 2u s-a schimba deca meoda sa de a se face placu. )a+bai ca+e s+ang ave+i u+iase si dobandesc pue+ea si glo+ia fac acese luc+u+i mai ini de oae pen+u a-si sasface do+ina de a placea unei femei. ;Eclude femeile din viele lo+ si bogaile dobandie nu-si vo+ mai aDa sens. 0ceasa do+ina innascua a ba+baului de a C pe plac unei femei ii da aceseia posibiliaea de a-l face sau a-l desface. @emeia ca+e inelege nau+a ba+baului si o alimeneaGa cu ac nu +ebuie sa se eama de compee din pa+ea alo+ femei. )a+bai po C FgiganF cu voine de o pue+e de neclin cand +aeaGa cu al ba+ba da+ ei po C manipula cu usu+ina de o femeie. ?aHo+iaea ba+balo+ nu +ecunosc ca sun inDuena cu usu+ina de femeia pe ca+e au ales-o pen+u ca in nau+a lo+ salasluiese do+ina de a C +ecunoscu ca Cind memb+i ai speciei pue+nice. n plus o femeie ineligena deeceaGa aceasa ca+ace+isca masculina si ese suCcien de ineleapa pen+u a o +ece sub ace+e.
;dison sau 0nd+ew *ackson. ;ne+gia seEuala sa la baGa enuGiasmului a imaginaei c+eaoa+e a do+inei inense a pe+seve+enei si a uu+o+ celo+lale calia ca+e va ofe+a bogae si fe+ici+e. 0Da planul eEala al gandi+ii ca+e va va vinde Fponu+iF nep+euie. Aa pue coneca la ideile subconsenului subconsenului alo+ pe+soane. ?a+ele sec+e al o+ica+ui ma+e invenao+ ese pus la +eaba pen+u dumneavoas+a in doua eape simple da+ uluioa+e. Ae vedea ca nici insasi F+auneaF nu va poae aHua asa de mul ca ene+gia seEuala niciodaa negaa negaa in eEp+esia ei nau+ala - folosia insa in+-o di+ece pe ca+e mul o descope+a p+ea +Giu. Gvo+ul bogaei inCnie ese pue+ea viala. 6asul ca+e mboga+e: '<)182';2<=. Ae vedea cum subconsenul aseapa ca un gigan ado+mi sa va sp+iHine o+ice plan si o+ice scop. n sfa+si va pue alimena subconsenul subconsenul cu gandu+i o+ienae poGiv ca+e va aduc o ceea ce do+i in viaa. 'ubconsenul 'ubconsenul ese un domeniu al consinei in ca+e o+ice impuls de gandi+e ca+e ange +egiunea consena a spi+iului p+in o+ica+e din+e ce le cinci simu+i ese cla+iCca si in+egis+a si de unde gandu+ile po C +eacualiGae sau +eacvae +eacvae ca nise sc+iso+i eE+ase din+-un dosa+ clasa. ;l p+imese si indosa+iaGa imp+esiile senGo+iale sau gandu+ile indife+en de nau+a lo+. Aa pue implana voluna+ in subconsen o+ice plan o+ice gand sau scop pe ca+e do+i sa-l +ansfo+ma +ansfo+ma in echivalenul sau CGic sau Cnancia+. Cnancia+. 'ubconsenul aconeaGa in p+imul +and asup+a do+inelo+ dominane ca+e au fos implee cu emoe cum a+ C c+edina. 6+ivi aces luc+u in legau+a cu ins+ucunile dae in capiolul desp+e (o+ina cand daca face cei sase pasi enuna acolo si u+ma ins+ucunile dae in capiolul desp+e elabo+a+ea si eEecua+ea planu+ilo+ planu+ilo+ ve inelege insemnaaea gandului conve+. 'ubconsenul ese acv Gi si noape. 6+in+-o meoda p+ocedu+ala necunoscua omului subconsenul se poae baGa pe fo+ele neligenei nCnie pen+u a obne pue+ea cu ca+e conve+ese in mod voluna+ do+inele pe+sonale in echivalenul lo+ CGic folosind inodeauna cele mai p+acce miHloace p+in ca+e se poae ange aces scop. 2u va pue con+ola in in+egime subconsenul da+ ii pue ofe+i in mod voluna+ o+ice plan do+ina sau scop pe ca+e le do+i conve+e in fo+me conc+ee. eci ins+ucde folosi+e a subconsenului din capiolul desp+e 0uosugese. ;Eisa o mulme de p+obe ca+e susn ideea ca subconsenul ese ve+iga de legau+a in+e minea Cnia a omului si neligena nCnia. ;se ine+media+ul p+in ca+e o+icine se poae h+ani cu fo+ele neligenei nCnie aunci cand o do+ese. ;l si numai e l conne sec+eul p+ocesului p+in ca+e impulsu+ile menale sun modiCcae si +ansfo+mae in echivalenul lo+ spi+iual. ;l si numai el ese calea p+in ca+e o+ice +ugamine +ugamine poae C +ansmisa +ansmisa su+sei capabile sa indeplineasca +ugamin. 6+ima c+eae +ebuie sa Ce gandul 6osibiliale 6osibiliale efo+ului c+eao+ ca+e se leaga de subconsen sun eE+ao+dina+e eE+ao+dina+e si de neevalua. ;le insuDa f+ica si +espec o+icui. 2u abo+deG niciodaa discua legaa de subconsen fa+a un senmen de micime si infe+io+iae dao+a
poae fapului ca in+egul depoGi de cunosne al omului p+ivind aces subiec ese penibil de limia. (upa ce a accepa cu lu lu de +ealiae eEisena subconsenului subconsenului si i-a ineles posibiliale ca miHloc de conve++e a do+inelo+ dumneavoas+a dumneavoas+a in echivalenul lo+ CGic sau Cnancia+ ve inelege semniCcaa deplina a ins+ucunilo+ incluse in capiolul desp+e (o+ina. Ae inelege si de ce vi s-a ce+u impe+av in mod +epea sa va fo+mula cla+ do+inele in sc+is. Ae inelege si necesiaea pe+seve+enei in duce+ea la indeplini+e a ins+ucunilo+. ins+ucunilo+. 1ele +eisp+eGece +eisp+eGece p+incipii sun smuli cu aHuo+ul ca+o+a obne capaciaea de a va ange si a va inDuena subconsenul. 2u va descu+aHa daca nu +eusi din p+ima ince+ca+e. 2u uia ca subconsenul nu poae C di+econa in mod voluna+ deca p+in dep+inde+e confo+m di+ecvelo+ dae in capiolul desp+e 1+edina. 2u a avu inca mpul necesa+ pen+u a va sapini 1+edina. @i +abdao+i. @i pe+seve+en. ?ule aC+mai din capiolele desp+e 1+edina si 0uosugese vo+ C +epeae aici in beneCciul subconsenului dumneavoas+a. dumneavoas+a. 2u uia ca subconsenul funconeaGa din p+op+ie do+ina indife+en indife+en daca ve face v+eun efo+ sa-l inDuena sau nu. ;viden ca aces luc+u va suge+eaGa fapul ca gandu+ile desp+e f+ica si sa+acie si oae gandu+ile negave se+vesc d+ep smuli ai subconsenului subconsenului dumneavoas+a cu eEcepa caGului in ca+e va sapani acese impulsu+i si ii ofe+i subconsenului un al combusbil mai ul. 'ubconsenul nu +amane inacv (aca nu +eusi sa va implana do+inele in subconsen el se va alimena din gandu+ile la ca+e aHunge d+ep consecina a negliHenei dumneavoas+a. 0m eEplica deHa ca impulsu+ile de gandi+e aa negave ca si poGive aHung in subconsen in DuE connuu din cele pa+u su+se ca+e au fos menonae in capiolul desp+e +ansfe+ul +ansfe+ul ene+giei seEuale. 1a desp+e momenul de faa ese suCcien sa +ene ca +ai Gi de Gi condiona de modaliaea p+in ca+e impulsu+ile de gandi+e aHung in subconsen fa+a ca dumneavoas+a dumneavoas+a sa s.
de gandi+e imbinae cu FsenmeneF sau emoi deca p+in fo+ele Gamislie in +egiunea +aonala a mini. (e fap avem mule p+obe in sp+iHinul eo+iei ca doa+ gandu+ile emoonale au inDuena asup+a subconsenului. subconsenului. ;se bine cunoscu fapul ca emoile sau senmenele guve+neaGa maHo+iaea oamenilo+. oamenilo+. (aca ese adeva+a adeva+a ca subconsenul +aspunde +aspunde mai deg+aba si ese mai eviden inDuena de impulsu+i de gandi+e imbinae cu emoi ese esenal sa ne familia+iGam familia+iGam cu cele mai insemnae din+e acese emoi. 3 ;Eisa sape emoi poGive maHo+e si sape emoi negave maHo+e. 1ele negave se implaneaGa singu+e in impulsu+ile de gandi+e ca+e ga+aneaGa ga+aneaGa +ansfe+ul ca+e subconsen. 1ele poGive +ebuie inHecae p+in p+incipiul auosugesei in impulsu+ile de gandi+e pe ca+e un individ v+ea sa le +ansfe+e +ansfe+e asup+a subconsenului sau. Pns+ucunile au fos dae in capiolul desp+e 0uosugese.Q 0cese emoi sau impulsu+i senmenale sun ca d+oHdia din+-o paine caci consuie elemenul de acune ce +ansfo+ma +ansfo+ma impulsu+ile de gandi+e din sa+e pasiva in sa+e acva. 0sJel se poae inelege de ce se aconeaGa mai deg+aba asup+a impulsu+ilo+ de gandi+e ca+e s-au imbina eCcien cu emoa deca asup+a impulsu+ilo+ impulsu+ilo+ de gandi+e ca+e isi aDa o+iginea in F+aunea pu+aF. Aa p+ega sa va inDuena si sa va con+ola Ffo+ul ine+io+F al subconsenului sp+e a-i insuDa do+ina de a obne bani pe ca+e do+i sa o conve+ in echivalenul sau monea+. monea+. n consecina ese esenal sa inelege meoda de abo+da+e a acesui Ffo+ ine+io+F. +ebuie +ebuie sa vo+bi pe limba lui alJel nu va va ascula do+ina. ;l inelege cel mai bine limba emoei sau a senmenelo+. senmenelo+. 'a desc+iem in consecina aici cele sape emoi poGive maHo+e si cele sape emoi negave maHo+e asJel inca sa va baGa pe cele poGive si sa le evia pe cele negave aunci cand da ins+ucuni subconsenului dumneavoas+a. dumneavoas+a. 4 1;=; '06; ;?8 68>A; ?0*8; (o+ina 1+edina lubi+ea 'eEul ;nuGiasmul omansmul 'pe+ana ;Eisa si ale emoi poGive da+ acesea sape sun cele mai pue+nice si cele mai folosie in mod obisnui in efo+ul c+eao+. c+eao+. 'apini acese sape emoi Pele nu po C sapanie deca p+in aplica+eQ ia+ celelale emoi poGive va vo+ sa la dispoGie o+icand le do+i. ene in acelasi sens fapul ca sudia o ca+e inenonaa sa va aHue sa va fo+ma o Fconsina a banuluiF umplandu-va umplandu-va spi+iul cu emoi poGive. 1;=; '06; ;?8 2;%0A; 2;%0A; ?0*8; P1a+e +ebuie eviaeQ @+ica %eloGia <+a aGbuna+ea =acomia
'u?pea+nsiai ia ;moile poGive si cele negave nu va po popula minea in acelasi mp.
