Fundulea

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZAREA: PLANIFICARE TERITORIALA

BALT BALTARETU GEORGIANA SIMONA GRUPA 114

BUCURESTI 2013

I. ASEZAREA SI POZITIA GEOGRAFICA

Orasul Fundulea este asezat in partea de sud-est a tarii si in partea de nord a  judetului Calarasi (harta 1), la aproximativ 44˚ 30ˈ latitudine nordia si !4˚!0ˈ lon"itudine estia, la ##$%1 m deasupra marii$

&arta 1' nadrarea in judet *lata la o distanta de 33 de +ilometri *ata de uuresti, orasul Fundulea  ene*iiaza de onditii *avoraile de amplasare in teritoriu *iind straatuta de autostrada ! uuresti-Constanta dar si de ./ 3, amele treand pe teritoriul administrativ al loalitatii, *aand din aesta un oras de tranzit$ oalitatea este asezata in ampia ostistei, in pra" de ara"an lan"a 2amadaul 2amadaul opilariei lui lexandru Odoesu$ einii direti ai orasului sunt' la nord' omuna eliu"atele la sud' omunele Fundeni si 5lataresti la est' omuna 2amadau 2amadau la vest' limita judetului l*ov 6atul 7ostilele *ae parte din omuna Fundulea si este asezat in partea de nord a soselei nationale uuresti-Calarasi-Constanta, la o departare de ira 8 +ilometri de orasul Fundulea, si se inveineaza la'  /ord- satul ariuta 6ud- orasul Fundulea estest- omuna eliu"atele  9st- ur"e raul raul ostistea dinolo de are inepe inepe sa se simta mirosul mirosul ara"anului$ • • • •

• • • •

Incadrarea in teritoriu a orasului Fundulea:

II. CADRUL NATURAL

2eritoriul orasului Fundulea este prin exelenta o zona de ampie, *iind situat in ampia ostistei, u altitudini e nu depases 80-#0 m$ 9ste situat pe raul Catana, al arui azin hidro"ra*i se intinde in ea mai mare  parte pe teritoriul aestui oras, la !+m de on*luenta u laul ostistea (*oto 1), pe al arui mal drept este situat satul 7ostilele$

Foto 1' aul ostistea

Climatul este ontinental, u o temperature medie anuala de 10$4˚C$ una ea mai ree este ianuarie, u o temperature medie de -18˚C, iar ea mai alda luna este iulie, avand o temperature medie :!!˚C$ inima asoluta este de -!#$8˚, iar maxima asoluta este de :41$0˚ C$ anturile dominante sunt reprezentate de Crivatul de est si nord-est u o *reventa de !0; si ustrul din vest si sud-vest u o *reventa de 18;$ 5reipitatiile medii anuale sunt de 8%0mm, din are
n eea e priveste tipurile de sol, spei*ie zonei sunt nisipurile de ostistea, *ormatiuni "eolo"ie leistoenul superior, aoperite u depozite loessoide u o "rosime de pana la !0 m$ este nisipuri sunt *avoraile antonarii apei *reatie la o adanime de 14m$ 2ipul de sol dominant este ernoziomul ami, u o textura mijloie spre "rea, *ormat din loess eolian si pro*ound (p& #$4 = #$%), iar ontinutul in humus variaza intre !$% si 3$!$ 6olul este ine aprovizionat in azot (0$1< = 0$1%) si potasiu (>!O 1#-!0m"?100" sol sau 138-1<0ppm>) si este sla spre mediu u *os*or (5!O8 !8m"?100" sol sau 10-!8 ppm5)$ re o mare *ertilitate potentiala *iind apail sa dea reolte mari in anii u preipitatii su*iiente si ine repartizate in perioada de ve"etatie$ e"eta@ia are arater predominant de stepA , pe Bmp i terasA, *iind Dn mare  parte sArAitA de speii, de"radatA prin pAunat i ativitA@i umane$ 5ajitile sunt alAtuite din *iruta de ul, laptele Binelui, pirul restat, pelini@a$ e"etația de mlaștinA și ea avatiA din lauri și Alți este reprezentatA prin stu*, sA"eata apei, vBsul de apa$ En apA puțin adBnA de la mar"inea laurilor și Alților  se DntBlnește o speie de al"A, numitA mAtasea roaștei$ ona stepei este populatA u animale adaptate a"roioenozelor de aii, dintre are amintim' iepurele, potArnihea, prepeli@a, opBrla de iarA, arpele, dihorul de stepA, mistre@ul$ Fauna laurilor este mult mai o"atA, *iind reprezentatA prin vidrA, vulpe, Bine enot, izamul$ En Al@i i lauri se DntBlnes ra@a mare i ra@a BrBitoare$6peiile de peti are populeazA apele laurilor i Al@ilor sunt renumite Dn toatA re"iunea i au onstituit dintotdeauna un punt de atra@ie pentru loalnii (arasul, rapul, alAul, plAtia i ianul)$ Chirpiiul este un un termoizolator, primind Aldura u "reutate si edBnd-o lent de aeea se onstruiau *oarte multe ase din hirpii (*oto !) si paianta in perioada anilor 1G80-1G<0$

