Referat pentru lucrarea de doctorat :
PARADIGMELE MINIMALISMULUI MINIMALISMULUI ÎN ARHITECTURA ARHITECTURA CONTEMPORANĂ CONTEMPORANĂ drd.arh. asist.Codruţa Iana, UAUIM
4. FRU FRUMOS MOSUL UL DINC DINCOLO OLO DE DE APA APAREN RENȚE Motto: Motto: „arhitectu „arhitectura ra trebuie trebuie să ofere ființ ei umane umane acel misterios misterios ș i tangibil tangibil ”altfel” ”altfel” care este frumosul frumosul.. Acea frumuse frumusețe inteligentă care emană din ideile construite. construite. Este vorba despre alt frumos, mult mai mult 1 decât decât o simpl simplăă constru construccție” Noi, oi, ca arhi arhite teccți, sun sunte tem m obi obiș nui nuiț i să lucră lucrăm m spa spațiul cu forme, forme, pe care le punem punem din greu la treabă, treabă, așezându-l ezându-lee în compozi compoziț ii special speciale, e, folosin folosindd culori, culori, texturi texturi pe care care le alegem alegem cu cu grijă pentru pentru a obț ine acea acea frumuse frumusețe unică ce caracteriz caracterizează ează viziune viziuneaa ș i talentul talentul nostru. Partea Partea vizuală vizuală este probabil probabil cea mai importantă importantă pentru pentru noi. Totuș i sunt sunt ș i arhitec arhitecț i care care au alta părere despre acest subiect, pentru care partea vizuală este doar un inst instru rume ment nt și nu un scop scop în sine. O unealtă pentru a extrage frumosul frumosul de dincolo de aparen rența imag imagin iniiii.. Nu vom vede vedeaa dec decora orații sau sau com compoz poziiț ii arhitect arhitectura urale le complic complicate ate sau conformări speciale ale fațadelor dar vom simț i cu siguran siguranță ceva anum anume, e, dincolo dincolo de forme, vom fi atinș i emo emoționa ional,l, impr impres esio ionnaț i de o rază de soare care se scurge din tava tavanu null conce oncepu putt ca o grot grotăă de lumi lumină nă,, ca în Ca Caja ja Granada a lui Baeza, o rază care care lumine lumineaz azăă întrîntr-un un mod mod atât atât de speci special al contr controla olatt un anumit col colț încât vom simț i frum frumus useețea, ea, dinc dincol oloo de per pereeț ii drepți și rigizi din beton aparent. Church of light, Tadao Ando Același efect este perceput pe o scena goală, din scândură; apoi apoi vin vinee acto actoru rull ș i îș i reci recită tă rolu rolull și totu totull se umple de poezia poezia cuvintel cuvintelor or și de bogă bogăț ia trăi trăirrilo ilor, atu atunci înc începi epi să percepi o întreagă lume acolo, pe scena scena cea cea goală. goală. „dacă „dacă le oferi oferi oamen oamenilo ilorr nimicu nimicull ei se vor preocupa în a-l compensa cumva2”, spunea Tadao Ando ilus ilustr trân ândd acea aceast stăă idee idee cu spații de reculegere ca Biserica Luminii de exemplu
În acest referat voi aborda câteva dintre ideile despre arhitectură, creaț ie ș i frumos ale câtorva dintre arhitecții catalogați de revistele de specialitate ca fiind minimaliș ti. M-am axat pe trei dintre ei: Alberto Campo Baeza, Tadao Ando, Peter Zumthor. Studiindu-le interviurile, scrierile ș i prelegerile am căutat să extrag câteva paradigme ale arhitecturii minimaliste. Voi dezbate patru problematici: procesul de creaț ie, lumina în arhitectură, relaț ia cu mediul înconjurător, spaț iul heterotopic ca un dat al arhitecturii minimaliste, pentru a contura ce înseamnă frumosul în arhitectura minimalistă.
