&
Suflet şi
Spirit
& Suflet şi
Spirit
În∫elege pe deplin via∫a şi propria ta persoana
} Edgar Cayce Traducerea din limba engleza: Lidiana BURLACU
Braşov, 2009
Editura ADEVĂR R
DIVIN
Braşov, Str. Aleea Mimozei, nr. 10, bl. 76, sc. C, et. 2, ap. 11, cod 500377, O.P. 12 Mobil: 0722.148.983 sau 0727.275.877; Telefon / Fax: 0268.324.970 sau 0368.462.076 E-mail:
[email protected] sau
[email protected] Pe site-ul editurii găsiţi şi alte cărţi pentru suflet: www.divin.ro Site: www.secretul.tv Yahoo! Group: adevardivin Copyright © 2007 Editura ADEVĂR R DIVIN. Originally published as „Soul and Spirit”, by Edgar Cayce. Copyright © 2006 by Edgar Cayce Foundation. Originally published in 2006 by A.R.E. Press, U.S.A. Toate drepturile asupra prezentei ediţii în limba română aparţin în exclusivitate Editurii ADEVĂR R DIVIN.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României CAYCE, EDGAR Suflet şi Spirit / Edgar Cayce; trad.: Lidiana Burlacu. - Braşov: Adevăr Divin, 2009 ISBN 978-973-88592-4-1 I. Burlacu, Lidiana (trad.) 159.9
Editor: Cătălin PARFENE Tehnoredactare: Marius MIHUŢOIU Corectură: Domniţa RAŢIU
Tipar: S.C. Gridsolo Print Company S.R.L. Tel. / Fax: 0268.313.355; Mobil: 0729.499.054 www.gsprint.ro
Cuprins
Cuvânt înainte: Cine a fost Edgar Cayce? de Charles Thomas Cayce ... vii Explicaþia editorului american asupra discursurilor lui Edgar Cayce de John van Auken ........................................................................................ ix Capitolul 1
Spiritul ................................................................................1
Capitolul 2
Spiritul este viaþa .............................................................. 8
Capitolul 3
Sufletul ............................................................................ 39
Capitolul 4
Dezvoltarea sufletului ..................................................... 52
Capitolul 5
Mai întâi descoperã-te pe tine ......................................... 85
Capitolul 6
Fii de folos ...................................................................... 93
Capitolul 7
Stabilirea idealurilor ºi urmarea lor .............................. 106
Capitolul 8
Practicând fructele spiritului ......................................... 122
Capitolul 9
Spiritul Christic ............................................................. 129
• Cuvânt înainte Cine a fost Edgar Cayce? rãim acum în niºte vremuri în care oamenii de pretutindeni „T cautã sã cunoascã mai multe despre tainele minþii ºi sufletului,” spunea bunicul meu, Edgar Cayce, în timpul unei transe inconºtiente, în care a fãcut dovada unei remarcabile capacitãþi de clarvãzãtor. Cuvintele sale sunt profetice chiar ºi astãzi, în aceste timpuri confuze, când din ce in ce mai mulþi americani apeleazã la explicaþii psihice pentru evenimente cotidiene. De exemplu, conform unui studiu efectuat de cãtre Consiliul de Investigare a Opiniei Naþionale (National Opinion Research Council), aproape jumãtate din adulþii americani cred cã au fost în contact cu cineva care a murit, o cifrã de douã ori mai mare decât cu zece ani în urmã. Douã treimi dintre adulþi spun cã au avut o percepþie extrasenzorialã; cu zece ani în urmã, numãrul acestora se ridica la numai jumãtate. De-a lungul istoriei, fiecare culturã a consemnat existenþa unor indivizi înzestraþi cu capacitãþi ce depãºeau cele cinci simþuri. Aceºti indivizi rari au prezentat un interes deosebit, deoarece ei pãreau a fi capabili sã ofere soluþii la problemele presante ale vieþii. America secolului douãzeci ºi unu nu face excepþie. Edgar Cayce a fost probabil cel mai renumit medium din vremea noastrã, activitatea sa fiind înregistratã cu cea mai mare grijã. El a început sã îºi foloseascã abilitãþile sale neobiºnuite încã din tinereþe ºi de atunci, timp peste patruzeci de ani, de obicei de douã ori pe zi, se întindea pe o canapea, intra într-o stare asemãnãtoare somnului ºi rãspundea la întrebãri. Peste paisprezece mii dintre aceste discursuri, vii
numite lecturi, au fost transcrise cu atenþie de secretara sa ºi pãstrate de cãtre Fundaþia Edgar Cayce din Virginia Beach, Virginia. Aceste lecturi mediumnice continuã sã ofere inspiraþie, înþelegere ºi ajutor în vindecare pentru zeci de mii de oameni. Având o educaþie de numai opt clase, Edgar Cayce a trãit o viaþã ce poate pãrea modestã ºi simplã dupã standardele lumii. Cu toate acestea, începând chiar din copilãria petrecutã în Hopkinsville, Kentucky, el a simþit cã are abilitãþi de medium. Într-una din zile, singur fiind, a avut viziunea unei femei care i-a spus cã va avea puterea neobiºnuitã de a-i ajuta pe oameni. De asemenea, a relatat numeroase experienþe în care a „vãzut” rude decedate. Odatã, pe când se lupta cu lecþiile pentru ºcoalã, a adormit cu capul pe îndreptarul ortografic, iar la trezire ºi-a dat seama cã a reþinut întregul conþinut al cãrþii. În tinereþe a încercat sã îºi vindece prin hipnozã o problemã de pierdere a vocii care revenea adesea. A descoperit astfel, cã sub hipnozã putea sã diagnosticheze ºi sã ofere tratamente pentru bolile fizice ale celorlalþi, adesea fãrã sã cunoascã sau sã vadã persoana bolnavã. Oamenii au început sã îi punã tot felul de întrebãri, iar el a descoperit cã este capabil sã rãspundã ºi la acestea. În 1910, „New York Times” publica un articol de douã pagini, cu fotografii, în care tânãrul medic Wesley Ketchum descria pentru o societate de cercetãri clinice din Boston abilitãþile mediumnice ale lui Edgar Cayce. Începând din acel moment, oameni din întreaga þarã i-au cãutat ajutorul, punându-i orice întrebare imaginabilã. Pe lângã talentele sale neobiºnuite, Cayce era un om profund religios, care a predat la ºcoala de duminicã întreaga sa viaþã ºi a citit Biblia în întregime, de un numãr de ori egal cu numãrul anilor sãi. Întotdeauna încerca sã se punã în acord cu Voinþa Divinã studiind Scripturile ºi ducând o viaþã în care rugãciunea ocupa un loc important, precum ºi încercând sã fie de folos celor care veneau sã-i solicite ajutorul. El ºi-a folosit talentele numai pentru a ajuta. Datoritã simplitãþii ºi smereniei lui Cayce, precum ºi dãruirii sale în a face bine lumii, oamenii continuã sã fie atraºi de povestea vieþii ºi a operei sale, precum ºi de informaþiile vaste pe care el le-a furnizat. Charles Thomas Cayce Director executiv Asociaþia pentru Cercetare ºi Iluminare. viii
• Explicaþia editorului american asupra discursurilor lui Edgar Cayce dgar Cayce ºi-a dictat toate discursurile fiind într-o stare de E transã autoindusã. O stenografã îi consemna discursurile ºi mai târziu le scria la maºinã. Erau trimise copii persoanei sau persoanelor care ceruserã lecturile mediumice, iar una era aºezatã în dosarele organizaþiei care s-a dezvoltat în jurul lui Cayce de-a lungul anilor, Asociaþia pentru Cercetare ºi Iluminare (cunoscutã mai mult ca A.C.I.). În starea normalã de conºtienþã, Edgar Cayce vorbea cu un accent sudic, dar la fel ca oricare american. Cu toate acestea, atunci când se afla în stare de transã, el vorbea în modul în care era scrisã Biblia din vremea regelui James, folosind adresãrile arhaice “thee” ºi “thous”. În transã, sintaxa sa era de asemenea neobiºnuitã. El lega fraze ºi propoziþii într-o manierã care încetineºte orice cititor ºi necesitã o atenþie deosebitã pentru a fi sigur de semnificaþia lor. Acest fapt a determinat stenografa sa sã adopte anumite punctuaþii neobiºnuite, pentru a putea ordona sub formã de propoziþii unele dintre gândurile lungi ºi complexe transmise de Cayce în timpul transei. De asemenea, multe dintre discursurile sale sunt atât de concentrate ca informaþie ºi înþelegere, încât este nevoie ca cititorul sã încetineascã ritmul ºi sã citeascã cu mai multã atenþie, pentru a înþelege pe deplin ceea ce voia sã spunã Cayce. Aflat în stare de transã, Cayce a explicat cã informaþia sa provenea din douã surse: (1) din mintea individului care punea întrebãri, de cele mai multe ori de la nivelele profunde ale subconºtientului sãu, ºi (2) din Conºtiinþa Universalã, mintea infinitã, conºtiinþa întregului univers. El a explicat cã fiecare acþiune ºi gând a oricãrui individ lasã o amprentã asupra Conºtiinþei Universale, amprentã care poate fi cititã prin puteri ix
paranormale. El coreleazã aceasta cu conceptul hindus de înregistrare akashicã, ce reprezintã un film eteric quadri-dimensional pe care acþiunile ºi gândurile sunt înregistrate ºi pot fi citite în orice moment. În timp ce efectua faimoasele sale lecturi pentru sãnãtate, numite lecturi mediumnice, Cayce acþiona ca ºi cum ar fi scanat întregul corp al persoanei, dinspre interior spre exterior! El explica faptul ca mintea subconºtientã a oricãrui om conþine toate datele privitoare la starea trupului fizic în care locuieºte, iar Cayce pur ºi simplu se conecta la mintea mai profundã a pacientului. El putea, de asemenea, sã indice cauza problemei, fie cã aceasta provenea din fragedã copilãrie sau din urmã cu câteva vieþi, dintr-o altã încarnare a sufletului. Acest lucru putea fi cunoscut datoritã faptului cã sufletul îºi aminteºte toate experienþele sale. El a explicat cã porþiunile mai profunde ale minþii subconºtiente constituie mintea sufletului, iar unele porþiuni ale subconºtientului ºi ale sufletului se aflã în trup, având propria lor personalitate. În cursul lecturãrii vieþii ºi subiecþilor, Cayce se conecta atât la minþile subconºtiente ale celor care puneau întrebãrile, precum ºi la Conºtiinþa Universalã. Câteodatã Cayce nu avea materialul care era îi solicitat; în aceste cazuri el spunea: „Nu avem aceea aici.” Acest lucru însemna cã mintea lui Cayce era mult mai direcþionatã decât s-ar crede. Nu era deschis la tot. Aflat în transã, el explica cã sugestia datã la începutul unei lecturãri mediumnice îi direcþiona în aºa mãsurã mintea sa mai profundã ºi o focaliza asupra problemei sau subiectului solicitat, încât într-adevãr nu avea alte subiecte disponibile. Cu toate acestea, în anumite ocazii, pãrea capabil sã schimbe subiectul în mijlocul unei citiri. Lecturile tipãrite au un format standard. Au fost folosite numere în locul numelui persoanei sau persoanelor care primeau citirea, iar un sistem de legãturã urmãrea câte lecturi a primit persoana respectivã. Spre exemplu, lectura137-5 era a cincea lecturã pentru Dl. 137. În cele mai multe cazuri, doar un paragraf sau douã dintr-o lecturã sunt concludente pentru studiul nostru, ºi atunci voi indica doar numãrul lecturii. Dacã se foloseºte întreaga lecturã, se indicã numãrul lecturii, data ºi locul, precum ºi numele sau numerele (pentru confidenþialitate) celor care le-au solicitat. Ocazional, stenografa a inclus o notã despre alte condiþii, cum ar fi prezenþa unui manuscris pe care Cayce, aflat în transã, se presupunea cã îl vizualizeazã ºi îl comenteazã. x
Dupã cum am explicat, Cayce a dictat toate aceste discursuri în timp ce se afla în transã. În cele mai multe cazuri, el vorbea cu o voce monotonã. Totuºi, uneori ridica vocea când pronunþa un cuvânt sau o frazã. În aceste cazuri, stenografa sa nota de obicei aceste cuvinte cu majuscule, pentru a sugera cititorului mãrirea volumului vocii lui Cayce. Aceste majuscule au fost transformate în caractere cursive pentru a putea fi citite mai uºor, precum ºi pentru a fi scoase în evidenþã. În multe cazuri, aceste cuvinte par a fi pe bunã dreptate accentuate în discursurile lui Cayce. Totuºi, în anumite cazuri, nu este clar de ce ºi-a ridicat vocea. Un alt obicei pe care l-a adoptat stenografa a fost sã scrie cu majuscule toate literele în cazul multor afirmaþii (pasaje ce conþin afirmaþii pozitive sau asemãnãtoare cu rugãciunile, pentru a fi folosite de cãtre cel care le primea ca un mijloc de a se concentra ºi/sau a-ºi eleva conºtiinþa). Pe acestea le-am transformat de asemenea în caractere cursive majuscule ºi minuscule. Întrebãrile puse lui Cayce au fost de asemenea scrise cu caractere cursive, pentru o mai uºoarã referire. Ori de câte ori stenografa nu era sigurã dacã scrisese cuvântul corect, sau credea cã a pierdut sau a înþeles greºit un cuvânt, ea a inserat cuvinte sugerate, comentarii ºi explicaþii în [paranteze drepte]. Dacã cunoºtea o altã lecturã care conþinea un material similar, sau la care se fãcea referire în timpul lecturãrii curente, ea a pus numãrul celei dintâi în paranteze. Întreaga colecþie de lecturi a lui Cayce este disponibilã pe CD-ROM, de la A.C.I., aºadar, chiar dacã lectura la care se face referire nu este conþinutã în aceastã carte, totuºi am pãstrat referirile la ea pentru orice cercetare ulterioarã; însã multe lecturi la care se face referire sunt conþinute în aceastã carte. În cadrul textului unei lecturi fiecare (parantezã) în parte este fãcutã de însuºi Cayce, în timpul transei, ºi nu de cãtre stenografa sa. Ea a folosit numai [paranteze drepte] în cadrul textului unei lecturi. În materialul preliminar, ea a folosit parantezele în maniera normalã. Comentariile mele sunt indicate prin termenul “nota editorului.” Câteva abrevieri comune folosite în aceste discursuri sunt: “GD” pentru Gladys Davis, stenografa de la început; “GC” pentru Gertrude Cayce, soþia lui Edgar ºi conducãtorul predominant al lecturãrilor; “HLC” pentru Hugh Lynn Cayce; iar “EC” pentru Edgar Cayce. - John van Auken, Editor
xi
1
• Spiritul Le L ec ct tu ur ra a 8 81 16 6-1 10 0
Spiritul este condiþia naturalã, normalã a unei entitãþi. Cãci oare nu vi s-a spus vouã: Dumnezeu este Spirit ºi cãutaþi astfel sã-L slãviþi, în spirit ºi în adevãr? Iar apoi, mai devreme sau mai târziu, trebuie vãzutã, simþitã, trãitã conºtiinþa faptului cã, doar spiritul este etern, ºi atunci impulsurile ºi echilibrul trebuie sã fie spirituale în esenþa lor, atunci când avem de-a face sau trebuie sa judecãm atitudinile mentale, relaþiile sociale, experienþele materiale. Le L ec ct tu ur ra a 2 26 62 2-1 12 23 3
(Î) Oferiþi o definiþie a Spiritului care poate fi datã în cadrul lecþiei. (R) Spiritul este Prima Cauzã, începutul primordial, ceea ce pune lucrurile în miºcare – tot aºa cum Dumnezeu este Spirit. Le L ec ct tu ur ra a 2 25 53 33 3-1 1
Este posibil sã existe o expresie materialã mai înaltã a aspectelor mentale ºi spirituale ale fiecãrui suflet. Deºi trupul este supus tuturor influenþelor materialitãþii, el – ºi emoþiile sale – pot fi controlate de cãtre minte. Iar mintea poate fi dirijatã de cãtre spirit. Spiritul este acea parte a Cauzei Primordiale care se exprimã prin tot ceea ce este etern în conºtiinþa minþii sau materiei.
1
2
Suflet ºi spirit
Le L ec ct tu ur ra a 9 90 00 0-1 16 6
(Î) Explicaþi diferitele planuri ale eternitãþii, în ordinea dezvoltãrii lor, sau mai degrabã explicaþi-ne etapele prin care sufletul trebuie sã treacã pentru a urca înapoi în braþele Domnului cel preaiubit. (R) Acestea, vedem, trebuie sã fie manifestate doar ca mintea finitã în carne. La fel ca ºi în cazul forþelor spirituale, dezvoltarea apare în urma multor schimbãri, care au loc în evoluþia omului. Dezvoltarea în tãrâmul eternitãþii, este caracterizatã de faptul cã o forþã finitã, cum este creaþia manifestatã, poate deveni una cu Creatorul, aºa cum o unitate, atom sau vibraþie, devine una cu forþele universale. Atunci când fiecare entitate spiritualã ºi fiecare entitate pãmânteascã ce este contrapartea entitãþii spirituale sunt separate, aºa cum fiecare era la început, având la dispoziþie o mulþime de transformãri posibile în forþele materiale, atunci apare dezvoltarea, prin faptul cã ele pot deveni una cu Creatorul, la fel precum este, de exemplu, dezvoltarea omului prin intermediul corpului din carne, care este creat cu totul desãvârºit ºi care, cu toate cã are trup, totuºi este fãrã patã sau cusur, niciodatã condamnând, niciodatã gãsind vinã, niciodatã aducând acuzaþii împotriva cuiva, fãcând ca voia sa sã fie una cu a Tatãlui, aºa cum era la început. Pentru cã, fãrã sã fi trecut prin absolut toate stadiile de dezvoltare, nu are vibraþia corectã pentru a deveni una cu Creatorul, începând cu prima vibraþie, asemãnãtoare celei a spiritului ce însufleþeºte trupul, ºi astfel manifestându-se în lumea materialã (planul fizic, pãmântesc). Apoi urmeazã multe stadii de dezvoltare, prin întreg ansamblul sau marele sistem al forþelor universale, ºi fiecare stadiu de dezvoltare este manifestat prin carne, aceasta fiind partea prin care se testeazã vibraþia universalã. Aºadar, în acest mod ºi pentru acest scop, totul este manifestat în corp fizic ºi se dezvoltã, de-a lungul eonilor de timp, spaþiu, însemnând eternitate. (Î) Ce este aceastã entitate spiritualã încarnatã, [900], ºi cum se poate dezvolta în direcþia corectã? (R) Aceasta este doar partea care se dezvoltã într-un alt plan decât cel pãmântesc. Este o entitate spiritualã. Pentru cã dezvoltarea sufletului are loc în planul fizic. Entitatea spiritualã se aflã în planul spiritual. (Î) Are entitatea spiritualã o conºtiinþã separatã, distinctã de cea fizicã? ªi este aceastã conºtiinþã precum cea a lui [900] când viseazã, sau are viziuni, în timpul somnului?
3
Spiritul
(R) Entitatea spirituala este desprinsã de orice legãturã pãmânteascã în somn, cu toate acestea, este conectatã. Deoarece conºtiinþa pãmânteascã sau materialã este întotdeauna moderatã de condiþiile materiale; iar supraconºtiinþa de cãtre conºtiinþa dintre suflet ºi spirit, aceasta uzeazã în principal de forþele spirituale. În conºtiinþã gãsim doar proiecþii ale subconºtientului ºi supraconºtientului, aspecte care se proiecteazã în vise, viziuni, în afarã de cazul în care se intrã în forþele supraconºtiente. În conºtiinþa forþelor pãmânteºti sau materiale intrã toate atributele trupului fizic, alcãtuit din carne. Subconºtientul cuprinde atributele forþelor sufleteºti, precum ºi ale forþelor conºtientului. Supraconºtientul include forþele subconºtiente, precum ºi discernãmântul spiritual ºi dezvoltarea spiritualã. Le L ec ct tu ur ra a 9 90 00 0-2 24 4
(Î) Formele inferioare ale creaþiei, precum animalele, au viaþã în planul spiritual? (R) Toate au forþa spiritului.
Un ideal bine echilibrat
Le L ec ct tu ur ra a 4 48 86 66 6-2 2
Direcþia în care se îndreaptã [Sinele] are mare legãturã cu ceea ce poate fi numit o operaþiune cu deplin succes, o dezvoltare pe deplin reuºitã pentru trup; pentru cã în funcþie de ceea ce trupul îºi stabileºte drept ideal al sãu, fie cã acesta este ceva complet material, fie cã este bine echilibrat spiritual, mental ºi material, aºa vor fi ºi acele dezvoltãri; cãci activitatea – fie cã aceasta este pur materialã, mentalã sau spiritualã – reprezintã spiritul cu care o entitate, un corp, porneºte la lucru. Dacã viaþa devine complet mecanicã, sau dacã mintea este orientatã cu totul cãtre material, atunci rezultatul firesc va fi pur material, iar acest lucru nu va aduce mulþumire – ºi nici satisfacþie. Dacã idealul stabilit va fi un sine bine echilibrat, care cunoaºte spiritul ºi viaþa – cu alte cuvinte, care ºtie cã spiritul este viaþa, ºi cã atitudinea mentalã este cea care dezvoltã sau construieºte – atunci rezultatele vor fi pe mãsura activitãþii depuse referitor la aceste atitudini.
4
Suflet ºi spirit
Locul sufletului ºi spiritului în trup
Le L ec ct tu ur ra a 4 45 59 95 5-1 1
Forþele simpatice [sunt] locaºul tuturor forþelor sufletului ºi spiritului [în corpul fizic]. Nota editorului: Sistemul nervos simpatic include cele ºapte glande endocrine, pe care alte lecturi ale lui Cayce le identificã drept proiecþii fizice ale celor ºapte chakre.
Spiritul ºi Sufletul sunt în mod firesc metafizice
Le L ec ct tu ur ra a 3 37 74 44 4-2 2
(Î) Vã rugãm sã daþi o definiþie a fenomenelor psihice. (R) Psihic înseamnã al Spiritului sau al Sufletului, în scopul asocierii Fenomenelor, fie pentru manifestarea acþiunilor acestor forþe în sau prin intermediul individului de la care provin aceste Fenomene, fie pentru manifestarea unor astfel de faze ale lucrãrii spiritului ºi sufletului, încât sã aducã acþiunile acestora în planul fizic; Fenomenele reprezentând doar actul în sine, adus în atenþie, sau manifestat într-un asemenea mod încât sã aducã atenþia unui individ cãtre lucrarea în sine. Psihic în sens mai larg înseamnã spirit, suflet sau imaginaþia minþii, atunci când este armonizat cu diferitele faze ale uneia dintre aceste douã pãrþi ale entitãþii unui individ, sau cu fiinþa altora care au trecut în alte planuri decât cel fizic sau material; chiar în sens mai larg, forma exterioarã a forþelor metafizice este la fel de materialã ca ºi forþele care sunt vizibile în planul material sau fizic. Forþele psihice cuprind mai multe stãri diferite, în funcþie de dezvoltarea individului, sau de cât de depãrtatã este entitatea de planul forþelor spirituale ºi sufleteºti. Psihic se referã la ceva ce nu este înþeles de mintea fizicã, sau materialã, sau conºtientã. Psihic se referã la modul în care mintea reprezintã sufletul ºi entitatea spiritualã ca fiind manifestate în mintea individualã. În continuare, urmând etapele evolutive ale acelei forþe, gãsim forþa sau toate fenomenele psihice, reprezentate printr-unul din cele cinci simþuri recunoscute ale trupului fizic sau material – acestea fiind folosite ca mod de manifestare ce poate fi recunoscut de cãtre indivizi. Astfel încât, psihic, în cel mai adevãrat sens, va reprezenta expresia orientatã
Spiritul
5
cãtre lumea materialã a simþului latent sau ascuns al forþelor sufleteºti ºi spirituale, fie cã acestea sunt manifestate de dincolo, sau în ºi prin planul material.
Diferenþa dintre forþele sufleteºti ºi spirit
Le L ec ct tu ur ra a 9 90 00 0-1 17 7
(Î) S-a spus cã sufletul este forþa spiritualã care animã sau dã viaþã trupului. Ce este spiritul? Ce este forþa spiritualã? Este ea fizicã sau este lipsitã de materialitate? Unde putem gãsi forþa sufletului în trup – în creier, în centrii nervoºi sau unde? (R) Este o enormã diferenþã între forþele spirituale ºi cele sufleteºti, pentru cã, aºa cum s-a spus, aproape fiecãrei forþe i s-a pus pazã sau limite. Forþele spiritului sunt cele care animã întreaga viaþã, insuflând puteri dãtãtoare de viaþã atât în formele animate, cât ºi în cele neanimate. Elementele spirituale devin fizice atunci când ne referim la corpul spiritual al unei entitãþi spirituale, care este alcãtuitã atunci din spirit, suflet ºi supraconºtiinþã. În ceea ce priveºte forþele sufletului care se aflã în om, regãsim acea animare, elementul spiritual, acel element care aduce dezvoltare, ºi se aflã în creier, în nervi, în centrii întregului sistem. În ceea ce priveºte centrii specifici, aceºtia sunt mai aproape de sistemul senzorial, fizic vorbind. Aºadar, în aceste condiþii, atunci când sufletul ºi spiritul se desprind de forþele animate ale unui om, intervine moartea tuturor centrilor sistemului senzorial, ºi a vitalitãþii sistemului plexului solar, cu glanda corespunzãtoare lui, medulla oblongata, deoarece acestea controleazã forþele animate, iar viaþa se stinge atunci când sufletul ºi spiritul, împreunã cu forþele supraconºtiente, au pãrãsit corpul. Atunci, lucrurile stau dupã cum urmeazã: Elementul spiritual, vitalitatea, produce forþele motrice ale entitãþii, fie cã ele sunt fizice sau spirituale. Forþele spirituale constituie viaþa, principiul reproductiv; iar sufletul – principiul dezvoltãrii. Lucrurile sunt la fel dupã cum sunt manifestate în corpul fizic în þesutul nervos, când ne referim la principiul acþiunii nervoase ºi la nervii în acþiune. Cu alte cuvinte, atunci când apare o anumitã situaþie care aduce suferinþã în corp, principiul activ este reprezentat de cãtre spirit. În acest caz, nervii constituie sufletul, care aduce dezvoltarea.
6
Suflet ºi spirit
(Î) Ce se întâmplã cu forþele minþii conºtiente ºi cu forþele fizice la moarte? (R) Forþele minþii conºtiente fie se aflã în dezvoltarea sufletului ºi în supraconºtiinþã, fie sunt lãsate cu acea parte a forþelor materiale care vor fi orientate cãtre regenerarea, sau reformarea corpurilor fizice, pentru gãzduirea altor entitãþi spirituale.
Cu ce spirit acþionezi…
Le L ec ct tu ur ra a 2 25 57 7-2 23 38 8
(Î) M-am comportat cum se cuvine cu oamenii pe care i-am întâlnit pânã acum la Ministerul de Rãzboi? (R) Noi nu gãsim cã ai greºit cu ceva, dar acest lucru, fireºte, trebuie sã fie determinat de însãºi fiinþa în cauzã – mai degrabã decât de altcineva din afarã. Þineþi minte cã aceste situaþii pot sã aparã, aºa cã trebuie sã aveþi întotdeauna în vedere urmãtorul lucru: adevãrata intenþie ºi adevãratul scop declarat atrag din partea forþelor spirituale acea influenþã care este spre bine sau spre rãu. Acesta este, în mod cert, liberul arbitru. De aici ºi poruncile care i-au fost date de atâtea ori corpului – sã nu pari a fi ceea ce nu eºti în realitate. Fii sincer cu tine însuþi ºi nu vei fi fals sau nesincer cu alþii. Spiritul adevãrului va materializa acea dorinþã iniþialã, dacã atât trupul, cât ºi mintea respectã voinþa acelor influenþe sau forþe pe care le numim Dumnezeu. Pentru cã, ceea ce sufletul afirmã, va pune în miºcare spiritul corespunzãtor. Ce spirit întreþii? Adevãrul, dreptatea, compasiunea, iubirea, rãbdarea, bunãtatea faþã de semenii tãi? Sau egoul, lauda de sine, auto-glorificarea pentru buna reputaþie de care te bucuri material? Aceste alegeri sunt fãcute de cãtre individ. Rezultatele lor, efectele lor în vieþile indivizilor sunt cele care vor determina succesul spiritual, succesul material, sau un succes complet, atât mental, spiritual cât ºi material. Pentru cã, Pãmântul este al lui Dumnezeu ºi al abundenþei Sale. Însuºirile care þi-au fost împrumutate te vor face de neatins – dacã vei urma planurile pe care El le are în ceea ce te priveºte. Tu ai capacitatea de a aduce adevãrul ºi lumina pentru mulþi oameni. Aceºtia se aflã atunci în grija ta, în funcþie de modul în care te comporþi faþã de ei. Cu ce spirit, cu ce scop serveºti?
7
Spiritul
Cea mai mare bucurie
Le L ec ct tu ur ra a 8 81 16 6-3 3
Multe din lucrurile pe care entitatea le-a gândit, le-a experimentat, sunt pãstrate cu grijã mai mult în interior. Însã, dacã s-ar face anumite schimbãri în aceastã direcþie, trãirea acestei experienþe ar oferi o bucurie mult mai mare. Pentru cã, deºi aceastã pãstrare în interior conferã acele influenþe care determinã capacitatea de a putea face faþã condiþiilor ºi experienþelor în vieþile indivizilor, grupurilor ºi maselor, dacã ele sunt reþinute doar pentru sine ºi nu sunt dãruite cu acea dragoste de a servi, pentru ca ele sã exprime iubirea Tatãlui divin, acestea pot deveni obstacole în propria-þi experienþã. Pentru cã toatã forþa, toate manifestãrile în materialitate nu reprezintã decât expresii ale spiritului, ºi sunt inspirate de acesta. Sunt aceste influenþe ale divinului, sau existã momente în care te îndoieºti de acest lucru? Trebuie sã ºtii ce ºi în cine ai crezut ºi trebuie sã ºtii dacã aceste convingeri au sau nu o influenþã beneficã, pozitivã, pentru spiritul adevãrului. Pentru cã acest lucru a fost promis tuturor: „Spiritul Meu va mãrturisi pentru spiritul tãu dacã alegi binele sau rãul în toate cãile tale.” Le L ec ct tu ur ra a 1 12 25 57 7-1 1
Aflã cã forþele vieþii ale Domnului Dumnezeului tãu sunt active! Ele nu sunt asemenea pietrei sau lemnului, ci se aratã ca spirit al adevãrului care alungã frica, care aduce pacea, care aduce armonia, aduce acele lucruri care îl fac pe seamãnul tãu sã devinã un mai bun vecin, o mai bunã sorã, o mai bunã fiicã, o mai bunã mamã, un mai bun cetãþean. Le L ec ct tu ur ra a 1 12 26 65 5-1 1
Aºadar, care este idealul tãu? Se întemeiazã pe ceea ce poþi face tu însuþi, sau pe cele prin care tu poþi fi canalul prin care alþii îºi pot gãsi legãtura cu un Dumnezeu viu, un ideal viu, o dragoste vie, o credinþã vie, o experienþã vie a bucuriei? Fie ca acestea sã fie adevãratele tale idealuri, ºi astfel sã creascã precum creºte spiritul adevãrului.
2
• Spiritul este viaþa Le L ec ct tu ur ra a 2 26 62 2-5 55 5
Din punct de vedere material, noaptea ºi ziua în lumea materialã sunt pur relative. Pentru cã, dacã cineva ar vedea Pãmântul de pe o sferã exterioarã, ar vedea doar umbre diferite; sau, în mod relativ, ar fi noapte ºi zi, date de poziþia pãmântului în cãlãtoria sa în jurul sursei de luminã. ªi, aºa este dat, ca aceste condiþii care existã în planul material sã fie doar umbre ale adevãrurilor în planul mental ºi cel spiritual. Le L ec ct tu ur ra a 2 26 62 2-8 83 3
(Î) Este posibil ca un conflict între spirit ºi corp sã afecteze corpul fizic, ducând la obosealã sau chiar la boalã? (R) Relativ. Dupã cum a spus ºi Iisus, „Ce este mai uºor, a spune: Iertate sã-þi fie pãcatele; sau a spune: Ridicã-te ºi umblã?” Sau din nou, atunci când confruntat cu ceea ce devenise o boalã, un temperament al corpului, un desfrâu al cãrnii, El i-a spus femeii: „Unde sunt acuzatorii tãi? – Nu mai este niciunul, Doamne – Atunci nici eu nu te acuz pe tine; dar nu mai pãcãtui.” Ce a avut loc atunci în experienþa acelor indivizi, cãrora le-a vorbit Viaþa, Lumina si Nemurirea? Asupra a ce au fost concentrate ºi centralizate aceste lucruri? Care fusese constructorul, trupul, mintea, sau spiritul? Dupã cum este dat, expresiile concrete se aflã în fizic, forþa motrice este spiritul, mintea este cea care construieºte. Ce anume a fost construit? Acele trupuri au trãit ca orice individ, (cum aratã ºi obiceiurile) cu interconºtiinþa necesitãþii exprimãrii a ceva dinãuntrul fiinþei, care a adus boala ca fiind un rezultat natural a ce? 8
Spiritul este viaþa
9
Al încãlcãrii legii divine! Astfel se poate, într-adevãr, ca dezacordul cu legile divine sã aducã boalã, descompunere ºi suferinþã într-un corp fizic. Este adevãrat atunci cã mintea se poate vindeca complet prin cuvântul vorbit, prin punerea mâinilor, în funcþie de conºtiinþa forþelor motrice din corpul individual. Totuºi, uneori este nevoie pentru a se crea echilibrul, de anumite obiecte concrete, ºi anume medicamente, bisturiu, apã, cãldurã, electricitate, sau oricare din acele forþe, care ce reprezintã în ultimã instanþã? Ce este spiritul? Manifestarea lui Dumnezeu! Forþa Creatoare care lucreazã în, cu ºi asupra ce? Asupra conºtiinþei, interconºtienþei trupului, minþii, spiritului, deoarece acestea sunt separate în indivizi! Dacã toþi ar reuºi sã înþeleagã mãcar acest lucru! în loc sã spunã: „Da, înþeleg – însã de vinã sunt dorinþele mele ºi trupul meu ºi slãbiciunile mele ºi aceasta sau aceea – ºi n-am fãcut-o eu.” Atunci cine a fãcut-o? Aceasta poate fi o afirmaþie dificilã pentru mulþi, dar în final veþi ajunge sã înþelegeþi cã acest lucru este adevãrat: Nici o greºeala, nici o vãtãmare nu se abate asupra cuiva, decât dacã el singur a creat cauza acestora, în conºtiinþa sa, în sinele sãu interior. Pentru cã doar cei pe care îi iubeºti te pot rãni. Le L ec ct tu ur ra a 2 26 62 2-1 11 19 9
Aminteºte-þi, când faci aceasta, cum stau lucrurile: spiritul a dat viaþã, mintea este cea care construieºte, iar acestea se aplicã în viaþa fiecãrui om. Le L ec ct tu ur ra a 2 27 70 0-1 17 7
(Î) Îl vei informa de asemenea asupra lunii ºi anului în care se va stabili în Est, ºi dacã domiciliul sãu final nu va fi oraºul New York în loc de Baltimore. (R) Depinde de trezirea capacitãþilor înnãscute în entitate. Baltimore sau New York. În ceea ce priveºte locul, sau care dintre locuri, aceasta depinde de solicitarea sinelui, în funcþie de capacitãþile pe care fiinþa le foloseºte în acþiunile sale. În ceea ce priveºte luna sau perioada, entitatea va hotãrî aceasta, dacã îi va fi necesar pentru o mai bunã dezvoltare. Nu vã gândiþi cã deoarece cineva aparent este invidios pe anumite însuºiri, îndepãrtarea din acel mediu îl va face sã scape de acest lucru, pentru cã astfel de elemente se aflã încorporate în cadrul sinelui – înþelegeþi? Pentru cã omul este aºa cum gândeºte în inima sa!
10
Suflet ºi Spirit
Nu cum spune, nici chiar ceea ce reuºeºte sã facã! pentru cã ajungem sã devenim treptat la fel cu acea imagine creatã în mintea noastrã; pentru cã, aºa a fost dat: Spiritul este viaþa, iar Mintea reprezintã forþele active care, coordonate de cãtre spirit, care este alcãtuit din energie creatoare, sau divinã, dau rezultatul concret, fizic, care este eficient din toate punctele de vedere. Înþelegeþi aceasta! Le L ec ct tu ur ra a 3 34 45 5-2 2
(Î) Cum poate entitatea sã se controleze? (R) Aflaþi cum au fost stabilite lucrurile încã de mai demult. Aflaþi cã toatã puterea, sau toatã forþa, este o emanaþie a Spiritului Unic. Încercaþi fiecare, ºi vedeþi dacã aceste emanaþii sunt adevãrate ºi în acord cu ceea ce a fost dat, cã “spiritul meu este martor spiritului tãu dacã adevãrul este cel care elibereazã”, sau dacã o astfel de emanaþie leagã corpul mental ºi spiritual; pentru cã, þineþi minte, astfel stau lucrurile, spiritul este viaþa; mentalul este constructorul. [Dacã] acea emanaþie manifestatã din forþele spirituale ar fi una ce înlãnþuie, mai degrabã decât sã elibereze, atunci aceasta – dupã cum s-a vãzut – ar fi o emanaþie incorectã sau nepotrivitã. Le L ec ct tu ur ra a 3 34 49 9-4 4
(Î) Ce prezice horoscopul meu pentru 1928? (R) Ceea ce a fost stabilit încã mai demult pentru corp; cu toate cã, aºa fost dat, cã voinþa ºi acþiunea acelor condiþii, care se prezintã drept constrângeri, sunt rezultatele sferei voinþei, indiferent de influenþa datã de cãtre horoscop sau de impulsul acestuia. Construieºte mai degrabã ceea ce este în interior, având convingerea fermã cã viaþa, sinele, trupul, mintea, folosite în direcþia adecvatã, aduc ceea ce respectivul seamãnã; pentru cã, nu te lãsa înºelat, Dumnezeu nu poate fi luat în râs, ºi ceea ce un trup – mental, fizic, spiritual – seamãnã, aceea culege ºi nu altceva! Dorinþele nu aduc altceva decât poftã. Este dorinþa cea care construieºte în deplin acord cu spiritul, sufletul (sau mintea) ºi trupul? Pentru cã spiritul este viaþã; mintea este cea care construieºte; fizicul este rezultatul. Ghideazã-te, menþine-te, tu însuþi pe calea cea bunã. (Î) Mental, spiritual ºi social? (R) Fizic, mental, spiritual ºi social, prin disciplinã. Amintindu-þi aceste lucruri aºa cum au fost ele orânduite. Mentalul, spiritul, sunt forþe invizibile; activitãþile sunt rezultatul acþiunii mentale; condiþiile fizice
Spiritul este viaþa
11
concrete – fie cã acestea se referã la sfera socialã, la bani, la situaþia socialã, la preferinþe ºi antipatii – sunt urmarea acelor imagini mentale construite înãuntrul fiinþei, stabilite, ghidate, dirijate de cãtre acþiunea spiritului din interior, care dovedeºte astfel singur cã este una cu spiritul universului, sau Dumnezeu; iar forþele, aºa cum se poate vedea, reprezintã rezultatele! Ceea ce vei construi chiar tu în propria fiinþã! Le L ec ct tu ur ra a 5 52 24 4-2 2
(Î) Cum pot fi corelate activitãþile materiale cu scopul spiritual? (R) Ceea ce se aflã în lumea materialã reprezintã o umbrã a ceea ce este în lumea celestã sau spiritualã. Prin urmare, manifestãrile materiale ale impulsului sau activitãþii spirituale trebuie sã se menþinã în armonie cu începutul din planul spiritual. Pentru cã, mintea omului este constructorul; ºi dacã începutul se aflã în planul spiritual, iar corpul mental vede, acþioneazã ºi este motivat doar de cãtre spiritual, atunci rezultatul fizic va fi conform cu ceea ce ai semãnat. Pentru cã, ceea ce semeni, aceea vei culege, iar Dumnezeu nu poate fi înºelat; pentru cã dorinþa, intenþia ºi scopul trebuie sã fie orientate aºa cum spune prima din cele zece porunci: „Sã nu ai alþi dumnezei în afarã de Mine. Sã îl iubeºti pe Domnul Dumnezeul tãu cu toatã inima ta, cu tot sufletul ºi tot trupul tãu.” Dacã activitãþile se îndreaptã cãtre preamãrirea minþii, a trupului, sau a poziþiei sociale, a puterii, bunãstãrii sau faimei, acestea sunt lucruri pur materiale, pãmânteºti. Nu cã ar trebui sã nu existe lucrurile materiale, însã acestea ar trebui sã fie rezultatul activitãþii spirituale - nu urmarea dorinþei de a avea puterea pe care o oferã sufletului lucrurile materiale. Le L ec ct tu ur ra a 5 58 85 5-1 1
(Î) Am reþinut mesajul corect, ºi care este semnificaþia acestuia? (R) Vreau sã avertizez asupra acestor situaþii care ar putea duce la o îndepãrtare de modul în care sinele a ajuns la înþelegerea, în forma actualã, a adevãratelor legãturi mentale ºi spirituale; pentru cã, aºa a fost dat, ca Mihail sã fie domnul Cãii – ºi pe cãile înþelegerii, ale conceperii, ale înfãptuirii acelor lucruri care determinã schimbarea atitudinilor din relaþiile fizice, mentale sau materiale, el este ghidul acestor relaþii spirituale; pentru cã spiritualul este viaþa, lumina, mentalul este cel care construieºte, materialul ºi fizicul sunt rezultatele acelor acþiuni care au fost aplicate planului material, carnal sau fizic.
