MEDEEA Tragedie de EURIPIDE Acţiunea se petrece la Corint, Corint, în faţa locuinţei Medeii. Medeii. O bătrână, doica acesteia, acesteia, iese din casă DOICA O, dacă drumul navei Argo avîntat spre ara col!ilor n"ar #i trecut nicicînd !otarul vineiu al $%mplegadelor, de nu cădea prin văile din Pelion semeul pin tăiat ca să"narme&e"apoi cu vîsle mîinile 'ăr'ailor vite(i, pornii să"i a#le lîna de"aur lucitor lui Pelias 1\ Atunci Medeea, doamna mea, note) *Mitul tesalian al argonauilor este cunoscut, mai ales, din Argonautica Argonautica lui Apollonius din Rodos, autor
din epoca epoca ale+andri ale+andrină, nă, dar el conine conine elemente elemente mult mult mai vec!i, vec!i, menionate menionate de omer (Odiseea), esiod (eogonia), Pindar !"t#ica Pindar !"t#ica a patra) etc- .egenda spune că Pelias, Pelias, regele din Iolcos, se ridicase, ridicase, prin u&urpare, pe tronul #ratelui său Eson /i al #iului acestuia, Iason- Un oracol îl prevenise pe Pelias 0 #erească de omul care va pă/i înaintea înaintea lui încălat cu o singură sandală sandală 1 Dar însu/i însu/i Iason, împlinind v2rsta de de 34 de ani s"a în#ăi/at în#ăi/at regelui /i /i"a reclamat dreptul părintesc, purt2nd o singură sandală-
n"ar îi plutit nici ea spre spre metere&ele cetăii cetăii Iolcos, mistuindu"se de dor năprasnic pentru Iason- Ast#el nu murea nici Pelias, căci ea nu le"ar mai #i" ndemnat pe #ete să"/i ucidă tatăl 5- 6i a/a nu s"ar s"ar #i strămutat strămutat aicea, aicea, la Corint, cu soul /i copiii săiMereu a vrut să placă placă 'ă/tina/ilor acestei glii în care"a poposit #ugind, #ugind, /i căuta să #ie la un gînd cu Iason ori/icînd- Acesta"i cel mai mare !ar în căsnicii) să nu se du/mănească soii- Dar acum revarsă numai ură su#letu"i 'olnav, căci Iason, trădător de casă /i copii, petrece"n pat regesc de mire, însurat părintesc, purtînd o singură sandală7 pe cealaltă o pierduse în timp ce trecuse prin apele unui rîu- Ca să scape de prime(diosul său rival, Pelias îl trimite pe nepotul său Iason într"o ară îndepărtată să do'2ndească de la Aetes, #iul $oarelui 8elios9 #aimoasa l2nă de aurIason str2nge într"o ceată pe cei mai vestii eroi !eleni, îm'arcă pe cora'ia Argo 8cea rapidă9, înving împreună nea/tept nea/teptate ate prime(dii in călătoria călătoria lor aventuroa aventuroasă să /i a(ung a(ung în Col!ida, Col!ida, Aici, Medeea, Medeea, #iica regelui ării, se îndrăgoste/te îndrăgoste/te de Iason, căpetenia argonauilor, îl a(ută prin #armecele ei să cucerească lîna de aur /i #uge cu el peste mare, înapoi la Iolcos, unde Iason o ia de soie După instalarea lui Iason /i a Medeii, #iicele lui Pelias, /i"au ucis părintele, tăindu" l în 'ucăi /i #ier'2ndu"l într" un ceaun, îndemnate de s#atul Medeii, care le"a #ăgăduit că regele va întineri în #elul acesta- Ca să scape de ră&'unarea tesalienilor tesalienilor condu/i Acastos 8#iul lui Pelias9, Iason /i Medeea, împreună cu doi copii, au #ost nevoii să se re#ugie&e Aceste întîmplări au #ost tratate de Euripide în $iicele lui !elias, tragedie pierdută, ce a #ost repre&entată în anui :;; î-e-i, aproape cu un s#ert de veac înaintea Medeii înaintea Medeii 8:<59-
cu #iica #iica domnului domnului atotporuncitor al ării, Creon 5- Cople/ită de (igniri, Medeea strigă aprig, 'iata, pomenind atîtea (urăminte ce le"au întărit prin strîngeri tainice de mîini /i"i ia pe &ei drept martori, ca să vadă cum se poartă"n sc!im' 'ăr'atul ei- Cu trupul &'uciumat mereu de c!inuri, &ace #ără !rană, la pămînt, de cînd se /tie oropsită de 'ăr'at- Cu oc!ii aintii, cu c!ipul aplecat, precum precum o stîncă sau precum un val din mări, e surdă c2nd prietenii o do(enesc- Dar cîteodată, întorcîndu"si gîtul al', în sine"/i tînguie părintele iu'it /i casa si pămîntul ce l"a părăsit de dragul unui om, ce"o lasă cu dispre$ărmana, /tie a&i, lovită de dureri, ce scump e traiul în pămîntul strămo/esc = De silă nici nu mai prive/te la copiiMă tem că"n ea mocne/te ceva nou, ciudat, căci du!ul său nestăvilit nu va"ndura 'at(ocurile- O cunosc /i mă"n#ior să nu"/i în#igă"o sa'ie tăioasă"n piept, intrînd #ără să #acă &gomot în iatac, ori să"/i ucidă soul sau pe domnitor, crescîndu"/i su#erinele /i mai cumplitE cruntă cînd ură/te /i du/manul ei va do'îndi cununa 'iruinei greu-
Dar, iată, vin copiii de la alergări = Ei nici nu 'ănuiesc durerea mamei lor, că, tînăr, su#letul nu /tie su#eri*.a Corint, după ce a trăit o vreme în pace, dar str2mtorat, cu Medeea, Iason a încercat să"/i re#acă situaia compromisă de e+il, căsătorindu"se căsătorindu"se cu >lau?e, pe care alii o numesc Creusa, #iica regelui Creon-
(%ntră cei doi băieţi ai Medeii, însoţiţi de un bărbat în &irstă, pedagogul lor.) PEDA>O>U.5 Tu, ce"o slu(e/ti pe doamna mea de"atita timp, de ce stai l2ngă poartă, singură, /i"i plîngi doar ie toată (alea@ Cum de s"a"nvoit Medeea să lipse/ti acum din prea(ma sa@ DOICA ătrîne"nsoitor al #iilor născui de Iason, ro'ii credincio/i împărtă/esc tot c!inul împreună cu stăpînii lor si"l simt în inimă- Durerea m"a pătruns at2t de tare, c"am inut să vin aici, să spun desc!is pămîntului /i cerului năpasta ce"a lovit"o pe stăpîna meaPEDA>O>U. $ărmana, încă nu s"a potolit din plîns@ DOICA Ce spui@ Durerea sa de"a'ia e la"nceputPEDA>O>U. Besă'uita ierte"mi"se vor'a grea=3 ea nu /tie că s"a ivit un alt neca& In antic!itate, pedagogul era, de o'icei, un sclav care avea în gri(a sa 'ăieii slăpînului, după ce ace/tia implineau implineau v2rsta de ani' n original o, nebuna, dacă trebuie să &orbesc astfel despre stăpâni 5
84
DOICA Dar ce"i, 'ătrîne, spune"mi, de ce taci, te rog= PEDA>O>U. Bimic /i mă căiesc de tot ce i"am grăitDOICA (face gestul gestul suplicantului, suplicantului, atingind atingind bărbia *i *i genunc#ii pedagogului) pedagogului) 5 O, nu ,te rog, slu(im aceluia/i stăpîn , nu te #eri= De tre'uie, voi /ti să tactacPEDA>O>U. O vor'ă"am prins, prins, #ără să par, par, pe cînd eram la s#întul s#întul /ipot al Peirenei, unde"/i trec 'ătrînii timpu"n 3 (oc de &aruri - 6u/oteau că regele cetăii, cetăii, Creon, ar voi să"i &vîrle pe ace/ti copii cu mama lor departe departe de Corint- E &vonul oare drept@ Eu nu /tiu, dar a/ vrea să #ie mincinosmincinosDOICA 6i Iason cre&i că"/i va lăsa copiii"n drum, să su#ere din cearta lui eu mama lor@ 5
In original) !e original) !e bărbia ta, nu ascunde ascunde ni+ic ni+ic to&ară*ei tale tale de robie. Corint Corintienii ienii aveau aveau #aima #aima de a #i mari iu'itori iu'itori ai (ocurilor (ocurilor de norocnoroc- $e poveste/t poveste/tee despre despre C!ilon C!ilon din .acedemona 8sec- al l"lea î-e-n-9 că, #iind trimis la Corint, pentru a înc!eia o aliană, i"a găsit pe toii maimarii cetăii (ucînd &aruri- El s"a întors #ără a #i început tratativele, socotind că este nedemn pentru $parta să ai'ă asemenea aliaiF; 3
PEDA>O>U. Iu'irea vec!e piere"n #aa celei noi7 de casa noastră nu"l mai leagă nici un dorDOICA Amarnic e s"adaugi peste c!inul vec!i vec!i un altul nou, #ar* să"l înc!ei pe cel dint2i= PEDA>O>U. $ă nu"l a#le stăpîna prea de timpuriu- Alină"te /i"nc!ide"n tine tot ce /tiiDOICA Ai au&it, copii, ce tată rău avei= $ă nu"l 'lestem de moarte, că"i stăpîn dar, iată, ce !ain se poartă cu ai săi PEDA>O>U. Dar cine nu"i ca el@ Doar astă&i ai a#lat că dragostea de sine porunce/te"n om@ Un tată"nsurăel î/i uită de #ecioriDOICA Intrai în casă- Toate se vor îndrepta, copii= Tu"ncearcă să"i #ere/ti de mama lor= Bu"i duce"n prea(ma celeia #ar* de năde(di- A /i"nceput să #ulgere asupra asupra lor priviri săl'atice 5, mocnind nenorociri5
în te+t) săi pri&ească 8pe copii9 cu oc!i 8săl'atici9 8săl'atici9 de taur.