(; ;2< 'ubconsenul dumneavoas+a se poae h+ani cu gandu+i aleaoa+e - cu gandu+i de inf+ange+e sau cu gandu+i de succes si bogae. 0lege+ea ese a dumneavoas+aK +eGulaul va poae aduce succesul sau esecul. 1onsenGa cele sape emoi negave maHo+e si asigu+a-va ca nu isi vo+ gasi niciodaa salas in minea dumneavoas+a. n acelasi mp consenGa si valo+iCca la maEimum oae emoile poGive aopue+nice. (incolo de minea dumneavoas+a limiaa domnese neligena nCnia la ca+e minea dumneavoas+a se poae +aco+da ca la un +adio emiand si capand in acelasi mp. ;ne+gia in+egului unive+s va poae aHua ca +ugaciunile dumneavoas+a sa- aDe +aspuns. >i de Gi cladi pue+ea de a va folosi subconsenul pue+nic. 0sJel in cu+and va ve con+ola impulsu+ile iniale ca+e sau la baGa o+ica+ui plan sau a o+ica+ei acvia. 8mul ese pe aa de impo+an pe ca ii sun gandu+ile de impo+ane. 6asul imboga+e: ! ca+e 1;;<=. Ae aDa noi pue+i uluioa+e in o+ice +egiune a mini dumneavoas+a. Ae vedea cum pue p+oCa de acese pue+i p+in+-o gandi+e +apida cla+a si de efec. 1u mai mul de pa+uGeci de ani auo+ul luc+and in colabo+a+e cu +aposaul d+. 0leEande+ %+aham )ell si cu d+. ;lme+ . %aes a obse+va ca Ceca+e c+eie+ uman ese aa o sae de emie+e ca si una de capa+e a vib+ailo+ de gandi+e. 0semanao+ cu p+incipiul folosi in emisia +adio o+ice c+eie+ uman ese in sa+e sa +ecepeGe vib+aile de gandi+e ca+e sun lansae de un al c+eie+. =ega de aC+maa din pa+ag+aful p+eceden compa+a si lua in conside+ae desc+ie+ea imaginaei c+eaoa+e asa cum a fos ea inclusa in capiolul desp+e maginae. maginaa c+eaoa+e ese saa de +ecepe a c+eie+ului ca+e p+imese gandu+i lansae de c+eie+ele alo+a. ;se agenul de comunica+e in+e +egiunea consena sau +aonala a mini si cele pa+u su+se de la ca+e po C obnu smulii menali. 0unci cand ese smulaa sau inalaa la o coa supe+ioa+a minea devine mai +ecepva la gand ca+e aHunge p+in su+se eEe+ioa+e. 6+ocesul de accele+a+e a+e loc p+in emoile poGive sau negave. Aib+aile de gandi+e po C inensiCcae p+in emoi. ;moa seEuala ocupa p+imul loc pe lisa emoilo+ umane in ceea ce p+ivese inensiaea si pue+ea ei smulava. 1+eie+ul ca+e a fos smula p+in emoe seEuala funconeaGa mul mai +epede deca aunci cand emoa ese laena sau ineEisena. eGulaul +ansfe+ului ene+giei seEuale ese ampliCca+ea gandu+ilo+ in+-o asemenea masu+a inca imaginaa c+eaoa+e devine foa+e +ecepva la idei. 6e de ala pa+e aunci cand c+eie+ul funconeaGa mai +apid nu doa+ ca a+age gandu+i si idei lansae de ale c+eie+e c i ofe+a gandu+ilo+ p+op+ii ale individului in cauGa acel senmen ca+e ese esenal inaine ca acele gandu+i sa Ce capae si p+eluc+ae de subconsen. 'ubconsenul ese Fsaa de emisieF a c+eie+ului p+in ca+e sun +ansmise vib+aile de gandi+e.
maginaa c+eaoa+e ese Fsaa de +ecepeF ce capeaGa ene+giile menale. 0lau+i de faco+ii impo+an ai subconsenului si ai faculai imaginaei c+eaoa+e consuie emisie si +ecepe ale apa+aului dumneavoas+a de comunica+e menala lua in conside+ae acum p+incipiul auosugesei ca+e ese miHlocul p+in ca+e va pue pune in funcune saa dumneavoas+a F +adioF. 6+in ins+ucunile desc+ise in capiolul desp+e 0uosugese a fos cu sigu+ana info+ma desp+e meoda p+in ca+e do+ina poae C conve+a in echivalenul sau banesc. @uncona+ea saei dumneavoas+a F+adioF ese p+in compa+ae o p+ocedu+a simpla. 2u +ebuie sa +ene deca +ei p+incipii si sa le aplica cand do+i sa va folosi de emisie subconsenul imaginaa c+eaoa+e si auosugesa. 'mulii cu aHuo+ul ca+o+a pune in p+acca acese +ei p+incipii au fos desc+isi - ia+ p+ocedu+a incepe cu do+ina. 'unem guve+na de fo+e necunoscue (e-a lungul va+selo+ pe ca+e le-a +ave+sa omul a deveni p+ea dependen de simu+ile CGice si si-a limia capaciaea de cunoase+e la unive+sul pe ca+e il puea vedea ange 7 cana+i si masu+a. 0m aHuns acum la cea mai minunaa din+e va+se - o va+sa ca+e ne invaa cae ceva desp+e fo+ele inangibile ale lumii din Hu+ul nos+u. 6oae ca vom invaa +ave+sand aceasa va+sa ca Fcelalal euF ese mai pue+nic deca eul CGic pe ca+e il vedem in oglinda.
ce+eb+al uman si sm p+ea bine ca ele sun dispuse in sabloane bine sabilie. 0cese a+anHamene nu sun inamplaoa+e. ;le sun o+donae. ?eodele +ecen descope+ie ale elec+oCGiologiei pun in evidena cu+en de acune de la celule localiGae in spai foa+e p+ecise sau Cb+e cu mic+oelec+oGi ii ampliCca cu aH uo+ul uno+ FlampiF de +adio si in+egis+eaGa dife+enele poenale pana la o milionime de vol.W ;se de neconcepu ca o asemenea +eea de mecanisme complicae eEisa doa+ in scopul indeplini+ii funcilo+ CGice necesa+e c+ese+ii si in+ene+ii +upului. 2u cumva ese posibil ca acelasi sisem ca+e ofe+a milia+de de celule ce+eb+ale in scopul comunica+ii in+e ele sa ofe+e si miHloacele de comunica+e cu fo+ele inangibileF 2ew Lo+k imes a publica un edio+ial ce demons+a ca cel pun o ma+e unive+siae si un ce+ceao+ ineligen in domeniul fenomenelo+ menale in+ep+ind o ce+cea+e o+ganiGaa p+in ca+e s-a aHuns la concluGii pa+alele cu mule din+e cele desc+ise in aces capiol si in u+maoa+ele. ;dio+ialul ca+e u+meaGa a analiGa pe scu+ acviaea doco+ului hine si a asocialo+ sai de la (uke
ca+e I+igh le +age cu desul de mula sigu+ana ese ca elepaa si p+eviGiunea sun de fap unul si acelasi da+. 1u ale cuvine faculaea de a FvedeaF o ca+e pusa cu faa in Hos pe masa pa+e a C eEac acelasi luc+u cu Fci+eaF gandu+ilo+ unei ale min. ;Eisa caeva move ce HusCca o asJel de c+edina. 'p+e eEemplu pana acum cele doua da+u+i au fos +egasie in o+ice pe+soana ca+e se bucu+a de o+ica+e din+e ele. 6ana acum cele doua calia au fos aDae cu aceeasi vigoa+e ap+oape in mod egal in+si acelasi individ. ;c+anele Gidu+ile disanele sun invinse. I+igh me+ge dincolo de aceasa concluGie eEp+imand nici mai mul nici mai pun FbanuialaF alo+ eEpe+iene eE+asenGo+iale visu+i p+ofece p+emonii de deGas+e si alele asemenea ca facand pa+e din aceeasi faculae. 1io+ului nu i se ce+e sa accepe nici una din+e acese concluGii deca daca gasese aces luc+u nece sa+ da+ p+obele pe ca+e le-a acumula hine +aman inconesabile. 'pi+ie FingemanaeW (in pe+specva anunului d+. hine in legau+a cu condiile p+in ca+e o mine +aspunde la ceea ce el numese modalia FeE+asenGo+ialeF de pe+cepe ma sim acum p+ivilegia 9 sa adaug la ma+u+ia lui fapul ca asociai mei si cu mine am descope+i ceea ce c+edem ca sun condiile ideale p+in ca+e minea poae C smulaa asJel inca al saselea sim desc+is in capiolul u+mao+ sa poaa C uliGa in+-un mod p+acc. 1ondiile la ca+e ma +efe+ consau din+-o aliana acva in+e mine si doi din+e memb+ii echipei mele. 6+in eEpe+imena+e si p+acca am descope+i cum sa ne smulam minle Paplicand p+incipiul uliGa in legau+a cu F sfenicii nevaGuF desc+isi in capiolul u+mao+Q asJel inca imbinindu-se cele +ei min sa puem gasi solua la o ma+e va+ieae de p+obleme pe+sonale pe ca+e mi le-au impa+asi clieni mei. 6+ocedeul ese foa+e simplu. 2e aseGam la o masa de confe+ina enunam cla+ nau+a p+oblemei cu ca+e ne conf+unam apoi incepem sa o discuam. @ieca+e din+e noi isi aduce con+ibua de gand. 1iuda ese ca meoda smula+ii menale il pune pe Ceca+e pa+cipan in legau+a cu su+sele necunoscue de cunosne in mod hoa+a siuae in afa+a g+anielo+ p+op+iei eEpe+iene. (aca inelege aces p+incipiu desc+is in capiolul desp+e ?inle 'upe+ioa+e ve +ecunoase desigu+ ca masa +ounda invocaa aici ese o aplicae p+acca a ?inlo+ 'upe+ioa+e. 0 ceasa meoda de smula+e menala p+in discua+ea a+monioasa in +ei a anumio+ subiece ilus+eaGa cea mai simpla si cea mai p+acca meoda de folosi+e a p+incipiului ?inlo+ 'upe+ioa+e. 0dopand si u+mand un plan simila+ o+ice suden al acesei CloGoCi poae in+a in posesia vesei fo+mule a lui 1a+negie desc+isa pe scu+ in in+oduce+e. (aca acum aceasa nu inseamna nimic pen+u dumneavoas+a insemna aceasa pagina si +eci-o dupa ce ve C e+mina de ci ulmul capiol. (; ;2< +ei p+incipii simple va coo+doneaGa pue+ile gandului si implini+ii. 2oua dumneavoas+a inelege+e a aceso+ aopupue+nice fo+e inangibile poae eEe+cia o inDuena inaccesibila mulo+ oameni. (escope+i+i Fde amploa+eF ale sinei menale devin acum unelele p+acce ale pe+fecona+ii de sine. (ene acum c heia sec+eului mesei +ounde. >ece +ilioane de se+vio+i minusculi F Ceca+e celula ce va compune c+eie+ul F c+eeaGa sabloanele gandului imaginaei si
voinei. ?inea dumneavoas+a poae acumula o+ice canae de cunosne ca+e va po aduce bani. ?aHo+iaea oamenilo+ isi do+esc bogai da+ puni ofe+a planul deCni si do+ina a+Gaoa+e ca+e paveaGa calea ca+e bogae. 6asul 3 imboga+e: " '0';=;0 ca+e 0= '?. Ae deschide poa+a emplului nelepciuniiK d+umu+ile glo+ioase ale avenu+ii c+eaoa+e apa+ ademenioa+e pe calea ca+e bogae. 0l +eisp+eGecelea p+incipiu ese cunoscu ca Cind al saselea sim p+in ca+e neligena nCnia poae comunica fa+a nici un efo+ din pa+ea cuiva si fa+a nici o ce+e+e eEp+esa cu o anume pe+soana. 0ces p+incipiu ese o culme a CloGoCei. ;l poae C asimila ineles si aplica doa+ p+in aplica+ea p+ealabila a celo+lale douasp+eGece p+incipii. 0l saselea sim ese o pa+e din subconsen ca+e ese cunoscua sub numele de imaginae c+eaoa+e. 0 fos denumi si Fsae de +ecepeW p+in ca+e ideile planu+ile si gandu+ile ne vin in mine. 0cese apa+ii sun numie uneo+i De+ sau inspi+ae. 0l saselea sim sCdeaGa desc+ie+ea 2u poae C desc+is unei pe+soane ca+e nu a sapani celelale p+incipii ale acesei CloGoCi pen+u ca o asemenea pe+soana nu se si nu a+e eEpe+iena necesa+a cu ca+e c el de-al saselea sim sa poaa C compa+a. nelege+ea celui de-al saselea sim nu vine deca dinlaun+u p+in mediae movaa de deGvola+ea menala. (upa ce ve C sapini p+incipiile desc+ise in aceasa ca+e ve C gaa sa acce pa ca adeva+aa o aC+mae ca+e alJel va poae pa+ea inc+edibila si anume: 1u aHuo+ul celui de-al saselea sim ve C ave+Ga de pe+icolele iminene la mp pen+u a le evia si ve aDa ocaGiile favo+abile la mp pen+u a le imb+asa. Aa vine in aHuo+ si face ofe+e in locul dumneavoas+a p+in deGvola+ea celui de-al saselea sim un Finge+ paGio+W ca+e va va deschide o+icand usa emplului inelepciunii. 6+ima ma+e cauGa 0uo+ul nu c+ede si nici nu p+edica mi+acoleleW pen+u ca a+e desule cunosne desp+e nau+a pen+u a inelege ca 2au+a nu deviaGa niciodaa de la legile ei p+esabilie.