Foto !' Casa din hirpii

III. ELEMENTE DE GEOGRAFIE ISTORICA storiul orasului Fundulea al arui nume se lea"a de natura aidentala a terenului este data relativ reent, *iind atestata doumentar din anul 1<<%, in Hemorialele istorie si "eo"ra*ie asupra alahieiI puliate la eipzi" de atre "eneralul aner, la intoarerea din razoiul ruso-tur, ramane o vreme din 5rinipate$ easta a luat nastere in urma unei asezari pe aest teritoriu a unor omunitati  ul"aresti e au mi"rat din sudul .unarii si s-au inte"rat in modul de viata al  populatiei autohtone$ sezarile desoperite de arheolo"i pe alea ostistei sunt datate in "eneral din seolul al -lea d$ &r$, reprezentand o populatie etero"ena, *ormata din dai in urs de romanizare, "oti si sarmati$ 6*arsitul aestor asezari este pus in le"atura u in*ran"erea "otilor si invazia hunilor$ .in perioada de ristalizare a *ormarii poporului roman, din seolul al -lea  = seolul al J-lea d$ &r$, au *ost desoperite peste 80 de asezari pe alea ostistea$ Comparand desimea loalitatilor existente astazi pe alea ostistei (4<) u ele e au existat in primul mileniu d$ &r$, onstatam a teritoriul respetiv a *ost ontinuu louit de populatia autohtona sedentara are a ontriuit la proesul de *ormare a  poporului roman$ 6atul 7ostilele este atestat doumentar ina din anul 18%3 = intr-un at de danie al lui ihai oievod = dar desoperirile arheolo"ie *aute in zona dovedes vehimea aestuia$ .upa anul 1G00 loalitatea Fundulea (impreuna u satul 7ostilele) a unosut aeleasi trans*ormari a si selelalte loalitati din zona, pana in anul 1G%#, and a *ost delarata oras, data deoseit de importanta in istoria orasului$ Orasul Fundulea se insrie din punt de vedere al marimii in adrul oraselor mii$ 2otusi el a pro"resat *oarte mult din punt de vedere eonomi si soial in ultimii

ani, a urmare a des*asurarii ativitatii unui numar mare de unitati de importanta nationala pe teritoriul aestuia' nstitutul de eretari pentru ereale si plante tehnie, 6tatiunea de eretari pentru plante mediinale si aromatie, nstitutul de eretari  pentru produtia, ultura si industrializarea s*elei de zahar si a sustantelor duli, Faria de zahar, Centrul pentru protetia plantelor, Centrul de reprodutie si seletie a animalelor, 5isiola 6, 7KO69 9F = 6istem Fundulea, ntrepriderea ntrepriza .rumuri si 5oduri, ntreprinderea pentru oletarea metalelor si 6etia 9ner"omontaj$

IV. POPULATIA 5opulatia staila a orasului Fundulea, on*orm datelor statistie la nivelul anului !011, este de #4%G din are 3318 reprezinta populatia *eminina, iar 31<4  populatia masulina a loalitatii Fundulea$ n eea e priveste evolutia populatiei ("ra*i 1) se poate oserva a aeasta a unosut resterea ea mai mare in anul 1G<8 =
EVOLUTIA POPULATIEI 9000 8000 7000

Numar locu!or

6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 Anul

5opulatia orasului Fundulea dupa etnie ("ra*i !) este urmatoarea' #148 de romani, 8 aromani si 33G de rromi$ Grafic 2

