Eseuri Epoca antică
Cont Co ntri ribu buți ția a civi civiliz lizaț ație ieii anti antice ce în co cons nsti titu tuir irea ea actu actual alei ei civi civili liza zați ții i europene(în baza unei civilizații).
Greci Grecia a antică antică,, una una dintr dintre e cele cele mai prosp prosper ere e popoar popoare e a antich antichită ității ții,, anume ei pun bazele flosofei, științei, cele mai de seamă personalități erau greci, cele mai multe și populare mituri în prezent sunt legate de grecia antică. Prin aproximativ secolul V î.!r. se "ormează primele colonii grecești, se "ormează primele orașe#state. $ele mai de seamă ocupații ale grecilor a "ost comerțul, meșteșugăritul, economia lor a "ost una agrară. %e&a către secolele V#V î.!r. grecii au colonizat vaste teritorii atît în 'uropa cît și în (rientul )pripiat, specifcul grecilor era prin "aptul că orașele erau "ormate în &urul *ării +egre și *editerane, în această perioadă se atinge apogeul democrației și imperiilui maritim al său. -n această perioadă Grecia s#a unifcat sub dinastia mecedoniană. Printre conducătorii celebri a Greciei se enumeră Pericle din )tena, care e per"ecționat democrația, baza cărei a "ost pusă de clistene, a constituit prima $onstituție, în acest sens, datorită grecilor, a apărut primele concepte de un regim democrat, și cum ar trebui să "uncționeze acest regim. )lt conducător a Greciei și mperiului *acedonian, a "ost )lexandru *acedon, care în vîrstă tînără, a reușit prin calitățile sale deosebite de conducător de oști, dar și prin "aptul că era asemeanea unui soldat simplu, a reușit prin cuceririle sale în (rient și )"rica de +ord, să răspîndească cultura elenistică, modelul de organizare administrativă, a construit orașe noi, unul dintre cele mai cunoscute orașe este )lexandria din 'gipt. Grație dezvoltării rapide a economiei, a relațiilor cu alte popoare, ca rezultat s#a dezvoltat cultura. )par edifcii intr#un stil deosebit de altele, find spefc poporului grecesc, acest stil find unul "oarte "rumos s#a arătat în arhitectură prin dimensiuni și ornamentare, aceste edifcii in prezent putem obse observ rva a prin prin temp temple lele le înch închin inat ate e zeil zeilor or.. %e asem asemen enea ea pent pentru ru păst păstra rarrea spiritualității și păstrarea acestei culturi, a "ost construite muzee, amfteatre, bibilioteci, școli. $a rezultat, toate acestea au "avorizat dezvoltarea științei. Platon a instituit prima școală din 'uropa, )ristotel a "ăcut descoperiri în fzică, dar a contribuit semnifcativ în flosofe, Pitagora a contribuit esențial în matematică, deasemenea au "ost și alții genii ale timpurilor sale, ca ocrate, 'rupide, !omer, o"ocle și multe alte personalități renumite. Grecia, își are a sa pagină aparte în istorie, soarta ei find adesea una trium"ătoare, adesea mizerabilă, dar la sigur se poate de afrmat, că ea a contribuit "oarte mult în "ăurirea tezaurului civilizației europene. Probabil ca cauză principală a dezvoltării anume economice și spirituale a "ost spațiul restrîns în peninsula /alcanică, și nevoia de teritorii noi, ca e"ect, a "ost răspindirea răspindirea culturii prin 'uropa și (rient.
-n ce priv priveș ește te păr părerea erea me mea, a, eu admi admirr acea aceast stă ă cult cultur ură ă din din toat toate e aspect aspectele ele ei, findcă findcă ma&or ma&orita itatea tea reali realizăr zărilor ilor sunt sunt actual actuale. e. Persona ersonalit lități ățile le remarcabile din Grecia )ntică sunt un bun exemplu pentru omul din prezent. %eci, genii timpurilor sale, sunt actuali și în prezent.
Impactul imperiilor antice asupra dezoltării civilizații antice.
$a și orice alt lucru, imperiile au un inceput și un s"îrșit. 0otalitatea cunoștințelor acumulate, "ormează un tezaur remarcabil pentru generațiile următoare. %intre cele mai de seamă imperii a antichității, a "ost mperiul 1oman 1oman și mperiul *acedonian care au lăsat ale sale pagini în istorie. -nceputul mperiului 1oman se datează cu data de 23 î.!r. î.!r. și se fnisează tocm tocmai ai în anul anul 4564 4564,, odat odată ă cu decă decăde derrea mpe mperi riul ului ui 1om oman an de 1ăsă 1ăsări ritt 7/izan 7/izantin tin8. 8. %intr %intre e cele cele mai remar remarcab cabile ile reali realizăr zării a mperi mperiulu uluii 1oman, oman, se atribuie Princepelui )ugustus, care a reorganizat radical structurile publice. #au stabilit sisteme monetare, impozite, a apărut pensie pentru soldați, etc. )par pentru prima dată pompieri, polițiști. ( altă personalitate remarcabilă este este,, $ons $onsta tant ntin in cel cel *ar *are, car care a stab stabil ilit it noua noua capi capita tală lă a mpe mperi riul ului ui la $onst $onstant antino inopol pol,, în anul anul 9:9 prin prin 'dictu 'dictull de la *ilano *ilano,, garant garanta a tolera toleranța nța relig eligio ioas asă ă în im impe peri riu, u, ceea ceea ce prez prezen enta ta un avan avanta ta&& "oar "oarte te ma marre pent pentru ru răspindirea creștinității. )lături de acești doi conducători ai imperiului care au realizat schimbări importante, sunt și oameni de cultură "oarte importanți, ca !orațiu, Virgiliu, etc. Pentr entru u mpe mperi riul ul *ace *acedo doni nian an,, cel cel ma maii de seam seamă ă cond conduc ucăt ător or a "ost "ost )lexandru *acedon, care într#o vîrstă tînără, a reușit să cucerească vaste teritorii, pe trei continente, în )sia, 'uropa, )"rica de +ord, "apt ce a "ost supranumit cel *are. (dată ce cucerise un teritoriu, sistemul administrativ de conducere era trans"ormat după modelul grec, este răspindită cultura greacă7elenistică8, greacă7elenistică8, erau permise căsătorii mixte, construite orașe noi, edifcii, biblioteci. mpact mpactul ul imperi imperiilo ilorr antice antice asupr asupra a dezvol dezvoltăr tăriiii civili civilizaț zației iei antic antice e este este probabil unul decesiv, findcă totalitatea cunoștințelor, experiențelor ce au stat stat la baza baza "ormăr "ormăriiii acesto acestorr imperi imperiii s#a răs"r răs"rînt înt asupra asupra tutur tuturor or s"ere s"erelor lor activității umane, și au progresat toate domeniile științifce posibile pe acele timpuri. )ceste experiențe, experiențe, odată ce find acumulate, au "ost răspîndite pe un lar larg ter terito itoriu. iu. ;a aces aceste te cuno cunoșt știn ințe țe,, s#a reven evenit it ma maii apo apoi în 'poc 'poca a 1enascentistă, 1enascentistă, și a pus bazele științei moderne. 0oate 0oate imperiile au avut mai mult sau mai puțin un rol pozitiv pentru dezvoltarea omenirii, fe că acest imperiu a avut un mileniu, fe că nici cîteva decenii. Posibilitatea de a conduce și menține teritorii "oarte mare, este o misiun misiune e "oarte "oarte grea, grea, care care oameni oamenilor lor din trecu trecutt le reușe reușea a nu rău. rău. $auza $auza nume numerroase oaselo lorr cuce cuceri riri ri,, a "ost "ost goan goana a după după prof proftt < căpă căpăta tarrea bunu bunuri rilo lorr materiale sau afrmarea personalității in cercurile înalte dintr#un stat ca find
-n ce priv priveș ește te păr părerea erea me mea, a, eu admi admirr acea aceast stă ă cult cultur ură ă din din toat toate e aspect aspectele ele ei, findcă findcă ma&or ma&orita itatea tea reali realizăr zărilor ilor sunt sunt actual actuale. e. Persona ersonalit lități ățile le remarcabile din Grecia )ntică sunt un bun exemplu pentru omul din prezent. %eci, genii timpurilor sale, sunt actuali și în prezent.
Impactul imperiilor antice asupra dezoltării civilizații antice.
$a și orice alt lucru, imperiile au un inceput și un s"îrșit. 0otalitatea cunoștințelor acumulate, "ormează un tezaur remarcabil pentru generațiile următoare. %intre cele mai de seamă imperii a antichității, a "ost mperiul 1oman 1oman și mperiul *acedonian care au lăsat ale sale pagini în istorie. -nceputul mperiului 1oman se datează cu data de 23 î.!r. î.!r. și se fnisează tocm tocmai ai în anul anul 4564 4564,, odat odată ă cu decă decăde derrea mpe mperi riul ului ui 1om oman an de 1ăsă 1ăsări ritt 7/izan 7/izantin tin8. 8. %intr %intre e cele cele mai remar remarcab cabile ile reali realizăr zării a mperi mperiulu uluii 1oman, oman, se atribuie Princepelui )ugustus, care a reorganizat radical structurile publice. #au stabilit sisteme monetare, impozite, a apărut pensie pentru soldați, etc. )par pentru prima dată pompieri, polițiști. ( altă personalitate remarcabilă este este,, $ons $onsta tant ntin in cel cel *ar *are, car care a stab stabil ilit it noua noua capi capita tală lă a mpe mperi riul ului ui la $onst $onstant antino inopol pol,, în anul anul 9:9 prin prin 'dictu 'dictull de la *ilano *ilano,, garant garanta a tolera toleranța nța relig eligio ioas asă ă în im impe peri riu, u, ceea ceea ce prez prezen enta ta un avan avanta ta&& "oar "oarte te ma marre pent pentru ru răspindirea creștinității. )lături de acești doi conducători ai imperiului care au realizat schimbări importante, sunt și oameni de cultură "oarte importanți, ca !orațiu, Virgiliu, etc. Pentr entru u mpe mperi riul ul *ace *acedo doni nian an,, cel cel ma maii de seam seamă ă cond conduc ucăt ător or a "ost "ost )lexandru *acedon, care într#o vîrstă tînără, a reușit să cucerească vaste teritorii, pe trei continente, în )sia, 'uropa, )"rica de +ord, "apt ce a "ost supranumit cel *are. (dată ce cucerise un teritoriu, sistemul administrativ de conducere era trans"ormat după modelul grec, este răspindită cultura greacă7elenistică8, greacă7elenistică8, erau permise căsătorii mixte, construite orașe noi, edifcii, biblioteci. mpact mpactul ul imperi imperiilo ilorr antice antice asupr asupra a dezvol dezvoltăr tăriiii civili civilizaț zației iei antic antice e este este probabil unul decesiv, findcă totalitatea cunoștințelor, experiențelor ce au stat stat la baza baza "ormăr "ormăriiii acesto acestorr imperi imperiii s#a răs"r răs"rînt înt asupra asupra tutur tuturor or s"ere s"erelor lor activității umane, și au progresat toate domeniile științifce posibile pe acele timpuri. )ceste experiențe, experiențe, odată ce find acumulate, au "ost răspîndite pe un lar larg ter terito itoriu. iu. ;a aces aceste te cuno cunoșt știn ințe țe,, s#a reven evenit it ma maii apo apoi în 'poc 'poca a 1enascentistă, 1enascentistă, și a pus bazele științei moderne. 0oate 0oate imperiile au avut mai mult sau mai puțin un rol pozitiv pentru dezvoltarea omenirii, fe că acest imperiu a avut un mileniu, fe că nici cîteva decenii. Posibilitatea de a conduce și menține teritorii "oarte mare, este o misiun misiune e "oarte "oarte grea, grea, care care oameni oamenilor lor din trecu trecutt le reușe reușea a nu rău. rău. $auza $auza nume numerroase oaselo lorr cuce cuceri riri ri,, a "ost "ost goan goana a după după prof proftt < căpă căpăta tarrea bunu bunuri rilo lorr materiale sau afrmarea personalității in cercurile înalte dintr#un stat ca find
una puter puternic nică, ă, ca e"ect e"ect ale acesto acestorr cuceri cuceriri, ri, a "ost "ost progr progresu esull econom economic, ic, științifc, politico#administrativ, cultural. %upă părerea mea, imperiile antice antice au avut un rol ma&or pentru civilizația antică, prin intermediul cuceririlor s#a răspîndit cultura popoarelor mai puternice, s#a intensifcat relațiile econimice prin stabilirea noilor căi de tran transp spor orta tarre a ma mar" r"ei ei,, s#a s#a dezv dezvol olta tatt cons constr truc ucți ția a coră corăbi biilo ilorr ce per permi mite tea a navigarea pe mare, a avut loc schimbul de experiență și preluarea inovațiilor în agricultură, ca, plugul, irigarea, irigarea, sapa, etc.
Cucerirea Daciei de către romani: sfîrșit tragic sau un început eroic.