FG 6tiu 'ine că mînia sa va clocoti mereu, pînă va do'orî pe cineva- .ovească"i pe du/mani, dar nu pe dragii săi= MEDEEA (dinăuntrul palatului)
O, vai mie, vai, ce greu pătimesc= Amare dureri, vai, moartea mi"o c!emDOICA $e"aude venind, copiilor dragi- E mama, stîrnită"n inima sa, st2rnită de #urie- Huga, copii, gră'ii"vă"n casă cît mai curînd= Bu mergei spre ea, nu"i stai în priviri- De patima ei să v"adăpostii, că"i #ire gro&avă /i su#let seme- ai, mergei mai iute, intrai în palat, căci norul acesta de plînsete mari aduce #urtună- 6i ce va inti năprasnicul du! mu/cat de dureri, nespus de măreaa inima sa@ (în ti+p ce doica &orbe*te, copiii *i pedagogul intră în casă.) MEDEEA (dinăuntru) ai mie, cît su#ăr, su#ăr dureri ce merită plînse cu vaiete mari= Copii 'lestemai, din mamă cumplită, de"ar #i să murii cu Iason /i voi, lăca/ul acesta de s"ar nărui= DOICA $ărmana de tine, vai mie, vai, cu ce"au #ost copiii părta/i gre/elii părintelui lor@ De ce să"i ură/ti@ O, (ale /i vai= Copii, mă #rămînt, mă tem pentru voi, să nu vă i&'ească vreun nenoroc- Puternicii lumii sînt nenduplecai, ascultă puin /i, tot poruncind, se sc!im'ă cu greu în pornirile lor- Mai multe #oloase tragi vieuind cu cei deopotrivă cu tine- A/ vrea 'ătrîneea să mi"o petrec în loc apărat /i #ără mărimi- De dreapta măsură doar să vor'e/ti că merii cununi- De"o /i"ndepline/ti, nimic nu"i aduce cî/tig mai curat- Dar lipsa măsurii nu e nicicînd prielnică vrunuia din muritori, căci soarta (ignită revarsă de sus năpastă /i c!in pe casele lor 5= (%ntră corul, alcătuit din fe+ei corintiene, care pă*esc lent *i cadenţat, in ti+pul ulti+elor cu&inte ale doicii.) CORU. n glas au-ita+, un ţipăt înalt au-ita+, al nefericitei col#idiene. încă ea nui potolită. orbe*te, bătrîno/ în aceste versuri sînt deplînse urmările ciocnirilor dintre cei puternici, ale căror su#lete orgolioase clocotesc de patimi nestăpînite- Poetul propune un ideal de cumpătare, deoarece depă/irea măsurii /i dreptăii constituie un păcat (#"bris), care de/teaptă mînia pedepsitoare a &eilor1
0o#ote +ari au-ita+ trecînd prin porţileacestui palat. ! linge+, fe+eie, *i noi durerile casei pe careondrăgi+. DOICA dro'ită e casa7 totu"i pierdut, pe Iason îl #armecă patul regesc, Medeea tîn(e/te"n iatacul ascuns /i nimenea nu"i încăl&e/te cu"o vor'ă de prieten inima saMEDEA (dinăuntru) $tră#ulgere, vai, prin cre/tetul meu cere/tile #lăcări= Ce #olosesc din traiul acesta, vai mie, vai= Cuprindă"mă lini/tea morii, să scap de"o viaă cumplităCORU. $tro#ă Ascultă eus, pă+int si lu+ină J ce 2alnic boce*te săr+ana soţie/ Ce dor te as+ute spre groa-nicul pat, o, biată nebună3 ine curînd grabnica +oarte. 4ui face astfel de rugi/ 5acă bărbatul îţi caden +rea2a culcu*ului nou, nul potopi cu +înia/ eus &a fi lângă tine săţi facă dreptate. 4u te topi pentru soţ lâcri+înd a+arnic / 88
MEDEEA (dinăuntru) Privii cîte"ndur, puternice eus /i T!emis, mărită stăpînă, de/i m"am unit prin s#înt (urămînt cu soul acesta nelegiuit= îi 'lestem, pe el /i soie, să"i văd
s#armai cu întregul palat, c"au avut cura(, cei dinii, să mă vatăme greu= O, tată, o patrie, v"am părăsit, pe #ratele meu l"am ucis mi/ele/te=--- 5 DOICA Acum au&ii cum o c!eamă strigînd pe T!emis, ce leagă"nvoielile s#inte, /i"l c!eamă pe eus, înaltul c!e&a/, la tot ce (urăm pe pămînt- ai, nu va #i lesne să se aline mînia stîrnită"a Medeii= CORU. Antistro#ă 6ă &ină la noi so pri&i+, so+bună+ cu sunetul &orbelor noastre, să uite greutatea +îniei din ini+a sa *i toatăndir2irea du#ului său. 0arul dragostei noastre ţiei prielnic/ In timp ce argonauii se întorceau din Col!ida, împreună cu Medeea, aceasta l"a ciopîrit pe #ratele său A's%rtos /i l"a a&vîrlit din cora'ie în mare 'ucată cu 'ucată pentru a întîr&ia vasele tatălui său care gră'eau să"i a(ungă5
K4 !leacă, rugă+uten casă, călău-e*teo la noi, spune căi sunte+ aproape. Mergi, nu cu+&a săi lo&ească pe cei 7dinăuntru. ot +ai năprasnic ţâ*nesc durerile sale. DOICA A/ vrea să v"ascult /i, totu/i, mă tem că n"am să"mi înduplec stăpînă= Dar mă voi sili să #ac precum vrei- Ea, ca o leoaică lău&ă, spre sclavi aruncă priviri #ioroase, cînd vin la dînsa cu vor'a pe 'u&eBumindu"i /i or'i /i nătîngi pe cei din vec!ime, nimic n"am gre/i= $cornit"au doar imnuri de pra&nice mari, de"ospee /i prîn&uri, să #acă voioasă viaa, să placă urec!ilor noastre- Dar negrele c!inuri ce 'întuie"n om, ei n"au i&'utit să le stingă nicicînd prin voci întrunite cu lirele"n cînt, si tocmai de"aceea cad morii /i casele"a(ung în ruină su' grele restri/ti- Am #i cî/tigai aceste nevoi să le vindece cîntuladarnic răsună glasul um#lat în toi de ospee- $înt veseli destul la prîn& muritorii, plini /i sătui(5oica intră în palat.) CORU. E p o d ă 4oi ţipete 2alnic ge+înd au-ita+, si #o#ote lungi *i &aiere de-lănţuite, -&îrlite spre soţui, necredinciosul/ O strigă +iselnic i-bită pe #e+is, soţia lui eiis, doa+na celor ce 2ură, so ducă spre ţăr+ul din faţa 0eladei, trecînd peste undannoptată, la locul prin care se scurge spre larguri 1 întinderea +ării sărate. (Medeea iese din casă palidă, înlăcri+ată. O ur+ea-ă doica.) MEDEEA 8(inaintind, se adresea-ă corului) Hemei corintiene, iată"mă la voi, căci n"a/ dori să ponegrii purtarea mea- $e spune că"s tru#a/i cei care se #eresc de semeni /i la #el cei care stau mereu în vă&ul tuturor7 iar alii do'îndesc din mersul lor domol renumele urît c"ar #i nepăsători- Dreptatea n"o găse/ti în oc!ii muritorilor, pentru că ei c!iar înainte să"i cunoască su#letul deplin, dintr"o privire te socot vră(ma/, de/i nu le"ai gre/it- $trăinul e dator s"asculte legile cetăii unde"a tras- Dar nu pot să"l îndreptăesc pe 'ă/tina/ cînd e seme /i"i vătăma pe cetăeni, si nu co'oară să le #ie"apropiat- Băpasta negîndită care m"a lovit, m"a #rînt în su#let, m"am s#îr/it, n"am dor de trai- Bu caut, dragi prietene, decît să mor= Aeela ce mi"a #ost odată totul /tiu prea 'ine soul meu, acum s"a presc!im'at în omul cel mai rău- Din tot ce"i în&estrat E vor'a de strîmtoarea os#orului, calea spre Marea Beagră, prin care Medeea dorea să se întoarcă în patrie-
5
K3
Cu du! /i cu gîndire pe acest pămînt, #emeile sînt neamul cel mai oropsit 5- Cu &estre 'ună doar ne cumpărăm un so si peste trupul nostru"l înălăm stăpîn) L adaos nes#îr/it de c!inuri /i dureri= Dar iată ce nu /tim= a #i mi/el sau 'un@ Căci legea nu ne"ngăduie să"l alungăm /i"i ru/inos ca noi să"l părăsim pe el- Intr2nd în a/e&ări /i"n o'iceiuri noi, doar din g!icit pricepem cum să ne purtăm cu soul, căci de"acasă nu ne"au învăat- Dar cînd ne"nvrednicim să"i plăcem /i cînd vrea să poarte (ugul căsniciei nesilit, viaa noastră este dulce- Dacă nu, mai 'ine moartea= Căci 'ăr'atul cînd a stat prea mult în prea(ma vetrei /i s"a săturat, pustiul inimii /i"l vindecă mergînd a#ară la prieteni /i la cunoscui- în sc!im', noi nu avem în #aa oc!ilor decît un singur su#let- Unii spun că noi, trăindu"ne
viaa"n casă, nu"n#runtăm prime(dii, pe cînd ei cu lăncile se 'at-
n versurile ce urmea&ă, Euripide, în atîtea privine desc!i&ător de drumuri , o #ace pe Medeea să atingă unele aspecte ale Npro'lemei #emeii, aspecte contemporane lui, semni#icative pentru secolul al "lea î-e-n /i nu pentru mileniul al II"lea în care se presupune că ar #i trăit eroina- Medeea protestea&ă împotriva instituiei &estrei, care nu repre&intă o garanie pentru #ericirea viitoarei căsnicii împotriva opreli/tilor pe care legile din Atica le puneau divorului, mai ales c2nd acesta era cerut de #emeie- De alt#el, într"o anumită perioadă a antic!ităii, căsătoria #iind o instituie sacră, divorul era aproape imposi'il7 singur , soul avea dreptul să"/i părăsească soia în ca&ul că aceasta era sterilă- Eroina se ridică, de asemenea, împotriva autorităii maritale /i a li'ertăilor de care se 'ucura soul, în timp ce soia era o'ligată să"si petreacă viaa de"a pururi în casă5
93
Ce gînd ne'uni Decît să nasc o dată doar, m"a/ duce de trei ori să lupt cu scutu"n mîini- Dar toate" aceste vor'e nu sînt pentru voi, căci voi avei aicea patrie, cămin, #oloasele vieii /i prieteni muli- în sc!im' eu, singură, străină, nencetat (ignită de 'ăr'atul meu, care m"a smuls din ara"mi depărtată5, mamă n"am, nici #rai nici rude să m"adăpostesc la vreme grea- 6i"acuma, de la voi atît a/ vrea să cer) de a#lu calea sau mi(locul să plătesc tot răul ce mi l"a #ăcut 'ăr'atul meu, vă rog, tăcei= Hemeia /ovăie privind în luptă #ierul /i"i #ricoasă de"o'icei, dar cînd î/i vede pîngărit culcu/ul, nu"i #iină mai setoasă de omor ca ea- 8 CORIHEU. 3 Am să te"ascult, e drept să te ră&'uni pe so, Medeea- Bu mă mir că"i plîngi destinul crunt- Dar iată, Creon, regele acestei ări, sose/te să ne"aducă !otărîrea sa(%ntră regele Creon însoţit de o gardă înar+ată,.) CREOB O'ra& posomorit, #ăptură clocotind de ură pentru so, Medeea, poruncesc în te+t) din ţara +ea barbară. >recii numeau N'ar'ari pe toi aceia ce vor'eau altă lim'ă decît cea elinăQ Tradiia teatrului grec cerea ca toate rolurile, inclusiv cele #eminine, să #ie (ucate de 'ăr'ai7 deci conducătorul corului se numea cori#eu, c!iar în ca&ul corurilor alcătuite din #emei, cum este corul corintienelor din Medeea 5
3