St!"t!# $%$!&#t'(' )!$# (t*'(

R%+#*' R%+' A%+#*'

6trutura populatiei mai poate *i "rupata si dupa reli"ia louitorilor("ra*i 3 si 4), aeasta *ind urmatoarea' #31#- Ortodoxa, 8- Komano-Catolia, 100- aptista, !#5entiostala si 40- reli"ie nedelarata$ Grafic 3:

O%)%,#

A&t( (&'-''

Grafic 4:

C"ar! T!l#

R%+#*%."#t%&'"#

B#$t'/t#

P(*t'"%/t#&#

N()("&##t#

ELEMENTE DE GEOGRAFIE O!IALA: a" OMA#$L:

 /umarul somerilor inre"istrati la s*arsitul anului !01! este de 1!3 de persoane, #G dintre aestia *iind arati iar 84 *emei$ Kata somajului la s*arsitul anului, a *ost de 1,%G;, in sadere u 0,1G; *ata de anul !011$ est *enomen nu poate *i datorat reterii ratei de oupare (popula@ia oupata a ontinuat sa sadA), i mai de"raA altor *atori preum ' reduerea popula@iei totale,  persoanele Arora le-au expirat perioadele de aloare a indemniza@iei de omaj nu mai soliita Dnsrierea Dn evidenta a"en@iilor jude@ene pentru ouparea *or@ei de muna ( a

 persoane Dn Autarea unui lo de muna),  pensionAri, mi"ra@ia Atre alte re"iuni sau hiar Dn a*ara "rani@elor tarii$ O analiza a situa@iei omajului pe "rupe de vBrsta, releva *aptul a tinerii ( "rupa de vBrsta su !8 ani) se on*runta u mai multe di*iultA@i Dn eea e privete aesul pe pia@a munii Dn ompara@ie u adul@ii ("rupa de vBrsta !8-34 ani)$ 5onderea mare a omerilor tineri (1%,#;) se men@ine indi*erent de sex$ %" DELI!&ENTA:

.eliventa in orasul Fundulea, *iind un oras mi exista putine azuri, el mai des intalnit *iind *urtul' de exemplu in luna ianuarie a anului !013 au *ost savarsite 8 azuri de *urt$ Cele mai dese azuri de *urt sunt ele din louinte, ulturi a"riole si de aluri tele*onie de pe raza orasului Fundulea$ Cartierele nesi"ure, unde des au lo *ie auzuri, *ie in*rationalitati, sunt ele maratepe harta ( harta !) prin ulina de uloare nea"ra, in speial zonele de la  peri*eria orasului, unde se "ases numeroase *amilii de rromi$ona marata prin ulina de uloare rosie este ea mai si"ura zona a orasului$

&arta !'&arta deliventei in orasul Fundulea Cateva cazuri intalnite in oras, luate de pe site-ul Politiei Fundulea:

1) u *urat aluri de upru și au *ost urmAriți de poliț iș ti$ (1< prilie !013) - varste suspeti ' !8, respetiv 3! de ani$ !) MEn seara de !! otomrie a$$, ora !3$88, 5oli@ia Oraului Fundulea a *ost sesizatA tele*oni u privire la *aptul A pe strada /ihita 6tAnesu, din Oraul Fundulea s-a delanat alarma unei soietA@i de alu tele*oni$ Cu oazia deplasArii la *a@a loului, a"en@ii de poli@ie din adrul suunitA@ii, DmpreunA u o "rupA de interven@ie rapidA, au onstatat A Dn zona respetivA, alul tele*oni este se@ionat, *ArA a *i sustras, *iind totodatA oservate 3 persoane, are la vederea poli@itilor au *u"it$ 5ersoanele au *ost reunosute de poli@iti a *iind' F$ arian-urelian, de 1# ani, K$ onela NFlorina, de !! ani i 6$ 7eor"e, de 1% ani, to@i din Oraul Fundulea, reuindu-se prinderea lui 6$ 7eor"e$ En timpul depistArii, unul dintre a"en@ii de poli@ie a exeutat un *o de avertisment Dn plan vertial, *ArA a se produe distru"eri sau vAtAmarea vreunei persoane$ n auzA a *ost Dntomit dosar penal su aspetul sAvBririi in*ra@iunii de tentativA la *urt ali*iat, urmBnd a la *inalizarea eretArilor sA se propunA solu@ie prin parhet$I 3) Copii prinși la *urat$ 5oliția Fundulea a *ost sesizatA marți, 1! martie a$$, de Atre o loalniA de 40 ani despre *aptul A, Dn perioada 8-1! martie a$$, persoane neunosute au pAtruns Dn louința sa a*latA Dn onstruț ie ș i i-au sustras mai multe unuri$(13 artie !013) -varste in*ratori' 1! si 13 ani