%ecebal, persoană remarcabilă pentru istoria națională, erou în lupta pentru libertate a poporului %aciei, persoană ce și#a dat viața considerînd mai de onoare, decît să fe rob în "ața dușmanului. -n anii 4=4#4=2 d.!r. a dus primul război cu mperiul 1oman, unde a su"erit o în"rîngere și a "ost nevoit să încheie o pace umilitoare, prin care a scăzut "oarte mult "orța militară a %aciei. -n anii 4=>#4=6 d.!r. are loc al doilea doilea război război cu mperi mperiul ul 1oman, oman, unde unde iarăși iarăși su"eră su"eră în"rin în"ringer gere, e, cetate cetatea a armizegetusa este distrusă, iar %ecebal împreună cu cîțiva conducători se retrage, însă este urmărit de cavaleria romană și pentru a nu f luat prizonier se sinucide. %upă cucerirea %aciei, romanii au trans"ormato într#o provincie, păstrînd obiceiurile și tradițiile autohtone, "apt ce a permis activarea și in continuare a vech vechil ilor or ocup ocupaț ații ii.. $u veni venirrea rom oman anil ilor or,, a avut avut rom oman aniz izar area ea,, dar dar și creștinizarea creștinizarea poporului autohton. *ulți *ulți dintr dintre e istori istorici ci abord abordeaz ează ă aceste aceste evenim eveniment ente e ca find find unele unele de mîndrie, pentru "aptul, că în prezent avem legături cu poporul roman, însă mizînd "aptul că din cauza aceasta, am pierdut din specifcul nostru. %acă e privit situția din perspectiva relativității, putem aborda această problemă din mai multe perspective, dintr#o perspectivă culturală și alta materialistă. %acă e să abordăm din perspectiva culturală, atunci am avut multe de pierdut, noi, daci de cîndva, am imprumutat multe cuvinte de la romani, am inceput a copia "elul lor de a f pentru "aptul că erau mai dezvoltați social, ne#am creștinizat și s#a lăsat uitării zeitățile care erau pînă la romani. %acă e din perspectiva materialistă, noi iarăși am avut multe de pierdut, findcă în anul 234 după ce se retrag romanii, noi nu am prograsat, nu am realizat schimbări, ci totul s#a dus intr#o ascensiune, pe aproape un mileniu, mileniu, și toate cunoștin cunoștințele țele romanilo romanilorr ce puteau puteau f aplicate în continuar continuare e nu au "ost aplicate.
$auza cucerii %aciei de către romani în "runte cu 0raian în anul 4=6, a "ost stăpînirea noilor teritorii, mani"estarea superiorității puterii imperiului, pentru consolidarea puterii de către 0raian și pentru scoaterea de pe arenă a unei "orțe militare potențial vră&mașă, ca e"ect a "ost romanizarea poporului dac. -nsă necătînd la "aptul că am avut de pierdut din mai multe perspective, noi totuși sîntem cît de puțin, dar urmași ai 1omei, și dacă nu 0raian și mperiul 1oman, noi nu eram ai cei cine suntem în prezent. %upă părerea mea, necătînd la toate punctele pozitive și negative, noi avut mai mult de cîștigat decît de pierdut, noi "acem parte cultura și civilizația popoarelor europene, noi suntem creștini, noi vorbim limba rom?nă, noi avem al"abet latin, trebuie să fm demni de trecut și să păstrăm ce avem, ce ni s#a dat din tată în fu.
tnogeneza rom!nilor ca proces istoric.(declinul si caderea imp.de apus.)
(riginile poporului rom?n se identifcă încă cu epoca antică. %acă încă în secolele înainte de !ristos, acest popor nu avea caracteristici bine determinate de un popor unic, într#un stat unitar, abia după ce /urebista unifcă geto#dacii într#un stat în anii 6=#>: î.!r. , apare noțiunea de popor dac, cu ale sale zeități, obiceiuri, și tradiții comune. Pe parcursul istoriei, de la statul geto#dac înfințat de /urebista se produc anumite schimbări sub in@uența "actorilor externi, dar și cei interni. %in cauza că %acia a "ost cucerită în 4=>#4=6 de către mperiul 1oman, apare teoria continuității %aciei romane. )ceastă teorie find &ustifcată prin "aptul, că %acia a "ost intensiv colonizată, limba comună a tuturor coloniștilor find latină, %acii au preluat#o ușor. -nsă sunt argumente care nu susțin această teorie, și anume "aptul că ma&oritatea coloniștilor au "ost ostași, iar o bună parte dintre ei erau aromani și mercenari, care puțin probabil să știu limba latină, al doilea "apt, e că ma&oritatea populației care potențial putea f romanizată, erau cei din centre mai mari, iar cei din sate, aveau mai puțin de contactat cu cei venetici, după cum susține +icolae avescu în lucrarea sa storia neștriută a rom?nilor < noi nu suntem urmașii 1omei, noi de&a am știut limba latină înainte de a veni romanii. -n continuare, populația care reprezenta cîndva %acia, a avut de interacționat cu așa popoare ca slavii, în urma *arilor migrări din sec. A, cu ungurii în 0ransilvania, cu turcii la sud. ;imba care de&a se vorbea, a avut de su"erit anumite schimbări, prin imprumuturi de la slavi și unguri, aceasta se
explică prin "aptul că rom?nii au avut legături economice și politice cu aceste popoare vecine. )st"el, pe parcursul secolelor, limba rom?nă propriu#zisă în prezent a avut de su"erit o mulțime de schimbări. ) avut de su"erit nu doar limba, dar și s#a schimbat religia, de la credința în mai mulți zei, s#a trecut treptat la creștinism. (dată cu apariția convingerilor creștine, au apărut sărbători bisericești, calendar bisericesc. $auza tuturor schimbărilor ce au avut loc în procesul de "ormare a rom?nilor ca națiune, a "ost nevoia de modernizare, progresare, atît la nivel intelctual, cît și spiritual, iar e"ectul tuturor schimbărilor ce s#au produs în trecut putem observa în prezent prin aceea cum noi sîntem. %upă părerea mea, dar cred că și a altor oameni, istoria este o știință "oarte subiectivă, și poate f scrisă din mai multe perspective, în dependență de interesele celor ce o scriu. )ceasta o putem observa prin istoria spațiului dintre Prut și +istru, unele surse afrmă că avem mai mult trecut comun cu poporul slav, iar altele că avem mai mult cu poporul rom?n, acest adevăr istoric punînd sub semnul întrebării etnogeneza anume a poporului dintre Prut și +istru, însă multe alte dovezi explică cine noi suntem, și anume că se con"undă "aptul, că suntem după teritoriu moldoveni, și după naționalitate rom?ni. untem rom?ni necătînd la unele divergențe, ele se explică prin "actorii istorici, ca exemplu in@uența B1, și mai concret a rușilor.
Epoca medievală
Descoperirile geogra"ce: premize# realizări și consecințe.
*arile descoperi geografce se încep în secolul al AV#lea, aceste descoperiri erau realizate de către europeni, în scopul satis"acerii intereselor economice pentru statele 'uropene din care "ăceau parte. %intre cele mai active state care au realizat aceste descoperiri, a "ost )nglia, Cranța, pania, Portugalia. Premizele marilor descoperiri, a "ost dezvoltarea științei, și în speță, a fzicii și ingeneriei navale, "apt ce a permis construcția a corăbiilor mai voluminoase, mai rezistente la di"eriți "actori naturali, în acest sens a "ost posibil călătoriile la distanțe mari pe mare. ( altă premiză a "ost prosperul economic continental, prin aceasta a "ost posibil construcția a multor corăbii moderne tipurilor sale. )lt motiv a "ost tendința spre bogăția, și nevoia de a căpăta cît mai multe resurse naturale și "orță de muncă ie"tină sau neplătită7 care se putea de exploatat8. -n paralel cu interesele mercantilice ale celor care fnanțau acest călătorii, aceasta era posibilitatea ideală pentru savanți de a stabili noi hărți ai spațiului7cartografe8, de a "ace descoperiri in biologie, geografe și alte domenii. -ncă un motiv a "ost necesitatea de a
transporta mar"a într#un interval de timp cît mai mic, ceea ce greu de realizat pe continent din cauza mult obstacole, caD munți, deșerturi, etc. 0oate aceste condiții, au "ost premizele marilor descoperiri ce s#au realizat în secolul AV. *ai multe personalități, au realizat descoperiri importante. Prima persoana care a dat a dat imbold acestor descoperiri, a "ost /artolomeu %iaz, find în slu&bă regelui portugez, a descoperit în 45E3 drumul spre (ceanul ndian și )sia. ( altă personalitate care care a "ăcut o descoperire, deși intimplător, a "ost $risto"or $olumb, care find în slu&bă la regele spaniol, în anul 45:2 a descoperit )merica, deși a "ost "erm convins că a a&uns în ndia. -n 45:E Vasco de la Gama descoperă calea maritimă spre ndia. -n așa mod, la rînd cu aceste personalități, au "ost altele, care au descoperit )merica de ud, și alte regiuni strategic importante, au "ost date nume acelor regiuni nou descoperit. $onsecințele acestor descoperi pentru economie a "ost, sporirea consumului de mirodenii, utilizarea în alimentație a legumelor și "ructelor aduse de pe noile continente, crește consumul de pietre prețioase și di"erite bi&uterii. ) "ost creștinizat o bună parte din teritoriile descoperite. )pare teoria prin care se aduc dovezi prin care se explică că Pămîntul are "ormă s"erică. Progresează ingineria navală, apare un alt timp de corăbie, caravela. Pentru a se descurca mai ușor în spațiu, s#a început a "olosi de busolă, astrolab. %in altă parte mai negitivă, a "ost colonizarea continentelor cu europeni, și s#a pierdut din cultura și civilizația popoarelor autohtone. Populația a "ost exploatată, pentru a satis"ace interesele economice a statelor 'uropene. %upă părerea mea, deși au "ost și puncte negative în aceste descoperiri, ele erau inevitabile, și ele au "ost baza progresului economic, social și științifc care s#a realizat peste cîteva secole în 'uropa. %escoperirile au a"ectat conștiința omului din acea perioadă, prin "aptul că atîtea schimbări ce s#au realizat într#un timp atît de scurt.
$pera culturală a societății medievale.
*ulți dintre flosof și istorici sunt de părerea că evul mediu o "ost o perioadă întunecată în istoria omenirii, din motivul că într#un interval de timp relativ mult pentru fința umană, nu s#au realizat schimbări semnifcative. nchiziția cu arderea pe rug a vră&itorilor și ereticilor, iadul find reprezentat ca un loc de groază, "ormează impresii negative despre aceea perioadă. 'vul mediu a avut o artă a sa, aproape exclusivă, era produsă pentru /iserică, primindu#și directivele, conținutul și spri&inul fnanciar din partea /isericii. *eșterii care construiau catedralele medievale se străduiau să prezinte lumea în diversitatea ei și în unitatea ei armonioasă și desăvîrșită, ele se avîntau în tăriile cerului7erau înalte8 ca un simbol al "acerii lumii, orientat spre ideea supremă, interiorul și exteriorul lor erau împodobite cu
numeroase și diverse sculpturi și imagini. Pentru mulți oameni, mai ales pentru oamenii simplu, aceste cărți în piatră erau unul din principalele izvoare ale cunoașterii. -n secolul al A#lea se constitue stilul romanic, care a dominat următoarele două secole. 'l a "ost reprezentat deosebit de pregnant în Cranța, talia și Germania. $atedralele în stil romanic, construite din piatră și cu cupole sunt simple și sobre, zidurile lor sunt puternice, trans"ormîndu#le, de "apt în niște temple#"ortărețe. Pictorii din 'vul mediu erau oameni simpli, iar uneori și anal"abeți, ei imprimau creațiilor lor spirit religios, dar aceasta nu era o spiritualitate a cărturarilor, ci o religiozitate populară care interpreta într#un mod cu totul original credința creștină. Bna din cele mai remarcabile și populare edifcii în acest stil este $atedrala +otre#%ame. tilul gotic, este al doilea stil internațional < a "ost elaborat în Cranța în sec. al A#lea, find contemporan cu cel roman. )cest stil s#a răspîndit prin toate țările europei centrale, apusene și nordice a&ungînd pînă la $arpați și Polonia. pre deosebire de stilul romanic, stilul gotic este o mani"estare a unei culturi general europene, orășenești și moderne. )cest stil se deosebește nu atît prin înălțime, ci prin lungime, în Cranța adesea lungimea depășește 4== m și înalțimea 2=#>= m. Predomină "erestre înalte și înguste, adesea find în culori, cu redarea anumitor imagini și scene din /iblie. Printre cele mai originale domenii de creație ale culturii medievale este și teatrul. -n ritualul liturgic s#au introdus scurte acțiuni dramatice, cu texte, dialoguri, cînd, persona&e distincte, costumație adecvatp, pentru a ilustra momente biblice, acest gen a primit denuirea de dramă liturgică. $ultura medievală din 'uropa (ccidentală a "ost considerată un timp îndelungat ca find pur religioasă, ignor?ndu#se importanFa ei istorică pozitivă pentru dezvoltarea omenirii. %atorită cercetărilor e"ectuate de c?teva generaFii de medieviti, acum ea se prezintă în "aFa noastră în întreaga ei diversitate. )scetismul extrem i concepFia despre lume optimistă a poporului, exaltarea mistică i raFionalismul logic, tendinFa spre absolut i pasiunea pentru aspectul concret, venic al existenFei se îmbină în ea în mod ciudat i, totodată, original, subordon?ndu#se legilor esteticii, legi care afrmau sistemul valorilor, proprii anume 'vului mediu, etapă logică i originală a civilizaFiei umane. $u toată diversitatea sa cultura medievală, plină de contradicFii interne care a cunoscut succese i insuccese, "ormează un ansamblu, o integritate ideologică, spirituală i artistică, care a "ost determinată, în primul r?nd, de unitatea realităFii istorice ce a stat la baza ei. Constituirea statului medieval %ara &oldovei: între legendă și adevăr istoric.
$onstiuirea statului medieval Hara *oldovei este împletit de legende, mai mult, sau mai puțin populare, dar care probabil, au la baza lor niște adevăruri istorice constate in litopisețele Hării *oldovei, dar și în sursele altor țări.