sa pleci de pe pămîntul nostru 1 /i să"i iei cu tine pe cei doi copii- Bu &ă'ovi= EU însumi voi veg!ea să" ndepline/ti pe loc porunca mea /i"am sa mă"ntorc numai atunci acasă, cînd vei #i trecută de !otarMEDEEA ai mie, sînt pierdută= Totul s"a s#ir/itCu pîn&ele um#late vin du/manii mei /i nicăieri nu văd un ărm ocrotitor în ciuda c!inurilor mele să te"ntre') O, Creon, ce te"ndeamnă să mă surg!iune/ti@ >REOB Mă tem de tine- Bu e timp să"m'ro'odim cuvintele= Mi"e #rică nu, cumva, să"i #aci copilei mele vro năpastă #ără leac /i am temeiuri multe să mă"ngri(ore&Tu e/ti isteaă, pricepută"n uneltiri, /i destrămarea căsniciei te"a (ignitMi s"a vestit că amenini să"i nenoroce/ti pe mire, pe mireasă /i pe tatăl eiMă voi pă&i mai înainte să love/tiMai 'ine"n#runt acum-, #emeie, ura ta, decît să mă căiesc apoi c"am #ost prea sla'5
E+ilul era cea mai grea pedeapsă- la greci, deoarece surg!iunitul, lipsit de pămîntul /i de cultul patriei, era scos în a#ara legilor politice /i religioase- Bici un concetăean nu avea voie N---să"l primească pe acest om 8pe e+ilat9, oricine ar #i el, să"i grăiască, să"l #acă părta/ rugăciunilor, sacri#iciilor aduse &eilor, vărsării de apă lustrală7 dimpotrivă 8tre'uia9 să"l alunge din casă---*-- (Oedip rege, versurile 3<; /i următoarele-9
K: K; MEDEEA -ai, vai= Bu"i a&i întîia dată, ci de multe ori am su#erit,-o, Creon, pentru #aima mea= Bicicînd părinii cumpănii să nu le dea copiilor prea multe"nvăături, căci ei, pe lîngă numele de lene/i, do'îndesc invidia /i ura de la cetăeni- Cînd celor #ără"nvăătură le arăi /tiine noi, nu te socot un înelept, ci doar un pierde" vară /i dacă"i întreci pe cei ce par atoate/tiutori, te cred un om dăunător pentru cetatea lor- Din soarta" aceasta m"am împărtă/it mereu- e&i, unii mă urăsc pentru /tiina mea, iar alii spun că n"a/ #i 'ună de nimic, darnu"i destul de mult ceea ce /tiu 5- Oricum te"ngri(orea&ă teama că i"a/ pregăti vrun c!in necruător- Bu tremura, nu pot să"ntind puterea mea pînă la ni/te regi- 6i"apoi, ca tată, Creon, nu m"ai
vătămat- Ti"ai dat copila după cine i"a plăcut- Pe Iason îl urăsc7 purtarea ta eu cred că"i 'ine c!i'&uită A&i nu (induiesc nici rostul tău #rumos- Buntii /i propă/ii mereu, numai lăsai"-mă să locuiesc în glia"aceasta- C!iar de m"ai năpăstuit, voi /ti să tac- Am #ost învinsă de cei tariCREOB E glasu"i molcom să"l au&i, dar mă"n#ior că"n #undul inimii amenini să ne pier&i 5 Medeea meditea&ă, în continuare, cu amărăciune asupra destinului #emeii 8ve&i /i p- K<, n- 59, care /i atunci cînd era instruită /i egală 'ăr'atului ca #oră intelectuală, pri mea drept răsplată numai invidia /i du/mănia semenilorKG /i"ncrederea în tine"ml scade nencetat= De omul mînios #emeie sau 'ăr'at u/or te poi pă&i, dar nu de un viclean tăcut- Acum să pleci= Bici un cuvînt mai mult = Bimic nu poi sc!im'a= Prin nici un me/te/ug n"o să rămîi ia noi, căci tu ne du/măne/tiMEDEEA (căzând la pă+int, cuprinde genunc#ii regelui) Pe proaspăta mireasă, pe genunc!ii tăi= CREOB or'e/ti &adarnic= Bu mă vei înduplecaMEDEEA De ce m"alungi, nepăsător la ruga mea@ CREOB Decît pe tine, casa mi"o"ndrăgesc mai multMEDEEA O, ara mea, la tine"mi &'oară gîndul a&i= CREOB Da, ara"i lucrul cel mai scump, după copii- MEDEEA ai, vai, ce c!in e dragostea pe"acestpămînt= K CREOB Eu cred că /i norocul !otără/te mult1 MEDEEA O, eus, nu"l uita pe cel ce m"a lovii CREOB Be'uno, pleacă, de nelini/te să scap= MEDEEA Belini/tea"i a mea, nelini/tea mereu-,, CREOB (făctnd un se+n o*tenilor) . Cu 'raul găr&ii mele te voi alungaMEDEEA O, Creon, asta nu= Te rog, #ii milostiv= CRESB Hemeie, văd că mă"ntărîi necontenitMEDEEA Eu voi pleca, dar alta este ruga meaCREOB Atunci, de ce te"mpotrive/ti, în loc să pleci@ KF MEDEEA O -i numai, doar a&i, ingăduie"mi să stau, să cuget încotro să #ug /i să"mi adun de toate pentru #iii mei, că tatăl lor nici gînd nu are să trudească pentru ei, îndură"te, tu e/ti părinte si"i #iresc să nu te pori neiertător cu"ace/ti copii- Bu mă"ngri(esc de mine, de surg!iunul meu, Ci doar pe ei /i nenorocul lor îl plîngCREOB Eu n"am o inimă"ndîr(ită de tiran = /i"adesea mila nu mi"a #ost de vrun #olos, 6i"acum gre/esc, #emeieHie voia ta= (Medeea se ridică.) Ia seama= Daca mîine"n &ori te va"ntîlni preas#întul #oc al soarelui tot în Corint, cu #iii tăi, tu vei muri, ti"o spun desc!is= Aceasta"i vor'a mea /i nu sînt mincinos- De"i este dat să stai, rămîi numai o &i, că" ntr"una singură n"ai timp să te ră&'uni- (Creon pleacă î+preună cu garda sa.) CORIHEU. $ărmană #emeie #ar* de noroc, vai, vai, ce dureri te mistuie"acum= Pe unde"o să mergi, la care popas@ >ăsi"vei lăca/ primitor de #ugari */i ară să scapi de"atîtea nevoi@ Medeea, te poartă vrun &eu prin această viitoare de c!inuri, #ără ie/ire= MEDEEA E limpede că pacostea m"a"mpresurat- Dar alt#el vor #i #aptele, nu vă"n/elai= eni"vor ceasuri negre pentru"nsurăei /i pentru tatăl"socru grele încercări- Cre&i tu că l"a/ #i lingu/it pe"acest 'ăr'at de nu inteam cî/tigul unui gînd ascuns@ Eu nu i"a/ #i vor'it /i nu l"a/ #i atins- Dar el, neistovit în nero&ia lui, de/i putea să s#arme tot ce"am c!i'&uit, &vîrlindu"mă"n surg!iun, mi"a dat să stau o &i, si"n &iua" aceasta voi ucide trei du/mani) pe tată, pe copilă /i pe soul meu 5- Mai multe căi mi se desc!id să"i nimicesc, dar nu /tiu, dragelor, pe care s"o aleg- $ă le pre#ac în scrum" odaia nunii lor ori să le"n#ig o sa'ie tăioasă"n piept, intrînd #ără de &gomot în iatac@ Un gînd mă ine"n loc- De mă vor di'ui cumva recînd de prag /i gata"gata să"i lovesc, eu voi muri spre rîsul du/manilor mei = $"aleg mai 'ine drumul
drept, în care sînt mai mare me/teră) să piară otrăvii= 3 Deci iată"i mori- Dar care din cetăi mă va primi, /i cine, dîndu"mi un săla/
In acest moment al tragediei, Medeea î/i #ăure/te în"tîiul plan de ră&'unare ) acela de a"l ucide pe soul trădător 8Iason9, împreună cu soia lui de"a doua /i cu tatăl ei 8Creon93 Medeea era vestită pentru măiestria ei în arta vră(itoriei- a cuno/tea aciunea magică, rău#ăcătoare sau 'ine" #ăcătoare, a #eluritelor 'ăuturi, unguente ctc- în legătură cu aceasta, într"unul din argumentele tragediei se citea&ă un #ragment din poemul întoarcerile (4ostoi)9 Nîndată ea 8Medeea9 #ăcu din Eson un tînăr plăcut, în #loarea anilor, /tergîndu"i în c!ip iscusit 'ătrîneea, cu a(utorul anumit* leacuri, pe care le"a #iert în căldări de aur- 5
544 n ara lui, un coperi/ ocrotitor, va sta de pa&ă pentru mine@ Bici un om= par să mai &ă'ovesc un dram de timp /i"apoi, de mi se va isca un trainic adăpost, am să le #ac viclean omorul /i tăcut, Dar dacă nenorocul mă va prigoni, cu spadă"n mîini c!iar de"a/ pieri am să"i ucid, că /i eu am cura(ul sa mă lupt #ăi/ (ur pe ecate, preaslăvita doamna mea, cu care mînă"n mînă"am uneltit mereu, locuitoarea vetrei mele din adînc 5, nici unul n"o să"mi #rîngă inima, rî&înd= Amară le voi #ace nunta /i de plîns, amare /i"nrudirea, /i surg!iunul meu începe, nu crua de #el /tiina ta, în tot ce unelte/ti, Medeea, /i ur&e/ti= Purcede către #apta de temut- Acum e ceasul îndră&nelii- e&i cît rău înduri din partea lor- $ă nu le dai prile( de rîs cînd Iason e"n ospă cu neamul lui $isi# 3, o, tu, vlăstar din #iul $oarelui slăvit= < E/ti învăată /i de nu s"a !ără&it să #acem 'inele,Lcăci ne"am născut #emei, în rele nime nu e mai di'aci ca noi
ecate- eia c!to niană 8su'pămînteană9 a #antomelor, a spaimelor nocturne /i a magiei, era protectoarea Medeii- în %dila a doua de Teocrit, versurile 5:5G, ele sînt invocate împreună3 în cuvintele sale dispreuitoare, Medeea se re#eră #aptul că $isi#, întemeietorul legendar al ora/ului Corint, era strămo/ul lui Creon /i al #iicei sale- e&i ar'orele genea logic legendar al lui Aiolos de la p- <5K< Cu privire la spia Medeii găsim în eogonia versurile K;G /i următoarele) NDin neostenitul elios 8$oarele9, slă" vită o?eanidă Perseis i"a &ămislit pe Circe /i pe regele Aetes- 6iAetes, #iul lui elios, care împarte lumina oamenilor, lua de soie, urmînd s#atul &eilor, pe #iica #luviului nes# îr/it, 5
545 CORU. $tro#a I 6fintele riuri sentorc spre i-&oarele lor 5, dreptatea si toate sînt răsturnate, bărbaţii ur-esc &iclenii, credinţa 2urată -eilor se năruie*te. 6e +ută spre sla&ă fai+a fe+eii. Ceasul +ăririi fe+eilor, iatăl 5eacu+a renu+ele lor nu &a +ai fi ponegrit. An l i s t r o # a Mu-ele &ec#ilor cîntece &or înceta să laude firea noastră #aină 3 Mai+arele i+nului, $oibos, nu nean-estrat cu #arul cîntării din liră, ca+ fi scornit +elodii să lo&ească nea+ul bărbaţilor. re+ea e lungă *i are atâtea de spus despre bărbaţi *i fe+ei. $tro#a a Il"a :ara părinţilor tăi ţiai lăsato departe, ini+ă nesăbuită, *iai străbătut O?eanos, pe vestita Id%ia, cea cu c!ipul plăcut, care, unin"du"se cu Aetes su' îndemnul A#roditei de aur, a n2scut"o pe *Medeea, cu gle&nele #rumoase- E+presie prover'ială -pentru a caracteri&a sc!im'area ordinei naturale a lucrurilor Alu&ia corului este o'scură- "$coliasul Medsii citea&ă unele versuri cele're privitoare la Nper#idia #emeii) NBu mai este cu putină să te încre&i în #emei (Odiseea, VlW :;G9 /i NCine se încrede în #emei, se încrede în !oi 8esiod, Munci *i -ile, v- <;95
3
+area cu stînci du*+ănoase l si stai în pă+întul străin, lăsată de soţ, din iatac a-&îrlită, biata de tine, câ-utăn ru*inea surg#iunului aspru / Antistro#a a II"a 4u. se +ai ţin 2ură+intele. 4are sfiala