pue+e sau o 1auGa 6+ima sau o neligena ca+e pa+unde o+ice aom mae+ial si inglobeaGa Ceca+e uniae de ene+gie pe+cepbila pen+u oameniK ca aceasa neligena nCnia +ansfo+ma ghinda in seHa+ face ca apa sa cu+ga sp+e poalele dealului confo+mindu-se legii g+aviaei noapea u+meaGa Gilei ia+na ve+ii Ceca+e pas+andu-si locul po+ivi si +elaa faa de ceilal. 0ceasa neligena poae p+in p+incipiile acesei CloGoCi sa Ce aplicaa in scopul conve++ii do+inei in fo+me conc+ee sau mae+iale. 0uo+ul se aces luc+u pen+u ca a facu eEpe+ine si a +ai aces luc+u. 6as cu pas p+in ine+mediul capiolelo+ p+ecedene a fos condusi ca+e aces ulm p+incipiu. (aca sapani Ceca+e din+e p+incipiile p+ecedene sune acum gaa sa accepa fa+a scepcism eE+ao+dina+ele eGe enunae aici. (aca nu sapini celelale p+incipii +ebuie s-o face inaine sa va pue hoa+i in mod cla+ daca cele enunae in aces capiol sun +eale sau Ccve. n v+eme ce +ave+sam va+sa Fado+a+ii e+ouluiW ince+cam sa-i imi pe cei ca+e ii admi+am cel mai mul. n plus am descope+i ca elemenul de c+edina de ca+e am facu uG pen+u a-mi imia idolii mi-a ofe+i o ma+e capaciae de a +eusi cu succes. 6ue angaHa Fsfenici nevaGuW 2u am abandona cu desava+si+e aces obicei al meu de a ado+a e+oi. ;Epe+iena m-a invaa ca in afa+a de a C cu adeva+a ma+e cel mai bine ese sa-i u+meGi pe cei ma+e in senmen si acune ca de Cdel posibil. 1u mula v+eme inaine sa C sc+is v+eun +and demn de a C publica sau sa ma C dedica v+eunui discu+s public am adopa obiceiul de a-mi +emodela p+op+iul ca+ace+ ince+cand sa-i imi pe cei noua oameni ale ca+o+ vie si acvia m-au imp+esiona cel mai mul. 0ces noua oameni sun ;me+son 6aine ;dison (a+win =incoln )u+bank 2apoleon @o+d si 1a+negie. n Ceca+e sea+a v+eme de mul ani am inia consilii imagina+e cu aces g+up de oameni pe ca+e iam numi sfenicii mei nevaGuW. 6+ocedu+a e+a u+maoa+ea. 1hia+ inaine sa ado+m sea+a inchideam ochii si vedeam inlaun+ul meu aces g+up de oameni aseGa alau+i de mine la masa de consiliu. 0ici nu numai ca aveam ocaGia sa ma aseG p+in+e cei pe ca+e ii conside+am ma+e da+ dominam si g+upul Cnd p+esedine. 0veam un el bine deCni in folosi+ea imaginaei mele pen+u in+uni+ea aceso+ consilii din mpul nopi. elul meu e+a +emodela+ea p+op+iului ca+ace+ asJel inca acesa sa +ep+eGine un aliaH al ca+ace+elo+ sfenicilo+ mei imagina+i. nelegand inca din ne+ee ca +ebuie sa depasesc handicapul nase+ii in+-un spau de igno+ana si supe+se mi- lua voluna+ sa+cina de a +enase p+in meoda desc+isa mai sus. ; momenul auosugesilo+ 'am desigu+ ca o oamenii au deveni ceea ce sun g+ae gandu+ilo+ si do+inelo+ dominane. 'am ca o+ice do+ina p+ofunda a+e efecul de a p+ovoca un anumi individ sa aDe o cale eEe+na p+in ca+e acea do+ina poae dobandi sau +eal. 'am ca auosugesa ese un faco+ insemna in ediCca+ea ca+ace+ului adica de fap singu+ul p+incipiu pe ca+e se baGeaGa ca+ace+ul. 1unoscand in+-o asemenea masu+a p+incipiile ope+a+ii menale e+am foa+e bine ina+ma cu echipamenul necesa+ in +emodela+ea p+op+iului meu ca+ace+. n cad+ul aceso+ in+uni+i de consiliu imagina+e ce+eam Ceca+ui memb+u al cabineului sa con+ibuie cu p+op+iile cunosne ad+esandu-ma Ceca+uia in cuvine eEplicie dupa cum u+meaGa: (omnule ;me+son as do+i sa capa de la dumneavoas+a inelege+ea mi+aculoasa a nau+ii ca+e v-a scos din anonima. Aa ce+
sa inDuena subconsenul meu se+vindu-va de o+ica+e din+e caliale pe ca+e le ave si ca+e v-au usu+a inelege+ea si adapa+ea dumneavoas+a la legile nau+ii.W (omnule )u+bank va ce+ sa-mi +ansfe+a cunosnele ca+e v-au facu sa a+moniGa in+-o asemenea masu+a legile nau+ii inca a +eusi sa scuu+a spinii cacusului si sa-i +ansfo+ma in subsane comesbile. 8fe+i-mi acces la cunosnele ca+e v-au aHua sa face sa c+easca doua C+e de ia+ba acolo unde inaine c+escuse doa+ unul.W 2apoleon de la dumneaa v+eau sa obn p+in emulae capaciaea minunaa pe ca+e ai avu-o de a-i inspi+a pe oameni si de a le ofe+i un spi+i de acune mai insemna si mai decis. A+eau de asemeni sa-mi mai insusesc si spi+iul c+edinei ce du+eaGa si ca+e -a da pue+ea de a p+eschimba inf+ange+ea in vico+ie si de a depasi obsacole cumplie.W (omnule 6aine de la dumneavoas+a v+eau sa-mi insusesc libe+aea gandului cu+aHul si cla+iaea cu ca+e imi po eEp+ima convinge+ile luc+u+i ca+e in+-o asemenea masu+aW v-au disns (omnule (a+win de la dumneavoas+a v+eau sa obn +abda+ea eEceponala si capaciaea de a sudia cauGa si efecul fa+a pa+ni+e sau p+eHudicii eEempliCcae asa de minuna de dumneavoas+a in domeniul sinelo+ nau+ale.W F(omnule =incoln do+esc sa capa in ca+ace+ul meu simul acu al d+epai spi+iul neobosi al +abda+ii simul umo+ului inelege+ea umana si ole+ana ca+e au fos ca+ace+iscile dumneavoas+a esenale.W (omnule 1a+negie do+esc sa aHung la o inelege+e deplina a p+incipiilo+ efo+ului o+ganiGa pe ca+e l-a folosi cu aaa eCciena in pune+ea emeliilo+ unei acvia indus+iale insemnae.W F(omnule @o+d v+eau sa-mi insusesc pe+seve+ena dumneavoas+a echilib+ul si inc+ede+ea in sine ca+e v-au ofe+i posibiliaea de a sapani sa+acia si de a o+ganiGa a uniCca si a simpliCca efo+ul uman asJel inca sa-i po aHua si pe ali sa va u+meGe.W F(omnule ;dison v+eau sa capa de la dumneavoas+a minunaul spi+i al c+edinei cu ca+e a deGvalui aaea sec+ee ale nau+ii spi+iul de +uda neobosia de ca+e v-a se+vi sp+e a conve+ aa de des inf+ange+ea in vico+ie.W 1onsiliulW inchipui ?eoda mea de a ma ad+esa memb+ilo+ consiliului inchipui va+ia confo+m +asau+ilo+ de ca+ace+ pe ca+e do+eam in mod deosebi sa le dobandesc. 0m sudia biog+aCile cu deosebia g+iHa. (upa caeva luni de asJel de p+ocedu+i nocu+ne am fos uimi sa descopa+ ca acese Cgu+i imagina+e devin ap+oape +eale. @ieca+e din+e aces noua oameni au capaa +asau+i individuale ca+e m-au su+p+ins. 'p+e eEemplu =incoln a adopa obiceiul de a ina+Gia me+eu apoi de a se plimba de colo-colo in+-o audine de pa+ada solemna. 6a+ea me+eu 0+a+eo+i l-am vaGu Gambind. se+ios.