4.1
PROCESUL DE CREAȚ IE ÎN ARHITECTURĂ
Pe pagina sa oficială de internet, Alberto Campo Baeza scrie un eseu –manifest numit „Essential” 3 unde își afirmă conceptele sale despre arhiectură: ”Propun o arhitectură esenț ială, a ideii, a spaț iului ș i a luminii”4. După părerea sa, vectorul arhitecturii va fi ideea ș i va conț ine contextul, funcț iunea, compoziț ia și problemele structurale, răspunzând problemelor ca unde, de ce, cum. Problema funcţiunii îşi are originea în răspunsul la întrebarea pentru ce. Compoziţia va organiza spaţiul şi este răspunsul geometric la întrebarea cum. El explică cum construcția materializează spaț iul organizându-l după legile gravitaț iei răspunzând într-un plan fizic la întrebarea cum. Aceasta este cea care dă valoare spaț iului, este materialul primordial în arhitectură care dă spaț iului conotaț iile emoț ionale. El este sculptat de formă, este cel care transmite ideea, este rezultatul tangibil al arhitecturii. Principalele probleme ale arhitecturii, după Baeza, este cum să controlezi forț a gravitaț ională ș i cum să o relaționezi cu lumina. După opinia sa, gravitaţia construieș te spaț iul ș i lumina dă timpului un înț eles o formă: umbrele purtate joacă rolul cronometrului în percepț ia obiectului de arhitectură. În introducerea pe care o face în prelegerea sa ”Ideea construită, arhitectura luminii și a cuvintelor”5, Baeza definește arhitectura ca fiind ideea exprimată în forme construite” ș i istoria arhitecturii ca o istorie a ideilor construite. El se explică observând cum formele sunt distruse de timpul care trece rămânând doar ideea în sine. Filosofia sa se bazeză pe două concepte cheie : gravitaț ia-forț a statică invizibilă- și lumina- radiaț ia electromagnetică invizibilă. Îș i demostrează conceptele proiectând clădiri cum ar fi clădirea de birouri BITT
Centre BIT, A.C. Baeza
Guerero House, A.C. Baeza folosite, cum ar fi acel bine
La acest subiect, al creaț iei de arhitectură, Ando crede că aceasta este relația intimă dintre materie ș i formă, pe de-o parte ș i dintre volum ș i viața omului, pe de alta. El declară: “scopul designului meu este ca, ilustrându-mi teoriile de arhitectură să împărtășesc semnificații elementelor naturii și multiplelor aspecte ale vieț ii cotidiene.“ 6 El dă importanță fenomenului locuirii spațiului, relaționând “forma fixă ș i metoda compozițională de acel fel de viaț ă trăită în spațiul tradițional al societăților locale.” 7 Răspunzând acestei probleme, el găseș te soluț ia în forma simplă, din metoda tradiț ională a locuinței japoneze. Casele sale materializează filosofia într-o manieră specială, păstrindu-se la nivel de concept a clusterelor ș i a materialelor t zid de beton aparent si care pare a nu avea nici o legătură cu casele
tradiționale din lemn și hârtie din pai de orez. El declară tot timpul că este un tradiț ionalist dar singurele lucruri de acest gen pe care le observăm sunt atmosfera austeră, tipic japoneză ș i simplitatea specifică. Alberto Campo Baeza ajunge la aceeaș i idee a simplităț ii, un exemplu ar fi Gaspar House(fig.4), ca răspuns a unuia dintre conceptele sale despre arhitectură: „propun o arhitectură esenț ialistă a ideii, spațiului și luminii. A ideii construite, materializată în spaț ii esenț iale, animate de lumină.”.8 Peter Zumthor găseș te creaț ia în arhitectură ca pe “ceva ce este despre forma ce irumpe din obiectul însuș i, idee provenită din necesitatea obiectului și materialul din care este făcut.”9 De aceea și preferă materialele simple ș i fruste ș i spaț iile sale sunt la fel de complicate ca și cele tradiționale. Declaraț iile sale par a fi bazate pe teoriile lui Levinas 10 care formulează definiț ia de bază a locuinței: “ folosește locuirii precum ciocanul baterii unui cui”, punând accent doar pe aprtea practică a arhitecturii care devine o unelată de locuit. Dar această unealtă atât de specială care este căminul nostru, are enorm de alte multe aspecte, atât culturale cât și în plan funcț ional, estetic, emoț ional, psihologic aș a că proiectarea sa este departe de a fi ceva simplu. Spaț iile deloc complicate compozițional sau ornamental de la Thermal Baths Vals din Elveția, de exemplu, emană acea elegantă austeritate ce ne este conferită de emoț iile create de frumuseț ea de dincolo de imaginea formei. Chiar dacă provin din tradiț ional sau din modernism, conceptele minimaliste conduc către esenț ial si simplitate.