Probabil, cel mai înteresant, este de unde s#a luat numele de *oldova. Bnele din cele mai populare legende sunt legate de numele unui rîu, cu același nume, în apropierea căruia s#a "ormat voievodatul, potrivit cronicilor, numele rîului ar veni de la *olda, cățeaua voievodului maramureșean %ragoș. %e asemenea sunt și alte păreri despre etimologia acestei denumiri care di"eriți flologi interpretează în "elul său. Premizele "ormării ca stat a Hării *oldovei, a "ost evoluția "ormațiunilor prestatale, și probabil unul din cele mai principale motive a "ost unirea pentru rezistență "ață de presiunea Bngariei, Poloniei, cnezatelor ruse și a tătarilor, care aveau toate o politică externă expansionistă, "apt ce prezenta un pericol pentru aceste regiuni. %ragoș find vasal credincios regelui maghiar ;udovic , care a "ăcut în anii 495>#49>5 expediții contra tătarilor, a "ăcut primul descălecat cu prile&ul acestor evenimente, pentru a opri următoarele invazii ale tătarilo și se "ormează Hara *oldova. )l doilea descălecat propriu zis, a "ost căut de către /ogdan, în 49>:, atunci cînd el find răsculat impotriva autorității regelui Bngariei, ;udodovic de )n&ou ar f trecut la 'st de $arpați cu cetele sale, participînd la o răscoală contra urmașilor lui %ragoș și își declară independența. )ceste ostilități s#au fnisat în 496>, cînd statul nou "ormat înlătură suzeranitatea maghiară și devine independent. $onsolidarea statului și "ormarea instituțiilor vor realiza urmașii lui /ogdan. Petru *ușat readuce țara la ortodoxie și intemeiază o mitropolie ortodoxă la uceava și mută capitala de la /aia la uceava. /ate primele monede. 1oman eliberează teritoriul de la ud de sub stăpînirea tătarilor și în 49:9 a devenit stăpănitor de la munte pîn la mare. -n acest sens, consolidarea statului cu primii domnitori, cînd se stabilesc clar hotarele sale, moneda, mitropolia, etc. -n ce privește părerea mea, eu consider că constituirea Hării *oldovei este strins împletită de legende, și nu se știe cum a "ost cîndva demult, în prezent în urma uunui eveniment nu pot să se clarifce ce a "ost din cauza diversității de opinii, ne mai vorbind de acele aproape 3 secolele de la constituirea statului. *ulți istorici vin cu dovezi din ;itopisețul lui Gh. Breche, dar și a aItor, dar nu toți oameni i#au in considerație "aptul că aceste litopisețe sunt scrise subiectiv, și ca dovadă de subiectivitate # dacă litopisețele erau scrise pe timpul conducerii unui domnitor, atunci el aducea în culori "rumoase pe acel domnitor, pentru ai evidenția doar unele calități.
Ctitoriile medievale ' epresie a dăinuirii noastre.
/iserica, a "ost întotdeauna alături de popor, îndeosebei in epoca medievală, cind divinitatea ocupa un loc ma&or în viața oamenilor, ei find "oarte credincioși, iar multe evenimente din viață încercau să le explice con"orm /ibliei sau altor idei ce aveau strînsă legătură cu spiritualitatea și regulile duhovnicești. /iserica în epoca medievală, a avut un rol ma&or nu doar din perspectiva spiritualității pentru popor, ci era ca și o carte, bisericile erau pictate pe pereți dinăuntru și pe pereții de a"ară cu scene biblice, ast"el oamenii, ma&oritatea find anal"abeți, învățau din aceste desene. Jte"an cel *are, pe timpul domniei sale, din 45>3#4>5=, după fecare luptă a sa a construit cîte o biserică, ast"el, Hara *oldovei a "ost îmbogățită cu o mulțime de biserici. %upă marea schismă din 4=>5, biserica se împarte în ce ortodoxă și cea catolică, noi "ăcem parte din cea ortodoxă, și ast"el s#ar putea de afrmat, că prin creștinism noi am devenit acei cine suntem. -n urma războaielor antiotomane duse de domnitorii țărilor rom?ne, unul din prerogative, în lupta pentru libertate și independență care era pusă în pericol, era creștinitatea noastră. Pe motiv ce erau construite in aceste teritorii "oarte multe mănăstiri, biserici, închinate divinităților, arhitectura a început a căpăta un specifc al nostru național, deosebit de alte stiluri arhitecturale, "apt ce a inclus aceste biserici find sub pretecția B+'$(. -n incinta bisericilor erau deschise școli, unde se predau limbi străine, și alte discipline de bază pentru acele timpuri. n incinta bisericilor se editau cărți, prima dintre ele find /iblia. )st"el ele prezentînd nu doar loc unde oamenii se rugau, ci și loc unde se putea de primit studii, primit adăpost, a&utor. )st"el biserica devenind multi"uncțională. %upă părerea mea, toate bisericile ce au "ost construite in epoca medievală, au prezentat și prezintă o valoare incontestabilă pentru spiritualitatea poporului nostru, dar și pentru bogăția arhitecturală, ast"el ele find centre etno#culturale ale noastre. ar domnitorii din epoca medievală, au înțeles destul de repede și ușor, că biserica nu prezintă doar o valoare
spirituală, ci și o modalitate ușoară a menține spiritile oamenilor, și ai conduce prin intermediul bisericii.
upta antriotomană ' epresie a politicii eterne a domnitorilor rom!ni(epoca medievală).
$ătre s"îrșitul secolului AV, înaintarea mperiului (toman, a&unge pînă la %unăre, ceea ce reprezintă o amenințare pentru țările rom?ne. Pentru patrie și libertate, au "ost duse o mulțime de războaie, în ele remarcînd personalități desemnate precum Jte"an cel *are, *ihai Viteazul, Vlad Hepeș, etc. $auza participării Hărilor 1om?ne în aceste războaie, a "ost poziția geografcă în calea expansiunii otomane spre centrul 'uropei și dorința voievozilor rom?ni de a se apăra împotriva dușmanului, păstrarea creștinității. Pentru a lupta impotriva dușmanului, domnitorii încheie tratate de alianță cu statele vecine, ast"el devenind vasali Bngariei și Poloniei. )u "olosit unele strategii militare împotriva otomanelor, precum otrăvirea "întînelor, pusteirea satelor, plătirea unui tribut, "olosirea mercenarilor, primirea a&utorului din partea tătarilor. %intre cei mai de seamă domnitorii rom?ni se poate de remarcat pe Jte"an cel *are, el find domnitor intre anii 45>3#4>=5, a dus peste 5= de războaie, unde a pierdut doar două, în restul realizînd succese. )lt domnitor, a "ost *ihai Viteazul, care în lupta împotriva otomanilor, a reușit să unească pentru prima dată Hările 1om?ne. )lexandru cel /un, în 452= a respins primul atac asupra *oldovei, iar *ircea cel /ătr?n este primul domnitor rom?n care a plătit tribut. )u "ost și alți domnitori de seamă, care au dus nenumărate războaie. $a dovadă ale eroismului acestor personalități se poate de evidențiat cîteva războaie, 49:>, *ircea cel /ătr?n, cîștigă lupta de la 1ovine împotriva lui /aiazid , ancu de !unedoara în 45>6, obține victoria de la /elgrad împotriva lui *ehmed al #lea, în 453> Jte"an cel *are obține victorie la Vaslui, și multe alte războaie. )ceste lupte, au "ost nu doar o expresie a politicii externe a domnitorilor, ce ceva mai mult, o apărare a demnității cu orice preț, au luptat, cu riscul de a#și pierde propria viața pentru țară. Colosind di"erite modalități, unele in&ositoare, altele demne de urmat, ei au incercat să#și păstreze independența, se păstreze specifcul nostru ca popor.
%upă părerea mea, aceste lupte au "ost unele eroice, și dacă era să fe alt"el, să ne predăm, nu era să fm cei care suntem acum. (rice război este privit negativ, în stînd "ață în "ață cu circumstanțele asemenea celor in care au "ost domnitorii rom?ni în epoca medievală, acele luptele erau sfnte pentru poporul nostru, erau menite să ne apere neamul și să pestreze bogăția culturală și obiceiurile ce au "ost păstrate din moși strămoși.
Epoca modernă
*evoluțiile de la +,-,+,-/: programe și realizări.
1evoluFiile de la 4:5E#4:5: au cuprins toată 'uropa, cauza principală find nemulFumirea popoarelor în privinFa condFiilor de viaFă ce le "orma vechiul regim aboslutist i dorinFa de a "ace re"orme. $a cauze principale a "ost criza determinată de scăderea ritmurilor industriale, lipsa investiFiilor, micorarea cererii i creterea oma&ului, "apt ce a lovit puternic clasa muncitorească. ndustria mecanizată era concurentul principal al muncitorilor care n#aveau de lucru. 1egimurile absolutiste din 'uropa s#au consolidat, limitînd libertăFile politice ale clasei de mi&loc, cea ce a provocat un val de proteste i proiecte de re"ormă. Principalele cerinFe au "ost limitarea puterei absolutiste a monarhiei, un sistem reprezentativ pe măsură să satis"acă interesele ma&orităFii i garantarea libertăFilor politice. -n ce privete planul naFional, se cerea tot mai insistent recunoaterea dreptului la determinarea popoarelor, acest principiu find lansat de 1evoluFia Cranceză. Primul "ocar revoluFionar a avut loc în CranFa, contra regelui ;udovic Cilip, ce s#a terminat cu proclamrea celei de#a %oua 1epublici. uccesul acestei revoluFii a determinat un val de revoluFii în întreaga 'uropă. *ai apoi începe revolta la Viena, unde s#au ales cu promisiuni de a convoca o dietă i eliberea Făranilor din erbie. ;a /udapesta au declarat autonomie i cererea convocării unui parlament în capitala maghiară. -n talia după un ir de tulburări a ordinii publice au proclamat constuFii cîteva regiuni. -n Prusia mai multe state au revendicat re"orme liberale, respectarea drepturilor civile i sistem reprezentativ. *icări naFionale au "ost i în ate state ale 'uropei. (bFinînd mici victorii, mulFi s#au mulFumit cu cele obFinute, însă radicalii în marea ma&oritate reprezentată de burghezi au dorit prelungirea re"ormelor
cu caracter democratic, însă ma&oritatea au "ost respinse i luate sub control cu vărsări de sînge. uccesul contrarevoluFiei a "ost dominat de cîFiva "actori, în primul rînd burghezia nu s#a bucurat de un spri&in din partea mulFimii, cerînd doar libertăFi limitate, ignorînd i revindecările economice ale muncitorimii. Kărănimea austriacă a "ost pasivă, după promisiunile împăratului de eliberarea din erbie, iar CranFa din cauza impozitelor mari ale radicalilor. -n toate imperiile, armatele au rămas loiale guvernului, iar "orFele revoluFionare erau dispersate i măcinate de divergenFe. $a consecinFă a acestor revoluFii, în deceniile care au urmat imperiile absolutiste totui au început re"orme cu scop de modernizare. mperiul !absburgic i cel Prusac au adoptat idea statutului de drept, care "ăcea legea egală pentru toFi, în mperiul (toman se adoptă o constituFie în 4E63, iar re"ormele în 1usia Faristă demarează în deceniile următoare eliberearea Făranilor la 4E64. 1evoluFiile de la 4E5E#4E5: au deschis calea spre modernizarea politică i social#economică pentru generaFiile următoare cu preFul miilor de oameni care au luptat pentru liberatatea cuvîntului.
Impactul revoluției industriale asupra evoluției lumii moderne.
1evoluFia industrială începe, în )nglia începînd cu secolul AV, datorită evoluFiei capitalismului, tehnicii i comunicaFiilor, ast"el munca manuală trecînd la cea mecanizată. 1evoluFia a industrială cunoscut un progres rapid, dar această revoluFie a "ost mai mult o necesitate decît o coincidenFă. )nglia posedînd multe colonii, trebuia să prelucreze o cantitate enormă de materie primă în intervale de timp scurte pentru a satis"ace necesităFile de piaFă. PiaFa externă i internă în care cererea era mereu crescătoare, disponibilitatea de capitaluri, "orFa de muncă acestea find condiFiile pentru un salt calitativ i cantitativ în industrie care a schimbat radical viaFa omului de pînă atunci. )u avut loc un ir de descperiri în tiinFă, ca inventarea locomotivei în 4E45 de către George thepnson, dinamita de )l"red +obel în 4E63, tele"onul, becul, automobilul, care au "avorizat uurarea muncii i dezvoltarea progresivă prin modernizarea inventărilor de&a "ăcute. (rice societate, în drumul ei spre modernizare trebuie să treacă prin "aza revoluFiei industriale. '"ectele imediate ale acest revoluFii au "ostD apariFia "ăbricii, mai multe metode de producFie prin utilizarea mainilor i energiei
cu abur, progrese în transport i comunicaFii, urbanizarea, trans"ormarea structurii de clasă. '"ecte de durată a "ost apariFia i răspîndirea unor produse noi i accesibile, răspîndirea la nivel global a industrializării i relaFiilor capitaliste, concurenFa între statele industrializate, îmbunătăFirea generală a condiFiilor de trai. $a consecinFe negative a "ost poluarea mediului încon&urător din cauza aparatelor înapoiate care elimină multe substanFe nocive. ( altă consecinFă negativă este că un număr din populaFie a rămas "ără lucru, deoarece munca manuală a "ost înlocuită cu cea mecanizată, ast"el era necesitate de un număr mai mic de oameni. 1evoluFia industrială are un rol semnifcativ în istoria omului, toate aceste inovaFii find menite să ne uureze viaFa. 1evoluFia industrială este o cotitură radicală în istoria omenirii care pune bazele unei noi vieFi, utila&ul de pe atunci modernizînduse ca urmare a dat posibilitea de a avea în prezent toată tehnica pe care o vedem.
*egimul fanariot: între progres și regres.
-n condiFiile în care mperiul (toman ducea tot mai multe războaie cu mperiul )ustriac i mperiul 1us pentru controlarea teritoriilor din sud#estul 'uropei i pentru a înăbui micarea de eliberare, timp de mai bine de un secol Principatele 1om?ne vor f conduse de domnitorii alei de Poartă. %upă eecul lui %imitre $antemir din anul 4344 în *oldova i înlăturarea în 4346 a ultimului domnitor autohton, Lte"an $antacuzino, în Kara 1om?nească, mperiul (toman a introdus regimul politic, numit "anariot. )cest regin a "ost nu numai în Kările 1om?ne, dar i în alte teritorii cretine stăpînite de otomani, "anarioFii avînd "uncFii politice i ecleziastice. %omnitorii erau alei în mare parte din in@uentele "amilii greceti din cartierul Canar al $onstantinopolului, dar i rom?ni înrudiFi cu ele. $onducerea PorFii controla *oldova i Kara 1om?nească, "ără ca "ormal să f abolită autonomia internă, ast"el păstrînduse statutul de state vasale, aceasta find un mare avanta&, deoarece poporul i#a păstrat limba, tradiFiile, obiceiurile.
(dată cu venirea la putere a lui +icolae *avrocordat în *oldova i Kara 1om?nească, regimul politic s#a modifcat, devenind mai dependent de otomani. 1eorganizarea social#politică a a"ectat puternic sistemul administrativ politic, din cauza că numărul grecilor "anarioFi era mic, domnii căutau spri&in din partea boierimii autohtone i a bisericii, acordîndule mai multe privelegii. -n acelai timp ei au reuit să cucerească o parte a boierilor care au luptat pentru limitarea i lichidarea dominaFiei străine. Pe timpul regimului "anariot toate "uncFiile publice puteau f cumpărate. %omnitorii erau lipsiFi de iniFiativa în politica externă. ;a conducere ma&oritatea domnitorilor erau pe un interval de timp scurt, unii find de cîteva ori. CanarioFii find oameni de a"acere, aveau nevoie mai mult de a se îmbogăFi, în aceste condiFii impozitile s#au mărit aceasta ridicînd tot mai multe nemulFămiri unor categorii de populaFie, orientate spre modernism i progres social. %ar regimul "anariot a avut i urmări pozitive. )u "ost elaborate noi coduri de legi. Pe plan educaFional , la ai i /ucureti au "ost deschise )cademii domneti, în care au "ost adui pro"esori greci. -n *oldova, domnitorul Grigore Ghica, a "ondat la ai )cademia %omnească. $onstatin *avrocordat a în"ăptuit re"orma socială, instituFională i fscală. $on"orm 1e"ormei ociale, Făranii au "ost eliberaFi de erbie prin rescumpărare. 1e"orma instituFională impune sistemul salarizării dregătorilor. 1e"orma fscală, presupune plătirea unui singur impozit în patru rate. 1egimul "anariot în *oldova sa menFinut între anii 4344 i 4E42. $oncluzionînd toate evenimentele, regimul "anariot a "ost mai mult un regres decît progres. %omnitorii urmăreau scopurile sale de#a se îmbogăFi, schimbări esenFiale nu s#au produs, politica pe plan extern nici n#a "ost.
*ivalitatea marilor puteri la răscrucerea secolelor 0I000.
Perioada cuprinsă între anii 4E>6#4:45 a "ost una din cele mai de relevante în planul evoluFiei relaFiilor internaFionale. -n 'uropa s#a produs revoluFia industrială i procesul de modernizare care continuă i astăzi. )par noi puteri remarcabile în politica i economia mondială ca B) i Maponia. )par blocuri militare puternice, care vor duce ca consecinFă la primul război mondial. tatele 'uropene deFineau cele mai multe colonii de pe glob, ast"el ei au ridicat nivelul economic i social ale acelor Fări pentru ai satis"ace necesităFile sale în 'uropa. -nsă spre exemplu colonia B) a englezilor a
devenit stat independent, care s#a afrmat ca o nouă putere economică i politică pe glob. istemul fntei )lianFe a pus la încercare micările revoluFionare din anii 4E5E#4E5:, în urma cărora a apărut necesitatea de a "ace schimbări atît economice cît i sociale, politice. %upă unifcarea taliei, Germaniei, Princiaptelor 1om?ne marele puteri au "ost nevoite să accepte voinFa naFională, aste"el a apărut necesitatea de a stabili un nou echilibru de "orFe. 1ăzboiul din $rimeea din anii 4E>9#4E>6 a "ost primul război ma&or după războaiele lui +apaleon, i cel mai sîngeros de pîne atunci. 1usia find slabă din punct de vedere economic i militar a "ost în"rîntă de către "orFele aliate a CranFiei, (tomanilor, )ngliei, Piemontului. ;a Paris în 4E>6 1usia a "ost nevoită să semneze o pace, prin care renunFa la protecFia Principatelor 1om?ne i protecFie cretinilor ortodoci din mperiul (toman, aceasta find un pas semnifcativ pentru poporul rom?n în procesul de Bnifcare naFională. -n anii N3= după unifcare, Germania este o putere importantă în 'uropa, progresînd rapid. %esigur, că important a "ost i unifcarea taliei, "ormarea 1om?niei pe arena politică internaFională. -n anii de după N3=, în europa se "ac un ir de înFelegeri i alianFe politico#militare. -n 4E39 1usia i )nglia au semnat un acord de împărFire a s"erelor de in@uenFă în )sia $entrală. 0ot în 4E39 între împăratul 1usiei )lexandru al #lea, a )ustro#Bngariei Cranz Moseph i Germaniei Oilhelm se semnează o înFelegere numită )lianFa celor trei împăraFi. 1ivalităFile europene nu erau puFinD CranFa nu era mulFimită după războiul cu Germania din 4E34, )nglia care era îngri&orată de Germania din punct de vedere a înărmării maritime, nemulFumirea taliei de statutul său, în plus la aceasta revalităFile coloniale. -ntărirea poziFiei în /alcani a 1usiei după $ongresul de la /erlin din 4E3E, au "ăcut i mai mult să tensioneze relaFiile internaFionale. -n aceste condiFii, datorită progresului economic i tiinFifc, marile puteri au început o politică de înarmare, armamentul devenind mai per"ormant. -nsă această politică n#a "ost susFinută de ma&oritatea, i sub in@uenFa acestor opinii se vor întruni doua con"erinFe internaFionale la !aga în anii 4E:: i 4:=3, după care s#a creat un tribunal internaFional de arbitrare a con@ictelor. $a urmare, în anul 4EE2 la 2= mai, se "ormează blocul militar 0ripla )lianFă, alcătuit din talia, Germania i )ustro#Bngaria, la acest tratat în mod secret va adera în 4EE9 i 1om?nia. $a răspuns la acest eveniment între CranFa i )nglia în 4:=5, se semnează un tratat numit )ntanta $ordială, la ea urmînd să adere 1usia în 4:=3. Cormearea acestor blocuri i goana înarmării, cît i dorinFa de a avea cît mai multe colonii au contribui la declanarea primului război mondial.
Formarea statelor naționale moderne: genral și particular.
-n epoca modernă apare conceptul de națiune și statul național. )ceastă unitate statală find una complexă și deosebită de celălalte "ormațiuni statale. Cormarea statelor naționale presupune un întreg complex de spicifcuri a unui popor a@at pe un teritoriu. %upă revoluția din 43E: din Cranța, în conștiința oamenilor iluminați din statele 'uropene a rămas o mare amprentă asupra acelor evenimente, "apt ce a dat imbold, ca în anul 4E5E# 4E5: să fe un șir de revoluții în intreaga 'uropă, în acest sens se "ormează statele naționale precum, Germania, talia, Printipale 1om?ne. 0oate aceste state sau "ormat după principiul național, ei avînd comun între ei nu doar limbă comună și aceleași obiceiuri, ci și un trecut istoric comun, pe un anumit teritoriu, avînd o conștiință comună asupra originii și sorții sale. Germania, s#a unit datorită lui (tto von /ismarI, find prim#ministru al Prusiei, s#a pus drept scop, "ormarea statului național Germania. Bnde a reușit să cîștige teritorii prin "orță, unde prin calitățile deosebite de diplomat iscusit, ast"el in anul 4E34 la Versailles, după ce Cranța a pierdut războiul "ranco#prusac, toți principii statelor germane, au recunoscut regele Prusiei, pe Oilhelm, ca împărat a mperiului German. -n talia, unifcarea ei, s#a petrecut in marea ma&oritate mod pașnic, prin re"erendum, unde ma&oritatea a "ost pentru unifcare. $ea mai remarcabilă personalitate care a contribuit la unifcare a "ost Giuseppe *azzini. Bnifcarea s#a inceput in &urul Piemontului, treptat unifcînd toată talia. -n 1om?nia, condițiile in care s#a unifcat erau deosebite de cele a Germaniei și taliei, aici erau interesele statelor la nivel nu regional, ci continental, findcă aceste locuri prezentau un interes sporit pentru marile puteri, precum )ustro#Bngaria, 1usia, mperiul (toman. Cranța a susținut ideea de unifcare, însă sub anumite condiții, "apt, ce prezentau piedici. )lexandru oan $uza, persoana, care a căpătat autoritate in rindul atit a oamenilor de rind, cît și a boierilor, a "ost ales președinte ale ambelor principate în luna ianuarie a anului 4E>:, și ast"el devine președinte a ambelor state, rezultînd, a f președinte, al unui stat, Principatele 1om?ne. Principalii susținători ai acestei unifcări, au "ost pașoptiștii, ei reprezentind oamenii iluminați, scriitori, flosof, etc. $auza "ormării statelor naționale a "ost noul concept ca națiune, con"orm căror, a națiune trebuie să trăiască intr#un stat, sporirea "orței economice, militare, etc., ca e"ect, a "ost "ormarae noilor raporturi de "orți în 'uropa, precum că s#a "ormat talia, Germania, Principatele 1om?ne. -n ce privește părerea mea, eu consider, că "ormarea statelor după principiul național, mai mult sau mai puțin, este un avanta& extrem de mare, din perspectiva, că find uniți sub o idee comună și o idee comună din trecut, această națiune, va merge spre un viitor glorios și restul problemelor find doar niște circumstanțe ce pot f inlăturate.
*ivalitățile rusoaustrootomane și consecințele lor pentru 1rincipatele *om!ne în epoca modernă.
;a începutul secolului AV#lea cea mai mare in@uenFă în spaFiile rom?neti o avea mperiul !absburgic. Visul mperiului 1us, de a domina în /alcani, a decis de# ai apropia hotarele tot mai mult de Principatele 1om?ne. )st"el aceste două Fări, find principalele s"ere de in@uenFă. -ntre ani 4346#434E a avut loc un război austro#otoman. -n 4346 armata austriacă atacă pe cea otomană la %unăre, unde obFine nite succese. )rmata austriacă a înaintat în /alcani, în aceste condiFii s#a activizat micarea populaFiei împotriva regimului "anariot din Kara 1om?nească, micare a "ost susFinută de cîFiva boieri i căpitani de oaste care au apelat la a&utorul austriecilor pentru al înlătura pe +icolae *avrocordat. %upă cîteva lupte, au "ost slăbite ambele armate. $e Fine de Kara *oldovei, o parte din boieri tot s#au adresat la austrieci pentru a&utor pentru a elibera Fara de otomani. -n anul 4343 armata austrică a ocupat $etatea +eamF i nite mănăstiri, mai apoi atacă oraul ai. $u a&utorul tătarilor, domnitorul "anariot, *ihai 1ocoviFă a reuit să alunge austriecii peste $arpaFi. -n urma Păcii de la Passaroitz, semnată 434E de către otomani i austrieci, (ltenia, /anatul i nordul erbiei au "ost anexate de !absburgi. -n anii ce au urmat, a avut un război ruso#austro#otoman între anii 439>#439:. -n 439> austriecii atacă mperiul (toman la %unărea de *i&loc, la acest război să alătură i mperiul 1us care dorea să recucerească cetatea )zov i $remeea. ;a 4393, între mpreiul 1us i !absburgic, are loc o alianFă, con"orm căreia ambele părFi se anga&au în luptă împotriva mperiului (toman. -n acest război imperiul rus a obFinut succese, cucerind (ceacovul i trecînd rîul +istru, după mai multe succese armata rusă întră în ai, în "runte cu un "eciorul lui %mitre $antemir, $onstantin. oarta austriecilor a "ost mai rea, ei n#au avut atîtea succese ca 1usia i în 439: o "ost semnată o pace separată la /elgrad unde mperiul !absburgic se anga&a să retrocedeze (ltenia la mperiul (toman. 1usia, care a avut pierderi considerabile, a "ost nevoită se semneze condFiile păcii, prin care trebuie să#i retragă armata din *oldova i să retrocedeze turcilor cetatea )zov. *ai apoi în anii 436E#4335, a mai "ost un război unde au participat turcii, însă doar cu mperiul 1us. %upă un ir de provocări din partea 1usiei în anul 436E, otomanii declară război. -n anul 436:, armata rusă a ocupat aul. -n anul 433=, generalul 1umeanFev a obFinut victorii asupra mperiului (toman i tătarilor în sudul *oldovei lîngă lacurile ;arga i $ahul. +#a mai trecut mult timp, i Kara *oldovei i 1om?niei au "ost ocupate de către armata rusă. %upă un ir de insucese de a duce tratative cu Poarta, ia totui cedează i semnează Pacea de la QuciuI# Qainargi, care prevedea scutirea pe doi ani de tribut, iar în anii ce urmau el trebuia să fe fx i limitat. 1usia "ace primul pas spre instaurea protectoratului său în Kara 1om?niei i *oldovei . -n ce privete 1usia, @ota militară a primit dreptul de liberă navigaFie în *area +eagră i @ota comercială pe %unăre. %upă aceste succese a mperiului 1us, situaFia politică internaFională devine tensionată, deoarece în /alcani se întărete nu numai 1usia, dar i !absburgii, iar mperiul (toman devenea i mai slab după fecare bătălie. Pacea de la QuciuI#Qainargi, a "ost mai mult una "ormală, dînd timp pentru a îi întări poziFiile. -n anul 43E3#43:4 a avut un alt război. -n 43E3, turcii nefind mulFumiFi de creterea in@uenFei 1usiei, declară război. )rmatele conduse de uvorov, au obFinut succese, ast"el turcii se retrag i ruii ocupă în anul 43EE $etatea !otin. 0ot în 43EE, habsburgi se alăturat la 1usia i ocupă Principatele 1om?ne. )liaFii au obFinut succcese, însă situaFia internă a )ustriei n#a permis de a continua războiul i în 43:4 peace de la Litov, prin care mperiul austriac i cel (toman se obligă să restabilească situaFia de pîn la război. 1usia a prelungit războiul cu succese, i în 43:2, mperiul (toman este nevoit se ceară pace, care a "ost semnată la ai. -n urmă acestei păci, hotarul 1usiei devine
rîul +istru.%eci, secolul AV a "ost marcat de războaie între mperiul !absburgic, 1us i (toman. -n care mperiul (toman tot mai mult îi pierdea poziFiile, iar cel 1us i )ustriac se întărea. 1ăzboaiele au "ost provocate de interesele contradictorii a austriecilor i ruilor pentru dominaFia în /alcani, ca consecinFă a "ost modifcări teritoriale, ele dînd posiblitate de a#i mări puterea armată. $a consecinFă pentru poporul rom?n a "ost &e"uirile teritoriale din partea mperiului )ustriac care a anexat 0ransilvania, /anatul, /ucovina, iar ruii teritoriul din stînga +istrului. 1ăzboaiele i dominaFiile străine au stagnat dezvoltarea i au "ost principala cauză a decla&ului economic a Principatelor 1om?ne "aFă de statele europene, declinul mperiului (toman i interesul statelor europene în releFiile rom?no#otomane au creat noi condiFii pentru micarea de eliberare naFională, soarta Principatelor este tot mai mult discutată în cadrul tratatelor internaFionale, ceea ce a contribuit la schimbarea statului &uridic, mperiului (toman find nevoit să acorde privelegii. Epoca contemporană
2ascismul și comunismul: programe și practici politice.
Cascismul și comunismul, avind di"erite denumiri și circumstanțe in care au apărut, reprezintă aceeași. Cascismul și comuniscum sunt "orme guvernamentale totalitare, ambele au săvîrșit crime grave impotriva poporului. ar mulți oameni din statele post sovietice spre deosebire de popolația Germaniei, nici nu doresc să recunoască crimele sovietice, ci atribuie acele crime doar unor personalități, de parcă acei oameni personal au ucis milioane de oameni. 0eoriile comuniste apar încă în secolul AA în scrierile lui Qarl *arx, însă au început a f aplicate în 4:43 de către ;enin. %in cauza decesului lui ;enin, din 9 aprilie 4:22, "uncția de ecretar General al Partidului $omunist este ocupată de osi" talin. -n anii ce urmează, state comuniste devin "oarte multe pe globe, partidele din acele state, erau susținute fnanciar de către *oscova, îndeosebi acele state, care geo#politic prezentau un interes sporit, precum $uba care se a@ă în apropiere de B). Pentru instaurarea oricărui regim comunist, au "ost necesare omoruri, pentru inlăturarea intilictualității, persoanelor cu autoritate inaltă care se împotriveau noului regim. -n total, numărul de decese in urma regimului comunist, se estimează a f peste := mln de oameni, ceea ce prezintă o ci"ră îngrozitoare. Pentru menținerea acestui regim în B1, au "ost deschise lagăre de concentrare, unde erau duși zeci de mii de oameni din toată B1 în iberia la muncă, oamenii erau selectați după principiul claselor sociale, cei mai bogați erau numiți dușmani ai poporului și deportați. Pe lingă deportări, erau practicate expropierile, executarea in public pentru implimentarea "ricii, "oamete organizată precum cea din Bcraina din anii 4:92#4:99, și cea din /asarabia din 4:56#4:53. Cascismul este o ideologie politică, radicală, naționalistă, autoritară, care apare în perioada primului război mondial în talia. ;a "el ca și comuniștii, ei spri&ină violența, războiul, militarismul pentru tras"ormarea pozitivă în societate. pre deosebire de comuniști, "asciștii, n#au selectat populația după caracterul social, ci după principiile naționale < un stat, pentru o națiune. Pe lingă talia, ideile "asciste sunt aprobate și de pania, Germania. -n Germania "ascismul căpătînd un caracter al său specifc numit nazism. -n
"runtea Partidului +azist din Germania s#a a@at )dol" !itler, care în 4:99, pe cale democratică cîștigă alegerile, și a căpătat puterea politcă. +aziștii germani, au preluat experiențele sovieticilor, în "ormarea lagărelor de concentrare și au "ormat ale sale lagăre, însă oamenii din Germania, erau supuși nu muncii însă experimentelor biologice, exterminării în camerele cu gaz otrăvitor, sau alte metode inumane ce au provocat moarte. -n aceste lagăre se a@au în marea ma&oritate evrei. Visul italienilor in perioada "ascistă era stabilirea din nou la hotarele în care a&unseseră mperiul 1oman în 'poca antică. 'u consider, accesul la puterea politică a unor partide naționaliste, sau extrimiste sub orice altă "ormă, este "oarte periculoasă, aceasta s#a dovedit în urma guvernărilor atît a partidelor comuniste, cît și "asciste.
3istemul 4ersailles5as6ington: progrese și limite.
( dată cu s"îritul ostilităFilor a apărut necesitatea de a legi"era noul raport de "orFe. ;ocul militar a "ost ocupat de diplomaFi. ;a 4E ianuarie 4:4: pîn la 24 ianuarie 4:2= are loc $on"erinFa de la Paris, la ea participînd 23 de Fări, rolul principal avînd .B.). , )nglia, CranFa în "runte cu O.Oilson, loRd George i G. $lemenceau. )ceste trei state avînd cea mai mare in@uenFă, doreau să#i propună propriile obiective în soluFionarea problemei. Principalele obiective a CranFei era dorinFa de slăbire la maximum a Germaniei, a )ngliei nedorinFa de instaurare a hegemoniei CranFei în 'uropa, .B.). erau mai mult cointeresaFi de relaFiile economice în 'uropa. )r trebui de menFionat "aptul despre importanFa acestei con"erinFe. -n urma ei s#a "ormat un nou echilibru de "orFe în lume, s#au stabilit noi hotare, apar state noi i independente, s#a crea organizaFie internaFională S;iga +aFiunilor care avea scopul să menFină i să păstreze pacea, însă această organizaFie s#a arătat nee"ectivă din cauza că CranFa i )nglia îi urmăreau mai mult interesele proprii. %ei state învingătoare erau mai multe, au rămas i unele nemulFumite talia i Maponia. $a urmare la 42 noiembrie 4:24 pîn la 6 "ebruarie 4:22 a "ost convocată $on"erinFa de la Oashington, pentru a atenua contradicFiile între .B.). , *area /ritanie i Maponia apărute în legătură cu împărFirea zonelor de în@uenFă în 'xtremul (rient i (ceanul Pacifc. %easemenea au mai participat i CranFa, talia, /elgia i alte state care au semnat 9 tratate. !otărîrile de la Oashington au completat istemul de la Versailles. istemul de tratate încheiate după terminarea primului război mondial a legi"erat noul raport de "orFe pe arena internaFională, ca urmare să satis"acă interesele interne și externe a tuturor părților care au participat la acest tratat.
)cest sistem de tratate a avut i partea negativă, cea mai mare find nemulFumirea statelor învinse, ale căror părere n#a "ost luată în consideraFie, dar și a statelor care "ormal se considerau cîștigătoare, ca 1usia, talia, etc.. $a urmare rezultatele acestor con"erințe a "ost "ocar de un alt război mondial. Germania a "ost impusă să plătească despăguburi de război, iar alte state implicite în război au su"erit &a"uri teritoriale a statelor învingătoare, ca urmare inapoiere economică. -n viziunea mea, acest sistem de tratate este o modalitate nereuită de a împărFi lumea cum a mai "ost "ăcută în 4E4> la $ongresul de la Viena, după războiul lui +apaleon. +u se poate de pus în genunchi o naFiune care numai ieri "acea parte din primele state ale lumii7Germania8, aceasta s#a dovedit peste ani odată cu izbucnirea celui de al doilea război mondial.
7asarabia în perioada interbelică: pregrese și limite.
$ele mai multe dispute in istoria actuală a /asarabiei apar din perioada interbelică. -n condițiile în care in mperiul 1us a avut loc revoluția socială, se infințează statul 1epublica %emocratică *oldovenească și la 25 ianuarie 4:4E își proclamă independența, iar în 23 martie 4:4E prin decizia ma&oritară a "atului Hării, se unește cu 1om?nia. )st"el, după 4=6 ani, de dominație rusă, teritoriul numit de ruși /asarabia, revine acasă. )cestă unifcare a su"erit acuzări continue, toată perioada interbelică, dar și in prezent, din partea rusă, ei av?nd dorința de a#și menține teritoriile sale7tendințe imperialiste8, n#au recunoscut, și nu recunoasc unifcarea. -nsă, unifcarea a "ost recunsocută pe plan internațional. Bnul din principalele cîștiguri a /asarabiei în perioada interbelică a "ost unifcarea, prin dreptul istoric, moral și național, de a "orma statul unitar 1om?nia, în componența teritorială a cărei se a@a /asarabia. )lt progres, a "ost, revenirea la limba maternă, în școli, biserici, documente, ast"el excluderea limbii ruse. 'xcluderea limbii ruse pe timp ce /asarabia a "ost in componența teritorială a 1om?niei, de asemenea a su"erit acuzații, pe motiv de rom?nizare a populației autohtone, ceea ce de"apt era un drept moral, de a învăța limba pe care o vorbești, ci nu aceea care îți impune cineva străin. -n perioada în care +icolae 0itulescu a "ost ministrul de externe, problema /asarabiei, era pe cale să se clarifce, însă el a "ost demis din "uncție în pofda altor circumstanțe.
-nsă pe lingă avanta&ele ma&ore ale acestei unifcări au existat și dezavanta&e. /asarabia a intrat in componența teritorială a 1om?niei, însă riscurile de a ceda acest teritoriu era "oarte înalt, din cauza tendințelor imperialiste a 1usiei și vecinilor cu politică externă revizionistă precum Bngaria și /ulgaria, deci, 1om?nia era incon&urată de &ur impre&ur cu dușmani. -n acest sens, în teritoriul /asarabia n#a investit prea mult capital din partea guvernului 1om?n, accentul punînduse pe alte s"ere ale vieții, precum studiile, stabilirea relațiilor economice mai strînse. ;a 22 iunie 4:5= prin ultimatumul pus de Bniunea ovietică, 1om?nia 1egală, cedează acest teritoriu, "ară a ridica arma, ceea ce este o trădare, și încălcare a legii, și drepturilor morale după care s#a "ormat 1om?nia în 4:4E. )st"el și acest eveniment find adus în culori negative de către Bniunea ovietică. %eci, aceste evenimente au marcat o perioadă deosebită, pentru noi, ca cetățeni a 1epublicii *oldova în prezent. )ceastă unifcare, a "ost un drept al nostru, de a f impreună cu "rații noștri. -nsă toate aceste evenimente în prezent sunt criticate de unii oameni, în capul cărora s#a păstrat mentalitate sovietică, și nu realizează adevărul istoric ce a "ost in trecut, acest adevăr find recunoscut pe plan internațional, iar teoria prin care noi suntem di"eriți de "rații rom?ni, este susținută doar de statele post#sovietice. -n perioada interbelică, am avut posibilitatea de a ne simți acasă, măcar că pe o perioadă scurtă, de doar 22 de ani.
8l Doilea *ăzboi &ondial: cauze# consecințe și învățăminte.
ecolul AA mai este numit secolul războaielor, cele mai numeroase, mai singeroase războaie, au loc anume in secolul AA. nițiatorul celui de al doilea război mondial a "ost statul German, în "runte cu liderul său în@ăcărat )dol" !itler. ;a 4 septembrie 4:9:, Germania atacă Polonia, în așa mod se începe con@ictul armat propriu zis. %eci, cauzele sunt mai multeD ideologice, relațile politice și economice, "actorii psihologici. $auzele ideologice sunt comunismul, expansionismul, "ascismul, izolaționismul, naționalismul, rasismul. $auzele politice și economice suntD 0ratatul de la Versailles din 4:4:, competiția pentru resursele de materii prime. $e ține de "actorii psihologici, este nebunia lui !itler, modul neomenesc de trătare a oamenilor. -n secolul AA apar un șir de ideologii, care despart lumea in mai multe tabere, in perioada interbelică, principalele ideologii au "ost comunismul și
"ascismul, pe lingă ele find alte ideologii adiționale, însă acestea find de bază. %upă 0ratatul de la Versailles din 4:4:, Germnia este pusă în genunchi, este nevoită să plătească despăgubiri de război "oarte mari, este &e"uită de teritorii ce aparțineau ei pînă la război, este suspusă unor norme stricte care limitau puterea ei economică, politică, militară de cîndva. !itler, persona care era in "runtea Partidului +ațional ocialist *uncitoresc, după cum susțin unii medici, a avut dereglări mentale din cauza consumării drogurilor, în acest sens, avînd ale sale convingeri rasiale, precum că germanii sunt națiunea superioară, iar restul sunt in"eriori. Bn alt inițiator al celui de al # lea război mondial a "ost Maponia, care în tendința sa de a acăpăra noi teritorii, din cauza spațiului restrîns, și lipsei de resurse naturale necesare pentru satis"acerea pieții internet, atacă $hina, mai apoi și B). $a consecințe, la 4 septembrie 4:9: se incepe con@ictul armat, Germania atacă Polonia, mai apoi un șir de state, unde ea are succese, în acest sens, a cucerit pe continent principalele state, care prezentau potențial pericol. Bnicul stat, care urma să fe atacat și mai apoi cucerit a "ost Bniunea ovietică, unde n#au avut succese, și Germania începe a pierde acest război, iar în nul 4:5> la E mai. Bn alt stat care dus războaie a "ost Maponia, care atacînd $hina și avînd succese, nu s#a limitat și a început a cuceri teritoriile din (ceanul Pacifc, care aparțineau B). $a consecințe au decedat milioane de oameni, lumea s#a impărțit în două tabereD comunistă și capitalistă, apar un șir întreg de noi state, etc. Pentru a înțelege ce se poate de învățat in urma acestui război, trebuie de analizat atent anume cauzele pentru care s#a început. -n urma unui trătat de pace, trebuie de luat în considerație toate părerile, pentru ca în continuare să nu fe numulțumiți. Pentru a satis"ace necesitățile de a duce un război, au avut loc multe descoperiri în știință, precum medicină din motivul că erau mulți răniți, în ingineria navală, construcția navelor aeriene, mașinilor de transport, etc. %upă părerea mea, acest război, a "ost o bună lecție pentru toți, îndeosebi pentru cei ce în continuare vor dori să înceapă un război, findcă cîștigători în război nu sunt, toți pierd mai mult sau mai puțin. %acă te consideri a f puternic, găsește#ți unul mai puternic ca tine.
Integrarea europeană: realizări# probleme și perspective.
ntegrarea europeană, este procesul în care o Fară aderă la Bniunea 'uropeană. )derarea la Bniunea 'uropeană o"eră posibilitatea creterii bunăstării simplilor cetăFeni prin investiFiile "ăcute în Fară, se va mări piaFa de des"acere, aplicarea standartelor europene, respectarea mai strigentă a drepturilor omului, soluFionarea mai rapidă a con@ictului 0ransnistrean. -nsă sunt i dezavanta&e, creterea impozitelor pentru a corespunde standartelor
europene, vor crete investiFiile străine , de care însă vor benefcia investitorii străini, dar nu i cei autohtoni i altele. Pentru a f membru al B', este necesar de trecut un ir de trepte. Prima treaptă este căpătarea statutului de stat asociat, a doua treaptă obFinerea statului de stat candidat i a treia etapă, reprezintă semnarea 0ratatului de aderare de către B' i statul candidat prin consimFămîntul tuturor membrilor Parlamentului 'uropean i statului candidat. 1epublica *oldova, primul pas în intensifcarea dialogului cu B' a constituit semnarea )cordului de Parteneriat i $ooperare7)P$8 dintre B' i 1* care a intrat în vigoare în 4::E, pentru o perioadă de zece ani. )P$ prezintă procesul de cooperare economică, legislativă, fnanciară, schimbul de măr"uri. $u toate că acest acord ca conscinFă contribuie la schimbări semnifcative, el nu o"eră prespectivă exactă în integrare, ci doar parteneriat. -ncepînd cu s"îritului anului 2==2, autorităFile moldoveneti în "runte cu preendintele Vladimir Voronin au început să creeze cadrul instituFional intern pentru realizarea obiectivului de integrare europeană, ast"el se creează $omisia +aFională pentru ntegrarea 'uropeană, $omisia parlamentară pentru integrare europeană, %epartamentul de ntegrare 'uropeană din cadrul *)'. )nul 2==> este unul cu importanFă ma&oră în relaFiile dintre B' i 1*, deoarece a "ost adoptat Planul de )cFiune B'#1*# prin care este pusă baza colborării mai intense i perspectiva de aderare la Bniune.tructura Planului de )cFiune este asemănător cu criteriile de aderarea la B'. 'le find, criteriul politic care presupune stabilirea instituFiilor care garantează democraFia, supremaFia legii, respectarea dreputrilor omului, protecFia drepturilor minorităFilor, un alt criteriu este cel economic, ce ar însemna, existenFa unei economii de piaFă "uncFionale, capabilă de a concura cu piaFa internă B', i criteriul acTuis#ului. 1espectarea tuturor prevederilor P), vor a&uta Fara noastră să adere la B'. (biectivul actualului guvern a rămas acelai, dar relaFii au devenit mai strînse. 1elizările "ăcute pîn în prezent sunt în mai multe domenii, unul din realizări find controlul "rontierii moldo#ucrainene. -nsă sunt i nea&unsuri în domeniului dezvoltării social#economice, sistemului &udiciar, transparenFei guvernării, respectării drepturilor omului. Perspectiva ceea mai mare i avan&ta&oasă este aderarea la $omunitatea 'uropeană, ceea ce ar contribui la ridicarea nivelului de trai, ridicarea nivelului economic, stabilirea unor noi relaFii cu alte state europene. ntegrarea europeană reprezintă cheia succesului în dezvoltarea democratică a 1*. %eci în procesul de integrare europeană, 1epublica *oldova a cunoscut i cunoate succese. Principalele realizări, stabilirea obiectivului de integrare, "ormarea instutuFiilor care se ocupă de rezolvarea problemelor pentru integrare. -n viziunea mea integrarea europeană, este un "actor important în dezvoltarea 1*, sunte pentru integrare pentru că avanta&ele sunt mai mari ca dezavanta&ele, ar trebui să proftăm cu această ocazie.
1roblemele globale ale umanității ' test de maturitate al comunității internaționale.
Problemele globale sunt probleme ce afectează întreaga populaie a pământului i prezintă pericol pentru întreaga societate umană. Problemele globale ale umanităii aparin diferitor domenii, însă toate testează maturitatea societăii prin schimbarea mentalităi i gasirea în comun a soluiilor pentru rezolvare. Problema ecologica, terorismul, problema demografica sau a saracaiei, toate au un impact fatal asupra dezvoltarii societatii. Impactele problemelor globale sunt multiple. Problema ecologica , spre exemplu, afecteaza stratul subtire al invelisului atmosferei, totodată cauzînd lipsa apei potabile si apariia maladiilor grave. Problema ecologicatestează gradul de maturitate al umanităii prin faptul că motivează oamenii spre a înelege interconexiunea schimbarilor globale, dar i prin faptul că face populaia să contientizeze interdependena dintreactivităile demografice, economiece i sociale.O altă problemă globală este terorismul, care se răspîndete ca o epidemie catastrofalăîn secolele XXXXI. !erorismului interna"ional modern, fiind cel mai periculos fenomen sociopolitic, are unimpact foarte mare asupra proceselor politice din lume. #l manipulează, comportamentul alena"iunilor întregi. $atorită unei resurse independente financiare, organizatorice %i ideologice arecapacitatea de a influen"a dezvoltarea rela"iilor bilaterale %i procesele interna"ionale. &. 'ush afirma in ())*+ -upta cu terorismul a dovedit lumii intregi capacitatea noastra de colaborare pentru binele popoarelor noastre, această afirmaie demonstrând că terorismul este un test de maturitate datorită impunerii omenirii spre colaborare.In a doua umatate a secolului XX, Pamantul a inregistrat o crestere exploziva a numarului populatiei, fapt resimtit si mai bine in ziua de astazi. Impactul problemei demografice consta in epuizarea resurselor locale agricole. !otodata, tehnologiiel primei lumi dauneaza tarilor sarace , ruinand productia locala si amenintand economia lor. $emograful american /. #rbershtadt afirma ca sporirea numarului populatiei provoaca destabilizarea guvernelor din tarile cu venituri mici. Problema demografica poate fi considerata drept un test de maturitate al societatii umane intucat uneste si stabileste un echilibru intre statele bogate si cele sarace.Problema saraciei se face deasemena resimtita la nivel global la sfarsitul secolului XX. Impactele problemei saraciei sunt malnutritia si infometarea, bolile infectioase si criminalitatea. 0aturitatea umanitatii se poate depista in momentul in care, in prezenta saraciei, oamenii se auta reciproc, iar statele isi acorda autor in forma de donatii si alocatii. 1hiar daca doar in teorie, totusi solutii de rezolvare sunt pentru orice problema. Problema ecologica poate fi rezolvata prin reducerea numarului populatiei, prin renuntarea la industrializare, cat si prin utilizarea rationala a resurselor energetice. !erorismul poate fi solutionat in primul rind prin oprirea cauzelor ce ar putea declansa acte de terorism, dar si prin limitarea factorul de impact al massmedia asupra opiniei publice interna"ionale. Problema demografica poate fi solutionata prin metode grave precum foametea, razboaie sau maladii, insa o politica de reducere a numarului populatiei ar putea eficient rezolva aceasta problema. 2olutii ale problemei saraciei sunt + autoarele sociale, asigurarea posibilităii unei calificării corespunzătoare tineretului conform necesarului economic, cat si implimentarea unor politici sociale pentru accesul la educa"ie gratuită a copiilor din familii sărace.Problemele globale ale lumii contemporane nu pot fi rezolvate decit printro abordare interdisciplinară centrată pe valorile umane. #ste necesara schimbarea radicala a mentalită"ii omului contemporan, realizată în baza redimensionării con"inutului valorilor, normelor, principiilor morale. $in necesitatea supravie"uirii omul, societatea trebuie să valorifice poten"ialul principiului umanismului, intrucat toate problemele globale nu sunt decat teste de verificare a mturitatii comunitatii internationale
8vanta9ele și riscurile dezvoltării culturii naționale în condițiile globalizării.
Globalizarea Sa devenit un termen la modă, "olosit de ceva timp în dezbaterile politice, publicistice i tiinFifce în mod in@aFionist, i care este privit, pe de o parte, ca o SameninFareU i, pe de cealaltă, ca o SoportunitateU U. +ici oamenii de tiinFă i nici opinia publică n#au a&uns la un consens în privinFa unei defniFii ce este globalizarea. #ar putea afrma că globalizarea este un proces complex între aa domenii ca politică, economie, societate, mediu i cultură ce cuprinde multe state ale globului. $auzele globalizării sunt diverse, dintre care cele mai importante suntD s"îritul războiului rece, modernizarea tehnologiilor, liberalizarea, problemele globale. %eci, globalizarea are i consecinFe negative pe lîngă cele pozitive, din această cauză este adesea criticată, dintre limitele globalizării suntD cliva&ul între săraci i bogaFi, societăFile multinaFionale necontrolabile, degradarea mediului, Seroziunea statului naFional. -n procesul globalizării care începe activ după al doilea război mondial în B) i 'uropa, statele au de cîtigat economic, dar îi pierd din cultură acomodînduse la anumite norme internaFionale, care par a f primite de societate în mod fresc. B), cunoscînd un progres economic colosal în secolul AA i AA îi extinde valuta sa, dolarul, pe tot globul, limba engleză este "olosită ca limbă internaFională în di"erite domenii. Bn alt proces de globalizare, este Bniunea 'uropeană, statele, care mai un veac în urmă au concurat pe acest teritoriu, acum sunt încadrate într#o uniune, ba mai mult, din anul 2=== statele uniunii au aceeai monedă numită euro, dar au parlamentul său i alte instituFii comune. -n această concurenFă între state, cele mai puternice, vor rămîne mereu biruitoare, Simpunînd voluntar ale sale condiFii celor mai slabe. -ntradevăr, globalizarea prezintă un pericol culturii naFionale i universale, însă pentru al soluFiona este nevoie ca statul să susFină cultura sa prin di"erite instrumente necesare, iar în condiFiile în care apare o problemă pe care statul n#o poate clarifca singur, a&utorul primit să nu deterioreze statului cărui se acordă a&utor. %upă părerea mea, globalizarea este un proces inevitabil i strict necesar pentru un progres. 0oate con@ictele se încep de la religie, etnii, dorinFa de a căpăta proft, dar în procesul globalizării relaFiile între state se intensifcă i s#ar putea de a&uns la idei utopice, cum ar fD pe glob va "uncFiona o singură limbă, o singură monedă i un singur stat. Cie că limbă străină vorbită, dar pentru binele urmailor.
Relații de cauzalitate Epoca antică +.Demonstrează relații de cauzalitate dintre așezarea geogra"că a reciei și colonizarea greacă în epoca antică.
Primele aezări greciti apar în secolele A î.!r. < A î.!r. în Grecia i )sia *ică. $ondiFiile de trai erau ne"avorabile, însă aezarea maritimă "avorabilă în peninsula /alcanică a permis stabilirea unor relaFii economice cu alte popoare, i în aceste condiFii s#a început marea colonizare grecă, s#a des"ăurat între secolele E i 6 î.e.n.. $auze erau de ordin economic, social i politic. ;ipsa de pămînt, care "usese tot mai mult acpărate de aristocraFie, dar i împre&urările muntoase, au contribuit la stabilirea altor meleaguri a oamenilor mai săraci. #a dezvoltat progresiv meteugul i comerFul, ceea ce a dus la creterea numărului meteugari i negustori, între acetia i aristocraFie apăreau con@icte. $a rezultat a colonizărilor greceti a avut loc dezvoltarea economică i politică a poporului grec în epoca marii colonizări, a "acut posibilă dezvoltarea culturii, stabilirea de legături cu noi popoare . ;.Demonstrează relația macedoniene și elenism.
de
cauzalitatea
dintre
războaiele
$uceririle macedoniene din anii 995#929 î.!r. au avut o deosebită importanță istorică. 'le au dus nu numai la crearea unui vast imperiu ce cuprindea aproape întreaga lume cunoscută de la Grecia )ntică p?nă la ndia, ci au reușit să realizeze o str?nsă legătură politică economică și culturală între lumea greacă și cea orientală.Cormele de organizare politică și economice învechite de&a către sec. V î.!r. ale orientului monarhii despotice și ale Greciei polisurile s#au dovedit a f depășite și treptat s#au destrămat. inteza culturală însă sa dovedit a f trainică, viabilă și progresistă. $ultura Greacă pătrunde ad?nc în orient, se extinde în alte țări, asimilează și se contopește cu elemente din cultura orientală, d?nd naștere unei noi culturi <
elenismul < sinteză a elementelor culturale, religioase, social#economice Grecești și (rientale în cadrul căruia domină elementul elenic 7helenic8. %eci cuceririle lui )lxandru cel *are ambiția lui de a uni sub controlul său întregul păm?nt locuit sunt premiză și condiția de bază a apariției culturii elenistice. ( moștenire de mare valoare a umanității .
<.Demonstrează relația de cauzalitate dintre politica lui 7urebista și evoluția statului getodac.
/urebista < S$el dintîi i cel mai mare rege din 0racia 7inscripFie grecească de la %ionRsopolis8. 1euete să unească către anii 6=î.!r. triburile geto# dacilor într#un singur stat, care cuprindea un vast teritoriu, inclusiv i colonii greceti de pe litoralul +ord#Pontic i va guverna geto#dacii între anii E2# 55î.!r.. -n această perioadă spaFiul de la nord de %unăre evoluează de la o "ormă incipientă de organizare politică 7uniuni tribale i democraFii militare8 la un puternic regat Stemut i de romani după cum spunea istoricul grec trabon. )cest progres a "os tposibil datorită politicii înterne i externe reuite promovate de /urebista si s"etnicul său sacerdotul %eceneu. (rganizarea internă a "ost asigurată printr#un ir de re"ormD administrativ politică 7 unifcarea i centralizarea statului8, &uridică 7codul de legi /elogines8, militară 7modernizarea armateai i a sistemului de apărare8, religioasă 7 împunerea cunoaterii unui zeu suprem amolxis8. -n plan extern a intreprins companii militare învindînd triburile celFilor, spre sud < supunerea coloniilor greceti. Prin acFiuni militare i diplomatice reuete să asigure siguranFa hotarelor i existenFa panică a modelului de stat geto#dac. 'voluFia statului dac în sec î.!r. a "ost posibilă în mare măsură posibilă datorită puternicii personalităFi a lui /urebista. %ovada a "ost "aptul că după asasinarea sa în anul 55î.!r. regatul dac se destramă i nu va mai reui să revină la măreFia de odinioară de cît pe timpul lui %ecebal sec d.!r., însă doar pe scurt timp devina pradă expansiunii 1omane.