0ces luc+u nu e+a valabil pen+u ceilal. )u+bank si 6aine foloseau adeseo+i +eplici spi+iuale ca+e pa+eau caeodaa sa-i socheGe pe ceilal memb+i ai consiliului. 1u o anumia ocaGie )u+bank a ina+Gia. 1and a sosi in cele din u+ma e+a enuGiasma si fe+ici si a eEplica ca ina+Giase dao+ia unui eEpe+imen pe ca+e il facea si in u+ma ca+uia spe+a sa Ce in sa+e sa faca asJel inca o+ice pom sa aiba d+ep +oade me+e. 6aine l-a mus+a +eaminndu-i ca un ma+ a po+ni oae necaGu+ile in+e ba+ba si femeie. (a+win a +as cu poRa si a suge+a ca 6aine +ebuie sa se paGeasca de se+piso+i cand in+a in padu+e sa culeaga me+e caci ei aveau p+osul obicei de a deveni se+pi u+iasi. ;me+son a obse+va: F
ca+ace+isci pe ca+e do+eam sa le obn. n ulmii ani eEpe+iena mea a adopa di+eci comple dife+ie. 0cum ma inalnesc cu sfenicii mei imagina+i de Ceca+e daa cand eu sau clieni mei ne conf+unam cu o p+oblema diCcila. 0 deseo+i +eGulaele sun uluioa+e desi nu sun dependen in in+egime de o asJel de fo+ma de sfa. Ae dobandi o ma+e pue+e nebanuia 0l saselea sim nu ese ceva pe ca+e o anumia pe+soana il poae acva sau abandona de buna voie. 1apaciaea de a folosi aceasa ma+e pue+e vine ince p+in aplica+ea celo+lale p+incipii menonae in aceasa ca+e. ndife+en de cine sune sau de ca+e a+ C puu sa va Ce scopul ci+ii acesei ca+ nu pue p+oCa de pe u+ma ei fa+a a inelege p+incipiul inclus in aces capiol. 0ces luc+u ese mai ales adeva+a daca scopul dumneavoas+a p+incipal ese acumula+ea de bani sau luc+u+i mae+iale. 1apiolul desp+e al saselea sim a fos adauga deoa+ece ca+ea a+e ca scop p+eGena+ea unei CloGoCi aocup+inGaoa+e p+in ca+e indiviGii se po o+iena fa+a p+obleme in ange+ea o+ica+ui scop in viaa. 6uncul de po+ni+e al implini+ii ese do+ina. 6uncul de 4 sosi+e ese acel p de cunosne ca+e conduce la inelege+e - inelege+ea de sine inelege+ea celo+lal inelege+ea legilo+ nau+ale +ecunoase+ea si inelege+ea fe+ici+ii. 0ces p de inelege+e ese ans doa+ p+in familia+iGa+ea cu p+incipiul celui de-al saselea sim si folosi+ea lui. (upa ce a ci capiolul v-a da seama neg+esi ca cind v-a inala la un nivel supe+io+ de smula+e menala. 'plendid eveni la acese pagini pese o luna +eci-le si obse+va ca spi+iul va C inala la un nivel de smula+e si mai inal. epea aceasa eEpe+iena din cand in cand fa+a sa va pese ca de mul sau ca de pun +ene in acel momen si ve sfa+si p+in a va aDa in posesia unei pue+i ca+e va va ofe+i capaciaea de a nu va lasa descu+aHa de a va sapini f+ica a elimina amana+ea si a va baGa in mod libe+ pe imaginae. 0unci ve C sim ange+ea acelui FcevaF ca+e a impulsiona o+ice ma+e gandio+ conducao+ a+s muGician sc+iio+ agen come+cial. 0unci ve C in sa+e sa va conve+ do+inele in echivalenul fo+ CGic sau Cnancia+ la fel de uso+ p+ecum a puea abandona la p+imul semn de impo+ivi+e. (; ;2< nspi+aa si FDuEulW nu va mai ocolesc ci va coplesesc cu dinamism p+in maginaa dumneavoas+a 1+eava - al saselea sim pe ca+e il ave. 0uo+ul l-a ales pe en+, @o+d si pe al oameni de succes sa-i Ce Fsfenici nevaGuF. Aa pue ange scopu+ile eEac ca el p+in aceeasi meoda uluioa+e. 0cum sune coneca la acel mise+ios
FcevaF ca+e le-a se+vi de sp+iHin oamenilo+ impo+an ai uu+o+ v+emu+ilo+. nca face mi+acole in a+a in sina si in aface+i de o+ice fel. (aca scopul dumneavoas+a p+incipal ese acumula+ea de bani sau de o+ice ale valo+i mae+iale aces capiol a+e o inDuena decisiva in a va coo+dona. 'ca+a succesului nu ese niciodaa aglome+aa pe +eapa cea mai de sus. 5 1ele sase f+icii. saCi ale 0uoinvena+ia-va si vede daca va mai sa in cale v+eo u+ma de f+ica. 0Hunge de la dee la )ani F pen+u ca nimic absolu nimic nu va poae sa in cale. naine acesei sa aplica CloGoCi cu succes o+ice pa+e a minea dumneavoas+a +ebuie sa Ce p+egaa sa o accepe. 6+ega+ea nu ese diCcila. ncepe cu sudiul analiGa si inelege+ea celo+ +ei dusmani pe ca+e va +ebui sa-i inlau+a nehoa+a+ea indoiala si f+ica. 1el de-al saselea sim nu va funcona niciodaa daca aces +ei faco+i negavi sau doa+ unul din+e ei va salasluiesc in mine. ?emb+ii acesui +io p+ofan sun +ude ap+opiaeK cand e descope+i unul mai +ebuie sa apa+a de undeva de-ap+oape si ceilal doi. 2ehoa+a+ea ese samana f+icii ene aces luc+u pe masu+a ce ci. 2ehoa+a+ea si fo+ma indoielii cele doua se combina si +eGula f+ica 6+ocesul de imbina+e ese adeseo+i ince. 0cesa ese unul din+e movele pen+u ca+e aces +ei dusmani sun aa de pe+iculosi. ;i ge+mineaGa si c+esc fa+a sa li se +ema+ce p+eGena. esul acesui capiol desc+ie un scop ce +ebuie ans inaine ca CloGoCa in ansamblu sa poaa C pusa in p+acca. 0naliGeaGa de asemenea o cauGa ca+e a sa+aci eno+m de mul oameni isi fo+muleaGa un adeva+ ca+e +ebuie ineles de ca+e o cei ca+e s+ang bogai Ce ele masu+ae in bani sau in+-o sa+e de spi+i mul mai impo+ana deca banii. 'copul acesui capiol ese de a concen+a aena asup+a cauGei si vindeca+ii celo+ sase f+ici esenale. naine sa puem domina un dusman +ebuie sa-i sm numele dep+inde+ile si spaul in ca+e locuiese. 6e masu+a ce ci analiGa-va aen si hoa+ava daca vi se poae po+ivi v+euna din+e cele sase f+ici obisnuie. 2u C de+ua de dep+inde+ile aceso+ dusmani subli.
a apa+iei ele sun: 'a+acia 1+ica )oala (+agosea pie+dua )a+aneea ?oa+ea. ! 6+imele +ei sau la baGa g+iHilo+ esenale ale oamenilo+. oae celelale f+ici sun de impo+ana mino+aK ele po C g+upae in acese sase caego+ii. @+icile nu sun nimic mai mul deca sa+i de spi+i. 'a+ea de spi+i pe+sonala poae C con+olaa si di+econaa. 8mul nu poae c+ea nici un luc+u pe ca+e nu-l concepe mai inai sub fo+ma unui impuls de gandi+e. 0lau+i de aceasa aC+mae apa+e ala la fel de impo+ana si anume ca impulsu+ile de gandi+e ale oamenilo+ incep imedia sa se +ansfo+me in echivalenul lo+ CGic indife+en daca acele gandu+i sun voluna+e sau nu. mpulsu+ile de gandi+e ce su+vin din pu+a inampla+e Pgandu+i Gamislie de ale minQ po hoa+i desnul Cnancia+ de aface+i p+ofesional sau social al unei pe+soane in acelasi fel in ca+e +eusesc acelasi luc+u impulsu+ile de gandi+e c+eae si p+oiecae cu inene p+ealalbila. 6unem aici baGele p+eGena+ii unui fap de ma+e insemnaae pen+u pe+soana ca+e nu inelege de ce unii oameni pa+ Fno+ocosiF in v+eme ce ali de abiliae ins+ui+e eEpe+iena si capaciae menala egale sau supe+ioa+e sun so+ sa aiba me+eu ghinion. 0ces luc+u poae C eEplica p+in fapul ca o+ice Cina a+e capaciaea de a-si con+ola ineg+al minea si in mod eviden p+in aces con+ol o+icine poae sa-si deschida minea ca+e impulsu+ile de gand emise de ale c+eie+e sau sa fe+ece usile si sa nu p+imeasca deca impulsu+ile de gandi+e pe ca+e le do+ese. 2au+a i-a inGes+a pe oameni cu con+ol absolu cu eEcepa unui singu+ luc+u si anume gandul. 0ces luc+u laolala cu adeva+ul confo+m ca+uia o+ice luc+u c+ea de om incepe sub fo+ma de gand ne conduce foa+e ap+oape de p+incipiul p+in ca+e poae C sapania f+ica. (aca ese adeva+a ca oae gandu+ile au endina de a se invesmana in echivalenele lo+ CGice Psi aces luc+u ese adeva+a fa+a nici o umb+a de indoialaQ ese adeva+a si ca impulsu+ile menale ale f+icii si sa+aciei nu se po +aduce in e+meni de cu+aH si casg Cnancia+. (+umu+i ce duc in di+eci opuse 2u eEisa comp+omis in+e sa+acie si bogae 1ele doua d+umu+i ca+e conduc la sa+acie si bogae duc in di+eci dife+ie. (aca v+e sa va imboga +ebuie sa +efuGa sa accepa o+ice imp+eHu+a+e ca+e va poae sa+aci. P1uvanul FbogaeW ese folosi aici in sensul lui la+g insemnand ave+i Cnancia+e spi+iuale menale si mae+iale.Q 6uncul de po+ni+e pe calea ca+e conduce ca+e bogai ese do+ina. n capiolul desp+e (o+ina a p+imi ins+ucuni dealiae pen+u a o folosi in mod adecva. n aces capiol desp+e f+ica ve gasi ins+ucuni complee pen+u a va p+ega minea sa eE+aga avanaHe conc+ee din folosi+ea do+inei. 0cum ese momenul in ca+e ve p+imi o p+ovoca+e ce va va masu+a cu sigu+ana ca a acumula din aceasa CloGoCe. 0cum e momenul in ca+e pue deveni p+ofe si p+evedea cu acu+aee ce va +eGe+va viio+ul. (aca dupa ci+ea acesui capiol sune inca in sa+e sa accepa sa+acia va pue decide sa o p+imi. ;se o deciGie pe ca+e nu o pue evia. (aca ce+e bogai hoa+a-va sub ce fo+ma si ca anume v-a+ sasface. ' d+umul ca+e va conduce la bogae. Ai s-a da o ha+a a ine+a+iului ca+e +especaa cu s+icee va va menne pe aceeasi cale. (aca uia sa po+ni sau sa va op+i inaine de Cnal doa+
