Cuprins lntroducere ih ,,Planeta PimAnt"
l0 Zilele 9i anotimpurile l2 lnteriorul gi exteriorul l4 Continente in migcare l6 Cutremurele l8 Povestea PimAntului
Vulcanii 20
Mun{ii 22
Ghefarii 26
(bi
Oceane ti miri 28 RAuri gi lacuri 30 Peisajul se transformi 32 Cum este vremea 34
r;,
Prognoza vremii 36 Nori si fronturi 38
Ploaie 9i zipadi 40 Furtuni, cicloane &, Co. 42 *i, Clima pe glob 44 Polii gi tundra 46 Pidurile 48 50 De;erturile 52 Si ajutim PimAntul 54 Glosar de cuvinte-cheie 56
lrurRoDUcERE IN
))Planeta PimAnt)) Cu milioane de ani in urmi, enormi minge din roci incandescenti se rotea in jurul Soarelui. incet-incet s-a ricit 9i cAnd s-a format scoar{a, gaze fierbinti au Flnit din aceasta, creAnd aer; nori gi ape. La sfArgit au apirut ;i fiin{ele: PimAntul i;i incepea viata. noastri au luat na;tere peisajele pe care le cunoagtem: piduri, de;erturi ;i cimpii. Vulcanii ;i cutremurele, uraganele ;i tornadele demonstreazi forfa procesului de creafie Pimintului ;i, chiar ;i in zilele noastre, acesta este supus schimbirilor din cauza fo(ei vAntului, ghefii ;i apei. Pe planeta
Pmruern PAuArur
Povestea Pimflntului
&P,"n"ta
noastri este sferi enormi, care se rotegte in jurul unei stele: Soarele. PimAntul s-a format cu circa 4,6 miliarde de ani in urmi, din gaze fierbinfi gi praf, care au devenit sferi din roci
topiti
gi incandescenti.
in milioane de ani,
Ve oe nr DrN Senlru Vizut de pe Luna, PamAntul pare rotund, dar, in realitate, este ugor tuftit la cei doi poli si bombat la mijloc. mare parte din
suprafata sa este acoperita de apa, ceea ce il face sa pari de culoare albastra.
temperatura din centrul PimAntului coborAt pAni Ia 500 'C, iar gazele iegite la suprafafi din adAncuri s-au adunat in jurul acestuia formAnd un balon gazos, numit atmosferi.
CUM s-A
Fonunr PAvrArurul
in primii sii ani, PimAntul era
sferi de roci
topita si incandescenta. CAnd s-a format scoarta, gazele au tAsnit prin vulcani, creAnd atmosfera in
jurul planetei.
PimAntul vizut de pe Luni PamAntul s-a
ricit treptat, iar roca topiti,
prezentA la suprafata, devenit solida. ln noua atmosfera s-au format nori si inceput si ploui; oceanele si marile au inceput sa se umple cu apa.
PovesrEA
PATUATTULUI
StsrEnnul, Sor,qR intr-o parte spa[iului, denumitd Sistemul Solar, se roteqte in jurul Soarelui, impreund cu alte opt planete. Este singura planetd din Sistemul
Solar pe care se qtie cd existd viald. Sistemul Solar face parte dintr-un grup de stele denumit Calea Lactee.
soare
t)
ln urmi cu circa
milioane de ani, in oceane
"*."\
,-,
\
au aparut primele forme de viata. La inceput erau organisme simple. Apoi s-au dezvoltat plantele, au inceput sd evolueze gi viata s-a mutat :reptat din api pe uscat.
4l
in zilele noastre existi pe PimAnt foarte multe plante si animale diferite. Planeta s-a ricit, dar
nucleul sdu este inca foarte cald. Existi inca vulcani si furtuni, dar nu la fel de multe ca atunci cAnd PamAntul era inca in formare.
Dnt
UruroARE
Soarete este atit de mare, inc6t in interioruI siu ar
t$' 6a,urA $r DEscoPERA pp. -DtNozAURu:
10-1
Pmrurrn PAruArur
nilele $i anotimpurile
&Anotimpurite
sunt cete
patru
Pdm,6ntul este uSor inclinat
ilH;;,:llTX,X1:r,
toamni in cea sudici perioade in care este impirf it anul (primivara, vara, toamfld, iarna). Alternan{a lor este dati de pozifia inclinati a PimAntului, in timp ce se rotegte in jurul Soarelui: anotimpul cald va fi in ernisfera cea mai expusi la Soare, cel rece in cealalti. PimAntul mai efectueazi gi rota{ie in jurul propriei axe, in 24 de ore: aceasti miscare determini alternarea zilei li noptii.
SOARE
PdmAntul
se roteste in
jurul Soarelui in aceasta directie
Mzl
ffi ffi @) ffi ffi
Legendi
Nord
l7'rlNl
S:Sud
lunie: vari
in emisfera nordici, iarni in cea sudici
Anotimpurile anului
qf,r,
RNAREA AruorMpu
LoR inclinarea PAmAntului pe propria axi face ca, in perioade diferite ale anului, unele locuri sa fie mai expuse Soarelui decAt altele. in locurile cele mai expuse Soarelui Rr
Tttete
$r ANonMPURILE
Decembrie: iarni in emisfera nordici,
Decembrie:
vari in cea sudici
3.
iarni in
America
.r.--:.ri*'i.,i.i:'
de Nord gi
:a::B=--:,::"
in Europa, in emisfera nordici Ecuatorul imparte
PamAntul in emisferele de nord si sud
Decembrie:
vari in
Australia,
in emisfera sudici
Soarele ddruiegte lumind 5i culoare
ANonMPURtLE
PdmAntul se rote;te in jurul propriei axe data la 24 de ore.
Se rotette numai spre est
Septembrie: toamni in emisfera nordici, primivari in cea sudici
Noapte PamAntului
'ZruA st Nonprrn
Sunt n...rur. 24 de ore pentru ca Pimintul si se roteasci in jurul axei sale (linia imaginari care trece prin centrul planetei 5i unegte Polul Nord de Polul Sud). Pe suprafata Pimintului indreptati catre Soare este zi; insa in timp ce Pimdntul se
roteite, aceeagi zoni se indepirteaza de lumina si intri in intuneric. Dacd
Ecuatorul imparte Pamdntul in doui jumatali, numite emisfere. Aproape peste tot exista patru anotimpuri: primavara, vara, toamna 5i iarna, dar in apropierea celor doi poli, la extremititile nordici si sudicd ale planetei existi doar iarna si vara. Atunci cAnd in emisfera boreala (de nord) este vari, in emisfera australi (de sud) este iarna si invers.
Dnrr UTUITOARE
p;mantul se deplaseazi cu aproape 105.000 km/h in timp ce se rotegte ?n jurut Soarelui.
tu s..6nurA
cAuronte
$rttruTa iru
$t DEscoPERA iru snnytU: pp.
1o-11_
.luRul NosrRU: pp.2o-21
PmruErA PAruArur
Interiorul $i exteriorul
&Ptrntntul
este format din roci si
metale foarte fierbinti. PimAntul este ,,invelit" cu strate de gaze care formeazd, atmosfera. Atmosfera controleazi temperatura PimAntului gi fu rnizeazd, fiintelor aerul pe care acestea il respiri. in ptus, tine la distanfi anumite raze solare, care ar putea diuna planetei. parte a crustei
este uscatul
..
terestru, iar solul format deasupra
rocii este fertil
r.&"
4:'g,,F*
Cn
PlrnsrcA
Stratele Pimantului sunt asemandtoare celor ale unei piersici. Coaja subtire piersicii este scoarta terestri, pulpa moale este mantaua, iar sAmburele tare este nucleul alcatuit din metale.
.Si1 .,.
%*rr**,
Pirtile
,---..
Srnnrr
gr
DE RocA
Mrrnl
Pamantul este format din trei strate principale. Scoarta exterioard subtire, pe care locuim, este alcatuita din roci solida si rece. Dedesubt se afla un strat foarte gros gi fierbinte, mantaua. in centrul PimAntului se afla nucleul: nucleul intern este
format din metal solid, cel extern din metal lichid foarte cald. Manta de rocd incandescentd
Nucleu exterior din metal lichid
lrurenroRul gl ExTERIoRUL
Srnnrr
DE GAzE
in atmosfera
se afla cinci strate principale de gaze: troposfera,
stratosfera, mezosfera, termosfera si exosfera.