Thermal Baths, Vals, Peter Zumthor
4.2
PUTEREA LUMINII
Cea mai întâlnită paradigmă a arhitecturii minimaliste este cea a luminii. „arhitectura construită din timp ș i lumină rezistă timpului ș i schimbării și poate aspira la perenitatea clasicului.”, spune BAEZA într-una din prelegerile sale. Benetton Nursery este un exemplu elocvent pentru acest aspect. Este ca o corabie albă precum arca lui Noe care plutește peste marea verde de iarbă, cilindrul alb formează o protecție precum o sculptură a unui uter pentru adăpostul copiilor orfani. Culoarea albă este perfect aleasă pentru a simboliza puritatea copiilor. În interior cutia albă este perforată astfel încât să lase să curgă razele de lumină pentru un efect emoț ional deosebit de special. Efectul de lumină puternică, obț inut ș i de o anumită pardoseală, este la celălalt pol față de cel din Muzeul Kolumba din Köln a lui Zumthor, unde lumina în raze fine penetrează un spaț iu, al cărui sacru este semnificat și prin efectul său de întuneric ce pune ș i mai bine în scenă lumina.
Beneton nurcery, A.C. Baeza
Tadao Ando spune, de asemenea: “în toate lucrările mele, lumina este un important factor de control,”11 El lucrează cu lumina ca ș i cum ar fi un material real, acordându-i consistenț ă, ș i introducând-o in compozițiile volumetrice. Contrastul dat de pereț ii din beton aparent, compuș i cu lumina cea nongravitațională, dă semnătura esteticului arhitecturii lui Tadao Ando. Pizza, biograful oficial a lui Baeza, îi denumeș te arhitectura ca o ”mistică a luminii.”12 și găsește o explicație în faptul că siturile virgine ș i natura pură sunt greu de găsit în zilele noastre, de aceea sunt căutate de minimaliș ti ca fiind esenț iale pentru un proiect reuș it. Baeza denumeș te cerul ca fiind cea mai pur acoperiș așa cum a ș i conformat Piaț a San Sebastian de los Reyes (foto alăturat).
Lumina, în toate aspectele traseelor sale, fie ele diagonale, verticale, orizontale sau zenitale, controlate atent prin poziț ionarea golurilor, culori ș i texturi interioare, care îi conferă proprietăț i speciale, de la lucios la mat, de la umbră la întuneric. Un exemplu ar fi Casa Turegano, unde traseele luminii în spaț iul interior devine un factor esenț ial în impactul vizual ș i emoțional al spaț iul interior ș i a fost luat în considerare încă de la concepț ie. Lumina pare a fi decontextualizată căpătând contaț ii estetice. Pentru Campo Baeza „albul este simbolul permanenț ei ș i universalului în spațiu și a eternului în timp.”13 „Părul albește în timp, așa ș i cladirile”, spune el. “un pictor destoinic știe exact să folosească spurafeț ele albe pentru a transmite lumina direct de la soare către spațiul interior. în architectură, albul este mai mult decât o abstracț ie pură. El conferă o bază efectivă ș i sigură ...pentru a controla spaț iul prin folosirea iluminatului natural ș i a suprafeț elor de reflecț ie." 14 Chiar dacă aspectul monolitic al creaț iilor sale nu este negat, implicaț iile efectului gravitaț ional este minimalizat datorită efectului de reflecxie sau de pozițioanrea golurilor . Baeza caută efectul pe care-l au unele pânze a lui Rembrandt, unde ferestra este doar sugerată de lumina ce intră prin ea, lumină ce străluceș te ș i dă umbre purtate obiectelor, ajutându-le să umple spațiul. Ferestrele din casele sale au un impact metaforic datorită poziț ionării, proporț iilor ș i a peisajului către care se deschid. Cum spune Pizza, ele devin semne ș i vise ale unor spaț ii alteranive” precum în picturi.15