V. ECONOMIA 5otentialul eonomi se azeaza pe institutele de eretare ( ereale, plante tehnie, et$ ), >emater, 6$C$ 5isiola, Faria de iodiesel$ 5rinipalele louri de muna ale loalitatii, oupate atat de loalnii at si de navetistii din loalitatile inveinate sunt onentrate in institutiile de eretare si  produtie u pro*il a"roindustrial existente, preum si in unitati de mia produtie industriala si depozitare$ O mia parte a populatiei o reprezinta navetistii$ n domeniul omertului, numarul lourilor de muna este relativ sazut$ Con*orm datelor statistie, la nivelul anului !011, numarul total al salariatilor din orasul Fundulea este de 1#41$ 5onderea ea mai ridiata intre ativitatile eonomie ale loalitatii este detinuta de a"riultura, *apt demonstrat si de poderea ridiata a supra*etelor a"riole$

 TOTAL

CATEGORII DE FOLOSINTA # A-'"%&  TERITORIU ADINISTRATIV EISTENT

N(#-'"%& C!t'. C%*/t!"t' '

A#'&

ETRAVILAN

000

18525

1800 0

500

2133 6

2630 0

19500

000

1130

966265

INTRAVILAN

7532

000

1023

000

000

000

3873

35737

070

48235

S!t%t#& #

7532

18525

1902 3

500

2133 6

2630 0

23373

35737

1200

101450 0

 T%t#& #  )'* t%t#&

V''

L'( '

D!+! '

P#/!*'. #*(t(

P#)!'

A$(

45580

107946

8936

1064

N($%)!"t' (

vand in vedere araterul eonomi al loalitatii = a"roindustrial , se propune relansarea eonomia a orasului Fundulea in domeniul ativitatilor produtive, existand interese in domeniu ale unor investitori din a*ara loalitatii pentru dezvoltarea unor zone industriale nepoluante de tipul parurilor industriale, deoaree aii vor "asi o serie de *ailitati, terenuri la un pret mai sazut *ata de marile orase, aesiilitate ridiata, relatie direta u un$ uuresti, et are vor reste onsiderail numarul lourilor de muna de pe piata loala$ .e asemnea, se propune dezvoltarea unor serviii omplementare atat ativitatilor de produtie industriala at si elor a"riole, are sa reasa ponderea setorului tertiar si a lourilor de muna pe piata loala$

Fa$rca %# Bo%#&#l 7rupul 5roera, inepand din anul !008, a dezvoltat printr-un proiet de investitii de peste 1! milioane euro o apaitate de produere a iodieselului de 38$000 de tone anual, amplasata in loalitatea Fundulea din judetul Calarasi$ Finalizata la s*arsitul anului !00%, *aria de iodiesel 5roera are la aza una din ele mai moderne si e*iiente tehnolo"ii existente in prezent, dezvoltata de *irma ameriana 7reenline$ Faria de iodiesel 5roera (*oto 3) *oloseste a materie prima pentru  produerea iodieselului uleiuri ve"etale, si in speial uleiul de rapita, o planta tehnia aesiila si pro*itaila pentru a"riultorul roman$

10000

Foto 3' Faria de iodiesel

In&!!u!ul Na!onal %# C#rc#!ar#' D#()ol!ar# A*rcola nstitutul /a@ional de Ceretare-.ezvoltare "riolA Fundulea (*oto 4) este ontinuatorul de drept al ativitA@ii de eretare e*etuate Dn domeniul plantelor de Bmp de Atre nstitutul de CeretAri "ronomie al KomBniei (Dn*iin@at Dn anul 1G!<) i de Atre nstitutul de CeretAri pentru Cultura 5orumului (Dn*iin@at Dn anul 1G8<),  preluBnd ast*el o Dndelun"atA tradi@ie de eretare Dn sluja a"riulturii KomBniei$ .enumit ini@ial, Dn 1G#!, nstitutul de CeretAri pentru Cereale i 5lante 2ehnie Fundulea, institutul a primit a e*et al e"ii !G0?!00! , DnepBnd u anul !003, o nouA denumire = nstitutul de Ceretare-.ezvoltare "riolA Fundulea = iar, DnepBnd u 1 ianuarie !00<, unitatea a devenit institut na@ional, u denumirea nstitutul /a@ional de Ceretare-.ezvoltare "riolA Fundulea, institu@ie de interes puli, u *inan@are extrau"etarA i *un@ionare Dn re"im eonomi$