Gravitalia este
fo(a Exosfera: stratul cel mai subtire de gaz
care atrage
obiectele citre PimAnt
..-'
^.-
Termosfera: stratul cel mai cald de gaz
FonrA GRAVTTATTET 'faci
stratul cel mai
salturi la trambulini, fortA numiti gravitatie te atrage in jos. in acelasi fel, gravitatia Pamintului atrage totul catre centrul sau, impiedicand ca lucrurile sa zboare spre spatiu si ficand ca ploaia sa cadi pe pimant.
rece de
Cand
Stratosfera:
in acest strat de gaz zboara avioanele supersonice
acest strat de gaz
determind clima
".'ln
f[]
Mezosfera:
Troposfera:
-'-:
\,f DNrr UUIIIARE
Uergind firi oprire, fi nevoie de 10 siptimini pentru ajunge in centrul Pi mA ntu tu i.
tu
,}' ({nurA gr DEscoPERA grrNTA itu ;unul NosrRU: pp.28-29 cAlAronte iru sralu: pp. 21
Pmrurrn
Continente rn mt$eare &S.o"rta
Fnlu lr
Cand
terestri este impirfiti in
blocuri gigantice care se imbini ca un joc de puzzle. Cind roca fluidi se migci in adAncurile Pimintului, plicile tectonice aluneci, ficAnd ca enormele zone de uscat terestru (continentele) care se afli deasupra si se migte.
doui placi vecine
se deplaseazi in mare se formeazi
directii opuse, in roci cripdtura (falie). Pe coasta occidentali falie lungi, se afli Americii de numita San Andreas. De-a lungul liniei faliilor se produc de obicei cutremurele.
Falia San Andreas din
ScHTMBARTLE PArvrArrrruLur Cu mai bine de 200 de milioane de ani in urmi, pe planeta noastri exista un singur continent, pe care oamenii de gtiinla il numesc Pangea. incet, acesta s-a spart in bucati care s-au deplasat pana au format cele gapte continente de astdzi. in fiecare an, continentele se misci usor.
Pangea s-a
divizat formAnd continentele de
California (Statele nite), cu lungime de 125 km, s-a format in urma alunecdrii doud placi vecine in sens opus
Continentele, ata cum apar astizi
Falia San Andreas
Antarctica
CorurrNENrE iw MtgcARE &ffi **a ft
MT5cAREA Pl-AcrLoR
CAnd doua placi tectonice se afla aproape, se pot ciocni, separa sau aluneca in directii opuse.
-/,
)t
l/
nt-fr
mare parte
plicilor
se separi
sub oceane, iar roca fluidi urci pentru acoperi gaura
Faliile si cutremurele apar cAnd doui plici vecine aluneci in sens opus
Fosa Marianelor este punctul cel mai adAnc al PamAntului. S-a format atunci cAnd s-au ciocnit doua placi, iar una dintre ele s-a scufundat in P|ment
Muntii pot
lua nastere din ciocnirea
koata
plicilor
tectonice
Cangur
Donn ix AusrRALrA Oceania
Australia et devenit insuld cu circa 'rir de n-rilioane de erni
in
car
urmr-r. Marni ferele ol-liqnuite,
elelan[ii ;i ur;ii, au inlocuit
rnarsupialele (rnami l'erele cu l-ruzunare) in multe alte parli
Lantul Himalaya
ltrat nastere din ciocnirea a doua placi
se
intlilnesc in niciun alt loc
clin luure.
Continentete se deptaseazi cu circa
cm
pe an.
arle
glol-rului, detr uu ;i in Australia. Aici, vechile merrsupiale au evoluert ;i atr l'ormat sltecii noi, culn sunt koalzr ;i cangurii., care
llu
Dnrr UturToARE
61;;;-;l-DEscoPERA P,T[-A$; pp. 50-51 MAf!{IFERELI pp. 12-13
Pmruern PArvrArur
Cutremurele
1,,,*,*,r,.,,,u.u, propaga dintr-un punct se
din adAncul Pimdntului (hipocentru). Dar pagubele mari au loc intr-un
Cutr"rnurut este clitinare neprevizutd scoa4ei terestre. Multe cutremure au toc cind ::l:i:' i" marginite doui ptici vecine i"lT:ffJi"ll,3titlu,uo,"u deseoripe "lun".ldintr-o dati, opui". Roca zvAcnegte sau vibreazi |]H]:iH'"
r""i"ri
ficind in
ca suprafala PimAntului si tresalte. fiecare an au loc circa jumitate de milion
de cutremure, dar numai o mie cauzeazi pagube grave. Cutremurele marine (cutremurele care au toc sub miri) dau nagtere deseori unor valuri uriage, numite tsunami in Japonia.
Ericopterete survoreazd
':;:,',:';:{,:J:i"'"'u"
.,
;;i
crddirite moderne sunt
.*:ll
;:! il.::r
-*..--
;TH,
tl
id
,/
Proiectate astfel incat sa reziste la cutremure
utrtu rllLlr q.rrF- tlt!:.
;dkcg*. li$*:ffi
"::oh
Clddirile vechi
-ffi
:ryi*.,
ffif, iEffiffiilleT r.i'ffiffij
'yl\
r1i
t|rar{
tLl
. nrEf,i Etxt
i3m ;JX.ryh* fl3-a -*fdr 1S4:: i*-3
Efectele cutremurului de la Kobe (Japonia), din 1995
sa crdpdturd
a,
oartei terestre
EruencrA CUTREMURU;LuI 7.
Scala Richter mAsoari energia eliberatA u6ui rDerata de zsuduiturile qhui zguduiturile eliberati oe zguourtunre 9nur curtremur. Un cutremur ca/e are valoare de sau mai nJica pe scala Richter nu se simtel insd, daca valoarea este de lau mai
ridicatl, poate provoca
catastrofi.
,-ir;,',t
Epice de la
este
hipocentrului
punctul
CulneMURELE
Fonln
CUTnEMURULUT Scala Mercalli mdsoard forla unui cutremur prin evaluarea pagubelor provocate. Scala are 12 grade.
grade
grade
grade
Dupd un cutremur au loc deseoil incendii
12
grade
Abia se simte: tavanul se misc5
r*
incet
it simte toati lumea: se varsb apa
din pahar
Pagube grave:
turnurile se
prbbusesc, releaua de conducte se sparge Catastrofe: PEm6ntuI atunecS si se deptaseaz5
,:)
fuii
Patru din cete 12 grade de pe scala Mercalti
'tif
^tr
,: --,
Dnrr UTUITIIARE Transamerica Pyramid din San Francisco (Statele Unite)
CI-Aornr Srcunr Anumite clidiri sunt astfel proiectate
Un cutremur imaginar
pentru rdmine in picioare in timpul unui cutremur. Au fundatii solide si se pot misca putin dacd plmAntul se cutremura. Forma de piramida clidirii Transamerica Pyramid din San Francisco (Statele Unite) impiedica
Unete animate au un comportament ciudat inainte de un cutremur. C6inii tatri disperat pentru ci pot simli cutremurele inaintea oamenilor.
Pmruern PArvlArur Magma sub presiune erupe din crater si se ---_
Yuleanii &Vutcanul
scurge la suprafata sub forma de lava
Cosul central
deschizituri in
este
scoarta terestri prin care iese Ia suprafati roca topiti 9i incandescenti
din interiorut PimAntului. CAnd se ricegte, roca formeazil dealuri si munti. mare parte vulcanilor se afli pe marginile brazdelor terestre. Din cAnd in cAnd, ur vulcan activ erupe sau explodeazi. Despre un vulcan care nu mai erupt de mult
cos
Magma urcd in cog
-L.
taterat
scut, plat
-;:-_."
con
,,r,
;. ';
ffi -.--,-,--
bf t6yA
;=-un cuptor --,' vulcani se afli Sub
'_-j
magmatic
/it,
magmatic, un rezervor de roci topita-=' si incandescenti (magma). CAnd '. presiunea din cuptorul magmatic creste, magma se ridica Ia suprafata -i printr-un cos central 5i iese prin crater. Magma care ajunge la suprafata se numeste lavi.
ffi:$#f,: stratele de lavd fluida se solidifica
",:
...:-1"
;;.";f.W compacta 'UN MUruff forma de
ffi f,i z'
.r,t'' "" .,/,' ;,';
:'^-*",.E':'.-.1; -':---:-
lavA se solidifica sub
.,
-/./i:'
----*
n /\
/t\ /
cuptorul
al unei eruptii mai vechi
Dnrr UUIToABE 4o**,.,v,,.o",.*;.;,,;.;.;iJLulffi.,'-:.-.,)'.,.
gj;:tii:#[r*;;r'j:ru:
::,,.ff]
fluidi forma nastere
de departe a curs lava. Lava di na5tere vulcanilor plati, in de scut: cea densa da
€
ffi
\y' ,/,
Lava poate si atunece cu vitezi de p6ni [a 100 km pe ori.
i:ii,Hi':;;"f iffi; -, I',", ***' magrnatic ptin "" Lava
tava este de circa 12 ori ori estede mai fierbinte dec6t apa decat apa
't
derotabpifit
-' ,,,
5i inlandescente'
'.