4.3RELAȚ IA CU MEDIUL NATURAL “Nu poți pune pur ș i sipmlu ceva într-un spaț iu. Trebuie să absorbi ceea ce vezi jur-împrejurul tău, ce există pe pământ, ș i abia apoi să foloseș ti cunoaș terea gândirii contemporane pentru a interpreta în arhitectură ceea ce ai văzut”16, afirmă Zumthor. Imaginea realizată în Kolumba sau Thermal Vals sunt sugestive pentru aceasta. În Kolumba, el ia imaginea specifică catedralei gotice ș i o extinde în spaț iul cel nou. Această extensie este realizată prin folosirea aceluiaș i tip de material sau aceluiaș i tip de spaț iu claustru și modul special prin care este luminat natural. Acest lucru este realizat prin poziț ionarea atentă a ferestrelor, forma ș i mărimea lor ș i felul în care sunt compuse. În Thermal Baths însăș i atmosfera muntelui este preluată ș i adusă în spaț iul interior printr-o atmosferă de peș teră. Acest lucru este realizat prin materialul din care sunt confecț ionaț i pereț ii, o piatră verde, introducerea apei cu culorile ei translucide și reflexiile ei la atingerea luminii.
Thermal Baths Vals, P. Zumthor
Columba Museum, P. Zumthor
Subliniind care este importanț a mediului înconjurător în existenț a obiectului de arhitectură, Baeza vorbește despre ce s-ar întâmpla dacă s-ar închide cheia de boltă din Parthenon: „ș i iată nu va mai
să se asigure că ploaia luminii stelelor prietenilor lor îi va cerne tot restul zilelor, pe tot parcursul anului. Precum soarele își va murmura trecerea aș a ș i arhitectura pentru că ei doi sunt mai mult decât prieteni. 17 pentru concursul filarmonicii din Copenhga, de exemplu, Baeza imaginează o peș teră ce va genera sunete, complet integrată între roci, în ciuda formei prismatice aș a cum se vede în desenele sale. Același interes pentru integrarea în peisaj este arătat ș i în conceptul clădirii de birouri BIT.
Caja Granada, a.C. Baeza
De Blaas House, A.C. Baeza
Baeza explică demersurile sale de compunere a obiectului de arhitectură introducând două noț iuni: tectonic şi stereotomic. Stereotomic se referă la acea parte specifică a clădirii care simte că face parte din pământ iar tectonic este despre acea parte care irumpe din pământ. Prima are tendinț a apartenenț ei la întuneric iar cealaltă la lumină. Dialogul dintre cele două simbolizează cei doi poli cosmici care ne definesc existența: pamântul ș i cerul. Aceș ti doi poli sunt limitele noastre, experienț a noastră de viaț ă, în ciuda timpurilor tehniciste pe care le trăim. 18 Cuvântul stereotomic derivă din grecescul stereos care înseamnă solid ș i din verbul tomi-a tăia. Arhitectura stereotomică se întâmplă atunci când gravitaț ia este transmisă continuu prin sistemele structurale. Este o arhitectură care stă înfiptă în pământ ca ș i cum ar face parte din acesta dar caută lumina perforând pereț ii pentru a o captura. Caja Granada este supranumită „cutia luminii” din cauza efectului caleidoscopic creat de perforarea înveliș ului. Este arhitectura podiumului, a piedestalului. Arhitectura tectonică este acolo unde gravitaț ia este transmisă sincopat prin sistemul complicat de noduri ale structurii. Ea stă pe pământ ca ș i cum ar sta pe vârfuri. Este arhitectura care se apără pe sine de lumina care o inundă. Baeza o denumeș te arhitectura colibei. Exemplul perefct este casa De Blas, unde dialogul dintre cele două părț i este foarte evident. Podeaua este expresia formală a bazei ce escavează pământul pe care stă o cutie de sticlă cu un acoperiș opaac din beton. Simbolul piedestalului este explicat într-o altă prelegere denumită ”Fundaț iile arhitecturii”19. Baeza scrie: ”Omul a simț it o fascinație specială pentru orizont, acea linie care uneș te sau separă văzduhul de pământ. ”20. Linia ce unește și separă stereotomia ș i este leagată de lumea gravitaț iei, este unită cu cea tectonică ce îș i are originea în cer și lumină. Această linie iluzorie este expresia planului orizontal, pământul. Cel mai vechi