patrien +area 0eladă, căci a -burat iară*i în ceruri înalte '. u nai un că+in părintesc sâţi fie li+an pentru c#inuri, săr+ana/ Altă regină, +ai tare, do+ne*te din casele tale. (ine %ason si se adresea-ă Medeii.) IA$OB 6i astă&i ca /i"n alte dai am îneles ce pacoste gro&avă"i omul arăgos= Ai #i rămas în ara"aceasta /i"n palat, de te plecai domol voinei celor tari- Te"alungă vor'ele"i- ne'une din Corint- Dar mie, nici că"mi pasă= $trigă nencetat că Iason e 'ăr'atul cel mai ticălos- Cuvintele cu care i"ai rănit pe regi, i"aduc do'îndă grea) pedeapsă /i e+il- Mînia regelui stîrnit am încercat 5 E vor'a de cele două stînci $%mplegade3 Euripide a avut pro'a'il în minte versurile 5K 344 din Munci *i -ile, în care, descriind vîrsta de #ier, esiod spune) „Atunci, &'urînd de pe largul pămînt spre Olimp /i părăsindu"i pe oameni, Aidos 8$#iala9 /i Bemesis 8Con/tiina9, îm'răcate în straie al'e, vor sălă/lui cu neamul nemuritorilor543 54< mereu s"o potolesc- Eu nu doream să pleci, dar tu, smintită, nu"ncetai să"i cople/e/ti cu !ule pe stăpîni7 de"aceea te"au gonit din ară- Dar pe voi, cei dragi, nu v"am uitatHemeie, vin aici din gri(ă pentru voi, să nu plecai, tu /i copiii, strîmtorai, lipsii de 'unuri, că"n surg!iun se"ngrămădeso pu&derii de nevoi- Da, poi să mă ură/ti, eu nenorocul n"am să i"l doresc nicicînd= MEDEEA (+ăsurîndul cu dispreţ) 0Mi/el între mi/ei= O, care"i cel mai greu cuvînt să"i 'iciuiască necredina ta= Deci, iată"te la mine, iată"te vră(ma/ al meu, al &eilor /i"al omenirii"ntregi- Bu"i vite(ie, nici cura( să mai prive/ti în oc!i prietenii pe care i"ai lovit- Dintre păcatele"omene/ti cel mai s#runtat e lipsa de ru/ine-8ine c"ai venit= Xignindu"te, vreau su#letul să mi"l descarc, si tu să su#eri au&ind rostirea mea- $ă"ncepem /irul #aptelor de la"nceput- Cum /tiu !elenii toi, care te"au însoit pe Argo, eu te"am mîntuit cînd i s"a dat să mîni la (ug 'u!aii cu su#lări de #oc /i să res#iri sămîna morii pe ogor 55 In Col!ida, Iason a #ost supus de Aetes, tatăl Medeii, la o seamă de încercări înainte să do'îndească lîna de aur- în toate a #ost a(utat de #armecele Medeii- Ast#el, a tre'uit să lucre&e un ogor al lui Ares, #olosind un plug de 'ron&, tras de tauri cu răsu#lări de #oc- A scăpat de văpaia animalelor prin puterea unui unguent dat de Medeea) NEa"amestecă ulei cu 'uruieni în stare să ocrotească împotriva durerilor stra/nice, îi dădu această unsoare /i î/i #ăgăduiră54: alaurul încolăcit /i ve/nic trea&, ce lîna de"aur o pă&ea, l"am omorît /i i"am iscat lumina i&'ăvirii eu= 1 Pe urmă mi"am trădat /i casă /i părini, urmîndu"te la Iolcos lîngă Pelion, cu su#letul în#lăcărat /i nenelept- .ui Pelias i"am născocit o moarte grea, prin mîna #iicelor3, /i ast#el te"am scăpat de #ricăDupă"acestea toate m"ai lăsat, nemernicule, /i te"ai însurat din nou, de/i aveai copii- De nu aveai urma/i, te"a/ #i iertat c"ai (induit acest culcu/- Mi s"a surpat credina"n (urămîntul tău- Eu nu"neleg) socoti cumva că s"a curmat puterea &eilor de"atunci /i că s"a dat acum o altă rînduială pe pămînt, căci recuno/ti prea 'ine că m"ai în/elat@= ai, mîna mea ce mi"o strîngeai adeseori "/i, vai, genunc!ii= In &adar m"a"m'răi/at, mi/elul= Cum mi"a spul'erat năde(dile= (Cîte&a clipe de tăcere.) Dar, !ai, prietene/te să ne s#ătuim, de/i n"a/tept nimica 'un din partea ta= Te" ntre' să văd mai limpede păcatul tău) A&i încotro să merg@ Acasă, la părini, în ara ce"am trădat"o ca să te"nsoesc, ori la sărmane #iicele lui Pelias@ Ce 'ine m"ar primi la vatra lor, cînd eu unul altuia să înc!eie o dulce căsătorie- 8Pindar, !"t#ica a patra, versurile 335 /i următoarele-9 Pe ogorul arat, Iason a #ost silit să semene colii 'alaurului ucis de Cadmos, din care răsăreau pe loc uria/i- 8e&i p- 5<, n- <-95 .îna de aur se a#la atîrnată pe un ste(ar în crîngul lui Ares, pă&ită de un 'alaur ve/nic trea&- Cu a(utorul unei 'ăuturi pregătite de Medeea, Iason îl adormi /i îl ucise3 e&i p- F3, n- 5-
54; le"am omorît părintele= $"a !ără&it să #ie"a/a) mă du/mănesc toi dragii mei de"acasă /i, voind să"i plac , m"am ră&'oit cu muli în care n"ar #i tre'uit să dauDar tu, tu m"ai #ăcut invidiată"n sc!im'
de vreo !elenă pentru #ericirea mea E minunat 'ăr'atul meu /i credincios, vai mie, dacă tre'uie să rătăcesc din ară"n ară, prigonită, #ără rost, /i #ără de prieteni, cu copiii mei sting!eri- Hrumos îi sade celui însurat din nou să"/i lase cer/etori pe #iii săi /i pe nevasta lui care l"a mîntuit= De ce ne"ai dat, o, eus, mi(loc #ără gre/ să recunoa/tem aurul amestecat, dar n"ai înscris pe trup din na/tere un semn 8prin care să"l deose'im pe omul rău@ CORIHEU. Cumplită"i #uria /i greu de lecuit, cind se ciocnesc prietenii necruător = IA$OB Cum văd, se cade să"i răspund cu me/te/ug- Asemenea cîrmaciului prevă&ător, îmi strîng, #emeie, pin&ele să mă #eresc de /#ic!iul lim'ii tale rău /i guraliv- Te sumee/ti mereu că m"ai a(utorat- Eu cred că numai A#rodita m"a veg!eat în drumul peste mări, ea singura din &ei /i dintre muritori 5, Tu, multe le pătrun&i, NEa aduse oamenilor, pentru întîia dată, pasărea delirului /i îl învăă pe iscusitul #iu al lui Eson vor'e /i #armece pentru ca Medeea să"/i uite de cinstea ce o datora 5
54G
dar nu vrei să"nelegî că Eros le"a silit cu arcul său ce nu gre/e/te să mă scapi 5pt(u in să mai vor'im de"acestea"n amănuntOricum, tu m"ai slu(it, a/a că nu mă plîngn sc!im'ul mîntuirii mele"ai căpătat mai mult decît ai dăruit- $ă"i lămuresc) întîi că nu mai locuie/ti într"un tărîm săl'atic, ci"n elada7 tu te"ai învăat cu legea, cu dreptatea /i le"ai #olosit în locul silei /i al 'unului tău plac 3elenii i"au cinstit înelepciunea ta /i"ai eî/tigartrenume- De"ai #i locuit în #undul lumii, nime nu te"ar #i /tiutO casa doldora de aur /i un glas mai 'un decît al lui Or#eu nu mi"ar slu(i, de"ar tre'ui să vieuiesc necunoscut A(ungă ce *i"am spus de muncile de"atunciRă&'oiul vor'elor c!iar tu l"ai aîatIar nunta mea regală care"o pîngăre/ti cu"nvinuiri, am să"i arăt că, vrînd s"o"nc!-ei, m"am dovedit intîi /i"ntîi un înelept si"apoi un virtuos, prieten #oarte 'un cu tine /i copiii(Medeea &rea su.l întrerupă.) Bu te tur'ura= Cind am venit aici din Iolcos, ara mea, părinilor săi, pentru ca dorul, de a vedea e*lada-să c!inuiască su#letul ei în#lăcărat de dragoste 8Pindar, !"t#ica a patra, versurile 35G /i următoarele9,
După cum se /tie, în plăsmuirile artei antice &eul amorului era #igurat ca un copilandru purtind un arc /i o tol'ă, cu săgei3 Atît în poe&ia cît /i în pro&a greacă este e+primată adeseori ideea că elada este tărîmul în care /i"au tăiat cale ordinea, dreptatea, legea, spre deose'ire de inuturile N'ar'are în care stăpîneau violena /i ar'itrarul5
54
trăgînd atît amar de c!inuri încîlcit, ce de&legare mai #rumoasă"a/ #i găsit eu, cel #ugar, decît să mă statornicesc, unindu"mă cu #ata regelui@ îi spun că patul nu i l"am urît precum te plîngi, că n"am po#tit numai soia să mi"o sc!im', /i n"am tîn(it să mi se nască muli copiiMo/tenitorii"mi sînt destui /i nu cîrtesc= Dar nă&uiam nespus de mult să propă/esc, adăpostit de gri(i /i de nevoi, /tiind că pe sărac îl ocolesc prietenii oiam să"mi crească #iii demni de casa mea /i, dîndu"le născuilor de tine #rai
de"o seamă"n drepturi si"nălînd un singur neam,7 s"a(ung la #ericire- Tu de ce mai vrei copii@ Eu in să"mi întăresc #eciorii vii prin cei ce vor veni= Bu"i 'ine cum gîndesc@ Te"ai învoi, dar te mî!ne/te patul gol A/a sîntei, #emeile) voi socotii că totul e s"avei 'ăr'atul credincios, dar dacă /ovăie cumva iu'irea lui, prile(ul cel mai 'un /i cel mai strălucit îl du/mănii de moarte- O, de"ar do'îndi copiii"ntr"alt #el oamenii, #ără #emei, neca&urile nu i"ar mai împresura= l CORIHEU. O, Iason, ai vor'it cu mare me/te/ug, dar, c!iar dacă te"atinge (udecata mea, rămîne nedreptate ceea ce"ai #ăcut5 în lungul său răspuns, îason respinge cu o cru&ime ( calmă, metodică /i rece toate învinuirile ce i le adusese de Medeea- $u'tilitatea logicii sale nu este străină, după cum remarcă Dec!arme, artei so#i/tilor, cu care după a#irmaiile repetate /i ironice ale lui Aristo#an Euripide ar #i avut unele legături108
MEDEEA în multe lucruri eu gîndesc deose'it de ceilali oameni7 cu asprime"l osîndesc pe ticălosul ce vor'e/te iscusit- In#ă/urînd destoinic #aptul necurat în straiul vor'elor, cutea&ă ori/ice- l par asta nu"i înelepciune- Bu"mi veni cu vor'e"mpodo'ite de cuvîntător= Te s#arm dinr"un răspuns= De n"ai #i #ost mi/el, ai #i cerut /i s#atul meu ca să te"nsori, /i nunta n"ai #i tăinuit"o celor dragiIA$OB Hrumos m"ai #i primit dacă"i rosteam numai o vor'ă despre nunta mea, cînd nici acum nu vrei s"alini tur'area su#letului tăuMEDEEA Bu asta te"a oprit- $oia ta de neam străin te"ngreuna pe drumul către slăviIA$OB Pricepe"mă, n"am cucerit un pat regesc ademenit de dragostea unei #emei- Yi"am spus o dată) nă&uiam să te a(ut /i #iii mei să ai'ă #rai de neam domnesc, temei /i"ntăritură pentru casa meaMEDEEA Bu"mi tre'uie noroc să"mi #acă traiul trist, nici 'ogăii să"mi s#îrtec inima de tot54K IA$OB Alungă"i păsul= E cu mult mai înelept= Bicicînd să nu socoti norocul mo!orît7 să nu te cre&i năpăstuită"n ceasul 'unMEDEEA ule/te"mă= Tu ai acum un adăpost, iar eu sting!eră plec în lume, #ără elIA$OB Ai do'îndit ce"ai vrut- E numai vina ta= MEDEEA Cum, eu m"am însurat /i eu te"am în/elat@ lA$O*B Pe regi i"ai 'lestemat /i i"ai ameninatMEDEEA oi revărsa 'lesteme /i" pe casa ta= IA$OB *Destul= Mai mult cu tine nu in să mă, cert- De vrei pentru copii, pentru surg!iunul tău, Viin spri(in din averea mea",, te rog să"mi spui, ă dau de toate 'ucuros7 am să trimit c!iar semne 1 să vă recunoască ga&dele In original este #olosit cuvîntul s"+bola, semne de recunoa/tere- Este vor'a, pro'a'il, de oscioarele pe care prietenii le divi&au în semn "de sta'ilire a unei aliane- Hiecare păstra cîte o (umătate-, iar reconstituirea întregului era o modalitate de recunoa/tere pentru rude /i prieteni 5