dumneavoas+a ve pu+a vina. esponsabiliaea va apa+ne. 2ici un alibi nu va va salva de la accepa+ea +esponsabiliai daca uia sau +efuGa sa ce+e ave+i de la viaa caci pen+u a va decide nu ave nevoie deca de un singu+ luc+u - inamplao+ e singu+ul pe ca+e il pue con+ola - si anume o sa+e de spi+i. 'a+ea de spi+i se fo+meaGa. 2u poae C cumpa+aa +ebuie c+eaa. 7 0naliGa-va spaimele @+ica de sa+acie nu e nimic mai mul deca o sa+e de spi+i (a+ ea ese suCciena pen+u a dis+uge sansele de implini+e in o+ice in+ep+inde+e. @+ica pa+aliGeaGa +aunea dis+uge imaginaa inc+ede+ea de sine submineaGa enuGiasmul descu+aHeaGa iniava conduce la un scop nesigu+ incu+aHeaGa amana+ea se+ge o+ice u+ma de enuGiasm si face imposibil o+ice con+ol de sine. la o fa+mecul pe+sonal dis+uge o+ice posibiliae de a gandi co+ec divagheaGa concen+a+ea efo+ului pune sapani+e pe pe+seve+ena nimicese pue+ea de voina dis+uge ambia inceoseaGa memo+ia si cheama esecul in o+ice fo+ma posibila ucide d+agosea si emoile +aCnae ale inimii descu+aHeaGa p+ieenia si p+ovoaca deGas+ul sub sue de fo+me conduce la insomnii nefe+ici+e si neno+oci+e oae asea in ciuda adeva+ului eviden ca +aim in+-o lume a abundenei eEcesive in ca+e nimic nu sa in calea do+inelo+ noas+e cu eEcepa lipsei unui scop bine deCni. @+ica de sa+acie ese fa+a indoiala cea mai dis+ugaoa+e din+e cele sase f+ici esenale. 0 fos plasaa pe p+ima poGie a lisei pen+u ca ese cel mai diCcil de sapani. @+ica de sa+acie a apa+u din endina innascua omului de a +avni la bogaa ap+oapelui sau. a 0p+oape oae celelale animale infe+ioa+e omului sun movae de insnc da+ capaciaea lo+ de gandi+e ese limiaa si deci +avnesc din punc de vede+e C Gic la celalal. 8mul cu simul sau supe+io+ de inuie a+e capaciaea de a gandi si a +aona nu-si mananca ap+oapeleK el a+e mai mula sasface devo+andu-l din punc de vede+e Cnancia+. 8mul ese aa de ava+ inca o+ice lege a+e la baGa asigu+a+ea lui impo+iva unui seaman al sau. 2imic nu-l face pe om sa sufe+e si nu-l umilese mai mul deca sa+acia (oa+ cei ca+e au ince+ca sa+acia pe p+op+ia piele ineleg pe deplin aces adeva+. 2u e de mi+a+e ca omul se eme de sa+acie. (in+-o descendena di+eca de eEpe+iene mosenie omul ainvaa cu sigu+ana ca pe unii oameni nu se poae pune baGa in ceea ce p+ivese p+oblemele Cnancia+e si posesiunile pamanes. 8mul ese aa de ne+abdao+ sa posede bogai inca le va obne o+icum poae p+in meode legale daca ese posibil - p+in ale meode daca ese necesa+ sau impe+av. 0uoanaliGa poae deGvalui slabiciuni pe ca+e nu v+em sa le +ecunoasem. 0ceasa fo+ma de eEamina+e ese esenala pen+u o cei ca+e ce+ de la viaa mai mul deca medioc+iae si sa+acie. ine mine pe masu+a ce va ve+iCca punc cu punc ca sune aa Hudecao+ ca si Hu+a aa avocaul acuGa+ii ca si avocaul apa+a+ii ca sune aa +eclamanul ca si pa+aulK si nu uia ca sune Hudeca. 6+ivi luc+u+ile d+ep in faa. 6une-va in+eba+i cla+e si ce+e +aspunsu+i di+ece. 1and sa sfa+si eEamina+ea ve s mai mule desp+e dumneavoas+a insiva. (aca nu sim ca pue C un Hudecao+ impa+al in aceasa auoeEamina+e apela la cineva ca+e va cunoase suCcien de
bine ca sa va Hudece in mp ce va auoeEamina. 1aua adeva+ul. 8bne-l indife+en va cosa chia+ daca va va de+anHa momen. ca va pen+u ?aHo+iaea oamenilo+ daca sun in+eba de ce se em cel mai a+e vo+ +aspunde: F(e nimic.W aspunsul nu ese eEac pen+u ca puni ineleg fapul ca sun limia handicapa mula CGic si spi+iual p+in+-o anume fo+ma de f+ica. ;moa f+icii ese aa de subla si de adanc in+adacinaa inca oamenii po pu+a pova+a ei oaa viaa fa+a a-i +ecunoase v+eodaa p+eGena. # (oa+ o analiGa cu+aHoasa va deGvalui p+eGena acesui dusman unive+sal. 1and inia o asJel de analiGa sonda-va aen ca+ace+ul. aa o lisa de simpome pe ca+e le pue deeca: 'ase simpome ca+e demons+eaGa f+ica dumneavoas+a de sa+acie . ndife+ena.: p+in lipsa ;Ep+imaa de in mod obisnui ambie disponibiliaea pen+u sa+acie accepa+ea o+ica+ei compensai pe ca+e o poae ofe+i viaa fa+a a p+oesa apae menala si CGica lipsa iniavei a imaginaei a enuGiasmului si a auocon+olului. . 2ehoa+a+ea: 8biceiul de a pe+mie alo+a sa gandeasca in locul p+op+iei pe+soane. 0udine de eEpecava. 3.ndoiala: ;Ep+imaa in gene+al p+in alibiu+i si scuGe menie sa ascunda sa eEplice sau sa scuGe p+op+iile esecu+i manifesae uneo+i sub fo+ma invidiei faa de cei ca+e au succes sau p+in c+ic la ad+esa lo+. 4.ng+iHo+a+ea: ;Ep+imaa de obicei p+in gasi+ea defecelo+ celo+lal o endina de a chelui dincolo de capaciale p+op+ii de a-si negliHa infasa+ea p+in s+ambau+i si inc+una+eK lipsa de mode+ae in folosi+ea bauu+ilo+ alcoolice uneo+i p+in folosi+ea na+cocelo+ ne+voGiaea lipsa de echilib+u si de consina de sine. 5. 6+ecaua eEage+aa: 8biceiul de a caua lau+a negava a o+ica+ei imp+eHu+a+i gandind si vo+bind desp+e un posibil esec in loc sa ne concen+am asup+a modalialo+ de +eusia cunoscand oae caile ca+e deGas+u da+ necauand niciodaa planu+i de evia+e a esecului Fasepa+ea momenului po+iviF sp+e a incepe pune+ea ideilo+ si planu+ilo+ in p+acca pana cand asepa+ea devine dep+inde+eK gandul la o cei ce au esua si omie+ea uu+o+ celo+ ce au +eusiK vede+ea gau+ii gogosii si nu a aluauluiK pesimismul
conducand la indigese elimina+e defecuoasa auoinoEica+e +espi+ae u+a mi+osioa+e si p+oasa dispoGie. !. 0mana+ea: obiceiul de a amana pe maine ceea ce a+ +ebui facu anul +ecu. 6e+ece+ea unui mp suCcien in c+ea+ea de alibiu+i pe+fece pen+u a nu face ceva. 0ces simpom ese +uda ap+opiaa cu p+ecaua eEcesiva indoiala si ing+iHo+a+eaK +efuGul de a accepa +esponsabiliaea aunci cand ea poae C eviaaK disponibiliaea la comp+omis si nu la lupa inve+sunaa comp+omisul faa de diCcula in locul soluona+ii si folosi+ii lo+ ca +epe sp+e p+og+esK a+guiala cu viaa pen+u un banu in loc sa i se cea+a p+ospe+iae bogae ave+i mulumi+i si fe+ici+eK planiCca+ea acviai in momenul si in caGul unui esec in loc de a+de+e a uu+o+ punlo+ si +ansfo+ma+ea +e+age+ii in+-un luc+u imposibilK slabiciunea si lipsa oala de inc+ede+e de sine de scop bine p+eciGa auocon+olul iniava enuGiasm ambie ava+ie si o capaciae sanaoasa de +auneK asepa+ea sa+aciei in loc de p+ende+ea bogaei asocie+ea cu cei ca+e accepa sa+acia in locul alie+ii cu cei ca+e ce+ si p+imesc bogae. 2umai baniW
cins. (esigu+ nimic din oae acesea nu ese valabil pen+u vagabonGi sau cei ca+e nu fac nimic in mod obisnui ci doa+ pen+u oamenii cu ambii no+male si +espec de sine. @emeile cu aceleasi necaGu+i se compo+a dife+i. 2u se se de ce nu luam niciodaa in conside+ae femeile ca+e sufe+a esecu+i. ;le sun pun nume+oase la coGile de paine si ce+sesc +a+eo+i pe s+aGi nu sun +ecunoscue in miHlocul mulmilo+ p+in aceleasi indicii cla+e ca+e ii idenCca pe fali. (esigu+ nu ma +efe+ la ba+anele in Gd+ene de pe s+aGile o+aselo+ ca+e sun o aaea ca vagabonGii cunoscu. ?a +efe+ la femeile inca ne+e decene si ineligene. +ebuie sa Ce nume+oase da+ dispe+a+ea lo+ e acua. 6oae ca se sinucid. 1and un ba+ba esueaGa a+e o mpul sa se gandeasca. 6oae calao+i kilome+i in+egi pen+u a se ine+esa de o sluHba si a aDa ca posul s-a ocupa sau ca nu se ofe+a sala+iu de baGa ci doa+ nise Deacu+i pe ca+e nimeni nu le-a+ da deca de mila. efuGand el e din nou pe s+aGi fa+a v+eo na p+ecisa. (eci me+ge in connua+e. 'e uia in vi+inele magaGinelo+ la luEul ca+e nu e pen+u el se sime infe+io+ si face loc celo+ ca+e se op+esc si p+ivesc ine+esa. )anuie p+in v+eo ga+a sau se asaGa in v+eo biblioeca publica pen+u a-si odihni picioa+ele si a se incalGi pun da+ nu asa va obne o sluHba asa ca se +idica si po+nese din nou. 6oae ca nu se da+ lipsa de el il +adeaGa chia+ daca +asau+ile chipului nu o fac. 6oae C bine imb+aca cu haine ce i-au +amas din Gilele cand avea o sluHba sabila da+ hainele nu po ascunde cade+ea . Aede mii de al oameni biblioeca+i sau funcona+i fa+macis sau inca+cao+i de vagoane +obond ocupa si ii invidiaGa din adancul suDeului. ;i sun independen se +especa si isi pas+eaGa ba+baa ia+ el pu+ si simplu nu se poae convinge ca ese un om bun desi se con+aGice cu sine si aHunge o+a de o+a la un ve+dic favo+abil. (oa+ banii l-au adus in aceasa sa+e. (aca a+ avea nise bani a+ +edeveni el insusi. Aa e eama de c+icaF 1um a aHuns omul sa-i Ce f+ica de c+ica nu se poae spune eEac da+ se se sigu+ un singu+ luc+u - ese p+ofund bolnav de aceasa eama. 0uo+ul inclina sa p+ima+a de c +ica mosenie a omului sa ia semenilo+ acumulae ci si c+icand ca+ace+ul a+ibuie aceasa f+ica acelei pa+ a nau+ii ca+e il impinge nu doa+ sai bunu+ile si ave+ile sa-si HusCce fapele seamanului sau. 'e se p+ea bine ca houl il 3" c+ica pe cel de la ca+e fu+a - policienii caua posu+i nu eEpunandu-si p+op+iile vi+u si caliCca+i ci ince+cand sa-si spu+ce adve+sa+ii. 6+oducao+ii si+e de haine au monopoliGa +apid f+ica esenala de c +ica cu ca+e a fos blesemaa in+eaga umaniae. 1u Ceca+e seGon se schimba slul p+oduselo+ lo+. 1ine hoa+ase ca+e ese slulF 1u sigu+ana nu cumpa+ao+ul ci p+oducao+ul. (e ce isi schimba slu+ile aa de desF aspunsul ese eviden. 1a sa vanda mai mule haine. 6en+u acelasi mov schimba p+oducao+ii de auomobile slul modelelo+ lo+ in Ceca+e seGon. 2imeni nu v+ea sa conduca un auomobil ca+e nu ese dupa ulma moda. 0m desc+is aici modaliaea de compo+amen a oamenilo+ ca+e sun supusi f+icii de c+ica in ceea ce p+ivese luc+u+ile mici si neinsemnae din viaa. 'a