A.C. Baeza –schiț ă de concept
Templul lui Poseidon, Grecia
impuls al omului după ce a ieș it la lumină din peș tera sa este să construiască un element orizontal ca o bază a cee ce va deveni adăpostul său. Acest element poate fi o bucată de piatră, o placă de lemn ș i joacă rolul bazei pilaștrilor care vor susț ine acoperiș ul. Acest element specific provine din arhitectura
antică greacă ș i este cea mai importantă lege de compoziț ie. Templul grec ț inteș te cerul cu pilaș trii săi având însă o bază puternică pe pământ într-un dialog permanent de la care porneș te ș i Baeza demersurile creației sale. Arhitecții minimaliști incorporează elemente din natură în compoziț iile lor, acordându-le conotaț ii noi. Copacii devin simboluri ale elementelor structurale verticale ce susț in tavanul perpetuu reprezentat de cer. Suprafața lucioasă a apei oglindeș te spaț iul formând bizarul spaț iu de dincolo. Un exemplu elocvent este Biserica pe apă (foto alăturat) a lui Tadao Ando unde arhitectul îș i explică demersul estetic:”plasând crucea în mijlocul apei curgătoare am intenț ionat să exprim ideea unui D-zeu unic din mintea ș i inima noastră. Am vrut de asemenea să creez spaț iul unde se poate sta în meditaț ie.”21. El continuă referindu-se la celelalte elemente ale naturii ș i modul cum le foloseș te: ”lucruri precum lumina și vântul au semnificaț ii doar dacă sunt introduse în interiorul casei pe care o putem considera o tăiere, o separare de lumea exterioară. Eu creez ordine arhitecturală pe baza geometriei formelor simple cum ar fi pătratul, cercul, triunghiul. Încerc să folosesc forț e în aria unde construiesc, pentru a recrea unitatea dintre casă ș i natură, reprezentată de vânt ș i lumină, acea unitate ce a fost pierdută în procesul de modernizare a locuirii japoneze a anilor 60-70”22 Cele mai multe peisaje sunt înrămate în cadrul simplei ferestre minimaliste ș i ț in locul tablourilor, aș a cum putem vedea ș i la Casa Gaspar a lui Baeza. Proiectul catedralei din Almeria este unul dintre cele mai ilustrative exemple pentru acest aspect al recontextualizării elementelor din natură. El crede despre cer că este unul dintre cele mai neatinse ș i pure locuri, reale ș i virtuale, pote cel mai potrivit pentru bolta unei catedrale. Aș a că extinde exteriorul în interior, formând acel spaț iu de tranziție, ambiguu denumit spaț iul heterotopic, nici interior nici exterior, nici complet construit dar nici natural, cu cerul drept tavan ș i copacii în loc de structuri verticale, luând un curs firesc al gravitaț iei în pământ. Cerul afirmă el, este acolo unde ”lumea noastră fizică penetrează lumea de dincolo.”23
4.4
SPAȚ II HETEROTOPICE
Așa numitele spații heterotopice, sunt, după părera mea, una dintre caracteristicile arhitecturii minimaliste. Spațiul heterotopic este creat de unul din elementele distincte ale arhitecturii minimaliste, curtea interioară, acel spaț iu ce poate părea la fel de bine ș i semiînchis ș i semideschis, conturat de ziduri, ca o cameră al cărei tavan este cerul, cum o descrie Alberto Baeza. Această poate fi un patio cum este în clădirea BITT a lui Baeza, din sau Ș coala Drago din Cadiz, sau poate fi o curte strânsă între ziduri ce portejează casa, ca un spaț iu de trecere între public ș i privat, ca la Casa Neuerdorf a lui John Pawson sau majoritatea caselor lui Baeza. Acest spaț iu este mai mult decât o configuraț ie standard a unei curț i interioare cu funcțiuni specific domestice, este un set de elemente arhitecturale polarizate semantic pentru a crea un prag între public ș i privat , între oraș ș i locuinț ă. E adevarat că are o origine tradiț ională,