-.Demonstrează relația de cauzalitate dintre romanizare a Daciei și cel de etnogeneza rom!neasc.
%upă războaiele din 4=4#4=2, 4=>#4=6, %acia a "ost umilită, și a su"erit in"ringeri, in 4=6, ea devine o provincie a mperiului 1oman, in "runte cu conducătorul său 0raian. Procesul de etnogeneză a poporului rom?n actual se datorează "aptului, prin care am "ost cuceriți, fndcă cea mai mare in@uență spre "ormarea nostră ca etnos, a "ost anume după ce am "ost cuceriți de către romani. *ulte din tradiții au su"erit schimbări, am trecut la creștinitate, precum și întregul imperiu, am inceput ai copia pe romani, care erau la un nivel cu mult mai avansat din punct de vedere social. %eci, cauza e"ectului de romanizare, a "ost pierderea războiului din 4=># 4=6, prin care %ecebal, pierde războiul, și ca e"ect, a "ost dat start, unui proces complex de etnogeneză a poporului rom?n.
Epoca medievală +.Demonstrează relația de cauzalitate dintre evoluția obștii sătești și dezvoltarea societății medievale.
ocietatea medievală este în mare parte o lume a satelor, în urma marelor migraFii destrămarea imperiului roman, devastearea oraelor i distrugerea modului de viaFă antic din sec V#A viaFa social economică, religioasă, organizarea administrativă i militară se retrag pe domeniile "eudale constituite din posesiunile "eudalului, castel, biserica i satul locuit de cîteva zeci de "amilii de Fărani dependenFi de protectorul lor moierul, acesta avea dreptul la administrare, &udecată, strîngerea danii i chear avea dreptul de posesie asupra Făranilor 7erbia8. atul, obtea sătească reprezintă un model în miniatură a societăFii medievaleD caracterul agrar natural < închis al economiei, religiozitatea < preotul îngri&ea de su@etul Făranilor, relaFiile sociale de dependenFă ierarhică < seniorul asigura tăranului protecFia apărîndui "amilia i averea o"erindui pămînt, tăranul în schimb era dator bisericii i seniorului cu un ir de obligaFii < zeciuială, di&mă, rentă boieresc. )ceste principii de organizare social economică se raportează i la întreaga societate medievală unde monarhul este marele senior, papa reprezintă biserica iar ceilalFi sunt obligaFi a presta di"erite sobligaFii "aFă de acetia pentru acelai serviciu < protecFia averii i su@etului. )st"el schimbările care se vor produce la sat, eliberarea țăranilor, împroprietărirea cu pămînt, răspîndirea relațiilor mar"ă bani, nemulțumirile "ață de biserică vor genera de"apt schimbări în întreaga societate medievală.
;.Demonstrează relația de interdependență dintre dezvoltarea orașului în evul mediu și evoluția spirituală a societății medievale. $ătre sec V#A în 'uropa occidentală i sec. A#AV în 'uropa de est i spaFiul 1om?nesc iau s"îrit marea migraFie a popoarelor 7germani, turanici, ugrofni, slavi8. -ntr#o atmons"eră de relativă linite renate viaFa urbană puternic a"ectată de
migraFii. )par i se dezvoltă importante centre urbanisticeD 1eins, (rleans, Paris, /arcelona, 1avena, uceava, oroca. $a structură socială oraul medieval se deosebete de schema tradiFională ierarhică medievală prin statul locuirolor i drepturile lorD egalitatea &uridică, liberatea personală i economică, autonomie administrativă. %e aici i dictonul urban german Saerul oraului te "ace liber. Prin activităFile , organizaFia autonomă i dinamismul lor orăenii au creat un nou mod de viaFă, o cultură de tip nou i o nouă mentalitate re@ectată în "ormarea unei noi civilizaFii
<.Demonstrează relația de interdependență dintre monar6iile absolutiste și evoluția societății medievale. 'volFia politică a societăFii medievale a trecut prin c?teva etapeD constituirea monarhiilor "eudale sec V#A, "ărîmiFarea "eudală sec A#A, monarhia centralizată sec A#A, monarhia stărilor sec A#AV i monarhiile absolutiste sec AV#AV. -n cadrul monarhiilor absolutiste monarhul susFinut de orăeni, intelectualitate, cler, Fărani i aristocraFia mică concentrează sub autoritatea sa toate ramurile puteriiD legislative, executive, militar#politice, &uridică i chear religioasă uneori 7)nglia8, Sstatul sunt eu spunea ;udovic al AV regele CranFei 465>#434>, este expresia ce ilustrează cel mai bine esenFa absolutismului. )bsolutismul este un rezultat fresc al evoluFiei societăFii medievale, o expresie a dezvoltării progresului i căutării acesteia. +ecesitatea de schimbare ascensiunea orăenilor, degradarea aritocraFiei, decăderea bisericii, progresul economic au dus la instaurarea absolutismului. -n acelai timp absolutismul a "ost un "actor decisiv în întrarea societăFii medievale în etapa sa fnală de evoluFie, tendinFa monarhului de control asupra societăFii, limitarea libertăFilor orăeneti, subordonarea bisericii, aparatului de stat birocratic, degradarea organelor administrative, controlul vieFii economice, v#or duce la izbucnirea revoluFiilor burgheze sec AV#AA i s"îritul absolutismului dar i a societăFii medievale în general. -n spaFiul 1om?nesc acest "enomen 7absolutismul8 nu a "ost atît de pronunFat din cauza dominaFiilor străine (tomane , Bngare, !absburgice, i 1usă dei tendinFe s# au observat la Lte"an cel *are, Vlad Kepel, oan Vodă cel $umplit, Vasile ;upu. -.Demonstrează relația de interdependență dintre puterea politică și biserică în societatea medievală.
Puterea politică 7statul8 i biserica sunt două instituFii "undamentale a lumii medievale. -ntre aceste axistă o strînsă legătura de interedependenFă, statul avînd nevoie de biserică pentru a#și asigura autoritatea, ast"el clerul participă activ la viaFa politică < Sunge monarhii la domnie, "ace parte din consiliul regal sau s"atul domnesc în Kările 1om?neti, îi asumă atribuFii diplomatice i &uridice , asigură provenienFa divină a puterii, dar i participă activ la intrigele politice, deseori pretinzînd la control asupra monarhului 7Papii de la 1oma se considerau seniorii a tuturol monarhilor catolici europeni. -n acelai timp evoluFia bisericii avea nevoie de susFinerea statului. /iserica medievală apela la puterea polică pentru a răspîndirea credinFei, pedepsirea necredincioilor i ereticilor 7 cruciadele sec A#A8, asigură securitatea i inviolubilitatea averilor ecleziastice, obFinerea "uncFiilor, 7re"orma sec AV protestanFionismul8, strîngerea impozitelor, creterea puterii economice a bisericii. -n spaFiul 1om?nesc se menFine acest tip de relaFii între biserică i stat dar supremaFia puterii politice este mai pronunFată decît în occident. )st"el cele două instituFii pe parcursul epocii medievale, dei au existat i con@icte, au controlat i au asigurat reciproc autoritatea, puterea, averea i împreună au apărat i consolidat bazele acelei societăFi.
=.Demonstrează relația de interdependență dinter fărămițarea feudală și războaiele medievale. Cărămițarea "eudală prezintă o problemă "oarte importantă în epoca
medievală, și în acest sens se poate de venit cu exemplul Cranței. -n epoca medievală, ea find divizată în mai multe regiuni, fecare regiune avînd un conducător al său. )desea acest conducător, putea f mai bogat și ca regele, în acest sens, logic ar f, conștientizînd puterea sa atît militară cît și economică, nu doreau să se supună regelui, avînd a sa armată, el putea intra în con@ict cu regile, ceea ce provoca războaie interne, care slăbeau statul pe plan extern, aceasta putea f flosit de alte state, pentru a &e"ui ceva teritorii și a se îmbogăți și mai tare. %eci, cauza "ărămițării "eudale, a "ost autoritatea scăzută a regelui, organizarea administrativă a statului, proastă, findcă permitea prea multe liberăți conducătorilor locali, ca e"ect au "ost multiple războaie, nu doar în Cranța dar și în alte state, ca de exemplu talia, Germania.
%upă părerea mea, un stat dezmembrat, este un stat slab, el trebuie să fe condus de un singur rege, autoritatea cărui să fe incontestabile, de alt"el urmau să mai fe războaie. Epoca modernă +.Demonstrează relația de cauzalitate dintre doctrinele social politice și democratizarea vieții politice din sec. 0I0lea.
ecolul 4: este unul care a dat imbold, spre un progres spiritual, social, politic, etc. %atorită flosoflor remarcabili din Cranța și Germania, Voltaire, +ietzche, Qant, chopenhauer,etc. care prin lucrările sale, au scos în evidență cum ar f un stat ideal, calitățile umane demne de urmat. )ceste concepte și teorii au "ost treptat analizate, apoi aplicate în practică, îndeosebi după primăvara popoarelor din 4E5E# 4E5:, cînd statele su"eră niște schimbări în sensul pozitiv al lucrurilor, și statele devin mai democratice, ast"el acele revoluții democratice ce au avut loc in toată europa, au "ost organizate și susținute de burghezi care avea ca unul dintre valori, tendința spre cunoștință și progres continuu. %eci, ca e"ect, al contribuției marilor flosof din europa, a "ost schimbările socia#politice cu caracter democratic ce s#a realizat in europa în secolul 4:. %upă părerea mea, aportul acestor gînditor în societate este "oarte mare, findcă ei au venit cu ceva nou, deosebit de ceea ce a "ost in trecut, a "ost actual timpul, și ast"el ei au contribuit spre un progres.
;.Demonstrează relația de cauzalitate dintre revoluțiile burg6eze și sistemul socialpolitic din epoca modernă. 1evoluFiile burgheze au contribuit la abolirea vechiului regimului absolutist i
"ormarea unei noi societăFi bazate pe principiile libertăFilor sociale. Bna din prerogativele principale ale programelor revoluFiilor au constituitD soluFionarea problemei agrare, unde Fărănimea dorea să se lichideze dependenFa i schimbarea statutului ei în cadrul societăFii. /urghezia a "ost "orFa motrice a acestor revoluFii, ei find cointeresaFi în proclamarea drepturilor i libertăFilor politice, crearea condiFiilor prielinice pentru mani"estarea spiritului de iniFiativă, care devine dorinFa principală a revoluFiei "ranceză din 43E: i a revoluFiei italiene, germane i "ranceze din 4E5E# 4E5:. chimbările cu caracter politic, "ormarea regimurilor constituFionale, extinderea libertăFilor, a in@uenFat seminifcativ asupra consolidării relaFiilor burgheze i lichidarea nobilimii, dar i a clerului. Potrivit concepFiei lui M. ;ocIe eu
consider că libertăFile i drepturile omului în cadrul relaFiilor sociale, au constituit baza programelor politice ale revoluFiei burgheze. <.Demonstrează relația de cauzalitate dintre mișcările naționale din secolul al 0I0lea și a"rmarea națiunilor europene. -n anii 4:5E#4:5: în 'uropa au avut loc în ir de revoluFii burghezo#
democratice, care au avut ca unul dintre prerogativele principale, afrmarmarea naFională, ast"el a avut loc stabilirea unor noi state în limitele naFiunii populate în acel stat. %emocratizarea, libertăFile, autoafrmarea, autodeterminarea era nu numai pentru persoană, dar i întregă naFiune. -n aceste condiFii, se evidenFiază aa termeni ca patrie, patriotism, cetăFean, naFiune. )cestea reprezentînd un progres social considerabil. %ei micările revoluFionare au "ost înăbuite în sînge, totui schimbări s#au produs. %atorită acestora, secolul AA se mai numete secolul naFiunile. *icări naFionale de adevărată amploare vor avea loc la "ormarea statelor. . -n Kările 1om?neti i cele /alcanice, aveau ca scop eliberarea de sub &ugul (toman i )ustro#Bngar. PersonalităFile de execoFie )l..$uza, $./rătianu, +./ălcescu au contribuit semnifcativ la afrmarea naFiunii rom?ne i eliberarea de sub dominaFie păgînă.-n talia afrmarea naFională a "ost condusă de Giuzepe *azzini, G.Garibaldi, $amilo $avour, avînd drept scop eliberarea de sub &ugul austro#ungar i unifcarea Fării. -n Germania, (tto "on /ismarI, general i diplomat de excepFie a reuit să unifce Fara, dei cu "orFă în marea ma&oritate, înso a reuit. %upă părerea mea, revoluFiile burgheze, au "ost imbold pentru ca în continuare să se afrme popoarele i să "ormeze statele sale, cu a sa limbă, tradiFii, obiceiuri.
-.Demonstrează relația de cauzalitate dintre politica colonială a țarismului și situația socioeconomică a 7asarabiei în sec 0I0lea.