Vur-cRturr
Crater
*- Jr:
-t
-\--
Sec!iune a unui vulcan in eruptie
Curgere de lavd
S.. '((
Gheizerul este un
jet de
f,
!-
de crater Kelimutu (lndonezla)
VAnrul Snnr iru Arn OavrBNr DE $rrrNlA iN SIIoPETA Oamenii de gtiin[d care studiazd vulcanii trebuie sd poarte salopete speciale pentru se proteja de lava incandescent[. EEantioanele de lavd ii ajutd sd afle rnai multe despre rocile din interinrul PdrnAntului
eruptie violenti poate face ca vdrful vulcanului si explodeze, astfel formAndu-se un crater sau un bazin (caldera) care se poate umple cu apa, devenind un lac de crater. Dacd craterul ramane uscat, alte eruptii vor putea forma pe fundul siu plat mici conuri de cenusa si lavA.
PmruErA PAruArur
Muntii &Aoroape
toti mun{ii s-au format in urma unor migciri ale plicilor terestre. Sunt de trei tipuri: cu strate cutate,
munfi-bloc ti munti-cupoli. Majoritatea muntilor mai inalli, cum este Himalaya (Asia), sunt de increfire ti se intind in giruri lungi (lanfuri). Unii munti inci se mai inalti, in timp ce al{ii s-au erodat (distrus) in urma fenomenelor
FonunREA LnruruLur HrunlAYA Cu circa 45 de milioane de ani in urma, placa tectonica ce transporta lndia inceput sa se miste spre cea care transporta restul Asiei.
India
Ocean
Asia
'41--=
atmosferice.
al-
"4
4-t
.u
{fi''\-'.r Ocean mai mic
ir.
Miqcarea pldcii Asia
India
Formarea munlilor
rI Cu circa 4O de milioane /. a, ani in urmA, placa
indiana s-a ciocnit de cea asiatica, iar rocile de pe fundul oceanului s-au incretit in sus, formind cute gigantice.
Mi;carea pldcii citre Asia
Himal,aya inci mai creste cu circa cm pe an.
India
final, lrnd ta 5-;auunit 'ocCC;antul CU Asia, iarro lar a(dissppiarut. Unrla annt
3:
La
rur impu im nuJnlti tnrAtor de MU imi de innc retire, lin maal;ay. ma marc'ch eaza purncl ctr ctu ,ul in Catre rut aeAVL ir U1 loc cioc-nrire irt'eardiintr'e cele ouA plAc_i cel
Murupr Falie
Farie-_______-__
Aenul on MUNrE
'# masd de ---t=-=-=
Atmosfera Pdmdntului este formatd din aer, un amestec de azot, oxigen ;i alte gaze. La munte, la altitudine mare, aerul
este,rarefiat": gazele sunt mai pu{in dense decAt la nivelul rndrii, cleci existd rnai pu(in oxigen pentrul respira.
impinsa in sus intre doua falii
Formarea
mun!ilor-bloc Magma
impinge
Peruanii sunt obignuili cu aeruI rarefiat din Anzi
rocile in
sus
Formarea munf ilor-cupoli
Drvrnsr TIPURI DE MUNTI
Muntii in blocuri se formeazi atunci cAnd masi de roca este impinsA in sus intre doua linii de falie; la cei cu cupola, magma impinge ?n sus suprafata rocilor care se afli deasupra, formand protuberantd.
Un model de munte-cupoli realizat din plastilini
th
.'5 rl
i")
fi :;; 11
F : A.!-t .r-l
Himalaya este un mare Iant de munti formati prin incretire, care cuprinde si Muntele Everest
tl)F* Roci
increlite
PIaca asiaticd
se impinge catre
lr
+'-
+cry*ri:lrWF:{t-
A 6nurA $t DEscopERA pp. LocuRt cELEBRE: pp.
18-19
Pmruern PArvlArur Rocr Rncrre
Bocile fosilele ffi{i
Rocile vulcanice se formeaza atunci cAnd magma, roca lichefiata, se rAceSte 5i se intire5te. Unele roci vulcanice se formeazi in subsol, altele din lava care ajunge Ia suprafata
terestri.
ry
Rocile de pe scoar{a terestri se forme azd, gi se consumi neincetat, intr-un proces lent. CAnd magma ajunge la suprafa{i se solidifici in roci vulcanice. Acestea sunt erodate (firAmitate) in parfi mai mici (material detritic), care sunt purtate de
Gabbroul este
roci vulcanici ce se formeazi atunci cind magma se ricegte
Magma care se rdceqte deasupra sau in apropierea scoartei terestre :I:-::.-.-: -^t:,1 -^ sot se id ifica in'T:
'.!
rAuri citre mare ca sedimente. CAnd stratele de sedimente se acumuleazi prin depunere 9i se intiresc, se formeazi rocile sedimentare.
-:,
-:,-
Hry
-,
?tr;;l
Multe roci sunt formate din amestecul diferitelor minerale. Mineralele prezente intr-o roci pot fi recunoscute pe baza culorii, duritifii gi tipului de cristale pe care le formeazi.
Magma
este impi, in sus din interio PamAn
Cdldura gi presiunea
pot transforma rocile
mentare sau vu lcan ice in roci metamorfice
sed
Multe roci confin
cristale de cuar-t, cel mai rispindit mineral
qf" 'Roc CAnd
este
roci
preze
SE TRANSFO
lcanice sau sedimentare prafata terestrd sunt
supusgFKtnei pfusiuni puternice
,t
Rocte gr FoSTLELE Cuvr sE FoRMEAZA
C,q,nBUNELE Huila
-'Fd-*g{g.
inceput sd se formeze cu circa 3()0 de milioane de ani in urmd. Este compusd din plante moarte, ingropate gi comprimate incet, pAnd s-au trasformat in rocd
at
1. Plante de mtagtin5, moarte 9i scufundate
FosrLE LE Fosilele sunt resturi de plante si animale conservate mai ales in rocile sedimentare. Pentru a deveni fosile, plantele sau animalele trebuie si fie ingropate in grabi de sedimentele care, de-a lungul milioanelor de ani, s-au intirit in piatri. PIanta sau animalul urmi pe piatra se descompune lisAnd
in noroi presate, formeazi 9i 2. ingropate
turba
3. Turba,
ingropati
mai ad6nc si presatS,
formeazi tignitut
in cete din urmi, ia nastere cirbunete
4.
durd.
negru, lucios si
compact
Ghelarii, rAurile, ploaia gi vAntul
toate erodeazd rocile
Fosili de amonit, un animal marin
sau se fosilizeaza acolo.
RAU ri Ie
transportd rocile
erodate cdtre mare, sub forma de sedimente Ciclul rocilor
':''*o. '- a4 .:l:c _:+q -i,.
l1i
ri: il*Lqlits+ --!acr -:f :l
Rocrue SrnnrrFrcATE
Rocile sedimentare s-au format
..' -1
Stratele de sedimente
si de animhle marine.
Sedimentul
se depoziteazd
acolo unde
fluviile
se
varsa tn mare
dupa compactarea stratelor de sedimente. Unele sedimente provin din eroziunea diferitelor roci, altele cum sunt de origine sunt fragmentele de cochilii si de corali marini.
Pmruern PAuArur Zdpada cdzutd pe ghelar se preseaza, transformAn
Ghetarii
-se
in gheata
&G^",
ftuvii enorme de ^lrsuntdin zipada cizuti ghea{i, formate
la inil{ime mare. Ei erode azd, rocile, migcAndu-se incet spre vii. Cind temperatura cregte gi capitul ghefarului (limba) aluneci spre
zoni mai caldi, incepe si se topeasci. in aceasti azil, rocile sfirAmate incep se se depuni.
*# d-
Limba ghetarului
GHrnrA sl Rocr ir.r Mrscnnr Un ghetar t. risci la vale cu *tiuu
Rocile erodate
Morena, pdmlntul
centimetri pe zi, impins de propria sa greutate, care ii conferi mare forta. ln timp ce inainteazi, desprinde bucati de roci, agitandu-le si inglobandu-le in gheatA.
se pravalesc la
modelat de gheata in
vale, intre doi
mi5care, este formatd din fragmente de rocd
ghetari uniti PArAU format dupa topirea
ghetarului
Materialele detritice
.)
sunt sedimentele de roca pe care un ghetar. le lasa in urma sa atunci
iA
r".1 8-r
cand Se.tope5te
l?1 l-
+" i-
Valurile mprenice"
.sunt grame2i de nislp,.
pietris si prundis
depozitate de ury' ..
Marmitele gigantilor sunt cavititi circulare, pline
de
lru Unnnn GHffnRuLUI
apd, care se formeaza cAnd Un tn ghetar ryhorr" +,,*, transporti *-'.-r"' milioane de bucAti blocurile de gheata se L,I.LJL topesc de :^-=' care ;^ roci, -_.- sunt depozitate acolo unde se topegte gheata. Aceste acumulari de i.^rl--J^ .--t-L: -^-: -^ pot ^^+ pe suprafati roci se intinde ^^ mare
^^^^::':::'j:--
-^-:
^
|.-L'-.^
-l-.--
'*
GnETARU Capdt sau inceput al ghetarului
FcnanAREA VATLoR
'^,
r'
in perioade mai calde, inainte de formarea
tl
.. ,,'
,i
-1
ghetarilor, un rAu curgea, sapAnd o vale cu marginile asemdnitoare literei,,V".