analiGam compo+amenul uman cand aceasa f+ica ii afeceaGa pe oameni in legau+a cu cele mai impo+ane aspece ale +elailo+ ine+umane. =ua sp+e eEemplu p+acc o+ice pe+sona ca+e a ans mau+iaea inelecuala Pin+e 35 si 4" de ani in gene+alQ si daca ii pue ci gandu+ile sec+ee ve aDa ca nu c+ede absolu deloc in fabulele p+opovaduie de maHo+iaea dogmaslo+ de acum caeva Geci de ani. (e ce +efuGa pe+soana obisnuiaK chia+ si in epoca ei de maEima deGvola+e sa nege fe+m c+edina sa in fabuleF aspunsul ese pen+u ca le e eama de c+ica. )a+ba si femei au fos a+si pe +ug pen+u ca au ind+aGni sa susna cu voce a+e ca nu c+ed in fanome. 2u e de mi+a+e ca am moseni o consina ca+e ne impinge sa ne emem de c+ica. 0 fos o v+eme nu p+ea indepa+aa in ca+e c+ica e+a +ep+imaa cu pedepse seve+e inca e se in unele a+i. eama de c+ica +apese iniava dis+uge pue+ea imaginaei limieaGa individualiaea +apese inc+ede+ea in sine si aduce sue de p+eHudicii. 6a+ini p+icinuiesc adeseo+i un +au i+epa+abil copiilo+ c+icandu-i. ?ama unuia din+e p+ieenii mei din copila+ie il pedepsea ap+oape Gilnic cu nuiaua e+minandu-si +eaba de Ceca+e daa cu aC+maa: F Aei pu+eGi in inchisoa+e inaine sa implines douaGeci de ani.W =a sapesp+eGece ani a fos inchis in+-o casa de co+ece. 1+ica ese un se+viciu de ca+e oaa lumea se sau+a. o avem pa+e de ea pe g+as. 1ele mai ap+opiae +ude Hignesc cel mai cumpli. 0+ +ebui p+ivia ca o c+ima Pde fap chia+ si ese o c+ima cumpliaQ c+ea+ea de ca+e un pa+ine a compleEelo+ de infe+io+iae dao+ae c+icii fa+a +os in suDeul unui copil. 'eCi ca+e ineleg nau+a umana obn ce e mai bun in angaHai lo+ nu p+in c+ica ci p+in sugesi cons+ucve. 6a+ini po aHunge la aceleasi +eGulae cu copiii lo+. 1+ica implaneaGa f+ica in inima omului sau +esenmene da+ nu va c+ea d+agose si afecune. 'ape simpome ca+e va demons+eaGa f+ica de c+ica 0ceasa f+ica a+e o +aspandi+e ap+oape la fel de ma+e ca si f+ica de sa+acie ia+ efecele sale sun la fel de faale pen+u implini+ea pe+sonala mai inai de oae pen+u ca o asemenea f+ica F dis+uge iniava si descu+aHeaGa imaginaa. 6+incipalele simpome ale f+icii sun: 3 . 1onsina de sine: ;Ep+imaa in gene+al p+in ne+voGiae midiae in conve+sae si in cunoas e+ea alo+ oameni misca+i sangace ale memb+elo+ p+ivi+i pieGise. . =ipsa de echilib+u: ;Ep+imaa de lipsa con+olului asup+a vocii ne+voGiae in p+eGena alo+a o poGie p+eca+a a co+pului si o memo+ie nesasfacaoa+e. 3. 8 pe+sonaliae slaba: =ipsa de fe+miae a deciGiilo+ lipsa fa+mecului pe+sonal si a capaciai de eEp+ima+e fe+ma a pa+e+ilo+. 8biceiul de a ocoli p+oblemele in loc de a le inf+una cu hoa+a+e. 0Hunge+ea la un
aco+d cu ceilal fa+a o eEamina+e aena a pa+e+ilo+ lo+. 4. 1ompleEul de infe+io+iae: 8biceiul de a se auoap+oba ve+bal si p+in fape ca o modaliae de a masca senmenul de infe+io+iae folosi+ea cuvinelo+ pompoaseW pen+u a-i imp+esiona pe ceilal Padeseo+i fa+a cunoase+ea eEaca a sensului cuvinelo+Q imia+ea alo+a in vesmenae vo+bi+e si compo+amen lauda uno+ implini+i imagina+e. 0ces luc+u da uneo+i apa+ena unui senmen de supe+io+iae. 5. ;E+avagana: 8biceiul de a ince+ca sa Ci in pas cu pas cu moda cheluind mai mul deca se casga. !. =ipsa iniavei: ;secul de a p+oCa de ocaGiile de p+omova+e f+ica de a eEp+ima pa+e+i lipsa de inc+ede+e in p+op+iile idei +aspunsu+i necla+e la in+eba+ile supe+io+ilo+ eGia+e in compo+amen si vo+bi+e deGamagi+e in vo+be si fape. 7. =ipsa ambiei: 0paa menala si CGica lipsa unei aC+ma+i cla+e inceneala in lua+ea deciGiilo+ e+oa+ea de a C p+ea uso+ inDuenabilK obiceiul de a-i c+ica pe ali pe la spae si a-i Daa in faa obiceiul de a accepa inf+ange+ea fa+a p+oese sau abandona+ea con+aofensivei aunci cand ali aacaK suspiciunea fa+a +os con+a alo+ pe+soane lipsa de ac in compo+amen si vo+bi+e lipsa de disponibiliae in asuma+ea vinei pen+u p+op+iile g+eseli. Aa e eama sa nu va imbolnaviF 0ceasa f+ica poae C deecaa in e+ediaea CGica si sociala. ;se asociaa indeap+oape la o+igini cu cauGele f+icii de ba+anee si de moa+e pen+u ca poa+a oamenii pe Fa+amu+i cumplieW de ca+e ei nu aveau haba+ inaine da+ in legau+a cu ca+e au auGi poves inf+icosaoa+e. 0p+oape oaa lumea ese convinsa ca anumi oameni ca+o+a le lipsese simul ec s-au angaHa in aface+ea FvanGa+ii sanaaiW mennand in viaa f+ica de boala. n p+incipal omul se eme de cumplielo+ imagini ca+e i-au suDe desp+e ce s-a+ puea moa+e. 'e eme si din cauGa ca+e le p+esupune boala. boala din cauGa fos sadie in inampla daca cheluielilo+ pe
+eilea cel in+eba e+a g+av bolnav. a +ecunoscu cins ca nce+ca aces luc+u cu un cunoscu daca va indoi ca ii va p+oduce o sa+e de disconfo+ da+ nu duce eEpe+imenul p+ea depa+e. ;Eiss o anume seca +eligioasa ai ca+ei memb+i se +aGbuna pe dusmani p+in meoda FblesemuluiWX. ;i numesc aces luc+u Fdeoche+eaW vicmei. ;Eisa p+obe inconesabile ca boala incepe uneo+i sub fo+ma unui impuls de gandi+e negav.
cade+e ne+voasa. 2imic din ceea ce ese imbuelia in sclue nu poae vindeca aceasa boala. ;a ese p+ovocaa de gandi+ea negava si nimic alceva deca gandi+ea poGiva nu o poae lecui. pohond+ia Pe+men medical pen+u boala inchipuiaQ face la fel de mul +au ca si boala de ca+e ne ese f+ica. ?aHo+iaea asa-numielo+ caGu+i Fne+voaseW p+ovin din imbolnavi+i imagina+e. 3. ndolena: @+ica de imbolnavi+e se cupleaGa +a+eo+i cu eEe+ciul CGic adecva si da ca +eGulae sup+aponde+aliaea si spaima de a mai iesi din casa. 4. 'uscepbiliaea: @+ica de imbolnavi+e dis+uge +eGisena nau+ala a co+pului si c+eeaGa condii favo+abile pen+u o+ice fo+ma de boala conacaa. @+ica de imbolnavi+e se leaga adesea de f+ica de sa+acie mai ales in caGul ipohond+ilo+ ca+e se ing+iHo+eaGa me+eu ca +ebuie sa plaeasca poae un doco+ o facu+a de spial ec. 0ces fel de om isi pe+ece mula v+eme p+egandu-si boala vo+bind desp+e moa+e economisind bani pen+u un loc de c imi+ si pen+u cheluieli de inmo+ mana+e ec. 5. 0uomenaHa+ea: 8biceiul de a ce+si simpae folosind boala imagina+a ca pe un luc+u ademenio+ Poamenii se se+vesc adesea de aces +uc pen+u a scapa de muncaQK obiceiul de a se p+eface bolnav pen+u a masca pu+a lene sau pen+u a se+vi d+ep alibi lipsei de ambie. !. ;ne+va+ea: 8biceiul de a folosi alcool sau na+coce pen+u a indepa+a du+e+i de cap nev+algii ec. in loc sa Ce eliminae cauGa. 7. ng+iHo+a+ea: 8biceiul de a ci desp+e boli si de a se ing+iHo+a de posibiliaea de a le conaca ca si obiceiul de a ci p+esc+ipile din cuile cu medicamene. Aa e eama sa nu va pie+de iubi+eaF 'u+sa adanca a acesei f+ici p+ovine eviden din obiceiul poligam al omului de a fu+a ova+asa de viaa a seamanului sau si din obiceiul de a p+oCa o+icand a+e ocaGia. %eloGia si ale fo+me asemanaoa+e de nev+oGe isi aDa o+iginea in f+ica mosenia a omului de a nu-si pie+de iubi+ea. 0ceasa ese cea mai du+e+oasa din+e oae cele sase f+ici esenale. 6+obabil ca face mai mule +avagii in +up si suDe deca o+ice ala f+ica esenala. @+ica de a nu-si pie+de iubi+ea daeaGa p+obabil din epoca de pia+a cand ba+bai fu+au femei cu b+ualiae. ;i fu+a in connua+e femei da+ ehnicile s-au schimba. n locul fo+ei ei folosesc acum pe+suasiunea p+omi haine f+umoase masini s+alucioa+e si ale F momeliF cu mul mai eCciene deca fo+a CGica. (ep+inde+ile omului sun aceleasi cu cele din Go+ii umaniai da+ le eEp+ima in mod dife+i. 8 analiGa aena a demons+a ca femeile sun mai suscepbile de aceasa f+ica deca ba+bai. ;Eplicaa e simpla. ;Epe+iena le-a invaa pe femei ca nau+a ba+balo+ ese poligama ca nu +ebuie sa Ce lasa sa aHunga in b+aele +ivalelo+. +ei simpome ca+e va demons+eaGa f+ica de a nu va pie+de iubi+ea 'impomele disncve ale acesei f+ici sun: 34 . %eloGia: 8biceiul de a suspeca p+ieenii si Cinele iubie fa+a v+eo p+oba evidena sau concludenaK obiceiul de a acuGa soa sau soul de inCdeliae fa+a movK suspiciune gene+aliGaa impo+iva uu+o+ lipsa cu desava+si+e a c+edinei absolue. . %asi+ea nodului in papu+a: 8biceiul de a gasi nod in papu+a p+ieenilo+ +udelo+ asocialo+ in aface+i si pe+soanei iubie fa+a nici cea mai mica p+ovoca+e sau cel mai mic mov. 3. *ocu+ile de no+oc: 8biceiul Hocu+ilo+ de no+oc al fu+ului si al p+oCa+ii de ocaGii inamplaoa+e pen+u a ofe+i bani celo+ iubi cu c+edina ca iubi+ea poae C cumpa+aaK obiceiul de a chelui
mai mul deca isi pe+mie sau acumula+ea de dao+ii pen+u a ofe+i da+u+i celo+ iubi in scopul de a face o imp+esie favo+abilaK insomnie ne+voGiae lipsa de pe+seve+ena voina slaba lipsa de auocon+ol de inc+ede+e in sine i+iabiliae. Aa eme de ba+aneeF n ansamblu aceasa f+ica ese movaa de doi faco+i. n p+imul +and gandul ca ba+aneea poae aduce sa+acie. n al doilea +and mul mai +aspandi din invaaminele false si c+ude ale +ecuului ca+e s-au imbina p+ea bine cu F focul si pucioasaW si ale naluci menie sa faca din om un sclav al f+icii. n f+ica eEisenala de ba+anee omul a+e doua move foa+e valabile sa se eama iGvo+and din neinc+ede+ea sa in semeni ca+e ii po +api bunu+ile mae+iale pe ca+e le poseda celalal p+ovenind din cumpliele imagini pe ca+e le a+e desp+e lumea de dincolo. 6osibiliaea imbolnavi+ii ca+e spo+ese pe masu+a ce oamenii inaineaGa in va+sa ese si ea o cauGa esenala a acesei f+ici de ba+anee. ;+osmul ese si el o cauGa caci nimeni nu se bucu+a cand a+aca seEuala se diminueaGa. 1ea mai +aspandia cauGa a f+icii de ba+anee se asociaGa cu posibiliaea sa+aciei. F0daposul sa+acilo+F nu ese o sinagma placua. ;a inCoa+a minea o+ica+ei pe+soane ca+e poae aHunge in siuaa de a-si pe+ece acolo ulmii ani din viaa. 0la cauGa dee+minana a f+icii de ba+anee ese posibiliaea pie+de+ii libe+ai si a independenei caci ba+aneea aduce cu ea pie+de+ea independenei CGice si Cnancia+e. +ei simpome ca+e demons+eaGa ca va e f+ica de ba+anee 1ele mai +aspandie simpome ale acesei f+ici sun: . nceni+ea p+emau+a: endina de a inceni in Hu+ul va+sei de pa+uGeci de ani va+sa mau+iai menale - si de a deGvola compleEul de infe+io+iae c+eGand in mod fals in esecul dao+a inaina+ii in va+sa. . 'cuGa de a C ba+an: 8biceiul de a se scuGa me+eu pen+u va+sa inainaa la doa+ pa+uGeci sau cinciGeci de ani. n schimb a+ +ebui ca acei oameni sa Ce +ecunoscao+i ca au ans va+sa inelepciunii si a inelege+ii. 3.