/i ast#el sa"ncapei su' ocrotirea lor Te dovede/ti ne'ună dacă nu prime/ti #emeii- .asă ciuda, spre #olosul tău= MEDEEA Eu n"am să #ac popas la cunoscuii tăi /i nu vreau să primesc nimic, nimic nu"mi da, căci darul ticălosului e #ără sporIA$OB $ă"mi #ie &eii martori că din su#let eu a/ #ace totul pentru tine /i copii Dar 'ine#acerile nu"s pe placul tău"tu cu"ndîr(ire pe prieteni i"i alungi-* De"aceea c!inul tău va #i*/i mai amar-
MEDEEA Q (alungîndul) Te du, căci dorul de mireasă te"a cuprins= Ai &ă'ovit prea mult- >ră'e/te"te"n palat Hii mire"ntr"una 1. eii mă vor asculta /i tu te vei căi de nunta ce"ai nuntit(%ason pleacă.) 8 7 CORU. $tro#a I 5ragostea ce cople*e*te \ + nestă&ilită bărbaţii,7 7 Z nu le aduce &irtute, nici fai+ă curata. 5- Medeea vrea să spună spună) NUrmea&ă"i viaa de tînăr căsătorit-
5ar cînd sapropie ;"pris de o+ cu +ăsură, nici o -eiţă nu *tie să+partă un far+ec +ai dulce. 4u năpusti către noi niciodată, stăpîno, din arcul de aur al tău săgeata de nenlâturat, +uiatân licoarea dorinţei/7 1 Antistro#a I e*nic să fi+ cu+pătate, cea +ai fru+oasă podoabă dată de -ei/ !îlpîind de +înie, o, ;"pris, nu ne stârni spre iatacul străin niciodată, iartâne de nesătula gîlcea&ă si ceartă cu soţul, pacea că+inelor noastre sa nu se clintească, *inte+eia-ă &iaţa fe+eii pe datini si legi, cu +inteaţi atotiscusită/ 8 $tro#a a Il"a O, ţară, o, casă, de nu near fi dat să trăi+ departe de &oi, prile2uri +î#nite *i gri2i dureroase/ Moartea, +oartea +ai line să ne astî+pere *i să ne pună un capăt &ieţii8 4ici o durere din toate nu e +ai +are ca lipsa pâ+întului ţârii. Antistro#a a Il"a ă-uta+ cu oc#ii si nu cu&întă+ din po&esti, tu patrie nai *i nai un prieten Arcul /i săgeile, însemnele lui Eros, sînt atri'uite, aci A#roditei-
5
553 +ilos pentru tinen cea +ai cu+plitâncercare. 6ă piară +i*elul, necinstitorul iubiţilor săi, ce nu le desc#ide o ini+ă nepri#ănită. !eacesta noi nul &re+ prieten. (!rin stingă scenei intră
EU Medeea, 'un găsit= Bu /tiu cum as putea să le grăiesc prietenilor mai #rumos= MEDEEA 6i ie 'un sosit, Egeu, #eciorul lui Pandion cel iste- De unde vii aici@ in de la templul lui Apolo cel străvec!i1. MEDEEA .a Del#i, la mi(locul lumii3, ce"ai #ăcut@ E>EU Am căutat un leac să &ămislesc /i eu5
Haimosul templu oracular de la Del#iîn te+tul grecesc o+p#alos ges, adică buricul pă+ântului. în templul lui ApG5o de la Del#i se găsea o piatră al'ă de #ormă conică, pe care cei vec!i o considerau mi(locul pămîntului- $e povestea că eus ar #i slo'o&it doi vulturi, unul de la răsărit /i altul de la apus, care s"ar #i în"tîlnit in locul acela3
55< MEDEEA Cum@ Pîn"acuma n"ai avut nici un copil@ E>EU Bici un copil 5- run &eu a !otărît a/aMEDEEA Te"ai însurat ori căsnicia n"o cuno/ti@ E>EU Orînduirii căsniciei m"am supus 3MEDEEA Dar Hoi'os ce i"a spus despre mo/tenitori@ E>EU Cuvinte prea"nelepte pentru mintea meaMEDEEA E"ngăduit să /tiu oracolul divin@ E>EU Da, tre'uie să #ii"nelept ca să"l pătrun&i-
MEDEEA Ce"a prorocit@ or'e/te, dacă pot s"ascultE>EU $ă nu de&leg cumva piciorul din 'urdu#=5 MEDEEA Dar pînă cînd /i unde să te"ndrepi întîi@ E>EU întîi să poposesc din nou la vatra meaMEDEEA Ce gri(ă i"a mînat cora'ia"n Corint@ E>EU Mă duc la regele Tre&enei, la PiteuMEDEEA Co'orîtor din Pelops, om evlaviosE>EU C!iar lui vreau să"i vestesc oracolul divinMEDEEA Este"nelept /i priceput în tălmăciri, E>EU erou 5 După tradiie, Egeu avusese un #ecior, pe renumitul , pe renumitul erou atenian, Teseu, despre e+istena căruia nu /tia, deoa rece o părăsise pe Etra, mama pruncului, înainte de na/terea acestuia" E+presie con#u&ă, caracteristică oracolelor- 3 După scoliast, Egeu #usese căsătorit de două ori5 R ", 55: 115 Egeu: E cel mai drag tovară/ de ră&'oi al meu
MEDEEA Drum 'un= $ă"i meargă toate după voia ta= (EU De ce i"e oc!iul trist /i c!ipul răvă/it@ MEDEEA Egeu, 'ăr'atul meu e cel mai rău din toiE>EU Ce spui@ $ă"mi poveste/ti neca&u"n amănuntMEDEEA Bimic nu i"am gre/it, dar Iason m"a (ignitE>EU Ce #aptă"a săvîr/it@ or'e/te"mi pe"neles= MEDEEA Bu eu, ci alta"i doamnă peste casa luiE>EU A- cute&at să #ie"atîta de mi/el@ MEDEEA $ă /tii că mă ură/te cel ce mă iu'ea55G E>EU E"ndrăgostit ori s"a"nvră('it cu patul tău@ MEDEEA Bespus de"ndrăgostit, necredincios cu"ai săi= E>EU Ci ducă"se, dacă"i nelegiuit cum spui= MEDEEA $"a vrut căsătorit cu #ata unor regiE>EU 6i cine i"o dădu@ înc!eie spusa ta= MEDEEA I"a dat"o Creon, regele Corintului,E>EU Mî!nirea ta, Medeea, o"neleg acumMEDEEA Pierdută sînt= Mai mult, m"alungă /i de"aiciE>EU Dar cine@ Tu"mi împărtă/e/ti un alt neca&MEDEEA Din ară mă gone/te Creon, din CorintE>EU 6i Iason cum de"ngăduie@ Ru/ine lui= MEDEA Din vor'e n"ar voi, din su#let, însă, da(Medeea se aruncă la picioarele lui EU (ridicîndo) Eu am temeiuri multe să te"a(utore&, #emeie= Mai dintîi credina"n cei"de"sus, pe urmă prorocirea na/terii de prunci, spre care nă&uiesc din toată inima- Am !otărît) de vei a(unge"n ara mea, voi căuta, cum e /i drept, să"i dau săla/- E tot ce pot, #emeie, să"i #ăgăduiesc- Bu eu am să te scot a#ară din Corint- Tu vino singură"n palatul meu /i"atunci vei sta pă&ită= Bimănui nu te voi da- $trămută"i pa/ii din acest pămînt, căci eu cu ga&dele vreau să mă port #ar* de cusur-
55F MEDEEA A/a va #i= Dar de"a/ primi, peste ce"ai spus, e c!e&ă/ie, m"a/ #ăli că te cunoscE>EU Tu nu te"ncre&i, ori te"a nelini/tit ceva@ MEDEEA Mă"ncred= însă, cu vetrele lui Pelias /i Creon m"am certat, Dar dacă te"ai lega prin (urămînt, nu m"ai lăsa pe mîna lor, cînd ar veni să mă răpească de la voi- Yinut numai de vor'e, ne(urînd pe &ei, ai trece"n partea lor /i poate că m"ai da la glasul solului- Pe lume spri(in n"am, pe cînd ei au 'el/ug în casele rege/tiE>EU Medeea, gîndul i"e atotprevă&ător- De cre&i că"i 'ine"a/a, n"am să mă"mpotrivesc- într"adevăr, în #aa du/manilor tăi cî/tig temeiul sigur de"a te ocroti iar t u e/ti întărită- $pune, cum să (ur@ MEDEEA Pe >lie /i pe $oarele, stră'unul meu 5, să (uri /i pe so'orul &eilor întreg= E>EU $ă"mi spui ce tre'uie să #ac /i ce să nu= 5 e&i p- 545, n- <55K MEDEEA Bicicînd să nu m"alungi de pe pămîntul tău /i de"ar voi du/manii să mă smulgă, tu să nu mă la/i, de 'unăvoie, cit e/ti viuE>EU Pe >lie (ur, pe $oarele strălucitor, (ur pe toi &eii să"mplinesc dorina ta= MEDEEA Destul= 6i ce să"nduri de mă vei în/ela@ E>EU Pedeapsa dată celora ce (ură strîm'MEDEEA Drum 'un cu 'ucurie= Totu"i rînduit- eni"voi în cetatea ta cît mai curînd, dar mai întîi să"ndeplinesc aici un gînd al meu /i să cî/tig ceea ce nă&uiescCORIHEU. (lui
MEDEEA O, eus, o, Dreptate5, $oare lucitor= Acuma, dragi #emei, am să"mi înving #rumos du/manii- $înt pe drumul 'un /i am năde(di că"mi vor plăti vră(ma/ii mei cum este drept, în locul unde nava mea trudea mai greu, acest 'ăr'at mi s"a ivit ca un liman al uneltirii mele /i"am să leg de el odgoanele, mergînd în #alnicul ora/ în#iinat de Pallas 3- Am să vă vor'esc de tot ce"am pus la cale- Ascultai"mă, căci nu"i spre 'ucurie cuvîntarea mea <= .a Iason voi trimite unul dintre sclavi cu rugămintea să po#tească"n #aa mea- Cînd el va #i aici, am să"i grăiesc duios, că sîntem la un gînd, că pentru nunta lui cu #ata regelui prin care m"a"n/elat sînt veselă, /i că acestea"s !otărîri #rumoase /i aducătoare de #oloase
în te+t) O, eus, o, 5i=e a lui eus... Di?e, personi#icarea Dreptăii, era după unii #iica, după alii soia lui eus Apariia lui Egeu tocmai la momentul oportun /i întreaga scenă rece a Ntratativelor dintre el /i Medeea a #ost în general criticată, începînd cu AristoteX, care se pare că #ace alu&ie la ea într"un pasa( o'scur din !oetica 8VV, 5K9Introducerea acestui element neprevă&ut pentru a da un nou impuls aciunii, a #ost de #apt o concesie #ăcută de Euripide tradiiei atice /i sentimentului patriotic- Intr"a"devăr, la Atena erau #amiliare relatările mitice privitoare la relaiile ulterioare dintre Egeu /i Medeea7 totodată poetul avea prile(ul să e+alte ospitalitatea ateniană /i să înale apoi, prin glasul corului, un imn de slavă cetăii- e&i p- :3:, notele X/i 3-* < Ca urmare a con#runtării cu Iason /i a #ăgăduinei lui Egeu, Medeea î/i remania&ă inteniile, #ăurind un proiect complicat de ră&'unare, /i mai crud decîl cel dintîi- 8e&i - p- 544, n- 595
3
121
Dar am să"l rog să nu mai plece #iii mei7 nu ca să"i părăsesc într"un tărîm du/man să"/i 'ată (oc vră(ma/ii de copiii mei ci ca s"o pierd pe #ata regelui prin eiCu daruri scumpe"n mîini am să"i trimit, c"un văl su'ire /i"o cunună de"aur ci&elat, să"i mîntuie mireasa de surg!iun- Dar cînd, primind gătelile, ea se vaQmpodo'i,