Spdrturile adAnci din ghetar se
numesc crevase
Un ghe{ar care se topegte
r)
Cand clima devenit mai rece, s-a format ghetarul care umplut valea.
CoborAnd, ghetarul mai adAnca.
sapat o vale largita
si
,t.:t
-{
Pietre ;i roci transportate in si sub ghetar cu un
r-
}' 6nurA gr DEscoPERA pp. ArLAS:
54-55
$TllNTA lN JURUL NOSTRU: pp. 48
Pmruern PAuArur
Oeeane $i
bM"i
miri
Sue ApA
Fundul marilor si al oceanelor nu este deloc plat. Exact ca suprafata pamAntului, are propriul relief, munti si fose. Multe dintre aceste forme de relief au luat nastere ca urmare miscarii placilor si din activitatea vulcanica subterana, exact cum se intampli si pe uscat.
bine de doui treimi din suprafafa PimAntului sunt acoperite de apa oceanelor gi mirilor. Existi trei oceane: Pacific, Atlantic, lndian, gi numeroase miri. Oceanele gi mirile sunt mereu in migcare: vAntul sufli gi formeazi valurile; Luna 9i Soarele atrag apa mirii gi provoaci mareele.
Uscat
PovArnigul continental este punctul in care platforma incl na continentala cdtre fundul oceanului
Fundul oceanului Petrolier
\r '
.1,'.:;,::i1','.
i;:'
..;'/ /' t,:
a,
:)
atf rm co nti ntald este o zona de pe fundul.. marii, usor inclinata
Forare pentru extragerea gazului
aPetrorurui
;i dinmare
\'''
in fosa oceanicd, fundul
T:;::!:,#:#';t'#Wi
CnneuRANTUL SuBMARIN
Petrolul si gazul se afla in adAncul PamAntului chiar si sub fundul marilor si oceanelor. Sunt formate din resturi de plante si animale care
Lanturile muntoase din ocean
OcenruE Sr MAnl PAntecul
valului
MnnEELE
Nivelul apelor din oceane .si urdri se ridicd in mareele inalte Ei cobclard in rnerreele joase. Mareele sunt cauzate, in principal, de LunIt, cilre, iu uriqcarea szl in jtrrul Pi-rmAntuI ui, atrage oceatuele. .\t unci cind PlturAntul,
Luner ;i Soarele sunt lulinierte, Luua ;i Sourele crerci ti-r irnpreu l'li-r at rac[ie irs Lr przr oceittt el or, ltrtlvttcliu cl
nlrree
Atractie exercitatd de Lund asupra apelor
vArfurile plate sunt
denumiti guyot
(creasta) valului
Spargerea
Atracfia Lunii si
Soaretui cauzeazi maree foarte inalte
Maree inaltd Maree joasd
Soarele Lu na
Mi;carea valului Atractia Lunii este mai puternicd decAt cea a SoareLui
;i rlai inalte.
Muntii submarini
Punctul cel mai inalt
este circulari
0rbita Lunri
Miscarea valului
in juruL
PdmAntuLui
cu
+,Vnlu
RrLE Valurile se misca pe suprafata
Muntii submarini care razbat din mare formeaza insule
marii. PAntecul si creasta sunt formate de forta vantului care sufla peste api. CAnd valul ajunge la tarm, ,,se sparge" pe plaja.
Munte
submarin
impins in
sus
de magma de dedesubt
'/
Dnrr UturToABE \-
AOancimea fosei
.\.'\ )-._.'
Marianelor (11kml, din OceanuI Pacific, este egati cu de 29 oriinittimea Empire State Buitding din New York.
f)-a--+\
6;;;-;,;;;;;;;--l pp.22-23 (\ sPAriur- cosMlc:
Pmruern PArvrArur
Bfluri $i laeuri
&Un
rau este apa care curge la vale pe un drum drept, numit formati din doui maluri de
RAurile igi au de obicei izvorul la munte, unde ploua din abundenta si unde se topeste zapada
albie,
Jt
i
piatri;i fo*J ffiT::T:':.,:",1TfJ",:T;'.:*,,
_l
$|iF
;i poate schimba forma peisajului. RAUrile Sapi Vii ;i CfeeaZi laCUfi gi
.. r'
1..__
1i",,,,,,i:'J
lt;a,/i+
pe ftuviul Gange, lndia Ambarcatiuni rmuarcatiuninettuviutcanse,rndia
ti=-.
DELTA l[ ,,,,, 't loplrn in ndrii, rdul din munti ;i depoziteazi parte din .,ii.r i[ l:::l:.X::"llllljiljj_ vileza acestea inainte de se virsa in mare. nisip, noroi ..o;il;i;,';,:,;. "i,i,,,,, "",,r. tl::#. cascade. Aduc cu ele rocile
erodate
apropierea
rndreqte sedirnente:
1i.
igi
Ei depoziteaz'/a s;i argild.
"'' i/Y,il,' piit :"9;gi
lAcestrnater.irrl.nttmit,,lttvi.tn,,r.il,r'}},'"' Acest material, nurnit erluvionur, j' qi l'ormeazd rz-rspAndeqte ;,',1 ilJ.:',,1"1 T",:J,illil'
qi i. rni.scaror;i umed, delter. f+..:i.:::'. Iumed.delta.
zond pamrinr rni;cdtor ,,,n5 de pdnAnt
'CuRsut-
RAulul
Izvorul unui rdu se afli de obicei in munti, acolo unde ploaia cade in cantitati mai mari. Apa curge mereu in jos, urmand cel mai scurt parcurs citre mare. La inceput, riul sapa valeadAnca, insi cind ajunge campie se largeste. Matca largeste si formeaza meandre. intio vaie largA.
se
locul in
care
rAul se varsd in
mafe
;,
mtdrtinos
..1.::
in formd de
-l*'i*Xri] *"{-.;r";';'l fr;l;.:;-=i:
'':
semiluna
Meandru
:.'
.. ,,.}"-)-
--4. .-- -;-_*.--,,'-) -..._,... ,... -ir' ..- ;t ,(
al r-6ulu|
la
-r..' este
reren
.1
..,::,: .:1',.'.1:
:'r'': --. ... .......
-*:_ .j:'.,.n$1q::-_-.... -;:,
.,
...;=r;-;t. --:-'----_
-;1-r-..;i-t', -,,=.-* ,--"''-:'"'.:,,-
y' -'<
-::'.:,i:i:- d-;.-l.l:,r
"-.:..*-.1,.-.r."..*".
.:L-':t'---,,'i::" ,(:1t-{\:.,=--....."'.:-':'---.-.-'.-'=*.t ss---.*.-.ra-:;.11 1;.,,.... -- =..i;
....
t=
';:'.-'.
--.--*+i -- '- =\
.l. .n
-l.,Ia5iil
-t
*-..-.
'i
.:.i.: '';r';:
._=
RAuRr gr Lncunt
Cuvl FonuEAZA CASCADA
:'
GROAPA
Dnrr UTuITOARE
I.
Rocd dura
Ce[ mai tung Luviu din 5tume este Nitu[, din Egipt, care depigegte 6/*00 km.
Rocd
moale
i''
Repezi;urile sunt zonele cu apd inspttntati, in care rAul curge pe un pat de rocA nu foarte adAnc
/l
cascadi curge pe
un strat de roca dr-rr-a, care nu se erodeazA usor', si ajunge pe unul de roca mai moale, care se afla la baza caderii de apA.
Cascadele se formeazd in zonele in care rAul, care curge peste roci dure, se pravaleste dintr-odata
Marmitd
1,,.
---"/
.)
*.--!--__
Crednd yn vArtej in lurul rocr mor, apa
sapa gaura adancA, marmita.
Groapd
-.\; --\ Un lac de crater tn vArful unui vulcan
CAnd roca durd 5e sfarAma, cascada 5e
ntuti mai
r) r)
l\.
Lncu
Rr LE
CAnd apa se
aduni intr-o cavitate
:erenului, se formeaza un lac. Acest lucru poate avea loc in mai multe rroduri: craterul unui vulcan se umple :Lr apa; un fluviu lsi schimba cursul si ,asa in urma sa un teren mlastinos; un sapi un bazin care se umple cu
t.
sus
Belciug in Itrnca unui
rAu
Dupa mai mult timp fluviul erodeaza
si roca rezistenta, iar cascada se deplaseaza mai sus, lasAnd in urma sa groapa.
cAurA $r DEScoPERA i^ilci.f H! CELISfiH: pp. 12-13, 54-55
Pmruern PAvtArur
Peisalul se
&,fnansformn ft,y-
Rocile dintre dealuri au fost erodate de rAuri si de ploaie, care au lasat in urmd turnuri
inalte, stS.ncoase
\ffi/a-r>pectul peisajului se schimbi
?ncontinuu sub efectul apei, al ghefii ;i al vAntului care sfirAmi roca. Acest proces, numit eroziune, este in general foarte lent, dar roca moale, cum este calcarul, se sfirAmi mai repede decAt cea duri, cum este granitul. Rocile acoperite de plante sunt mai protejate impotriva eroziunii.
rOt
J'r'i
Rocile calcaroase rotii din Bryce Canyon, din Statele Unite, au fost modelate in forme ciudate care se aseamini cu nigte castele de piatri. Mii de ani de ploaie, api curgitoare, ger 9i dezghet, precum gi substanlele chimice din aer le-au erodat astfel. -"
:. ;::;
"\*---* 4n'4r
Turnurile calcaroase din Guilin (sud-estul Chinei)
Mope LArE or ApA
Apa poate sfarAma roca, curgAnd peste ea, sau poate dizolva chimic. Eroziunea chimica poate duce la formarea unor peisaje impresionante,
it' -J
PetseruL sE TRANSFoRMA Vilrtul colinelor
era:, intr-un
Fonrn VAruruLUr
Eroziunea vintului este obi;nuita in zonele uscate, cum sunt degerturile, din cauza plantelor care ar ii diminueze forta sau si protejeze rocile.
in deserturi, vdntul sufld cu violenta nisipul peste roci, modelAnd forme cum sunt coloanele si arcurile.
CAmpiile care inconjoara
fluviul
Coloane de rocd erodate de vAnt .t *-{,t
Sculpturi de roci formate de eroziunea vintului
rv)
ydnurA gr DEscoPERA
14-15 pp.16-17 \\
LocuRt cELEBRE: pp. PLANTELE:
Puruera PAruArur
te vreme a? T*,','^",*
um
&So"r.le
este cel care determini vremea pe PimAnt: incilzegte atmosfera, migcAnd aerul sub formi de curenfi sau vAnt gi determini ciclul apei pe PimAnt ti curenfii oceanici. impreuni, curenfii, vAnturile 9i ciclul apei cree azd, diferitele tipuri de climi lume.
*r,,.,! r,#J*,^,","^
"0., de pe Pamant spre cer, si invers. incepe atunci cAnd soarele incalzeste apa de pe pamant sau din mare, transformAnd-o in vapori de ap^a, un gaz invizibil prezent in aer. ln atmosfera, vaporii de api se rdcesc, transformAndu-se in picaturi de apa si in cristale de gheata, care se unesc, formAnd norii.
Ploaia si zdpada cad din nori
//
//
\\
\\
Polul Nord
Ecuator
Polul
Sud
Legenda vantuil estice
polare
-*',,,,'.i,,.,
parte
apei se infiltreaza
tt
insol
VAnturi de vest
Vanturi alizee din nord-est si din sud-est
VAtrttuRtLE DtN Lurur
VAntul influenteazi clima. Existi trei zone ale vAnturilor in jurul PimAntului: alizeele sufla catre Ecuator, vAnturile de est bat dinspre est, iar cele de vest bat
dinspre vest.
atmosfer| se racesc 5i formeaza picaturi de
apa si cristale de gheata, care se unesc si formeaza norii
l'W
Principalele zone ale vAnturilor
rffi
Vaporii de apd din
Ciclul apei
Curu Esre Vneuee?
EppcrELE Lur er Nrxo
Aerul
urcd
rece coboara
cald
Mir;carezr curentiltrr ()cerurici influen[eaz-r clima. I)e exemplu, pe c()ir\ta n()rLl-\.esticir Americii de Sud, lzr intervale cle cati\ iu'li. iqi face aparitia ull curent calcl, cerre se llulneste l-l \ir1o. Apa caldh se adunr-r in apropiererr coastci. in loc sr-l se cleplaseze spre vest,
cltre Australia
Aerul
-si
une
Incloneziu. Acest
Iucru schitnlri-r
tatea ci-rlcltr ri
;i
umicliter(ii aerului
in juruI
Pr"rmiint uIu
Presiune /"/ ndtcata -'
,.,
f.
*fut*-*
i,,
inunda(ii in America ;i seceta-r in Australia.
cauzirncl
PnesruNe JonsA 5r RrorcnrA
Aerul cald urcA, formAnd zone cu pr"es -;-= scazuta. Aerul rece, mai greu, coboarA, :r-=* zone cu presiune ridicata. VAnturile surfla din zonele cu presiune ridicata catre cele:presiune joasa, unde este, in general, :,' ---, umeda si cu mult vAnt, in timp ce in pri;:-= este clima uscata.
lnundatie in San Diego lStatete Unitel
Dnrr
UturToARE
Cantitatea de api de pe Pim6nt rimine intotdeauna aceeagi, nu se schimbi niciodati. Aceasta se misci incontinuu, urm6nd un ciclu natura[.
,I (l
),
.Apa din rAuri si din ntari
se evapori 5i
formeaza vapori de apa
-\--
'.
Apa curge in fluvii cdtre
oceane si mari
$r ors-coPERA
Pmruern PAruArur
Prognq?a
Satelitii din spaliu
fac fotografii ale fenomenelor de
pe PamAnt
vremil
Pr"ul
O stalie meteorologicd
unde se mdsoard temperatura, reci pitati le, resi nea atmosfericd si vAntul
ziunile vremii sunt
elaborate pe compute6 misurAnd temperatura, precipita{iile, presiunea atmosferici gi vAntul, dar ti tinAnd cont de ceea ce s-a intAmplat in trecut. de vreme pe planeta noastri se pot observa de pe uscat, de pe mare, din cer 9i chiar din satelifii din spatiu. Satelilii meteorologici transmit fotografii despre situafia norilor 9i misoari temperaturile pe tot PimAntul. Fenomenele atmosferice importante, cum sunt uraganele, se vid clar in fotografiile de pe satelifi.
Uraganul Gladys fotografiat
*1-#
,&
.'*
4"r-rcrREA
€t
,*ro**fi"3-
lnformatiile asupra schimbarilor vremii provin de la miile de statii meteorologice de pe uscat, de pe nave gi geamanduri de pe mare si de la planoarele si baloanele
aerostatice lansate spre cer. Computerele combina aceste informatii cu cele provenite de la satelitii din spatiu gi pun
fiDi*-, t-eE
lJllf,'f Jf!:ii,'^",,,,,
meteoroloeice tnmtt meteorologtce trimi
informatii prin satelit cdtre
Pnocru ozA Vneurr
Zond de joasd presiune
lzobard
Front oclus, unde frontul rece se intAlneste cu frontul cald
Front cald
Zond de inalta presiune
Avioanele speciale si cele de linie inregistreaza
conditiile vremii din troposfera
*6
-'- f".*b'
gF '.
dsli\
rrl
f6q r*
Hartd meteorologici
Front rece
,$q
*W.wY
ScHTTAREA Vnrnnu
Previziunile sunt vizualizate pe harti speciale. Liniile (izobare) unesc locuri cu aceeasi presiune atmosferica. Alte simboluri arati fenomene ca fronturile, precipitatiile, soarele gi norii.
IxsrnuMENTE DE MAsURARE intr-o sta[ie meteorologicd \r'
se
afld diverse
instrumente: barograful mdsoard presiunea atmosfericd, termometrul mdsoerrd temperatura,
pluviometrul mdsoard cantitertea de precipita!ii Ei
anemometrul vileza vAntului
;.r.i -**fr
{"lo^ne aerostatice Baloane aerostatice speciale speciale transportd transportd "P #4, lq+,, -)
t:ft-*'
Ba rog
raf
Termometru Ptuviometru Anemometru
instrumente pentru a mdsura temperatura, viteza vAntului 5i presiunea atmosferica in troposferd in stratosfera
i'd'_rt*s--;
!''r r*.6
J*
...s: 6.
l l;
nf 13 'l i:
-t+ '*
p\6"urA 'q4
gr DEscopERA $pATiul cosuic: pp. 53
CCMUNICATIII-H:
PmruErA PArvrArur
Nori $i fronturi
Norii cirrus se formeazd in zonele inalte ale cerului si sunt alcatuiti din cristale de gheata
&Norii
sunt formati din picituri mici de api sau din cristale de gheafi care se forme azd, cind apa caldi se ridici gi se ricegte. Acest lucru are loc, de obicei, intr-un front atmosferic, unde masi de aer cald se ciocnegte cu masi de aer rece. Aerul cald este mai utor 9i se migci intotdeauna deasupra aerului rece care este mai greu. intr-un front existi deseori nori, ploaie furtuni.
DE Nonl Norii se impart in zece tipuri, in functie de iniltimea lor de la sol. Cele patru tipuri principale sunt: cirrus, cu strate gi cu moluri, cumulonimbus, care se inalti spre cer ca ni;te turnuri; stratus, norii care se intind unul deasupra celuilalt; si cumulus, care formeazi grimezi pufoase, cu partea
Trpunr
inferioara plata.
Norii stratus se
intind pe cer ca o patura cenu5ie
Dnrr UrutToARr Norii acoperi mereu circa jumitate din ceruI din juruI planetei.
Norii cumulus sunt albi 5i moi ca bumbacul
CUM sE FonuenzA uru Non Aer mai rece Nivelul Ia care
vaporul de apa se transformd in picaturi de apa
Aer mai cald
^.1r1.'
-rS.i1A'.
ry:ll,
Nonr gr FnoruruRr
Cumulonimbus sunt nori -- ':-',ri alungiti, care se '-- -- =::i intr-un front rece
#:i;
4'.str:
FRoNTURT Cnloe sr Rrcl intr-un front rece, ruia de aer aluneci pe sub masi de aer cald. intr-un front cald, masi de aer cald alunecd pe sub masi de aer rece. in ambele cazuri, aerul cald urcd gi se rice;te, formind nori 5i ploaie. Un front atmosferic poate fi lung de
Aerul cald
se ridica 5i se raceste, formAnd nori si ploaie
sute de kilometri.
Aerul rece alunecd pe sub cel cald intr-un front rece
-S== \\5
,.&;irdsiffi,"
Ploaie intensd
ZT DE CEATA Ceala reprezintd un nor apropiat de sol. Se formeazd rutunci c0ncl un strert gros cle aer la nivelul solului este
rr"rcit de plmdntul de cledesut-rt. VaprlruI cle apa clin aer concletrseaza-r. aclicir se transforrler in mici pici-r1uri
rle api-r cerre stilu susltenclate,
fra---
+\
6i;
i-;;
-;;; ;;; ;;;-
gTiit.jl-r '.U -rUnUL tvCsTRU: pp.
41
Pmruern PAuArur
Ploaie $i rapadn
&Plo"la
ti zipada cad pe pimAnt
din nori. Acest lucru are loc atunci cAnd piciturile de api sau buci{elele
minuscule de gheafi prezente in nori devin prea mari gi prea grele ti se precipiti din cauza gravitafiei. Daci aerul este cald, ploui, daci este rece, ninge sau cade grindini. Uneori, in coborAre zdpada se incilzegte 9i, topindu-se, devine ploaie.
Linia de inghef
delimiteaza inaltimea de la care incep si se formeze cristale de gheata
'r!-l: .:t:.i',;i
Picdturi
-:
de apa
Picdturile cad
ApA Snu GnrnrAr
in zonele calde, picaturile mici de apa din nori se unesc si formeazd picaturi mai mari. Cand sunt prea grele, cad pe pamAnt sub forma de ploaie. in zonele reci, picaturile ingheati sub formi de cristale care, reunindu-se, dau nagtere fulgilor de zapada; sau strAng in continuare api si ingheata din nou, formAnd grindina.
oe
rl $s
+A
,,
'\
,tJ ,/ --tt
,/
Ploaie fina
ar'
,J
Picdturile mici unite formeaza picaturi mai mari
Cum se
formeazi ploaia gi zipada
Dnrr UTUITOARE misura ploaia cizutd, colectAnd-o intr-un borcan de sticli Se poate
Cet mai mare griunte de
grindini din Iume cizut in Bangladesh: cintirea kg.
PloarE $r ZApaoA Cristale de gheatd
si mici prc:,-
-;-
.:
fi
Yr ,,
i' \tr,-
t''?)
l.
,,u_t
^,
lr
Grindini adunati in mAnE
/4\
Plonra ixcnEATA (irinclirla
1-fr;.-=-{:': ::
r
,t
car
'!g:ti
,i.\ r,) +' ,\
lr
Picaturile cle apir ingheali-r in strate pe cristalele cerre cresc piini-r cacl sub l'ormI cle
ttttit'=_==-f*F
Picdturi
F#
*6-'.
grinclinz-r.
..1\.. Hs
.::i
''-i'
Formele futgilor de zipadi
in nori.
clincl cristalele de ghea[a surtt inrpitrse in sus qi in jos cle curenLii puternici cle aer.
Cristalele
*.'*!{.
se lormeuzi-i
,/'
cotoand
-,4
//
z\
-iffi
Cnrsrnle DE DrvrRsE Fonmr
Fulgii de zipadi sunt clasificati in functie de formi: plati, in formd de stea sau de coloana. Formele si dimensiunile depind de temperatura, de cantitatea de apa prezenti in nor si de altitudine. Niciun fulg de zapada nu este identic cu altul.
r-\----\
Vrl:
T''-\---
#.
gheald
'. Fulgi de zdpadd
DupA MusoN
Ploile intense care cad in unele tari tropicale, ca lndia si Nepal, sunt cauzate de musoni, vinturi care sufli din directii opuse in *" "diverse perioade ale anului. CAnd un muson sufla dinspre
}' @nurA gr DEscoPERA pp. sPonrunr:
46,48
Pmruern PAnnArur
Furtuni,
Un nor enorm de furtuna (de tip cunulonimbus)
eieloane
Co.
&Frrtuna
este un fenomen cu vreme intunecati, nori negri, ploaie violenti sau grindini, tunete ti fulgere ti vAnt puternic. in zonele mai reci se dezlinfuie de obicei de-a lungul fronturilor atmosferice; in cele mai calde se formeazi nori gi ploaie, deoarece aerul cald se ridici 9i se riceste. Cicloanele (uraganele ti taifunurile) gi tornadele sunt fenomene atmosferice mult mai violente decAt furtuni. In vArful
vArtejului, sufla citre
vAntul
FA;iile de nori de furtund produc ploi violente
exterior
TurrrETE
Curentii puternici de aer se indreapta in sus si in jos in interiorul norului '-,.
Electricitatea se
formeaza din frecarea picaturilor de apd si cristalelor de gheata in curentii de aer
Fulcrnr
Un fulger este o uria5i scinteie electrica, ce se formeazi in norii
de furtuna atunci cind picaturile
Mai
rt
:.j,
jos, "/
de api 5i cristalele de gheati freaca unele de altele. Fulgerul incAlzeste gi dilati aerul, trasAnd un parcurs 5i cauzand expozie
Aerul coboard in centrul calm al ciclonului, numit ,,ochi"
vAntul sufla
catre interior
Sectiunea unui ciclon
Fulgerul care incepe
VAnrrJURt Grcnrurrcr
Cicloanele, care pot fi taifunuri sau uragane, sunt furtuni uriase, tipice zonelor cu mari tropicale. Aerul cald si umed al marii se
ridica si se raceste, formAnd nori care rasucesc
puternica, tunetul
se
si se termina pe pamAnt este numit
,,in furca", datorifi
formei
.e. "ii,i[
,:t
:-r'1,
;wr ".
r'{'
Funruu, CIcLoANE
Co.
_dt qs
Furtuni intr-un
Colonrur RorlroARE
cumulonimbus
Tornada este un vArtej de aer care se extinde de la baza unui nor de furtuna. Aerul
din interiorul tornadei
este
rotit (poate ajunge la 480 km pe ora) de vAnturile puternice prezente in partea superioara a norului.
tornadi pe
Lumina unui fulger
se abate
pimint
se formeazd
in interiorul unut nor
Fulgerul poate lovi din nor in nor, precum si din nor in aer
MASUnAREA VANTULUI Scala Beaufort mdsoard electele vAntului asupra mediului
inconjurdtor. Se imparte pe Ii3 niveluri (forqe), de la vAnt calm (forqa 0) la urargan (lorqa l2). Gradut Adiere
vintului
km/h
Gradul
V6nt moderat 21-29 km/h Gradul
Furtuni 62-7l,kmlh
F'
e$:'l
.r"
r;ti.{.'
iir
..,Liri
;.ir)!
Gradut 12 Uragan 18 km/h sau mai mult
-
Fumutse
misci si
l:;:::f Steagurite
fAtfiie, iar
praful se inatt5
Se rup rSmurete din copaci -'--
t5
irite
suferE pag
be
importante
j.l,
Dnrr UrutToARr
-t
in ieca re za,in tume se deztintuie circa 50.000 de rtu ni.
-t
in Java, in tndonezia,
MARr pEH$CIN,ALilAri:
pp.23
Pmruern PAvtArur
Clima ffi,,,ff,f,l3"lzn,i ittorferice
care totalut condifiilor se repeti, aseminitor, de la un an la altut. in generat, este cald in apropierea Ecuatorului, frig in apropierea polilor gi temperat in regiunile de mijloc. Clima este influenfata gi de relief, de vAnturi ;i de curentii oceanici prezen{i in zoni. De milioane de ani, clima este in continui schimbare, din cauza divergilor factori, cum ar fi varialiile de cilduri de la Soare, marile erupfii vulcanice 9i poluarea provocati de om. in trecut au existat perioade reci, de lungi durati, numite perioade glaciare.
Comparafie intre calota de gheati din timpul ultimei perioade glaciare gi astizi
in timput ultimei perioadd
glaciare, cu circa 20000 de ani in urmd, gheala acoperea
ctMAtcE
DtN Lurur
tipuri Clima de pe glob prezintl "?"-rlr ncipale: tropicali, subtropicali, 5ase
pri
temperat caldi, temperat rece, de desert si polari. Pe planiglob formeazi zone ample.