Foto 4' nstitutul /a@ional de Ceretare-.ezvoltare "riolA Fundulea 5rinipalele domenii de ativitate sunt' 1$Crearea de soiuri i hirizi de' ereale ("rBu omun, "rBu durum, searA, tritiale, orz, orzoaiA de toamnA, orez, porum i sor") le"uminoase pentru oae (soia, *asole, mazAre)  plante tehnie (*loarea-soarelui, in de ulei, in de *ire)  plante *urajere ("raminee i le"uminoase, anuale i  perene)  plante mediinale i aromatie$ •

• • •

•

!$9laorarea de tehnolo"ii i seven@e tehnolo"ie de ulturA$ 3$5roduerea de semin@e 4$6erviii tiin@i*ie i tehnolo"ie (testare produse inseto*un"iide i eriide,  proesare semin@e)$ 8$ .i*uzarea rezultatelor eretArii tiin@i*ie Dn pratia produAtorilor a"rioli

VI. FIZIONOMIA ORASULUI

INFRASTRUCTURA ORASULUI FUNDULEA+ 6ituatia drumurilor existente in orasul Fundulea este urmatoarea' ./3 (str$ dul !! .eemrie ) u o lun"imea de 3G80m-zona Fundulea, .P40!( str$ $ aus:le"atura oras Fundulea u sat 7ostilele) u o lun"ime de 10 +m$ 9ste etonat din 1G%4, dar prezinta *isuri si "ropi pronuntate in partea arosaila$ .rumurile omunale se "ases in satul 7ostilele in numar de !# drumuri u o lun"ime de %!00 m din are' 10 drumuri omunale sunt as*altate, 1# drumuri omunale sunt pietruite 6ituatia strazilor orasului Fundulea sunt in numar de 148 strazi u o lun"ime de 38 +m din are <# strazi etonate si #G strazi pietruite$

EC,IPARE EDILITARA+ n prezent retelele edilitare, preum alimentarea cu apa, gaze naturale si canalizarea nu aopera intrea"a supra*ata a orasului Fundulea si nii a satului 7ostilele, *iind sla reprezentate$ Statia de epeurare existenta este in prezent sudimensionata, neputand sa *aa *ata unei extinderi viitoare a teritoriului intravilan al loalitatii$ 6in"ura retea tehnio-edilitara are aopera intre"ul teritoriu intravilan existent al loalitatii este reteaua de alimentare cu energie electrica$ Ali'entare cu a(a si canali)are

Orasul Fundulea nu are retea loaala de alimentare u apa potaila si analizare are se aopere intre" teritoriul orasului$ un"imea ondutei de adutiune neesara  pentru alimentarea u apa potaila a orasului Fundulea treuie sa *ie de 40 +m$ .in totalul populatiei de #4%G de louitori numai 1080 ene*iiaza de alimentare u apa potaila si analizare, realizate prin ondute independente de la Faria de ahar si /C. Fundulea, rezultand un proent de 1#; din totalul  populatiei$ .in totalul de !!0% "ospodarii numai !00 "ospodarii ene*iiaza de apa  potaila si analizare, rezultand un proent de G;$ n prezent se realizeaza o retea de alimentare u apa pentru intre" teritoriu, a arei apaitate va *i ast*el alulat inat sa poata satis*ae neesarul de apa pentru onsum pentru tot teritoriul intravilan propus$ 6e propune si extinderea si modernizarea retelei de analizare, in aest sop *iind prevazuta marirea apaitatii  statiei de epurare existente, ast*el inat sa poata prelua intre" *luxul de ape menajere si  pluviale de pe tot teritoriul propus pentru intravilan$

Ali'entare cu ener*ie electrica Keteaua de alimentare cu energie electrica este existenta pe aproape intre"

teritoriul orasului, dar va *i extinsa si in zonele propuse pentru a *i introduse in intravilan iar ea existenta va *i modernizata$ Ali'entare cu *a)e

n eea e priveste alimentarea cu gaze nu este realizata pana in prezent in orasul Fundulea$ easta se "aseste in *aza de otinere avize pentru emiterea autorizatiei de onstrutie si este prevatuta o retea are sa aopere intre"ul teritoriu intravilan propus$( sursa 5rimaria Fundulea)$

ZONIFICAREA ORASULUI oni*iarea *untionala a orasului Fundulea (harta 3)din prezent relie*eaza o  pondere ridiata a louirii si o slaa reprezentare a serviiilor si *untiunilor omplexe de interes puli, preum si a zonelor de rereere$ &arta 3' &arta zoni*iarii orasului Fundulea

 Zona de locuinte este alatuita din trei suzone distinte' orasul propriu-zis si cartierul Crangu in partea de nord, de-a lun"ul irulatiei prinipale uuresti-

Calarasi, si a treia suzona la sud pe artera transversala e lea"a zona industriala de restul orasului$ oalitatea Fundulea *iind dezvolatat spontan pentru marea majoritate a onstrutiilor de louit re"imul de inaltime este 5(parter) si 5:1(un etaj), u un aspet rural, existand si un mi ansamlu de louri 5:4 (patru etaje) u entrala termia proprie, in zona sudia$ .ezvoltarea *ondului de louinte s-a *aut prin ouparea unor terenuri liere in urma apliarii e"ii *ondului *uniar si aordarii unor  parele de aproximativ 1000mp$ este alatuita din dotari de interes puli dispuse de-a lun"ul irulatiei prinipale, atat in orasul propru-zis at si in artierul Cran"u si in satul omponent 7ostilele, dar are nu onstituie un entru ivi in adevaratul sens al uvantului, i mai de"raa un entru de artier$ n eea e priveste institutiile pulie, situatia lor este in "eneral satis*aatoare, existand insa nevoia de spatiu suplimentar  pentru unitatile de sanatate, ultura si prestari serviii$  Zona centrala

este alatuita din unitati industriale  produtive si?sau unitati a"riole are sunt "rupate in poli de ativitati, adiaenti sau izolati *ata de zonele de louit$ estea sunt mai ine reprezentate in loalitatea Fundulea *ata de satul 7ostilele, iar dispunerea lor are le"atura direta u "radul de aesiilitate, *iind amplasate in apropierea unor ai de omuniatie importante (rutiera si *eroviara)$  Zona activitatilor industriale si agricole

 Zona parcuri, recreere si sport  este onstituita din unitati sportive, insa sla

reprezentate si dotate$  Zone cu riscuri naturale este identi*iata o zona u ris de inundare, pe malul

ostistei la nord de orasul Fundulea, are in prezent se a*la in extravilanul loalitatii$ lte risuri naturale nu au mai *ost identi*iat$

.in punt de vedere *untional orasul Fundulea este struturat ast*el' BILANT TERITORIAL INTRAVILAN E-ISTENT S!$##t# #

Z%*( !*"t'%*#&(

L%"!'*t( /' !*"t'!*' "%+$&(+(*t#(

F!*)!&(#

'*)'')! #&( "%&("t' (

G%/t'&(&(

106 74 108 34

160

 T!$!' '%&#t(

586 8 586 8

000

T%t#&

137 93 137 93

000

 )'* t%t#&

303 35 304 95

160

628 9 632 2

033

U*'t#t' '*)!/t'#&( /' )($%'t(

135

000

4511

4646

963

U*'t#t' #-%.%%t(*'"(

000

167

5730

5897

1223

I*/'t't!t'' /' /('"'' )( '*t((/ $!&'"