năprasnic va muri /i"oricine s"ar lipi de trupul său cel tînăr, va pieri cu ea, căci darurile le voi unge cu otrăvi puternice- $i"acuma"mi sc!im' rostirea mea /i plîng la gîndul celor ce va tre'ui să le"mplinesc- Am să"i ucid pe #iii mei /i nime nu"i în stare a mă"mpiedica7 /i după ce"am să"i prăpădesc întregul neam lui Iason, eu voi părăsi acest pămîntOmorul scumpilor copii mă va goni, c"am îndră&nit cel mai nelegiuit păcat5Bu pot s"a(ung 'at(ocura du/manilor, nu, dragi #emei= .a ce le"ar #olosi viaa, cînd eu n"am nici ară, nici săla/, nici unde să m"adăpostesc de"atîta răuCît am gre/it în &iua cînd mi"am părăsit lăca/ul părintesc, momită de"un !elen= Dar dacă &eii mă vor a(uta, voi /ti să"i dau răsplată dreaptă- Hiii &ămislii de mine n"o să"i mai privească vii nicicînd /i n"o să"i nască tînăra soie prunci, că tre'uie să piară de o moarte greaOtrava mea nu iartă= Bu mă socotii plăpîndă, sla'ă sau cu su#letul domol, 5
Omorul rudelor de sînge era considerat una dintre cele mai grave crime la greci- Re#eritor la aceasta ve&i
533 ci dimpotrivă) groa&nică pentru du/mani /i 'ună cu cei dragi- Doar inimile tari au parte de un trai cu" adevărat măreCORIHEU. Cum ne"ai împărtă/it acuma gîndul tău noi vrem să te"a(utăm, dar în acela/i timp să stăm de stra(ă drepturilor omene/ti) aceste !otărîri să nu le"ndeplinesti= MEDEE[ Bu"i altă cale7 s#atul vostru"l îneleg, voi n"ai avut atîtea c!inuri de"nduratCORIHEU. Cute&i, #emeie, să"i uci&i pe pruncii tăi@ MEDEE[ Bimic nu l"ar mu/ca mai crunt pe soul meu--CORIHEU. ---/i nu te"ar cu#unda mai mult în nenoroc= MEDEE[ Acum, la #apte= Orice vor'ă"i de prisos= (Medeea îi porunce*te doicii)\ ai, du"te /i pe Iason adă"mi"I, că tu la toate tre'ile de taină mă slu(e/ti- Din cele ce"am ur&it nu ră&lei nimic, de e/ti #emeie si de ii la doamna taT"L (5oica pleacă.) 53< CORU. $tro#a I /Din &re+i de de+ult fii de -ei fericiţi, în sfinte târi+uri necotropite &reodată, #răniţi cu *tiinţa cea +ai înaltă, petrec pururi cu far+ec în aerul li+pede, acolo unde se -ice ca -ă+islit 0ar+onia bălaie slă&itele +u-e !ieride. Antistro#a I 5in undele clarului ;efisos ;"pris ridică ginga*eleadieri cu blinda suflare si le resfiră prin ţară. !urtînd o cunună de trandafiri cu dulce +ireas+ă pe pletele sale, tri+ite în 2urul înţelepciunii a&întul iubirii, prin care sporesc atîtea &irtuţi pentru oa+eni '. \ 5 Atenienii sînt numii în cîntul acesta Ere!ti&i, co'o"rîtori din primul rege legendar al cetăii, Ere!teu Acesta, socotit #eciorul pămîntului, ar #i #ost !rănit /i crescut de &eia Atena /i era asociat cultului acesteia în templul Ere!teion- A/a se (usti#ică e+presia fii de -ei fericiţi cu care corul se adresea&ă
atenienilor- Euripide, în acesle versuri, #ace elogiul Atenei- Higurile mitologice do'îndesc o valoare sim'olică pentru a caracteri&a strălucirea sa culturală /i artistică- Mu&ele, care după tradiie erau #iicele lui eus /i ale Mnemos%nei, avînd patrie Pieria, Olimpul sau eliconul sînt strămutate de #ante&ia poetului în Atica, unde le dă drept mamă pe armonia3 în original) îi tri+ite să stea în prea2+a 6ofiei pe
$tro#a a Il"a Cetatea cu sfintele rîuri 1 *i ţara la oaspeţi desc#isă te &a pri+i printre ceilalţi, pe tine, pruncncigasa, pe tine nelegiuita3 @îndestete, cu+ să i-be*ti în copii3 @înde*te la cri+a cu care tencarci/ O, nu, pe genunc#ii tăi, rugâ+une ţie din toată puterea, &lăstarele nu ţi le frînge. Antistro#a a Il"a Afla&ei atîtandrâ-neală *in +îinile tale, sin suflet, sânfigi lo&itura cu+plită in pieptul copiilor tăi3 i cu+ săţi a-&îrli peste fii pri&irea si săi uci-i fără lacri+i3 ă-înd cu+ te roagă săr+aniin genunc#i, tu nu &ei putea sânduri, cu ini+a nenduplecată, săţi curgă pe +înă *u&oiul de sînge. (ine %ason, ur+at de doică.) IA$OB enit"am la c!emarea ta /i vreau să"mi plec urec!ea să te"ascult, de/i mă du/măne/ti- Hemeie, oare ce mai ii să"mi ceri din nou@ sim'oli&ea&ă aici dorinele de progres /i de luminare ale su#letului omenesc, care în cola'orare cu 6ofia 8înelep" ciunea9 guvernea&ă virtuile5 \e#isos /i Ilisos, rîurile Aticei-
53: 53; MEDEEA Te rog, mă iartă, Iason, pentru graiul meu de pîn"acuma7 #aă cu pornirea mea tu tre'uie să #ii mai ră'dător, căci noi de"atîtea ori ne"am dovedit că ne iu'im= In mine"am c!i'&uit /i m"am certat &icînd7 N$ărmano, mi se pare c"ai înne'unit, să te"nvră('e/ti cu !otărîri a/a cuminiDe ce"i socoti du/mani pe regii"acestei ări /i pe 'ăr'atul care spre #olosul tău luă domnia de nevastă, nă&uind să odrăslească #rai pentru copiii tăi@ De ce să nu mă"ntorc din ră&vrătirea mea@ De ce să mă #rămînt mereu, cînd cei de sus îmi sînt acum prielnici@ Oare n"am copii, ori uit că sînt gonită singură"n e+il@ >îndind, m"am luminat) prea mult am cute&at /i"n inimă &adarnic mi"am stîrnit #urtuni= Te laud /i te socotesc un înelept
c"ai vrut de dragul nostru legămîntul nouIar eu am #ost ne'ună) s"ar #i cuvenit în gînd /i"n împliniri cu tine să mă"m'in, să"i pregătesc odaia nunii, s"o alint cu inimă voioasă pe mireasa taDar noi, #emeile să nu &ic vor'ă rea J noi sîntem doar ce sîntem7 deci nu tre'uia să #ii la #el de sla' ca mine, răspun&înd copilăre/te la prostii copilăre/tiDar, iată, că mă"nduplec- Ce smintită"am #ost atunci= Acuma cugetul mi s"a"m'unat(întorcinduse către casă.) Copii, copii, venii a#ară din palat= Ie/ii să"i dai 'inee tatii, să"i vor'ii cu mine, laolaltă7 !ai, /i lepădai, cu mama voastră, toată ura din trecut(Apar copiii Medeii, condu*i de pedagog.) Be"am împăcat7 mînia noastră ne"a că&ut- .uai"i dreapta= (Aparte, cu glas scă-ut) ai, mi se ive/te"n gînd năpasta care încă &ace într"ascuns- - Cit timp vei mai trăi, copii, să mai putei întinde"aceste scumpe mîini@ ai mie, vai, mă umple teama /i sînt gata să (elesc- Eu vra('a mea cu tatăl vostru o"ncete&, dar plîng din oc!ii"mi podidii /i"nduio/aiCORIFEU
Yî/nit"au /i din oc!ii"mi lacrimile val- Acest amar de nu s"ar mai des#ă/ura= IA$OB Ce"aud mă 'ucură, Medeea, /i te iert pentru trecut- E"n #irea voastră să"l urîi pe soul care s"a căsătorit din nou- Dar du!ul tău /i"a #ăurit un cuget 'un- Ai îneles, cu vremea, cine"a 'iruitHemeie, pasul tău acesta"i înelept- Copiii mei, nu v"am uitat= Am i&'utit, cu voia &eilor, să vă scutesc de gri(i eni"va timpul cînd vei străluci /i voi cu #raii o/tri, stăpînind peste Corint$ă cre/tei doar, de celelalte se"ngri(esc părintele /i &eii 'inevoitoriIn #loarea tinereii #ie să vă văd învingători asupra du/manilor mei= (lntorcânduse către Medeea) 53G 3 De ce se scaldă"n val de lacrimi oc!ii tăi@ De ce"i #ere/ti de mine dal'ul tău o'ra& /i nu asculi senină cuvîntarea mea@ MEDEEA Bimic= Eu &ă'oveam cu gîndul Ia copiiIA$OB Alină"te, căci ei vor sta în pa&a mea= MEDEEA Am să te"ascult /i nu mai vreau să mă"ndoiesc- Hemeia"i, însă, sla'ă, gata de suspinIA$OB De ce să i"i (ele/ti atîta pe copii@ MEDEEA Ei sînt născuii mei- Cînd le"ai menit trai lung, m"am între'at cu milă) se va"ndeplini@ Dar să ne"ntoarcem iar la cele ce vor'eamO parte s"a rostit, cealalt"am să i"o spun oina regelui a !otărît să plecPrea limpede"neleg, că"i cel mai nimerit să nu te"ncurc pe tine /i pe domnitori, de vreme ce mă cred vră(ma/ă casei lor= Acest pămînt eu îl voi părăsi- Dar ei, copiii@ Roagă"te de Creon pentru ei, să nu plece"n e+il, să"i crească 'raul tău53F IA$OB Bu /tiu de"am să"l înduplec7 sînt dator să" MEDEEA
Tu cel puin îndeamn"o pe soia ta, să ceară de la regele /i tatăl ei ă nu mai #ie surg!iunii ace/ti copiiIA$OB Desigur, /i mă laud că voi i&'uti = MEDEEA O, da, de are su#let de #emeie"n ea 5.a #apta"aceasta"i vin /i eu c"un a(utor îi voi trimite daruri care sînt cu mult mai mîndre decît cele pămîntesti) un văl su'ire /i"o cunună de"aur ci&elatCopiii le vor duce- >ra'nic cineva din sclavi să vină cu podoa'ele aci= Bemărginită #i"va 'ucuria sa că te"a luat so #alnic în iatacul /i c"a primit un dar lăsat urma/ilor de tatăl tatii, elios, cîndva, demult(O slu2nică aduce un &ăl subţire *i o coroană de aur. Medeea le lu+inea-ă copiilor.) .uai odoarele de nuntă"n mîini, copii, /i dai"le miresei, doamnei cu noroc- .e va primi, nu"i un prinos de lepădat5 Unii autori 8]ilamo^it&9 atri'uie acest vers lui Iason53K ei, IA$OB De ce"i gole/ti, nesocotite, mina ta@ .ipse/te giulgiul, cre&i, în casele rege/ti, sau cre&i că n"avem aur@ la"i"le"napoi= $oia mea, dacă i"s drag, am s"o cî/tig mai lesne prin cuvinte decît prin comoriMEDEEA $a nu"mi spui asta- ice"se c!iar despre &ei că darurile"i cuceresc, iar pe pămînt mai tare"i aurul ca mii de cuvîntăriDomnia cu noroc, în pa&a unui &eu, se 'ucură de tineree /i i"a/ da nu numai aurul, ci /i viaa mea, să"mi scap copiii de surg!iun- Copii, &orii, intrai în casa cea 'ogată, s"o rugai pe"a tatălui soie, pe stăpîna meaRugai"o din adînc să nu #ii alungai /i înc!inai"i darurile- Tre'uie să i le punei c!iar în mîna sa= 6i"acum, plecai de sîrg- Aducei mamei semnul scump /i mult dorit, că totul s"a"nc!eiat #rumos(Copiii cu darurile în +îini pleacă însoţiţi de %ason *i de pedagog.) CORU. $tro#a I 4u +ai a&e+ acu+a nici o năde2de. raiul pruncilor, iată, cît de curând se sfâr*e*te. latâi pe dru+ul pieirii. 6ăr+ana do+niţă pri+e*te, pri+e*te năprasna cununiB !odoaba lui 0ades *io pune pe blondele plete cu +âinile sale. Antistro#a I $ar+ecul si di&ina lor strălucire &or +o+io să+brace &ăl si cunună de aur.
