Subiectele pentru examenul la disciplina Dreptul Proprietăţii Intelectuale. 1. Noţiun Noţiunea, ea, particularit particularităţile ăţile şi istoricul istoricul dreptului dreptului de proprietate proprietate intelectuală. intelectuală. Dreptul proprietăţii proprietă ţii intelectuale= ansamblu de norme juridice ce reglementează relaţiile sociale care apar in procesul crearii, valorificarii, protectiei si apararii rezultatelor activittii intelectuale inclusiv si a mijloa mijloacel celor or de indivi individua dualiz lizare are a produs produselo elor, r, servic serviciil iilor or si partic participa iparea rea la circu circuitu itull civil civil sau comercial. Particularitatile:
1. are ca obiect reglementarea bunurilor incorporale, ele fiind rezultate ale activitatii intelectuale 2.specifice sunt si modurile de dobindire, precum si fapte juridice specifice ce stau la baza aparitiei drepturilor subiective asupra obiectelor concrete ale proprietatii intelectuale 3.drepturile proprietatii intelectuale, sunt limitate in timp, timp, durata protectiei carora depinzind depinzind in fond de obiectul concret al acestora (ex. marca se protejeaza pe un termen de 1! ani din momentul inregistra inregistrarii rii ei si cu posibilitatea posibilitatea prelungirii prelungirii termenului termenului ei de protectie" protectie" invetiile invetiile 2!ani" 2!ani" operele operele in #$ pe toata viata%&!ani dupa decesul autorului'" .sunt limitate in spatiu teritoriul )tatului care a recunoscut #reptul de *roprietate"
+.o alta particularitate consta in posibilitatea de a folosi obiectele #repturilor subiective de catre e persoanele terte fara acordul titularului si fara a oferi careva remunerare remunerare acestor titulari.
Istoricul DPI . nsasi conceptul conceptul de proprietate intelectuala vine din -egea -egea ranceza din sec /0, unde se baza pe teoria teoria #reptului natural care afirma ca dreptul de autor asupra unui rezultat creative este un drept natural natural si inalienabil ce reiese din din insasi natura activitatii activitatii creative si este independent independent de recunoasterea lui de catre )tat 1.poca $ntica totusi grecilor le apartine prima -ege privind protectia creatiilor noi. $stfel, in sec 0 i.e.n se protejau noile feluri de mincare. $stfel, daca un bucatar inventa un fel de mincare exceptionala, acesta devenea privilegiu lui si nimeni altcineva nu putea folosi aceleasi bucate decit dupa 1 an de la inventia felului respective. 2.vul ediu 4ettenburg inventeaza tiparul cu litere mobile. $stfel incit acest an estee considerat de catre doctrina anul. #reptului de autor dreptului proprietatii intelectuale. n 1& are loc prima incercare de reglementare a domeniului proprietatii intelectuale, actul numit *artea veneziana adoptat de catre senatul republicii 0enetia. *rima -ege a #reptului #reptului de autor autor apare in 1&!5, adoptata adoptata in $nglia $nglia 6)tatut 6)tatutul ul reginei reginei $ngliei7 $ngliei7.. -egea atribuia un #rept la copie al autorului autorului asupra cartii sale pe o perioada perioada de 21 ani, iar ulterior 28 ani. -a nivel nternational 9onvetia de baza este 9onventia de la :erna, pt protectia operelor literare si artistice din 188;. $l in acest domeniu 1883 69onventia de la *aris pt protectia produselor industriale7. < alta 9onventie 15;& )tol>olm 69onventia privind instituirea <* *e plan national 1553 ?prima reglementare, @ot. 4uv. 9u privire la protectia proprietatii industriale, 155 ? legea privind dr. de autor si dr. conexe, 155+ ? legea privind brevetele de inventive, 155; ? legea privind protectia marcii si denumirilor de origine a produselor, 155& ? legea privind protectia desenelo desenelorr si modelelor modelelor industria industrial,l, 2!!& ? in rezultatul rezultatul implementarii implementarii legislatiei legislatiei A ? legea legea privind privind protectia desenelor desenelor si modelelor industrial. industrial. 2!!8 2. Sistemul Sistemul dreptului dreptului de proprietate proprietate intelectu intelectuală. ală. Locul dreptul dreptului ui de proprietate proprietate intelectuală în sistemul de drept al Republicii Moldoa. lementele constitutive ale #.*.. sunt 1' dreptu dreptull de autor autor Bi dreptu drepturil rilee conexe conexe""
2' dreptu dreptull proprie proprietăţ tăţii ii industr industrial iale. e. #* nu este o ramură de drept Bi nici o subramură de drept, ci o instituţie juridică complexă complexă prin Cnglobarea Cn sine a celor două instituţii, complexe Bi ele la rCndul lor. -a un nivel mai Cnalt de abstracţie am putea afirmă că Bi ele au ceva Cn comun care ar permite a le uni Cn următorul mod • au un izvor comun de apariţie a obiectelor munca creativă" • joacă un rol primordial primordial Cn dezvoltarea Btiinţei Btiinţei Bi te>nicii, a culturii generale generale a umanităţii. )istemul instituţiilor juridice a #* situează situează aceste aceste instituţii Cn mod succesiv, succesiv, fapt care asigură o cale mai raţională de percepere a elementelor constitutive. Daţionalismul contă Cn aceea că dr. de autor conţine noţiuni mai generale, care se folosesc Bi Cn #* industriale, precum sunt Edr. subiectiv subiectiv de autor7, adică dr. de a se numi autor al unui rezultat al activităţii intelectuale, dr. la num, drri subiective personale nepatrimoniale, dr. subiective patrimoniale, dr. de a valorifica rezultatul activităţii intelectuale etc. $cesta este este factorul obiectiv, obiectiv, graţie căruia dr. dr. de autor, autor, ca element constitutiv constitutiv al #*, este situat pe primul plan. actorul subiectiv subiectiv,, condiţionat condiţionat de primul, este situarea situarea pe prim plan a drlui drlui de autor, autor, datorită cărui fapt se asigură o cale mai raţională de studiere Bi percepere a materiei #* Cn Cntregime. #reptul de autor este parte din dreptul civil.
3. zvoarel zvoarelee dreptulu dreptuluii proprie proprietăţii tăţii intelec intelectuale. tuale. a) Izvoar Izvoarel elee dr-l dr-lui ui de de auto autor r nterne 9onstituţia D" -egea privind dr. de autor Bi drle conexe" @ot. 4uvernului privind aprobarea Degulam. $genţiei $genţiei de )tat pentru drle de autor" @ot. 4uvernului despre tarifele minime ale remuneraţiei de autor" nternaţionale - Convenţia de la Berna cu privire la protecţia operelor literare şi artistice (!5.!5.188;, a contribuit la soluţionarea conflictelor dintre normele juridice existente Cn legislaţia diferitor ţări" a determinat contururile contururile obiectelor protejate de 9onvenţie, a extins extins protecţia juridică a fiecărei din operele indicate pe teritoriul fiecărui stat membru'" - Convenţia Mondială Universală cu privire la dr-le de autor (4eneva, !;.!5.15+2" prevede oferirea Cn fiecare stat 9ontractant regimul naţional operelor publicate Cn orice alt stat 9ontractant, stabileBte durata minimă a drlor de autor după moartea autorului, care nu poate fi mai mică de 2+ de ani'" Convenţia Internaţională pentru protecţia dr-lor interpreţilor, ale producătorilor de fonograme şi ale organizaţiilor de fuziune (Doma, 2;.1!.15;1'" 9onvenţia ondială pentru instituirea
2' dreptu dreptull proprie proprietăţ tăţii ii industr industrial iale. e. #* nu este o ramură de drept Bi nici o subramură de drept, ci o instituţie juridică complexă complexă prin Cnglobarea Cn sine a celor două instituţii, complexe Bi ele la rCndul lor. -a un nivel mai Cnalt de abstracţie am putea afirmă că Bi ele au ceva Cn comun care ar permite a le uni Cn următorul mod • au un izvor comun de apariţie a obiectelor munca creativă" • joacă un rol primordial primordial Cn dezvoltarea Btiinţei Btiinţei Bi te>nicii, a culturii generale generale a umanităţii. )istemul instituţiilor juridice a #* situează situează aceste aceste instituţii Cn mod succesiv, succesiv, fapt care asigură o cale mai raţională de percepere a elementelor constitutive. Daţionalismul contă Cn aceea că dr. de autor conţine noţiuni mai generale, care se folosesc Bi Cn #* industriale, precum sunt Edr. subiectiv subiectiv de autor7, adică dr. de a se numi autor al unui rezultat al activităţii intelectuale, dr. la num, drri subiective personale nepatrimoniale, dr. subiective patrimoniale, dr. de a valorifica rezultatul activităţii intelectuale etc. $cesta este este factorul obiectiv, obiectiv, graţie căruia dr. dr. de autor, autor, ca element constitutiv constitutiv al #*, este situat pe primul plan. actorul subiectiv subiectiv,, condiţionat condiţionat de primul, este situarea situarea pe prim plan a drlui drlui de autor, autor, datorită cărui fapt se asigură o cale mai raţională de studiere Bi percepere a materiei #* Cn Cntregime. #reptul de autor este parte din dreptul civil.
3. zvoarel zvoarelee dreptulu dreptuluii proprie proprietăţii tăţii intelec intelectuale. tuale. a) Izvoar Izvoarel elee dr-l dr-lui ui de de auto autor r nterne 9onstituţia D" -egea privind dr. de autor Bi drle conexe" @ot. 4uvernului privind aprobarea Degulam. $genţiei $genţiei de )tat pentru drle de autor" @ot. 4uvernului despre tarifele minime ale remuneraţiei de autor" nternaţionale - Convenţia de la Berna cu privire la protecţia operelor literare şi artistice (!5.!5.188;, a contribuit la soluţionarea conflictelor dintre normele juridice existente Cn legislaţia diferitor ţări" a determinat contururile contururile obiectelor protejate de 9onvenţie, a extins extins protecţia juridică a fiecărei din operele indicate pe teritoriul fiecărui stat membru'" - Convenţia Mondială Universală cu privire la dr-le de autor (4eneva, !;.!5.15+2" prevede oferirea Cn fiecare stat 9ontractant regimul naţional operelor publicate Cn orice alt stat 9ontractant, stabileBte durata minimă a drlor de autor după moartea autorului, care nu poate fi mai mică de 2+ de ani'" Convenţia Internaţională pentru protecţia dr-lor interpreţilor, ale producătorilor de fonograme şi ale organizaţiilor de fuziune (Doma, 2;.1!.15;1'" 9onvenţia ondială pentru instituirea
nternaţionale 9onven 9onvenţia ţia de la la *aris *aris pentr pentruu protec protecţia ţia prop propr. r. ndust ndustria riale" le" Frata Fratatul tul de cooper cooperare are Cn dom domeni eniul ul brev brevete etelor lor"" Fratatu Fratatull de la :udapes :udapesta ta pentru pentru recuno recunoaBte aBterea rea depozi depozitului tului microo microorga rganisme nismelor lor Cn scopul scopul asigurării protecţiei prin brevete" Frat Fratat at pent pentru ru drep dreptu tull mă mărc rcil ilor or"" 9onvenţi 9onvenţiaa pentru pentru instituire instituireaa
. *rincipii *rincipiile le dreptul dreptului ui proprie proprietăţii tăţii intelec intelectuale. tuale. a) Libert Libertatea atea activit activităţii ăţii de creaţie creaţie.. $rt. 33 9D, art.15, 2& #A#<, art.5, 1! 9#<"
iar fără remuneraţie. c) stimulării stimulării morale morale şi materiale materiale a autorilor autorilor obiectel obiectelor or propr. propr. Intelect Intelect.. se sintetiz sintetizează ează Bi Bi din legisla legislaţia ţia cu privire privire la la conferire conferireaa titlurilor titlurilor onorific onorificee Cn diverse diverse domeni domeniii de creaţie, cu privire la decorarea cu diverse semne de distincţie" stimularea patrimoniala consta in acordarea diferitor remuneratii de autor. persoane persoanele le ce activeaz activeazăă Cn domeni domeniul ul activită activităţii ţii creative creative se se bucură bucură de mare autori autoritate tate Bi Bi recunoBtinţă din partea societăţii.
+. )tat )tatut utul ul ju juri ridi dicc al $ge genţ nţie ieii de )t )tat at pe pent ntru ru *r *rop opri riet etat atee n nte tele lect ctua uală lă ? $4 4* *.. ()tructura, atribuţiile, etc.'. $genţia organizează organizează Bi efectuează protecţia juridică a proprietăţii intelectuale pe teritoriul D, sub formă de proprietate industrială, #$ si #9, are statut de institutie publica , CBi desfăBoară activitatea pe principiile autogestiunii autogestiunii Bi autofinanţării Bi se subordonează 4uvernului. $genţia este este independentă independentă Cn adoptarea de >otărCri privind protecţia juridică a obiectelor de *. $ceste >otărCri pot fi atacate Cn 9urtea de $pel 9>isinau, Cn arbitrajul specializatG pe cale judiciară. $genţia $genţia eliberează, Cn numele statului, titluri de protecţie. $genţia $genţia reprezintă D Cn <*, Cn alte organizaţii organizaţii internaţionale Bi interstatale pt protecţia *, Cntreţine Bi dezvoltă relaţii de colaborare Bi cooperare cu ele, precum Bi cu instituţiile de profil din alte state.
!enţia are următoarele "uncţii de bază baz ă: a'elaborează propuneri propuneri referitoare la politica de )t Bi la cadrul normativlegislativ privind protecţia *, precum Bi propuneri vizCnd perfecţionarea -egii naţionale Cn domeniu" b'organizează Bi gestionează sistemul sistemul naţional de protecţie a * Cn cf cu - Cn vigoare a D Bi cu tratatele internaţionale la care D este parte" c'elaborează propuneri privind dezvoltarea sistemului naţional de protecţie a *" d'administrează, d'administrează, păstrează, dezvoltă dezvoltă Bi comercializează comercializează bazele de date Cn domeniul domeniul protecţiei * prin sc>imburi sc>imburi internaţionale Bi ac>iziţii, asigură accesul, inclusiv automatizat, la bazele de date naţionale Bi străine"
e'elaborează, e'elaborează, coordonează Bi execută programele de dezvoltare Bi acordurile de colaborare cu alte ţăriG organizaţii internaţionale Cn domeniul său de activitate" f'elaborează Bi implementează programe de formare teoretică Bi practică Bi de perfecţionare a specialiBtilor Cn domeniul *" g'Cnregistrează rezultatele cercetărilor cercetărilor Btiinţifice (obiecte ale *' ale organizaţiilor din sfera Btiinţei Bi inovării" >'elaborează Bi execută programe de implementare a proprietăţii intelectuale, de stimulare a activităţii Cn sfera Btiinţei Bi inovării" i'elaborează Bi aprobă acte de procedură necesare executării executării prevederilor - Cn domeniu" C'organizează C'organizează Bi participă la seminare, simpozioane, conferinţe, concursuri Bi expoziţii naţionale Bi internaţionale Cn domeniul *.
#n domeniul proprietăţii industriale !enţia a'recepţionează a'recepţionează Bi supune expertizei cererile privind eliberarea titlurilor de protecţie pentru obiectele *i" b'gestionează b'gestionează registrele naţionale de cereri Bi titluri de protecţie acordate acordate pt invenţii, pt noi noi soiuri de plante, pt mărci de produse Bi servicii, servicii, pt denumiri de origine ale ale produselor, produselor, pt desene Bi modele industriale, pt modele de utilitate, pt topografii ale circuitelor integrate, pt alte obiecte ale *i, registrele naţionale ale contractelor de licenţă Bi cesiune, ale reprezentanţilor, evaluatorilor evaluatorilor Bi consilierilor Cn domeniul *i" c'administrează, c'administrează, conservă Bi completează 9olecţia naţională de brevete prin ac>iziţii Bi sc>imburi de informaţie cu organizaţii internaţionale Bi oficii de proprietate intelectuală din străinătate" d'examinează Bi Cnregistrează Cnregistrează contractele de licenţă, licenţă, de cesiune, de gaj Bi de franc>ising al #lor privind obiectele *i" f'publică Bi difuzează descrierile brevetelor de invenţie" g'elaborează, publică Bi difuzează :uletinul 'organizează Bi certifică activitatea reprezentanţilor, consilierilor Bi evaluatorilor Cn domeniul *i" i'acordă solicitanţilor, la cerereG Cn mod planificat, serviciiG asistenţă de specialitate Cn domeniul *i" j'verifică Bi confirmă, la cerere, calculele evaluării *i Cn Cntreprinderi, instituţii Bi organizaţii" 'efectuează, 'efectuează, la cerere, expertiza de domeniu a tematicii Bi rezultatelor te>nicoBtiinţifice. #n domeniul protecţiei dreptului de autor şi a drepturilor conexe !enţia a'asigură protecţia drepturilor Bi intereselor legitime ale autorilor, titularilor #$ Bi ai #9, precum Bi ale succesorilor lor de # pe teritoriul D Bi peste >otare" b'acordă asistenţă juridică autorilor Bi titularilor #$ Bi ai #9, adoptă măsurile de rigoare pt prevenirea Cncălcărilor Cncălcărilor Bi restabilirea ##lor violate" violate" c' Cnscrie Cn Degistrul de stat operele protejate de #$ Bi #9" d' acumulează informaţii Bi creează baze de date privind repertoriul de opere Bi listele autorilor din D, ale căror # patrimoniale sCnt gestionate Cn mod colectiv" e'elaborează Bi propune 4D spre aprobare tarifele minime ale remuneraţiei de autor" f'monitorizează activitatea organizaţiilor de administrare, pe principii colective, a #lor patrimoniale" g'familiarizează cetăţenii altor ţări cu lucrările de valoare din sfera Btiinţei Bi inovării, inclusiv din domeniul literaturii Bi artei, ale ale unor autori din D" >'acordă asistenţă specializată specializată * Bi *I Cn vederea stabilirii de relaţii contractuale pt valorificarea Cn ţară Bi străinătate a operelor protejate de #$ Bi de #9" i'administrează numai Cn baza unui contract Cnc>eiat cu autorulG cu succesorii lui Cn drepturi drepturile patrimoniale ale autorilor, titularilor #$ Bi #9, precum Bi ale succesorilor lor de drepturi, cGe nu au transmis #le lor patrimoniale altor organizaţii organizaţii de gestiune colectivă a #lor patrimoniale" j'mediază Cnc>eierea Cnc>eierea de contracte Bi Bi Cnc>eie contracte cu *GI străine (dacă (dacă este autorizată autorizată expres Cn acest sens de autorulG titularul #lor' privind valorificarea peste >otare a creaţiilor autorilor din D, mediază Cnc>eierea Cnc>eierea de contracte Bi Cnc>eie contracte contracte cu titulari de drepturi străini (dacă este autorizată expres Cn acest sens de către beneficiari' privind valorificarea pe teritoriul D a creaţiilor autorilor străini"
' apără #$ Bi titularilor de #9 străini Cn cazul valorificării creaţiei lor Cn ţara noastră, dacă )t Cn cGe ei domiciliază eGe parte la tratatele internaţionale, la cGe eGe parte Bi DG dacă dacă ţara noastră a Cnc>eiat cu statul respectiv respectiv tratate bilaterale Cn domeniu" l'elaborează, Cn comun cu organizaţiile organizaţiile interesate, contractemodel de autor Bi le aprobă" m'elaborează, editează editează Bi difuzează buletine informative, instrucţiuni instrucţiuni Bi materiale explicative vizCnd domeniul protecţiei #$ Bi #9" n'acordă sprijin la constituirea BiGsau la reorganizarea organizaţiilor organizaţiilor de administrare, pe principii colective, a #lor patrimoniale" o'Cnaintează, Cn modul stabilit, organelor abilitate propuneri privind aplicarea sancţiunilor Cn cazul Cncălcării #$ Bi #9" p'Cnaintează acţiuni acţiuni Cn I, atCt Cn numele unor autoriG titulari ai #$ Bi #9 (la solicitarea lor', cCt Bi Cn numele $genţiei" J'CntocmeBte, Cn cf cu - Cn vigoare, *0 privind Cncălcarea #$ BiGsau conexe. $genţiei se efectuează de către directorul general, numit Cn funcţie Bi Structura: $dministrarea $genţiei
eliberat din funcţie de 4uvern, la propunerea *rimministrului. #irectorul general are 2 vicedirectori generali, numiţi Cn funcţie Bi eliberaţi din funcţie de 4uvern, la propunerea directorului general, #epartamente#epartamentul #epartamente#epartamentul invenţii, soiuri de plante Bi modele de utilitate #epartamentul mărci, modele Bi desene industriale #epartamentul dreptul de autor Bi drepturi conexe #epartamentul juridic #epartamentul informatică Bi regie" #epartamentul promovare Bi editură" #irecţia economie Bi finanţe #irecţia resurse umane Bi cancelarie .
;. Koţiune Koţiuneaa Bi natura juridică a dreptului dreptului de autor. autor. #$ poate fi definit in 2 sensuri
1.Feoria 1.Feoria ca dreptul de autor este un drept de proprietate, propr. ntelectuala ntelectuala fiind considerate cea mai personala, legitima legitima si sacra dintre toate proprietatile proprietatile 2. Feoria Feoria conform careia deptul de autor autor este un drept de clientele astfel drepturile recunoscute recunoscute autorului contribuie la formarea unei clientele care procura titularului anumite avantaje patrimoniale. 3.Feoria 3.Feoria conform careia dreptul de autor este un drept al personalitatii iar opera este o continuare a pesonalitatii autorului . Feoria Feoria monista ? conform careia dreptul de autor este un drept complex in continutul careia intra drepturile persoanle nepatrimoniale si drepturile patrimoniale . +.Feoria +.Feoria dualista ? conform ei dr. de autor este un drept personal nepatrimonial u consecinte patrimoniale -egislatia D. este adepta teoriei dualiste.
&. #omen #omeniul iul de acţiune acţiune al dreptul dreptului ui de autor autor Cn Depublic Depublicaa oldova. oldova. 9onform art.+ al -egii, dr. de autor se extinde extinde asupra 1. operel operelor or titularil titularilor or de dr. dr. de autor autor ai căror căror sunt cetăţe cetăţeni ni ai D, indifer indiferent ent de locul primei primei publicări" 2. operele operele publicat publicatee pt. prima dată dată Cn D, indiferent indiferent de cetăţen cetăţenia ia titularului titularului drlui drlui de autor" autor" 3. altor altor opere ce conform conform tratatel tratatelor or internaţiona internaţionale le la care D este este parte, corespu corespund. nd.
8. 9orelaţia 9orelaţia dintre dreptul dreptul subiectiv subiectiv de autor autor Bi dreptul de de proprietate proprietate asupra suportulu suportuluii material al operei.
#reptul de autor asupra operei nu are tangenţe cu dr. de proprietate asupra obiectului material prin care se exprimă opera. $stfel, transmiterea dr. de proprietate asupra unui obiect material sau a drlui de posedare a obiectului material Cn care este exprimată opera nu presupune transmiterea drlui de autor asupra operei ca obiect material. #in faptul procurării obiectului nu rezultă investirea posesorului acestuia cu careva drri de autor.
5. Fermenele de protecţie Cn dreptul de autor. Degulile de calculare a acestor termene. #le patrimoniale exclusive Bi #reptul la remuneraţie, Cn privinţa operelor, cu excepţia unor #repturi similare prevăzute Cn privinţa operelor de artă aplicată, se protejează pe tot timpul vieţii autorului Bi timp de &! de ani după deces, CncepCnd cu 1 ianuarie al anului următor celui al decesului autorului. #le patrimoniale asupra operei audiovizuale se protejează timp de &! de ani, CncepCnd cu 1 ianuarie al anului următor celui al decesului ultimului dintre următorii coautori realizatorul principal (regizorulscenograf'" autorul scenariului (scenaristul'" autorul dialogului" compozitorul ? autorul operei muzicale (cuG fără text' special create pentru această operă audiovizuală. #le patrimoniale asupra unei opere anonimeG apărute sub pseudonim, cu excepţia celei de artă aplicată, se protejează timp de &! de ani, CncepCnd cu 1 ianuarie al anului următor celui al publicării legale a operei. #acă autorul unei opere anonimeG apărute sub pseudonim CBi dezvăluie identitateaG dacă identitatea lui, Cn decursul acestei perioade, devine cunoscută, se protejează pe tot timpul vieţii autorului Bi timp de &! de ani după deces, CncepCnd cu 1 ianuarie al anului următor celui al decesului autorului. #le patrimoniale asupra operei create Cn copaternitate, cu excepţia operei de artă aplicată, se protejează pe parcursul Cntregii vieţi a fiecaruia dintre coautori Bi timp de &! de ani, CncepCnd cu 1 ianuarie al anului următor celui al decesului ultimului coautor supravieţuitor. Fermenele de protecţie a #lor patrimoniale asupra operelor colective se stabilesc ca si la #le patrimoniale asupra operei create in copaternitate, adica se protejeaza pe parcursul intregii vieti a fGa dintre coautori sit timp de &! ani, incepind cu 1 ianuarie al anului urmator celui al decesului ultimului coautor supravietuitor. FotuBi, Cn cazul Cn cGe contribuţiile coautorilor la opera colectivă sCnt determinate, durata protecţiei # lor patrimoniale ale fGa dintre aceBtia se stabileBte se protejează pe tot timpul vieţii autorului Bi timp de &! de ani după deces, CncepCnd cu 1 ianuarie al anului următor celui al decesului autorului. #acă opera a fost publicată Cn volume, serii, ediţiiG episoade Bi termenul de protecţie a #$ Cncepe din momentul cCnd opera a fost adusă legal la cunoBtinţa publicului, termenul de protecţie va fi calculat pt fGe dintre aceste componente. #le patrimoniale asupra operei de artă aplicată se protejează timp de 2+ de ani de la data creării ei, cu excepţia desenelor Bi modelelor industriale neCnregistrate cf - privind protecţia desenelor Bi modelelor industriale, create Cn scop industrial de reproducere, care se protejează timp de 3 ani de la data creării lor. -a expirarea termenului de protecţie a #lor patrimoniale, opera intră Cn domeniul public. itare a remuneraţiei. #le morale ale autorului sCnt protejate pe un termen nelimitat. #upă decesul autorului, protecţia #lor sale morale eGe exercitată de către moBtenitori Bi de organizaţiile abilitate Cn modul corespunzător să asigure protecţia #lor autorilor. $stfel de organizaţii asigură protecţia #lor morale ale autorilor Bi Cn cazul cCnd aceBtia nu au moBtenitoriG Cn cazul de stingere a #$.
1!.)imbolul ocrotirii dreptului de autor. *rezumţia paternităţii. Pre"umtia paternitatii: )e consideră a fi autor, Cn absenţa unei probe contrare, *ersoana sub al cărei
nume pentru prima dată este publicată opera. 9Cnd opera a fost publicată in anonimatG sub un pseudonim care nu permite identificarea autorului, editura, al cărei nume este indicat pe operă, se consideră, Cn absenţa unei probe contrare, reprezentant al autorului, avCnd Cn această calitate #reptul să protejeze Bi să exercite dreptul de autor.
*entru a informa publicul despre drepturile sale, titularul are dr. să folosească simbolul ocrotirii dr. de autor, care se imprimă pe fiecare exemplar al operei Bi constă din 3 elemente 1. litera 9 Cntrun cerc L" 2. numele titularului dr. exclusive de autor" 3. anul primei publicări a operei. $plicarea simbolului de ocrotire a dr. de autor serveBte la • preCntCmpinare, că opera e ocrotită de dr. de autor" • la dovedirea nevinovăţiei contravenientului" Lipsa acestui semn nu exclude opera de la protecţia ei de către normele de dr. de autor, deoarece dr. de autor rezultă din însuşi faptul creării operei
11.Koţiunea, condiţiile de protecţie Bi trăsăturile operei Cn dreptul de autor. $pera% totalitatea de ideiGimagini ce au obţinut, ca rezultat al activităţii creatoare al autorului, o formă obiectivă de exprimare accesibilă pentru a fi percepută de organele de simţ ale omului Bi cu posibilitatea de a fi reprodusă. &răsăturile operei' • )e referă la unul din domeniile artă, literatură, Btiinţă" • Dezultat al creaţiei intelectuale" • xprimată Cntro anumită formă obiectivă, ce permite reproducerea ei atCt publicată, cCt Bi nepublicată" • *rotejată indiferent de destinaţie Bi valoarea ei Btiinţifică" • 9aracter creativ. #onditii de protectie: $bli%atorii: sa fie un rezultat al creatiei inteletuale originale, sa aiba o forma obiectiva de exprimare,
sa apartina unui dintre cele 3 genuri. &acultatie: publicare operei, inregistrarea operei
12.senţa activităţii creative Cn dreptul de autor. 9orelaţia dintre creativitate, originalitate Bi noutate Cn dreptul de autor. 9onditia caracterului creativ ceea ce inseamna ca opera trebuie sa fie creata in laboratorul creativ al autorului.
13.9ategoriile de obiecte protejate prin drept de autor. 9lasificarea lor Cn dependenţă de mai multe criterii. -egea privind drepturile de autor Bi drepturile conexe enumeră următoarele categorii de obiecte protejate prin drepturile de autor • itectură, urbanistică Bi de artă >orticolă"
• • • •
opere de artă aplicată" opere fotografice Bi cele obţinute prin acest procedeu" >ărţi, planuri, sc>iţe, opere plastice referitoare la geografie, ar>itectură" opere derivate Bi integrante.
Criterii de clasificare:
I. După domeniul de creaţie a' de artă" b' literare" c' Btiinţifice. II. După !radul de spontaneitate în creaţie' a'din propria initiativa !. e"ercitarea atri!utiilor de serviciu
III. După !radul de ori!inalitate' a' originale # opere care nu se află Cntrun raport de dependenţă faţă de o altă operă preexistente'" b' derivate (produs al creaţiei intelectuale bazat pe una sau mai multe opere preexistente'" c' integrante # sistematizari de opere existente'. I(. După momentul creaţiei' a' opere apărute $n timpul vieţii autorului" b % opere postume (publicate după moartea autorului'" '. (upa numarul de autori:
1.
1.Deglementarea juridică a operei comune Bi colective" precum Bi a operei originare, derivate Bi integrante. $pera comuna. #reptul de $utor asupra unei opere create prin efortul comun a 2G a mai multor persoane aparţine coautorilor Cn comun, indiferent de faptul dacă această operă constituie un tot indivizibil sau este formată din părţi. iecare dintre coautori CBi menţine #$ asupra părţii create de el Bi are # să dispună de aceasta cum crede de cuviinţă, cu condiţia că această parte are caracter de sine stătător. )e consideră că o parte componentă a operei este de sine stătătoare Cn cazul Cn care ea poate fi valorificată independent de alte părţi ale acestei opere. Delaţiile dintre coautori se stabilesc, de regulă, Cn baza unui contract. Mn lipsa unui asemenea contract, #$ asupra operei este exercitat Cn comun de toţi autorii, iar remuneraţia se Cmparte Cntre ei proporţional contribuţiei fiecăruia, dacă aceasta poate fi determinată. Mn cazul Cn care contribuţia fiecăruia dintre coautori nu poate fi determinată, remuneraţia se Cmparte Cn cote egale. Mn cazul Cn care opera nu poate fi divizată Cn părţi de sine stătătoare, coautorii pot exercita #$ numai de comun acord. $pera colectiva- opera creata de mai multe *ersoane fizice contributia carora formeaza un tot indivizibil, incit identificarea contributiei fiecaruia este imposibila din initiativa si sub conducerea unei *ersoane fizice sau juridice care urmeaza sa publice opera sub numele sau. *GI la iniţiativa, din contul Bi sub conducerea căreia eGe creată Bi sub al cărei numeG denumire este publicată o operă colectivă (cum ar fi enciclopediile, dicţionarele Bi alte culegeri similare, ziarele, revistele Bi alte publicaţii periodice' beneficiază de #le patrimoniale asupra operei colective respective. $ceste persoane au # săBi indice numeleG denumirea ori să ceară o atare indicare la orice valorificare a operei colective Cn cauză. Mn cazul Cn cGe contractul Cnc>eiat Cntre autori Bi *GI nu prevede altfel, autorii operelor incluse Cntro operă colectivă CBi menţin #le, asupra operelor proprii Bi pot dispune de ele independent de opera colectivă Cn cGe acestea sCnt incluse. $pera ori!inala- opera elementele de baza ale carora, au fost create de insusi autorul operei, cu elementele de baza limbajul operei si sistemul de imagini. ără a prejudicia #$ operei originale, de asemenea, se protejează prin #$ operele derivate Bi integrante la baza cărora stau una ori mai multe opere BiGsau oricare alte materiale preexistente, Bi anume traducerile, adaptările, adnotările, aranjamentele muzicale Bi orice alte transformări ale operelor literare, artisticeG Btiinţifice, cu condiţia că constituie rezultate ale creaţiei intelectuale" culegerile de opere literare, artistice ori Btiinţifice (enciclopediile Bi antologiile, compilaţiile altor materialeG date, indiferent dacă sCnt ori nu protejate,
inclusiv bazele de date', cu condiţia că, din considerentul de selectare Bi sistematizare a conţinutului lor, constituie rezultate ale creaţiei intelectuale. $perele derivate. Fraducătorii Bi alţi autori ai operelor derivate beneficiază de #$ asupra traducerilor, adaptărilor, aranjărilorG asupra altor transformări ale operei realizate de ei. FraducereaG altă operă derivată poate fi realizată doar cu consimţămCntul autorului operei originale. #$ al traducătoruluiG al altui autor al unei opere derivate nu va prejudicia #$ a cărui operă originală a fost tradusă, adaptată, aranjatăG transformată Cn alt mod. #$ al traducătoruluiG al altui autor al unei opere derivate nu constituie un impediment pt alte persoane de a efectua, cu consimţămCntul autorului operei originale, traducereaG transformarea aceleiaBi opere. $pera inte!ranta. $lcătuitorul unei culegeriG al altei opere integrante beneficiază de #$ asupra compilaţiei Bi aranjării materialelor dacă această compilaţie Bi aranjare constituie rezultatul creaţiei sale intelectuale. < operă protejată de #$ poate fi inclusă Cntro operă integrantă doar cu consimţămCntul autoruluiG al altui titular al #$ asupra operei protejate. #$ al alcătuitorului nu va prejudicia drepturile autorilor niciuneia din operele incluse Cn opera integrantă. $utorii operelor incluse Cn opera integrantă au # să CBi valorifice operele lor independent de opera integrantă, Cn cazul Cn cGe contractul de autor nu prevede altfel. #$ al alcătuitorului nu constituie un impediment pt alte persoane de a compila Bi aranja aceleaBi materiale pt a realiza noi opere integrante, cu condiţia că au obţinut consimţămCntul autorilorG al altor titulari de # asupra operelor protejate pe cGe urmează să le includă Cn opera integrantă. 9ulegerile ce includ diverse materiale informative (articole Bi informaţii, comunicate Bi eseuri, diagrame, tabele' sCnt pasibile de protecţie ca atare Cn cazul Cn cGe selectarea Bi aranjarea materialelor constituie rezultatul unei activităţi intelectuale. *rotecţia nu se extinde asupra datelor numerice Bi nici asupra conţinutului materialelor informative incluse Cn culegere
1+.Deglementarea juridică a operei create Cn timpul exercitării obligaţiunilor de serviciu. #repturile morale asupra unei opere create ca urmare a Cndeplinirii unei misiuni Cncredinţate de angajator sau ca urmare a Cndeplinirii atribuţiilor de serviciu (operă de serviciu' aparţin autorului acestei opere. $utorul operei nu are dreptul să interzică angajatorului său să o publice sau să o facă Cn alt mod accesibilă pentru public. Mn lipsa unor prevederi legale sau a unor clauze contractuale contrare, Cn măsura Cn care valorificarea operei este condiţionată de misiunea Cncredinţată autorului de a crea această operă, dreptul patrimonial asupra operei de serviciu aparţine angajatorului. 9uantumul remuneraţiei de autor pentru fiecare mod de valorificare a operei de serviciu se stabileBte Cn contractul Cnc>eiat Cntre autor Bi angajator. -a valorificarea operei de serviciu, numele autorului se indică Cn cazul cCnd realmente acest lucru este posibil. $ngajatorul, de asemenea, are dreptul să ceară indicarea numelui său la orice valorificare a operei de serviciu.
1;.Deglementarea juridică a operei audiovizuale ca obiect al dreptului de autor. operă audiovizuală ? operă
cGe constă dintro succesiune de imagini coerente fixate, CnsoţiteG nu de sunete, producCnd impresia miBcării, destinată perceperii vizuale Bi auditive (Cn cazul Cn care imaginile sCnt Cnsoţite de sunet' prin intermediul unui anumit dispozitiv $utori (coautori' ai operei audiovizuale sCnt a' realizatorul principal (regizorulscenograf'" b' autorul scenariului (scenaristul'" c' autorul dialogului" d' compozitorul ? autorul oricărei opere muzicale (cu sau fără text' special creată pentru opera audiovizuală" e' operatorul" f' pictorulscenograf" g' alţi posibili autori care au contribuit Cn mod creativ la realizarea operei audiovizuale. $utorul unei opere create anterior care a fost inclusă, după transformare sau nemodificată, Cntro
operă audiovizuală, de asemenea, este considerat coautor al acestei opere audiovizuale. Mn cazul Cn care contractul nu prevede altfel, Cnc>eierea contractului de autor pentru crearea operei audiovizuale atrage transmiterea, Cn sc>imbul unei remuneraţii ec>itabile, de către autorii operei către producătorul acesteia a următoarelor drepturi exclusive de valorificare a operei audiovizuale de reproducere, distribuire, Cnc>iriere, demonstrare publică, interpretare publică, comunicare publică, retransmitere prin eter, de punere la dispoziţie Cn regim interactiv a operei, precum Bi de subtitrare Bi dublare a textului. *roducătorul operei audiovizuale are dreptul săBi indice numele sau denumirea ori să ceară o atare indicare la orice valorificare a operei. $utorii operei audiovizuale nu se pot opune publicării operei audiovizuale, precum Bi utilizării versiunii definitive a operei audiovizuale Cn Cntregime sau a unei părţi a ei. 9a excepţie Cn cazul Cn care autorii transmit dreptul lor de Cnc>iriere către producătorii de opere audiovizuale, ei CBi menţin, dreptul la o remuneraţie ec>itabilă, asupra căreia părţile vor conveni de comun acord, pentru fiecare Cnc>iriere. $utorii unor opere muzicale, cu sau fără text, care transmit dreptul lor de interpretare publică Bi de comunicare publică către producătorii de opere audiovizuale, de asemenea, CBi menţin dreptul la o remuneraţie ec>itabilă pentru fiecare caz de interpretare publică, comunicare publică sau de retransmisie prin eter a operei Cn cauză. ără permisiunea autorilor sau a altor titulari ai drepturilor patrimoniale de autor Bi ai drepturilor conexe asupra operei audiovizuale este interzisă distrugerea variantei definitive a operei audiovizuale (a cliBeelor, fixărilor originale'.
1&.Deglementarea juridică a operei de ar>itectură, urbanizm Bi artă >orticolă ca obiecte ale dreptului de autor. *rotecţia oferită operelor de ar>itectură se extinde asupra a'obiectelor de ar>itectură" b'proiectelor de ar>itectură Bi a documentaţiei te>nice elaborate Cn baza lor" c'proiectelor de complexe ar>itecturale. # de transformare, adaptare Bi de alte modificări similare ale operei de artă aplicatăG de ar>itectură, nu se extinde asupra modificărilor ce nu produc sc>imbarea aspectului exterior al operei. Deferitor la operele de artă aplicată Bi de ar>itectură a'# la respectarea integrităţii operei, nu se extinde asupra modificărilor ce nu produc sc>imbarea aspectului exterior al operei" b'odată cu transmiterea proiectelor de ar>itectură Bi a proiectelor de complexe ar>itecturale, Cn vederea Cnceperii lucrărilor de construcţie, se epuizează # la divulgare" c'# la retractare nu se aplică. itectura sunt atit cladirile si edificiile, cit si interierul lor cGe fiind cumulate cu opera de arta >orticula constituie proiect de ar>itectura. *roiect de ar>itectura o parte a documentatiei de ar>itectura necesara pt constructia cladirilor si edificiilor, ce tine de rezolvarea problemelor sociale, economice, ingineresti, antiincendiare, sanitaro igienice, ecologice, precum s.a cerinte inaintate fata de obiect, necesare pt elaborarea documentatiei in proiectarea carora eGe necesara participarea ar>itectorului. #eci, obectele de ar>itectura le putem diviza in obiecte propriuzise, adica constructii, edificii, gradini, parcuri, precum si diagrameleG graficele de ar>itectura desene, mac>ete, fatade, proiecte prealabile. $utorii operei de ar>itectura, urbanism si arta >orticola se bucura de toate #le morale si patrimoniale. Deferindune la #le morale, putem evidential un moment privitor la #moral cGe poate fi limitat. x.in cazul cind o intreprindere de constructie nu a efectuat conform proiectului ar>itectoral constructia, ci a intreprins careva sc>imbari in proiectul ar>itectoral al cladirii deja construite, denaturind prin aceasta opera de ar>itectura. #r. moral se considera limitat, deoarece autorul proiectului ar>itectoral nu poate cere modificarea proiectului ce va conditiona distrugerea cladirii construite cu modificarile intreprinse de intreprinderea de constructii. $ceste actiuni, economic, nu sint indreptatite si putem admite ca in cazul dat intreprinderea poate efectua careva sc>imbariG modificari in graficul de ar>itectura ce tin de obiectivele functionale ale cladirii. # moral permite autorilor operei de ar>itectura, urbanism si arta >orticola sasi indice numele atit pe cladireaG edificiul construit dupa proiectul lor, cit sip e graficile facute de ei. #e asemenea, autorul e in # sa demonstreze public proiectul sau sis al publice, aceasta insa nu permite sa foloseasca acelasi proiect la constructia altor cladiriG edificii. *rin urmare, din momentul inc>eierii contractului de
licenta exclusive cu intreprinderea, autorul este lipsit de # exclusive de exploatare a operei de ar>itectura, urbanisticaG arta >orticola
18.Deglementarea juridică a operei de artă plastică ca obiect al dreptului de autor. $utorul unei opere de artă plastică are #r. să ceară proprietarului operei săi permită să reproducă opera (dreptul de acces'. 9oncomitent, proprietarului nu i se poate cere expedierea operei autorului acesteia. 9rearea Bi difuzarea unei opere de artă plastică ce conţine un portret se permit numai cu consimţămCntul persoanei reprezentateG al succesorilor acesteia. Mn cazul fiecărei revCnzări a operei originale de artă, ulterioară primei cesionări de către autor a dreptului de proprietate, vCnzătorul este obligat să ac>ite autoruluiG succesorilor săi o remuneraţie Cn cuantum de +N din preţul de revCnzare dacă acest preţ constituie cel puţin 2! de salarii minime (#reptul de suită'. #r. de suită este inalienabil toată viaţa autorului Bi trece exclusiv la succesorii legaliG testamentari ai autorului pt durata de protecţie a #$. #r. de suită se aplică Cn toate cazurile de revCnzare a unei opere originale de artă, care Ci implică, Cn calitate de vCnzători, cumpărătoriG intermediari, pe comercianţii de opere de artă, cum sCnt organizatorii de licitaţii, saloane, galerii de artă, magazine. *rin opere originale de artă se Cnţeleg operele de artă plasticăG grafică (imaginile, colajele, picturile, desenele, gravurile, tipăriturile, litografiile, sculpturile, tapiseriile, articolele din ceramică, din sticlă Bi fotografiile' dacă acestea sCnt create personal de artistG reprezintă exemplare considerate opere originale de artă. xemplarele operelor originale de artă care au fost executate Cntrun număr limitat personal de către autorul lorG cu consimţămCntul acestuia (de regulă, numerotate, semnateG Cn alt mod autentificate de către acesta' sCnt considerate opere originale de artă. #r. de suită, poate fi exercitat numai prin intermediul unei organizaţii de gestiune colectivă a #lor patrimoniale. Mn decurs de 3 ani de la data revCnzării, titularul #r. de suităG organizaţia de gestiune colectivă a #lor patrimoniale, care reprezintă interesele acestuia, are # să ceară oricărui comerciant de opere de artă, să prezinte informaţia necesară pt a asigura plata sumelor datorate pentru revCnzare. Fitularul dreptului de suită, cGe nu eGe cetăţean al D Bi nu are domiciliu permanent pe teritoriul D poate beneficia de respectivul # numai dacă - ţării al cărei cetăţean eGe acordă # de suită titularilor de # cGe sCnt cetăţeni ai D.
15.Deglementarea juridică a operei de artă aplicată prin prizma legislaţiei dreptului de autor Bi legislaţiei privind protecţia desenelor Bi modelelor industriale. *rotecţia oferită de -ege operelor de artă aplicată (design' se extinde asupra aspectului exterior al obiectelor, stabilit prin astfel de caracteristici cum sCnt liniile, contururile, forma, texturile, indiferent de faptul dacă obiectul este bidimensionalG tridimensional. #r. de transformare, adaptare Bi de alte modificări similare ale operei de artă aplicată nu se extinde asupra modificărilor ce nu produc sc>imbarea aspectului exterior al operei. Deferitor la operele de artă aplicată a'dreptul la respectarea integrităţii operei, nu se extinde asupra modificărilor ce nu produc sc>imbarea aspectului exterior al operei" b'odată cu transmiterea proiectelor de ar>itectură Bi a proiectelor de complexe ar>itecturale, Cn vederea Cnceperii lucrărilor de construcţie, se epuizează dreptul la divulgare" c'dreptul la retractare nu se aplică.
2!.Deglementarea juridică a operei fotografice ca obiect al dreptului de autor. Fransmiterea dreptului de proprietate asupra negativului sau asupra altei fixări similare a operei fotografice, Cn baza căreia pot fi confecţionate exemplare ale operei, are ca efect, dacă Cn contract nu este prevăzut altfel, transmiterea drepturilor patrimoniale asupra operei, cu excepţia dreptului de suită. Mn lipsa unor prevederi contractuale contrare, opera fotografică ce conţine imaginea persoanei la comanda căreia a fost executată fotografia poate fi publicată, reprodusă Bi pusă la dispoziţia publicului Cn regim interactiv de către persoana din imagine. 9rearea, reproducerea, modificarea Bi distribuirea unei opere fotografice ce conţine un portret se permit doar cu consimţămCntul persoanei reprezentate sau al succesorilor acesteia. Mn lipsa unei clauze contractuale contrare, consimţămCntul persoanei reprezentate Cn opera fotografică
nu este necesar a' daca persoana reprezentată este model de profesie BiGsau a primit o remuneraţie pentru a poza" b' dacă persoana reprezentată este general cunoscută Bi opera fotografică a fost executată cu prilejul activităţilor sale publice" c' dacă persoana reprezentată constituie numai un detaliu al unei opere fotografice ce prezintă un peisaj, un grup de persoane sau o manifestare publică.
21.Deglementarea juridică a operelor nepublicate anterior intrate Cn domeniul public Bi a publicaţiilor critice Bi Btiinţifice ale operelor intrate Cn domeniul public. ivalentă cu cea a drepturilor patrimoniale ale autorilor. Fermenul de protecţie a drepturilor patrimoniale menţionate este de 2+ de ani de la data la care opera a fost pentru prima dată, Cn mod legal, publicată sau pusă la dispoziţia publicului. ivalentă cu cea a drepturilor patrimoniale ale autorilor. Fermenul de protecţie a drepturilor patrimoniale prevăzute este de 3! de ani de la data la care publicaţia a fost pentru prima dată editată legal.
22.9ategoriile de opere excluse de la protecţia dreptului de autor. *rotecţia dreptului de autor, nu se extinde asupra a' documentelor oficiale de caracter normativ, administrativ sau politic (legi, >otărCri judecătoreBti etc.', precum Bi asupra traducerilor oficiale ale acestora" b' simbolurilor de stat Bi a semnelor oficiale ale statului (drapele, steme, decoraţii, semne băneBti etc.'" c' expresiilor folclorice" d' noutăţilor zilei Bi a diverselor fapte ce reprezintă o simplă informaţie.
23.9olectarea remuneraţiei de autor pentru valorificarea expresiilor folclorice Bi operelor intrate Cn domeniul public. Demuneraţia se ac>ită pentru următoarele moduri de valorificare a operelor intrate Cn domeniul public Bi a expresiilor folclorice a' interpretarea publică Bi comunicarea publică a unor asemenea opere muzicale Bi a expresiilor folclorice muzicale" b' revCnzarea unor asemenea opere originale de artă Bi a expresiilor folclorice artistice. Demuneraţia prevăzută se ac>ită a' organizaţiei de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale care Ci reprezintă pe autorii Bi pe alţi titulari ai dreptului de autor asupra operelor b' organizaţiei de gestiune colectivă a #lor patrimoniale # de suită, poate fi exercitat numai prin intermediul unei organizaţii de gestiune colectivă a #lor patrimoniale? pt revCnzarea unor asemenea opere originale de artă Bi a expresiilor folclorice artistice *t stabilirea cuantumului remuneraţiei Bi pt soluţionarea eventualelor litigii Cn legătură cu ac>itarea acesteia se aplică mutatis mutandis O'
decCt tarifele minime ale remuneraţiei de autor, aprobate de 4DG prevăzute de -#$ si #9? Cn cazul acţiunilor de interpretarea publică Bi comunicarea publică a unor asemenea opere muzicale Bi a expresiilor folclorice muzicale" b' in cazul fiecărei revCnzări, ulterioară primei cesionări de către autor a # de proprietate, vCnzătorul eGe obligat să ac>ite autoruluiG succesorilor săi o remuneraţie Cn cuantum de +N din preţul de revCnzare dacă acest preţ constituie cel puţin 2! de salarii minime (dreptul de suită'. #reptul de suită este inalienabil toată viaţa autorului Bi trece exclusiv la succesorii legali sau testamentari ai autorului pentru durata de protecţie a #$? Cn cazul de revCnzarea unor asemenea opere originale de artă Bi a expresiilor folclorice artistice. #upă deducerea c>eltuielilor aferente gestionării drepturilor, remuneraţia pt modul de valorificare se repartizează după cum urmează a'suma acumulată pt valorificarea operelor intrate Cn domeniul public va fi folosită pentru promovarea creativităţii Bi pentru aprecierea realizărilor creative remarcabile, precum Bi pentru acordarea de ajutoare autorilor care, din motive de boală, vCrstă Cnaintată sau din alte motive similare, au nevoie de sprijin financiar" b'suma acumulată pentru valorificarea expresiilor folclorice va fi folosită pentru susţinerea activităţilor de cercetare Bi conservare a folclorului, inclusiv pentru aprecierea realizărilor obţinute Cn domeniul respectiv Bi Cn cel al interpretării expresiilor folclorice.
2.)ubiecţii dreptului de autor. figura centrala in #D*FA- # $AF
2+.Deglementarea juridică a copaternităţii (coautoratului' Cn dreptul de autor. #reptul de autor asupra unei opere create prin efortul comun a două sau a mai multor persoane aparţine coautorilor Cn comun, indiferent de faptul dacă această operă constituie un tot indivizibil sau este formată din părţi. iecare dintre coautori CBi menţine dreptul de autor asupra părţii create de el Bi are dreptul să dispună de aceasta cum crede de cuviinţă, cu condiţia că această parte are caracter de sine stătător. )e consideră că o parte componentă a operei este de sine stătătoare Cn cazul Cn care ea poate fi valorificată independent de alte părţi ale acestei opere. Delaţiile dintre coautori se stabilesc, de regulă, Cn baza unui contract. Mn lipsa unui asemenea contract, dreptul de autor asupra operei este exercitat Cn comun de toţi autorii, iar remuneraţia se Cmparte Cntre ei proporţional contribuţiei fiecăruia, dacă aceasta poate fi determinată. Mn cazul Cn care contribuţia fiecăruia dintre coautori nu poate fi determinată, remuneraţia se Cmparte Cn cote egale. Mn cazul Cn care opera nu poate fi divizată Cn părţi de sine stătătoare, coautorii pot exercita dreptul de autor numai de comun acord.
2;.$utorii minori ? subiecţi distincţi Cn dreptul de autor. )tatutul juridic al autorului ce nu a atins virsta de majorat este regl de 9odul civil care prevede ca pentru persoanele ce nu au ajuns la majorat, tranzacttile se inc>eie de catree parinti, infietoriG tutori. inorul Cntre &1 ani poate să Cnc>eie de sine stătător a' acte juridice curente de mică valoare care se execută la momentul Cnc>eierii lor" b' acte juridice de obţinere gratuită a unor beneficii care nu necesită autentificare" c' acte de conservare. $utorul cuprins cu virsta intre 1+18 ani isi realizeaza #le sale de autor de sine statator.
2&.Deglementarea juridică a drepturilor personal nepatrimoniale ale autorilor. $utorul unei opere beneficiază de următoarele drepturi morale a' dreptul la paternitate ? dreptul de a fi recunoscut Cn calitate de autor al operei sale Bi dreptul de a
pretinde o atare recunoaBtere, inclusiv prin indicarea numelui său pe toate exemplarele operei publicate sau prin referirea la numele său, după cum se obiBnuieBte, Cn cazul oricărei valorificări a operei, cu excepţia cazurilor cCnd acest lucru este imposibil Bi cCnd lipsa obligaţiei de a indica numele autorului decurge din alte prevederi ale prezentei legi" b' dreptul la nume ? dreptul autorului de a decide cum va figura numele său la valorificarea operei (numele adevărat, pseudonimul sau anonim'" c' dreptul la respectarea integrităţii operei ? dreptul la protecţia operei sale contra oricărei denaturări, sc>imonosiri sau a oricărei alte atingeri aduse operei, care prejudiciază onoarea sau reputaţia autorului" d' dreptul la divulgarea operei ? dreptul de a decide dacă opera va fi adusă la cunoBtinţa publică, Cn ce mod Bi cCnd" e' dreptul la retractarea operei ? dreptul autorului de a retracta opera sa din circuitul comercial, despăgubind pe titularul dreptului de valorificare, dacă acesta este prejudiciat prin exercitarea retractării. #repturile morale nu pot face obiectul vreunei renunţări sau cesiuni Bi sCnt imprescriptibile, c>iar Bi Cn cazul Cn care autorul cedează drepturile sale patrimoniale.
28.Deglementarea juridică a drepturilor patrimoniale ale titularilor de drepturi subiective de autor. $utorul sau alt titular al dreptului de autor are dreptul exclusiv să efectueze, să permită sau să interzică valorificarea operei, inclusiv prin a' reproducerea operei" b' distribuirea originalului sau a exemplarelor operei" c' Cnc>irierea exemplarelor operei, cu excepţia operelor de ar>itectură Bi a operelor de artă aplicată" d' importul exemplarelor operei Cn vederea distribuirii, inclusiv al exemplarelor confecţionate cu consimţămCntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor" e' demonstrarea publică a operei" f' interpretarea publică a operei" g' comunicarea publică a operei prin eter, inclusiv prin satelit (tele radiodifuziune', sau prin cablu" >' retransmiterea simultană Bi fără modificări, prin eter sau prin cablu, a operei transmise prin eter sau prin cablu" i' punerea la dispoziţie Cn regim interactiv a operei" j' traducerea operei" ' transformarea, adaptarea, aranjamentul sau alte modificări ale operei, cu excepţia cazurilor cCnd efectuarea unor acţiuni din cele enumerate la lit. a'?' nu se Cncadrează Cn forma de exprimare a operei Bi pentru care nu pot fi stabilite sancţiuni. $utorul sau alt titular al drepturilor patrimoniale exclusive de autor are dreptul la o remuneraţie ec>itabilă. 9uantumul Bi modul de ac>itare a remuneraţiei de autor pentru fiecare caz Bi mod de valorificare a operei se stabilesc Cn contractul de autor sau Cn contractele pe care organizaţiile de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale leau Cnc>eiat cu utilizatorii. reproducere ? realizarea unuia ori a mai multor exemplare ale unei opere sau ale unui obiect al drepturilor conexe, fie directă sau indirectă, temporară sau permanentă, prin orice mijloc sau sub orice formă, inclusiv Cn scopul de imprimare audio ori video BiGsau al stocării unei opere ori a unui obiect al drepturilor conexe pe suporturi materiale sau electronice" distri!uire ? punere Cn circulaţie, prin vCnzare sau prin orice alt mod de transmitere Cn proprietate, cu titlu oneros ori gratuit, a originalului ori a copiilor unei opere sau a unor obiecte ale drepturilor conexe, precum Bi oferirea publică a acestora" $nc&iriere ? punere la dispoziţie spre utilizare, pentru o perioadă limitată de timp Bi pentru obţinerea unui avantaj economic sau comercial, direct sau indirect, a unei opere sau a unui obiect de drept conex demonstrare pu!lică ' expunere a originalului sau a copiei unei opere, directă sau indirectă, prin intermediul mijloacelor de proiecţie a imaginii unei opere, prin slideuri ori prin alte mijloace, pe
ecran ori Cn alt mod similar (cu excepţia comunicării prin eter sau prin cablu', Cn care opera, copia sau imaginea ei este expusă Cntrun loc public ori Cn orice alt loc din care poate fi percepută de persoane care nu fac parte din cercul obiBnuit al familiei sau al cunoscuţilor apropiaţi. #emonstrarea publică a operei audiovizuale presupune demonstrarea neconsecutivă a unor imagini izolate ale ei, dat fiind faptul că demonstrarea obiBnuită consecutivă a imaginilor unei opere audiovizuale constituie interpretare publică" interpretare pu!lică ? prezentarea operelor, interpretărilor sau a fonogramelor prin reprezentare scenică, recitare, cCntec sau printro altă modalitate, atCt pe viu, cCt Bi prin intermediul diferitelor dispozitive, mijloace sau procedee (cu excepţia comunicării publice', Cn locuri accesibile publicului ori Cn orice alte locuri Cn care operele, interpretările sau fonogramele pot fi percepute de persoane care nu fac parte din cercul obiBnuit al familiei sau al cunoscuţilor apropiaţi" comunicare pu!lică ? transmitere prin eter, inclusiv prin satelit (teleradiodifuziune', prin cablu sau prin alte mijloace a imaginilor BiGsau a sunetelor operelor ori a obiectelor drepturilor conexe, astfel CncCt imaginile sau sunetele să poată fi percepute de persoane care nu fac parte din cercul obiBnuit al unei familii Bi al cunoscuţilor apropiaţi Cn locuri Cn care, fără actul de transmitere, ele nu ar putea percepe imaginile BiGsau sunetele punere la dispoziţie $n regim interactiv ? a pune la dispoziţie o operă sau un obiect al drepturilor conexe prin intermediul mijloacelor cu sau fără fir, inclusiv prin internet ori prin alte reţele de calculatoare, astfel CncCt oricare dintre membrii publicului să poată avea acces la acestea din orice loc Bi Cn orice moment ales Cn mod individual de ei"
25.#repturile suplimentare ale autorilor operelor de artă plastică. $utorul unei opere de artă plastică are dreptul să ceară proprietarului operei săi permită să reproducă opera (dreptul de acces'. 9oncomitent, proprietarului nu i se poate cere expedierea operei autorului acesteia. 9rearea Bi difuzarea unei opere de artă plastică ce conţine un portret se permit numai cu consimţămCntul persoanei reprezentate sau al succesorilor acesteia. Mn cazul fiecărei revCnzări a operei originale de artă, ulterioară primei cesionări de către autor a dreptului de proprietate, vCnzătorul este obligat să ac>ite autorului sau succesorilor săi o remuneraţie Cn cuantum de +N din preţul de revCnzare dacă acest preţ constituie cel puţin 2! de salarii minime (dreptul de suită'. #reptul de suită este inalienabil toată viaţa autorului Bi trece exclusiv la succesorii legali sau testamentari ai autorului pentru durata de protecţie a dreptului de autor. #reptul de suită se aplică Cn toate cazurile de revCnzare a unei opere originale de artă, care Ci implică, Cn calitate de vCnzători, cumpărători sau intermediari, pe comercianţii de opere de artă, cum sCnt organizatorii de licitaţii, saloane, galerii de artă, magazine. *rin opere originale de artă se Cnţeleg operele de artă plastică sau grafică (imaginile, colajele, picturile, desenele, gravurile, tipăriturile, litografiile, sculpturile, tapiseriile, articolele din ceramică, din sticlă Bi fotografiile' dacă acestea sCnt create personal de artist sau reprezintă exemplare considerate opere originale de artă. xemplarele operelor originale de artă care au fost executate Cntr un număr limitat personal de către autorul lor sau cu consimţămCntul acestuia (de regulă, numerotate, semnate sau Cn alt mod autentificate de către acesta' sCnt considerate opere originale de artă. #reptul de suită, poate fi exercitat numai prin intermediul unei organizaţii de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale. Mn decurs de 3 ani de la data revCnzării, titularul dreptului de suită sau organizaţia de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale, care reprezintă interesele acestuia, are dreptul să ceară oricărui comerciant de opere de artă, să prezinte informaţia necesară pentru a asigura plata sumelor datorate pentru revCnzare. Fitularul dreptului de suită, care nu este cetăţean al Depublicii oldova Bi nu are domiciliu permanent pe teritoriul Depublicii oldova poate beneficia de respectivul drept numai dacă legislaţia ţării al cărei cetăţean este acordă dreptul de suită titularilor de drepturi care sCnt cetăţeni ai Depublicii oldova.
3!.xcepţiile Bi limitele de exercitare a drepturilor subiective de autor. Deproducerea unei opere publicate legal se permite fără consimţămCntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor, dar cu plata unei remuneraţii compensatorii Cn condiţiile alin. atunci cCnd
reproducerea este făcută de o persoană fizică exclusiv pentru uz personal Bi dacă nu urmăreBte obţinerea vreunui avantaj comercial direct sau indirect. #reptul la remuneraţie compensatorie poate fi exercitat exclusiv prin intermediul unei organizaţii de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale. xceptii a' reproducere a unei opere de ar>itectură Cn formă de clădire sau de construcţie similară" b' reproducere a unei baze de date electronice" c' reproducere a unui program pentru calculator, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 25" d' reproducere integrală a unei cărţi, partituri sau a originalului unei opere de artă plastică" e' reproducere a unei opere audiovizuale Cn timpul interpretării ei publice" f' reproducere a oricărei opere Cn baza unui exemplar sau dintro sursă despre care persoana care reproduce opera cunoaBte sau, Cn virtutea unor circumstanţe concrete, are motive rezonabile să cunoască că sCnt ilicite. Demuneraţia compensatorie se ac>ită de către persoanele fizice Bi juridice care produc sau importă orice ec>ipament (audio, videomagnetofoane, drivere pentru discuri etc.' Bi suporturi materiale (suporturi pentru imprimarea sonoră BiGsau video, casete, discuri laser, compactdiscuri etc.' care pot fi utilizate pentru efectuarea unor atare reproduceri. Demuneraţia compensatorie a' se ac>ită de către producătorii Bi importatorii ec>ipamentului Bi suporturilor materiale destinate imprimărilor, pCnă la punerea ec>ipamentului sau suporturilor Cn circulaţie (adică, pCnă a le include Cn reţeaua de distribuire, imediat după producerea sau importul acestora'" b. distribuitorii care nu au prezentat informatia cu privire la ac>itarea remuneratiei compensatorii Sînt permise )ără consimţămîntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor şi )ără plata reunei remuneraţii următoarele acţiuni:
a' exercitarea dreptului la citare b' utilizarea operelor ca material ilustrativ Cn publicaţii, emisiuni sau Cn imprimări audio sau video de caracter didactic c' reproducerea Bi distribuirea Cn presă, comunicarea publică sau punerea la dispoziţia publicului Cn regim interactiv a articolelor publicate legal cu privire la subiectele de actualitate economică, politică ori religioasă d' utilizarea operelor sau a altor obiecte protejate pentru relatarea evenimentelor curente, Cn măsura justificată de scopul de informare e' utilizarea discursurilor publice Bi a extraselor din prelegerile publice, opere sau din alte obiecte protejate de caracter similar, Cn măsura justificată de scopul de informare f' utilizarea Cn scopul securităţii publice sau pentru a asigura derularea Bi reflectarea adecvată a procedurilor parlamentare, administrative sau judiciare" >' utilizarea operelor Cn folosul persoanelor cu deficienţe vizuale, i' imprimarea emisiunilor organizaţiilor de difuziune de către instituţiile sociale nonprofit, precum sCnt spitalele, cu condiţia ca titularii de drepturi să primească o remuneraţie ec>itabilă" j' utilizarea operelor Cn timpul ceremoniilor religioase sau al ceremoniilor oficiale organizate de autorităţi publice" ' utilizarea operelor, precum ar fi cele de ar>itectură sau sculptură amplasate permanent Cn locuri publice" l' utilizarea operelor Cn scop de reclamă a expoziţiilor publice sau a vCnzărilor de opere de artă, Cn măsura necesară pentru promovarea evenimentului, excluzCnd orice alte scopuri comerciale" m' utilizarea operelor cu scopul de a caricaturiza sau a parodia" o' utilizarea unei opere artistice sub forma unei mac>ete sau a unui desen ori plan al unui imobil Cn scop de reconstrucţie a imobilului respectiv" J' fixarea Cn formă electronică a operelor intrate Cn domeniul public Cn scopuri de ar>ivare de către biblioteci, fără obţinerea unui avantaj economic sau comercial, direct ori indirect.
31.Koţiunea, varietăţile, elementele Bi conţinutul contractului de autor. 9ontractul de autor este contractul prin care o parte autorul sau titularul dreptului de autor transmite dreptul de valorificare asupra unei opere unei persoane cu titlu oneros sau gratuit. 0arietatile de contracte 9ontractul de cesiune, contractul de editare, contractul de comanda, contractul de inc>iriere. 9ontractul de autor trebuie să fie Cnc>eiat Cn formă scrisă Bi să prevadă modul de valorificare a operei (dreptul concret care se transmite prin acest contract', termenul de valabilitate, teritoriul de acţiune a dreptului, cuantumul remuneraţiei sau baza de calcul a acesteia pentru fiecare tip de valorificare a operei, condiţiile Bi termenul de plată ale remuneraţiei, precum Bi alte clauze pe care părţile le consideră esenţiale. 9ontractul de autor privind valorificarea operelor Cn ziare Bi Cn alte publicaţii periodice poate fi Cnc>eiat Bi Cn formă verbală. Mn cazul Cn care Cn contractul de autor lipseBte clauza privind teritoriul pe care se exercită dreptul, dreptul transmis prin acest contract se exercită numai Cn limitele teritoriului Depublicii oldova. Mn cazul Cn care Cn contractul de autor care prevede acordarea unei licenţe nu este indicat termenul său de valabilitate, contractul de autor se consideră Cnc>eiat pe un termen de 3 ani de la data Cnc>eierii, dacă se referă la valorificarea unei opere fără modificări, Bi pe un termen de + ani, dacă se referă la valorificarea unei opere adaptate sau altfel modificate ori traduse.
32.9ontractul de cesiune Bi contractul de licenţă exclusivă Bi neexclusivă Cn dreptul de autor. videntiem 2 tipuri de contracte contract de transmitere a drlor de autor exclusive (licenta exclusiva' investeste o singura pers cointeresata in valorificarea unei opera de arta ,literature si stiinta cu dr exclusive de a valorifica opera in limitele stabilite de contract precum si dr de a permite sau interzice tertelor pers o asemenea vaorificare,si contract de transmitere a dr de autor neexclusive(licenta neexclusiva'investeste o pers cu dr de a valorifica aceasi opera de rind cu alte pers in acelasi mod si in limitele stabilite in contract. #etinatorul lientei neexclusive nu este in dr sa transmita dr obtinute unei alte pers fara acordulexpres al cedentului daca in contract nu este direct specifiicat ce tip de contract este ,exclusive sau neexclusiv,acesta se va considera un contr de licenta neexclusiva. 9 de cesiune este conventia prin care autorul sau titularul drepturilor patrimoniale de autor transmite totalitatea sau o parte a drepturilor sale catre alta pers, in sc>imbul unui pret. 9 de cesiune este un contract numit prin care una din parti, denumita cedent, care poate fi autorul sau titularul dreptului de autor, cedeaza celeilalte parti, numita cesionar, pentru un timp limitat, unul sau mai multe drepturi patrimoniale asupra unor opere prezente in sc>imbul unui avantaj economic. ste un contract consensual, oneros sau gratuit, este comutativ, si sinalagmatic. 9esiunea poate fi limitata la un anumit timp, spatiu sau drept si poate fi exclusiva sau neexclusiva. 9lauzele obligatorii din contract sunt partile, identificare dreptului transmis, modalitatea de utilizare a operei, durata in timp a cesiunii, felul cesiunii, remuneratia. ste nul contractul de cesiune prin care se transmite drepturile patrimoniale privitor la toate operele viitoare ale autorului.
33.9lauzele esenţiale ale contractului de autor. 9ontractul de autor trebuie să fie Cnc>eiat Cn formă scrisă Bi să prevadă modul de valorificare a operei (dreptul concret care se transmite prin acest contract', termenul de valabilitate, teritoriul de acţiune a dreptului, cuantumul remuneraţiei sau baza de calcul a acesteia pentru fiecare tip de valorificare a operei, condiţiile Bi termenul de plată ale remuneraţiei, precum Bi alte clauze pe care părţile le consideră esenţiale. 9ontractul de autor privind valorificarea operelor Cn ziare Bi Cn alte publicaţii periodice poate fi Cnc>eiat Bi Cn formă verbală. Mn cazul Cn care Cn contractul de autor lipseBte clauza privind teritoriul pe care se exercită dreptul, dreptul transmis prin acest contract se exercită numai Cn limitele teritoriului Depublicii oldova.Mn cazul Cn care Cn contractul de autor care prevede acordarea unei licenţe nu este indicat termenul său de valabilitate, contractul de autor se consideră Cnc>eiat pe
un termen de 3 ani de la data Cnc>eierii, dacă se referă la valorificarea unei opere fără modificări, Bi pe un termen de + ani, dacă se referă la valorificarea unei opere adaptate sau altfel modificate ori traduse.
3.ijloacele te>nologice de protecţie Bi informaţii despre gestiunea drepturilor de autor. Măsuri te&nologice de protecţie. )Cnt interzise următoarele acţiuni, indiferent de faptul dacă are loc
sau nu Cncălcarea, Cntrun mod sau altul, a dreptului de autor, a drepturilor conexe sau a altor drepturi protejate de lege a'eludarea măsurilor te>nologice de protecţie a dreptului de autor Bi a drepturilor conexe Cn condiţii Cn care persoana implicată o face cu bună Btiinţă sau are motive rezonabile să Btie că urmăreBte scopuri de eludare" b'producerea, importul, distribuirea, Cnc>irierea, publicitatea pentru vCnzare sau Cnc>iriere ori posesiunea, Cn scopuri comerciale sau pentru prestarea serviciilor, a ec>ipamentelor, produselor sau componentelor acestora care sCnt promovate, fac obiectul publicităţii sau sCnt comercializate Cn scop de eludare" au drept scop principal al utilizării eludarea BiGsau aceasta este rezultatul utilizării lor" sCnt proiectate, produse, adaptate sau executate, Cn principal, cu scopul de a permite sau de a facilita eludarea. ără a prejudicia protecţia juridică, Cn lipsa măsurilor voluntare Cntreprinse de către titularii de drepturi, inclusiv a acordurilor dintre titularii de drepturi Bi alte părţi implicate, persoanele care beneficiază de excepţiile Bi limitările sau organizaţia ai cărei membri sCnt pot apela la 9omisia de mediere, căreia Ci pot cere să intervină Bi să asigure ca titularii de drepturi să le pună la dispoziţie mijloacele la care se referă acea excepţie sau limitare pentru a beneficia Cn măsura necesară de acea excepţie sau limitare, cu condiţia că aceBtia au acces legal la opera protejată BiGsau la obiectele drepturilor conexe Bi ale altor drepturi protejate de prezenta lege. *rotecţia juridică prevăzută de prezentul articol se extinde atCt asupra măsurilor te>nologice de protecţie aplicate benevol de titularii de drepturi, inclusiv asupra celor aplicate Cn scop de implementare a acordurilor voluntare, cCt Bi asupra celor aplicate Cn conformitate cu o >otărCre arbitrală sau cu o decizie judecătorească. xceptii nu se aplică operelor sau obiectelor drepturilor conexe specificate care au fost puse, Cn baza unor clauze contractuale, la dispoziţia publicului Cn regim interactiv. Informaţia despre gestiunea drepturilor. )Cnt interzise următoarele acţiuni efectuate intenţionat Bi fără permisiunea necesară a'Cnlăturarea de pe opere sau de pe alte obiecte protejate ori modificarea pe acestea a oricărei informaţii Cn formă electronică despre gestiunea drepturilor" b'distribuirea, importul Cn scop de distribuire, comunicarea publică sau punerea la dispoziţia publicului Cn regim interactiv a operelor, obiectelor drepturilor conexe sau ale altor drepturi protejate de prezenta lege, de pe care, fără permisiunea titularului de drepturi, a fost Cnlăturată sau modificată informaţia Cn formă electronică despre gestiunea drepturilor, dacă o asemenea persoană cunoaBte sau are motive rezonabile să Btie că astfel provoacă, permite, facilitează sau tăinuieBte o Cncălcare a dreptului de autor, a drepturilor conexe sau a altor drepturi protejate de lege.
3+.#repturile conexe. 9lasificarea, termenul Bi semnul de protecţie. Semnul de protectie *entru a informa publicul despre drepturile lor, interpreţii Bi producătorii de
fonograme sau videograme, organizaţiile de difuziune prin eter sau prin cablu pot indica, pe fiecare exemplar sau ambalaj al fonogramei, videogramei, emisiunii, simbolul protecţiei drepturilor conexe, care constă din trei elemente a' litera latină 6*7 inclusă Cn cerc" b' numele sau denumirea titularului de drepturi conexe exclusive" c' anul primei publicări a interpretării, fonogramei, videogramei, emisiunii. #lasi)icare:
#upa subiectii drepturilor conexe #r. conexe a interpreţii. #r conexe a producătorii de fonograme,dr conexe a producătorii de videograme Bi organizaţiile de difuziune prin eter sau prin cablu. *ermenul de protectie:
#repturile subiectilor dr. conexe se protejează timp de +! de ani de la data interpretării, imprimarii fonogramei, imprimarii videogramei, difuzarea emisiunii de catre organizatia de difuzare prin eter sau cablu. FotuBi, dacă Cn această perioadă, imprimarea interpretării a fost legal publicată sau comunicată public, drepturile interpretului se protejează timp de +! de ani de la data efectuării celei mai vec>i a respectivelor acţiuni. #repturile interpretului la paternitate, nume Bi la respectarea integrităţii interpretării se protejează pe un termen nelimitat. Fermenele de protecţie, Cncep să curgă de la 1 ianuarie al anului următor celui Cn care a avut loc acţiunea cu semnificaţie juridică, Cn temeiul căreia se calculează termenul.
3;.#omeniul de acţiune al drepturilor conexe. #repturile interpretului se protejează Cn conformitate cu prezenta lege dacă a' interpretul este cetăţean al Depublicii oldova" b' interpretarea a avut loc pe teritoriul Depublicii oldova" c' interpretarea a fost imprimată pe o fonogramă sau videogramă d' interpretarea nu este imprimată pe o fonogramă sau videogramă, dar este inclusă Cntro emisiune a organizaţiei de difuziune prin eter sau prin cablu (+' #repturile producătorului de fonograme sau videograme se protejează Cn conformitate cu prezenta lege dacă a' producătorul de fonogramă sau videogramă este cetăţean al Depublicii oldova sau persoană juridică cu sediul permanent Cn Depublica oldova" b' fonograma sau videograma a fost publicată pentru prima dată Cn Depublica oldova sau a fost publicată pe teritoriul ţării Cn decurs de 3! de zile de la data primei ei publicări Cn altă ţară. (;' #repturile organizaţiei de difuziune prin eter sau prin cablu se protejează Cn conformitate cu prevederile prezentei legi dacă organizaţia respectivă are sediul permanent Cn Depublica oldova Bi difuzează programe de la un transmiţător amplasat pe teritoriul Depublicii oldova.
3&.)ubiecţii drepturilor conexe. )ubiecţi ai drepturilor conexe sCnt interpreţii, producătorii de fonograme, producătorii de videograme Bi organizaţiile de difuziune prin eter sau prin cablu.
38.-imitele de exercitare a drepturilor conexe. Deproducerea unei opere publicate legal se permite fără consimţămCntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor, dar cu plata unei remuneraţii compensatorii Cn condiţiile alin. atunci cCnd reproducerea este făcută de o persoană fizică exclusiv pentru uz personal Bi dacă nu urmăreBte obţinerea vreunui avantaj comercial direct sau indirect. #reptul la remuneraţie compensatorie poate fi exercitat exclusiv prin intermediul unei organizaţii de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale. xceptii a' reproducere a unei opere de ar>itectură Cn formă de clădire sau de construcţie similară" b' reproducere a unei baze de date electronice" c' reproducere a unui program pentru calculator, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 25" d' reproducere integrală a unei cărţi, partituri sau a originalului unei opere de artă plastică" e' reproducere a unei opere audiovizuale Cn timpul interpretării ei publice" f' reproducere a oricărei opere Cn baza unui exemplar sau dintro sursă despre care persoana care reproduce opera cunoaBte sau, Cn virtutea unor circumstanţe concrete, are motive rezonabile să cunoască că sCnt ilicite. Demuneraţia compensatorie se ac>ită de către persoanele fizice Bi juridice care produc sau importă orice ec>ipament (audio, videomagnetofoane, drivere pentru discuri etc.' Bi suporturi materiale (suporturi pentru imprimarea sonoră BiGsau video, casete, discuri laser, compactdiscuri etc.' care pot fi utilizate pentru efectuarea unor atare reproduceri. Demuneraţia compensatorie
a' se ac>ită de către producătorii Bi importatorii ec>ipamentului Bi suporturilor materiale destinate imprimărilor, pCnă la punerea ec>ipamentului sau suporturilor Cn circulaţie (adică, pCnă a le include Cn reţeaua de distribuire, imediat după producerea sau importul acestora'" b. distribuitorii care nu au prezentat informatia cu privire la ac>itarea remuneratiei compensatorii Sînt permise )ără consimţămîntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor şi )ără plata reunei remuneraţii următoarele acţiuni:
a' exercitarea dreptului la citare b' utilizarea operelor ca material ilustrativ Cn publicaţii, emisiuni sau Cn imprimări audio sau video de caracter didactic c' reproducerea Bi distribuirea Cn presă, comunicarea publică sau punerea la dispoziţia publicului Cn regim interactiv a articolelor publicate legal cu privire la subiectele de actualitate economică, politică ori religioasă d' utilizarea operelor sau a altor obiecte protejate pentru relatarea evenimentelor curente, Cn măsura justificată de scopul de informare e' utilizarea discursurilor publice Bi a extraselor din prelegerile publice, opere sau din alte obiecte protejate de caracter similar, Cn măsura justificată de scopul de informare f' utilizarea Cn scopul securităţii publice sau pentru a asigura derularea Bi reflectarea adecvată a procedurilor parlamentare, administrative sau judiciare" >' utilizarea operelor Cn folosul persoanelor cu deficienţe vizuale, i' imprimarea emisiunilor organizaţiilor de difuziune de către instituţiile sociale nonprofit, precum sCnt spitalele, cu condiţia ca titularii de drepturi să primească o remuneraţie ec>itabilă" j' utilizarea operelor Cn timpul ceremoniilor religioase sau al ceremoniilor oficiale organizate de autorităţi publice" ' utilizarea operelor, precum ar fi cele de ar>itectură sau sculptură amplasate permanent Cn locuri publice" l' utilizarea operelor Cn scop de reclamă a expoziţiilor publice sau a vCnzărilor de opere de artă, Cn măsura necesară pentru promovarea evenimentului, excluzCnd orice alte scopuri comerciale" m' utilizarea operelor cu scopul de a caricaturiza sau a parodia" o' utilizarea unei opere artistice sub forma unei mac>ete sau a unui desen ori plan al unui imobil Cn scop de reconstrucţie a imobilului respectiv" J' fixarea Cn formă electronică a operelor intrate Cn domeniul public Cn scopuri de ar>ivare de către biblioteci, fără obţinerea unui avantaj economic sau comercial, direct ori indirect.
35.#repturile sui generis asupra bazelor de date. )ubiecţii. xcepţiile de la protecţie. *roducătorul unei baze de date care dovedeBte că a făcut o investiţie substanţială din punct de vedere calitativ BiGsau cantitativ Cn obţinerea, verificarea sau prezentarea conţinutului ei are dreptul să interzică extragerea BiGsau reutilizarea conţinutului integral sau a unei părţi substanţiale, evaluate calitativ BiGsau cantitativ, a acelei baze de date. e"tragere ? transferul permanent sau temporar al conţinutului integral sau al unei părţi substanţiale a conţinutului bazei de date pe un alt suport prin orice mijloace sau Cn orice formă" reutilizare ? orice mod prin care este pus la dispoziţia publicului conţinutul integral sau o parte substanţială a acestui conţinut al bazei de date, prin distribuirea de copii, prin Cnc>iriere, prin transmitere online sau prin alte moduri de transmitere. *rima vCnzare a unei copii de pe o bază de date pe teritoriul Depublicii oldova de către titularul dreptului sau cu consimţămCntul acestuia are ca efect epuizarea dreptului de control asupra revCnzării copiei respective. *roducătorul unei baze de date, care este pusă la dispoziţia publicului Cn orice mod, nu poate să interzică unui utilizator legal al bazei de date să extragă BiGsau să reutilizeze părţi nesubstanţiale din conţinutul acesteia, evaluate cantitativ BiGsau calitativ, oricare ar fi scopul utilizării. Atilizatorul legal al bazei de date, care este pusă la dispoziţia publicului Cn orice mod, nu poate efectua acte contrare unei exploatări normale a acestei baze de date sau care prejudiciază nejustificat interesele legitime ale producătorului bazei de date.
+ceptii de la protectie: Atilizatorul legal al bazei de date, care este pusă la dispoziţia publicului Cn
orice mod, poate fără consimţămCntul producătorului bazei de date să extragă BiGsau să reutilizeze o parte substanţială din conţinutul acesteia Cn următoarele cazuri a' la extragerea Cn scopuri personale a conţinutului unei baze de date neelectronice" b' la extragerea Cn scopuri de studiu sau de cercetare, cu condiţia de a indica sursa Bi Cn măsura justificată de scopul necomercial urmărit" c' la extragerea BiGsau reutilizarea Cn scop de asigurare a securităţii publice ori Cn scop de asigurare a derulării Bi reflectării adecvate a procedurilor parlamentare, administrative sau judiciare.
!.Koţiunea de plagiat, piraterie Bi contrafacere. plagiat- insusirea #reptului la paternitate asupra operelor de gen literar, artistic si stiintific, integralG
partial, astfel prezentindule drept creatie personala" piraterie- copiere neautorizata a unei opera protejate prin #reptul de $utor, precum si comercializarea neautorizata a operelor" contrafacere- actiunea de reproducere frauduloasa, precum si falsificarea exemplarelor de opera si fonograme.
1.$părarea drepturilor subiective de autor Bi a drepturilor conexe. etodele de apărare. ormele metodei jurisdicţionale (penală, civilă, administrativă'. -egea cu privire la dreptul de autor si drepturile conexe art + ? ;8
2.$părarea juridicocivilă. 9oraportul dintre art. 11 al 9odului 9ivil Bi mijloacele de apărare civile din -egea 135G2!1!. -rticolul 11. etodele de apărare a drepturilor civile
$părarea dreptului civil se face prin a' recunoaBterea dreptului" b' restabilirea situaţiei anterioare Cncălcării dreptului Bi suprimarea acţiunilor prin care se Cncalcă dreptul sau se creează pericolul Cncălcării lui" c' recunoaBterea nulităţii actului juridic" d' declararea nulităţii actului emis de o autoritate publică" e' impunerea la executarea obligaţiei Cn natură" f' autoapărare" g' repararea prejudiciilor" >' Cncasarea clauzei penale" i' repararea prejudiciului moral" j' desfiinţarea sau modificarea raportului juridic" ' neaplicarea de către instanţa de judecată a actului ce contravine legii emis de o autoritate publică" 9onform legii nstanţa de judecată, la stabilirea despăgubirii, va ţine cont de necesitatea a' restabilirii situaţiei existente pCnă la violarea dreptului Bi a Cncetării acţiunilor care comportă violarea dreptului sau creează pericolul violării lui" b' recuperării pierderilor, inclusiv a beneficiului ratat, suportate de partea lezată" c' perceperii profitului obţinut ilegal de persoana care a violat drepturile" d' ac>itării unei compensaţii de la +!! pCnă la +!! !!! lei pentru dreptul Cncălcat. *entru violarea drepturilor morale, autorul sau titularul drepturilor conexe are dreptul să ceară, prin judecată, de la persoana care lea violat a' introducerea rectificărilor cuvenite Cn operă Bi publicarea Cn presă sau anunţarea Cntrun alt mod despre restabilirea dreptului violat" b' interzicerea publicării operei sau Cndeplinirea cerinţei de a Cnceta distribuirea ei Bi de a confisca exemplarele publicate"
c' repararea materială a prejudiciului moral. nstanţa de judecată are dreptul să pronunţe >otărCrea privind sec>estrarea Bi confiscarea tuturor exemplarelor operelor, ale fonogramelor sau videogramelor presupuse a fi contrafăcute, precum Bi a materialelor Bi ec>ipamentelor destinate pentru confecţionarea Bi reproducerea acestora
3.itabilă (drept din gestiunea sa'" d' repartizează remuneraţia acumulată, o ac>ită la timp Bi, pe cCt este posibil, ec>itabil Bi proporţional cu valoarea Bi valorificarea reală a operelor Bi obiectelor drepturilor conexe corespunzătoare" e' Ci reprezintă pe titularii de drepturi, inclusiv pe cei străini (Cn persoana organizaţiilor de gestiune colectivă din ţara corespunzătoare', Cn instanţele de judecată Bi Cn cadrul altor proceduri legale, precum Bi Cn organele Bi organizaţiile de stat, Cn legătură cu drepturile transmise de aceBtia sau de prezenta lege Cn gestiune Bi efectuează orice alte acte juridice necesare pentru protecţia Bi asigurarea drepturilor respective, inclusiv Cn nume propriu" f' asigură exercitarea drepturilor membrilor săi Cn străinătate prin Cnc>eierea acordurilor de reprezentare reciprocă a intereselor cu organizaţii similare de gestiune colectivă din străinătate" g' Cntreprinde orice alte acţiuni Cn limitele Cmputernicirilor care iau fost delegate de către titularii dreptului de autor Bi ai drepturilor conexe. (repturi: eltuielile efective aferente gestionării drepturilor, precum Bi sumele destinate unor fonduri speciale create de organizaţie, cu condiţia că Cntemeierea acestora a fost autorizată fie de titularii de drepturi, fie, Cn cazul titularilor de drepturi străini, de organizaţia de gestiune colectivă care Ci reprezintă" b' să repartizeze, după deducerea sumelor menţionate la lit. a', remuneraţia acumulată Bi să efectueze plăţi regulate, proporţional cu valorificarea reală a operelor BiGsau a obiectelor drepturilor conexe" c' să prezinte titularilor dreptului de autor Bi ai drepturilor conexe, concomitent cu plata remuneraţiei, dări de seamă cu privire la valorificarea drepturilor lor.
.Mnfiinţarea Bi funcţionarea organizaţiilor de gestiune colectivă. -icenţa extinsă Bi licenţa obligatorie. $utorii, interpreţii, producătorii de fonograme, producătorii de videograme, precum Bi alţi titulari ai dreptului de autor Bi ai drepturilor conexe pot, din proprie iniţiativă, Cnfiinţa organizaţii de gestiune colectivă a drepturilor lor patrimoniale.
asociere Bi nemijlocit de titularii dreptului de autor BiGsau ai drepturilor conexe, care fie devin membri ai acestor organizaţii, fie le deleagă Cmputerniciri printrun contract Cn formă scrisă. )e admite Cnfiinţarea organizaţiilor de gestiune colectivă a drepturilor cCtorva categorii de titulari de drepturi privind un anumit drept sau a organizaţiilor de gestiune colectivă a mai multor drepturi Cn interesul unei categorii de titulari ai drepturilor de autor, precum Bi Cnfiinţarea organizaţiilor de gestiune colectivă a diferitelor drepturi Bi Cn interesul diferitelor categorii de titulari de drepturi. eiat acorduri de reprezentare reciprocă a intereselor cu organizaţii similare care Ci reprezintă pe titularii de drepturi din străinătate sau, cel puţin, Cntreprinde toate acţiunile necesare pentru Cnc>eierea unor asemenea acorduri" c' are capacitatea de a gestiona, pe principii colective, drepturile patrimoniale corespunzătoare, inclusiv dispune de personal Bi de mijloace te>nice adecvate" d' dispune de mecanisme adecvate de acumulare, distribuire Bi de plată a remuneraţiei de autor sau a remuneraţiei cuvenite titularilor de drepturi conexe" e' garantează un tratament egal titularilor de drepturi Bi utilizatorilor atunci cCnd este vorba de aceleaBi condiţii obiective" f' statutul Bi alte regulamente ale organizaţiei corespund prevederilor prezentei legi Bi altor acte normative relevante ale Depublicii oldova, precum Bi tratatelor internaţionale la care Depublica oldova este parte. #ecizia de eliberare a avizului unei organizaţii de gestiune colectivă, cu indicarea drepturilor Bi a categoriilor titularilor de drepturi asupra cărora se extinde gestiunea colectivă, se publică Cn onitorul
organizaţia de gestiune colectivă Cn numele titularilor de drepturi, membri ai acesteia sau care, Cn alt mod, iau Cncredinţat Cn gestiune drepturile, se extind, de asemenea, asupra titularilor de drepturi care nu au calitatea de membru al acestei organizaţii Bi nici nu iau Cncredinţat, Cn vreun alt mod, drepturile Cn gestiune, cu condiţia că aceBtia nu Biau retras drepturile din repertoriul organizaţiei de gestiune colectivă, cu referire la următoarele drepturi a' dreptul de interpretare publică, de comunicare publică prin eter sau prin cablu (cu excepţia comunicării publice prin satelit, atunci cCnd aceasta nu este simultană cu tele, radiodifuzarea terestră efectuată de aceeaBi organizaţie de difuziune', precum Bi dreptul de retransmisie prin eter Bi dreptul de a pune la dispoziţia publicului Cn regim interactiv operele muzicale Bi fragmentele din operele muzicaldramatice" b' dreptul de reproducere a operelor sub formă de fonograme, Cn cazul Cn care titularii de drepturi vizaţi au transmis anterior unui producător de fonograme dreptul la o asemenea reproducere" c' dreptul interpreţilor de a pune la dispoziţia publicului Cn regim interactiv interpretările lor imprimate pe fonograme" d' dreptul autorilor Bi al producătorilor de fonograme de a pune la dispoziţia publicului Cn regim interactiv operele Bi fonogramele lor. (12' Mn cazul gestiunii colective extinse, prevăzută la alin. (11', titularii de drepturi care nu sCnt membri ai organizaţiei de gestiune colectivă Bi nici nu iau Cncredinţat, Cn alt mod, Cn gestiune
drepturile lor pot notifica, Cn formă scrisă, organizaţiei de gestiune colectivă, nu mai tCrziu decCt cu 3 luni Cnainte de sfCrBitul anului calendaristic, despre faptul că CBi retrag drepturile din sistemul de gestiune colectivă. < astfel de retragere a drepturilor CBi produce efectele CncepCnd cu 1 ianuarie al anului următor celui Cn care sa făcut notificarea. estiune colectiă obli%atorie /licenţă obli%atorie0. Mn conformitate cu prevederile prezentei legi, pot fi exercitate exclusiv prin intermediul unei organizaţii de gestiune colectivă avizate de $4* următoarele drepturi a' dreptul la remuneraţie compensatorie, asupra căreia părţile vor conveni de comun acord, pentru reproducerea reprografică, conform prevederilor art. 2& alin. (2'?(11'" b' dreptul autorilor Bi al altor titulari ai dreptului de autor Bi ai drepturilor conexe la remuneraţie compensatorie, asupra căreia părţile vor conveni de comun acord, pentru executarea unei copii private de pe operele lor BiGsau de pe obiectele drepturilor conexe, conform prevederilor art. 2;" c' dreptul la remuneraţie ec>itabilă, asupra căreia părţile vor conveni de comun acord, rezervat autorilor Bi interpreţilor după cesionarea dreptului lor exclusiv de Cnc>iriere producătorilor de fonograme, videograme sau de opere audiovizuale, conform prevederilor art. 11 alin. (' Bi art. 33 alin. (8'" d' dreptul interpreţilor Bi al producătorilor de fonograme la remuneraţie ec>itabilă, asupra căreia părţile vor conveni de comun acord, pentru fiecare caz de interpretare Bi comunicare publică a fonogramelor publicate Cn scopuri comerciale, conform prevederilor art. 3&" e' dreptul autorilor Bi al altor titulari ai dreptului de autor Bi ai drepturilor conexe la retransmiterea, simultană Bi fără modificări, prin cablu a operelor, interpretărilor Bi fonogramelor lor, conform prevederilor art. 11 alin. (1' lit. >' Bi alin. (+'?(8' Bi art. 3& alin. (1' lit. c'" f' dreptul de suită, conform prevederilor art. 2!.
+.Koţiunea dreptului de brevet Cn sens obiectiv Bi subiectiv. #reprul de brevet Cn sens subiectiv ? este o măsură de conduită oferită de legislaţia Cn vigoare titularului brevetului, Cn limitele căruia el poate exploata invenţia pe o perioadă limitată Bi de a interzice oricărei persoane să fabriceGutilizeze invenţia sa. # de brevet Cn sens obiectiv ? constitue un ansamblu de norme juridice ce reglemetează relaţiile sociale ce apar intre titularii de invenţii Bi ceilalţi Cn procesul exploatării ei. :revetul titlul de protecţie metodă de stimulare a activităţii inventative" stimulează creBterea economiei prin CmbogăBirea patrimoniului te>nologic al societăţii" protejează drle titularilor de brevet" mijloc de a opri concurenţa prin invenţia Cn cauză pe o perioadă de timp limitată" foloseBte pentru a proteja pieţele de contafacere a produselor.
;.senţa brevetării. )istemele de acordare a brevetelor de invenţie cunoscute Cn lume. )e cunosc 3 sisteme de acordare a brevetelor 1.formal Cn care nu se realizează examinarea de fond. 2.executării Cn fond se exminează obligatoriu Cn fond. 3.mixt reftectă 2 aspecte realizarea exminării de fond" eliberarea brevetelor pe răspunderea proprie a solicitantului. senţa brevetării stimulează inovaţiile" contribue la activizarea economiei" caracterizează intensificarea activităţii inovative la nivel naţional" brevetul reprezintă un mijloc de valorificare a invenţiei oferind titularuli dr. #e a interzice oricărei persoane să utilizeze invenţia sa. :revetul de invenţie are ca scop, nemijlocit de a opri concurenţa pentru invenţia Cn cauză, pe o perioadă de timp limitată. :revetele sunt folosite pentru a proteja pieţele de contarfacere a produselor.
&.Koţiunea Bi condiţiile de brevetabilitate a invenţiei. :revetul se acorda pt orice inventie avind ca obiect un produsG un procedeu din orice domeniu te>nologic, cu conditia ca inventia sa fie noua, sa implice o activitate inventive si a fie susceptibila de aplicare industrial
1'Koutatea nu a fost cunoscută Cn stadiul aterior, adică nu a devenit accesibilă publicului oriunde Cn lume pCnă la data de depozit sau data de prioritate. xcepţii divulgări neopozabile o divulgare a invenţiei nu va fi luată Cn considerare dacă a survenit Cn intervalul de ; luni Cnaintea datei de depozit a cererii de brevet Bi dacă este o urmare directă sau indirectă a'unui abuz evident Cn privinţa solicitantului ori a predecesorului său Cn drepturi" b'faptului că solicitantul ori predecesorul său Cn drepturi a expus invenţia la o expoziţie internaţională. < expoziţie se consideră internaţională dacă este organizată Cn mod oficial, dacă la ea participă producători din mai multe state Bi dacă informaţia despre această expoziţie a fost adusă la cunoBtinţă publicului Cn modul corespunzător. *revederile se vor aplica numai dacă solicitantul, la depunerea cererii de brevet, va declara că invenţia a fost expusă efectiv Bi va prezenta un certificat care să confirme această declaraţie Cn termenul Bi Cn condiţiile stabilite de Degulamentul privind procedura de depunere Bi examinare a cererii de brevet de invenţie Bi de eliberare a brevetului, denumit Cn continuare Degulament, aprobat de 4uvern 2'$ctivitatea inventive < invenţie este considerată că implică o activitate inventivă dacă, pentru un specialist Cn domeniu, ea nu rezultă Cn mod evident din cunoBtinţele cuprinse Cn stadiul te>nicii. Mn cazul Cn care stadiul te>nicii cuprinde Bi documentele conţinutul cererilor de brevet depuse la $4*. 3'$plicabilitatea industrială < invenţie este considerată ca fiind susceptibilă de aplicare industrială dacă obiectul ei poate fi fabricat sau utilizat Cn oricare dintre domeniile industriale, inclusiv Cn agricultură. $plicabilitatea industrială a unei secvenţe sau a unei secvenţe parţiale a unei gene va fi dezvăluită Cn cererea de brevet.
8.nice si electronice, sisteme de comanda si de protectie, ec>ipamente cu dotare soft, combinatii de tip algoritm GprogramGstructura fizica, algoritm Gprogramproces, elemente de constructie, mobilier, obiecte de uz casnic, jucarii. *u!stante: substante c>imice si biologice, cu exceptia celor care exista in natura si asupra carora nu sa actionat printrun efort creator. $cestea pot fi 19ompusi individuali, la care se refera in mod conventional compusii macromoleculari si obiectele de inginerie genetica (plasmide, vectori, molecule recombinante de acizi nucleici si fragmente de acizi nucleici'" 29ompozitii (amestecuri, solutii'. 3*roduse obtinute prin transformare nucleara. +ulpinile de microorganisme, culturi celulare de plante sau animale pot fi Fulpini individuale de microorganisme, culturi celulare de plante sau animale. 9onsortii de microorganisme, culturi celulare de plante sau animale. (roduse farmaceutice si fitofarmaceutice: 1edicamente ? orice substante sau compozitii avand proprietati de profilaxie sau de tratament al bolilor umane sau animale, precum si orice substante sau compozitii administrate oamenilor sau animalelor pentru stabilirea unui diagnostic sau pentru restabilirea sau modificarea functiilor organice. 2*roduse fitofarmaceutice substantele active si preparatele care contin una sau mai multe substante active, prezentate in forma livrata utilizatorului destinate pentru a proteja plantele sau produsele de origine vegetala impotriva oricaror organisme daunatoare sau sa previna actiunea acestora" a exercita o actiune asupra proceselor vitale ale plantelor, cu conditia ca acestea sa nu fie substante nutritive, adica regulatori de cresterea a plantelor" a asigura conservarea produselor vitale, cu conditia ca aceste substante sau produse sa nu faca obiectul unor reglementari speciale privind agentii de conservare" a distruge plantele daunatoare" a distruge parti din plante, sa franeze sau sa previna o crestere nedorita a plantelor. (rocedee ? activitati care au ca rezultat obtinerea sau modificarea unui produs (procese te>nologice, procese computerizate, procese biologice sau genetice' Metode activitatile care au rezultate de natura calitativa (masurare, analiza, reglare, control, diagnosticare sau tratament medical, metode computerizate, combinatii algoritmGprogramproces'. -a inventiile care au ca obiect aplicarea unui produs, procedeu sau metoda se refera aplicarea acestora conform unei destinatii noi, cu conditia ca
aceasta sa nu rezulte in mod evident din proprietatile cunoscute ale produsului, procedeului sau metodei aplicate. $plicarea unei substante in scopuri farmaceutice se considera utilizare medicala a acestei substante. n acest caz aplicarea pentru prima data a substantei anterior cunoscute (naturale sau sintetizate' se va considera prima utilizare medicala a acestei substante. $plicarea a doua sau ulterioara a substantei anterior cunoscute (naturale sau sintetizate' in alte scopuri terapeutice si cu un alt rezultat se va considera a doua utilizare medicala a acestei substante.
5.9reaţiile ce nu se consideră invenţii Bi invenţiile excluse de la brevetabilitate. Ku se acordă brevete, cf -, pentru a'invenţiile a căror publicare sau exploatare este contrară ordinii publice sau bunelor moravuri, inclusiv cele dăunătoare sănătăţii Bi vieţii oamenilor, animalelor, plantelor, Bi care sCnt de natură să aducă atingeri grave mediului, cu condiţia ca această excepţie să nu fie generată numai de interzicerea, printro dispoziţie legală, a exploatării invenţiei" b'soiurile de plante Bi rasele de animale" c'procedeele esenţial biologice de obţinere a plantelor sau a animalelor" această dispoziţie nu se aplică procedeelor microbiologice Bi produselor obţinute prin aceste procedee" d'invenţiile avCnd ca obiect corpul uman Cn diferite stadii ale formării Bi dezvoltării acestuia, precum Bi simpla descoperire a unuia dintre elementele lui, inclusiv secvenţa ori secvenţa parţială a unei gene Ku se acordă brevete, Cn special pentru a'procedeele de clonare a fiinţelor umane" b'procedeele de modificare a identităţii genetice a liniei germinale a fiinţelor umane" c'utilizarea embrionilor umani Cn scopuri industriale sau comerciale" d'procedeele de modificare a identităţii genetice a animalelor de natură să le producă suferinţe fără a aduce un beneficiu medical substanţial oamenilor sau animalelor, precum Bi pentru animalele rezultate din astfel de procedee.
+!.ormele de protecţie a invenţiilor. Katura juridică a brevetului de invenţie, inclusiv de scurtă durată. 9ertificatul complementar de protecţie. Fermenele de protecţie. :revetul de invenţie reprezintă rezultatul unui pact social Cn temeiul căruia societatea recunoaBte inventarului un dr. xclusiv de exploatare a invenţiei pe o durată limitată de timp. asigură calitatea de autor al invenţiei Bi dr. #e valorificare exclusivă a invenţiei de către titularul brevetului de autor. 9ertifică prioritatea titularului de brevet asupra invenţiei. 9ontract prin care inventatorul se obligă să facă publică invenţia sa Cn folosul societăţii. #urata de valabilitate a unui brevet este de 2! de ani, termenul CncepCnd să curgă de la data constituirii depozitului naţional reglementar la $genţia de )tat penru *rotecţia *roprietăţii ndustrile. 9ertificatul suplimentar pentru produsele farmaceutice ste eliberat de către $genţie ivalent cu termenul care sa scurs de la data de depozit, pCnă la data autorizării acestei comercializări, dar care nu va depăBi + ani *e durata valabilităţii lui titularul este obligat să plătească anual taxe legale de menţinere Cn vigoare @otărirea de eliberare a certificatului se publică Cn :uletinul oficial Bi se Cnscrie Cn registul naţional al brevetelor de inveţie. Brevetul de invenţie de scurtă durată se acordă pentru orice invenţie care este nouă, implică o activitate inventivă Bi este susceptibilă de aplicare industrială. )e consideră că o invenţie implică o activitate inventivă, dacă ea prezintă un avantaj te>nic sau practic. Ku se acordă brevete de invenţie de scurtă durată pentru invenţiile care se referă la a.un material biologic" b.substanţe BiGsau procedee c>imice sau farmaceutice. Certificatul complementar de protectie.Fitularul unui brevet ce produce efecte Cn Depublica oldova, al cărui obiect este un produs medicamentos sau un produs fitofarmaceutic (brevet de bază', pentru care sa eliberat o autorizaţie de lansare pe piaţă, poate să obţină, Cn conformitate cu condiţiile prevăzute Cn prezenta lege Bi Cn Degulament, un certificat complementar de protecţie, denumit Cn continuare certificat, pentru părţile brevetului de bază care corespund autorizaţiei. 9ertificatul produce efecte la expirarea duratei legale a brevetului de bază, pentru o perioadă egală cu perioada cuprinsă Cntre data de depozit a cererii de brevet Bi data eliberării primei autorizaţii, redusă cu + ani. #urata certificatului nu poate depăBi + ani de la data expirării duratei legale a brevetului de bază. Mn limitele protecţiei acordate de brevetul de
bază, protecţia acordată de certificat se extinde numai asupra produsului care face obiectul autorizaţiei Bi asupra oricărei utilizări a acestui produs ca produs medicamentos sau fitofarmaceutic, autorizate pCnă la expirarea certificatului.
+1.)ubiecţii dreptului la brevet. 9orelaţia dintre inventator, solicitant Bi titular al dreptului subiectiv asupra brevetului de invenţie. )ubiectii dreptului la brevet sunt nventatorul ?per. fizica prin efortul careia a fost realizata inventia. . #reptul de autor al invenţiei este un drept personal inalienabil, imprescriptibil Bi protejat fără termen. Mn cazul Cn care invenţia a fost creată Cn comun de mai multe persoane, fiecare dintre ele are calitatea de coautor Bi dreptul de inventator aparţine fiecăreia Cn parte. nventatorul are dreptul să fie menţionat Cn cerere, Cn brevet Bi Cn publicaţiile $4* cu privire la cerere Bi la brevet. nventatorul are dreptul să renunţe la menţionarea numelui său Cn cerere, Cn brevet Bi Cn publicaţiile $4* cu privire la cerere Bi la brevet prin depunerea la $4* a unei cereri Cn scris. )olicitantul ? pers. fiz sau juridica care a depus cerere de a obtine brevetul.#repturile solicitantului sunt de a transforma cererea, de a solicita doua titluri de protectie, de a retrage cererea ?informind despre acest fapt inventatorul. Fitularul brevetului de inventie ? persoana care a obtinut deja brevetul de inventie. #repturile titularului sunt dreptul exclusiv de a exploata inventia pe teritoriul D, are dreptul de a interzice tertilor sa fabrice, ofere spre vinzare, import sau stocare in acest scop a produsului sau a procedeului care este obiect al inventiei.
+2.xploatarea brevetului de invenţie de cotitulari. Mn cazul Cn care există mai mulţi titulari ai unui brevet, raporturile privind exploatarea invenţiei protejate prin brevet se stabilesc printrun acord Cnc>eiat Cntre aceBtia. #acă un asemenea acord nu există, fiecare titular are dreptul să exploateze invenţia după propria voinţă, să acţioneze Cn instanţă orice persoană care exploatează invenţia brevetată fără acordul cotitularilor, Cnsă nu are dreptul să renunţe la brevet fără ai anunţa pe cotitulari, precum Bi să Cnc>eie contracte de licenţă Bi să cesioneze brevetul fără acordul acestora.
+3.nvenţiile salariaţilor. nventatorul Bi unitatea se vor informa reciproc Cn scris Cn mod obligatoriu asupra creării Bi asupra stadiului realizării invenţiei Bi se vor abţine de la orice divulgare ce poate prejudicia exercitarea drepturilor de către fiecare parte. *artea care a ignorat aceste obligaţii trebuie să repare prejudiciile cauzate celeilalte părţi, inclusiv beneficiul ratat, conform legii. #acă, unitatea, Cn termen de ;! de zile de la data la care a fost informată Cn scris de către salariat despre invenţia creată, nu va depune o cerere de brevet, nu va cesiona dreptul la depunerea cererii oricărei alte persoane sau nui va da inventatorului o dispoziţie Cn scris privind păstrarea Cn secret a invenţiei, dreptul la brevet va aparţine salariatului. Mn cazurile cCnd brevetul aparţine salariatului, unitatea are dreptul preferenţial la licenţă neexclusivă pentru exploatarea invenţiei. Mn cazul Cn care unitatea a obţinut un brevet pentru invenţia creată, salariatul are dreptul preferenţial la o licenţă neexclusivă gratuită pentru exploatarea invenţiei. Mn cazul Cn care părţile nu au ajuns la un consens asupra cuantumului remuneraţiei cuvenite salariatului, el va fi stabilit de instanţa judecătorească, Cn funcţie de aportul fiecărei părţi la invenţia creată Bi de valoarea comercială a acesteia.
+.Koţiunea depozitului naţional reglementar al brevetului. 9ondiţiile pe care trebuie să le Cndeplinească cererea de brevet. 9ererea de brevet va contine solicitarea de eliberare a brevetului descrierea inventiei
una sau mai multe revendicari desene la care se fac referire in descriere sau revendicari un rezumat 9ererea care intruneste conditiile de continut, conditiile prevazute de regulament si a fost ac>itata taxa de depunere a cererii constituie depo"itul national re%lementar
++.*rocedura de eliberare a brevetului de invenţie Cn D.. otarirea de acordarea a brevetului sau respingerea cererii de brevet care va avea efect de la data publicarii in :<*(a doua publicare'. Mn termen de ; luni de la data publicării menţiunii privind >otărCrea de acordare a brevetului, orice persoană poate face opoziţie la acordarea brevetului prin depunerea unei cereri Cn acest sens la $4*. otărCre luată de subdiviziunile $4* poate fi contestată la 9omisia de contestaţii a $4* de către orice persoană care este afectată de >otărCre. 9ontestarea are efect suspensiv. 9ontestaţia se va depune Cn formă scrisă, Cn termen de 2 luni de la data expedierii >otărCrii, Bi va conţine motivele contestării. 9ontestaţia se va considera depusă numai după plata taxei stabilite. daca nu au fost facute opozitii sau contestatii impotriva >otaririi de acordare a brevetului sau opozitiile si contestatiile au fost response, agepi elibereaza brevetul persoanei indreptatite cu conditia ac>itarii taxelor stabilite si publica in :<* mentiunea privind eliberarea brevetului, se inscrie in Degistrul Kational a brevetelor de inventive, se elibereaza fascicolul de brevet.
+;.*rocedura de brevetare Cn străinătate (calea naţională Bi internaţională'. Dolul $4* Cn procesul de dobCndire a brevetului de invenţie pe cale internaţională. nregistrarea pe cale internationala poate fi realizata prin calea nationala
calea regionala calea internationala 9alea nationala presupune faptul ca cerea poate fi depusa la $gepi de catre o persoana care nu este cetatean al D doar prin reprezentant in proprietatea industriala ?mandatar autorizat 9alea internationala presupune faptul ca se depune cerere in baza tratatului de cooperarea in domeniul brevetelor (*9F'. cerea se depune la oficiul receptor ?agepi in cazul moldovei, cu desemnarea automata in aceasta cerere a tuturor statelor membre ale tratatului si produce efectele unei cereri nationale in fiecare stat contractant desemnat pentru obtinerea unui brevet in aceasta tara cu conditia desc>iderii fazei nationale in fiecare stat desemnat in cerere. $gepi este oficiul receptor pentru cererile internaţionale Bi cererile eurasiatice depuse de către solicitanţii naţionali Cn conformitate cu prevederile *9F sau ale 9onvenţiei eurasiatice
+&.Koţiunea Bi clasificarea priorităţii invenţiei. Devendicarea priorităţii. (rioritatea este situatia privilegiata recunoscuta unei persoane care a efectuat un
prim depozit de a beneficia de recunoasterea intiietatii in rezolvarea unei probleme incepind cu data constituirii unui prim depozit in tara memra a uniunii de la *aris sau <9 sau de la data prezentarii produsului la o expozitie international. *rioritatea poate fi conventional si expozitionala *entru invocarea prioritatii conventionale este nevoie de sa se invoce in termen de 12 luni de la data primului depozit statele trebuie sa aiba calitatea de memru a <9 sau uniunii de la *aris *entru invocarea prioritatii expozitionale este nevoie de sa se invoce in termen de ; luni de la data prezentarii produsului la expozitie statele sa fie parte la <9 sau uniunea de la paris expozitia sa aiba c>aracter international evendicarea priorităţii )olicitantul care vrea să beneficieze de prioritatea unei cereri anterioare trebuie să depună o declaraţie de revendicare a priorităţii, o copie a cererii anterioare Bi, după caz, o traducere a acesteia Cn limba moldovenească, precum Bi să ac>ite taxa stabilită pentru fiecare prioritate revendicată. *rioritatea se revendica odata cu depunerea cererii sau in termen de 2 luni de la data de depozit a cererii de brevet.
+8.#repturile conferite prin cererea de brevet după publicarea acesteia (protecţia provizorie a invenţiei'. 9ererea de brevet, CncepCnd cu data publicării ei Bi pCnă la eliberarea brevetului, asigură solicitantului, cu titlu provizoriu, protecţie ca si cum am detine dPjQ titlul de protectie. *ersoana fizică sau juridică care a exploatat invenţia Cn perioada de l data publicarii cererii si pina la eliberarea brevetului va plăti titularului de brevet, după obţinerea brevetului, o compensaţie bănească rezonabilă. fectele cererii de brevet se consideră nule Cn cazul Cn care cererea de brevet a fost retrasă de către solicitant, precum Bi Cn cazul Cn care ea a fost retrasă sau respinsă conform prevederilor prezentei legi. :revetul Ci acordă titularului, dreptul de a interzice terţilor care nu au acordul său efectuarea, pe teritoriul Depublicii oldova, a următoarelor acţiuni a' fabricarea, oferirea spre vCnzare, vCnzarea, folosirea, importul sau stocarea Cn aceste scopuri a produsului care constituie obiectul brevetului" b' folosirea procedeului care constituie obiectul brevetului sau, Cn cazul Cn care un terţ Btie sau este evident din circumstanţe că folosirea procedeului este interzisă fără acordul titularului de brevet, oferirea procedeului spre folosire" c' oferirea spre vCnzare, vCnzarea, folosirea, importul sau stocarea Cn aceste scopuri a produsului obţinut direct prin procedeul care constituie obiectul brevetului.
+5.9ondiţia unităţii invenţiei. 9ondiţia dezvăluirii invenţiei. Devendicările.
Unitatea invenţiei 9ererea de brevet trebuie să se refere numai la o singură invenţie sau la un grup de
invenţii legate Cntre ele astfel CncCt să formeze un singur concept inventiv. 9ererea de brevet care nu CndeplineBte condiţia de baza poate fi divizată de către solicitant, din proprie iniţiativă sau la cererea $4*, prin depunerea unei cereri divizionare, pCnă la luarea unei >otărCri asupra cererii de brevet. )ezvăluirea invenţiei nvenţia va fi dezvăluită Cn cererea de brevet Cntro manieră suficient de clară Bi completă, astfel CncCt să poată fi realizată de către un specialist Cn domeniu. evendicările trebuie să definească obiectul pentru care se cere protecţia prin elemente te>nice ale inventiei. Devendicările vor fi clare, concise Bi vor fi susţinute de descrierea invenţiei. Devendicările determină Cntinderea protecţiei juridice acordate de brevet prin fiecare element inclus Cn revendicarea independentă sau prin ec>ivalentul lui, cunoscut pCnă la data de depozit, iar dacă este invocată prioritatea ? pCnă la data priorităţii invenţiei protejate prin brevet. #escrierea Bi desenele pot fi folosite numai Cn scopul interpretării revendicărilor. ste exclusă interpretarea limitată sau extensivă a revendicărilor (folosind descrierea Bi desenele Cn scopul identificării ideii inventive generale'. #acă cererea conţine exemple de realizare sau de aplicare a invenţiei ori de aplicare a rezultatelor invenţiei, revendicările nu vor fi interpretate doar Cn raport cu aceste exemple.
;!.#repturile morale ale autorilor invenţiilor Bi drepturile patrimoniale ale titularilor de brevete. :revetul Ci acordă titularului dreptul exclusiv de exploatare a invenţiei pe Cntreaga durată de protecţie a lui. :revetul Ci acordă titularului, dreptul de a interzice terţilor care nu au acordul său efectuarea, pe teritoriul Depublicii oldova, a următoarelor acţiuni a'fabricarea, oferirea spre vCnzare, vCnzarea, folosirea, importul sau stocarea Cn aceste scopuri a produsului care constituie obiectul brevetului" b'folosirea procedeului care constituie obiectul brevetului sau, Cn cazul Cn care un terţ Btie sau este evident din circumstanţe că folosirea procedeului este interzisă fără acordul titularului de brevet, oferirea procedeului spre folosire" c'oferirea spre vCnzare, vCnzarea, folosirea, importul sau stocarea Cn aceste scopuri a produsului obţinut direct prin procedeul care constituie obiectul brevetului. nventator (autor al invenţiei' este persoana fizică care, prin munca sa creatoare, a realizat invenţia. #reptul de autor al invenţiei este un drept personal inalienabil, imprescriptibil Bi protejat fără termen. Mn cazul Cn care invenţia a fost creată Cn comun de mai multe persoane, fiecare dintre ele are calitatea de coautor Bi dreptul de inventator aparţine fiecăreia Cn parte. Ku se consideră inventator persoana fizică care, la realizarea invenţiei, a acordat inventatorului asistenţă te>nică, organizatorică sau materială ori care a contribuit doar la perfectarea cererii de brevet, la obţinerea brevetului sau la exploatarea invenţiei. nventatorul are dreptul să fie menţionat Cn cerere, Cn brevet Bi Cn publicaţiile $4* cu privire la cerere Bi la brevet. nventatorul are dreptul să renunţe la menţionarea numelui său Cn cerere, Cn brevet Bi Cn publicaţiile $4* cu privire la cerere Bi la brevet prin depunerea la $4* a unei cereri Cn scris.
;1.-imitele de exercitare a drepturilor subiective de către titularii brevetelor. puizarea drepturilor. #reptul de folosire anterioară. imitarea efectelor !revetului #repturile acordate de brevet nu
se extind asupra a'acţiunilor efectuate Cntrun cadru privat Bi Cn scopuri necomerciale" b'acţiunilor efectuate Cn scopuri experimentale Cn privinţa obiectului invenţiei brevetate" c'preparării extemporaneu o singură dată Cn farmacie a unui medicament, conform reţetei medicale, precum Bi asupra acţiunilor cu privire la medicamentul astfel preparat" d'folosirii obiectului invenţiei brevetate la bordul navelor străine aparţinCnd ţărilor membre ale tratatelor internaţionale privind invenţiile la care Depublica oldova este parte care intră, temporar sau accidental, Cn apele Depublicii oldova, cu condiţia ca invenţia să fie folosită exclusiv pentru necesităţile navei" e'folosirii obiectului invenţiei brevetate Cn construcţia sau Cn operarea ve>iculelor terestre sau aeriene ori a altor mijloace de transport aparţinCnd ţărilor membre ale tratatelor internaţionale privind invenţiile la care Depublica oldova este parte, ori Cn construcţia pieselor accesorii pentru aceste ve>icule, cCnd aceste mijloace de transport pătrund, temporar sau accidental, pe teritoriul Depublicii oldova. olosirea specificata se admite cu condiţia
de a nu aduce atingere Cntrun mod nejustificat exploatării normale a invenţiei protejate prin brevet Bi de a nu leza nejustificat interesele legitime ale titularului brevetului, ţinCnd cont de interesele legitime ale terţilor. Mn caz contrar, titularul brevetului are dreptul la o despăgubire materială proporţională cu prejudiciul suportat prin folosirea neautorizată a invenţiei. puizarea drepturilor #repturile acordate de un brevet nu se extind asupra acţiunilor privind un produs protejat de brevetul Cn cauză, efectuate pe teritoriul Depublicii oldova, după ce acest produs a fost plasat pe piaţă Cn Depublica oldova de către titularul brevetului sau cu acordul expres al acestuia. *rotecţia prevăzută nu se extinde asupra materialului biologic obţinut prin reproducerea ori multiplicarea unui material biologic comercializat sau oferit spre vCnzare pe teritoriul Depublicii oldova de către titularul de brevet sau cu acordul acestuia, cCnd reproducerea sau multiplicarea rezultă Cn mod necesar din utilizarea pentru care materialul biologic a fost lansat pe piaţă, cu condiţia ca materialul obţinut să nu fi fost folosit ulterior pentru alte reproduceri sau multiplicări. *rin derogare de la cele expuse, vCnzarea sau orice altă formă de comercializare a materialului pentru reproducerea plantelor de către titularul brevetului sau cu acordul acestuia unui fermier, Cn scopuri de exploatare agricolă, implică autorizarea fermierului de a folosi produsul recoltei sale Cn scopul reproducerii sau multiplicării de către el CnsuBi pentru folosire personală. *rin derogare de la cele expuse, vCnzarea sau orice altă formă de comercializare a animalelor de prăsilă sau a altui material de reproducere animal de către titularul brevetului sau cu acordul acestuia unui fermier implică autorizarea fermierului de a folosi materialul protejat Cn scopuri agricole, cu excepţia folosirii comerciale" aceasta include Bi folosirea animalelor sau a altui material de reproducere animal Cn scopul desfăBurării activităţii sale agricole. )reptul !azat pe utilizarea anterioara a inven ţiei
;2.Fransmiterea drepturilor subiective asupra cererii de brevet Bi brevetului de invenţie. -icenţa obligatorie. Fransmiterea drepturilor: 9ererea de brevet Bi brevetul pot fi transmise sau pot constitui obiectul unor drepturi reale. #reptul la brevet, dreptul la acordarea brevetului Bi drepturile ce decurg dintro cerere de brevet sau dintrun brevet pot fi transmise Cn totalitate sau Cn parte. Fransmiterea se poate face prin cesiune sau prin licenţă, exclusivă sau neexclusivă, ori prin succesiune legală sau testamentară *rin contractul de licenţă solicitantul sau titularul de brevet (licenţiar' transmite dreptul de exploatare a cererii de brevet sau a brevetului oricărei alte persoane (licenţiat', rezervCnduBi dreptul de proprietate asupra lui. Mn cazul Cn care există mai mulţi licenţiaţi pentru o cerere de brevet sau pentru un brevet, licenţele acordate pot fi numai neexclusive sau exclusive limitate. 9ontractul de licenţă poate conţine clauze referitor la plata redevenţelor de către licenţiat. Ku se admite, conform legii, includerea Cn contractul de licenţă a practicilor sau a condiţiilor care pot constitui o folosinţă abuzivă a drepturilor de proprietate intelectuală, avCnd un efect prejudiciabil asupra concurenţei pe piaţa respectivă, cum ar fi clauza transmiterii obligatorii de către licenţiat a informaţiei te>nice licenţiarului, condiţii care să Cmpiedice contestarea validităţii sau includerea unui pac>et obligatoriu de condiţii ale licenţierii. Fransmiterea prin cesiune sau prin licenţă se va executa Cn scris Bi va fi semnată de către părţile la contract, cu excepţia cazului cCnd transmiterea rezultă dintro >otărCre judecătorească" Cn caz contrar, transmiterea nu este Cnscrisă la $4*. Fransmiterea dlor nu va afecta dle obţinute de terţi pCnă la data transmiterii.
dintre părţi se Cnscrie Cn Degistrul naţional de cereri de brevet de invenţie sau Cn Degistrul naţional de brevete de invenţie, publicCnd Cn :<* informaţia respectivă. otărCrea instanţei se Cnscrie Cn Degistrul naţional de brevete Bi se publică Cn :<*. #acă titularul licenţei obligatorii, Cn termen de un an de la data obţinerii acesteia, nu a Cntreprins nici o acţiune efectivă Bi serioasă pentru exploatarea invenţiei, licenţa obligatorie poate fi anulată prin >otărCrea instanţei judecătoreBti. 0alabilitatea licenţei obligatorii Cncetează Cn orice caz dacă titularul licenţei nu a Cnceput exploatarea invenţiei Cn termen de 2 ani de la data obţinerii acesteia.
;3.Mncetarea drepturilor acordate prin brevetul de invenţie. *tingerea drepturilor acordate de !revet. #repturile acordate de brevet se sting Cn cazul Cn care
a'expiră durata legală de protecţie 2!G;ani" b'titularul renunţă la brevet Fitularul brevetului poate să renunţe la brevet, depunCnd Cn acest sens o declaraţie Cn scris la $4*. :revetul nu poate face obiectul unei renunţări decCt Cn totalitatea sa. Denunţarea la brevet produce efecte numai după Cnscrierea ei Cn Degistrul naţional de brevete de invenţie. enţiunea privind renunţarea se publică Cn :<*. Fitularul are obligaţia, concomitent cu depunerea cererii scrise la $4*, să comunice Cn scris inventatorului intenţia sa de a renunţa la brevet. Mn acest caz, inventatorul, Cn termen de 3 luni de la data la care titularul ia comunicat intenţia sa de a renunţa la brevet, are dreptul preferenţial de a obţine brevetul pe numele său" c'taxele de eliberare Bi de menţinere Cn vigoare a brevetului nu au fost ac>itate la timp. )tingerea drepturilor pe motiv de neplată la timp a taxei anuale sau, după caz, a taxei suplimentare se consideră ca avCnd efect de la data expirării termenului stabilit pentru plata taxei anuale. $4* publică Cn :<* menţiunea privind stingerea drepturilor acordate de brevet. :revetul acordat de $4*, precum Bi un brevet european validat pot fi declarate nule, Cn totalitate sau Cn parte, din următoarele motive a' obiectul brevetului nu este brevetabil b' brevetul nu dezvăluie invenţia suficient de clar Bi complet pentru ca un specialist Cn domeniu să o poată executa" c' obiectul brevetului depăBeBte conţinutul cererii aBa cum a fost depusă sau, dacă brevetul a fost eliberat pe baza unei cereri divizionare sau a unei cereri noi, obiectul brevetului depăBeBte conţinutul
cererii iniţiale aBa cum a fost depusă" d' protecţia conferită prin brevet a fost extinsă" e' titular al brevetului nu a fost persoana Cndreptăţită la brevet
;. Koţiunea, termenul Bi condiţiile de protecţie a brevetului de invenţie de scurtă durată. :revetul de invenţie de scurtă durată se acordă pentru orice invenţie care este nouă, implică o activitate inventivă Bi este susceptibilă de aplicare industrială. )e consideră că o invenţie implică o activitate inventivă, dacă ea prezintă un avantaj te>nic sau practic. Ku se acordă brevete de invenţie de scurtă durată pentru invenţiile care se referă la un material biologic" substanţe BiGsau procedee c>imice sau farmaceutice. #urata unui brevet de invenţie de scurtă durată este de ; ani, CncepCnd cu data de depozit a cererii de brevet de invenţie de scurtă durată. Fitularul de brevet poate prezenta la $4* o cerere de prelungire a termenului de valabilitate a brevetului de scurtă durată pentru o perioadă de cel mult ani, cu condiţia că titularul va solicita la $4* efectuarea cercetării documentare referitoare la invenţia care face obiectul brevetului Bi va ac>ita taxa respectivă de prelungire, dar nu mai devreme de un an Bi nu mai tCrziu de ; luni Cnainte de expirarea termenului de valabilitate a brevetului de scurtă durată n scopul acordarii unui brevet de inventive de scurta durata $gepi realizeaza examinarea formala si preliminara a cererii de brevet de inventive.
;+.$părarea drepturilor subiective asupra brevetelor de invenţie. etodele de apărare. ormele metodei jurisdicţionale (penală, civilă, administrativă'. $rt &3 ? 8+ legea cu privire la protectia inventiilor.
;;.$sigurarea respectării drepturilor subiective asupra brevetului. $cţiunea privind Cncălcarea drepturilor Bi acţiunea de declarare a neCncălcării drepturilor. /cţiunea privind $ncălcarea drepturilor
(1' estiunii privind valabilitatea brevetului. /cţiunea de declarare a ne$ncălcării drepturilor
(1'
(3' 0alabilitatea brevetului nu poate fi contestată Cntro acţiune de declarare a neCncălcării drepturilor.
;&.Koţiunea, clasificarea Bi condiţiile de protecţie a desenului sau modelului industrial. #esenele Bi modelele industriale neprotejabile. Fermenul de protecţie. arcajul de avertizare. desen sau model industrial ?
aspectul exterior al unui produs sau al unei părţi a lui, rezultat Cn special din caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor, formei, texturii BiGsau ale materialelor BiGsau ale ornamentaţiei produsului Cn sine" Clasificarea:
#mi inregistrat ?protejat pe o perioada de + ani cu posibilitatea prelungirii perioade successive (2+ de ani' #mi neinregistrat ?protejat pe 3 ani in cazul in care a fost dezvaluit public conform legislatiei Conditiile de protectie:
Koutatea ?se considera ca dmi este nou daca nici un dmi identic nu a fost facut public, in cazul unui dmi inregistrat pina la data de depozit sau data invocarii dreptului de prioritate, in cazul unui dmi neinregistrat pina la data dezvaluirii publice. 9aracter individual ? un dmi indeplineste conditia data daca impresia global ape care o produce asupra utilizatorului avizat este diferita de impresia produsa asupra aceluiasi utilizator de orice al dmi. )esenele şi modelele industriale neprote0a!ile
#esenul sau modelul industrial determinat exclusiv de o funcţie te>nică nu poate fi protejat. Ku poate fi protejat un desen sau un model industrial care trebuie reprodus Cn mod necesar Cn forma Bi la dimensiunile exacte pentru a permite ca produsul Cn care este Cncorporat sau la care este aplicat să fie conectat mecanic ori amplasat Cn interiorul, Cn jurul unui alt produs sau pe el astfel CncCt fiecare dintre produse să CBi poată Cndeplini funcţia. )Cnt neprotejabile desenele sau modelele industriale care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri. Marca0ul de avertizare
Fitularul poate aplica pe produs un marcaj de avertizare constCnd din litera #, Cnscrisă Cntrun cerc, Cnsoţită de numele său ori de numărul certificatului de Cnregistrare. -ipsa marcajului de avertizare nu produce efecte juridice.
;8.9ererea de Cnregistrare a desenului sau modelului industrial. 9ondiţiile pe care trebuie să le Cntrunească. 9ererea de Cnregistrare multiplă. Condiţiile pe care tre!uie să le $ntrunească cererea
(1' 9ererea de Cnregistrare a desenului sau modelului industrial trebuie să conţină a' solicitarea Cnregistrării desenului sau modelului industrial" b' datele de identificare ale solicitantului" c' reprezentările grafice ale desenului sau modelului industrial, prezentCnd detaliat, Cn ansamblu aspectul exterior al produsului, care să poată fi reproduse" d' indicarea produselor referitor la care se preconizează integrarea sau aplicarea desenului sau modelului industrial. (3' -a cerere se anexează a' procura, Cn cazul depunerii cererii prin mandatar autorizat sau prin alt reprezentant" b' actele de prioritate ale desenului sau ale modelului industrial Cn cazul invocării priorităţii" c' descrierea desenului sau modelului industrial, la dorinţa solicitantului" d' dovada de plată a taxei sau documentul de acordare a Cnlesnirilor, după caz. Cererea de $nregistrare multiplă
(1' ai multe desene sau modele industriale pot fi incluse Cntro cerere de Cnregistrare multiplă. < astfel de cerere poate conţine pCnă la 1!! desene sau modele industriale.
(2' 9u excepţia produselor ornamentale, poate fi depusă o cerere de Cnregistrare multiplă dacă produsele referitor la care se preconizează integrarea sau aplicarea desenelor sau modelelor industriale fac parte din aceeaBi clasă a 9lasificării -ocarno. (3' 9ererea de Cnregistrare multiplă impune plata unei taxe suplimentare. (' Mn cazul cererii de Cnregistrare multiple, solicitanţii trebuie să fie unii Bi aceiaBi pentru toate desenele sau modelele industriale consemnate Cn cerere. (+' iecare dintre desenele sau modelele industriale la care se referă cererea de Cnregistrare multiplă poate fi tratat independent de celelalte. An desen sau un model industrial poate să facă, independent de celelalte, obiectul unei reCnnoiri, să fie pus Cn aplicare, să facă obiectul unor licenţe, al unei executări silite sau al altor drepturi reale.
;5.*rocedura de Cnregistrare a modelului sau desenului industrial. depunerea cererii examinarea formala – Mn termen de 2 luni de la data de depunere a cererii, $4* verifică respectarea condiţiilor de formă privind depunerea cererii Bi a documentelor anexate. *rin procedura de examinare se verifică a' respectarea Cn cerere a condiţiilor necesare acordării unei date de depozit prezentate si Mntrunirea Cn cerere a celorlalte condiţii .#acă se constată că Cn cerere se respectă condiţiile privind acordarea datei de depozit, $4* Cnscrie datele referitoare la această cerere Cn Degistrul naţional al cererilor de Cnregistrare a desenelor Bi modelelor industriale Bi notifică solicitantul despre admiterea cererii. examinarea preliminara ?se verifica daca cererea corespunde conditiei noutatii si se verifica actele cu privire la revendicarea prioritatii. 9ererea indeplineste conditia noutatii daca se refera la un dmi, se refera la mai multe dmiuri si indeplineste conditiile pentru cerea multipla *ublicarea in :opi ? 9ererea de Cnregistrare inclusă Cn Degistrul naţional al cererilor de Cnregistrare a desenelor Bi modelelor industriale se publică Cn :<* Cn cel mult 3 luni de la data de depozit dacă sCnt Cndeplinite condiţiile prevăzute de lege Mn termen de 3 luni de la data publicării cererii de Cnregistrare Cn :<*, terţii pot prezenta Cn scris la $4* observaţii motivate privind Cnregistrarea desenului sau a modelului industrial fără să plătească taxă. Mn termen de 3 luni de la data publicării cererii de Cnregistrare Cn :<*, persoanele interesate sCnt Cn drept să depun aopozitii Cnregistrării desenului sau modelului industrial pentru următoarele motive a' desenul sau modelul industrial nu CndeplineBte prevederile legii ori contravine ordinii publice sau bunelor moravuri" b' desenul sau modelul industrial Cncorporează, fără acordul titularului, o operă protejată Cn conformitate cu legislaţia privind drepturile de autor sau orice alt drept de proprietate industrială protejat" c' solicitantul nu a depus cel dintCi cerere de Cnregistrare. itarea unei taxe. xaminarea in fond ? Mn termen de 3 luni de la data expirării perioadei de prezentare a observaţiilor terţilor Bi a opoziţiilor, Cn procesul examinării de fond, $4* verifică dacă există temeiuri pentru respingerea cererii, ţinCnd cont de rezultatele examinării observaţiilor Bi opoziţiilor prezentate. $doptarea >otaririi de eliberare a certificatului de inregistrare sau respingere a cererii. @otarirea se publica in :<*. )e inscie in regisrul national al dmi, se elibereaza certificate de inregistrare a dmi.
&!.#repturile subiective asupra desenelor Bi modelelor industriale. #esenul sau modelul industrial Cnregistrat conferă titularului dreptul exclusiv de al utiliza Bi de a interzice oricărui terţ utilizarea sa fără acordul titularului. *rin utilizare se Cnţelege Cn special fabricarea, includerea Cntro ofertă, introducerea pe piaţă, importul, exportul sau utilizarea propriu zisă a unui produs Cn care a fost integrat ori căruia i sa aplicat desenul sau modelul industrial Cn cauză, precum Bi depozitarea produsului respectiv Cn scopurile menţionate anterior.
#esenul sau modelul industrial neCnregistrat nu conferă titularului dreptul de a interzice activităţile menţionate decCt dacă utilizarea contestată rezultă din copierea desenului sau modelului industrial protejat. Atilizarea contestată nu se consideră ca provenind din copierea desenului sau modelului industrial protejat dacă rezultă dintro muncă de creaţie independentă realizată de un autor despre care se poate afirma Cn mod justificat că nu cunoBtea desenul sau modelul industrial dezvăluit de titular.
&1.)ubiecţii dreptului subiectiv asupra desenelor Bi modelelor industriale. )ubiecti autor, titularul, succesorii. #repturile autorului R Mn cazul desenului sau al modelului industrial Cnregistrat a' autorul are dreptul de a fi menţionat Cn această calitate Cn documentele de procedură la $4*, Cn Degistrul naţional al cererilor de Cnregistrare a desenelor Bi modelelor industriale, Cn Degistrul naţional de desene Bi modele industriale Cnregistrate Bi Cn certificatul de Cnregistrare" b' se vor menţiona toţi coautorii dacă mai multe persoane au creat Cmpreună acelaBi desen sau model industrial" c' autorul are dreptul să renunţe la menţionarea numelui său Cn documentele de procedură la $4*, Cn Degistrul naţional al cererilor de Cnregistrare a desenelor Bi modelelor industriale, Cn Degistrul naţional de desene Bi modele industriale Cnregistrate, precum Bi Cn certificatul de Cnregistrare ori să anuleze menţiunile din aceste registre Bi din certificat. (2' $utorul poate săBi apere drepturile Cn instanţă judecătorească Cmpotriva oricărei persoane care Ci lezează drepturile. (3' MnsuBirea calităţii de autor, constrCngerea la coautorat, dezvăluirea, pCnă la revendicarea dreptului, a desenului sau a modelului industrial fără consimţămCntul autorului constituie Cncălcare a drepturilor acestuia Bi se pedepsesc Cn conformitate cu legislaţia Cn vigoare.
&2.-imitele de exercitare a drepturilor subiective asupra desenelor Bi modelelor industriale. puizarea drepturilor. #reptul de folosire anterioară. imitarea drepturilor conferite de desenul sau de modelul industrial
#repturile conferite de desenul sau de modelul industrial nu se exercită Cn cazul a' acţiunilor efectuate cu titlu privat Bi Cn scopuri necomerciale" b' acţiunilor efectuate Cn scopuri experimentale" c' acţiunilor de reproducere Cn scopuri didactice sau bibliografice, cu indicarea sursei" d' ec>ipamentelor mijloacelor de transport, Cnmatriculate Cntro ţară terţă, care pătrund temporar pe teritoriul Depublicii oldova" e' importului Cn Depublica oldova de piese Bi accesorii Cn vederea reparării ve>iculelor f' executării de reparaţii la ve>iculele g' calamităţilor, catastrofelor, epidemiilor Bi altor situaţii excepţionale. (2' Atilizarea specificată se admite sub rezerva ca ea să nu aducă atingere Cntrun mod nejustificat utilizării normale a desenului sau modelului industrial protejat Bi să nu lezeze nejustificat interesele legitime ale titularului dreptului asupra desenului sau modelului industrial, ţinCnd cont de interesele legitime ale terţilor. puizarea drepturilor
#repturile conferite de desenul sau de modelul industrial Cnregistrat sau neCnregistrat nu trebuie să se extindă asupra activităţilor privind un produs Cn care a fost Cncorporat sau căruia i se aplică desenul sau modelul industrial ce intră Cn Cntinderea protecţiei desenului sau modelului industrial Cnregistrat ori neCnregistrat dacă produsul a fost introdus pe piaţă Cn teritoriul Depublicii oldova de către titularul desenului sau modelului industrial Cnregistrat sau neCnregistrat ori cu acordul lui. )reptul de folosire anterioara
serioase Bi efective Cn sensul unei astfel de utilizări ? un desen sau un model industrial care intră Cn Cntinderea protecţiei unui desen sau unui model industrial Cnregistrat Bi care nu constituie o copie a acestuia din urmă. #reptul Cntemeiat pe utilizare anterioară CndreptăţeBte terţul să utilizeze Cn mod gratuit desenul sau modelul industrial Cn scopurile pentru care Cncepuse să Cl utilizeze sau pentru care se pregătise să Cl utilizeze Cnainte de data de depozit sau, dacă se invocă prioritatea, Cnainte de data de prioritate aferentă desenului sau modelului industrial Cnregistrat, fără a mări volumul de producţie sau fără a plăti roSaltS. #reptul Cntemeiat pe utilizare anterioară nu oferă posibilitatea de a acorda terţului o licenţă de utilizare a desenului sau a modelului industrial Cn cauză.
&3.Fransmiterea drepturilor subiective asupra desenelor Bi modelelor industriale. #repturile cu privire la desenul sau la modelul industrial pot fi transmise integral sau parţial prin cesiune, contract de licenţă Bi prin succesiune. An desen sau un model industrial poate face obiectul unor măsuri de executare silită ori al unor drepturi reale. #atele despre transmiterea drepturilor se publică Cn :<*. Contractul de licenţă *rin contract de licenţă, titularul desenului sau al modelului industrial (licenţiarul' transmite dreptul de a utiliza desenul sau modelul industrial oricărei alte persoane (licenţiat', rezervCnduBi dreptul de proprietate asupra lui. -icenţele pot fi exclusive Bi neexclusive. *rin licenţă exclusivă, licenţiarul acordă licenţiatului dreptul exclusiv de utilizare a desenului sau modelului industrial, renunţCnd prin contract la dreptul de a acorda licenţe unor terţi pentru acest desen sau model industrial pe acelaBi teritoriu. -icenţiarul poate săBi păstreze dreptul de a utiliza Cn continuare desenul sau modelul industrial (licenţă parţială' ori să renunţe la orice utilizare a lui (licenţă totală'. *rin licenţă neexclusivă licenţiarul transmite dreptul de utilizare a desenului sau a modelului industrial (licenţă parţială sau totală', rezervCnduBi atCt dreptul de al utiliza independent, cCt Bi dreptul de a acorda licenţă neexclusivă oricărei alte persoane. -icenţa poate fi acordată solicitCnd sau nu licenţiatului să plătească venituri licenţiarului. Ku se admite, conform legislaţiei Cn vigoare, includerea Cn contractul de licenţă a practicilor sau a condiţiilor care pot constitui o folosinţă abuzivă a drepturilor de proprietate intelectuală, avCnd un efect prejudiciabil asupra concurenţei de pe piaţa respectivă, cum ar fi transmiterea obligatorie de către licenţiat a informaţiei te>nice licenţiarului, condiţii care să Cmpiedice contestarea validităţii sau pac>etul obligatoriu de condiţii ale licenţierii. ără să aducă atingere dispoziţiilor contractului de licenţă, licenţiatul nu poate iniţia o procedură referitor la Cncălcarea dreptului asupra desenului sau modelului industrial decCt cu consimţămCntul titularului
&.)tingerea drepturilor asupra desenelor Bi modelelor industriale. 1.9aducitatea Mn cazul Cn care certificatul de Cnregistrare nu este reCnnoit sau termenul de 2+ de ani
calculat de la data de depozit a expirat, $4* introduce Cn Degistrul de desene Bi modele industriale Cnregistrate menţiunea că Cnregistrarea desenului sau modelului industrial a rămas fără efect din data expirării ultimei perioade de protecţie de + ani, fapt care se publică Cn :<*. 2.Denunţarea Fitularul poate renunţa total sau parţial la dreptul asupra desenului sau modelului industrial Cnregistrat, prin depunere la $4* a unei cereri de renunţare. 9ererea se consideră depusă după ac>itarea unei taxe. $4* Cnregistrează renunţarea Bi publică informaţia de rigoare Cn :<* Cn termen de luni de la data depunerii cererii de renunţare. Denunţarea produce efecte după consemnarea sa Cn Degistrul de desene Bi modele industriale Cnregistrate. . Kulitatea*ersoana interesată poate depune la judecătoria Cn a cărei jurisdicţie este sediul $4* o cerere de anulare a desenului sau a modelului industrial Cnregistrat 9ererea de anulare trebuie argumentată Bi prezentată Cn scris. a se consideră depusă numai după ac>itarea unei taxe. @otărCrea de anulare a desenului sau modelului industrial Cnregistrat se Cnscrie Cn Degistrul naţional de desene Bi modele industriale Cnregistrate Cn momentul Cn care devine irevocabilă. Femeiuri de nulitate a' desenul sau modelul industrial nu este un desen sau un model industrial Cn sensul legii b' desenul sau modelul industrial nu CndeplineBte condiţiile prevăzute de lege c' solicitantul sau titularul nu are dreptul, Cn temeiul unei >otărCri judecătoreBti, la desenul sau la
modelul industrial d' desenul sau modelul industrial este Cn conflict cu desenul sau modelul industrial anterior, care a fost făcut public după data de depozit sau, dacă a fost invocată prioritatea, după data de prioritate a desenului sau modelului industrial Bi care este protejat de la o dată anterioară prin Cnregistrare sau prin cerere de Cnregistrare" e' un semn distinctiv protejat se utilizează Cntrun desen sau model industrial, iar titularul are dreptul de a interzice utilizarea acestuia" f' o operă protejată de legislaţia privind drepturile de autor se utilizează neautorizat Cntrun desen sau model industrial"
&+.Koţiunea Bi clasificarea priorităţii asupra desenelor Bi modelelor industriale. Devendicarea priorităţii. prioritate ? drept acordat unei cereri de Cnregistrare de a
fi prima Cn timp Cn limitele termenului
stabilit" clasificare prioritate conventional se invoca in termen de ; luni de la data de depozit a primei cereri, si daca cerea sa depus intrun stat parte la <9, sau uniunea de la *aris prioritatea expozitionala ? se invoca in termen de ; luni de la expunerea dmi la expozitie, expozitia trebuie sa aiba c>aracter international, statul in care a avut loc expozitia sa fie parte <9 sau Aniuni de la *aris. Invocarea priorităţii
$ctele care justifică invocarea priorităţii pe baza cererii anterioare, Cnsoţite de o traducere a acestora Cn limba moldovenească, sau dovada prezentării Cn cadrul expoziţiei a produselor Cn care a fost integrat desenul sau modelul industrial sau cărora li sa aplicat desenul sau modelul industrial Bi o traducere a dovezii Cn limba moldovenească se depun Cn termen de 3 luni de la data de depozit.
&;.Koţiunea, particularităţile, funcţiile Bi condiţiile de protecţie a mărcii. marcă
orice semn susceptibil de reprezentare grafică, care serveBte la deosebirea produselor BiGsau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele ale altor persoane fizice sau juridice (articularitati:
marcile pot fi susceptibile de reprezentare grafică ? cuvinte (inclusiv nume de persoane', litere, cifre, desene, culori, combinaţii de culori, elemente figurative, forme tridimensionale, Cn special forma produsului sau a ambalajului acestuia, >olograme, semne de poziţionare" sonore, olfactive, tactile, precum Bi orice combinaţii de astfel de semne, cu condiţia ca aceste semne să poată servi la deosebirea produselor BiGsau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele ale altor persoane fizice sau juridice. marca este protejata doar pentru produsele pentru care este inregistrata marca este protejata doar pe teritoriul statului unde este inregistrata o marca protejata pe teritoriul unui stat este independenta de marca protejata pe teritoriul altui stat 1unctii:
de diferentiere a produselor si serviciilor de garantie a calitatii cu ajutorul marcii consumatorul ajunge sa identifice produsele preferate dupa calitatea acestora de organizare a pietei ?este rezultatul interactiunii dintre cerere si oferta, astfel pe piata se va mentine acele produse care indeplinesc conditiile pe care le doreste consumatorul de reclama ?marca transmite consumatorului informatia succinta asupra produsului si serviciului pe care il individualizeaza
&&.)istemele de dobCndire a drepturilor subiective asupra mărcii. #repturile asupra mărcii sCnt dobCndite Bi protejate pe teritoriul Depublicii oldova prin a' Cnregistrare nationala
b' Cnregistrare internaţională conform $ranjamentului de la adrid privind Cnregistrarea internaţională a mărcilor, sau conform *rotocolului referitor la $ranjamentul de la adrid c' recunoaBterea mărcii ca fiind notorie.
&8.9lasificarea mărcilor Cn dependenţă de diferite criterii. #upa obiecta. de productie(fabrica, comert', b.de servicii. #upa gradul de cunoastere a. marci notorii, b. marci defensive(marca dependenta de o alta marca' #upa continut marci verbale, marci figurative, marci combinate, marci tridimensionale, marci sonore, marci olfactive. #upa solicitanti a.individuala a carei solicitant este o pers. izica sau juridical " b. colectiva se utilizează pentru a deosebi produsele BiGsau serviciile membrilor unei asociaţii (unui grup de persoane' de produsele BiGsau serviciile altor persoane" c. de certificare marca a cG solicitant eGe o pI legal abilitata sa exercite exclusive controlul produselor si serviciilor in ceea ce priveste calitatea, materialul, modul de fabricatie.
&5.ărcile colective Bi mărcile de certificare. Mărcile colective se utilizează pentru a deosebi produsele BiGsau serviciile membrilor
unei asociaţii (unui grup de persoane' de produsele BiGsau serviciile altor persoane. *ot solicita Cnregistrarea unei mărci colective asociaţiile de fabricanţi, de producători, de prestatori de servicii, de comercianţi, care, Cn temeiul legii, au capacitatea, Cn nume propriu, să fie titulari ai unor drepturi sau obligaţii de orice natură, să Cnc>eie contracte sau să Cntocmească alte acte juridice, să intenteze acţiuni Cn instanţele judecătoreBti, precum Bi persoanele juridice de drept public. )olicitantul unei mărci colective va prezenta regulamentul de utilizare a mărcii colective odată cu depunerea cererii de Cnregistrare a mărcii sau Cn termenul stabilit Cn Degulament. Degulamentul de utilizare a mărcii colective specifică persoanele autorizate să utilizeze marca, condiţiile de afiliere la asociaţie, precum Bi condiţiile de utilizare a mărcii, inclusiv sancţiunile, Cn cazul Cn care acestea există. Mărcile de certificare #de conformitate%
(1' ărcile de certificare (de conformitate' pot fi Cnregistrate la $4* de către organismele de certificare, acreditate pentru efectuarea certificării conformităţii produselor sau serviciilor Cn condiţiile -egii cu privire la evaluarea conformităţii produselor. Ku pot solicita Cnregistrarea unei mărci de certificare persoanele juridice, altele decCt cele menţionate, care fabrică, importă sau vCnd produse ori prestează servicii. (3' )olicitantul, odată cu depunerea cererii de Cnregistrare a unei mărci de certificare Cn sau Cn termenul stabilit Cn Degulament, va prezenta a' regulamentul de utilizare a mărcii de certificare" b' autorizaţia sau documentul din care să rezulte desfăBurarea legală a activităţii de certificare ori, după caz, dovada Cnregistrării mărcii de certificare Cn ţara de origine. Degulamentul de utilizare a mărcii de certificare specifică persoanele autorizate să utilizeze marca, elementele Bi caracteristicile care vor fi certificate prin marcă, modul Cn care organismul de certificare va verifica aceste caracteristici Bi va supraveg>ea utilizarea mărcii, sancţiunile pentru Cncălcarea regulamentului, taxele care vor fi plătite pentru utilizarea mărcii, procedurile de reglementare a litigiilor. Atilizarea unei mărci de certificare va fi desc>isă oricărei persoane care oferă produse sau prestează servicii conforme caracteristicilor stipulate Cn regulamentul de utilizare a mărcii de certificare Bi care respectă prevederile acestuia. Mn cazul Cn care o marcă de certificare a Cncetat să mai fie protejată, ea nu poate fi depusă spre Cnregistrare Bi nu poate fi utilizată Cn alte scopuri Cn decurs de 1! ani de la data Cncetării protecţiei. Faxele prevăzute de prezenta lege pentru mărcile colective se aplică Bi mărcilor de certificare.
8!.)imilaritatea mărcilor Bi similaritatea produselor pe care se aplică mărcile. otive relative de refuz
81.#repturile subiective asupra mărcii. Mnregistrarea mărcii conferă titularului dreptul exclusiv asupra acesteia. Fitularul mărcii este Cn drept să interzică terţilor să utilizeze Cn activitatea lor comercială, fără consimţămCntul său a' un semn identic cu marca pentru produse BiGsau servicii identice cu cele pentru care marca este Cnregistrată" b' un semn care, din cauza identităţii ori similitudinii cu marca Cnregistrată Bi identităţii ori similitudinii produselor sau serviciilor acoperite de semn Bi de marcă, generează riscul de confuzie Cn percepţia consumatorului" riscul de confuzie include Bi riscul de asociere Cntre semn Bi marcă" c' un semn identic ori similar cu marca pentru produse BiGsau servicii diferite de cele pentru care marca este Cnregistrată cCnd aceasta din urmă a dobCndit un renume Cn Depublica oldova, iar persoana terţă, Cn urma folosirii semnului, fără motive justificate, profită de caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau le aduce atingere acestora. #reptul exclusiv asupra mărcii produce efecte pentru terţi CncepCnd cu data publicării Cn :<* sau cu data Cnscrierii Cn Degistrul internaţional a datelor referitoare la Cnregistrarea mărcii. Fotodată, poate fi cerută o despăgubire rezonabilă, Cn limita prejudiciului cauzat, pentru acele fapte, săvCrBite după publicarea cererii de Cnregistrare a mărcii, care vor fi interzise după publicarea Cnregistrării mărcii. nstanţa judecătorească sesizată să se ocupe de cazul respectiv nu poate să decidă Cn fond atCta timp, cCt datele referitoare la Cnregistrarea mărcii nu au fost publicate.Fitularul mărcii poate plasa alături de marcă un marcaj de avertizare Cn formă de litera D, Cnscrisă Cntrun cerc, sau un text care indică faptul că marca este protejată Cn Depublica oldova.
82.)ubiecţii dreptului subiectiv la marcă. -imitarea dreptului subiectiv. puizarea dreptului. )ubiectii solicitant, titularul imitarea dreptului e"clusiv
#reptul exclusiv nu se extinde asupra elementelor mărcii care, Cn conformitate cu prezenta lege, nu pot fi Cnregistrate independent Cn calitate de mărci, cum ar fi termenii descriptivi, inclusiv cei cu caracter relogios, precum Bi asupra elementelor grafice, prezentate prin linii Cntrerupte sau punctate, cu ajutorul cărora solicitantul indică părţile produsului sau ambalajului care nu sCnt revendicate ca părţi ale mărcii, cu condiţia folosirii loiale a elementelor menţionate Bi a respectării intereselor legitime ale titularului mărcii Bi ale terţilor. #reptul exclusiv asupra mărcii nui permite titularului să interzică unui terţ să utilizeze Cn activitatea sa industrială sau comercială, Cn concordanţă cu practicile oneste a' propriul său nume sau adresa sa" b' indicaţiile referitoare la specia, calitatea, cantitatea, destinaţia, valoarea, originea geografică, timpul fabricării produsului sau prestării serviciului, la alte caracteristici ale acestora" c' marca, Cn cazul cCnd este necesar de a indica destinaţia unui produs BiGsau serviciu, Cn special Cn calitate de accesoriu ori de piesă detaBabilă. puizarea dreptului conferit de marcă
Fitularul unei mărci Cnregistrate nu poate cere interzicerea utilizării de către alte persoane a acestei mărci pe produse BiGsau servicii care au fost plasate pe piaţa Depublicii oldova de el CnsuBi ori cu consimţămCntul său. aceasta nu se aplica Cn cazul cCnd titularul are motive temeinice să se opună comercializării produselor sau prestării serviciilor, Cn special cCnd starea acestora este modificată sau alterată după plasarea lor pe piaţă.
83.otivele de refuz la Cnregistrarea mărcii. Motive a!solute de refuz
)e refuză Cnregistrarea
a' semnelor care nu Cndeplinesc condiţiile forma b' mărcilor care sCnt lipsite de caracter distinctiv" c' mărcilor constituite exclusiv din semne ori din indicaţii ce pot servi Cn comerţ pentru a desemna specia, calitatea, cantitatea, destinaţia, valoarea, originea geografică, timpul fabricării produsului sau prestării serviciului, alte caracteristici ale acestora" c1' mărcilor constituite exclusiv din semne cu caracter elogios" d' mărcilor constituite exclusiv din semne ori din indicaţii devenite uzuale Cn limbajul curent sau Cn practicile comerciale loiale Bi constante" e' semnelor constituite exclusiv din forma impusă de CnsăBi natura produselor sau din forma produsului necesară pentru obţinerea unui rezultat te>nic, sau din forma care conferă valoare esenţială produsului" f' mărcilor care prejudiciază imaginea BiGsau interesele statului ori sCnt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri, Cn special apelurile antiumane, cuvintele, reproducerile Bi semnele indecente, precum Bi celor de natură să lezeze demnitatea persoanelor, minorităţilor, etniilor, naţiunilor, sentimentele lor religioase, naţionale, profesionale etc." g' mărcilor care pot induce Cn eroare consumatorul Cn ceea ce priveBte originea geografică, calitatea ori natura produsului BiGsau a serviciului" >' mărcilor care conţin reproduceri sau imitaţii de steme, drapele Bi embleme de stat, i' mărcilor care conţin denumirea oficială sau istorică a statului sau abrevierea ei ori denumiri ale unităţilor administrativteritoriale, reproduceri de insigne, j' mărcilor care conţin semne de Cnaltă valoare simbolică, Cn special simboluri religioase" Motive relative de refuz
se refuză Cnregistrarea Bi Cn cazul cCnd marca a' este identică cu o marcă anterioară Cnregistrată pentru produse BiGsau servicii identice" b' este identică ori similară cu o marcă anterioară Bi, din cauza identităţii ori similitudinii produselor BiGsau serviciilor pe care le desemnează cele două mărci, există riscul de confuzie pentru consumator, inclusiv riscul de asociere cu marca anterioară" c' este identică ori similară cu o marcă anterioară Bi este solicitată spre Cnregistrare pentru produse BiGsau servicii care nu sCnt similare cu cele pentru care marca anterioară este Cnregistrată, Cn cazul cCnd marca anterioară se bucură de renume Cn Depublica oldova Bi dacă utilizarea mărcii solicitate, fără un motiv justificat, ar aduce un profit nemeritat din caracterul distinctiv ori din renumele mărcii anterioare sau lear aduce atingere acestora.
8.*rocedura de eliberare a certificatului de Cnregistrare a mărcii.
daca a fost revendicata prioritatea (ca la #m, solictantul piate invoca o prioritae expozitionala si conventionala' cu deosebire ca in casul marcilor prioritaatea conventionala se invoca in termen de ; luni,prioritatea expozitionala se invoca in termen de ; luni. n cadrul examinarii preliminare agepi verifica daca este depusa prin reprezentant $re loc prima publicare in :<*i in termen de 3 luni de la data de depozit,cerea privind certificatul de inregistrarea se publica in :opi. otararea de inregistrare sau de respingere a cererii pentru obtinerea certificatului de inregistrare. $ceasta >otarare se publica in :opi, ulterior se inscrie marca in Degistrul national al marcilor )e elibereaza certificatul de inregistrare. , pe o perioada de 1! ani cu posibilitatea prelungirii de un numar nelimitat de ori. . 9u ; luni inainte expirarii termenului d 1! ani,solicitantul trebuie sa depuna la $gepi, o cereree de reinnoire a certificatului de inregistrare.
8+.*rocedura de Cnregistrare a mărcii Cn străinătate (calea naţională Bi internaţională'. Dolul $4* Cn procesul de Cnregistrare a mărcii pe cale internaţională. inregistrarea in strainatate oe cale internationale ooate avea loc prin modalitatile 1. Calea nationala prin depunerea unei cereri in statul in care doreste sa fie protejata ca marca 2. Inregistrarea nationala prin aranjamentul de la Madrid , 3. Inregistrea internationala prin protocol privind aranjamentul de la mAdrid Solicitantul unei inregistrati internationale nu poate alege aleatoriu inregistrarea internationala prin Aranjament sau prin Protocol. Acest fapt depinde de tara de origine (tara in care se depune cerere si din tara desemnata (tara unde se solicita protectia marcii !aca tara de origine si tara desemnata este parte si la aranjament si la protocol, pina la 1 septembrie 2008 inregistrarea internationala avea loc prin aranjament. Protocolul privind aranjamentul de la Madrid,prevede daca trei patrimi din statele mem"re ale aranjamentului vor adera la procotol, inregistrarea internationala va avea loc prin protocol. ( clauza de salvgardare va fi in favoarea procotolului. !e la 1 septem"rie 2##$, desemnarile unei parti contractante ce este in acelasi timp parte si la aranjament si la protocol, intr%o cerere internationala efectuata de catre un solicitant, ce apartine unei parti contractante mem"ra,la rindul sau atit la ranjament cit si la protocol, vor f i guvernate de protocol. Solicitantul care doreste sa inregistre&e marca pe cale internationala tre"uie sa depuna o cereree la Agepi in ca&ul in care solicita inregistrarea prin Aranjament sau prin Protocol . Agepi,actionea&a in calitate de oficiu receptor,receptionea&a cererile si o transmit "irourilor internationalea 'MPI. Cererea se completea&a pe un formular standart si este de 3 tipuri: MM1 sunt cererile in care toate statele sunt parte eclusiv doar la aranjament. • MM2 tarile desemnate sunt parte si la p rotocol indiferent de faptul daca sunt sau nu parte si la • aranjament MM 3 cel putin o tara desemnata este parte eclusiv la aranjament si cep putin o tara este parte • si la protocol, indiferent de faptul daca este sau nu parte si la aranjament. Inregistrarea internationala este vala"ila pe o perioada de 1# ani si poate fi reinoita prin depunerea unei cereri cu ) luni inaintea epirarii termenului de 1# ani. Cu ) luni inainte de epirarea termen ului de protectie *iroul international va reaminti titularului inregistrarii internationale sau mandataru lui pein trimiterea unui avi& oficial data e acta a acestei epirari. Prin intermediul ac+itarii unei tae suplimentare,va fi acordat un termen de gratie de ) luni pentru reinnoirea inregistrarii internationale Avantajele inregistrarii unei marci pe cale internationala 1. olosirea unei singure cereri
2. 3.
-rmarirea unei singure cereri pentru modificari completari si alte mentiuni care apar pe parcursul procesului de inregistrare aloarea taelor ac+itate este mult mai mica pentru inregistrarea marcii internationale decit aceea care ar fi tre"uit ac+itata in ca&ul in care s%ar opta pentru inregistrarea in strainatate pe cale nationala.
Deosebirile dintre Aranjamnet si rotocol: 1.
!imba in care se depune cererea/ aranjamentul in lim"a france&a protocolul france&a,engle&a,spaniola(in ca&ul in care oficiul national nu prevede altfel Agepi in calitate de oficiu de origine,va receptiona,verifica si transmite *iroului International cerereile guvernate de protocol in lim"a france&a sau engle&a.
2.
roblema denumita cascad" in conformitate cu aranjamnetul,oficiul de origine al tarii este definit drept oficiul tarii parte la arnjament in care solictantul / ### are o intreprindere reala si efective$ ### in lipsa acesteia tara unde isi are domiciliul0 ### in lipsa acesteia al carui national este . Astfel solicitantul este o"ligat sa treaca asa numita cascada neavind li"era alegere a oficiului de origine in ca&ul protocolului nu eista o"ligativitatea trecerii asa numitei cascade ,astfel solicitantul are dreptul de a alege oficiul de origine
3.
%aza juridica pentru depunerea cererii in ca&ul aranjamentului pentru a depune o cerere de inregistrare internationala,solicitantul o"ligatoriu tre"uie sa inregistre&e marca pe cale nationala. In ca&ul protocolului solicitantul, poate depune o cerere internationala atit in "a&a unei inregistrari nationale cit si in "a&a unei cereri nationale.
.
Dependenta cererii internationale de cererea nationala conform protocolului eista posi"ilitatea transformarii inregistrarii internationale in cerere nationala,daca la cererea oficiului de origine inregistrarea internationala se eclude din registrul international. In ca&ul arnjamentului,cererea internationala depinde de cererea nationala pe o perioada de ani
8;.arca notorie. *rocedura de recunoaBtere a notrietăţii unei mărci. marcă notorie
marcă larg cunoscută Cn Depublica oldova la data depunerii unei cereri de Cnregistrare de marcă sau la data priorităţii revendicate Cn cerere, Cn cadrul segmentului de public vizat pentru produsele BiGsau serviciile cărora li se aplică marca, fără a fi necesară Cnregistrarea sau utilizarea mărcii notorii Cn Depublica oldova pentru a fi opusă" arca poate fi recunoscută ca fiind notorie Cn urma unei cereri de constatare a notorietăţii, depusă la judecătoria Cn a cărei jurisdicţie este sediul $4*, sau a unei cereri reconvenţionale Cntro acţiune de apărare a drepturilor, depusă la aceeaBi instanţă. cererea de constatare a notorietăţii mărcii trebuie să conţină a' solicitarea de constatare a notorietăţii mărcii cu indicarea datei de la care această constatare se solicită" b' numele, prenumele, adresa Bi semnătura solicitantului, Cn cazul unei persoane fizice" denumirea, sediul Bi semnătura conducătorului, Cn cazul unei persoane juridice" c' numele, prenumele, adresa Bi semnătura mandatarului autorizatG reprezentantului, Cn cazul depunerii cererii prin intermediul lor" d' descrierea mărcii, dacă este Cnregistrată, sau descrierea semnului care se pretinde că poate fi recunoscut ca marcă notorie" e' produsele BiGsau serviciile pentru care se utilizează marca, grupate conform claselor clasificării internaţionale a produselor Bi a serviciilor" f' culoareaGculorile mărcii, Cn cazul Cn care acestea constituie un element distinctiv al mărcii" g' numărul certificatului de Cnregistrare, dacă se solicită constatarea notorietăţii unei mărci Cnregistrate. -a cererea de constatare a notorietăţii mărcii se anexează a' documente ce conţin informaţii despre factorii Cn a căror bază se poate face concluzia despre notorietatea semnului, inclusiv despre
gradul de cunoaBtere a semnului pe piaţă de către segmentul de public vizat" rezultatul sondajelor efectuate de solicitant" b' reproducerea grafică sau fotografică a mărcii, prezentată Cn culoarea sau Cn combinaţia de culori Cn care se solicită constatarea notorietăţii mărcii, cu imagine de o calitate ireproBabilă, clară Bi distinctă" )ondajul se efectuează pe un eBantion reprezentativ Cn raport cu segmentul de public vizat. $ria geografică a sondajului Bi mărimea eBantionului se stabilesc Cn funcţie de caracterulGspecificul produselor BiGsau al serviciilor pentru care se foloseBte marca.-a stabilirea notorietăţii mărcii pentru produsele cu destinaţie te>nică trebuie să fie c>estionaţi consumatorii produselor respective (atCt din cercul producătorilor, cCt Bi din reţeaua de comerţ'. $stfel, este necesar ca nu mai puţin de ;!N din numărul acestor respondenţi să cunoască marca respectivă. -a stabilirea notorietăţii mărcii pentru produsele de consum curent trebuie să fie c>estionat consumatorul Emediu7 precum Bi specialiBti din ramura respectivă a industriei Bi a comerţului. $stfel, este necesar ca majoritatea respondenţilor să cunoască marca respectivă Mn funcţie de rezultatul examinării cererii de constatare a notorietăţii mărcii se adoptă o >otărCre privind constatarea notorietăţii mărcii sau respingerea cererii de constatare a notorietăţii mărcii. @otărCrea privind constatarea notorietăţii mărcii se comunică $4* pentru ca marca recunoscută notorie să fie Cnscrisă Cn Degistrul mărcilor notorii. #atele Cnscrise Cn Degistrul mărcilor notorii se publică Cn :<* Cn termen de 3 luni de la data adoptării >otărCrii privind constatarea notorietăţii mărcii.
8&.Koţiunea Bi clasificarea priorităţii mărcii. Devendicarea priorităţii. *rioritatea 9onventionala ?termen ; luni, stat parte la <9 sau Aniunea de la *aris *rioritatea xpozitionala ? termen ; luni, stat parte la <9 sau Aniunea de la paris, expozitie internationala Invocarea priorităţii
)olicitantul care doreBte să se prevaleze de dreptul de prioritate este obligat să dea o declaraţie de prioritate odată cu depunerea cererii de Cnregistrare a mărcii sau Cn termen de 2 luni de la data de depozit a cererii Bi să prezinte, Cn termen de cel mult 3 luni de la această dată, documentele care confirmă legitimitatea unei astfel de cerinţe, cu condiţia ac>itării taxei stabilite.
88.Fransmiterea drepturilor subiective asupra mărcii (cesiune, licenţă, franciză, gaj, aport la constituirea capitalului social al unei societăţi comerciale'. !reptul asupra marcii poate fi transmis prin/ &esiune . Contractul de cesiune este contractul dintre 2 parti /cedent (titulaarul marcii care • transmite drepturile sale asupra marcii. -nei persoane numita cesionar. ipurile cesiunii/
•
cesiune totala prin care se transmit cesionarului toate drepturile oferite de protectie sau cerereea de inregistrare a o"iectului proprietate industrial
•
. Cesiunea partiala atunci cind este limitata din punct de vedere al intinderii protectiei conferite de tipul de protectie sau de cererea de inregistrare a o"iectului de proprietate industriala. (4 pentru o anumita clasa.
Contrac5ul de cesiune tre"uie sa includa/ 'indicatie cu privire la tipul cesiunii( totala6partiaala,' numarul si data de depo&it a o"iectului de proprietate industriala(cerere sau titlului de protectie. 0' lista produselor sau serviciilor cesionate grupate in conformitate cu Aranjamentul de la 7itsa peivind clasificarea internationala a produselor sau serviciilor ' teritoriul in limitele caruia urmea&a a fi eploatat o"iectul de proprietate industriala( in ca&ul in care cesiunea este partiala in dependenta de teritoriu ' semnaturile,data !icenta conform art 28 al legii priivind protectia marcilor,contractul de licenta este contractul in • virtutea caruia titularul marcii inregistraate ( licentiar , transmite dreptul de utili&are a acesteia oricarei altei persoanenumita licentiat re&ervidnu%si dreptul de proprietate asupra marcii. 9icenta
poate fi /
e(clusiva conform careia drepturile privind o"iectele de proprietate industriala se
transmit unui singur licentiat nee(clusiva in "a&a careia licentiarul isi re&erva dreptul de a inc+eia contracte de licenta referitoar laa acelasi o"iect de proproetate industriala cu mai multi licentiati. 9icenta poate fi/ ' totala in "a&a careia licentiatului i se trans mit toate drepturile conferite de titlul de protectie a o"iectului de proprietate industriala pe intreg tesr itoriului titularul o"iectului de proprietate industriala fiind licentiarul ' partiala in virtutea careia transmiterea drepturilor este limitata, din punct de veder al intinderii protectiei conferite de titlul de protectie pentru o"iectul de proprietate industriala. Contractul de licenta tre"uie sa includa clauzele / )indicatii privind tipul licentei(eclusiva,totala...0) numarul titlului de protectie a o"iectului de proprietate industriala0 )indicatii privind dfeptul licentiatului de a inc+eiea contracte de su"licenta0 )lista peoduselor sau serviciilor grupate in conformitate cu clasificatorul de la 7itsa privind lista produselor sau servicilor0 )conform art 28(3 contractul de licenta va include si clau&a de calitate a marfii,conform careia produsele sau serviciile licentiatului dupa calitatea lor nu tre"uie sa fie inferioare celor ale licentiarului si ca licentiarul va eercita controlul indeplinirii acestei clau&e. Conform art 28() licentiatul poate initia o procedura de aparare a dreptului asupra ma rcii doar cu acordul titularului acesteia. itularul unei licente eclusive poate initia o astfel de procedura in ca&ul in care dupa somatie titularul marcii nu a intentat el insusi o asemenea actiune in termenul prescris. *aj • +rancasing contractul de franc+asing este o modalitate de cola"orare intre o societate numita • franc+isor si una sau mai multe societati numite franc+i&ate. ranc+i&orul avind dreptul de proprietate asupra unor marci inregistrate,ofera franc+i&atului resurse "anesti si asistenta de specialitate precum si dreptul de a folosi marca sa in vederea desfasurarii unei activitati comerciale. ranc+i&atul are o limita sta"ilita prin contract a li"ertatii sale de actiune si este o"ligat sa verse periodic o cota p arte din profitul reali&at in folosul franc+i&orului. In contractul de franc+i&a cele 2 parti sint convergente,frnc+i&orul es te interesat sa fie pe pietele internationale,franc+i&atul are interesul se "eneficie&e de mijloacele franc+i&orului in derularea afacerii. Avantajul -rancizorului este ca fara de c+eltuieli de investitii poate actiona pe o piata eterna. In acelasi timp,franc+i&orul poate sa%si diversifice activitatea operind actiuni de etindere si amplificare a afacerii prin reinvestitii. uccesiune • &a aport la capitalul social al unei societati comerciale. • rocedura de inregistrare la Agepi a contractelor de cesiune,licenta,gaj privind obiectele de proprietate industriala 1. !epunerea unei cereri pe un formular%tip apro"at de Agepi. Cererea tre"uie sa se refere la inregistrarea unui singur contract care poate s a includa unul sau mai multe o"iecte de proprietate industriala inregistrate la Agepi. Ca eceptie,contractele de cesiune se pot referi si la cererile de inregsitrare a o"iectelor de proprietate industriala. Cererea depusa la Agepi tre"uie sa contina/
2. 3.
datele de identificare a oartilor contrcatnte
numele si adresa mandatarului
autori&at datele ce permit identificarea o"iectului de proprietate industriala numarul titlului de protectie sau in ca&ul contractului de cesiune numarul si data de depo&it a cerereii de inregistrare a o"iectului de proprietate industriala. 4aminarea cererii se reali&ea&a in termen de 3 luni de la data inregistrarii cererii la Agepi. Adoptarea deci&iei de respingere sau indegistarre a contractului. 4mite decizie de inregistrare daca in procsul eaminarii se constata ca cererea si documentele aneate corespund prevederilor legislatiei in vigoare. Agepi emite deci&ia de respingere a inregistrarii contractului daca/
iregularitatile constatate nu sunt remediate in tesrmneul prescris( in 2
luni de la data notificarii de catre Agepi partea contractanta care transmite drepturile asupra o"iectului de proprietate industriala nu este titularul sau solicitantul respectivului
. .
o"iect. Continutul contractului nu contine clau&e cu privire la / partile contractului, o"iectul de proprietate industriala la care se r efera contrac5il,tipul contractului si sfera de intindere a drepturilor acordate prin intermediul contractului. !aca Agepi a emis deci&ia de inregistrare a co"tractului atunci datele se inscriu in :egistrele nationale ale o"iectelor de proprietate industriala("revete,marci Pe fiecare fil; a fiecarui eemplar al contractului se aplica stampila
85.)tingerea dreptului subiectiv asupra mărcii. -enunţarea la marcă
Fitularul, sub rezerva ac>itării taxei stabilite, poate să renunţe la marcă pentru toate sau numai pentru o parte din produsele BiGsau serviciile pentru care marca a fost Cnregistrată.Denunţarea la marcă se declară Cn scris la $4* de către titularul mărcii sau de către persoana Cmputernicită de acesta, iar drepturile asupra mărcii se sting de la data Cnscrierii renunţării Cn Degistrul naţional al mărcilor.Denunţarea este Cnregistrată numai cu acordul tuturor titularilor de drepturi referitoare la marcă, CnscriBi Cn Degistrul naţional al mărcilor. -)ecăderea din drepturile asupra mărcii
Fitularul mărcii este decăzut din drepturile asupra mărcii Cn urma unei cereri de decădere din drepturi, depuse la judecătoria Cn a cărei jurisdicţie este sediul $4*, sau a unei cereri reconvenţionale Cntro acţiune de apărare a drepturilor, depuse la aceeaBi instanţă, dacă a' Cn decursul unei perioade neCntrerupte de + ani, fără motive justificate, marca nu a făcut obiectul unei utilizări efective Cn Depublica oldova pentru produsele BiGsau serviciile pentru care a fost Cnregistrată" b' prin activitatea sau prin inactivitatea titularului, marca a devenit denumire uzuală Cn comerţul cu un produs BiGsau cu un serviciu pentru care a fost Cnregistrată" c' Cn urma utilizării mărcii de către titularul acesteia sau cu consimţămCntul lui, marca poate induce Cn eroare consumatorul, Cn special Cn ceea ce priveBte natura, calitatea sau provenienţa geografică a produselor BiGsau a serviciilor pentru care a fost Cnregistrată. d' a fost retrasă permisiunea de folosire a denumirii oficiale sau istorice a statului Cn marca de produs BiGsau serviciu, Cn conformitate cu legislaţia. 2ulitatea marcii /!soluta: marca a fost inregistrata contrar motivelor absolute de refuz de inregistrare a marcii, solicitantul a actionat cu rea credinta la momentul depunerii cererii de inregistrare a marcii. elativa: daca exista o marca anterioara, daca exista un drept anterior
5!.$părarea dreptului subiectiv asupra mărcii. etodele de apărare. ormele metodei jurisdicţionale. $rt. ;1 ? &3 legea privind protectia marcilor
51.Koţiunea Bi protecţia juridică a denumirilor de origine, indicaţiilor geografice Bi specialităţilor tradiţionale garantate. indicaţie geografică ? denumire a unei regiuni sau a unei localităţi, a
unui loc determinat sau, Cn cazuri excepţionale, a unei ţări, care serveBte la desemnarea unui produs originar din această regiune sau localitate, din acest loc determinat sau din această ţară Bi care posedă o calitate specifică, reputaţie sau alte caracteristici ce pot fi atribuite acestei origini geografice Bi a cărui producere BiGsau prelucrare, BiGsau preparare au loc Cn aria geografică delimitată" denumire de origine ? denumire geografică a unei regiuni sau localităţi, a unui loc determinat sau, Cn cazuri excepţionale, a unei ţări, care serveBte la desemnarea unui produs originar din această regiune, localitate, loc determinat sau ţară Bi a cărui calitate sau caracteristici sCnt, Cn mod esenţial sau exclusiv, datorate mediului geografic, cuprinzCnd factorii naturali Bi umani, Bi a cărui producere, prelucrare Bi preparare au loc Cn aria geografică delimitată" specialitate tradiţională garantată ? produs agricol sau alimentar tradiţional a cărui specificitate este recunoscută prin Cnregistrare *oate fi protejată Cn calitate de denumire de origine denumirea geografică a unei regiuni sau localităţi, a unui loc determinat sau, Cn cazuri excepţionale, a unei ţări, care serveBte la desemnarea unui produs a' originar din această regiune sau localitate, din acest loc determinat sau din această ţară" Bi b' a cărui calitate sau caracteristici sCnt, Cn mod esenţial sau exclusiv, datorate mediului geografic, cuprinzCnd factorii naturali Bi cei umani" Bi c' a cărui producere, prelucrare Bi preparare au loc Cn aria geografică delimitată.
*oate fi protejată Cn calitate de indicaţie geografică denumirea unei regiuni sau localităţi, a unui loc determinat sau, Cn cazuri excepţionale, a unei ţări, care serveBte la desemnarea unui produs a' originar din această regiune sau localitate, din acest loc determinat sau din această ţară" Bi b' care posedă o calitate specifică, reputaţie sau alte caracteristici ce pot fi atribuite acestei origini geografice" Bi c' a cărui producere BiGsau prelucrare, BiGsau preparare au loc Cn aria geografică delimitată. Mn calitate de specialitate tradiţională garantată poate fi protejat un produs agricol sau alimentar care a' este obţinut din materie primă tradiţională" sau b' se caracterizează printro compoziţie tradiţională" sau c' se caracterizează printrun mod de producere BiGsau de prelucrare ce corespunde unui tip tradiţional de producere BiGsau de prelucrare.
52.9aietul de sarcini Bi termenul de protecţie a denumirilor de origine, indicaţiilor geografice Bi specialităţilor tradiţionale garantate. Caietul de sarcini
*entru a beneficia de o denumire de origine protejată sau de o indicaţie geografică protejată ori pentru a fi recunoscut ca specialitate tradiţională garantată, un produs trebuie să fie conform condiţiilor stabilite Cntrun caiet de sarcini, omologat printro decizie a 4uvernului. 9aietul de sarcini pentru o denumire de origine sau pentru o indicaţie geografică trebuie să conţină a' denumirea de origine sau indicaţia geografică solicitată spre Cnregistrare" b' denumirea Bi descrierea produsului, inclusiv, dacă este cazul, a materiei prime, precum Bi principalele caracteristici fizice, c>imice, microbiologice BiGsau organoleptice ale produsului" c' delimitarea ariei geografice d' elemente care să ateste că produsul provine din aria geografică delimitată e' descrierea metodei de obţinere a produsului f' elemente care să justifice, după caz legătura dintre calitatea sau caracteristicele produsului Bi mediul geografic, legătura dintre o calitate specifică, reputaţie sau alte caracteristici ale produsului Bi originea sa geografică g' denumirile Bi adresele autorităţilor competente sau ale organismelor abilitate să verifice respectarea prevederilor caietului de sarcini, precum Bi precizarea misiunii lor" >' orice reguli specifice de etic>etare a produsului Cn cauză" 9aietul de sarcini pentru o specialitate tradiţională garantată trebuie să conţină a' denumirea specialităţii tradiţionale garantate b' descrierea produsului agricol sau alimentar, cu indicarea principalelor proprietăţi fizice, c>imice, microbiologice c' descrierea metodei de producţie aplicate de producători, inclusiv, dacă este cazul, descrierea naturii Bi a caracteristicilor materiei prime sau a ingredientelor utilizate, a metodei de preparare a produsului agricol sau alimentar" d' elementele esenţiale care definesc specificitatea produsului Bi, dacă este cazul, sistemul de referinţă utilizat" e' elementele esenţiale care atestă caracterul tradiţional al produsului, Cn sensul art.; alin.(1'" f' exigenţele minime Bi procedurile de evaluare a specificităţii produsului. )urata de protectie:
#urata protecţiei unei denumiri de origine, a unei indicaţii geografice sau a unei specialităţi tradiţionale garantate Cncepe din data de depozit a cererii Bi este nelimitată. #reptul de utilizare a denumirii de origine protejate sau a indicaţiei geografice protejate se acordă pe o perioadă de 1! ani, cu posibilitatea de reCnnoire ori de cCte ori este necesar, dacă se menţin condiţiile prevăzute Cn caietul de sarcini pentru produsul respectiv. #eţinătorii acestui drept, Cnainte de expirarea fiecărei perioade de 1! ani, pot să solicite la $4* reCnnoirea lui
53.#enumirea de firmă. )tructura internă. )ubiecţii dreptului la denumirea de firmă.
#enumirea de firmanume propriu care individualizeaza un agent economic de alt agent economic. )rtuctura interna 9orp ?adica forma de organizare % accesoriu (denumirea propriuzisa' )ubiectii denumirii de firma cetatenii D,care indeplinesc conditiile pGu a se ocupa cu activitatea de intreprinzatorcet . straini si apatriziipers. juruniuni de intreprinderi #enumirea de firma individualizeaza un agent de alt agent,iar marca ?un produs de alt produs.# de firma este verbala,iar marcaverbala,figurative,combinata# de firma ?are o perioada nelimitata,iar marca1! ani # de firma se inregistreaza la 9anera nreg. #e )tat,iar marca ?la $4* # de firma ? o persoana jur reprezinta o singura firma ,iar marcao persoana jur poate inregistra mai multe marci
5.-imitele legale la alegerea denumirii de firmă. $vCnd libertatea de a alege accesoriul, fondatorul trebuie să ţină cont de anumite limite prevăzute de dispoziţiile legale. -egal, denumirii de firmă i se pun anumite limite. a nu trebuie să conţină ♣ cuvinte ori sintagme care contravin prevederilor legale" ♣ cuvinte ori sintagme care contravin normelor morale" ♣ cuvinte sau abrevieri care ar induce in eroare cu privire la forma sa" ♣ nume proprii dacă acestea nu coincid cu numele fondatorilor sau asociaţiTlor Bi dacă Cn acest sens nu există acordul persoanei sau al moBtenitorilor ei cu privire la folosirea numelui.
5+.Deprezentanţii Cn proprietate industrială. Mn D reprezentantul Cn proprietatea industrială este pers fiz atestată Bi Cnregistrată Cn Degistrul reprezentanţilor Cn domeniul proprietăţii industriale Cn modul stabilit de $4*'. $ctivitatea reprezentantului constă Cn reprezentarea perslor fiz Bi jur naţ Bi străine Cn condiţiile prevăzute de contractul de mandat sau de un alt contract cu un conţinut analogic Bi procura legală de reprezentare Bi Cn acordarea asistenţei necesare acestora Cn domeniul protecţiei obiectelor proprietăţii industriale (invenţii, desene Bi modele industriale, modele de utilitate, soiuri de plante, mărci, topografii de circuite integrate etc.' *oate dobCndi calitatea de reprezentant pers care CndeplineBte următoarele condiţii a' este cetăţean al D" b' are domiciliu Cn D" c' dispune de diploma de studii superioare (licenţa'"d' are o practică de cel puţin 3 ani Cn domeniul protecţiei proprietăţii industriale ori are studii superioare Cn acest domeniu" e' a susţinut examenul Cn faţa 9omisiei de atestare a reprezentanţilor Cn domeniul proprietăţii industriale din cadrul $4*" f' cunoaBte limba de stat"g' nu este recunoscută incapabilă sau cu capacitatea de exerciţiu limitată. Deprezentanţii CBi exercită atribuţiile conform principiilor bunei credinţe, onestităţii, Cncrederii Bi confidenţialităţii.$supra reprezentanţilor nu se admit nici un fel de presiuni din partea autorităţilor publice, organizaţiilor (asociaţiilor' obBteBti Bi politice, agenţilor ecci sau oricăror altor persoane. Deprezentantul poate săBi desfăBoare activitatea profesională ca antreprenor, fără a se constitui ca pers jur sau constituinduse ca pers jur pu prestarea serviciilor Cn domeniul proprietăţii industriale, precum Bi Cn calitate de salariat al unei instituţii, organizaţii sau Cntreprinderi cu orice formă de organizare juridică. Deprezentantul, care lucrează Cn calitate de antreprenor neCnregistrat ca pers jur, CBi desfăBoară activitatea Cn baza contractelor privind prestarea serviciilor Cn domeniul proprietăţii industriale, Cnc>eiate cu clienţii. Deprezentantul, care sa angajat Cntro Cntreprindere, profilată pe prestarea serviciilor Cn domeniul proprietăţii industriale, activează Cn baza contractelor Cnc>eiate de Cntreprindere. Deprezentantul, care sa angajat ca lucrător permanent sau temporar Cn instituţii, organizaţii ori Cntreprinderi cu alte profiluri, activează conform obligaţiilor sale de serviciu prevăzute Cn contractul de muncă. Mn instanţele de jud, pu apărarea drlor Bi intereselor clientului, reprezentantul poate beneficia, conform Cmputernicirii acestuia, de un avocat sau consilier juridic.
5;.Koţiunea Bi condiţiile de protecţie a soiurilor de plante. soi ? grup de plante aparţinCnd unui singur taxon botanic de cel mai jos rang cunoscut, care, indiferent dacă corespunde pe deplin sau nu condiţiilor de acordare a protecţiei prin brevet, poate fi
definit prin expresia caracterelor rezultCnd dintrun anumit genotip sau dintro anumită combinaţie de genotipuri" expresia caracterelor materialului soiului de acelaBi tip poate fi variabilă sau invariabilă, gradul de variabilitate fiind determinat de genotip sau de combinaţia de genotipuri" distinct faţă de orice alt grup de plante prin expresia a cel puţin unuia dintre caractere" considerat ca o entitate, avCnd Cn vedere proprietatea sa de a fi reprodus fără vreo modificare" categorii ale soiului ? clona, linia, >ibridul. *rotecţia juridică a soiului #repturile asupra unui soi sCnt obţinute Bi protejate pe teritoriul D prin acordarea unui brevet pentru soi de plantă (denumit Cn continuare brevet' de către $genţia de )tat pentru *roprietatea ntelectuală Cn conformitate cu prezenta lege Bi actele normative subordonate legii, precum Bi cu tratatele internaţionale la care D este parte. Mntinderea protecţiei juridice prin brevet este determinată de ansamblul caracterelor esenţiale ale soiului, expuse Cn descrierea oficială a acestuia. Condiţiile de !reveta!ilitate a soiului
(1' An soi este brevetabil numai dacă este a' distinct" b' uniform" c' stabil" d' nou. (2' )oiul trebuie să fie desemnat printro denumire
5&.Koţiunea Bi condiţiile de protecţie a topografiilor circiutelor integrate. *rin circuit integrat se Cnţelege un produs, sub forma sa finală sau sub o formă intermediară, destinat să Cndeplinească o funcţie electronică, Cn care elementele, dintre care cel puţin unul este un element activ, Bi interconexiunile, Cn totalitate sau parţial, fac parte integrantă din corpul sau suprafaţa unei piese materiale. *rin topografie (sc>emă de configuraţie' a unui circuit integrat, denumită Cn continuare topografie, se Cnţelege dispunerea tridimensională, oricare ar fi expresia ei, a unor elemente, dintre care cel puţin unul este un element activ, Bi a tuturor interconexiunilor circuitului integrat sau a unei părţi din ele ori o astfel de dispunere tridimensională pregătită pentru un circuit integrat destinat fabricării. (3' #reptul asupra topografiei este recunoscut Bi protejat pe teritoriul Depublicii oldova prin Cnregistrare, Cn condiţiile prezentei legi, la $genţia de )tat pentru *roprietatea ntelectuală, denumită Cn continuare $genţie, Bi eliberare a certificatului de Cnregistrare. (' )Cnt protejate, Cn condiţiile prezentei legi, topografiile originale, adică cele create Cn urma efortului intelectual al creatorilor, dacă Cn momentul creării ele nu sCnt cunoscute pentru creatorii de topografii Bi fabricanţii de circuite integrate. (+' < topografie constituită dintro combinaţie de elemente Bi interconexiuni care sCnt cunoscute poate fi protejată numai dacă combinaţia, luată Cn ansamblul ei, este originală Cn sensul alin.(' din prezentul articol.
58.Koţiunea Bi particularităţile noU>oUlui (secretului comercial'. 2oţiunea de secret comercial *rin secret comercial se Cnţeleg informaţiile ce nu constituie secret de
stat, care ţin de producţie, te>nologie, administrare, de activitatea financiară Bi de altă activitate a agentului economic, a căror divulgare (transmitere, scurgere' poate să aducă atingere intereselor lui. nformaţiile ce constituie secret comercial sCnt proprietate a agentului antreprenoriatului sau se află Cn posesia, folosinţa sau la dispoziţia acestuia Cn limitele stabilite de el Cn conformitate cu legislaţia. 9erinţele faţă de informaţiile ce constituie secret comercial nformaţiile ce constituie secret comercial trebuie să corespundă următoarelor cerinţe a' să aibă valoare reală sau potenţială pentru agentul antreprenoriatului" b' să nu fie, conform legislaţiei, notorii sau accesibile" c' să aibă menţiunea ce ar corespunde cu desfăBurarea de către agenţii antreprenoriatului a măsurilor respective necesare pentru păstrarea confidenţialităţii lor prin aplicarea sistemului de clasificare a informaţiilor date, elaborarea regulamentelor interne de secretizare, marcarea corespunzătoare a documentelor Bi altor purtători de
informaţie, organizarea lucrărilor secrete de secretatiat" d' să nu constituie secret de stat Bi să nu fie protejate de dreptul de autor Bi de brevet"e' să nu conţină informaţii despre activitatea negativă a persoanelor fizice Bi juridice care ar putea atinge interesele statului. #ivulgarea secretului comercial *rin divulgare a secretului comercial se Cnţeleg acţiunile intenţionate sau din imprudenţă ale funcţionarilor publici, demnitarilor de stat, lucrătorilor agentului economic, precum Bi ale altor persoane care dispun de informaţii ce constituie secret comercial care leau fost Cncredinţate sau leau devenit cunoscute Cn legătură cu serviciul sau munca lor, ce au condus la dezvăluirea prematură, folosirea Bi răspCndirea necontrolată a acestora. #e canale de scur%ere a no34 5o34luieista acum in RM: concurecta neloiala,spionajul ecc mituire,angjarea pu obiectul unor infractiuni secret comercial
55.Deglementarea juridică a secretului comercial Cn Depublica oldova. -egea cu privire la secretul comercial
1!!. Koţiunea Bi formele concurenţei neloiale. Deglementarea juridică a acesteia. concurenţă neloială ' orice acţiune, realizată de
Cntreprinderi Cn procesul concurenţei, care este contrară uzanţelor oneste Cn activitatea economică" 1ormele: -#iscreditarea concurenţilor
ste interzisă discreditarea concurenţilor, adică defăimarea sau punerea Cn pericol a reputaţiei sau credibilităţii acestora prin a' răspCndirea de către o Cntreprindere a informaţiilor false despre activitatea sa, despre produsele sale, menite să Ci creeze o situaţie favorabilă Cn raport cu unii concurenţi" b' răspCndirea de către o Cntreprindere a unor afirmaţii false despre activitatea unui concurent sau despre produsele acestuia, afirmaţii ce dăunează activităţii concurentului. 4nstigarea la rezilierea contractului cu concurentul ste interzisă instigarea, din interes sau Cn interesul persoanelor terţe, la rezilierea neCntemeiată a contractului cu concurentul unei alte Cntreprinderi, la neCndeplinirea sau la Cndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale faţă de concurentul respectiv prin acordarea sau oferirea, mijlocit sau nemijlocit, de recompense materiale, compensaţii sau de alte avantaje Cntreprinderii parte a contractului. 4
1!1.