Planisfera indici zonele climatice
-€: Y.'"8 ^--v\
a:J <&?-g f,Z;- +Og{(fL^
_,u,r^_€__J _1\:rFr-L
Clima de tip tropical este, in general, toridi gi
a*
ploioasi tot anul, ridicati
cu umiditate
Clima de tip subtropical se caracteri zeaz6, prin cilduri ;i usciciune pe tot parcursul
anului, iar anotimpurile ploioase aceea;i durati cu cele uscate
YG
{*
Polul Nord
--_] Ecuator Clima temperati caldi
evidentiazi prin patru anotimpuri: vari caldi
___l
se
gi uscat5,
iarni
rece
9i umedi, toamni
primivari
9i
qlo
Polul Sud Clima polari este, in general, uscati, cu ierni lungi ;i reci ;i veri scurte, cildufe
Cum
Raze sotare
incilzeste Soarele PimAntul
Esrr Rorurup
c2 ca
Diversele regiuni ale Pamdntului primesc "il*Arurur cantititi diferite de caldura de la Soare. La Ecuator, razele solare incdlzesc
zond
mici, unde se atinge temperaturi foarte ridicati: la poli se risfring pe suprafati
mult mai mare, ficind ca aceste regiuni sd fie reci. Zonele intermediare au climi mai pulin extremi.
"B
lrA @#'@.p q^\ Q6:7p
#o Clima de;ertici se
remarci prin foarte pufini ploaie, zile toride gi nopfi reci
F&
Clima montani este deseori umedi pe un versant 5i uscata pe celilalt. Cand aerul urcd, se
riceSte gi formeazi nori din care cade ploaie sau ninsoare. Aerul care se deplaseazi in jos de pe celilalt versant este uscat si se incilzeste in coborare.
patru anotimpuri: vari caldi,
iarni lungi gi rece, primivari 9i toamni. Ploaia cade pe tot parcursul anului
l-----
1)frZr;HF va,'c
\,/
:,& :':.-
Cumn MorurnruA
Clima temperati rece prezinti
eft.e;
Se formeazd nori, iar ploaia sau zdpada cad
Versantul uscat este ferit de ploaie
in apropierea virfului
"q,
r'*:
__r___r
IAruAS: pp.
12-13
Pmruera PAruArur Acvila de mare
Polii $i tundra
-"1
&Polul
Nord si Potul Sud sunt locuri inghetate, Ia extremitetile opuse ale PimAntului. in jurul Polului Nord este Arctica: un ocean inghetat, inconjurat de pimAnturi reci gi intinse: tundra. in jurul Polului Sud este un continent ingropat de caloti de ghea{i, numit Antarctica. Antarctica gi Arctica au veri foarte scurte ;i ierni lungi 9i intunecate.
.:*
{L ",,
.rJ
Ur;i polari VAntul gi valurile desprind blocuri rotunde si plate din gheata
Cea mai mare parte aisbergului esfe
ascunsd sub
apa
GnETURTLE DrN Nono Decorul arctic este in continui schimbare,
deoarece apa de sub stratul de gheald (gros de circa m) se mi5ci, provocind ruperea 5i desprinderea acesteia. Ursii polari, singurele animale terestre care triiesc pe gheala, tin companie focilor,
Narval
Animalele
Por-u $r TUNDRA
Dnrr UUIIIARE
ANTanCTICA
Antarctica este aproape de doui ori mai mare dec6t Australia 9i este acoperiti de un strat de gheali gros de /r km.
Antarctica este un continent neloctrit gi ingheqat. cu ntunli, qi gheqari.
L,ste populat drtar cu
animale capabile sir reziste la cliltler rece.
Futgiigi un strat de grisime protejeazi pinguinii de gerut din Antarctica
RAulete la Balena
polari
Permafrostul este
un strat de sol ce nu se dezgheata niciodata Sol noroios
|.
Secliune unei po(iuni de tundri in timpul verii
fASol ltrtcHETAT
Un strat al solului de tundra
(permafrost) rdmine inghetat pe toati perioada anului. Se topeste doar la suprafati, in timpul verii: devine noroios, iar apa se aduna
Boi muscafi '#..
Vrnln
LA PoLUL NoRD
Tundra din Arctica cuprinde zonele din nordul Asiei, Europei
si Americii de Nord. Este atat de rece 5i de vintoasi, incat doar
in vii.
G'-
ft
$.6nurA gr DEscoPERA ArLAS: pp. 54-54
__
Pururrn
Sn &O*ul
dutim
PAvrArur
Pf,mantul
naturat modifici al Pimintului. Din cauza exploatirii
a,
GAURTLE DrN SrnnruL DE Ozotrt in stratosferd este prezent un strat de gaz (ozon), care protejeazi pimAntul de cele mai periculoase radiatii solare, cele ultraviolete. Anumite produse chimice, emise mai ales de spray-uri de dispozitivele de ricire provoaci giuri in stratul de ozon" ?n special la poli.
resurselor PimAntului, clima se schimbi, iar habitatele naturale sunt din ce in ce mai mult in pericol. Pentru ajuta PimAntul gi viefuitoarele si supravie{uiasci,
trebuie si poluim mai pufin, si folosim mai bine energia
;i resursele naturale
Raze solare
si
reciclim mai mult ceea
ce producem.
Stratul de ozon absoarbe in mare parte razele solare ddundtoare
mare parte a razelor solare daunatoare ajunge pe PamAnt
Gaura din
de ozon
lasa sd treacd razele solare
ddundtoare
parte din cdldurd
revine inapoi in spatiu
et parte din cdldurd
este captata de gazele
din atmosfera
Secfiune unei pa4i din atmosfera terestrd
ErrcruL
DE SenA Anumite gaze, ca dioxidul de carbon care provine din industrie, centrale electrice ;i automobile, se stratifica in atmosfera. Ele impiedica raspandirea caldurii emise de
DEsj.*-T=*U.S*lufu*?w; Ploaia cade peste munti
--: \o
o'a ii\
Apa se adund gi
'%-;fr
,';;.';::"-, un de;ert
a,
Apa se scurge sib desert
Apn DrN De5enr
Oazaeste regiune din degert in care se gisegte apa, adunati in vai ale [erenului, sipate de vint. Apa provine
din furtunile care se dezlintuie in desert sau de la ploaia care cade in muntii apropiali. Apa de ploaie pitrunde in profunzime prin roci si se aduni in oaze.
\---l' -G Duna transversald este dispusd orizontal pe directia vAntu,lui
er-
fl{ryr:-:**-** Fi-
ffiGF'
\.
Finffreff
EFt*"f*
rtes'
fuh-i{
kqr-<{.i ."r_ i-r
*d"r -,
utI i&lr, '^
fS'
--::i
t-*
\Ii
Duna stelard are diverse care se intAlnesc intr-un
./ n"
creste--\-h-
wnct \'4\
\**
Dunele sunt acumuldii'%,"" mari de nisip transportat de vAnt
fu
6ourA
----:t=:*:::.-:# gr DEscoPERA pp. 32-33 pp.32, 42
MAMTFERELE: PLANT_ELEI
Pmruern PAvtArur
De$erturile
Dnrr UTUITOARE
&D"r"rturile sunt locuri aride, ?n care
Deserturil,e acoperi circa treime din suprafata Pimintului.
ploui foarte rar. in majoritatea zonetor
degertice este foarte cald ziua gi foarte frig noaptea; in altele este mereu frig. Uneori, de;erturile au un sol nisipos, dar in majoritate sunt acoperite de pietre, prundig 9i roci golati. Pufine plante supravie{uiesc pe solul arid din degert. Rocile, sub acfiunea vintului gi ploii, sunt erodate in forme ciudate.
Cete mai inatte dune de nisip din tume se gisesc in Degertut Sahara 9i ajung ta /'65 m.
>t in degertul Atacama lAmerica de Sudl nu plouat de 400 ani.
Rocile care seamdnd cu nigte ciuperci se formeazd, atunci cAnd vAntul nisipul baza, erod1nd si lasAnd subtire de roca
Uedul este valea uscatd
rAu, sapata de in ,ndatii cauzate de rarele furtuni
coloana
unui
tt\
Familie din degertul Gobi
SuPRAVTETUTREA iN Desrnl Degertul Cobi din Asia Centrali are ierni foarte geroase, cu temperaturi care scad pani la -40' C. Chiar si vara, dupa zilele cilduroase, urmeazi nopti friguroase. in desert, ploaia este atat de rara, incAt plantele si animalele s-au adaptat la supravietuirea cu putina apa. ln medie,
DrN De5rnr De;erturile sunt locuri in majoritate PETSAJELE
Duna mobild, in formd de semiluna, se numette barcand
stdncoase, cu forme ciudate sApate in
roci de nisipul suflat de vint. Tot din cauza actiunii vAntului se pot forma acumuliri de nisip (dune). Citeodata,
Balti de api '.F-
Dnrr UturToARE
ln pampasul din America de Sud triiesc multe animale
>t in [ume existi circa
10.000 de specii de iarb5.
Pnnnpns 5r Pnrnrr
BamUusut spinos din lndia cregte p6ni ta 37 mi este cea maiinalti iarbi din [ume.
Mai umede si temperate, pampasul sudamerican gi preria din America de Nord au iarba inaltA si verde. Pampasul adaposteste multe specii de mamifere precum iepurele de Patagonia, si de pisari mAncatoare de seminte, precum nandu. in pampas traiesc 5i termitele, care construiesc cuiburile in musuroaie inalte.
,f
rdbr
Yl7/,
Animalele mai mari,
girafele, se hrdnesc cu frunzele rare ale copacilor si ale arbustilor si beau apa ca
'91
Micile animale din savand se refugiazd
sub pamAnt
din balti
*
iF-l
ilncendiu intr-o prerie din Dakota de Nord (Statele Unite)
PnrRu iN F[cAnl
in timpul anotimpului secetos, in prerii izbucnesc deseori incendii cauzate de fulgere sau chiar de om. Copacii tineri si arbustii sunt distrusi, impiedicand
dezvoltarea pidurilor. Dupa un incendiu, iarba cre5te insi mai verde si mai grasa.
t,A
cAUTA $t DESCOPERA MAMIFERELE: pp. 40-41
;lfn
Puruern PAruArur
Preriile
&Pr.riite
sunt zone intinse de pimAnt, slab inclinate gi utor denivelate, acoperite de iarbi, cu putini copaci 9i cu fauni bogati. larba cregte bine in aceste spafii deschise, in ciuda vAntului, secetei gi animalelor care pasc. Preriile, in care cresc diverse tipuri de iarbi, iau numele de savani, stepi sau pampds, in funcfie de regiunea de pe glob in care se afli.
Animalele pasc in stepa asiatici
'STTPELE Preriile temperate gi uscate din Asia Centrala si din Europa de Est se numesc stepe. Aici, vara temperatura ajunge la +30'C, iar iarna. -n coboara pana la -30'C. C, decenii in urmi, il hoarde de cai silbatici pigteau tufele joase de
iarba din stepi. Astizi, agricultorii cultiva aici cereale si lasa oile sa pasca.
Crcrul VrETrr
in prerii nu se face risipd
:.
in
de mdncare.
savana africand, de exemplu, iarba este mdncatd de cdtre ierbivore, care sunt, la rdndul lor, prada
carnivorelor. Resturile ierbi vorelor sunt ,,curd!ate" de mAncdtorii de stArvuri. Ceea ce rdm6ne este eliminat de insecte qi bacterii, iar substantele nutritive revin in pdmdnt. 4. lnsectele si
bacteriile elimind
resturile animale,
restituind soLului substanlele nutritive
3. CorpuL hienei\ devine hrand pentru aLte animale
1.
lt
l,t
.!;
,\ u!C
't
Solul savanei africane
Zebra mdnAncd
iarba care conline substanle nutritive continute de sol
2. Zebra devine
hrand pentru
animalele carnivore, ca hiena
Snvnrun
Preriile din Africa tropicala se numesc savane. Clima este calda tot anul, dar exista anotimpuri uscate ;i umede. larba savanei poate fi inalta (pAna la
4 metri si jumatate) sau joasi (circa 30 cm). Animalele, ca antilopele gnu si girafele, se deplaseazi prin savani, in ciutarea apei.
v\
Puruern PAuArur
Padurile
&Ptourile
sunt zone cu mutti arbori. Existi trei tipuri de piduri: umede, de foioase gi de conifere. Pedurile oferi hrani ;i protecfie plantelor gi animalelor. Ridicinile copacilor fixeazi solul, iar frunzele produc oxig€fl, de care au nevoie toate fiinfele. Dar omul taie copacii pentru lemn ti elibereazd, terenul pentru a-l cultiva ti pentru a construi.
a,
Utrtor Cnrsc
PAoURTLE Tipurile de pidure cresc in functie de clima. Padurile umede cresc in regiunile calde, la altitudine redusi sau la baza muntilor, in fasia cuprinsi intre tropice. Padurile de foioase cresc in zonele cu climi temperati caldi, in timp ce padurile de conifere se afli in zonele cu climi mai rece. Exista insa si zone mult prea reci pentru ca acolo sd creasci
Aonprnrr l-n Fnrc
Padurile de conifere cresc in zonele reci din lume, cum sunt regiunile nordice ale Asiei, Europei si Americii de Nord. Coniferele au fructe in forma de con, care contin numeroase seminte, si frunze aseminitoare acelor care rezisti tot timpul anului. Aceste plante mereu verzi supravietuiesc foarte bine iernilor lungi, cu multa zapadi.
Copncr Prrurnu To AnonMPURtLE
Pdduri
pidure de
conifere
;"{
plante.
Limita vegetatiei arborescente
Viafa intr-o
\;"'\
Pidurile de foioase cresc in regiunile supuse schimbdrilor climatice de sezon, cum este zona Chinei, Japoniei, Europei 5i Americii de Sud. Foioasele isi pierd frunzele toamna sau inaintea anotimpului uscat; astfel supravietuiesc frigului si secetei.
"e.brige-
SA AlurAnn PArvrAturuL Gazele nocive ajung in nori
Plonrn AcroA
Anumite gaze nocive, emise de automobile sau din industrie, precum bioxidul de sulf si oxizii de azot, se amesteci cu norii si fac ca ploaia si fie mai acida decAt este normal. Ploaia acida dauneaza animalelor si plantelor si distruge piatra cu care sunt construite cladirile. Daca poluarea s-ar diminua, ploile acide ar .:_.
inceta.
HArtia, sticla, metalul, stofa si plasticul p9t fi reciclate si refolosite. ln afara de reducerea productiei de noi materiale, acest lucru previne acumularea de deSeuri care distrug cdmpiile si polueazi apa, aerul si solul.
Ploaia acidd cade din nori
:.t:+d&#
-'-'
Ploaia acidi polueazi fluvii gi lacuri
W7 'RrcrCLAREA
VAntul transportd norii in alt loc
Cum este
a,VrcHr
replantati
PcNTRU
pidure
Nou
Pentru a-;i procura lemn sau pentru avea noi terenuri cultivabile sau pentru a construi orase, oamenii distrug multe paduri. in anumite cazuri, in locul copacilor doborAti sunt plantati arbori noi. Padurile sunt importante pentru ci influenteaza clima, protejeazi solul si oferi hrana, oxigen si refugiu plantelor si animalelor.
Dnrr UTUITOARE Oin cauza efectului de ser5, se
cregtere nivetutui mirii cu 15-46 cm in urmitorii 50 ani.
pretimini
54-55
INVENJu: pp. PLANTELE: pp.50-51
MARTLE
Pmruern PAuArur
Gtosar de cuvinte-eheie Alizee: vdnturi care sufla direct spre Ecuator, in zona intertrop icala.
Atmosferi: inconjoard sau
gazu I care
stea,
planetd
lund.
Cirrus: nori inalti, subtiri 5i cu moturi, formati din cristale de gheata.
Climi: totalul conditiilor atmosferice care caracterizeazd un loc pentru lunga perioadi de timp.
Cumulonimbus: nori enormi de furtuni care aduc ploaie violentd, tunete si fulgere.
Cutremur: zguduire solului cauzata de emiterea nea5teptatd a energiei acumulate in roca de su
Delta: arealul in care se depun aluviunile aduse de un fluviu care se varsd intr-o mare sau intr-un lac.
Efectul de seri:
Continent: fiecare din cele 5apte zone principale in care este im partit pamAntu
atmosferei terestre, datorati acumularii
Continentele sunt: Asia,
Emisferi: jumdtatea
Oceania, America de Nord,
superioard sau inferioard globului pimAntesc.
unor gaze.
de apa care se migcd anumitd directie.
Ecuator: lin ie imaginari care inconjoard Pdmantul in doua jumatati egale.
Cumulus: nori albi ;i moi care
Eroziune: istrugere gradati
Curent: masd de aer sau
a vAntu lu sau
Falie: fracturd a rocii in suprafata terestrd.
Fosili: resturi de plantd sau animal conservat in piatra.
suprafata terestrd.
incalzirea gradatd
America de Sud, Europa, Africa 5i Antarctica.
in cauza ape ghetii.
Front: schimbare meteorologica ce are cand doud mase de aer, unul cald si unul rece se ciocnesc.
Gheizer: apd calda (sau vapori) care ta;negte din izvoarele calde subterane.
Ghefar: riu de gheat5., care miSca incet spre aval.
se
Gravitafie: fo(d care impinge orice obiect cdtre centrul unei stele, al unei planete sau al unei luni.
Lavi:
rocd topita
si
incandescenti care erupe dintr-un vulcan 5i apoi se ricegte ;i se solidifica la prafata