Ce rătăcire cu+plită, nefericite/ Antistro#a a Il"a !ling durerile tale, Medeea, +a+ăncercată, tu, careţi &ei 2ung#ia copiii de dorul patului nunţii nesocotit de %ason, nelegiuitul, cel stră+utat %n iatacul altei ne&este. (!edagogul *i copiii se întorc) 5O>U. $tăpînă, #iii tăi scăpat"au de surg!iun= Domnia tînără prinosul l"a primit voioasă"n mîini- Copiii tăi au #ost iertai- De ce te"ntuneci iar@ Borocul i s"a"ntors- De ce"i apleci o'ra&ul tău /i nu prime/ti cu toată 'ucuria vestea ce i"o dau@ MEDEEA ai, vai= PEDA>O>U. Aceasta nu se"m'ină cu solia meaMEDEEA ai, vai /i vai=--PEDA>O>U. Oare"am vestit cumva de rău@ Cre&ut"am, din gre/eală, vestea cu noroc@ MEDEEA Ai spus ce tre'uia să"mi spui- B"am să te certPEDA>O>U. De ce ii oc!ii"n (os /i lacrimile"i curg@ MEDEEA Atîtea mă silesc, 'ătrîne- Cei"de"sus o vor, /i eu, stîrnită"n negre !otărîri5<3 PEDA>O>U. Cura(= Te vor aduce #iii din surg!iunMEDEEA (aparte) oi surg!iuni pe alii"n glie pîn"atunci5PEDA>O>U. Bu numai tu te"ai despărit de #iii tăi- îndură"i soarta grea, ca orice muritor= MEDEEA A/a mă voi purta- Purcede"n casă /i ai gri(ă de copii, ca"n #iecare &i(!edagogul pleacă. Medeea î*i reţine copiii.) Copii, copiii mei, cetate"avei acum, L /i case"n care o să locuii pe veci3, lipsii de mama voastră, singură"n nevoi- oi rătăci gonită, în pămînt străin, /i n"am să vă cunosc, voioasă, #ericii, n"o să v"aleg mirese, n"am să"mpodo'esc odaia nunii voastre, nici nu voi primi cu #acle"n mîini alaiul cel săr'ătoresc
3
5<< Băpăstuita, vai, ce mult m"am sumeit= adarnic v"am crescut pe voi, copiii mei, &adarnic m"am trudit, rupîndu"mă"n dureri, la ceasul na/terii necruător= ă spun, ne#ericita, că"mi întemeiam pe voi sperane multe ieri) să"m'ătrînesc la voi /i"n ceasul morii să mă îngropai cu mîini evlavioase un destin ce /i"l doresc atîia muritori- Dar mi(s"a risipit preadulcele meu gînd- îmi va #i vai /i"amar să"mi duc viaa pustiită, #ără voi- Cu dragii oc!i ai vo/tri n"o s"o mai vedei nicicînd pe mama7 vei #i prin/i în rosturi noi- ai mie, nu mă tot privii, copiii mei= De ce mă"nvăluii cu ultimul surîs@ ai, ce să #ac, #emeilor, că eu mă pierd, cînd văd lucirea limpede din oc!ii lor- Bu, n"a/ putea- Hugii, voi, !otărîri dintîi= Am să"i călău&esc din ară pe copii- r .a ce 'un să"mi sporesc nenorocirea mea, lovind în tată cu năpasta #iilor@ Bu, nu voi #ăptui- Hugiti voi, !otărîri= Dar ce simiri mă"nceărcă@ reau s"2(ung de m, lăsîndu"i pe du/manii mei nepedepsii@ E timpul să"ndră&nesc- O, ce #ricoasă sînt7 îmi ra'd în inimă aceste gînduri moi= Intrai, copii, în casă- Cei care"s oprii de cer, să nu stea l2ngă (ert#a ce"omplinesc, să se #erească) 'raul nu"mi va /ovăi= (Copiii se îndepărtea-ă.) Bu, su#lete al meu, nu, n"ai să"ndeplinesti 5 Medeea se adresea&ă corului care nu tre'uie să se- p2ngărească asistînd la uciderea copiilor /i pare să"l averti&e&e că"/i va în#ăptui !otărîrile, în po#ida împotrivirilor sale134
acest omor= O, iartă"i, cruă"i pe copii, sărmano= C!iar din depărtare, de le la/i viaa, te vor 'ucura- a nu, mă (ur pe du!urile ră&'unării care &ac în ades, niciodată nu"mi voi părăsi copiii"ntre du/mani, să"/i 'ată (oc de eiOricum, tot vor muri /i dacă le e scris, c!iar eu am să"i ucid, eu, care i"am născutE totul rînduit7 scăpare nu mai au= Cu capu"ncoronat, cuprinsă"n văl, acum se stinge tînăra domniă, negre/it= Iar dacă tre'uie să plec spre nenoroc, /i lor le !ără&esc un drum /i mai cumplit, vreau 'un rămas să"mi iau de la copii- enii, copii, /i dai"mi mîinile să le sărut= (Copiii &in alergînd. Medeea î+brăţi*ea-ă.) Iu'ite mîini /i 'u&e dragi, icoane vii cu c!ip ales, #ii #ericii, copiii mei, dar dincolo= Căci tatăl vostru v"a răpit norocul de aici- O, dulci îm'răi/ări, o'ra&e moi, su#lări suave de copii= Plecai, plecai= Eu nu mai am cura( să"ntorc privirea către voi= Băprasna m"a &dro'it- Presimt ce mîr/ăvie"s gata să cute&, dar gîndul meu e covîr/it de patima ce iscă" n lume relele cele mai mari5 8 (Copiiipleacă, înspăi+întaţi de 2alea +a+ei lor.) 8 5 în această scenă, în su#letul Medeei se în#runtă sentimentul violent al gelo&iei 8pentru care eroina col!idiană a #ost adeseori apropiată de maurul Ot!ello9 cu dragostea #aă de copii- Evoluia pendulară a sentimentelor sale, departe de a #i un cusur 8a/a cum au a#irmat unii critici încă din antic!itate9, o #ace mai patetică, mai umană, mai Nmodernă- De alt#el, momentul e&itării /i despărirea sa de copii a mi/cat imaginaia arti/tilor, care le"au întipărit de multe ori pe pîn&ă sau în marmură- Ovidiu, #ăcînd pro'a'il alu&ie la ta'lourile lui Timoma!, pomene/te) NAlătu" 53 5<; CORIHEU. Ades căutat"am cu gînduri su'iri să dăm un răspuns la"ntre'ările"adînci, cum nu se cădea, căci sîntem #emeiDar /i noi avem o mu&ă, ce"n s#at de vor'e"nelepte petrece cu noi, de/i nu cu toate, că rar se"ntîlnesc #emei stăpînite de mu&e, a'ia poate una"ntr"o mie5Boi credem că oamenii #ără copii mai lesne"/i ating #ericirea decît născătorii de prunciIn lipsa copiilor n"ai cum să /tii de sînt un i&vor de plăceri sau mî!niri, /i ast#el te mîntui de"atîtea dureriPe cei care cresc la vetrele lor o dulce"n#lorire de #ii, mereu îi vedem #rămîntai de neoiEi vor mai întîi să le dea"nvăături #rumoase /i"apoi să le strîngă averiDar n"au cum să /tie) muncesc pentru răi sau pentru #iine de soi@ rea de"un Aia+ cu oc!i plini de mînie$au de"o Medee gata de planul ei cel crudO enere ie/ită din valurile mării etc--- (ristele, II, v- ;3;, /i urm-, în rom2ne/te de Teodor Baum9- După cum se /tie, însu/i Ovidiu a #ost autorul unei Medeea 8imitată mai apoi de $eneca9, tragedie ce se repre&enta cu succes la Roma, în timp ce poetul î/i petrecea durerosul e+il la Tomis, pe malul Pontului Eu+in5 Primele versuri ale conducătoarei corului, în care aceasta î/i cere iertare că pătrunde în domeniul speculaiilor #iloso#ice, sînt socotite de unii 8Meridier9 un atac al lui Euripide reputat ca misogin contra #emeilor7 într"ade" văr răspunsurile la Nîntre'ările adînci ale corului sînt ni/te consideraii 'anale i&vorîte din învăămintele vieii5
Aceasta e greu de g!icit= $i"acum voi rosti /i ultimul c!in
al omului, cel mai năprasnic de greu= $ă &icem că &estrea li s"a"ntregit, că pruncii"au a(uns tinerei împlinii cu su#let ales7 dar soarta, cînd vrea, îl c!eamă pe T!anatos, care le stinge"n adîncul lui ades vieile lor6i ce #olose/te omul de are copii, cînd &eii la ca&nele lui adaugă răul acesta, mai necruător între toate@ MEDEEA (7adresînduse corului) De mult a/tept neră'dătoare, dragi #emei, pîndind să a#lu ce se"ntîmplă în palat- Dar iată"o slugă de"a Iui Iason alergînd cu răsu#lare grea /i"aceasta"i semn că el e solul unui nenoroc nemaivă&ut(n slu2itor intră alergînd,) CRAIBICU. O, #ugi, Medeea, #ugi, cu 'arcă peste mări, cu car peste pămînt, tu care"ai săvîr/it un #apt a/a de groa&nic /i nelegiuitMEDEEA 6i ce"ntîmplare mă sile/te să m"ascund@ CRAIBICU. Domnia tînără pe dată a murit /i Creon, tatăl său, pătrun/i de"otrava ta53Q 5< MEDEEA Ce minunate vor'e- Te voi socoti de"acum prieten drag /i 'ine#ăcătorCRAIBICU. Ce &ici@ Ori minte n"ai@= Hemeie, teai smintit@ Tu, care"ai pustiit acest lăca/ regesc, nu tremuri, ci te 'ucuri de solia mea@ .a"ntîmpinarea ta eu am ce să"i răspund- Dar, scumpe, nu te răscoli= Cum au pierit@ $ă"mi spui, că"mi va prii de două ori mai multa de s"au s#îr/it că&nindu"se"n#rico/ătorCRAIBICU. Cînd am2ndoi copiii, du/i de tatăl lor, intrară"n casa nunii, ne"am înveselit, noi, sclavii ce trăisem su#erina ta, /i din urec!e în urec!e ne"am /optit că soul tău cu tine ai pecetluit s#îr/itul vra('ei vec!i /i toi i"am sărutat pe #iii tăi, pe mînă sau pe părul lor 'ălai, iar eu cu voio/ie am pătruns în încăperile #emeilor cu ei$tăpîna nouă, ce"o slăveam în locul tău, î/i ainti spre Iason oc!ii ar&ători, căci nu"i &ărise îneă pe copiii tăiDar î/i acoperi lumina oc!ilor /i silnică"/i întoarse c!ipul său cel al', cînd au pătruns odraslele- ăr'atul tău cercă să stingă ura tinerei #emei /i glăsui) NHii 'linda cu prietenii, te rog, alină"te /i caută spre noi= $ă nu"i ură/ti pe cei iu'ii de soul tău= Prime/te"aceste daruriRoagă"l, de i"s drag, pe tatăl tău, să"mi ierte #iii de surg!iun ă&înd podoa'a, nu se mai împotrivi /i"n toate se"nvoi cu soul său- A'ia trecură pragul #iii tăi /i tatăl lor, că ea se"nve/mîntă cu vălul învrîstat, î/i puse aurul cununei peste păr, /i"/i îndreptă &ulu#ii"n ape de oglin&i, privind surî&ătoare la năluca ei- $culîndu"se din (e, pe urmă s"a plim'at prin casă /i mergînd u/or îi străluceau picioarele ca neaua, căci o des#ătau acele daruri scumpe /i, adeseori săltînd, î/i arunca privirea spre călcîi- Dar, iată, că atuncea s"a iscat ceva cumplit pentru vedere) i s"a presc!im'at culoarea pielii, s"a"nclinat, s"a clătinat, cu trupul 'întuit de"un tremur /i de" a'ia lăsîndu"se în (eul său de"a i&'utit să nu se surpe la pămînt- O slu(nică 'ătrînă, socotind că s"au stîrnit în ea mîniile lui Pan5 sau ale altui &eu, porni să strige rugăciuni 3- Dar a vă&ut cum se umplu de" o spumă al'ă gura ei, cum oc!ii i se răsuceau în cap /i cum pieri deodată sîngele din trupul său <$e spunea despre Pan, &eul pădurilor, pă/unilor /i păstorilor, că declan/a uneori nelămurite spaime conta" gioase /i accese de ne'unie printre oameni /i animale 8panica93 Olol"ge, plîngere rituală, rugăciune rostită cu gias ipător mai cu seamă de #emei< In povestirea crainicului, Euripide descrie cu o e+traordinară #oră realistă su#erinele tinerei #emei, întrunind 5
aproape toate simptomele marelui atac convulsiv) mi/cări involuntare 8contracturi9, revulsia glo'ilor oculari, paloa"
5a lacrimile pinului se desprindeau 3 de oase cărnurile ei, căci o mu/ca otrava nevă&ută, o priveli/te gro&avă= Bimenea, de teamă, nu"ndră&nea s"atingă le/ul, căci ne"a #ost învăător