in +ai dupa moa+eW s+iga conducao+ul secelo+. F2u in+a in co+ul meuW spune acelasi conducao+ si diavolul va va a+de pe +ug pen+u vecie.W %andul pedepsei vesnice dis+uge ine+esul in viaa si face fe+ici+ea imposibila. (aca lide+ul +eligios a+ C capabil sa ofe+e bilee sigu+e ca+e +ai +imiandu-i pe nefe+ici in iad posibiliaea celo+ din u+ma pa+e aa de cumplia ca numai gandul la ea pune sapani+e pe imaginae in+-un mod aa de di+ec inca pa+aliGeaGa +aunea si pune baGele f+icii de moa+e. @+ica de moa+e nu mai ese acum la fel de obisnuia ca in epoca in ca+e nu eEisau ma+i colegii si unive+sia. 8amenii de sina au schimba sensul adeva+ului sp+e lume ia+ aces adeva+ elibe+eaGa cu +apidiae ba+bai si femeile de aceasa cumplia f+ica de moa+e. ine+ii si ne+ele ca+e sudiaGa in colegii si unive+sia nu sun p+ea imp+esiona cand aud de foc si pucioasa. 1u aHuo+ul biologiei as+onomiei geologiei si al alo+ sine in+udie f+icile ;vului ?ediu inuneca ca+e au sapani minle oamenilo+ au dispa+u. =umea in+eaga se compune doa+ din doua luc+u+i: ene+gie si mae+ie. (in CGica elemena+a aDam ca nici mae+ia nici ene+gia Psingu+ele doua +ealia cunoscue de omQ nu po C c+eae sau dis+use. 0mbele se po +ansfo+ma da+ nici una nu poae C dis+usa. ?ai mul deca o+ice viaa ese ene+gie. (aca nici ene+gia nici mae+ia nu po C dis+use viaa nu poae C dis+usa. 1a si ale fo+me de ene+gie ea poae +ave+sa dife+ie p+ocese de +anGie sau modiCca+e da+ nu poae C dis+usa. ?oa+ea ese pu+a +anGie. (aca moa+ea nu ese pu+ si simplu schimba+e sau +anGie aunci nu u+meaGa nimic dupa moa+e deca un somn lung ee+n si linis ia+ de somn nu +ebuie sa ne Ce f+ica. 0sJel puem elimina pen+u odeauna f+ica de moa+e. +ei simpome ca+e va demons+eaGa f+ica de moa+e . %andul la moa+e: 0ces obicei ese mai des inalni la ba+anee da+ chia+ si ne+ii isi i+osesc viaa gandindu-se p+ea mul la moa+e. 'e dao+eaGa cel mai adesea lipsei scopului sau incapaciai de a gasi o ocupae po+ivia - dao+ia lipsei scopului. 1el mai bun leac impo+iva f+icii de moa+e ese o do+ina a+Gaoa+e de implini+e susnua de se+vicii folosioa+e pen+u ceilal.
1ondamnaul e+a cel mai calm din+e cei op ova+asi de celula. 1almul lui m-a p+ovoca sa-l in+eb cum se simea sind ca avea sa +eaca p+agul ee+niai in scu+a v+eme. 1u un Gambe mi-a +aspuns: F?a sim bine. %andese-e f+ae necaGu+ile mele se vo+ e+mina in cu+and. oaa viaa am avu necaGu+i. ?i-a fos g+eu sa-mi p+ocu+ manca+e si imb+acamine. n cu+and nu voi mai avea nevoie de ele. ?-am sim bine inca din clipa in ca+e am aDa cu ce+udine ca aveam sa mo+. 0unci m-am hoa+a sa-mi accep soa+a cu seninaae.W n mp ce vo+bea devo+a o cina ca pen+u +ei mancand Ceca+e inghiu+a cu o asemenea place+e ca si cum nu l-a+ asepa nici un deGas+u. oa+a+ea ii ofe-+ise acesui om +esemna+e in faa desnului (eciGia poae sa si impiedice oamenii sa accepe siuai nedo+ie. 1ele sase f+ici esenale se +aduc in ing+iHo+a+e p+in indeciGie. ;libe+a-va pen+u odeauna de f+ica de moa+e aHungand la hoa+a+ea de a accepa moa+ea ca pe ceva ineviabil. ;limina f+ica de sa+acie hoa+andu-va sa va mulumi cu o+ice ave+e pue acumula fa+a a va ing+iHo+a. 6une picio+ul in p+agul f+icii de c+ica hoa+andu-va sa nu va face g+iHi legae de ceea ce gandesc fac sau spun cei din Hu+. ;limina f+ica de ba+anee hoa+andu-va sa o accepa nu ca pe un handicap ci ca pe o ma+e binecuvana+e ca+e poa+a o inelepciune un con+ol de sine si o inelege+e ca+e nu se inalnesc in ne+ee. ;libe+a-va de eama imbolnavi+ii hoa+andu-va sa uia de simpome. 'apani f+ica pie+de+ii iubi+ii hoa+andu-va sa va descu+ca si fa+a iubi+e daca +ebuie.
pana cand devin pa+e componena a ca+ace+ului sau. 'e p+esupune ca scopul p+incipal in viaa ese obne+ea succesului. 6en+u a avea succes +ebuie sa C impaca cu sine +ebuie sa dobandi s+icul necesa+ din punc de vede+e mae+ial si mai p+esus de oae sa ange fe+ici+ea. oae acese doveGi de succes incep sub fo+ma impulsu+ilo+ de gandi+e. Aa pue con+ola minea ave pue+ea de a o alimena cu o+ice impulsu+i de gandi+e do+i. 0ces p+ivilegiu ese inso de +esponsabiliaea de a va folosi cons+ucv capaciaea menala. Aa sapani p+op+iul desn pamanean in aceeasi masu+a in ca+e ave pue+ea de a va con+ola p+op+iile gandu+i. 6ue eEe+caa o inDuena di+eca si in cele din u+ma aHunge sa con+ola mediul inconHu+ao+ modelandu-va p+op+ia viaa sau pue negliHa sa va eEe+cia aces p+ivilegiu ca+e va apa+ne de a pune o+dine in p+op+ia viaa inc+edinandu-va in voia valu+ilo+ FhaGa+duluiW unde pue C a+unca inaine si inapoi ca o f+unGa neaHuo+aa. 'une p+ea suscepbilF 6e langa cele 'ase @ +ici ;senale oamenii se mai em de un al +au. ;l ese un sol fe+l pen+u esec. ;se aa de subl inca p+eGena lui nu poae C sesiGaa. 0ceasa calamiae nu poae C clasiCcaa in mod eEac ca f+ica. 0+e +adacini mai adanci si ese adesea mai faala deca oae celelale sase f+ici. n caua+ea unui nume mai adecva sa numim aces +au p+edispoGia la inDuene negave. 3# 8amenii ca+e acumuleaGa ma+i bogai se p+oeHeaGa inodeauna de aces +au 'a+acii niciodaa 1ei ce +eusesc in v+eo p+ofesie +ebuie sa-si p+egaeasca minle sa +eGise la +au. (aca ci aceasa CloGoCe in scopul de a acumula bogai a+ +ebui sa va eEamina foa+e aen pen+u a va decide daca sune p+edispusi la inDuene negave. (aca negliHa aceasa analiGa de sine va ve +efuGa d+epul de a obne obiecul do+inelo+ dumneavoas+a. @ace analiGa emeinic. (upa ce ci chesona+ul p+ega pen+u analiGa de sine +aspunde since+. ndeplini aen aceasa acviae ca si cum a caua un dusman ca+e s ca va pandese din umb+a pen+u a va incol si acona asup+a p+op+iilo+ defece ca si cum a avea de-a face cu un dusman in ca+ne si oase. Aa pue apa+a cu usu+ina de hoi de d+umul ma+e pen+u ca legea coope+eaGa cu dumneavoas+a in mod o+ganiGa da+ aces Fal sapelea paca capialW e mai diCcil de domina caci lovese cand haba+ n-ave ca e p+in p+eaHma cand do+mi sau cand sune +eaG. n plus a+ma lui nu a+e o fo+ma conc+ea caci nu e deca o sa+e de spi+i. 0ces +au ese pe+iculos si pen+u ca lovese sub o aaea fo+me cae eEpe+iene umane eEisa.