12
Suflet ºi Spirit
Le L ec ct tu ur ra a 6 62 22 2-6 6
Astfel ajunge fiecare suflet – prin înþelegere, prin conºtientizare, prin cãutãrile sale – sã cunoascã Autorul idealului sãu – spiritual, mental, material. Spiritualul este viaþa, mentalul este cel care construieºte, iar planul material este rezultatul a ceea ce s-a construit, în urma scopurilor stabilite de fiecare individ. Le L ec ct tu ur ra a 8 81 15 5-3 3
Dacã la nivel mental se formeazã ideea cã existã un obstacol care împiedicã acþiunile sinelui, atunci treptat aceasta devine o barierã, ºi nu doar pentru eficienþa corpului. Entitatea va trebui însã, sã ia în seamã faptul cã toate resursele sunt de naturã spiritualã; de asemenea, cã Forþa Creatoare (sau Dumnezeu) este forþa care animã tot ceea ce se aflã în sfera ideilor, indiferent de tipul de încercare la care este supus corpul. Acest lucru este valabil fie cã se referã la activitãþile eficiente, cum ar fi efectul psihologic pe care îl au reclamele asupra minþii indivizilor, fie cã se referã la corectarea acelora care au încercat sã îºi foloseascã propriile forþe mentale în reprezentarea experienþelor de viaþã sub formã de piesã sau scenariu, pentru publicitatea difuzatã la radio sau alte mijloace. Le L ec ct tu ur ra a 9 90 00 0-1 10 0
(Î) Sunt sufletele perfecte, aºa cum le-a creat Dumnezeu la început, ºi dacã este aºa, de ce existã necesitatea vreunei dezvoltãri? (R) Singurul rãspuns la aceasta este: evoluþia vieþii, aºa cum poate fi înþeleasã de mintea limitatã. La origine, sau în cadrul principiului primordial, totul este perfect. Atunci când sufletul este creat, acel fragment poate deveni un suflet viu ºi egal cu Creatorul. Pentru a atinge aceastã condiþie, odatã ce este separat, el va trebui sã treacã prin toate stadiile de dezvoltare, ca sã devinã una cu Creatorul. Dupã cum avem urmãtoarele: Omul. La început, vedem cã spiritul se aflã în tot ceea ce are viaþã. Când asemenea forþã devine neanimatã, la nivelul fiinþelor limitate, [ea este] numitã moartã; nu neapãrat pierzându-ºi utilitatea, fie faþã de Creator, fie faþã de ceea ce este creat, în lumea materialã. În crearea omului gãsim toate elementele ce alcãtuiesc o lume vie, în miºcare, ce constituie un element în sine; ºi, deºi este lipsit de experienþa cauzei primordiale, el este înzestrat cu toate diversele modificãri ale
Spiritul este viaþa
13
elementelor sau forþelor manifestate în fiecare. Pentru cã mai întâi existã spiritul, apoi sufletul (vorbim de om), apoi mintea cu diferitele sale modificãri ºi cu diferiþii sãi stimuli, cu diferitele sale ramificaþii, dacã doriþi, ºi voinþa care dã echilibrul forþelor, care poate sã facã tot sau sã piardã tot. Prin urmare, în cursul dezvoltãrii sale, pentru ca omul sã poatã fi una cu Tatãl, este necesar ca sufletul sã treacã, împreunã cu voinþa care îl însoþeºte, prin toate diferitele stadii de dezvoltare, pânã ce voinþa se pierde din el iar el devine una cu Tatãl. Ilustrarea acestui lucru, o gãsim în omul numit Iisus. Astfel, ca om, El face voia Tatãlui, devenind astfel una cu Tatãl ºi un model pentru oameni. Le L ec ct tu ur ra a 9 90 00 0-3 37 74 4
(Î) 8 februarie, în timp ce conduceam dupã-amiazã, reflectam la actorii de film, mâna mea plimbându-se pe marginea maºinii pãrea cã scrie: „John Drew.” M-am întrebat cum aº putea sã mã întâlnesc cu aceºti actori ºi mi-a venit urmãtorul gând: „Te voi dirija.” Mai târziu, când eram în studioul Metro-Goldwyn, am simþit prezenþa cosmicã pe când evaluam detaliile muncii actorilor, ºi legãtura acesteia cu natura umanã. Nu am vãzut acolo nicio deschidere, la niciunul din indivizi, care sã-i facã sã fie capabili sã se intereseze de munca noastrã. Cum se poate face acest lucru? (R) Dupã cum a vãzut ºi a perceput chiar entitatea (planul material din acest moment – ca manifestare materialã a unui adevãr mental ºi spiritual), prezenþa spiritualã a adevãrului cãtre care a fost direcþionat mentalul poate fi vãzutã ºi simþitã. În aceastã prezenþã se poate simþi cã în acþiunea acestor oameni, înainte de a se concretiza în fizic, a existat acea dorinþã sincerã din minþile, inimile ºi fiinþele multora de a ilustra cât mai viu acele lecþii pe care fiinþa însãºi le va da, în ceea ce priveºte forþele, legile ºi trãirea diferitelor aspecte ale vieþii. Cât despre ceea ce a simþit entitatea referitor la incapacitatea de a aborda subiectul cu un individ sau o persoanã anume, fiinþa trebuie sã ia în calcul, dupã modul în care au fost date legile, cã ar putea exista o astfel de oportunitate; pentru cã mai întâi trebuie sã meargã la un individ pe care fiinþa îl alege ºtiind cã el are anumite înclinaþii, sau cã înþelege una sau mai multe legi, apoi sã îl abordeze fizic pe acesta. În aceastã manierã, pe aceastã cale, oricine va fi abordat de cãtre entitate, o va asculta, ºi încetul cu încetul va apãrea acea deschidere prin care seminþele adevãrului pot fi
14
Suflet ºi Spirit
sãdite sau oferite. Amintiþi-vã întotdeauna legile mentalului atunci când folosiþi mentalul; legile spiritului în ceea ce priveºte creaþia spiritualã; precum ºi faptul cã a avea condiþii materiale este consecinþa aplicãrii fiecãreia dintre acestea; deoarece mintea construieºte iar spiritul creeazã planul material (care se poate observa). Mare adevãr! Sã-l ai mereu în vedere. Le L ec ct tu ur ra a 9 90 03 3-6 6
Da, avem aici corpul – pe care l-am mai vãzut ºi înainte. Acum, considerãm cã trupul se aflã într-o stare foarte bunã, din punct de vedere fizic. În timp ce au loc schimbãri cu ºi pentru forþele fizice, acestea þin de dezvoltarea naturalã a condiþiilor, ºi respectã atât atitudinea fizicã cât ºi cea mentalã a corpului; trebuie menþinutã aceeaºi atitudine mentalã ºi fizicã faþã de dezvoltarea care va avea loc atât acum, cât ºi pe viitor, în forþele fizice ale corpului, pentru a produce acele condiþii normale, aºa cum au fost ele schiþate pentru trup. Având aceastã atitudine mentalã în ceea ce priveºte condiþiile respective, dezvoltãrile corespund creºterii mentale a corpului – în funcþie de ceea ce corpul dã, fizic ºi mental, fiinþei care depinde de el; pentru cã, aºa vedem aici, se demonstreazã pe deplin modul în care acea viaþã se proiecteazã într-o atitudine mentalã, ºi modul în care continuã sã creascã neîncetat ceea ce a fost proiectat; deoarece forþele spirituale – care constituie viaþa – sunt cele care au proiectat ºi construit, ca rezultat al atitudinii, al forþelor mentale, precum ºi al celor fizice ale trupului. Va urma apoi, aceeaºi atitudine plinã de devoþiune, ce a fost atinsã în uniunea care a creat acele condiþii în ºi pentru trup. Sunt pregãtit pentru întrebãri. Le L ec ct tu ur ra a 9 91 11 1-2 2
Atunci când luãm în considerare situaþiile din planul spiritual, corpul recunoaºte din ce în ce mai mult cã toate lucrurile care au de-a face cu corpul mental ºi cel fizic trebuie sã îºi aibã începutul în planul spiritual; altfel rezultatele sau fructele, atât ale experienþei fizice, cât ºi ale celei mentale, vor ajunge sã fie mai mult sau mai puþin afectate de asocierile pe care le implicã aplicarea unei idei sau unui ideal de care sunt legate, sau de asocierea cu indivizi, locuri, oameni, sau lucruri. Astfel, spiritualul constituie un criteriu pentru dezvoltarea bunãstãrii mentale ºi spirituale a unui individ, ºi trebuie în mod special sã aibã aceastã semnificaþie pentru aceastã fiinþã, pe mãsurã ce se dezvoltã
Spiritul este viaþa
15
condiþiile fizice, ºi pe mãsurã ce se deschide perspectiva asupra afacerilor, a situaþiilor, a relaþiilor cu trupul, în noile (sau diferitele) condiþii în care acestea se dezvoltã. Apoi, dupã cum vedem, ºi trupul fizic se îmbunãtãþeºte, devenind din ce în ce mai puþin dependent de influenþele exterioare, ºi din ce în ce mai mult dependent de acea influenþã din interior ºi de capacitatea de a crea ºi a menþine acele elemente necesare în organismul fizic, pentru ca rãspunsurile sale sã fie din ce în ce mai mult ale sinelui; se va vedea cã fizicul depinde de aspectul spiritual pe care îl are corpul, iar spiritualul va funcþiona mai mult atunci când idealurile trupului sunt menþinute în acea poziþie în care ele reprezintã ghidul ºi paznicul activitãþilor corpului mental ºi material. (Î) De câte ori trebuie luat? (R) De ori de câte ori este nevoie. Aºa cum se vede aici, a existat o dependenþã a sistemului de modul în care acesta a acþionat pentru consumarea hidraþilor ºi grãsimilor, pentru asigurarea echilibrului corespunzãtor care sã ducã mai departe toate forþele necesare în alimentarea cu sânge, în vederea funcþionãrii obiºnuite a organelor, înþelegeþi? ªi, aºa cum se vede, pe mãsurã ce impulsurile – care provin din eliberarea presiunilor din sistemul nervos cerebro-spinal ºi cel simpatic – permit organelor sã devinã din ce în ce mai active, atunci va fi necesarã o cantitate din ce în ce mai micã din acest remediu, ºi din ce în ce mai rar, pentru activitãþile sistemului; pânã ce trupul va avea în sine însuºi tot ceea ce îi permite sã se regleze singur; pentru cã baza forþelor active din corp se aflã ºi se întemeiazã pe esenþa spiritualã a energiei creatoare din sine. Le L ec ct tu ur ra a 9 91 12 2-1 1
(Î) Mai existã ºi alte probleme fizice de corectat? (R) Vedem cã forþele fizice ale corpului sunt într-o formã foarte bunã. Aceste tendinþe din direcþiile unora dintre condiþiile la care ne-am referit, determinã o mare parte din epuizarea sistemului, ºi creeazã acele slãbiciuni din anumite direcþii. Reaminteºte-i întotdeauna corpului mental cã voinþa trebuie sã fie întotdeauna constructivã în natura sa; deoarece mintea este cea care construieºte, iar spiritualul sau idealul reprezintã viaþa. Dacã idealul este stabilit în lucrurile materiale, acestea ruginesc, se degradeazã. Dacã idealul este stabilit în lucrurile cereºti, în lucrurile spirituale, acestea devin tot mai luminoase prin folosire, devin
16
Suflet ºi Spirit
tot mai armonioase odatã cu vârsta ºi armonizarea lor, ºi vor construi în corpul material experienþa fizicã a corpului, cea care satisface prin faptul cã aduce mulþumirea. Le L ec ct tu ur ra a 9 96 61 1-1 1
Dupã cum ai semãnat în spirit, aºa va construi mintea ceea ce vei culege în planul material. Dupã cum ai semãnat în planul material, aºa va construi mintea, îndreptându-se fie cãtre disensiune, fie cãtre o activitate similarã din domeniul spiritual. Aceste planuri sunt interschimbabile. Le L ec ct tu ur ra a 1 12 24 46 6-2 2
(Î) Cum poate organizaþia mea? (R) Dupã cum s-a indicat, mai întâi existã individul care se aflã în poziþia de a ajunge la mase. Prin acestea. Pentru cã legile care au fost date nu leagã; ele sunt parte una din cealaltã – cea spiritualã, cea mentalã, cea materialã. Pentru cã ceea ce este conceput în spirit, îºi gãseºte expresia ºi creºterea prin intermediul mentalului, iar la nivel fizic devine acþiune. Le L ec ct tu ur ra a 1 15 57 79 9-1 1
Spiritul este viaþa. Atunci, fiecare fazã a experienþei fiinþei trebuie sã fie de facturã spiritualã în chiar natura sa, dacã este sã trãiascã ºi sã-ºi îndeplineascã scopul – anume acela de a aduce pace si armonie – pentru care se aflã în manifestare! Fiecare fazã trebuie sã fie constructivã în însãºi natura ºi dorinþele sale, lipsitã de gânduri de mãrire în sine sau prin sine! Cãci gloria aparþine mai degrabã influenþei sau forþei care îl inspirã pe acesta! Le L ec ct tu ur ra a 1 15 59 97 7-1 1
Pentru cã activitatea se desfãºoarã mai întâi în spirit, apoi în minte, ºi abia apoi poate deveni o manifestare materialã. Una este proiecþia celeilalte în planul material, aºa cum vedem în jurul nostru pe Pãmânt. Le L ec ct tu ur ra a 1 16 67 71 1-2 2
Toate acestea pleacã de la premiza cã mentalul ºi spiritualul reprezintã acea parte care trebuie sã constituie forþa directoare, ºi cã aºa numitele succese materiale vor fi rezultatul aplicãrii corecte a scopurilor ºi dorinþelor spirituale ºi mentale ale fiinþei.
Spiritul este viaþa
17
Pentru cã fãrã o cunoaºtere a aspectelor spirituale ºi mentale, fiinþa nu poate sã creascã sau sã înainteze decât foarte puþin. Le L ec ct tu ur ra a 1 17 71 10 0-3 3
Acestea, sã fiþi sigur, vor fi abordate mai mult din perspectiva aspectelor spirituale. Pentru cã, trebuie sã ºtiþi în Sinele vostru (ºi acestea sunt legi imuabile), cã tot ceea ce va fi de folos, promiþãtor sau etern trebuie sã se bazeze pe spiritualitate, ºi nu pe simple idei de avansare, de mãrire, sau care vizeazã agoniseli materiale. Ci agoniseala materialã ar trebui sã fie rezultatul scopurilor ºi intenþiilor spirituale bine alese, ºi în acest fel se va putea spune despre voi, ca ºi în vremurile de demult, cã stelele înseºi au luptat în favoarea voastrã. Le L ec ct tu ur ra a 1 17 72 26 6-1 1
Mai întâi, în condiþiile materiale, le vom vedea pe cele ale unei vieþi seculare, care are de-a face cu roþi sau maºinãrii sau obiecte ale forþei motrice, care sunt de cel mai mare interes, precum ºi acele elemente prin care – sau prin vânzarea, reprezentarea, intermedierea cãrora – fiinþa poate dobândi o situaþie materialã; dar mai întâi entitatea trebuie sã-ºi gãseascã Sinele ºi sã-ºi stabileascã un ideal în ceea ce priveºte aspectele spirituale, caracteristicile mentale ºi realizãrile mentale; pentru cã, amintindu-vã cã Mintea construieºte ºi cã forþele spirituale reprezintã forþa activã de la care ºi de care omul se poate folosi, fie pentru câºtiguri materiale, fie pentru pagube materiale; pentru cã spiritul este voinþa, carnea este adesea slabã, ºi dacã aceasta este ghidatã greºit, ea va aduce spaimã – aºa cum s-a întâmplat în trecut. Dacã te arãþi prietenos, vei avea prieteni. Cautã diferite mijloace de a fi de folos, nu doar de ochii lumii, pentru ca sã vã îndatoraþi unul faþã de celãlalt; ºi nu vã felicitaþi unul pe celãlalt doar de dragul de a va felicita; ci vorbiþi cu blândeþe ºi afecþiune unul cu celãlalt; cu iubire frãþeascã dându-vã unul altuia întâietate, ºi menþineþi-vã nepãtaþi de lucruri impure, de situaþii ºi condiþii îndoielnice. Acþionaþi astfel încât sã puteþi privi pe oricine în faþã ºi sã puteþi fi capabil sã le spuneþi: „Ceea ce am fãptuit este o carte deschisã, iar cel ce dã de ea poate citi; ceea ce am fãcut eu, pot face ºi ceilalþi.” Acþionaþi în acest mod, iar siguranþa sinelui va putea fi regãsitã în lucrurile materiale ºi în cele mentale – pentru cã Dumnezeu nu respectã individualitatea; nici nu este lipsit de mijloace, atunci când împarte unuia sau altuia, dupã voinþa Sa; nici nu trece cu vederea ceea ce este sãvârºit cu neglijenþã intenþionatã, sau neascultare
18
Suflet ºi Spirit
intenþionatã, pentru cã cel ce urãºte binele iubeºte rãul, iar cel ce seamãnã discordie va fi distrus pe neaºteptate – ºi aceasta fãrã milã. Aratã milã ºi bunãtate plinã de iubire, ºi atunci le vei primi ºi tu. Le L ec ct tu ur ra a 1 17 74 43 3-2 2
Sã ºtii, tot ceea ce este material, trebuie sã-ºi fi avut mai întâi originea în planul spiritual – ºi a crescut în conformitate cu acþiunea mentalului, respectând aceleaºi forþe constructive în vieþile indivizilor, lucrurilor, condiþiilor, sau oricare fazã am judeca. Aºadar, în acþiunile tale, nu uita care sunt sursele tuturor puterilor care se manifestã pe Pãmânt. Le L ec ct tu ur ra a 1 19 94 47 7-1 1
Pentru cã aºa a spus El: „Daca Eu nu plec, nu poate veni spiritul adevãrului.” Ce înseamnã aceasta? Nu doar o simplã trecere în nefiinþã. Pentru cã miºcarea spiritului a fost cea care a fãcut sã existe ceea ce este material, sub formã de obiect sau situaþie, pentru sufletele, spiritele ºi minþile oamenilor! ªi astfel El este calea, tot la fel cum El este mintea, iar fãrã El nu existã altã cale. Le L ec ct tu ur ra a 1 19 99 92 2-4 4
(Î) Referitor la publicaþia în legãturã cu care am fost sfãtuit în noiembrie 1940, este necesar sã o închei pânã în toamna aceasta? (R) Cei care cautã adevãrul ar trebui sã înþeleagã mai bine ce reprezintã timpul ºi spaþiul, în raport cu condiþiile din vieþile indivizilor. Tot ceea ce a fost la un moment dat conceput de cãtre atitudinile mentale ale indivizilor, ºi care urmeazã a se materializa – cum ar fi o carte, un manuscris, sau chiar un serviciu care are legãturã cu alþii -, trebuie sã-ºi urmeze cursul firesc; ºi existã legi care guverneazã aceasta, ºi care sunt întotdeauna neschimbate. Orice idee, orice ideal, îºi au mai întâi începutul în planul spiritual, apoi sunt concepute în plan mental, ºi apoi urmeazã acþiunile fizice care duc la materializarea lor. În ceea ce priveºte timpul acestei publicaþii – ar trebui ca mãcar conceptul mental sã fie analizat în întregime ºi încheiat; pentru cã conceptul spiritual este o parte a entitãþii. Prin urmare, poate fi ºi puþin mai târziu decât luna noiembrie, însã nu amâna prea mult.
Spiritul este viaþa
19
Le L ec ct tu ur ra a 1 19 99 98 8-1 1
Dar trebuie sã ºtii cã totul porneºte din spirit apoi din minte; iar mintea este cea care construieºte. Le L ec ct tu ur ra a 1 19 99 99 9-1 1
Pentru cã, þineþi minte, mintea construieºte, ºi se aflã între lucrurile spirituale (din care emanã totul) ºi ceea ce este material (care este manifestarea pe care mintea cautã sã o aducã în planul fizic). Le L ec ct tu ur ra a 2 20 06 62 2-1 1
Aºadar, iatã din nou porunca – priviþi asupra tuturor fazelor; pentru cã existã mentalul, materialul ºi spiritualul, iar acestea sunt fazele reacþiei omului ºi ale acþiunii omului. Nu aplica legea spiritualului în lucrurile materiale, nici pe cea materialã în lucrurile spirituale. Aminteºte-þi cã mintea construieºte, iar spiritul dã viaþã. ªi atunci când te foloseºti de ele ºi stãrui mult timp asupra acestora, fii sigur cã idealul tãu se aflã în El. Le L ec ct tu ur ra a 2 22 24 47 7-1 1
Însã pune viaþa spiritualã pe primul plan. Mentalul ºi materialul ar trebui sã fie rodul sau rezultatul realizãrilor spirituale. Le L ec ct tu ur ra a 2 22 28 81 1-1 1
Nu te îndepãrta de credinþa pe care o gãseºti în El, ºi ea va fi reînnoitã, ca ºi spiritul care este veºnic în tine. Pentru cã spiritul este viaþa. Viaþa este scopul, dorinþa. Încredinþeazã-le Lui. Le L ec ct tu ur ra a 2 23 32 22 2-2 2
Aflã cã totul trebuie sã fie mai întâi conceput la nivel spiritual, ºi apoi amplificat sau crescut prin acþiunea mentalului, sub forma unei experienþe ce se concretizeazã în viaþa celorlalþi. (Î) Poþi sã dai niºte sugestii în ceea ce priveºte modul în care se poate dezvolta stãpânirea de sine; sau cu alte cuvinte, puterea voinþei ºi iniþiativa? (R) Studiind lucrurile din punct de vedere spiritual, dacã acea putere existã, totul poate reuºi. Pentru cã, astfel a fost dat, cã totul îºi gãseºte mai întâi originea în planul spiritual. Mentalul este cel care
20
Suflet ºi Spirit
construieºte. Acest lucru este adevãrat în planificarea vieþii, în relaþii, precum ºi în fiecare fazã a existenþei sau a experienþei omului. Le L ec ct tu ur ra a 2 23 32 28 8-1 1
Mai întâi, cunoaºte-þi propriile idealuri - fizice, mentale, spirituale. Aflã cã spiritualul, mentalul ºi materialul trebuie sã ia naºtere din ceea ce este de concepþie spiritualã; pentru cã doar spiritul ºi mentalul sunt eterne, ºi doar acea parte din mental care este spiritualã în concepþia sa – sau creatoare în relaþiile sale cu lucrurile, condiþiile, experienþele, locurile sau indivizii – este eternã. Le L ec ct tu ur ra a 2 23 35 57 7-1 1
Da, avem corpul ºi condiþiile de mediu la fel ca ºi la [2357]. Acum, noi considerãm cã existã anumite stãri care sunt anormale pentru acest corp, ºi acestea pot duce, prin aplicarea corectã a condiþiilor ºi elementelor necesare, la o funcþionare mult mai bunã ºi mai apropiatã de normal a acestui trup. Deºi uneori stãrile se agraveazã, ºi deºi aparent nu se pot realiza prea multe în planul fizic pentru a se corecta unele din situaþiile care deranjeazã corpul, ar trebui mai întâi ca aceastã fiinþã sã dobândeascã conºtiinþa faptului cã existã acele elemente în starea fizicã a corpului, care, pentru funcþionarea lui fizicã, asigurã condiþiile necesare pentru a fi acoperite necesitãþile trupului, asigurând bunãstarea fizicã, apoi mentalã, moralã ºi cea spiritualã. Spiritul este viaþa, fie cã este în legãturã cu funcþionarea fizicã a forþelor atomice din cadrul sistemului, sau cu fiinþa mentalã a unui trup, ºi toate acestea trebuie sã se coordoneze una cu cealaltã în direcþia adecvatã, tot la fel cum este necesar pentru un organ fizic sã-ºi coordoneze funcþionarea cu restul sistemului. Spre exemplu aici, la nivelul acestui corp, au existat perioade când aparent foarte puþin sau aproape nimic nu a fost asimilat sau digerat. Necesitatea asimilãrii este la fel de importantã ca ºi dorinþa de a mânca, pentru cã ce folos aduce unui trup dorinþa de a mânca, dacã mâncarea consumatã nu va fi asimilatã ºi nu va alcãtui ceea ce este necesar pentru susþinerea ºi hrãnirea corpului fizic? Se poate observa din forþele fizice cã a existat, ºi cã mai existã încã, anumite dezechilibre la nivelul sistemului nervos. Acestea sunt în legãturã atât cu sistemul nervos cerebro-spinal, cât ºi cu cel simpatic. În funcþionarea fizicã a unui trup, impactul nervului (nervilor) sau ale plexurilor nervoase, sau ale traiectelor nervoase, devine acþiune fizicã, iar aceasta, la
Spiritul este viaþa
21
rândul ei, produce rezultate fizice; deºi situaþiile sau dezechilibrele din plexul care comandã sau sunt comandate de anumite reflexe, de la nivelul sistemului cerebro-spinal, pânã la cel nervos simpatic, nu pot fi atât de uºor controlate prin îndepãrtarea presiunii dintr-o parte a trupului. Atunci, ce anume acþioneazã asupra acestor stãri, astfel încât ca ele sã poatã fi ameliorate? Ceea ce acþioneazã asupra fizicului este rata vibratorie la care nervul lucreazã pentru a produce coordonare în funcþionarea sistemului; în ceea ce priveºte partea senzorialã, dupã cum se vede, în acest trup existã tulburãri în funcþionarea organelor sistemului senzorial. Aceste organe posedã propria lor „maºinãrie”, pentru a face posibilã funcþionarea sistemului în direcþia în care acel organism sau organ trebuie sã funcþioneze, iar acest modus operandi propriu este în sine o parte a întregului, fiind totuºi dependentã de coordonarea atât a sistemului cerebro-spinal, cât ºi a celui simpatic, pentru a funcþiona într-o relaþie adecvatã cu acel organ al sistemului, astfel încât ceea ce este asimilat, ceea ce este construit în sistem, sã poatã produce ceea ce este necesar forþelor vibratorii corespunzãtoare pentru a duce la obþinerea condiþiei dorite ca rezultat, cum ar fi în cazul acesta, auzul sau simþul tactil. Aºadar vorbim despre forþele auditive, care sunt într-o stare anormalã faþã de condiþiile care ar trebui create în acest corp [2357]. Le L ec ct tu ur ra a 2 23 39 90 0-1 1
Numerele pot uneori sã influenþeze ºi ele; dupã cum trei ºi multiplii sãi reprezintã etapele prin care trece fiinþa în diferitele sale dispoziþii sau în diferitele sale modalitãþi de cãutare. Deoarece fiinþa descoperã – în sine însãºi – cã existã partea fizicã cu toate emoþiile sale; apoi mentalul cu capacitãþile sale de a percepe, de a construi ºi de a schimba aspectele fizicului, care sunt constituite strict din forþe corporale, sau condiþiile, gândurile sau experienþele individuale; de asemenea, mai existã ºi spiritualul din care emanã esenþa întregii puteri ºi tãrii! Reflecteazã mai mult asupra acestui lucru. Le L ec ct tu ur ra a 2 24 40 08 8-1 1
Treptat, fiind în manifestarea fizicã, unde acþioneazã aceste principii într-o lume în care domneºte legea cauzei ºi a efectului - sau lumea tridimensionalã -, fiinþa înþelege mai multe despre lumea înconjurãtoare
22
Suflet ºi Spirit
atunci când iese mai mult din sine însãºi, ºi atunci conºtientizeazã mai puþin din eul limitat ºi mai mult forþele creatoare pe care le experimenteazã; astfel ajunge sã se apropie de înþelegerea faptului cã ceea ce se aseamãnã se adunã, – cã ceea ce este semãnat în spirit va creºte în minte ºi va rodi în planul fizic – ºi cã lucrurile stau la fel dacã inversãm elementele, anume cã dacã ne complacem în influenþa materialã a naturilor egoiste se separã spiritul de controlul minþii care construieºte. Le L ec ct tu ur ra a 2 25 53 33 3-6 6
Aceasta este asemenea spiritului. ªi pe mãsurã ce spiritul construieºte, pe mãsurã ce dã contur prin acþiunea sa la nivelul minþii, mintea devine atunci constructorul. Mintea nu este spiritul, ea este doar un tovar㺠pentru spirit; ea construieºte un tipar. ªi acesta este începutul modului în care sinele poate creºte durata perioadei sale de activitate pe Pãmânt. ªi acesta este începutul idealului tãu. Care ideal? Idealul a ceea ce sufletul poate ºi trebuie sã reuºeascã sã realizeze în aceastã viaþã! Le L ec ct tu ur ra a 2 26 64 47 7-1 1
Aceasta este lipsã de încredere în sine. Aceasta este lipsa unui ideal spiritual. Pentru cã, trebuie sã înþelegi cã toate lucrurile materiale încep mai întâi în plan spiritual. Apoi acestea prind formã în plan mental, concretizându-se în planul material. Acest lucru poate fi ilustrat prin ceea ce constituie conceptul de muzicã a naturii, muzica sferelor, muzica pãsãrilor, expresia poeticã care adesea se înalþã din mintea ta. Acestea dau naºtere treptat impresiilor. Le L ec ct tu ur ra a 2 27 70 09 9-1 1
Iatã un om cu scopuri nobile ºi care este dãruit sãvârºirii de fapte bune faþã de ceilalþi, fiind în special preocupat de ceea ce are legãturã cu formarea capacitãþilor mentale ale omului. Aceastã fiinþã poate fi înzestratã în aceastã direcþie, ceea ce – corelat cu acele idei care au luat naºtere ºi continuã sã se formeze în sine, ducând la dezvoltare personalã – ar fi bine sã fie folosite la experienþa actualã; cu alte cuvinte, viaþa fiecãrei forþe atomice este datã de spiritul acesteia. Mentalul construieºte, iar fizicul sau ceea ce poate fi perceput prin simþuri, constituie rezultatul – iar viaþa în sine se proiecteazã în acelaºi mod în care este dirijatã de cãtre ceea ce este a fost construit în continuitate de cãtre forþa vieþii, care a radiat prin fiecare creaþie a sa. Înþelegi?
Spiritul este viaþa
23
Le L ec ct tu ur ra a 2 27 72 27 7-1 1
Mai întâi, în ceea ce priveºte idealul tãu de relaþii morale ºi mentale – aflã cã toate acestea se întemeiazã pe aspecte spirituale. Pentru cã, aºa cum descoperã fiinþa despre sine însãºi – ea este atât trup, cât ºi minte ºi suflet. Sufletul continuã sã trãiascã, construit de cãtre minte. Trupul este manifestarea materialã. Cunoaºte-þi idealul! Le L ec ct tu ur ra a 2 27 74 47 7-1 1
Mai întâi gãseºte Sinele – ºi cunoaºte-þi propriul ideal, spiritual, mental, material. ªi aflã cã ceea ce este material este trecãtor, iar mentalul poate aduce viaþã sau moarte în funcþie de alegerea pe care o face. Apoi, în minte ºi în trup, fiinþa trebuie sã îºi aibã propria viaþã în spirit. Pentru cã numai aceasta dãinuie veºnic. Le L ec ct tu ur ra a 2 27 75 51 1-1 1
(Î) Cum mi-aº putea ajuta fiica, [...] sã îºi rezolve problema din cãsnicia ei? (R) Aceste lucruri pot fi studiate cel mai bine în lumina acelor sugestii care au fost fãcute atunci când Sinele s-a implicat în diferitele experienþe pe Pãmânt. Þine minte, dacã ceea ce este spiritual este pus pe primul loc ºi are întâietate, dacã scopul unui individ este orientat în direcþia corectã, tot ceea ce se întâmplã în plan material se va încheia cu bine. Chiar dacã aceste situaþii pot pãrea uneori confuze ºi contradictorii, Legea lui Dumnezeu este perfectã. Atunci când individul devine capabil sã înþeleagã aceste lucruri, el ajunge la acea cunoaºtere prin care toate relaþiile maritale pot fi cel mai bine înþelese. Oamenii nu se întâlnesc din întâmplare. Fiecare este necesar în experienþele altora, chiar dacã nu îºi foloseºte întotdeauna oportunitãþile într-un mod spiritual. De aici provine ºi porunca de a descoperi care este Dumnezeul tãu, pentru a te putea arãta demn de idealul tãu. Dacã te ridici pe tine însuþi la rangul de dumnezeu, dacã faci ca speranþele, dorinþele ºi scopurile tale sã fie dumnezeul tãu, acestea devin egoiste, ele devin monºtri ºi influenþe distrugãtoare. Educã, dã instrucþiuni, întocmai cum ai procedat în experienþa egipteanã. Acolo ai ajutat. ªi acum poþi ajuta; dar nu prin material. ªi nu condamna pe nimeni!
24
Suflet ºi Spirit
Le L ec ct tu ur ra a 2 27 77 72 2-1 1
Pentru cã, viaþa este Dumnezeu, sau eternitatea, ºi astfel este un lucru continuu. Diferitele conºtiinþe din diferitele sfere de activitate reprezintã doar o parte a experienþei, mintea fiind forþa care controleazã ºi construieºte în corpul fizic al fiinþei. Pentru cã mintea este cea care construieºte. Ceea ce þine de spirit este ceea ce se propune, în timp ce, ceea ce se aflã în plan fizic este rezultatul acþiunii în plan material. Le L ec ct tu ur ra a 2 27 77 76 6-1 1
Gãseºte-þi idealul, spiritual, mental ºi material. Înþelege cã întreaga forþã îºi are expresia mai întâi in spirit. Într-adevãr, mintea deþine controlul – ºi prin aceastã activitate a sa apare expresia ei materialã. Le L ec ct tu ur ra a 2 27 78 86 6-1 1
Acestea pot deveni piedici în experienþa entitãþii, chiar ºi în prezent. Priveºte la ceea ce poate constitui un ideal, ºi fii sigur cã este fundamentat pe o bazã spiritualã. Pentru cã, fiecare fapt îºi are originea în spirit; mintea construieºte, iar expresia materialã este rezultatul acþiunii fiecãreia dintre ele. Spiritul þine de creaþie, sau Dumnezeu; mintea este cea prin intermediul cãreia omul se poate ancora atât în materialitate, cât ºi în spiritualitate. Alegerea se aflã în mâinile fiecãruia. Foloseºte-þi bine talentele. Le L ec ct tu ur ra a 2 27 78 87 7-1 1
Noi gãsim în Jupiter conºtiinþa universalã. Totuºi, remarcã poziþia pe care o ocupã în conºtiinþa ta. Mai degrabã scoate-l în faþã decât sã-l duci în spate. Pentru cã totul existã mai întâi în spirit, apoi în minte, ºi abia apoi se materializeazã. Pentru cã mintea este cea care construieºte; întocmai cum sunt trupul, mintea ºi sufletul în experienþa tridimensionalã a unui individ, ele se pot asemãna cu Tatãl, Fiul ºi Duhul Sfânt. Fiul este Mintea. El este calea. Astfel cã mintea sinelui este calea. Le L ec ct tu ur ra a 2 27 78 88 8-1 1
Entitatea cautã sã cunoascã cauzele primordiale. Þine minte, acestea iau naºtere din concepte spirituale. Pentru cã, totul existã mai întâi în spirit, apoi în minte, apoi în manifestarea materialã; fie cã vorbim despre asocierea cu indivizi sau lucruri, sau cã are legãturã cu
Spiritul este viaþa
25
activitatea universalã care este în natura lucrurilor. Deoarece scopul pentru care individul cere anumite lucruri, este cel care determinã rezultatul fizic sau material. „Cu ce spirit, cu ce scop, faci aceste lucruri?” Le L ec ct tu ur ra a 2 28 80 01 1-1 1
Acum, în ceea ce priveºte forþele fizice, mentale ºi spirituale din acest corp, care completeazã entitatea în acest moment, ea manifestã o bunã înþelegere ºi aplicare a psihologiei, pentru cã vedem cã mentalul conduce în aceastã fiinþã, aºa cum ar trebui sã fie în planul pãmântesc, iar fizicul este supus tendinþelor mentale ale entitãþii. Altfel spus, în aceastã fiinþã forþele pãmânteºti sunt bine conturate, ajungând chiar sã aibã o manifestare completã, pentru cã ele oferã foarte multã înþelegere spiritualã, iar entitatea trebuie doar sã menþinã toate forþele bine orientate pe acea cale îngustã ºi dreaptã care conduce la înþelegerea perfectã. În ceea ce priveºte condiþiile fizice, considerãm cã forþele care se manifestã în prezent sunt foarte bune, din multe puncte de vedere. Existã câteva condiþii de care corpul are nevoie, ºi la care corpul trebuie sã fie atent din punct de vedere fizic, mental, spiritual, pentru cã sufletul, spiritul ºi fizicul trebuie sã þinã minte întotdeauna cã trupul fizic, material, este doar templul prin care forþele mentale, împreunã cu voinþa, construiesc treptat acel EU SUNT care trebuie sa trãiascã veºnic, ºi fãrã echilibrul perfect al forþelor, nu se poate manifesta ceea ce este mai bun prin forþele de care dispune în prezent entitatea. Le L ec ct tu ur ra a 2 28 81 13 3-1 1
Mai întâi, aflã care îþi sunt idealurile – fizice, mentale si spirituale. ªi înþelege cã rezultatul fizic este mai întâi conceput in spirit, apoi construit în mod corespunzãtor de cãtre minte, ºi apoi capãtã o formã concretã în planul material – în funcþie de atitudinea pe care o menþii. Le L ec ct tu ur ra a 2 29 90 00 0-2 2
Aflã care îþi este idealul spiritual dupã care va acþiona mintea, ºi vei descoperi cã lucrurile materiale vin aºa cum trebuie ºi când trebuie. Le L ec ct tu ur ra a 2 29 93 38 8-1 1
Pentru cã, în lumea materialã, conceptul spiritual constituie baza tuturor tendinþelor, sau altfel spus, o bazã pentru minte; ºi din acesta sunt generate apoi rezultatele materiale. Când aceastã ordine este
26
Suflet ºi Spirit
modificatã, aceasta poate deveni mai degrabã o piedicã, decât o piatrã de temelie pentru dezvoltarea ulterioarã. Le L ec ct tu ur ra a 2 29 99 95 5-3 3
Aflã, aºadar, cã aceste lucruri se aplicã de asemenea acestei entitãþi: trupul, mintea ºi sufletul entitãþii sunt una. Sunt reprezentate aici printr-un corp fizic – foarte bun în multe privinþe. Totuºi, se poate observa cã mintea este foarte analiticã, ºi are tendinþa de a emite judecãþi destul de drastice. Aflã cã existã legi referitoare la acest lucru, atât în ceea ce priveºte mintea, precum ºi spiritualul ºi materialul. Pentru cã, orice lucru care existã este mai întâi conceput în spirit. Mintea acþioneazã apoi în conformitate cu acesta. Mai departe, totul depinde de ceea ce stabileºte ca ideal mintea entitãþii, sau de forma pe care i-o va da … de spiritul cu ºi prin care va construi mintea. Le L ec ct tu ur ra a 3 30 05 53 3-3 3
Mulþi subliniazã aspectul spiritual, spiritualitatea, când mintea este folositã ca etalon. Alþii subliniazã manifestarea fizicã, atunci când mintea este folositã ca etalon. Mulþi interpreteazã lucrurile spirituale ºi încearcã sã foloseascã activitatea fizicã drept etalon. Mulþi încearcã sã interpreteze lucrurile spirituale, folosind mintea drept etalon. Dar fiecare fazã a propriei tale experienþe ar trebui sa fie interpretatã în sfera ei corespunzãtoare de activitate, astfel cã atunci când încerci sã îþi înþelegi muzica, iubirea, prieteniile, asocierile, activitãþile tale cu ceilalþi, acest lucru sã fie în sfera adecvatã, în acord cu scopul tãu suprem pe Pãmânt – care este acela de a-L glorifica pe Creatorul tãu, dacã ar fi sã respectãm pe deplin ceea ce s-a spus, cã: „Domnul Dumnezeul tãu este unul” ºi „Sã îl iubeºti pe aproapele tãu ca pe tine însuþi”. O, de-ar afla oamenii cã aici nu se spune nimic despre fizic sau despre minte, ci doar despre atitudinea spiritualã pe care cineva o adoptã referitor la acestea! Le L ec ct tu ur ra a 3 30 06 64 4-1 1
Când întrebuinþezi aparatul, foloseºte aceastã perioadã pentru a medita asupra lucrurilor spirituale; ºtiind cã întreaga vindecare, întreaga corectare a vieþii spirituale ºi mentale trebuie sã vinã de la scânteia divinã din tine, iar rezultatele din fiinþa fizicã vor fi în conformitate cu ceea ce a fost dezvoltat în Sinele spiritual.
Spiritul este viaþa
27
Le L ec ct tu ur ra a 3 30 08 83 3-1 1
Totuºi, învaþã lecþia aceasta: cã fizicul trebuie sã primeascã ceea ce este fizic, cã mentalul trebuie sã primeascã ceea ce este mental, ºi cã aspectul spiritual este forþa directoare – însã mintea este cea care construieºte. Le L ec ct tu ur ra a 3 31 13 32 2-1 1
Materialul þine de ceea ce este pãmântesc. Spiritualul þine de forþele cereºti sau motrice. Mentalul este întotdeauna cel care construieºte. Orice urmeazã a fi manifestat trebuie mai întâi sã existe în spirit, apoi în minte, apoi în planul material. Pentru cã acesta este modul în care evolueazã Pãmântul, lucrurile, ideile ºi idealurile. Pentru cã, El a venit pe Pãmânt ca prin El omul sã poatã avea din nou acces la graþia ºi compasiunea acelor forþe spirituale care sunt idealurile directoare ale fiecãrei entitãþi-suflet. Le L ec ct tu ur ra a 3 31 18 84 4-1 1
Prin urmare, acestea sunt lucrurile pe care entitatea trebuie sã le analizeze mai mult în sine – dupã cum se va vedea din perioadele manifestate în plan fizic – în ceea ce priveºte impulsurile nevoilor individuale. Pentru cã fiecare individ îºi aflã forþa care îi animã viaþa în sine însuºi, ºi acest lucru este corect – dupã cum a fost enunþat din vechime de cãtre fãuritorul legii: „Nu gândi cã va coborî cineva din cer sau de dincolo de mare, ca sã îþi dea un mesaj pe care sã îl înþelegi. Pentru cã, iatã, acestea se aflã în propria-þi inimã, în propria-þi minte. Trupul tãu este într-adevãr templul lui Dumnezeu cel viu.” El a promis sã te întâlneascã ºi, aflã cã tot ceea ce este mental ºi tot cea ce existã în material, îºi au începutul, concepþia, în spirit, în scop, în speranþã, în dorinþã. Prin urmare, aflã mai întâi care este modul în care te raportezi la cea ce-þi doreºti. Pentru cã viaþa (sau Dumnezeu) ºi nemurirea sufletului sunt reale; aºa cum se poate vedea din propriile tale nevoi – dacã le analizezi corect. Le L ec ct tu ur ra a 3 31 19 90 0-2 2
(Î) În ce mod poate fi controlat fizicul prin mental? (R) Mentalul controleazã întotdeauna fizicul, când este ghidat prin acele cãi care duc la trezirea Sinelui Divin în corpul fizic. În felul
28
Suflet ºi Spirit
acesta poate fi ghidat fizicul prin mental, pentru cã întotdeauna vom vedea cã: „spiritul tãu este martor Spiritului Meu”, cu scopul de a face ca mentalul, fizicul ºi spiritualul fiinþei sã devinã Una cu acea forþã care dã viaþã. Le L ec ct tu ur ra a 3 31 19 98 8-3 3
Ceea ce se manifestã în afaceri sau în activitãþile materiale ale entitãþii este mai întâi perceput sau conceput la nivel spiritual în fiinþã. Acestea sunt cultivate sau menþinute la nivel mental ºi astfel sunt evidenþiate rezultatele fizice. Le L ec ct tu ur ra a 3 32 24 41 1-1 1
(Î) Ce calitãþi spirituale ar trebui accentuate? (R) Aflã cã tot ceea ce existã în planul material apare mai întâi în cel spiritual, apoi este adus în planul fizic de cãtre minte, care construieºte. Apoi prin forþa atotputerniciei care se aflã în El ºi în promisiunea Sa, trebuie pãstratã credinþa care i-a fost recomandatã entitãþii. Le L ec ct tu ur ra a 3 33 30 08 8-1 1
Astfel, prin activitãþile minþii ºi trupului, - care sunt dãruite acestui scop – sufletul respectã cele hotãrâte de Domnul – „Dacã Mã iubeºti pe Mine, respectã legile Mele, iar Eu - ºi Tatãl – vom veni ºi vom sãlãºlui în tine.“ Acestea nu sunt simple simboluri, semne sau teorii, ci pot fi aplicate practic în vieþile indivizilor pe care îi instruieºti zi de zi; nu prin vreo formã stabilitã dinainte. Pentru cã, dacã Dumnezeu este unul, El se aflã atât în furtunã, cât ºi în liniºte; atât în stele, cât ºi în nisipul miºcãtor. Pentru cã viaþa însãºi este manifestarea Unitãþii Tatãlui manifestat prin Fiu, care a venit pentru a da viaþã ºi a face ca ea sã fie plinã de abundenþã. Pentru cã, El este viaþa, învierea ºi calea. Acestea ar trebui sã îi înveþi pe ceilalþi, acestea ar trebui sa le predici atunci când vorbeºti zi de zi cu aproapele tãu. Le L ec ct tu ur ra a 3 33 33 33 3-1 1
(Î) Cum pot ºti dacã fac ceea ce trebuie ºi sã fiu mulþumit cu aceasta? (R) „Spiritul Meu mãrturiseºte spiritul tãu.” Aceasta se aplicã nu numai în spirit, ci ºi în minte ºi în trup. Pentru cã, trebuie sã înþelegi cã Dumnezeu este unul singur. Tot ceea ce devine activ în minte se
Spiritul este viaþa
29
aflã mai întâi în spirit. Apoi creºte în minte. Apoi prinde o formã materialã. Le L ec ct tu ur ra a 3 33 35 50 0-1 1
Astfel se aflã înnãscutã în entitate dorinþa veºnicã de a încerca ceva nou. Acesta este un lucru bun, cu condiþia ca dorinþa sã fie întemeiatã pe adevãr. Pentru cã adevãrul este întotdeauna acelaºi – este lege. ªi iubirea este legea, legea este iubirea. Iubirea este Dumnezeu, Dumnezeu este Iubire. Este conºtiinþa universalã ºi dorinþa ca totul sã se manifeste armonios pentru binele tuturor – aceasta este moºtenirea lãsatã omului, dacã acceptã mai întâi calea ºi modalitatea prin care acestea pot fi aplicate, mai întâi în îndeplinirea scopului spiritual, ºi apoi în acþiunea de la nivel mental, urmând ca succesul material sã îi mulþumeascã pe toþi. Le L ec ct tu ur ra a 3 33 35 51 1-1 1
Aflã cã cele pe care le consideri drept greºeli ºi succese nu vin din minte. Gândurile construiesc, dar spiritul este forþa motivaþionalã. Ce spirit cultivi? Dacã este orientat cãtre Dumnezeu, nu poate da greº, dacã este cãtre sine sau cãtre diavol, rezultatul va fi o greºealã, în funcþie de mãsura pe care o foloseºti – ca în cazul experienþei entitãþii Marcelle Ney. Le L ec ct tu ur ra a 3 33 35 59 9-1 1
Descoperã aceasta ºi atunci vei începe cu atitudinea corectã. Pentru cã, ceea ce se aflã în spirit, ia formã în minte. Mintea devine constructorul. Trupul fizic este rezultatul. Le L ec ct tu ur ra a 3 33 37 76 6-2 2
Dar care este mãsura idealurilor tale? Tot ceea ce este material a existat cândva în spiritul sau în sufletul entitãþii. Mintea va construi, iar fizicul va constitui rezultatul. Depinde apoi, de materiale – sau de spiritul care impulsioneazã fiinþa. Le L ec ct tu ur ra a 3 33 39 94 4-2 2
În poziþia lui Jupiter existã o influenþã ce înnobileazã, care a fãcut entitatea sã se gândeascã mereu la nevoia conºtiinþei universale de a se
30
Suflet ºi Spirit
orienta cãtre aproapele sãu, chiar ºi în cazul câºtigurilor materiale de pe Pãmânt. Este necesar sã avertizãm cã este mai multã nevoie de cele spirituale, de spiritul legii iubirii ºi a prieteniei, mai degrabã decât de litera legii. Pentru cã cei care vor sã aibã prieteni sau care vor sã dobândeascã succesul material trebuie sã porneascã de la spiritul (atitudinea) pe care le menþin. Dacã spiritul este orientat doar cãtre sine sau dacã este de naturã egoistã, plinã de invidie sau lãcomie, totul se va întoarce în cele din urmã împotriva ta. Le L ec ct tu ur ra a 3 34 42 24 4-1 1
De asemenea în poziþia lui Jupiter vedem cã existã preocupãri pentru moralitate, religie, trai bun, personalitate. Acestea toate vor fi abordate, fiþi sigur, pornind de la individualitate; iar baza individualitãþii unei fiinþe trebuie sã fie idealul sãu spiritual. Pentru cã totul ia naºtere mai întâi în spirit, apoi în minte, apoi poate fi manifestat în planul material. Pentru cã Dumnezeu s-a miºcat ºi atunci au luat fiinþã cerurile ºi Pãmântul. Dumnezeu este spirit. Omul, cu sufletul sãu care poate sã lucreze împreunã cu Forþele Creatoare, este de aceeaºi origine. Astfel, pentru a creºte în graþie ºi cunoaºtere, omul are ºi îºi foloseºte propriul sine spiritual. ªi dupã spiritul cu care acþionãm, creºtem de asemenea în minte ºi în trup. Le L ec ct tu ur ra a 3 34 46 63 3-1 1
Astrologic vorbind, vedem unele impulsionãri din partea lui Mercur, Saturn, Marte, Uranus. Acestea aduc înaltele însuºiri mentale. Din poziþia lui Saturn rezultã cã adesea fiinþa nu îi ia în considerare pe ceilalþi, nici sursele din care trebuie sã ia naºtere toate lucrurile bune. Pentru cã acestea pot apãrea doar dintr-o singurã sursã, iar aceasta nu este pur materialã. Materialul este doar rezultatul ºi trebuie sã fie construit urmând scopuri spirituale. Trebuie sã fie construit în conformitate cu spiritul care animã entitatea-suflet. Le L ec ct tu ur ra a 3 34 48 81 1-1 1
Indivizii pot deveni prea zeloºi sau prea activi fãrã a lua în considerare fizicul, mentalul ºi spiritualul. Este adevãrat, toate influenþele sunt mai întâi spirituale; însã mintea construieºte ºi trupul este rezultatul. Spiritualizarea trupului înainte ca mintea sã fie complet spiritualizatã poate aduce astfel de rezultate, ca cele pe care le vedem aici, cum
Spiritul este viaþa
31
ar fi ascensionarea forþei Kundalini în trup, fãrã a fi urmatã de deplina sa manifestare. Le L ec ct tu ur ra a 3 35 51 13 3-1 1
Deoarece ceea ce apare în fizic sau în minte îþi face apariþia mai întâi în spirit, ºi astfel sunt corelate unele cu celelalte toate acþiunile fiinþei, nu doar în aceastã viaþã, ci de-a lungul trecerii conºtiinþei prin diferitele sfere sau diferitele încarnãri materiale în care a existat o conºtiinþã fizicã. Le L ec ct tu ur ra a 3 35 54 41 1-1 1
Dar mai întâi vom spune acestea: înþelege cã tot ceea ce se materializeazã sau apare în planul fizic, este mai întâi modelat în minte ºi în spirit. Mintea construieºte; iar scopul tãu depinde de spiritul – sau „mortarul” ºi „apa”, adicã lucrurile ce fac posibilã materializarea – pe care îl foloseºti; cãci tot aºa vor fi ºi trupul, mintea sau structura pe care tu, ca entitate, le creezi. Le L ec ct tu ur ra a 3 35 58 82 2-2 2
Pentru cã, aºa cum îºi dã seama chiar entitatea, nu existã nimic care sã se petreacã la întâmplare, ci întotdeauna dupã un tipar sau o lege. ªi faptul cã entitatea poate construi în plan mental pornind de la cel spiritual, pe care îl acceptã ca ºi conducãtor, modificã rezultatele din viaþa persoanei – în aceeaºi manierã în care s-a pus întrebarea: „Învãþãtorule, cine a pãcãtuit cã acest om s-a nãscut orb - el sau pãrinþii sãi?“ Le L ec ct tu ur ra a 3 35 59 90 0-2 2
Sinele spiritual este viaþa, iar activitatea mentalului ºi a fizicului aparþin de suflet – ºi astfel alcãtuiesc unitatea trup-suflet. Le L ec ct tu ur ra a 3 36 61 11 1-1 1
Entitatea trebuie sã înveþe cã aceasta trebuie sã fie la fel de mult în mental, dacã nu mai mult. Pentru cã fizicul este rezultatul idealurilor spirituale, iar mintea fiind cea care construieºte, obþine acele rezultate. Este adevãrat cã trupul trebuie uneori sã fie disciplinat, însã aceasta este tot atât de mult o disciplinã a minþii ºi a spiritului, pe cât este a fizicului.