atât în arhitectura japoneză cât ș i în cea mediteraneană, înglobând simbolul protecț iei dar ș i a deschiderii către natură, dar materialele folosite în realizarea sa, controlul luminii prin orietnare ș i textura suprafeț elor ce o reflectă, toate având un impact vizual extrem de contemporan. Această dualitate între intim ș i public, între modenitate ș i vernacular, între exterior ș i interior dă acestor curți interioare, acea caracteristică de heterotopie din teoriile lui Foucault. 24 Spațiile heterotopice sunt spații altfel, care juxtapun, în acelaș i loc public-privat, străin-familiar, universal-local. Spațiul heterotopic stabilește cu cel remanent un raport dintre doi poli: “crează un spaț iu iluzoriu ce denunț ă ca ș i mai iluzoriu spațiul real. ”25. Pentru Foucault, zidurile au un rol dublu de separare: închid interiorul faț ă de exterior și exteriorul faț ă de interior. După Foucault se poate demonstra astfel că nu exista spaț iu interior. Despre acest subiect, Ando declară: “uneori zidurile manifestă o putere vecină cu violenț a. Au forț a de a divide spațiul, de a crea noi teritorii. Zidul este elementul de bază în arhitectură dar el poate fi de asemenea și cel mai bogat în semnificaț ii.”26
4.5
FRUMUSEȚ EA DINCOLO DE APARENȚ E
Vorbind despre frumos în arhitectură, Zumtor scrie: ”natura nu poate fi niciodată urâtă pentru mine. Niciodată. Cred ca natura, indiferent dacă plouă sau este soare , în deș ert sau în munț i, la Polul Nord sau oriunde altundeva este frumoasă. Nu voi spune niciodată ca ceva din natură este urât în schimb pot găsi arhitectură urâtă.” De acea o arhitectură bună este pentru mine aceea care da bine tot timpul, ș i când plouă și stralucește soarele. Aț i observat că, în timp, lucurile acestea încep să arate din ce în ce mai bine, chiar și cele foarte urâte, atunci cînd sunt integrate de natură? ... cred că a fi natural este un lucru bun “27 Pavilionul Elevețian din Expo 2000, Hanover, Germania,(foto alăturat) executat din lemn aproape neprelucrat dar dispus după o matrice naturală, tradițională, sau conformarea volumetrică a termelor Vals ca și cum muntele ar fi ieșit la lumină, sunt exemplificări ale teoriei sale despre frumosul natural. “lucrez parțial într-o manieră clasică, se explică el...cred că o construcț ie poate fi frumoasă dacă eș ti norocos și talentat. Daca lucrurile merg bine împreună atunci clădirea are toate ș ansele să fie frumoase, spațiul va fi frumos de locuit, ș i aș a mai departe. Ceea ce vreau să spun este că, în arhitectură frumusețea este atunci eș ti emoț ional atins de ceva inexplicabil în legătură cu spaț iul pe care-l trăieș ti. Cred că este ceva misterios în legătură cu acest lucru...pentru că atunci când se întâmplă este pur ș i simplu.”28 Același aspect al misterului frumuseț ii este abordat ș i de Baeza. El crede că procesul de creație încearcă să releve valoarea “de dincolo” de constrângerile geografice, temporale. Frumosul în arhitectură este perceput mai degrabă ca un mister, abia tangibil, dincolo de aparenț ele formelor construite. Arhitectura lui Baeza, din compoziț ii introvertite, saturate de lumina ce le pătrunde transmite un sentiment de izolare totală datorată contrastului cu mediul în care trăieș te. Această compoziț ie ș i detașare le dă o putere specială. Planurile, dacă nu au conformare rectangulară sau chiar pătrată, cum sunt casele Turegano, Asencio sau clădirea de birouri Caja Granada, sunt totuș i foarte simple chiar ș i când sunt spații publice.