ceF Y 'ufe+i adesea de indigeseF (aca da ca+e ese cauGaF Y Aiaa vi se pa+e inula si viio+ul lipsi de spe+anaF Y Aa place ceea ce faceF (aca nu de ceF Y Aa auocompami adeseaF 'i daca da de ceF Y 'une invidiosi pe cei mai buni deca dumneavoas+aF Y =a ce va gandi mai mul la succes sau la esecF Y (eveni mai inc+eGao+ sau mai pun inc+eGao+ in capaciale pe+sonale pe masu+a ce inaina in va+saF 39 Y nvaa ceva din g+eseliF Y (a voie v+eunei +ude sau cunosne sa va ing+iHo+eGeF (aca da de ceF Y 'une Y uneo+i Fin al noualea ce+F si aleo+i in culmea dispe+a+iiF Y 1ine eEe+cia cea mai inspi+aoa+e inDuena asup+a dumneavoas+aF (e ceF Y ole+a inDuenele negave sau dis+ucve pe ca+e le-a puea eviaF Y 'une negliHen/a in ceea ce p+ivese p+op+ia infasa+eF (aca da cand si de ceF Y 0 invaa cum sa va Fineca necaGu+ileW cand sune p+ea ocupa ca sa va mai p+eocupa si de eleF Y A-a numi Fo a+aoa+e neve+eb+aaW daca i-a lasa pe ali sa gandeasca in locul dumneavoas+aF Y 1ae necaGu+i p+eviGibile va afeceaGa si de ce le ole+aF Y ecu+ge la bauu+a na+coce sau ga+i pen+u a va Fpooli ne+viiWF (aca da de ce nu +ecu+ge in schimb la pue+ea voineiF Y Aa FcicaleseW cineva si daca da de ceF Y 0ve un scop maHo+ bine deCni si daca da ca+e ese el si ce plan a elabo+a pen+u a-l angeF Y 'ufe+i de v+euna din+e cele sase f+ici esenaleF Y (aca da de ca+eF Y 'une in posesia v+eunei meode ca+e va poae p+oeHa de inDuena negava din pa+ea alo+aF Y Aa folosi auosugesa in mod delibe+a pen+u a gandi poGivF Y 1e p+eui mai mul valo+ile mae+iale sau p+ivilegiul de a va con+ola p+op+iile gandu+iF Y 'une uso+ de inDuena de ca+e ceilal in de+imenul p+op+iei capacia de disce+namanF Y A-a imboga asaGi in v+eun fel cunosnele sau sa+ea de spi+iF Y 6+ivi d+ep in faa imp+eHu+a+ile ca+e va fac nefe+ici sau ocoli aceasa +esponsabiliaeF Y 0naliGa oae g+eselile si esecu+ile si ince+ca sa p+oCa de pe u+ma lo+ sau adopa audinea confo+m ca+eia aceasa nu ese sa+cina dumneavoas+aF Y 6ue enume+a +ei din+e cele mai daunaoa+e slabiciuniF 1e face pen+u a le co+iHaF Y i incu+aHa pe ali sa va ma+u+iseasca g+iHile lo+ si ii compamiF Y 'eleca din eEpe+iena Gilnica leci sau inDuene ca+e va impulsioneaGa sa avansaF 4" Y ;se o +egula fapul ca p+eGena dumneavoas+a eEe+cia o inDuena negava asup+a celo+lalF 1a+e din+e dep+inde+ile celo+lal va de+anHeaGa cel mai mulF Y Aa fo+ma p+op+iile pa+e+i sau va lasa inDuena de aliF Y 0 invaa cum sa va c+ea o sa+e de spi+i p+in ca+e va pue p+oeHa impo+iva o+ica+o+ inDuene descu+aHaneF Y 8cupaa dumneavoas+a va inspi+a c+edina si spe+anaF Y 'une consen ca va aDa in posesia uno+ fo+e spi+iuale suCcien de pue+nice pen+u a va da libe+ae de gandi+e in faa o+ica+ei fo+me de f+icaF Y
Y Aa aHua +eligia sa gandi poGivF 'im ca e de dao+ia dumneavoas+a sa impa+asi g+iHile celo+lalF (aca da de ceF Y (aca sune convins ca Fcine seamana se adunaW ce a invaa desp+e dumneavoas+a insiva sudiindu-va p+op+iul ce+c de p+ieeniF Y 1e legau+a eEisa - daca ea eEisa in+e oamenii de ca+e va ap+opia cel mai mul si nefe+ici+ile ca+e va lovescF Y Y 0+ puea C posibil ca o pe+soana pe ca+e o conside+a p+ieena sa va Ce in +ealiae cel mai inve+suna dusman p+in inDuena sa negava asup+a spi+iului dumneavoas+aF 1u aHuo+ul ca+o+ c+ie+ii Hudeca cine va ese de aHuo+ si cine nuF Y Aa sun asociai ap+opia supe+io+i sau infe+io+i din punc de vede+e menalF Y 1e p+ocen din cele 4 de o+e ale Gilei dedica a. acviai pe ca+e o desfasu+a b. somnului c. +elaEa+ii si Hocului d. dobandi+ii de cunosne ule e. pie+de+ii de v+emeF 1a+e din+e cunosnele dumneavoas+a a. va incu+aHeaGa cel mai mul b. va ave+GeaGa cel mai mul c. va descu+aHeaGa cel mai mulF 1a+e ese cea mai ma+e g+iHa a dumneavoas+aF (e ce o ole+aF Y 1and cei din Hu+ va ofe+a sfau+i pe ca+e nu le-a ce+u le accepa fa+a +eGe+ve sau va in+eba ce le moveaGaF Y 1e do+i cel mai mul pe lumeF nenona sa il obneF 'une in sa+e sa va subo+dona
oae do+inele acesui scopF 1a mp va dedica Gilnic ince+ca+ii de a-l +ansfo+ma in +ealiaeF Y 4 Y Y Aa +aGgandi adeseaF (aca da de ceF e+mina de obicei o ceea ce incepeF Aa imp+esioneaGa uso+ aface+ile lu+ile p+ofesionale diplomele sau ave+ea celo+ din Hu+F Y 'une uso+ inDuena de ceea ce c+ed sau spun ceilal desp+e dumneavoas+aF Y =uc+a in ine+esul celo+lal dao+ia sauului lo+ social sau Cnancia+F Y 1ine c+ede ca ese cea mai insemnaa pe+soana in viaaF n cel fel va ese supe+ioa+aF Y 1a mp a dedica sudiului si +aspunsului la acese in+eba+iF P; nevoie de cel pun o Gi pen+u a analiGa si a +aspunde la in+eaga lisa.Q Y (aca a +aspuns since+ la oae acese in+eba+i s mai mule desp+e dumneavoas+a insiva deca maHo+iaea celo+lal oameni. 'udia acese in+eba+i cu aene +eveni la ele o daa pe sapamana v+eme de luni in+egi si ve C ului de cae cunosne suplimena+e de ma+e valoa+e pen+u dumneavoas+a ve C dobandi doa+ +aspunGand since+ la acese in+eba+i. (aca nu sune sigu+/a in ceea ce p+ivese +aspunsul la unele din+e acese in+eba+i ce+e sfaul celo+ ca+e va cunosc bine in special al celo+ ca+e nu au nici un mov sa va DaeGe si va ve vedea in oglinda ochilo+ lo+. 0ceasa eEpe+iena va C uluioa+e. 1on+ibua con+olului menal (ene con+olul absolu in afa+a de cel asup+a unui singu+ luc+u si anume gandu+ile. 0cesa ese luc+ul c el mai semniCcav si mai plin de inspi+ae pen+u oameni ;l +eDeca nau+a divina a omului. 0ces p+e+ogav dumneGeiesc ese singu+ul miHloc p+in ca+e ne puem con+ola p+op+iul desn. (aca nu +eusi sa va con+ola minea nu ve con+ola nimic alceva. (aca e sa nu C aen cu ceea ce ave aunci nu C aen cu luc+u+ile mae+iale. ?inea ese comoa+a dumneavoas+a spi+iuala 6+oeHa-o si folosi- cu g+iHa pe ca+e o me+ia un +ege de d+ep divin. 0 fos inGes+a in aces scop cu pue+ea voinei. (in nefe+ici+e legea nu va apa+a celo+ ca+e din p+op+ie iniave impo+iva sau din igno+ana o+avesc minle celo+lal cu sugesi negave. 0ceasa fo+ma de dis+uge+e a+ +ebui sa Ce pedepsia asp+u p+in lege pen+u ca poae si adeseo+i chia+ dis+uge sansele cuiva de a
obne bunu+i mae+iale fap p+oeHa p+in lege. 2egavisi au ince+ca convinga pe homas 0. ;dison ca nu va C in sa+e sa cons+uiasca o masina+ie ca+e sa in+egis+eGe si sa +ep+oduca vocea FCindcaW spuneau ei Fnimeni alcineva n-a mai p+odus inaine o asJel de masina+ieW. ;dison nu i-a c+eGu. ;l sa ca minea poae p+oduce o+ice Gamislese in faGe de gand si invesese cu c+edina si fapul ca sa aces luc+u l-a scos pe ;dison din anonima. sa2egavisi i-au spus lui @. I. Ioolwo+h ca va aHunge la falimen daca incea+ca sa conduca un magaGin in ca+e sa vande p+oduse in valoa+e de 5 si " cen. 2u i-a c+eGu. 'a ca nu se poae face nimic fa+a sa aiba in spaele planu+ilo+ sale c+edina. ;Ee+ciandu-si d+epul sau de a inlau+a sugesile negave ale celo+lal a acumula o ave+e de pese "" de milioane de dola+i. 4 ?ai mul oma-nec+edinciosi au p+ivi cu disp+e p+ima enava a lui en+, @o+d de a-si conduce p+oaspa cons+uiul auomobil pe s+aGile (e+oiului.
(010 (010 (010 (010 (010 (010 (010 (010 (010 (010 (010 (010 (010 (010 (010 n-as avea soe si familieF as avea desul Fcu+aHF... as avea bani... as avea o educae aleasa... as puea obne o sluHba... as C sanaos... as avea mp... a+ C v+emu+i mai bune... ceilal m-a+ inelegeF as puea beneCcia de condii dife+ieF mi-as puea +e+ai viaaF nu m-as eme de Fgu+a lumiiFF mi s-a+ da o sansaF as beneCcia acum de o sansaF ceilal Fnu mi-a+ pune bee in +oaeF nu m-a+ op+i nimicF as C mai ana+F as puea face ce v+eauF (010 m-as C nascu bogaF (010 as puea inalni Foamenii po+iviFF (010 as avea alenul uno+aF (010 as ind+aGni sa ma aC+mF (010 as C p+oCa de ocaGiile din +ecuF (010 nu m-a+ ene+va cei din Hu+F 43 (010 n-a+ C +ebui sa duc in spae o casa si sa am g+iHa de copiiF (010 as puea sa s+ang nise baniF (010 seful m-a+ ap+eciaF (010 m-a+ aHua cineva... (010 m-a+ inelege familia... (010 as +ai in+-un o+as ma+e... (010 as puea sa incep bine... (010 as C libe+... (010 as avea pe+sonaliaea alo+a... (010 n-as C asa de g+as... (010 mi-a+ C cunoscue alenele... (010 as puea sa beneCcieG de o FocaGieW... (010 as puea scapa de dao+ii... (010 n-as C esua... (010 as s cum sa fac... (010 nu mi-a+ mai sa oaa lumea in cale... (010 n-as mai avea aaea g+iHi... (010 as puea sa ma casao+esc cu pe+soana po+ivia... (010 oamenii na+ C aa de p+os... (010 familia mea n-a+ C aa de eE+avagana... (010 as C sigu+ de mine insumi... (010 n-as avea ghinion... (010 nu m-as C nascu sub o sea fa+a no+oc. .. (010 n-a+ C adeva+a ca ce -e sc+is in f+une -e pus... (010 n-a+ +ebui sa muncesc aa de mul... (010 nu mi-as C pie+du banii... (010 as locui in+-un al ca+e+... (010 n-as avea Fun +ecuW... (010 mi-as conduce p+op+ia aface+e... (010 ceilal m-a+ ascula... (010ZZZ si acesa ese cel mai impo+an din+e oae... (aca as avea cu+aHul sa ma vad asa cum sun in +ealiae as aDa ce nu me+ge la mine si m-as ind+epa. 0unci as avea sansa sa p+oC de pe u+ma g+eselilo+ mele si sa inva ceva din eEpe+iena celo+lal caci su ca ceva nu me+ge la mine sau as C acum acolo unde as C me+ia sa Cu daca mi-as C pe+ecu mai mul limp analiGandu-mi slabiciunile si mai pun mp invenand alibiu+i pen+u a le masca. 8biceiul ce ucide succesul nvena+ea alibiu+ilo+ cu aHuo+ul ca+o+a se HusCca esecul ese un hobb, naonal. 0ces obicei ese la fel de va+snic ca si +asa umana si ucide succesul (e ce nu +enuna oamenii la d+agile lo+ alibiu+iF aspunsul ese eviden. si apa+a alibiu+ile pen+u ca ei insisi le c+eeaGa 0libiul pe+sonal ese f+ucul imaginaei umane. 'a in nau+a umana dep+inde+ea de a-si p+oeHa p+op+iul +od al mini. nvena+ea de alibiu+i ese un obicei bine in+adacina. =a obiceiu+i se +enuna cu g+eu in special cand ele ne HusCca acunile. 6laon nea con de aces adeva+ cand a spus: F6+ima si cea mai insemnaa vico+ie ese asup+a p+op+iului eu. 0 C cuce+i de p+op+iul eu ese din+e oae luc+u+ile cel mai +usinos si mai calos.F 0l CloGof s-a gandi la acelasi luc+u cand a spus: F?-a su+p+ins foa+e mul sa descopa+ ca cea mai ma+e pa+e a u+aeniei pe ca+e o vedeam oglindia in ceilal nu e +a deca o +eDeca+e a p+op+iei mele nau+i.W F0 fos inodeauna un mise+ pen+u mineW a spus ;lbe+ ubba+d Fde ce