32
Suflet ºi Spirit
Le L ec ct tu ur ra a 3 36 63 39 9-1 1
Mai departe, entitatea ar trebui sã stabileascã o relaþie foarte solidã cu Forþele Creatoare. Pentru cã orice activitate începe mai întâi în spirit, apoi în minte, apoi în lumea materialã. Iar mintea este cea care construieºte, atât în ceea ce priveºte dezvoltarea capacitãþilor fiinþei, cât ºi în acþiunile individuale. Le L ec ct tu ur ra a 3 37 70 04 4-1 1
(Î) Care este scopul vieþii mele în aceastã încarnare? (R) Dupã cum se spune, scopul este implicarea sinelui în activitãþi de binefacere mai ample, ºi în pregãtirea ºi construirea cãminului. Acesta trebuie mai întâi sã se petreacã în plan spiritual, apoi trebuie sã fie în plan mental, ºi abia apoi poate exista în plan fizic. Le L ec ct tu ur ra a 3 39 90 02 2-2 2
Multe din impulsurile latente sau manifestate constituie manifestãri la nivelul conºtiinþei, iar ele indicã o capacitate neobiºnuitã de a materializa în planul fizic. În ceea ce priveºte impulsurile din timpul ºederii temporare în acest plan, observãm poziþiile lui Mercur, Marte, Venus, Jupiter. Nici cã se putea o aliniere mai bunã, ºi totuºi – la fel cum este în spirit, tot aºa ºi în minte – acestea trebuie sã fie adaptate, folosite, aplicate. Deoarece, chiar dacã existã scop, calitãþi, forþã, dacã acestea nu sunt utilizate, sunt nule ºi fãrã efect. Le L ec ct tu ur ra a 3 39 97 75 5-1 1
Da, iatã corpul. Considerãm cã existã unele stãri anormale în acest corp, [3975] despre care vorbim. Acestea au mai mult de-a face cu cauze specifice de la nivel fizic. Dacã poþi ajunge aici, încearcã sã menþii contactul. Condiþiile care sunt date aici au de-a face mai mult cu trupul fizic decât cu forþele spiritului ºi sufletului sau cu forþa mentalã din acest corp; deoarece existã în corpul fizic anumite schimbãri materiale sau diferenþe care trebuie îndeplinite pentru a face ca întregul corp sã funcþioneze în armonie ºi sã creeze un echilibru perfect în întregul sistem-corp. Dacã am corecta starea existentã astfel încât întreaga forþã ce dã viaþã sau fluidele din corp sã-ºi reia cursul lor armonios prin
Spiritul este viaþa
33
întregul sistem, astfel încât sã poatã da tuturor pãrþilor acestui corp forþele dãtãtoare de viaþã, atunci vom putea vedea cum toate forþele regeneratoare ale trupului sunt aduse la normal ºi forþele fizice, împreunã cu cele mentale ºi cele divine, se deplaseazã prin întregul corp, conducând forþele mentale ºi spirituale cãtre dezvoltarea unei mai bune înþelegeri de sine. Forþa fizicã din acest sistem a fost adusã în acest trup pentru ca fiinþa sã se poatã dezvolta ºi învãþa mai mult prin forþele mentale ºi spirituale, sau altfel spus, sã continue sã le creascã periodic. Fiinþa trebuie sã înþeleagã aceste lucruri. Le L ec ct tu ur ra a 4 40 03 35 5-1 1
Vedem din poziþia lui Marte cã entitatea poate sã aibã, în anumite privinþe, unele idei sau puncte de vedere pe care sã le susþinã cu multã tãrie, însã, la fel cum am avertizat în cazul experienþei anterioare în ceea ce priveºte critica, dacã critici, atunci te poþi aºtepta sã fii tu însuþi criticat. Pentru cã Legea lui Dumnezeu este perfectã ºi se aplicã la fel atât omului, cât ºi universului, la fel în naturã, ca ºi în lumea spiritului însuºi. Pentru cã primul principiu este cã Dumnezeu, Domnul universului, este unul singur. Ceea ce este eficient sau activ în spirit (unde ia naºtere mai întâi), trebuie sã fie activ ºi trebuie sã influenþeze forþele imaginative ale fiecãrei fiinþe în parte. Pentru cã entitatea descoperã cã are un trup, o minte, un suflet; altfel spus, conºtiinþa pãmânteascã este tridimensionalã. Le L ec ct tu ur ra a 4 40 04 41 1-1 1
Înþelege cã lucrurile stau în felul acesta: ceea ce este manifestat fizic sau mental îºi are originea sau impulsul iniþial în aspectele spirituale ale fiinþei, sau în spiritul, scopul, sursele, intenþiile menþinute de cãtre entitate. Dacã aceste scopuri ºi idealuri sau intenþii sunt ale forþelor creatoare ºi se manifestã prin ele, atunci mentalul (în calitate de constructor), poate deveni constructiv sau creator. Atunci manifestarea fizicã sau finalã va fi bunã. Faptul cã pot apãrea schimbãri nu indicã neapãrat faptul cã impulsul spiritual este greºit, ci cã modul în care acþioneazã mentalul poate fi greºit orientat. Le L ec ct tu ur ra a 4 41 14 43 3-1 1
În mental gãsim acele capacitãþi de a evalua, care pot fi de ajutor altora în înþelegerea relaþiilor lor cu semenii, precum ºi a propriei legãturi cu influenþele spirituale care pot fi manifestate în planul material.
34
Suflet ºi Spirit
Din punct de vedere material, vedem cã forþele spirituale sunt viaþa, fundalul, baza pentru toate activitãþile; mentalul construieºte; fizicul este rezultatul care decurge din aceste activitãþi în planul material sau carnal. Le L ec ct tu ur ra a 4 44 40 05 5-1 1
Pãstreazã forþele fizice în starea potrivitã, pãstreazã mentalul acordat în mod corespunzãtor, ºi atunci partea spiritualã va conduce în toate domeniile! Oamenii considerã adesea cã viaþa spiritualã ºi viaþa mentalã sunt lucruri separate. De fapt ele trebuie sã fie una – ele sunt una, cu toate cã oamenii au tendinþa sã le separe. Spiritul este viaþa, forþa care pune totul în miºcare, cea care, dincolo chiar de întreaga viaþã ºi de mintea fizicã sau de mintea sufletului – ghideazã, direcþioneazã – nu întotdeauna stând de veghe, însã putând fi antrenatã în acea direcþie. Prin urmare, cautã mai întâi de toate lucrurile care þin de spirit, iar apoi toate aceste lucruri de naturã pãmânteascã li se vor adãuga la locul potrivit, în cea mai potrivitã combinaþie. Sunt gata de întrebãri. Le L ec ct tu ur ra a 4 46 60 09 9-1 1
Vedem din impulsul conþinut în condiþiile care existã în acest moment în relaþiile fizice cu forþele universale, cã existã multe lucruri demne de studiu în legãturã cu aceastã entitate, pe care le pot analiza cei care urmeazã strict doctrinele ce se referã la continuitatea vieþii ºi legãtura ei cu diferitele manifestãri ale unei entitãþi de-a lungul încarnãrilor pe Pãmânt; pentru cã fizionomistului aici de faþã i se aratã faptul cã în corpul mental ºi fizic al entitãþii existã dovada pozitivã a acelei legi care spune cã, în ceea ce priveºte modul în care se manifestã viaþa în planul pãmântesc, mai întâi apare viaþa spiritualã, apoi cea mentalã, iar fizicul este un rezultat al ceea ce a fost construit ºi ceea ce apare în formã manifestatã, indiferent de ceea ce a fost adesea, în mod eronat, pus pe seama condiþiilor de mediu sau ereditare; pentru cã vedem cã vieþile acelora prin intermediul cãrora s-a putut încarna fiinþa în plan fizic, au respectat aceeaºi lege, ºi au dat naºtere la ceea ce – prin intermediul condiþiilor de mediu existente –a constituit canalul prin care s-a manifestat viaþa, în funcþie de modul în care a fost construit de cãtre respectiva fiinþã, iar fiinþa a cãutat acel canal pentru manifestarea ei în planul fizic, în acel stadiu al dezvoltãrii sale, sau – cum ar spune oamenii – în acel moment.
Spiritul este viaþa
35
Le L ec ct tu ur ra a 4 47 72 22 2-1 1
(Î) Vreun sfat spiritual pentru aceastã fiinþã? (R) Trezeºte capacitãþile ºi calitãþile care se aflã în sine ºi pe care corpul le poate dezvolta prin intermediul acþiunii forþelor spirituale din fiinþã, forþe care dau naºtere reacþiilor ºi efectelor ce apar în planul fizic; deoarece spiritul reprezintã viaþa, mentalul construieºte, iar partea materialã sau fizicã este rezultatul. Le L ec ct tu ur ra a 4 48 86 66 6-2 2
Aºa cum am mai subliniat, ºi acest lucru trebuie luat în considerare, pe mãsurã ce fiinþa cautã acele dezvoltãri în sine însãºi, plecând de la condiþiile materiale ºi mentale – conform idealului pe care ºi l-a stabilit singurã. Ceea ce ar putea fi de folos în aceastã direcþie are foarte mult de a face cu ceea ce putem numi o operaþie plinã de succes sau o dezvoltare cu totul reuºitã a corpului; pentru cã în funcþie de ceea ce-ºi stabileºte corpul ca ºi ideal, fie cã acesta este în întregime material, fie cã este un scop bine echilibrat ce cuprinde toate aspectele, spiritual, mental ºi material, tot astfel va fi evoluþia ulterioarã a lucrurilor; deoarece acþiunea – fie ea de naturã complet materialã, complet mentalã sau complet spiritualã – constituie spiritul cu care o fiinþã, un corp, trece la fapte. Dacã viaþa urmeazã sã devinã pe deplin mecanicã, sau orientatã cu totul cãtre cele materiale, atunci singurul rezultat firesc va fi materialitatea, iar acesta nu va aduce mulþumire, nici satisfacþie. Dacã idealul stabilit este bine echilibrat, cunoscându-se faptul cã spiritul este viaþa, iar mintea construieºte, atunci ºi rezultatele vor fi pe mãsura activitãþii depuse, conform cu aceste atitudini. Le L ec ct tu ur ra a 5 50 00 01 1-1 1
Acestea sunt problemele cu care te confrunþi în prezent, deoarece ai avut acelaºi tovar㺠pe parcursul acelei vieþi. Tocmai de aceea, considerã cã este o datorie sã laºi sã te ghideze ceea ce este spiritual. Pentru cã la început fiinþa descoperã cã are un corp cu care se poate descurca foarte bine! Dispune de propriile sale raþionamente, de propriile dorinþe ºi de propriile acþiuni. Mintea devine atunci cu totul altceva! iar aceste tendinþe trebuie conduse de planul spiritual, de idealul spiritual. Înþelege cã totul este conceput mai întâi în spirit, apoi la nivel mental creºte ºi devine acþiune, care poate sã fie ori creatoare, ori orientatã cãtre automulþumire, autosatisfacere.
36
Suflet ºi Spirit
Le L ec ct tu ur ra a 5 51 11 18 8-1 1
Înainte de aceasta, entitatea s-a aflat în tãrâmul care precede aceastã încarnare. De aici provin acele atracþii care au condus fiinþa cãtre condiþiile de mediu actuale. Entitatea are o mare sensibilitate, lucru care rezultã din modul în care studiazã atât structura anatomicã, cât ºi pe cea a minþii. Pentru cã orice lucru care se materializeazã, trebuie sã fie mai întâi creat în spirit. Pentru cã ºi Pãmântul a fost la început gol ºi lipsit de formã. Tot la fel se prezintã ºi mintea sau materia. La început existã o dorinþã, o conºtiinþã, un fluid, un gaz. Apoi este unitã, ºi devine „o senzaþie”. Tot la fel stau lucrurile ºi în cazul fiinþei. Aceste aspecte sunt în mod special importante pentru ea. Le L ec ct tu ur ra a 5 55 50 02 2-3 3
(Î) Ce poate sã facã mai departe [257] în viaþa sa de zi cu zi, pentru a dovedi cã este conºtient de Cel care i-a oferit aceste daruri? (R) Dã-þi silinþa sã arãþi cã eºti conºtient de existenþa lui Dumnezeu, evitând rãul, înþelegând faptul cã tot ceea ce faci sau þi se face reprezintã reflexia acelui Dumnezeu pe care îl slujeºti. Dacã banii, puterea, poziþia socialã, renumele, sunt Dumnezeul tãu, atunci ele se vor reflecta chiar în ceea ce întreprinzi. Porunceºte acestor forþe, aºa cum a fãcut odinioarã Abraham când i s-a cerut sã alcãtuiascã un popor cu totul deosebit, pentru ca corpul sã poatã auzi din nou ceea ce s-a spus când s-au adus jertfe în templu: „Poporul meu a apucat-o pe cãi greºite”, ºi astfel, prin aceste cuvinte, precepte ºi exemple, fie ca el sã-l cunoascã din nou pe Dumnezeu în Împãrãþia sa cea Sfântã. Este nevoie ca fiecare om sã acorde atenþie problemelor ce i-au fost date, aºa cum considerã necesar, dar atunci când oamenii se bazeazã cu totul pe adevãrurile universale, ei pot sã înþeleagã, chiar prin problemele ce le-au fost date, cã spiritul este viaþa, cã simþul datoriei este puterea care îl poate ajuta pe om în orice situaþie în care s-ar afla. Le L ec ct tu ur ra a 5 55 53 34 4-1 1
(Î) Care va fi atitudinea lui atunci când se va întoarce? (R) Atitudinea lui va fi un rãspuns la ceea ce-ºi doreºte; pentru cã dorinþa are o naturã triplã, ºi ceea ce existã în sine, îºi gãseºte rãspunsul în alþii, ºi deoarece dorinþa sincerã de a construi existã la nivel mental în orice fiinþã care a dezvoltat astfel de relaþii, tot astfel va fi ceea ce este construit – pentru cã viaþa, în toate etapele ei, este de naturã triplã.
Spiritul este viaþa
37
Spiritul este voinþa; mintea construieºte; rezultatul este ceea ce se materializeazã în condiþiile de mediu în care trãieºte acea fiinþã. Acea atitudine va fi atunci ceea ce este construit, aºa cum ºi-a dorit fiinþa. Le L ec ct tu ur ra a 5 56 64 42 2-3 3
Iatã corpul – pe care l-am mai vãzut ºi înainte. Acum constatãm unele îmbunãtãþiri ale forþelor fizice ale acestui corp, faþã de data trecutã. Existã multe aspecte ce trebuie luate în seamã în ceea ce priveºte starea acestui corp fizic, ºi deºi din când în când vor mai apãrea aceste elemente de naturã sã deranjeze ºi sã tulbure natura corpului, ele [atacurile de epilepsie] vor trebui în mod necesar sã fie trecute de cãtre fiinþã în fundal, ºi sã nu li se îngãduie – pentru cã ele totuºi vor mai apãrea uneori – sã dobândeascã controlul asupra corpului mental; pentru cã, deºi condiþiile fizice reflectã ceea ce se petrece la nivel mental, totuºi mentalul este cel care construieºte. Planul fizic reprezintã doar rezultatul, iar planul spiritual construieºte la fel ca ºi cel mental, rezultând atunci cã rezultatul fizic se supune influenþelor exterioare care pot fi mentale, materiale ºi fizice. De aici rezultã acþiunea în planul fizic a acelor condiþii care, - deºi sunt materiale -, atunci când corpul mental este tulburat, dau naºtere descurajãrii. Aceasta trebuie sã aibã influenþa exterioarã care sã dea acestui corp impulsul corespunzãtor, într-un efect sau mod corelat, astfel încât întreaga reacþie fizicã sã fie acea de a urma întocmai modul în care mentalul doreºte sã fie corpul fizic. Prin urmare, fii perseverent în folosirea spiritualã, mentalã ºi fizicã a acelor condiþii care acþioneazã asupra corpului fizic ºi asupra celui mental, iar spiritualul te va cãlãuzi ºi te va duce mai departe. Pentru cã noi toþi suntem cuprinºi în El, ºi numai noi înºine ne putem pune în calea unei dezvoltãri complete. Pãstreazã, aºadar, aceste cuvinte aºa cum þi-au fost spuse ºi fii rãbdãtor în împlinirea binelui. Nu te lãsa biruit, ci învinge rãul cu binele. Acþioneazã asupra corpului atât material, cât ºi mental. Fã întocmai cum þi-am spus. Le L ec ct tu ur ra a 5 56 64 42 2-4 4
Pãstreazã inhalantul ºi continuã sã faci ceea ce este necesar pentru corp ori de câte ori trebuie. Stai la aer. Nu solicita prea mult mintea, ci continuã sã faci suficient exerciþiu fizic pentru a menþine o bunã coordonare, ºi credem cã acest corp va ajunge într-o stare aproape normalã. Pãstreazã mentalul în armonie cu latura spiritualã a vieþii ºi aminteºte-þi
38
Suflet ºi Spirit
cã ceea ce spiritul va construi, mintea va urma, pentru a materializa în corpul fizic; deoarece forþele spirituale sunt mereu aceleaºi, zi dupã zi, pânã la sfârºit. Le L ec ct tu ur ra a 5 56 68 80 0-1 1
În cadrul evoluþiei spirituale individuale acestea constituie cele mai mari forþe pe care le poate avea cineva, deoarece, deºi corpul fizic se prezintã ca o unitate, un întreg, totuºi el este alcãtuit ºi din spirit ºi din mental. Spiritul este creatorul, mintea construieºte, iar fizicul constituie rezultatul unei vieþi, unui mod de a gândi ºi de a înfãptui; deoarece gândurile nu sunt altceva decât acþiuni ºi realizarea lor poate avea ca rezultat atât miracole, cât ºi crime. Le L ec ct tu ur ra a 5 57 73 35 5-1 1
Iatã, Viaþa este în felul acesta, continuã; ºi Viaþa este tot ceea ce existã; ºi nicio parte a Vieþi nu este întregul, pentru cã Viaþa este ceea ce este dat de cãtre spirit; iar sufletul este asemenea omului. Mentalul – fie cã reprezintã conºtiinþa simþurilor, fie cã este de naturã suprasenzorialã, reprezentând conºtiinþa obiectivã - este cel care construieºte, iar ceea ce este construit, fie în corpul fizic, fie în suflet, reprezintã Rezultatul.
3
• Sufletul Le L ec ct tu ur ra a 2 28 81 1-4 41 1
Fiecare dintre voi simþiþi uneori confuzie atunci când vã întrebaþi de unde veniþi ºi încotro vã duceþi. Descoperiþi cã aveþi trupuri ºi minþi – nu toate frumoase, nu toate curate, nu toate pure, nici în viziunea voastrã, nici în a aproapelui vostru. ªi sunt mulþi cei cãrora le pasã mai mult de înfãþiºarea exterioarã, decât de motivele care îi fac sã acþioneze sau sã caute... Mulþi spun cã nu sunt conºtienþi de faptul cã au un suflet – totuºi, chiar faptul cã sunt capabili sã se bucure sau sã se întristeze, aratã o activitate a minþii care acþioneazã asupra a ceva ce nu este temporal în natura sa – ceva care nu se pierde odatã cu ultima rãsuflare, ci care se aflã chiar la sursa începuturilor – sufletul – ºi care a fost fãcut dupã chipul Creatorului – nu trupul, nu – nici mintea, ci sufletul a fost conceput dupã chipul lui Dumnezeu. Le L ec ct tu ur ra a 3 36 61 1-9 9
Aºadar, trãieºte astfel încât sã poþi privi orice om în faþã ºi sã vezi oglindirea Domnului tãu. Pentru cã sufletul fiecãrui om constituie însuºi chipul Creatorului. Le L ec ct tu ur ra a 2 26 62 2-8 89 9
Comentariu având ca subiect destinul sufletului: atunci când omul se aflã în conºtiinþa lumii fizice, la fiinþele al cãror mental este orientat doar cãtre ceea ce este material, acesta reuºeºte adesea sã le obtureze percepþia existenþei sufletului. 39
40
Suflet ºi Spirit
În starea sa naturalã, de dinainte, în care este permanent conºtient, omul este una cu sufletul sãu. De aceea la început toþi oamenii erau sufletele acelei creaþii, având corpul asemenea cu al Creatorului – ºi deþineau forþele spiritului ce se pot manifesta la fel în diferite etape sau momente ale conºtiinþei. Le L ec ct tu ur ra a 4 41 16 6-2 2
Orice gând sau acþiune a corpului, în orice circumstanþã, lasã urme asupra sufletului. Pentru cã sufletul este acea parte care continuã sã trãiascã la infinit ºi este cel care însoþeºte corpul în fiecare din încarnãrile sale. Le L ec ct tu ur ra a 1 15 58 87 7-1 1
Pentru cã doar în om existã acest suflet, care este nu numai universal, ci ºi individual; care este în stare sã devinã una cu Dumnezeu sau Forþele Creatoare. Le L ec ct tu ur ra a 8 81 15 5-7 7
(Î) De ce din moment ce sufletul fiecãrui om este o parte a Sufletului Unic, Marele Suflet, sau ceea ce Emerson numea „Suprasufletul” – de ce nu se aud impulsurile sale în fiecare dintre noi, cu claritate, ca o voce unicã? ªi la ce se referã expresia „lecþia sufletului”? – de parcã sufletul, în loc sã fie ghidul ºi destinul nostru, ar avea nevoie de lecþii de la fiinþa încarnatã. Pentru a putea înþelege cum trebuie, este nevoie de întregul interval de timp pentru explicaþii. Dar entitatea uitã cã Dumnezeu, Forþa Creatoare, atunci când a creat sufletele le-a înzestrat pe fiecare cu liber arbitru, ºi în miºcarea lor prin timp ºi spaþiu, ele dispun de o conºtiinþã, indiferent de dimensiunea manifestãrii în care evolueazã sufletul în acea perioadã. Dumnezeu, Cauza Primordialã, nu a dorit distrugerea niciunui suflet, ºi atunci când a dat voie sã existe ispita, a dat ºi o cale de mântuire. Fiinþa sau sufletul poate, în orice moment al încarnãrii sale, sã foloseascã aceste atribute caracteristice etapei în care se aflã conºtiinþa sa, în lumea în care se miºcã, conform ordinelor sale, la voinþã. Dacã sufletul ar reuºi în toate perioadele, în toate încarnãrile sale, sã se menþinã în acel perfect acord cu Cauza Primordialã sau Sufletul de
Sufletul
41
la care provine, atunci nu ar exista decât o permanentã armonie de fazã cu Cauza Primordialã. Dar atunci când o fiinþã, un suflet, îºi foloseºte una din încarnãri – indiferent de planul de manifestare al conºtiinþei – pentru a-ºi satisface doar propriile plãceri, atunci este nevoie de o lecþie, pentru ca sufletul sã înþeleagã sau sã devinã conºtient de modul în care ºi-a greºit drumul. Atunci, care a fost prima cauzã a acestei conºtientizãri? Împãrtãºirea ºi folosirea cunoaºterii; mai precis, cunoaºterea lipsitã de înþelepciune – sau ceea ce ar putea aduce plãcere, satisfacþie, desfãtare – nu a sufletului, ci ale acelei forme temporare de manifestare din planul respectiv. Astfel, în planul tridimensional al conºtiinþei, aceste manifestãri sunt cele care fac plãcere ochiului, mulþumind poftele trupeºti. De aici provine interpretarea acelui moment în care a avut loc prima conºtientizare a abaterii de la legea lui Dumnezeu, ca fiind momentul în care omul a mâncat din pomul cunoaºterii. Puteþi întreba: cine sau ce a produs acest lucru? A fost acea influenþã care se menþinuse în stare de armonie ºi care s-a opus la ceea ce rãmãsese din suflet, sau din fiinþã. Atunci, care a fost primul scop al creãrii omului? Anume ca el sã ajungã sã se cunoascã pe sine ca fiind el însuºi, dar totuºi una cu Tatãl; separat, dar totuºi asemenea Sfintei Treimi: dupã cum Tatãl, Fiul ºi Duhul Sfânt sunt una, tot astfel trupul, mintea ºi sufletul unei fiinþe sunt una, una cu Cauza Primordialã Le L ec ct tu ur ra a 9 90 00 0-1 17 7
(Î) S-a spus cã sufletul este forþa spiritualã care animã sau dã viaþã corpului. Ce este spiritul? Ce este forþa spiritualã? Este ea o forþã fizicã sau este lipsitã de materialitate? Unde putem gãsi forþa sufletului în trup – în nervi, în centrii nervoºi sau unde? (R) Existã o enormã diferenþã între forþele spirituale ºi forþele sufletului, pentru cã, aºa cum s-a spus, aproape fiecãrei forþe i s-au pus limite. Forþele spiritului sunt cele care animã întreaga viaþã, insuflând puteri dãtãtoare de viaþã în structurile animate sau nu. Elementele spirituale devin fizice atunci când ne referim la corpul spiritual al unei entitãþi spirituale, care este atunci alcãtuitã din spirit, suflet ºi supraconºtiinþã. În ceea ce priveºte forþele sufletului care se aflã în om, regãsim acea animare, elementul spiritual, sufletul care dezvoltã, ºi ele sunt
42
Suflet ºi Spirit
localizate în creier, în nervi, în centrii întregului sistem. În ceea ce priveºte centrii specifici, aceºtia se aflã mai aproape de centrii sistemului senzorial, dacã este sã vorbim din punct de vedere fizic. În aceste condiþii, vedem cã atunci când sufletul ºi spiritul se desprind de forþele animate ale fiinþei, are loc o moarte a tuturor centrilor sistemului senzorial, a vitalitãþii sistemului plexului solar, cu glanda corespunzãtoare lui medulla oblongata, deoarece acestea controleazã forþele animate, iar viaþa se stinge atunci când sufletul ºi spiritul, împreunã cu forþele supraconºtiente, au pãrãsit corpul. Atunci, lucrurile stau dupã cum urmeazã: Elementul spiritual, vitalitatea, produce forþele motrice ale entitãþii, fie cã ele sunt fizice sau spirituale. Forþele spirituale constituie viaþa, principiul reproductiv; iar sufletul – principiul dezvoltãrii. Lucrurile sunt la fel dupã cum sunt manifestate în corpul fizic în þesutul nervos, când ne referim la principiul acþiunii nervoase ºi la nervii în acþiune. Cu alte cuvinte, atunci când apare o anumitã situaþie care aduce suferinþã în corp, principiul activ este reprezentat de cãtre spirit. În acest caz, nervii constituie sufletul, care aduce dezvoltarea. Le L ec ct tu ur ra a 1 10 09 96 6-4 4
Fãrã ca acest lucru sã devinã o povarã, dar pentru ca fiinþa sã poatã înþelege mai bine unele aspecte: Fiecare suflet este o parte a Divinului. Spiritul divin este cel care pune în miºcare ansamblul suflet-corp. Sufletul este cel care însoþeºte ºi motiveazã acþiunile fiinþei de-a lungul experienþelor sale, indiferent de sfera de conºtiinþã în care poate ajunge. Rezultã aºadar cã fiecare suflet este un univers în sine. Aceastã fiinþã s-a încarnat în vremea acelor acþiuni timpurii ale lui Xerxes, cum l-au numit grecii, pentru ca în timpul acelei încarnãri sã poatã fi îndeplinite promisiunile care au fost fãcute unor anumiþi oameni. Aºadar, fiecare suflet se aflã veºnic în mâinile acelei Inteligenþe vii, care este Dumnezeu cel viu. Asta nu înseamnã cã fiinþa nu dispune de propria sa voinþã, ci cã ea – fiinþa sau sufletul – evolueazã fie cãtre unitatea cu acea Conºtiinþã Universalã, fie în direcþia opusã. Uneori pot exista mai multe scopuri în acelaºi timp. Pot exista momente în care fiinþa poate fi în contact cu Conºtiinþa Universalã.
Sufletul
43
În acele momente, care adesea sunt minimalizate de cei care ºi-au dezvoltat foarte mult ego-ul, acþiunile realizate de cãtre fiinþã au ajuns sã aibã aceeaºi naturã cu iubirea universalã, menþinând ceea ce reuºeºte sã eleveze acþiunile celorlalþi, ºi care strigã cãutând sã se exprime – anume cã toate sufletele, toþi oamenii, bãrbaþi ºi femei, stau ca unul înaintea Conºtiinþei Universale, acel Tron al graþiei ºi compasiunii, care a fãcut sã se încarneze oamenii, pentru ca sã se dezvolte din ce în ce mai mult conºtiinþa legãturii lor – da, acea înrudire cu sursa a tot ceea ce este bun, drept, plin de compasiune, rãbdare, îndurare ºi iubire. Aºadar, în acea încarnare anume, entitatea s-a aflat în postura de a apãra cauza celor care, acþionând cu sfialã, erau þinuþi într-o poziþie în care femeia era consideratã mai slabã. ªi totuºi, chiar în acea perioadã, s-a evidenþiat acea manifestare care ºi-a gãsit încununarea atunci când fecioara l-a nãscut pe El, cel care a devenit Salvatorul umanitãþii. Atunci, în acel mediu plin de egoism, în care oameni erau cârcotaºi ºi plin de defecte, entitatea a oferit acelor oameni ºi întregii lumi un exemplu concret de eliberare a sufletului celor care, deºi ca fiinþe încarnate se aflã în poziþii sociale pline de putere sau autoritate, sunt în cãutarea sufletelor lor, a individualitãþii lor, a fiinþei lor ºi care lasã o urmã în aceastã lume materialã! Pe de altã parte, revenind în prezent, apare în mod firesc întrebarea: de ce ºi cum ar trebui aceastã fiinþã, în zilele noastre, sã manifeste din nou ºi sã caute sã se exprime, atunci când s-a spus cã fii ºi fiicele oamenilor ºi-au îndreptat gândurile cãtre cele pãmânteºti, scufundându-se în acestea? Rãspunsul este: pentru ca sã exprime din nou libertatea sufletului, chiar ºi atunci când trebuie sã se supunã legilor fãcute de om, care nu sunt la fel cu legile Iubirii Universale. Le L ec ct tu ur ra a 2 28 83 34 4-1 1
Aflã, mai întâi, cã fiecare suflet este o manifestare a acelei influenþe care s-a exercitat asupra Pãmântului ºi pe care o putem numi Fiul lui Dumnezeu. Prin urmare este absolutã nevoie ca fiecare suflet sã recunoascã legãtura pe care o are cu aceastã forþã sau putere, ºi sã se comporte astfel încât sã fie demn de graþia oferitã de Forþa Creatoare. Le L ec ct tu ur ra a 2 28 87 79 9-1 1
Omul descoperã cã are un corp, o minte, un suflet. Corpul iese uºor în evidenþã. Mintea este, de asemenea, înþeleasã uneori. Cât despre
44
Suflet ºi Spirit
suflet sau partea spiritualã, se sperã cã ele existã, ºi omul poate discerne aceste lucruri numai de la nivelul conºtiinþei spirituale. Le L ec ct tu ur ra a 3 30 06 62 2-2 2
Cãci sufletul este egal cu conºtiinþa sau scopul, sau Conºtiinþa Dumnezeiascã întrucât ea ar putea fi condiþionatã ºi astfel, ea este o parte a tot ceeace ea a experimentat, având influenþã asupra ºi fiind influenþatã la rândul ei de toate acestea, în conformitate cu voinþa entitãþii. Le L ec ct tu ur ra a 3 35 55 59 9-1 1
Existã corpul, existã mintea, existã sufletul. Fiecare dintre ele îºi are propriile atribute, ºi fiecare îºi are propriile limitãri. Sufletul, atunci când se aflã în lumea materialã, este controlat de câtre minte ºi corp. Le L ec ct tu ur ra a 3 37 74 44 4-2 2
[Având ca fond o serie de lecturãri asupra fenomenelor psihice] (Î) Ce este sufletul? (R) Este ceea ce Creatorul a dãruit fiecãrei fiinþe sau individ la începuturi, ºi care îºi cautã casa sau locul unde se aflã Creatorul. Le L ec ct tu ur ra a 3 37 74 44 4-4 4
[Având ca fond o serie de lecturãri asupra fenomenelor psihice] Din punct de vedere uman, studiul subconºtientului, al aspectelor inconºtiente, al forþelor sufletului, este ºi trebuie sã fie foarte important pentru rasa umanã, deoarece cunoscându-se pe sine însuºi, omul îºi poate cunoaºte Creatorul ºi legãtura cu El, ºi acesta poate fi înþeles doar cunoscându-se pe sine, iar aceastã înþelegere reprezintã cunoaºtere. Le L ec ct tu ur ra a 4 48 87 7-1 17 7
Atunci, ce este sufletul, se întreabã fiinþa? Cum aratã el? Care este planul în care acþioneazã el? Cum îl putem descoperi? Sufletul nu poate fi separat, în planul fizic, de locul în care sãlãºluieºte, cu toate acestea, sufletul priveºte prin ochii trupului, percepe emoþiile provocate de atingere, poate fi conºtient de tot ceea ce transmit simþurile, ºi în acest fel,
Sufletul
45
contribuie la creºterea sa, tot la fel cum mâncarea contribuie la creºterea acestui trup în care sufletul locuieºte în timpul încarnãrii pe Pãmânt. Le L ec ct tu ur ra a 2 20 07 79 9-1 1
Orice fiinþã sau suflet reprezintã o scânteie – sau o parte – din Întreg, din Cauza Primordialã, ºi prin urmare, participã la acþiunile acelei Cauze Primordiale, care constituie influenþa sau forþa creatoare ce se manifestã în plan material. Fiecare fiinþã, fiecare suflet, este înzestrat cu voinþã proprie; aceasta este forþa care îl face capabil, sau îi dã puterea de a fi legea, ºi în acelaºi timp, de a îndeplini scopul universal. Le L ec ct tu ur ra a 2 22 28 83 3-1 1
Înþelege cã tu eºti un suflet, ºi nu cã doar ai acces la el; deoarece acþiunea spiritualã aparþine Forþei Creatoare, ºi este, prin urmare, eternã. Le L ec ct tu ur ra a 3 30 00 03 3-1 1
Aºa dupã cum a experimentat ºi fiinþa la nivel mental, existã tot atât de multe motive pentru a medita asupra întrebãrii: de unde vine sufletul? ca ºi asupra întrebãrii: încotro se duce sufletul? Pentru cã, dacã sufletul este etern – atunci aºa a fost ºi aºa va fi întotdeauna. Iar aceasta este baza sau ideea centralã pe baza cãreia acþioneazã Forþa Creatoare sau Dumnezeu. Dumnezeu a fost ºi este în veºnicie. Toþi oamenii, fiind copiii Lui, sunt o parte a acelei conºtiinþe. ªi pentru acest scop s-a întrupat El, pentru ca noi, ca ºi fiinþe-suflet, sã înþelegem cã suntem noi înºine ºi în acelaºi timp una cu El; tot la fel cum El, Domnul, Cristos, a ºtiut cã El este el însuºi, ºi în acelaºi timp, cã este una cu Tatãl. Aºadar acesta este scopul încarnãrii în planul material: ca noi sã putem aplica aici, încetul cu încetul, rând cu rând, preceptele divine, ºi sã putem deveni asemenea Lui. ªi pe mãsurã ce fiinþa a vãzut diverse lucruri ºi i-a ajutat pe ceilalþi în eforturile lor de a deveni din ce în ce mai conºtienþi de legãtura lor cu Forþele Creatoare sau Dumnezeu, ea poate ajunge aºa cum a spus El: „Cu rãbdare îþi vei da seama de sufletul tãu”. Pentru cã, aºa cum este arãtat în conºtiinþa tridimensionalã – fie cã vorbim de Tatãl, Fiul, Duhul Sfânt – sau de timp, spaþiu, rãbdare – sau
46
Suflet ºi Spirit
de om – corp, minte, suflet – toate acestea sunt legate una de cealaltã. De aceea a fost datã prima Lege: „Spiritul meu este martor spiritului tãu.” Acestea vor deveni, aºadar, primele principii de care trebuie sã þinã seama entitatea atunci când se analizeazã pe sine sau acþiunile sale pe Pãmânt. Aºa cum s-a spus la un moment dat, dacã îþi aminteºti, lucrurile care þi se întâmplã nu þi se întâmplã pentru cã te-ai nãscut pe 4 mai. De exemplu, deoarece în calitate de particulã din corpul lui Dumnezeu, ai propria ta voinþã, - ºi prin urmare, eºti un cocreator, alãturi de Dumnezeu. De aceea a stat nemiºcat universul, pentru ca tu sã poþi manifesta la un moment dat ceea ce ai obþinut prin acþiunile tale pe Pãmânt. Pentru cã aºa a hotãrât El, în toate lumile, timpul trebuie sã fie complet. Experienþa de viaþã a unei fiinþe trebuie sã ia sfârºit înainte ca fiinþa sã fie ori distrusã, ori sã-ºi poatã regãsi pe deplin capacitãþile mai înalte ale sinelui de a crea sau de a termina ceea ce a început. Le L ec ct tu ur ra a 5 51 15 59 9-2 2
Pentru cã numai spiritul ºi sufletul sunt veºnice, dar ele sunt tot atât de materiale ca ºi corpul atunci când se aflã în planul fizic. Le L ec ct tu ur ra a 5 53 33 30 0-1 1
Pentru cã sufletul este nemuritor, iar dacã fiinþa se analizeazã pe sine, constatã cã dispune de corp, minte ºi suflet. Sufletul tânjeºte dupã înþelesurile spirituale, dupã înþelegere mentalã, armonie fizicã ºi pace. Fie cã este tânãr sau bãtrân, omul cautã pacea, ºi cu toate acestea, atât partea fizicã, cât ºi celelalte pãrþi ale fiinþei au nevoie de odihnã ºi refacere. Le L ec ct tu ur ra a 5 57 74 49 9-3 3
[Având ca fond o lecturare fãcutã pentru Al Doilea Congres Anual al A.R.E.] (Î) Explicaþi legea liniei de demarcaþie dintre suflet ºi spirit. (R) Acestea sunt una, ºi totuºi diferite, tot aºa cum Tatãl, Fiul ºi Duhul Sfânt sunt una, ºi totuºi sunt manifestarea unei forþe capabile sã ia diferite forme în diferitele planuri de manifestare. Sufletul este o individualitate care poate ajunge sã fie unitã sau separatã de întreg.
47
Sufletul
Spiritul este forþa impulsionantã a infinitului sau unica sursã / forþã creatoare De aici vedem cã în plan fizic manifestarea sufletului este la fel dupã cum acþioneazã spiritul. Le L ec ct tu ur ra a 5 57 75 53 3-1 1
[Având ca fond o lecturare fãcutã pentru Al Doilea Congres Anual al A.R.E. referitor la reîncarnare] Sufletul este tot atât de real ca ºi fiinþa fizicã, ºi se supune legilor întocmai cum corpul fizic se supune legilor lumii materiale ºi elementelor acesteia! Ce anume arde focul, sufletul sau corpul fizic? Totuºi, fiinþa îºi poate azvârli sufletul în foc – figurat vorbind – atunci când face ceea ce ºtie cã este greºit! Cine sau ce stabileºte ce este bine ºi ce este rãu? Compararea cu ceea ce sufletul ºtie cã este în acord sau dezacord cu conºtiinþa care i-a dat viaþã. Le L ec ct tu ur ra a 5 54 40 05 5-1 1
Administrarea sedativelor ºi a anumitor tipuri de tratamente a distrus capacitatea corpului de a rãspunde bunãtãþii. Pentru cã, aºa cum se poate vedea în viaþa fiecãrui suflet uman, acesta rãspunde la toate fructele spiritului adevãrului, chiar ºi atunci când mintea sau trupul nu o fac. Dar trebuie sã ºtiþi cã mintea este cea care construieºte în planul material. Astfel încât, sub acþiunea directã ºi spiritualã a principiilor adevãrului – rãbdare, îndurare, bunãvoinþã, bunãtate, iubire faþã de aproape – poate exista un ajutor.
Evoluþia ºi destinul sufletului
Le L ec ct tu ur ra a 5 51 18 8-2 2
(Î) Este acesta destinul sufletelor care au fost unite la începuturi, sã se reuneascã din nou? Sau ele au libertatea de a alege altceva? (R) Ele pot alege ºi altfel. (Î) Au fost ele unite pentru un anume scop? în felul acesta sunt ele acum atrase unul de celãlalt? (R) Da, au fost unite pentru un anumit scop.
48
Suflet ºi Spirit
Le L ec ct tu ur ra a 9 90 00 0-2 20 0
(Î) Este acesta destinul oricãrei entitãþi spirituale, de a deveni una cu Dumnezeu? (R) Da, în afarã de cazul în care entitatea însãºi doreºte sã fie alungatã. De aceea i-a fost datã omului voinþa, indiferent de direcþia în care el alege sã ºi-o manifeste, fie ea spiritualã sau materialã. Pentru cã prin intermediul ei, fiinþa, fie ea spiritualã sau materialã, poate sã se alunge singurã. Iarãºi vedem cã se aplicã legea, pentru cã deºi iadul a fost creat pentru Satana ºi îngerii sãi, Dumnezeu nu a dorit distrugerea niciunui suflet. Atunci când i-a dat voinþã omului, care este creaþia sa, i-a dat posibilitatea de a deveni una cu El, ºi i-a acordat privilegiul de a-ºi putea exercita voinþa, respectiv, de a crea legi, fiind destinat sã se supunã legii sau sã devinã legea. Distrugerea acestuia ar duce la distrugerea legii. Le L ec ct tu ur ra a 8 82 26 6-8 8
(Î) Este obligatoriu ca fiecare suflet sã continue sã se reîncarneze pânã ce atinge perfecþiunea sau existã ºi suflete pierdute? (R) Poate Dumnezeu sã se piardã pe sine însuºi dacã este Dumnezeu – chiar ºi atunci când se ascunde în creaþie, în sufletul sau conºtiinþa universale? Sufletul nu poate fi pierdut, ci doar individualitatea sufletului care creeazã separare, doar ea poate fi pierdutã. Reîncarnarea, sau oportunitãþile care apar, continuã pânã când sufletul a devenit o entitate completã prin sine însuºi sau pânã când s-a scufundat cu totul. Le L ec ct tu ur ra a 9 90 00 0-5 59 9
(Î) Explicaþi diferitele tãrâmuri în care pãtrunde individul înainte de a veni în planul fizic, în timp ce se aflã aici, cât ºi dupã ce pleacã de aici. (R) Înainte de a intra în planul fizic, entitatea dispune doar de legãtura spiritualã care existã între Forþa Universalã ºi sufletul care urmeazã a fi creat ºi cãruia i se dãruieºte liberul arbitru, în oricare din lumile sau planurile de manifestare se aflã, tocmai pentru a se putea dezvolta. Înainte de a intra în planul fizic al pãmântului, pe care ºi-l alege singurã, fiinþa se dezvoltã în acele sfere pe care ea însãºi ºi le-a ales. Fiinþa se va supune atunci legilor Pãmântului sau sferei de manifestare în care alege sã trãiascã, fiind animatã de aceeaºi dorinþã de a evolua pe care ºi-a asumat-o la începuturi, supunându-se condiþiilor mediului prin care alege sã treacã cu scopul de a evolua, ºi, aºa cum s-a
Sufletul
49
spus, întreaga forþã a sufletului ºi spiritului aparþine Creatorului, ºi ea i-a fost datã fiinþei, pentru ca aceasta s-o foloseascã aºa cum crede de cuviinþã. Tot astfel sunt cele spuse de El, Cel care a arãtat calea, anume cã talentele au fost date fiinþelor pentru a le folosi, ºi toate au fost la fel, la începuturi. Odatã cu dezvoltarea entitãþii, cu cât ajunge mai completã, mai aproape de Dumnezeu, cu atât ajunge mai aproape de o dezvoltare perfectã, pentru cã legea întregirii spune cã fiinþa trebuie sã devinã una cu Creatorul. Cu toate acestea, fiinþa nu-ºi va pierde niciodatã identitatea, cãci aceasta i s-a dat la începuturi, ci devine una cu Creatorul tot aºa cum fiecare particulã din sânge este o parte a fiinþei care este încarnatã aici pe pãmânt. Vedem în om toate elementele ºi toate reprezentãrile modului în care acesta este una cu Dumnezeu, dispunând de voinþa de a ajunge una cu Dumnezeu, având toate atributele unui creator, ºi putând alege la voinþã dacã sã devinã una cu El sau sã se rãzvrãteascã împotriva Lui. Le L ec ct tu ur ra a 2 20 06 67 7-1 1
Pentru cã, odatã cu evoluþia fizicã, exisã ºi o creºtere a sufletului – nu o evoluþie, ci o conºtientizare mãritã a existenþei lui în aceastã lume materialã. Le L ec ct tu ur ra a 2 20 07 79 9-1 1
Pentru cã, într-adevãr, fiecare entitate, fiecare suflet, se aflã în procesul de evoluþie cãtre Cauza Primordialã. Mare parte din acest proces devine o evoluþie – dar foarte mult poate deveni o involuþie. Le L ec ct tu ur ra a 3 33 35 57 7-1 1
Vedem cã aspectele astrologice nu au o semnificaþie prea mare pentru aceastã entitate, deºi fiecare îºi are locul sãu, care – aºa cum se vede, este relativ. Nici o dorinþã nu depãºeºte voinþa fiinþei, acest minunat dar al Forþelor Creatoare ce provine din ele ºi care diferenþiazã pe om, chiar ºi pe Fiul Omului, de restul creaþiei. Aceasta face ca omul sã fie întotdeauna una cu Tatãl, ºtiind cã este el însuºi, ºi totuºi una cu Tatãl, fãrã a-ºi pierde vreodatã identitatea. Pentru cã adevãrata moarte este pierderea identitãþii, adevãrata moarte este separarea de Forþa Creatoare. Sufletul nu poate fi niciodatã pierdut, pentru cã se întoarce în sânul acelei Forþe Unice, dar el poate sã nu mai ºtie cine este.
50
Suflet ºi Spirit
Le L ec ct tu ur ra a 3 37 74 44 4-2 2
[Având ca fond o serie de lecturãri asupra fenomenelor psihice] (Î) Moare vreodatã sufletul? (R) El nu poate sã moarã, dar poate fi alungat de la Creatorul sãu. (Î) La ce se referã aceastã izgonire a sufletului de la Creatorul sãu? (R) La voinþa care i-a fost datã încã de la început, de a alege pentru sine însuºi, la fel ca ºi pe Pãmânt, iar materia care nu este corespunzãtoare este trimisã cãtre Saturn. Pentru a-ºi dobândi salvarea, aºa cum este ea numitã în aceastã lume, fiinþa se izoleazã singurã, sau mai precis, îºi izoleazã sufletul. Le L ec ct tu ur ra a 3 37 74 44 4-4 4
[Având ca fond o serie de lecturãri asupra fenomenelor psihice] (Î) Este corectã sau incorectã teoria evoluþionistã a lui Darwin? Oferiþi oamenilor un rãspuns iluminator asupra subiectului evoluþiei. (R) La început omul a fost pus sã conducã asupra acestor elemente, care au fost astfel pregãtite în planul fizic încât sã rãspundã nevoilor sale. Atunci când mediul a devenit propice pentru ca omul sã poatã fi susþinut de condiþiile de pe Pãmânt, a apãrut omul, dar nu ca o verigã în lanþul evoluþiei, ci ca stãpân asupra a tot ceea ce a fost creat, ºi acest lucru se poate vedea în orice om viu, toate acestea putând fi vãzute în înfãþiºarea întregii creaþii, întregului plan fizic; ºi în plus faþã de aceasta, sufletul omului este cel care îl aºeazã pe acesta mai presus de tot regnul animal, vegetal ºi mineral care se aflã pe Pãmânt. Omul nu se trage din maimuþã, ci el a evoluat, revenind la viaþã din când în când, câte puþin în fiecare loc, avansând pas cu pas. Vedem cã aceasta a fost evoluþia de-a lungul timpului – zi dupã zi sau aºa cum o vedem din acele forþe care se manifestã prin aceea cã omul a adus gradat îmbunãtãþiri lucrurilor pe care le-a creat, care sunt de ajuns pentru a rãspunde nevoilor anumitor pãrþi ale voinþei active a omului, rãmânând însã întotdeauna elementul care sã satisfacã acea nevoie, fie cã este vorba de menþinerea vieþii, fie de alte funcþii ale fiinþei umane, aºa cum au fost ele create de cãtre aceasta; acest lucru devine atunci exponentul forþei cu care l-a înzestrat Creatorul, pentru a stãpâni lumea, iar nevoile, condiþiile de viaþã, respectarea legilor de cãtre om, l-au adus gradat la acea dezvoltare necesarã pentru a
Sufletul
51
îndeplini necesitãþile condiþiilor, locului sau sferei în care se aflã individul. Tot astfel: Nevoile celor care trãiesc în þãrile nordice nu sunt aceleaºi cu ale celor care trãiesc în zonele toride. De aici evoluþia are loc astfel încât sã fie satisfãcute nevoile care existã în diferitele condiþii de mediu în care este pus sã trãiascã omul. El doar foloseºte aceste legi care acþioneazã de-a pururi în manifestarea din acest plan, - cum ar fi de exemplu legea relativitãþii - ºi care aratã nevoile pe care le are fiecare raportat la celãlalt. Teoria spune cã omul a evoluat, iar evoluþia, de la Cauza Primordialã, a luat fiinþã tocmai pentru a satisface nevoile omului, aceastã pregãtire durând multe, multe mii ºi milioane de ani în acest plan, pentru a acoperi nevoile omului pentru sute ºi mii de ani de acum înainte. Omul este om, ºi reprezintã ordinea lui Dumnezeu în creaþie, care a luat chipul Fiului, care vorbeºte în numele Tatãlui, ºi care a luat formã umanã, - care este cea mai înaltã formã fizicã din creaþie – devenind pentru om cel care aratã ºi va arãta întotdeauna calea, viaþa, apa, vinul, cele veºnice. (Î) De unde vine sufletul ºi cum intrã el în corpul fizic? (R) El este deja acolo. „Iar El a suflat asupra omului suflarea vieþii, ºi el a prins viaþã”; cãci suflul, partea etericã a forþelor, întrã în corpul omului când se naºte ºi respirã pentru prima datã; astfel omul prinde viaþã, presupunând cã sufletul a atins deja acea faþã de evoluþie în care poate sã-ºi gãseascã un adãpost în care sã intre. Toate sufletele au fost create la începuturi, ºi ele îºi gãsesc calea de întoarcere cãtre locul din care au pornit. (Î) Unde se duce sufletul atunci când s-a dezvoltat pe deplin? (R) La Creatorul sãu.
4
• Dezvoltarea sufletului
Le L ec ct tu ur ra a 1 13 36 6-8 83 3
(Î) Este posibil ca eu-l sã se întoarcã înapoi în planul fizic, altfel decât nou nãscut? (R) Asta depinde nu numai de dorinþa mentalã ºi spiritualã a eului, ci ºi de dorinþa celor are studiazã aceste impregnãri care nu lasã urme pe Pãmânt. Aceste cauze reunite, pot aduce în manifestare entitatea respectivã astfel încât aceasta sã poatã fi vãzutã, simþitã, auzitã, într-o asemenea manierã încât adesea poate deveni periculoasã, dacã nu este înþeleasã. Prin aceasta fizicul este pus în miºcare de cãtre forþele spirituale, aºa cum este manifestat el în fiecare entitate; aceasta, pe mãsurã ce trece dintr-o sferã a manifestãrii în alta, cãutându-ºi drumul spre casã, cãtre Creatorul ei, cãtre Tatãl, Cauza Primordialã, forþa care pãtrunde tot ceea ce este manifestat; pe mãsurã ce legãturile specifice fiecãrei sfere se retrag, sinele este pierdut în acea încercare de a ajunge din ce în ce mai aproape de ceea ce a generat acea formã manifestatã, fie cã se aflã în Pleiade, Arcturus, Gemeni, pe Pãmânt, pe Vulcan sau Neptun, ºi cautã atunci sã aranjeze totul conform sferei de manifestare prin care trece, sub formã de luminã, de razã fãrã sfârºit, care trãieºte iar ºi iar, pânã când devine în esenþã una cu sursa acestei lumini. Lumina, asemenea entitãþii, se miºcã din sferã în sferã. Nu ai citit oare cele spuse de Iisus: „Oare nu ºtii cã trebuie sã te naºti din apã ºi din spirit?” Apa din planul fizic este Mama vieþii, Spiritul, Tatãl, ºi din aceastã miºcare ia naºtere viaþa. Atunci, este oare posibil pentru un om, ca, bãtrân fiind, sã între din nou în pântecele mamei ºi sã se nascã din nou? El trebuie sã se nascã din apã ºi din sânge. Sângele este manifestarea acelei 52
Dezvoltarea sufletului
53
forþe prin care viaþa capãtã diferite forme. Apa este forþa care purificã pe mãsurã ce fiinþa trece de la o viaþã la alta. Le L ec ct tu ur ra a 2 21 12 2-1 1
(Î) Cum poate aceastã fiinþã sã-þi îmbunãtãþeascã echilibrul spiritual, de dragul propriei sale fiinþe? (R) Înþelegându-se pe sine ºi înþelegându-ºi impulsurile. Atunci va putea sã vadã ce anume este necesar sã corecteze sau sã schimbe în condiþiile respective; pentru cã fiecare situaþie de viaþã, fie ea fizicã, mentalã, spiritualã, trebuie înfruntatã ca atare. Amânarea nu face decât ca lucrurile sã fie mai dificil de înfruntat. Le L ec ct tu ur ra a 2 23 38 8-2 2
Analizând aceastã viaþã din punct de vedere astrologic, vedem cã entitatea se aflã sub influenþele lui Jupiter, Mercur, Venus ºi Uranus. În acþiunile entitãþii ºi în viaþa pe care o aduce în planul fizic, acestea nu ar avea decât o influenþã minorã, dacã ar fi sã le analizãm strict astrologic; deoarece adesea experienþele avute în diferitele etape de evoluþie, din diferite sfere de manifestare, aduc un efect variabil, în funcþie de modul în care acþioneazã fiecare individ, exercitându-ºi liberul arbitru. Liberul arbitru nu este niciodatã luat fiinþei, dar fiinþa trebuie sã înfrunte ceea ce este scris cã trebuie sã se întâmple în acea încarnare, ºi numai atunci când cineva subordoneazã voinþa sa voinþei divine, devenind una cu Energia Creatoare, numai aºa poate sã evolueze în fiecare viaþã; ºi în aceastã entitate vedem cã existã atât multe dezvoltãri, cât ºi multe întârzieri. Le L ec ct tu ur ra a 2 24 43 3-1 10 0
Iatã cineva care reuºeºte sã îºi facã prieteni cu multã uºurinþã, ºi îi pierde la fel de uºor; cu toate acestea, existã prietenii care au rolul de a oferi o mai bunã înþelegere a vieþii, ºi în cele în care acþioneazã forþele lui Venus apare iubirea, care se manifestã firesc în viaþa fiinþei. Aceasta este ceea ce i-a rãmas, trecând prin toate vicisitudinile vieþii, pentru cã fiinþa a câºtigat multe lucruri care fac ca situaþia sã fie precum s-a spus: „Existã un prieten care e mai apropiat decât un frate” ºi: „Cel care este plin de bunãvoinþã faþã de ultimul dintre cei mai mici, este mai mare decât cel care a cucerit un oraº puternic”. Aceste realizãri, menþinute în conºtiinþa entitãþii, vor duce la acea Conºtiinþã Christicã, care elibereazã totul; pentru cã El este viaþa, El
54
Suflet ºi Spirit
este lumina care a strãlucit în locuri întunecate, chiar ºi asupra ascunziºurilor conºtiinþei ºi care a alungat teama; (deoarece teama este primul semn al conºtientizãrii pãtrunderii pãcatului, pentru cã cel care se teme ºi-a pierdut conºtiinþa propriei sale moºteniri lãsate de Fiul; pentru cã prin intermediul Lui, noi moºtenim Împãrãþia care se aflã dincolo de tot ceea ce ne-ar putea produce teama sau îndoiala. Aºadar, cãutaþi prin ascunziºurile inimii ceea ce v-ar putea produce frica, alungaþi teama, ºi atunci doar El singur vã va cãlãuzi). Le L ec ct tu ur ra a 2 25 54 4-6 68 8
(Î) Întrebare pusã de Reverendul W. [preot prezbiterian]: Care, unde sau cum este punctul de contact imediat între propriul Dumnezeu ºi suflet, contact de care sufletul este conºtient ºi sigur? (R) Aºa cum fiii ºi fiicele lui Dumnezeu sunt fiinþe distincte, individualitãþi cu multiplele lor atribute caracteristice sau personalitãþi, tot astfel trebuie sã fie ºi Creatorul, dispunând de atributele ºi personalitatea Lui (chiar dacã acestea nu sunt atunci decât o umbrã izvorâtã din Creator). ªi cu toate acestea, El ne umple viaþa, ºi aceasta se manifestã în planul spiritual, pe tãrâmul sufletului sau în acest sãlaº temporar, în care sufletul zãboveºte pentru o zi. Atunci, pe mãsurã ce sufletul cautã ceea ce susþine corpul – aºa cum hrana contribuie la creºterea ºi dezvoltarea corpului, tot astfel sunt cuvintele adevãrului (care sunt viaþa, iubirea, Dumnezeu) pe care le cautã ºi care produc creºterea, la fel cum digerarea alimentelor fizice de cãtre trup produce creºterea. Este posibil ca aceastã creºtere sã nu fie simþitã în conºtiinþa materialã, ci sã fie experimentatã de cãtre conºtiinþa sufletului, prin care sufletul poate sã foloseascã atributele a ceea ce constituie hranã pentru suflet, aºa cum corpul se foloseºte de forþa muscularã sau alte atribute ale corpului fizic. Unde se face contactul? Atunci când Îl cãutaþi, ce se aseamãnã se adunã. Pentru cã voi lucraþi cot la cot cu El atunci când îi daþi voie întregii Sale iubiri sã intre în viaþa voastrã. Hrãniþi-vã atunci cu fructele spiritului. Iubire, speranþã, bucurie, milã, îndurare, iubire faþã de aproape ºi veþi putea vedea ºi creºterea ºi contactul; iar în conºtiinþa sufletului veþi deveni conºtienþi de prezenþa lui Dumnezeu în voi înºivã!
Dezvoltarea sufletului
55
Le L ec ct tu ur ra a 2 25 57 7-1 12 23 3
(Î) Vã rog sã mã sfãtuiþi în ceea ce priveºte dezvoltarea ºi întârzierea mea spiritualã din cursul anului 1933. (R) Acest lucru poate fi cel mai bine fãcut în forul interior al fiinþei, prin modalitãþi care au mai fost evidenþiate mai înainte; ºi anume: atunci când intraþi în interiorul fiinþei ºi vã apropiaþi de acel Tron al graþiei, compasiunii, iubirii, speranþei, existã oare în fiinþã ceva care sã o împiedice sã ofere tot ceea ce este mai bun sau sã primeascã ceea ce este mai bun de la acel Tron al graþiei? Nu înseamnã atunci cã este necesar ca mai întâi sã fie date deoparte aceste piedici? chiar dacã ele sunt foarte vechi? Atunci când tu îþi aduci sacrificiul, aºteptând sã primeºti de la acel Tron al graþiei compasiunea ºi speranþa pe care le cauþi, ai arãtat tu însuþi compasiune altora? ai arãtat iubire? ai arãtat respect faþã de acþiunile ºi prieteniile fiecãrui individ, fie el prieten ori duºman? Deoarece Dumnezeu nu respectã individualitatea, ci mai degrabã: cel care a fost în frunte, va fi pus în frunte, cel care s-a dovedit a fi mãrunt, va deveni mãrunt în faþa Lui (în sine însuºi). Rezultatele apar în activitatea conºtientã a sinelui, dupã cum fiinþa s-a dovedit a fi vrednicã sau nu. Pentru cã þi s-a spus adesea, cautã sã te cunoºti pe tine însuþi ºi lucrurile în care crezi; ºi cautã sã vezi cãtre cine te îndrepþi atunci când ai nevoie de un ajutor, de un sfat sau de ghidare. Pentru cã, acei câþiva ani petrecuþi aici în sfera aceasta pãmânteascã sunt un nimic faþã de întreaga eternitate. Nu fii nerãbdãtor cu cei care te împiedicã sã dobândeºti ceva din plãcerile lumeºti; ci înþelege cã cel care cautã sã împlineascã ordinele Forþelor Creatoare într-un mod constructiv, este rãsplãtit cu evoluþia sufletului. Deoarece sufletul cautã sã creascã; pentru cã în el se aflã adevãrul, viaþa, lumina. Dumnezeu existã, ºi tot aºa existã ºi viaþa, lumina, adevãrul, speranþa, iubirea. ªi cei care se pãstreazã în ele, cresc. Cei care se menþin în umbra nopþii, sau în circumstanþe care dau naºtere acelor roade întunecate, nu se dezvoltã.
56
Suflet ºi Spirit
Le L ec ct tu ur ra a 2 26 62 2-2 24 4
(Î) „Toate lucrurile cu adevãrat importante cresc încet”. (R) Foarte adevãrat! Deoarece, aºa cum s-a spus de nenumãrate ori, sufletul creºte în funcþie de lucrurile cu care s-a hrãnit. Aºadar, sufletul omului este cel mai mare din întreaga creaþie, cãci el poate fi una cu Tatãl. Încetul cu încetul, pas cu pas, azi puþin, mâine încã puþin – în felul acesta se creºte, astfel încât fiinþa sã ajungã una cu El. Nu pierdeþi ceea ce v-a dãruit El, cel mai mare dintre cei care au fãcut cunoscute adevãrurile spirituale, pentru ca fiind una cu El, sã rãmâneþi totuºi o fiinþã distinctã! Sã fiþi nu totul, ci egali cu totul – ºi ca urmare, una cu El. Nu, voi nu sunteþi strãini – ci mai degrabã fii Celui Sfânt. Le L ec ct tu ur ra a 2 26 63 3-4 4
Entitatea a fãcut parte dintre cei care s-au alãturat rebeliunii Ibex, realizând acele asociaþii ºi legãturi care ulterior au dus la activitãþi îndelungate îndreptate împotriva întoarcerii preotului sau împotriva acþiunilor regelui din acea vreme. Entitatea a pierdut ºi a câºtigat în timpul acelei vieþi, pentru cã odatã cu începerea acelor semnale clare din temple, cu schimbarea preotului ºi a acelor activitãþi care au dus la adunarea celor ale cãror concepþii puteau fi predate ºi altora, fiinþa s-a aflat printre primii, în calitate de asistentã medicalã specializatã. ªi în aceastã încarnare fiinþa ºi-ar fi putut alege o viaþã pusã în slujba celorlalþi, într-un mod care sã nu poatã fi depãºit de prea mulþi. Pentru aceasta era nevoie de sacrificiu de sine; lucru pe care entitatea nu l-a fãcut în alte încarnãri. Aceste lucruri pot fi dezvoltate de cãtre entitate, astfel încât sã aducã dezvoltarea ºi evoluþia în aceastã viaþã. Le L ec ct tu ur ra a 2 26 64 4-3 31 1
Pe atunci entitatea era foarte echilibratã în corp ºi minte, ºi era un tovar㺠de nãdejde sau un ajutor pentru cei care se aflau în vecinãtatea lui – pânã când cineva cu numele Bainbridge ºi-a fãcut apariþia ºi l-a abãtut de la scopurile sale morale ºi spirituale din acea viaþã; ºi atunci au apãrut necazurile datoritã ranchiunei, datoritã faptului cã fiinþa nu a înþeles cã s-a lãsat condusã, ci a dat mereu vina pe tovarãºul sãu pentru necazurile pe care le-a suferit la nivel mental, la nivel fizic, în cadrul asocierilor ºi pentru tot ceea ce i s-a întâmplat în viaþã. Cu toate acestea, în ultima parte a vieþii – când au fost cântãrite toate ideile care veneau din influenþa acelui tovar㺠în viaþa lui, ºi judecate în
Dezvoltarea sufletului
57
raport cu legile mentale, materiale ºi spirituale – entitatea s-a liniºtit ºi a câºtigat mult în viaþã, dezvoltându-se foarte mult datoritã acelei experienþe. În prezent, foarte multe din învãþãmintele acelei vieþi influenþeazã mental, fizic ºi spiritual asupra fiinþei; aºa cum poate vedea chiar ea, analizându-se pe sine însãºi. Le L ec ct tu ur ra a 2 26 64 4-4 45 5
Atunci când se oferã ceea ce este de folos în acest moment, poate sã aparã conºtiinþa existenþei minþii conºtiente, prin intermediul mesajelor spirituale care sunt transmise, anume cã atunci când se aplicã lecþiile spirituale asupra faptelor concrete, materiale, este nevoie ca mintea trupeascã ºi mintea sufletului sã fie în acord. Aºa cum s-a mai spus, au existat pentru aceastã entitate perioade de dezvoltare mentalã ºi spiritualã; precum ºi perioade în care s-a acþionat greºit din punct de vedere al dezvoltãrii corpului fizic; cu toate acestea, ele ar trebui considerate ca fiind ceva necesar în experienþa sufletului pentru ca el sã ajungã sã fie într-adevãr una. Deoarece conºtientizarea aduce mai întâi atitudinile corecte ale minþii sufletului, ale minþii conºtiente ale fiinþei, iar resentimentele din orice fazã a evoluþiei nu sunt altceva decât bariere în dezvoltarea perfectã a întregului sau a sufletului. De asemenea, este nevoie de blândeþe, de bunãtate, de un cuvânt bun chiar ºi atunci când existã mânie ºi resentimente; cãci atunci când apar sentimentele ce iau naºtere din orice experienþã care dã naºtere cuvintelor tãioase ºi resentimentelor de tot felul, acestea creeazã condiþiile necesare pentru ca sufletul sã devinã temãtor ºi sã tremure de fricã. Este posibil sã existe o mai mare conºtienþã a forþelor fizice ale corpului, de aceea construiþi în mod constant dinspre interior, fãcând ca mintea conºtientã, mintea sufletului, sã devinã din ce în ce mai mult una cu scopul sau dorinþa sa, iar expresiile sale vor fi din ce în ce mai constructive, în acord cu dezvoltarea creatoare a sinelui ºi cu ceea ce el oferã. Le L ec ct tu ur ra a 2 26 64 4-4 45 5
(Î) Care sunt calitãþile mele înnãscute, care se aflã în stare latentã, ºi cum aº putea sã le dezvolt ºi sã le folosesc în mod corect? (R) Aceste lucruri i-au fost spuse fiinþei de multe ori. Aceste calitãþi sunt capacitatea de a analiza lucrurile care au aceeaºi influenþã dãtãtoare de nesupunere, de a-ºi analiza experienþele, de a mãsura. ªi mintea fizicã este
58
Suflet ºi Spirit
la fel cu mintea sufletului, ºi pe mãsurã ce fiinþa le permite celorlalþi sã vadã, îºi dã ei însãºi voie sã vadã ºi sã înþeleagã cã fiecare fazã de evoluþie o face din ce în ce mai conºtientã de baza spiritualã ºi o face sã ofere o evaluare corectã a acþiunii mentalului ºi fizicului la nivelul corpului. Este posibil ca forþa sufletului sau a spiritului, care pune totul în miºcare, sã creascã prin alte metode, prin care sã exprime mai mult influenþa divinã la un nivel sau altul? Toate aratã lucrarea Lui. Singur omul, de la el putere ºi prin sine însuºi, poate da deoparte aceste lucruri, alegând tendinþa de a se ridica în slãvi, putând atunci sã evalueze greºit lucrurile din când în când. Dar dacã fiinþa va cãuta neobositã, lumina lui Dumnezeu îi va purifica corpul ºi mintea, iar creºterea sufletului va fi asiguratã. Le L ec ct tu ur ra a 2 27 75 5-1 11 1
În lectura anterioarã am vãzut locul de origine din încarnarea actualã, în acele perioade agitate de timp în care aveau loc raiduri sau invazii ale popoarelor care îi miºcau din locul lor pe coloniºtii din acest nou þinut, entitatea fãcând parte dintre localnici sau dintre primii nãscuþi ai celor aºezaþi aici, ºi având numele de Zangrill. În aceastã viaþã fiinþa a avut multe de câºtigat, în special în ceea ce priveºte capacitãþile practice de a decora, coase, tricota sau toarce, ºi astfel de lucruri care þin de o pregãtire oarecum rudimentarã a hainelor prezintã interes pentru aceastã fiinþã. În aceastã viaþã fiinþa a câºtigat ºi în ceea ce priveºte influenþa religioasã. Nu numai în aspectele pur imaginative, dar ºi în ceea ce priveºte aplicarea practicã în relaþiile dintre oameni; ºi în aceastã direcþie, pentru aceastã fiinþã nu conteazã ceea ce declarã cineva, ci pentru ea faptele vorbesc despre influenþa pe care o deþine cineva. Prin urmare, discursurile frumoase nu înseamnã prea mult pentru aceastã fiinþã – deºi modul de acþiune al celorlalþi influenþeazã foarte mult entitatea. În încarnarea de dinaintea acesteia, gãsim aceastã fiinþã în Egipt, în timpul acelei perioade [a lui Ra Ta], când cunoaºterea atinsese niveluri înalte în ceea ce priveºte legãtura omului cu Creatorul sãu ºi legãtura omului cu aproapele sãu. În acea primã ºcoalã în care se practica vindecarea ºi prevenirea bolilor, entitatea a acþionat cu scopul de a-i ajuta pe cei care conduceau în acea perioadã. Numele fiinþei era Ai-Si. Entitatea a câºtigat mult din aceastã experienþã ºi a acordat multã atenþie plinã de delicateþe celor care îºi reveneau dupã febrã, rãni exterioare cãpãtate în bãtãlii, diferite situaþii care aveau de face cu
Dezvoltarea sufletului
59
dezvoltarea omului interior. Entitatea a câºtigat prin aceastã experienþã, multe cunoºtinþe pe care le poate aplica ºi în prezent în aceeaºi direcþie în care existã câmpul de dezvoltare. E bine ca fiinþa sã nu se uneascã cu cineva de sex opus înainte de a fi trecut de douãzeci ºi opt de ani, sau cel puþin trebuie sã se gândeascã la aceste relaþii – pentru cã acele dezvoltãri în mintea fizicã, în corpul fizic, trebuie sã aducã în aceastã viaþã ceea ce fiinþa poate obþine, cum ar fi o viaþã pusã în slujba servirii celorlalþi, pentru ca fiinþa sã poatã câºtiga cât mai mult. Le L ec ct tu ur ra a 2 27 75 5-3 33 3
De aceea în prezent fiinþa poate ca, atunci când se pune în armonie cu muzica prin intermediul exerciþiilor, sã reuºeascã sã-ºi trezeascã din interior acele capacitãþi latente, care sã creeze acea armonie cu sufletul sau fiinþa interioarã care a fost construitã. Pentru cã atunci când individul se armonizeazã cu ceea ce a fost obþinut la un moment dat, este trezitã capacitatea de a cunoaºte chiar ceea ce s-a învãþat în acea experienþã... (Î) Puteþi sugera ceva care sã-i fie de folos fiinþei în cursul evoluþiei sale fizice ºi spirituale? (R) Dupã cum am spus mai înainte, atunci când fiinþa se întoarce din ce în ce mai mult, prin intermediul muzicii, cãtre acea armonie a sinelui (deoarece muzica induce atunci o stare de meditaþie, de rugãciune pentru aceastã fiinþã), atunci devine din nou posibil ca aceste capacitãþi sã conducã la activitãþile lui Ai-Si, aºa cum am menþionat mai înainte. Le L ec ct tu ur ra a 4 42 23 3-3 3
În ceea ce priveºte calitãþile din prezent, cãtre ce pot ele sã conducã, ºi cum anume: Aºa cum s-a putut vedea din alte experienþe, ori de câte ori au existat acele activitãþi care au dus la exemplificarea aºa numitelor virtuþi din acþiunile omului, ele au fost date pentru ca fiinþa sã se dezvolte mental, spiritual, în relaþiile sale, prin propria activitate a sufletului sãu. Deoarece numai ajutându-i pe ceilalþi poate sufletul sã avanseze prin el însuºi, dezvoltându-se în direcþia împlinirii scopului pentru care a venit în aceastã încarnare în planul fizic (ºi pe mãsurã ce fiinþa cautã sã cunoascã scopul pentru care s-a încarnat în aceastã viaþã ºi în aceste condiþii):
60
Suflet ºi Spirit
pentru ca sã se poatã manifesta în fizic acele lucruri de la nivel mental ºi sufletesc care au fost dobândite în urma precedentelor sejururi pe pãmânt. Pentru cã numai prin manifestarea fizicã a acþiunilor care determinã o legãturã mai strânsã a sufletului cu sursa sa originarã, poate sã aparã conºtiinþa sinelui – în sine însuºi – care se aflã în acord cu Forþele Creatoare (sau Dumnezeu) ce acþioneazã pe Pãmânt. Prin urmare, în prezent existã aceastã capacitate de a influenþa grupuri sau indivizi, conducându-i înspre o relaþie corespunzãtoare cu condiþiile materiale, ce sunt strâns legate atât de dezvoltarea lor mentalã ºi sufleteascã, cât ºi de lucrurile mult mai concrete ale vieþii. Cu toate acestea, cea mai mare bucurie, cea mai mare dezvoltare poate veni din manifestarea acelor virtuþi de care fiinþa a dat dovadã în plan pãmântesc, arãtând toleranþã, într-o încarnare mai apropiatã de aceasta, când a manifestat iubire ºi rãbdare, adevãr, viaþã ºi luminã; deoarece viaþa ºi lumina sunt manifestãrile lui Dumnezeu pe Pãmânt. Le L ec ct tu ur ra a 4 47 76 6-1 1
Analizând aspectele astrologice sau pe cele numerologice, suntem oarecum puºi în încurcãturã – în ceea ce priveºte paralela fãcutã între harta astrologicã ºi cea numerologicã. Totuºi, aceste forþe ºi influenþe au sau vor avea multe de spus în ceea ce priveºte experienþele de viaþã ale fiinþei în aceastã încarnare. Cu cât va înþelege entitatea mai multe, cu atât mai mult va putea folosi informaþiile primite ca puncte de plecare în acþiunea conºtientã de dezvoltare a fiinþei ºi sufletului. Prin fiecare experienþã din planul fizic, sufletele trebuie sã dobândeascã cunoaºterea acelor forþe, condiþii sau experienþe care ar putea exercita un maxim de influenþã asupra fiinþei, asupra sufletului; ºi nu numai cunoaºterea sau înþelegerea acestor influenþe, dar chiar înþelegerea faptului cã aceste influenþe constituie de fapt indicii, indicatoare, circumstanþe. Folosirea acestora poate permite sufletului sã evolueze mai mult. Deoarece, în funcþie de ceea ce mintea fizicã ºi mintea-sufletului fac cu înþelegerea sau cunoaºterea, aºa va fi ºi evoluþia sufletului. Pot fi fãcute niºte comparaþii foarte frumoase cu experienþele avute de aceastã entitate pe Pãmânt. Pentru cã, deºi fiinþa a fost un tovar㺠sau un frate al lui Solomon într-una din vieþi, ce a fãcut unul cu înþelegerea ºi cunoaºterea, ºi ce a fãcut celãlalt, au dus la diferenþe foarte mari în poziþia pe care au ocupat-o fiecare în acea viaþã, ºi în încarnãrile pe care le-au avut ulterior. Din conjuncturile astrologice vedem aceste aspecte mai degrabã ca
Dezvoltarea sufletului
61
niºte nevoi, decât ca niºte impulsuri, dar înclinaþiile ºi influenþele apar în permanenþã în viaþa entitãþii; iar ceea ce poate sã facã fiinþa cu aceste nevoi, rãmâne la latitudinea ei, ea putând alege ceea ce va duce la evoluþia sau involuþia sufletului sãu. Le L ec ct tu ur ra a 4 48 80 0-4 47 7
(Î) Îmi puteþi spune care este cea mi bunã modalitate de abordare prin acest canal, pentru ca sã reuºesc sã înþeleg dintr-un punct de vedere spiritual aceastã aparentã tragedie din viaþa mea, care a survenit prin pierderea mamei mele? (R) Domnul a dat, Domnul a luat. Lucrurile acestea par a fi doar niºte zicale rãsuflate, dar atunci când studiem Scriptura ºi promisiunile cuprinse în aceasta, vedem cã fiinþa îþi gãseºte rãspunsul doar în sine însãºi. Înþelegeþi doar cã ceea ce doreºte El pentru fiecare individ – de fapt, pentru toþi copiii sãi – ºi tot ceea ce se petrece în viaþa acestora, se petrece pentru ca sã fie posibilã acea trezire necesarã unei mai bune înþelegeri. Auto-învinovãþirea, condamnarea celorlalþi, din cauzã cã lipseºte asta sau cealaltã, nu reuºesc decât sã creeze bariere care fac ca sinele sã nu mai poatã sã întrezãreascã aceste realitãþi. Citiþi ceea ce s-a spus în ultima povaþã datã lui Moise, în capitolul 30 din Deuteronom. Citiþi promisiunile fãcute în Psalmi – în psalmii 24, 23, 91, 1 ºi 50. Toate acestea vor arãta care anume este sursa puterii mentale ºi spirituale, ºi – în cazul în care reuºim sã ne coordonãm planul mental ºi cel fizic - de asemenea, sursa forþei corpului nostru. Pentru cã, aºa cum se indicã în toate acestea, sursa acestor puteri se aflã aici. Aºadar, dacã începem sã cãutãm alte mijloace – materiale – de a afla un rãspuns, nu vom reuºi sã-l gãsim, deoarece acesta poate fi aflat doar în El. Le L ec ct tu ur ra a 4 48 88 8-6 6
(Î) Sunt aceste idealuri ale fiinþei cele de care ea are nevoie pentru dezvoltarea sa spiritualã? (R) Aºa cum s-a spus mai înainte, ceea ce fiinþa aratã în mod constant, - ca atitudine ºi voinþã pe care le menþine - aceea va fi construit în mod gradat; pentru cã ajungem sã devenim aºa cum gândim – pentru cã „acolo unde este comoara ta, acolo se aflã ºi inima ta”. Experienþele care apar în conºtiinþa corporalã a entitãþii corespund idealului pe care îl are fiinþa ºi standardului sãu moral, capacitãþilor sale mentale ºi spirituale. Se poate
62
Suflet ºi Spirit
vedea adesea cum se manifestã ceea ce s-a acumulat într-o fiinþã de-a lungul timpului, sub formã de prejudecãþi înnãscute împotriva anumitor lucruri sau condiþii – dar se vede mai puþin voinþa fiinþei ºi dorinþa sa de a se abandona, nu oricãror forþe, ci doar lui Dumnezeu, pentru a putea deveni un canal de manifestare a binecuvântãrilor divine ºi al Forþelor Creatoare! Aceasta este atitudinea pe care trebuie sã o adopte fiinþa. Când mergi, simte-i prezenþa! Vorbeºte cu El! Observã cum El se manifestã prin tot ceea ce este viu; pentru cã El este viaþa, în toate manifestãrile sale pe Pãmânt! ªi atunci vei dobândi acea pace, acea armonie, acea înþelegere care vine din atitudinea plinã de smerenie în faþa numelui Sãu; smerenie a spiritului, a minþii, a eului, pentru ca strãlucirea care þi-a aparþinut încã de la facerea lumii, sã se poatã manifesta prin tine! (Î) Oferiþi un sfat spiritual care sã ajute aceastã entitate pe parcursul studiilor sale la colegiu. (R) Respectã întocmai ceea ce þi s-a spus. Aflã care este idealul tãu. Evalueazã-þi viaþa moralã, socialã, materialã ºi spiritualã în conformitate cu acest standard. Nu pierde din vedere lucrurile în care crezi. Aflã care sunt aceste convingeri ale tale ºi lasã-te ghidat de ele; pentru cã El a fãcut Pãmântul ºi toate cele care se aflã pe suprafaþa acestuia. Întru El noi trãim ºi ne miºcãm ºi existãm. Atunci când noi separãm elementele, componentele ºi diferitele forþe din naturã, aceasta nu este doar o dovadã în plus a indivizibilitãþii lui Dumnezeu! ci a faptului cã sursa forþei ºi puterii se aflã numai în El, iar indivizii nu sunt altceva decât reflexia ideii lor despre aceastã forþã care se poate manifesta în atât de multe feluri în lumea materialã! Nu-þi pierde speranþa în El! Le L ec ct tu ur ra a 5 51 17 7-1 1
Din poziþia lui Mercur vedem cã entitatea are preocupãri intelectuale înalte, ºi de asemenea, în prezent, are capacitatea nu numai de a memora, ci ºi de a analiza acele lucruri care þin de influenþele mentale sau de mediul în care trãieºte fiinþa. Jupiter, în aspectele sale mai ample ce guverneazã emoþiile umane, a fãcut posibile aceste talente ale fiinþei de a scrie, dar ºi de a se manifesta, atât de-a lungul acestei încarnãri, a cãlãtoriilor, schimbãrii mediului, cât ºi în diferitele circumstanþe ale vieþii; de asemenea, fiinþa dispune de capacitatea înnãscutã de aplica aceste talente de care dispune, în viaþa de zi cu zi, pentru a se ajuta pe sine în planul material, ºi pe ceilalþi în plan mental ºi fizic.
Dezvoltarea sufletului
63
De asemenea, poziþia lui Neptun aduce medii în care existã apã, iar asocierile cu indivizii care au avut cel mai mare impact în viaþa fiinþei au fost cele care au implicat traversarea unor întinderi mari de apã, sau cu cei care în încarnãrile lor ºi în relaþiile cu ceilalþi oameni, au avut de-a face cu cei care au fost de curând sau sunt încã implicaþi în activitãþi care au de-a face cu apa. De asemenea existã interes pentru tot ceea ce înseamnã necunoscut, poveºti pline de mister, precum ºi influenþe care orienteazã fiinþa cãtre lucruri de naturã paranormalã, metafizicã. ªi, dacã fiinþa îºi foloseºte capacitãþile despre care am vorbit, date de Jupiter, Mercur ºi Neptun, în sensul de a-i ajuta pe ceilalþi în înþelegerea sau folosirea acelor lucruri care þin de misterele vieþii – indiferent cã este vorba de aspectele materiale, mentale sau chiar spirituale – aceasta va crea acele canale de manifestare prin care fiinþa nu numai cã va fi de mai mare folos celorlalþi, dar de asemenea, ajutându-i pe ceilalþi, va dobândi acea satisfacþie care vine din aplicarea influenþelor mentale ºi capacitãþilor sale într-un mod care sã ducã la dezvoltarea sufletului. Pentru cã, este nevoie din partea fiinþei de multã rãbdare în aceste direcþii ºi – aºa cum a spus un învãþãtor din vechime – „Prin rãbdare vei cuceri sufletele”. Aceasta nu înseamnã sã îi suporþi pe cei care în mod voit nu dau ascultare, ci mai degrabã sã fii puternic, ferm ºi umil în prezenþa forþelor mai înalte, ºi cu toate acestea, activ în a-þi îndeplini datoria nu numai în sens spiritual, ci ºi mental ºi material. Deoarece datoria ºi rãbdarea sunt strâns legate; pentru cã cel care se saturã sã facã binele, sau care ºovãie, se teme ºi renunþã, nu este demn sã primeascã cele care îi sunt destinate, ca sã fie un canal pentru a manifesta în fizic acele lucruri pe care influenþele mai înalte – sau chiar îngerii luminii – le-au pregãtit, conform ordinelor divine, pentru cei care iubesc cãile Sale. Le L ec ct tu ur ra a 5 53 37 7-1 1
Entitatea se afla pe atunci într-un loc numit Philadelphia, ºi se numea Marjorie Akin; era printre cei care s-au bucurat, ºi care au fost mulþi în acea perioadã. Pentru cã ea era atunci în floarea vieþii ºi s-a exprimat pe sine în acelaºi fel ca ºi mulþi alþii, fãcând parte dintre cei care erau numiþi Fraþi sau Quakeri. Împreunã cu ºi prin aceºti oameni, entitatea a oferit mult ajutor ºi multã speranþã; ºi chiar ºi în zilele noastre se mai pot gãsi unele scrieri
64
Suflet ºi Spirit
printre oamenii din acea zonã, despre felul în care s-a aplicat libertatea, despre bisericã ºi despre idealurile pe care le susþineau fraþii ºi pentru care fiinþa ºi-a jertfit tinereþea. În acea viaþã fiinþa a câºtigat prin participarea sa intensã, ºi a manifestat acele calitãþi înnãscute, cum ar fi capacitatea de a vorbi ºi de a se exprima bine pe sine în acele lucruri care þin de a aduce o influenþã plinã de ajutor sau speranþã în vieþile celorlalþi... Existã anumite lucruri, aºa cum am indicat, la care aceastã entitate se pricepe ºi care astfel aduc dezvoltarea sinelui; pregãtirea, scrierea, dictarea sau prezentarea poveºtilor pentru copii, astfel încât ele sã poatã fi folosite la învãþãturã, pentru ca ei sã dobândeascã o pregãtire ºi dezvoltare corespunzãtoare a vieþii lor spirituale. În acest domeniu de activitate fiinþa nu numai cã îºi gãseºte mulþumirea, ci ºi dezvoltarea ca suflet; folosind în mod practic cele învãþate din vieþile avute în Galileea, Iudeea, Capernaum; precum ºi ceea ce a eliberat minþile oamenilor în diferite perioade de înlãturare a opresiunii ºi le-a dat libertatea gândirii, libertatea de a se exprima ºi de a acþiona în spiritul iubirii faþã de Dumnezeu sau Forþele Creatoare. Le L ec ct tu ur ra a 6 61 10 0-1 1
(Î) Vã rog sã mã sfãtuiþi ºi sã-mi oferiþi acea ghidare de care am nevoie pentru a-mi proteja investiþiile din acest moment, ºi sã mã avertizaþi pentru a preveni posibile erori pe care le-aº putea face în viitor. (R) Vom oferi din nou acele lucruri de bazã care pot fi date ca avertisment, care spune ce anume va avea succes ºi ce anume va da greº. Domnul întotdeauna dãruieºte belºugul. Pentru cã, atunci când scopurile vieþii ºi dorinþele inimii, ºi mintea, sufletul ºi trupul sunt puse în acord, „toate acestea vi se vor da vouã în plus”. Ce anume a spus altfel Abraham? Cã Domnul Dumnezeul tãu este Unul singur? Nu, cãci Domnul Dumnezeul tãu este una cu tine! Atunci când mintea ta, sufletul tãu ºi corpul tãu au acelaºi scop, aceeaºi dorinþã, acelaºi þel, El te va conduce pe cãile pe care El însuºi le va deschide pentru tine – fãcându-te una cu cerul, turnând în tine cunoaºterea care va aduce dezvoltarea sufletului tãu. Nu te încrede în lucrurile pãmânteºti, ci în promisiunile sigure, cãci El dãruieºte cele de trebuinþã în fiecare zi; iar referitor la întrebarea dacã ar fi mai bine sã vinzi sau sã investeºti, dacã sã vinzi sau sã cumperi din ce în ce mai mult, aceasta îþi va fi arãtat – pentru cã tu eºti o fiinþã sensibilã! Aceste semnale le-ai primit ca fiind mai degrabã intuiþii, dar „ceea ce veþi face celor mai mici dintre voi, mie îmi veþi face”. Iar El îþi va arãta calea.
Dezvoltarea sufletului
65
Le L ec ct tu ur ra a 6 61 19 9-5 5
Influenþele lui Mercur, cuplate cu cele ale lui Jupiter ºi Uranus, dau aceste capacitãþi mentale înalte sau eficienþa mentalã. De acea atunci când fiinþa se ambaleazã uneori, aproape imediat este ca ºi cum un eu mai profund ar spune: „hai sã judecãm împreunã”. Nu înseamnã cã fiinþa nu ar avea toane, sau cã nu ar exista astfel de ieºiri, dar totuºi în urma evoluþiei sufletului prin numeroasele încarnãri, fiinþa a dobândit una din cele ºapte virtuþi, care se spune cã stã pe acelaºi loc, sau chiar în fruntea celorlalte – îngãduinþa ºi rãbdarea! Nu cã nu ar exista ºi alte sentimente mai tumultoase, care, de altfel, se ºi manifestã liber; dar acestea, în urma celorlalte sejururi pe Pãmânt, ajung sã devinã mai degrabã emoþii. Dar atunci când sinele cel mai profund sau adevãratul nivel de evoluþie al entitãþii, ajunge sã se manifeste, atunci, aºa cum au spus mulþi dintre bãtrâni, se poate conta pe toleranþa ºi rãbdarea fiinþei pentru ca ea sã se manifeste plinã de justeþe în acest corp fizic... Înaintea acestei încarnãri, vedem cã entitatea nu a trãit în locul unde s-a nãscut în aceastã viaþã, ci în locul în care trãieºte acum. Pentru cã se va vedea adesea cã modul de manifestare ºi activitãþile din aceastã viaþã sunt cele desfãºurate de la o existenþã la alta, în vederea evoluþiei fiinþei ºi pentru o manifestare mai amplã a calitãþilor înnãscute pe care le exprimã în acest plan fizic. Aºadar, în acea încarnare vedem cã fiinþa se afla în locul care se cheamã acum Dearborn sau Fort Dearborn ºi în þinutul din jurul acestuia; în timpul acelor adunãri ale oamenilor care locuiau în ceea ce se numea atunci Lorraine, ºi care erau francezi sau imigranþi – dar având aceeaºi credinþã ca ºi acum. În acea perioadã activitãþile fiinþei erau legate de schimburile comerciale cu bãºtinaºii din þinuturile de nord ºi vest; ºi obiectul acestor schimburi nu era doar pieile ºi blãnurile animalelor, ci ºi roadele de pe pãmânturile folosite de acei oameni care trãiau în jurul lacurilor sau în jurul forturilor stabilite în apropierea oraºului numit acum Cleveland. Printre aceºtia ºi-a desfãºurat entitatea activitatea, în anii sãi cei mai activi, obþinând o dezvoltare, o creºtere, fãcând cunoscut numele Samuel Goldestenblenut. În acea viaþã, fiinþa a avut de câºtigat; pentru cã schimburile cu bãºtinaºii erau fãcute pentru stabilirea unor relaþii mai bune cu ei, chiar ºi atunci când au existat acele tulburãri între englezi ºi francezi, în perioada când entitatea îºi desfãºura cel mai intens activitãþile comerciale.
66
Suflet ºi Spirit
Totuºi, unii au judecat greºit principiile ºi acþiunile acestei entitãþi, ºi acest lucru i-a adus o perioadã de neplãceri. Cu toate acestea, atunci când s-au reluat activitãþile care au dus la un progres mai mare ºi când au început sã avanseze cei care au fãcut ca acest teritoriu sã creascã în populaþie ºi comerþ, fiinþa a ajuns sã fie o persoanã cu influenþã. ªi astfel, a dobândit mai multe ajutând la stabilirea bunelor relaþii dintre bãºtinaºi ºi cei care au pãtruns tot mai mult în teritoriu în acea perioadã. Le L ec ct tu ur ra a 6 64 40 0-1 1
Chiar dacã în aceastã viaþã entitatea poate atinge vârsta de nouãzeci de ani, aceºtia nu reprezintã decât o clipã în faþa eternitãþii. Ce bine ar fi dacã fiinþa ar cumpãni adesea lucrurile din viaþa sa, pentru a le înþelege! ºi pentru a-ºi da seama cã existã cineva cãruia îi pasã; pentru cã El, Domnul luminii, calea, adevãrul, luceafãrul strãlucitor de dimineaþã, crinul din vale, trandafirul din Sharon, El aºteaptã – ºi le-a dat sarcini precise îngerilor sãi în ceea ce te priveºte, pentru ca tu sã mergi în luminã. Ai rãbdare; pentru cã fiind rãbdãtor, aºteptându-l pe Dumnezeu, fiind blând ºi bun, vei deveni conºtient de prezenþa Lui pe acest Pãmânt. Nu fi înfumurat, ci bucurã-te înfãptuind slujba care va face din tine – prin tentaþii ºi încercãri – cel care va fi luceafãrul strãlucitor al dimineþii, o speranþã pentru semenii tãi, un reazem pentru cei care ºovãie ºi cad, un refugiu pentru cei tulburaþi în mintea ºi trupul lor. Le L ec ct tu ur ra a 6 69 94 4-2 2
Aici vedem nu numai influenþa conjuncturilor astrologice, ci ºi a mediului fizic în care s-a aflat entitatea, în condiþiile date de mediile precedente în care fiinþa s-a încarnat în alte vieþi; mai vedem ºi influenþa activitãþilor desfãºurate în alte încarnãri, care au dat naºtere acelor semne prevestitoare, care adesea sunt numite superstiþii ale oamenilor de pretutindeni. De aceea, considerãm cã urmãtoarele lucruri ar trebui purtate aproape de corp, nu ca talismane, deºi mulþi ar putea sã le numeascã în felul acesta; dar pentru cã ele provin din acele activitãþi ºi încarnãri ale fiinþei care vor aduce schimbãri în vibraþia fiinþei, de aici aducând mai multã armonie în experienþa din aceastã viaþã a entitãþii; aceste obiecte sunt: pietrele foarte roºii; cum ar fi coralul, mai ales specia culeasã de la mare adâncime din mare; atunci
Dezvoltarea sufletului
67
când acesta este purtat la gât sau în jurul taliei - sau pe braþ - este bine sã fie pus direct pe piele, pentru cã va aduce liniºte corpului. Este bine ca veºmintele care vin în contact direct cu pielea sã fie întotdeauna albastre, zi ºi noapte, - ºi mai ales la culcare, pentru cã vor avea influenþe liniºtitoare, prin vibraþiile pe care le emanã. Iar în ceea ce priveºte numerele, este bine ca întotdeauna sã fie alese numerele trei, ºase ºi nouã, în toate activitãþile, fie ele materiale, sociale, sau de orice fel ar fi ele; pentru cã aceste numere poartã cu ele vibraþii foarte apropiate de forþele emoþiilor umane. Iar fiinþa va descoperi cã aceste stãri zgomotoase ºi tumultoase se vor putea transforma în capacitatea de a emana armonie. Iar dacã mintea fizicã ºi mintea sufletului vor avea înþelegerea necesarã, atunci ele vor dãrui tot ce vor avea. Pentru cã cei care au viaþã, iubire, speranþã, credinþã, iubire de aproape, bunãtate, blândeþe, milã, trebuie sã arate aceste lucruri tuturor celor pe care îi întâlnesc. Îndrãzniþi sã vorbiþi cu blândeþe, chiar ºi atunci când sunteþi supãrat. Îndrãzniþi sã vorbiþi cu blândeþe chiar ºi atunci când sunteþi ocãrât de cei de la care, în sens fizic, aveþi tot dreptul sã aºteptaþi sau chiar sã cereþi onoare ºi speranþã ºi credinþã. Chiar dacã ei vi se împotrivesc, atunci când veþi avea asupra voastrã lucrurile menþionate mai sus, vã veþi descurca foarte bine; aceste obiecte nu vor fi atunci talismane aducãtoare de noroc, ci vor contribui la propria dezvoltare. Pentru cã sufletul v-a fost încercat prin foc de-a lungul numeroaselor încarnãri pe Pãmânt. Cu toate acestea, existã anumite lucruri care aduc armonie în relaþiile care existã între diferitele planuri; cum ar fi agitaþia Mamei-Pãmânt care dã la ivealã acele mici creaturi care la începuturi au dus la crearea multora din lucrurile care constituie baza materialitãþii. De aceea coralul de un roºu profund, pus pe piele, va aduce pacea în acele tulburãri din interiorul fiinþei; la fel cum pigmenþii albaºtri îi vor aduce fiinþei aerul, parfumul iubirii, compasiunii, adevãrului ºi dreptãþii care se aflã în fiinþã. Le L ec ct tu ur ra a 6 69 96 6-3 3
(Î) Întrucât sunt convins de faptul cã menirea mea în aceastã viaþã este sã scriu ºi scrisul meu sã ofere inspiraþie, doresc sã ºtiu ce cale ar trebui sã apuc în viaþã, pentru a dobândi mai multã experienþã, care sã-mi ofere o înþelegere mai profundã a nevoilor semenilor mei. (R) Aºa cum se vede în ceea ce s-a mai spus înainte, puterea vine atunci când se manifestã liber eul interior, sufletul, renunþând din ce în ce mai
68
Suflet ºi Spirit
mult la dorinþele proprii, lãsând ca voinþa Lui sã fie cea care conduce. Aºa cum El s-a dãruit pe Sine însuºi, tot astfel ºi-a dãruit puterea, însuºirile ºi experienþa Sa, pentru cã El este, a fost ºi va fi întotdeauna expresia concretã a iubirii în minþile ºi inimile oamenilor. Apoi, lãrgeºte-þi câmpul de activitate. Nu te teme sã citeºti ceea ce este scris în coloanele ziarelor; cum ar fi Christian Herald sau Christian Advocate sau Sunday School Times. Deoarece, cu cât sunt mai mulþi cei care se roagã ºi aduc mulþumiri pentru speranþa pe care le-o trezeºti în suflete, cu atât mai mare va fi experienþa trãitã ºi capacitatea de expresie. Pentru cã legea este aºa cum a dat-o El; cineva poate sã strige ºi sã plângã mult ºi bine pentru el însuºi, ºi totuºi sã nu fie niciodatã auzit, dar acolo unde se adunã doi sau trei în numele Sãu, acolo este ºi El cu ei. Aºadar, puterea pe care o dãruieºti, aceea va fi primitã. Sã nu crezi cã dacã intri în cãmãruþa ta, nu te poþi întâlni acolo cu Mântuitorul tãu, dar – aºa cum s-a spus – atunci când plângi de unul singur pentru tine, tu închizi poarta ºi stai precum o umbrã dinaintea altarului zeitãþii din tine. Aºadar, dãruieºte prin tot soiul de activitãþi, prin orice mijloc pe care îl pot descoperi cei care cautã, cei care rãtãcesc, cei care au slãbiciuni ale trupului, ale minþi, care ºovãie în modul lor de manifestare, care sunt orbi la frumuseþile din propria lor curte, din propria lor inimã, din propria lor minte. Pe aceºtia tu poþi sã îi trezeºti prin tot cea ce faci. ªi fãcând aceasta, mare va fi viziunea ta – iar El te va cãlãuzi, pentru cã El a dat sarcini clare îngerilor sãi în ceea ce îi priveºte pe cei care cautã sã fie un canal de manifestare a binecuvântãrilor, pentru semenii lor; care îºi curãþã inimile ºi corpurile de orice motiv egoist, dându-i în schimb, acest loc doar lui Hristos – cel crucificat, cel glorios. Le L ec ct tu ur ra a 7 75 52 2-1 1
Pentru cã entitatea nu ºi-a dobândit aceste virtuþi – rãbdarea ºi toleranþa – doar din încarnãrile pe Pãmânt, ci ºi din influenþele existente în mediul din jurul Pãmântului. Dacã acestea sunt menþinute prin aceeaºi atitudine pe care a avut-o fiinþa pânã acum, când a acþionat în tot cea ce a dobândit respectând Forþele Creatoare din planul material ºi mental, ele vor aduce fericirea ºi bucuria chiar în aceste activitãþi, care vor izola ºi vor îndepãrta toatã tristeþea ºi regretele din viaþa fiinþei. Pentru cã, aºa cum s-a spus, cel care îºi iubeºte aproapele, poate într-adevãr, cu rãbdare, sã ajungã sã îºi cunoascã sufletul ºi activitatea acestuia, chiar din lucrurile materiale.
Dezvoltarea sufletului
69
Pentru ca fiinþa care a fost creatã chiar la începuturi sã ajungã sã cunoascã, aºa cum a lãsat chiar El. Le L ec ct tu ur ra a 7 79 92 2-2 2
[Având ca fond o lecturã asupra dezvoltãrii paranormale] (Î) Vã rog sã sugeraþi tipul de experimente care pot fi realizate cu cel mai mare succes de cãtre acest grup. (R) Ei bine, ar trebui sã luaþi fiecare individ în parte – pentru a putea spune care poate fi cel mai plin de succes! Pentru cã existã anumite grade, anumite diferenþe. În acest grup existã, aºa cum s-a mai precizat, curiozitate, înþelepciune, nebunie, precum ºi acele lucruri care creeazã adevãrata dezvoltare spiritualã. Prin urmare fiecare dintre acestea implicã în primul rând autoanalizã! Ce anume îl îndeamnã pe fiecare dintre participanþi sã caute, sã ia parte sau sã doreascã sã se alãture în asemenea experimente? Cât de departe se poate merge, la ce se poate ajunge – nu existã limitã! Existã vreun capãt al infinitului? Cãci atunci acesta este acordul care se realizeazã – la Infinit! Fiecare va descoperi o schimbare, în conformitate cu acþiunile ºi capacitãþile fiecãruia de a deveni din ce în ce mai puþin controlat de personalitate, ºi din ce în ce mai izolat de conºtiinþa materialã – sau acea parte a minþii care þine de material, care presupune existenþa ºi creºte prin cele cinci simþuri. Cu cât cineva devine mai impulsionat de ceea ce este intuitiv, sau cu cât se bazeazã mai mult pe forþa interioarã a sufletului, cu atât mai mari, cu bãtaie mai lungã, mai profunde, mai ample ºi mai constructive vor fi rezultatele. Aºadar, apelaþi la aceste experimente, care nu sunt numai folositoare, dar care dau ºi speranþe celorlalþi, ºi care orienteazã cãtre activitatea fructelor spiritului. Grãbiþi-vã încet. Puneþi-vã în slujba Domnului; nu faceþi din asta un spectacol, o activitate prin care sã vã proslãviþi ºi preamãriþi pe voi înºivã, ci mai degrabã cãutaþi a face ceea ce este de folos, mai ales pentru ceilalþi. Le L ec ct tu ur ra a 8 85 58 8-1 1
Vedem cã în viaþa de dinaintea acesteia fiinþa s-a încarnat în acele perioade de început ale þãrii în care se aflã acum, în acele zone (ºi în
70
Suflet ºi Spirit
jurul lor) care erau numite „frãþia”, sau în ceea ce este cunoscut acum sub numele de „oraºul iubirii frãþeºti” sau Philadelphia. Vedem cã acolo ea fãcea parte din primele fiinþe care au venit pe acel pãmânt; ea avea atunci numele de Edith Connell ºi era foarte modestã, foarte sfioasã, dobândind multe prin acele experienþe care au fost lecþii despre rãbdare. Deºi în prima parte a tinereþii sale ca femeie fiinþa s-a rãzvrãtit adesea, ea a ajutat la ceea ce ulterior va deveni în aceastã þarã, în aceastã lume nouã, scrisul, gravura, confecþionarea semnelor de carte, tipãrirea cãrþilor. Activitãþile fiinþei erau în legãturã cu tipãrirea, aºa cum era aceasta în acea vreme. Fiind de asemenea supusã de relaþiile cu sexul opus, fiinþa s-a orientat cãtre meºteºugurile zilei; ºi în acele activitãþi ºi-a gãsit o ocupaþie, care a dus ulterior la acele asocieri în care se poate spune cã fiinþa a avut într-adevãr o experienþã demnã de un suflet mãreþ. Cãci, chiar dacã au apãrut tulburãri ºi conflicte în viaþa celor din preajma ei, blândeþea i-a oferit fiinþei o mulþumire ºi o armonie care nu au fost înþelese de mulþi. Acestea au dus la prieteniile pe care le are aceastã fiinþã în prezent, în care fiinþa alege ea însãºi, în loc sã fie aleasã de alþii. Le L ec ct tu ur ra a 9 90 00 0-1 16 6
(Î) Explicaþi diferitele planuri ale eternitãþii, în ordinea dezvoltãrii lor, sau mai degrabã explicaþi-ne etapele prin care sufletul trebuie sã treacã pentru a urca înapoi în braþele Domnului cel preaiubit. (R) Acestea, vedem, trebuie sã fie manifestate doar ca mintea finitã în carne. La fel ca ºi în cazul forþelor spirituale, dezvoltarea apare în urma multor schimbãri, care au loc în evoluþia omului. Dezvoltarea în tãrâmul eternitãþii, este caracterizatã de faptul cã o forþã finitã, cum este creaþia manifestatã, poate deveni una cu Creatorul, aºa cum o unitate, atom sau vibraþie, devine una cu forþele universale. Atunci când fiecare entitate spiritualã ºi fiecare entitate pãmânteascã care este contrapartea entitãþii spirituale sunt separate, aºa cum fiecare era la început, având la dispoziþie o mulþime de transformãri posibile în forþele materiale, atunci apare dezvoltarea, prin faptul cã ele pot deveni una cu Creatorul, la fel precum este, de exemplu, dezvoltarea omului prin intermediul corpului din carne, care este creat cu totul desãvârºit ºi care, cu toate cã are trup, totuºi este fãrã patã sau cusur, niciodatã condamnând, niciodatã gãsind vinã, niciodatã aducând acuzaþii împotriva cuiva, fãcând ca voia sa sã fie
Dezvoltarea sufletului
71
una cu a Tatãlui, aºa cum era la început. Pentru cã, fãrã sã fi trecut prin absolut toate stadiile de dezvoltare, nu va avea vibraþia corectã pentru a deveni una cu Creatorul, începând cu prima vibraþie, asemãnãtoare celei a spiritului însufleþind trupul, ºi astfel manifestându-se în lumea materialã (planul fizic, pãmântesc). Apoi urmeazã multe stadii de dezvoltare, prin întreg ansamblul sau marele sistem al forþelor universale, ºi fiecare stadiu de dezvoltare este manifestat prin carne, aceasta fiind partea prin care se testeazã vibraþia universalã. Aºadar, în acest mod ºi pentru acest scop, totul este manifestat în corp fizic ºi se dezvoltã, de-a lungul eonilor de timp, spaþiu, numit eternitate. (Î) Oferiþi acum acestei persoane [900], acea informaþie care îl va conduce, atunci când se aflã în comuniune cu Dumnezeu, sau când are viziuni în timpul somnului, cãtre cunoaºterea motivului pentru care sufletul a fost predestinat sã treacã prin toate aceste experienþe, care au scopul de a-l face sã-ºi dezvolte propria dorinþã de perfecþionare, ºi apoi de a se întoarce la Dumnezeu, atunci când Dumnezeu a creat sufletele perfecte. Oare lucrurile au fost aranjate astfel pentru ca spiritul sã fie forþat sã aleagã cu propria sa voinþã calea cea dreaptã cãtre Dumnezeu, în ciuda oricãror circumstanþe ºi condiþii? Sau pentru ca sã se poatã vedea dacã ceea ce a fost creat perfect cândva, va redeveni perfect? Explicaþi ºi ilustraþi. (R) Aceste lucruri au fost astfel hotãrâte ºi s-au manifestat chiar ºi în viaþa umilului Nazarinean. Aºa cum a fost dat, omul a fost fãcut ceva mai prejos de îngeri, dar a fost înzestrat cu acea putere de a deveni una cu Dumnezeu, în timp ce îngerii rãmân îngeri. Apoi, în viaþa lui Isus vedem cum a fost manifestatã unicitatea, prin capacitatea de a învinge toate tentaþiile ºi dorinþele cãrnii, prin supunerea voinþei proprii în faþa voinþei Tatãlui Ceresc. Pentru cã am vãzut cã El a dat adesea urmãtoarea poruncã celor din jurul Lui: „Cei care m-au vãzut pe Mine, L-au vãzut pe Tatãl”, iar ca om, El, Fiul Omului, a devenit una cu Tatãl. Tot astfel ºi omul, urmând aceeaºi cale, poate atinge perfecþiunea, poate ajunge chiar mai presus de îngeri, deºi Îl însoþeºte pe Dumnezeu. Le L ec ct tu ur ra a 9 90 03 3-2 23 3
Sã ne întoarcem pentru o clipã cãtre ceea ce se numeºte Înregistrare Akashicã, sau ceea ce se spune cã este destinul sufletului, înainte ca
72
Suflet ºi Spirit
acesta sã intre în plan material. Cãci, amintiþi-vã, apa care se miºcã sau materia care se deplaseazã – devine forþa motrice pe care o cunoaºtem ca fiind influenþa evolutivã din lumea materialã. O entitate sau un suflet este o parte a Cauzei Primordiale, sau Dumnezeu, sau Energia Creatoare, indiferent de numele care se dau acelei miºcãri care aduce materia la viaþã. Rezultã deci, cã sufletele, în diferitele lor vieþi – fie cele din planul fizic, pãmântesc, fie în diferitele sfere de manifestare din jurul Pãmântului (numite sejururi astrale sau influenþe, în care au existat fructele spiritului sub formã de forþe motrice care creeazã legãtura) – sunt din nou ºi din nou atrase laolaltã de legea naturalã a forþelor de atracþie, cu scopul de a orienta activitatea cãtre ce? Cãtre dezvoltarea sufletului cu acel unic scop, acea cauzã unicã – sã se alãture Cauzei Primordiale! ªi atunci când entitatea îi contacteazã în planul fizic pe cei care sunt asemenea ei, având aceeaºi condiþie, aceasta duce la dezvoltarea fiecãruia din cei care participã la aceastã asociere, mergând cãtre Cauza Primordialã. În ceea ce priveºte copiii, vedem cã aceºtia s-au ghidat unul pe celãlalt ºi pe sine, pe parcursul acestor activitãþi. (Î) Deci fiinþa înþelege corect cã a mai fost cândva împreunã cu copiii sãi de acum? (R) Nu pentru propriul lor suflet ºi dezvoltare spiritualã. Material vorbind, da; ei au venit cãtre aceastã fiinþã în acele activitãþi care au dat naºtere materialitãþii. Dar dezvoltarea sufletului lor are loc în aceastã viaþã, înþelegeþi? Aºadar, folosiþi aceastã ocazie ca, prin intermediul Forþelor Creatoare, ca ºi din influenþele astrologice, sufletul sã poatã evolua dincolo de planul material care influenþeazã fiinþa în prezent, plãtind pentru faptele care au dus la aceastã conºtientizare; cãci forþa spiritualã (sau Dumnezeu) este cea care influenþeazã sufletul în mod constructiv – iar ceea ce duce la separarea acestuia, slãbeºte sufletul ºi îl seacã de putere. Le L ec ct tu ur ra a 9 90 09 9-1 1
Nu te gândi niciodatã cã ai ratat toate ocaziile; întotdeauna existã în faþa ta posibilitatea de a alege, ºi s-a spus cã: „Astãzi este ziua potrivitã pentru Dumnezeu!” Niciodatã nu este prea târziu sã începi, chiar în aceastã viaþã; deoarece viaþa ca experienþã este un permanent efort, care se continuã de la o încarnare la alta, de a face ºi de a începe acele asocieri care sã conducã la acel drum prin care omul sã se poatã justifica în faþa Tronului
Dezvoltarea sufletului
73
Graþiei, chiar în lumea fizicã: „Ceea ce vei face pentru cel din urmã dintre aceºtia, pentru Mine vei face.” Aºadar, atunci când existã acea activitate, care face ca tot mai multe lucruri sã fie cunoscute în minþile, inimile ºi vieþile tuturor celor care au fost chemaþi cu un scop în aceastã manifestare fizicã, apare ºi creºte din ce în ce mai mult posibilitatea ºi capacitatea de a evolua. Le L ec ct tu ur ra a 9 93 34 4-6 6
(Î) Dacã mã ocup de vânzarea în stand, câºtigul va fi material sau spiritual? (R) Nici un câºtig material care nu este ºi mental ºi spiritual, nu poate fi cu adevãrat un câºtig. El poate deveni un câºtig numai dacã mai întâi se stabileºte standardul spiritual ºi mental, ºi apoi scopul material al acelei activitãþi. Pentru cã s-a spus limpede: sãmânþa pe care o semeni, trebuie sã rodeascã; ºi ceea ce semeni, aceea vei culege. Dar îndeplineºte lucrurile cu modestie, cu credinþã, cu hotãrârea de a face binele de dragul binelui, în plan mental ºi spiritual; iar câºtigul material va fi direct proporþional cu credinþa ºi munca depuse. Le L ec ct tu ur ra a 9 95 51 1-4 4
În acea viaþã entitatea a avut de câºtigat de pe urma acelor perioade în care activitãþile sale urmãreau sã-i determine pe oameni, mai ales pe cei tineri, sã se pregãteascã – atât fizic, precum ºi ca educaþie mentalã – sã devinã oameni de conducere. Astfel, vedem cã entitatea a acþionat nu atât în asistenþã socialã, nici ca profesor de ºcoalã, ci mai degrabã ca cineva care a servit de însoþitor, în slujba nevoilor oamenilor din comunitatea respectivã. Drept urmare, în actuala încarnare, vedem cã existã capacitatea atât de a întemeia un aºezãmânt, - cât ºi de a instrui pe ceilalþi – pentru dezvoltarea fizicã, prin relaxare, ca ºi pentru dezvoltarea echilibrului, manierelor ºi vorbirii; iar aceste activitãþi sunt în aceastã viaþã un fel de refulare pentru entitate. Întotdeauna menþineþi cu fermitate ceea ce este creator, constructiv ºi de naturã spiritualã.
74
Suflet ºi Spirit
Le L ec ct tu ur ra a 9 95 54 4-4 4
Studiaþi atât defectele, greºelile, slãbiciunile, cât ºi virtuþile ºi pãrþile bune. Deoarece în viaþa fiecãrei fiinþe existã atât de mult bine, încât cei care gãsesc greºelile ºi le scot în evidenþã ca pe un simbol, fac ca acestea sã devinã pietre de încercare pentru ei. Aceasta nu înseamnã cã se impune ca cineva sã ducã doar o viaþã pasivã, ci mai degrabã o viaþã pozitivã – în realizarea sinelui! Cãci nu conteazã ceea ce ºtie cineva, ci mai degrabã, ceea ce face cu ceea ce ºtie! Cãci totul merge pas cu pas, precept dupã precept. Pentru cã creºteþi în cunoaºtere ºi graþie ºi înþelegere pe mãsurã ce aplicaþi aceste lucruri în viaþa voastrã, fãcând ca drumul vostru sã fie drept, menþinându-vã pe calea care aduce creºterea. Le L ec ct tu ur ra a 1 11 10 00 0-3 31 1
Referitor la asocierea fiinþei cu diferiþi indivizi sau grupuri de indivizi, - atunci când luãm în considerare aceste etape din dezvoltarea cuiva, este bine sã se înþeleagã aºa cum trebuie legile referitoare la timp, spaþiu ºi modul în care indivizii sunt atraºi în mod natural cãtre activitãþi de grup. ªi indiferent de planul de manifestare, fie el material sau nu, se pot întâlni aceste etape de viaþã în care a existat o activitate a fiinþei, fie sub formã de acþiune individualã, fie ca fazã a activitãþilor grupului. Deºi problemele care apar nu sunt întotdeauna la fel pentru toate fiinþele, ele sunt rezolvate în funcþie de variatele lor posibilitãþi, conform nevoilor sau influenþelor care impulsioneazã fiinþa în acea viaþã. În continuare vom oferi fiinþei o ilustrare a acestor asocieri – precum ºi a legilor universale care aduc laolaltã legãturile relativ asemãnãtoare, în diferite circumstanþe. Ceea ce fiinþa seamãnã, aceea culege. În raport cu ce? Cu ceea ce fiinþa ºi-a ales ca ideal în acea viaþã ºi cu legãtura care existã între o asemenea cunoaºtere sau un asemenea ideal ºi Cauza Primordialã – sau Dumnezeu; în funcþie de cât de sincer sau cât de bine se strãduieºte cineva sã îºi pãstreze acele idealuri. Fiecare entitate trebuie sã dea socotealã de propriile sale alegeri, ca ºi pentru cei pe care ea, ca fiinþã, i-a convins sau îndrumat cãtre anumite direcþii.
Dezvoltarea sufletului
75
Deoarece este adevãrat – fizic, mental, ºi spiritual – cã dacã orbul conduce pe alt orb, vor cãdea amândoi în ºanþ. Din întâlnirile cu anumiþi indivizi sau grupuri, pe care entitatea le-a avut datoritã contactelor sau legãturilor din aceastã viaþã, au apãrut anumite nevoi emoþionale, mentale ºi spirituale, în urma încarnãrilor pe Pãmânt; iar acestea au fãcut parte din experienþa fiinþei, datoritã asocierii cu diferite alte fiinþe; indiferent cã aceste asocieri erau pur materiale, mentale sau spirituale. Doar spiritul singur ne menþine în viaþã. Materialul, ceea ce este pãmântesc, trece odatã cu pãmântul, lãsându-ºi totuºi urma asupra entitãþii individuale, mai degrabã decât asupra unui grup; cu toate acestea, indivizii se grupeazã ca ºi tovarãºi din nou, datoritã unei nevoi complexe, naturale de a fi împreunã, sau datoritã unei nevoi universale. De aici rezultã necesitatea de a alege un ideal spiritual, în legãturã cu Forþele Creatoare – Cauza Primordialã sau Dumnezeu. Apoi, în lumina acestuia, fiinþa poate studia, înþelege ºi cuprinde, pe mãsurã ce întâlneºte sau se asociazã cu diverºi indivizi. De exemplu, asocierea cu actualul tovar㺠de viaþã. Nu gândiþi la fel unul cu celãlalt, dar fiecare îl completeazã pe celãlalt în ceea ce priveºte aspiraþiile ºi dorinþele materiale, mentale ºi spirituale; nu sunteþi pe deplin asemãnãtori, ci complementari. Ca urmare, din punct de vedere material, asocierea devine idealã. Comparând experienþele fiecãruia de-a lungul încarnãrilor pe Pãmânt, se pot vedea perioade de apropiere, în sens material, în care au existat etape de înaintare ºi dezvoltare, dacã este sã comparãm atributele spirituale, mentale ºi fizice ale celor doi. Astfel, rezultã unitatea, pusã în evidenþã de asocierile din prezent. Dacã folosim aceasta drept criteriu, ºi ca unitate de mãsurã, atunci – prin comparaþie - pot fi înþelese diversele asociaþii de scopuri ºi idealuri ale indivizilor, prin raportare la sine. Analizând relaþia cu partenerul, se poate înþelege în ce perioadã de timp a existat acea legãturã sau acea atracþie materialã, mentalã sau spiritualã care a dat naºtere legãturii din actuala încarnare.
76
Suflet ºi Spirit
Le L ec ct tu ur ra a 1 11 15 50 0-1 1
Întotdeauna amintiþi-vã cã atunci când au existat sau existã lipsuri în viaþã, cei înþelepþi le folosesc ca puncte de sprijin pentru o dezvoltare realã; cãci cu cât este mai scãzutã influenþa egoului, cu atât mai mult pot fi folosite corpul ºi mintea pentru a aduce slavã Tatãlui care este pretutindeni în manifestare. Acestea ar fi bine - ºi trebuie - sã fie scopurile, þelurile, dorinþele fiecãrui suflet, dacã vrea sã împlineascã ceea ce l-a fãcut sã vinã aici pe Pãmânt. Pãmântul a fost dat ca ºi ºcoalã pentru cei care la începuturi au pãcãtuit printr-o prea mare îngãduinþã faþã de sine, preamãrindu-se ºi ridicându-se pe sine în slãvi, ºi este prin urmare o experienþã plinã de compasiune, chiar pentru cei care se confruntã cu tulburãri, certuri, duºmãnie ºi forþe perturbatoare în viaþa lor. Dacã ei ar reuºi sã se goleascã pe ei înºiºi de ei înºiºi, ar putea deveni canale prin care Tatãl, glorificat prin Fiul, sã se poatã manifesta în ºi printre oameni. Le L ec ct tu ur ra a 1 11 17 75 5-1 1
(Î) Cum aº putea sã îmi dezvolt o conºtiinþã spiritualã, astfel încât sã cred cu tãrie cã cei aºa-zis morþi sunt în viaþã; cã cei iubiþi îmi sunt aproape, iubindu-mã ºi fiind gata sã mã ajute? (R) Aºa cum s-a spus, trebuie sã îþi cunoºti idealul, lucrurile în care tu ai crezut; iar apoi sã acþionezi în acest fel, în slujba celorlalþi. Pentru cã iubirea desãvârºitã alungã teama, iar teama poate sã vinã doar din lucrurile materiale, care în curând trebuie sã piarã. Prin urmare, pãstreazã în minte ideea de eternitate, pentru cã viaþa este o experienþã continuã. Cât despre cei dragi, cei pe care i-ai iubit...Pentru ce te apropii de ceilalþi? Ca sã faci o faptã bunã, sã rosteºti o vorbã bunã celor nefericiþi, celor care suferã. Pentru cã atunci se creeazã o legãturã de suflet, o legãturã de iubire care întrece orice bucurie de naturã pãmânteascã. Le L ec ct tu ur ra a 1 12 24 42 2-6 6
(Î) Mai aveþi vreun sfat pentru aceastã fiinþã, fie în ceea ce priveºte fizicul, fie spiritualul? (R) Un lucru e sigur, cã trebuie sã se menþinã o atitudine constructivã ºi plinã de speranþã, atât în ceea ce priveºte bunãstarea sa fizicã ºi materialã, cât ºi în ceea ce priveºte acþiunile ºi atitudinile spirituale. Pentru cã fiecare suflet ar trebui sã înþeleagã cã indiferent prin ce trece,
Dezvoltarea sufletului
77
dacã nu existã resentimente, dacã nu existã ceartã ºi jignire, atunci sufletul poate construi în conºtiinþa sufletului ceea ce va aduce o înþelegere mai amplã a aspectelor spirituale care sunt cuprinse în corpul fizic. Le L ec ct tu ur ra a 1 13 30 00 0-1 1
Aceste experienþe care au nãruit speranþele, care au adus dezamãgiri ºi perioade în care pãrea cã viaþa materialã nu mai are nimic sau prea puþine de oferit, - dacã sunt folosite ca mijloace de a evolua, în loc sã aducã resentimente, acuzaþii asupra celorlalþi sau nemulþumire, - pot deveni experienþe folositoare care pot ghida fiinþa ºi influenþele fizice, cãtre un paradis plin de pace ºi liniºte. De aici rezultã cât de mult are nevoie fiinþa sã-ºi pãstreze speranþa ºi credinþa în scânteia divinã din interiorul ei, - aceasta fiind cea care modeleazã destinul individual astfel încât ºansele ce apar în viaþa fiecãruia sã contribuie, dacã sunt folosite, la o mai mare dezvoltare a sufletului. Prin urmare, nu regreta acele perioade de glorie din trecut, ci mai degrabã priveºte speranþele pe care le aduce viitorul din aceastã viaþã, în care o casã poate fi un ideal în miniaturã, dacã reproduce acea pace cereascã de care are parte orice suflet ce priveºte doar cãtre luminã; ºi nu se uitã în urmã la umbrele îndoielii sau fricii, care adesea aduc atât de multã descurajare – care face ca cineva sã nu mai înþeleagã cã existã într-adevãr un Prieten cãruia îi pasã de fiecare gând, fiecare faptã a unui suflet. Iar El nu a dorit ca sufletele sã fie copleºite de lacrimile disperãrii, ci cu fiecare ispitã, cu fiecare îndoialã ºi fiecare temere, a pregãtit o cale de scãpare; pentru cã cei care rãmân credincioºi vor ajunge sã cunoascã calea într-un mod mult mai glorios. Le L ec ct tu ur ra a 1 14 46 63 3-2 2
(Î) Este probabil sau corect ca eu sã primesc bani de la el în aceastã viaþã? (R) Corect ºi probabil – foarte probabil. Iar folosirea lor ajunge sã fie doar o expresie a aprecierii ºi iubirii. Nu-i folosiþi pentru altceva decât pentru a dãrui celorlalþi frumuseþea capacitãþii de a contempla priveliºtea piscurilor pline de bucurie ºi o viaþã pusã în slujba celorlalþi, chiar dacã asta poate sã însemne un sacrificiu din punctul de vedere ale acelor lucruri care par a fi o parte a vieþii materiale.
78
Suflet ºi Spirit
Dar viaþa este cinstitã, viaþa este adevãratã – ºi fiecare suflet trece prin experienþele care îi sunt necesare, dacã sunt folosite cum trebuie, fãrã a fi considerate ca piedici ºi corvezi. Cel pe care îl iubeºte Domnul, este protejat de El, cel pe care îl iubeºte Domnul este pedepsit aspru, dar cel pe care îl iubeºte Domnul primeºte multe ºanse. Dacã v-aþi dovedit a fi ºi vã arãtaþi în continuare, merituoºi, veþi ajunge chiar una cu Fiul pe care l-aþi vãzut ºi adorat, - chiar dacã veþi fi fiii ºi fiicele Domnului cel Viu, veþi învãþa – la fel ca restul lumii, ca restul universului – supunerea prin suferinþã. Le L ec ct tu ur ra a 1 14 47 72 2-3 3
Deoarece evoluþia experienþelor omului are ca scop sã-l obiºnuiascã pe acesta cu acele activitãþi legate de semenii sãi, ca o ilustrare, ca o manifestare a Iubirii Divine – aºa cum ne-a fost arãtatã de Fiul omului, Iisus; pentru cã fiecare suflet trebuie sã devinã, trebuie sã fie, mântuitorul altui suflet! sã înþeleagã scopul venirii Fiului pe Pãmânt – ºi anume, pentru ca omul sã poatã sã se apropie de inima Domnului cel viu! Le L ec ct tu ur ra a 1 15 58 81 1-2 2
(Î) Pe care dintre asociaþii mei sã-i evit ºi pe care sã-i cultiv, pentru ca sã mã ajute în propria mea avansare? (R) Aºa cum s-a recomandat în mai multe rânduri în acest caz ºi dupã cum s-a vãzut din viaþa pe care a dus-o fiinþa în acea încarnare când a existat o perioadã de mare progres în evoluþia ei, niciun asociat nu va putea deveni vreodatã o parte a experienþei tale, cu atât mai puþin sã devinã o ºansã pentru dezvoltarea a ceea ce tu þi-ai ales ca ideal. Este evident cã totul ar putea fi mult mai simplu dacã ai alege calea mai uºoarã – pe mãsurã ce dobândeºti experienþã în manifestarea de sine. Dar mai degrabã trãieºte-þi viaþa ºi foloseºte orice ocazie, orice asociat, ca pe un mijloc de a-þi exprima idealul. ªi atunci roadele acþiunilor tale – chiar ºi cele legate de El – vor cimenta acele prietenii, astfel încât sã aducã mai multe binecuvântãri în viaþa ta, ca ºi în a celor cu care vii în contact. Niciodatã nu ai prea mulþi prieteni, ºi niciodatã nu ai atât de mulþi încât sã-þi permiþi sã pierzi unul dintre ei.
Dezvoltarea sufletului
79
Asta nu înseamnã – sã ne înþelegem – cã toþi trebuie sã fie prieteni intimi, cum era înainte, ci mai degrabã cã nu trebuie sã pierzi nicio ocazie – fie cã este vorba de cineva cunoscut, fie cã e vorba de cineva întâlnit întâmplãtor – de a le arãta care este idealul tãu. Cultivã prezenþa celor care te întãresc în idealul tãu, nu pe cei care te fac sã fii mai slab sau sã greºeºti. Pe aceºtia îi vei recunoaºte tu însuþi, pe mãsurã ce îi vei întâlni. Le L ec ct tu ur ra a 1 16 64 41 1-1 1
Scopul încarnãrii fiecãrui suflet în planul fizic este de a se dezvolta, astfel încât sã fie un tovar㺠al Forþelor Creatoare. Acesta este motivul pentru care aceastã fiinþã, acest suflet – la fel ca ºi celelalte – a venit în manifestare: pentru a fi un creator, alãturi de Dumnezeu. Carnea ºi sângele, dupã cum se cunoaºte, nu vor moºteni forþele eterne. De aici rezultã cã sufletul ºi mintea trebuie sã fie cele care construiesc, ºi aceasta în aºa fel încât fiinþa sã se poatã bucura sau fie liniºtitã în prezenþa a ceea ce a ales ºi alege ca forþã directoare, care sã o ghideze. Aºadar aflã care sunt crezurile tale – în ce ai crezut ºi în ce mai crezi încã; ºi înþelege cã trebuie sã fii capabil sã þi le pãstrezi indiferent de experienþele prin care treci, de asocierile sau conjuncturile în care te afli împreunã cu semenii tãi, de activitãþile tale, indiferent de domeniu; fie cã este vorba de cel material, de cel mental sau de cel spiritual. Atunci, aºa cum vei înþelege, vei auzi, vei fi experimentat – ai un Avocat, o pildã, o cale ºi o modalitate care se aflã în faþa ta! care þi-au fost oferite, un mijloc prin care poþi aborda toate etapele activitãþii tale; fie cã este vorba de planul mental, fizic sau spiritual. Pentru cã numai sufletul continuã sã trãiascã. Ceea ce are un început, are ºi un sfârºit. Sufletul tãu este o parte a începutului ºi a sfârºitului, ºi prin urmare este una cu Forþele creatoare sau Dumnezeu – dacã vei acþiona în acest fel în raport cu scopurile ºi dorinþele tale, încât sã faci ca trupul (cu care este înveºmântat sufletul) sã poatã sã fie un tovar㺠pentru El. Acestea sunt scopurile, acestea sunt intenþiile cu care vine fiecare suflet în aceste activitãþi ºi experienþe din planul fizic. Pentru cã El nu a dorit niciodatã distrugerea vreunui suflet, ci, cu fiecare ispitã, a pregãtit o cale prin care sã te poþi cunoaºte pe tine însuþi ºi sã cunoºti care este legãtura ta cu Forþele Creatoare – pentru ca ºi tu sã te poþi manifesta la fel faþã de aproapele tãu.
80
Suflet ºi Spirit
Le L ec ct tu ur ra a 1 19 98 81 1-1 1
Aflã cã nimeni nu se încarneazã la întâmplare; ci ca urmare a combinãrii unor minþi care vor crea canalul pentru manifestarea sufletului, iar sufletul cautã acelaºi lucru pentru ca dorinþele celor doi devenind una, atrag astfel ocazia cea mai bunã. Aºadar, acele medii se pot schimba; ºi activitãþile individului pot fi schimbate de cãtre acele influenþe care par sã nu aibã niciun scop, nimic de a face cu acþiunile omului. Dar toate acestea sunt adesea vãzute de cãtre suflet înainte de a se naºte, ºi toate acestea pot apãrea uneori pentru a calma sufletul. Pentru cã, aminteºte-þi cã El nu a dorit niciodatã distrugerea sufletelor, ci cu fiecare ispitã, cu fiecare încercare, a oferit o cale, o alegere prin care sufletul sã creascã, ºi i se aratã cã alegerea îl duce din ce în ce mai aproape de scopul pentru care s-a manifestat în planul fizic; la fel cum El, care este calea, viaþa, adevãrul, a venit pe Pãmânt pentru ca noi sã avem în El un mijlocitor la Tatãl, ºi astfel sã gãsim în El rãspunsul la orice problemã de viaþã. Le L ec ct tu ur ra a 2 20 05 56 6-2 2
(Î) Referitor la legãtura lui cu ... din perspectiva a ceea ce pare a fi deja pregãtit, ce ar trebui sã facã aceastã fiinþã relativ la asocierea lui cu aceastã companie? (R) Sã întrerupã legãtura cu orice situaþie în care nu se menþin condiþiile de dezvoltare optimã a sa sau a celorlalþi. Sã nu doreascã niciodatã sã facã ceva rãu sau plin de viclenie din care individul sau grupurile ar dobândi câºtiguri materiale. Mai degrabã sã ducã o viaþã vrednicã de tot ce este mai bun, în slujba celorlalþi – pentru cã muncitorul este demn de plata sa, iar Domnul a spus ºi a hotãrât cã: „Cel care a mers pe calea cea dreaptã va primi bunãtãþile pãmântului”. Fie ca Dumnezeu sã fie Domnul tãu, iar nu poziþia socialã, puterea sau faima – pentru ca servindu-L pe El inima sã-ºi gãseascã acea bucurie care vine dintr-o viaþã trãitã cu folos; nu acþiona astfel încât sã faci loc vinovãþiei în adâncul sufletului tãu. (Î) Daþi fiinþei un alt sfat care sã o ajute sã continue ceea ce i-ar fi de cel mai mare folos în evoluþia sa. (R) Pãstreazã-þi faþa îndreptatã cãtre luminã, iar umbrele nu te vor înfricoºa - pentru cã teama este începutul distrugerii. Continuã sã cânþi
Dezvoltarea sufletului
81
în inima ta, iar Domnul te va înãlþa pentru a îndeplini promisiunile pe care El Le-a fãcut oamenilor, servindu-i pe semenii tãi, pentru cã cel care se lasã în voia Domnului, face provizii într-un loc în care hoþii nu pot sã pãtrundã ca sã-l prade. Pãstreazã-þi deschise cãile, deasupra criticilor, ºi nu te condamna niciodatã. Le L ec ct tu ur ra a 2 26 67 72 2-2 2
În viaþa de dinaintea acesteia vedem cã entitatea a fost împreunã cu cei care au venit la început ca pionieri în þinutul numit acum Pennsylvania. Fiinþa a fãcut parte din secta religioasã condusã de Penn. Având atunci numele de Dunden, entitatea a avut de câºtigat în acea perioadã fiind profesorul locuitorilor ºi al celor care au venit sã se aºeze acolo, dãruindu-se foarte mult pe sine, aºa cum trebuie, ºi cum ar trebui sã facã cei care se încarneazã pe Pãmânt. Se vede cã i-a plãcut foarte mult viaþa în aer liber, printre flori ºi tufe, în naturã, ca prisãcar. Le L ec ct tu ur ra a 2 28 81 13 3-1 1
Entitatea ar trebui sã ºtie cã are un corp ºi o minte, ºi sperã cã are ºi un suflet. Pentru cã adânc ascunsã în fiinþa sa se aflã aceastã dorinþã, acea speranþã cã ar exista un fel de conºtiinþã dupã moarte. Înþelege cã dacã existã posibilitatea de a fi o conºtiinþã dupã moarte, înseamnã cã a mai existat o alta, înaintea acesteia. Pentru cã tot ceea ce a existat vreodatã ºi tot ceea ce existã acum, a mai existat ºi înainte; iar Dumnezeu cere tot ce-i mai bun din partea tuturor sufletelor. Pentru cã încarnãrile sufletului pe Pãmânt sunt ocazii de a deveni conºtient, prin folosirea acelor însuºiri prin care tu manifeºti divinul din tine, în relaþiile cu semenii tãi. Astfel poate sã gândeascã fiinþa, ºi fãcând aceasta sã acþioneze astfel încât sã devinã conºtientã de întreaga mãsurã a legãturii sale cu Creatorul – acþionând conform cu acele principii prin care te încrezi cu totul în El, în relaþiile tale de azi cu semenii tãi.
82 Le L ec ct tu ur ra a 3 37 74 44 4-3 3
Suflet ºi Spirit
[Având ca fond o serie de lecturi asupra fenomenelor paranormale] (Î) Este adevãrat cã planetele influenþeazã viaþa fiecãrui individ care se naºte? (R) Este adevãrat. La fel cum forþele Pãmântului au fost puse în miºcare ºi odatã cu ele acele forþe elementare care guverneazã elementele, tot astfel, atunci când cineva vine în planul fizic, supunându-se influenþei acelor condiþii, aceastã influenþã se aplicã omului fãrã a lua în seamã voinþa individualã, care constituie factorul evolutiv în om ºi prin care s-a manifestat suflul creator al lui Dumnezeu; atunci când fiinþa trece dintr-un plan al existenþei în altul, ea se aflã sub influenþa sferei pe care o traverseazã atunci. Vedem cã fiinþa este alungatã de colo - colo în sfera multor dintre planetele aceluiaºi sistem solar, în anumite condiþii de dezvoltare, ºi se întoarce din nou ºi din nou ºi din nou, trecând de la una la alta pânã, când este gata sã se întâlneascã cu Creatorul întregului nostru univers, din care sistemul nostru solar este doar o micã parte. Nu dispera. Dumnezeu nu poate fi luat în râs. „Omul culege ceea ce a semãnat.” Prin urmare, el trebuie sã treacã prin diferite sfere de manifestare, pentru a dobândi ceea ce-l va face demn sã intre ºi sã devinã o parte a Creatorului, la fel cum fiecare individ este acum o parte din creaþie. În acest fel vedem cã se exercitã influenþa planetelor asupra unui individ, cãreia toþi trebuie sã i se supunã, chiar dacã unii pot trece dintr-un plan în altul fãrã a parcurge toate etapele acelei condiþii; deoarece doar pe Pãmânt, acum, vedem cã omul este alcãtuit din carne ºi sânge, dar în alte planuri el are forma pe care ºi-o alege pentru propria sa dezvoltare. Aºa cum s-a spus, „Cerurile mãrturisesc mãreþia lui Dumnezeu, iar firmamentul aratã lucrul mâinilor Sale. Zilele vorbesc, iar nopþile aratã învãþãtura Sa.” Aºa a fost la începuturi, ºi aºa va fi pânã la sfârºit. În acest fel i se aratã omului mijlocul prin care poate sã scape de sãgeþile aprinse ale Celui Rãu, pentru cã el ºi rãutatea lui sunt cele care condamnã sufletul sã îndure una din acele pedepse care aduc schimbarea în cei care fac cu bunã ºtiinþã rãul. Omul nu greºeºte acþionând, ci mai degrabã ceea ce lasã nefãcut, acea indiferenþã faþã de ceilalþi, sunt cele care îl pierd pe om. Aºadar, sã ne ridicãm ºi sã punem mâna la treabã. „Fiþi cei care lucreazã; nu cei care doar ascultã.”
Dezvoltarea sufletului
83
Le L ec ct tu ur ra a 5 50 03 30 0-1 1
Lucrul de care are cea mai mare nevoie entitatea în aceastã viaþã este sã se studieze pe sine. Care îþi sunt idealurile? Care este Dumnezeul tãu? Ce anume te conduce? De exemplu, atunci când dormi, ce anume face ca inima ta sã continue sã batã? Este adevãrat cã în El, Pãrintele Luminii, Dumnezeu, tu trãieºti ºi te miºti ºi exiºti? Sau este un fenomen pur fizic? Este Dumnezeu Creatorul cerului ºi al Pãmântului ºi a tot ce se aflã pe acesta, sau ele au apãrut de la sine? Descoperã care sunt lucrurile în care crezi ºi cine este autorul convingerilor tale; nu înseamnã cã trebuie sã crezi în ceva doar pentru cã aºa ai fost învãþat sau pentru cã aºa þi-a spus cineva. Pentru cã ei nu pot sã aducã în plus minþii tale decât ceea ce ea deja cunoaºte, ºi toate acele influenþe pot sã adauge sau sã ia cunoaºtere, în funcþie de spiritul sau adevãrul pe care îl menþii. Cãci adevãrul nu te face sã te temi. Adevãrul este la fel pretutindeni, în orice situaþie. El este creator. Pentru cã lumina, Iisus Hristos, este adevãrul ºi calea desãvârºitã. Cei care pretind altceva sunt hoþi care îºi furã singuri binele. Le L ec ct tu ur ra a 5 57 74 49 9-1 14 4
[Având ca fond o lecturare asupra capitolului filozofic din cartea Existã un râu] (Î) Cea de-a patra chestiune se referã la locuinþa omului pe Pãmânt. Aºa s-a dorit de la început, ca sufletul sã fie lipsit de formã pãmânteascã, sau rasele au apãrut ca o necesitate ce a decurs din eroare? (R) Pãmântul ºi manifestãrile de pe suprafaþa sa au fost doar expresia lui Dumnezeu, ºi nu neapãrat ca o locuinþã pentru sufletele oamenilor, pânã când omul a fost creat – pentru a satisface nevoile condiþiilor existente. (Î) Cea de-a cincea chestiune se referã la explicaþia lecturilor despre viaþã. Dintr-un studiu al acestora pare sã rezulte cã existã o tendinþã descendentã, începând cu încarnãrile timpurii, spre o amplificare a materialitãþii ºi o scãdere a aspectelor mentale. Apoi apare o întoarcere ascendentã, însoþitã de suferinþã, rãbdare ºi înþelegere. Acesta este modelul obiºnuit, care are ca rezultat virtutea ºi uniunea cu Dumnezeu, obþinutã prin exercitarea liberului arbitru ºi al propriului mental?
84
Suflet ºi Spirit
(R) Corect. Acesta este modelul pe care L-a hotãrât chiar El. (Î) Care este gradul de realizare a aºteptãrilor sufletului, mai mare sau mai mic de 50 %? (R) Vorbim despre o creºtere continuã, deci este mai mult decât 50%.
5
• Mai întâi descoperã-te pe tine Lectura 452-3 (Î) De ce îmi este aºa de greu sã hotãrãsc ce voi face cu viaþa mea? (R) Pentru cã ceea ce ai ales pânã acum s-a dovedit a aduce dezamãgire sinelui. Problema se aflã în fiinþã, mai degrabã decât în ceea ce a fost sau ar putea fi ales. Descoperã-te mai întâi pe tine însuþi, care este obiectul adoraþiei tale. Propria fiinþã sau Dumnezeu? Propria fiinþã sau aproapele tãu? Sinele divin sau acele lucruri care participã la forþele carnale ce acþioneazã pe acest pãmânt? Pentru cã ceea ce manifestã fiinþa oglindeºte idealul sãu.
Lectura 826-11 Mintea este cea care construieºte, ºi are o dublã naturã, atât spiritualã, cât ºi materialã; iar omul devine conºtient de ea doar prin intermediul simþurilor sale fizice. Prin urmare, rezultã cã simþurile au funcþia de a putea fi orientate atât cãtre acea conºtiinþã a sinelui spiritual, cât ºi cãtre plãcerile fizice, cãtre poftele sau activitãþile care ajung sã constituie partea naturii egoiste a fiinþei. Prin urmare, prima datorie a entitãþii este de a-ºi cunoaºte, stabili, imagina, ºi deveni conºtientã de idealurile sale. Nu doar ceea ce þine de condiþia idealã a fiinþei în raport cu dorinþele ºi acþiunile sale – ºi chiar ºi cu funcþiile sale - ºi nici de capacitatea minþii de a fi orientatã în planul fizic astfel încât sã împlineascã dorinþele trupului. Dar de asemenea, sau, mai ales, ceea ce pune stãpânire pe 85
86
Suflet ºi spirit
lucrurile care sunt eterne nu doar în conºtiinþa lor, nu doar în acþiunea lor, dar ºi în trupul, mintea ºi faptele lor! Pentru cã, la fel ca ºi conºtiinþa existenþei mentalului, Spiritul lui Dumnezeu – sau al Binelui – nu poate niciodatã sã fie zãrit de cãtre omul orientat doar cãtre materialitate; doar efectele ºi acþiunile acelor factori din experienþa individului sunt scoase în evidenþã prin ceea ce este adus în conºtiinþã de cãtre simþurile fizice, prin conºtiinþa sinelui mental ºi spiritual. Dacã acest lucru este pãstrat ca o parte a dezvoltãrii, creºterii ºi întregii activitãþi a fiinþei, ca întreg, atunci ea devine o unitate bine echilibratã: o entitate care este conºtientã de influenþa exercitatã de forþele infinitului prin intermediul forþelor finite, care poate fi descrisã prin ceea ce s-a spus mai demult: „ Ceea ce vei face celui mai mic dintre fraþii tãi, Mie îmi vei face”. Atunci cum poate o fiinþã sã devinã conºtientã de influenþele exercitate de aceastã forþã ºi putere infinitã, aceastã inteligenþã care guverneazã viaþa idealã pe care o poate avea aceastã entitate în aceastã încarnare? Atunci când mentalul se relaxeazã în liniºtea acelor perioade în care fiinþa ia cunoºtinþã despre existenþa influenþelor exercitate asupra sa, vedem mentalul asemenea unui abur sau gaz (el nu este niciuna dintre acestea, aceasta este doar o comparaþie pe care o folosim) ce se relaxeazã prin deschiderea acelor centri ai fiinþei care trezesc conºtiinþa mentalului cãtre existenþa în fiinþã a acelei pãrþi spirituale, care este acoperitã de corpul fizic. Iar aceastã energie, aceastã influenþã asemãnãtoare aburului sau gazului – se înalþã în aceastã conºtiinþã interioarã, cãtre templul forþelor care pun în miºcare corpul fizic. Aceastã energie cautã atunci – conform legilor naturii – ceva cu care sã aibã o afinitate. ªi gãseºte atunci aceastã afinitate în ideal. Dacã sinele mental, acea parte a Spiritului, se aflã în armonie cu voinþa divinã, - prin aplicarea cunoºtinþelor sale în relaþiile cu semenii sãi, în modul ºi cu scopul indicat mai înainte – atunci apare acea înþelegere, acea conºtientizare cã Spiritul Lui este într-adevãr martor spiritului tãu. ªi într-adevãr, atunci vei putea gãsi acea intrare, acea conºtientizare a prezenþei Sale continue în tine, astfel încât tu sã poþi sã continui, sã poþi sã împlineºti, sã poþi pãstra nealterate promisiunile pe care tu le-ai fãcut Creatorului tãu; ºi pe care El þi le-a fãcut þie!
Mai întâi descoperã-te pe tine
87
Aceasta se poate face prin tine însuþi. Pentru cã trupul tãu este într-adevãr templul Domnului cel viu, este templul conºtiinþei tale; este templul mersului tãu conºtient alãturi de El. Prin urmare, aplicarea celor primite aici în conºtiinþa fizicã, în mintea fizicã – la relaþiile cu cei pe care îi întâlneºti zi de zi – va face sã aparã creºterea.
Lectura 2072-10 (Î) Care este nota gamei muzicale la care vibrez eu? (R) Aºa cum am mai spus, Ah. Acestea sunt sunetele. Cele la care rãspund centrii corpului, deschizându-se pentru ca forþa kundalini sã se poatã ridica ºi deveni activã în acele pãrþi ale corpului. Pronunþã-le ºi le vei regãsi în tine. Ele sunt modalitãþi de cãutare. Pentru cã, aºa cum ai putut sã înþelegi dacã ai citit ceea ce a spus El ºi discuþiile Sale cu prietenii ºi discipolii sãi, în ceea ce-l priveºte pe Ioan – Ioan a fost o entitate foarte mare, mai mare ca oricare alta. Cu toate acestea, cel mai mic din împãrãþia cerurilor era mai mare decât el. Ce înseamnã aceste vorbe? Cei care au înþelepciune sunt mari, cei care înþeleg cum sã foloseascã aceastã înþelepciune spre bine lor ºi al celorlalþi – nu doar pentru ei înºiºi, pe seama celorlalþi – se aflã în împãrãþia cerurilor. Prin urmare, în ceea ce priveºte nota la care vibreazã corpul tãu – oare el rãspunde întotdeauna doar la o singurã notã? Da. Aºa cum am spus adesea, pentru aceastã fiinþã, la fel ca pentru altele, existã anumite note la care existã un rãspuns, dar este acesta mereu acelaºi? Acesta nu reprezintã decât toanele sau tendinþele tale, dacã nu ai reuºit sã înþelegi acordul perfect. Pot fi dizarmonioase sunetele scoase de aceeaºi miºcare repetatã, atunci când o vioarã sau orice instrument muzical sunt acordate? Scot ele acelaºi sunet? La fel stau lucrurile ºi cu corpul tãu, cu mintea ta ºi cu sufletul tãu. Depinde la ce sunt acordate – la infinit sau la sine însuºi sau la înþelepciunea lumeascã. Pentru cã, fii sigur, aceste lucruri ajung sã fie mistere ale vieþii pentru unii – misterele punerii în rezonanþã. Ce anume cauþi? Pe El, pe tine sau ce? El este în tine ºi este martor. Cât despre notã – o vei gãsi în tine însuþi, când vei atinge iluminarea. A da o notã ca Do sau Ah-aum – ar însemna mult prea
88
Suflet ºi spirit
puþin; dacã nu existã acea înþelegere a lucrului cu care încerci sã te pui în rezonanþã – din punct de vedere spiritual, mental ºi material. Existã muzicã ºi în jazz, dar existã oare în el o armonie perfectã? Existã armonie într-o simfonie, ca ºi în vocile care sunt în armonie cu infinitul – un spirit ºi un corp care se revarsã în ajutorul ºi în cãutarea sufletului. Nu existã nimic mai mãreþ decât ceea ce a fost exprimat în: „O, fiule Absalom, o fiule, o fiule! mã va lãsa Dumnezeu sã mor pentru tine, o Absalom fiul meu!” Aºadar, cu ce te pui în rezonanþã? Cu ce notã? Cu realizarea acelei stãri de lipsã de pregãtire a minþii fiului pe calea Domnului, mai degrabã decât cu acea cunoaºtere care îi controleazã pe oameni. Aºadar, aceasta este adevãrata cale a armoniei, calea esenþei, calea armonizãrii ºi cel mai perfect sunet este dat de ceea ce trezeºte ea în tine atunci când apare.
Lectura 2487-2 (Î) Îmi puteþi da alte sfaturi acum? (R) Aºa cum am mai spus altã datã – mai întâi de toate cunoaºte-te pe tine însuþi ºi idealurile tale – spirituale, mentale, materiale. Nu insista asupra unuia în defavoarea celorlalte; cãci o idee lipsitã de spirit sau care nu e bazatã pe idealuri spirituale, este deja moartã – sau lipsitã de viaþã, ºi nu poate fi decât o reacþie automatã.
Lectura 2438-1 Înainte de a trece la fapte, analizeazã-te mai întâi pe tine însuþi. Noteazã, fã o listã cu ceea ce îþi doreºti cel mai mult. ªi pe mãsurã ce descoperi cã un lucru din lista ta ar duce doar la satisfacerea sau mulþumirea eului tãu, înlocuieºte-l cu dorinþa exprimatã prin cuvintele acestea: „Doamne, foloseºte-mã doar aºa cum vrei Tu!” În felul acesta lucrurile care þin doar de ego vor fi eliminate treptat, iar în locul lor se va produce acea trezire din interior. Pentru cã trebuie sã ºtii cã rãspunsul la orice problemã, la orice întrebare, se aflã în tine însuþi. Pentru cã El a promis cã se va întâlni cu tine în fiinþa ta.
Mai întâi descoperã-te pe tine
89
Lectura 830-3 Aºa cum s-a mai spus, cunoaºte-te pe tine însuþi, aflã care sunt lucrurile în care crezi! Nu cele pãmânteºti, nu cele materiale, ci cele mentale ºi spirituale – ºi de ce crezi în ele! ªi þinând un caiet de însemnãri - nu ca un jurnal, ci un caiet în care sã îþi notezi scopurile, gândurile, dorinþele pe care le-ai avut, faptele bune pe care le-ai fãcut – aceasta va aduce unele reacþii fizice ºi mentale care vor ajuta la menþinerea scopului pentru care se încarneazã orice suflet.
Lectura 3106-1 Deºi existã unele impulsuri latente sau manifestate în viaþa fiinþei, niciunul dintre ele nu poate sã depãºeascã dreptul pe care îl capãtã la naºtere fiecare suflet. Pentru cã entitatea se încarneazã pentru a-ºi putea arãta preþuirea faþã de Forþele Creatoare, pentru a putea arãta mãreþia lui Dumnezeu pe pãmânt. Acesta ar trebui sã constituie scopul, þelul ºi dorinþa sa. Atunci când se manifestã dorinþa – aºa cum existã tendinþa la aceastã entitate – de a arãta auto-indulgenþã de orice fel faþã de propriul ego, aceasta este ca ºi cum fiinþa ar pune altceva mai presus de scopul pentru care a venit în aceastã viaþã. Iar acest lucru ar putea deveni o piedicã în calea experienþelor materiale aici pe Pãmânt. Pentru cã acestea sunt legi imuabile, care nu se pot schimba. În lumea materialã acestea se numesc adesea cauzã ºi efect sau influenþe karmice. Totuºi, odatã ce idealul este ferm stabilit, niciuna dintre acestea nu ar trebui sã separe fiinþa de conºtiinþa faptului cã Forþele Creatoare acþioneazã în viaþa sa În ceea ce priveºte influenþele înnãscute, sau aºa numitele influenþele astrologice, cele ale lui Mercur, Saturn, Jupiter, Marte ºi Venus sunt cele mai evidente. Acestea, în diferitele aspecte pe care le fac, dau naºtere nevoilor latente – sau sensibilitãþii conºtiinþei la sinele interior al fiinþei. Dar folosirea acestora depinde de idealul pe care ºi l-a ales fiinþa, ºi cât de perseverent acþioneazã în conformitate cu acesta în viaþa de zi cu zi. Din conjuncturile astrologice vedem cã existã înalte capacitãþi mentale, conºtiinþa universalã, iar din poziþia lui Saturn rezultã acele slãbiciuni ºi dorinþe, acele tendinþe de a folosi puterea sau poziþia socialã pentru a-ºi satisface propriul ego. Fiinþa ar trebui sã dizolve aceste lucruri în acea conºtiinþã universalã a întregului.
90
Suflet ºi spirit
Apoi, ar fi bine dacã fiinþa însãºi ºi-ar alege propriile idealuri – spirituale, mentale ºi materiale, ºi s-ar folosi de acestea pentru a se descoperi pe sine. Aºa cum aratã Mercur ºi Marte, fiinþa nu numai cã are o minte superioarã, dar este capabilã sã vadã ºi latura întunecatã a lucrurilor care îi pot aduce foloase. Aceasta se poate aplica la nivel material deocamdatã, dar propria ta conºtiinþa te va induce în eroare. În domeniile de activitate care þin de reacþiile ºtiinþifice, aºa cum s-a vãzut din modelul de pe Pãmânt, cele legate de bani ºi cele personale, ca ºi proprietãþile în general, fiinþa poate sã dobândeascã atât succesul material, cât ºi cel mental ºi spiritual – dacã fiinþa se orienteazã în anumite direcþii specifice, bine definite, care reies din sejururile petrecute de fiinþã în sferele de influenþã ale lui Mercur, Marte, Jupiter ºi chiar ºi Saturn. Dar toate acestea nu sunt decât indicatoarele de pe marginea drumului. Prin urmare, studiazã-te pe tine însuþi; înþelegând ce ºi în cine crezi; fãrã sã judeci, pentru cã, cu ce mãsurã mãsori, cu aceea þi se va mãsura ºi þie. Ceea ce vei face pentru ultimul dintre fraþii tãi, vei face Creatorului tãu. Astfel, fiecãrui suflet i s-a insuflat conºtiinþa legãturii cu ceilalþi ºi gradul în care se poate implica, nu pentru a se mulþumi pe sine, ci pentru a oferi ºanse celor care ºi-au pierdut calea. Prin urmare, fiinþa a acþionat ca învãþãtor, profesor, ca cineva care aplicã atât mijloacele mecanice, cât ºi cele medicale, pentru a obþine propria sa bunãstare, cât ºi a celorlalþi din jurul ei. Aceasta indicã orientarea gândirii acelei fiinþe... Înaintea acestei încarnãri, fiinþa a trãit în þinutul Egiptului, printre cei care au condus triburile care se revãrsau în urma acþiunii lui Uranus, realizând ºi aplicarea de tratamente. Cu toate acestea, vedem cã fiinþa a fost adesea tulburatã, punându-ºi întrebãri referitoare la factorii care controlau evenimentele. Aceasta îi conferã acum fiinþei interesul pentru ceea ce este nou, sau pentru a aplica modelele vechi de gândire la noi idealuri, ºi nu numai. În vremea aceea fiinþa se numãra printre copiii Legii celui Unic, deºi acele atribuþii au fost depãºite de cãtre proprii adepþi, ca ºi studiul acelor lucruri care se referã la dezvoltare, din momentul concepþiei pânã în amurgul vieþii, precum ºi la modul în care trebuie sã acþioneze fiinþa în timpul vieþii. Acestea au ajuns sã constituie probleme pentru
Mai întâi descoperã-te pe tine
91
fiinþã în aceastã încarnare. Acolo unde acþioneazã cauza ºi efectul în atributele spirituale ale corpului, acolo existã acele influenþe ale cauzei ºi efectului în viaþa celor care se dedicã fie artelor, fie cultivãrii pãmântului sau studiilor celor neobiºnuite. Toate acestea le aduc mirarea, ºi folosite în acele direcþii, pot aduce fiinþei activitãþile pe care le cautã, precum ºi acele experienþe mai ample prin care poate învãþa cum sã devinã mai conºtientã de Dumnezeu, devenind un muncitor care nu se ruºineazã de poziþia sa ºi care înþelege totuºi aºa cum trebuie cuvintele de avertizare. Domeniile în care fiinþa poate servi ca ajutor pentru cei care au probleme ale trupului, minþii sau sufletului, ca ºi pentru cei cu probleme fizice – acestea sunt domeniile în care ar trebui sã munceascã fiinþa; deoarece acestea aratã o aplicare concretã a principiilor care aduc armonia în viaþã. Sunt gata de întrebãri. (Î) Aveþi vreo sugestie despre cum aº putea pune analiza caracterului pe o bazã ºtiinþificã, înaintea profesiei de medic? (R) În încarnarea sa în Atlantida, ca ºi în cea din Egipt, fiinþa a ajutat indivizii sã se pregãteascã pentru activitãþile profesionale, ºi de aici tendinþa de a analiza situaþiile, amintindu-ºi de aspectele spirituale, mentale ºi materiale. Deºi ele sunt una la nivelul individului, în manifestarea lor pe Pãmânt ele devin domenii de muncã ce conduc la dezvoltarea ºi evoluþia sufletului, sau modalitãþi prin care sufletul nedezvoltat cautã sã se exprime. De aceea, vedem cã fiinþa are aptitudini de psihoanalist, fiind capabilã sã pãstreze informaþii. (Î Aº putea ajuta mai mulþi oameni renunþând la practica medicalã ºi începând sã lucrez în domeniul analizei profesionale sau psihologice? (R) Atunci când te apuci de analizã psihologicã sau de ghidare profesionalã, trebuie aplicate aceleaºi principii. Cât despre opiniile conducerii actuale, acestea trebuie lãsate la o parte – dacã fiinþa vrea sã experimenteze ceva mai important. Aflã ce ºi în cine crezi. Aflã cine este autorul acestor convingeri, ºi înþelege cã totul este posibil cu Dumnezeu. În ceea ce priveºte entitatea, ea poate sã ajungã ceea ce mulþi ar numi binecuvântatã, atunci când entitatea aplicã în propria ei viaþã adevãrurile luminii – nu lumina soarelui, ci lumina Fiului. Pentru cã El este calea, adevãrul ºi viaþa.
92
Suflet ºi spirit
(Î) Atunci mã sfãtuiþi sã-mi continui practica medicalã? (R) Ar fi de preferat analiza psihologicã sau ghidarea profesionalã, practicii medicale, deºi folosesc aceleaºi principii. (Î) Sugeraþi-mi cea mai bunã cale de abordare. (R) Întâi descoperã-te pe tine, ºi cunoaºte-þi idealul. Apoi pune-l în practicã. Trãieºte astfel încât niciodatã sã nu ceri altcuiva sã facã ceea ce tu n-ai face dacã ai fi în locul lui.
Lectura 3175-1 Da, viseazã ºi þine minte acele sfaturi, acele indicaþii pe care le primeºti în vis, dar în acelaºi timp rãmâi cu picioarele pe pãmânt. Nu te lãsa dus în eroare de confuzia pe care o poate aduce un anumit moment sau anumitã conjuncturã. Aflã în ce ºi în cine crezi, ºi cine este autorul convingerilor tale. Apoi aplicã acele principii care sunt adevãrate. Pentru cã existã o cale care pare a fi cea dreaptã, dar sfârºeºte în îndoialã; dar în El, care este lumina, nu existã nicio îndoialã. Pentru cã El este calea, adevãrul ºi lumina; El a promis sã te întâlneascã în templul propriului tãu corp. Aºa cum s-a spus: „Eu bat, ºi dacã tu vei deschide, Eu voi intra.”
Lectura 3132-1 Aflã care sunt convingerile tale ºi cine este autorul lor, atât spiritual, cât ºi mental ºi material. Apoi fii dispus sã trãieºti, sã faci ºi sã lupþi pentru acele lucruri în care crezi, aºa cum ºtii cã este bine; ghideazã-te dupã spiritul adevãrului, dupã modul universal în care oamenii se sprijinã unul de celãlalt, spre gloria Tatãlui în întreaga manifestare. Pentru cã în El noi trãim, ne miºcãm ºi existãm. Iar scopul încarnãrii tale pe pãmânt este ca, cu fiecare ocazie, cu fiecare acþiune pe care o întreprinzi cu ºi pentru ceilalþi, sã faci dovada iubirii faþã de El, pânã când El va reveni pe pãmânt. Pentru cã, sã nu uiþi niciodatã cã: „Cele ce le vei face pentru semenii tãi, pentru Mine le vei face.”
6
• Fii de folos
Lectura 270-33 (Î) Vã rog sã mã ghidaþi cu informaþii care sã-mi îngãduie sã îi ajut mai mult pe semenii mei. (R) Nimic nu e mai bun decât ceea ce am spus deja, ºi care poate ajunge în conºtiinþa entitãþii prin folosirea în practicã a acelor forþe meditative ce apar atunci când fiinþa îºi dedicã zilnic un anumit timp, o anumitã perioadã din zi pentru purificarea corpului, ºi care sã ajute entitatea sã se consacre cu toate eforturile, cu toate calitãþile, pentru a intra în Sfânta Sfintelor din interiorul fiinþei, pentru a discuta cu scânteia divinã din sine. Aceste eforturi pe care le depune un suflet vor aduce în schimb acele lucruri care aduc o fericire ºi o pace mult mai mare, precum ºi capacitatea de a face faþã necesitãþilor de tot felul care pot sã aparã în corpul fizic ºi mental al unei fiinþe. Pentru cã atunci forþele divine care sunt energiile creatoare ale sufletului ºi minþii, vor deveni forþele conducãtoare din viaþa ºi activitãþile fiinþei; dând naºtere acelor calitãþi prin intermediul cãrora fiecare suflet, fiecare fiinþã, poate fi de mai mare ajutor, fãcând mai multe lucruri în asocierile sale cu semenii sãi. Nu conteazã cât de multe ºtie cineva, ci cât de bine foloseºte ceea ce ºtie; prin ceea ce este, face, gândeºte, atrage atenþia asupra sa prin acea încredere constantã, continuã, efectivã, în forþele creatoare care au promis întotdeauna sã vinã în sprijinul oricui, atunci când sunt chemate. ªi astfel va apãrea ceea ce va duce la o mai mare dezvoltare a forþelor sufletului ale celui care cautã.
93
94
Suflet ºi spirit
Lectura 270-46 (Î) Mi-aþi putea spune de ce nu am reuºit sã fac progrese mai mari în slujba mea de la Western Union ºi ce calificãri îmi lipsesc ºi mi-ar permite sã fiu de mai mare folos companiei ºi asociaþilor mei? (R) Aºa cum am spus, animozitãþile personale care existã între indivizi. Fii sigur cã acest lucru nu ar trebui sã existe – dar existã personalitãþi, iar asemenea condiþii sunt o parte a experienþei fiecãrui individ. Acestea are trebui rezolvate de o asemenea manierã încât sã se respecte idealul pe care entitatea ºi l-a stabilit în ceea ce priveºte relaþiile angajat – angajator.
Lectura 316-1 (Î) Este împãcarea cea mai bunã soluþie, care sã culmineze cu cãsãtoria? (R) Da, dat fiindcã o asemenea împãcare se aflã în acord sau în armonie cu idealurile personale în ceea ce priveºte relaþiile personale, idealuri care s-au conturat de-a lungul vieþii. (Î) Mai existã ºi altceva în afarã de propriile mele sentimente ºi convingeri, care mã fac sã cred cã lui încã îi mai pasã de mine? sau este doar ceea ce inima mea ar vrea sã creadã cã este? (R) Este limpede, din ceea ce se vede, cã în inima fiecãruia dintre cei doi existã convingerea cã pot apãrea legãturi mai bune, în folosul ambilor parteneri, prin eforturile lor conjugate din aceastã viaþã. Cu toate acestea, sacrificarea idealurilor personale în favoarea mofturilor ºi fanteziilor unui bãrbat nu va aduce dezvoltarea fiinþei! (Î) De ce mã simt responsabilã pentru întreaga relaþie ºi pentru viitor? (R) Deoarece au existat multe resentimente create prin implicare, de cãtre bãrbat. De aici apar aceste perioade în care, atunci când entitatea se gândeºte sau mediteazã la trecut, resentimentul se întoarce împotriva sa! Nu te condamna pe tine însãþi! Mai degrabã fã ca viaþa ta sã fie pusã în slujba unui ideal ºi lasã totul în mâinile Forþelor Creatoare care conduc destinele fiecãrui suflet! Pune-te tot mai mult în armonie cu ceea ce þine de cãile Sale – cãile Stãpânului, ºi lasã restul în mâinile Lui. Pentru cã în El – doar în El – noi trãim ºi ne miºcãm ºi existãm!
Fii de folos
95
Lectura 410-2 Analizând aceastã încarnare, se pot spune foarte multe despre scopul din aceastã viaþã al sufletului, ºi despre hotãrârile care au fost luate. ªi deºi au fost acele perioade din viaþa sa, în care aparent au existat toate lucrurile necesare care ar fi putut da naºtere impulsului de a continua, în aceastã viaþã, împlinirea tuturor acelor dorinþe - din care unele au fost negate chiar din prima legãturã stabilitã - atunci, din punctul de vedere al forþelor exterioare fiinþei, a rãmas destul de puþin la care sã adauge fiinþa ºi sufletul. Totuºi, aceste lucruri, aceste experienþe, în loc sã dea naºtere neînþelegerilor, ar trebui sã facã fiinþa sã înþeleagã cã aceste bucurii, aceste lucruri pe care le doreºte, pot fi mai bine pregãtite chiar de cãtre despãrþiri. Pentru cã acolo unde este inima, se alãturã ºi mintea. Deoarece comoara inimii este dorinþa sincerã de a fi folositã drept canal pentru o manifestare mai mãreaþã a ceea ce este ales ca ideal în sinele mental ºi spiritual. Înþelege, aºadar, cã El face bine toate lucrurile.
Lectura 452-7 Aºa cum s-a spus, trebuie sã vinã – sau cel puþin, aºa ar putea sã fie, din dezvoltarea forþelor sufleteºti ale entitãþii – acele perioade în care entitatea va avea unele îndoieli ºi întrebãri, atât în ceea ce o priveºte pe ea, cât ºi pe ceilalþi ºi scopurile, þelurile ºi dorinþele lor. Deºi s-a spus cã toleranþa faþã de toate fiinþele este un lucru de dorit, cu mult mai mare este a cunoaºte acea dragoste pe care a oferit-o El, Cel care s-a dat pe Sine ca sacrificiu, ca exemplu, ca un mediator, ca o influenþã în viaþa fiecãrui suflet. A ºti cã în fiinþã sãlãºluieºte spiritul iubirii Domnului, care a fãcut fiecare suflet sã cunoascã ceea ce este necesar sã facã pentru ca el sã creascã. Deoarece Evanghelia lui Isus Cristos l-a adus pe om acolo unde se aflã, fãcându-l conºtient de legãtura care existã între suflete ºi spiritul care dã viaþã fiecãrui om. De aceea, prin aceste meditaþii, prin aceste activitãþi, poate apãrea ceea ce va permite acestui suflet, acestei minþi, sã devinã active în acel domeniu în care ele vor dobândi nu numai pace ºi bucurie ºi fericire în aceastã viaþã, dar în care sufletul va evolua chiar prin acþiunile pe care le înfãptuieºte. Aºadar, fii dispus sã faci cunoscute nu numai ideile personale, ci ºi idealurile proprii; ºi îndrãzneºte sã trãieºti aºa cum îþi dicteazã conºtiinþa, dar fii - mai presus de toate - sincer cu tine însuþi, cu
96
Suflet ºi spirit
sufletul tãu ºi cu idealul tãu. Pentru cã El este idealul care trebuie ales ºi care nu trebuie sã fie zdruncinat.
Lectura 949-2 Entitatea are de câºtigat în prezent dacã îºi stabileºte ºi respectã idealurile, plasându-le în domeniul Forþelor Creatoare – care sunt legate de viaþa omului pe Pãmânt ºi de relaþiile dintre oameni, care fac sã aparã acea dezvoltare prin curgerea continuã a forþei vieþii prin aceºtia. Entitatea poate sã ofere celor care vin muzicã sau cântece, ºi de asemenea îi poate ajuta într-un mod care sã pãstreze propriul ideal, mai presus de toate, pentru sine, fãrã a încerca sã influenþeze sau sã forþeze pe alþii sã aibã aceeaºi viziune. Pãstreazã-te pe calea ce dreaptã. Fii sincer faþã de tine însuþi ºi atunci nu vei fi fals faþã de nimeni. Þine minte, Forþele Creatoare fac sã aparã continua dezvoltare în forþele materiale ºi spirituale.
Lectura 1742-2 (Î) Ce pot face pentru a-mi folosi viaþa pentru ceilalþi? (R) Renunþã; ceea ce ai primit, dãruieºte celorlalþi. (Î) Încã mai trebuie sã devin într-un fel anume înainte de a-i ajuta pe ceilalþi într-un mod specific? (R) Vei deveni ceea ce trebuie ajutându-i pe ceilalþi ºi dãruindu-le lor; nu prin acele lucruri despre care se va vorbi de rãu, ci prin micile fapte de bunãtate, micile cuvinte spuse ici ºi colo, pentru cã încetul cu încetul, pas cu pas, fiinþa creºte în sine însãºi ºi îi ajutã ºi pe alþii sã creascã.
Lectura 1786-2 Vedem, aºa cum am spus, cã entitatea are nevoie sã înveþe ceea cea fost accentuat pentru ea ºi sã urmãreascã sã punã în practicã aceste lucruri, în relaþiile de zi cu zi pe care le are cu ceilalþi. Nu se va oferi fiinþei nicio informaþie care sã-i permitã sã se mute dintr-un loc sau în altul. Trebuie sã existe o dezvoltare interioarã! Aºa cum s-a subliniat, cunoaºte-te pe tine însuþi mai întâi. Ce anume îþi doreºti? Este aceastã dorinþã egoistã, este doar pentru sine; este doar pentru a-þi satisface o emoþie, o poftã, o dorinþã fizicã? Nu existã nimic care sã fie mai durabil, o dorinþã care sã fie de folos ºi altcuiva?
Fii de folos
97
Existã într-adevãr dorinþa de a cunoaºte iubirea, sau de a cunoaºte experienþa cuiva care are o emoþie ce depãºeºte egoul? Existã dorinþa de a fi folosit în acþiuni care sã fie de ajutor sau constructive? Aceasta se poate face, dar implicã abandonarea egoului în slujba celorlalþi... (Î) Sã continui sã trãiesc singur? (R) Pare acest lucru sã fie bun - sau chiar este? sau de fapt te cauþi pe tine însuþi! Fã ceva pentru alþii! Fã-le viaþa fericitã, fã ca viaþa lor sã merite trãitã ºi atunci este posibil sã aparã ºi acele experienþe! Dar trebuie sã ajungi sã înþelegi cã dacã vei avea o viaþã dacã vei avea prieteni, dacã vei avea iubire, aceste lucruri trebuie folosite. Cãci numai ceea ce dãruieºti rãmâne al tãu.
Lectura 1800-28
[Având ca fond o lecturã oferitã companiei ce fabricã Remedii Pentru Sãnãtatea Casei, la solicitarea lui Hugh Lynn Cayce] Lucraþi în condiþii de care nu sunteþi mulþumiþi, dar dacã nu vã strãduiþi în aceste condiþii, nu vã veþi strãdui nici în condiþiile ideale pentru voi! ºi nu vã amãgiþi singuri cã aþi face-o! Pentru cã cel care spune cã ar da de pomanã sãracului dacã ar avea un milion, ºi nu dã când are doar zece cenþi, nu va da nimic nici dacã ar avea un milion! Acelaºi lucru este valabil în pregãtirea acelor lucruri care reprezintã idealuri ºi principii ºi scopuri. Cã nu sunteþi perfecþi, ci cã veþi deveni!
Lectura 1877-1 Entitatea are înclinaþia, datoritã acþiunii forþelor care au fost arãtate, sã devinã mult prea uºor dependentã de ceilalþi. Mai degrabã trebuie sã înveþe acea lecþie pe care a dat-o El, cã cel care doreºte sã devinã cel mai mare dintre voi, dintre fraþii sãi, dintre semenii sãi, va trebui sã îi slujeascã mai mult – în loc sã trãiascã pe seama lor. ªi aflã cã puterea Lui te va susþine întotdeauna, dacã vei rãmâne cu El, ºi El te va susþine în acele vremuri de tulburare sau suferinþã. Pentru cã trebuie sã înþelegi ceea ce a spus El, cã atâta timp cât te afli în planul fizic, având doar conºtiinþa dorinþelor carnale, aceste supãrãri trebuie într-adevãr sã aparã. Fã doar astfel încât nimeni sã nu fie supãrat de neglijenþa ta, de intenþionata ta lipsã de grijã, de dorinþa ta de putere sau poziþii sociale.
98
Suflet ºi spirit
Mai degrabã fã loc umilinþei, pentru ca sã poþi strãluci mai mãreþ înaintea Domnului ºi Dumnezeului tãu. Aºadar, cine este idealul tãu? Trãieºte conform lui – nu-l afiºa doar, ci trãieºte fiind faþã de ceilalþi aºa cum þi-ar plãcea sã fie ºi ei faþã de tine. Sfãtuieºte-i pe ceilalþi în acele domenii de activitate ºi ajutor în care ai vrea sã te îndrume ºi ei pe tine. Pentru cã atunci când fiinþa se înconjoarã cu prezenþa Lui, apare ºi capacitatea de a sfãtui pe oricine, în orice etapã din viaþa omului în acest plan. Din influenþa lui Uranus constatãm cã existã interesul pentru forþele mistice sau oculte, ca parte a experienþei fiinþei. Pentru cã puterea este mânuitã în funcþie de modul în care mintea a dat ºi dã forþã tuturor acelor influenþe la care a luat parte. Pentru cã, aºa cum a spus El, ceea ce gândeºti în inima ta, aceea devii; tot aºa cum ceea ce asimileazã corpul tãu devine o parte a sângelui tãu dãtãtor de viaþã. Prin urmare, în viaþa ta mentalã ºi spiritualã rãmâi pe acele cãi care îþi aduc din ce în ce mai multã înþelegerea faptului cã El nu stã la uºa ta, ci merge ºi vorbeºte cu tine! ºi cã grãdina ta de iubire ºi luminã este plinã de prezenþa Lui; ºi oglindeºte aceste lucruri în modul în care gândeºti, în care discuþi ºi în care interacþionezi cu semenii tãi. În ceea ce priveºte aspectele pãmânteºti ºi activitãþile pe care acestea le produc în calitate de forþe impulsionante sau influenþe din actuala încarnare - vedem cã acestea, aºa cum s-a spus, au fost diminuate sau mult schimbate prin faptul cã fiinþa a acþionat conform legilor, regulilor ºi ordinelor activitãþilor individuale în raport cu Forþele Creatoare. Atunci, ce este Forþa Creatoare – o influenþã în problemele individuale? Binele, deoarece vine în diferite forme, este creator, este constructiv; ºi astfel, atunci când cineva face un bine – fãrã sã se gândeascã la sine însuºi, ci pentru ca ceilalþi sã cunoascã pacea ºi armonia în viaþa lor – acesta aduce o asemenea trezire cum este cea pe care ai trãit-o adesea atunci când ai cãutat sã percepi vibraþiile prin corpul tãu, sau când ai cãutat sã simþi, sã auzi ºi sã cunoºti prin lumina pe care o aruncã conºtiinþa ta asupra problemelor ºi gândurilor celorlalþi – aducând acel sentiment plin de bucurie al apropierii de Energia Creatoare.
Fii de folos
99
Lectura 1957-1 (Î) Cu ce firmã sau organizaþie ar fi cel mai bine pentru mine sã lucrez? (R) Acest lucru trebuie hotãrât de sine însuºi, conform cu idealul propriu. Apoi, indiferent de organizaþie, aflã care este politica lor. Dacã se aflã pe aceeaºi direcþie cu acele lucruri care þi-au fost recomandate drept scop, atunci intrã în legãturã cu aceastã organizaþie. (Î) Existã vreo legãturã de valoare între mine ºi opera lui [1849]...N.Y.C.? (R) Aceasta depinde de etapa pe care entitatea o alege ca domeniu sau arie de manifestare pentru activitãþile sale. Desigur cã meritã sã fie luatã în seamã – pentru cã oferã un domeniu în care poate sã fie de ajutor – dar dãruieºte – dãruieºte – dãruieºte - dacã vrei sã ai! (Î) Ce oportunitãþi mi-ar oferi afacerea cu H.R. – N.Y.? (R) Din nou, fiinþa este cea care trebuie sã aleagã în funcþie de propria sa politicã, propriile scopuri, propriile idealuri. Doresc ei aceleaºi lucruri ca ºi tine, rãspund ei nevoilor tale, poþi lucra ºi folosi politica lor fãrã a renunþa la a ta? Ei bine, cu greu ai putea crede acest lucru, dar aceste lucruri trebuie analizate în tine însuþi! Pentru cã domeniul nu trebuie ales doar din perspectiva banilor, ci amintindu-þi idealul tãu – trup, minte ºi suflet! Aºa cum s-a spus, nu te teme sã te abandonezi slujind – dacã idealul ales este cel corect. Dacã o faci din motive egoiste, pentru a te preamãri, pentru a obþine puterea pe care o vei folosi în scopuri necinstite, pãzeºte-te! Dacã este pentru ca sã se manifeste slava adevãrului, dãruieºte totul – fie cã este vorba de tine, de mintea ta, de trupul tãu sau de mijloace materiale – în construirea sau în crearea acelei lumi.
Lectura 1998-1 Mai întâi cunoaºte-þi idealul – spiritual, mental, material. Nu te concentra aºa de mult asupra a cum ai vrea sã fie ceilalþi, ci mai degrabã asupra relaþiilor tale ideale cu ceilalþi! Pentru cã acela care este cel mai mare, îi slujeºte pe toþi – conform legii cauzei ºi efectului. În unele cazuri, cel mai necesar lucru pentru a influenþa este tocmai o rezistenþã minimã. În altele, este nevoie de cea mai mare hotãrâre în manifestarea forþei ºi puterii.
100
Suflet ºi spirit
Lectura 2030-1 Prin urmare, idealul tãu nu este ceea ce poþi dobândi prin atitudinea „dã-mi! – dã-mi! – dã-mi!”, ci: „Ce pot sã fac, ce pot sã ofer, în relaþiile cu ceilalþi pentru ca sã fac ca aceastã asociere sã fie o experienþã frumoasã?” dupã care ai dus întotdeauna dorul! Aºadar, idealul tãu este: „Ce pot sã fac sau sã fiu pentru ceilalþi, astfel încât ei sã fie mai buni, sã aibã un concept mai larg despre scopurile vieþii, chiar ºi numai din simpla întâlnire sau cunoºtinþã cu mine?” Acesta ar trebui sã fie idealul tãu, în aceastã încarnare. Fiinþa nu este alcãtuitã doar din carne, nici din poziþia sa socialã, nici din activitãþile sale sociale, nici din jocurile sau munca sa – ci toate acestea fac parte din experienþa ei. Atunci când corpul mental ºi cel spiritual acþioneazã, au nevoie sau se bazeazã pe atributele corespunzãtoare tuturor etapelor evolutive, tot astfel este nevoie ca sã existe un ideal spiritual în relaþiile materiale. Iar acestea trebuie, la fel cu ceea ce este în minte, sã fie concepute la nivel spiritual – dacã este sã creºti în graþie, în cunoaºtere, în înþelegere. Mai departe, lucrurile stau aºa: dacã vrei sã ai prieteni, dovedeºte-te prietenul celorlalþi. Dacã vrei sã ai dragoste în viaþa ta, este necesar sã fii plin de iubire faþã de ceilalþi. Dacã vrei ca în viaþa ta sã-þi satisfaci nevoile corpului, sã îþi satisfaci plãcerile sau sã ai lucrurile pe care le doreºti, atunci acþioneazã în aºa fel încât ceilalþi sã se simtã inspiraþi de felul în care te porþi. Nu trebuie sã te comporþi ca cineva care se teme – nici ca cineva cãruia nu îi pasã de nevoile trupeºti sau de avantajele sale. Nu abuza de ºansele tale, dacã vrei sã fii un câºtigãtor în aceastã viaþã.
Lectura 2056-2 (Î) Referitor la legãtura lui cu ... din perspectiva a ceea ce pare a fi deja pregãtit, ce ar trebui sã facã aceastã fiinþã relativ la asocierea lui cu aceastã companie? (R) Sã întrerupã legãtura cu orice situaþie în care nu se menþin condiþiile de dezvoltare optimã a sa sau a celorlalþi. Sã nu doreascã niciodatã sã facã ceva rãu sau plin de viclenie din care individul sau grupurile ar dobândi câºtiguri materiale. Mai degrabã sã ducã o viaþã vrednicã de tot ce este mai bun, în slujba celorlalþi – pentru cã muncitorul este demn de plata sa, iar Domnul a spus ºi a hotãrât cã: „Cel care a mers pe calea cea dreaptã va primi bunãtãþile pãmântului”. Fie ca
Fii de folos
101
Dumnezeu sã fie Domnul tãu, iar nu poziþia socialã, puterea sau faima – pentru ca servindu-L pe El inima sã-ºi gãseascã acea bucurie care vine dintr-o viaþã trãitã cu folos; nu acþiona astfel încât sã faci loc vinovãþiei în adâncul sufletului tãu. (Î) Daþi fiinþei un alt sfat care sã o ajute sã continue ceea ce i-ar fi de cel mai mare folos în evoluþia sa. (R) Pãstreazã-þi faþa îndreptatã cãtre luminã, iar umbrele nu te vor înfricoºa - pentru cã teama este începutul distrugerii. Continuã sã cânþi în inima ta, iar Domnul te va înãlþa pentru a îndeplini promisiunile pe care El Le-a fãcut oamenilor, servindu-i pe semenii tãi, pentru cã cel care se lasã în voia Domnului, face provizii într-un loc în care hoþii nu pot sã pãtrundã ca sã-l prade. Pãstreazã-þi deschise cãile, deasupra criticilor, ºi nu te condamna niciodatã.
Lectura 2901-1 Aºadar, în ceea ce priveºte aplicarea adevãrurilor în experienþele fiinþei din aceastã încarnare, observãm cã entitatea va avea ocazia de a câºtiga ºi de a conduce, ºi de a folosi bunurile pãmânteºti. Atunci aplicã acele lucruri care sunt la îndemânã, spre a-L servi pe Creator, pentru cã servindu-l pe om realizezi cea mai înaltã formã de slujire a Creatorului, pentru cã omul este acea parte a creatorului care poate fi slujitã fizic. Aºadar pãstreazã calea dreaptã, mergând pe drumul care duce la o mai mare comuniune cu Dãtãtorul de viaþã ºi luminã.
Lectura 2959-1 Pãstreazã acea atitudine mentalã, de a nu fi doar bun, ci ºi bun la ceva. Fã astfel ca scopul tãu sã nu fie doar împlinirea propriilor plãceri, ci de a-i ajuta ºi pe alþii, pe cât mai mulþi, uneori în fiecare zi. Gândeºte-te la ceilalþi, pentru cã atunci când îi ajuþi pe ceilalþi te ajuþi pe tine însuþi.
Lectura 2954-1 În ceea ce priveºte calitãþile din aceastã viaþã ale fiinþei, ceea ce poate ea obþine ºi cum: Aºa cum s-a spus, mai întâi cunoaºte-te pe tine însuþi, care îþi sunt idealurile, atributele mentale, slãbiciunile fizice ºi ce anume îþi dã tãria fizicã. Este important sã reuºeºti sã te familiarizezi cu aceste aspecte.
102
Suflet ºi spirit
Existã mai multe ocazii în acele slujbe în care existã un mai mare respect faþã de cei din jurul fiinþei, chiar dacã ele pot fi îndeplinite de cei de sexul opus – deoarece ºi ei pot fi înzestraþi de la naturã cu spiritul de a-i ajuta pe ceilalþi, la fel ca ºi tine. Dar pãstreazã-te sub umbrela destinului, ºi vei vedea cã poþi merge mai departe într-un mod care sã Îi fie pe plac Lui. Dacã aceste calitãþi se transformã în mijloace de automulþumire, de proslãvire a propriei fiinþe, ele vor aduce în viaþa fiinþei niºte influenþe destul de îndoielnice. Atunci când este pãstratã credinþa, va exista o mai mare încredere în sine, ca ºi în ceea ce se manifestã prin ceilalþi.
Lectura 3005-1 (Î) Cum aº putea sã-mi schimb modul de viaþã astfel încât sã devin mai puternic ºi sã-mi pot ajuta mai mult familia? (R) Deoarece dezordinea ºi tulburãrile au produs cea mai mare parte a schimbãrilor din prezent, considerãm cã atunci când condiþiile se vor îmbunãtãþi, ºi când vor apãrea ocaziile, fiinþa se va putea orienta cãtre acele direcþii care apar din când în când. Deoarece fiecare fiinþã ar trebui sã devinã un canal prin care ceilalþi sã fie binecuvântaþi ºi ajutaþi. S-a spus puþin aici referitor la atitudine, datoritã faptului cã atitudinea mentalã a fiinþei este cea bunã. Pentru cã idealul ei este de a-i ajuta pe ceilalþi. Continuã tot aºa. Nu acþiona niciodatã pentru fala ta, ci pentru slava Fiului în Tatã, ºi pentru a-þi onora scânteia divinã din tine.
Lectura 3034-2 (Î) În ce zi, lunã ºi an ar fi cel mai bine sã-mi deschid biroul ºi sã încep sã practic în California? (R) Aceasta depinde foarte mult de numeroase alte condiþii. Dacã vei începe aici, vei continua pe timp nelimitat. ªi apoi, la ceva timp dupã ce vei termina cursurile postuniversitare, poþi sã începi sã lucrezi în folosul celorlalþi. Dar atunci când acþionezi, nu încerca sã trãieºti pe seama celorlalþi, ci pentru aceºtia. Dacã vei trãi pe seama celorlalþi, vei deveni un ratat. Dacã vei trãi pentru ceilalþi, vei putea deveni un om de succes.
Fii de folos
103
(Î) Alte sfaturi? (R) Aºa cum s-a spus, cautã idealul! Cel care va avea cel mai mare succes nu va fi ºeful sau comandantul celorlalþi, ci îi va servi pe toþi, lucrând cu ºi pentru ceilalþi.
Lectura 3059-1 Atitudinea mentalã ar trebui sã fie creatoare; sã nu existe doar idealuri pasive, ci idealuri active în relaþiile fiinþei cu cei pe care îi întâlneºte. Asocierile cu oamenii înseamnã foarte mult pentru aceastã entitate. Nu-i plictisi pe ceilalþi, dar dacã ai de oferit vreo învãþãturã spiritualã fãrã a-i stânjeni pe ceilalþi, fã-o; dãruieºte asemenea Celui care este calea ºi viaþa, cãci El a dãruit permanent ceea ce era nevoie. Dãruieºte în permanenþã ceea ce este necesar, ºi care întãreºte credinþa din inima fiinþei; gândeºte-te la ceilalþi aºa cum te gândeºti la tine însuþi. Pentru cã mãsura cu care mãsori pentru semenii tãi, este mãsura cu care tu îþi slujeºti Creatorul.
Lectura 3575-2 În ceea ce priveºte calitãþile din aceastã viaþã ale entitãþii, ceea ce poate ea obþine ºi cum: pãstreazã pacea în inima ta, fãrã a înlãtura ceea ce îþi semnaleazã conºtiinþa, ºi înþelege cã Domnul a trãit aici pe Pãmânt ºi El îþi cere sã foloseºti cu înþelepciune ceea ce þi-a împrumutat, aºa cum s-a arãtat în parabola talanþilor. Pentru cã þi s-a dat mult, iar Dumnezeu îl iubeºte pe cel care dãruieºte cu inima uºoarã, nu numai pe sine însuºi, nu numai celorlalþi. Ajutã-i pe ceilalþi sã se ajute pe ei înºiºi, în loc sã le dai ceea ce i-ar face cu adevãrat sãraci.
Lectura 3659-1 (Î) Cum aº putea sã-mi dezvolt o personalitate mai plãcutã? (R) Aºa cum am spus atunci când am arãtat cum ar trebui sã acþioneze cineva, lucrul acesta trebuie fãcut nu cu curiozitate, ci cu dorinþa de a fi de ajutor altcuiva. ªi lasã ca bucuria acestui fapt sã-þi aducã propria sa recompensã sub formã de pace ºi armonie, ºi o personalitate plãcutã. Fã astfel încât individualitatea sã fie feritã de minciunã, iar personalitatea va strãluci atunci prin aceastã individualitate.
104
Suflet ºi spirit
Lectura 3478-2 Vedem cã poziþia lui Venus conferã fiinþei apreciere pentru casã, de care totuºi nu se preocupã ºi nu se îngrijeºte prea mult – aºa cum se va preocupa de sine, simþind interior cã are o scuzã bunã – dar nu folosi acest lucru ca pe o scuzã! Mai degrabã fã astfel încât scopul tãu sã fie acela de a contribui la bunãstarea celorlalþi, dar fã-o mai întâi realizând pentru tine însuþi o practicã spiritualã. Aceasta nu înseamnã cã fiinþa nu are o gândire elevatã, pentru cã am spus deja cã este, dar are nevoie de practicã! Vei fi capabil ca, conducându-i fizic sau mental pe ceilalþi, sã-i influenþezi mult mai puternic ºi cu bãtaie mult mai lungã, pe ei ca ºi pe tine, dãruindu-le oamenilor ceva pentru care sã merite sã trãiascã, în ei ca ºi în afara lor! Pentru cã cel care se preocupã numai de propria sa bunãstare, descoperã în curând cã nu are prea mult de lucru. Cel care se preocupã numai de bunãstarea celorlalþi descoperã în curând cã este absorbit de ceilalþi, ºi ºi-a pierdut aprecierea pentru sine ºi pentru idealurile sale.
Lectura 3665-1 Entitatea trebuie mai întâi de toate sã se analizeze pe sine în raport cu idealurile sale; dar nu într-un mod superficial, ci descoperind care dintre idealuri au crescut ºi au dat roade, care dintre idealuri au atras binecuvântãrile Domnului asupra tuturor, fiind astfel creatoare în esenþa ºi activitatea lor. În acest fel trebuie fãcutã analiza. Apoi, atunci când aceste idealuri au fost gãsite, foloseºte-le în tot ceea ce faci, în munca ta concretã, la fel ca ºi în menþinerea ordinii, a pãcii, a încrederii în acele grupuri în care existã o mare diversitate de credinþe, talente.
Lectura 288-4 (Î) Fiinþa aceasta îºi urmeazã adevãrata sa vocaþie? (R) Da, pentru cã, prin intermediul ei spiritul ºi sufletul (prin forþele mentale ºi fizice) se trezesc cãtre acele energii care se manifestã în prezent prin forþele mentale; prin intermediul ei fiinþa atinge acea dezvoltare necesarã pentru a putea sã dea celorlalþi tot ce-i mai bun în ea. ªi mai este ceva: noi toþi (întreaga umanitate), bãrbat sau femeie, ar trebui sã înþelegem acest lucru, cã nu putem dãrui nimic direct Creatorului, ºi cã prin aceste acte de bunãtate, lipsite de egoism, prin aceastã dãruire cãtre creaturile Sale, noi Îi dãm de fapt Domnului.
Fii de folos
105
Lectura 3752-1 (Î) Ce aþi sugera acestei entitãþi pentru ca pacea minþii sale sã creascã? (R) Ceea ce am mai spus deja. Cã în ceea ce priveºte viaþa sa spiritualã, fiinþa ºi-a pierdut idealul ºi acesta i se pare acum de neatins. Fiinþa ar trebui sã se dãruiascã foarte mult necesitãþii de a atinge în mod continuu acest ideal ºi dobândirii lui fãrã a-l folosi pentru a impune în viaþa ºi mintea celorlalþi aceeaºi viziune pe care o are fiinþa. Fiinþa trebuie sã acþioneze nu ca cineva care cautã câºtigul în ºi pentru sine, ci ca cineva care îºi foloseºte înzestrãrile pentru a face ca viaþa celorlalþi sã merite mult mai mult sã fie trãitã; pentru cã cineva poate dobândi viziunea celor promise pentru sine ºi în relaþie cu Forþele Creatoare doar ajutându-ºi semenii.
7
• Stabilirea idealurilor ºi urmarea lor
Le L ec ct tu ur ra a 2 24 4-4 4
Adesea am fost întrebat, ce anume este un ideal? Idealul nu este ceva fãcut de mâinile omului, ci este ceva etern. Menþineþi-vã acordaþi ºi în armonie cu aceste forþe care se pot manifesta prin fiinþã într-un mod mental ºi spiritual – iar aceasta vã va menþine pe aceeaºi direcþie cu idealul stabilit. Atunci când fiinþa este sincerã faþã de ea însãºi, aceasta o va împiedica sã mintã faþã de ceilalþi. Nu fiþi prea reþinuþi în exprimarea gândurilor, pentru cã dezvoltarea vine din folosirea forþei gândurilor pe care le aveþi ºi le cunoaºteþi. Aflaþi în cine aþi crezut, ºtiind cã El poate sã-ºi þinã orice promisiune fãcutã vouã, în ciuda oricãror fapte. Pãstraþi-vã nepãtaþi, dar nu faceþi aceasta cu o faþã posacã. Le L ec ct tu ur ra a 2 25 56 6-2 2
Un ideal este acel lucru cãtre care fiinþa însãºi îºi poate înãlþa adesea privirile, ºtiind cã devine gradat o parte, dar niciodatã nu poate deveni întregul. Ceva la care sã priveºti, sau pe care sã încerci sã-l atingi; nu o idee, cum cã aº putea face un lucru sau altul, cã aº putea dobândi aceasta sau cealaltã acþionând într-un anume fel! pentru cã atunci fiinþa îºi atinge scopul! Idealul este ceva care este cãutat ºi cãtre care fiinþa se dezvoltã astfel încât sã fie în armonie cu el, sã devinã o parte a acestuia, dar niciodatã întregul.
106
Stabilirea idealurilor ºi urmarea lor
107
Le L ec ct tu ur ra a 2 27 70 0-3 31 1
(Î) Vreþi sã mai oferiþi unele lãmuriri care sã ajute la îndeplinirea acestei dorinþe? (R) Baza oricãrei activitãþi a fiinþei ar trebui sã fie un ideal în jurul cãruia sã se orienteze toate experienþele sale. Nu un idol, nu o idee, nu o poziþie care sã poatã fi dobânditã în viaþa pãmânteascã prin activitãþi pãmânteºti; pentru cã a atinge ceea ce este dorit cu totul la nivelul mental al fiinþei înseamnã a deveni demodat ºi centrat asupra sa însãºi. De aici decurge în mod firesc, regresul fiinþei. Prin urmare, a depinde în întregime, în toate acþiunile mentale ºi spirituale, de voinþa lui Dumnezeu, sau Forþelor Creatoare ce se pot manifesta prin fiecare acþiune a fiinþei, înseamnã a atinge acel lucru care duce la o mai bunã ºi mai mare dezvoltare, în aceastã încarnare terestrã; aceasta implicã atunci ca fiinþa sã devinã zilnic un canal de manifestare pentru ceea ce a fost stabilit ca ºi ideal al sufletului, nu al minþii raþionale. Aceasta nu înseamnã cã fiinþa devine lipsitã de eficienþã sau de simþ practic sau simþ etic, nici cu o faþã tristã, nici rece sau complãcându-se în criticarea celor care nu gândesc ºi nu acþioneazã la fel ca ea. Ci aceasta implicã a vedea în individul pe care fiinþa îl urãºte (sau antipatizeazã, datoritã acþiunilor sale), acel chip al lui Dumnezeu pe care ea îl adorã. Pentru cã fiecare fiinþã este o manifestare a forþelor care emanã din universul sau din conºtiinþa Domnului cel viu! Acþiunile omului, bazându-se pe aceste forþe, pot avea ca rezultat iadul sau raiul! Aºadar, fiecare suflet ar trebui sã priveascã din ce în ce mai constructiv cele mai distructive forþe care sunt într-o activitate! Cel care nu reuºeºte aceasta, pierde sau se condamnã singur la distrugere! Pentru cã nici chiar El, care era Fiul, nu s-a gândit cã furtul este divin, nici nu s-a pus în situaþia de a nu putea împlini Legea ºi de a arãta calea; ºi, deºi a suferit în trup ºi minte, fiind dispreþuit, scuipat ºi urât, el a spus: „Tatã, iartã-i, cã nu ºtiu ce fac”. Acest lucru ar trebui sã fie un impuls în atitudinea oricãrei fiinþe care cautã sã rãmânã în prezenþa lui Dumnezeu. Le L ec ct tu ur ra a 2 28 82 2-6 6
(Î) Care sunt cele mai înalte idealuri dupã care ar trebui sã se ghideze aceastã fiinþã, cu mintea ºi trupul, în afacerile sale?
108
Suflet ºi spirit
(R) „Fã celorlalþi ceea ce ai vrea sã îþi facã ei þie.” Iubeºte-l pe Dumnezeu, cu trupul, mintea ºi sufletul; pãstreazã-te nepãtat de cele lumeºti; ocoleºte rãul; iubeºte-þi aproapele, fratele tãu, ca pe tine însuþi Aceasta este întreaga lege. Acesta este idealul pe care l-a dat El, Stãpânul. ªi atunci când cineva merge, vorbeºte, gândeºte ºi acþioneazã în acest fel, El îºi þine promisiunea fãcutã: „Nu te voi lãsã nemângâiat, ci prezenþa mea, conºtiinþa mea vor rãmâne cu tine, spunându-þi ce trebuie sã gândeºti ºi sã rosteºti de fiecare datã.” Încrede-te în El. Le L ec ct tu ur ra a 3 35 57 7-1 13 3
Mintea îºi foloseºte idealurile spirituale ca bazã pe care sã construiascã. ªi mintea foloseºte, de asemenea, dorinþele materiale ca ºi mijloace distructive, pentru cã amestecul dorinþelor materiale este cel care împiedicã corpul ºi mintea sã rãmânã într-o perfectã armonie cu idealul sãu. Astfel, chiar ºi în plan material, aceste lucruri se rãzboiesc unul cu celãlalt. Condiþiile fizice sau cazurile de urgenþã sunt adesea folosite drept scuze sau justificãri pentru alegerile pe care le face fiinþa. Oare aºa trebuie sã fie aceste lucruri, potrivit idealului tãu? Rezultã deci cã este mai important, sau poate cel mai important lucru din viaþa oricãrei fiinþe este de a-ºi cunoaºte mai întâi care este idealul sãu spiritual. Cine ºi care este modelul tãu? De-a lungul existenþei omului în plan material, au apãrut în diferite perioade, învãþãtori sau aºa-ziºi învãþãtori, care au elaborat diferite teorii referitor la mijloacele prin care individul ar trebui sã-ºi controleze poftele trupeºti sau ale minþii, astfel încât sã ajungã la anumite faze de evoluþie. De asemenea, a apãrut ºi un Învãþãtor care a fost destul de îndrãzneþ încât sã se declare pe El însuºi Fiul Domnului cel viu. El nu a stabilit reguli pentru poftele omului. El nu a stabilit nicio altã regulã eticã decât: „Fã celorlalþi ceea ce ai vrea sã îþi facã ei þie” ºi arãtând cã „Ceea ce vei face pentru cel din urmã dintre aceºtia, care sunt fraþii tãi, vei face pentru Creatorul tãu.” El a declarat cã împãrãþia cerurilor se aflã ºi poate fi atinsã ºi conºtientizatã în conºtiinþa fiecãrui individ, dacã se mediteazã asupra faptului cã Dumnezeu este Tatãl tuturor sufletelor. Iisus, cel care este Hristos, este intermediarul ºi în El ºi în studierea exemplului pe care l-a dat aici pe Pãmânt, se aflã viaþa –iar El a venit
Stabilirea idealurilor ºi urmarea lor
109
aici pentru a demonstra, a manifesta, a da viaþã ºi luminã tuturor, astfel încât voi sã aveþi mai multã viaþã. Iatã deci, cã aici gãsiþi un prieten, un frate, un tovarãº. Cãci aºa a spus ºi El: „Eu nu vã numesc pe voi slujitori, ci fraþi.” Cãci celor care cred, El le dã puterea de a deveni copiii lui Dumnezeu Tatãl, pãrtaºi împreunã cu Iisus Hristos la cunoaºterea ºi conºtiinþa acestei prezenþe care rãmâne de-a pururi cu cei care ºi-au stabilit acest ideal. Care este, aºadar, acest ideal? În ceea ce-i priveºte pe semenii tãi, El a spus: „Ceea ce vrei ca ceilalþi sã îþi facã þie, fã-le tu lor.” Nu sta pe gânduri, nu îþi fã griji, nu te neliniºti prea mult în legãturã cu trupul tãu. Pentru cã El ºtie ceea ce ai tu nevoie. În locul ºi situaþia în care tu eºti, se aflã ceea ce tu ai nevoie astãzi, acum, pentru cea mai bunã, cea mai mare ºi mai minunatã dezvoltare a ta. Ascultã dar, chiar astãzi, vocea Lui: „Veniþi la Mine toþi cei obosiþi sau împovãraþi, iar Eu vã voi elibera de griji ºi neliniºti, vã voi da odihna ºi pacea.” Pentru cã Domnul îi iubeºte pe cei care se încred cu totul în El. Prin urmare, aceasta este acea atitudine a minþii care îndepãrteazã ura, rãutatea, neliniºtea, invidia, ºi creeazã în mod durabil, la nivelul minþii, fructele spiritului: iubirea, rãbdarea, compasiunea, îndurarea, bunãtatea, blândeþea. ªi împotriva acestora nu existã lege. Ele înlãturã orice obstacol, aduc pacea ºi armonia, ele aduc acea privire îngãduitoare care nu condamnã pe cineva pentru cã a uitat ceva, pentru cã a judecat ceva în mod greºit sau pentru cã a fost egoist astãzi. Puteþi trece cu vederea aceste lucruri, pentru cã ºi El a fãcut-o. Dacã ºi El ar fi fost dezamãgit ºi nu i-ar fi iertat pe cei pe care i-a ales din rândul lumii ca discipoli ai sãi, ºi care L-au lãsat la bunul plac al unui înalt preot indignat, al unui avocat hotãrât ºi unui conducãtor nedrept, atunci care ar fi fost speranþa ºi promisiunea voastrã astãzi? Le L ec ct tu ur ra a 9 98 87 7-4 4
Atunci pune-þi aceastã întrebare – ºi cautã-i rãspunsul mai întâi în conºtiinþa ta fizicã: „Care este idealul meu de viaþã spiritualã?” Apoi, când ai gãsit rãspunsul – cãci el a fost deja dat de Cel care este Viaþa – cã împãrãþia lui Dumnezeu, împãrãþia cerurilor se aflã în tine însuþi; ºi cã noi vedem împãrãþia Tatãlui în afarã, datoritã acþiunii acestor lucruri care þin de spiritul adevãrului. Odatã ce acestea ºi-au
110
Suflet ºi spirit
gãsit rãspunsul, îþi vei întreba din nou conºtiinþa interioarã: „Sunt eu credincios idealului meu?” Aºa vor fi atunci rãspunsurile tale: acesta ºi acela ºi celãlalt; niciodatã pentru sau contra. Pentru cã creºterea în spirit urmeazã ceea ce a spus El: vei creºte în graþie, în cunoaºtere, în înþelegere. Le L ec ct tu ur ra a 1 10 08 82 2-3 3
Interpretãrile pe care le dãm, ca urmare a acþiunilor pe care le vedem aici, sunt: Idealul nu este ceva material, ºi nici doar o experienþã mentalã, ci el þine de toate planurile: mental, material ºi spiritual. Deoarece viaþa este manifestarea Domnului cãruia ne închinãm. Rezultã deci cã fiecare entitate-suflet este o parte a acestuia, care are dreptul ca în încarnãrile sale pe pãmânt sã manifeste un ideal ºi astfel sã creascã în graþie, în cunoaºtere, în credinþã, speranþã, iubire; idealul fiecãrui suflet ar trebui sã fie acela cã entitatea, sufletul, poate deveni una cu Forþele Creatoare. Le L ec ct tu ur ra a 1 17 75 55 5-3 3
Aflã mai întâi care este idealul tãu. Nu te concentra asupra a ceea ce pot face ceilalþi pentru tine, ci cautã care este modul ideal de a trãi al indivizilor unii cu ceilalþi? Ce crezi tu referitor la aceste lucruri ce þin de relaþia dintre sine, ca individ ºi Forþele Creatoare sau Dumnezeu? Cum ar trebui sã se manifeste cineva în raport cu acestea? Iar apoi trãieºte ºi acþioneazã în acest fel în mijlocul celorlalþi, astfel încât sã fii un exemplu viu al idealului în care crezi. Le L ec ct tu ur ra a 3 34 48 81 1-2 2
Am dori, mai degrabã, sã-i oferim entitãþii maniera idealã de a-ºi folosi calitãþile, astfel încât entitatea sã poatã alege singurã. ªtii cã te afli într-o lume materialã. Este adevãrat, tu eºti alcãtuit din trup, minte ºi spirit, dar nu te aºtepta sã se petreacã lucruri spirituale în manifestarea fizicã, decât dacã aceasta ar fi o experienþã folositoare pentru ea, pentru ca sã o ajute ºi sã o încurajeze, ºi nu te aºtepta ca lucrurile acestea sã se materializeze, decât dacã acest lucru este absolut necesar. Pentru ca Învãþãtorul nu ºi-a hrãnit ucenicii prin miracol, atunci când se putea cumpãra hrana ca de obicei. A scos El bani din gura peºtilor pentru a cumpãra haine, cãlãtorii sau plãceri
Stabilirea idealurilor ºi urmarea lor
111
pentru El însuºi sau pentru discipolii Sãi? sau pentru a acoperi necesitãþile? Tu, ca majoritatea oamenilor, respecþi foarte puþin aceste lucruri, ºi totuºi ai vrea ca ceilalþi sã creadã altceva. Prin urmare, la modul concret, aflã care sunt convingerile tale spirituale ºi cine este autorul idealului tãu. Þine minte cã nu existã autori, nu existã plural, deoarece Domnul Dumnezeu tãu este unul singur. Nu uita asta! El nu este multiplu; da, existã cei care ajutã, dar fiecare suflet în parte are menirea de a ajuta. Îþi îndeplineºti munca cum trebuie sau laºi pe altul sã o facã în locul tãu? Nimeni nu poate s-o facã în locul tãu! Fiecare suflet este asemenea fiecãrui atom sau corpuscul. Pentru cã þine minte, voi sunteþi corpusculi din corpul lui Dumnezeu, fiecare cu datoria sa, fiecare cu funcþia pe care trebuie sã o îndeplineascã, ºi anume ca lumea sã devinã un loc mai bun pentru cã el a trãit în ea – ºi acesta este scopul tãu pe pãmânt. Aºadar, aflã în cine ºi ce anume crezi tu, din punct de vedere spiritual; apoi aflã care este ideea ta ºi idealul tãu mental. Pentru cã mintea este cea care construieºte ºi ea þine atât de materialitate, cât ºi de spiritualitate ºi de ceea este veºnic. Înþelege aceste lucruri, pentru cã ele sunt adevãrate. Atunci când vei fi încredinþat de aceasta, rezultatele în plan material vor fi mai întâi plãcute în faþa lui Dumnezeu ºi armonioase în propria ta viaþã. Le L ec ct tu ur ra a 4 48 86 66 6-2 2
(Î) Referitor la rãspunsul 3 din a doua lecturare pentru mine, la ce ar trebui sã se închine aceastã fiinþã? (R) Asta e ca ºi cum ai spune, care ar trebui sã fie idealul acestei fiinþe; sã fie faima, poziþia socialã, politica, banii sau sã fie o viaþã echilibratã, cunoscând acele atribute care au fost sunt necesare ºi care au fost date pentru o mai bunã dezvoltare, care vor aduce mulþumirea ºi satisfacþia în planul mental ºi material. Cu toate acestea, aceastã satisfacþie nu va fi niciodatã deplinã, pentru cã atunci când cineva devine prea satisfãcut, începe sã decadã. Mulþumirea este cea care trebuie cãutatã de oricine, pentru cã aduce cea mai mare fericire, cele mai multe speranþe, cel mai optimist mod de a privi activitãþile desfãºurate. Acesta ar trebui sã fie idealul, dacã este sã rãspundem întrebãrii referitoare la ce anume ar trebui sã adore aceastã fiinþã.
112
Suflet ºi spirit
(Î) Care este idealul fiinþei? (R) Este ceva ce fiinþa trebuie sã-ºi aleagã singurã; pentru cã aceasta reprezintã voinþa ei. Fiinþa ºtie în interiorul ei care este criteriul de dezvoltare pentru fiecare încarnare, pentru cã acesta este idealul ei. Mai apoi, oricare ar fi idealul ales, fiinþa trebuie sã îl urmeze, iar rezultatele obþinute vor fi în conformitate cu acþiunile sale. Este dat ca atunci când fiinþa alege ca idealul sãu sã fie atingerea succesului material, nu se poate aºtepta ca acesta sã-i aducã mulþumire, ºi nici fericire. Dacã idealul ales este ceea ce este corect, din punctul de vedere sau atunci când îl mãsoarã conform criteriilor sale, atunci acesta va duce la dezvoltare. Acest lucrul trebuie stabilit de cãtre sine însuºi. Ce anume îºi alege fiinþa ca ideal spiritual, ca ideal moral, ca ideal în condiþiile sociale, politice sau economice date? Sunt acestea în acord cu Cel care acordã tot ceea ce este bun ºi perfect, sau sunt ele creatore prin ele însele? La aceasta fiinþa trebuie sã rãspundã singurã.
Idealuri ºi idei Le L ec ct tu ur ra a 1 16 65 5-2 24 4
Care este primul lucru? Sinele! ºi dorinþa de a se dãrui; dorinþa de a se exprima prin idei, în mediul fizic, suferind pentru un ideal! Acest ideal nu este doar ceva abstract, ci el necesitã în primul rând curaj; îndrãzneala de a face imposibilul. Pentru cã nimic nu îi este imposibil lui Dumnezeu ºi individului care se dãruieºte pe sine ca sã fie un canal de manifestare a influenþelor benefice, pentru ca ceilalþi sã fie cu adevãrat ghidaþi ºi sã li se arate calea. Pentru cã influenþele de aceastã naturã sunt cele pe care le cautã toþi oamenii, ºi dupã care toatã lumea plânge în ziua de azi pe Pãmânt – iar momentul prezent este timpul potrivit pentru asta! Le L ec ct tu ur ra a 1 17 72 2-3 3
Fiinþa este un iubitor al muzicii ºi artei muzicale; critic, mai degrabã decât interpret, preferând vocea umanã sau sunetele naturii, celor instrumentale. Mai degrabã în grupuri sau mase plicticoase de oameni care variazã în armonie ºi schimbãri, pentru cã din când în când fiinþa doreºte sã aibã armonie. Atunci sunt necesare contrastele pentru ca fiinþa sã înþeleagã condiþiile din care se pot face comparaþiile. Rezultã în mod automat cã din fiecare element fie cã este vorba de chestiuni ce
Stabilirea idealurilor ºi urmarea lor
113
þin de inimã, de viaþã, de poziþie socialã, de circumstanþe ale vieþii, fiinþa poate face comparaþii. Prin urmare atunci, entitatea va atinge pentru sine un ideal, în loc de simple idei. Inspirându-se din influenþele înnãscute pe care le are, în ceea ce priveºte misterele vieþii, mai ales misterele vieþii de dincolo – în care ea pãtrunde adesea, fiinþa poate avea experienþe care sã-i aducã o mai mare împlinire. Pentru aceastã fiinþã, a trãi înseamnã a înþelege. Le L ec ct tu ur ra a 2 25 57 7-1 18 81 1
(Î) Având în vedere situaþiile de mai sus care aºteaptã o rezolvare, poate [257] fi sigur cã va scãpa de aceastã depresie ºi de datorii, restabilindu-se din nou? (R) Da, dacã idealul - ºi nu doar o simplã idee – este îndeplinit; ºi cã acest ideal nu este deteriorat de auto-indulgenþã, ridicarea în slãvi sau mândria asociaþilor ºi a lui [257] însuºi. Nu te lãuda cu ziua de ieri sau cu cea de azi, decât dacã conºtiinþa ta este limpede în faþa celui care a putut fi cel mai rãu duºman al propriei tale minþi. Cãci Dumnezeul la care te închini este ºi Dumnezeul duºmanului tãu! Le L ec ct tu ur ra a 2 27 79 9-1 15 5
(Î) Am dreptate sã fiu de partea lui [2107] ºi asociaþilor sã, în atitudinea ºi acþiunile lor referitoare la Pittsburgh Chemical? (R) Din nou spun, cã aceasta trebuie sã fie opinia sau hotãrârea pe care entitatea trebuie s-o ia singurã, în loc sã îi fie indicatã de alþii; pentru cã fiecare entitate este un univers în sine, cu propriile sale idealuri ºi idei care s-au construit în fiinþã ºi care spune care sunt asocierile ºi relaþiile pe care fiinþa ar fi bine sã le aibã, iar atunci când existã diferenþe de opinie sau de activitãþi cu alte fiinþe sau grupuri cu care fiinþa s-ar putea asocia sau la care ar putea subscrie, atunci trebuie sã intervinã criteriile personale ale fiinþei, care sã ducã la acele hotãrâri în care sau prin care, îºi hotãrãsc sorþii. Ceea ce poate ajuta poate fi la fel cu ajutorul oferit demult lui Lot. În ceea ce priveºte separarea de cutare sau cutare, acestea sunt decizii care au fost lãsate în seama entitãþii, constituind voinþa sa, ºi fiecare acþioneazã acordând atenþie tuturor lucrurilor care urmeazã sã creeze diferenþe într-un grup, sau în activitãþile individuale orientate cãtre asocierea cu un agent sau ofiþer sau orice grup sau corporaþie la care cineva se poate alãtura.
114
Suflet ºi spirit
Le L ec ct tu ur ra a 1 17 73 39 9-6 6
Dacã acele idei orientative se menþin pe aceeaºi direcþie cu idealurile, urmaþi-le. Este important sã aveþi idealuri, nu idei! Ideile por fi asemenea gândurilor, înfãptuind miracole sau crime. Fiþi siguri cã idealul ales este cel corect ºi urmaþi-l indiferent de influenþele exterioare. Gãsiþi-vã calea cea bunã ºi mergeþi tot înainte. Trãiþi fiecare zi astfel încât sã puteþi privi în faþã orice om ºi sã-i puteþi spune sã se ducã naibii dacã nu-i place. Le L ec ct tu ur ra a 2 27 71 16 6-1 1
Acesta este aproape de cuspidele sau liniile în care se schimbã semnele zodiacale. De aici rezultã cã persoana are perioade în care existã unele influenþe ce-i produc confuzie; se poate spune cã existã izbucniri temperamentale, dar acestea sunt cauzate de confuzia din interiorul fiinþei. Existã dorinþa ca ceilalþi sã dea glas pãrerilor lor, dar în mod natural, fiinþa îºi formeazã propriile opinii, chiar pornind de la cele ale celorlalþi. Acest lucru este foarte bun, dacã fiinþa are idealuri ºi nu doar idei. Idealurile îºi au principiul de bazã în planul spiritual. Deºi mintea este cea care construieºte, ideile sunt cele care atrag egoul sau egoismul, nu idealurile. Le L ec ct tu ur ra a 2 27 79 98 8-1 1
Astfel fiinþa poate descoperi în actuala sa încarnare aceleaºi legi ale cauzei ºi efectului, ale acþiunii de a da ºi de a primi, ale acelui ciclu prin care te pregãteºti – cu mintea ºi corpul – pentru a putea construi în aceastã viaþã. De aceea este bine sã te sacrifici pe tine ºi ideile tale, dar nu idealurile tale. Pentru cã existã Unul singur, El, care este calea, adevãrul ºi lumina. Iar El a binecuvântat copiii, ºi tu poþi face acelaºi lucru atunci când îi conduci, pentru cã în ei se aflã speranþa lumii. Aºadar, aici þi se oferã ºansa de a folosi tot ce ai ºi de a acþiona astfel încât corpurile pe care le vei „construi” sã fie adevãrate temple ale Domnului cel viu; iar minþile sã fie pe deplin potrivite în faþa Lui. În felul acesta vei putea ajuta ca sã vinã mai curând ziua lui Dumnezeu. Le L ec ct tu ur ra a 3 32 21 11 1-2 2
Iatã pe cineva dãruit acelor lucruri care þin de conºtiinþa universalã. Astfel, oricare ar fi direcþia în care fiinþa va alege sã fie activã sau
Stabilirea idealurilor ºi urmarea lor
115
argumentativã, ea va putea sã gãseascã acele capacitãþi materiale, mentale sau spirituale, pentru a justifica poziþia adoptatã. Este posibil ca acestea sã nu fie toate coordonate. Fiinþa trebuie într-adevãr sã înþeleagã aceastã rostire: „Aflã, o, Israel, cã Domnul Dumnezeul tãu este singurul Dumnezeu.” Prin urmare, la fel stau lucrurile ºi cu trupul, mintea ºi sufletul. Spiritul, mentalitatea ºi condiþia fizicã – acestea toate se întrepãtrund. Ele cresc sau se deterioreazã conform modului în care aceste activitãþi, idei, concepte mentale sau precepte sunt coordonate. Pentru cã, aºa cum s-a spus, trupul, mintea ºi sufletul sunt expresii finite ale Tatãlui, Fiului ºi Duhului Sfânt; sau timpului, spaþiului ºi rãbdãrii. Toate acestea sunt una atunci când activitatea lor este bine coordonatã. Atunci când nu este, ele constituie influenþe contradictorii. Pe acestea le folosesc atunci oamenii drept idei; niciodatã ca idealuri, ci doar ca idei. [Ideile] ºi [idealurile] sunt diferite unele de celelalte, cele dintâi iau naºtere din ceea ce este infinit, iar celelalte apar din ceea ce este finit. Le L ec ct tu ur ra a 5 55 50 02 2-2 2
Deoarece ideea ºi idealul sunt douã lucruri distincte – un ideal este ceea ce trebuie urmat, în timp ce o idee te poate bãga în încurcãturi. Le L ec ct tu ur ra a 1 18 86 63 3-1 1
Fãrã a fi prea îndrãzneþ, pot spune cã existã idei ºi existã idealuri. Idealurile sunt de naturã spiritualã ºi pe ele se bazeazã toate scopurile activitãþilor spirituale – altfel spus, sãmânþa care a fost sãditã va rodi la timpul potrivit. Aceasta trebuie sã fie, la o analizã profundã, baza tuturor activitãþilor. Le L ec ct tu ur ra a 3 32 24 45 5-1 1
Poziþia lui Saturn indicã schimbãri, poziþia lui Mercur aratã înaltele capacitãþi mentale ale fiinþei, iar Jupiter aduce orientarea bunãvoinþei fiinþei, care va fi întotdeauna îndreptatã cãtre cel aflat în minoritate, chiar dacã minoritatea greºeºte. Fiinþa trebuie sã se supravegheze, ca sã se asigure cã nu primeºte cu prea mare entuziasm orice idee, fãrã a analiza dacã este necesar ca ea sã devinã un ideal, nu ca ceva idealist, ci ca un model dupã care sã trãieºti ºi pentru care sã-þi dai viaþa.
116
Suflet ºi spirit
Le L ec ct tu ur ra a 5 52 25 55 5-1 1
Existã multe acþiuni demne de laudã; existã de asemenea ºi acþiuni îndoielnice. Atunci când fiinþa este foarte sigurã de ea însãºi, în ceea ce priveºte ideile sale, poate apãrea întrebarea: sunt idealurile adevãrate, în ce mãsurã activitãþile care se leagã de ceilalþi urmeazã în întregime ceea ce se susþine a fi idealul fiinþei? Ai analizat vreodatã diferenþa dintre idei ºi idealuri? Idealurile iau naºtere din scopurile spirituale, din aspiraþiile spirituale, din dorinþele spirituale ºi existã un model reprezentat de El, care este Calea, adevãrul ºi lumina, iar atunci când modelul este ales conform cu asemenea judecãþi, vom vedea cã nu existã niciodatã condamnarea celorlalþi. Nu îi judeca pe ceilalþi pentru cã nu sunt de acord cu tine. Pentru cã aºa cum judeci, vei fi ºi tu judecat. Acestea sunt problemele pe care le consideri a fi cele mai mari în prezent, în relaþiile cu ceilalþi. Prin urmare, analizeazã-te mai întâi pe tine ºi idealurile tale, nu doar spunând: „Da, cred asta” sau „Da, cred aceea”, ci notându-le pe hârtie. Care este idealul tãu spiritual? Care este autorul lui? Aplici acest ideal ºi în plan mental? Aºa gândeºti tu despre oameni?
Notarea idealurilor Le L ec ct tu ur ra a 8 83 30 0-3 3
Fiinþa trebuie sã creascã prin studiu, prin meditaþie; nu cu forþa, ci deschizându-se pentru a recunoaºte ceea ce se petrece cu ea însãºi. Pentru aceasta, în fiecare zi, înainte de culcare, fã un rezumat – dar nu doar mental, ci pe hârtie – a experienþelor pe care le-ai avut de-a lungul zilei. Fã din asta o regulã, dar nu aºa, la modul teoretic, ci o regulã de urmat; nu una care sã fie studiatã sau oferitã celorlalþi, ci pentru tine însuþi! ªi nu citi ce ai scris decât dupã treizeci de zile, iar apoi observã diferenþa între ceea ce gândeºti ºi lucrurile la care te gândeºti, ce anume îþi doreºti, ce experienþe ai! Þine minte, nu-i condamna pe ceilalþi, ºi nu te condamna nici pe tine, ci exprimã-þi dorinþele, exprimã-þi aspiraþiile, exprimã bunãtatea de care ai dat dovadã, ca ºi bunãtatea pe care au arãtat-o alþii. Pentru cã trebuie sã ºtii cã fructele spiritului aduc acestui trup schimbãtor ºi efemer fructele spiritului în mãsura în care se exprimã prin relaþiile cu ceilalþi. Nu încerca doar sã fii bun, ci fii bun la ceva! Aflã care este
Stabilirea idealurilor ºi urmarea lor
117
scopul tãu ºi care este idealul tãu! ªi dacã acestea nu se întemeiazã pe o bazã constructivã, spiritualã, ele se vor întoarce împotriva ta! Pentru cã fiecare suflet îºi întâlneºte sinele în fiecare zi! Le L ec ct tu ur ra a 1 19 99 95 5-1 1
(Î) Cu privire la viaþa mea spiritualã, cu ce am nevoie sã mã hrãnesc, ºi unde pot gãsi aceastã hranã spiritualã? (R) Analizeazã-te pe tine însuþi ºi scopurile, motivele ºi influenþele tale; ºi vezi dacã ele sunt în acord cu ceea ce constituie idealul tãu. Care este idealul tãu fizic, mental, spiritual? Nu ceea ce ai vrea sã facã Dumnezeu pentru tine, ci ceea ce ai putea sã faci tu ca mulþumire pentru dragostea ce þi se aratã? Nu ceea ce ai vrea tu sã fie, ci ceea ce ai putea tu sã oferi din punct de vedere mental, care sã conducã la o gândire constructivã în viaþa celorlalþi? Iar în planul fizic, nu doar ceea ce ai dori sã facã ceilalþi pentru tine, ci ceea ce ai putea face tu pentru ei? Aceasta este ceea ce se cheamã gândire constructivã, ºi atunci când aplici aceste principii în viaþa ta, vei vedea ce anume înseamnã viaþã spiritualã. Nu înlãturarea plãcerilor, pentru cã scopul vieþii este plãcerea, ci ceea ce este constructiv, nu distructiv! Le L ec ct tu ur ra a 2 20 02 21 1-1 1
Prin urmare, unul dintre aspectele care trebuie rezolvate mai întâi, este acela de a-þi cunoaºte idealurile – din punct de vedere spiritual, mental, material. Din punct de vedere spiritual, înþelege cã idealul este ceea ce trebuie sã fie urmat indiferent de ceea ce poate sã aparã. Din punct de vedere mental, el trebuie sã fie întotdeauna constructiv, creator ca ºi influenþã, ca ºi acþiune. Din punct de vedere material, idealul nu trebuie sã fie ceea ce ai vrea sã facã alþii pentru tine, ci calea ºi modalitatea idealã prin care tu poþi sã întâmpini aceste nevoi, aceste asocieri ºi alãturãri cu semenii tãi. Pentru cã, ceea ce tu vei face pentru fraþii tãi, vei face pentru Creatorul tãu. Considerãm cã aceste lucruri ar trebui studiate, analizate gând cu gând; iar apoi, indiferent cât de mult te-ar costa acest lucru, ar trebui sã trãieºti conform acestor principii, conform cu idealul tãu. Vedem cã acest lucru îþi va aduce armonie, mulþumire, ºi suficiente lucruri (atât materiale, cât ºi spirituale) din ceea ce ai nevoie pentru ca sufletul tãu sã evolueze.
118
Suflet ºi spirit
Mai departe, care va fi destinul tãu, depinde de cea ce vei face în raport cu idealul pe care þi l-ai ales. Le L ec ct tu ur ra a 2 25 52 24 4-5 5
Aºadar, începutul – atât pentru vindecarea fizicã, cât ºi pentru aceastã lecturare – îl constituie idealurile tale. Scrie-le pe hârtie. Ia ceva de scris în mânã ºi deseneazã. Eºti destul de bun la desen. Ai încercat sã-þi faci vreodatã portretul? Cât de tare te avânþi dincolo de ceea ce ai vrea sã fii, sau dincolo de ceea ce ai vrea sã creadã ceilalþi cã eºti? Cât de departe mergi? Prin urmare, trebuie început cu spiritualitatea. Care este idealul tãu, din punct de vedere spiritual? Pe cine speri sã întâlneºti, unde speri cã vei merge, atunci când vei pleca din acest loc? Aminteºte-þi, Cel care a creat lumea a comparat viaþa omului cu un copac, prin aceea cã el cade acolo unde s-a înãlþat. Viaþa merge mai departe, doar fiinþa rãmâne. Corpul se întoarce la cel care l-a zidit. Vezi ce s-a întâmplat cu bogatul ºi cu Lazãr. Datoritã rãbdãrii, tãriei ºi iubirii sale faþã de aproape, Lazãr a ajuns pânã în profunzimile credinþei. Cu toate acestea, el nu a fost prea departe de suferinþã, deºi îl separa de aceasta o barierã atât de distinctã încât nu putea fi trecutã – în acel plan al conºtiinþei. Care este idealul tãu din punct de vedere mental? Aflã cã în acest plan fizic, mintea este cea care construieºte. Sunt consecvente ideile ºi discuþiile tale cu asociaþii tãi? Ar trebui sã fie, pentru cã Învãþãtorul a spus: „Perseverenþa este o adevãratã nestematã.” Aºadar, acesta este începutul descoperirii sinelui; odatã cu aceasta vei reuºi tot mai mult sã dobândeºti ceea ce-þi va aduce atât satisfacþii materiale, cât ºi mentale, în activitãþile tale din planul fizic. Prin urmare, fã astfel, ºi vei ajunge sã te cunoºti mai bine, relaþiile cu ceilalþi îþi vor aduce mai multã satisfacþie ºi nu va mai exista nemulþumire în tine sau referitor la tine. Pentru cã, dacã vrei ca oamenii sã se intereseze de tine, intereseazã-te ºi tu de oameni – ºi nu cu forþa. Îþi plac asocierile, îºi plac asemenea activitãþi. Atunci de ce sã nu faci aceste lucruri în viaþa ta? Le L ec ct tu ur ra a 3 30 03 32 2-2 2
Astfel rezultã - atât din dispunerea planetelor, cât ºi din încarnãrile precedente – cã trebuie sã te studiezi pe tine însuþi. Nu fã doar o simplã
Stabilirea idealurilor ºi urmarea lor
119
analizã mentalã, ci noteazã pe hârtie: Care sunt idealurile tale spirituale? Unde se aflã pentru tine raiul? Unde este Dumnezeu? Care este legãtura dintre fiinþã ºi Forþele Creatoare? (ªi apoi evidenþiazã ce faci pentru aceasta!) Ce este religia? Ce este moralitatea? Ce este rãbdarea? Scrie rãspunsurile la aceste întrebãri din punctul tãu de vedere, nu al altora. Apoi referitor la idealul tãu mental – cum ajungi sã îl conºtientizezi? Doar spunându-l iar ºi iar, sau trãind ºi aplicându-l în relaþiile cu ceilalþi? Care este pentru tine calitatea mentalã idealã? ªansa ta de a o avea este de unu la un milion! ªi care este idealul tãu material, satisfacerea egoului material, a unei pofte sau dorinþe trupeºti? sau îndeplinirea unui scop spiritual ºi mental? Noteazã toate aceste lucruri ºi apoi – pe mãsurã ce te analizezi pe tine însuþi ºi acþionezi, lasã hârtia deoparte – iar peste trei luni, verificã-te din nou. Ai sã vezi cã meritã sã faci asta. Le L ec ct tu ur ra a 3 30 05 51 1-2 2
Nici un suflet nu se încarneazã la întâmplare, ci pentru ca sã poatã împlini ceea ce a cãutat ºi cautã ca ideal. De aici rezultã ceea ce ar putea fi prima poruncã pentru aceastã fiinþã: nu accepta prea uºor ceea ce spun ceilalþi, decât dacã aceasta rãspunde la ceva care se aflã adânc în fiinþa ta. Prin urmare, nu îþi alege un ideal doar din vorbe. Noteazã-l pe hârtie. Începe scriind aceste trei capete de coloanã: Spiritual, Mental ºi Material, ºi apoi scrie sub fiecare, care anume este idealul tãu. Vei vedea cã acestea pot sã se schimbe din când în când, pentru cã fiecare suflet creºte în graþie, în cunoaºtere, în înþelegere. La fel ca ºi conºtientizarea, evoluþia apare pe mãsurã ce fiinþa acþioneazã aºa cum a ales ºi alege în fiecare zi. ªi vei vedea cã aceasta te va ajuta sã descoperi cã: Ceea ce alegi ca ideal spiritual trebuie sã poatã facã faþã oricãrei tulburãri, sã rãspundã oricãrei speranþe ºi dorinþe de naturã spiritualã. Apoi, atunci când vei medita asupra lui, în minte, vei vedea cã el se manifestã ºi în experienþele tale materiale, fie pentru a te asigura de
120
Suflet ºi spirit
corectitudinea judecãþii tale, fie pentru a îþi permite sã-þi alegi activitatea sau atitudinea pe care o vei avea în raport cu ceilalþi. Le L ec ct tu ur ra a 3 30 05 51 1-6 6
(Î) Care este ºansa spiritualã ºi mentalã pe care o am, de a putea demonstra cã am o vedere mai bunã în ceea ce priveºte cititul? (R) Vedem cã în acest caz ar fi trebuit sã se intervinã spre a corecta, în loc sã se îngãduie o stimulare care sã creeze probleme. Ceea ce trebuie demonstrat este o mai bunã cooperare între corpul, mintea ºi spiritul sau sufletul fiinþei. Pentru cã aºa este necesar: sã iei niºte hotãrâri clare în ceea ce priveºte toate activitãþile corpului, minþii ºi scopul sau idealurile alese. Atunci când le alegi pe acestea din urmã, nu te încrede în memorie, nu te baza pe mintea care spune: „Cred asta”, pentru cã mintea se schimbã adesea, ci noteazã totul: Corpul. Mintea. Sufletul. Începe cu sufletul, care este idealul tãu? Rãspunsul trebuie sã fie în tine ºi sã aparþinã lui Iisus Hristos, pentru cã fii sigur, acest rãspuns este cel dintâi, cel din urmã ºi în eternitate. Mai departe, care este idealul tãu mental? Acesta ar trebui sã rãspundã la urmãtoarele: cât de multã meditaþie, cât de multã acþiune, cât de multã recunoºtinþã? Aceste categorii pot fi subîmpãrþite, sau, deoarece se pot schimba în fiecare zi, poþi sã le ºtergi ºi sã le modifici. Cum sunt mintea ºi spiritul când ne raportãm la corpul ideal? În mintea ta, contemplã-þi corpul ca fiind perfect, ca scop al tãu. Acesta va fi acum scopul fizicului, nu al mentalului. Care este relaþia idealã care ar trebui sã existe între sine, casã, prieteni, activitãþi ºi lucruri, condiþii ºi experienþe? Schimbã aceste lucruri pe mãsurã ce avansezi în studiul propriei tale fiinþe. Le L ec ct tu ur ra a 3 32 24 49 9-1 1
(Î) Ce anume greºesc? (R) Cine ne face sã-i judecãm pe ceilalþi? Care sunt idealurile tale? Fã o paralelã între acþiunile ºi idealurile tale, nu doar în minte, ci în scris, astfel încât sã poþi analiza ºi învãþa în acelaºi timp. Le L ec ct tu ur ra a 5 54 40 00 0-1 1
(Î) Îmi îndeplinesc scopurile pentru care m-am încarnat pe Pãmânt în aceastã perioadã? (R) Ai putea sã le realizezi. Fundalul este de aºa naturã încât acest lucru este posibil, iar impulsurile sunt atât latente, cât ºi manifestate.
Stabilirea idealurilor ºi urmarea lor
121
Mai întâi stabileºte-þi un ideal. Nici acest lucru nu este dintre cele mai uºoare. Nu este de ajuns doar sã spui: „Cred acest lucru” ºi „Da, cred acel lucru”. Pune totul pe hârtie. Trage linii. Pune capete de coloanã: „Idealul meu spiritual”; care este acesta? „Idealul meu mental” – ºi scrie aici cât timp vei aloca pentru recreare, pentru studiu, pentru lucru, activitãþi sociale, diferitele activitãþi pe care trebuie sã le realizeze un individ pentru a fi complet. Calea idealã nu este „Ei bine, nu pot face asta”, ci idealul înseamnã sã-þi alegi o cale ºi sã o urmezi. Noteazã apoi „Idealul meu fizic”. Ce fel de bisericã ar fi aceea în care tu ai fi singurul membru? Cum ar arãta? Ce fel de viaþã casnicã ar fi aceea, dacã toþi soþii ar fi ca tine? Care este atitudinea idealã a unui soþ, a unui tatã? Care este atitudinea idealã a unui vecin? a unui fermier? a unui frate? în acele activitãþi politice sau sociale? Grupeazã-le sub fiecare dintre cele trei capete de coloanã. Vezi cum aratã. Le vei ºterge de multe ori, pentru cã vei vedea cã ele nu se potrivesc cu idealul tãu spiritual – care poate fi unul singur – Iisus Hristos!
8
• Practicând fructele spiritului
Le L ec ct tu ur ra a 1 13 39 97 7-2 2
Cãci cei care aratã în viaþa lor de zi cu zi seminþele spiritului adevãrului – ºi anume rãbdarea, îndurarea, blândeþea, bunãtatea, chiar ºi celor care folosesc aceste lucruri împotriva lor – ei pot sã ºtie cã El va merge alãturi de ei. Pentru cã omul poate doar sã semene, Dumnezeu este cel care face sã creascã, sã se dezvolte, sã grãbeascã apariþia spiritului adevãrului care poate într-adevãr sã te elibereze. Sã te elibereze de ce anume? De tulburãrile care se ridicã din forþele perturbatoare care se pot manifesta în vieþile unor fiinþe care cautã doar sã se preamãreascã ºi sã-ºi amplifice propriile lor dorinþe egoiste. Le L ec ct tu ur ra a 1 14 40 04 4-1 1
Existã multe forþe ºi multe influenþe, dar doar un singur spirit al binelui. Existã multe entitãþi în lumea intermediarã, în þinutul de graniþã, în þinutul umbrelor, de-a lungul cãii evolutive; dar un singur spirit al adevãrului, care dãinuie veºnic! Pentru cã atunci când trãieºti, când acþionezi, arãþi în viaþa de zi cu zi cine este Stãpânul care a mers împreunã cu tine. Arãþi doar regrete, resentimente, mici ºi jalnice sentimente de urã? Aºa dupã cum ºtii, acestea nu aparþin spiritului adevãrului; ele sunt cele care aduc doar regrete, tristeþe, dezamãgiri, umbrele lucrurilor rele. ªi acestea se îndepãrteazã de spiritul adevãrului.
122
Practicând fructele spiritului
123
Le L ec ct tu ur ra a 1 14 43 35 5-1 1
Fiecare experienþã a fiinþei sau sufletului este asemenea unei lecþii pentru a înþelege fructele spiritului adevãrului, pentru ca el sã se poatã manifesta în planul material; rãbdarea, speranþa, îndurarea, blândeþea, bunãtatea, iubirea pentru aproapele tãu. Dacã acestea sunt manifestate în viaþa de zi cu zi, aduc drept rãsplatã o relaþie mai apropiatã cu Forþele creatoare, cu Dumnezeu. Pentru cã în acestea gãsim manifestarea spiritului adevãrului, iar asocierile, circumstanþele ºi acþiunile fiinþei în raport cu acestea, aduc o cunoaºtere practicã în viaþa fiinþei. Le L ec ct tu ur ra a 1 14 44 40 0-1 1
Fructele spiritului adevãrului sunt cele care fac ca omul sã devinã conºtient de legãtura sa cu Forþele Creatoare. Pentru cã tot ceea ce se realizeazã cu scopul ºi cu dorinþa de a împlini ºi de a deveni una cu idealul ales, este constructiv – dacã idealul þine de spiritul adevãrului. Dar nu conteazã ceea ce spune sau crede cineva, ci mai degrabã ceea ce face în viaþa sa de zi cu zi. Le L ec ct tu ur ra a 1 14 44 48 8-2 2
Deoarece numai ceea ce exercitã o influenþã creatoare continuã – aºa cum este viaþa însãºi – poate dura veºnic. Cãci ceea cea a mai fost, este ºi va exista în veci. Doar ceea ce este material sau muritor se schimbã; dar expresiile a ceea este creat de Spiritul adevãrului continuã sã trãiascã. Iar dacã fiinþa va cãuta sã descopere cât de mult acþioneazã Spiritul în ºi prin emoþiile aproapelui sãu (nu orice Spirit, ci Spiritul Adevãrului), aceasta nu numai cã îi va aduce pacea, speranþa ºi înþelegerea, dar îi va aduce o creºtere dincolo de orice se poate închipui prin cuvinte. Le L ec ct tu ur ra a 1 14 45 56 6-1 1
A gãsi fericirea înseamnã a descoperi cã Spiritul Adevãrului îþi ghideazã paºii, activitãþile ºi chiar ºi gândurile, zi de zi.
124
Suflet ºi Spirit
Le L ec ct tu ur ra a 1 14 46 63 3-1 1
Dar acea voce micuþã ºi tãcutã a conºtiinþei care îi dezvãluie sufletului legãturile acestuia cu Forþele creatoare sau natura, sau manifestãrile naturii sau ale spiritului adevãrului ºi speranþei, aceastã voce trebuie sã fie în armonie cu dorinþele ºi scopurile, care sã creeze acea dorinþã de a deveni ceea ce în viaþa materialã a omului reprezintã dovezi ale manifestãrile spiritului adevãrului, cum ar fi: speranþa, iubirea pentru semeni, rãbdarea, îndurarea, blândeþea, bunãtatea, în orice condiþii în care acþioneazã sufletul. (Î) Este corect din punct de vedere cosmic ca eu sã continui sã mã întâlnesc cu aceastã fiinþã, John [...] în aceastã viaþã? (R) Oricine poate sã fie un ajutor, un sprijin pentru altcineva. Nu faceþi din asta o chestiune egoistã, ci urmãriþi mai degrabã sã fiþi de folos fiecare. Daþi curs liber expresiei mai înalte a ceea ce poate face ca fructele spiritului sã devinã o experienþã conºtientã în viaþa celorlalþi. Le L ec ct tu ur ra a 1 14 47 70 0-2 2
Aºadar care este idealul tãu în aceastã privinþã? Are el ca scop autosatisfacerea propriilor obiective, cum ar fi faima, poziþia socialã, averea ºi altele asemenea? sau þi l-ai ales ºtiind din propria experienþã cã toate acestea sunt zadarnice dacã nu sunt ghidate ºi impulsionate de Spiritul Adevãrului! Dacã acest ideal este însufleþit de Adevãr, indiferent care va fi aparenþa exterioarã, certitudinea îndeplinirii scopului pentru care fiinþa s-a încarnat în aceastã etapã de dezvoltare a conºtiinþei sale, va aduce mulþumire, pace, armonie ºi altele la fel. Le L ec ct tu ur ra a 1 14 47 72 2-3 3
Dar atunci când îi aduni pe aceºtia, nu-i condamna. Pentru cã trebuie sã ºtii cã nu existã decât un singur spirit – acesta este Spiritul Adevãrului care a crescut în interiorul lor! Pentru cã dacã existã spiritul de ceartã sau spiritul oricãrei activitãþi care aduce discordie ºi tulburare, el va lua conducerea asupra acelor pasiuni iniþiale pe care le-ai dat de o parte atât de bine ºi care încã mai continuã sã dea anumite impulsuri, despre care a vorbit si El – cãci prinþul acestei lumi este un leu furios, cãutând pe cei pe care sã-i distrugã!
Practicând fructele spiritului
125
Le L ec ct tu ur ra a 1 14 49 93 3-1 1
Considerãm cã asemenea experienþe iau naºtere din acele influenþe înnãscute, care sunt semne sau prevestiri sau indicaþii; prin urmare nu au niciun alt rol decât de a arãta calea. Pentru cã deºi cineva poate fi influenþat de asemenea semne, voinþa însãºi este cea care face alegerile – cãci ea este în esenþã, un dar al Creatorului, pentru ca sufletul sã poatã sã aleagã sã fie una cu ceea ce este veºnic; aceasta nu poate fi decât ceva constructiv, nãscut din ceea ce pe drept cuvânt poate fi numit fruct al spiritului adevãrului însuºi, cum ar fi: rãbdarea, îndurarea, bunãtatea, iubirea pentru aproapele tãu. Nu invidia, nu cearta, niciunul din lucrurile de care orice suflet se teme. Le L ec ct tu ur ra a 1 15 50 06 6-1 1
Spiritul adevãrului, spiritul dreptãþii se aflã întotdeauna la îndemâna acelor suflete care cautã sã facã voinþa Forþelor Creatoare (Dumnezeu) atunci când au de-a face cu semenii lor. Le L ec ct tu ur ra a 1 15 53 31 1-1 1
Pãstrarea credinþei este doar unul din lucrurile care, în relaþiile cu ceilalþi oamenii, oglindesc fructele spiritului, mai precis fructele spiritului adevãrului - blândeþea, bunãtatea, rãbdarea, îndurarea. Deoarece acestea rodesc în inimile ºi sufletele oamenilor, aducând nu atât satisfacþie, cât mulþumire ºi pace, lãsând în seama Spiritului Adevãrului rezultatele care urmeazã a fi obþinute. Le L ec ct tu ur ra a 1 17 74 42 2-4 4
(Î) Ar trebui ca însuºirile mele mentale sã fie ghidate de sinele meu spiritual? (R) Aºa cum s-a mai spus înainte, aceste însuºiri ar trebui sã fie întotdeauna conduse de cãtre sinele spiritual; pentru cã atunci când corpul mental devine conºtient de aptitudinile spirituale sau de miºcãrile spiritului, se împlineºte promisiunea: „Eu mã voi întoarce la Tatãl, dar vã voi trimite spiritul Meu ºi el va rãmâne cu voi în veci, pânã la sfârºitul Pãmântului.” Prin urmare, atunci când spiritul vã însufleþeºte, lãsaþi ca toate hotãrârile voastre sã fie conduse de el, ºi atunci când activitãþile vor trebui sã se manifeste în lumea materialã, ele se vor exprima prin intermediul minþii materiale, devenind
126
Suflet ºi Spirit
forþele ce animã acea minte care aparþine Spiritului, cãci Spiritul este Adevãrul! (I) Sã-mi îmbunãtãþesc mai întâi condiþia fizicã înainte de a cãuta sã dobândesc un control mental mai ferm asupra mea? (R) Atunci când vei cãuta sã dobândeºti un control mental mai ferm, sau când vei cãuta sã te cunoºti pe tine însuþi ºi legãtura ta cu Forþele Creatoare, aceasta îþi va fi de folos în obþinerea unei mai bune coordonãri în plan fizic. Prin urmare, pentru moment vizualizeazã spiritul vieþii aºa cum se manifestã el prin intermediul corpului fizic (ne referim la corpul acestei fiinþe!): fiecare atom sau corpuscul al corpului este el însuºi un întreg univers, împreunã cu toate elementele sau sursele de viaþã care îl însoþesc. Aºadar, preocupã-te doar de tine însuþi, cãci „nu poþi adãuga nicio fãrâmã ºi niciun cot”, totuºi gândul este cãlãuzit de ceea ce reprezintã forþele motrice ale vieþii în Dumnezeu, cãci „toatã puterea este datã prin El”; iar pãstrarea acestei conºtiinþe a însuºirilor pe care le are Fiul va da viaþã la tot ceea ce existã. Astfel putem vedea cum cei care se aflã în planul fizic îºi pot eleva conºtiinþa astfel încât sã o coreleze cu viaþa în diferitele forme pe care le poate lua pe pãmânt, pentru a-L preamãri ºi mai mult pe El. De aici rezultã adesea nevoia de a adãuga la vibraþiile corpului material pe cele ale obiectelor materiale, modificându-le sau coordonându-le astfel încât sã existe o mult mai bunã înþelegere între corpul fizic ºi cel mental. Spiritul vrea, dar carnea este adesea slabã; totuºi, înþelegând legile Lui, înþelegând cã ele provin dintr-o singurã sursã, ºi cã adesea ceea ce este cel mai bine pentru unul, nu este întotdeauna la fel de bine ºi pentru alþii; cu toate acestea adevãrul este adevãr în tot ceea ce þine de Viaþã! Aºadar, pe mãsurã ce fiinþa se cunoaºte tot mai mult pe sine ºi trezeºte din ce în ce mai mult aspectele spirituale ale fiinþei, care acþioneazã prin intermediul forþelor fizice ale corpului, aceasta va face ca vibraþiile corpului fizic sã devinã din ce în ce mai vii. Acest lucru nu se petrece cu forþa, puteþi fi siguri; cãci nu uitaþi cã El s-a retras adesea din mijlocul alor sãi pentru a se ruga. Acum vedem cã aceastã fiinþã poate sã primeascã ajutor, dacã existã – în schimbarea condiþiilor de mediu – acþiunea fructelor spiritului adevãrului, care sunt ajutarea celorlalþi, blândeþea, bunãtatea, rãbdarea.
Practicând fructele spiritului
127
Le L ec ct tu ur ra a 2 25 51 13 3-1 1
Din poziþiile lui Uranus ºi Neptun rezultã cercetarea misterelor. Entitatea se intereseazã de toate formele de influenþã paranormalã. Totuºi, fiinþa îºi va discredita adesea propriile experienþe. Pãstreazã-þi ferm idealul, cãci nu prin forþã sau tãrie se realizeazã cineva spiritual, ci prin spiritul adevãrului, ºi nu fiinþele sunt cele care fac aceasta, ci spiritul adevãrului – ºi nu existã decât un singur adevãr! În ceea ce priveºte încarnãrile pe Pãmânt – vedem cã au existat o mulþime. Astfel se explicã natura înalt emoþionalã a fiinþei. Deºi nu sunt spuse prea multe aici, deºi multe aspecte care au influenþat ºi vor mai influenþa entitatea în aceastã viaþã nu sunt indicate în acest moment, existã unele care sunt arãtate aici pentru a influenþa în mod favorabil; permiþându-i astfel fiinþei sã vadã ea însãºi ºi astfel sã-ºi îndeplineascã scopul, ºi sã devinã acel exemplu viu, acea fiinþã care este martorã spiritului adevãrului. Le L ec ct tu ur ra a 3 30 05 51 1-2 2
Gelozia, invidia, rãutatea, ura, calomnia, nu sunt fructele spiritului adevãrului. Ceea ce aparþine de spiritul adevãrului se manifestã prin rãbdare, iubire faþã de semeni, bunãtate. Acestea nu costã nimic, dar aduc în schimb câºtiguri însemnate la capitolul pace. Le L ec ct tu ur ra a 3 33 37 77 7-1 1
Trebuie sã micºorãm greºelile, ºi sã exagerãm virtuþile. Aceasta ar trebui sã fie politica, scopul fiinþei în relaþiile sale cu semenii sãi, pentru cã aºa s-a spus, cã omul trebuie sã concureze cu ceilalþi pe pãmânt: „Tatã, iartã-i aºa cum îi iert ºi Eu”. Astfel cã atunci când fiinþa aplicã acest precept în viaþa sa ºi în relaþiile cu ceilalþi, se aplicã ceea ce El a spus adesea: „Ceea ce vei face pentru cel din urmã dintre cei mici, pentru Mine vei face.” Prin urmare acestea ar trebui sã fie tendoanele ºi muºchii spiritului cu care fiinþa va acþiona în eforturile sale de a-i ajuta pe ceilalþi, nu cu forþa ci cu spiritul adevãrului aºa cum se poate el manifesta printr-un cuvânt, o miºcare, un zâmbet. Le L ec ct tu ur ra a 3 33 38 88 8-1 1
Nu fã operaþii. Aceasta ar însemna sã renunþi la ceva care a contribuit la alcãtuirea fizicã, mentalã ºi spiritualã a forþelor corpului. Dacã
128
Suflet ºi Spirit
lucrurile continuã, ar putea sã aparã un anumit disconfort în zona inferioarã a traiectului alimentar, dar un beneficiu mai mare se poate obþine menþinând atitudinea corectã. Aceasta nu înseamnã cã neg situaþia existentã, ci fiinþa ar trebui sã recunoascã în permanenþã, sã se bazeze ºi sã devinã conºtientã de capacitatea ºi puterea Conºtiinþei Christice de a crea întregul. Dacã acest lucru este înþeles ºi aplicat în viaþã în relaþiile cu ceilalþi, ar putea sã aparã ºi ajutorul; fiinþa nu trebuie sã se laude, nu trebuie sã nege, ci mai degrabã sfãtuindu-i pe toþi cei cu care vine în contact, ºi apoi trãind zi de zi prin acele lucruri ºi astfel încât spiritul sau sãmânþa spiritului adevãrului sã se poatã manifesta. Le L ec ct tu ur ra a 3 33 39 95 5-3 3
Entitatea va descoperi cã, prin aplicarea principiilor ºi adevãrurilor pe care le oferã celorlalþi, tot ceea ce obþii, tot ceea ce dobândeºti prin spirit este rezultatul acþiunii principiilor spiritului adevãrului. Totul depinde de spiritul, de scopul, de þelul ºi dorinþa cu care acþionezi! Aºa cum a aflat ºi fiinþa: anumite foi, anumite broºuri par sã aibã o putere destul de redusã, pentru cã entitatea care a subscris la acestea a fãcut-o cu scopul de a obþine un câºtig personal mai degrabã decât cu scopul de a oferi dragoste celor cãrora pe care i-ar putea atrage aceste lucruri. Prin scopul sau spiritul cu care au fost dãruite, acestea ºi-au pierdut farmecul. Le L ec ct tu ur ra a 5 57 74 49 9-1 13 3
Creºteþi fructele spiritului adevãrului în viaþa de zi cu zi, pentru ca ele sã preia controlul ºi sã realizeze toate activitãþile din viaþa voastrã; ºtiind cã ceea ce veþi face celui mai mic dintre fraþii voºtri, veþi face pentru Creatorul vostru.
9
• Spiritul Christic
Le L ec ct tu ur ra a 9 99 91 1-1 1
Hristos nu este om! Iisus a fost omul; Hristos este mesagerul; Hristos a existat dintotdeauna. Le L ec ct tu ur ra a 2 26 62 2-1 10 03 3
Nu a existat un timp în care Hristos sã nu fie ca entitate. Le L ec ct tu ur ra a 2 26 62 2-2 29 9
(Î) Te rog explicã pe larg ºi în detaliu ideea cã Spiritul Christic, iar nu omul, ar trebui sã fie uºa, adevãrul, calea. (R) Ceea ce s-a spus pânã acum poate fi folosit pentru a ilustra diferenþa ce poate fi simþitã de cãtre sufletul care a devenit conºtient de sine însuºi, aºa cum Hristos, sau Iisus omul a devenit conºtient de Spiritul Tatãlui prin acele experienþe umane în care a „umblat fãcând binele” ºi în acele perioade în care a primit recunoaºterea din partea Tatãlui cã el era cel care putea ºi care avea sã devinã, prin faptele sale, Mântuitorul oamenilor. Mai întâi, Tatãl a spus: „iatã-l pe cel întru care am binevoit”, iar apoi „Acesta este fiul meu, ascultaþi-l!” Biruind, El este calea, mijlocul prin care oamenii pot deveni conºtienþi de sufletele lor, care sunt în armonie cu cel care este una cu spiritul adevãrului; pentru cã putreziciunea nu moºteneºte viaþa veºnicã. Spiritul este adevãrata viaþã. Apoi, pe mãsurã ce oamenii devin de acea putere a Lui de a fi calea, ei devin asemenea unei uºi, devin reprezentanþii Lui, cei care aratã calea; iar uºa este astfel deschisã; ºi nu omului, ci spiritului din el, 129
130
Suflet ºi Spirit
care este martor spiritului adevãrului prin care El a învins lumea, punând-o astfel la picioarele Sale. Tot astfel ºi noi, în calitate de moºtenitori ai împãrãþiei, ca fraþi ai Lui, ne putem bucura de acest privilegiu pe care El l-a dat celor care Îi ascultã vocea ºi se înarmeazã; pentru ca noi sã putem alerga în aceastã cursã care se întinde înaintea noastrã, contând pe El, cel care a creat ºi a dãruit lumina; pentru cã în El trãim, ne miºcãm ºi existãm. Vã rãzvrãtiþi? Vã gãsiþi greºeli unul altuia, deºi sunteþi moºtenitori ai împãrãþiei? Mai bine fiþi smeriþi în spirit, astfel încât voinþa Lui sã se împlineascã „precum în ceruri, aºa ºi pe pãmânt”. În felul acesta devenim copiii Tatãlui, uºa cãtre cale, ºi pãrtaºi cu El la aceeaºi moºtenire plinã de glorie. Fie ca atunci când spuneþi un cuvânt, cuvânt sã fie. „Alþii n-au decât sã facã ce vor, dar eu voi sluji un Dumnezeu viu” care a arãtat în om – în toþi oamenii, de pretutindeni – acea imagine a Creatorului, prin care sufletul poate creºte în graþie, în cunoaºtere, în pace, armonie, înþelegere. Fiþi dintre cei care înfãptuiesc cele scrise în scripturã, nu doar o ascultã. Astfel veþi deveni uºa prin care poate pãtrunde Calea, Hristos, Mântuitorul; pentru cã El este calea, adevãrul ºi lumina. Le L ec ct tu ur ra a 9 90 00 0-2 22 27 7
(Î) Referitor la etapa filozoficã. Am fost rugat de multe ori sã explic învierea lui Hristos aºa cum o înþeleg eu, incluzând-o în cartea pe care o scriu pe tema Acþiunii Spiritului. Multe sunt ideile care mi se prezintã. Printre ele, aceea cã Hristos a fost luat de pe cruce înainte de a fi murit ºi astfel a apãrut apoi ca unul care a înviat. Explicaþi – nu atât semnificaþia emblematicã a învierii, cât mai ales posibilitatea Spiritului Unic, Tatãl, de a se manifesta sub forma fizicã a unui om din carne ºi oase, chiar ºi atunci când entitatea acelui om din carne a atins deplina perfecþiune, aºa cum a fost cazul lui Hristos, pentru ca apoi sã ajungã la totala distrugere, aºa cum este scris în Scripturi cã ar fi ajuns Hristos înainte de înviere. Pun aceastã întrebare pentru a completa conceptul ºi pentru a putea rãspunde la rândul meu, celor care mã întreabã. (R) Iatã aici o singurã propoziþie din care fiinþa poate dobândi întregul concept: Aºa cum prin Adam toþi oamenii mor, tot astfel prin Hristos ei învie. În ceea ce priveºte ideea învierii, în lumea fizicã existã multe concepþii ale oamenilor referitor la asta, deoarece vedem cã pentru a
Spiritul Christic
131
înþelege învierea trebuie mai întâi sã înþelegem cum anume a intrat forþa spiritului în corp ºi omul a prins viaþã; ºi pentru aceasta începem cu urmãtoarele: Pãmântul ºi universul, fiind legate de om, au luat fiinþã din mintea Creatorului, ºi astfel, au cam aceeaºi structurã ca ºi forþele atomice care se multiplicã în interiorul lor, sau, aºa cum sunt vãzute ºi create lumile în prezent, tot astfel a devenit ºi Pãmântul un adãpost pentru om, care s-a încarnat astfel, prin mintea Creatorului, luându-ºi un trup de carne, care poate sã moarã, sã putrezeascã ºi sã devinã þãrânã, revenind la o situaþie materialã. Spiritul este darul lui Dumnezeu fãcut omului pentru ca acesta sã poatã sã devinã una cu El, dispunând de forþe creatoare cu care poate acþiona în planul fizic. Prin Adam omul (ca grup, nu ca individ) a intrat în lume (pentru cã a intrat în cinci locuri simultan – toate având numele de Adam) ºi atunci când conceptul de om a ajuns la acel punct în care nu a mai mers pe calea Spiritului, ci ºi-a urmat dorinþele trupeºti, a apãrut pãcatul – pentru cã se îndepãrtase de Chipul Creatorului sãu – ºi atunci i-a fost datã moartea spiritualã, pentru cã moartea fizicã exista de la începuturi; cãci oamenii trebuie sã moarã pentru ca sã poatã apãrea alþii. Prin urmare se vede din aceasta cã trupul lui Hristos, a devenit perfect, în aceastã lume, ºi acest trup a fost rãstignit pe cruce, iar în mormânt corpul fizic s-a deplasat prin ceea ce omul va cunoaºte ca fiind alte dimensiuni, ºi atunci Spiritul a putut sã preia conducerea acelei Fiinþe atunci când a revenit înapoi în trup, arãtându-se din nou lumii ºi oamenilor din acel timp, ca ºi celor din prezent. Le L ec ct tu ur ra a 9 90 00 0-3 31 15 5
(Î) Întrebarea mea este: „Este corectã deducþia mea cã interviul meu pentru a fi un discipol al Maestrului a fost de fapt o întâlnirea cu Domnul, „Mântuitorul” nostru? Sau mã amãgesc singur, pentru cã nu ar fi pentru prima datã când conºtiinþa mea mentalã s-a înãlþat pânã în Sfânta Sfintelor – pentru cã s-a spus cã eu sunt acela din neamul lui Israel cãruia Dumnezeu i-a dat din nou voie sã se apropie de Tronul sãu – am dreptate sau merg prea departe, deoarece cel care mi-a pus întrebãri mi-a înþeles perfect nevoile mentale? (R) Aceasta este o aplicaþie directã a acelor adevãruri care i-au fost transmise periodic entitãþii, pentru cã oare nu înþelege fiinþa aceastã diferenþã între cãutarea Domnului ºi cãutarea plãcerilor ºi a intereselor
132
Suflet ºi Spirit
care o fac sã lase o bunã impresie în lume? Atunci când se simte cã aceastã impresie vine din interiorul fiinþei ºi când fiinþa încearcã sã facã aceasta pornind de la înþelegerea spiritualã a faptului cã poziþia ei socialã a ajuns la asemenea proporþii, atunci în mod asemãnãtor, acest lucru este adevãrat; deoarece spiritul Christic cautã pretutindeni în lume sã devinã factorul central în viaþa celor care se strãduiesc sã fie asemenea Lui. Le L ec ct tu ur ra a 9 90 00 0-3 35 51 1
(Î) Noaptea de 20 octombrie sau dimineaþa zilei de 21 octombrie. S-a petrecut conform prezicerii [900-347 din data18 octombrie 1927]. Fiinþa a pãrut cã trece prin multe stadii de viaþã sau cã a experimentat multe din elementele componente ale gândului – de exemplu, folosirea minþii umane. Au existat: dorinþa de bani, dorinþele sexuale ºi dorinþe de alte fel – de exemplu, fiinþa a cãutat sã-ºi satisfacã diversele dorinþe carnale. A existat dorinþa de a cãlãtori – m-am surprins cãutând sã ne întoarcem din cãlãtoria la Fort Wayne (facem planuri pentru Ziua Recunoºtinþei). Apoi mama a pãrut cã-l loveºte pe fratele meu peste faþã, lucru care l-a jignit. Mi-am pus braþul în jurul lui ºi am încercat sã fac pace. „Vezi cum am uitat ºi am iertat eu” i-am spus eu. „Da, dar necazul tãu a trecut ºi acum nu mai pare aºa de important” a rãspuns el. „ªtiu cã acest lucru este adevãrat” i-am spus eu, „dar haide, fii ºi tu mare.” Apoi am trecut printr-o pivniþã întunecoasã ºi am urcat într-o camerã luminoasã în care am dat de doamna Berliner (de curând decedatã ºi pentru al cãrei suflet tocmai mã rugasem în noaptea aceea), aºezatã împreunã cu mulþi alþii. (I-am simþit prezenþa ºi ceva mai devreme în timpul dupã amiezii în timp ce scriam, iar dupã aceea a urmat cearta). Ea mi-a spus: „Nu vreau ceartã în casa mea. Nu vreau necazuri ºi dizarmonie aici.” Apoi am vãzut mulþi în Zona intermediarã, ale cãror acþiuni mentale ºi eforturi fizice din planul material puneau frânã potenþialei lor dezvoltãri. Am întrebat: „Cine îi va aduce înapoi pe ei?” Atunci a apãrut o schimbare. Am simþit ºi am vãzut, la fel ca altãdatã când mintea mea s-a ridicat în Sfânta Sfintelor - chiar pânã lângã Tron. L-am privit, ºi de data asta El avea chipul unui om tânãr. El era gol pânã la brâu – totuºi nu puteam vedea nimic sub acest nivel. Am întrebat: „Cine este acest tânãr?” „Acela” mi s-a rãspuns, „este Hristos”. „Cine îi va aduce înapoi pe aceia?” am întrebat din nou. Hristos mi-a vorbit direct, spunând doar un cuvânt: „Eu.”
Spiritul Christic
133
(R) Aici gãsim suficient material de studiu în diferitele eforturi ale entitãþii, în cele scrise ca ºi în experienþele mentale, fizice ºi morale ale entitãþii, iar modul în care apar diferitele faze ale acestei viziuni corespunde cu acele etape de evoluþie ale fiinþei, cu adevãrurile, lecþiile, revelaþiile sale ºi marele adevãr care este o culme a celor vãzute în ultima parte a viziunii. Mai întâi vedem împlinirea în timp ºi ca modalitate a lecþiilor cu care s-a confruntat entitatea în acest mod precis, ºi toate acestea urmeazã a fi studiate din viziunea sinelui, din interior cãtre afarã, mai degrabã decât din afarã spre înãuntru – deºi existã argumente în favoarea amândurora, deºi vedem cã existã la nivel fizic acele condiþii directe sau elementare, care prezintã diverse faze ale condiþiilor aºa cum sunt ele experimentate de cãtre minte. Aºadar, totul trebuie mãsurat în propria sferã, ºi în diferitele faze ale studiilor pe care le-a fãcut fiinþa, înþelegând cã totul se dobândeºte prin comparaþie, ºi cã ceea ce este fãcut în planul subconºtient sau în cel cosmic este contrapartea lucrurilor din planul fizic, ºi nu existã condiþie, element sau obiect care sã nu poatã fi regãsit în planul material sau în conºtiinþa universalã. În aceastã viziune, în ceea ce priveºte acelea dintre lucrurile care aduc diferitele dorinþe în trup, în fiecare caz se vede cã existã o lipsã a voinþei care sã se manifeste în direcþia justã, sau se observã exercitarea incorectã a voinþei în ceea ce priveºte planul material sau cel mental. Iar forþele care acþioneazã în diferitele momente de auto-complacere, se manifestã în acele condiþii în care, deºi iubitoare, mâinile ar alege exact ceea ceste diametral opus condiþiilor normale. În acest fel, fiecare devine o comparaþie în grade diferite a acelor lucruri trãite ºi studiate în diferitele etape de dezvoltare a minþii. În ceea ce priveºte cãlãtoriile sau comunicarea, - în diferitele condiþii care iau naºtere – acestea pot fi contemplate în întreaga lor splendoare, sau în întreaga întunecime, în funcþie de atitudinea individului referitoare la comparaþia care este adusã în faþa ochilor; totuºi se poate vedea din diferitele condiþii - fie cã este vorba de ceea ce þine de acþiunea forþelor din planul cosmic asupra planului material, sau a materialului asupra forþelor cosmice – cã una dintre ele trebuie stabilitã drept exemplu ca modalitate, cale ºi forþe de exprimare pentru cealaltã, apoi mintea se înalþã ca atitudine cãtre ceea ce va duce la o deplinã capacitate de acþiune la voinþã care se opune, sau în modul de a crea condiþii mai bune pentru
134
Suflet ºi Spirit
corp atunci când acþioneazã puterea voinþei, fãcând voinþa una cu a Celui care a dat forþelor lumii ceea ce aveau nevoie pentru a aduce totul în faþa acelui tron al graþiei în care omul ajunge sã comunice mai îndeaproape cu Forþele Creatoare din planul fizic sau din cel cosmic, sau forþele supraconºtiente din univers; ºi în aceste condiþii relative în care El, cel care sa oferit pe sine ca preþ al rãscumpãrãrii, poate sã-ºi þinã promisiunea faþã de fiecare individ care se încrede în El; pentru cã El este calea ºi prin El vine lumina, iar expresiile pe care El le-a rostit (voi merge, voi întâlni, voi da) însufleþesc inimile oamenilor, arãtându-le cã Spiritul este tot atât de viu în aceastã lume de azi, ca ºi în acea dimineaþã glorioasã în care El a sfãrâmat lanþurile morþii ºi s-a ridicat în lumina dimineþii la Tatãl care a dat totul acestei lumi, pentru ca omul, prin intermediul Lui, sã poatã cãuta o cale de scãpare din dorinþele trupeºti care îl împresoarã în fel ºi chip. Se vede cã entitatea, în aceastã viziune, se apropie din nou chiar de tron ºi se aratã prin El cã a fost promis în ºi prin numele Lui, numele Fiului, cã toþi oamenii se pot apropia de acest tron al graþiei. Le L ec ct tu ur ra a 1 11 15 58 8-1 12 2
Ce înseamnã aceasta? Cum se poate exprima în cuvinte astfel încât cineva sã reuºeascã sã înþeleagã ce înseamnã cã Spiritul Christic – care s-a manifestat prin Iisus – este prezent într-un milion de locuri simultan? Le L ec ct tu ur ra a 3 34 41 18 8-1 1
Analizând impulsurile latente sau manifestate aºa cum se vãd în embleme, care par a fi strãine una de cealaltã – aceste nevoi variazã uneori destul de mult în trupul ºi mintea entitãþii. ªi aceste simboluri ar trebui sã-i aducã aminte fiinþei. Nu-þi fie milã de tine. Aflã cã Dumnezeu nu respectã individualitãþile, ci are o treabã pentru tine, da, tu ai de îndeplinit o anumitã slujbã pe pãmânt. Construieºte casa, pregãteºte-i pe cei tineri. Ajutã-i pe cei bolnavi ºi þine minte cã totul trebuie fãcut în spiritul lui Hristos. Le L ec ct tu ur ra a 3 37 70 06 6-2 2
Astfel cã Legea lui Unu care se manifestã prin cale, adevãr ºi luminã, care a existat dintotdeauna pe pãmânt, se manifestã acum ca Mântuitor al nostru.
Spiritul Christic
135
Le L ec ct tu ur ra a 5 57 74 49 9-5 5
Da, fraþii mei, în ignoranþa voastrã ºi în zelul vostru aþi vorbit adesea despre acea influenþã care existã pe Pãmânt, cunoscutã oamenilor sub forma mãrturiei celor care au influenþat activitãþile din viaþa religioasã sau spiritualã a indivizilor de-a lungul timpurilor, mãrturie cã Fiul Omului a cãlcat pe acest Pãmânt. În loc de asta mai bine aþi asculta ºi medita la acele lucruri pe care le-a rostit El atunci când a fãcut acele lucruri ºi a arãtat cum anume unii ºi-au astupat urechile ºi nu au vrut sã audã nimic din ceea ce se petrecea în preajma lor; ºi nu L-au cunoscut! El, Domnul ºi Stãpânul nostru a fost cel dintâi între cei care au instaurat nemurirea, pentru ca sã existe ºansa pentru acele forþe care au greºit în plan spiritual; ºi numai experimentând într-o manierã în care toate lucrurile sã poatã fi vãzute din perspectiva capacitãþilor mai înalte de manifestare, în diferite etape, forme ºi modalitãþi, pe mãsurã ce s-au dezvoltat trecând prin ceea ce cunoaºteþi cã este materia, au putut sã ajungã sã cunoascã cum sau de ce, sau când s-au manifestat în toate planurile spirite bune ºi ca spirite care au greºit. Pentru cã El v-a spus, dacã nu l-aþi fi cunoscut pe Fiul nu v-aþi fi condamnat singuri. Deoarece condamnarea nu fãcea parte din El, ci „voi eraþi deja condamnaþi”. ªi atunci când ajungeþi sub influenþa celor care se deschid pentru a înþelege, poate sã aparã o apropiere de El. El a venit în toate timpurile prin intermediul celor care vorbesc popoarelor, atunci ca acum, care au fost chemaþi cu scopul de a manifesta aceastã primã idee. Apoi El a venit în toate timpurile în care a fost necesar ca înþelegerea sã fie concentratã asupra unei noi aplicaþii ale aceleiaºi idei: „Dumnezeu este Spirit ºi cautã sã i te închini în spirit ºi adevãr!” Apoi, pe mãsurã ce s-a pregãtit calea de cãtre cei care au fost ºi sunt canale pentru intrarea în manifestare, pot sã aparã pe Pãmânt acele influenþe care vor salva, regenera, reînvia, menþine - dacã vã place – Pãmântul în continua sa activitate orientatã cãtre o înþelegere corectã, ºi cãtre relaþii corespunzãtoare cu ceea ce duce la legãturi mai strânse cu ceea ce se aflã doar în El. Aþi vãzut aceasta în Adam; aþi auzit despre asta de la Enoh, vi s-a adus la cunoºtinþã de cãtre Melchisedek; Isaia, Iosif, David ºi toþi cei care au pregãtit atunci calea pentru cel care avea sã se numeascã Iisus [nota lui Glays Davis: Esenieni, ºcoalã de profeþi întemeiatã de cãtre Ilie. Vezi Malachi 3 ºi 4]. Aþi vãzut spiritul Lui în toþi conducãtorii din toate þinuturile unde era viaþã, de la
136
Suflet ºi Spirit
insulele mãrilor, la pustiu ºi munþi, sau în diferitele activitãþi ale tuturor raselor, de orice culoare ar fi ele, orice activitate care a adus ºi aduce mulþumire în minþile ºi inimile celor care trãiesc în planul fizic.
Textul lecturãrii 5749-6 Lecturare oferitã în transã de cãtre Edgar Cayce la casa familiei Edmond în strada Pennsylvania,Va., în data de 5 aprilie 1935, ca urmare a solicitãrii fãcute de cãtre cei prezenþi.
Participanþi Edgar Cayce, Gertrude Cayce, Conducãtor: Gladys Davis, Stenografã: Minnie Barrett, Esther Wynne, Hannah Miller, Florence & Edith Edmonds, Frances Y. Morrow, Hugh Lynn Cayce, Helen Ellington ºi Ruth LeNoir. Margaret Wilkins, Albert White, Alice Harris, Myrtle Demaio, Nellye Twiddy, Elizabeth Perry.
Lectura Ora: 4:25 pânã la 5:05 P.M, Ora coastei de Est. GC: Pe mãsurã ce ne apropiem de sãrbãtoarea Paºtelui gândurile noastre se întorc în mod firesc la textul biblic al învierii lui Iisus Hristos. În perioada aceasta cãutãm în aceastã sursã informaþii care fie sã completeze datele istorice, fie sã ofere o interpretare ºi o explicaþie asupra întregii semnificaþii a învierii, care sã ne ajute sã o înþelegem ºi sã o apreciem mai bine. EC: Da. Cel ce cautã gãseºte. În viaþa fiecãrui suflet care se numeºte creºtin, acesta ar trebui sã fie un timp în care fiinþa sã se dãruiascã din nou pe sine ca mesager al Lui printre oameni. Astfel, cãutând sã aflaþi mai multe despre acest subiect, aºa cum fac cei adunaþi aici, este posibil ca sã se reveleze foarte multe celor care au simþit în fiinþa lor acea perioadã în care El, Iisus, a pãºit pe pãmânt. Dar care este scopul pentru care vedem cã acest anotimp a dus sau a cerut un asemenea sacrificiu pentru ca sã se poatã manifesta viaþa? Nu atrage atenþia oare celor de aici, celor care au fost în acel þinut, cã acest lucru s-a petrecut în acea perioadã anume în care viaþa, în toate
Spiritul Christic
137
manifestãrile sale era demonstratã în aspectele materiale ale fiecãrui suflet? De ce a existat nevoia de a fi o înviere? De ce a venit El pe pãmânt ca sã moarã, ºi încã pe cruce? A fost îndeplinitã atunci acea promisiune, acea lege, acea condiþie a omului? De ce altceva s-ar fi încarnat El pe Pãmânt în forma umanã, dacã nu pentru a fi una cu Tatãl; pentru a-i arãta omului divinitatea lui (a omului), legãtura sa cu Creatorul; pentru a-i arãta omului cã Tatãl chiar acest lucru a vrut sã-l spunã atunci când a spus: „Dacã mã chemi voi auzi, chiar dacã vei fi departe, chiar de vei fi acoperit de pãcate, dacã vei spãlat de sângele mielului, te vei putea întoarce.” Aºadar, chiar dacã El era primul dintre oameni, primul dintre fii lui Dumnezeu în spirit, în carne, a devenit necesar ca El sã realizeze aceste asocieri, aceste conexiuni care aveau sã ºteargã din experienþa omului ceea ce îl separã de Creatorul sãu. Chiar dacã omul este plecat departe, chiar dacã a greºit, este stabilit ceea ce ar duce la o mai mare apropiere de El, prin cel care a trecut prin toate aceste tulburãri, supãrãri, dorinþe, impulsuri care sunt povara omului aici pe Pãmânt. Cu toate acestea. El ºi-a luat trup ºi ºi-a luat un chip umil – aºa cum fusese promis de-a lungul timpului celor care au mers ºi vorbit cu Dumnezeu. Aºadar, prin intermediul istoriei învierii, aºa cum a fost ea consemnatã, cei care sunt acum aici ºi care atunci au luat parte la suferinþa Lui - având numele de Andrew, Martha, Naomi, Loda, Elois, Phoenix, Phoebe – pot retrãi din nou acele zile. Deºi exista teama de cei din afarã, de puterile politice care aduceau frica în minte ºi trup, existau amintirile pe care le lãsase El: „Distruge acest templu, ºi în trei zile îl voi înãlþa la loc.” ªi atunci când era rãstignit pe cruce, El i-a chemat pe cei pe care i-a iubit ºi le-a reamintit nu numai de þelurile lor spirituale, dar ºi de vieþile lor materiale. Pentru cã într-adevãr, suferind moartea pe cruce, El a devenit întreg, pânã la capãt: calea, viaþa, înþelegerea, pentru ca ºi cel care crede în El sã poatã avea viaþa veºnicã. Pentru cã El ºi-a asumat faþã de fraþii Lui nu doar grija vieþii spirituale a omenirii, dar ºi viaþa materialã a celor care erau carne din carnea Lui, sânge din sângele Lui. Da, atunci când El ºi-a dãruit sângele pentru ca teama ºi îndoiala sã fie izgonite, el a învins moartea; nu doar din corpul fizic, ci ºi din cel spiritual – pentru a putea deveni una cu El, chiar în dimineaþa învierii – pe care voi o numiþi Duminica Paºtelui.
138
Suflet ºi Spirit
Aceastã ridicare din mormânt, asemenea bulbului unui copac care se scoalã din somn, prin care s-a înãlþat Cel care a dus vindecarea prin însãºi viaþa Lui, pentru a aduce toate etapele din viaþa omului în Conºtiinþa Sa, aceasta a însemnat într-adevãr împlinirea legii. În ce fel, vã întrebaþi, s-a putut întâmpla acest lucru în planul material? Nu numai cã El a murit în trup, dar sufletul a fost ºi el separat de trup. Pe mãsurã ce se desfãºoarã toate etapele vieþii omului pe Pãmânt, corpul fizic, corpul mental ºi sufletul devin fiecare independente, în funcþie de propria experienþã. Atunci nu este de mirare cã Iisus omul a strigat: „Doamne, Dumnezeul meu, de ce m-ai pãrãsit?” Fiecare suflet ajunge sã stea asemenea Lui înaintea tronului Ziditorului sãu, cu faptele pe care le-a fãcut cu trupul ºi cu gândul, arãtându-ºi corpul spiritual în faþa acelui tron al îndurãrii, înaintea Creatorului sãu, în faþa lui Dumnezeu. Totuºi El, Tatãl v-a spus fiecãruia dintre voi: „V-am dat în grija îngerilor mei, iar ei vor avea grijã de voi, iar voi nu veþi cunoaºte decãderea.” El a dovedit aceasta în viaþa Fratelui vostru, Mântuitorul vostru, Iisus, Hristosul vostru; care va veni sã locuiascã în inimile ºi vieþile tuturor – numai dacã Îl veþi lãsa, numai dacã Îl veþi invita, numai dacã vã veþi deschide inima, fiecare, pentru ca El sã poatã sã intre ºi sã locuiascã în voi. Astfel cã atunci când aceia dintre cei iubiþi de El, ºi aceia dintre fraþii Sãi au venit în acea dimineaþã plinã de bucurie în care au primit veºtile, cei care stãteau de gardã au auzit un zgomot înfricoºãtor ºi au vãzut o luminã ºi” piatra s-a dat la o parte!” Apoi ei au intrat în grãdinã ºi acolo Maria a fost prima care l-a vãzut pe Domnul ei care înviase. Apoi au venit unii dintre fraþii Sãi împreunã cu femeile credincioase, care o iubeau pe mama Lui ºi îi þineau companie în suferinþa ei, ºi cei care fãceau pregãtiri pentru ca legea sã poatã fi respectatã ca sã nu fie nicio profanare a pãmântului din jurul mormântului Sãu. ªi ei, de asemenea, - prieteni, fraþi sau apropiaþi -, au vãzut îngerii. Cum, de ce au luat aceºtia o formã? Pentru ca sã se întipãreascã în inimile ºi sufletele celor care vedeau, cã promisiunile fuseserã îndeplinite. Ce vã împiedicã sã vedeþi Slava celui care este împreunã cu voi, adesea în atingerea unei mâini iubitoare, în vocea celor care vor aduce mângâiere ºi încurajare? Pentru cã El, Hristos, este adesea cu voi. Îndoialã, teamã, lipsã de credinþã; teamã cã nu sunteþi vrednici!
Spiritul Christic
139
Deschideþi ochii ºi priviþi Slava care este chiar în Hristos, care este prezent aici, în mijlocul vostru! aºa cum le-a apãrut acelora în ziua învierii! Ce ar însemna povestea lui Hristos ºi a învierii sale, a omului Iisus care a mers prin Galileea, fãrã acea dimineaþã a învierii? Mai nimic, poate ceva mai mult decât povestea acelui om pe care nu daþi doi bani, care a crezut cã a atins oasele lui Eli ºi acesta a început din nou sã umble cu oamenii! Credeþi în înãlþarea Lui? Cum a vorbit Toma? „Eu nu voi crede pânã nu voi vedea ºi nu voi pune mâna pe coasta lui din care a þâºnit apã ºi sânge.” ªi voi vã îndoiþi adesea; ºi voi vã temeþi adesea. Cu toate acestea El este în mod sigur cu voi. ªi atunci când în aceastã sãrbãtoare a bucuriei vã dãruiþi din nou viaþa, trupul, mintea pentru a-L sluji pe El, ºi voi veþi putea sã înþelegeþi – aºa cum au vãzut ºi ei, cã El trãieºte – ºi se aflã la dreapta Tatãlui, mijlocind pentru voi – dacã veþi crede; dacã veþi crede cã El existã, îl veþi putea simþi. Pentru cã toþi aceia care fac pentru fraþii lor faptele care le aduc acea apropiere, acea unire în scop cu El, pot simþi – ºi voi de asemenea – în trup, în minte, cã El trãieºte astãzi, ºi va veni sã vã primeascã la El, pentru cã ºi voi puteþi fi acolo unde se aflã El. Nu-L rãstigniþi în mintea ºi prin faptele voastre. Nu vã lãsaþi copleºiþi de acele lucruri pãmânteºti. Mai degrabã înveºmântaþi-vã trupul ºi mintea cu gândurile, faptele ºi privilegiile pe care suferinþa Lui ca om vi le-a adus vouã, pentru cã într-adevãr El este primul dintre cei care au dormit ºi s-au încarnat care a trecut prin toate procesele de pregãtire în fizic, la fel ca voi. Dar dacã vã lãsaþi în mâinile Lui, trebuie sã respectaþi promisiunile Lui ca pe ale voastre. ªi cum aþi putea sã le respectaþi dacã în propria voastrã conºtiinþã ºi cunoaºtere nu aþi fãcut – ºi nu faceþi în fiecare zi – ceea ce v-a spus ºi vã spune inima cã este în acord cu ceea ce a promis El? Pentru cã Iisus, Domnul vostru, Hristos este aproape de voi – chiar acum! Am terminat.
140
Suflet ºi Spirit
Definiþia Spiritului Christic Le L ec ct tu ur ra a 2 26 62 2-2 29 9 (Î) Vã rog sã explicaþi clar care este diferenþa dintre Conºtiinþa Christicã ºi Spiritul Christic. (R) Este aceeaºi diferenþã care existã între ceea ce dã viaþã într-o floare ºi floarea însãºi. Diferenþa dintre Conºtiinþa Spiritului ºi capacitatea de acþiona a acesteia, este diferenþa dintre Conºtiinþa Christicã ºi Spiritul Christic. Aºa cum s-a spus, pânã ºi diavolii cred ºi cunosc indivizii care pot fi conºtienþi de o acþiune. Cei care au capacitatea de a atrage, de a fi atât de lipsiþi de egoism încât sã permitã Spiritului sã acþioneze în folosul lor, sunt conºtienþi de acþiunea Spiritului, în timp ce aceia care sunt conºtienþi de un adevãr pot sã nu ºi-l însuºeascã pe deplin fãrã ceea ce s-a spus: „Cel care vrea viaþa, trebuie sã dãruiascã viaþa”; pentru cã El nu a considerat furtul ca fãcând parte dintre cele divine, cãci nu a fãcut nimic de la Sine, „ci Tatãl, care a lucrat în mine, prin mine.” Faceþi ºi voi la fel, pentru a putea cunoaºte conºtiinþa Spiritului Christic ºi pentru a avea parte de acea mãrturie aºa cum se spune: „Spiritul Meu e martor spiritului tãu, pentru ca Tatãl sã fie preamãrit în tine aºa cum eu sunt slãvit în Tatãl prin voi. Dacã mã iubiþi, veþi respecta poruncile mele, iar eu voi fi cu voi. Nu vã voi lãsa nemângâiaþi; vã voi da acea slavã pe care eu am împãrþit-o cu Tatãl înainte ca lumea sã fie creatã.” În felul acesta indivizii pot deveni conºtienþi de Conºtiinþa Christicã ºi pot deveni una cu forþele prin care Spiritul Christic acþioneazã pe întregul pãmânt; pentru cã El se va întoarce, chiar dacã L-aþi vãzut plecând. Atunci se va manifesta în lume Spiritul Christic, chiar dacã Conºtiinþa Christicã vã va face sã deveniþi conºtienþi de Mângâietorul care a fost promis acestei lumi materiale. Aºadar, Conºtiinþa Christicã este de fapt Duhul Sfânt, pe care El l-a promis cã va rãmâne ca sã acþioneze pe Pãmânt. Duhul Sfânt este asemenea lui Hristos care acþioneazã cu Spiritul Tatãlui. Le L ec ct tu ur ra a 2 26 62 2-4 46 6
(Î) Vã rog sã explicaþi ceea ce s-a spus prin: „Dumnezeu a iubit atât de mult lumea încât i-a dat pe singurul sãu fiu.” (R) Tocmai a fost oferitã o lecþie minunatã, ºi o explicaþie. Aceasta poate fi de folos mai mult celor care cautã.
Spiritul Christic
141
Dumnezeu, Tatãl, cauza primordialã, cãutând sã se manifeste a creat lumea prin iubire, aºa cum o putem vedea noi, ca indivizi; dându-i omului, creaþia Sa, acea capacitate de a deveni una cu El. I-a dat pe cel pe care noi l-am numit fiul omului, Spiritul Christic, ºi iubirea care s-a manifestat materializând fiinþa în planul fizic pe care l-am numit Pãmânt. Apoi acelui fiu i s-a arãtat calea, prin dragostea Tatãlui, iar El a manifestat acea iubire dându-ºi viaþa Sa pãmânteascã pentru o cauzã, ca sã serveascã de pildã, intermediar ºi legãturã între om ºi Tatãl, mijlocind pentru om. Aºadar, în iubire, prin iubire, Dumnezeu acþioneazã ca ºi iubire prin Conºtiinþa Christicã ºi Spiritul Christic; fiul omului a fãcut la fel prin toate acþiunile sale de pe Pãmânt. Astfel, aºa cum a scris discipolul sãu cel mai iubit, „Dumnezeu a iubit atât de mult lumea încât i-a dat pe singurul sãu fiu”, pentru ca noi, prin El, sã putem avea o viaþã mai îmbelºugatã. El, chiar dacã a fost Fiul, a învãþat supunerea prin lucrurile pe care Le-a îndurat. Cel care alege orice altã cale decât a acceptãrii acestor lucruri care trebuie îndeplinite în fiecare zi, aºa cum a fãcut El, cautã pe alte cãi. Servitorul nu trebuie niciodatã sã fie mai presus de stãpânul sãu. El a spus cã noi putem fi egali ºi una cu El, totuºi prin El, prin manifestãrile Lui ºi în El noi trãim pe pãmânt, ne miºcãm ºi existãm. Le L ec ct tu ur ra a 2 25 54 4-8 83 3
(Î) Care sunt stãpânii direcþi? Este Saint Germain... (R) (Întrerupe) Cei care sunt cãlãuziþi de Stãpânul stãpânilor, Regele regilor, Cel care a venit pentru ca voi sã puteþi fi una cu Tatãl. (Î) Este ºi Saint Germain printre ei? Cine este Halaliel? (R) Aceºtia nu sunt decât mesageri ai Celui Preaînalt. Halaliel este cel care a fost încã de la începuturi conducãtorul oastei cereºti, care l-a înfruntat pe Ariel, care a creat acele cãi grele - dar care sunt un mijloc de a înþelege [Isaia 29?] (Î) Este ºi Saint Germain printre ei? (R) Atunci când este nevoie. (Î) Te rog dezvãluie-ne cine eºti? (R) Cel care nu cautã sã se stãpâneascã pe sine, îºi cautã propria osândã. Controlaþi-vã pe voi înºivã, astfel încât sã puteþi cunoaºte adevãrata viaþã ºi luminã! pentru cã cel care va rosti acel Nume trebuie sã devinã perfect el însuºi!
142
Suflet ºi Spirit
(Î) Dacã domnul Cayce este un membru ºi mesager al Marii Frãþii Albe, cum ar dori Maeºtrii sã continue el? Nu ar trebui ca activitãþile lui de aici înainte sã fie prezentate ca fiind Opera Lor? (R) La fel ca ºi opera Maestrului maeºtrilor, care poate fi prezentatã în aceste rânduri, aceste activitãþi se pun în armonie cu Frãþia Albã. Dar aceasta, prieteni, nu face decât sã limiteze; în timp ce în El se aflã întregul. V-aþi face pe voi înºivã mijloace limitate de acþiune? Aþi cãuta voi sã vã lãsaþi împiedicaþi de acele lucruri care au dat naºtere multor forþe antagoniste ce continuã sã se lupte una cu cealaltã chiar ºi în aer, chiar ºi în forþele elementare? Pentru cã El, Domnul Dumnezeul vostru v-a chemat pe nume, atunci când a spus: „Cel care va bea aceastã cupã care este asemenea sângelui Meu, va fi cu adevãrat liber.” Atunci când munciþi, lãsaþi-L pe El, cel care este autorul, cel care terminã, care este viaþa, care este pâinea ºi sângele vieþii, lãsaþi-L doar pe El sã vã conducã!
A.R.E. Press .R.E Press publicã cãrþi, casete video ºi audio care au ca scop sã îmbunãtãþeascã viaþa cititorilor A.R.E. Press – din punct de vedere personal, profesional ºi spiritual. Sperãm cã produsele A.R.E. Press vã sprijinã în eforturile de a vã realiza la maxim cariera, de a vã îmbogãþi relaþiile, de vã îmbunãtãþi sãnãtatea ºi vã încurajeazã sã faceþi schimbãrile necesare pentru a duce o viaþã plinã de iubire, bucurie ºi împlinire.
A
Pentru mai multe informaþii sau pentru a primi un catalog gratuit sunaþi la numãrul:
1-800-723-1112 Sau scrieþi pe adresa: A.R.E. Press 215 67th Street Virginia Beach, VA 23451-2061
DESCOPERIÞI CUM VÃ POATE AJUTA MATERIALUL SCRIS DE EDGAR CAYCE! sociaþia pentru cercetare ºi Iluminare, (în englezã, Asscociation for Research and Enlightenment – A.R.E., nota trad.) a fost fondatã în 1931 de cãtre Edgar Cayce. Sediile sale centrale internaþionale se aflã în Virginia Beach, Virginia, unde vin anual mii de vizitatori. Mulþi sunt ajutaþi ºi inspiraþi de activitãþile locale ale A.R.E. din propriile lor oraºe sau prin intermediul scrisorilor (ºi acum ºi prin Internet). Oameni de toate categoriile, din toatã lumea, au avut înþelegeri profunde ºi transformatoare prin intermediul programelor ºi materialelor A.R.E., care se concentreazã pe domenii ca spiritualitate personalã, sãnãtate holisticã, vise, viaþa de familie, gãsirea vocaþiei personale, reîncarnare, percepþii extrasenzoriale, meditaþie, ºi evoluþia sufletului în grupuri mici de studiu. Sunaþi-ne astãzi la numãrul:
A
1-800-333-4499 sau Exploraþi centrul nostru online: http://www.edgarcayce.org. Vom fi fericiþi sã vã spunem mai multe despre modul în care activitãþile A.R.E. vã pot ajuta! A.R.E 215 67th Street Virginia Beach, VA 23451-2061
Note:
&
&
Alte titluri de acelaºi interes, publicate de
ADEVÃR
DIVIN
Colecåia Vindecare spiritualã: Puterea vindecãtoare a bolii: Importanþa ºi semnificaþia simptomelor bolii de Thorwald Dethlefsen ºi Rüdiger Dahlke Ioan al Domnului (John of God): Brazilianul care a vindecat milioane de oameni de Heather Cumming ºi Karen Leffler Iertarea: Cea mai mare putere vindecãtoare de Gerald G. Jampolsky Rãspunsul este simplu... de Sonia Choquette Medicina Sufletului, Minþii ºi Trupului: Un sistem complet de vindecare a sufletului pentru sãnãtate deplinã ºi vitalitate optimã de Dr. Zhi Gang Sha Atingerea cuanticã: Puterea de a vindeca de Richard Gordon Calea purtãtorului de luminã: Trezirea puterii tale spirituale de a cunoaºte ºi de a vindeca * de Doreen Virtue Sentimentele dãruite din inimã nu pier niciodatã... * de Karol Kuhn Truman Sentimentele vindecãtoare... din inima ta * de Karol Kuhn Truman Suflet ºi Spirit: Înþelege pe deplin viaþa ºi propria persoanã * de Edgar Cayce
* Cãrþi în curs de publicare. Informaþiile de mai sus sunt raportate la luna martie aprilie 2009.