Asencio House, A.C. Baeza Farmworth, Mies van der Rohe
Exprimarea volumetrică a acestor planuri nu poate fi decât una simplă ș i dă acel unic sentiment de solitudine din cauza contrastului pe care-l face cu spaț iul striat al oraș ului. Casa Turegano este o ilustrare a punerii în scenă a unui set de valori arhetipale în starea lor primară evitându-se complicaț ii compoziționale sau configurtive. Cubul simplu capătă importanț ă prin poziț ia sa dominantă, strălucitor de alb în lumină, cu proporț ii anume studiate între plin-gol, strălucitor-mat. Baeza-ș i denumeș te arhitectura esențialistă, un termen mult mai conceptualist decât simplul minimalist – cu un rol de simplitate și purificare în acelaș i timp, o expresie a esenț ei locuirii. Despre arhitectura esenț ialisă el scrie un manifest pe site-ul sau oficial: ”simplu, imaculat, eliberator, în concluzie, pentru viaț ă.” Parafrazându-l pe Mies van der Rohe cu „less is more”, Baeza afirmă : „mas con menos”29. Așadar simplitatea configurațiilor , curțile interioare, de tip patio sau hacienda amintesc de locuinț a arhetipală de la origini, ca și Mies cu Casa Farmworth care se relaț ionează la cottige-ul tradiț ional. Ando spune despre rolul frumosului în arhitectura sa:” este un anumit rol pentru frumos în vremurile noastre. În Japonia poate fi o traducere a conceptului Uskuji, ceea ce semnifică o viaț ă frumoasă, modul cum trăiește o persoană ș i o anume frumuseț e interioară a omului. Este ceva dincolo de aparenț e, dincolo de ceea ce vede ochiul nostru. Nu poț i spune cu adevarat ce este frumos intr-un spaț iu dar imaginea sa iti va ramine viu intiparita in minte. Oamenii au tendinta de a apela acesta lume de dincolo pentru ca nu este mentala este undeva intre frumos ș i intelect”.30 Frumosul este doar un corolar între paradigmele arhitecţilor minimalisti o consecinţă a unor valori mult mai importante pentru ei. Putem trage concluzia că frumosul este legat de tradiţie, de natural ș i simplitate, este efectul de dincolo de experienț a vizuală ș i rămâne o experienț ă mentală, extrem de specială ș i de interesantă, o trăire emoț ională dată de pur, de sincer, de natural.
Interior din Biserca Rokko, T. Ando
Interior de casa tradiț ională japoneză 4.6
CONCLUZII
Urmând calea trasată de artiș tii cubiș ti, minimaliș tii păstrează plăcerea jocului cu emoț iile trăirilor interioare. Alberto Campo Baeza defineș te viaț a ș i arhitectura: "simt emoție deci exist, [...] ș i nu este deci arhitectura despre emoț ii? Ar trebui sa spunem lumii că arhitectura este sinteza construcț iei raț ionale cu emoția irațională, între percepț ie ș i pasiune. Această arhitectură care este creată din emoț ia izbucnită va fi o arhitectură cultă. Spre deosebire de arhitectura contemporană care de multe ori este neruș inat de exchibitionaistă, arhitectura cultă vorbeș te limba tacută, uneori greu de explicat dar întotdeauna uș or de perceput. "31 Parcurgând aceste spaț ii, vei pătrunde în amintiri ajutati fiind de un anumit tip de material poate mai frust pe care l-ai intilnit în copilarie. Peter Zumthor comentează: ”era o vreme când experimentam arhitectura fără să conștientizez acest lucru. Un simplu zăvor de uș ă mi se pare un semn de intrare într-o altă lume de mirosuri și emoții. Aceste amintiri conț in cele mai adânci experienț e pe care le poate conț ine spaț iul de arhitectură. Ele sunt rezervorul de trăiri ș i imagini pe care-l explorez în lucrările mele de arhitectură...”32 Paradigme ca forma esenț ială, frumuseț ea de dincolo de imagine, emoț ia dată de un zid de beton aparent, spaț iile altfel, heterotopice, guvernează arhitectura minimalistă. În final o sa-i las tot luiPeter Zumthor cuvântul spre a explica conceptul de frumos în arhitectură: “încă mai există aceasta aș teptare că o clădire în contextul său să contribuie la frumosul locului.. o construcț ie poate fi ca o decaraț ie de dragoste făcută oraș ului său....acesta este un exemplu cum lucrurile sunt legate între ele ș i nu poate exista un frumos singular, rupt de context. ”33
REFERINȚE
ALBERTO CAMPO BAEZA,” WORKS AND PROJECTS”, EDITORIAL GUSTAVO GILI, BARCELONA, 1999
1 2
Tadao Ando1995 Laureate, Biographypublished on Pritzker Architecture Prize official site
3
ALBERTO CAMPO BAEZA, Extras from an aticol publicated in Munchen, editor Baumeister, în 1991.
4
„Essentiality”, manifest on pe http://www.campobaeza.com/index_en.html, 1991,
ALBERTO CAMPO BAEZA, „La idea construida. La architectura a la luz de las palabras” ,Colegio Oficial de Arquitectos, Madrid, 1998 5
6
Tadao Ando, interview in Architectural Record, may 2002,
7
Tadao Ando, loc.cit Baeza, „Essentiality”, manifest publicated on http://www.campobaeza.com/index_en.html,
8 9
Peter Zumthor, Thinking architecture, Birkhauser, 1999, Basel, pp.9-27
10
Emanuel Levinas, Totalitate Si Infinit, Polirom, Bucuresti, 2001, P 129
11
Tadao Ando 1995 Laureate, Biographypublished on Pritzker Architecture Prize official site
12
PIZZA, op. Cit. p13
13
Alberto Campo Baeza, op. Cit. p21
14
Alberto Campo Baeza, loc. cit. , p 17
15
Alberto Campo Baeza, op cit, p 19
16
„The spirit of modernism”, interview gave by Peter Zumthor in Architectural Record,
17
Alberto Campo Baeza op.cit., p15
18
Extrass from the article „From the cave to the hut”, http://www.campobaeza.com/index_en.html, 2004
19
http://www.campobaeza.com/index_en.html, 2004
20
Alberto Campo Baeza, Loc. Cit.
21
Tadao Ando 1995 Laureate, Biographypublished on Pritzker Architecture Prize official site
22
Tadao Ando Loc.cit.
23
Alberto Campo Baeza, op cit, p 19
Michel Foucault, Dits et écrits 1984 , Des espaces autres (conférence au Cercle d'études architecturales, 14 mars 1967), in Architecture, Mouvement, Continuité, n°5, octobre 1984, pp. 46-49. 24
25
Michel Foucault, loc.cit
26
Tadao Ando1995 Laureate, Biographypublished on Pritzker Architecture Prize official site
27
Peter Zumthor, Thinking architecture, Birkhauser, 1999, Basel, pp.9-27
Interview of Peter Zumthor, by Susan Perkins at University’s Center for European Studies and Architecture in 1999. 28
29
T.a.” less with more”, Baeza, 1999, P 13
Tadao Ando, interview in Architectural Record, mai 2002, http://archrecord.construction.com/people/interviews/archives/0205Ando.asp 30
31
Alberto Campo Baeza Interview in A+C magazine (iuly 1985);
32
Peter Zumthor, Thinking architecture, Birkhauser, 1999, Basel, pp.9-27
. Zumthor, Loc. Cit
33