505

150

1675

2330

483

C#' )( "%+!*'t#t'' /' t#*/$%t

!t'( (%'#

161 5

923 692

128 7

128 7 000

971 971

000

387 3

318 1 692

659 803

143

S$#t'' ('; /$%t; #-(+(*t; $%t("t'(

145

000

239

384

080

C%*/t!"t'' t(*'"%. ()'&'t#(

000

000

264

264

055

G%/$%)#'( "%+!*#&#; "'+'t'(

226

050

000

276

057

D(/t'*#t'( /$("'#&#

000

000

000

000

000

000

000

000

000

000

000

000

000

000

000

07

000

000

070

015

4/.0

122.22

 T((*!' &'(( A$(  T((*!' *($%)!"t'(

TOTAL INTRAVILAN E-ISTENT

VII. ORASUL SI ZONA SA DE INFLUENTA

n eea e priveste aile de omuniatie si transport aestea sunt ine reprezentate, relationand loalitatea u restul teritoriului, autostrada ! uurestiConstanta, ./3, CF uuresti-Constanta, .P 40!, .P40! si .C4!$ .e asemenea teritoriul loalitatii Fundulea este tranzitat si de alea *erata uuresti-Constanta, are intra pe teritoriul administrativ la +m 3G si paraseste teritoriul loalitatii la +m 44$ n interiorul teritoriului administrativ Fundulea, traseul de ale *erata uurestiConstanta este traversat la nivel de drumul de aes la "ara, semnalizat prin ariera la +m 41, "ara este pozitionata la +m 4! .ezvoltarea intravilanului prin extindere va atra"e dupa sine atat dezvoltarea retelei loale de irulatii si transporturi at si a retelelor de ehipare edilitara, prima dintre ele *iind oli"atorie pentru a asi"ura aesiilitatea la trupurile intravilanului$ Or*ani)area circulatiei rutiere si a trans(ortului in co'un

5entru *luidizarea tra*iului rutier este neesara amenajarea unor intersetii dar si a unor zone speiale pentru parare in proximitatea dotarilor omeriale si a institutiilor de interes puli$ Liniile de trans(ort in co'un si cadenta lor +,arta 4"

utouzele de transport in omun irula el mai des pe ruta Funduleauuresti, u o adenta de !0 de minute dimineata si seara, datorita navetistilor *oarte multi, iar in timpul zilei din 30 in 30 de minute$ estea m-ai irula si pe ruta Fundulea- ehliu dar nu atat de dese preum ele spre uuresti, iruland un sin"ur autouz la o ora$ 2ransportul in omun spre muniipiul Calarasi nu este atat de intens, datorita distantei de aproximativ %0 de +m, iruland o data la 3 ore$

e"atura u satul 7ostilele e apartine de orasul Fundulea este mentinuta de mijloaele de transport in omun, o data la aproximativ 4 ore$

-arta 4:.rinci(alele linii de transo(rt in co'un

VIII. CONCLUZII 5Q/C29 2K' 2eritoriul orasului Fundulea este prin exelenta o zona de ampie si se inadreaza in ate"oria oraselor mii$ .istanta *oarte mia dintre apitala tarii si orasul Fundulea este de ira 30 +m, reprezentand o trasatura *oarte importanta aeea de a *i oras satelit al apitalei, dei se a*la intr-o permanenta interonditionare u ativitatile si *enomenele e se petre in apitala$ Orasul Fundulea prin pozitionare este avantajat de existenta unei "ari, neesara primirii si expedierii de produse va"onaile si de irulatia alatorilor$ 5otentialul uman este ine pre"atit in majoritate, existand exes de potential uman$ Orasul Fundulea are intarare si iesire la autostrada uuresti-Constanta$ •

•

•

•

•

 5Q/C29 69' Orasul Fundulea nu ene*iiaza de existenta utilitatilor pe intre" teritoriul orasului$ ipsa aestor utilitati indeparteaza *oarte mult amplasarea unor entre industriale, ulturale si sportive$ ipsa *ondurilor loale, prin potentialul eonomi aproape inexistent, atra"e dupa sine marirea "radului de saraie si somaj, luand loul, "radul de violenta, *urt si neivilizatie, iar toate aestea misoreaza "radul de ivilizatie$ •

•

•

/I/LIOGRAFIE

•

• •

Chitu,C.(1971) “Relieful Romaniei pedo genetic”, Facultatea de Geologie si Geografie!ni"ersitara #ucuresti. Cucu,$.(197%) “&rasele Romaniei”,'ditura stiintifica #ucuresti. Cucu,$.(199) “Geografia !mana”,'ditura Glasul #uco"inei, asi.

*urse online+

http'??$primaria-*undulea$ro? http'??$inda-*undulea$ro? http'??*undulea$harta$orasultau$ro? http'??ro$i+ipedia$or"?i+i?Fundulea http'??$e-alarasi$ro?mono"ra*ii?mono"ra*iaRloalitatiiR*undulea$pd*