%upă tratatul de pace de la /ucurești din 4E42, teritoriul dintre +istru și Prut, este anexat de către 1usia Haristă. -n anii ce urmează, în această regiune se realizează un șir de schimbări, care au drept scop, de a trans"orma populația autohtonă loială "ață de ruși. )st"el treptat se trece de la limba rom?nă, la cea rusă. )cest teritoriu capătă nume impropriu, numit /asarabia. )st"el, pentru a intensifca și mai tare acest proces de rusifcare, in sudul /asarabiei, teritoriu numit /ugeac, sunt aduși coloniști, precum, "rencezi, germani, găgăuzi, bulgari, ruși, ei erau "oarte tare stimulați pentru a veni în
aceste regiuni, find previlegiați de către mperiul 1us, scutirea de impozit, de serviciu militar, acordarea a teritorii pentru trai. )st"el, a "ost realizată și re"orma agrară, care era mai mult dezvanta&oasă pentru moldovenii din /asarabia, din motiv că ei primeau de undeva > ori mai puțin teritorii dec?t cei veniți. )ceasta a "ost o stagnare puternică a economiei, pe motiv, că oamenii care erau aici de secole, care știau specifcul agriculturii nu aveau posibilitatea de a produce mult, și plus la toate toată materia era vindută în 1usia, pe un preț mai mic. %eci, economia /asarabiei, a "ost mult stragnată din cauza politici coloniale a țarasmului care urmăreau ale scopuri in acest teritoriu. =.Demonstrează relația de cauzalitate dintre revoluția rusă din +/+> și mișcarea pentru autodeterminare a 7asarabiei.
%upă biruinFa 1evoluFiei din "ebruarie 4:43 din 1usia, pe "undalul dezmembrării mperiului Karist, se intensifcă i micarea naFională a basarabenilor. ;ibertăFile cu caracter democratic 7libertatea cuv?ntului, întrunirilor, asocierilor etc8, obFinute în rezultatul revoluFiei, au permis activizarea "orFelor naFionale rom?neti din /asarabia. )ctivitatea Partidului +aFional *oldovenesc, constituit la începutul lunii aprilie 4:43, a con"erit micării naFionale din Finut o tendinFă permanentă de radicalizare a dezideratelor sale. 'le au evoluat de la revendicări cu privire la obFinerea autonomiei. )st"el, ei primesc autonomie, mai apoi și independență "ață de 1usia. e "ormează "atul Hării, el find parlament al 1epublicii %emocratice *oldovenești. %eci, in urmă revoluției ruse din 4:43, /asarabia a avut ocazia, să#și determine singură soarta, ast"el, ia "orm?nduse ca stat independent "ață de 1usia. ?.Demonstrează relația de cauzalitate dinter politica promovată de 8leandru Ioan Cuza și abdicarea lui. )plicarea în practică de către )l. . $uza a amplului program de re"ormare a societăFii rom?neti a înt?mpinat rezistenFa înverunată a reprezentanFilor marii boierimi. )ceasta, potrivit prevederilor electorale ale $onvenFiei de la Paris 74E>E8, dispunea de ma&oritatea locurilor în )dunarea legislativă. în acelasi timp, creste nemulFumirea reprezentanFilor aripii radicale a liberalilor, care considerau că în"ăptuirea re"ormelor decurgea prea lent. în rezultat, s#a constituit o alianFă nefreasca intre aceste două grupări politice, cunoscută sub denumirea de Wmonstruoasa coaliFieW. )cestea nu erau dispuse si admită modifcarea sistemului constitutionali în vigoare, de care $uza era extrem de nemulFumit din cauza re"uzului )dunarii de a conlucra cu d?nsul. $on@ictul dintre domn i )dunare a culminat cu dizolvarea acesteia din urmă la 2X45 mai 4E65. )l. . $uza, în baza unui plebiscit, a des"îinFat regimul parlamentar, înlocuindu#l cu un regim autoritar i personal, "apt care i#a permis realizeze marile sale re"orme. )ceasta a st?rnit i mai mult animozitatea celor doua grupări politice ale Wmonstruoasei coaliFiiW, care a pus la cale i a realizat răsturnarea domnului, la 44X29 "ebruarie 4E66. Epoca contemporană
+.Demonstrează relația de interdependență dintre activitatea organizațiilor internaționale și tendințele de menține a păcii în lume. -n lume s#au "ormat un număr mare de organizaFii pentru a menFine pace, pentru colaborare între state i popoare, în anul 4:E5 existau 92 de origanizaFii mondiale dintre care cele mai importante, +ato, ($'', C* etc. -n rol important are (+B, întemeiat în 4:5> la iniFiativa C.%.1oosvelt, scopul primordial avînd neadimiterea războiului, menFinerea păcii, dezvoltarea relaFiilor de pace i colaborare între popoare. $olaborare i cooperare internaFională pentru soluFionarea problemelor sociale, economice, politice pe cale panică. )st"el în cadrul (+B s#a creat cătile albastre, avînd ca scop menFinerea păcii, nepermiterea internaFionalizării conflictelor, de separare a părFilor opozante, exemplu /osnia în 4:::. )cFiunile pentru asigurarea păcii sunt de două tipuriD globale i regionale. -n "uncFional, operaFiile de pacifcare sunt de 2 tipuri. %e menFinre a păcii, supraveghează condiFiile încheierii armistiFiului i altelte, i de impunere "orFată a păcii, metoda implimentată în prezent i în ;ibia sau ca în Gol"ul Persic în 4::4 cu a&utorul "orFelor militare aliate cu acordul $onsiliului de ecuritate. -n prezent, cele mai importante probleme cu care se con"runtă organizaFiile internaFionale este, terorismul, obFinînd i succese, lichidarea lui /en ;aden liderul )l#Yaida i tendinFa de a înlătura de liderul libian Gadaf 2=44. 'u cred că cel mai mare minus în soluFionarea problemelor internaFionale, este "aptul că statele supra#puteri rezolvă con@ictele adesea în interesul său, cu scop de proft, spre exemplu ;ibia, care are zăcăminte de petrol i este atacată de "orFele aliate Sdemocratice. ;.Demonstrează relația de interdependență dintre politica eternă a @*33 și creearea *833&. n vara anului 4:25, anumite interese politice au determinat guvernul de la moscova să#si schimbe atitudinea "aFă de rom?nii transnistreni. +u se urmărea însă emanciparea naFională i culturală a acestora, ci totul se "ăcea din interese i calcule politice. $um 1om?nia s#a opus, în cadrul $on"erinFei rom?no#sovietice de la Viena 7martie 4:258, categoric i defnitiv pretenFiilor sovietice asupra /asarabiei, sovieticii si#au dat seama că trebuie să recurgă la alte mi&loace de agitaFie, i între acestea cel ma i efcace le păru să fe crearea unei republici moldoveneti în coasta 1om?niei cum tot din acelai motiv ei creează o 1epublică $arelă în coasta Cinlandei. ;a 2: iulie 4:25 /iroul Politic al P.$ din 1usia a hotăr?t Wa considera necesar, mai înt?i de toate din raFiuni politice, evidenFierea populaFiei moldoveneti într#o republică autonomă specială în componenFa 1... Bcrainene i a propune $$. al P.$ din Bcraina să dea directive necesare organelor sovietice respectiveW.n propunerile expuse în hotăr?rea $$. ,P.$ 7din Bcraina privind crearea 1.)...*., aprobate de /iroul Politic al P.$ din 1usia la 2> septembrie 4:25 se specifca că Wla organizarea 1.)... *oldoveneti este necesar să se indice că hotarul ei de vest este hotarul de vest al Bniunii ovieticeW, av?ndu#se în vedere pretinsul hotar pe Prut i %unăre.în hotăr?rea sesiunii a #a a $omitetului 'xecutiv $entral din Bcraina, privind crearea 1.)...*. din 42 octombrie 4:25, graniFa de vest a "ost desemnată anume aa, ceea ce însemna că B.1... nu renunFase la pretenFiile sale asupra /asarabiei.)st"el, prin crearea 1.)...*., bolevicii au căutat să creeze o bază pentru agitaFiile lor deologice, să creeze un punct de seducFie i atracFie pentru
rom?nii basarabeni. +oua alcătuire statală a "ost concepută în aa "el, înc?t să constituie o venica ameninFare pentru 1om?nia, Wo suliFă în coasta /asarabieiW i, în ultimă instanFă, un cap de pod pentru un eventual export de revoluFie în Fările balcanice i ale 'uropei de ud#'st.
<.Demonstrează relația de interdependență dintre ABoul cursA a lui *oosvelt și 3@8 din criza economică.
-n 4:2:#4:99 ua su"eră o criză economică pro"undă, care a provocat necesitate de implicarea statului în procesele economice cu scopul evitarăii tulburărilor sociale, ast"el C.1oosvelt a propus introducerea în 4:92 a Snoului curs, care a prevăzut intensifcarea proceselor de contopire a monopolurilor capitaliste i a statului, echilibrarea pagubelor, planifcarea economiei, crearea locurilor de muncă pentru a lichida oma&ul. 0oate aceste măsuri, au contribuit la restabilirea economică a B) i lichidarea crizei economice. %upă părerea mea, Snoul curs e"ectuat de 1oosvelt a "ost o soluFie "oarte bună pentru lichidarea crizei economice i revenire la cursa normală. -.Demonstrează relația de cauzalitate dintre evoluția vieții politice din *om!nia în perioada interbelică și regimul de autoritate monar6ică a lui Carol al IIlea.
$upă ce în anul *3(4 se modifică 1onstituția 5omânia, conform modificărilor teritoriale care sau realizat in urma trezirii conștiinței naționale. 6n anul *3(7 se modifică și -egea electorală. 1onform noii legi, dacă un partid obținea cel mai mare număr de voturi 8minim 9):;, el obținea <): din mandate, cealaltă umătate fiind împărțită între restul partidelor, inclusiv și cel cîștigător, în raport cu procentul de vot obținut la alegeri. =cest model de alegere a legislativului, a fost realizat cu scopul uneii stabilități parlamentare, și a evita alianțe, și alte neplăcere, ce sar putea reflecta asurpa vie ții sociale și politice ca urmare. =cest model a avut și ale sale dezavantae, din cauza analfabetismului și din cauza lipsei de studii oamenii din mediu rural erau ușor influențați, acest proces electoral a fost și corupt. =stfel viața politică a fost una influențată în marea maoritate de rege, el fiind nuceleu puterii poltice in stat, iar partidele care veneau la putere, erau acelea care erau simptatizate de rege. $upă părerea mea, 5omânia este un bun exemplu în tendința de a păstra regimul democratic, in comparație cu alte state vecine, în care democrația fiind foarte fragilă, ușor a fost inlocuită cu regime totalitare>autoritare. =.Demonstrează relația de cauzalitate dintre semnarea pactului *ibbentrop&olotov și atacul german asupra @*33. %upă ce vine în anul 4:99 )dol" !itler la putere, în Germania au loc schimbări rapide, în sensul pregătirii de un război sîngeros, aproape tot bugetul statului, era concetrat pentru militarizarea germaniei, creșterii unei noi generații de oameni cu ideologia nazistă. )st"el, spre apropierea anilor N5=, Germania reușește să anexe un teritorii din $ehia pe cale pașnică con"orm datelor unui re"erendum. -nsă pentru continuare, ea trebuia să se asigure că nu va f atacată de altă "orți "oarte importantă din 'uropa, aceasta era B1. )st"el, la 29 august 4:9:, în statele B1 și Germania, miniștrii de externe *olotov și 1ibbentrop semnează un document, care prevedea neagresiune într#o perioadă de 4= ani, și eventualile prelunguri ale acestui document după necesitate, la acest document a "ost anexat și un
document, con"orm cărora Germania și B1 au împărțit s"erele de in@uență din 'uropa. -n acest Germania se asigură că B1 nu va ataca, și ia își va "ace planurile sale în 'uropa (ccidentală, iar pentru B1 are un timp de revanș pentru a reuși să se înarmeze pentru război, care era inevitabil. )st"el, la 22 iunie 4:54, Germania atacă B1. %upă părerea mea, acest pact, a "ost un pas strategic "oarte important, findcă o politică geo#politică gîndită din toate perspectivele, este o politică corectă. ?.Demonstrează relația de cauzalitate dintre deportările din ? iulie +/-/ din *33 &oldovenească și procesul de colectivizare a gospodăriilor țărănești individuale.
%upă ce /asarabia a "ost capturată de "orțele sovietice după cel de al doilea război mondial, în acest teritoriu încep un șir de schimbări radicale în "orma de oraganizare statală. )st"el, /asarabia, se impune denumirea de 1 *oldovenească, și se incepe "ormarea omului sovietic după acel model, prezent de&a in alte regiuni din B1. Pentru a "ace aceasta mai rapid, oamenenii sunt deportați, executați, expropiați, rusifcați. )st"el, in /asarabia, de&a trecînd peste "oamea organizată din 4:56#4:53, a dat peste o altă nevoie, deportările în masă organizate la ordinului lui osi" talin. -n noaptea de pe > spre 6 iulie in 4:5:, au "ost depoartați peste 9>.=== de oameni. )st"el inspirînd o "rică groaznică, că dacă nu vor intra in colhozuri, vor f deportați in iberia, și in iulie#august aceluiași an, colectivizarea a crescut de 2.2 ori, de la 92 la 32Z. $auza acestor deportări, a "ost introducerea "ricii in spiritile oamenilor, și sporirea autorității regimului sovietic, ast"el ca e"ect, a politicii e"ectuate, a "ost sporirea colectivizării, intr#un timp poarte scurt. >.Demonstrează relația de cauzalitate dintre noua mentalitate politică și sfîrșitul Arăzboiului receA.
%upă ce în anul 4:E> *ihail Gorbaciov vine la putere în B1, in B1 încep un șir de schimbări, care erau menită să o"ere un caracter democratic uniunii. 0erminarea războiului din )"ganistan, glasnosti, îmbunătățirea relațiilor cu statele occidentale, au stat la baza unor schimbări radicale, care au dat imbold statelor să#și proclame suveranitate, apoi independența, și ast"el, toate statele incluse in B1, au căpătate independență, libertatea de gindire și de comportament. )st"el, acest e"ect, a "ost numit in istorie ca noua mentalitate, precum, oamenii au inceput a gîndi alt"el, au avut accesul la mai multă in"ormație, și a@area unor adevăruri, ce nu era posibilă pînă atunci. -n acest sens, odată cu destrămarea B1, la 4 ianuarie 4::2, se pune capăt războiului rece, de&a lumea nu mai era divizată în două tabere, precum mai inainte.