rea #eei, apariia de spume la gură, pierderea cuno/tinei urmată după un răstimp de revenirea ei5 .ungimea de G plet!re, adică G44 picioare 8apro+imativ 5F; m9 este egală cu aceea a unui stadion, distană pe care aveau loc alergările- e&rmai sus p- :, n- 33 Asemenea ră/inii care se desprinde de pe trunc!iul coni#eruluidestinul ei- Dar, 'ietul tata, ne/tiind nimic de pacoste, dă 'u&na în iatac, se"aruncă peste moartă, o apucă strîns în 'rae, i&'ucne/te într"un plîns amar /i &ice, sărutînd"o) Nai, copil sărman, ce &eu i"a dat s#îr/itul ăsta 'lestemat@ 6i cine te"a răpit, lăsîndu"mă mo/neag, Q aproape de mormînt@ ai mie, de"a/ pieri cu tine, #ata mea= Cînd încetă din plîns /i din suspin, voi să"nale trupul său 'ătrîn, dar el rămase alipit de văl, i ca iedera pe da#inul înrămurit- Ce groa&nică"a #ost lupta) el se c!inuia să salte în genunc!i, dar ea"l trăgea napoi /i cînd se &vîrcolea să scape, carnea lui DE 7 'ătrînă se rupea de oase în #î/ii, Apoi se domoli, sărmanul, neputînd să"nvingă răul si î/i dete su#letul5- ăceau /i #ata, /i 'ătrînul tată mori alăturea năpastă vrednică de plîns= (Medeii) De soarta ce te"a/teaptă nu vreau să vor'esc- Din plin o să prime/ti răsplata după #apt- iaa omului e urn'ră, /tiu de mult, /i nu mă tem să spun că in/ii socotii * di'aci /i 'ine c!i'&uii în gîndul lor, aceia sînt i&'ii cu pacoste mai grea- Bici unul dintre muritori nu"i #ericit= el/ugul înmulit scorne/te ici"colo i mărunte mulumiri, dar #ericire, nu=
(Crainicul se retrage.) 7 1 C!inurile >lau?ei /i ale lui Creon sîn asemănătoare cu cele prile(uite lui eracle de #aimoasa tunică a lui Bessos /i au #ost descrise în ra#inienele de $o#ocle, tragedie pos"terioară Medeii. 5:4 141
CORIHEU. $e pare că dumne&eirea l"a umplut de c!inuri a&i pe Iason, cum era /i drept$ărmano, cît îi plîngem nenorocul tău, copilă a lui Creon, tu care"ai plecat spre porile lui ades (ert#a unei nuniQ MEDEEA
Prietene, sînt !otărîtă= $ă"rni ucid copiii cît mai gra'nic /i să #ug apoi din tară- Bu am timp de &ă'ovit aci, ca nu cumva să piară #iii mei, lovii de alte 'rae /i mai crude la măcelOricum, ei vor muri, /i dacă le e scris, am să"i ucid eu însămi, căci sînt mama lor= ai, te"narmea&ă inimă, nu pregeta, nevoia te sile/te să păcătuie/ti= Apucă spada, ine"o, 'iata mînă"a meaPurcede spre genunea ve/nicei dureri$ă nu te"nmoi= Bu"i aminti că sînt ai tăi ace/ti copii iu'ii, pe care i"ai născut- $ă"i uii măcar o clipă /i apoi să plîngi, că tu"i omori cu toate că"i erau atît de dragi- ai, sînt o mamă #ără de noroc= (Medeea intră în casă. Ba un se+n al ei o scla&ă -ă&oră*te porţile.) 8 CORU. $tro#ă O, @lie, si ra-e aprinse de 6oare, pridţio, pri&iţio pe crunta fe+eie nainte să cadă cu +âini uciga*e peste copii/ 0elios, pruncii sînt ra+uri de aur din tine 11 Ce groa-nică e re&ărsarea de sîngc di&in, iscată de oa+eni/ 5ute, o, strălucire născută de eus, tineo si+piedico si fugăresteo din casă pe crîncena si sîngcroasa
UBU. DIBTRE COPII (dinăuntru) ai, ce să #ac@ Din mîna mamei cum să scap@ CE._.A.T COPI. (dinăuntru) Eu nu /tiu, dragă #rate scump) noi vom pieriCORIHEU. rebuie/ 0aide+ în casă, copiii săi s+ulge+ din pacostea +orţii/ (întregul cor se agită neputincios in faţa porţilor -ă&orite.) UBU. DIBTRE COPII (dinăuntru) O, da, scăpai"ne, pe &ei, cît mai e timp= CE._.A.T COPI. (dinăuntru) 5 Tăi/ul să'iei co'oară peste noi= CORIHEU. %ni+a ta e de fier sau poate de piatră. 5 în teatrul grec, ca /i în poe&ie sau în pictură, era tradiia să nu se repre&inte desc!is scenele de omororaiu- avînd în minte piesa lui Euripide, recomandă în Arta poetică, v- 5F; ) H4epueros cora+populo Medea trucidet? 8NMedeea să nu"/i ucidă copiii înaintea pu'licului9lăstarele trupului ţi le o+ori cu +îinile tale, săr+ana3 Antistro#ă 5oar o fe+eie, singuran &re+i de de+ult, scu+pii copii *ii ucise/
O HEMEIE DIB COR I Doar Ino, cînd &eia era o goni din casa ei să rătăcească #ără mini- CORIHEU.
IA$OB O, ia&mă= eii, neamul omenesc si eu pe tine te urîm mai mult dintre #emei= Ai îndră&nit să"mpungi cu spada pruncii tăi
născui de tine, iar pe mine m"ai lovit de moarte, nimicindu"i pe #eciorii mei6i"acuma, dup"acest păcat nespus de greu, tu mai prive/ti la soare /i pămînt@ $ă pieri= A&i mintea mea e"ntreagă7 n"o aveam atunci, cînd te"aduceam din casa /i tărîmul tău 'ar'ar într"un săla/ !elen, urgie rea, ce i"ai trădat pămîntul care te"a !rănit /i tatăl- eii te"au &vîrlit asupra mea pe tine, du! al ră&'unării= Yi"ai ucis în vatra părintească #ratele5 /i"apoi pe prora mîndră"a navei Argo te"ai suit Acesta i"a #ost începutul- Te"am luat pe urmă de soie, mi"ai născut copii /i i"ai (ert#it, să te ră&'uni pe nunta mea= Bici una din !elene n"ar #i îndră&nit acest omor /i dintre ele n"am ales nevastă, ci m"am însurat ca să mă pierd nu c"o #emeie, ci c"un nempăcat du/man, leoaică, #ire mai năprasnică decît a $cilei, a tirenienei3- De"a/ rosti o mie de 'lesteme, tot nu te"ar mu/ca, atîta de s#runtată e/ti de #elul tău$ă pieri, neru/inate, su#let întinat cu sîngele copiilor= Eu pot să plîng 5 Euripide urmea&ă aici o versiune după care Medeea /i"a omorît #ratele lîngă altarul părintesc, înainte de a se îm'arca pe nava Argo- 8e&i p- K4, n- 5-9 3 $cila, monstrul apelor, cunoscut din Cîntul VII $l Odiseii, este denumită aci tireniană, deoarece strîmtoarea $iciliei, în care î/i avea sediul legendar, se descinde în Marea Tireniană5:F acuma pentru soarta mea, căci nu"mi va #i prile( de 'ucurie patul nunii noi, iar #iii ce i"am &ămislit /i i" am crescut gînt mori /i nu mă mai ascultă) i"am pierdut= MEDEEA Yi"a/ da răspuns 'ogat acestor cuvîntări, de n"ar /ti eus, tatăl, cum te"am dăruit, /i"n sc!im' ce mi"ai #ăcut- De ce te"a/ #i lăsat pe tine, ce mi"ai pri!ănit al nunii pat, să duci viaă lină cu domnia ta, rî&îndu"vă de mine /i pe socrul tău, pe >reon, cum era să"l las nepedepsit, cînd el mă !ăituia din ară@ Poi să"mi strigi leoaică, dacă vrei, /i $cila locuind su' ărmurea tireniană- Yi"am săpat în inimă tot răni adinei, să mă ră&'unIA$OB Dar /i tu su#eri din nenorocirea meaMEDEEA Mai 'ine c!inul decît să te /tiu rî&înd= IA$OB Bevrednică"a #ost mama voastră, #iii mei= MEDEEA Copii, cum v"a răpus un tată #ără mini= IA$OB Dar mîna mea n"a #ost ucigătoarea lor= 5:K MEDEEA Bu, ci (ignirile /i noul legămîntIA$OB Ai c!i'&uit să"i pier&i pentru culcu/ul tău= MEDEEA Hemeia cre&i că"ndură lesne"acest amar@ IA$OB De e curată, da= Ci tu e/ti doar păcat= MEDEEA (arătîndui cada&rele copiilor) $îrit mori acum- Aceasta va #i ca&na a= IA$OB $înt vii) strigoi cumplii, legai de capul tăuMEDEEA Pe cel care"a"nceput urgia &eii"l /tiuIA$OB Deci inima nelegiuită i"o cunoscMEDEEA Bemernice, mi"e silă să te"aud vor'indJ5;4 IA$OB $i mie tot a/a- Bu"i greu să contenimMEDEEA Doresc din su#let= $pune, ce mai vrei să #ac@ IA$OB Tu lasă"mi morii să"i îngrop /i să mi"i plîngMEDEEA O, nu, cu mîna mea in să"i înmorminte& în crîngul erei s#înt, &eia de pe culmi5, ca nu cumva să"i pîngărească vrun du/man, stric2ndu"le mormîntul= oi întemeia
I ser'ări /i s#inte (ert#e"n ara lui $isi#, să spele"n viitor omorul necurat 3 6i eu voi merge"n patria lui Ere!teu, să stau cu #iul lui Pandion, cu Egeu < Iar tu, cum merii, vei pieri de moarte rea, lovit în cap dc"o 'îrnă care"i va cădea 5 în original) 0ern. A=raia, adică cea care î/i are re/edina pe culmi, protectoarea înălimilor, venerată într un templu cele'ru din Corint3 .a Corint s"au cele'rat timp de multe secole sacri#icii l anuale în amintirea #iilor uci/i ai Medeii- Cu acest prile(, poveste/te Pausanias (5escrierea @reciei, II, <9, copiii ora/u"I lui î/i tăiau părul /i purtau !aine de doliu, încă în secolul l Ii e-n- acela/i autor relatea&ă că e+ista la Corint o #întînă au?ei, în care s"ar #i aruncat c!inuită de otrăvuri mireasa l lui #ason, precum /i un mormînt al lui Mermeros /i P!eres, l #eciorii Medeii J Cu privire la aventurile Medeii la Atena, legate de căsnicia sa cu Egeu, Euripide a plăsmuit o tragedie, astă&i l pierdută,
Despre s#îr/itul lui Iason au circulat #elurite povestiri- După moarte a #ost socotit un erou /i avea sanctuare în mai multe locuri din >recia-
MEDEEA Mamei lor, ie nu= IA$OB /i totu/i, i"ai stins--MEDEEA $ă te &'uciumi /i tuIA$OB ai, 'u&e iu'ite"ale #iilor mei, cu (ale tîn(esc un sărut să vă dauMEDEEA JAcum le vor'e/ti, acuma"i de&mier&i, atunci de la tine"i îndepărtaiIA$OB în numele &eilor, lasă"mă doar o dată să"i mîngîi pe"o'ra(ii plăpîn&i= MEDEEA adarnic= îi &'oară cuvintele"n vînt= l (Medeea se înalţă *i dispare, purtată de carul înaripat ) 5 Aristotel în !oetica critică s#îr/itul Medeii deoarece N--- de&nodămîntul intrigii tre'uie să se datore&e caracterelor eroilor /i nu unei intervenii divine ca în Medeea Trad- D-M- Pippidi, 5K:4, pG4-9 Este adevărat, însă,că intreaga piesă e plină de întîmplări ciudate, ast#el că plecarea sa miraculoasă decurge oarecum din #irea lucrurilor 5;3 153
IA$OB ai, eus, au&i cum m"alungă /i cum se poartă de crunt uciga/a de prunci, leoaica mîn(ită de sînge= Din toate puterile ce mi"au rămas, copiii mi"i plîng /i mă vaier la &ei c!emîndu"i drept martori că nu m"ai lăsat măcar să"i ating pe cei (ung!iai de tine /i nici să"i a/e& în mormîntDe ce i"am adus pe lume să"i văd dai morii de mîinile tale@ (%ason pleacă abătut.) CORIHEU. (%n &re+e ce corul se îndepărtea-ă *i iese) $tăpîn este eus pe sori, din Olimp- * Ce multe"ntîmplări nesperate
de&lănuie &eii= Atîtea năde(di se destramă /i pier iar ne'ănuitul î/i taie #ăga/- L .a #el s"a"nc!eiat /i aceasta5-
8Urmea&ă piesa ACABTE.E9 :4G î-e-n5 Aceste cuvinte ale corului se întîlnesc aproape identice în #inalul mai multor piese de Euripide) Alcesta, Medeea, Kac#antele, Andro+aca, 0elena. Ele au mai degra'ă rolul unei #ormule tradiionale, într"adevăr-, Medeea este una din tragediile din care Euripide a eliminat #atalitatea antică a destinului înlocuind"o cu #atalitatea nouă a pasiunii omene/ti5;:
