EZOLRE PE SOL
•
• •
• •
•
T lmb fz Nl
•
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a Românei . GOUNELLE, LURENT Dumnezeu călătoreşte Întotdeauna incognito/ Lurent Gounelle; trd.: Nicoe Weisz; Bucureş Philobi, 201
DI VOYA TOJORS IOTO
LAUREN GOUNELE •
DMZ ĂĂTORŞT TOTDAA IOITO LAUREN GOUNLE
Lui Jean-Claue Gounelle {1932-2006). mi lip lipseş, t a t ă. -
,
i Banca Bagni Taduee: Ncole Wesz edactor Cristn Rusu Corector Mircea Lso DTP Octvn Ngi Coperta: Roxn Sore Pe opeă © Nck Holing © Cvn mges © Sozijiten I Dtcf .
Viata st un risc. Dacă n-ai riscat, nai trăit Asta ă ă savoar vitii
•
Npte blândă călduţă mă învălu ă lua în bţe mă put e. mţea tupul mudu-eîn mudu-e în npte vem dea enmenul că plutec î văzduh Incă n Nu m-ea fcă Delc Fc me tănă dacă numele e îm venea în mnte ea tcma fndcă apţa mă înpământe înttât încât în ulmele zle î tt pute ândule Nu vm ă e vecă buc de undev ă mă bată dn dm ă ă tce tl tl Un m m m închpuem că v auz zv aulu d ce mă upnde e tna Nu lntea c na Tate unetele ce auneu la mne eau labe îndepătate mă lau în tmp ce ch me e pedeu în lcăle npţ ncă n nantm încet fte încet pe ba de ţel pe cae lua n naptea aceea pechmbe be în au mt n ata atât de apate pechm unul Effel cu mne unul cela eem pe au epând aba mţt un e ă� umed cu memă
..
ciudată, îmbie douăzeeci · · şi trei de toare, îm îmbietoare, bătătoarre. O sută douăz îmbătătoa i . dărui metri mai jos, P arisul, tolăni se dăru oarelee mele, m se picioarel tolănit l pici
emă. ă. chem Lumnle a ·le ch câtt oceaade câ tea oce le cl atâtea ptoa toaee e clp eaau tot atâ P n · de răbd ângeele me s pta ca sâng aşe epta e, ş bl , , aş bdar are, zis sbl se ire irezi nduu-se şnd i ă
pierdt sljba şi pet ă îi era atât de gre să-şi găseas alta î pi riză eoomă diaite de preşediţia li Reaga, a î îept să-şi îee amarl î alool Lrrile a lat-o raza rapiditate A deveit posa taitr depresiv Mama era sârită de fell î are se dădse bătt şi îi reproşa tot timpl atitdiea de delăsare Ii era grozav de idă pe el şi ăta mere să1 atâte l r era motiv Chiar si el mai eîseat lr sfiiet de b a s-i soată ohii. Lipsa de reaţie a soţli să o împigea spre sp re atari tot mai persoale, are făea făea asă bă oara Ai ptt să rezi ă era satisfătă âd î sfârşit îl vedea dâd seme de rie a şi m maa ar f preferat săl vadă spmegâd deât strs de vlagă Eram terorizat de jol ei mi ibe păriţii şi sportam să-i văd distrgâd-se Mometele de frie ale tatăli me era rare dar explozive şi mă temeam de ele la fel de ites pe ât şi le dorea maa o doriţă are era ât se poate de lară. ele di rm obţiea di partea li o reaţie o pivire făţişă o aţe. sfârşit stătea î faţa ei adversar î ae şi oase î stare săi dea replia Avea la îdemâă pe ieva pe are ptea sşi vese amar adat î ea şi preaplil de vorbe. r-o seară, el a bătt-o iar e am fost tramatizat atât de violeţa lovitrilor sae ât de plăerea perversă pe are am ptt-o iti pe hipl mamei tr-o tr-o oapt� âd eata ditre ei a fost deosebit de rtă mama i-a azvârit î faţă m ă f să era de fapt fl să şi ite aşa am afat şi e e A doa zi, a părăsit asa şi de ati mai văzt Mă părăsea şi
Gâdisem orâsem şi iar reisem aest a mariae esesem î aea aeasem sem era are di ia mea ă orâsem am s a a ei vie r so r ses via şi overea aeasa resse me roresiv şi îsimâor îsim âor e mai ea e a sămi ad m
are isea mea era deâ o sesie de eseri îeser îese r m îaie să mă as Taiăme da da pot mi ase e idivid idivid eîsemat eîsemat are mi-a trasmis geee m-a sooi edem să os: a părăsito pe maiămea de dată e aeasta -a sps ă era îsăriaă Oare ati âd ea s-a ds săsi îee amarl îtr bar di Paris o fi fost itea de a săpa de e? Nmeroasele paare pe are e-a băt aătri de o de aaeri eria pe are -a îtât aoo a făt-o îsă săşi piardă stăpâirea de sie E avea treizei şi oă de ai ea doăzei şi şase; ea er îspăimâaă iar atitdiea reaxată de are el dădea dovadă'o iiştea E părea îstărit ea preopată de propria sbzisteţă Chiar î aea oapte i sa dărit bă ştiiă ieio şi speraă I zori s-a arătat tadră şi ibitoare şi voi aa iiodată daă ae da e are e a rostt âd -a îrea daă ar dori să păsreze opi şi să rămâă e î azl î are o ăa ravidă a fost sem de sieritae sa de săiie a -a si î Saee Uie si î ara eor obezi imei sa mra ă vei pe me a şape i şi ătae âtărd dea aroa ei kore kore a bagosovit ree de or i aşa evei Greemo ee a a văa eeza ş_i de ie de r a iztt ă s teze î omaa e o doase Umarea a o mai mreaă Cii a mai ârzi m a şia
cel de- -II doile lea a meu tată.
Ma ma s-a zbăt Mam t ca să avem zbătt ave m di ce trăi. Lucra ore în şir ea adc cea t-o· s pălăt înt-o în r ; ad sear Seară Se ară de sea e şse zie pe orie pălători tâtt de u ea ac ea atâ acee ea rile ile ac miros rosr asăă mir acas ae , , mi sri ri de ch imic icae irs chim nea să ven caraacter car deni.. Câd ve ttdeni preett teriisice ei ş i a urmau pr ae o urma agg:l rossul da mă să te de no oştte miro te oş ·ecc te buă n nu u ma ·e apte noap
urci, dşi au cut d atuci ai bui mi aduc amint cu scrbă şi d mirosu ros a vstarlor după c trminam aamu, aam u, cd coii mi şi dădau os ail pli d sudoar sud oaree In câ câtev tevaa se secun cunde, de, ge geaamu murie rie se ab abu ure reaau iar aeru erull dev eveene neaa Uram ace acest st sp s po ott , dar o iub iubeam eam pe ma şi a ş i f ăut oric oricee, num numai ai să u o dez dezaamăg măgesc. petreecut esc. Şi-a petr vaţa hr hrăăi id du-se cu sp spera eraţe ţe şi mi se părea părea că î ziua ziua î în n care ar f f i în ar înce cettat să mai sper peree ar a r fi mu murit. rit. C c au urat au dat drptat: a murit cva ai mai trziu a doua zi după cam obţinut diploma d absolvir a uivrsităţ a1 rzit sinur cu un B n buzunar o dipomă p car u o dorism niciodată cu adărat. i-am pcut aii d coală alăuri d nit tinri cu car naam nimic comun nici usturi, nici aspiraţii i -a ruit să-mi ac pritni. i sa propus u post d rsponsabil adjunct la sviciul d contabilitat urnizori la o mar compani Di ram plătt bi, muca sa dodit rpd lipsită d intrs dar u ram dzamăit, iidcă nu aam icio atptar Viaţa mami mă îvăţas cu multă vrm î ură că spranţl rau zadac După cva ani, n car am dus o iaţă oală şi ără ici un d aştptăr, am pcat n Fraţa, aşa aproap ditro toaă Oar a ost doriţa icoştă d ami rdscopri obrşii, su tţa d a ştr cu burt pst viaţa mizrabiă a mami, parurd dumu dadoasla? Nava răspus bara asta Oricum să, mam rzit a Paris şi, puţi după aca, mam otărt ă răm aici Oraşu ra umos, dar ăsta ra movu tcva ra a mioc ntuia sau prsiam că ou acsta ra part di dstiu mu P ai u şa şa că voi do să mor a att d rabic
....
e of mo MB e
căutat o slubă i am obţinut o ntrdr cu unu dintr rsponsabilii d la Dunk onsultin, o rmă d rcrutar carcăuta spciait n contabilitat pntru mail companii i-a comuicat că nu putam i anaat pntru că ruil contabilităţii ranc rau xtrm d dirit d ruil contabilităţii alo-saxo. Nicio lăură. ai bi aţ rlua studiil d la zro', mia spus crcnd să acă p spiritualu, dar na rs dct l a luma aca căzită Ficar chicotală ăca săi bti m rămas bărbia lscăită mărmurit n schimb a airmat cunositl ml din domniu n asamblul lor, asociat cu cultura ma amricaă, ăcau candidatura ma olositoar olositoar cadrul proprii r, calitat d cosultant n rcrutări. Principalii lor cliţi rau rcrutăril d apt mari companii amrica i ra d dorit ca rcrutăril contabililor să ncrdinţat uui amrica u putinţă am rplicat u, msria ma nu rcrutara nu mă pricp absolut dloc" Tipul mia aruncat un zmbt prvrs Păra un boo o atoatştutor n aţa ui tir ncurcat car mărturist n ultima cipă că că st ată mar ,N dscurcăm noi' mia răspuns cu un ar complic. au rmntat şi ma trzit toiul a ouă săptămâi d omar intnsivă, intn sivă, n compaia ator tiri rcruţi car car uau să cotribui la dzvoltara coniuă a irmi d rcrutar Vrsta mdi a paiipaţior ra d izci d ca c mi s păra xrm d puţi pntu xrsara acsti prosii Ptru i să vauz calităl şi aptiudiil unui cadidat ra ca i cum a judca o iiă umaă, iar aptul că c ă ra sit săm asum o asma rsposabilitat mă nspăimta da drpu a pria vdr, acastă spaimă ui rod i p co coii ii mi alaţi a cursul d oar u şi ascudau dloc plăcra p car o simau momtul car mbrăcau costumul rspctat al cui c rcutază, uau oart srios, s coudau dja
DM ĂĂŞ Î
în ambianţa afinată a unei ceainăii de pe vemea Impeiului
colonial colo nial frncez. frncez. Incă Incă de l a intrare, intrare, erai erai sedus sedus de amestec amestecul ul de
miresme a sute de varietăţi miresme varietăţi de plante, plante, cu cu râvnă râvnă păs păsrate rate în bor orcane cane de ep epo o că ri riaşe, aşe, ia iarr aces acestte parf parfmu ran muri nspor sporta ri te ra ta cât ai clipi clipi di din n ochi ochi în Extre Extreml ml Orien Orientt al secolului secolului XIX, spre care oricum oricum gân gândl dl tău o o zbughise zbughise deja. Era Era de auns să-ţi închizi înch izi och ochii ca să să te imagin imaginezi ezi îmba îmbarcat rcat pe pe o corab corabiie plină oci cu lăz lăzi de lem, lem, ump umpllute c frn c frnzze de soi, soi, ce ave străbată aveau ată au să străb
în nestie măi si, oceane oceane n timp ce comandam o să de game de akua 2009 tânărli din spatee tegeei, Audrey mi-a şopt a ece că Sakua mpea m fin. Mam ntos spn ă o necnoctă mi se adesa nt-n oa, în cae fecae stătea a oc i i, nici nu se sinciea de ceia Mi-a sps: ,,N mă cedei? Haideţi ă vă da ă gstaţi" Şi nd-mă de mnă, m-a ta pin sală, secndse pintre cienţi şi coecţi de ceainice in ni îndepătae, îndepătae, pe căiţa ce dcea a eta, nde se găsea aon de degstăi Domnea o abianţă intimă şi eegantă Celneii, n cosme din pnză de in topit tecea tăcţi de a o masă a ala cu o atitdine ceemonioasă. n nta mea , elaxată, mi ·se se păea că eam înăşi defniţia anaconi smi Ne-am aşezat înn cqţşo, a o măţă mă ţă acopeită c o pnă albă şi c tacâmi de agin şi ceşi de poţelan c igla cnosctei case Adey a comanda ceai pent amndoi, iţe febin şi o ,,ază de soae', pecialitae pe cae tebuia s-o gs negeşi, dpă păeea ei Convesaia cu ea mia făct ăcee de la bn începu Ea sdenă la Ate Plasice si, locia n-o mansadă, n catiel în cae ne alam ,,O să vezi, foae micţă, mia spus, dndmi astfel de înţeles că îtlniea noasă nu se va sfâş la Maiage Fes Căm �ţa ei ea înt-devă foate dăguţă, miRusculă şi
dădea spe un şi de acopeişi cenşii ae căo paeţe cinate păea că se întind n oate diecţile N mai ipea decât na noă şi-ai jat că eam în Pcle atate Sa dezbăcat c o gaţie fească şi m-am ndăgoi pe oc de p ei de o delicateţe neobişnită pent mine Umeii i baţee ea de o gingăşie deicioaă, pe cae n o găeş a o fată obişnită cu ceeale şi cu pol inensiv Pielea, de n ab divin, contasa c pă şi c snii; Doamne, snii ea ea bimi, p şi imp bimi am mlţmi de cincizeci de oi n acea noapte că n a da cu pafum, n timp ce mă desfătam c mieasma voptoasă a pieii sale, mbătătoae asemeni nui dog Noaptea aceea va ămne întipăită n e me pnă dincoo de moate A doa zi dimineaţa neam ezit înănţiţ M-am găbit să cmpă coni şi am cat în goană scăie până a etajl şase Ma ancat n baţele ei şi am făct din no dagote Pen pima oaă n viaţă, am aa ce nseamnă feicea Ea o enzaţie noă, cidată am depae de a bănui că ea pefiga păbşiea şi că n-m va pemite să mă mai idic Timp de pat lni, viaţa mea a nvât n u Adey mi mpea gândile n tmp ziei şi visele n p nopţ cae i lăsa au ei de a Ate Pastice ea ca n svaie sfciente momente de �gaz. Ni e întpla adesea în mp săptămnii să ne vedem în toil ziei Eu inventam o tâlnie c n cient şi fgeam să peec o oă, două, c ea n-o caeă de hotel pe cae o închiiasem n apopiee Mă înceca n şo sentimen de vinovăţie Da nmai puţin ficiea te face egoist nto zi, eam a bio, cnd Vanessa, secetaa de seviciu, m-a snat sămi spnă că i-a sosit cndidata N aşteptam pe nimeni, da, cum pogamăile mee lăsa de doit, am avut o îndoială şi i-am spus so poftească la mne mne n
lui aessa dvada lisei mele de gi gizae. zae. -a eu ma jumae de şi şeful meu f aa- Am aşea agul uşii şi ea s ad grmad vzâd la aul ularului e aessa sţid e Audrey, deghiza abil, u l s la sae ad de al, mbra de meal e ae u- ru ai sâm şi helari u mai vzusem â aui. O magie see, vei u gesul I-am mulţmi Vaessei u ve subţre e are u reuşeam. Am his uşa urma lui Audey Şi-a ss helaii u u ges sugestv, strâmbâdu-se imere imereibil ibil di vârful buelr bu elr Iam ghii e daă daă ieţiile m ghţt se şi am sim um rpul meu e străbătu de u fir de saim O uşteam sufiie de be a să ştiu imi aveas- reasa. avea Masa de şediţe a devei zua aeea mbil pe are u aveam s m prives idată u aeaşi h. Eram mrt de spam gdidumă ar putea să e surprid eva Era abslu eugeat, dar mi plea la ebuie Cd, patru lui mai ârziu, udre ma prsi, viaţa mea s-a pri brus Fră să- us mtvele, fr a mar li s-mi da eva de buit, am ss tr- seară di ua pşal u pliuleţ. I erir, u uvâ, uul sigur, u srisul ei uşr de reusut ,,Adi'' Am rămas sa de iară hlul de la iare, faţa utei ştale deshs Mia gheţa sâgele vee Caul mi vâjâia Imi veea s vmi M-am fut ghem vehiul asesr de lem ae m-a scuia a e u sâmbure âd am ajus la eajul meu şi m ira şa aarame aar ame ul se la jur. M-am pbuşi e aaea şi am epu s lâg u sughiui u u imp, mam riia bus a u euţ, u şi simlu u euţ rebuie s fs aealma sau aleva haba a1, da ea u eui s e adevra Am şfa eleful şi am
I-aam ascu cul laa de de o o su su de o înera so sun. Iîn orri voea înre g istr traată m d a i , s f ieca ie , e care p re r e a d ş i e m a i n e şi , , ur ră, ă, şi mai dist istan antă tă s i p pus pu u n A s c d c m do o ece. ec ar e. atunc atu nci mai i cân ai·r ·r ând d tele telefo fonu null ei a refu efuza zatt
s ma prea mesaele, avâd suţa val pliă. Î et, sezae derta dar famlar a ţşit d străfudul sufleului meu, rdiâduse e-et la surafaţ Era rmal, rmal, m iea aea sezaţie, era ât se pae de ral s mă rseas sta era. Nu te ţ lua cu destul, . la. la I lpa aeea am despert marea mea ar fi urmare fireas. N-a fst vreu imuls Nu era a şi um m-aş f arua faţa uui re Nu, aes lu · ·ru ru mi era ât se pate de ar Urma s tre dil şi u asta basta Eu rebuia să aleg lul, mmetul, u era iiu miv de grab Nu era driţ mrbid, mashist. Nii vb Nu era vrba ii să u pur ş simplu apt suferiţei, râ de ies ar fi fst Lumea de dil m atrăgea, et, rezistibil s aveam setimetul straiu ă al era lul meu, suletul meu dar al şi-ar puea găsi liştea. Vaţa mea e ămâ u avea de e s mai dureze. Miam fgdu să u edez, s fiu difere, dar vaţa mi-a ss ale e Audrey, a s m fa s us durere isuprtabil şi s m sileas asfel s-mi rives sfrşi destiul fa, hi hi sta-i lul, mi-a şi la uehe memria mea are u
tâ1plăto întâ1 în m isem ns. Cise ascuns. lătorr l-a on ascu cotlon întun cotl stat stat , , un undeva deva , , întun
u eva imp urm r revis uia de udre, u oarear rearee ario ar iol delo feri de os sris ris de un oa ii,i, s olemi le olem osibile ibilele pre desp Dub ro o a a des eo unea e rovski vski sau aşa ev expu orull îşi exp eva a Auoru să te tott e să dreeptl l a sinu dr daccă to crreia , da orm c nfo c onf ideere şi ide deeea co nuccid locc uit un lo uciz ălu inu sin izii , , măc buiie. Şi pul a dezvăl teebu ăcaar so fac s-o acii cum t ţiii ieţi ,,zzbo ul vie r oice en et cc ,, enru ceea ce el numea în mod poet
fe__expca e, e pe depn securzat, ma puţn tae" Turnu fe un ocşor de care era bne să af Trebua să urc până a Jues Verne, uxosu restaurant de la etau a doea, să merg la toaeta femeor, să împng uşţa pe care scre ,,Prvat', dn stânga chuvete Aceasta dădea nt-o încăpee mnuscu]ă care servea dept debaa pentru mătur Feeastra nu avea zăbree ş se deschdea în dreptu grnzor metace Im
adu ad u ceam a min mintt e de aces acestte de dettalii ca si le--as fi citi cititt în cum le
dmneaţa aceea. Să mo zburând dn tunul Eel părea ceva măeţ O revanşă asupa ne veţ medocre
pa .
rebua să nantez scent cât să ung l locl cu prcn, unde spaţul de dedesut este pe deantegu despăt d structua metalcă. N lăsm nmc n me, nc peten, nc rde nco plăcee, nmc c�re să mă că săm reget pta. E pregătt, s pshc, s zc
U um a ..
Ac ea ,,ocl potrvt Am ncrement . Aerul pe carel espram se părea.. părea.. delcos, o lcoae dvnă. Eam sngu păăsescă.. Am c mne nsum ş raţunea începea dea să mă păăsescă.. tas adânc aer în pept ş mm întors uşor spre dreapta, spre hău pe care nu-l prveam, dar cărua smţeam prezenţa ş rmusetea. Mă aflam deja la nălţmea roţ ascensoruu pvat de la ules Verne Era oprtă, n faţa mea Ne despărţeau tre metr de neant. De acolo de unde eram, nu vedeam decât latur ntută ce reţnea cablu care trecea pn ea ş apo se perdea în gol g ol Golu Restauran Restaurantu tu dădea spe partea ce aaltă Nmen nu putea să mă vadă Dnspre saă, nu aungea a mne ncun zgoot Nu desluşeam decât freamătu bâd a tăcer nocturne Departe aceleaş umn şovătoare,
fătă tăttoare.. ş e er rll ace adementoare, desfă ade cel l reavăn, în înm mre resm smt, ă năpădea, dân ându du-m -mii o s sta tarre de bin inee nep epăm ămâânte ten năă. Er Erm m tote te gâ gân ndi ile le şi nu mai sălă gollit de mai to go lăşşl liam iam în tru trup pll eraam e e.. Mă Mă ris risiipe peaam în ne meu Nu mai er nem măr ărgin ginie ie,, n viţă iţă,, N u m e xist xi ai stam am m o ate a te ca fin f inţă ţă d de e s ine in e stă în tătă tăto toar are. e. Eram
... E... vta vta E . u u.
Asta ma scos pentru o cpă dn stare mea, aşa cum pocnetul dn degete al unu hpnotzator pune capăt tanse pacentul său În dreapta mea, la capăul gnz, stătea un ăat care ă pvea drept în och Să avut vreo şazec de an Pă rgnt. Costum so Pvea sa, pusă în evdenţă de reexele ne lumn dn turn, păea că ese dn nent Im vo aduce amnte totă vaţa de acestă prvre de un albast ca oţelul cae îţ ngheţa sângele în vene Un sentment de re ncepea să a locl suprnder mele Îm lasem toate măsurle ca să nu u descopert. Ea sgr că jucam ntun lm că nu mă urmărse nmen nmen M se părea că jucam post n cae apae ca pn mracol un salvato la momentl potvt ca să mpedce o snucdere. Im atasem vata, alt m-o fuaseră oatea mea m apaţnea. Doar me. Nc nu ntra n dscuţe să as pe cneva să mă oprească, să mă convngă cu agumente de anare cum că vata e totus deât eau s ma neferct frumoasă sau că at mne, sau ma ştu eu ce um însă, nmen nu mă putea înţelege, a ma mult, nc eu nu ceream nmc oam să u sngr ma mt decât orce pe lume Sngur. Lăsa Lăsatm tmă. ă. Sunt un un om ber Fac ce vreau Pecaţ. Ma pvt în tăcere ş · · a aut pe dată sezaa coză că a, aşa, irr aş chi nu era ceva în reg Da,, ch xatt Da ela laxa a er. e lă.. Ave veaa un aer eguulă eaxat!
\ \ lJ U Şi- băgt lnşt tbucul în gură Hi, dă-i dumul, sri Vorbele sle m- înmărmurit La orice mă şteptm, dr la un c st nu Cine er tipl? Vreun pervers? Voia să mă vdă căzând c poi să se bucre? L dracu! Numi ie pute să mi se întâmple una c st! Nu se pote! Dr cu ce-oi fi greşit Ceui de Sus, fir-r să fe! Fierbe în suc popriu. Er negr de furie, o furie reţinută cre-mi încinge obrz Situţ mi se păre incredibiă. N era cu putinţă, nu era cu utinţă, nu.. nu.. C e ştepţ? zise exe de iiştit Sari Erm copet întors pe dos de siaţe Gâdrie îi er împrăştiate şi reşe să e d A resit să rtcez câtev cvite Cine stet stet vrei de ie? Ce vrei A rs liiştt din bc şi păst o vree f gră, care s desat îainte să-i de dm în rotocoe sore dml or spre mne. Prvire s sfredeitore ă priz Tipu ve o crisă cre pte să oie pâă şi Eife Est furios Dr în dânc setli sferi, zise e c voce inişttă, cu n şor ccet pe cre nu- recunoşte Nu tebie să fi n geni c săţi di se de st Eş îngrozitor de efericit şi te-ai săturt să mi tăieşt. Vorbee sae m-u răscolit si mu făct să mă întorc a durerea e. Am sfârşit prin -l prob c o înclinre cpi Linişte mi s- păut păsătore. că.. m vt probeme mri totă viţ Să zicem că.. Fmu bucului plute încet, forte încet Nu există probleme mri Există d9r persoane mărunte · Am ost cprns de un v de ure A simţt cu mi se zbate sâgele tâmpe şi începe să cocotească. M-m înghiţit sliv E şor să proitţ de situai me c să mă umiliţ. Cine
vă cred eţ Dnevostră, desigr, ştţ să vă rezovţ tote prbeee Mi- răspns c o prezeţă de spirit icredibiă: D D.. Dr Dr şi pe e tor. Începem să ă simt fore ră. Ave acu depi conştiinţă fpui că î r e er decât vid. Cred că îcepe sămi fie. fie . frică. In cee di ă, fric şi- găsit d şi js să se strecore înăutr e Mi s ezit pee U cru er sigur rebi să ă it î os A cotint Adevă Adevă e că dcă vei sări, probeele te vor dispăre odtă c tie Vet fi cit Nai că sia tie e ciar tt de corect precum pre pre Ce vreţ vreţ să spueţ spueţ? ? O dtă în ps, ce ce va ave de suferit ve tot tu Ceiaţ n vor siţ nic din probeele tle. O astfe de soţe, e grozv de de eciibrtă N dore să sari dinr-n Socl este atât de violet, încât îcetezi pr şi simp să ăieşti şi n ai i mp să siţi cev Nicio drere M interest A râs încet Ce vă f fce ce să râdet? Ce e drept e drept.. drept.. dacă peci de ipotez că ai eşti încă în vită so.... Aici te însei însei Niei când te zdrobest de so -jnge vi os U um gros de trbuc şi făcut oc spre ne. Mă siţe din ce în ce mi ră. Ma cprins un soi de eţeă Ar tebit să pot să mă şez pe ndev.
tim mp tt to tot ti arr i v rcăă a paarc ăul, contn u de de p evă bt tu Adev ărb uă băr tnuă din di n u eriii, din caza ei ăder me e că mor cu to um pl căd tip tii totii î ti tore răto fioră cri rizze crdi ozz îfio ză , , gro oază dice pro tăă de groa voct rov re se aprope care pră ii ca l buşir răb orttat a sol iriii şi a imagini de n neesupor
Vino - Vin o pe ai aici! Ţine Ţine och ochii deschişi! deschişi! Puneţi Puneţi pic piciioarele unu n fata celuilalt! M-am confoat, supunându-mă vointei sale, frtâdu-mă să nu ascut decât ordinele pe care mi le dădea, uitând de gândurie şi emoţiile mele oricum copleşitoare. Am făcut un pas, ao un al doiea, ca un robot, executând xecutând mecanic toate ndicaţle sale. Am izbutit să ies de sub cascadă, apoi să naintez, ca n transă, nă a e. Atunci am ridicat un picior ca să ncaec grinda orzontaă care mă despărea de e, dar ărbat a apucat c utere mna tremurndă i leoarcă de aă e care i-o ntindeam ş mia frnat eanul, mpingndumă napoi. Am fost att de surrins, nct am scos un ăt Era ct e ce să cad în go, dezechiirat de for sa Dar rau ui de ote m-a imoiizat ărbăteste Ei, tenoiet? Aa i şiroia e oraz, urmnd ridurie feei sae Ochii săi abastri erau fascinat. Da.
A doua zi, mam trezit la căldurică n pa meu cu uscate. O rază de soare răzătea rntre ooee asternuuri ersieneor ersiene or Mam întors eo arte ca să ajung a noeră, fără să ărăsesc cucuu căduros Am înns mna am aucat cartea de izită e care o lăsasem acoo, a cucare -o dăduse idiidu înainte de ecare ,,Vino mine, a ora " fuseseră utimele ui cunte Yes Dureuil Bueardu Henriatn nr 2 56 Paris Teefon: 0 4 55 0 0 •
• •• W m cam orarea i ca ingr1o Habar n-av Habar attept ş1 ingr1 n-aveeam la ce sa ma a dădea ghes ghes - sa- rog g sa anessa s-o ro Am lua uatt te at-o -o pe p e V anessa null şi am sun sunat telefo lefonu anueze toate ntâlnrie din zua aceea. Eram suferd i nu att ŞI scaaa m câ ta tam d d voi put uncca. Duă ceam sc câ ea să-m reau mun utea ă-mii re statt a a s-a de paco ndee am sta stea ea asta cost duşş, und it-o o la l a du sta,, am zb ugh ghitzbu ter1n ter1 nat toată aa caldă din boier entt cu amen rtam part n apa -un ntr-u teaam c u ch Stăte Stă e, într rtre, ntmaartr irie·e· în Montm chiri două c a me re De s i mic ic,, c hira era mare, dar mă bucuram de o rivei işşte fă fărr ă s e amăn asupra oraşului. Când nu eram n rei,i, cu stre rest fere aele mee ee pervazu fe r e,, u te am s ă şed ore în şr
Am să în meou, meou, vedee vedee zeno u fţ ăvăştă,
mer erggân ândd s sre re s ser ervvu u ş um ss-r f înd îndrre e s s re tor tor,, m i că m-a făcu făcutt să mă las din din nou prd rdăă supă upărări răriii di din n ser er
de dnne Am oo ooâ â în sţ d l op ş m eşt în-un e m u şf e A fost de îndă ft de ons dntre uoe d oee suene întuneose ş er osăt, mos de vedeţă d es re umnos ovee eu desgu numă m de maşini e se zăeu e stdă şi venăe u Bois de Bouogne. Buevardul Henri-Martin era un foa foarte rte fmos bulevad cott, u patu rânduri de copaci în centu ş pe magini şi u clădii clădi i sompuoase sompuoa se de pe vremea celui deaJ Doilea Imperiu Fancez2 , făcute din blour de pată sulptate, n intândui aţa căora stau de pază glaje foate nalte, nalt e, vopsite n negru negru u auiu au iu Feme elegante ş domi grăbiţi Unele doae sufeiseră atât de multe operaţi estece estece că era cu nepuinţă săţi dai seaa ce vâstă aveau Faţa uneia dine ele m-a dus cu gândul la Fantmas şi mă nteba ce avea de câştigat o femeie care se stăduia să scape de d e aprenta aprenta vremi, dacă n felul acesta ajungea să semene cu un exraterestru aterestru exr Ajunsesem m repede, aşa că m inrat ntr-o ca cafen fenea ea să iau ul dejun Mros de cornuri şi de cafea fierbnte Mam aşezat ângă gem ş m şett Cene nu ăe din cale afară de eocut să-ş fă tre. Im făt un semn, da mi sa părut că �e preface că nu mă vede ee dn umă -m strgt, ş s- ot omănnd Am omndt o eşă de ciocolată ş nşe ttne şi m ştett cu ăde, ăsfond negjent L Fgo e ăe ăe e măsu ee de mmuă - ds o cocolată undă; a nfet deosee ttne făte din
2 Regim boapatst mpera, ître 1852 ş 1870 al u Napoeon a -ea peroadă
care pefetul Parsulu Haussma, a urmat u program de reformare arhteturală a
bagetă caldă unsă u unt, n imp ce, n apoperea bagetă apoperea baru, baru , locutoii d n caer discutau cu nsufleţire Ea o amoseră uncă n aceste ca fenele pazene, o ambianţă şi mresme pe care nu le găseai n Statele Unte După o jumătate de oră, am luato din loc Bulevardu Heni-Matn era desul de lung ş l-am săbăut u u gândul la Yves Dubreu il Ce anume 1o i dete deteinat inat sămi propună propună acest ,,târg'' ciudat? Oare ntenţile sale erau ntadevăr bune, aşa cum zicea Atudinea sa usese cel puţn ambiguă şim venea greu să am ncredee n el Aum când mă apropam apropa m de lounţa lui, simţeam cum creşte n mne o anumită ngijorae Atent la numerele numer ele nscise pe imobile, ecea eceam m pe lângă ele fumoasee erau Am ajuns la numărul 2 şi constatam cât de fumoas trebui ui a să e umătoaea, umătoaea, dar şiu l lo se ntreupea Casa lui treb aci Clădirea era mascată de frunzişu des a copacuui din spatee gilajulu i Am ajuns n n faţa porţii porţii La numărul 23 nu se găsea un simplu imobil, ci un minunat palat construt din blocuri de piatră Era mens Mi-am scos cartea de vizită să impresionant Să fi vefic Chiar aici louia Era de-a drepl impresionant ntradevăr adevăr casa lui ? ost ntr Am sunat Camera vdeo de la intrare, aflată n spatele gmuleţului videoonului s-a acivat şi o voce femnină m-a poftit să intru, n m e o uşă de lângă poartă s-a deschs acivată electronic. A a făut câţva paş n grădină, că un doberan eno negru ca tăcunele a ţâşnit spre mine ărând, cu o privire amennţătoare şi cu coi pini de bale. Mă pregătea să sar ntr-o parte, când nţu de care era prns sa o n ridicat pe labee· din nns rs. A fost o n ll on ste, snge stfe produsă a făcut să-i sară balee taan e nof me S-a ntors ndată tăcut, ca şi um spaima spaima e e mo ovose - ssfăt pe depin
să asua u uare-amne ua re-amne N N înâet înâet prea des oazia în viaţă să ii asua u adevăra. ă smţi um elăll se stăduiee stăduie e s ă e înţeeagă săţ desopere meandree minţi stăundure sufetui sufetui rnsparenţa rnsparenţa de sne era eiberaoare i ît-un anume e hiar exană Mi-am pereu zia a ase ase du pă um obinuisem obinuisem să să numes Dubreui a vorb pţn ma asua oare mulă aenţie un oare rare persoanele în sare să oazeze aenţa aen ţa n tmp aâ de îndelnga La vre vreoo oră două de âd înepusem să povesm nea înrerup o doamnă de vreo pattrze de an M-a prezena pa prezena-o -o mulumndu-se să spună Caherine are se bură de oaă înrederea înrederea mea." Destl de usăţivăă Păr l spălăi usăţiv spă lăi aranja nepriepere. nepriepere. Hainele rse lpsie de rainamen„ dovedeau mai ml a sgr dspreţ pen l rrle emeei. emeei. Pea să fie ia doae lahard daă so soeam eam din alul vehemenţa I-a eru părerea l Dreuil despre un ex sur srs pe o oaie de hâre. C nepunţă nepun ţă să afl af l despre e era vora Era prea dsaă a să f os soia Asisena? l Era oare vreo olaoraoare? Asisena? Conversaţa noasră mai bine zis vas-mon vas-monologul ologul meu a onnua on nua până pân ă la prânz. Am oborâ să lu ăm masa în în grădnă s umrar N-a fi zis ă ne aam în enl Parsuli Ni sa alătra Caherine dar n-a os prea vorbăreaţă. Am remara apt ă Dbreuil era h să ormleze înrebăr să dea reperezee ăerea pe are o răspnsr răspns r a i um ar f vru să reperez păstase în tmp înt întevederii evederii noasre Masa a os serviă de un servor atul deâ e e are mă prmse Firea exuberană a lui u i Dreui dei pină de distnţe onrasa u stll reţ reţnu nu Franheţea ţea sa era menă s ă mă i maniera a personauui Franhe linieasă spre deosebire de privirea pasionaă dar ngroraoare pe are o remarasem neor n mp e ma asua A
•
'
Te-a r d eranja să stea şi Catherine cu noi în dupăamia iazza u rec re c hle hl e m e ş le, une un e or ş cre reie ieu ull eu sun asta ? Ochi untt ea, a
adă ga râând. N am seree aţă de Cahene. n mod ndre de a mă noa ă orcm ol î va relaa ma arz . N a n îporvă a mn Mia props să a âiva pai pn par a să deorţes înane e de a onnua Cred ă a proia a să spnă poarele înan pe sr e povessem de dneaţă Neam înâln usre în rou. am si desl de sngheri în primele mne dar Caherne era una din aele persoane a ăror adne asolu neuă e ae să repede ă sun de aă. Era aproape ora 9 ând am epa suel viei ele umae Caherin Caherinee sa reas dsreie. Am să mă gândes la oae aesea mi-a spus Durel îngând ra i-o să e onae înrun el sau altl a să- adu la noinţă prma a sarnă. Lasă-m adresa un ăr de eleon Prma mea sarnă? Da prma a msiune daă-i plae mai mu. Ce vei avea de ău în aeparea alor nsn Nu sun sgr -am înţ înţele eless. .. A i răi l urur are are înr-un el sa înpăr în ne deermi nând ell în are vez lmea în are e oporţi rela ile u eilalţi emoţle emoţle...... Rezulal e ă luurle nu merg
eeazaa pe ale e I eeaz aleaa ea ună a s ă spu ne rullor pe n uru nem u spun pro vreee rolem e ş e a neer orăă âă vr edor Viaţa a va f med erii. Viaţ ăce ve o reuuie ăc nin u a s ă r on sa a Asa es fel l l a e si răi ăiees ă re i în fe
cateva m o d i f c ă ri .
Am avu impresia ă va soae la veală n sru a să- aă pe daă o epanaţe pe reer.
•
7
A ontnuat Am putea vorb depre ata ore în r, da r nar erv a nm, âtă vreme tu nu are unt motvee neerr tae D a r tot neert a rămâne. rămâne . Şt, ând u n auator merge aurea, trebue ntaate programe no are unţonează ma bne Ne Neazu azu e ă eu eu nu unt un auator r r um um,, îţ înţeeg ooa pentru a puntu tău de vedere ă poată evoua va trebu ă tre prn tot eu de experenţe are te vor ae ă-ţ depăet temere, îndoe e, nente, et.. ne-m garantează ă t ă . programaţ oret? Tea învot. Prn urmare e nut ă mă-ntre mă-ntreb. b. Ata nu a ae decât ă amenteze pamee are unt deja deu de numeroae, da-am înee eu bne -am prt o vreme, tăcut gândtor M-a unut prrea,, ără ă pună nmc S-au cr pe ung are m au prrea părut ore. In ee dn u rmă rmă,, am pt tăerea dumneaoatră, doue Dubreu? Cne untet dumneaoatră, întrebare pe care m-o pun eu uneor!, ze Ah, ată o întrebare în tmp e e rda pentru a mă înoţ pe cuoar. Ha ă te condu Cne unt? Cne Cn e unt?, rot e emat în tmp e obora ara paţoaă; ar ga ău răuna cu putere
In noaptea care a urmat am avut un comar cum n-am ma cunocut dn copăre Se ăcea că eram în-un paat ra noapte Dubreu era e acoo. Ne aam întrun aon ura cât e poate de înnecat
pere ereaa Incăp ceră ră Incă carce ş ca ca în înrr-oo car g rco rc oş neg erauu ne îna aţţ era arte te în foar ere e, Per , fo
era umnată de ăcăre oătoare ae unor umânăr ce ânăă o ea î mân uil ţin ţ inea breu să.. Dubre ră ar arsă ceară os d dee cea mir iros un m u un dea deau ăspâ pâ răs ea pra mea aup ttă au anttă nteenă era an a nt vreaa a prvre âree ar pr ae de h âr oae o body neg u decât un bo urtta decât nu pur care nu therrne care Cathe era ra ş Ca ere e căpere încăp Î în ca. dee ca adăă d coad n--o co ns î în priins eraa pr păău îi er i a r p natt ia toffi cu toc îna şi pa pan nto e, ege, vaee eg terrva nte ea a n esnea p lesn carre pl cu ca aree cu b ici mar neea în mân ânăă u n bici T n cu o oenă urprnzătoare mp e ăcea ata cotea nte
pete răgute ca un ucător de ten care erete Stan o înrunta ătrând netăpânt după ecare pocnet a bcuu. Dubreu nu mă ăbea dn prvr cu aeu detaat a ceu care e te atotpute M-a M -a înt înt oaa. Ata- munea ta Tne Am uat hâra u mâa tremurândă apropat-o de po t t. Nume O tă tă cu nue umna abă a ăăror ca ă o pot în ata eărua, o adreă. Ce- ata? Tr Treebue ă- uz Pe to prma ta mune Pra. Catherne a pent putec dn bc, provocân provocândd un potop de l ă t ră t u r i .
Eu u sut u ucgaş Nu vreau să omor pe nmen O să-ţ prdă be spuse el apăsâd fecare cuvât. U va de pancă m-a străbăut corpul Pcoarele m s-au îmuat. ţ îm cănţăeau. reau u Na . u mă smt î stare. Char nu Nu rea Ba deloc Na A evoe de asta. Credemă zse cu o voce ademetoare. Are legăt legătură ură cu vi viaţa aţa ta, ta, pric ricepi epi?? Do Doar ar în be beznă znă ve veii înv învăţa ăţa cum cum··
să ie iesi si din bez beznă nă.. N u-t f ie f rică ,
•
.
Nu pot am zs gâând Nu Nu nu pot. aes. Nu a de aes. Vocea î deveea nsstentă. Mă stăpugea cu prvrea î tmp ce se apropa îcet de mne Nu vă apropai! Vreau să pec Nu poţ E prea trzu Lsa Lsat t-! -! M-am repezt spre uşa cea are a salouu Era încuat. Am suct caţa î el cp. Dai- rumul!, rumul! , am urat btd cu puni Descdei usa! Dubreul înanta îcet spre me. M-a îtors cu spatee la usă cu bratele îcrucsate. Nu mă puteţ oblga! Nam să ucd codată pe men Au-ti amte: te-a îot Ş dacă mă dezleg dezleg de îvoală? îvoală? Răspusul meu l-a cut pe ubreul să zbucească îtrun hohot de âs. U U rs.... drăcesc ce m-a îngeţat sgele în ene Ce e? e ce râdeti? acă te dezleg. dezleg. S-a îtors spre Catherne râjnd Catere m-a prvt ş aţa s-a schmoost înu zâmbet carem făcu greaţă. acă te dezleg. dezleg. cotuă el de-aba auzt cu o oce machavelcă în tmp ce lumle dabolce ale făcărlor î
•
,
'
conturau obrazu Dac te eeg, a s trec nuee pe 0 au .. a1tcua a1tcua lstă . o lst pe care a so au.. În cli a am uzit a în ceea cee a , spatee me meu u pe cin clip pa cineeva care rtea o cee broasc M-a întors, a descs usa I-a pns cu putere pe a)et ş a uat-o a goan prn o o . Ecoul terb al oc u Dubreu a urt n o ş pe scara cea are Tea ot ot Te-a Te-a not Te-a Te-a înot '
I
M-a trezt brusc, g, pn de suoare Obectele alare n jur -au reantt c ă aa într-o lue pe care o cunoştea, o lue pe care o putea stpn decât un vis a că n-a fos fost decâ seama am at at seam mi-a istit câ câd milinistit M-a lin M-a
ns gnul c realtatea ar putea adoa cee pe care o agnase în see ele î ea or. a ua urme, u şta nc despre Dubreul ş aderatee lu nten nten M aruncase cu capul nante într-un joc, ăr s- s - uosc reule reule sau scopu De un lucru era îns sgur nu putea eş n acestt joc Era reula u cea a mportată ş se pare c a ost aces destu de sntt îct s-o acce accept pt.. easu arta ora 6. M-a rdcat d pat ş -am pregtt s erg a brou. Vaa îş ura ursu obşnut ar eu tebua neaprat să ă îtorc la muncă, car dac uma a eea e a ntra nou n vesparu acela smea că î perd tot curajul Vanessa a srt s rt pe mne de um a trat, uărndu- ca un copo de-a luul uloaruu pnă în brou. zss să z -a darr -a ăz,, da stăz u a ast nu Nu er sau n am sg v eram că v ur dacă gu ee e. E b u · ce e cu t e. flu nu-ţi cotr nuaafl traamadez îtâ până nu ree pâ r m -am ri. Ţi-a ieri. sitt ie ipsi să şt ii că Faust ştii tatt cai lip ânta cân erii a fost prea î î ster ivaa uaat îsă apărarea. I-am spus că a telefon aveai gasul cuiv u proaspăt în c păreai într-adevr bolnav. Nu înttors din morţi ş i c
vreau m aud, dar da nu eram eu, nu tear ret n ve Muţume Vae Vaea, a, e o drguţ Vanee peau a nebune tuaţe are î ddea preu demontree ete de neînout, har da e terr nenta apoad Cred nu o alu nodat da Fa te a dat mar eama lp em . De apt, anea mţea atât de mut nevoa e remarat înât era în tare împute do epur dntr-un o, obnând eltrle patronu notru pentru --aa atenonat trag hulu . . erea eream m de ea a d e m m Lu Fauter, reponabl erl Rerutr ontabltate nane, era în bordnea dret a l rgore Larher, dretorul departamen departamen Rertr Rertr al opane. Dnker Conl Conltng tng era p ptrân trândd pro propor pore e n lder european î rere ane e dera do att mportante Rertare Forare Compana uee otat a r dou n înante a e den angaja l aeta. aeta. Era mândra preedntelu notr are e redea un e al CAC 40, de opaa n nura deât âteva te de aaraţ aeta rpând în tre r De ate, pra hotrâre pe are a uat-o dup otarea a ur, a ot ahţonarea une an omptoae de eru, u oer. an proapt âtgaţ trebuau heţ pe ea A doua gard de orp, a um otarea hotrâre a ot - angaee o gard oet oet a B ur dn ar ar ut dn p atron o ţnt de o pentru bora loal arda de orp îl urma pete tot, în otumu u înh u ohelar negr de oare, arunând prvr ure în ur a um ar vrut reperee unett aun pe aoperur Dar adevrata hmbare pe are a ott de ordn utura ambanţa a aduo otarea la u r a o
od at de pe o pe alta Toate prrle era atte a odat alor a ept, eare eare tree na albatr e ata url alor tr a lat prn în o Era eaa de ap - ptea rr aennea ontn. Jol aeta -a aorat reped ntro obee petr to aager otr E drept opan a treba ac - a pble retral în preent opana retatele, ar ele edore ar t pe dat ad aloarea a an nlor lor Ce d ondere tea reglartate onate de pre, dar era gre ane eta-a na et be Intr-o opae ext î eare ou are erte e ade la nota publ c o toate atea treba pree, , ene prenea apra pree', dp pea preedntele notru Alentarea pree reltate poe a deet repede n ea, a apo o robre Copana a deoltat dea gl alor pr proeo
te, Inate, ienţior Ina or oferit oferite ienţior eriiilor itate, a a litatea eriiil ai, ero ai, eroitate, pen nr n iet ebia fptit pe are ait retarre fptit feare fe aitaate de reta t put era bine p la pu Toll era . To at u o grij bordat deo ebit. a bord grij deoebit are re idau aull a ad did it, a iit, poi nt a g lo ull po pent pe i o po itt l a lou gi potri trii te,, ci care certe ăţe e cer aităţ m a i că d i spu elee şi cait peten tenel neaa d e com c ompe spune g rare, rare, integ n inte bn it o o b aea a ea i un a rit re -i per r, o ire a are rate ter, ara e d d în ·ee ab ş, în nab rep poon rela re la d e b un nol � re un în lege gerre u no îne ele
rm, reuta n nea redntat În odat u ntrarea a Br, lururle au hbat toate aetea a tre treut ut pe p an anll do ut a porta portate te a devent rele de aaer are urau e adue la unotnţa pree a âr tretrul , prn r are, _ nmru de rerutr erute de tre en. Dtr-odat, modu obnt de urare a att a ot regâdt de de n aara m un or de rer reruta utare, re, oultan aeau a
Am sm u mos dsce de pele Dueu şedea şi e pe acea d spae, da lăea maş e îgădua să păsră o oaecae dsaă îe o Îae ca idivdul să îcdă poea, am avu ocaza să supd piviea gaă a Vaesse, cae ocma eşea di căde. Dueu -a scos cu cuvâ ecedesu a ua-o di l oc, u mu mai âzu Lucez pâă âzu, spuse î cee d uă se-âmpă să sau ş a mu, uei pâă a oa 21, am ăspus, mulmi mulmi că po să umpu momeele de ăcee ăcee cae au pus d ou săpâie pe spaţu de M-am gâdi ul la caul ău, zse el după u tip e fap, tu ai ma ule poleme, ua se leagă î mod aua dacă est de aa I cerul o e eaa a de oae u su coşie de asa Nu uai că u îdăzeş să e ipui sau să-ţi expi doiţele, da u euşeş ici să e opu voţei ceola şi să expii, sce, u eu Pe scu, u-ţ ăieşi cu adeăa adeă a viaţa, a cţo cţoezi ezi pea ul î ucţe de ceiaţ, d eaă faţă de eacle lo Pele sacii pe cae ţ le vo da o să e îveţe să-ţi îfâg fca de a fi î dezacd cu ceal ş ca să poţi săţ expm doiţee să îdăzeş să- coaici s să oii ceea ce vei ,Va reui apoi să accep că u ve puea f îodeaua ceea ce aşeapă umea să că u ve puea de acod î fecae z u ceie, vaoie e şi să îdăzeş să- ipui peso aaea, aae a, cia dacă ueo asa deaeză Pe sc, să u ai pese de magea pe cae o asm ceoal ş să îvei să uţ ma faci aâea gi pe ceea ce ced ai despe e ,,d o să asu asu pe dep dfeeţee, e ve puea îţelege ş pe ae cea ş, a o adcă, o să e adapezi Ve puea asel să îve să comuici ma ie, să ma uşo î coac
de ecuoaşee di paea celo cae îşi cduc iaţa duă ale pcipii decâ tie. a a îâi treue să acceţ cea ce e face să i uic, alfel o să-ceei să ai exişti, er că aJţii să-ţ uzupe oul. ,A să e ai îăţ să cg, ca să ş să ţi ceea ce e Ş pe uă o să e fac să îdăeşti, să expeiee luci o, să-ţ pui deie î pactcă, să-ţ îpleşi isele e scu, o să e fac să auci î ae acese cosâgei cae e chiuie ai, de cae ic ăca să-i dai seaa s cae e ieaă cople A să s ă e elee de ele ca să poţi să-ţi tăeşt vaţa şi, ai pesus de oae, s ăeş di pl. Şi Şio o să ă ogaţi să fac aue uci uc i ca să p îăţa oae chestle asea? C Cez ezii ua co să-i eagă ai e dac-o să-t coiu iaţa asa mesciă de pă acu ă -ai ău ude e-a dus?.. dus? că i-a ai ai.. Ea să u Multuesc Aă de a e Ala, că aţa e lugă ş plictcoasă cd -o ăeşti aşa u îţ doeş, cha şi peu ce ce u ajug la te ace aâ de exee ca te E de pisos să îcecaţi să ă a cigeţ, de vee ce, oicu, aeţ agajaetl e euu ecedesu ece desu ajusese e ulevadu Haussa Haussa ş isese ieză pe poţuea ezevaă auouelo, depăşd ae aşile pise î afc a, o să-ţ da tatea, realtate Inte entt u real moen onâân d în ractt on are mo Interac fiecare în fiec iu, âziu, a1a că va sea1 se e si că, ma âz săoa cosă îfco aa - ch aâ de îf u- a aâ cha oae a u au eau o să po ă- săăz nu-ţ îngădu i. Ve o pe eeaa ce as ee să fac m acii cee em nezi cu ţ elaţ tttod at t aree te rela atăă s ă te fa u l în car elu î n f el e în lue facc s ă evo volu
ss de ai p eveme i,, a fos sup ei e e v me âduu-e e scllâd i vee i A sc eş ăieş u e o oii d e m d u î ca e p peziţ uc uile pe cae le tăi iăă ci d c
ro de vă - E dor u e de sue să dees u soi de ostă re au u ără săş dea se ves urure urure e ae e trăes e ev us daară ş e suortă a pe o ttte esrerea asta u se are are ă se porveşte ăr ăr ă doă t nu es de ur aesta dar te onsiet asez d e ute o ou de vă âd ooseşt exesii preu preu Na oo Luruie Luruie nu se-tâmă aşa u aş f vt Aş i peeat s Când des vaţa de z u z de dată e un even evenmen mentt nu se petee dup um ve a tendnţa să zi Asta e sau at Mie touna da n-o spu u nţeepunea eu euii ae aept senin o stuaţe u u pee p ee d e ău E o aeptae esenat şi ţi s pezez pezez âteodat ă n-a fost aeeea ta Ş-apo uneo obşnuieşi să te mai ş pân Tate uue astea demonstează ă te ompai nt-un o de vitm vitm oate-m nsuses ou ăsta săi dau seaa da n oe az az nu ă opa n e a da Şi Şi p p oţa mpejuă o a şi eva de ştat de ai ată u unţoneaz eieu nostu n eae ipă ne ae s opt penu eea e e sooteşte sooteşte e aa a b ună nte dn d n ore stuaţe pe ae o alge eru no Cu ate uvi nte răeşt ree tu va aee eva dn eea e şt să a e se pae e a otrvt eva e-ţ va adue ee ma mute u tot robea e ă nu toţi bee sa utonă e d e eeş eeş aă d e oţu au dezvotat dsue dsu atud ş oortaente oarte derte ş p uare atn ând se oves de o sae dată reeu or dsue de evat de re osbe A au tedţ de a vea am eaş e de r ş n azu ăst oue sun t mtate
exeemp lu on onret: înhi ,A m s ă- ţ d a u u n ex hip p uie ieţ ţii o dis iscu cuti tie e necu cuno nte nos e d o i ne su u ţi. Unul î face în mod gr traa d ă, înt pe str greeşt un D a că a t. c est es celu ce t a lu i l al d in uă u ă o d isp is p une une de mai multe rep r ş p va u tea te tolbă to a d lbă e , p il d ă să aru ild arunc ncee î n joc fe săg să ge ţi î n felu lurrte încerrcare careaa de a-i arăt arătaa cel men celuilal nte în înce uilaltt că se se înşe înşeală, ală, sau argu me crticc a în zeflem zeflemeea, olosin olosindu-se du-se de simţul să transfo r me crti
umouui sau s- pun ntebi inomode a s- obie sşi e puntu de vedee Pe de at pate poate să se pun justife justif n ou ui şi s nee s nţeea e anume a deşat ae epoş a s fe n stae pe u s-i desid oi pstând totodat o eaţe bun bun sau s otasă s inoe ş să-şi vad de ae sae Ca s n-o ma unim da e n stae stae s fa toate astea atuni de âte o aude veun epoş eieu su dispune de numeo numeoase ase posibi posib ităţi tăţi de spuns spuns ia pobabiitatea pobabiitatea s eţin unu potivit situaţe este mae: pe e aei susită a max imum inteesu ae adue ee mai mute bene bene um niuie-ţi e voba de ineva ae nu şte s fa nim dn toate astea; n aest az e pobabi a sinua vaiantă a ae va avea aes eieu su va f aeea de a insuta pe eat sau să pee apu Oum nsă va fi ea a bună aege a sa dă spun eţ sunt puţin sunteţ pe ae s-m spuneţ am mitat nu asa? S zie ziem m n stuatie oate ae n ae uruie nu se pete nto ntomai mai m -a a i doit atuni da nu pea a de aes a tendnţa să ai de ieae dat niţeuş pe vma -aşş fici ciii m-a nefi ben Ş p es e, l a ce be u p u n ân crrlle, esu staa l u c d c-a ând -aşş a a st pute pu teaa aş aşte tepta pta o da tă ce u rme u?? acest st du mezz ace
pae ae s pozez e e e sos er evdenţă ţ p muneşte penr ai ş ra ra ndedea ă ve apreat n smb apreatn pentu „sare" tae Şiapoi ţ pae s ompămt şi s
U o u ocoaă U co u ooaă peu doama S cuz cuzaaţm ţmă, ă, v ă rog, aveţ veţii u na m a puţ puţ n co coapt apt ?, m-a -am m
sfora să c. U euro doue peu doma. of se vâăoarea, âdum o a aghe Domşoară, e râdu dumeavoasră O pâe fea, vă rog. ă, scua-m. Cred c-o ă iau pân a pâiee u o pâi râe. Aparau de feia îmi aoperea oea. Tpa nu m-a au. O pâine feia penru mnişoara n euro ope opei i o oamn amna? a? a m mai cerca eu Cred -am s au O cp, scuaţim, am o pâine cu ărâţe. Şi o pâine u râţe a baghea u' domu'! Aa face rei euro ş işpe cen, ie caiera, bagoovdumă bagoovdu mă cu o poaie de ai . Ti Tiere ere,, e râdu dumiae u, n o bageei, nu n pu. ouă pâi, se un âr Bine, păi auc doi euro inci domu' ş do euro şi ee domu' âr. oa oaa?, a?, e e âăoara âăoara M se se făuse ru u mai aveam curaju să coiui Am arua o prvre dreţa ui ureui. Şoferu săea âg maşi u raţee nrucşae u mă scăpa di o O uma' de ageă e prăiă, spuse o doamă în vârs cua-mă, am s cre vânoare, ma răgân di.
cee vre reaa, z zis isee cu voce Pă i, dom n u' nu prea ştie c ceaa ei asct tt t î n tinz ti nzâ â n d u riu ri -mi -m u , i cea ce a lalt la lt bi s tu jum ju m ă t ate at e un a b a g het etei ca ei pe _
m ei în v âr rtt . oam care o t ă ia s e doa
Mi-era cad Tr�nspiraem o ub osm. _ Şaie de enţi penru doamna şi a fe penr donu oam a? gânde, , ie ânra, uiându-se un enmen enmen _ M mai gânde priuri.. de di ioţe a priuri Probabi Prob abi înera ânrea din priir numr de aoi. Mai aeţi vreo probem, domnu'?, m înreb
oaa s a . p1cc o usp1 areea us oar ânao
ie ce-i . . ciar îmi pare ru .. şiu . profi de ama biiaea dumneaoar. dumneaoar . dar.. dar.. o pâine u râţe. Cred aa reau, o pâine u râţe. a O pâine u râţe S-a uia ung a mine u o exaperare eiden. u îndrneam s m ui în pae, dar aeam impreia o ienţi aaţ a coad în u1a mea ·nu ma aeau mu pân m ia de guer şi s m âre afar. Vâoarea o, apoi e înoare înoare ia pâinea c râţe a . Sop. prţa red a. a a?, ?, fu ea u o oe hmba, fr îndoa în pragu unei rie de eri Muţume . Vr Vrea eauu . imi imicc... red nu reau imi. Muţume pare r ă u . M u l tu tum sc.... . m esc M-am îors pe câe şi am uao pe âng oada de cienţ cienţ,, u capu pea, fră să m ui a ei. Am ieş n g, a un hoţ r, iniir Şoffeu l m ă aş Şo hi, ca pe un in desshi erra de epaa, cu porre aşep cu po
iarr eu m s ia a oa re o are ee! m e eam ca un be sm ia e! a am a fe d e r u ia
ese prs mp ce nera să ure o bomoan de pe ra M-am gră să i Merede, ud de ranpiraţ e.
a o or a sa - Eş şii a fe e care a s fe d e m bujora c a u enge mb
Asta mă îngrjorează De asta cred că no să ab ă ncodată curajul să facă tot ceo să cer D Dm morv orvă ă Teama lu are să ne fe de folos - Cum adcă? contnue, tnue, o să găsm sola săl - Dacă no să ma vrea să con contnue nue de teamă eamă.. facem să cont Tăcere Et Et grozav, grozav, gor D a a i
4
săptămână ma târz, cnoşteam toate brtărle n arondsmenl 8 In cele dn ră, cea ma bnă pân pâne, e, mam mam brtăra e at e seama, se găsea la o paş de mne, la brtăra e ne o cmpăram de obce Doar acă n cmva era vorba e pterea obşnnţe mpăram am tre baghete pe z ş ce m prisosea m ăceam omană c tee Icântat la ncept, cnc zle ma târzu, a avt tpel săm spnă că se sătrase să tot mnâce pâine! Fnta mană e ăcută astel ncât să se obsnască c orice, sa c aroape aroa pe orce Trebue să să recnosc ceea ce la cept m solctase n efort aproape spraomenesc evense, pă măruntă untă problemă de vonţă Insă neor era o săptămână, o măr necesară totuş dn artea mea o decze conştentă conştentă reba să mă pregătesc tro seară, mam tâl Jl1 brtăre c n vec ş a schmbat câteva vorbe n tmp ce stăte la coaă â ma vent rândl ş a rmt o baghetă care char că era prea prătă, nam ma avut refexl so refz A fost ea eans ns ca o smplă dsce săm dstragă atena, ş să revn la vechl obce, să accet automat ce m se oferea Pe sct, n aară tot l ăre a fără csr, dar nlănl me şta că ma avea e lcrat La brou vaa mea contnua contnua,, ma m a lpstă e sens ca oricân O
'
'
•
"
'
pe cae o conducea să- însoţească n fecae dmneaţa a oa 8 l a oggng în încecaea încecaea de a compensa degadaea degad aea amosfee de a bou? am sgu că deea aceasa cuoasă n-avea cu să- apaţnă penu că el nu ea un p nvenv nc câ neg sub unghe. f găs-o în veo cae despe a buldg, de enu Tansfomaţ-vă colaboao în vgă1„'' In oce • caz poecl ebua să abă gu şeflo ma sus puş de veme ce goe ache şeful său dec -a îngădu să nsaleze dusu du su comune în ncnă a de necezu In felu acesa în ecae dmneaţă consuanţ ăgeau adânc în pep gazul ţevo de eşapamen de pe buevadul pa ş de e sada Rvo sau aeu doa ceva ma puţn polua dn ădne Tuees Alegau în ăcee penu că şeful meu ea apoape la fe de vobăeţ ca un agen de pome funebe Pe scu aţunea avea pesene dep scop să ne facem eaba cu ma muă âvnă s nu să dezvolăm unee legău îne no Fause păsa veşnca ş bnecunoscua sa dsanţă dsan ţă Am euş spava să euz ofea ofea a vânzăoaele dn buăe dn aondsmenu 1 8 nu eau săne de asa asa xpeenţa mea spnoasă la base-bal m-a făcu să nu-m ma doesc să fac spo ncodaă Să fac pae dn-o bandă de băbaţ cae gâfâe cae se sm vl numa penu că depun efo fzc ea ma mu decâ m-as do. S uam s obceul ăa âmp confom căua dacă sunem spov facem duş o aoaă go puşcă. u unu n-ave n-aveam am ncunchef ncun chef să-m văd şel în cosmul Adam. M se pae că băbaţ cu câ se ced a v cu cu aâ compoamentul o sexual e ma ambguu e să ma cez despe uau fo fobaşo başo cae-ş schmbă cou le după mec amesecându-ş asfe opa o sudoae cu cea a advesauu Soseam în ecae ecae dmneaă a nouă făă cnc ca să u dea
ajul meu era cât se poate de car: în p ce mesajul În feu l acesta, mes trudesc desc. Astfel, comport comportame amen n l meu voi vă zben guţi, a ţi tru tuş, niyelul reproşurilor a cresct sţtor totuş, era rep roşabi l . Ş to I se întâmp lase şi u Fau ster o dată-n vaţă să abă o dee cum m se s mţea, fără în îndo doală, ală, j g it it că nu orign ală, ar a cu nceu să să-- caue nod î auă pazanul său. A înceu devensem pa
l egae de o ş de oae Nc să- facă în conuu obsevaţ legae nu scăpa comenao sae nesufee cloaea căăşlo e cae le puam ucu panoo mu pe cae-l acoda interv u r i l o r .
Ala ea însă poema numău conacelo de ecae senae Fecae consula avea dep sune să găsească e însuş companle însuş companl e cae să î solce să le caue canddaţi. Fecae dne no avea asada asada două îndao una de consulan consulană ă s una comecală De când cu coaea la usă cea de a doua îndaoe ecuse acum pe pmul loc. onsulan s-au ez e cap cu obecve ndvduale egae de cfa de facei dn cae avea aveauu un anum coson. mercall ă în nre co comerca întru runre acum o înt Servic u nost Servic orga nza acu nostrru organ ţă a lu guanţă fecae fe cae lu n d m âea ea nu ea cu sguan a. Hotă Hotăâ mneaţ neaţa. a să sea în suoa Fause ause,, cae, cu fea ă, ă, nu suo nove fe a sa nove se Fau u se Da Luc Fa locull nos locu achee Da Lach de L mpusă de nosttu, c f fssese mpusă g ată ată ng ea foa cna na n sac tee n foat agă gă de la sa susta nt ş euş tege gent se să se sust nte euşse
ach he o de a în d u m a a ce a s ă în ânaa ă . Lac ă ân săp p ă ee să în un lăceaa u cea s n cond ondu veea aâ de u l î lăce ng g u cee ceeaa ce se s e ş pov nţăă. să asă î n f aă u cu unţ ucu aee luc feca secee în fec ameesec s s ă s e am olu lull când nd o Faus e jucâ e ju ăceee e se m u ţum me a s ă s uţu seea l âng ă e l în ăc
unu expe dsan cae nu cască gua decâ anc când e neapăaă nevoe efuzâd s ă a pae la dezbaee lebe ăsua goa cu o pve bâd-condescendenă ş csă ese poae înebâdu-se esemne dn ce cnă ce săac
măgăr Cât dspr acst dn urmă aspc, ava ntrucâ va drptat n zua aca, -am ntânt p Thomas, un cog, p cuoar Aaăr am crzut că a răposat!, m zvâr p un o ronc Haar na cât d aproap d advăr a fost, ătrân Crd că m-a as cu un vrus car s rătăcs p-ac mut Bn că na tnu Pă Pă,, atunc o să păstrz dstanţa, zs dându-s napo c u p as, cht că nu var drana drana p ncu ncu să cad a pa, c-aşa măcar nu vas ma at măr a sfârs sfârst t d ună, ca d oc! Dntr no toţ, homas ava c ma un rza ş prda ncun prj să n ot ntască acst cr. oaă panta trua musa să f pusă a curn Cfr, d c să rcunosc, rau dsu d mprsonant Pntu , muca ra ma mt dcât u drog, săta a srvcu ncrd d m, săra pst ms ş ra aâ d cocn cocntrat trat p ocv p car ş fxa ncâ, d mut or, or, uta să da nă zu a cor p car- tâna p cuoar In orc caz, nu stăa a aca cu , dcât atunc când s puta da mar, aducând u-n a cunoşţă f rzutat sa trmstra, f că şa cumpăra dcapotaă u mu răcn, răcn, f că c ă a cnat dunăz n c ma şc rstaurant d car vorşt oată uma ună a Parsuu N rata nco mprurar d a s umfa umf a pn ş nu- ntr ntrsa sa c c avau caţ d spus, dcât dacă dădau ocaza să s aud ş ma mut cu c-a ma sprăvt, cu rzutat p car a obţnut, sau mnunăţ p car ş ma cumpăras Daca d spuna ,,C maşnă fmoasă a'', racţoa ca ş cum -a făcut un compmnt gat d propra a prsoană sau d ntg ntgnţa nţa u ş ţ muţuma un surâs d nngător atunc ra n star să-ţ tântască num u
f
xortă p car o chs a o ra cac, sr ă- prosăvască maga, îcpâd arca har ş a or ş trâd c Fiaia Tie car- ra accsoror accsor j s raţ câd sosa dmaţa a vc, coâd vor sa d dh, c ppăăra, c f p car vzoa ş roma d car vora câd a asa c ra ăsa a voa âpăr. c îsă ra s advărat sa p rsoată rsoatăţ ţ car st, st, fcar vâ ra a prsoa adra p car î csrs ş car s dfca ă chua nsă o îar o făca oar c ă ştnţă sau s mţa sur? s tâmpa să m- maz p hoas o şcă p să pt, fără cosm Aa, fără cravaă rs, fără ocas Wso, fără gaă o, fără cv d a ş fără or spr car să poaă ăz. co prsaă p o rază d o să d kom p car să poaă să rsz. I vda cu och ţ âd d cooco, ps d cusu ndspnsa car aas vaţa, radă cz fără orzont, capa să răască fără adraţa coraţ, a f cu fcs d saa oasră d aşpar sar scaa da dacă -ar f udat fcar săpămâă d assa sc p să pn, crd că înro astf d staţ s-ar f Drp Dr ţmt ţmt să sch rou ş să dvnă arhpu arhpu so rso, adopând nfăţşara ş comportamt xpar aufraa, cu acaş dsoc car-ş cvas aa d cadr d conducr damc Odată sava d pcar dş d nas d atf d capactata sa d supravur s·- ar ntors n Franta asmna unu rou -a f văz ac toa cana d tvzu, storsnduş sprăv d
p r av ţu or, p ăstr ş araa d op ndu-ş ş c g rjă ar ăstrââ ndupân a cu c a r a ţă a s pr rs cop r,, a s or, r, ş aco m n b ăş şo sm naa ş ăştt n
S-ar hmba dor onte, n ş oml. E ne m lădăm no ev, băe Mkal, er n alt oleg deal me, re proape n făe dferena între mştor ş btoră El măar n e l în ero, har daă e ootea m şmehe şmeherr e ât to. Un har a· e, replă Tom, nevrând ă răn dtor Era tât de înântat de ne înât îş perde ţ l morl. Mkal n n l- băgt î eamă ş a îndepă rtt râzân. Era rotofe, av�a părl negr ş n er de vpe btrân e de r bnor având în veere ă rezltatee le er într tol orete, orete, eş e ş îl petm le am hzreşte Am ntrat e mlte or în brol l pe nepă mă De fere dtă dăe pre ă er aborbt de doarl pno l vren n nddt, plet pr llatorl, în tp e err nl reflet pe vtrn bblote ale mgn re r e le reşte şnele e d pe n gândl l dee ă pentr a le pne ân pe n pot de ontabl, şomajl le detern pe nddate ă trmtă poe nd. E gelo, ze Tho pe n ton ondenal. Dn pntl l de vedere, vede re, e are n-ş eprma r faţă de el er negreşt geloş. Săptăânal dvere ompan ontata frma noatr e onltanţ pentru a ne mpla în proel de rerutare ş e nterea de ondţle pe are le ofeream. Vane prel apelrle o şă penru ere dn ele ş e trante âte n onltnt E de la ne înţele le pândea e lăome: ea mlt ma or ă emne n ontrat u o op doă ă ngee peronal deâ ă ap în patră e ' dând teleoane nor nenoţ pent a l e ofer er 1le
•
tbl într tree no . Des so oper rse se e râ e pel în m o e ht râ î clar cl ar pe fvo f Tho Th o vor rz m s. s z . V izib izi bil f fs sn n ttte îl e im re lilit re imn nee c nsm smit itee, îi pl ătorr pe are o trn lcce s cre învv ingăto e că er d e în r s sig igu ur că su reu uşi şittei l u i. Er sun nt cel mai ef răă re fvvor orz necesr ztt din î rr r n r e le ă , o z z r ân â n î tr r st tee vren e pă, ă-m m de de d e în ave grijă săînţele ţeless c bu bu.. no ct,, ave oin in ei cont co ntrct ii „ b ene en e d fici fi ciez e ez sing si ngu u să rul ru l pel pe l i te te p e cr ree Dn perr pe nkker t în a mt m l l a . pr p r n ă l l ng l ln Cons l
5
•
L a două săptămân după ultima noastră întrevedere, Dubreu ş-a făcut dn nou aparţa î aceleaş împrejurri c data recută: recută: pe când eşeam dn brou, am vzut Mercedesu oprt pur şi smpu pe mjlocul trotuaruu. Ma apropat, Vad a coborât dn maşnă, a înconurat-o şi ma deschs portera dn spate M-am strivit ţgara cu pntofu ş am exprat ung fumul dn păân Ca frsrant frsrant. . tocmai îm aprnsesem ţigara după ce petrecusem o după ază înreagă înreagă fără să fume! Er mai puţn sperat decât data trecută, dar smţem în stomac o uşoară apăsare ş mă întrebam cu ceo să mă ma prndă az în pasă pasă Mercedesu a pot, a coborât de pe trotuar, a traversa bulevardu Opra, trecând fără eztare peste na connu ş a coto spre ouvre ouă mnute ma târzu goneam pe srada Rvoi Ia spune, a fost alungat manu militar din brutăre ' parzene? O să mănânc pâne feată de prin super1arkeur ip de o ună cât să ute umea de mine ureu a râs sadc - A z i u n d e m ă d u ce ti ? '
znit it s drăăzn Vezzi că fa Ve -aii îndr icii n-a utăă nic facc i pr treccut se?? Data tre rese proo gre
P ă i chia asta şi sunt, pione; prionier a pop ru eu angaaent Aşa este, conă e cu un aer satsfăcut A auns n Paţa Concode Liniştea nvăutoare d cabina iuinei contasta cu agtaţia autoobiştor d piaţă cae cicuau cât se poate de haotc şi căcau pedaa de acceeaţie char dacă aveau doa câţva eti în faţă, ncecaea de a depăşi o aşnă sau două Feţee or cisate ăsau să se nevadă eţ de câteva facuni de secundă uşoaă satsfacţe, iua une vctori, da, ntro cptă, era din nou înconuraţ dn toate părţe No ari teceau e cer aburiu, ăsând dedesubt lAssbl Nol A uat-o se ChapsEysess ş buevadu sa deschis în faa deapta, spe ChapsEyse noasă, noas ă, subiă spăuă n iocu oraşuui, unată de u ce ăă nori, nori, a oriontu dinspe Arcu de iu Mercedesu uă viteă nde merge? Me Mege ge să testă progesee pe care e-ai făcut de data trecu tă ân ă ai, ca s ă f sgu i că pute ege a depatee depat aeaa a di spăcut Mi-a a dus ante a nte de nşte test testee Fou ae Fou anevoioase p cae ra a cae uca e apica tuturr candidator N u va spus asta niciodată, da peer genu de teste teoetce pe coi de hâte, cu căsuţe de biat Viaţa nui o teoe Nu cred decât vrtutea eperien ţe tăte pe teen teen E singu s ingu ucu cu adevăat adevă at n stae să schbe un o Restu Restu e doa vobă go ă sau asu asurbae rbae nteectuaă• Cpacii deau a deapta ea, apoi văut pee co n aţa cneatogaeor d
î
b
icee c-o -o s săă schmbă cap , să zic apt tl lul ul ăst staa, c 0 a att
inee Ei in p ă a r1e
ie?? tăă p ă l ă rie - Cu o at
_ Da, o să trecem de la brutăria doamei Cutărscu a un
ig u . utier d e pr e s t ig bjju Gumţ?, am s, bănund că, din ăcate, aşa aea să ie.
De fat, nu mare dferenă între e. Ba bne bne că nu! na s Caafa!
- I
cazu zur r,, ai dea fa am be face ce cu c bele le ca cne neva va ga gata ta să-ţ ă-ţ vâ vând ndăă
ceva. E aceeaş staţe. Nu văd unde- robema Ştţ foarte bne, ce naiba! Nu faceţ e nericeutu! r rn nc caa aa dferenţă e doar în cau nstr. va a mea în maganu Bn Bne, e, dar eu n-am us cor coruu I în vaa unu bijuter cunoscut! Nu sunt obşnuit ocur ocure e ast astea ea. Trebue să-nce ş tu într-o Toate au un înceut ocu o să mă întoarcă e dos char înante să casc ura t măsuit arure arure Ce anume te dereaă?, der eaă?, m ă întebă e, âbnd amuat. amuat. Nu ştu oamen ăa nu obişnues obişnuescc să rmească amen amen mnee . Nu rea o să ştu cum să ă ort ca mn Nu es estă tă un cod anume un magan ca oricare at, doar că are reţr mai ierate. sta însă o să-i dea dre să fi ma retenţos! Mercedesu a tras ângă trotuar ram a caăt de sus a buevarduui Champs yses adi a ot farrie de avare. rive a tntă înainte bănund că în dreata ea, a aru ncăt ră de băţ, se găsea eşafodu care-m fusese srtt . srtt. refer am să ă as hipnotat de maşnie care se roteau rin iaţa Etoie Etoie,, ca niste de fuic înnebunte care-s scbă sirui direcţa a ecae obstaco, fără să se atngă vreodată uat ia-n dreata cau
c
l1u
iesă se îtde e două ete, ecă, resiotă, desur, cu ltere urte, u rte, stăte scrs uele celi cee să ie gâde Crtier geăţ, reuă Dureu, cu răt iţ t câ u est co situţie î cre să te siţi stgerit - O să uer ustu Dr i e âă tuc tuc gur odlitte e reui este să di et c reitte, să ruţ oiectu selor tle âă câd cestă rică disăre să st scus tru ârlog cre ce decât săti ccetee ric de ecuosct Pot Pote, e, răsus Dr u er cos cos H, reetăţ reetăţ cât oţi e des că ersoee cu cre e ei î cotct sut oei c tie, srţ, că ci ei c sgurţă, tât de ulţi i cât să cuere iuter iu teriiii l Crter Crt er Şi, cocret, cocret, ce treue să c? Cre e isiue isiue e e O să ceri să ţi se reite te cesuri reuie să îcerc reo cicisreece, să u to elul de treăr i e ură să ec, ără să ceri ic Ş ute , crescut u c stesul reue să ue i tâ o ţgră e ce Ce ue? t teeou o, ot u uăr s s ut soere dscretă d uru său teor, de ude scos l eă u rt cuţ, de cuore eii A ăst u to soer s ort Îţ g st urece, o săţ ot sult srăi, ir tu o să ă oţ u dcă o e ce săţ săţ su su
_
ne . . . iun O u l t i m ă c he s tiu
ic ică? ă? streăte E ce st e cre t să ţl parr tid a- câ câşştg tgaa tă tă.. Şi nu n u mai l ua ş tu char tot şti,i, pa otuul Da că reu şeşt ş mplca mplc a i priveş priveşt t e înc înceercrea ast c p e un j c n ser os. Nu te
or st i e, ui ? oc ic e ert, r câte ceva d e e xp er im en t a t .
Şti, iecre d o ute ede iţ c e o rsă c stcoe cre treue eitte, s c e tis tere e că, gt săţ oere l orce colţ de stră eerieţe le e te ătă răsus, descs ortier et Zgtl trcuu tr cuu t d l ti ce ât că căţ ţ tret rcă l ţă ite dorită rourl ts er i e d e i sur eersţ l srţă rit i gu e tieri de e gur de eou d roere ţ Ete, ile ăre că se rotesc ără cetre uul rcuui de r ăcut câţ , i rs ţigră i ut e eete Cu ţi oroc, ute să iă olţi să te erceesl cre e ce să cute c testteze breu u vorbse e un test Dbre zicce( el, să-i tes test.. Dorea, zi progrre see Crev prog insufiiciente, soccote insuf săzcă,, dcă l e so Crevsăzcă să-- de să deaa al te sa tâ nle care vor enu săp tânle sarrcni com plcaate p enu complc
. C să sc de e le r e i î iuu i ărt săi i e ărt euu t e dinţţi şi s ă-m din aveaa de ă-m fa facc re reaaba cum p utea utea eu m a bne. N ave um p es orce c, er sigur că e să ă se ce terre, te M i - m u s c t ţţgg r uc ur ş m stitis r e t ro rou
strvnd-o hotărâ str decâât era neve A otărâtt c pici m ai mt dec picio orul, mai id li.i. idii t lu l l
6
Am împins uş a rotativă înghiţând în sec. M-a trecut busc prnn minte imagin ea mae mele spetnduse la spălătorie Te pr tner în cosume negre în picoare întrun hol spaţs cu braele pe lângă corp mau salutat n tăcee în timp ce unul dintre ei mia deschis uşa a doua, spe magazn Am ncecat sgu r pe mne acum că mă alam telepotat ntr-un să par sgu unvers carem era total necunocut. Un spaţiu ma re cu tavan ul mens şi înalt domnat de o scară impres ionan tă ce dădea pre o ncpere ncpere spaţoaă spaţoaă plină cu tejghele din lemn d esenţă noblă ce străluceau ca nşte oglinzi. O lustră mare scânteetoae Pere acoperiţi cu o catfea menită s ă absoarbă lu mn a n parum uşor şi şi subtl deabia deab ia simţit mângâet or şi îmbătător îmbătător totodată O mochetă roşu închis, oarte g oasă ş care înăbuşea zgomotele, te îndema parcă s ă te fac ghem pe ea să sta aşa cu och închişi şi să adorm, cu mintea golită de gâdur Nşte pant o fi d e damă, foarte frum panto m de extrem cuţte, te, extre ascuţ tocc uri as oşi, cu to frumo fem i nie ş i ca r e s e î n drep e,, c âte u pas, 1nul ta u . s pre m e drepta u p ă altu l, c u d e lica are e cioar încc et pr iv irea . P cio teţe. ţe. R id i c în licate sub ţiri, ce păreau că nu se mai termină, o rochie eagră scu rtă strâm tă, ar cu un croi lejer. O achetă strânsă cu 0 .
c e a
�heţ
. .
F o a r te s tr â ns ă . O b lo n dă
ri,, ca un ştri alb ba şt c u oc hii al
tin îtin î
ri
L
Ma vt et î faţă m a aeat e u to foa ofeoal Bu zua omue cu ce vă ot e folo? zmbet mam îtebat Na chtat c cel ma uo cemet acă a a e comota ea e obce au acă u o ghct cumva me veu tu u vztato ce oate va eve coată clet. Mam mţt emacat ezgolt e . . . . . vea e gua e e.
băte et u b ă băt ce au vă cee cea vet t ă ă.. . vă c Am ve t a v ei.
Vă teeează teeează coect coecta a oată e ceau e au au e otel? De oţel am ău bucuo că ot alege o gamă a uţ tăă ceea ce m ea famla. u! u! m m zbea zbea Dubeu Dubeu l î ueche. m ea foate teamă c vocea u a f utut f auză e vzătoae. Ea u ăea ă fi băgat e eaă Nam co o vobă vobă Vă og ă ă uaţ ze ea e u to cae a făct e Joc ăm eg eget et ăuul u to cae îema Băua e . Ea oazc. m uato ăum v vea ea ă coboae căte atof atof e. oce oce ee ceva oa v ul atet cum ăeete Meu e ea hotăt uat u avea mc ota. cou ma cee a a etat eta t e ua teghelel teghelelee em O chee aută mucu e vaţ îte egetele ae b�ce ughe o achuă eoablă cat vtia ozotaă co e ub ea o tăvţ tăvţ fă acoet catfea e cae toau maetuo ceaue. a veem avem ac u Pah Paha a u Roate u Sa t e ceebu Tk fatuzec ut ceau mecace u teb oae Î ge ceva ma ot avem u Choocah
M
u
cu beele a le î u 1 ta m ce - m p u e . Vob N u a c î ră ăa s ă le au c a u t v eu eu s ă s e s f ă . ă t eţa e ţa e ea ea aa cee e c assă s c a g u ee e î soţ so ţ e a u t u e e c uv uv te telle. Aăta se e g es getee le sa e u ngi, fă făă mă ca să le ati atin ngă, ca şi cea su ri cu de get tice. e. E a a d e aj ajns ns doa doa c m con ta c tu l a r fi p utu t s ă le stic crea cre a scă sc ă să ap a p r c ecia ec iabi a bil l preţu eţu ace rill e ei, acessto torr obie bieccte din ges ri meta l o d i n a r .
rbessc să- ce să le îc îceec a Treb rebu u a s ă vorbe a es ave aveam
oaecae uuţă a mă exma acu î veea geu o fac î faţa ofeoalmulu vzătoae uvtele gele ale coteau a veală o aemeea g gaţă aţă u efec efecţio ţio att e ae îct mă temeam ă u ec et ţăa oeul î cae vo căca gua. acult ultaa .. eba Mam au buc ate că Dbel ă ac ă îcec maea c egeul. vea ă m aătaţi e acela a u aăt e ceal cu cuea e caucuc. cu aet a etele ele ale Şa u o eeche e mău albe ca a fi ut ă tce fuueţea îl aucă cu vful egetelo ale agle ml e oae căm ea eă ăl ag cu le goae. E u a u timee oat oatee ceat ceat Meca c c cuaţ Meca îto caca e oţel cu ucţie coogaf e cae. U cea cu cuaţ... cuaţ ... t e u aevăat eca e ceaoc. ceaoc . Pute Putea a gă m e ceaui cu caţ e aţă e a u e zece euo euo M reg seaaa că regteam să m-a dat busc se să-- l îcer cercc câd m-a avea ea a m oul meu cea. Ma ţit uo at. Nu u tea s caee lastiic ca d last ceassu d vaddă cea s-oo a ass s s--m va era asc u n s de mâ eca ve ediiat cu un gest, ied datt jos i L-am m da vesstei . L-a g tt l
Pute să pne pe tăvţă, spse c n ton as amab Eram convns că m-a observat tubuaea că nceca să baj m adea bre ma tare I-am eat propnerea baj Nma de na o Ca să- dstag atena, am schmbat ap sbectu spe pmu cu c u cae m-a vent n mnte Ca Care re-- durata de unctonae a batee? Când am reaat ce-am ntebat, mam smţt de ece o ma jenat C sguanţă că n toată stora Carte, ncn alt cent n ma psese o asemenea nte ntebare bare Că Că cent c ent a păsa păsa de ongevtatea ne bate? Vânătoaea ma ăspns aba după câteva secnde, vrân parcă să-m acode ăga ca să pot reaa cât de depasată usese nrebaea mea să măA as pe de-a-nteg copet de une n adevărat spcu sp cu Im era tot ma cad n a să ncec să mă lntesc ln tesc ca ca să mă pot concenta d Teba Teb no Am ncercat să mă eaxe, pvnd ceasu cu n ntees preăct M -am ps te te pe mână, ncecând să dovedesc, cât ea e de amarat am arat c acest gen de obecte de ux ux Am maneva manevatt e, nchătoaea cree cu aceeas vteă de execu e , dar m-a perdt ean dentv, odată ce sstemu sste mu dubu du bu de pndee alal ceas s-a bocat Ced că n gaba mare o sct nves ncercat cat dn no, dar s-a bocat s ma ă cataraa Am ncer nvers,, m spse, ca cm ea Inchzătoarea se desace nvers a mntea coco cocosu su Im dat voe? Eram compet năpădt de ne m erbea cree Mă temeam ca n cumva să-m cadă pcr de sdoare pe tăva , temeam ca să evt această umnţă spremă, m-am dat ma n spate c câtva centmet
•
inţţă care a avut daru rull săiaa prin s c easu cu o u şu rin ă-m mi pun Mi unăă s
ma mt n evdenă nendemânaea
sig g n u l costis isit itooru u i obiect . M- a m fă c u t c ă e v a u e z de si astt fe fell înc ncât ât s ă -l po pott ved edea ea di din n ung hur miş c â n d u mi m â n a as urii . r i te diffe di
Cât costă? costă?,, am ntebat, ncecând ncecând să pa cât a detaat pă, ca cum a f ps o nebae absot oaecae Te m doă ste apteec de eo senzaţia percep zaţia că perc ep o rmă rmă de satisf atisfaacţe în vocea Am avut sen vocea satsfacte sa asemănătoa ănătoarre cu a unor examin xaminatori atori si e asem în ochii s ăi, o tsfact
att bacalaeal sa pes pes de cae te annă că n a a condcee . Te m do doăă ste apteec apteec de eo Pen Pen n ceas c a, ncrstat n oel c băaă de cacc Ma plăt so nteb ce avea asa de det ată de n Keton de teec de eo Dbe a f apecat, ăă ndoaă, nebaea, da n eam n stae s-o ome ome N ncă n scb, scb, ntn ntn od cât se poate de cudat, pel acesta exagerat, cae, dn pnc e de vedee, ea o enomtate, m-a ajtat să ă eaxe n pc Această neăcne evdentă ma ebeat oae dn ce pesnea pe cae eu sngu o psesem aspa ea, n tmp aga unves de lux espec pe cae pnea dspăea câte pţn pţn Vea să ncec pe acea, am sps, aătând spe n alt ceas scoând- de pe mână pe prm E n Tank anuesc, creat n 1917. Ceas ecanc, n
rebu i e tras, m o d e l C ar t e 1 2 0 . re
Lam pus pe mnă am prvt Naată rău, am s, peăcândmă că et Do a mă are câte m-a spus e că rebua să ncec Oae
Sp Spun un- - ă ă par napa ă vr ă vz aur aur A vra ă-l văd p ala, am pu, ăândo p ur Ata ra al trla până aum SunSun- ă unt A m tt a ă aopăr glaul C-ar z duua aă l auz? Ma trut prn mnt ă ar puta ă mă a rpt omp n tror. D atf, părgător alat în ontat u un omp amrl upravgr mor f rprat ja aa Trbuaa ă mă gră grăb b ur Am înpt înpt dn nou ă tranp r. Trbu ăm îndpn muna a o trmn ma ut u unt otărât Cr ă ma uta ma dgabă mod dumnavoatră d aur, am pu ma mut în lă, tmându-mă ă no ă fu rdbl. Vânzătoara a aunat aurl p tăvă -a pu a lo A 1n vtra Vă rog ă mă urma Avam nmtul nplăut ă nu făa nun fort a ă mă rvaă, doar mnmul mpu prof profonamu onamu ău ău mn ma ă- prda vrma u mn Am urmato, rtând p ur loul rvra m -a ntrtat u unua dn bărba otum ngru ngru ar m-au d ua ăă îndoală nva dn rvul d pază, îmbrăat în v. M păut ă uta la m am orâ. Am ntrat înt-o altă înăpr, înăpr, ma mar C âva przn nu mănau do u trător p ar- put ntâln p tradă, a a um ar apărut d n t un. Vzătarl mau în pau a nt ta tăut, pătrâ almul louu louu A m rprat ntntv ml amr d upravg r
trrs p fr -am m şt tt c osul ării . M i -a cii s i a m mi s căr d â c a nc să r e i spi sp i e lim li m i i i te te siu siu e. Teb cect să ebu u î ce c t t c rş r şt i i tăp p p â s c cu 1 p c, c cc sămi stă c o c d o c ţ ţ p d d im i m o b i ct ct a p o p m iiir r i şi p s, ă s ă mă p r t rebuia re efc buia interes in terest t, , ân tot caee ca ototă otă e fată de m în mă sur ă să le cupă. ram ît eles că era
N m azt d o part at u tjg gt d aur ra ma tă, vzăto Col t pznt t modl pr vtn orzontală. m pla mut ata, m pu, aăt ăr u l d ma u gab E un mod Bao u: araă n au gb optpz at, apa u r ur gab, ot u r lbatru în fgrn Douăz tr ut uro rm onvn ă a przat pr u nt ă forma ă nu punam d atâa b ptru u tf odl băta jo mn, mă ula făă ă lpă ă mam pround jgt t făt ă roz, ă dn tar targ Vâzătoara ra part d a bău rvu m fă rtndu- mă Vrau ă- înr, am pu p u ton ar a urp p a xuta t fără ă rânaă , prvn-o u upu von m, am mt pr d o pă o mo nouă ptr n, o păr mroopă, u totul trănă pâă n ta ă f fot gutul putr?
ci ici M i -a m p u s c e a s u l l a mân tăccere ci ivii t î tă aa m p r iv ă, ână,
un , după ar mam forulat vrd fără rpt al
L- scos şi i -am s gi imp c mă ia dj
a ca mod Ac Acsa sa i-am prcia fără să-i as răga să- pă a p căa Dg sa spri a cp să s miş mai rp d ac roş d ghii rfcâd mia sporior s drpa spr jgha ca să acc srăcira ara modor Eram cods d fră băiă viă d icăiri car ţâşa di mi r mod abso igmac G ac d maifsar mă făca sămi pird brsc cap i- să să- - crc şi p aca sps arăd căr cas ca s-o obig să aco rim p car i- imp N mă mai rcoşam Timidiaa mi dispărs d şi dvam d i c c mai dspoic S prca mi cv maipom Trăi am o sa d câar gr d di oi dom Simam c ris că a cp să mă rspc d c dvism xig Maisam o aoria abso pr mi iar a cas să mă mai privască d ss riv iă spr casri -şi ridica privira şi xca sarcii sarcii car i dicam. Săam mai drp ca iciodaă prividi crş crş şr pca spr dg sa xpr car maa obic c cocar si dmâar. N ş câ a dra sca. Nmaiiid smi pirds p coac c raiaa. raiaa . Mă aam p ărâm c şi dscopram o păcr dosbiă d cocp c mai dvrm U sm srai d aopici Era ca cm o spapă gra s-ar i ibra dir-o daă iacm vio api Voca gravă i Dbr Dbri i ma rads brsc pici ar
Ş•
i- am a a rvdr d a vâzar r rc ia r a a isis a s ă mă codc rmd- m ip c ra vrsam hoărâ magai scrâd cri pr ra car cca picioar riri ccr cpr
toosfe sfera maii mi ci, at ra mai ban acuu m ma anal al. . Oam eauu ac ame eii î e p ă rea
gr mi-a dschis şi mmid-mi p vizi
s.. a r ă f r u mo as ea ratt o e to i mi - a u u ra
Am işi p hamps-Eyss şi am s daă izbi d zmo şi d miros ri caracrisic raci d v şi srcir cir a i cr dvi acm p d-a d pica sr ab. âd mi-am vi r am raiza p dpi s cri p car cmai xprimasm aidia cra prpri i m cmp aă d mi ra cdioaă d prpr cmpra ra idcam raci N-am p să m-mpidic să -mi p rbr ga d cv c vaa di ra rai i m rc rc Dscoprism d · asma dva mi rr băi ca să mă cmpr af N dram dir rrisc acs g d rai p car -am răi N ra proa c di domaar şi ici dr s dv Îmi pac m pra m ra ra cordia ca d a ga ga a a a Dscoprism şi că ram obig să sa mr ra ara dar asa ra prbma Miam da a ca ra ar fac crr p car bişism s fac şi aa ca chii mi T gs a viţii m cpa pa s ărac pc
Ce v se are otvant ntr-un un post de contabl? Canddaul se zgâa n toate părţe n căutarea cele a bune explcaţ cu utnţă lac Ăăă dec la c ut cree. dec Ăăă săţ da seaa că răspunsul l deaăgea char ş pe Putea săţ e Ar vrut să găsească ceva ult a nteresant, dar nu . . vense n1c n te Ce aue vă pace la cre? se ărea că ar a băgat băga t o să n aparat: blele de bgo au nceut dn nou să se aestece nebuneşte ar obraj cddauu cdda uu erau tot a bujoraţ bujoraţ Se vedea de a o poştă că vestentarr ăcuse un eort aprecabl n dn unct de vedere vestenta vederea veder ea tervulu Sţea că nu obşnua să oate oate costu costuul ul gr ş cravata cu dun g oarte sobră pe care e aşa ostentatv ş că asta sorea starea de dscoort Şosetee abe contastau n od evdet evde t cu rgoarea ţnu ţnute, te, ncât dădeau presa presa că
sunt f l u o r e s c e nt e .
Pă . ace câd Pă. câd se povesc adcă. atunc cd povesc.. adcă. cacuee sut une ş aste suntsgur că a de ce să u ulţut sunt sgurcă E o are sasace, ştţ De apt ace atunc câd lucrule sunt cnste Iar dacă se srecoară vreo eroare pot să stau ore tre g so caut, âă ce dau de caăt. Mă rog . nu stau rog. oree adc
ond pnă a ae nor ş -a m ra noro. _ Inor n bro mam ona a aperor pe a a prmem n tmp nervl Avea n SMS de a Dbre
Vo s âl Vo âl l holl Gog-V b s-l oz p f f TOT ţ v sp TO p
Y L-am re de doă or ş n-am pt ăm repr
grmaă gndnd-mă la e mă aşepa. To avea ă dpid de vorbele şoer şoer .. . he hea a aa pea ă devnă a nab d neplăă.. neplăă O prvre a ea ora 7:40 u avea ae nlnr da n peam nodaă de la bro nane nane de d e ora 19, el ma bn a a M- e-mare Era vreo doăprezee dar ii rgen Bne ă mergem doar n-o -m ae nmen ap Mam a mpermeab ş m-am o ap pe uă. N era nmen. Am eş repede ş am zbgh-o pre ara d nend. ne nd. Era n ă aşep a pro n aţa aenor A m an a apătl oar nd rgore Larher a ii va-vre d brol ă red ă ş-a da eama de nghera mea ntr-o me de endă. maiţio Iţ e ber dpă-amaza ze n ple . o rgen Tr Tree ebe ă ple. rgenţă ţă .. S-a ndepărta ără ă ma pnă eva der m m m a mă prne prneee n agran de. Am aerga pre ăr şor r d e norăra pe are o aeră evenenele Fr-ar ă e a ă Dmeze n eare z a erv ş n sg z nd da ăa ş e ă pe ma devreme mă a de ăa
aiii pe a uia o dpi dâ a păa păaii ii d a iiu i iu m uao dia ou ud ăa aa d aiui u a n iu n a . m au au pa d u u ăa i Miam m api o ţaă i a mam imţi apoap ia Mia di a poă um mă imţam a; u uia ăi ap d ţaa. porăre a o ă u i ă ă a mp mam am au o a iudaă impia umăi i Mam o o da a um muă a u u ă u umă
contnu ntnuat at dru druul, ul, oarec seamaa . Mi -am co oarecum um ne neinist inistit săti da i seam it
Mam âdi la um dăţ âd uam u ai i ai muţi ofi au paaaii ooii a i dădau u păa făă ţ dp oa ui d auaia i ui ă uo ă mă fam ămi dau u păa mai a âd u a am d aod e. Duui iui ui u i poa omodia Nu ă a oa doa d o foă d omodia a i ă o oaii u ia Oium Oium a u ăi oi oi Mam uia uia n ju iuaţ iuaţ iă Ea oă d â â aa ă puam ă ap mu i i Si daă a oa mai mu d aia dâ d oodia mâ u a â poa d ood e de ală pare ii ă ai mâ ooam . Şia Şia ii d fap d ă Uoi n nea mea ooam mam ă u u iui ă po deanşa dn paa uia o aţ mprevzbă Naş p u ă zi nde vreţ ă mi Aenul ă de parzan ma o di aa d aoaă ua de gndr n am ăzu apăâd u apu o p u gea şoer e a a mne nerăbdăor. ă au o nze de an ndea he o maţă neagră i o pii a De e oare reba ă m e nmpe a uu aa aă z
egem a GeorgeV am îngămat eu desh n potera dn spate tebua să s ă mae ş eu ns t nepusem u stângul aşa ă tebua punte Ha uraj îl ontra n tot e e Tot Am at n ta da atmosea m-a îngreoşat pe l : putoae vee de tutun ree amesteată u mrosul n deodoant etn de maşnă ra groani Vă spun de la bun în îneput eput să n-avem dsu no f hi a apăul lum da mai avem până s-aungem Asultaţ e vă spun! Haba n-am e mă-sa mă-sa ae lumea dar rulaa ompet bloată a . um să-l poi ontra ontrae e. Ce să- spu spu.... Cu un p de noro o să se deboee şi-o să pte mege mai repede nu rede da e să vă poveste povestes s uni ed ş-n oş Căn u a
cât
şop pt de ni ne! I o d e ouă şo bne! Z ău ? Se pa pae ă n uu- şţ şţ b
e tree Să nui văd în hi Ma sătrat de e a de ere ă dureţe. âin l e sale mari şi ărase s-a înleştat e vlanl a er t u bană artală şi dă şh înrdaţ a braţelr ploase gheam u uşurinţă t era de tensinat. b eri negr de pe bra se vedea n taaj are seăna u igurnele dn arto prăţi de e stilele de lei gtaline ând eram mi la televiunea aeiană se tt diua n li bli b liita itarr des desen en aniat aniat în are nişte eli de art rereentând dverse personae dansau vesele ă se tea răji n ule gtaline -am văt n viaţa ea n tataj ai ridl. Ced ă vă nselat: aen nu a deât să ere vrbeşte. agine în gndă gnd ă a elulu eluluii în are li se vrbeşte. apăsat violent edaa de ă ş s-a întrs sre ne hi ineta de urie Ce tt bălmăji u mă aşteptam del d el la reaţe atât atât de nestăpnită. M-a M-a tras instinv n spate dar asta nu ma edat săi sit Puţeaa are a all al l reba să dearse respiraa greţasă. Puţe bba să îner să jo rul un epert n eplb Zi Zie eam am ă poate oameni sunt înhst înhsta a dar daă ave răbdare u e daă aeptă deea ă ate au tve să e stresai şi daă le vobim u blândee a nsstat asra uvântt pot să se desidă ş să devină a drăgţi aestu uvân in indc dcă s i m t c ă nu ne ne l ifere l a să in d ife renti nti. .
-a sos o vorbă dar m-a at ntens rvrea l de stre arăgos după ae sa întors ş a luat- dn l. n
năă sb. A l s-aa l ăs at o tăce nţli ţliuu de l ăceee grea ca u n ln � aşn ncercat să ai tempee nse rns plită care î r cuplită tempeezz te nsiunea cu tensiunea t pu l ş să ăraa ţa dăr aree ţa p d t a sar l O
m nt rum ne, r ăere er m p păăă toe Fre păsăre Tre Tre s prg. mnevră " Ce repreznă priăă ee ee de re o nerre zre e pne n pri vrem ă ă ., ze ve m me, dovă ă ne ne ă, e mntre dn neree Repreznă Răne A ros esă mă prpze pe n n senen nte n pe smz răznre u Mrem să nte rf prăj n e Vgne V gne r, nevân enne n r â de mr, m-m for ă n zâmes. Am n p Cnre N-o - ă pe Cmpye. pre goe s ăm pe er până p Am ş pe ră evr George-V. Ăăă Aş prefer - ă tuş pe Cmps-ys Cmps-yse e feru n- p nm, nm, of ş ont ont onves Ar tee. tee. N sn ă fe. tree ş e �ânge-n ne ă ep să- f te F Fnd ndăă n ee so n e. Rămân ă v Aş A ş ă e ere re ev j re m m pe ă e vă feme Nm m en , n r ntme. neege e re tu neşep Z, nneşep, Ce neegem e e m ne er prvre s nsă, pe re veem n g retzore mş,, ş re Mm r mş r morr pă e e n mă pre mo Md Md, , zee nsre, nsre, err err n e m pe, ă t să fe fe N m s e- strte fu r sn nşe nşe ppă p pă pe >
deenţă ţă,, ă ias iasăă-n e a ă -n e d en enţă! ţă! Nou S ă a ouăă n e u up pea v o am a m e c â t nu ă ne ds ţă,, sttră ră . Pu Pune neaa la e e en ţă labba pe m a şnile pe abacio sau sa u şi t e eaci le ţ-e drmu drm u ' ! .. Pe i cce lă nea ne a m e e pom po d e! c caj ca j n i bl o a, vreeea a vr _
p ăs n ş să voreă eâ eâ ănn. nso, nso, r în eş m e m ş fo pe şr nă. nă . ore s dn d n mşă H H,, sporă sporă n n , nm ă , , ine ş ş ă n o să o oee ne, do ş, să se dsee. A, e s er Ue U e ne se se sne eoo eoog g'' eşe e-e feoş, năzre nee! ne dr să să ee ree oe âpene ore Ae-s e ee ă e s ă ândă negenă o' să, e n- ş ev n dore n ă g · n ndee e ş eotă eotă e oe oe âe â e ne r de nd d ă, voee - - eş e ră fără să ă gâne e să dă, ofer frân voen r şn e â e e ă e oesă e şn dn fă Mnevr - rn e se, e ă nne. n ne. expo erge-! Az Ro! Me e ee e e o oo e n ă fă me oră -o pă! M-m p spee â de de seeă nâ ă mă f n ăpşe vee ă âi nee ne e.. A e oă sende, oă sene n e e ăee, o dess porier ş m eş e fră. A âşn o săgeă, nne şfe şfe ă- treă treăpn pn ne să fgă dă ne. r gen e nv re ne n og o n m re r prnre şn ână jns în jo ră C mps-yses, pe ră -o por sre r de rrmf ergân o ă să fore fnă, re
a aerg, erg, aer g , p e ân tnat nat aerg ont g itii imi, i, da r am on âng nim ·, 1 '
ra eş a mare e evard Aergam f nd m renea nm ma rgem aţ ma dee n nodr ne enr rma da îndrznem - n n eea e gândeam în mod nenona ş am îne nenoeea neno m m şor ş ma ae er er ar rna n a dea faa a m ar f vr m rezea a va ,
n n de ga orar a în mşare şa roav a o nra ma şor ş m-am re în o aeo a oe GeorgeV George V n n dnre d nre ee ma froae dn ar ar e e a a ardoe ardoea a a a noar noaree ee oo ooane ane are e îna foare ân în ava o era f dn arr roe de Aane. ejgeaa de a reee era aoer arr ofera ofera era n amee de mare a de efen . . Vae Vae îmngea îm ngea roare ar ne de fere de vae maoraea dn d n ee ş oae de frm Ree Reeoner oner âor âo r ş ş efen înmâna e anr ae ar a a nforma nor eroane roa exgene n en în anaon r ş ae Nke magne a a fe de neaşea neaşea re · ea a n nerre de ra are ar ravera ena ne orere mfone reea rn o nonşaana n o r. a m a gr gr n dn oşn a ae gen de or.
op a t r i o ţ m e i .
am îndrea re orar Bn a aş rea ş nde e ar v rog
M emea1 n m îneb oee ameer în o ebee da aveam o am Artam prob d-i -i pe şiroind obabi abi a naiba c p r apaa şiroin r d, c ap
fa. Dn ferre fe în are ara în r în anaon
sc rţ
i
d
Da donule Ucaţi vă og cele tei tepte laţi deapta şi ceva mai încolo o să vedeţi baul îmi ăsp n potaul cu u n ton abi uşo pompos Am ucat teptee şi m-am tezit înt-un fel de gaeie peeţii de sticlă lângă o cute inteioaă foate f amenajată cu potocali şi meişoi în minunate gi e sculptate Câtev Câtevaa mese din lemn exoic şi fotoii te invita să t elaxezi Chia în gaeie covoaele sompuoase încălzea alocui alo cui atmosfea ece degajată de mau_ă eei din piat scuptată ascundeau fiide cu staui aşezate pe postaent maiesuoase iviea îţi ea atasă de un şi de mese a înconjuate de fotolii adânci acopeite de mateiale pfa cae te îmbia să te ghemuieşti în ele poie imedi imediat at înfân înfânat at de senimenl că trebuia să te compoţ c eţnee o eţn impusă de n deco atât de măeţ Ball dădea Ba dă dea spe galeie şi păea apoape mic în compaa compaa cu esul Cu peeţii şi padoseala acopeite cu catifea ş închis ofe ofeea ea o amosfeă amosfeă ml t mai intimă. in timă. Ea uţină lu l femeie de o numită vâstă aşezaţ f · oa asta - un băbat şi o femeie în faţă în işte fotolii oase şi ceva mai depate doi băaţ ca eau pinşi înt-un dialog însufeţit da vobeau totş şoaptă Cu siguanţă discutau despe facei Nici ă Dueuil îndeptat spe o masă mai în spate de u îl puteam vedea câd sosea Tecând pe lângă cuplu am si� measma îmbătătoae a pafumului doane doanei.i. e masă ziae de toate fel feluu ile Unele foate seioase pe Herald Tribune e N York Times sau Le Monde, şi altele e aăăt c sp eţă A luat u n Closer. S vedea d upă cum a tou tă speţă tou
•
ma a ur, ea.. L a u m se o oaec aecae ae ece re Ia cei din tea mea avse av sese ecere dinan antea
ocul ideal ca să mă nteesee viata stauilo!
tt aul şi am băgat de seamă că toţ cei pat cien şi-a · capetee e după e. Ea nul dinte acei aeni cae egaa înts capete un si de enegie un magnetsm cae atage atena vesteşte-mi despe faptele tae de viteie! nu m uta mă ă s al ut a nicio ciod dată ată.. De câ bse serrvat că nu câte te or orii îl e A b ee e
con nver versa între saţe ţe în treup uptă tă c câte âteaa min inte te în r ră, ă, ărea că reia o co ă a t ă l et e ână ân o a p t e ân se u ses
ceut un bubon ia e m-am uit c apă ineală eie -a descis ce sa întâpat în taxi cu lx de aănnte ia s-a distat mult pe seama compotaentli şfelui Ţi Ţi-a -aii găsit beleaua c el! acă aş f t să egizez e îsui scena si tot nas fi eusit să inentez na ca asta! -am mătisit cât de geu mi-a fst să expi opinii cae să se ată cap în cap cu cele ale şfeului şi cât de uşuat m- siţit că am scos-o în cele din umă la capăt în cia isensiunilo unt fate feicit că ai tăit tate astea. i-ai it it t spe viaţa ta pofesională despe senentu pe cae-l tăieşt atnci când eşti la biou cm că te-ai afla într- teniţă că eşi judecat pândit neîncetat espe ipesia a In fima asta sunt împiedi împiedicat cat să fu e însi i se lasă pea puţnă libetate ă simt ca un deţnut. iesia că le a o să-mi comenteze toate faptele şi gestule ite astă seară când am pl ecat m-am prcop plecat sit cu obsevaţie jignitare prcopsit
in patea diectoului sucusaei E aeăat că a lecat
puţn ma i repede, d a r în feca fst iu.. A f tâzziu foate tâ in foa re sea e1in care eaă te1
exe de nedept sămi epoşeze acest lucu singa zi în cae am hotăât să plec mai deveme N-am niciun pic e i etate! ă sufoc a uitat l în tip
cân n d t au d z i când „S u nt îm Vezi, câ Vezi, împ p ied iedcc at să fu eu răsp spund und că, dmp îm vn să-ţi ră dmpot otrvă, însum în rvă, te lasă să f t sum", ", îm să f, îndeaamnă să f, d n ce în c c ma m lt. D fa pt, însu în suţ ţ ş cha te înde
ata te u focă focă.. .. Am ăma total năuct înţleg leg nde bate. Nu înţ S-a lăat p pat în fotou M M-a -a orbt de un dn coleg tă. m aduc amn t a cu eamă de unul dntre e, cel arogant. arogant . h hom oma a Da, ăta e Detul de înfmuat, d n ctem ctem pna .. E un ufem ufemm m.. mag magneaz nează-ţ ă-ţ că că atăaă Thoma a fot în locl tă şa părăt bol la ora 1 au 1 7 ş că -a întlnt c ş p culoar. notru dect, c archr, dcto Nu ra eul ucura oat bn, magnează-ţ cena următoar: o pleacă în mod ceţonal drme ş e întlnşt cu drct ucural p cloar
O
Tu eşt u n mc şorce ş î prşt pe c do în mo în cae e întlnc întlnc De aco acord rd Ce Ce-ş -ş pun înc c p ă . s P ă tee m- l în hest su te,, ce ches u s eu ăă ă . U te
Larche . preteno, aproape cu ndulgena ntereant ntereant drectou l v Crez că aa ar reaconat dacă, în ocul tău ar întlnt cu Thoma
f
ae
g g a tă, c car ă Bn , ş c m î cheamă p c elă alt co jocc d to toaată l m a ? lm rs a că-ş b a t jo a· 1 7 k zual Ş-ac alze acu um, v i zu zeaază ac aceeea eaş ş sc ăstta. Şscen enăă, de ast Da, ăs stăă a ată tă Mk M k ik i k al. a e c l ş c -şi pără ărăssşt lo Lacch locul cul d în La în lă?? uncă a ora 1 7. Ce se în tâmplă chp pu u că că . Ei bine dem m . . . Im înch ine,, cre cred d că Larc Ia să vede rch her î ie a ! ţ c ş e v a r m face aceeaş obse
_
_
a? ma pn ,,I b dpăamaza?'' ş poat n ton ş ma tăo a, ata In pl, îş ma ş bat oc d . Mka? cm reactonază Ă ăă .. Gre de magnat magnat ap aptt . rd rd că ka cnt de înfpt încât ă da o rcă bn plaată, ca d gnl ,, epna dumaoatră, g ş dr c bt bt au aa ca o? Larchr cum actonază? Râ Râdd amândo - ăd d rabă Int Int ant ant,, z golndş pahar. Ş c părr a? ştu, am răpun gndtor. acă aşa a tc crl ct în realtat, acata ar fi doada n oarcar aotm, a zce. , Alan Nu dpr dpree ata ata orba -a cmat cu n get pe barman, car rzntă în aa
c
noasă cât a aii c lilip pi .
- Incă u n bo u r b o n.
m ma înghţit o guă de Perrir ubrel a încnat r i ş a prt dept în aă c och ă albaşr -am t go pş că dpre ata- orba, Alan, contnuă l cril nt lt a încâlcte d n, a atd a
lumea, ar Larcher te c uns c tat alfle s cre d rav dcât t -aunc, Larcher îl înap l a rând - c s fac s rca c e ma mecher decât el Pe când Fc pa Eu nu m prefac aa l a fl ca celal, sunt eu îns -aunc celal prft. pervers ers dcât atât C c t Nu, e ches mult ma perv caracterea e tn, Alan, e t fapl c . n t b N u t t lber l ber -atunc Larchr te vrete ma mlt în cc în care t afl A urmat un mment de tcer dns, tmp în cr derat lvra încasat încasat Ap m-a s rt adra a st crete te fura fur a în mn Ce-m tt pvestete ndvdl st cum cre Ba dmptrv! dmptrv! Ba dmptrv! dmptrv! N suprt când cnv se ate de lbrttea mea! Amntet- c s-antâmplt cu ferul de tax. A tbt s t sfre ca s exprm prere dfert de a u, rc cea. Oamen ca l sunt t te necunsc p car n s ma întâe întâe ncdat Vaa ta, vtu tu n dn de e, spr c e de acrd cu tate astea, sm nev s t cnfrm cnf rme e . fac pe drac-n dra c-n par, dar-dar s te arc Te tem ca nu cmva s deamt s f respns De st n îndrne s exprm ceea ce sm cu advrat nc s t cmprţ aa cm ţ-a dr Fac efrtr s te adt ateptrle celrlal. asta fac dn prpre natv , Nmen n - cere D ar ar se pare abslut nal De altfl, dac fecar s srdu s fac penru celalţ câte ceva, vaa uurr ar bun Da , numa c, în caul t, nu- vrba de p n nu spu fac c tn etaat Ute, ast
T
nimni mni n-o s ai vra s e nu vi mai fi iu bit, c ni C rzi că altf
crr s-i d i s unci, f r c c , î i s, iii t v . Ş i-at
t cns trâne r Va t dvn n stf urmare, e, nu te i siţi libe liberr Şi Şi. . se i constrâ ngeri şi, prin urmar con pun p t pe cei l a l ţi .
ra nc Parc fussm vt c c în c rc rc tta, dar n l sta. Faptle, dl, , tt s nve în crer fce s smt c ânt ânt sb cre l c e A f vrt s rsn vnt nl l ubrl, r prt dn n s c, într în tr arcre msr av drett. r n dvr cr rna e cra ân c î trs v rsn c re lvtr ca m c tnr ds brt , srtân s rtândd c r u utrtat trtat clrl, s sn cu c r vn nt r pr m sfn. Ş- a sn ceva, Aan Când scJ nstr s n- e cla c s fm mcr în rt l în ttrr t trr lr, sa ma m t entr e rsect rsect rân, rân, bn, b bn a ca c st î v fce s f fart n c n, c cm r sm c n snt dtr s n sn rnr rn r lr Tate ste l s vr r bslt nr. c t sm vnvat dar ându c ta s c br m devreme, patrnl te va fac s t s vnvat Ş entru aa cva nc car n e nv s rd O va face cu suran în d ncntnt st c s r nccepta b s plc ma dvr l a br, a c s v pre a lu la fel Tu t cel car î ndc r st rc? Nam sp btill sbti sp s n im bit d s sorbit absor imii c. A r tccut, ab rm m as t şc re a mâ n sa r rur cr cru sscr nt ment mme sall e car va m caree de câte âteva c c p ah a r l f scc n rts heaaţ s s rt cân nd cu fcâ rle de ghe burle cubu
Ala tă el letatea e a te e ă lăutl tu tu N te aştepta ă vnă aaă Vele ale a ăat ă at ee. pl am am ele ă Şt -au ăt aee a ă ll e t epe e a ă t tte tt ell tmpul el ee-al al lea lea ă ă lagăele la găele e e entae entae mal U n atel e t a emtat etenţa paveţut apl ă e aatet mue la t paveţut le pnt e vedee men mental tal De eempl daă n-ae eâtt ăă e pâe pent a da z ş zea: eâ le ă măâ măâ pâea ata â vea e unt le ă a mmetul ae ă ngt." C ajtl un aee alege ae pt păea ez păau ulete u en e letate Ş am ptea aa ă etet etetl l ăta de let let 1a autat a am amaa aa n vaţa. L- aul aultat tat u atee ş nu m-a m -ap put ut mpeda ă a ş emţt atât e o pn ă n ll el aen aş maea ş auzul e p tee al teme temelo lo me me ă n-aş f noată ată ă ă ute ute un aemenea entmet n tae no Cum pot ă ă.... ăăă. ăăă. ev ev a le le n teul teul e e Nu etă eţetă de-a gata ş ngu mod zt A tuş maltate ş aume ă a pen o v gjăă .. l pe ae m şnt le evţ gj atl e pe ae le pne-m m e pae ă tate atl at ă e l a ept eptmă mă le ă a eea e -m plae ă f Aşa augem ă evluăm vaă? A zutn zut n â Daa paumul paumul mătăt -a t pe E ma mple eât atât Da â vaţă ae aşa el ât ă e epătăm e tt eea e e p ov
1
tott cee eeaa ce cre acăă to red dem este sau u fa fas s e să mijo c d e a a l a ac pracc tice! A şa că neori e utl să e ăm pra veri ficăm în s ituaţii eori ri u n ge gest st fo forrţat ţat,, ca să de m â ă , c hi a r d a că a st a e un eo
e eetă eea e ne ovoaă tea a ă ne ă ă ptem ealza ă poate a geşt. a ă _
să-m cereţ -m mai cer eţ de astă ată ca să înce ce--o să Si -au nci ce încerc rc să
inff mitate? mă elib erez d e această in
ă a ă vedem ze aşezând-e ood î foto v atfăt ă e ala n uaţa de a-ş o enţa m geşt geşt ă ea n te va aă tât ez n m te ve oota onfo aştetălo e îtât ţ evoa ă oepz agn a eea e e aşteată de a e o ă te jo de-a efazaea A îngţt e Oaj m adea ee-aa defaza defazaea? ea? a o ă te ateez at eez a ă poţ alege ontal a e eea ea e e ă tee ă· a neapăat neap ăat e eempl o ă ne ne ă e te la evta ata ae te nteeează atât de t âă âd vom f gu ă toată lumea lu mea te-a te-a văzt ea a făt u get ae m-a nget t a âna e evta Cl pe ae o înteem aţa jo n oel ae el ae n a. n azu ăta mă a de aat a at n o uo A! magnea agnea ta Vez Vez ă n eş le le.... a da eltatea e ltatea mea a avea e ufet N pot ă fa ata!
Uiţi ă m-ai rep etatt n repeta runa una ă la nr
t t ii o�e ta o�e
jeaţ ezultatele l Aa -o ă- oa ă-n ot de lee oaă-n tale. a u pt m-a uşe!
z a. ez terrese ite Nare d e ce s ă - i fi are e te i rille car rri fie e ru sin ne de l cr rusi
Da tu nmn no tt u toat ata v n ut d m d ma n fa tmân . Nu a tn t nta doa d ata o ava în ând am ot D fat fat Nu tu tu a doa d n uotat toma a dtu f uo E a o ata s n-a d t f un m magnam mut ogo a fo n mo n a o m vad u vta an o f u advat b n ua n a no - a gând ao t vad u vta Clo u b . N-am utut nu m gând ua aa a da foat dat dat atda Ma ân âtg atda afa d aa o fa n afa m t l l Cont vau v au t omoţ ît g d bunvnţ Cont mod notvt d t o ; oat f voba d o ha ş d uu munt Ca vau t dv un t uuu o buat d vm vm ân-ţ v da a a n moa dn ata u mb nm n a t v ş aţ u aţ nu dgada o utm t fu uţn d dou o fa a -ţ au o în onta oţ ag -am vt f nun uvânt a d nta a obab o manftam nu a tbt n nun f ntuam nt uam a nântat nântat d d a Când n aa t Ca aum N u tbu amânm a n voum oat bn Da aa uu d am f tau uu aţ maţ a vd_ a f m t
u , a at s f u v v a s a m a li ţio a s ă E a v z b l s at m m e e ere er are ar m l. rl fr f e . m nm n a tee vet reve
am at am at a a avam a bau a a a a a ta a n a at a a tat ua -a î va fa î an na- Ţ-a uta va
9
imii ne ţl lee d e l un uni.i. S ent Ură s c d im t entul acesta tre reb bie ie să f e m b a şi ai na răs ră s l pând pâ a ndit i it di n lu cell ce lue e.. E în însă să ave vea a un zi a şedi inii c: e ra zia din nţe oi tem in o ţeii co coe errcia ciale le săpt ptăăâa ale. le. Î nă,, m i e şi co fiec fi ecaare s ă p tă m â nă coll eg egililor or ei ni se spun uneea că obi biec ecti ti sese el elee n u u se serră at atn nsse si era ra într treb ebat atii ce avea ea de
gd să ace ace ca să le atngem, ce hotărâri urează ă lă şi a ce e de acuni om recrge? Week-end me usese pin de eoţii, a fe şi săptâa de dpă discuţa cu Dubreui. · I priele zie, ia ips săi nmăr micie isprăvi inice Pe uă, a proftat c craj de toate ocaiie care sau ivit. Aşa că că am condus cu doi kioetri a oră pe o strădă îgstă n ata unui sir de masni, desi ni dorea dect să trag pe dreapta şi să mă las depăşit, sa să acceere ca ă n par un oşlică a voan Am făcut apoi n pic de găăge n apartae nt şi m-a oa ei parrtea doa din n pa m-am m al brufftuiei di alees c doă bru Ba ncha rd, ecina de dedesubt Ia trnt teefon n nas nui ag ent de âzări pri teeon care ncerca să ă facă săi c pă r f erestre . M-am d s l a bir ulorii sete de culor şosete ă şo doă o c do biro diferite. A m mâ aurant ant ş restaur r-un n ic rest într-u ncaa t pate de gâscă înt mânc i-am sp s ch e, fie, un.. Şi, fi te bun oarte chee n e r rll ui că ica i a fost oar ica m-a b ă t î n fi m,, a drm stee dr pest de pe ro istro aree z i -c ecar fiec afeeaua la bist -caf ra cea ai a gomera eea şi găsea odea l reode are re fiecare tă, un erată, und d e fiec "
•
'
'
'
i
la l la pblml pblml cnmic al ţăii i binnţls ma săui să-m s ă-m pim zacu] n lăă cu apap c Ta acsa s-au sfăşua anvi şi păici că min ncpa să ăiască cu aca păc nccaa a-mi nvin spaiml. uam spana că mă vi pu liba n- bună zi cnsânil ca mă ţinau lanui cin n s-a nca upăă c pima ma nâni un cu un ci up plca la afuisia aia şinţă Ea a 1 1 05; am p uma n nâzi nâzi Am na n sală cu caul ni mână şi cu visa or sub baţ Tţi cnsuanţi au j a msl aşza n cc cc Eam ul imul p ca-l aşpau A uc ausi mi-a aunca pivi haţă In sâna s s Gi ach şi păsa zâmbul Ut1"a-Brt bincunsu Şia că numai cu auin p ziivă pţ sca in m c a ai bun Sun si că-şi albis inţi Eau aâ să săuc uc că mă ucau cu ânul a pză in pasic ân vba m a ps pa să- pivsc n chi pivia mi a aas ini ui un alb săluc M-am aşza p un scaun ămas lib Tţi s-au ns faţa sp min Am pus visa p masă la v cu faţa A sus şi am via să l nâlnsc piviil Imi a mu pa sn„
In stân stânga ăcea ea a ga mea ea,, Tho Thoma mas, s, cu o moacă d e niţ iat, se făc
ciş Fnanca Te Mika luma cu amna ână ca ncca să ciască La Trbune âzâ uni p nfuna a psal clului i sun ifl săpăânii sun ui ui ach i plăca să ia cuvânul şi să las n suspns sfâşiu ppziţii pnu a n capa mai bin anţ a a iica ca şi cum a sub aipa sa
f
h.
+
if săpămân i sun ncuajaa. aăm a cua ncnţa n ap cu i n număul misiun faţă acaş săpăână a anu săpămna cuă ş a cu La acs ulim nica vă ainsc că iu zual nivua bic vu nsu s sun na ş va bui in nu să flc p Thmas a m n funa uu Thmas afşa fiuă sinsă şi va sasfăcuă Aa s- facă p nvinău axa. Şa nsă că n ala mpimnl avau asupa ui fcu un injţ u cană Am nsă vs xcnă pn ţ ţii clalţ . u Gi Lac Lac s-a s-a pmba asupa Pivia ncnaă a u upuu ăsân ca mmnu ăc să aaizz nfmaţa Ap ninuă bu bu să vă spun ni a ă Lu ausi a unci u pn pnuu vi mai bin ună analzază a a a ca ca ispunm ca să ncc să nţaă n
°/
+°/
av u ai uni in c ai bun c in vi a u zu a ma ma bun zul la s av fău ut fe s i fe de to oii lucru u. A fă metoe e lucr acee e asi ii a î n em â nă ace metoe
alu a pus cap la cap cifl a cus a sasi a sa ub Ia fucul ccăi sa s pu spu xcpţna Avm suţa şi icin va pua bnfia a n unca sa in fica zi. Da Luc ţi las plăca să pzn u
nsţi ccnnclcluuzii ! ă,, a odaaă icod os a nic ios sei n,, ai se u e ep u ameen am noss epaa rarammŞaesup eno svaa ş resv xpre nxp ceaa sa 1n voce ul cu vo ntul n, ca s ă i a cu vânt aun, cuvâ scau sc rece.
ă tă ivt civ u ac ou ăto şurrăt făşu De fapt, lu an mănţi desfă ban Ia b luââ d u-vă Ia ţo cu a aa îne ua să în esă ve inv cuen e in aţe eaţ oe e, a m p u s î ene nţăă 0 co ieenţ evi î ev ecee rezzec die a înte atăă pe douăspre izat aiz nt ana tan ulta edeer ilo ved ev ilorr per consul l i i d lu ă if l de afaceri per con-
dee cât preţ d eva clip rea preţ câteva tăce ăcerea păss trat trat t sală a au u pă Ce d in Ce d in sală clipee, f care rog ativă. at ivă. nterog -l pe Fau steri ri cu o prv re nte ixâdu du-l F auste fixâ Poţ s ne traduc n francez?, ntreb Mikal izb d 1n ras E foarte smplu, zse Larcher, care lu cuvânul deş cel care vorbea acum era adjunctul su Cel care face rost de ce mai puţine misiuni misiuni de recrutare de la compani petrece ş cel mai mult imp ·cu cu fiecare ntervu de angajare. Dac st ă e gândim,, e perfect logic. Nu poţ f şi la târg, ş a moar gândim petrecem prea mult timp cu interviurile candidalor, tmpul rmas pentru prospectarea frmelor ş vânza redus. s. Şi n consecnţ, rezua servicilor servic ilor noastre va fi mai redu celu n cauz sunt mai puţn bune. Quod at dontan Am rmas cu toi fr grai, n timp ce nformaţia n se ntparea n mnte Un exemplu, contu Larcher Thomas, cel mai dintre voi, perece n mede o or şi dousprezece nute clasament entulu ulu m pare r interviu, n tp ce Alan, n coada clasam consacr r n medie o or s de nu Alan i consac cnczec s sapte V daţ �eama E aproape dublu M- cufundat n fotolu, prvind masa dn faţa ea ncercând să par relaxat Numa c pe masa cu prcina nu e cum m aa nimc altceva decât revista o Simteam prvrile celorlali. celorlali. Putem, fr ndoal s acordm ma puţn t interviu inter viurilor, rilor, zise Alce, o tân consultat consultat,, dar asta va atr dup sne scderea procentului n reuşta recrutrilo r e m iese ncodat dn mnte garanţa pe care o oferim re� Dac persoana rec:utat nuş face treaba sau demision perioad ad de şase şase lun dup angajare, ebue s propu nr-o perio
en ţ
tăi
ăut aea ut a p e a a east st ga au fă gara ranţ nţe e.. Me e înt ntâ âă
foarte rar aşa eva
prv ărăă să o v t-o f ăr o en ente tezze u un zâ T h o ma s a pr â et on on r o ] l u e l ţ z . o u c b î n de s ce d e n t rare reaa l ui Thomas eau u s ă -i ia u a p ă ra as,, fii N u v rea fiin ndcă nar aree cev ce v spue spu a, e Larcher, Larc aş a her, d e d ar cotul chi chimbăr mbăriiii n ev oi e foartte c în copara daţţ l o r să ma slab ete foar paraţţe cu c and i da _
âştgu a fra de afaer pe are- adue.
interesul esul clienţ ătai clienţilor i inter ilor noştri oştri!,!, e enerv nerv Alic Alice. e. - Da r u ăta
degradează agnea agnea Ş, pe teen ung, n a notru ne degradează a gur nu e ţne nen ooteaa ştu rea ne Te agur au pra natur natur uaneo uane o ură ă -a um ă a onto aupra proatăţ.. men n-are ă e gr ă aegeadda proatăţ aegeadda otrvt zâbtoarre a r ivrea zâbtoa rspun nde, a s ă rspu fer rit cu t oţi să Ne-am Ne-a m fe
a u Larher a cuprns întreaga a. hiă,, şi-a echiă din ec vechi din maii vechi cell ma av i d, ce Dav âtevaa cl i pe, D Du p c âtev
erm să faă o oservaţe: char trre e ch lorr noat erlo revveder tre uraa ta î î se p a re c ă dur idaa ţi and did cem m c can atâtt de lun atâ m ce să face vem gă şi nic lungă nicii n u prea ave p pem re înttre tott în i,, l p şti inte tezz Cum ă-i to noşt de sin ţţi u n e or rii t de or d e sp spr - N u m
d v or ând cân sc?? . . besc orbe
tr iee La rcher tr - L a a c e t c a p to , a m o veste excelentă, zi zee. cluz oclu uffă to u ua ta co doua torr Lu de--a do ceea de c, co Luc, căne c com m u n i că ea fără se ute rbea i.. Vorb tăi Luc F a u ste ri re rezzentă u pre lu ă ir iru relu a no, cu o oc chi în hâ r t i i.. - Vă spuneam c ă d u ra ratta medie a întrevederlor ui Thoa n n ştrii �ai pu noştr ete sen lor no ţilo ltan nţi sulta osu b b i m a m i că decâ ceaa a co câtt ce ă ză nallz p erfo ra nţi pe ă vom face o a na acă ial.l. Dac cia erc omer domenul com ma
b
cunde 0 asc lorr as ediia lo atentă a acest ate ta că med tata nsta con or fre, vom co sto
tă î
Cu t tee cuvinte, î înteup înteupee Lache victoio, e de a ă peteceţi ct mai puţin timp cu cei mai ipiţi de pepecti şio ă vă ămnă mai mut pent popectea pieţei ct întevedeie de îndată ce vă di eam că tipu au tpa coepunde potuui e niciun ot ă continuţi O tăcee entă ăbătea din ndu itenţei n oice c, întăi che cu un foţt, tot no ăi ofeiţi ocu de muncă, ş că nu tebuie ă veţi niciun fl de cupue cup ue .. ăcee punea ceva depe tea de diconfot pe cae popunee cet o inuce în nu echipei Unii pivea u, pdind poibie eacţii Ceia, dimpotivă, e făcea că eau bobiti de cetu de notite u pea pea unt de de cod cod Tote piviie e întoaeă pe mine u pa cuvntu în timpu timpu şedinţeo note note ăptne şi niciot c ă-mi expim un decod hotăt -o iu mi moal. u c ced ed că e în inte inteeu eu eviciuu i notu u n cni cni ce i nu e potivit pentu pentu un u n pot v f pote coepunăt mine pentu pentu un tu tu Dacă ne gndim în pepectivă, nav dect de cştigt, ne fcem o eevă de cndidţi ca · apeciă fia şi au înce încedee dee în noi În pivinţa t, nicio giă, pieteni Fiţi pe pce În note no te - şi ta n-e ă e chimbe cu un, cu două can did ai unt mut mi numeoşi dect potuie diponibie şi u- nevoie ă egă1 după ei. Lovim cu piciou înto pube ă pică din e ece inşi u tebuie dect ă ne pecăm şi cuegem de pe o. Conutni u nceput ă nec necăă pe p e ub mutaţă ut inimn din
•
1u
reccr t ă ri p e n tru e a îns ă ş i . Suntem u n bi rou de recru tă ri. fa ce re înss e a n ă deci m ai mu l t dec ât u n M i si u n e a n a s t r ă în si m lu să -i s f ă tu i p e c e i c a re n u cor espun d post l u i pentru care recc ru t ă r i î n a ce l ment. E şi resp spoonsa fa ce re sab bililii tatea nasră esta ta m ă fac s c i a l ă . I n ri ce c a z, l u c ru l a c es ace e s ă -mi i u b es escc
me s e r1 a .
âmb b in ind d în co L a rc he r a a sc u l t at z âm cont ntin in u ar are, e, dar, da r, ca de
tere resu sull îi era pu atăă câ nd in te puss în pe fie ca re d at fiec peric rico o,, ex exp pres esia ia i se i p e r c e p t i bi i a l, r ur â u l î i de chi b deve veni ni ce cevva mai ttr aen in tt r..
C, pie t ni că Alan a uitat că lucază pnt Dunkr nultng şi nu pn Maica Tza A încput ă âă, ia Thoma şi mai apoi ikal iau ţnut inul Şia încntat inizabil pâncnl şi a încput ă mă xz x z pi via Dacă ai cva îndoieli, î ndoieli, uităte în pătăţelu pătăţelull din josul josul flutraslu flut raslui salarizare are si s ă-ti dai seama seama ·că o asociat asociate i t ău d salariz să-ti e bin caitat caitat nu ta plăti atât bin Colgii mei au în cput ă hlizacă hlizacă Şi Şiac ac Alan, va tbui ăţ mişti funul ca ă miţ act ac t alaiu , a î ni ciun caz jucânu-t jucânu-t a aitnţ aitnţii ocial ocial i E aduc bani fimi Salaiul mu , pin uma, p plin acopeit, dică meitat. In aă -a aş privveau collegii îşi pri Tţii co ut o linişte dee moa mo ate. Tţ aşte teut linişte d icioa ee imţeam cum atmofea vin tot mai apăătoa ache e în mod viibi extem e u p n acţa ma deloc ob obiin deru uta cel mai mut. babi ata î der Proobabi u it ă Pr N u eş tu ce în măuă ă ci, înccă l ă pnă n ctu l pe i, p e u to nct mne că era vital să esem vinss pese n agr c onvin ton esiv,, con gresiv abă t chiiii i i tii l î ch
Sednta s-a termnat des de rapd smţeam pe arc oarte agasat de rnra pe care o lase şednţa ş care p errbase oarecm orţa mesaj. ra prma oară cân a avt cral s-m manest dezacord, ar poate că ar o ma înţeept să tac c toate acestea, eram erct că î exprmasem convngerle, c n-am lsat să e clcate în pcoa vaore în care creeam Am prst saa e şenţe în grabă ş m-am îndrept at s bro, preerând s n da nas în nas c arcer e atel, aşteptat ca toată mea să e voam s vd pe nmen a masă, înante să spar ş e. Am descs încetşor Tcerea era cea care omnea acm în cadrul compane a srecrat pe cloar Zgomol paşlor me era amortzat mocetă Când am ajns în dreptl brol l Tomas, s-a az sonere care a spart tăcerea ş care m-a ăct să tresar. : teleonl să. o snat cneva pe lna drectă a ora as centrala era încsă. Sonera contna s sne în clă prăst ca n apel sperat în neant. N şt ce ma apcat; sonera era atât de nsstentă, înc des n-m stătea în re ş nc era o practc prevăztă lle r r e, am otrât s răspnd reglle reg Am escs şa ş a brol To Totl tl era perec perectt rândt, dos dosa a clădte cu grjă ş n stlo Montblan Montblancc aşezat negljent la ve ve Un parm scret ptea în aer Poate n aterater-sav savee . receptor, or, n model mt ma a mod decât cel ca dcat recept saa gsea în ceelate bror o negocat c şe ra în s s-l cmpărat car el, doar ca s n semene c gloata. l ra cât pe ce s-m rostesc nmee ş sl as pe nterlo s ae c n snt oma dar n ma dat rgaz ent
A
Eşt n o m d e n m c . V-am sps că n ma am m dat în înccă c ontam on tam pe tota tot a la şi d um umit itaale dis dem de misia disccreţ reţie. ie. Şu sig sigur ur că 1 at s n a t pe rector l e ş -a ţ sps că ansato to l l p o e st st lbe l l ş bera că ra v e v p a tea te a să- să sef se - g ăs ăs m meedat n f _
înlocu i tor . .
onle, e n Tac n gră Şt că neata a ăcto, ncă n a trs Cl ncăer n altă parte z căer N o ecâtt neata E o ârşăve care sgr n-o să te-ate să ecâ să ang n ra. .
.
,
.
cai eşea de a iă c a a a ie cega că e a sş şeiţei ea Aice Ea ca că ă aşea că ebă lc e sa. Megi a asă? ă ebă zbell ea Zbea da zbe gijae ae e a bde b de dă de gij Se eea ae să e văză c e? Da ăss c ă ca ş c a i ca eea să viă e a A aşea că e ăă e ă ă să ie evi eviă ă s eze ea: ea: eă? ă? v ei s ă ă asa e C să Csc esaa c c ae ae dăg a ceva a ve. . deae. A şa ăca să e vesi ai ve C se ese? Reae dhu si. des de . igia Ma i i s e e as să esce sg sg Dacă e da să că ai aia aee cidae cidae e OK. i! Vi aecaii seţi de i! A a e sada Mie şi cd as caă ei ea seca i asa c bă ă a as a acadee de a PalaRoyal, dea g gădi ieiae ieiae Ce aă de i işe ic ic cae di ia Pas
L
de şcoală din ainte de război. Şiruri de castani, zgură pe jos şi, ca un brâu, e ur-mpreur, bătrâna construcţe ncărcată cu a l pietei reci, n t istorie Sub arcade se simţea mirosu mirosu fin al ce zgomotl paş ior noştri noştri răsuna pe daee uzate şi lustruite e secolele ce trecuseră unul câte unul Ea un adevărat lăcas a nostalgiei. Aici, timpul se opise n oc cu două veaui n ur ă şi nai f fost surprins să vezi copii îmbrăcaţi ca pe veu zbenguinduse şi ţpând de bucurie odată ieşiţ n eceae aungând stourile de vrăbii urcat cee câteva tepte ale scării oate cu o frumoasă rampă de fier foat, zgunţuoasă la pipăit, n patea de no a gădini A mers pe lângă vitna u ramă de em, nchisă la uloae, a unei păvă de unde putea să cmpe cutuţe muzicale veci şi ajuns n strada PetitsCamps Greu e mers unul lângă atul p totuar ngust al acestei stăduţe frumoase, ple de oicune, din vechu Paris. Fiecare din aceste nenumăate butiui era uc, a anumnă epărtae de francze şi alte al te lanu lanu de magae care vând toate aceeaşi lucr, ocae din oraele umii Aici, fiecare vitrină surprindea pin originalitatea decoraţuno şi a�tentcitatea produselor expuse Un negust de umbrele stătea ângă un măcear, a rândul ui vecn cu u ceaprăa, apoi o ceanărie, şi un secialist n bijute azanale De la magainee u deae gurii, la pantofar, trecând prn libă care vndeau cărţ veci, toate ţ dăeau ghes să te opreş, sa adm ucue aceea fumoase, să le at atgi gi Cunoşt galeria Vivien Viviene? e? De Delo c loc O să fac facem em un mic ocol Am traversat strada printre maşinie care circu la nenterupt, unee upă atee, cu viteza mecuui, şofei viziil
e un fe e străduţă acoperită de un tavan vechi e stclă ngălbenită şi de fi fojat. Mrosea supărăto a uezeală. aeria adăpostea la ândui câteva butcuri şi restauante, a era 0 atmosferă foarte iferită e cea a străzii. Iz1ată e afluenţa trecătoilor, de agitaţia oaşului, ea scălată nt luină tristă, de un cam religios. Cel ai ic zgot, orice zvn de glasui răsuna ool n Jăcaşul e stclă Oaenii se şcau u lentoae Domnea aci o linişte elancolică Galeia atează in pimi pimiii ani ani ai secolului al XIXea evea dept salon monden pe veea Restauaţei Vin aici când simt nevoia să mai fac o pauză, ca să ai uit de biu. Gaeria avea foră e potcoavă, iar ni a ieşit pe partea cealaltă Din nou pe stadă, putea siţ ieasa pâinii cale cae se revăsa dintro butăie apopiată i sa făt usc foarte foame Am ajuns!, ajuns !, zise zi se Alice arătâ înspe înspe faţaa unui est estauant auant închis, s s brăc b răcat at u gjă în ambrur vopsite în i, un gr închis, Am intrat înto săită ecată în stil arc, cae nu aăpstea mai mut de douăzeci de loi Pe peeţ, n ae e lemn sculptat, atâau numeroase taburi u tt felul e citate. Patonul, la veo patruzeci de ani, n, estl de scund, cu un fuar de ătase înnat la niveu gueuui căăşii sale oz, sporovăia de zr i clien A pus caă iscuţei de cum a văzuto pe Alice re,, ă ca care eraă niera ce ani vce - Doa m a se oam zisee cu v r! zis uto tor! nt re cu gent rec ege ăru ut d ac ă n -a lice,, a păr co plice -arr fi fos fostt în ot tă e un zâmbet co înss ot
slug arnică Ţiam spus să num mai zici aşa, Arthus, răspunse ea pe un ton glumeţ Tipu ia săutat mâna.
gust şi şi asumă o seamă de riscu i dovadă de mut bun gust aducâdu a Arthus. Aan e un coeg, zise a pe un ton car punea ucruri e unct. A Şi dumneavoatră umbaţi cu recrutărie?... recrutărie? ... Nu ncercaţi să mă ademeniţi, vă nştinţez că unt imposibi de integrat n frmă. N u recrute recrutezz decât contabii, contabii, iam răspuns răspuns Ah! zise, mimând o mare tristeţe, nu interesează dec oameni cifreor cifreor Ai cumva două ocuri pentr pentruu noi, noi, rthu? N-am făc rezervar reze rvaree . . stoogu meu mi-a spu că azi va veni o persoană im ortantă pentru mie aşa că am păsrat masa asta. E pentvoi pent voi .. Domnu et etee nespus de bun Nea ntn cu mută eeganţă două iste de bucate, iar ice a puo pe a ei deoparte, fără ca măcar să arunce o privire Nu te uit? ntrebat-o. t-o. am ntreba De priso priso.. m privit-o, ncercând ă afu mai mute, mute, dar -a mărgiit ă-mi zâbească scurt şi ş i enigatc. Meniu era deu de bogat şi totu părea apetat. Greu de aes din-o varietate de feuri atât de nseată Nici n-a aucatt să ctesc tot, auca tot, căgazda că gazda noatr noatrăă sa s a şi fi fiţat ţatsă să ia comand comandaa Doa Doana na Aice? Aice? Mă a eaa dutae, rthu â nd doamnee se aă n seama mea Ah! mi pace ccând De-acum ncoo sunteţ a mâna mea. Chieşu meu rincipe mea.. faţaa mea d o uş ciu ne în faţ se, făcân făcând plecăciu ho tărât deja? eja? spu spuse, uşo o ară plecă s-aa hotărât s-
suio io c de busu oşiiii şi ş i bu Ăăăă . Pă Păii Am A m ă ia u o m feuu iill e c roş - Ăă mee fe
Ai si
- P ofti m ?
N u, nu , ă sta nu e u n a ntreu demn de un principe. Lăsatileg g . Ia ă vedem„ am ă vă pregătesc ă pe min e s ă a le sc . ni' �e r t ivee cu br â n z ă roquefo . ad iv _
Eram uşor descumpănit de atdinea atdinea sa aceela roquefor ortt? - Ăăă . Ce e ac
efăăc ut că-i cad e faţ Arthu s a pr ef aţaa şişi-aa răma câtev evaa c ciipe c cu u căsc scat ată . g ra că
că?? P rinc ncip C u m a d i că ipeele meu se ţin inee de şo şoti tiii, nu n u-i as asa? a? m C eu e s o l te a eg u egu meric rican an,, îi răpun unse se Aic ice. e. Locui uieete
câtevaa uni n Franta doar de câtev Dar n-are accent, zie e urprin Şi-apoi, e atât de ermeător, nsă nu e suficient de vânjo pentr un mno aţi fost cresct cu cereae şi c hamburgeri? Maa ui a fost franţuzoa franţuzoaică, ică, dar au răit mereu mereu n Statee Statee nite Bun, n cazu acesta, are nevoie de un pic de inrcţie ă bizui pe dueata, ice Mai mut ca sigur că va trebui ă
Jnveţ nveţee tou d e la început. înc eput. Eu am să mă ocu de capito capitolul lul
inar, zise, accentuând fecare iabă a uimuui cvât Să ncepe cu brânza roquefort. Ştţi că Franţa e audă cee sae. cinci ute de soiuri de brâză ae sae. Avem şi noi câteva feuri n Statee nite. Oh, nu mă uăraţ! răpune e afectat, prefăcândue coo din ărite Vorbim depre ucruri cu totu diferite ce c uezeu! Nici pomeneaă La dumneavoată nu e brânză, e aă pati că nveită n ceofan, e o gumă geatinoaă băămată cu are are.. .. Oh a a! Va trebui ă- nvătă de toate u, ăi atunci, ă nceem c brâza roquefor„ oquefort-u ete regee brânzeuror şi brâza regior regior Foarte bine, ă vină adivee roquefort, -a nterut
R
Pri Prinţ nţee, aici nu poae vorba de nicio nlănţuire N sunem l a ocnă cu linar linar.. .. B un un aunci să u ărim un al fir cu Nu, aici nu urmărim p e nieni. Nici ăcar pe r ăi planicii planic Am connua, alegândumi vorbele cu grijă: După aceea, o să iau o fripură de viă bugugnon carofifi naur. caro Orice, e, numai asa nu O, nu zise Arhus cu hoărâre Oric v ă reprezină. Nu pueţ să vă ndopaţ cu viă bourguinon , nu .. Nu, am să vă aduc aduc.. un piep aduc oare ce să vă aduc.. curcan n sos de vin arămiu, cu ciuperci de Sologne. Eram cam descumpăni Am voie să-mi aleg deser deserul? ul? Aveţ Aveţii oae drepurile, drepuril e, prinţe .. Păi aunci a să iau o ara cu mere. asup Foar Foaree bine Să noăm noăm prin uare, zise concena asup caeelului i arulând fiecare silabă, o spumă de ciocol ciocol Mulumesc i pofă bnă Arhus e bucuros să vă desfee Şi asea fiind zise dispăru n bucăărie. n râs Am izbuni izbunin Ce-i u u năzbâia asa? i is saa de bucae e o cacelma De fap, exisă un sin eniu si e acelasi penu oaă lumea. Dar e foare bun, o produsele sun proaspee Lon găeşe gusos, zise ea, ară nalcare care se zărea prn gemuleţul ce spre negrul nal cedd a spre bucă Mor de foame foame.. Ser Servir virea ea e rapidă E avanajul meniului unic.. unic.. Clien sun obişnuiţi ai locului Însă, o singură daă, un turis a reacona desul de urâ la joul nevinova al lui Arhu
nmţ
u u r o q u e f or t! Au s o s i t a n d i v ele Mă p reg ă te am s ă - i i au c asal t anreul, câd _
Alice, am uura
. .
Era m b u s c e x t re de scâ rbit de ceea ce v ve ed e a - Da ?
în farfurie.
A l i ce, i - a m s p u s eu în şoaptă, brânza ea e srcată A
rins ucegai. greţoasă
.
A căscat ochii la m ne câteva clilip pe, după care a izbunit în rs.
Dar e firesc! firesc ca brnza ea să fe puedă? Asa se ănâncă, e .. rei să ănânc o brnză pu pued edăă ?? Parcă era o nouă sarcină ipusă de Dubreuil. Nu e puredă, e doar niţel ucegăiă şi . Ce ie puedă ce i-e uceg ucegăi ăiăă . w
N u ! A s a i u ce ceg gai săn ănăăos Pe cuvânu ull eu că poţ oţii n ncca fă fără ră săă-ţ ţ fa faci ci gri rijj i De al alfe fel,l, fă fără ră uce cega gai,i, brnz s s
nu m i are ni c i un h a z .
- Iţ Iţii ba b aţ j o c d e mi m i ne .
Nu Fii pe pace! Priveşe. A nşira mai mule bucăţi din chesia aia pe furuliţă şi şi le- băga n gură e-a meseca şi. nghiţ zbind zbind şi. lea nghiţ ' - Gr Gro oaz aznic nic!! - Da r g u s t ă m ă c a r !
- I ni ciun caz!
·M- apleca asupra andivelor, alegându-le grijă pe cele
re nu veniseră n conac u puregaiul Arhus era gaa să verse o lacriă când a veni să i a Ar farfriile Va ebu i să le dosesc, să nu le vadă Lon Ar plânge ca
e.. Allce ce ş-a ps ae rl e n o a rfu ur ăr e c u f a rf u că cătt ăr bu rutt î n b d p ă ru A d e ine prre m in p le lecc at u şor p ap ş a a aţeele p e m a ă ş br aţ ţe . N u inţe pull ş ed edin mpu nss mu lt în m surr p r n a Să s că m - a su fi încipui nciodaă co ăi ţii piep lui Larcer Ai ri cat mul mul sicer nsăă, a m fost c ât s e poa te de si cum m îns ocu er iu u e u „ . o C e si Sn convn că neglijarea candidaţior care n corep cerinţeor poulu penru care noi căuăm peronal n e în inereul firmei Alice ma prvi n oci câeva clipe Nu ăga em nicioat de eamă până aunci câ era e drăguţă Părul şaen dechis aduna n pae coea n evienţă un gâ foare fin, foart feminin Privirea a albaă era n acelaşi mp prieenoa şi fermă,, rălucind de ineigenţă Ave fermă Aveaa u n aer exrem de raos Da, nmai că un o mai convină că arcer, Duk ca iziiii ca dec eciz inţăă d tiinţ u c b n ă şti iau uceerii ia ond duc ai c con rii ai lii memr ceia ial si ce nu erve ervecc inereelor irmei - De cear face una ca aa? - Hoăr Hoărârile ârile un un impue impue mai ale e piaţa fnaciar fap, de Bură - Vre Vreii ă pi, de acţonarii acţonarii noşr noşr Inrun fel · ter Eu nu vreau ă e cimbe cimbe ace lucu: ee ş1· n m acionarilor ca ia ă e mă bne N, depinde. - De ce anume depinde
ing r l u c ru c o n te a z ă, cel mu t d ou ă : să creacă în con in uare ţiuu n i l o r şi să încaeze cât a mul a o area a c ţi te d i vidende an
.
_
e a n .
_
- Dacă e s o l u ă m a modu absout, nu văd d e c ceear tebui ne şoche z e . . P r i nc i p iu capitaismu i spue că acea c are invvesti naanc i a r, in tin nd î-o f isc n ăă vor f si c ceei care vor câstg a e ai m u l t d a că l u c r u r i e se şcă aş a cum treb e. Este paa celor care rică, iar o copanie nu e poae ezvola ecâ n acee con Şii ne că o acne creşe acă a izeşe ă e dezvoe, ncă anci r ee ai c iar ăl celor care vor ori ă e arce pe coraie va f mai are ar e Câ epre ividene, aceea n un ecâ eee părţie nre aconari Iar ca ă eie iviene, argia teuie ă mearg bine bine Te oretc c,, d a , n ma i că pra racctic ic,, si ste tem mul este cople lett
,
•
_
pererttt Astă tăzzi, su sunnt pui inni acei acţiţioonar care ai pn teei pe ezvoltltaarea com piei pe teen lung . De atfel, î are
A
"
acţooa�! ază să s ă fe acţonari acţonari.. Să şti că acţ vează ceea cei mo move - De ceea
ătorri e it, en năto riţ:: s u nt fe mc de eu ul de d dfe feriţ ostr trii su nt e nos fe ănc, fe fondri de inve inveiţi iţiii ·7 - E 1 Sl. ,
•
parte a m pulu lu, nici no cunosc u adevărat . Fie vor s dea ovit itra v â nzâ d - ş i acţunie în c cllpa î care acestea au crest l m mitor, e deţin s u i iccente în înccât pot in in eenţa hotrâr ârililee ei şi, creem mă, ă, n- o f fac ac în ieea dezv zvoolt ltăr ăriiii sae ar1oioae, c ca să p o a t ă î n c a s a iv ende g rase î în n ersul ceor câţv vaa a a i at vor r ă m â n e a c ţ i o n a r, c h i a r d a c ă as ta -i î pi e d ic ă s ă- i fi iaaneze d e z v o l t a re a v i to toaa re şi, deci, îi pune în pericol existenta Şi t cr creezi c ă ăsta ta--i jocul ui Dunker şi al aco colliţ iţllor să săii, să să
eve ac ă "
i nt nter er es ese e le a c on onar arlo etrrm lo r în det me en teres nu ul ntere slu lu i
"
Bine, dar Dunker a creat hargha asta E hrduga lui .
tepinder i ? t - Da .
,
•
,
lăsat furat de vise, lăsându-mi privirea să se p pe frumoşii fr umoşii pereţi ai restaurantlu n cele din urm m- oprit la una din din maximele afşate de Arthus. Era voba e un citat din Gandhi: ,,No tr trebuie ebuie să fm schimbarea pe care vrem s-o vede î M-a
"
11
lue." cru u e i g u r : sch Un l u cr chim imb bar area ea nu va ven enii di din n prt rtea ea ltii ! celo ce lorl rl a lt I
Yve Dubreuil e lăsă pe spate în fotoliul fotoliul său aânc şi-şi birou rou Ii Ii plăceau irosurile pusee pci orele pe bi pus ir osurile estecate estecate e piele şi de cărţi vechi, pe care le soca cu locul une îi făcue făcu e destăin uiri aănunţte aănunţteîn în zu de upă pia noră ntâlnire. Lumina blândă serii care-şi făce loc printre rurile copacilor din parc scote în evenţ tofer englezescă a odăii Aşa cu obişnui, Dubreul ipri o işcare e rotţie cuburilor e gheţă in pharul său e bourbon. Convingerea ea, contnuă el, este că orice chi1be rebue să vnă in noi înşne, nu n exterior Viaţa ta nu v f chi c hibată bată nici ni ci de d e vreo organizae, nici de vreun guve, nci e vreun vre un nou paron nou paron sau sndicat. Hai ă ne gâni la politică: poţi cuva să-i citezi vreo prejurare prejurare fericită î care ce cre u it pe fapul că o peroană pe cre o ocoteau providenlă lear pute schib viaţ în bie şi-au văut visul plinit? ndeştete ndeşte te la l a Merrand î 981, l a Chrac î 1995, la Oba fact îşi ziceau ceşta î 2008 . Nuai dezaăgir Abia post fact greşită şită De fapt, nu cor f greşit peroana, cor f făut o alegere gre asta-i problea Nieni nu vie să-i schibe viaa, doar tu singr pţ - fai De ta trebuie să te deur p cont propriu. "
,
scimbar. rd că s rfra mai cu samă la scimbă ril car, în mod frsc, car dora să l vadă n socitat şi, siurană, voia să spună că impactul ar f mult mai put ri
sin e c al pentru ntru sine alee a de urma fce pe identfce ui să ident care ar ar treb trebui dacă fecare dacă fe
iar l a sfârşit sfârşit să un odl pntu cilal şi nu să sta să arat cu dtul şi să critc Da, înl înl, , ida ida intrsantă, dar asta no să schi nimic din prtnil prtnil p car fra l ar faă d min şi nici n săl dtrmin p patronul mu să mă rspct, numai şi nua pntru co să dvin un modl d cilib cilibru ru . Ba da, întru întrunn fl xact xact asta o să s întâmpl Dacă suf că nu t rspctă patronul, nu aştpta să s scimb d un sinur u trbui să învi cum să t faci rspctat Vi am poi scimba la tn ca să dvii dm d rspct poat flul în car rlaoni cu cilal, poat flul în car vorbş sau modul în carţ carţ faci cunoscut rultatl rulta tl . Poat faptl faptl nu laşi fără răspuns rmarcil rmarcil dplasat altfl, manar manar prfii car au obiciul d aşi ărţui colaboratorii nu s iau orcin, nuşi al victml la întâmplar Sp Spr r că no să încpm încpm d acum a cum să spunm că viia d vină dacă hărtuită! u, nu nu asta vrau vrau să spun. spun. Siur că nu vina vici ş nici nu putm pu tm spun că ar induc un u n asmna tratamnt făr săşi da saa. u. Spun doar că ar un fl d a i, comportamnt, car fac pbă ăruira ălăul său simt dacă s va lua d o asna prsoană va ruşi să aibă impact nav asupra i, lucru car nu funconaă napă napăr r şi cu alt prsoan Gro Groa anic nic.. Da
E com plicat, pot ai ult lmnt, dar factorul
dt rmin ant st cu siurană lipsa stii d sin acă rsoana în cauă nu p dplin convinsă d proria valoar dă sm n că st vulnrabilă, iar unii, cu o ândir mai rvrsă, s prind d îndată Nu mai răân dcât să lovască acolo und doar Avam brusc nvoi d ar. Am puta dscid un a să intr un pic d ar? ubruil sa ridicat şi a dschis lar frastra Al plăct şi răcoros, încărcat d umala copacilor, a năvălit în încăpr, aducând cu l mirsml linişttoar a srilor d vară. aua iripil păsărilor ascuns prin frnişul platilor înalţi, iar raurl maistuoas al unui cdr cntnar s unduiau lin. întrun fl, îi ă întrb da că . crd că . . poat că, întrun lisşt sm smaa d d sin sin fapt, chsa nu că nu nu ă iubsc iubsc îndauns, nui vorba d asta, şi ai ult ă sit. sit. noral dasupra; das upra; advă advărul rul însă că unadouă ă ă ird cu ira când fac rproşuri, rproşu ri, când sunt criticat . i s fac criticat. Aici suntm amândoi p acaşi luni d undă ata iitoar o săţ dau o sarcină car o să t aut săţi dvolţ sa şi încrdra în tn, pntru a i ult ai siur p tn nsu am întrbat dacă nu ra ai bin să fi tăct. tăct . care felul în care - Rev eni nd la oi cred că şi felul Reveni vreau să cred astrre, vreau oill e no noast ne ved ba dacă schiba vedee un ma pott schi inea sa se po titudinea nagerr, şi atitud manage reu si reu si ta nu va odifica în asta noii în s ine să îns ăm numai că as evoluăm să evolu no vre vr eu n fel cu r1 1 ă . curr s ul evenim imen enttelo lorr la fr
ici,, unici co săă co Să zi tii s unee să şt upun resup zicc em c ă ac est lu luccru pres acest dar su re care anag ageerii de ca sun nt co eteriina m an con n vin s că ţipute teaa d·eter i-aa i pu te to tott p lâ ngi s ăe. Ar nţe. ivii nţ priv mite pr num reaa în anu ărere ă-şş i sc be p ăre him imb sch
câşgaă gaă dna ne Char ş-aşa, parda n-ar f câş Vorbeş aşa fndcă, deocamdaă, n ş d e n de ă
în cepi, d începi, daa r crede crede-mă, -mă, n u e chi c hi a r at atââ t de î ngro ngrozi zitt or. Şi-apoi, să ştiiii c ă a tu n ci câ n d o s t u aţ e n u ne co şt conv nv ne, p u tem p ur s
mp ă ne căăm a oc d e mncă Habar n-a câ oae mp
n nemţmţ de aţa or profeonaă, e p p nrna dar nar peca n n aă pare Om e eme de chmăr d e no, ş deeor preferă, char dacă- e dn cae afară gre ă rămână n ace cone pe care cnoaşe decâ ă dea a chmb pe o aţe noă depre care n şe a cr şa ş c peşera Paon Paon decra nşe oae care a năc nrn fe de gro foare înnecaă, dn car n-a e e Peer de macară, ncodaă Pe eraa era nver or , e era famară, prn rmare mţea că era proea Refza c ncăpăţânare ă pnă pcor afară, penr că nocând eeror, ş magna o, perco r necnocând nec rmare, nc navea cm ă ae că paţ acea necnoc era, de ap, pn de mnă, de frmeţe, de era erae e Mţ oaen ăec az n peşera Paon, fără ă-ş a eama e e o eamă cmpă de necnoc ş reză orc chmbare care prveşe n mod drec de, proece, v darr n e da e împnec ncodaă, ncodaă, parazaţ cm n de m pame necae, c pcoaree ş mâne ferecae n căş de doar e den baca aâae ae de chee bac aâ a e ma a n e fooec ncodaă
·
chim mba ală este că v iaţa însă nsăşş e o schi meaa pers erson onală ereaa me vng gere Con Co nvn nomăă ca t�' nc o nom connuă. N-ar avea nc o mşcare con orrţ -qu qu Doar o taudecât un mnunat tau n u fe de -t doret doret ce-t ce ă nu
a în ncremere vem oae movee n doa ă accepa
bre ş-a trna o pcătră de oron ş a adăga care a zăngăn vooae în paar ceva cb r de gheaţă a aer n pep er deafară era şor parfa
_ A pr op o d e sc him b are, e xi stă una pe care i-o doresc c · reş şeec, deş n ţn nee decât de mne: ă mă a at,, d a r n re aevărat a
ea fac facee cev utea a? eva? maat. Aţ put e fm nee-m -m ce cev de.. Spn va ma ml Dep n de ltt e c cee vr vre e ă ă t tee Iaş aş? ? _
acee le leaa ş i m o ti ve ca toată lu lu - D in ac e a: e o porcărie care, înccetl în
arăă .. eu,, e om nceu omooar cu nc cu
B Bn, n, şatnc ce e împedcă ă e Iaş? n prm rând, m pace pace dacă e ă f cn ne E gre ă e aş aş de cev cevaa ce ce pace -ar p, p, a a ae omenee de re, când mă aă ă ă dend K, atnc magn magnează-ţ ează-ţ că ar ea ea n a pro pro foar foaree n, foare p ăc ş care, pe deapra, ee-ar ar căpa căpa e re re ea ă- e când vre manează-ţ Bne " caz ăa ea ăa or de fa? ăă ăă da da ăpn ăpn ă n e prea convngăor
Im ăcee e ş Imaagn e az azăă- ţ: ai n produ oduss agic carei face păce e ajă ă c ap garaa îţ evoa Ţgar nevo ap de e or de câ m câee or m aduce ceva în p l u s ? .
n aa aa
aş că s-o l aş Şa dcă ped attun îpe ci,, da unci a, ce e î aa, rea că as dacă asa a să re
a
egea -a fi -a re care ne ca ba m ă g ân nune eaba nu s- dusproodu a I a un pr dea ânde
ovoca t p l ă ce r e tott m a va to cev pe,, ce cape eree cât înca in d er stin ş i d e st
ndă e? oare? ce oar dărrea a g ân Darr ce ă.. Da daă cioda ncio uaa n du că n-a ându -aşş ma u
se dezăle latate, pet a dpă aeea ttl să e lipede a la zle. Lbe Lbetat tatea ea Lb Lbeta etatea tea la s abi i, Da, lbetat lbetatea ea a daă aş aea e să las exstă aseeea pese sală î aest sens, nât pesa pe sa ă a spla ea aleee ş ă aş piee lbetatea daă as lăsa de at Ţa pede pede lbetat lbetatea ea Lea ă bate atât de lt la ap ,, teb să te li de at'', îât, aaş ae, aş aea sezaţa ă ede n pesn, ă ă spn nţe nţeii ellalţ U sâs t ia săpăat î pi OK. O săt tt istrtile ele. Va teb să le z z îta a de bei A siţt n spate sp ate ă e ee ş am îts atee desisese şa pe jătate a să se steae î înăpee asezt tătă înt ltis, ltis zân d s , , zând Aa atni la zăt n aet , destl de ae, aşezat pe asă Pe petă, î ptea t deaase le penele, ss de âă litee despăţte, ee eaă şi sblat s line stă da apăsată De aea n aet înte î ae sia despe e Adea e eăbdae săl tes Oae e ţea Lsta pel l e a să ă spă tţe espe e, despe întâlie naste Be, zise Dbel, să tae lze, a să şt ae de e ală A îătat săt aest dezad l să
A cu m, şi ast a se p o triveşte cu ce spuneam d i eor, îve veţ ţ s ă om un un ii m a in inee u e teu i e să î ela la J ti ti. Este te . Es N e u tă t n ă tal. ta m s m l. s g g u u d m pe p ă m ât. â t. Sun f unte tem m, ă v vem em î el el ţ vem v e ş ş em, , h i î t te ea ai iun unee cu e su u ell lţ lţii şi nu _
tă m se cin e ă m d e fieae d a tă inee Exstă l i tllee pe e ştiiii a să fi ape teb bu ie să le şt ei it, t, es ee te espe pet tat at de e e a alţ lţii ş ş să să e . i � ţ laţ b ela e i c e
ea îi dsplăea n l ae psese ple e să sta să pl ten a să a ine e să ăân e nsi, ăă să sp sa să l esebite a să ă îele e c eili S tt lt l a ne D -a -aşş a st a l ll e, e e i a eept ptaat să e e să esti P Pt t Da Da,, beşt aţuzeşte şi ia elezeşte, ni aş De e eptat să îneţi este li S Snt nt estini iet ietee Din e pnt e eee teai ăsct ie ie eai năţat, leai eţint eglile, ia a te lseş e ele să te expi Ai ca sezaţia ă u ân eş eş u st eş ă n. Binenteles şti s a să ăâi c aeăat sţ ş să te ţ e îţele s, a peea pate să te expi p atpe atpeee Be, da a nătat , să bes i aeă pilăre E o mare d i fe r e n t ă. Pă, at înseaă ă tt ee e ăţ la nită âstă ae pate ,,n ,,n a eea este asilat pă aeastă âstă este atal s n a snte n îse aăl lsi
e săsă- spn eva? Ce ame? E voba o de o ezsenă ezsenă n aa aa shmbă Ese p pala pa la de d eenă enă dne dne opl ş adl: opll doeşe să evole ae oe nma să n se shmbe. Adl ae Adl o oa ae e Ue, am să- spn e ed e .. vo bi pe n spe mine şi m i-a vo Sa aplea aplea ş o spe
ondena. Cnd n ma a he să evoez, nseamă ă nep sa mo mo . Am ngh n se Cahene a nep s ă şeasă. Aa o pasăe a sos n pă e păea n hoho zelemo Mam da seama de n lbăo onnă e. majoaea oameno, aeasă vonţă de a n ma lăsa ompoamenl să evoeze apae n j vse doăze doăze ş n de an. Ş e oespnde, d pn de vedee bolog, aeasă vsă? N . Ese vsa vsa a ae se sses ss ese eel. l. e dezvolaea ee a sa- ş ş vsa v sa a a a An poae n o nmplae daă asa- An n ma ai he să evolez evolez oae ă e se poae de es es a a,, da da povesea n se opeşe a. Mă veme a ez ă nmăl de neon nepe să sadă evesb p a sş ve Nmai ă s-a doved oae een ă p e onna să m eav s nd snem adli Am m diaţ moal; nepeam să mă sm băa eee Mai exa, poesl ăsa de egeneae poae i n e al mai mlo ao, pne a aee . nvăaul. e s da ăm me hoăm să onnăm să nvăăm s s evolăm, ă
sase oale ae Mnse Ue, spn e aaă sase majoaeaa o, nd oamen se pensonează, ănăă n majoae sănăaea o· s năăeşe bs. e e ez ă se nmplă asa, dpă păeea a? C mp sn n avae, sn sl ma sa ma p să se adapeze adapeze să evoeze măa pţn, a moţ moţ Cm s-a pensona, să n e onsdea nşe babal aa sădane n aes sens. nemenes n abe ş ne n epe pe sşl sş l . . Va, e vesel Ca să ăm v, e sen să ăm în ă adă să n şae,, să evol şae evolez ez C Cnos nos o emee ae s-a apa să nvee să ne la pan a ope ş n de an o ese nempomenă oaă mea şe ă e nevoe de an de sd pn să ş să n n-adevă a pan Adă, ea sooea a ope ş n de ă eă să pee ţva an sdnd, a să po na a n nmen men Aş pne pn e pa pe oe oe ă ă va ma nă m ş ne. v aa, onnă să evoez, aă ve să ăm nă oaă vaa, onnă sănveţ să nveţ,, să desope, desop e, ş n e ma pne la adăposl aeo ae ţ seoeaă mnea, ş n n e ma asnde n spaee aeoaş l onoabe pe ae ş dea să e a
eeaa e e în ee sm e an nsm B ne s a n e voa să -m a să-m
pveşe eaţe? -a a l-a mne n zmbe de sasaţe pe ze. petă să E bne să re o să are ret et a ser ne,, ţ sp U n se n se rett. Un spn sere saa es el s eă ă de-a de ă d llă o o n elaa nee ha s dn o n
a. ă sabeş o eaie o pesoană ş s-o deen meda
să vre să -ţ sp s, săreaa să răs s e e a de sp ale,, să as ţe ale p ndă do nţe răsp dorrn res p�te p ş s săă- să ş a să ferrt de a arr daă e dfe ntt d e v pn eree, ha ved eder vorbeasc scă ă cu sin inc c erita tatte .
O ase l de pespevă ea, de bnă seamă, de do.. do..
M i-a întins f oaia Ce h â rtia. Mi-a scrâşşnet hâ p e niţa z gâria cu scrâ Cerr l ia ar fi re fuzat s abs oară hârtia refuzat cum hârt reli ef, ca şi cum um e d cea în reli
un secret care nui era destinat
_ Cu m ad ic ică ă?
poat atee fi do ţiaa s a po doar ar ace I nt en ţi ceea ea de a a ră răta ta că une d e ş .. Sa Sau u te p e p oa e că vr ea d oa r s ăreb b ă ri ă-şş i p un ă înre nr--o si sittaţi aţiee ne nepăc utorr l înr păcă ă în faţa asi ercuto asisten stenţei, ţei, s a intter in ees esat su bie at d e sub ieccu ull dis isccuţ uţiiei, sa sau u să ia arae că e i ne ia co com mand ndaa să ara
. i. gr i
Am citio am recitito şi a cz e gânduri Sigr, î păcea forar�a îmi evoca o formuă magică a cărei sens î scăpa deocamdată Aveti i cmva si mod mod de întrebintare Avet cuvenit? A zâmbi. Da Dacă că am rămâne a un u n ve ve pr menta aş forua ac secret atfe Ţiaş sune ceva de genu: Străduieşte-te sl îţeegi pe ceă ceăa a înaintesă înainte să încerci să e faci tu înţees" N că înseamă mut mai mut N putem rezuma cmunicar dinre duă ine ine a n simu schimb inteecta Ea se ee siman si a ate niveuri Ae nveur nveuri? i? Da ma cu seamă pe pa emţona; emţiie e care l trăieşi în prezenţa prezenţa cei at snt percepute percepute de interoc, cee mai mute ori în md iconstient Dacă bunăoară n a sufe chiar dacă izbueşti să ascunz ascunzii perfect acest cr, to va simti înrn fe sau în at. Se prea poate poate Ş nn a o poate simţ Vrei să sneţ ceea ce am în mine în i l cnversatiei Da şi n neapărat a modu cnştient Uite un exel
c vl espe pe c - şed inţee ţee de a b irou. Î majo ritatea atea ca urior, ior, în res şedin majorit cazz ur
întrtr-aa d evă asa mă m ă ca dce c gâ vărr, as Da, în gân nd I a c ceeva va!! d i a ă, ă n er e o , r oc o n c to t o r r Ş i per erccep epee ai in intt en enţţia
între ebă r ii în s ine. Cân ensull într Când d ci cin n decâ t sensu eva c ată să ne
bine,, nu-i aşa, chiar dac încolţe ască, simţim aces lucru foarte bine înc există tă n�mi n�micc care să i se vorbele le sale nu exis se poată re reproşa în în mod în vorbe mod
iecv. impede de . impe Cred că se mai întâmpă întâmpă ceva ceva şi a nive . siiua c iar ciar dacă e mai greu să denstrezi ceva în aces deni. Bine anci în md cncre ce să fac e c frasa dneavastră for1ă for1ă agic agică ă Să c crinz rinzii c·u minea ivers ceia înseaă ai întâi să faci să încteas înc tească că în ine drinta de a inra în în ea ea i. nseamnă să e ineresezi de e înraâ încâ să vrei să
mentez xerim xeri i:i: să-ţi fac4 ăere entezii ce înseam pieeaa nă să ii ii în piee nseamn să încer înceri să gâ credee şi e şi ciar să gân n d eşti ca e, să crezi ce cred vorbeşti a fe cum vorbeş reşii vei reş e . Când vei işti ca e. te e, să e, să e işti orbeşte oate astea siee exac ac ce ce si desul sul de ex stea,, vei fi în mă siţi ţi de sură ră să si măsu lăat şi s ă înţe elă e voi care din voi Fiecare ană Fie persoană legi c adev ăra acea perso înţelegi adevăra vă veţ d ă. D u p ă und eţ sin gim imee de un ung incr crooniz aşii lun ceeeaş izaa, v eţi fi pe ace acea, vei p te cel elee te punc oate ns ţi, c toa a, des tea, edeevii t îns r, s săă red igu u r, esig ae de v e d er e in riii cări niică omn re a com aloa oare ăsttra o val iae e.. Veţi păs iniţ iţia folositoa re am rca încerca al va înce elălal ea că şi celăl vedea veii ved a. Ia urora. Iarr u ve âduror amâd anci s ă te î n ţe v�rr sul resseze de un iv� inttere agăă . V în înccepe să se in ţe e ag
Sunt am udat hst asta. Nu uta d o a, ma d ontabl. Nu vorba d va întâmpăto : s t 0 prsonă dstu d aţonală aţonală. . Bin, o să-nr să t fa să smţ asta p propra ta pl. o să m un xprmnt ar va ţnt doar unul dn sp tt A a vobt. nvo d un p d ar dspr prgăt, zs în tmp s da D fapt, tbu să mrg să aut două sa Nu putm ae nm n ast otol, suntm pa und� l Dubrull s Dubru dn brou, urmat d Cathn am uoa. Stătam la î ndoală - o pa pş îndpătândus p uoa. dn mn arasă d ast ast luu luu o arum mstroas d ds s raportur dntr omn, stăta stăta în xpttivă O ltă pa m u poa p păânt, a ma urând nsguă. Prv a m-a ost atrasă bus d ant. Carntl .. Mă spta atât d mult să pun mâna p l.. l .. să run o prv prv...... Nu s ma auz zgomotu paşor. C do ntasră ps înt-o altă înăpr.. înăpr.. Aum sau nodtă. Iut Am sărt în poar. Parh trosnt sub porl ml. Am ră nmşat.... nşt nmşat nşt .. Am îno mna na înonnjurat b rou ş m întns m S-u auzt vo în surdnă, paş. paş. . S întora întorau! u! nb Ma dus pd înapo înapo otolu, da phtu tosns tât d înât î vor auzt u sgurnţă. sgurnţă . Nu tbua s ă mă aşez . Rpd, să mă ă mă ut.. ut.. . pn bblotă după ărţ. C do au nat. Am ămas u prva ţnttă p rtu r punm aoo. M-am întors spr . Au şzat două sun aţă în faţă, l mtu unu d ăla t. ma putn d un mtu Ut, st aoJ o, l zs D u bu1· 1, aa t"an d s sppre unul i sun s · d up Mm aşzat. Dubul. a şt şt ptat p tat o 1 1pa, •
•
"
•
•
_
_
mtt ? N im imii c deosebt Cu m m ă sm t . Mă s i t bine
Atun înhd Atun înhd oh.
scu cult rebâ ltaa t, înre bând ndu um măă ceo să f L- m s Lfcă că..
zii , peste C ând îi d e sc h z te c cââteva secunde, vre reaau să să--ţ ascţ săm mii s p u da că s- sch rlle şi să chiimbt cev în tin s ţ r inee. Hi,
esch i d e och i .
sc u n, d a r îş tott pe sc îşii sch Er to chim imb bse pozţi ţi. . Spre deoseb ebr ree din cum nin m î îşi inte te,, a cu şi ţn ţneea mâin e ce di iniile pe genun uncch. Ast i- p din di r och oc n im im h i . C î n e a m săr să s rtt mţ ţt? t?.. Cm cud dt, t, dr r g gre reu u
przt przt bz Aş spun ă m bz T smţ ma m a bn b n su ma puţn bn înnt? C înţlgţ prn st? Putţ f ma prs? Bun .. daă să shmb două vorb c o prsonă p ar
no cu no cuno noşşt pre reaa bin inee, te s sm mţ m în l lgu gu tă tău u că o f fci ci pe stra traă ă,, de d ecâ cât, t, s ă zi z i ce cem m, înt ntrr-u -un n asc sceens nsor, or, nu nu s ?
B Bn nînt întl s. ' ls L sta m ă rram. As' vra să-t luz onfoul omun în uncţ d d__ pozţ ma. A întls, mult m lar um Aşda Aşda,, îţ pt întrbar dă r rbu să a o onrsaţ ptîntrbar c mn, t-a smţ ma în lrgul tău sau nu, odtă shmb pozţ? M dgrbă nu. - OK. Înhd oh.. Asa... Aum, dsh-. "Iş sh mbas dn nou pozţ. Cu otul înpt în şold, îş sprijijii ne b ă rb ia în p l m ă . Mă smt, um să spun ... ob obs svat vat.. u- p păut Bn M hd o dată oh ş . poţ să t uţ. ş. Mut m b! .
cee mai simpe cee mai ap i subţie şi am aes cuviee cee de vocabuau său A u-o â poa d d ăă ici eo Voiam doa sice să- ac să-mi povesească cu ce s măâcă o cesă î Faa S Si i c ce e es ese e ce ma mai i icedibi? Spu Spue eţi ţi Momeu î cae ibutm să ceăm şi să meţie uu aâ caiae a comuicăii com uicăii ese uu imp aceasă caiae aâ de ep e îcâ icoşe acem oice peu a coseva De piă gestuio tuio dacă u idivi îs capiou ou acesa a ges să âem a capi schimbă poiţia ceăa î imiă ăă măca să-şi dea seaa V Veţ eţii să spueţi că dacă d acă adop ad op mai m uă veme pst pst cuiva şi p e uă o schimb schimb especvu especvu îmi va copia mişae şi-mi va adopa şi e piţa? - Da .
E compe compe aiuea! aiuea! Tie miee îsă că mi că esetau esetau e să ii sice î moe î cae ieioei să ii î eaie cu ceăa Pov Poves esea ea asa pe cae mi-o spueţi acum e e-a de hauciaă Eam etuiasma sâi de ceea ce descopeise Mi se păea că pâă acum câeva miue usesem ob şi su î piviţa uo u o aspece aspece aâ de pee p eee e ouşi î eaţie semeii mei Ea supiăo să descopă că dic vie se peeceau o sumedeie de ucui e cae ic ăa ' eam coşie mesaje pe cae upuie oas e şi smi ecoei Dubeui a mai adus î discuţi e şi a iveui ae a e comuicăii comuicăii Am îceca să au mai mue mue da d a mia ăspus că ea aus peu peu o i şi m-a codus pâă a uşă Ea deja oa
caegoia aceea e pes sooae ae Dub eu i l . Fă c ea p a e i ca î n făşu fă şur r â â , u-s us e p u ţin ţi n î trtr u voal de is istte ca aee le obesc
ae eigmaice
agu deja u ) as ja pag astteu euui ui şi fă cusem sem de făccus usee câţ âţva aşi r Tecu Te aşş u ecţa uu u i, s u rav ţa o a avegh eghi i u-l pe St iăă în di rec Stali ali u gă i
caa ociuui câd Dubeui m-a sria a îoss spe e e am îo Vio îapoi! Ea câ pe ce să ui săţ îceiţe sue îţepei Nu -aveam c să să sa -am egăsi î ieio -a ura i ia aşii ş ăsuau pe au auaa ece ia îtr îăee e ae u o ai văusem ăuu ea aseă e vei cub eeesc Raui pie e că aeeau ir-u aă î a eei eei pâă a a avau a cu eaţui eie uă use cu câe uăspeece ăpi ascuse sub abajuui caii ăspâeau uă caă şi iă cae uea î
săiţ iţee di Câtevaa să valoare m iile d e căţ îng eme. Câtev de v veme. ălbeite te de îngălbei ecii.. ibiec le m e acaj sus ae bibi e e sus tu ue u ea at caju iee e e a au u sp ijii spiji praffaţă Pe js bună supra js,, m ai m ul perreau bu acpe anieene ac ultte co voa oae iani cov iţeie aiţe i ach cii u a aââc iiii a cheetu e Ve s evaa Câev es.. Câ sai aies alee uă e ie l al lcc î î l iele le î c i l zae i aşeeza isăă I a cu l cis e aş laa e a iiii bid efe fe ese uiaaşă Ces pea ui idgge, cap aap aee O caa pa f d u l î n c ă p e r i i .
ubeui uă o cae masivă Caeie ăase î pau
uşi şii,i, ob obssevâ vâ u e cu ae e e
puemi u umă îe O şi 1000 U umă? De ce? Ţi-am ceu u umă
l
•
12
•
Marc Dunker manager general la Dunker Consulting, era un bărbat înlt şi bine legat. Cu nălţmea sa e un metru nouăzeci şi cele nouăzeci şi şase e kilograme reprezenta categoria cat egoria gre a în domeniul recrutărilor F�anţa Era originar in tr-un orăşel e provincie in nima regiuni Beaujolais. Beau jolais. Negustor Negustorii e bovine din tată în fiu cei d familia Dunker nu se bucurau e prea multă apreciere in partea locuitorilor care socoteau că meseria lor era un rău necesar amlia avea bai mai mul ecât crescători in îprejuri, îprejuri, iar acestora li se părea de multe ori că banii îi făcuseră pe spinarea lor fără să aibă însă e suferit ca ei in prcna anilor grei în care preţul căii e vită scăe scăeaa masiv La şcoală micul Marc se juca ma mult c copiii mai nevoiaşi Pe e altă parte eşi mânru nevoie mare că era fiul celui mai bogat om din sat se simea respins -a suferit i cale afară in cauza acestui lucru şi a event impotrivă bătăios La cea ai mărntă dojaă din pa rtea lor sărea la bătaie Maa lui schmb suferea mult mai mult in pricina asta Soţ l ei se bu cu ra d e o po caree ceea car eraa c eaa er ar e iaat, ar inviii e e inv ziţe poziţ scotea cu m â n a c ast sco usă să reu re fii ialăă fii soial iaţaa ei so c, viaţ n fo foc, le di din nele astaa ne
la pr te,, stte eroost priivir lorr ner rbeelo a vorb şi a irea ea su n sat şi in bi ill osil sub ilorr i ilăă a femeilo
bârfe. Famlia Dnker s-a mtat la Lyn, slndl pe du] Dnker să bată zlic mlţme de kilmetri ca să aj g l ţară Marc a trăit această mtare ca pe capitlare ş dispreţt pe tatăl să că a plecat Satsacţia mame a drat mlt: şa mai pierdt d când şa dat seaa că atât ea, cât şi ce d amla ei eu priviţ drept nşte ţăran de vecini lr c g lee albe, pes de cndcere sa fctnărme de br Preernd s respns mai degrabă di gelzie decât di dspreţ, clădit restl ve sfert din c aza acestei acestei exclderi s sia pe dnţa ne revan revanşe şe Şia lat bacalareatl în md firesc ş a bţnt ap, dăzec de an, brevetl de tecan sperir î cme mncit timp de aprape zece i ca reprezentat l r de prdse agcle, flsdş c arecae talent, prcepe de egcatr pe care avea ma mlt ca sigr în sâge scbat sc bat de trei sa pat ri lcl de mcă, prfitând de e scmbare ca săs crească salal md sbstatial sa ls de fiecare dată de acelaş scenari, păcălidl pe cnslt angaă legătră c tmpl petrect la ltml lc de atibidşi respsablităţ pe care nicidată n e avse fcia,, dar d ar pe care, cei drept, drept, ş le l e dstribise sigr. md fcia Şia dat seama destl de repede că aceşti cnsltan cnştea meseria nci cât egr sb nge şi că era ş s anci pra în c tr zi, patl să d acel met dezvăit ma nrarli pe care la plătt at nc câd l agajat şi l Marc n veea săşi creadă recilr S i părea astmcă pent isne care l a a e dvedea aprpiată de d e cea a tatăl să Era, dpă părerea şr să cvigi cmpanie î legătră prespsele
f
�
se J J ma trz, ac lt pe ct prp p ce t n scrt crs de re î etde de gae, îcht î cht n br în centl Ll ş ps pe şă 0 plăcă ret t pe cre scra „Marc e csle î ectre" N re d crs decât că în legee cddl lel să ăce lt decât care dn tehcle pedte. Treb e că vt desl de pe ereşte Ac lt d sct Ave sţ aprte î pv el, cpl, a cddailr şi cel ptv pet e pst.
Cel mai greu a f o st st p pâână a pus pe ce ceii dnti cl clie ie . . e x p e v rie ri r e e n o ţ r e ă a Fă lă îi vene ge eu u să fe credibil. Câd i se spune a as ta deveea, în mod bizr, cam gresiv iv.. Desul de repede a a l u e ca t înspre miciu iu ă, scoci id du-s i clie ie de pre ressti tigi giu itâ u ş i c it â d num umee de fir fir e ici şi ijo ijoci ciii căro ărora ra,,
peseme, lear f rezt atl sb petexl că, d pe ăte, era demne de servcle sle Acestă ide s dvedit a de ls ş a ăct rst de pele ctce, te îndată de altele, sccesl adcd sie sccesl N sa îndeletncreî îndeletncre î veea c ăşă I se păe că c brghezi dispretr care pe vrer î cle l l a depidea acm de el cd era vba de lc de că. se temt ş respectat. Aceşti ae îi nc d plă vt să aibă sb cntrl înteaga paă de ecrtăr d rş, dar pent a le creşte dependeţ de el Adevăl Adev ăl e că nl să statt ea sicet c să dreagă el rănt. Ceva în el îl îpingea ere să eargă îate, să acă tt mai mlt ca săs dezvlte aaceea, să abă ptere ltă şi n pls de atrtate { {)eni )eni ncnd pe brnc, brnc, ş dblat eft l ca s ă cnslde pzţa cpane sale.
Du p ă un a a ngaj fittat cu proofi ltaaţi A pr ajaase deja tr treei cosult
SMS O pivie sută pe eanu teefonuui: ea Du e A itt. ,eză t ţgă
Ce ea u povestea asta? Voia să uez o ţigaă? S-a deshis uşa asensouui Coegii ei sau nghesut s nte Nu ă aşteptaţ, ea spus De e i eea Dueui să fuez, toai a ând voa să ă as, nu să ontnui? M-a ntos pe stadă şi a fuat,t, ăsând apins o igaă. Spe ă nu se seniiza .. A fua pivile să alunee pe hipue nueoşio teăto ajotatea găiţ să ajungă a luu, ând a zăit un ă ae seăna u ad, neişat n uţe. Ma apeat să pesoane oane,, da e e s-a ntos pe ălâe pot vedea vedea n şuvoiu de pes a luat-o _n n dieţe opusă Vadi! ad Băatu se ău nevăzut Siţea o uşoaă aeţ aeţeaă eaă . Ea apoape sigu ă ea. Mă uăea? De e? -o fi eut Dueul să se asg ă-i espeta espeta făgăduial făgăduiala? a? A f fost o postie. postie . Ce-l pie pe el, a ua uei? Sau teua să iu ngijoat a od seios, să găses un otiv pentu inteesu pe ae puta.. . M-a ntos n ho, un nod n stoa • Ajuns pe oidoul de la etaju unde lua, a teut p deptul iouui lui u austei, şeful eu de seviiu deja năuntu, eea e nsena ă şi sutase joggngu diineată uu oate neoisnuit, uşa de l a iou său deshisă De oiei pefea să se nuie, a să se izolee putea de ut deeii de eii ehpei sae Supota geu shiul potageu
Uşa asta deschisă ea o ocazie pe cae n-o puteam ăsa sămi d d e u m s l a A bu b v u e n a sfâ sf p âş e ş it o s su sa une„ u aj Să-l fa să c t v l as a â s n a tul tu a a so so s că ţ i e eaa o în înccec oste caae c atât ma duă ma g e gasea1 pe neva ai pţin vob ăe decât e l. c cat l-aam s al utat A aşteptat să aju A intrat şi ljun ng J a ai pun de e , d e c a s ă u m c e a tr tad cseasc scăă să-ş d n dce pv ea dn dosa r, făă să-şi mşte apul n ăa un et . Ne- ân n llee, d a as astta nu 11aa fă stâns â ău ut să s shhţţeeze n o o uă de
V
Bz ele îi eau e au îne âbe â bett Bzele înem men ente. te.
A neat să nep o onvesaţe,e, aosl seet a J ueul n inte Doae, ât ea de geu să pătn nt-o e ae ae nuţ nuţ e pe pla pla.. Aţunle au ajns az dineaă a 12 A est 2 nto singuă şednă a Buse ş 1 nt-o săptăână săptăână Da Ea a v viz izb b în în-un -unaa d dn n zle zlee e sa sale le de de a aee în însu sufe fet te. Tea a e. Te
să poit de asta, să voes entias, să nest un ntees pentu aest suet. Daă a si ă pătăşes peoupăie, sa deshide n ata ea. Ceea e este uiito e ă au uat 1 de la nepu nepu ul anulu, a ezultatele noaste seestiae snt n estee u pea e ogi ogi u Sunt iim m ped e subevalu at atee .
Da Da a ua uei, nu sunt epeentative pentu valoaea eaă a op aniei. u
In că nu c âşt nte, fie înan g îna gase erg âştg Trebbuia să mer m partid sem rtidaa . Tre
eo i Să nu las să intevină �oente oate n dsuţie
N măa nu -a oen ă ăpundă, da -a ua a a ş um nu pepea um puea neva ă aşe gu a pună aemenea pladn. M-am mţ puţn uşna Doa puţn. La e puea aşepe de la un del o de Clos? Nu ma aveam e ae ă-l dezamăge. Să onnuăm Ş otuş un aţun umuşele. A ebu ă e bu de ue S-a înruna Am onnua u ş ma mul enuza Daă aş ff boke boke,, aş mza ol pe ee m âhn·ă,ă, înonjuâ A ău o mutră dezoaă, ba ha .. . mâhn· e de un zd de ăee Bun. Bun. ă hmbăm aa Să- pune înebă. um explaţ ae deaa îne ezulaele noae i uul Bue âeva momene de ăee, în ae Faue a ăma ab emşa Iş aduna, de bună eamă, oţee ş ua pegătn egătndu-e du-e ă omune omune u poul atuu a tuu Exă ma mue eemene Ma înâ, paţa nana peopăma peopă ma puţ de ezul ezulaele aele ree, re e, deâ de pepe pepe voae Da Da u un n bune! ahe ne epeă ae uru în lun dmneaa Ş Ş-a -apo po Bua ee nluenţaă de elemene phoo lmul uvân l-a pu u un uşo dpeţ Elemene phologe A a ae adân în pep În mod la, nu plăea delo aă pe proeol. proeol. zvonu Şapo ma e ş herman. Spame, zvonu he hean an
a aa ae a u ca gu r p pac aupa n a r Che
e puem îneba de e oae e înâpă aşa
Ş d a c ă c n e v a, în paee ău, age o e? Dacă
f . cum 1 z•ce ? Nu ăd ne e nee a aea e naba, nu poţ ă ăpunz a înebae a Fheman n-ae eun nee peona ă bae be în avântl pe ae au ua aunle nae u um m aş aş puea eu ă şu Pă daă luu l uue e au ane, ane, în îne ea ană nă exă peoane pe oane ae îl deenă ă ne aă pa în za Fean nu eâ.... e eâ ă ăeam ă nu-m găe nele ş gea n eu apu ă aă ăă am un apu Nu un un adep al eolo onp onpaţo aţo Ah e mă ma âe ând nu- nu- ăe ăe nele nele u epune e pune depe neva ae ee manpua de a ă e Ală, Aan, a de lu. A hean a r ish Fis
cc I a!! I aa O cl ebaaea a pă, ă îneb clp m doa deţ eţm oa a în pun und ăp oaă zu uaa dac acăă nu găe ec c u aa ou e ş o ae du a Con o du neeneaz ro dao orrr -ee aup înda azăă- upa în
în eglă.
Da, numa ă-m ă pe vâfl lb lb oae bne, upă, da nu n boul eu.
d. âd. neaa ă â ene e u- aăă în Oda Od ea el ă glu ne a e nuă a aă mea lume
ebua ă-l movez a ă-m ăpundă epede
Ajuaţi-mă s ă găse sessc cuvântl ăla şi ă proi că ă f faac
eăzu înto lpă. ăpuşă
In Ince cepi pi ă ă mă caci pe nervi. Da-mi un sinonim. \ Inumen E intumentu ui Aa-ţi covie Nu, nici ăa. E i bie, va rebui ă e muumeşi cu ăsa. Da Dam sinoim im. mii un a sino Am aceva de făcu, Aan. Vă ro rogg L a revedere, Aa. Tonu său era nu mai admiea ae comenarii, şia e ine e. ai u ita t la m in mai ar rul i n u s-a m d oa
p uţin mă m ă tădue tădue Am ieşi oarecum frura Aa A a e, ce puţin ăcar aâ e fa, greşeaa mea a consa în entuziasu care aişa aişa Ca ă ,,păd în umea ume a ui'' u i'' nu era de a să aac o emă care î ineresa, mai ebuia poae ă-i iu de comunicare. Serio, raţiona, exprimâdu- precizie şi riguroziae, u une une puţe. a bine - ar i re - şi pacă pacă Dar -aş deemina asfe ă vorbeac mu Nu e ir În orice caz, am fo foare aproae izbâd e aba saa în birou, Aice m-a căua ca ă dsc despre coţuu uei negocieri c uu dinre cieţ • Eram împreuă e vreo zece nue, câ am recunosu 1 ui Faueri e uoar uă ce a re reu, u, iţia, iţi a, pin faţa br meu, a îor îor şi şia băga bă ga capu e uşă, u şă, cu _o igură a fel impasibiă arioneă Şi şi şi-a -a văz vă z ut mi mi departe de parte d d e dr d r um.
Ace s-a îor pre ne, ervoaă că hau acesa
şeu m-a iigg
4 Sarcia ar puea fi şi mai gre greaa Grgore archer. acă ui aueri nu-i ăceau conversaţie iie de iere e a eectua, Larcher L archer nu e suora pe cee cee care-i atăgeau aeţa e a obiecivee sae, fecare ecuă di tu ău i eiă ă aue a ue să-şi să- şi îtegească îtegească izbâa Asa ăa otuşi o uşiţă desciă. Ca u auar ce era, archer accea ă cibe câeva aavre di câ câ, dacă simţea că aşa îşi uea otva cabraru U aari vese şi un saaria roductv, iaă o cobiaţie cae-i eea erfec ieresee Pri umare �u mi-a veni greu ă- fac ă vrbeac ere ica sa famiie ar de aici am ceu ă veti ere deetnicirie din impu iber, excuriie cu ciii, iar aoneee au apăru udeva e arcru cveraţiei ce a firec chp punţă. La fau discuei eram aâ e îcâa că auasem u aiuor. uor.
aree euiil, car breu Î z iu a ce S-u u e la Dubr SMSceee a m p ci icci SM m mi c icci cum rd. i ă vard. uleva dem a să ie de garăă pe bule ţigar iess s ă fum fu mez o ţi
u reuşea să pcep care era o ac Sfâ rşi ziei m-a pr birou ui Aice, care ma vorbi ou desre gâdurie care u-i dădeau ace, egae de rob
liml răcnet pe are tcma îl ahionase. O dee ărea pteam reista m-a făt să tre la ata. Am prmt ai n andidat mpresinant, am sp s. ip nemapment. Ser1s De âte r vorbam de bine despre neva în preenţa e,, a şi m valarea sa ar fi fost n rts î îngheţa pe b e psă în peril de aea presană. E n fst diretr fnaniar. Foarte nteligent ş ma ale e înfăisare De o lasă inredbilă ·Alie s-a itat la mine, niel srprnsă de vrbele mele Şi-a ss still să a noiţe, am ninat. Nemapoe Ghii e maă era. era. Mn Mntbl tbln? n? întreb întrebăă el Era mara sili să. ma visa, papagalle Neâştigătr Mai îneraţi o dată Ha, spne, n ne ma fierbe, făc el, zâmbind fals. Un Dp Dpnt. nt. C vârf de ar Vă da seama? Un upo Am făct ohii mari în imp e vrbeam, a să da gre gre cvintee lor el cvint e l e Zâ Zâm mbel l s-a crs văzt,, d cr s pat. A m văzt expesia exp esia Ji J i Alce, Al ce, că s-a că s-a pr prns de jcl jc l me. Un Dpnt? Pe bne? înrebă ea, simlând nenreder Pe bne. Oa Oa Ce tip mişt. .
?
- C e ma z i. m a i tur tura a vura vura . N u vei asa iecare care ceva î n f ie
Tipl avea magne de învingăor. Dpă ine, n„o mn nicc i prb nca. aibă ni prblemă să-ş să-şii găsea găseassc n s sp p er l c de m Mă înrebam ât pteam să mă înind fără a Thas s prindă ă vrbeam în ddi ddi Sunt nt s i gu r că d ă pe sp - Su spate atett oat oatee ga g icil icilee .
rssea de l a o poşt ştăă a fă făccăt ătu ură . . Dar Thoas Mă rg, a c i mir şcat at.. Era c ad i n e la fel de şc adev evăr ăraat atâ tâtt de co con nvn nss arăta în cnt u ar vala va lu lu lare a rea a ab obe bu becte u ctelor lor pe car caree Ie eta etaa a în od că lum ea îi a reşea şea să bage de sea seaă ă enor tv v, î ncât n re nor tatea entta t osten c a re cor co r noa no a espun esp ste, st und d e, eau ea u r atâ at â t de b bn ne vz z n n lu rmaaţiilo afrm lm me desspre l de neaa rat rat o seară plă n ce plăcută cută ş nea lă cele le di n ă ne lăssat altă altă.. înd în d epărteze epărtez e se şi s a b ă ia apoii a izbucit în râs. apo Am aşteptat a grăbt ş eu să părăsesc rou. aprapee ora 20 şi a Era aprap juns pe trotar n m-a putt îpeda să nu an o prvre în jr. Nen n părea să-i pândeasă eşrea trebitt să es după teze de seunde oborât o borât la mer, dar a trebi brel î erea să fmez o ţgară. ondena oenulu î dădea de băn it î it.. . Mam tat tat dn nou în jur. reător erau carier al acest carier târze în aces această oră târze num erş la aceas a pu pu ţin num afaerlor Na observat n esit dn on. eran.. A subtteran Trei i nte ma maii tâ târrzi, era din no în sub
urlor, gessur nizaare a ge ncrooniz hotărât s ă îm hotă tăţililee de s ncr cercc ab blltăţ îm î ncer otit it că ar f a soccot cu u pe care um.. A so luc lu accum nă a pâână re-l -l neg jaseem p eglilijas escc suşşes însu rcâând să-m în in inee să a b or nceerc lalt, lt, înc ila cell i d ez ni ver ord erssl ce lul să de a gâ loile le sale. felul fe valoi părl ărlee ş va prec ecp gând nd,, pr apee l a râşşnet de roi aproap Un metr nt r taţţe cu n scrâ ntrră î n sta sh hetar lă.. Un bos tab blă fel de str teii pe ta rete tull re triid ent prec m zgomotu cm d în nd ştn răşt pră îp aţipt pe bachetă mr1 gbl, î r1 ă ceva nntellg lau u unele după jurr n mi ro s p te ju c de alc ool. Vagoanele defla te ind du- udin zgu len nt, zg altele prin faţa mea rrră desul de vole se pr ea,, apo se pe p ii i c ă l ă tori, c are n s seeră nici mâc, obşniţ c acest vooi că v atament b r sesse l Dbrel că rcaat. Î proise rtta l A m rc in încerca s ă c reez o r e l at i e c persoane de c ul ur ş a itudin ţv va foae d if rv vire spre ce caţ ncat o pr run ifee ri te d e a le mel aru A elee A răccat î n î bră ă lă
deheiaă, ăând ă e vadă un oi de riou de paă a că ii anparenă punea în evidenă nişe peorai pue pue aşeza în în faa l ui, apoi miam himba poziia a ă iau i poră peoşiă -am ăua privirea, dar părea pierd ă go . Am înera ă im e puea ă imă şi e, a ă inr i go bine în umea ui Nu era deo uşor. E drep ă ă şi e omu i-am ărgi nodu de a ravaă, apoi o ădui ă dui ă mă înhipui îmbrăa a şi e, u aeaşi an d la gâ, de o groime demnă de anurie unui onaş A a enzaie enz aie aiurea Tipu şi-a himba poia, iar eu la i îndaă Nu r îndaă rebuia ebuia ă pierd on onau au.. Nu-l ăpam din priviri. Câeva lipe mai âriu, înruişa înruiş a braee braee Am fău a fe. am· înreba câ i ă-mi ia până voi reea u adevăra o egăură, după eăa eă a va înepe ă-mi ă-mi imie inonşen inonşen mişărie mişări e Ii dore mu de o ă experimene heia heia a i-a i -a înin piial piial Am aşepa o ipă, apoi am fău aeaşi luru. Nu ae obieiu obi eiu ă au aşa ăbăra în meou, dar în ee din ură -a păru amuzan De alineri, nu îneraem ncodaă mă pun în ou unei peroane peroane aâ de diferie de mne ă ompor a fe a ea şi ă-mi dau eama e îneamnă aa. Ş aşeza mâine pe oape. L-am imia Sa uia u ia drep în dar, deşi eram hiar în drepu privirii ae, nu enimenu ă mă vede u adevăra Avea o figură de earbădă şi m-am ădui ă-m ompun o expreie iil Am răma aşa a şa âeva ipe, upai pară pe aeeaşi un undă rivirea îi rămânea impene impeneabiă, abiă, dar da r mi e părea eva e ne apropia. Era ar, mă imea igurană pe ungime de undă S-a îndrepa, ând băo pe banheă i m-am grăbi ă fa a e S-a apea pre mine, privin du
î
e d
u ră, ră să să, l e l f g a ă c t pe p e ace cesst străi ăin creez o n să se deschid idăă în fa fatta m ă s c ă c a a r i e n f e ă v r ă o i e a s , ă e i m vorb rbeesc. P ute terrea ges u l� i i t i n e c n o t n u u ş i � r a S u p e r io ri tate a t r u pu l u i a s u p r a as u p . ext ex t r E aor ao r r d n naa r, ne maipomenii.. T i p u l a g lă verbu l u i . a lăss u itit,, c s um b ră, ră cu un , re p u t ei e p i rivi ri c vi acce ac cen n 0 afr frica ican n:
Te a baţ joc u de ne bă?
•
15
•
In dimneaţa aceea, am ajuns la şednţa săptăală total lpst de grji, dearte să bănuesc că ura să răiesc una dn cele ai cumpl te ore din vaţă v aţă ea ş care care va însena începutul cele mai prielnice schimbări cu punţă. Aşa e vaţa; rareor îţ da seama pe loc că momentele grele au o senfcaţie asunsă - ne ajută să creştem Ingerii se deghzează în vrăjtoare ş ne fac cadouri mnunate, învelite cu grjă în abalaje izerable Fie că e vorba de o înfrângere, de o boală sau de neaunsurle dn feca fecare re zi, nu avem chef să acceptă netanesa ,,cadoul', şi nci nu avem reflexul de al despacheta ca să descoper esajul ascuns e carel conţe oare trebue să învăţă ce înseamă voinţa, curajul? Sau dmpotrivă, să ş să punem dstantă fată de ceea ce la urma urma ure, nu are decât o îseătate oarecare? Viata îi cere să ascult ceva a mult de ropriile dorinţe ş aspiraţii profunde? Să ă hotărăsc să dau î vleag talentele cu care a înzestat? Să nu ai accet ceea ce nu corespu nde valorilor ele? Ceo având oare de nva n vaţţa t di itrtr-oo as împ astfe pre tfell d e îm reju jurrare? .
'
"
In m a ri l e î nc e rc ă ri
I
e sea cu m ân e s a u ade năm ad cto tonăm reac rea t
denă dejde, aruncând cu îndreptăre la coş cea ce n se pare edrept orbii Lă să pt.. Da mâ ea orb nădejd dejdea eznă ia ne fac âia surzi,i, iar dez facee surz reeac r rille acăă oca viri lovi i-a nci lo ocazzi a ca şteem Şi-a creeşt re n e es care caa să cr tă c oferrtă estte ofe
S al alaa e ea a p li n ă o c hi hi.. M a e r a u locc l lb unn lo bee r lâ lânng ă Alic licee, Io
num umer erooşi de decât cât de obi obicei. cei. O dat datăă pe ună ună,, ne a du n am îtr treeg l
d ep ep t te ennt d e Recr ecrut ută ă şi nu d o o s er erv vcc u ull os ostru tru.. Mi-am
zv âtt n p ăă zvâ ătt Close loser-u r-u p m ă ăuţ uţăă şi m-am aşz şzat at ii. N u e a ch chii ar ne neplău plăutt să fi ultmul ultmul sosit sosit:: te sm aş aştept teptat at şoptii l a ueche Alce Ută-te la Thomas, îmi îmi şopt L-am c ăutat cu pivirea prin mulţime mulţime ş l-am l-a m văz văzut. ut. Ce e cu cu el? Uită-te ma bine. Maa ap l ecat s ă-l pot isc M i scodi odi m a . b ine şi şi nn-am am bă băggat seamă amă d dcât cât a ael el se semeţ meţ ş dettaşat pe şii de pe ca carre ell afşa afşa c caa d e obi bi Şi aunc l-a zărt zărt Nu mi-a venit venit sămi cr cred ochilo ochilo I pus negljent gljent întro întro ână pe pe măsuţa măsu ţa lu, dar nu nu avea ochi de pen enuu el Un Dupont Dupont nou no u-nouţ. Lângă mine, mine, Alice Al ice îşi acoper acoper u mna nasul şi gua, ca să nu punească în âs Bună ziua ziua uuo! uuo! Glasul tunăto apoape c ă ma făut să tesa Mac Dunk Dunkeer diectoul nostu gen�al, se autoinvitase la şedinţa noast săptămnaă Nci nul obsevasem când intasem n sală s fău liniste N-a N-am m să vă în încu cucc pea mult odnea de zi, zise, d voia1 să vă vobesc despe un nou tp de test de evaua despe cae am aat cu ocazia une deplasă în Austia, Austia , un und d tocm deschis cel de al opspezecelea nosu biou tu tu es aces mână vre reoo duzin nte, d ar ac avee ţ deja I a înde av îndem nsme smen duzinăă de n e di feit şi ţinem să vil pezint pesonal Toi eam cuio si Peste ce-o mai dat
gre u să eval ue� cu toţi, continuă con tinuă e, c ă e m a greu Şm cu
ţ to! eţ sale. le. Ve at decât compet enţele ţele sa cdidat ompeten u n ui cdid caaacteul un ca
ecesa esară ră pen entrtruu a du duce ce la bun sfsfâr dis pu n e d e sscc us �nţa nec ârşit şit
sch him imb, b, n u e ît opu u să . I n sc tootd tdea eau una si plu să fa fai acin a p r op c a it i t ăţie ăţ s ie a e eae e între în ae tre şi ele e c le ţie pe ca cae e Ie afi fiea ează ză.. Ai Aici dstn ci d e fec fe p c te, te int in , t e l a ca aee 90 efeer 90°°/ d int tee cand ndid idaaţi vo voşşt tii nu ă ef perrfe fecci ioonis is ul i tend ndiinţ nţaa de a un uni i ar ră că s-a nu mă a pe
şa?? n nt tee al alitităţ ăţiie im imag agii na natte şi p� nă a e p ui za re, n u - i a şa
uşoo să fa ise, e, n u e uş faci ci un ta ctele ele ad m is tabou bou p e ecis cis a defe ct sale muncă. le în mu ncă. Tes est t Ia a petenţe nţe o sa ae e ă ă efe p efe perit eritee opete evauaea unei tăsău de caate fndaentae pentu un important portant de postui ce pesu pesup pun espo espon nsabiită sabiităţi ţi nuăă im nu ute ş ma ales pentu posie de conduee Ş acu ă efe a încedeea în sine Este exte de eu să ăsoi edeeaîn edeea în sine în timpu inteviu ui de seee nost oaeni cae au tecut pin attea inteviui de aajae înt, întun asemenea ontext, pa foate siu de ei, de n ealitate, cd îi titeţ înt-o opanie, se topes a un f Po un pi Po ato o are îi are îi gdiă un oaborat de nea în faţa pimuu imuu oabor
faţa ţa iezii în fa apoi oi să te piez erviuu i ap fae pe şm fae ul l a u n int ntervi echer erul şmech eipei t ipst oii, e ips ute o maii mute celle ma - E ad de ce ui, dar, dar, de vărr at ce sp spu adeevă dee şi în neede psit de în de înc ee,, e lilip ee în vaţa de toa zillee redee încred toatte zi fat a ecu fat uttor u l u i .
ae ţ.. Ce a rezzenţ eoo pre S-a a u z i t u n mu r dull ce ându ruu r î n rân aee mă,, a fmă it în în f osit vorbis pătt sos pooaspă isee er t, p ant, ulttan eraa u n tâ coonsul n ă c tân ia pe ia ea umea ată um u urrase pentu o f i toată ndee to eentă und n con iăă co
daar o,, d îne no a a toată l um ea . Sig ţi,, ne taanţi sut onsu ur, ş noi, con igu do eud patr teii m ode de pseu este troon u l n u s-a a li n i a t n ic aes tă a dată ioda icio dee ap rop e re r ela eaa, a dept vorbind, des u d lă.. Moda e to lat o n a lă ipoi tă, d a rezistenta l u i Marc .Dunker venea de a altceva: n rteea ee a c e -l p ri v e a ţ i n e a l a semnele de respet d i n p a rt riv
Er replc s obşnt ntr-o stfel de ste plect spre Alce. Ăst şte despre ce vorbeşte vorbeşte . Alce pfnt n s Fster ne rnct o prv r de ghe. Dner connt conn t eschvndse totodt s de rs observte consltntl: Aplcre test test pe cre cre vl propn presp presp nişte constrnger ntrct necest preen ce p t persone. N e nevoe neprt s fe conslt. rct pte ch chrr s recrge recrge l orcne se rnjnd Crotte nostr er strnt l mxm. Ne ntr despre ce pte vorb tonl contn dev d evr r Test est se be pe pncpl pncp l conformc conform c ncredere ncred ere n sne n re nmc de- fce c pnct vr l ceorl. E o crcterstc person ntrnsec cst corespnde n so de credne de nedrcnt pers n prop vlore v lore n cpctle cpct le sle sl e ş prn mre mre t t f tns de crtc exterore. Invers o ncredere s nefondt s smlt n rest ntrn med ostl person perso n n c c ş perde o bn p rte dn bt b t.... vorb mlt src oml O demonstre temec f m mt m t dect n dsrs lng Am nevoe de n vo votr tr vost . . rnd vost A mtrt prvre nteg gp n zmbet gr defnt î co beor. Cell prve n jos s ndev n d dee l r s fe n membr echpe de l Recrt r \ contbe ndc e nevoe de cnev prcept l mtemtc Jmttee dn ce prezen s relxt pe cnd cel l t Jmtt
_
e v r e d e b u n v o e ?
r ev dent c nmen n v rspnde ne semene vee s se bg e ge n d n ce v tn eşt eş 1··vvtt nc st m sl s- desemnez e nsm e n vlntr.. red c nşt ce exct fe voc responsbtte mple. tâm ce s se îtâ tr lt pentr lt el el
vedem s vedem vedem.... I s vedem mtr ce m ndferet c pt m-m lst rvrl e s mnge copert revste ls. sor st sâ bete Angeln ole dn cz lptl? Er sect s ect psonnt pson nt.. te s z ş msc n sl. osfer vene pstore Am smt prvre gre şefl me xâd-m o ol l re reenm enmor. or. e mne cse mgre mgre .. M s st sângele l cp r s m pn n grd. S rt c mmt de slcne. O s m sp odoroctrc tsl s de rt··. Ş dc l mloc er vrb de rzbre rcer - f rt rltt rl tt c sgr lterc sr de l m şedn. te s m pn c btl pe lbe sm reteze cefl de m c s cev sm scmbe stl? reb s f clm. S cle vem de gând s- fc cest lcre Vo ln. t cm m strg pe nmel de btez rbbl c s mbee. S-m dorm v n. s v f de zece or vg t Mm rdct ş mm drptt spr el. te rvre r ntte spr me em plpb c ctev cnd nnt lsse locl crzt. me er cm l ttr. Pte cr n Colssem Colssem.... M-m tt ner. Av
a aătat n can aat a do met de e în faa g l încecnd cnd ă pa nd ndffeent ş g de m N -am aşeat, înce ea pea şo... şo... ocedăm, edăm, e adend-e gpl . Iată cm o ă oc de toate, ebe ă pec caddatul că ete voba d ş că nmc dn ce-o ă pem n oende eată - d ent ă aşa ce tet Et foate mpotant ă şt d înept aet lc, ca ă n dăm de bea Om, det d mlt pe eama noată î oel ceveteşte det fată .... Ce naba făcea? Smeam că avea ă m e întmpl cv cv eba ă mă n tae c oe pe. pe. Rol me, me, contnă el, va f ă- pn domn d omn Ge Ge întebă de cal mental det de mpe e ca menta? Ata ma me mege ge mă aşteptam la e eva va ă O ă mă de . n acet tmp, cotnă e, o ă- pne nşte ct ct cm ă mă xm.. xm .. n pa măgtoae o ă adcţ t . . o ă - fae fae epoş epoş . . e ct, col co l vot t moa , nând toate lcle nlăct ă- bmna moa, cae vă tec pn mnte în egătuă e. t ă n dt vo î cnoc pea n, a deoc e Aa n eenmo. eenmo. - nco mpotană. Om bne bne n înceca ă- ă- ţ ţ adevă adce doa ctc nomode pet decaa. Ce tot bătea ăta mp? oa n-o ă mă la nşat în bl N p pce ce a ce fooeşte n aemenea tet am onttt a ete ete t t e oate de evdent - anddatl cae a î adevă înedee în ne n va în nn fe tngt epoşe a n nt nt îndeptăte. îndeptăte.
ea f p u s î î îcu currc ă tu ră u ăsta si m ţ s e , e v i d e t, că p u tea a p roap ro s ape i gu e r ă deo st stra raţţa l u se va buc ucuur a u şu rn ţ ă. E r a t ă l t, ă o t, ă e d a c l a p pat p at p a aaa d ă t -l aj aj b b t a ăş ă ş d că d do o t tat ata a . N a la b eb b a să f a N -a -av v a a âşt ştg gaat, sfâş t . . A s ta t e
dt.... . Rd ă gă o că, oc, a a d dt ă ă tag. sll ac acssta s om le D e, tes s pa Dom g g d d llza zatt N aa . tc tc ttă N în
Pă Pă dacă da ă aţă ş î lc caddal c cooblă oblă Atl caddal at tt, a co va b ă at a oa, n o ă act. on Go, t coltat, - aa dtet e a îtbă al căo ă l coc, c oc, ma ma ca ă î aă ă cof ca am mlţt ă-l vc î oc A tb ă şt ă to to addaţ t gata ă acă lt lc a ă ă âa o l lbă bă a acătă acătă .. P tnl ăta -aveam c ă âştg. k va ava ă la oc. Rd ba ă gă altcva altcva. a ă adevăl. â ridâ ,, rid p p ,, cţţ rc xr ctt x N- am h ip l a ac tiip arti hee ă par d u -m ă .
u a vu d că av âd â ra U m r nta. tnt m r t rm ăbăăt a ăb a. Era tt a ă,, a craj aj ă ref ă î ră ptă ăpt vaa ă z.. C t tv efz
gu ă n aş ocedat la l.
at:: at ad -aa ad m d m câ ,, câ F ăe m d ja t em l loocl aş e p aş te laţţi a fncză o gşaă C noşt m d e fineşte l g sla
gav ă, domnl Geenmo?
A
N
ă
.I
ă
� v
O geşeaă gavă otă e voea sa espi gă
se defieşe pi ieţia saaiai de a ade o agaaoi să. efz de a a pae a aes es m ar dăăo, fiidă i-a sbia deosaţia faţa ch pei adae speia pe ea . . N vei a a asa, u doe Geeo? A ăas o spaee a e Sâgeei băta în âpe. aăoa ăoae e. Cuşa cât s N avea evoie de desee a poae de bie ăie ei geşei gave adio de spă b peavizz şi adio despăgbie pet o oediee adio peavi ega A fi tebi să-i să-i sâ sâgg iedia ie şi să ei N-i asa; doe Geeo? Avea ipesia ă p i ea pe bo d bto de doă oe ae pisese ădăii. Cap i ea go. Hoăese-e e Geeo Gee o Hoăese- Chia ea ibe să aeg? Ea .. . De fap şi d dt a f tebi să efz di pia N aş fi găsi si asa iioae .. Siga ieşie ea să ă sp esi Ha poses Te Tebia bia să i- as as Să -o ai fa aşul aşul Ha Hai ... A fă efo spaoees şi .. -a s To ohii ea i e ie. M-a depa spe sa, să pives pe Dke a aşeza ăee pivid x p de pe podea Adea o. ehie i ââia. b să ă ip. Şi asa â se poae de epede Să i uşa · i vi fie. Să-i eapă eegia. S-o aaizez. Să Da asa e. Să esp espii. Să S ă ă iş işes es A fă o pază gă dpă ae a ep să şi odiee de a. - 9 or orii 12!
tU
1 4 pl s 1 ! 31
23 us 8 et'i'ine ne sc s i m a i m u l t c ad e n ta M -a st r ă d u i t să î nc et
ăsusu l Tbua să ă adu să caăt utl V ava d Stăâ d s
15
Duk făca gstu ag s c d g ca să vt să tacă a cc A ctuat să csc vl azt dgâduş glasu ctâd jaţ c v vc c ta ş cu uvât Şfu sa dtat bsc s � E âdul vos acu! Va bu să suţ tt ful d f lcu l la adsa dulu G tt c vă tc t I sua d u d d' ' Fţ ac ac zs guu lu vă adu c at a t că u u v să t adău D alt st cu tt că Ala a a saă catăţ Ăsta u dcât u jc t t că aşa c tstu Rlaxaă a a ds d u Ala Adcătla au l ava ş d a d cal tăţ Ma sfa sfa U vs vs ct Es ău! ş a ccă 8 cu Duk - 72 72..
47 oi 2 !
94.
- Connua t continua i
obe e c gest agi.
Î
ndu- şi ţn igăă el căe grup, însoţ trig str i î d
ă t p ele
Hab Habar ar nai nai să numeri! numeri! A doua crică 38 mp mpăr ării la 2! respiraie, ca să mai rup rimu l p care Am făcu o pauă de respiraie, ncerca să mil impună. 1 9. 9. Da-i băaie! băaie! Dai-i Aeam impresia că sriga la nişe oameni care mpina maşină aflaă n pană ca săi facă s-o bage n ieă şi as s poaă poi moor moorul ul Nu esi bun! ână aici criicile mă lăsau rece. Sunau foare fals, col mei simindu-se şi mai enai decâ mine .... 1 3 ori 4 ! 52 52 Amaorue! 3 plus 28! s s nce! 65. ai repede! Relaxaiă! sigă şeful căre grup. Ble Blegu gule! le! 1 9 ori 3 ! Tragi de mp! rea nce! 5. Es ze ro la ar arm mei eică că!! u n zero
ui Dunker i lăise pe mă un âmbe de saisfacţi 6 fără 8! Nasolle! Habar n-ai să numeri!
entr treez asu sup pra în înt tb bărlo lorr lu i Dunkr Trbui a să m ă concen r Să i i . a d u m u ă n a S . i ţ l a l i it d ce
46
_
ioccr u! Es ti u n tp m e dio
si o mămăligă! Nu faci nici două calcule la oă! şti prea nc! Maşina se pusese n mişcare. Toaă lua ipa la in n aclaşi imp. Dunker câştigas 23 plus 18! N-o să reuss! u rebuia să-i ascul Tr Trebuia ebuia să iuali cirl. oar cifrl 23 8 Nu es n sar de nimic! ş şii mul mul prea nce nce!! salăă . Râs sordide n sal uurosule! Cap sec la maeatică! Nai nicio şasă, pânaici ţi-a os şi pe nicăiei!
JOCC. au u 1n JO ntta ţ, n nţ, Erau ca ni din n oasse din scoa ine sc nişşe jijiv vine "
repeă unkr nuai âb. 23 plus 1 8 repeă nu âmbeul i se accenuă si ai ul Ai sfclio! abar nai să numeri! 41 1 2 plus 14! No să reuşeş nici la sfânu aşeapă! ş un agamiu! alnic!
24. 26 · Ei din e n e mai dobio 8 ori 9 Eş pro 62 62.. Nu op or or 9 7 Nii măar aba nmuri no unoşi eş s genunhu broaşei eren.. Să mă onenre onenre dn nou Inepeam ă pierd eren ren ire. 4 or 7 Ze Zero ro No ă poţi poţi Ha Haba barr nai nai E E n raa raa 4 ori 7 repeă Dunker Sab a a mine mine Douăei i .... şi paru Douăe A dao daonn bară Zeroo bara Zer Fra Fraier ier a păa păa Rah Raha a pe băţ • 3 ori ori 2 Ha Ha ha ha ha ha Nu ie ă numere Zero dubu bara A i umb î ărăuţă Ba puf de păpădi păpădie e 3 ori 2 1 râ Râee hohoe groanie. nii e înooiau de perduem ompe boa 2 or or 2
Buă
'
"
,
_
ierr â u n greier! Creie
2 u 2 repeă Dunker a ouăea er. Aăa 2 pu 2 jubiă Dunker
tă!! a ntă rea - Esti o zd re
'
rer eru u e b ru a a ir iru u e ridi D u ukker înr id iăă bru i ău ău
ie OK ajunge ajunge.. ajunge.. Ni Niu ue e So So ajung ajunge e ajuge ajuge Eram nău âri iera rău oare rău. uker ia a eaa media a deeni dnroaă oare ero oeea o uae ope o pe rana ar e şa ă era răuăor răuăor şi unoş unoşea ea ără doiaă riurie e are e îraja S Saa pr pră ă ie i e A er prea eare eare.... raă u ă a aa ea . Aii nă ae e a ae u un o u aşa? Be ă rou ă uei.... Ne pueam uei pu eam aaudăm pe Aan per uraju de are a da oadă a o eo o reabă uoară umea oaă brua d raă euănă br jenaă a apauda ără agă. A zăro e Ae o i de ari Brao prieee A oo bne a aă e oduă raă e pae n m e pea e aoo.
"
•
16
eped edee de d e la steers l a biro rs--o m a i r ep irou, u, fără A m st ără să să în încche heii ziu iuaa d dee na î f N r n d r i meni me ăznit ăzn ni it s ă mi m i facă fa că vre lucr lu vreu cru . un re repro proş. ş. Am eşt stradă, am făcut a stâga ş a ceput să străbat cu paş repez trotuaru fără vreo drecţe precsă Trebua să scap de stre stresul sul aumu at Expereţa asta care m-a pus a grea îcercare mă dăduse total peste cap ş smţeam o ură estăvtă faţă ·de uker um aş ma putea acum să ma dau cu och de coleg me câd î vo tâ? Neoroct ăa ma umlt publc O să m-o plătească Ş ncă scump de tot O să găsesc eu o modaltate săl ac să- pară rău petru că se juca astfel cu oe Faptul c ă test a demostrat psa mea de credere î ie mă p unea, cum vusese sese loc un rţă:: avu forţă ea,, în de fo cumea tr-o -o poz poz iţie de într derapaj în publi m utem nzăto ător.r. Pute ăspu punz c, de care do era răs blic, unkeer era doar Dunk să- şcanez pe pa jurd săc ş ş el ştia asta de buă semă. Aş f jurdc deveit a p r o a p e d e eatins . A prmt u SMS de a Dubreul ş eu mam aprs o ţgară aşa cum m zcea Cu sguraţă el ar şt cum să mă ajute să ă răzbu. Dacă ar nceta odată să mă tot pu� să fumez câd î era umea ma dragă ! E be să fumez câd vre t, nu câd eşt pus -
'
'
•
Ub la p e str ăzi e Parisuui sub u cer ameinţător pli
furtună Mergea repee, iar suoarea îi şiroia pe fu e. eortulu ulu sa a frie Pute, esi g are era n pricina eort epun o pângere şi să obţin ceva espăgubiri, ar pe C să crez în contnuare în aseenea conii Amos ar even e e nesportat Colegii e n-ar înrăzn, c sir at, să se afişeze în copana ea . . Cât aş putea rezsta înt o ast l e situaţe Ar fi o pierere e vree. Ince cu încetu, ria s-a transorat în cuă şi aoi totall ipsit ipsit e energie Nu ă ai mţs aărăciune ra tota atât e eprat n ziua zi ua în care ă ă părăsse pă răsse Arey udy stea căzătoare în vaţa ea, venit să acă s a, înante să spară în noapte Dacă iar f sp bucra, bucr otvee care sttuseră la baza hotărâri sale, ac mi- reproşat ceva, ceva, acă ar fi avut ceva e critcat.. critcat .. Putea s orice ş s- pun cenşă în cap, sa să socotesc crtce ca nerepte şi s rennţ a ea c uşurnţă . Pecarea ei neaştet nexplcabă explcabă a oprit însă s întorc oaa, s ă port oiu ş n relaţa noasr şi să-i st năprasnc absenţa. Câ gâ ele s-au întors a ea, absenţa ei -a ovit rept în i strângâno cantr-un cleşte Aintrea zâbeului ei zvâlt în cea a neagră tisteţe parte in in ine isp isp oată c ea. Tupuui eu î psea corp ei, ar suflet se sitea oran A încept s poă, o poae fină, elancoică erge făr să opresc, ceva ai încet acu N-avea niciu să ă întorc ]a e acasă Cu spatee l a Louvre, a p straa Rvol ş a itrat în grănle Tuileries lipsite ecătoi goiţ e ploae A trecut pe sub copac, cc pântl bttrt, acoperit c-colo e runzele căzute îai e vree Copaci îproşcau apa căzută in cer pică
nereaptă uneori:· Copilra mea expca r erit Vaţa e nu avea încreere î mine aveam cio îoa lă apul că iă pentu asta, ar o trăa plin Ca şi cum -ar ost e aus, însuşrea aceasta a mea îmi atrgea o peeaps supientară, aeenin tot e e peerş care ceau i ne vcta lor preerat Viaţa scteşte pe cei sueri ai procopseşte c nşte cazne A ras ult vree aşa, ua cu ara, u gânurie îghţte treptat e atmosera ocului. n cele cele n uă, -am rcat şi, incoştiet, am luato spre artierl u Dubreul. Doar el ar ost î msur s- rce oralul Ploaia începea să-i şroiască pe obraj, pe gât. Aveam ipresia c c spla e tot ceea ce îurase � u-miîtâi îtâi , lu u-mi e toate rusiea Am ans în aţa griaul ocuiţei sale cctre tre sârşil it ipsit tt, lips me reme îccre ea î ărea cull păr ocu se şi o hise închi înc ra treee era restr e . Fe Feres ze deaa âde spâ Rsp lo R acolo a aco afa se af eu u se breu u r că Dubr st sig igu de via ţă. A fo fost iaţă. s-- ibill s osibi ea pos rea câtt m se pr îcâ e, î ge, erg ea e eer de ob enea e o ase en ice se obic săă -l vd, ca ş cum aura sa ar put simt prezenţa c h i ar ar f fr ă s
rzbate prn z Am suat a nteron U servtor ia conicat că omul era pecat. u şi câ avea să se îtoarc Ş Catherne?
stee acas omul e. N u este nc codat aci câ ânsul u est rettexte pre tott fe e p caarter, găs to Am h o pn c ăăi t n p ic ic p r--unu n rare� îr s n ă d uc acas, apoi a mâncat ceva î bistro r i d e p r n p re aj ă Mă smţea frustrat ca n a . te:: pte a în i-aa trecut u gâ pr mte tâ n c u D bre u Miîntâ
l
bi i
l?
m p a t i i tâm saa m ai î n tâ me u s reme ram mp e. Mul tă vre s ă am c ra le di u ă m- cele I ce tat.t. I orta upor eu de sup greu neaa gr vene deve u de rtu nfort confo isco D is ică seică putte iă pu s-aa revă umiă pă o l um aşii clilipă ceeeaş xacct î n ace icatt şi exa rid ri dica to înt leccto ntrr-o îcă eele u ui,, ca u lullui stee lu faţţa cast naa d i fa dn g ăd estte gă pes rerr ililee ev eveei ma că, dure acă, oi pe ba apoi îap sărr it î catăă. A m să ecat ntu ue înt maii i u i u ş bre e ane an e Dubr Du at a t nstt a aă oap pe ins escchis aproa s-a des Uşaa sse Uş te se inte buc uriee St pâ u l s ău latrre a bucuri Stăăpâ att să lat med da putt me nceepu a î a înc tall ag. S Sta prrag. în p ăzutt cân neele dâ dâ d d in uzt voc ş a văzu pree e l Am auz tat s spr rep ptat î d re s-a îd ·-o c lip lipăă, câi ît1 t1·-o spree el şi, î câi el ecatt spr aplleca euii l s-a ap ubrreu coaadă. Dub co fixx :300 fi 22:3 berr 22 său u Era iibe juru ru să ia î î be guia zbe reuii l l-a auc Dub breu ş i Du spatte şi d in spa abelle din uc pe l labe iicaat pe -a riic ele s s-a Câin Câ inele carre stăpâ ute, după ca minute, tăpâl câ teva min g â t. S-a S-au u juc at câteva tos de gâ afectos afec oară,, cu xte e ri rioară dââ cufu fud să s, i a stin s lu mina e xt casă ntorss î ca s-a î ntor
re ceala însp spre go aăă în cealalt lt pornit it în goa âinele le a porn eză.. C âine grădiaa în beză grădi pate pa te a casteulu casteulu Mam cat sâcât de ue ş mam du s până în staţ d autobuz Am Am aucat o pve a oa: o a: au tob tobu u zu de la 22:1 3 e e pevăzutt la 22 10 Avusese pevăzu Avusese o îtâzee îtâzee de te mnute şaptespezece mute înte pecae Au tecut p agajaţo ş mometu cân Sta a f ost ăsat be . Şaptespezece mute Aveam oae destu tmp tm p să îcec Poatee . Da nu ămâeau oae aţ agaj tu în casă? Poat îăutu? Ş cum cu m să ntu î gănă? Pe umă a a f f fost uşo pătunz păt unzii î caste, aste, de de vrem vremee ce fer deschi hi se pe ferestr estrele ele răm r ămâeau âeau desc o vree ca asta, a cum să ajung î bou stăpâuu fă • f văzut văzut?? otu mi se părea auu n p ărea cam risc riscaat. Tre Trebuia să a mute nforati. ' usee Am u at-o spe spe metou ş am ajus acasă Nc nu tecus datt u n cici minute m inute de d e cân cân sosisem sosisem că doa doamna mna Blanchar Bl anchar a şi da
aâ
N u s tu d acă p r c n a o fi fost ura acumulată în dm mneata D u l u n i k v e r a , p d a o r t r i p e t r î m p r i a oară a îcepu t aceea p r o p r iet ie t ă r e c u a s a E treem de surprinsă la început, . xtr să ă cert desc scum um păn ănii tă şi mi-a au ăsaa t de uss in nou a cu s-aa l ăs cuno noşi şin nţă u spoate po ate de ve de s vehe e hem m e cât câ nt t regu egulil lilee bun unei ei cu cuvi viiinţe nţe.. De De e un ton ecât ât toţ toţ cel reaa dec c elaalţi lţi la la un loc loc:: n eraa ma re ne en n ş n pt,, er c c nu nu- - fapt ! c a e h d i putea ven
•
izb bu cn Dubr cnii în râs, un breu euiil iz âs âs sin Yves Du ince ce şi nest estăv ăvilit ilit.. Nu Nu athe hene r.. Cat ne,, de obce teaa o p r ce neă ăsă săto toaare, e ţin e ma p u te ţinea ea ş ş burtă. bu de rtă. Toc Toc a le pove ânn le ovesstisem cum a încer ea cu mâ ncerccat sncron cronzzez ge gettule cu negrul acela uriaş zad d ar să îm sn uriaş eu în za in etrou - u văd ce atât de amuzant Ea cât e ce ă mă aleg rca a voastră voastră o catoalcă zda văă d n p rc Nu răspundeau, c contnuau să se hlizească. u ar trebu să bat joc de vo! Trucul ăsta a vor nu functonează e le le cae desspe ca fazaa de tre do u ă hoho etatt faz Intre In epeta beuiil a rep ohote te,, Dubeu vorbse, tând accentul afcan: e a baţ oc ult de mne, bă? înct ftă,, în oftă tâtta o Şi dă-i şi p u n e-te d i râdeau c atâ pee râs; râ noou p i n -a a auc ucat at i i p p e mi âsu iee â sull bil tab ţi confota laţi tala Eam p e t er a s a c ast stee lu l u i înspe ac, insta
în fotol i i a i d e tec fruumos ca ata cut,t, ult mai fr lăcu te c . E r a p lă
tectă . S o a re l e d e s fâ ş i t de dupăamiază arunca o culoae iii i Z i d u ililee asta n iu - a u i e a s u p r a p ie lăi tree i ci oli te a c lă ietr înce pe a u s ă î p r ă ti e c ă ld u a acumula lattă şi, od ată cu ea, afu l d e l i c at a tdai rului cătăăto care le acopeea. e pe am s a d P
V enttu c ă d că ce s ia?? Pen luţţ ia solu -i so e-i ce nc c un -u un,, ş - Bun n este adevă rat, cu c ât vrem m a m ul t să c on vi n gem, cu at fccem d e fpt? eu s m coect? i tunc, ce f _
N împingem, tgem . cee ezu l t a t j un g ? S - M d S concet, c A împnge însenă să poneşt de pozii e c c ge rage ra lt . A t a e a î n s n s p u ce u imp re s -o im ue z ş i s ă vre itu s it ălaa lt şi azăă c e eăl eaz stte şi,, înc înceet c re se s care ţia pe ca zţia poz de a po t de eşt orneş porn m tot e n e, v o b bm bn n e. Vez b tn ee t ucii s tu,, s ă- d uc î nc ncee tu c î în n u niv su u l ce ivee s dem m ş c un nde eu u Pău Pă onz zăă ncon sinc i si ofi fo ossof bă D punc mbă sch chm acăă s să f fac nc m să item pem mite să pe c să st t c t s de t g em să - l cău eg eş şi:i: să m e ăuttă un na ce teeu înto tot stee în ee est plec pl ec
celăat colo une se fă
mpngel ş t va va rspnge rspnge
: Mi-am epett încet fomula u Dubeu, gâninu- tote oczle în ce m ovet efectiv că convinge ele s-u oveit în cee cee din umă zdnice zdni ce Pe e ltă pte, pte, ş con conu u este adevăt. Când cu s te escotooseşt e o pesonă m băgăeă, cu cât o es cu atât va nsst ma mult Asta m us mnte de mecule mele cu oa Blnc cu cât încecm să mă lupt cu muştuluelile e nevo ei abuzivă de a-şi băg nsul în va me pivtă, â o ovoca mi mult Uma oaă când m-am înft pe t devăat, ş eam cât pe ce să ântesc us n ns, ânt de peete, ş - s o muştuă de mu săt fug
a
I m pove m po vesstt tt sc sceen l u Dube ten nţe eui ui M s cu cult lt t u te e tăce ăcee, e, apo apoii m m văz ăzu ut în och chiiii lu i un lilicc ă de nte tees es E i e că -i venis isee o id ee d dee cr ree ă re d e s t d e m â n d .
Avet o solue?
rgee sângele dn obrajj.. Cu cât î Simţem m m se scu rg icţ , devene to tott i u torta ă d e m m u te e x p l ic tarrI treb ebu u să ă comor ort, t, sim pu n â n d u m c u m nume tr imţţn c s z ă u l m e r i m n c u e ă z e ss a e încr creeere pr pote rn n ee ce îm î m ce pec ecse Cee cee e e pu nee p pu ş s sm mlu lu in-a d n -ac-c c-cep ep d a sem se e ja e m cât câ Stâm St t ev ev âmb b o n nas la une nelle sa ta-b tabi . accn n pe ă ecae ae tă tă - t pe bz ce mi le du se, de ec ză. ă. epuu t tn nă să fac cee cee ce cum m îns ă e cu nep ce ce cee e Num Acu um gânde gâ l ndem ce îmi m pou p oune, ne, ă lu lu lesin cân cân mă lesin. .
Nu, opi o pi vă. vă. Vă dţ seam că n-a să fc fc ncioată un un ca ast m unc o pivie se atene, căutând un pjn ăe l fel de încuctă c s mne Si că nu e les Nu vă vă espect espectţţ pncple u cât încec eu a ult să ă opun, cu tât dumneavostă îm băgaţ punul în uă s este e est Şi st staa chi nu vă enjeaz Fă ce spun, nu ce fac.. fac .. Am un motiv cât se pote e teenc teenc S cae acel Deţn puteea, petene utee Şitunc e ce să ă st stânjent ă un guă uss a gu n A u spu bn âmb s-o c u u n ae st pus-o cutt, zâm sfăăcu stsf soii e un so stll un cst h de vi ph sesse pe c puse n b vin b,, t ece că se epu tâât de e cu u ă p e ă . M iu bu Im era c le Im cale rtooca ort am m a ur succ e o i-am natt su urna A am ream ne că î d ez elee cu vecnii I cere emeee mel bem seem pro rob lus vălu ezvă să zbier să ăce înce upăă a în nveţe ă, şi dup ă-n imă, crim m se co itee o cr m mit com nt sun eneeşt că su că-mi un e p umn a u te pomen te,, te inee şte ull în mâână . . Cin în m niţel mas och is t.
încem e engie mesose e ceului eu bsout înceme
rinee i a m în e thee rin re C ath spre tatt sp pen. Era epta ep u îndrep -au e m i s-a rie Privri ă, în c e lă la ltă aea ână, neaa u o m ân ine chiii e i. Îl i enu unch lo,, pe gen acoolo ac reiion. Caetu . cre
Poate mi-a surprins priirea, sau a simto inconte fndcă imedat a pus i ceaată mână pe carnet ca i a rt să- ascundă priirii Mi-a treut un gând prn mnte acă -a cere pur si
aea resup a um s a pre sup un e1,1, nu ae ma u re urm tessc? La ur să- te să-
acord Poate că- făcea gri de deosebit Poate ar f de acord m aut gră gră să par detaat ăaa e trecut numee meu Pot să a Văd că pe caetu ă o priire am întebat-o Catherne întinzând mâna spre Sunt curios din fir firee atherne sa încordat i, fără să răspundă, -a căutat ubreu cu prirea n niciun caz îm răspunse acesta pe un u n ton care n ăsă oc o c de discuti m nsistat ra acum or nciodată u trebuia să ndărăt acă tot ce scrie în în e are egătură egătu ră cu mine, min e, ar fi nor nor să pot să- citesc Oare în tmp ce sectatori se uită a un fim, cineas scenariu arată cuma scenariu u nu sunt un simpu spectator în poestea asta S chiar unu di actorii princpai, dacă nu mă-ne mă-ne To Tocn cnai ai de-aceea n actor oacă mai m ai bine câd se a a cunotnă utma cipă ce scenă trebuie să oace! mai spontan u sunt mai bun când pot să mă pregătesc dinainte Scenariu iei tae scris dinainte,
spu uns echivoc. Ce voia să Nu m i - a p l ăcu t d e l o c acest răsp men1 nu-ş -ş poate cunoaşte destnu dnai nte ? Sau spună? C a n 1
aee să scrie sc vess Dub reu ii,, era pe ca sceenar ruu vieţi ?? că e, Yve
ându acesta a dat fior pe ra spinări
-au ntor elee s -a u înt orss in inst stnc nct t sp irll e m el spre re fa Pri v ir faţa ţada da ca caste stelu lulu lu.. de a a eta taju iroou u de ju ntâ ntâ era ar arg g des east stra b ir esc ciisă. ed edes Ferea esu utt,
răşa scu şa de up p ta tă îmbră dea a a con onssr rc ca a Pe uc co işă sc uchia hia patră tră coo gheaab de pa coora ra pâ pâă ă la so soll Ar f ex extrem trem de clăd irii, u n jghe co şşă ş de ac aţer p ână a co aco o să aju ajung ng a fere fereastr astraa uşor să te caţer 0
ui · irou ui m a uat un sandis c soon propo de putere de raport de foră, a trăit o siae ngroztoar ngroztoaree a a bro brouu -am poestt despre edna din ziua precedentă arc uner si test cu cacuu enta Ma ascutat cu atente ta că risc să mă trezesc că-m dă ară o sarcnă eniă, dar erm gata să fac orce, numa să să pedesesc pe reedinte s aici aeam neoie de creatitatea creatitatea u ureu ea nu doar fora u uner, ci i geniu Vreau să mă răzbun ar pe cine et furios în poestea asta i se pare dest de impede, nu ăspunde umeaoastră ce credet Ţie am pus întrebarea Pe uner, bneînees!
S-a a p l eca t u ş o r însp pungându-ă privirea. ăp stă inee, st sprre min racctiv. ipeera ivd hip div O pri ind vire c arel p ut e a hpnotz riv zaa ş pe un in
an, pe cine eti tu de fapt frios
Mă si mţea prn nss î capcană silit să- abat gândurile de la
ăct1t1 e e . n a c el a ş i d r m ca p r m a O a t Tl'i , �l 'ă u r f ăc \:\: ' t1 , �)C �1 ra ă r epe de d â t a d i t1( Î n D �ij a g;;J i 1 a iăă tu rr ururg s-a fo a t u n şă n ţu l t ţ a r p i r a p i d , să p â n d tot m a i m u l t t- h L� a re teC' rc . n 0a s t re m f pull t� d a t ă e , a f .. T i m pu �L''n s l m n n �L ros nnn ee ott m a p ro m o e săă n i m ţţm r aa s ,1i,1i m ni n , c c n .a f L să n nn d m d n n n ş a m ţ i c n u g �ă n j l s b m iim vom ănii ş i vo n \'a d�sc m p ăn r"" a <·ţ 0 1 g t \i , i ar e.. C re ie l o b ş n u i e e s ă r p i ci o a e aree C ' l= r n ţă . l=r le d n n e u r n n t ă r s 1 f c ar l e g ă -n S " u \ -n fell . ·o c a fe \ C u m ne în t â m p l a x c t în m n e E ra m a d r t n 0 r l eou d eo u n e p ă ră si d e a ţ , de sf n ţ at d e m am ă e 1 t r u c ă r s ş e r a m < d u l t . u r dş n s d e b u n . Ş1 a u m , d jun eaju co oa t ă î n d ea i c ţ fl:1 ţ cop pi l ă rie � a n u o al ( �5m fl:1 stăă co uu a a st lătte n p lă 11 i m su � r t (•(• onni inee , d a r o lân ng ă m in m ei n u m ai erau lâ t a le e d uc a ţei p c ar m-o d ă d u s r . l n C f c1 m ' � ă efast n efas simt ter de depma, cnd dedată m a m dt ( ai asă depi a nruit sg\1rţă pl·rc .
�
.
_
u tte emm
p
"o
i
ă
J
ncre în mine... mine... ii i din ast r n l Exsă \1un mi d a i Tat Sai iit u e o eşi eşie. e. Doa r că e eu ă ieş l. e\'OÎ e\'OÎ de i eo . . cl clăă cpu pa şi s să adă o nouă pcătură d vâl pirde ia ai sufă Îsp ea ue t so ob s a a tă de ra îşi săpă u nou d pnă j Ia ee de o u e e uie nea pă Ssţu î mp. nd mna nă e ă u
C mai . . C n t n u a s ă u l ' l l u m o făcus n a i n te, ş p c ă u r l
u ă o a re
au
f t
s r h te - o i a
mai m u l t ş ă n ţ1 l e ţu I .
p r m l ce nou , s ă p â n d t ot
. s ă - ţ î n ve m n t ea c no e p r n d e Să rep r o du ci su fi c e n t d e d g â n d r v a l o z a oa re, aso ca ae cu emo ti p e a s c n r ă e v a e , ă o o z l e g ă u r nurnic p icee, s nt ă resc a s ju ă fe f e n g c a r e om in a n te. Asta d u pă ssă n se poate în învv ă ţa de pe o z i pe a l ta .
Nu scăpam dn o frumoasa pradă portocale, au brădată bră dată ouă r bne ete M i n t taa n o a st ră n sca pă c u n a, c do ă, e proastele e pr i n d r i m s p u e . D a r e pos b i să găsi si a l te telle, oi si să
ae pot am asfl ncât acestea să devnă onante ae schmaţ să ast a Pute oar să să le spne spne pe pe ce dr ia şapo să- facem să rea săl ueze Mă ntream ce adncme o lăsat dra lpse ele de ncredere n mne . are o să ajn ntr-o z să scrjelesc n mine u n s ent ment de ncre ncreder deree o iste sufetească n aa criicior de orce fel? Vo s oare să ezvot această inerioară care ne face de nenins n faţa ceor ce e pgoesc şi ca r par să n u se a dect de cei cei ai vulnerabi
d i n tre o i ?
I caul ăsta ce soue ae? e să fac? A pus pe masă paha şia ua vin a apo sa lăsat ii pe spae n fooiu A u o înghiţură . năă o s saa rn M a i i d e o a te, tr - d a u o săă- ii că a m s să tree b uie să
p a re tre tm mp de . o ar z , t far re n f buii e s ă o d u ci nire trebu înd d e p lilini ci l l a în
suă de zi e
rea u ne c lă d r ş � u n ui par d ţnerea treţne între Pro babilil că în Probab e p . Inţ aiee d e ca cap ătai ul tă b ăt nţeel eg că v mul un dă m sun ens men neaa dm mene asem ase ş personal de servcu Ar cam cam greu ără el Cr Cred ed că nu m-aş smţi în largul meu cu atât lu me p rn casă Stau aci ş zua ş noaptea? N u Pleacă toţ la orele 22. Noaptea doar eu ma bâ ti pe aic Am trecut prn apropierea uraşulu cedru, ale căr r de jos păreau să mângâe solul în penumbră, asemei ur braţe înveşmântate cu o mante neagră de ace, iar mrosu de răsnă ne învălu învăluaa în răcoare ser Am contnuat să mergem ără să scoatem un cuvânt, p la grlajul înalt ş negru cre apăra lnştea mpresiot în care era cuundată casa Staln stătea culcat, dar nu mă scăpa din och, aştept pesemne momentul prelnic să se repeadă la mne Am rel brusc că în �patele lui nu se al una, c patru cuşt aliniate. Av Ave e patru cân? Nu Nu,, Staln Staln are pau cuşti In fecare z o alege pe ce în care va dorm Doar el şte e care Are o pore para i putecă pute că .. . Uneor se părea că intasem înto înto casă cas ă de nebun Mam întors spre Dubreul. Lumna care venea ds elnre]e dn stradă îl ăcea să pară lvd. Mr plăc plăcea ea totuşi să ştu un lucru, am spus, spă r tăcerea. S anume? Vă ocuţ de mne, ar penu asta v ă sunt sun t recunos recunos
Spu neţ-mi când? O să al când o să i pregătt. Nu vă m a ju caţ c mine de-a şoarecele ş psc. Vreu s ştu acu m . L a u a u ei, pe mn mă priveşte în prmul rând povestea asta . Nu te prveşte, ci te mplcă juccai cu vrbele. Mă prveste m - Ve d e ţ, cont nu a să vă ju iplică, nui tot una? u u,, deloc deloc.. ta--i b u n ă! Ş d u p ă dum umn ne evo vos Asta sr r, cr re e e eos ose ere re? ? Este papara cu şuncă. Ce spuneţ? Hadade, toată lume şie! I papara şuc, pe ar o prveşte, dar porcl e implcat _
_
_
_
'
8 Domnue Vă scri ca să vă spu spu câtă dezamăgi dezamăgire re a iscat în mine mi ne exerciţiu exerciţiu pe care -aţi pus în scenă acum câteva zie în prezenţa echipei Departamentuui Recrutări a companiei dumneavoastră u tot respect re spectu u pe p e care ca re î port po rt fn fncţiei cţiei pe care o ocupaţi e neces necesar ar să vă împărtăesc ceea ce si mt de când sa întâmpat înt âmpat acest eveniment: eveniment: vă maree dobitoc un mare dobitoc urăs ur ăscc sun teti u n mare dobito dobitocc un mar dobitoc un maree dobitoc vă u răsc vă ură mar u răsc sc îmi vine s s borăsc borăsc când vă văd mie siă de oamenii ca dumneavoastră îmi provoacă scârb scârbăă sun tei un buangu căcă'ios tip janic un bo un tâmpit un buangu
Vă m u ume atenia ia pe care miaţi mia ţi acordat-o acordat-o i vă 1"og să um esc pentru aten primiţi domn ue urărie mee ce ceee mai distinse an G1eenmor
19
des schis Ora 2 1 . A m de is c cu u umăr ăru ul u sa de la la i in ntr tra are rea a î bloc cu '
•
\
•
-
I
scrisoarea în mâă. Teii bogai de pe sadă nmiresmau aerul serii A m coborât treptele şi am trecut prin faţa lui Etee Acesta stătea rezemat de zid, şi se uia sre cer cuprns de ispiraţe ; - E plăcut astă-sear astă-seară ă Era şi vremea, tăticu' Am luato pe marginea trotarului, apoi am aruncat scrisoaea în pma gură de canal care mi-a ieşit î cale Iaca, livrat la domiciiu" domiciiu" Mam dus pâă la metou, păşd niştt pe pavajul prizin Monarte are avantajul că e siuat pe o colină, astfel încât i senzaa sen zaa deosebită că eşi la Paris, fără să f neapărat în oraş Nu te si absorbit de urbe, îngropat î zgomotul şi poluarea d inma unui megaopois, ae cărui marg marg nici măcar nu le poi de vedea u, n Montmarte, nu e deloc aşa, ci dai c ochii de cer oriunde ntorci privirea La Butte este un sat şi câd la coitra vreunei stăzi siuoase zăreşti orşul, os, î contrapntă, ea pare atât de ndepărtatăşi ndepărtată şi de gârbovită, încât te simi deodată ma aproape de noi decât de tmultul parizian A ajuns n faa casei ui Dubreui a 21:40 şi am regăsit
•
20
•
Noaptea care a urmat a fost agtată ubreui m-a trezit de pat ori ca să mă pună să-mi aprind o ţigară el mai rău a fost l a 5 dim dimine ineaţa aţa Am fmat f mat la ferea fereasta sta deschisă deschisă pe umătat umătatee adormit şi îngheţa de frig ca ca să nu las mirosul mirosu l să-mi cotropească apartamentu. a partamentu. Ţigara Ţiga ra mi-a proocat o greaţă ensă Dubreui mi-a ordonat să fmez câte o ţigară de mai be de teizeci de oi pe zi şi începeam să nu le mai supot ajuns până şi să aştept, ca un obedat, SMS-urile care îmi p ropuneau sarcina La masă mă surprindeam că măâc tot mai repede, de teamă să nu îmi întrerpă prâzul ca să-i aprind o ţgară Când bâzâia scurt soneria care-mi aunţa corvoada, mă apuca greaţa chiar înante înante ca mâna să înceapă să cotobăască cu părere de rău prin buzunar după bestemat ăla de pachet Pent că era sâmbătă am domit mai mut, până pe la 11, recu perâd stfe orele de som lip lipsă să upă un duş ca ea care m-a pus repede pe pioare, mi-am băut cafeaua c nişte cou eţe pe care e cumpărasem de seară şi pe care le-am reîcăzit cuptor cu microunde microunde Mirosul de couri calde a u mpu t bucătăria bucătăria Pe remuri, asta mi-ar f aţâţat automat pfta de mâcare ·
Sinngra zi tă.. Si rată fera refe âb ă ta a fo st d in inttotdeauna ziua mea pre
de re eap pă în încea la x ar rela re avea să înc care eeaa ca aree s i c ar altaa acee aree an untta o alt anun
trac care mocnea, bine ascuns, şi care, chiar şi când gâdeam a ce anume î stârnise, rămânea prezent, abia sit şi continua să-m dea senzaţia de nod în stomac Azi era i pe care o aesesem ca să pun în practic practic�� ceea ce îmi ce Dubreui în privinţa doamnei Bachard Trebuia să sca t de misiunea · a sta, cu cât mai repede, cu atât mai bine. aunci însă, trebuia sămi adu to tott urajul . . înco rdat în timp ce meste mestec c Eram, prin pr in urmare, ceva ai încordat cornueţele de a micul deju dejunn şi doar ierbinţeaa caeei ă ajuta să mă destind cât de cât Am savurat-o până la ulti picăură, nu ât sămi preungesc păcerea, cât pen a a momenl fatidic n cee din urm u rmăă m-am ridicat, ri dicat, descut, si am taversat pă am ajuns dreptul combinei muzicae. ram cât pe ce scot căştie audio, branşate acoo în permanenţă, da răzândit Nu doream să-i fer un motiv întemeiat ca ă până Aş fi putut de alte să mă lipsesc de tot de muzică, simţeam că ar putea i un sprijin a o adică Chiar aveam evi de o chestie ceva mai mai sărită de pe ix Să vedem, să vede vede . Ce-a e-aşş pute puteaa sa pun pun Nu, asta nu nu . asta nu . Ah a, un re re piesei My Wa Wa cu fos fosul ul basist al tupei Sex Pistls Frank Si cmpetat de hard-r hard-rockeri ockeri Mi-am luat căştie, nişte căşi i u receptoare cât faruria, care te izoează şi te fac să te s singur pe ume, şi m eam pus pe urechi Vocea gravă a lui Vicious a ţâşnit de pe umea ceaaltă, câtând prima srfă ct poate de iniştt Am dat volumu mai tare, depasâdu- ă iru de a căşi în mână, ca un cântăreţ care ţie ca mcronuui Deodată, se stârnesc cu furie chitarele eecti Am început să mă mişc rit1c, cu picioare goae apăsâ d
p
I
I
I
s s
S
ai Să mă fac una muzica Muzica în e, î îchid ochi i H mişc, să vibrez, să dasez. Cât pot. Să mă simt rU u meu Să mă t.. .. eiberat de rice Să sar, să simt t
inu tev u te va min te p pân ânăă mireccu t câte i-a a da datt sea Au re eam ma că bat ater eria ia Bătă Bă tă v le ee e .. e a u di ritm mu l di tă part rtee şi în ci neaa rit ciu uda a as seei •µ ţine
ude.. .. î care mă ăsasem târât, ştiam impede de ude Mi-am smus căşte şi mam cudat î tăcerea asurzitoare îcăperii, u urechile ţiuindumi îcă după tt ce Ie făusem ă îdure. ătăie de l a uşă au răsunat din nu, cu şi mai mută putere. ătrâna nu mai bătea, ci izbea. Dmule reenmor! Aum, chiar că sosise cipa mut aşte aşteptat ptatăă rg g . . . on ta tau u t avat zicea Imng- ş t va r ubreuil Cu t î 1�1g ma mu t, atât va nta ma mut... Do Donu nuee Greenmor! Deschide! Am rămas nemişcat, cuprins dedată de îndială i dacă : Dubre u i se î n s e la la? ? ătăile în uşă au devenit şi mai insistete um pate cieva atât de îngrozitor? Oi i sărit de vreo cici sau şase ri pe pardoseaă în tmpu dansului Nu cred să se auzit are lc jos a ea . Chiar voia să-mi facă viaţa u iad? e femeie ică lasă lasă Fur uriia pe c a re o simţ inaat să trec la fapte Meterr1in imţeeam m-a dete
I!
a sco scoss, dint dintrr-o
mas la rămas icou.. A ră er,, api icou ulov ver işcarre, p ulo m işca stu ol, î n b bll u gi, desculţ.
Domue Greenmor, ştiu că eşti îăut! ă ut u n pas spre uşă, api m-a prit ima îmi băt putee ai
m
Dehde hde dată ua De aa Vea eme ea n aelş tmp auttaă da ş pl ă d uă. m du la uă veam un t mntu. um. hilţi ţi şi im r t. j hil m dat j iam ea, mia ăufla flaea, dumi mi ău Tin Ti ându nân nea 1m semenea nt nt aseme 1mp p eu
azn să f f gl p uşă E a g g azn !! nm G eeenm null e Ge mnu auzz i, dm - St Stiu iu ă m ă au
_
_
ă g ă p ftţ ă beţ u păhărel c mie! ăă . Dm . d P ă . . p ă i . . . nu . d d ue p\ 1· da r . .
ă . tull obrazu u P u tea să j u r că-i mnumetu uii st tcciiuu, big igid
ăă ş i , be ă
e.. e
c
p i v i ea aţ ttit ităă u exu u i meu.
tevva mmete pă să A av t ne v i e d e câte ăşşi iă prţ rţ î î m n şt ş e t e î uz u n z g a e i ş i ă e îdeă te f e, ă teze ze eg gââd c l, u p a t e l e î a nte. u a ma t n ndtă dtă ă e pă p ă de de t t
Cuaj m ntn mna pe lnţă. Num venea ă ed ă e n tae ă a una a ata Nu ma eam eu am pe clţă mp ce ce apăs a păsam timp ori, în ti încăă trei ori, clţă.. Mi de înc abaa băt ătut ut de Bab
e ee
e păea ă m delanşe ppa hltnă. m ta uş mne e am ntedeh, un uent de e de ndată e ma dlat teulele, amntndum ă eam l. Un ul aa T Tebue ebue ă pnunţ a. Cu entam H, e tu ă ma d nap. m deh deh la uşa Dmna Blanhad Ce plăee ă vă văd emea uee n md vbl ul vet. mbăt e,, u pău l ăunt ă unt pn neu dn ap pnăn pa e peemne apleată pe uşă a ă bată ma m a u p, ndă nd deh, ea t pe e ăş padă ehlbul un pa ndăăt, nante de a e tan1a n tană de ptă h hlbaţ ş baul ae ea aum de u n şu p ăat ua ă pună eva, da nu eşea nun unet. ntţ,, unteţ bneventă bneventă Vă ă ntţ Stătea nemşată, de paă a t taue, dehă hlbndue l a lunea mea napabl ă ă un uvnt el Ea umplt ă tau aa l puă n ata vene ă
e
e
'
1
21
ceas ul a răta ora 6 d iin Er a d u m i ni că, si ceasul iineata eata.. Bâ Bâzâit zâitul ul
•
'
telefonului m-a smuls dintrun som adânc. N exită nic ai aiurea decât să te trezească cneva în toil ni vis. Ma cuprins o scârbă uriaşă Era al treilelea SMS al nopţi Aveţi milă u mai puteam. ici nu mai avea puterea să ă ric Am rămas culcat un timp, străduinmă săi ţn ochii descişi, luptâdumă să rămân treaz Ce coşar! Mam cinuit ca Isus pe crucesă mă riic î fn ra ţeapăn de somn. u mai suportam să tot fuez la orce oră zi şi din noapte. Era un adevărat calvar Mort e ciă, a îtors în cele din urmă capul spre nopteră. u exista nimc ai scârbos ca pachetul ăst ăstaa roş c al. ra rât şi puţea. Am întns braţul lam apucat şi a scos o ţgară. N avea curajul să mă ridic şi să merg la gea Asta e, o să împt camera. După ce o să termin ţgara o să îfăşor chiştocl şi scrumul întro batistă ca să n simt dhoarea groaznică de ttun rece câd o să mă pun din no să dor A apucat cutia de cibrituri O cte nusclă, pe care era desenat tuul Eiel Primul chirit sa rupt în doă înte deg etele mele amortite Al doilea a scăpărat şi ca flacără a ţâşt ic.. Era stic rst ter raccte cara t,, î p âzin rossul său ca îp cu u miro d ae ind jurr c n ju din aeul di
•
,
cu utee aău] sa noşit şi fumu mia nădi t gu a,
rei,i, îţ dau voie să te las asi i de f e a o d . D a că asta vre fm mat.
a gres gresân ân d upala la tul, li mba şi gât l, cu gu u-m m i pa guss tu tull să său u as tae P tae Am dat afaă ct am utut mai eede ael ăa
muţt. A ămas senaţa oibilă de guă ăstoasă ai mae geaţa Am mai tas un fum Mia as taheea şi mi-a i nfmat ămnii Am tuşit O use seacă şi gustl ngoito e pe limbă sa nteţt Nu mai uteam ontinua n elul ăsta. Er neună este uteile mele Sto Aveţ milă milă. . Am ivit n u buima, căutnd ceva e a fi utut să ă mesaul ul vinovat al ticălosului, e tele eibeee am dat de mesa meu mobi SMSuile lui Dubeui.. Dubeui .. Dubeuil Neos, a ntins mna duă teefon. Aăsd tastele, am tecut n e ista mesaelo imite imite Ochii mă ustau şi citeam cu e sşit, am dat de număul de e cae mi-a fost tis SMS Am eitat cteva clie, aoi am aăsat e tasta vee numău. Cu inima bătnd u utee, dus telel l a ueche şi am aştetat Tăcee, aoi sunetul de aelae două oi. De tei oi Ael eetat Bu Bună nă iua iua Glasul lui Dubeui Sunt eu, eu, Ala n S tu u . nu mai ot Numi mai timite SMS-ui tot am să o iau ana Eu Eu Linişte Niiun ăsuns Vă m mo o Daţmi voie să mă las Nu mai veau să deo, nţeege Nu vă mai suot găile Dami voie să as Din nou inşte Măa neegea in e teem
nh is nainte să am tim săi ulţesc n a u ins u n val de uşuae, de eicie A esiat ăea deliios, uşo A it în so, adn. A eu mi se singu r în a t, l a 6 di mi ne aţ a! m stins u inima uşoaă, diect e notieă, ceea ce una să fie ultima ţgaă din viaţa mea
De
f
•
22 Dubreuil a refuzat la încept să mă ajte să-mi pregătesc întrevederea prevăztă Marc nker. ,,Nţi cnosc fa, ce sfat vrei de la ine?', ia replicat. In cele din a cedat ee si i-a vdt niste trcr n fata insistentelor t Ce pare gre? -a întrebat E o persană e rea credinţă care face, c foarte are şurinţă, şu rinţă, tot fel de reproşuri nefondate Cm îi cer ceva sa arăţi cu degetu vreo chese care n merge, are tendinţa să răspndă . 1 atace ca să nu fie nevoit să răspndă nţees Tu şi colegii tăi c reacionaţ cnd ă face A nţees reproşrile rep roşrile ae a Înce cercă rcă să-i dovedi că ucrrilen ucrrile n ne d bătti În sta aşa, c reproşrie sunt nefondate. Prin rare, cta să vă jstica, jstica, da a, sigur Pn are, voi face eaba! u ţlg.
'
'
I fafaţaţa no biie eb e, n te ate, ettat norr ·re roşşu neme ·reppro •
a v jca; ae, i faceţ jo Poae, ar ce aceva a vrea să face Zbea a1 a1ua ua S higiţi.
A
m
cazz 1n ca n1 •
Ui Uia ai i un mic amnun amnun.. .. Ce aume? N-am che mi pierd lujba. inchiziorii orii din Evu l Mediu. Şii ce ziceau ând se F ca inchizi pregeau orureze pe cineva deşi nu aveau niciu ov emeinic? Ha Habar bar n-am n-am. . O să sp nm a nbăr SS-ll upu la nre nrebri? bri? Da Şi care-i care-i legura cu cu şeul meu? înrebăi neondae chingiui chingiuiţ ţll cu înrebăi In aţa reproşurilor neondae Ce neam a a? Concre De Decâ câ e juci pue-i mai bine înrebri ca i l pe el e juice! Şi nul la El rebuie aduc motil dovedeşi eşi că su reproşurilor pe care le ace şi nu u rebuie rebuie doved abuzve! Al Al e e pu pune l a reab. Inţeleg Inţeleg Fl ajug el n poura n care rebuie e ap Inreab- ce anume l l ndrepţeşe ceea ce spu e acund n paele unor generali generaliţ ţ ap pza, ape Dac e de rea credin Si mai şii a? n-o -i ie uor Spune P ma exaordinar n oa poveea e că ici nu e nevoie i agreiv Dac procedezi ca la care poţ să pui cu boul pe labe cu mul blândeţe cu onul u cel a cuviincio n aparenţ Ca no mai lung lungi i o -l oblig i săş juiice reproşurile dar comporamentul u va i în ci„ ireproşabil Nu un r ruu du ă a ia să
i-a fxt îd u Ma Duk ]foi st Am pu eretar tuât - fa dsu d a o ăbat ai xa d u tâă gJ i i ă vorba d u ăbat
oat distis um Adw. Ruaa sa supis oaă uma. Du fiid impd gu maho a f aptt gă o Loi u fusiţă do amă i dotu ca să asu asu ot să sufii d xitaă a să ssă ft i sufiit d posuţă a să asigur d supioiat ui d msu doia . ar g ui u a u siguaţă âpăoa: 1 susptm ă n s opxa d oigii sa d at ă u auss t d duaţ asă. Stau g a soţ toat dasăi1 opsa as iit de imagie u o gaţă o poiţ i o disţ dus xtm i i d o o xia siaă da u u a Bs/ ot pui u pza aui a suuio Mjstăii S i simpa sa pţă dăd o auă d oţ ouui său. C âa a gi d aod omu iit aou oidui o oă d am
I d i ine cincci minu minutte nadinss cu cin ineaa ţa u pr sosi d i nadin a m sosi prii ina am
tâzi dst â săi sit ui Du ă u aam nd si luuiec g. Am fos pimi d Adw să ă og aveţi Voi evoi mi zis c u a pi de rbdare Domu Du u st ă gaa ă v
ieac
No .. Rpundea nârzierii m c o âzi â zi i mai g. Î Fţ impul ee foloi o ută putii. d de pele roşie loc poi
•
de mare avea într-un coţior o cameră de primir Î par ceaată se afa birou tânruui engez acoperit î reg cu piee roie care se asorta cu canapeaua i era cât se poa ordonat icio hârtie nu era aruncată a nimerea Vret o cafea întrebarea sa Părea dea dre A m fost foarte srprins de întrebarea de p la sat ca u n as emen emenee a p er s oa d e spre c are p u teai să j r că e r u d ă d e g ra du î nt âi c u cei d i n B u ck i ng ha ham m Pal alace ace ss-
ofere atceva decât ceai servit îtro ceacă de porţea Chia u u muţumesc muţumesc ar a r de fapt de ce ce nu a vreau vreau Adrew cosimţi ăcut i se dreptă spre o cafeter inox utmu răcnet u capsue A păcăit de vreo dou r tmp ce curgea cafeaua î ce ceuţă uţă O picără a avut nefera idee să păteze inoxu imauat Andrew a sărit ca ars a cura o avetă picătura rebe rebe cu uţeaa uţeaa une une pâre care pr u n ţânţa ţânţarr imba sa atât de bine ascunsă ascunsă Inoxu I noxu -a rec reca a aspect de nou ce pe care avuse cu o secundă ae A pus apoi mu mută tă precizie precizie cecuţa pe măsuţa măsu ţa oas faţa mea O ceuţă rou aprs cu u desgn mai degra pretenţos decât frumos Poft Poftt t zise întorcându-se u uum umesc esc t lect ra u să u s s-a a d â c t n lect s a în ors l l a bir biro o u său rew s înttors An d rew
dosar Sttea foarte drept n fotoiui său u capu sus î aa fe încât doar ochi îi erau apecaţi asupra documentu pe care evaa pe m a rg câtt e c ev tezz e câ s t oou n eg ru u i egru ioo s c a s ă n ote rpeed uase se perp de ua xat de unde tu a poi î pu nea exa pun mentu dm d
pe marginea birouui
o
e
bir ou
rţa ţat-o t-o umr r ,, a arr pre reşe şed d e ee e s-a r reez erve� e a r f fr i j o u l c a m e r e i . C ee a s cr s ra p o rt s a? srg pe u o o acza rr. _
_
Ace dmue preede
spu u s f fr r s peas drew ew a r sp Adr as . Ira rare reaa f fr r a a s -a d us n us nic ic cea ma mc r u u ău c sc ar a schh mba bare re p pee fa faţa ţa sa E c Jam Ja l ă ra a m . es Bon Bo n d a , sibi sib i ăr ă r ia p n ici ic i mă i ăar ar ş u v iţă d e cli cl i ne n chia ch ete iar s te r ş şi e i a tun tu nci cân ând d o părr n i pă o sare în a aer er în înju jurr
pu ţă, ce Dumezeu ! Fa Dar e cu epu Face ce gr greş eşe e m ma a mar ar S ţii i săă-şş re eât f n d u l e ! p un eţi e recct tea eassă notţe ţee în înaan nte te să săm
rm âra asa igec
A aruca câ co dcme ae cr f sa mrta e ru secrearuu Acesa e adu câ a ze pee ru u erar d u mpecab Am îghţi n n sec uker se arse spre me m tse mâa â se ae de isi t t si zâmb or u ziua Aa am urat sactaru su U spaţiu s mc ra rona un brou truguar mza c vârf
î rep epa a că spatele atele un din sp scaun ăre re v izitao ri . S-a aşeza e sca izitaori
ru i mi-a fcut se spre u fou fstcu dar erem de c cm mod od,,
ar aree s e a fl u faa flaa în fa a u
ereasta era ntredescsă dar zgomoee de e buevard rea îdeprtate ca cum nu se gduia s aungă pâ u eta a cădirii Pueam săsăvd vd deasura acoperurir beisuui dn paţa Concorde î depărtare vârf i de Trumf Un curen abia simi e mângâa uor U raspt dat tota psit de orice mreasnă Un aer mort
d c ând zân Fu oa treebă e vz ntr Fu s pr asaa ? mă n oas ivee sste u-i as priv
Da, e frumoasă Păcat nsă că Buevaru Opere e l s e copac, am spus c să sprg gheţa r mro � frumos s vereaţă ţă ferestre, a verea E sngru buevar fără copaci n Pars Şii de ce? Haussmannn a reazat a cererea lu aple Când Haussman a IIea, a ceat n faţa exgenţe arhteculu pere care ca nmc să nu bocheze veerea spre căirea u, ds Paat Tuieries. Intreaga perspectvă trebua să rămâ nestnghertă t ârcoe O muscă a nrat n brou ş a ncept să ne ea târcoe Voa să mă vezi, vezi, spuse. Da, muţumesc muţumesc că maţ maţ primt. Te rog Ce pot să fac penru dumeata? anum te ucrur car E bne, bne, vo să v ă vorbesc vorbesc espre anumte se perec acestă compne ş pe care eam putea mbunătă Şa ncrtat uşor sprâncenee mbun mbunătă ătă? ? Pentru a convnge stratega me era săi mbrăţşe uiversul s să mă sncronzez cu vaore sae: ,,Eceţă' ş vorbea Lua toate ecze da ,Rentabtate'. ,Re ntabtate'. uma e asta vorbea n fncte e aceste două var. Ura să ncerc să dovedes că soctărie mee era congrente cu pre preocupărie ocupărie u. Da, pentru bnăstarea uror ş pentru creşte rea rentabităţi cmpanie Cee ouă rareor merg mâăn mână, zse, c n ş
aer amuzat Incepea tre, pu ceşşt u ş nc câ un saarat cre se Smte bne mun ce m mut o cu d I ngat at lung scaa s -a şez Dun n ker a lu M u sc şezaa t pe b iro u . Du pae
_ Nam Nam spus asta. _ Nu te enerva nerv rvez ez,, am spu pus, s, sfo forţâ rţâd duu-m mă să par câ _ N mă ene câtt mai deş îm îm ve veea putinţă ea deja să-I ar uc pe ferea tinţă, deş ereasstră. al cu pu nter terpr preeta d in ad ad s vor orb bele d e-a -a d S d acă îmi n da ass ele eleaa
ar ca să mă facă săm perd cmpăt? N ănde Totă înteăr înteă
'
con onttn Spu naat, ce le une neţţi-m i-m, am c leg gă ăă ve Sp ved de� e� î ît te e p pă ăer ereea saarr iat ca cae se smte be lcr lcre ează ma bne s ea cum că n saa
teza pe care dmeavoastă a eţato cm că maş s bne în această compane? A rat tre secde de tăcee M se pare mpede, ? u, cenţeegeţ cenţeegeţ prn asta? tebat străddmă să t n tn nevnovat. trebe să atbm cauze etee rezltatelr E bn bnee nu trebe raste.. raste .. C toate toate astea astea. N te jt Pne înteă înteă Cn Cnee are rezutate proaste? am cotat. cotat. Am băgat de seamă că o epese de eerare a srăbăt l Msca sa aşezat pe pe sl s l A algat d ou. Api smbat sbecul. ne, atun spunem cae snt deile dumtae asupa eea ce poate i îmbunătăţit aci oca câştgasem pma rundă. E bne, ntâ de tate, cred că a rebi să agajăm că asstentă n cadrul departamenulu nosru, ca so ajute pe essa E tot mp prns prnsăă până peste cap ş e dăm seama ă e oarte stresată Cea dea oua asstetă ar putea să ta cre rapoartee n c ostr Am cacuat că no,
inteviu despre viuri. spre inte ri. Avâ Av â nd î n ve d ere sa ai u l nos ap apoo arte de oă,, nu e gr groo z av d e re m e di rentab diu u pe oă ntabii l p en t·u co com m p anie . D sten n tă, acea avea ea o a d o ua a s ste aceasta sta a r pu tea să sten m av tenoog af a fiez c s rem c ee eeaa e vre m n o ă s cr cr em î n ac e le r ap oa te, le -a r e ed d c i tilogr le-a le graa fia rn n u rm -arr d actilo ia.. P r rma aee, am fo foll os ti tim m pu l astfe stfell câşt âştg ca s facem lucur cu adevrat folostoare, pe cae doa noi l putem face. Nu, fecare consultan trebue s-şi dactloga i rapoartele, rapoarte le, aşa e regula Tocma regul a asta o pun sub semnul întrebii . Tocma Câd eşti bne organzat acest lucru nu îţ ia chia de mult tmp. Dar e log logcc ca ca munca asa s fie fcută de cineva cae un salau ma mc E ma bne ca un consultant ss foloe foloec c tmpul cu acţun ma rentabile pentu compia sa. Tocma, recrutarea une persoane suplimentare în cad departamentulu departamentu lu ar face s- scad rentabilitatea. Ba dmpot dmpotrv rv ar. ar . Nu mai aduc argunte. argunte. Pune întrbăr Cu ce ar scdea rentabltatea? am înteba Ar mr bugetul acordat acordat salarilo, salarilo, bneînţeles . p c tmp - D ar de d e ve me ce ce co tanti ti ar avea ma mu lt tm veme consul nsultan se ocupe de prospecţun ş de clen, asa a r duce l a ceşe
.
cfre de afaceri La sfâr şt şt,, am f în câşg. câşg . Nu ced c a crest crestee cfra cfra Ce v face s credet una ca asta? . , " . t. n d e mun c 1· t' cu aâ m ai pu, c at a1 mai ştie : cu cat - To at at .a Iure a ştie: ma pu ;unceşt ue ntebări. lcet .
at lu m ea ? toat - To Toa a tă l um e a? C i ne este to
· · ea p a p de a unde ecun va s ec teva d e c â te -aa că at c uvnt ele p re reţţ de Şutat ntele căut
„
i1
În orce c eu unul u . de unde le ştţi pe toate atea Ş. Ş şez n . A lun z t pe n lung gt-o t-o b ba al,l, cu un un ge get Muca i s-a a şe t câ câ . s o v r e poate de n -ntâ tâm mplă d e fie fieccare daă Aş a se-n ă,, bin ineî eîn nel eles es!! h . aţ expeimenat dej chesia asta og nu da ştiu ine cum e înâplă D .. mă og a să nu mă poată acuza de o oaece geivie m-am ăduit ă păstez un ae neştuto c şi cum aş fi o pol alu.. puteţ şi şi,, dcă . . nn-aţ aţ expeimena nicodaă e unde puteţ M s-a păut că zăec câeva picăi de udoae pe ne aa dacă magina m aginaia ia nu-mi uc veun enghi Oicm n i un ăspun mulţumio anseamnă am coninua că dacă i ve mai pun uc v-a lsa pe ânală şi ţi munci mi puţ u ne lucile t�u cu ol lel explodă el înaine ăpundă. Ascult lan mi se pe că începi ă devii cam gt " In fne, am ajun ite te să să îi uză lung ă î pauză ajunss şi aic a icii . Am ăc ăctt o pa u un ceva Aoga nt? am înteat înteat,, lăsân lăsându-mă du-mă dezinvol pe pae în _
_
„
liu . Da că ro rorr că a fa at în f onst stat Darr ma emon maii zi ue e ati dem trecu zilel lel e trec I
Îm li lips pseş eşte în înc ced eder erea ea
'
inee . în min
şii în biou sa luii ş orrelu ll so cutt în dep U n no a t tecu fc ctt din aree alvar onea o salv e e g one pă int t-o c În depă atăă mai în ric -od d at tun neri î ntu A în le it . înle
c
•
sirena da tă l a maximu m. A ta ass
spu und. ă-m mi ăsp te săainte ae dân înain âncc î n p eptt în pep
A
e.. I n ste ile n oast oile - As cu lt arccem la o oar îno ltăă Gee or, s ă ne în nmo eenm
inţ a ce tull entu amen artam epart aee dep nizza gani orga rerr d um cere aee de reor um t a
Gtaţe n em no edem a ved ma elee ş m tvvel obect naare de atiing ă ob câtt să-ş at decâ
bin neîn eînţţ eles bineînţ eles,, bin eînţee les, a m ră Da,, bi Da . răss pu n s a vâ n d d eJa o de e Dar . . ş ş11 d a c a t oma a c ea s ta ta r reec r u t ar aree n e - a r per mi te sav atingem obiectve�? Ma rivit u condescendentă rtee de vârful nasulu i câ Dumneata nu vezi mai dea rt ace a st e v o rb rbaa d e acea stăă co m pa pani ni e . Eu în înss ă a m o v i zi u ne s tra te c de d e zv zvo olt ltaa r e a f rm rmee . S a ce ceaa st stăă vi z i un e n uu-m m 1· "ng n g a d 1 s crească scă .. . Dumneata nu disui d e oa las masa salarială să crea e le lem m e nt ntel elee c ar e s ăă-ti ti pe rm rmit it ă s ă ie i o ho ta\ r a" re, n a c să-nţelegi să-n ţelegi . Adev Ad evăă ru rull e căcă -m vine greu reu s s ă mă m ă pu pun n în pi pielea elea ce celi li ca carr are o viz vi z iune strat stratee gică a firmei, firmei, de d e vre vrem me ce ea ră ră â necun necu noscu oscută tă salar salariaţilor iaţilor . Ştiţi, Ştiţi, eu sun su n t adep ade ptul bu bun n ului sim Şi m se pa pare re că, că, pe pentu ntu a se pute pu teaa dezvo dezvolta, lta, firm firmaa are ne neo o� de mijloace E un lucu absolut evdent, nu-i asa? Alan, ui ţi u n lucu Şi încă unul major. Firma noasră noasră es es cotată la Bursă Piaţa e ochii e noi. noi. N u utem roceda d um ne taie caul ă recrutezi ca să-ţi dai o şansă în lus de dezolar nseamnă să rocedezi duă cum te taie caul? Musca se învârtea învâ rtea î juul nostu Dunker a aucat un aar de irou, la golit înt-un ghiveci cu ori şi a ăstra ° V ana. Piaa nu emte judecăţi desr desree vitor decât extraol rezultatele rezente Investoi nu stau să vadă dacă recru ăl vor rodue vreun efet efetoziiv oziiv î im. Dacă avem salara ma multi, aţiunile scad Automat. Lumea stă c lua e noi. ar a e cânele de ază, zise, arătâd sre un artcol deuat d iar Putam să văd fotograia ziarisului Fisherman, ba ubal lui Dunker, iar autorul artcolul scria î n felul următor desr uiee sa iuni ni l e n oa aţiu aţ se: e: ,,,,U oas Un oa ten al d a r m ai tebui ecarre po ten oarreca se săduia scă'
usca s-a aşezat e biro C un gest e cât de raid, pe . att de abl, Dunker a rasturna ahar şi a rinso dedesb. Un şo r zâmbet sadic ia cuprins chil untem aree că sun tem sc scav aviii curs ursuu lu luii ac - Mi se par acţu ţun nilo ilorr.. Dar Ia săăm bine să ne gâ gândi ndi c ce ne ne-nc -ncu urcă dacă a ei, da că s urc ur sa sa c ă pe ter1e te r1en n sc scrrt? NN-aar reb rebi să să ne doară acţ cţnile scad prea m l t, nu ? Sui asta findcă n ai acni! Da, dar ceea ce contează chiar i en dneaoasră are dene aciuni ese că aunci cd rae linia, ele cresc acă fra se dezolă, la n oen da, od obligaori, i rsl acnilor ange să crească.. crească.. Da, dar nu ne te eie să ae acni care scad, iar dacă acest luc se ntâlă întro eoadă să de det t De ce? e. Ar părar ărare. cmp blice ice de cm ele p pbl fertele iscuri uri mari : ofert Există risc
V
•
'
·
A
"
,
I
!
rdicaa crrs rdic n n c oar n? Doar omic micee, n? D b i să şti, d oar ai b econo sud udiiii econ ai s rare re mpă păra cm lor lor de c cercă rcă al ac înce aţaa în nilo ilorr ne pune ostt în faţ cn la a d ăp ăpos ne la p ump ea sc scum prea mull pr ostaa mu i a i i-ar cost tu că i-ar pentu arrtea alto nii, pen ltorr com panii, compa ităă eit să le pe are să n care n să nă mâ acţţ cessar de ac nece ăr ne âaa pe u n num număr al vial e vi sa e De asa e. De ase. noas o sa pr ao ţ no etăţ ocietă ra soci eia con lull asup supra preia trolu ontro ltt · si m l nt si tant ca acţ că în mod conta ască cţunile cota creeas te l a Bu rsăă să cr tate B urs s.. nos ai repe ntlo tlorr no uren oncure de de conc ped cât decât ta l a Bursă? sc,, de ce ne-a ai cota Dacă există acest risc C a s ă n e d e z v o l t ă m r e pe d e . D p ă c ş i i , c â n d o •
V
.
,
,
'
caare doresc panie e cotată l a B Buursă, cap�tă ban de l a toţi cei c le. roiecte tele. să devină acţ nanăm m proiec eşt bani fnană aceşt nari. Cu Cu ac acţio ionari. terrea ursul u i reşşte Da, da r pent uie să enţne cre ebu u că că t trreb tu iziiii sănătoaSe anilor, acest lucu n e împie ieddică să l uă m deciz fell obţne exact arre ar peite dezvoltarea copaniei şi astfe a tariul a ceea ce dorim.. istt i să le d is i să
A început să-ş araneze teancurle de dosare de p r fără să se ma ute la mine Mi se pare, am spus, alegânum cuvntele, că nu strică niciodată nicioda tă să .. stăm şi să ne gândi m bne, să ne pune ntre despree . rostl faptelor noastre despr noastre.. .. Ros ostul? tul? Da, motvul penu car acţonăm, ce ne auce asta Musca se zbătea sub clopotl de stclă u trebuie trebuie să să cau un rost acolo unde nu xstă cumva că viaţa are un rost al e, nu? uma oamen pur şi şmecher şmecheriiii o scot la capăt, asta- tot A lor e puterea, a lor bani Şi când a şi putere, şi ban, poţ să ai tot ce vre n vţaă. Simplu cabună ca bună zua Res Resl l nu- decât o masturbare teleca. M-a uitat la el, fără sămi cred urechilor Cum puea s creadă chiar şi pentu o clpă că e de ajuns să ii bogat ş pute pute ca să ai o vaţă mpliită? Cine e în stare să se mintă n halul sit să se creadă fercit ndcă e la volanul unui Porsc etul meu Alan, continuă el, n-o să ştii ncodată ct plăcut este să deţ puterea! ă smţeam într-adevăr cam picat din lună n faţa u astfel astf el de argu ment mentee . Deveni Devenisem sem aproape curios De altfel, ă îndemnase Dubreuil s ă ă vâr în pielea a tot felul persoane ca să încerc să înţeleg din interior ce simt? Câ Când nd face face lucruri le astea . vă simţi. simţi. potent? potent? Da mţi. i. simţ ti si v-a v-ati ti face ace Si acăă n u le-a e-ati Si dac " dSl , r as, as în s c es veeit s ă p u e tă,, ·iiaa v Duker s-a î ross itit Îdată îro · ţ· ilml nţ och11 1 mn cu och n-o făcu ăcusse d ia d is is,, A u iad Au ca es1on f pro oul de afacei care se zbate să răzbească
copenseze inufiientele seua · a e t n e v i nţa as i st riv - Bun, în o rce c az, con n ă el î n p ri
ezeenta tatt ş cele lela lalt ltee d dee ale mele I- ma prez le,, ar nic cu una nu a pro pr o bare ba reaa lu ratt de lu Dunker. Na am m fo fosst m m a s-aa ucu ra sat t ac acm m că cum cu n m cţo cţ on n e a g ză eam ea m el, el , p le rec re cm m ş re e e reg gllle le ,j ,jo o lu ''
sau .
tou u ş să - pun o în eam m to Mai a vea într tre eaare or orea eam m nst stee licaţ, de ata asta. m văut în presă o aevărată exploe e anunur e aajare publicate de cabneul nos stee cât se po a te de e xact, îm - D a , est îm spuse el, vi zi zib bll
e. e s in ine de m ul mit d
a r în clipa de faţă nu m se ncrenţeaă ma multe rrt r rtăr ăr Cum se face una ca asta? Nuţi face grij, e resc. Cum adică, resc? resc? Crede-mă că ştu ce spun: nu eşt efavorzat în rapor cu lei l eiii dumitale. Candiaţi sunt reparza� n mo echitail. acm, Alan trebuie să te las, am e lucr.. lucr .. Zs şi făcut, a apucat un osar osar e pe pe irou. m rămas pe loc Bine si-aunci cm de nu mai mul canida -are t o noma h toul .. Treue să h Alan, mereu vrei să nţelegi toul.. cep i că înto companie mare ca a noasră, s iau ecizi pe are nu le aişă apoi pe toate gardurile cazul d faţă, faptl pbl istă tă şi blic ic ăm an lor e exxis le lor spate atele nă că î sp seam amn nţur ur nu în înse anu unţ
a
I
os rile respect tv ve .
lse?? Ofertrtee false rii fa eţii s ă s pune că pu Vreţ blicicăăm. . anunţr publ
flse de angajare?
False false, unadouă aunci vore ari ar pent ce?
Un l teggicicăă, iunne s saate vizziu ipssit de vi lcc e sigu mplelett lip com gurr eş eştti co
Gor . În ltltim estte v ititaa l licaat de ce es xplic i-aam tot e xp ima a o ră t i-
A
paa u eacoează doa la ezulaele obecve chp „ că exstă ş o lauă pshologcă. Ş să vez î zae e agajă l a Duke Cosultg e u lucu bu pe u l vestolo. Nu euseam săm v fe. Da u e cst! Tebue bue să f î lum a elecoaelo! Te Publca ofee false doa ca să vă cosmetza a actu lo? S. S . caddat? s să facet să uce cusul actulo? As Asa a u schmbă cu mc stuaa lo Da le măâcă o goază de tmp să mtă CVu, s ed ctez ctezee scso de mo movae vae . Dep ăspus, Duke Du ke ofă. Unde ma pu la socoeală, socoeală , cotua eu, că al ddaă ă are ca cadda cu fiec f iecare tgios os cu vertgi ea lor lo r î sn snee scae scae ver s n creer erea ncre epsă ş espsă Ia îş dăd u och pese cap Ala, ' e-a gâd c odată s ă lucez pet asocate e e someri? Am ămas o c lpă bumac, bumac, ul ut de o ce mea da să N pueam să îeleg până la ce punct te pea lăsa ece s celolalţ, ie e e ş şte ecuoscuţi. ecuoscuţi.
'
'
'
,
ej: mpe gamp tâga făcu cu stâ -am m iidc dca a ş am fă d ur ă m m-a În cel celee d ură
ma ămân Deczle sale urmau o logcă strâmbă cae u s�
ţes icc er s ă î bu n ă tă ţe l oc d e re-- s do re a s i ell o r c re
lucrurile . â atâ parrea at opnt. Mi s e pa c a re Am fă păă ca făcc ut o p si d p sc a CU 0 easc , mea de n evero simil c um cineva p oate s a se m l tu everosimil .
>
·
A
•f
"
�
I
.
,
1·
" î
p â t v o 1 sa
1
ea o guă coaată, da uş dcă pvea d scuuda da su l î cae păea scuu D u n ke, t taae lucrur om n u l e rle le ase eaa pe care i i ee-aţi vă f vă fac c ac s să ha h a r ă f ţ ţ i„ . u o fec c? pest d b a a a r s t, t a a a aşşa, fără săSa sâm ă- i răs ăsp pun und dă, fix ix d î docu cum me e ll Da i ip iua pul pe ca ua re do cae i e i-l ac cd das asee era P ob o b abil ab c e il ă ra g p at a. r i iaa da dată tă câ âd d cie ja ata. iev va î i pun unea ea treb ebar aree. L -am pr rvit vit u ur uriiz zia iate te şi p cesă într paate te,, î ce cele le di oare oa reca care m re i lă, lă cu , a p , i a m l ă ua di di u spr pree ieş eşii re re,, ăcee sâd ee înc încăp d î ăc ăpee eeaa mae vee sâ v ae Mche het t m mii îăb ăbuşe uşeaa aşilo ilo.. Aju juss la l a uşă, zgm zg uşă, mmul p aş m-m m m ai s da a pe per r a în u cde usa în urrma ma ea ea Să Săea ot oc c ăă î do dossar s de de seamă utase eja de e vea sa se păe să xă, ş avea aceeaş expese cudată, ăc ua pe du Apo, ce, şa dus a la paa ş dc dca a Musc ş-a lua pe daă boul ş a ught pe eeas _
,
23 •
.
În aceeaşi seară, am luat autobuzu până a caste Eram cpeşit de setmete cotradictorii: dorinţa arzătoare de a escoperi î sfârşit ce scria oare Dubreui n carnetu ui din care eram covs că aş f putut afa mute despre otivee care -auu ăcut să se iteresee -a i teresee de soarta mea; apoi teaateaa teaa teaa de a ptrnde oaptea îtru oc, care mă copeşea chiar şi n ină i teama de a nu f prins asupra faptu faptuui ui . Autobuu Aut obuu era des de s de pn n cuda ori tâzii O bătânică n dreapta mea şi u mustăos p banheta d faă Aea eean eea a picioare o pugă de plasc în care ea o pupă de ie pe ce o cumpărasem dro ăceăre dn apropiere După reo uăsprezece minute aerul cad din nterioru autobuuui a ceput să mroasă a cae cudă Uşor a început, irosu a event tot ma pu putec tec dentorcea de ntorcea stoacu p dos Băâca a nceput săm ace prir ple de subnees după care şia tos capul dispre Mustăiosul sa uitat a i iee c o go care putea ci tousi o oarecae scârb Era gata să mă ridic i să să scimb lol să ·mam rgâdit pupa u prna era a i aş f puat toată ua sub bra resta Close Trebuia nft priirile ceorlal Şiapoi şţ ceva? Viaa este uată gseşte ereu oca să � ajute să ma creşte şa că răas la lol meu srăd srădudum udumăă să mă desd i să al ug sel de rşie care se furişase îău "
•
.
crud ud cu cii pini d b n \ câte\·a apucat caea cr cuvint spuse n şoaptă a a s m \a c t Cdou irezstibil mai aes c nu era prima < at cân n1 ,„ea . li r şi câni sun t cptili cptili i-am i-am n1ttit ) n buunar după ae nim trs mi d" anl)ni riss cam să fifitltl 7.� i t �1 C c a nd ri,, ri gă z d u ri ângă D ac o a m pe ân 1 t . A ş c ă - erss te l or u m i 1 tree cea m p i n d re l f er tr eraa u r ăs pâ 1 d t e n j r u ] fe r car er at le fe ra t pr i n s p at te ste "J1 n o i ti n1 p i şi t ·e i acessta nju rat n felu l ace ncon am î înco ăd d n i ş i am gă
. sca Ans în paea ceaată âfâind am aut art d surpză toatee feres feresel elee de aa etaju etaju nti erau nch is d nepcută - toat afa ea plăcut şi năuntru sigr se acumulase uşă tp zle. Doar câtea feeste de a partr erau dchi c cae ăeau înspre grăiă şi o ingură fereastră car d spee l Era mult sp mul t pea pea riscant . Ora 229 Dar unspr mint Ma aveam cea cea tmp Am eşt n esş ş am stăbăut n goană grădia ee, na gaa si saă in piept. Apropiinumă at mz el el ascula o piesă cântat la pian nata nm n e Ramanino Reglase olu apoape a axm Nol ea aum e pate pa teaa mea Am as ae e tea o, a pept, n iens în stom m s t înn Pa n e n pm e emee îmbtto, emenitr Un e gto gto Stpnl se nu a sn n s s Pn n n ol e) me o pet s ns a m n e e e sn el n n le e ote e n o e l
ard saa d marmură âşe galbenă i lungă ca a unu rflectr car uminaă dar anuită nă de pe patoul de are fi are uteam să fiu ărit câd urma să traversez holul ca să ajung a scară Oare trebuia să reun când nu mai aveam decât un as până a elu visat după ce suferise atâta? i pa aceea sa ntâmpat un ucru neateptat o notă fasă clipa În cl urată de o nurătră ntr- Jimbă străină ra vocea lu ubreui. După duă secunde de pauză muzica s-a auzit din u . era orba de nregistrare era cel care câta câta la pian! La aşa ceva nu mă atepta!
z z
utea să mă zărească şi presupusa ui invitată . Cu toate asa, as a, acă Dubre D ubreui ui cânta pentu o femeie, şansele şansele erau erau esu e ai ca ea să stea să privească. O spectatoae unică u are siraă ochi decât pentu pianist. Ea un sc pe care tebuia să mil asum asum -am asu mat, fără fă ră s stau prea mult pe gându, uânu instnct ş poate şi sb impeu aceui paru mbătător mbătător are mă făcea să a e nerăbare nerăbare so zesc pe cea cae îl fosea. C na ât n pue, am înantat pe dibute în eţa , ieae pas aucă ş ma apoape e esciztra ş pe t e amennţtoare pe att e aementoae Mza z mată a u Raanino, tumutoasă ş sunătoae, plea saţl, ptnea pn în set meu Cu ieae n pe ael pa pa ge geam am m se ea o poune tot ae son, n mp e plsul m etea, îmbolt e aoe e, elt aelo mn ptenie e laele Foae sos tl nt on ee saon
t de c o vo voaa e pers a opet alless ea acope esalle euul Ves a�he le. Pa�h sale. sa
nş de a rl ascunş Peeeţi eau ascu itoa e. Pe ălucitoa stăluc culoi st uii ase, î culoi u
lne cu căţ vech, legate în ele neagă. g1a - - n1 en nu apă n1m men cet, cu g1a încet, cut câţiv câţivaa paşi, în făcut A m ma fă .
.
"
ul ea p a rcă d Totul mpu ul meu vi z ual. Tot câmp tă î n câ mdată dss I a d eoca mda pele la fel de ma anapele ma c ie, cana oşie, ifea oş catifea ctt vanee d e cat tem:: d van extem te, ogin ultate, sculta zi bar oginzi gen neos sc coae ge cu coa bar a u cu conssole au p at con
cu peso m aeştti, cu uno maeş esonnaje ătoaae ale uno mpunnăto blouu mpu altee, tablo î alt
n negu guaa v eva d dn und deva mur rllr, nte d dee un veemu ăeaau vente u cae p cae păe obsc scu cla cl aob te un fot le capete capete câ câte ambele li neagrră, ce avea la ambe fotli ună,, neag o masă lună înaltăă de a r ptată, ă, înalt oae d scul ulptat roae eaza sc set eteaza itonat, at, cu s caiton neg ne gu, ca se, d a e fe u sin s inse, tal ea eau cstal car fecar te mai de cs uă lus l uste două ei.. Cele Cele do mei au sfeşni vaz, tron tronau feşnice ce c ervaz, ecare per să, e e f fecare masă, lă, e fecar fecaree ma conso con solă, făcăile lor e,, ia făcă spe ce îndetate sp ense, ind in decent înd mânăi i iense, lumânăi lu
emuânde îş oectau emuânde oectau lumna lum na nesu nes uăă e sua su afaţa faţa neagă neagă, lăcută, a mes mese e ş a .... panulu. pan ulu. Panul Panul.... de culoae nchsă, Dubeul Îbăcat în-un cosum cosumde stăte Dubeulstăte cu spatele la mne, î faţa anulu, c mânle alegând clape, făcând să ăsune sonata lu Rahmanov În aţa lu, culcată de-a lungulu mensulu a cu coadă neaă, o eee cu ăul blond, lung, comlet goală. Cu capul ezemat delcat de mâa cae se spea în cot, îl vea e past cu detaşa e Gaţa e nesusă mă onse loculu, contem lând u umusetea netea, fetatea e desăvâstă desăvâstă.... Tmul s-a ot ş a avut nevoe de secunde lug an� să eazez că och feme eau a ati ti asupa mea ş că a
.
rive· ri ve·a î tăcer tăcere. Situ Situaţa aţa m-a des c upă upănit nit cu totul ; e de 0
fussese� parte m a fă cut s ăă- i ierd ca ngozz it c ă fu cappµl µl,, î ngo descop de scopet, et, pe d e alta alt a mfascinn at d e och� m-a a sim simţt ţt tlbu t lburat, rat, fasci nu--i a� fem fe meii care u usseseă stă tăânie ânie e privie privieaa m ea ş i nu
d ăd ăda auu d u incc ap abi l a um m. A m ă ă as · as nmăr astfel tfel î nm ărmu mu it in
E u , ca re m ă d ă d u s em p e s te c ap ca s ă trec n eo bse rvat,
facc u a cu n o a p tea , a ve a m bră c a t î n n e g ru ca s ă mă fa vii t aşa cum nu ma usese p r v t enza a a p a r te că e r a m p r v asta ta av avea ea p r v r ci o d a t ă : n te n s . F e m e a a c eas reea u n u s n x . enaa tă d e fa p t u ] că era goa lă în faţ locc j en aţaa u n u n ecu n os cu t, D elo v v ă , cu o î în nd ăz ăzne neal alăă povocat atae, se u it c dip o t itaa l laa mne . s fd d ă to to u r f
Aş f dat tot ce avea, doa ca să- ot smţ arul el. el . t ce degetele lu Dubreul ş uau călătoa nebunească e claele albe ş negre, umlând castelul c sunete lne de loae, a avut senmel, ş a ao convngeea, că nu ă va da de ol Deş m se ăea foate ancoată n ealtate, tăână e sne, o sţeam nsă ş detaşată de orce s-a f ut tâla tâla în juul ju ul e uptâd dn geu cu mne însu, -a retas încet, ate cet,t, până ce, socoinduse esee înântă, feea şa îtr ce v1ea. ucat n tăcee tetele, încă exte de lbuat, cu agnea e înătă în mnte Revenndu- tetat în e, a vt ceasul. Oa 22:24 Staln tea dezlegat î şase inute in ute. Repede! Am luat-o la fugă e culoa, aoae în întunec, cât de reede puteam da în acelaş tmp, ate atent să nu ac cun zgomot Lumna slabă a luânălo se juca cu bele e tapsea de pe eeţ, cntând gu cae-ţ ă d e a u f i o r i .
nouă notă falsă. Reede, boul! Am îmns uş ş mam ecuat înăunt, cu nma stâsă O
cuţţt de toul cu nţăăto gă ameninţ âng v ă zu t pe d at ul, lân net etu arn atăă car tia iatt hâ t pus st ato. . M-a năpu hât ta vizit itato spe e viz a cu vâ ptatt sp ndeepta ful î înd âful Am
ît-acolo p l in d e ne ă niee ebuuni inutte Neb patr truu minu Înccă pa ăbd bdaare În
apropa de ereasă ca să p Am apuca caeu m-am apropa de umna sabă a lun ş l-am deschs la nâmpare, a l Acordure uzc u Rahmannov care mă uăreu ncă a p arer enscau emoţe ş le ăceau ş ma copleşo Carnetu era un so de jurnal n, scrs de mână ec paragra ncepând cu o daă sublnaă apăsa Am parcurs în grabă ş pe săre unee ragmene, rusra că nu puea c
A l
� y A
�L)
"
ZO
�
pu napo. Când am c exul, nma m s-a opr sângele a ngheţa n vene Pe ureul l-m nâln nâa oară n zua n care am vru ie or, n tur capăt turnu null Eiff ăt zieor, Eiffel. el. Nu pu pun n cap putea team m să s ă uit de îmii pu îm
n ie . iun e: 2 7 iu ine i rsin
t
Paragral la care mă oprsem avea daa de 1 une
c M
. se ouă
e c Uf �
înrjorătoa re. pest stee zece s au dou ouăsp ăspre sărrit pe rezec zecee fi file le de deod odată ată,, dân ând d Am să
a daă, ndcă penru mne a os mov de durere lurare
V- M
r
v
lull era ac icii o notă . Ca st elu cm m c ufndat întrteaa nic r-o o lilin niş iştte zzbăte
)
.
E� ,
p�l
••
f
a
a
·
Fecare paragra era pln de comenar despre mne despre personaaea mea. M se părea că era1 n anma e laboraor observa cu upa de un cerceăor Am da pagne înapo eodaă m s-a opri nma î lo lo..
- A � . �) � ( w · py • f( A ( L ) Ue u CU ,
.
"
J
O
Fusesem prn urmare urmăr„ Inua ea era îneea..
.
eram am a�· păi a a M-a M-auu r rec ecut ut fo ·oaate ă er fori ri a gâ gâd dul şta ul că că şt a ·o
daă rt� A da fiee înapo c puea eu de repede Deo da
.
•
I •
24
Stăteam încă încremenit, cu caetu în mână, când am auzt Stăteam n scârţâit uşor în spatee meu Mam întors şi, cuprns de saimă, am văzut clanţa uşi mşcânduse Am smţit cum îm urcă sângele în ca Am ăsat caetul e masă, mam strecurat în spatele une draer groase, temândumă că mă ascundeam degeaba, că rezenţa mea în aces ac estt loc era deja cunoscută I cuda grosmi sale, ţesătura avea och prin care utea să văd, lucru lucr u care car e ma făcut fă cut să măntreb dacă nu cumva utea eu zărt la rndul meu f şi eu Cineva a întredeschis uşa ş a încercat să străpungă îtnericul cu prvrea Era femea. M sa făcut na cât un urce. S pare că văzse ceea ce căuta, fndcă a împns uşa ş a ntrat, goală Pcoarele frumos cambrate se înfundau în coorul gros Sa îndrep at către mne, ar eu nc nam ma îndrăznt ă respr. S-a oprt în faţa biroulu Am răsuflat u şura, dar ş dezamăgit Och e scrutau întunercul, căutând ceva ceva.. ·ram la ma puţn d e un metru de ea Sa aplecat deasupra roului, cu sn undunduse încânător, ş a înns mâna ă ap uce carneu l Parfumul e pln de senzualtate ma v ă lu i, fă fost st i-aa r fi fo nţă ţă.. M irin pessc de d o ri făcc ân d u m ă s ă m măă t ope A
ross al se răcoro serr ,, a po m - a p i ept a e ul răco a d ânc în pi Am tras ad mi--a irat ad nc ăt, am re resp spirat capăt, la cap at-o d d la Am lu luat-o plă m ânii. Am goli olitt plăm nc,, mi uşch, încercâ să relaxaat um e, muşch m relax ptat corp ul, m-a m -am î ndre ndrep corpu
scap de rce urm de încrdare Cu ecare expr aţe, ă lt,, de veneam tot mai c a . Du pă mult xam m di n ce în ce mai mu relaxa rela
drgu.... Sunt Staln este un preten, un cel drgu Suntbne bne .. ă s mne am încredere în el . I ubes i bne .. am încredere n mne m ub ete el Ttul e n regu regul l. . Am fcut prm paş 1ncet, cu prvrea vag antta r dn ce în ce ma destns t Prma cusc t resprând nstt, e în regul regul Am cntnuat să merg, fr s bag cânele n seaă ncercnd s m gândesc doar a cularea cuşt, rcarea sei llnş nştea tea grdn ...... Nc clp prvrea mea nu s-a prt asupra lu ş cu tate acestea lam zrt, cu cl chlr rdcându- capu cntnuat s înantez, atena ş gândure fnd fndu-m u-m ndep ndepta tate te acum asupra unr elemente neînsemate dn jur, tt
25
ma a înc et tând m et.. nma ma b ă tând câteeva clpe m cât am am smt n
"
.
"
"
cuşa încrezător încrezăt or s i mai reaxat. eaxat. In In cele urcaa t pe cuşa cele din di n u r ră, -am ă, m-a m urc Căţel Că ţelu u n naa av avut ut ni nicc io reac reacţe ţe.. M-am căărat p e g rilaj, ap
m-a sat ur n s pe ceaalt parte m-am fcut nevzt 1n napte
"
De ma bne de lun, le-a dat ve unr aen pe care A cunteam s- cnduc vaţa I fcse un ttlu de are d am respecta angaaenu e spera e fapt? a breul s-ş n prmsunea de a face ne un lber flrtr ar cum s f lber cd te supu vne alta? Era a cum ma f acpert c cu un v, rezâd s v acest paradx para dx atât a tât de ev evdent, dent, bt de pcerea egc egcenrc enrc de a c pe eva terese tereseaz az persaa ea ea Ş acu acum, m, descpers descpers c târea nast nu se datra ntâmplr Oaen acta avau mve ascunse despre care eu nu ta abslut nc A f puut, desgur, s neleg de ce Dubreu s-a precpat sarta mea, dup ce m-a ajutat aunc, pe uu Effe: s alvez vata cuva ca s câd a ânca sene u te p pr tt merg nante ca bu prns n jug Dar nu puteam nm să n caeţel acell ca spree mie î ace despr - ex s de să- scrs plii c cu m de de a scr expl cum
.
z na 1n te
s ă n e f î n t âl lit it . . .
Fapu l c erau atât de mute nrebr fr rspuns a devent 0 ss de ngrare care nu-m ma ddea pace. M ezea s d sm, agtat n pu ze era tensnat, nelşt, pncs, aşteptând s se ma ntple cva eam tt tmpul n nte feu n care a fst fmulat lg l s.
Va
ma n am n -o sa a n u . . n-o rebu i să ameentul. Daca nu ajam ngaj săţi re cii a ng resspec \
'
A •
mam nghţt ua, m-m esemnat ş maşn a a uato d loc. Apo, totl a decus oate epede Sena, Adunaea a io bulevadu Sant-Gema San t-Geman, n, gădna Luxembug Zece mnute ma tâzu, tâ zu, Mecedesu negru a luato cu t vtea pe autostrada dn sud, o pasăe de pradă care sfâşia noaptea
•
26 •
•
Z d r u n c i n ă t u r l e m - a u t r e z t t.. Am de sch ch s oc h i s m-am
omp p le t z ăp ă c it rdi dica cat, t, c om it,, n eş eşt tin ind d u n de mă afl a flu. u. S Stu tuat atiia m-a adu duss u te c u p ic io a r e le le p pee p ă m â n t. Merce ced de s u u rca în înce cett de '
tt pe un dum p et etut ut extem ext em de abupt. Vad nuş dădea c măca osteneaa să evte âtoapee numeoase cae apăea apă eauu în cae, ar umna fauo, zbătânduse dezodonat î beznă, ţntea când spe petş, când spe stee.
A
Inc ncer erca case sem m să r ăm ămââ n tr trea eaz, z, d ar dn pric ricin inaa dru rumu mulu lu •
•
ooton ş îndeun umă îndeungat, gat, sou mă buse cee dn umă ua î ea uscată uscată.. Unde suntem? am atcuat cu geu Imedat sosm. aşna aş na uca pe un povânş ce păea oate ad Nu se ăea nco casă Doa întnecatee suete ae câtoa copac scaţ cu tuncue încovoate se întndeau deasupa etşuu ş a tfeo de abă uscată Pacă eam pe dumul
sp�e i ad.
aşiin a sMaş culme lmeaa ape pe cu aproape rampă, pă, apro s-aa op rit pe u n soi de ram oprit eauu Dmu ea pesăat u petoae ce căuse căuseă ă dntun zd pe j um ătate pr tot s-a şi tot oto orul şi opritt mot Vlaa di a opri vă i t. Vl prăă vă fun d at d int emşşcat, âtevva clipe nem statt câte int--oda tăccere. A sta datt ă î înn tă rând că is carre a ilee, d u pă ca juiil prejui împre eştee cu priv codd eşt ivrrea îm isco
obot Un
l
al d
ulss u meu a ă. P ul aşiă. ăli t în maşi nă ălit
orţeaa scă . Părea dezmorţe ncoaace ca să s e dezm ncolo o şinco cat încol şcat S-a mş tâ atâ a ât măn mă n înc în c s e cu gru, gru , n e o său u s pei et stum mul să costu de mare în co ţ.. Mi-a desch s po tu nopţ vân ntu ter a. Mpote ănaată de vâ leg găn ri le cori de co M-
u
pelle. te ape toate reccut toa tre
Cob Coboâ oâţ, ţ, vă og. Am coboât Tot copul mă duea Acel ,vă og inştt cât de cât, da când am văzut ma bine locu n e aflam, ngoaea ma cescut smţito toae, ae, '1 punăto îate ate şi pună ălţau, ţau, î ăl '1inele inele aetă se faţa ţa noas noastă Î fa ate te de a d ista i. Lum Luma utări. castel dat utăr e unui castel istat t de tătoare ae tăto are a
văuau văuau nuaţe vneţ, zidl faue Me Mecedesuui cedesuui cae paţa păbuşite, se contau pe ce ntnecat Un tu ne mue, att de medeva, cu ceneu, ămă n pcoae ca pi pimue, degadate păeau temeiie temeiie d cauza pieteo psă, şte g g tunecoase ce păeau ca nişte gu căscate, gata să te nght O tăcee de moate doea peste ace oc, tubu tubuată ată ne de pătu macabu veune cucuvee Veni, zise Vadi Ma condus pe un dum pin de pete şi ebui Mă se peau de pataon pataon,, ncetninduncetnindu-ne ne mesu. Îmi nase ceasu Ea ca că ua ua să mă chideze, h
aic, î locu locu ăsta pierd n-avea pierdut ea cu sa ut de ume, un men n-av unde de nmen
ne vadă o să ne audă Nu ştu ce mă nspământa ce mai u că aveam să mo, ş asta ăă doa ş poate, sau acest l ficoşăto dem de un fm de goază D up ă do ar c cââţva metr tr, s-a întors s pre mn e
Rd Rdca catt bate. Ce ? Dumeavoată, Dume avoată, dca bae, vă og căosu uma să mă mă omoe ca pe u n câne ş a a tpeu să foosească fomue e potee M-a s t sâ
M i - am r d c a t m â n i l e .
-a apopiat de mine şi ma ppăit de sus n jos, jos, de a umei genunchi. unchi. S-a opit de două o, ca să-mi scotocească n a gen in buzunae ş i să scoată tot ce aveam n ee. M-a uat tofeu cu toate actee de identitate, bani, canetu de eu, betee de metou şi ea băgat ntnt-oo geantă neagă pe e a nchso gjuiu cu femoau Nimeni nu mai putea u sămi dentfice cadavu şi, ntucât nu aveam famie, en n-avea să mă dea dspăut. Ua so sfâşesc nt-un l uitat de ume S-a utat atenţe mpeu ca să se asigue că nu există ato, apoi şa băgat mâna n buzuna Am pvt pent ultima dată n ju, doind să duc c ne ee din uă imagin ae lumi, da ocul ea atât de ugubu ât pefeat să nchid ochi. făcut efot consideabile cecnd să uit de moatea mea imnentă ş să-mi ndept tenţia nspe mne. M-am ascultat ăsuaea, mi-am simţt iia bătând, muşchi, am ncecat sămi magiez tupu, să conştna poie conştinţe Voam ,,să fu pent o oaă,, doa do a să fu Să-m smt smt vaa a oaă Luatt asta asta.. iam deschs ochii tindea ceva spe spe me. Doa n-avea
ceară să-m pun zileor or . pun s sing cap păt zile ingur ur ca
sa-n sa -n
o oft ftm! m! am apecat, nezbutnd să văd pe ntunec obectu pe e ntndea O mon monedă edă O monedă de un euo Ce . ce . vreţ eţ·· să-m facceti? -m fa
n cpa aceea, u n sunet gutua ma făcut să tesa u un
·
ffât ob de ap, un no de ec şau uat zbou dnt-o
8Part ră d i n z i d u u l u i .
petubab , a ma spus
Da . nu . nu nţeleg. nţeleg. Da Domnul Dubeuil is dumneavoasă trebui să desc _
n u l D u br eu il aşe omn to.. D om te to este ur . U n e u ro, es ngur ur Si ng s ngur sng n su sull o ra ş ap e D um n e av oas dân na l a dâ cina astrăă ci voastr nea vo umnea d um rzii ere ci a uill nu iubeşe â ârz reui null D ubre ctu u a l . Domnu unct ebu u ie pun teb t u s tân ga împ ăcu tânga a, a f ăc mprrej r. nea, sne heat mis nche s-aa înc atăă ce sOdat Od
O geutae imensă mi s-a lua de pe ume şi dn oaă fia
îmii re rau u . N arel elee îm ura ico oar re cătu tuii t P ic secă ţitt . . se smţi am s m e a . M-am , rie, rie ucu uc u e b d acă ac ă gâ d avea I-aas f s ări de gâ d . Icred nea să cre venea ve
·
puee Aş Aşep epaţ aţ!! Nci măca na ntos capul, s-a su n maşină ş a demaa A îos peculos de busc, sând noi de paf cae păea că luaseă foc sub lumna fauilo, după cae Mecedes negu s-a îndepăa, îndepăa, gâlţându-se gâlţându-s e n oae deciile din caa âoapelo de p drum A dispău şi totul sa cufunda d nou n linşte, o linişe mai apăsăoae decât plum Întunecul ea apoape oal. Mam nos cu faţa spe cas case e ii mau trecut fo. Sub lumina slabă a luni, uinele eau ş a înspăânăoae Doa stelele ndep ătat ătatee ce scâneau bolă auncau o lumină slabă şi totodată un stop de mangae O ăuate pofndă ăbăea din acel loc, ş nu doa eaa iească pe cae -o transmt n mod juscat astfel de Joc r�: Aveam sentmentul că acese uine eau încăcate cu e putece, cu sufee tecte Lucui cmplie avuseseă J povesea Aş f putut să ju ac, a petele le păstau povesea " c ace s A m coboa" t pe povanş, ga b sa paases e p e p a înfcosăto De câeva o ea să-i scâesc glen A
"
·
·
•
"
cudae A cetn pasul, ncec d să evn netl ncecd
să ui foae Trebua să uitt reped repedee de ea ea . Nu mâ m âncasem Mi se făcea foae entr tru u că aşte prân ânz, z, pen şte tas taseem să să m măă înt întoorc a cas casăă i ic de pe la pr u c i n a A c u m o re gre tam a m a i c . iau să ia
i-am continua dumul şi am ajuns înt-un sa vechi pe essantu l unu deal, ncă ado1ni Nu pueam să fac nimc e aie de ăsăitul soaelu. M-am aşeza pe o bancă de piată a dânc, lăsându-mi mâinle să ciă de veme şi am espia adânc, âgâe supafaţa aspă. Dincolo de peei de pată ai caselo, aginam m săeni adânciţ în vse, domnd lniştiţi n pai i agina aştenutui aspe ce putau ncă miosul păc al soaelui ae le zvânase. Mă simţeam fecit că eam n viaţă, nos re oaeni n cele dn uă sa luminat de ziuă s am simt miesmele isce ale natui în zo Sub oci me s-a descis nce o velişe încâtăoae, de o fumuseţe caeţi ăia espaţa. a în cae mă găseam ea cocoţa pe vesanul unu mc ue cu pante abrupe acopeie cu copac sau cu ease ienss lvae l vae î� spaliee spali ee Inanea mea se descidea un spaţu ien se vale. Chia n faţă, cu câeva sue de meti ma ncolo, n liie deapă, un al munte cam de aceeaşi înălţme cu cel pe ae mă aflam. În vâf, v âf, un al sa s a asemănăo asemănăo,, cu case vech din iee cenuş. Şi peste o, acopeind costşele costşele ş fundul vălo, văl o, ăcni, ă cni, copăce şi copac, majoitaea cu spin, ofeeau pivi '
,
"
un
ab lou în n u ant e v ez-a al băs tr tru ui . ,
Soaele a apăut, lumnând fmuseţea pesajului, teind a aă pafu mul pinului umbos cae mă ocotea cu bolta sa. M-a apucat să exploe satul În cel mai scut tmp posbil te eua să adun toate nfoatle de cae aveam nevoie ca i oganez înoaceea Am constatat apd că nu exsta eo stadă pncpaă cae să ducă spe vale Am fost iediat Ct de fa ecul acelu cătun, cu case cum nu ma văusem
trect ect a paginie r ătr A băut o gură de caea şi a tr Sss, cu i te tere re de hi S ării t î n o c hi ie i-a săr aie de o şc tggra ot O o
fosst ales pr pr ş ed inte r ,Un tânăr de 2 4 de ani a fo scria: ,U scr broo d e re rtăări' ' reccrt nt br orta tant mp por ma m cell ma a ce nerral a gene ge
Ţigara i-a căzut din gră Asta-i bună Josee! Josee! Vin să arăt ceva!
n adevărat irac. Vorbea e a . . caste caste deacoo de sus coborât azi azi dineaă a itat a ceiai cien _ Ascută băiete na pentru aptu că că nu eşt dea str nu trebuie s-o aci pe deştep c noi da? Toată mea e că nu ocieşte nimeni acoo N ... dar rog .. . am ost ăsat a caste astă-nopte şi dar. . ă rog.. cborât azi dimneaa asta voiam să vă spn N-mi bat jc
d e dumne a v oa s t r a .
rss, nu ? st - Est t d i n Par
Nu hana ace pe om şi nici nca. Dar schimbă schi mbă impac impac biro a tr tre e z eu n care percep ceia ntarcerea ea a biro dpă aeeri a ost dest de srprinzătoare S-a cre adevărată bze bzeă ă n aer n cpa n care a ssit. r şi cm cgii me nencrezătr n aegerea ea a vr verice veri ce inrmata inrmat s a tat n e să a ei nsis. Fiecare m-a sa mi vrbeau c t ntr-n e neobişnuit. Sieam de
ă d ă
Da aşa ceva. Eş Eşt t din Pars sau n eşt din aris probema n e cam rea neapărat să şt dacă pot spune aşa rbea cu un accent asa sămi de cântat ncât n reseam d seama dacă acesta era ton său nora sa dacă era rsaa. conversa tnuii conve ia să cn să cntnu Trebuia oie de d e e l. Trebu eer at Ave am nev n evoie erat veam a.
s
De apt apt de când datează caste ăsta? Ca Caste steu u zise ând-o ma ncet c şters paharer a . st st a .. marchizui de Se. A marc marchizi hizi de Sade?! Ma trecut cu ri pe şira spinării acum câd ă ândea aptea recută Da Da Şi nde ne aăm? adică unde ne aăm? Da acum n enu acesta n ce c ne aă? Şi-a privit din nu cienti· cienti t ·cu un zbet uzat. Băiete se pare că nu bei num apă!
un mează ci şi- tenat p�vestea , M-a în nn nss fo foai aiee e hâr âre u an te mee i. A ctt teul m
de mă a auu Eu su altă tă sun n t a Lac n. Tu î n să eş i pe o al brn. ubr oste,, n u Lacoste
intă î j jcc inte intere resele sele pers persnale spăr nale ăr e . - nu p pttea să m ă sp Uniiii um Un umbl bla a cu mănu avea ea ănuşi şi,, pe cân când d alţi alţ i îşi d orea oreau u să av reaţ re aţie ie cât m ap apr rpia piată tă ca să po devre rem me s poaată pr prft ftaa m a i dev mai ârziu rziu.. Tho Thom mas a ucrr sst ce a aii inguşit ing uşitoor din dinre re ei uc n m-a sur surp prns rns.. Dar Alc imţe ţea lcee av avea ea re reaacţi r reeş şi s im
satsacia ei era sceră Nu a m ai ai pie pierrdu dutt vrem emeea şi -am d u s· î bir iroo u me. Mă a a m ac acool de-a -ab bia ia �e cinc nciisp sprrez ezeece n nu u te te,, c â n d ssi Marc Du uke kerr î pers rso oan ană. ă. ăcaar N-ar aree rs stt ss-oo lu luăă m pe ocit itee, zis estta, fă r ă ăc isee aces sall ut sa utee. De v vrrem emee ce · ric icu um s ă mă d ai a fa farră ha i s ă n- mat
B a da daa r i d eţ- Spun uneţ da,, d a r . e po catăă Sp cm mp iicat estee c pov vest
Câteva âsete nfundate sau auit dinspe cienţi Bar a ea ncânta ncântatt de guma ui. În Lubon . Astai în Povence, nui aşa Pic Picepi epi câd vei În Pov Povence ence adică a opt sau nouă sute de kioetr capitaă. Caei gara cea mai mai apopiată amanul se uită din nou căte oaenii aşeaţ l a ese Gaa cea mai apropiată este a Bonnieux, ise, artâ spe satu cocoţat pe mutele din faţă am savat O oră sau două de mes pe os şi gata Şti Ştiţiţi cumva cumva la ce oră peacă uătou ten spre Paris Toţi cei din sală au început să âdă acu făă s se feească. amanul jubila. Ce, ce vi se pae atât de amuant A pecat deja Asta ? Sa uitat a ceas. D nou âsete. Dar e foate foate deve deveme, me, a spus. Tebuie să mai m ai fe un mai târiu, ursu iei Câd peacă utimu ten Utmul ten ten a pecat... pecat... n 938 Hohote de âs Am nghiţit n sec Savuânduşi succesl bamaul a ofet un ând tuto. Cienţi au nceput din să povestească contnuâduşi discuţile de acoo de unde le lăsat aunci când an ajuns eu Uite, băiete, ţi ofe şi ţie un paha, ise bamaul punâ o caaa u vn ab n faţa mea pe tejghea ai nooc Am iont. Nu puteam săi spun că nu beau niciodată stomacu go ajungea cât fusesem deja uat âs pe i de ai Gaa onieu e nchisă de peste şapte eci de •
•
·
Trenu renule le căt cătee Pa Pas p leacă toa toatte de l a Av Avigno ignon n au m . N- găseşt n nmc aai ap a proape, băiete
A tas o duşcă din vinu ab, apoi sa şters pe gură cu âeca.
Patueci şi trei de kiometi mult.. ra mult Poate este un autobu pân acolo acolo În timpul săptămânii, da, dar duinicie nu Astăi, n f r de mine, nu unceşte nieni aici, i spuse, ducânduşi aul a guă _
_
ciudatt, pron pronu unţa fe ecare care Chiar a vea un accent ciuda
e,
chiar ch iar şi
collo und e nu e r a . co
Şi.... cunoaşte pe cineva care ar putea s ă ducă până Şi clo As Astă tăi i Pe căldura asta, nieni nu prea iese din cas, să şi Poate până la biseică Nu poţ s aştepţi până mâine n seaa asta neapărat în Paris. Nu, tebuie s ajung n Ah Pariieni Pariieniii ăşta ăşta sunt mereu găbiţi, chiar şi duminica n cee din uă, ma luat ămas bun, iar de data asta cei flaţ acoo mau răspuns a saut Am luato pe dumu cae ducea către ieşiea din sat ,irecţia Avignon e n jos, la stânga'', m spusese baaul. ate reuşesc să pind o aşină dacă fac autostopu ... uul şepuia fumos nto onă cu vegetaţe, pe coasta pinte pantee fumos mrositoae, u spini. Eram n ealuui, pinte rvence Povence.. Povence .. De câte oi nam auit vorbinduse esp e spre re Povence. . Ea si mai fumos decât n visele mee Îm chipuisem că ea un ţnut step, fumos, da uscat. Av Aveam eam n fa verde cât cupini cu piviea, o vegetaţie de o bogăţie eai poenită nită Stejai nfuiţ, pni cu tunchiu ce păea riatc n bătaia soaeui, cedi, fagi, chipaoşi cae se nălţau aaştri până a ce, ia pe so scaieţ, dobiţe, tufe mai de unee ee ustui u stuite te caesi etaau făă saă rain, arbust cu un
O pobă? voba de un joc, nu? Oa Oae ecu cum, m, da S-a uita a mine chioâ, apoi o scâneie i sa ap i î pve Ah! Am ghici eci poba de seecie pentu un j de genu Kohn nui aa? e a apt pt As Asta tai i bună! bună! acă-i spun chestia asa ui Josee să mo eu dac-o să mă ceadă! a a em la televi zor a iaă! vedem televizor ează, te ved te selection selectione dacă te - S i dacă
Stai un pic, nu am .. mă ceadă! N-o să mă ceadă cea dă!! N-o să mă ... Ascu Ascuatiati-mă mă... Stai, sai. . intodaă sa umina a ată Ia spune spune,, dacă e duc duc diec a gaă n Avignon, ei si c-o să câigi poba? a a,, numai numai că i bin bine, e, uite cum acem, iue. e duc diect a gaă i în schib vii mai ntâi să acem nite poe cu i iia, ia, ca amie ami e Ce ici? Pă Pă,, de apt apt oa câteva poe i o bughim a gaă! Aa, o ă e seecţionee io să te vedem a teevio! Să nu cedeti că că. . ai am buat! ăbete ăbetete, te, băiete! A deschis din nou uie, pin d e nsuee Rămâi spate, nu sta să mut pachetee că nae p, te p eb buie ie s săă r reecem o pro robă bă!! M-a -am m t jo d d st stăă d tă
ai
su păra 53
Fu gonea sa poni cu mae geuae, apoi a ncepu să să se guduie, ucu cae-mi punea fesee a ezze, ia apoi ibe . eee nce ca1. Am aui un gas n cabină. Şofe vobea a eefon Ao, Josete Pegăee ceva de bău, vin cu un candida e a Ko/ nt Nu, am is Kohnt Kohnt Ao! O să edem a iană a eevio Ba da, e adevăa u-e cauă aau de otogafia i vei dacă ae baei baei!! Baeii! a. Şi unţă- pe Miche, n�o să-i vină să ceadă Şi cheam-o i pe abete, săi mite cuu ncoace dacă vea să ie n poă Nu ai am semna Găbese-e. Ao umneeue, o să adune pe oa oaă ă umea . Ce minciună!.. minciună!.. eo să e spun bieţo oaeni? upă un se de oă de dum, maina s-a pi i am aui o eu de voci iau deschis uie i, după ce mi s-au obinui ochii cu ina obioae, am vău mai bine de o duină de pesoane, e săeau nemicae, ca un comiet de pime, uiându-se a ine nebătoi, cu ochii cât câ t cepee Mă simţeamca simţeam ca un dobioc aa cum edeam n mieia asta de goneă pină de pa. Hei, i cum iceai că e cheamă?, m-a neba oeu · Aan Aan? un nume de sta ameican O să dea bine a eevio o.. ime, e, Aa n . . . e uţţim vidăă din mu gavid petăă în şoa meie ie ga epet feme ptă o fe şoaptă
ăăd ae n piep ost condus n casă, apoi toată umea s-a aduna n ăădin ă, n uu unui găta pe cae sââiau dea câiva
arnaţ naţii cu m i ro ross is p iio r iior
aiie Oae ce
Fo arte
ceputt ititor. r. Au în cepu is p itito
puteam să e spun? am nt-o căă: pe de o pate voiam să iu since, pe de aa, nu
pu n e l a s oc ărăă a m ai pun viss . . F ăr ocoo te al ă f p tu l rtaţţ i de u n vi toţii p u rta toţ că caa p ă t m i s i u nea . treebu ia s ă d u c l a c tr
Cred că n-m fost în totă viţ me tât de mult oogra
re, p e tot so vedere, poza,, la vede soiu iull de deJ·aa poza deam deJ· vedeam Îmi si ve Îmi
I
SI.
:
st până l începere următorului sezon l jocului televi Şoferul meu se uml în pepeni. Er omul zilei D ee gât phr după pr şi obrjii lui eru dej rumeni. L rugt de trei ori să mă ducă l gră şi tot d e trei ori u nu ,Mi târziu, mi târziu'', repet Nici până cum nu reuşisem să mănânc, fiindcă luma ăge de mine când în drept, când în stâng, pentru cât fotogrie. trebuie buie să plec, dcă nu, i Ascult Ascultţi, ţi, m m spus, spus, chir tre renul si tunci n-m făcut nicio brânză Şofeul pus din nou mân pe telefon M Mă ă,, grăbeşt grăbeştet etee odtă Şi zi-i şi lu tic mre, că ll nu mă splă totă p mrilor Nu, stţi stţi un pic, pic, i-m i-m spus, spus, chir nu mi pot ştet Trebuie Tre buie să vă respect respectţ ţ uvântul . . N- preit deloc remrc me şi din roşu devenit stci l ftă As Asult ultă, ă, băiete, nu eu te- silit să u rci în furgon furgonet et clr Cred că e hia pe pe dos, înţelegi înţelegi ş că nu fi nereunoscăt că·· pote nu mă mi duc l Avignon! că domnul .. r cm iute l mânie domnul.. Cum să-l fac să ple plecă căm? m? T impul tr trecea ecea ş i ha b r n avea� caree era ora car oraul ul en târziiu a să m enu uilor. ilor. Poate că preea târz că era era dej a pr ajun ungg l a ora 1 9 la Dub Spun unea ea c ă în ubre reuil uil Du bre breuu il. Sp impo port rtan antt să stii să ob eseează .. D inte terres obi i de a alt ii cee eeaa ce t e in -
l
Dubreuil
·
în, Nu î n,
viaţă e
i- vent pe loc o idee, numi că. că . nu pre mă simţem în în rgul meu făcând st. ână ici proftsem de o neînţelegere, Bun . s-o luăm ltfel r nu voim să mint pur şi simplu. Bun Dcă într-o bună zi o să mă trezesc pe un pltou de să m un invitt, televiziune, o să m fără îndoiă dreptu doi. te chir doi . privi re spre mine, numi ochi şi urechi. A ridict brusc privire Nu vreu să vă du însă spernţe deşrte deşrte Băiete.. Băiete Nu, nu .. . Nu insistţi . insistţi. Dcă te duc chir cum l gră, îmi di cuvântul tău că ă inviti l televiziune? mă înebă deodtă tât de serios e rcă r fi negocit cu mine săşi pună o sută e supi pe pul meu de levăţică D . numi că nu pre ş vre să întrerup mic une u nevosră vosră sindrofie .. S întors spre cei dunţi colo şi rostit u o voce de tenor: Prieteni, coninut fără noi. Mă-ntorc în-o oră, numi ăl ls pe ln l Avignon. Trebuie să izbndescă în prob t. Peste treizeci de minute, sărem într-un TGV către cpitlă, tomcul tom cul l fel de gol şi u un euro în buzu1r unoştem regulile călători fără bilet er psibilă de endă; şi um nu ve nici cte l mine, sigur ve să mă .. tepte polii l sosire sosire.. Aem u n pln, nu pre stăte în piiore, ce-i drept, dr eit să încerc. Am răs pe culor, pndind de l distnţ distnţăă ire controlorului. Când lm l m zărit, în celăllt cpăt l �onului, int în toletă şi m închis uş, fără să pun woul Dcă o să credă că e gol, v rece fără să se oprescă.
uu a l tr ntinuu ontin tul o omotul zgomo is u zg e u ui c înhis tre sin n gur, înh Er a m si Era micii zgu ri cu mic uneo eori duii t i gudu ute, e, un cunos osut bine ne cun itrile ile bi gâltâ ltâitr zgâ rea a celu toarea putoa celuii sp c u pu icoll şi cu aţiu îngst. spaţ în perico libull în per au echi e chilibu uneau pune
foarte rte sup is - Deodată, uşa s-a deshis şi un ălător foa trezit nas î nas u mine. Peste umărul său, privirea mea a de prrea înântată a unui bărbat sund, u o mustaţ ea sprânene suoase înruntate, şi are purta unifor 0 ashetăă bleumarin ashet
27
•
sprâenele îreţite Cu sprâenele îreţite athere s-a apeat uş or î aţ MiMi-ar ar plea plea s vorim despre u l-ai ajutat ajutat pe A s ase de mat Yes Dubreuil sa ăsa ăsatt pe spate în otoliu su are de te âtid uburile de gheaţ î paharul de buro u u et uşor uşor pe bue i pea a nebu nebuie s-şi adu te d propriie ispryi, a să le poat ometa ometa La Laii obligat, obligat, ontnu atherie, s fmee tot ai ut i s-a art aşa e? Nii pom pomeeaă eeaă rspunse el satsaţia elui e i ate u le pot înţelege ii măar proesionişti de ·ât ât sut de eae redeam. redeam . Nu de apt, lam îdreptat direţ, ţ, î dreptat întro u tol altă dire ise c alsă modestie olosind o oruare a1nbigu are o iea pe iterlo utoare s-i pu şi ma multe îtreri Lai îdreptat î altă direţe? A u t o pauă lungă, saurâd băutra şi erăbdarea u care ca re Cath theerine aş aşte tep xpl pta o exp la aţe ţe.. Ziu a sese deosebit de ald, iar seara oferea o roare Ită toar tăto stala aree de ca nstala griji, n re cei doi pro care proffitau lipsiţ de griji, cortabi l în grădă, în aţa unui platou u urseuri, unele
"
�
ra.
•
lbertatea Îş dorea în sinea sinea lu lu să se lase de umat, dar ceea ce îl renea era sentientu de libertate pe care-l asoca cu ia um toată luea îl sătua să se lase, el nu se a simţea liber în privnţa aleger Faptul că n-ar ai umat ar sentmentul că renunţă l a propra lbertate, ca să se sp vonte celorlalti a, e de înţees. atherne a therne îl asculta, vzibl concentrată la ceea ce i se spe fără să se lase motă de dulcurle dn faţa e, care ar p să-i dsragă aten·ţa ţa aşaa e îndreptat tat în altă drecţe: a ăcut în aş At Atun unci ci l-a l-a îndrep încât fuatul să devnă pentru e o constrângere care îi e lbertatea atea a început încep ut să a a psă d exterior Din cipa aceea, lbert în och lu o cu totu altă se seni nicaţ caţe e . . Nu-ş a pte satisace setea de be bertat rtatee decât lăsându-se de fuat Catherine n-a spus nic, dar oricne ar prvto nar f putt să nu desu desuşească şească în och och ei un u n lcăr de ad adraţie. raţie.
28
e când era copi, inspectoru etiean îşi petrecea sârşitu e săptămână şi vacaee urărind cu bicceta trecătorii, pe răzie d Bourgla-Reine, în suburbia pariziană. şi nota cu rijă tot ceea ce îi atrăgea atenia într-un caee abastr cu pirae, de care nu se despărea niciodată Unii se îdrept au garăă iar ia r e îşi nota ora şi î pâdea prin gard să vadă dacă ăe gar e rca într-adevăr în tren sau nu uteau doar să se prefacă i să se întoarcă săşi întoarcă înapo înapo să şi ooare un vecn. Ce aibi mai bun crei ei. eât să fi văzut pe peron, char înainte de oment cr ii se întorceau acasă, ar e se întreba ce putea săi facă să se ie în casă câd aară era asa de cad. Or f având de bună eă un otv ascuns. Un motv pe care avea să descopere e până a ură Ce ches cheste te. . e doaa în rochie gabenă o a văzuse şi săptămâna trecută Ia să vedem. vedem . Işi funzărea aeeu ş găsea fără greş inforaţa e dusese l a far1ace ză! Si de ce se întorcea toc1a acu? De două ori îtro ră zi zi asta dădea de băit. ar dacă făcea rost de vreun edicaent perculos doar ca să scape de bărbatu-său? Sigur, ea clar ca luna ziei! Trebuia să cerceteze cu foarte mare ateţe e.. că ia fost dezaăgirea, câţva ai a târz, târz, câd a zt l a actatea de drept Marea carieră de poiţst la care ae dinto tdeauna sâbetei. ar dusă "
I
•
două la isl lor din copilăi Dacă -a pătruns p u aţă asta O să intr p uşa din dos o să urc toat trt ia succsul nu-l a ocoli. Sa angajat în poliţi p un post d inspcto şi fost rpartizat la gara din Lyon la sriciul călătoi ără bit ziua când şia pus pntu întâia oară uiorma sa sit u adărat înstit cu o misiu tm d însmată, ca i scuritata d p tot tritoriul Franţi ar i apăsat p uii s rfuzat să s las padă dzamăgirii când a dscot cât d inutlă ra slujba sa: şi-a spus aunci că nu ra dct o 0 ăbdar. . Sigur î aui cst cătoa că tbuia să aibă ăbdar zil aosra sarbădă la ca s adăuga alul în ca art birouil îi cam zdrunci zdruncinau nau iluziil. iluzii l. Da l continua să cr O să ină si rma sa. Posul d poliţ ra instalat la patrul gării ără ii rastră sau dschidr sp stradă Câta ubui d iat în nişt carcas ci d plasic ngălbit auc aăt ăt lumină chioară dalbăstrui la l ca prţii ca a pacă n- i ost zugrăiţ niciodată ia mobila gi d pacă ra acolo di mijlocul scolului tcut iosu mucegai din ac acel el spaţu ins insal alubu dispăăea . in câ î ubu mai disp din ns câd câ d,, da danu num mai ca să fa faccă loc ăsp spânde ândea di oc puo puoi iii cae s cae see ă WC-ul d ală lăi Da lucul cl ma duros a cu siguanţă laţa cu şl
său un băbat alat n pagul pnsionării înât d sist ţ fărăă nic făr iun fel de niciun de movae a cărui singură satsf „
ea să aplice ea aplice egu vreo odt sa egulile ca la cate ncecee vre cate,, fă făăă să ncec mai intee nteesa sa nmic, poccoas s nmic , cu ex exce cepţa pţa câ eviste te po câto tova va evis
form ormula ular r lo lotto p car l m oll său şi căr�. mppră răşşa p biriro
Inspctorul Ptitjan îşi ăgăduis că u s a lăsa niciodată InspctorulPtitjan ă dprsii sau lipsi d motiaţi. Di ziua în ca nu tuc i s ddica tup şi sut uici sacini ca i s ia cr dinţas şi îi supuna p călătorii ără bilt unor trogatorii d pacă a ost ci mai mari cimiali îi tânga cu uşa ăcândui uori să măturisască şi alt t mior şi mai als şi asta ra obssia lui să scoată a iă cin şti c intnţii ascuns ăşidu-şi mult ribut iil ăca o anchtă la sâg I s îtâmlas cia să gă p trn ca să riic susl nricitlor ictim itâd d apul că u trbuia să da smă ntu muca imăui. ajoitata contraninţilor au stunţi tri a căro singuă crimă a că s ucasă î trn ăă ilt ii dintr i cdau nros în tmpul introgatoiuui i Ptitjan dşi n-o căuta iciodată ra conins c a zultatul initabil al posioalismului său lţii s lssă şului lui căruia i s rua d tot şi d toat şi d nimic r altl nu oia să st prostt I ziu ziuaa aceea, in etitjeea era destul de pros pecto orul Petitj insspect
isus Ea a ia sa duminică la âd ca-l găsa d sricu.
Ince pea să sim tă că zel îl simtă ul său său îl zelul
ideală eală icimaa id n vicim
u acst gn d corzi . corzi.
he,, eche soneeie vec elefo efonul a su Tel ur.. O son lăur ea de ală ăpe eea nat n înc î ncăp sun rem de pute xr x scoat atăă o ăăă să sco oul ul fă ecept pto icat at ece ică ă Şef idic teic a id Şeful ul a vrbă, ap epeeta de care re le rep oi a pu apo reb ebăări pe ca înr leaş aşii în puss br usc ace cele bru t teeva zeci de o orri pe zi, de ani bun.
nul? Lnia? Oa? A ântt rcptou cu un gst băbătsc apoi a ăcnit Ptjan! Linia 19 asill! 1802! ăă să spună obă nspctol luă di loc oi
evada,, ale căr ui fără de eg , va pune mna pe un uciga evada scoaă ă la lumină Şi aunci în sfri, oaă lu �a um să le scoa rebui să-i recunoască alenl de ancheaor Prom ov a sa avea să s ă fie flgerăoare
29
Tapiţeia de piele le-a sârţit sub fnd câd s-au aşeza n tiile adci, numai bune să te reaxezi. Au aştepat iniştiţ ă d heeul de la hoteul Intercoinenta a reuşit să-i vescă pe toţ Vă rog să suaţi dacă aveţ nevoie de eva, domnule ker, şopt aesta nante să se faă nevăzut Uşa apionată u piee maro a salonului s-a nchis fără fără t, pud n mişare abuii de oniac ce puteau aer Mar Dunker privi î jur O biblioteă somptuoasă, d acaju, ă de ă legate n piele roie, nsă u pi am prea stăutoae să fe u adevăra vechi Lăpi u piioae au, abajur din ă mată verde-smarald ancau o lumină raiată, care t tibuia ibuia la aosfera ină in ă şi oaem ntuneată a năpei ou fusese ales la sfaturile lui Adrew Situat n piaţa Oerei, nu depare de birou, oferea o atmosferă are invita, ă părerea ui, la respet şi reţier reţiere, e, premse englezeş, dacă utea spune aşa, prieice negocierilor negocierilor Era a cicea oară nd es grup se âlea, iar Duner rămăsese mulţmit de eastă alegere alegere Cel mai mult i plăeau fooliile mari care eau gaa să-i nghiă pe cei doi princpali acţoari, n ip e sa ra sa i ngăduia să-şi ţnă busl la o nălime venabilă, bucurâdu-se, n felul acesta, de o pozţie ·
.
n
N-a pus d acod, is cl ai otofi dint acti '
ăgând cu ochiul sp cl d al tila psonaj Voba âbind i, din când în cnd idica din sp c i asta îi înca pila d p chlia c-i ocupa ti sf din astă Dunk socota că nul i se p oia d inun: David Poupon Un individ scund i dudu iu în pofid pofidaa vârst vârs t ei, as p ectul u n u i bebel bebelu u ş, z mb ii si pitnos, ucu ca lui Dunk i s păa din cal afa afa d suspct 1 pfa p clălalt p Rosnback un ti usc usc \ i ai puin aabil ca nu s ascunda duă dg atminti, nu făca niciun fo ca să- asch lipsa d intt s faă d Dunk, nui idica niciodată ocii i in hâ tiil p ca l ăsfoia p gnunchi Ii scăpina tot ti chlia în spatl u chii dpt. Dunk îi iji ochii, concntându-s asua clui ca voba David Pouon a connuat:
v
- C on onclu cluzz ia no noas asă ă a tât în ce fon ceea n d ea ce piv eş eşte te fo invst in vstţi d ca ca ă ăspun a spund, d, cât i i fondul pa fondul d n nsii sii p aiii d pit ai itnu nos ost tu, u, zis zâ mb conffat i mbiind î n d i icc a con său abso bsorrbit în în contn ntnu uae de hâ soccietaa hât ti,i, e că est estee ne nev voie ca so dumnav avooas as ăă să db um mă blloch ochz z,, înc s încâ su â u l u d c u s l S o d bn nfc fciiii,, ia ia cu uall ă usu sull B u s cst sii s ă a st aib ibăă o c anua
8%
c uţn Îi susţa cla tni, făă să nun l a âbtl nsuft Dunk, ca nu- săba din ochi, a ăas tăcut â ă câ a fost si că intocutoul intocutoulsău său nu mai ava nic d adă ua mai attat aoi câtva c, cât să ba o uă d conia întucât cota uta tăci sua cui a atpta auns u să, întucât
- ATOF ATOF �
J r A
ai luă o gu d coniac, în ip c intlocutoul apta c 0
năbd a c sc â nd ă
Si apoi, continuă l ai i nnoociul ăla d iaist, is an ca n tot subinaă iagina, i ca nu st să pt a nsfi tot fu d tpnii dsp noi păcat anail sal sunt xt d uăit d piaţa i, din aa nancaa Sun conini că putţi să contoaţi acst gn d _
ltimaa otivu ivu pen entru tru care care,, a u ltim acesta esta e ot tfel,l, ac at i i. De a tfe siuat siu
auna gnală a as să vă nţin în funta • can11. Dunk a încasat în plin aninţaa subilă ostă to bu p bu conoaţ oaţ. iait i nu pot f con i la f d bin ca in că iait gaba îl îndop tot ul cu vi bun, ishnan susţn fica aicol p cal sci că chipl nu sunt suficint d duciv lucu absolut fals. Pun psiun p l i lucaă la gu is Dunk, cu ogoliul unui căpitan ca ia apăaa lo sal. Ra is fu făă foc, îi ăsuns Rosnback, făă să a. idic pi via. pivi Dunk mai luă o guă d coniac dstul d gdăit acu acost să dai sama unoa ca nu tu nimic dsp afac il tal i n-au niciun fl d xpinţă paccă ră că stră oast avo umneav Haid du în n d dere î ed idt tt zis zis Pou oup p on a înce veţ găsi o soluţ u uat câtva scund d tăc.
oie e d e ac or d u l evoi ea n ev avea A m o i d ee d a î na intte a s av nain
umnav oastă indcă nu va ămâ făă uă. h ţ văut, când v, s poat poat. tat t Pou d pta sss d tsfă fă t că v s l zib z ibilil ts
publicitate, ca să ne găsim o poziţie confortabilă, nai t nceapă flmul Id Idee eeaa mea se bazează pe o umlare artfcia ă a cifri d e afacer afa cerii privii re u rsuză sp re Du it, o priv sfârşit, în sfârş ack ri r idică, în senblack Rosenbl Ro la fel ca un câine bătrân care moţăie la colţul etei şi se ntre fără să creadă neapărat, dacă stăpânul său n-o f scăt în timpul conersaţiei cuântul ,plimbare'' Până în prez prezent ent,, explică Dunker, am u rmat o procr stictă de erificare a solabil solabilităţii ităţii clienţl or noştri naint de semnarea contr contractelor actelor acă edem că au greutăţ fnacir le cerem să plătească o parte din onorariul nostru, ucr aceastăă re desigur, destl de rar acceptat acă a schimba aceast · şi am închide ochii asupra situaţiei financiare a noilor noşri clienti, o creste crest am obtne ere imediată a cifrei de afaceri aproximat 20° • Poupon, un tip atent la amănunte, îi aruncă o privir complice Rosenblack, adept unei politici de tergiersar, privea sceptcism Am socotit, continuă unker, că din aceast cifr afaceri afa ceri pu putem tem să av avem em 3 0 de pro neac procen acoo pe cente perrite de p�, te ne luccu care nu ar treb lu rebui ui să deran otivve : u ranjez jezee, d in d o u ă m oti Burs ursaa nu are och ochii de decâ câtt pen pentu tu cif aface cifrel acei relee d e af i şi nu-i pa cau ca uşi de de puţin de ce ceeea ce nu e aco conssultaţ acope peiit de pl ăţi; doi, con noşşti îş no îşii i iaau com omisi isiooa aeele nu pe cifr reali li ată, c . accei rea ifraa d e aa pe cifra de afac faceei îc ion n. Ca îcaasat satăă Nu u p lăţ lăţ,, nu t comis io pe-a pe -aiici ne ne-am -am si situ tuaa. Una pe peste ste al alta, ierd ta, nrdeem p rea utt n-oo să p ie
unker mai sorbi o dat din coniac _ Asta a f treaba mea, zise printre dinţi zâmbi 0upon 0 upon zâmbi _ Perfect! Am o veste proastă: şi anul ăsta o s teacă fră vă aruncăm coacu de salvare de trei miioane de euro rv zute în contract n caz de ruptură Au râs ândoi Rosenback zâmbit şi el forţat Au ridicat aarele şi au toastat. Şt Ştu u că ne găsiţ cam exigenţ, continu Poupon, dar aşa rg treburile n ziua de ai dumeavoastă sunteţi exigent colaboratorii dueaoastră, noi dumneavoastră, clienţii oştri noi Ai întotd întotdeauna eauna pe cinea deasupra ta, nu-i aşa?
.
iarr acţiu ia ţiun nile vor cre reşşte .
Excelent, zise Poupon. i Rossen Ro enb blac lackk pă părrea c ă a pro rob bă, m i icâ câ n du du-- i u o r c apu ş
30
Nu e cred Nici câ negru sub unghie Afirmaţia a căzu ca o seninţă fără drep de apel Apoi, a rma un momen de ăcere apăsăoare, sub luma meschină nui neon obosi Şi otuşi ăsa-i adevărl, a� spus, descumpăi Inspecorul Peitjean umbla în colo şi-ncoace în spaele iroului ir oului De abia şedeam pe u soi e scăunel de şcolar exrem e incomod Locl îm provoca o sare de lehae.. Imi era foa1ee de lup Şi m se acrise. De o şi de oae. oame O foa1 S Soo luăde luăde la capă capă.. E deja a para oară . Incepuse m să-i răspund la înrebări încercâd să-i dau câ ai puţine dealii. I-am povesi că aveam de făcu faţă unei cercări, si încercam să-l fac să creadă că era victma si sa nu era neapăra o minciună unei provocări oarecare î n seros ar pl era neobosi şi părea să-şi ia reaba foare în fără bile. bile. Oar Oaree no fi i oae oae asea penru o simplă s implă călăorie că lăoriefără
având nimic m a i bun de făct? În ce ur1ăă m-a încoltit, le d in ur1 cele
obardând umă o serie de înrebări si a fos fos sili s ă d au otul pe faţă asfel că începu să-i povesesc espre relaţa ea c breil. C oae asea văzu ă se înoia serios e ceea ce îi spneam N voia să mă creadă nici în rpul
c
ma me agmee aâ vobe mee ea p su b em ebă ebă Z ă mez e băba p e a nu -l
ca r ţi t eamă eamă,, ca 1e-ti vr ea b inele, da r de car ca1e-ti cu n o sti cun ca e ă a ap ă a F a e ăă ăaa b a e-a -a ă e ş e a ee a e epe pe a şe ş ca a.. o e ? de a o e le de lăle ab lă ol ab ezvv ol ă d ez ă de a e de
a mae mae
fac
meea aa am a o povee ma aagoaă Aşa -aveam ă- ovg \'e Ma a da a ă-m pee eaa eaa daă a oapea Teb ă poedez ae m ă- ovg oa că peam adevă1? Dacă îp ng ză ză S S11bă 11bă aazu M-a ve o dee E vob vobaa de aeva am p e o păş Na e ă- eă âmbe de d ov avea ă mă aă ă da ăe pe faţă Ce ame m aşepa âeva pe m-a m-am m ăzgd ăzgd po ă vă p S-a a fx a me şo p De ? L- pv oh Fdă a edee ·
O br bra a zul i-a de v enit enit cev ceva a ma i o osu. su.
adă m adă a edee? m adă m fău o paă gă N a m edee edee ă dueavoaă e a a mă aa a a e o p aoo bâg o ma me a faă
va co să în ghit u na ca asta? D e cân cumva crezii cum Si crez
-am o pvea ş am ep ă fxe p o deva pe podea o mă ă povee e mă ş am ef -o deă va ae E o pove măa -ş d ă oeeaa ă a o a ă mă ae p a g î e S om am oa daă o mă ede e o a ae ă vobe A e âeva ede N mă am a e da meam o mă xează pvea faţa ma aoe 1 aeam ă • \ m epa Î ee d ă -a aeza aşa ăee o bă baă de veme To ea emş ae mo de mega d odae păea îţepe îţepe a Ca ş ae e Am oăâ ăm dea e C eva mp ă am ea ă mă d D â âpae pae mă og aşa a ez e a m-a vă ăba ae m-a p ă îm aveaă vaţa ma daă mă gaam ă fa o eea e-m ee Spe bee me ă aa î ăee E fe de pa am adăga Lam aepa făă şovăe Căda d bo ea ăboae Aveam evoe de ae a a fă o e -a e? Da e poae pe ş aşa I da eama ă daă ea mp a fape egae o eaa eş ăpăo? m-a e aşa eva De afe e ma p ă a e făă be N aa- pobema um o eşe ă pe de e a ma odee a aşa La a e ea be ă e a voaă Î dmae aşa a fău oe om u a a ap„
Şi eu m -a ed că ced u, c şu, -am m în o.. N u ş ulte te o treba ebatt ast a, d e m ul într sta,
_
em pe vre sunt ntem oarr nu mai su le,, că d oa mnu nule dom vree a celor Hai ai,, do
re Muscetr bne că eşt lol, dr, c, e n joc te u m ne z eu ! Du le,, ce D tale d u ta
Sgur, până nu demult, m cere să fc lucrur cr
neau u n mare efort d in p a rtea m ea, dar cae îi si supun presupu pre
făceu mult bne făceu bne M se păre că evolum.. evolum.. ce nb te les 1 urm treburlor ăsto, u vă d cu ce fră de necur ntâlnt Ş, l Ştţ, er forte sngur când l-m ntâlnt vorbn vor bndd. .. e forte plăcut când psă cuv de tne, câ portă de rjă . St n pc Să reumăm reumăm ţ- smuls n gjmentul t t moment când er nejutort, dspert. e ţne de mâă, m es dn vorbă s refu să ve cre sunt deărt ntenţ, corect? Dr num sectele procedeă n felul ăst u, ne de st mă tem De ltel, sectele vor să te sto de ban, r el nu-m cere nmc L bn pe cre re l vârst lu, nu cred că re • nevoe de mre lucru . e pomeneşt că o făcând tote ste dor de o frumos. scutestemă f M scutest emă De fpt, fpt, st- problem problem br nm cre sunt mol lu descopert cu puţn tmp n urmă că pune să u urărt ş că totă tărăşen nceput nnte . de ntâl nostă de pe tul Eel. - A ş şd d r r n nu u în întâ tâm mplăt lător or se af afl l c coo lo în z iu .
cre m vt să mă snucd Nu, nu se fl clt tâmplător Dr eu ştu c nu l-m văt nodtă nnte. să ur Nu şu de ce ps pe nev pe urmele mele nte un lucu pe cre nu ml pot eplc ş„ cre m ă umple spm . N m L m 1. n h. I
rjo rt. Omul cre mă dusese l cpătul nervlor cu terogtorul lu exprm cum o orecre empte. Smţem ă e sncer preocupt de sort me. uteţ să fceţ cev penru mne m ntrebt Nmc Absolut nmc Dcă n- coms ncun delct, nu ot c măcr să poesc o ncetă Are cs csăă un cet pln cu observţ despre mne cre rtă clr că pus să fu urmărt Dcă cest cest cet cet se se flă n cs lu, colo nu m cces perceţe ţe ş ncun judecător n-o să e-r ebu un mndt de perce lberee s cev, de vreme ce nu s- coms un delct. S n oce , nu este ters să uăreş pe cne oţ puşt o fc. Ştţ, totul devent m complct n momentl n cre ceput să m ndoel ş, pe de ltă prte, mă st orecum ot că v-m povest tote ste u nţeleg ce ce vreţ să spuneţ. spuneţ. Nu sunt cons 00 00°° că re nten rele Am fost, desur, pet când m descopert că mă ncă dnte pe ose tâlnr Dr n ră de st, pâă cum n-m ce să proşe Obetv vorbnd, nu m- făcut ncun rău Ascultă, nu putem exclude fptl că e dor un bătrâ bun cre se socoteşte nb şte cne ş se complce n rolul e slvtor ş de mentorul lu peşte el m smplu r să-
pu că n u m vre să con pu u : spu gere e I sp nele eleger contnu tnu.. Rup n
,,ulmesc pentru tot ş l revedere' ş te spălt pe mân u pot să fc st Ce te opreşte? Nu vm spus, dr nel nelegere egere nostă e pe vă Cum dcă, pe vă? Am cceptt săm perd v dcă nu fc cem cere · prt o clpă bsolut ulut
- Nu . Şi, desigur ai accepa asa încerci sămi sp i? Trebuie buie să puneţi a socoeaă conex conex .. Tre Eşi a fe de nebun ca e! Acum să nmi ceri s t mai aju! - Naveam de nde să si că . că. Oriu Orium m e vorba vorba de o înţeegere verbaă. Nu exist nicio dovadă Nu po să ac nimic Dar n pueţi să mă ăsaţi bată în sitaţi a sta primejdioasă acum că şţ ot! Dar ce ce crezi crezi acm? Că Că o săe de acord contribailii să dea bai ca să fi păzi zi şi noape aşepând ca indiidl săncerce săţ facă ră? Navem mijoacee să ne ocupă nici e deicee deic ee deja comise comise daie de. A spus asta părere de rău şi simţeam că în spatele iiti pe care io provoc�sem siuaţia chiar îl frămna. Am arnca o prvire a ceasoic ărâ agăţat pe peret. - Bun în cazu ăsa va rebui să pec Trebuie să an a e a a ora 9 M rdica. Sa uia a mine fără să scoaă o vorbă funda în gâ apo sa rdica brsc brsc enerva S a a udesă . nu snt dât să su aea. că oa aea S eu de ude soe căni că ni iven iven povesea poveseaasa asa să e înori inşt c Săea încnat încnat roşu ca para par a fouui. fouu i. cr' Dacă nu mă cr' enii c mne a e Era car că nu se aştepa a un asemenea răspuns. r nemişca un tmp apoi privrea u a recu de a i l ceasoic a mne ceasoc şş de a ceasoic i nde nde ebuie să erge ui tă v scoo p buzn ş ră ea de J
În arondismenu 16? câeva clipe apoi a traersat încăperea şi a băt soăit î cet a o şa Descrcăe Pettjean! se azi o voce oăiă di partea cea altă Ispectoru a stat un pic pe gâd riri cmpănind viibi cm ă procedee şi a deschis n dăpior metaic de nde a scos cei nei maşini Hai c ine
*
O oră mai âri inspectorl Pejean Pejean punea cu grijă cheia a oc d dăpior ăpior Inchis în contiare contiare în biro şefl să nu şia dat sea de ceea ce se înâmpase. N era mp de pierdut Afacerea pe care o aştepta de ni îi căzuse singură în braţe exa aşa u sperase d zie Fiindcă avea inuitia era convins chiar că avea în mână o afacere ânăru n î mintise Chiar intrase în ocuinta t nmiuui Dbreui Dar ce casă! N mai văzse niciodată ata la fel Nu găseai aşa ceva în juru gării Lyon ni în carierele pe care e vizita uneori Cinesi să înrenă ditamai căsoiu? Cu siguranţă erau bani mrdar a mijoc îşi zise rebuia să ancheteze fără să stâească bănuee sefui care nar ezia să oprească sau săi ia ceea ce nu avea io îdoiaă săi perită să dovedească uuror adevărau v
au talent de poliţist.
u ai era mu şi Gara yon va rebui să se ipsească de
•
31 Cs se contur pe cerul încă lmpede dupăez târz, îtunecte, ncărcte de mstere. Am fost condus până în bblotecă In tmp ce străbătem holul, nu m puut să nu mă opresc să runc o prvre î slonul şezâd golă pe p p Stăte î cre o văzusem pe tânăr femee şezâd lăst de zbelşte în înunecme mense încăper, ş, fără o uză su un muzcn cre să- de vtă. L găst pe Dubreul fumând, şezt conortbl conortbl într-unul fotolle cele mr de pele, dn bblotecă Erm sgur că pusesee pe nmen să mă d stul coste Ar u puses fost o msune posblă Aş că n-ve cum să şte că mm t pe mân polţie Cthere sede în ft lu M- sutt. Mm recunoscut ortofelul ş restul obectelor personle ce stăteu pe măsuţ josă dn ft lor.
- Vezi, la u rm nimic,, putem vesc la l a nimic servesc rmaa u ei, ei, baii nu ser
forte bne să ne lpsm de e! m spuse Dubreul cu un mens tabuc M ont ec rs t o înt e di t i.
Ce se scunde ore n sptele zâmbetulu său? Ce-o vrând ore de fpt să obţă de l mine cest bărbt enigmtic? Ş dcă spectoul ve dreptte? Pote er guul vreue secte su, m şt, un ost gu eşt l pense cre, pln de b pe cre- Jeăise e l dscpol ş pusese pent ult oă mte
De fpt, eluă Dubeul, nu m spus cum fost CUt a cu dectoul tău seă tâte luc lucu u de tunc, înc t ît" · se întâmpl se întâmplseă 1 rea cee m se păe extem de îndepă de îndepăttă ttă Destu Destull de bn bne. e. Em lhnt de fome după o jum jumăt ătte te d pott , da Dubeu nu păe găbt să luăm cn c în fţ f ţ ăutăţlo l, ca te justc A ezstt spte de te just să- pu ândul tău întebă jennte D, totul mes fote bne. Pe de ltă pte, eut să obţn me lucu Vom să negocez unee lucu car să uueze munc deptmentul nostu nostu . A m fost neot du bătt. T tădut sucent sucent să nt în ]ue ] ue u, u, să te pot cu feul său de gând, înnte să încec să lămuet? D, m mult su m puţin. Să spunem că m încect demonstez că deile mele meg mână î mâă cu ctel de eficenţă i de entbtte, d, mă og, ced că, ocum, oi tât de difete, încât îmi e cu neputină să- împătă zune sup luculo, su măc să mă pefc t împătăec împăt ăec.... tţ e geu săţ sum oile dumnulu t Dubeil ts un fum din tbuc.
o
Nu desp Da espre re as astta e vor orb ba, să- împărt alorl rle Da ărtăăşe şeşşt valo nu su sun nt ş a , aee tale le , , nc cii nu e pos st sb b.. D a r e b bn n e să f aci o dst în min inttea ta ta , , î înt nte e per erssoan oanăă şi va lorrile al ao ori. C h a r d ac acăă valo lasă la să d dee dor rtt , pe p ersoana poate f i în înto adu totd us ă pe dm tdeeau na .. ad cel b un. A şadar, conte teaază fo foaart rtee mt să nu j jd dec i de-a val acest stee v vaao o, să-ţ -ţii sp sp i că , în cee char da eeaa ce te priv iveeşte te , , ch şocche şo heaază ză , , si igg ra t a sp speera ra ţă în a d easstă persoa det ete em mina a cea laa capit să evolueze l ito olul perc rceepei s a le a s u p r a vieţii este să n-� es esp p gg c tou ul,l, c to toaate id l ea aet idei eile le sa sale le S ă n i i în l
t
ă expementez dn nteo ce e să zcă, să cez cee ce e, înnte ede e, să gândet ce gândete e, să smţ ce smte e, înnte e puncl tău de edee. Do când e exes cet od de gândi, e zbut cu deăt să înţelegi, făă să judec, etă pesonă pecum cee ce o detenă să fie cee ce te, cee ce o fce, pote, să geescă, în czu în ce fce eel Md . Exstă o deosebe înte te l înţelege Dcă te pu îdejuns îd ejuns de mult mult în în locul l ocul ptonuu tău, c să înţelegi fell gând făă săl judec, săl judec, e f m tolent în pinţ lu, în nţ cee ce smte dn clp cee, e pute tge dede că se schmb. schmb. Nu sunt sgu că-l că-l fecteză nc măc o clpă ce cede e despe el nc că-l peocupă! D, mă og, ă esupunem că lucule st exct că euesc să nt ufcent de dânc în lume lu c să nu se m smtă judect u espins, ce - fce să dă ltfel lucue? Oe nu sc, mpotă, să- du pă moă? It duc minte cum nem ntent deunăz să ne conzăm gesuile le ceult? Iţi spunem tunc că upă n timp, dcă fcem cest ucu mod constt itenţ ce ă de fi pe cee lungme de undă cu un esul intim l celei pesone dcă ne shmbăm după cee cet postu postu , , ceăt ne cop, făă c măc să- de se D D
se creează creează n Cred că ac că se ptu că faptu aceest lc se exp expcă prin fa lc se fel de con profund a foarte profund topre, a n niv contop ştient şi foarte inconştient nive incon
ele ch si făă să schmbăm eun ât Acestă citte eei e esimttă esimttă în-n în-n fe s t si e tât de ă încât totă me e să o păseze, săi sige tăici.
- Ve să spuet că .. - Auc câd es u su et' 0 v i t"a , î sae să zămsst so po î e apo so ofe îteg lum cha ce p� aa deodaă să ac o pasue petu cotaţa ue acţ ni 1� Busă? . Dacă sa să te gdeşt r suet. Să zămset u suet Să aduc pe ume cop ace pa umos eîchpu eî chpu de umos escu veţ oase ş ueo utăm de măeţa de m gia sufe .. acesu ucu ăă seamă Să zămses u sufe.. Aa cum ăcea de obce· Dubeu ămâta cu mn pahau de boubo. Asemeea vobe îm dădeau îtucâva u setmet de sguaţă petu că de câd csem d caeul său s îcepusem să mă sm ameţat. Cel cae se mua î acesta î aţa veţ putea oae cu adevăat să epet o aeţae pe vaţa apoapeu său? Cathee pvea î go dusă pe gâdu gâdu No băbaţ couă Dubeu sutem î s
.
na sră ră nas răţ ţii de i iccapa apaccitae itaeaa de a pu aţă Sunt p u ra şi ş i d e a d a vaţă cov co vn ns că ab rn b a a profe rofesso oaa ă, aâ â de des î îââtă î rn b ăr ărb baţ aţ or, v v e d in e evo rezol vo a ce n u po a te f re zol vat ă e comp co mpeesa ace aceaastă p psă, să, de a umpl vd d exsten mplee ace aces s so de v - Cha arr c crredet etii ? ,
•
faţae se va spue că a năcut cu orcepul U poga al ambţos se dovedeşte î cee d umă dezamăgo? dinn faşă. faşă. U pa de aţue se eă a Îseamă că a murit di p? S-a născut la te1�n. Se cocetzează o dee? Iseamă p1�oiect ect car a văzut lumin zilei zilei.. .. că e un p1�oi m ămas ăă ga ăuct. Num euse codaă aşa ceva p mte; u ăcusem codaă asem asemeea eea coexu Peu me lupa esăbuă petu puee u epezeta ec ezuatu uu amesec de agesvae ş de eege cpevă caace caacestc stc pu mascu mascue e Ea amuza să aud asemeea vte d gua u Dubeu e cae ş uţa u ced că mă îşela pueea î eesa u sguaţă Se putea oae pv cu atta ucdtate? cee d uă msogsmu aumto băba asudea ae î mod paadoxal u compex de eoa eoae e
acăă stu u dac u, nu st brou ea de l a bro uata ta m me - Ca să re vem m l a si sitt ua reve
şeu meu o f geos pe soţa u sau doa ae pea mut testseo cae ca e îcepe să dea pe daaă ocum a f u po să ob mc de a e Dubeu Dub eu ma pv p v exaspea exaspea O f supăa pe me că u a e euşt uşt s ă pu î paccă oae poveţee sae sau pe e îsuş că u şa să m le asmtă a e de be pe c şa do?
"
mă.. aramă Isii aru Is aruncă ncă rabu mieră ieră mare de ara scrm cu l în tr-o -o scr rabucu într t
- Ca să e e covg e de ajus să ascuţ c aee ds� f celor si lor d d cod oduc uceere, la br o e f broou. Cu caree o Cuv v ele ele p e car u su su c cod odaaă rodu odull în înâm îr-u âmplă r-u fel, ogin� plărr . Su Sut t î su ueeu uu Ascul culă- ă- be pe şe xempu pu , o să auzi şe ă de d e exem u . As u de mue m ue or or meta metaffore legae d e gra gr avd vd ae d e pro cre are. N i-aai au zi izitt i icciod iodată ată sp spunâ unând nd des proiect despre iect greu c� a fost pre u n pro naşştere c d urer na urerii, sa sau u că p pooad adaa de gesta estaţţi a fost lu ngă? l caz c afacere afa cereaa cade se spune c ă proiect u l a fost a vor tat, nu- i aşa ? oac�
t
A acu acum m î e esusee ecesae ca să e vaţa î ăă să supo ceea ce vo a să puă. A da pese cap esu coacuu a pus paha îapo pe asuţă sa dcat î pcae ahe e uş dca och de pe caeţe. '
t
"
- Ut e ce te eu eo o s ă fa ubrr eu se e Dub ci,, zs faci
c
lc,, ave elc chav surr âs m ach un su
mblân mb ă. A i d în tecă. lând ibiootec tuilo ilorr di n bibi raftu colo lo şiînco faţaa raf prin faţ i-nco ncoaace prin o sarcin ă n o u ă d e în d e p li n i t .
Aeru era mâcst cu mros de trauc Crezi că preşedntee tău greşeşte că hotărârie sa salle s proaste pentru firmă? Mi se pare impede ca umina ze Soco Socoteşt teştii că ar trebui să conducă atfel compan ia să considerare s ate crter decât cee pur inancare Asout Pă atunc atunc o să ei ocu. Mă faceti să râd Ma privit drept n ochi. Nu gu gumes mesc c Aan. Ba ine ine că nu nu Sa ncrntat Ba te asgur că nu M-a pert rusc sguranţa de sne Char vorea .. serios Infaa In faa uuielii mee evdente ma prvt ţintă preţ de ct cipe. Ce te opreşte? mă ntreă u un gas mieros Întrebarea era atât de deplasată ncât m-a făcut săi pi umpătu umpă tu Ce să- răspunzi une persoane apropiate cae ntreabă ama ce te opreşte să dev ministru sau st nteatona? Pă m se par paree cât se poate de car car. . Hadei să fm realşt avem u toţi nşte lmte, nu · · putem face char orce Dumnezeu.. Dumnezeu .. Sing Singur urel elee lmte sunt cee pe care ţi le mpu Începeam să simt că mă nur Îl unoşteam ştia că n-� ra�� să se lase cu una u două două Mă Mă ăgase înte corz Cu sgura că tpul avea uneor momentele u de ucdtate, de ana ă dar uneor o lua tota rzna. Vă dat seama că nc măcar nu e seul meu c şe
A
,
rd dc cat at prv ş-aa r vre reaa ş î fx erine fxaa au ne şum m pe Dub ubre reui Catheri Cat uill. aju ungă în vârf munte aree vrea să aj Ce car telu lu nu te eb buie să mea sa ţm ălţ impresonat de înăl s e ase _.
_
compane Dar dumneavoastră ai călcat vreodată ntro compane
cha arr aşa peste fu săr func r ch ncţi ţi!! Ex Exs stă tă ni nişte şte r reg egu u l Nu putem să
reguiorr se sefereşte fereşte să gndească Dacă Ce care se supune reguio ec doar din pătrăica ta no să găseşt niciodată o ată soluţe Trebuiesă să ieşi din ct cee la care toată lumea sa gândit deja Trebuie ta .. ătrăţica asta a ta.. Astea nus decât vore frmoase dar a modul concret _
cul meu eu?? locul ace în lo ti f ace în e-ati e-a
a aşezat pe rezemătoarea fotouui şi s-a uitat l mne bind Descrcă-te An. Caută n te M-a ridcat hotărât să plec Doar nu era să stau să iau cna n neun neun Nu văd cum aş putea reuşi A vort rar cu o voce groasă:
c
.
dau.. capăt şi-ţi redau Este ult Du-o a capăt une.. Du-o ltm ma ta ms msune
ibertatea. ibertatea ibert atea . Lertatea Lertatea M-a uitat spre e. Zâbea Zâbea iiştt iiştt vizibl f oarte hotărât.
·
na care nu rn Nu-m teaa cu o sar tate -mii puteţ lbeerta eţii con iţioona lb diţi ond .
ate i dusă la capăt Nu pot să accept asta
n an Aa gu meu A rag - Numa că.. nu est î n măsură să aleg, dra ,
trebue să-t aduc . egământu tău? de. aduc amnte de Cum aţ vrea să-m respect egământl dacă m daţi
Mai
'
sarci im imp posibi l e ?
a fxat u o prire tăoasă, aspră nendurătoare
- Îţ pouncesc să dev preşedntele Dunker Consulting.
d îcăpere. şttea d Glasu său tu llnş nător a c căăzut ca o seure tun
It acord tre saptaman1 zse. nep neptn tnţă. ţă. ste o p orncă Orice sentâmplă v ş mă ca în 29 august. Te aştept la ora 2Q a J es Verne.
\
A
_
In imaa m i s -a f ăc u t câ t n p r ce J l s Ve e . Inim resta esta r antu antull di n rn iffe.. . A sp s as ta a pr rn E iffe proo a pe şo ,, silabisi silab isindu ndu- - n um umele, ele, fără m ă scap s capee din fără să mă d in p r rv v ir. Am Ameet e ra lilim mp ed e , u um mp lilită mţe tă Sm ţeaam cu m m se în înm moai aiee pic icio io .
32
Speranţele mee de adeaori era zaarnce ram p şi simpl n mâinle ni nebn. Am rămas câteva cipe nemişcaţ ş tăcţ faţă în faţă, am făcut stânga împrejur. In tmp ce mergea spre ă, surprns su rprns privirea l aterne. Figra e era a fel de nfico ca a mea A
Nu există niciun Yves Dbreil Pot? nspectoul Peea Peea a a telefon M-ai auzit bine: auzit bine: nu există icin Yves Dubreuil. Dubreuil . m n mai mult de doă ore eram eram c el Ac Acm Nmele lui adevărat este Igor Dbrovski. Cnd am azit acest nme, ma apcat n şti de ce, o soară eteaă. - E un emigrant us, a contnat, n nobil Părini să au ărăsit Rsia odată Rsia odată cu revoţia A plecat cu bani c tot. Se are că era vorba de o avere avere serioasă. Dpă aceea feciol or a uat studiie studii e în Frata si în Statee Unite Sa făcut psihia Psihiatu? Da, medic psiatru Dar n-a prea profesat profesat De ce? Asta că nu su Nam reuşit să adun toate informaie. zi e dumnică şi � mai compicat compicat Se pae că -au radiat d orinu medicilor M s-a sps că aşa ceva se tplă desu e rar aşa că o f făut o cheste gravă ches chese e gravă gravă m căzut pe gduri .. gduri.. Eu mas fer în ocu dumta . d umtae e. rănd Frâur de cuvte. _
•
I
'
Zgomote înfndte nspectol copee p l c eceptol. A snt de l centl. ce c cet n şt e c poveste st? Nm nevoe d e cct d t Pettjean, pcept? Ş în pls pls " A închs Tonl de ocpt sn scdt l nesfş smţt deodt sng, fote sng, gtt de spm Am închs ş e Aptmentl s pt sc de o lnşte pstoe, tel de gol Mm pop de feeast. enmtele lmn ale Psl împed c vd stelee. M smţeam pe lt lme. Spll fapt c Del ă nţse în pvnţ denttţ sle î dde o ste de dsconfot el în mnle c îm psese vţ n e e pe cae e îl cedem O hs vă... Pân nde se întnde gvtte c coms? Oosel nevos s fzc cmlt ece sen de când fsesem pt, dozec ş pt de oe în , zt ş mm smţt deodat sectt, oale c o câp. Am stns lnle ş ma ghemt în pat. D n eşe s ado, deş em stovt peste s. ev dn fell în ce m egasem faţ de De
�
c
*
m tezt în tol nopţ, leoc de sdoe. n tmpl nl ve veme me în în ce nconştenl nconşten l nos ne gvee, ste s egsesc n element tct în hl cnoşnţelo, epeenţelo ş l mldelo noste de noţ demlt tte, demlt pedte în hţşle mnţ note m sa
V
u n s. spu rasp tatt un ra rta r
ovsk e nmele tol tol tcoll despe sdee, col dn ce m t despe psl spe gnzle l el, cel ma n loc pent o sncdee meaţ, aş m e ezentt
m
1m
revenea fă rev fărră înce cettare în m in intte, izb zbit itoo r, a p ă s ă tor, în ti ce tea mă năpădea înce cett, d r s ig igu u r. P vă vă
Tpl sta e în ste s teac apte, ptea s j c
33
I
•
Mam petecut zua umătoae cupns de o stae cudată Dcolo de tea sudă cae nu mă ma păăsea, mă smţeam ou cumplt de sngu Sngu pe lume Ea pobabl cel a geu lucu de înduat I această lume ostlă, doa Alce mă ma putea alna. Sgu, u ea decât o colegă, nc măca nu ea peteă, da î aecam autetctatea, natualeţea Smţeam că ş ea mă ape " aă, pu ş smplu, făă veun gând ascuns m ea de ajus especvă cvă Necunos Necunoscu cu,, Am pmt patu canddaţ î zua espe " esgu, cae ş-au pezentat vaţa înt-o lumă favoablă idam, doeam să u î locul lo, să îm bat capul cu un acus pofesonal de cae să mă agăţ pentu am fău o careă, făă să u nevot să-m pu întebă metafzce despe " doeam să le dev peten, utâd că pvle esul ve l bevotoae nu aveau at scop decât săş atagă favoue
mele d e recrutor.
Am plecat deveme de la bou Câd am ajuns în faţa lcunţe mele schmbat câteva vobe cu Etenne Ne-am aşezat a1ândo pe eptele tocte ae vech scă de paă. N u şu de ce pezenţa ş pvea lu deschsă au avut daul să mă şu li ştească A m vobt despe toate ş despe c cugud colu naş cu mee, calz îcă pe cae î cumpăasem de la brută
comentarii răscolitoare ale unor persoane care u ss e prezente a audieri dess pr orb pree r ad ie ouăă vor b ea eau iee eaa lu i d e că tre cosi Ate A u de tee e d ou med acuzâ toto ord d icilo icilor, zâd d to toda da tă d e op a ci rdinu inuui r, acu ui me citat tat e hot otăă râ e aceste ac întt rucâ refuza esteii in stanţ stanţe, rucâtt refu za să c om e, în omu u nice pres presei ei ot otv vele sanctiunii. Imi era de ajuns cât citsem. M -a -am m d ec ecu cacu up l at ca cua ato to u, cu u n n o d î în n s t om a c . Tre rebb i să m ă prot rotejez ejez şi să ies din acest aces t v ie iesp sp a r . a r cu cum? m? De u n s in ingg u r ucr cruu e ra ram însă m în să si sigg u r : n u î nc ncee rc rcân ând d s ă înd ndeep e e misi isiu une neaa pe pe c car aree m mii-o o în încre cred d in inţa ţase se..
34
,
I
torrce De do u z iiee înto ceam am prob obem emaa pe to toaate feţ feţee le le.. Ni cio ltum umea solu so ea.. A t lute te n u m ă m u lt A tre rebu buiit să ad ad it it ce ceeea ce ce era atâ atâtt de evident: nici nu exista vreuna avân în vedere c poiţa a protecţie ţie mi mai rmsese o sinu refzat s-m i acorde protec speranţă s- conving pe Dubreui s renunţe a aceast isiune Era ce mai înţeept ucru pe care- puteam face Aveam de gând să mă foosesc de ceea ce e însuşi m învţase ca s fac să-şi scimbe puncu de veere Am construit un scenariu precis punând a punct o îţuire de attud attudini, ini, de întebri întebri şi de arumen arumente te ncercnd s anticipez toate obiecţiie pe care ear fi putut ridica iaginând situaţi ipotetce reacţii posibie p ână ce rsul,l, pâ emeersu A m tot aşte ez dem afinez mi rafin să-m ptatt câ aştepta evaa zile săcâttev toae me,, şi to i-am d a t s eam vreme ultăă vre gatta e mult eram ga eamaa că de fap faptt er eforrturi efo voiinţa mea e a decâât vo riee m ele n u avea tifccare dec jusstif u a l t ju veau . . aage de tim ş1- ra ş1speera u1l ma sp reu1l te Dubre fap pte p îna timp intee să tecc la fa înaint să te fce gr ull lu i să rou toace î n bâro întoa iji gân griji du-- m c m voi în dindu ândin aunc c ună stntă între ghearee sae saa trrat s . Î cele d i n u rm nul la punct. A hot lan -am m pus pla rmăă mi-a teec pe l a e câ t d n u câd cină, ă, câ upăă cin earăă dup tr-o sear într-o ta în aştep tepta câd d nu se aş ma e ra atâ �r. jaţ ngajaţ areea anga leccar intee de ple înaint atâtt d vi darr îna nt, da gilent, vigile ratt reii 2 1 : 3 0. A m co� ora A a u ns p e b u e v a r d în j u u l ore to errul ş s a ree tob bu z cu o tat igeenez cre iam m să m oxig at în ai t Voia înai '
'
"
.
·
'
,
"
I
I
�
ld si cald aeul ca estea stea,, ae înăb ace te ac toate sferaa. Cu toa atmosfer atmo ' înăbus usi i tor rose
ftună Catieul ea înă foate liniştit, deşi unii xusio ni instalându-see din nou în aatae. iuie se întoseseă dea, instalându-s Mi-am epetat în minte difeitee senaii posibile Şta că n u pea aveam soţi de bândă da totuşi spam, mn t nevoia de a ă elbea de sub puteea lui Dubeuil Umba astelulu astelulu i se idia înet în faţa mea în tmp e mă apopia M -a opit în în aţa giatuu negu şi înalt u ţe ascţte şi amennţătoae l a apăt In spatele feestelelo i faţă nu ea niio uină. O tăee de moate domnea pest� aest lo e păea păăsit Din ând în ând, âteva ule b�zdau eru. A şovăt înaite înaite să sun, sun, sfedeind sfede ind întune î ntuneu u u pive pive Deodată, a auzit pe eva eva vobind tae E Eaa voea une un e fee fee Sa aps luna în ho M-a ăat! Până peste ap stiga femeia Uşa sa deshs brus ş feeia şi-a făut apaiţia în pa instataneu taneu Nu-mi venea să ed Nu înţelee A paazat insta Tânăa ae oboa î gabă treptel treptelee nu ea ata deât deât Aude ude Audey, dagostea mea. mea. Inainte să pot shiţa veun gest, poata miă a gilajul ui s- deshis u vioenţă ş Audey sa trezit faţă în faţă u ine. Sa itt stpoaea pe faţă, în ohii lag desi opit bus. Ia itt Au Aude dey y . Nu mi-a ăspuns, da ma ţnit u o pvie stu pef îndueată. Ceru întneat ea tot mai des uinat de ugee tăute Aud udey ey. . u âşnit armi di oi, în tp e se tă gea îp îneâd să sape A
•
leşşit de eoţe A m f ă c ut u n p a s spre ea, c ople e,, chnut de · carre 1-0 purta tam m şi reaa statoca p e ca şi d dee dure rerrea nsu sup port iubire rtaabllăă espingeea e o stânse în ne pe ae gest st,, c faţ aţaa brăzdată de lacr M-a oprit cu un ge rm m ş ş ii-a s sp pus pnte suspne: Nu . nu pot Apo a fgit făă să se uite înapo •
w
•
I
.
*
ueea s-a trasfomat apd în uie făă agn tând de teaă, mam epezt spe poata de la ntae Ea înhsă. sunat a un nebun la ntefon, n tefon, de zec de o, apo, a sunat îtuna făă să-mi iau dee de pe buton. Nieni, niun ăspuns. Am apuat glaul şi am îneput săl zudu ât ă neau puteile, pad ă fuiei, pând ât ă neau plăân Ţipetele ee aopeeau potopul de lătă ale lu Stalin Stalin tu ă suntet înăuntu! na tun t furtu cnt bucn izb Am s unat d n nou dar.r. Apoi, a iz zada ou Era în za r au căr une elee pică mel te.. Pm tee s urde în nete acăă auzte se fac au să se peau cepe înce u -au s-a de s ped epe nccepu t să ca n dee, foate e cad eţţe şi ca ăze dă , mai în tâii ăz cad întâ ntet şi în ee din ură a neput vieia. eloo r catt asupra ba r el unca aru F ă ră · s ă s ta u p e gâ nduri ri,, m-am ar de de p m p eam etaiicce . Pentr ecooase, nu e putea unec alu u că ea d e şi al tru u u ud au e.. A rie ca l teri pute ritt pu spoori -aa sp nii rgn mea, da r r i a mea fă ră arg fără izbt m făct i-am şi mi-a rf şi ttt, d e b e d e rău, să ăr p ă în vârf aţăr s ă mă aţ .
'
"
"
m-am repet spre şă gâtt de efrt Am pătr ns în ho ho ul rece Lmina venea dnspre san ce mare Am ta t d crmeş ar paş1 me rasna c p ter pardseaa de marmră Am ntrat n san Lmna s b cntasta c nervtatea mea Lam văt ndată pe Dr Stătea c spatee a mne nemşcat n faţa pan c ân pe gennc Eram d până a pee; apa m şra p raz ane ş pcra pe cvr persan Eşt mâns m spse Dre cm n se pat ne N tre tree e să ţ ncdat cam făr să se ntarcă E ne tine frstr frstrăre ăre sa ra Ha dă drm vreşte Str, dacă vre dar dac M ase nante prpsesem s ţp a e dar aş ncept să str acm ar nsemnat să mă s pn rdn Mam sţt sţt pns n n crsă Îm retease rce avât Sţe Sţea a că n snt decât marnetă ae cre emţ ş fapte er mânte şr de cneva care ăea de n şte sfr nevăte trât s ădăcesc pan ş mam ăsat prad r Ce aţ aţ făct făct Adrey? Adrey? am rat Ncn răspns Ce c cuta uta l laa d du umeav avoa oassră ră??
nste N vă pet s vă amestecaţ vaţa mea sen sen me ment! nt! Învaa nast n vă dă drep să v jcaţ c senment mee N prea că ar vrt sm rspndă Am ăr t Caterne aşeată pe canapea nn cţ a san cnnat: t o n c z u ă c nu n u Ş d aţ aţ do doii b an anii p e iu iubb i re, c ă e a V
reuuna bune d vre
E
b in in să ştii să obţi de la via iaţă ţă ca ce î ţ
uraaju să s jull să sp pui cu voce tar aree ce rşşti, s ă a i cur ce v vr rii şi s n te Ia dor Iai
inee şti v is isel elee . Pentr truu toate acesta vă snt pâ n ă n u- ţi î n d e p l in
cun sunt no sc că su nt lu lucr crri de pre reţ.ţ. Dar l lee n sr ator şi recu rs scc Ia staare re s s i acăă nu eşt în st ib beşti, s iu iub beş o per niic dac erssoa oan n, s- umaţ aţii n lo loccur urii p pbli bli ce, v plili beş p e ce il a lţi . Fum ba aii c strad radă, ă, ca noi ca noi toi uzele toi.. Dispre le pe st ispreţi ţiii feri tobuze fericirea cirea celo celorlal rlal şt s obţi bţi tot to t ce ce vre re,, da dacă că p de alt Drr l a ce b un s şt D alt pa part rt v oamen meni? i? N u se poate oate t trăi răi de n rp peţ n l sing eţ d e oa singr, r, alt a ltfel fel via viaţa ţa sen n s. Tot Tot ar arll din lume n va p n mai are se p tea în în oci
vredat frmseţea ne reaţ prtatea n sentment nc car âe sncer a n vecn sa a n ectr cra nem şa sa prvrea ndătare a n necnsct Tere dmeavasr snt frmase desvârşte cente enae car ta ttş n cr dar n care de fapt e taţţ s ce ma prtant ta m tct ar vcea mea a cr fr era t apcat e âne sa stns n menstatea n cper cper sând c ne cer apsătare Dre sttea tt c spate a ne aterne avea c peca mâd era sta d par m fct stâna mprejr Când am ans n pra
m 1n -am -a 1nttors .
Ş s saţi pace pe drey
AURENT GOUNELLE
*
Mult timp după plecae sa, vorbele tânărului păr ea răsune încă n uiaşa încăpere Apoi, o tăcere a dâ n că a u stăpânie aspa loclui. Cat ath h ei ne a ăm as d es su u l d e zgu d u i tă d e scena la car as ist ase. Pentr tr că nu era ob işn u i tă cu asem enea ex p l oz zii emotio ion nale le,, u a să f e mart rto oă la e ell e .
A ămas la locul ei, fără să scoată un cuvânt aşteptând reacţaa lu i Igo reacţ Acesta stăte· neişcat, u un aer gav, prvind n jos Tăcerea a durat o veş veşnicie nicie,, apoi Catherne l-a auit şoptn, u moatea n sflet: Ae dep depta tate te
35
Pâă a oua z, fu fua a mea sa ssîncetul ss încetul cu încetul. Gn Gnul ul că nu reuşeam să ţeleg mă măcna n nou Cu ct trecea tmpul, cu att se întâmplau ma multe lucrur nexplcable, care arucau o umbră misteroasă asupra relaţe Dubreul, eul, sau ma egrabă Dubrovsk Cum e se ele cu Dubr suase -atât vaţa mea? Ş ma ales, ce pregătea? Nu eraa oar un bătâ psihiatru er psihi atru în cră e pacenţ. Era un pevers perculos, man pulator, în stare e orce Creea tosi că lm lovit î punctul slab, care nu era l ect teorle lu espre legăturle ntre oamen. Ca să se săţ ie, tebui tebuiee săţ relaţie, le cu adev tr-o relaţ âp le ntr-o întâp înt gic n magic cevaa ma ărat cev devărat ra ta e era eălaa . Asta iubeeşt pe ceăl orzii şa acorz Să-ll iub alt.. Săelăl ălalt şan nsa săeştii pe cel iub b eşt ă-ll iu alee o ri amii cal cheeia , de ch , fie ele am ţilo lo, elaaţi orr rel o ig r. Che tu dessig heii a tu -m lip sea aree-m vskki. Ş i car broovs fesi sio na ro rofe luii Dubr lips pseea lu nall e. Ceia care re-i -i li m şi, şi, ceam plăăcea si mie câ atonul.l. Nu pl ing p atonu onving nd er când eraa v orb a să-m să -m conv acce făă zad da cmva, o s n· 1e meIe erau za run eforu te e tea a si ste si e . ell. Toate ajss deaj înde iet în ă-ii iet e săcae ost.t. Ar f tre it să găse ros in ca jlo p in n mjlo un sessc u , măc�r � pi, oportamentu -l pla un pi să-l pott să săă po tull dete staabi a s test aav i . Şi doar c aceast i utt ş i el să se desh e â f puu iţe ndiţ stăă ond faţa ea, î ata id ilorr mele. Dar c sa lorr mele a propnerilo ideeilo i d m ? ăs l
•
·
b
'
.
D U M N EZ E U CA CALLAT OR OREEŞTE I N TO TOT T EAU AUN NA CO G N IT ITO O
c
subiectul ul Imi doream ine să schimbă subiect doream atât de mult so atitdine pozitivă pozitivă ac să aibă o Mergeţ la cumpărătri? Nu mă duc la biserică. " In mijlocul săptămânii? Mă duc î iecare zi domnule Greenmor zise mndră evoe mare. In iec iecare are zi zi Bineînteles! de ce mergeti în fecare zi? - S i măurisesc Donului Păi.. Asta-i bună! Săi măurisesc Donului nostru Isus Păi iirea pe care i-o port. A da înţeleg. Isus est estee Vă duceţi în în iecare iecare zi la l a biserică să-i spuneţi lui Isus că îl IU 1 t . ' Da Da Am avut un moment de ezitare. Doama Blachard ebuie să vă spun cev cevaa . Ce anume? a nume? spun . niş nişte te îdoieli Am . um să vă spun. Indoieli domule Greemo Greemor? r? I legătură cu ce? Ei bie bie.. .. Nu stiu cresă dacă sunteti o buă cres ă A încremeit adâc răită de vorbele mele apoi a îceput •
'
.
"
sa tr�mure ure,, ro roşşie ca p ar oulu araa fou lui.i.
- Cum în d ră răzn znit iti? i?
I
învătăurile urile lui Isus bine.. Nu cred că ur1 ur1ati ati învătă Isus.. .. Ei bine Ba bie ·că că nu Nu sut u sp dar umi aduc amite ca Isus să specialist ecialist dar f spu s vreodată ubit-mă'' Î schimb su sutt sigur că a spus , Ibii-vă i -a pivt î tăere u gura căscată, absolut ăută eutată ,
•
AAURENT URENT GOUNELLE A răms ş un imp, împiriă, uiânu-se ţnă l m e ' c ocii lg scişi. Mi s păr - rpul în io să toa re In cl in ră mi s- ăc milă In scimb, m sps, rcnosc că rm o lă v ră lui sus cr spn: ,,bşi propl c p in îns Privir i ră limp că n mi pricp nimic Stta
6
tăcută tă cută,, bu buii m ăcit îndu ăcită, ă, tt m ai în duii ş şăta ătarr e. A m ît ître reba ba tt-oo cu
sincri şi c câ s po Ulă blânţ în ls Do Dom mă ă Blcr, c n vă ibii?
Csl ră or oă imin nchidd n N-v să i nchi oci, oă c ncp să norc p o fţl cli di Oricâ m- fi âni, o n v n răspns Hbr vm c voi fp Dbovski E d ncrz c srsă d rs po f npnţ d nţl nţl o siţi siţi D lis c d cţonri p Gool cr cprd i l să ă f vob dor d o coicidnă d n Si dcă l Ar cm bi să i sp n pic c ps povs pov s s cm or Or c s n r i Lxors, xrs, s cv . . · i, cum că ncpusm să ă âdsc l s, să f cu npinţă să i do dcă n vifc. vifc . C cor! c nib n-m pm dcpl p mpl nopi, să n-i mi ăâ cirii c n cr do1c c n r crn n i să do1 A nins mân spr vioză ncizân p jă plopl c să nu mă orbscă ln ln lic Vio s prins i s- ss s, c n lr. no să cum n c, acum Becl se a c, Nu--i n eabăă Nu reab sesee. Ma ma ei e r ases Mama or. şor. ă trez m ma ş om rezeesc chia pott ado săă po hiarr e tot şi o s ătte pâ ă ipă pip m--a îndeptat pe p M-a i iiicat p e înuneric şi m la fereas ua d l lu ic d tre n pic tre tă.. Am tas pe astă deaaa să las să pede d li n
'
AUREN GONELL tri nt faiiar car îi însţsc d icar ată tr i Tastatura a cipit, în tip c dgt anc i apăsau tast pntru a scri nu ui Igr p gl S au afişat din nu p cran rzultat căută rii, îns iba rusă A parcurs p diagnaă ista rzuta tr puut să nu-i rin un căscat i api au scutrat rigl
eraa rec recee. apteaa er p şi noapte s lip Eraam do Er doaa r în sli
ficar Ddată a rcunscut ista d nu, uat ficar a în car acst gr Dubr Dubrsi si prcntaj prcn taj A dat cick. Fi rra 76,2°°/o s nu acţ ajrt nu cţn nar rtar ar cu a a L ar aj cu 76,2 Luu xa xars rs S .A . Da Darr sit it care ca re pubic ubicaa şt ştrea dăeaa ni niciun rea nu dăe ciun fel e a lte info info1a 1aţi, ţi, c
xcpţia cifrr cntabil a i. A cpiat nu firi în zna căutar d p G şi a dat cic p Ent Dar duăzci şi tri d rzultat C atât ai bin. Sit-uri d prsă, infraţi financiar, api bsrvat nuira car păra sit-u fcia a fri: ,,uxars.fr,, Luxars S.A, sctat d rst ,,uxars.fr rstaurar aurar spciali spciali " at cic N-a r ruşit uşit să să-- înă spfft înăb buş işc înaapi, sp işcaar buscă, bu scă, în
de cee� ce mii-a a fost d at ă ă v vă ăd.
i ra rică Nu ai ra rba aca taă agă ca ă însa a încput găântui nstu spaiă car ă sânga ca într- grară i car nu ai puta să scap. ărbatu car cnta iaa ra atât ai pis cu cât ra putic i bgat. Nu ai aa cât bssi să ă ibrz in sânsara ui -a a sunat p inspctru Ptijan, i-a pstit ca c scpris i a ugat stăruitr să u prtat pi. i-a rptat ci spuss i pâă acu tt nu rprznta cât sri prsupunri, sigur, îngrirătar, ar nu sau s au nici ăcar un ncput d ict. Nu puta să ă aut niciun . bile ca să inab agina Am că tăţe imag biiităţ u ta tatt în z ad osiibi cău adaa r to toaate p os
Fttg F grra aaa car i-a apă păut p t t cr craa nu nul,l, l u inân
ajunng a ă eiiber fussese să aju alistă tă fu berez ez Si realis um re oarec ecum nguura i dee oar Sing o înţee este te dădduse pes ţeegger udreey dă uii Audr eree cu Ig zenţţa u preezen or.. În Însă să pr Igor
întun cu a r fi r t sa tunric ric c c a s i cu
praa cap acest pl cap n a assu pr evin uraaju să revi eam cur aeam plaa n şi a c um maii a nu ma um nu uii u u inssut at p ă t up s . L a in nis stârrni ttt t ăr caar îl stâ bii u p c ărăăb aţăă carr aţ aci ani ca tr ac in ntr in, i a r n u r raa unu i thrin art cu Cath a usr usr
�
il ca ar raa fu fuss ss fă făcu cută tă p ti an,, ribil tipp d nap ri-p -pll an apt t Î n p ri bar t bar talic alic s îb îbucau ucau
î
încidă caa în faa unr atacatri nvăzuti n sp at
frst d stcă iuinat din intrir d văuiau cl uxs a rstaurantuui Jus .
A fst nvit să privsc advăru în faă singura a a nă să ă up dată pnu ttauna ac găânt ra să uc a capăt uta sarcină ăus, ucu
eseră u n ad e vărat chin. fuseseră chin . Că ele do uă zile fus ătoarele Uătoar U Că tm
t cuaţ uaţ c mi s pr cas ast nttru ac ţi pn sou uţi rarr o so isp ra cu d isp tub b ur a t, f fcc u t ţ nd r rau u tu opţţ il mi ra ol a t. N op r z ol n r rii L
srviciu am fcut p dracu n patu s m pot concn tra s p înttâm plat să p un d e d ouă o ri l a â iurilor. r. Mi s-a în interviurilo interv candidt idt c are ap oi mi-a atra ui cand unui are un întreb rebare aceeasi acee asi atrass ti înt
rptam tam Aic mi-a spus c artam c un atnia c m rp consut un mdic cât mai curând. E p iu şi m-a sftuit s consut un dum grşit.. n saa urmtoar când m-am ntors din drum a bir pntu c mi uitasm portofu am ut p Vadi cr s gsa ca di ntâmpar a câţia mtri n spat m p buardu bu ardu Opa Mi s-a fcut şi mai fic n noapta urmtoar am aut un is ciudat. S fc c ram n Stat Unit ntro frm din Mississippi O broasc a cut nto putin d smântân Era foart adânc drat capcan iar broaşti i ra cu nputinţ s scap smântân car ra mut pra ichid ca sşi ia aânt s pt si fr N-aa cum s s poat dscurca. Soata i r pctuit. Nu-i rmâna dcât s s as a und ş• sa moar Ea ns mut pa poast ca s nţag un ucru atât idnt şi continua s s bat cât o ţnau puti fr s s• gâdasc a dicia acţunii chtinduşi aiura nr Atât ca s ncrc s ias din tita aductoar d moat. mut s-a agtat ncât a tansformat smântâna n unt. Broasc putt astf s s caţr a sit din putin şi şi-a rcâ ştit ibtata În ori hotâa ma a uat Aa s m bat cu tt
puter tere e să să-i -i iau i au lo locu cu pr preş eşed edint intelu eluii me m e u.
38 -am mai pidut pid ut nicio cp n acaşi i a fcut rost d p sit-u Cami d Comţ statutu companii Dunk Consuting pcum şi d im coni im con i şi apoat oiia pubicat rbuia s unosc tt chichiţ gat d ogania a âd am stat cu nasu na su n acast acast itratur itratur d ou si a n rotism ibint D c oar o i foosid unoi uriştii frnci fomui atât d aambicat ca s xpim ucui ip n c din um a trbuit s m rcunosc nns nştiţ nştiţ m d contabii conta biitat tat ago-saxon nu-m ptau ţg psrasca asta Aam noi d auto. Unu din aspct bun a msii d rcuto st c-ţi fci cât ai bat din p un cat d ads ipsionat. cntactat un dircto inancia târ p ca- cutasm cu câta sptâni naint pntu o icontpid. Un tip ipatic ca mi sas o imprsi bun Am tatonat tnu pnândui c aa noi d ajuto A accptat ndat oat cumnt p ca dţinam n ac momnt şi-au uat u aca sa c o dstnaţi x am ntânit câta s mai tâiu p tasa uni can âg pa Luxmbug A sosit a ix nat şi sab a bcat un cost bj oat caş ab nas
Dunke Consutng este o A., cotată a ou a P
use e a Pas, m-a spus A.? Da, o soetate p e acţun smpfată ste o ucă a ăe pncpaă tăstuă este fapt că maot eguo e funcţonae sunt guvenate e statte ş n de eptu omn. A Acă că e ae o ceaă î stabesc ege, ege, nu? Da, înt-o înt-o oaeca oaecaee măsuă Ş cae sunt eg egue ue cee ma unosute? Nc eosebt, n afaă e numea peşenteu asta mă nteese nteeseaă aă Peşentee este aes et e aunaea geneă o, ceea ce nu e cha un uru foate obsnu actonao, actona Pn umae, toţ acţona votează a să aeă peşentee, aă nţeeg eu ne Nu, nu toa Doa e pezenţ a aunae gu, to au epu să patpe, to patpe, a a patc nu n u pe toţ nteeseaă nteeseaă cu exepa aţonao majota Acţona Acţona majota majota Da Exstă o acţona pncpa ş ze e m e pesoae ae au aţun a putăto Lăsaţ dintree cei do Lăsaţ-m -măă să ghi cesc.. . Pu hicesc Pun n pa iu că că u n ul dintr ma a aţţo on na e cha a M Maa D Du u nke
Nu, e nu etne etne eât 8% atu M-m aus aun amnte ă Ae m spusese ea as•
y
Cotâ tâdu decâ duşi şi a fac câ t o m acerea erea l a B ursă, ursă, Du at at de Dunk nker n-aa păs er nsae pate n ă Puteea nu ma ea cha în mâne sa
Era
o veste exceentă Cne sunt ea?
anume Rosenback, amnstato a fae eentat e u n cee Ce o en 3°/ n f1ă Ncun at acţona, c cepa u Dunke, nu eţne ma mut e 1° aţun Cu acţune. e cuvnte, e o ma aţona au totaă berate e acţune. ecăto eau tot ma numeoş, ce ma muţ uş sau ăcască u ochea e soae, ma puţn găbţ ecât en cae tocma eşeau e a ucru. Pe oau n faţă puţn eau ce ae pveau neung fotogafe ma puse pe gau găn Luxembug La masa e ângă no, tă evoa nşte gogoş febnţ cae mpăştau un mos ăt e mee ş zahă caamezat scat enom s -am mătst nteotou meu ce n vea. să nu âă, mutumnuse avut eatetea oa cu ă srâmbătuă srâmbătuă Nu veau să vă esuaez, a până să- uceţ a capăt, e Da, m au seama. seama . Nu Nu,, e fapt, matema matema vobn, n-ave ncoşansă nco şansă Dacă urille vutt vouri Dnker a ră Dnk că a avu ă lar că mass pr nseaă răma pree şed i nte, însea celor doi a ct o on nari
De e? E n-au eât 34°/ nu 50 50.... n ar nu v n a on Pă, v -a a c ţ o m s p u s a d n e ao -am aorr : m nări le ge nim m i d avee a ni um,, n - ar av orii um gen ne ra le, fi i n d că că,, or câştgat ts c a e pts at Poţ să a oa e câv na p sona enso vaa pen ă că este u n b uf eoo z, ve caz, ma b un ca nţăă Î e ma ufeet u p ă şe nţ re . V ă ee Sg m vo nm mbăă c n hmb r, p re gr, enţţ a o r nu sh re en m s a f tesc ă at te zecc e m tevaa ze suntt âtev a mă t sun na nt ato măn on �oi oiee s ă fi u l lo r s ă vou enttru a vo fiee p re oţii, pen ţi a p ro enţi rezz en roaa pe toţ e ce ată odată iiod r, gr, esiig va A şa e ceva lă, des mplă, tâmp va în înssă n u s e întâ eva
39
•
În cuda dorinţei ele de a ă folos de orice jloace ca ă duc la capăt cu bne ulta isune, tebua să prvesc evărul în faţă ş să-i au ăsuri de prevedere Şsele ele trebua ebua să antcpe eşecul şi e reuşită erau atât de slabe încât tr ă ă pregătesc săi înfrunt urărle. Era o chestune de raveţure hotărât prin uare să anchete la sânge ecuul ecuul necurat l lu Igor Dubrovsk Char dacă a obţinut achtarea notiândui pe juraţ, lucru de care nu avea cu să fu ur, rămânea totuşi speranţa că a exstau poate nfoaţ nfo aţ re aşteptau să fie descoperite, care, cine şe, vor putea ofer tere asupra lu atunc când vo încerca să ajung la o înţelegere el Dacă începe să dezgrop toată povestea, aş avea o onedă e schb Chei� elberăr ele, ş de acest lucru era cât se ote de sgur, ăceau undeva undev a în tecu tecutul tul lu Ma întors a nteet, căutând articolul viulent scris de Jalsul de la L Mnd al cărui nue îl utase cel care e ult a docuentat decât ceilal în legătură cu povestea . ucd er intea că dădea amănunte atât de exacte espre Dubr ovski ş i etodele sale încât cu sguranţă îl oscuse Trebua neapărat să vorbesc cu el
A gă stt fă găs tou ull n-lin linee u uto a o onica fără ră pro lull cu pic blem emee art rtico icolu robl
Bună zua ncec ă dau de un zast cae a l u c a a Md pn an aptezec nu tu dacă a lu c a ză l d u mneavoastra .
Cu se nuete? Jea Jeann Calusacq Calusacq Cu a spus? Calusacq Jean Calusacq. -a auzt ncodată de el sunt ac de opt an . et deult l pense acul duneoată! u -e -e ac. da r rebue ebue neapăat să dau de el. E foa potnt. Poe o f cne l duneoastă ce l-a cuno s e adea adea lu lu sta nu a de unde să tu! Do no să ă apuc lnez un S.OS. la toate etajele! nuele ele edactoulu edactoulue e de d e pe atunc tot treb Bne da nu să-l e eţţ pe unde unde Poate Poate a pute ajut el uzt un otat. espe ce peoadă zce că e ob?
1976 tepta ă o ogg t tebut ebut să scult nute uzcă de j azz duat a de ult ncât ncepe să ă neb dacă no utat de teznc Vă dau un nue da nu pot să ă ga tez nc E c tp de câd pedut contctul el Ry Ryon ondd Vege douăzec unu ptuzec pte douăzec O clpă ă og să notez notez. . Ryond ege zeo ptzec
c
tr. zeo tr - Pt tuz uzec ec ş şp zece ce ze şpte te do nsp două uăze p eze zec c ş opt pt ns
nunt! Mulţesc! ncs ute ca n să a ce cne e ce
opt Ea gata ă ncd când cnea a c en. apte opt c c at ecep toul ăcee apo a auzt o oce teuândă de ee. Cu degetele ncucate a pus ce doesc _ C Cne ne l caută donule? lan Geeno Geeno.. Vă cunoaste? u ncă nu da a ea să obesc cu dânul n legătuă unul dn ec ă colaboato. Fo Foat atee bne bne O ă se dsteze. dsteze . Ponuntat delut dacă ţ să nţeleagă ce- spuneţ uat un oent lung de tăcee a ateptat teptat ăbdăto. o a dstn nte oapte după cae dn nou tăcee. lo... sa auzt n ne o oce tăăgănată uat satul ee a ott ăspcat feca fecaee labă. ună zua donu le Vege Vege Mă nuesc lan Geen Geeno o a nuăul duneaoastră de telefon de la Le Me I nt ă ă sun fndcă tebue să tau de obă neapăat cu ul dnte fot duneaoată zat E foate potant nru n ne e zul cede că poate aeţ adesa lu Un fot zat? Mă a ăd cu un. Cu l ceaă? uc ante de fecae dnte e Soa ea -a spune că la tol ul ăst nu ă bate nen en Cluscq. Cu? ea Calusacq pauză lungă onule Vege a snteţ colo? u- spune nc nuele ăst. E ob de bne de tezec de n . nu! st n-a o pobleă! Ma aduce nte nte _
-
Da, zarst cea ca săs se foosesc des de asa
carr e le a b or d ea ză în tem mele p e ca ferră de te aree d i fe collele car ar tico arti obis nut, de exemp l u
m od
Şi ai putea să da de nuee ui adeărat _ Şi _
cu toat toat ps udo zarriştlo iştlorr mei cu ista ta za udon n mele lo . Să Da Am is Da
totu u Sunăă peste trezec de nu şti că a păstrat tot spun O
40
emeia eia m i 1 -a da t d n no I ârzu, u, ffem tate te de oră m ai târz jumăta jumă
teefon sfăindu-ă să fiu scurt ca s ă nu dau siesa p cap Causacqq pe sta ea Eşt sigur că Nu eistă niciun Causac nuee? Da catego categoric ric ăi aunci fără ndoiaă o fi fost reun zarit cu fa n acest caz nu nota nic ca să-i protejez cu se cu anoniatu Un ziarst cu faiă? De ce -o f nteresat sinuciderea necunoscut? i pare rău zise Verger izii dezamăgit N-o ă te teefon dacămi dac ămi aduc adu c m ajuta Lasă-i ouşi un nuăr de teefon amnte amnte
e zice că norocu e de partea partea ceor ceor ndrăzne I cazu eu orocu se ca ăsa aşteptat Trecea din gonion ginion aruncase n uptă up tă cu capu naepotra nae potra unui neun neun a şi puternic Dar s� pare că seaua ea norocoasă orsese spatee dineata aceea am ntârziat a irou. Prii caddai se entau deja a gşeu de prire de a parter răca ezentau ez oru fără reo cută a pantaoni sau a fuste A răătt r os de parfu şişi de rpede ou n care siea pe aocur ros fr-ae si uat-o pe scăr ca să nu ă nânesc n cnor cu şefu eu de departament scundune astfe pe ândoi de cipee de tăcere jenată care near fi nso nso de a a un a a a au. u. Aa dacă a aut răgazu s ă ă insaez a irou că a şi tr tra a Al Aliice A nchis uşa cu grij grijăă n
ei
ntnzâdu- u- două fo a uită uităte te a cesta asa zise, ntnzâd Auat A uat docu d ocuentee entee Unu era de a seiciu a · sati A recunoscut ista neagră a freor cu difcută inciare care au socitat sericie copaniei noastre Era un ocent tpărit n ecare ună de şefi de departaent pe are de oicei ni- tiiteau Î una respectiă nsă nieni pmse
ăţţ î n uu l ă ptă taţţ au u mă auu ontata bua ebu lleenţ ae te a ă-ţ da pe eama o aun ă m ă ao tat Ajunea
*
ta n e ară er o L L ta bee f fo ăeau eau pe ambee eraa d n da reă freor e re fre eenţ po tenţ a , d n 5 . 1 augut. Cea _ Îţ da eaa? pue Ae neoaă I da ea a
neană ata? Suntem puş ă eazăm fe de afa e enţ depe ae ştm ă mţ n-o ă ne dea n n ba E aueaă! Condueea a tot feu de mău ae fdează bu mt! Eu una nu a nţee e e ntâmpă n ompana at amnăă as asta ta pe înseamn tru u noi! Dac pen n tr ît d ai s eama ce înse dacă ît dacă nu stu Dacăă
ent n păteşte, ado, omon! Inţee? O ă fm păt
natu de a nante.. natu nante.. N-o ma atam ânde mee o aeă azna, tâ de deea e toa e năue n mntea mea ş ae pn a o mane nă neaă n obet apaat net de fotoafat nante de a ff eat, eat, da d a depe de pe ae şta ă deen de en aă, peă, unoaă u noaă.. De e nmpătăşe e zâbet? A e u dă ă n mpătăşe ntebă Ae eota Ae Pot ă pătez pătez eu doumentee? Îm da oe? Da Da,, u u,, da. da . uţume. Îţ muţme mt, Ae. Poate ă to m-a aat ata.. ata .. Ha ă ze doa ă ata te a t ă ez dee ab . . pe. Suză-mă, Ae, tebe ă pe A nato pe anea ă pn ă-m epo ame ze tt ntâne. Teba ăm au z beă Aea ă aă nt da om tou me de anaat anaat ea neat, fe eo f:
•
Aunaea eneaă a aţonao aea ă abă o n 28 ut o Dbok m dădue ntâne pe 29 . Pn ut ae, ea bne nomat ş n aeee data a ntâae Ş ae edeam ă deea aete ute neă ene n u eenmenteo, ân ne ăzeăm utma oaă Ea de t ete peedtată ân a ajun aaă, -am unat bana ş am et ă ă o aune Dnke Conutn, onde neeaă a ă t ă anddez a funţa de peşednte Statutu peeea ă a neoe ă-ţ de anddaa u mt tp nante, a a ne neput put adună eneae. Putea aşada ă tau n ana ea până n uta pă dnt-o e ă ăzbaă eea mea n aea deât o ană n aet az, maş ptea pezenta n faţa aonao a ă e ă- onn. Dunezeue, numa ând ă ândea ş ă te teea ea o E ae aeam ta ând ea oba ă au n n faţa a zee au npeze npezeee e ând mă ândea a eea e ua ă e ntâpe, e a âtu ş mâne m tea Tebua ă fa ea ea N tea ă da u po pou u noou doa n ndă dă aea ta b ua ă exte o metodă pn ae ă năţ ă obe u
g ge re ree e în p b , e n a aba ba
nep t ă at pe ntenet O eaă de nttţ op une au a ena. Nu am euşt ă ontatez tfon deât na, toate eeate fnd îne n na at uee ea pomţăto SPEECHASTE Peona ae obt m-a pop ă ă ăd u nmato înante ă mă
umee a pe sfo sforă ră p bl i â d Dunke nkerr trge l um spus us că Du Ţi-am sp u n c ă f i c t ve? mu î n presă oferte d e m inee s ă c re d . -m vin n Şi n u -m lan Ala D a, A _
_
_
uteaa să recosttu lt Ascultă, m evoe de tne. A p ute
lor? fctive? Lst c ofertele de muncă fctiv e? Da, exact Lnste. Va dura ceva Cu cât tmp în uă a vrea să caut
41
treii lu n i ele tre time em,, ultim zicem Săă zic eu . S iu si eu - St Stiu
Ar trebu trebu să u l rând, anunţ cu anuţ, toate zele s le confrunt cu lstele noastre. A put putea ea să fac ast pentu mne? E . supermpott Cam prea multe mstere pe zua de z. Te rog, Alce. _
Îrcât u putea să du de ele fosulu zarst zarst de la Monde a hotărât să merg să ct foaa drect la sursă Er cam cam delca del catt greu d d puct de vedere emoţiol, dr ut desgur să alu mult ma multe î felul cesta rem descris Am localzt desul de usor csa Zrele rem ficent de mult locul Nu er me cu u ume dec î rter a găst uor adresa a dresa î cartea de telefoae o-le '
M-m d us cu m aşn aşna, a, Vtry Vtrys sur-Se ur-Sei iee af aflându lându-s -see dor l âiva â iva kilomet ilometr r l a sud-es ud-estt de de Pars. Pars. St Stnd era nd că era uă uărit, rit, ,
a
odus cu och în retrovzor -a zărit c deose deosebt, bt, dr u te să rsc Igor nu rebu î cun cz să cz să e că merge colo Am lut-o pr umare pe utosrada sud, pe la porte 'rls, apo a ecut pe banda d dreapta, câva lomet ma îcolo A hotrât s mer mergg î mararer pe dmul de cces re utostrad. Mevra era perculoasă, dar în acest fel nu ptem să d daa u greş.
Itotdeuna e greu să te poţ orenta prn suburble Psulu . a ecare semaor, eram cu och pe hrta pe care o ea pe locul de lângă ne. Gork,, a trecut prn ajus la V Vyy p bulevardul Maxm Gork şcol Makarek Makareko, o, apo pe bulevardul Iur Ggn ş pe l evardul Stalgrad. Oare unde junsesem? Crezu Crezusem sem c
câteva rândr bata dn bznar ş şa ştr pa1to . C ân d a eşt dn caă -a tot şter pe prş d a ntrare Trb s recnoc că ata ma ş gnt n n p c..
42
•
şmanor or voş vo ş tr nu unt ne Du şman du şman Duşman neaa părat preten preten care avea Bărb baul cu care ave am întâ întânre î dm dmneata neata aceea sttri. Băr s aceea î satee cădr Bre n era ş nc n avea ăm fe vreodată reten. d in me n tare tare ă bre oml Era totş ngr om din Dnker. Ferman erman zart care pbca at artcoe negatve depre firma noatră n Les Echos. sherman care fără ă fi p vreodată pcor în brore atre îndrăzne ă cre înro z că echpee de a Dne Ctng n era fcent de prodctve decanşând de nr n va de măr de coşmar accenând ş ma t prenea a care eram pş A vorbt a teefon -am convn ă ne întânm ·ind s ficent de engmaic ca ă- ct ntere, ăâd- apo sa-ş -ş11 roadă ung ngh hi ililee d e cu currio iozzita tatte. Am ot ma devreme mam aezat a o maă rondă e marm ră fixată n meta Dmneaţa era pe fârş fârşte te ş a ree acee a n era mţ cenţi ar a prânz e adna ceva e Un cener ş făcea de cr aranjâd feţee de maă ar man ervea ber ceor câţiva obşnţi a cae, poveind eva c n ga ce e voa energc, n tmp ce cafeiera cafeiera dn s ate e mprăşta n jr mreme de arabca U n tp păa '
,
,
•
'
w
•
u n dans neînrerup de cosume cu cravaă şi aio are î la cuoare cuoare I-am spus lui Fisherman cum puea să ă recunoasc ă â am văzu inrând un bărba îmbrăca cu o haină de tweed, cămaşa descheaă a gâ, cu o mură serioasă şi oche ari nişe parţal camuflând sprâncene mao, de baga, grose, nui că era e, înaine ca el să mă f zări. M-a saua dn vârful buzelor, fără să zâmbea scă ofer o cafea, dar a refuza-o. După cum cum v-a spus la elefon, voi puea uneori să ă comunc endinţele cursului acţiunilor Dunker Consuli penru ziua ziu a urmăoare. Ce ume ume vă dă aceasă aceasă compeenţă? Dn cnd în câd, câd, cunosc anumie evenimene even imene înaine înaine acesea să fe făcue publice Ma privi un aer neîncrezăor. cum anume ave acces la acese infoai? Sun unul dinre dinre anga angajaţii jaţii companei . S-a uia la mne cu o de dispreţ. Şi ce vreţi în schmb? mă înrebă pe un o onn care lăs să se înţeleagă că nu-şi ma făcea iluz în legăură cu frea oamenilr Nimc Naţi face aşa ceva dacă n-aţ avea nimc de câş câşg g Nu vă conazic. Ş-anci, la ce vă seveşe? mă înrebă ziarisu l pe un chzi oria riall
L-am pr pr v vtt şi eu în ochi at ăsp p un s . tn nc c c cââd i- a m r ăs
urăsc pe Marc Duer Mă bucur de o răul cre 1 s
îâmplă
P ăre ăreaa căcă-m m acce tă ăsp
S
oti
felu fe lu în care
cevaa de rău crieţ ieţ cev orii s cr rău desp esprre com câtte or omp pane ane,, îşi ies iese De câ
in inţi -a avu nicio reacţe, niciun muşchi nu i sa cini pe faţă dinaine. . evenimenele _ Pr Prin in urmre, o să-mi comunica dinaine · espre care veţ avea infomaţii, da? Nu Nu,, nam să vă dezvă ui evenimenele. Am Am să vă comunic e şu, doar când voi avea sigranţa că e vorba vorba de o infor1aţie infor1aţi e re nu va înârzia să devină publică cazul ăsa, ce se va fi schmba? Si-n con de ceea ce vă voi comunca si Dacă ve ine vă ve eprma criic asupra acţiunii în cauză, înaine car ca o nformţe de o anumiă imporanţă să devină publică, se va ccenua senmenul general că e ceva în neregulă la Dunker nsulng şi asa lucurile As ş dori a prvi în ăcere penru câeva momene. Ceea ce mă ineresează, zise, ese infoaţi, nu doar tul că vo puea anuţa că infor1aţia în cauză e iminenă. Lucrul acesa nu o să vi po spune Să nu m prea coii Oricum, meseria dumneavoasră ese să faceţ co reviziuni legae de cursul la Bursă l socieăţilor coae, nui ? Eu vă dau posibilaea să anunţaţi înainea uuror adă. E ci cân scadă. tnci tn ază să sc urmează d acţiuni ing urme când onsuling er Consul cţiunill e Dunk Dunker
ea are lucru lucru Nu mi-a răspuns, dar coninua să mă xeze cu privrea, Nu eîncrezăo r. n excusivae, adăuga Nimic nu-m dovedeşe că prevziunile dumneavoasră v i exace..
a
sta. na acea ceasta. mâna ptămâ O să ju dec săptă âd cu să aţi sin gu decaţi începâd gurr încep
ridica dn sprâncene
_ oân, acun unk Conuting o că a c
ce]
pun 3/ M-a fixat câta cp cu o pi tnă, apo i a cafaua în tăc, cu o fguă xt xtm m băn uioa. În oc caz, pu în c in uă, nu po ă ămi a păa p baza unu zon ăpâni cna p ca nic ăca nu- cunoc n .. ă zic.. re ac act t c c ot. O ă a a n.. ti acă nu i fooi, a ă au p uăoa i n conati conati umao umaoat ată, ă, a un zia z ia concunt M-am ca, am co co câta câta onz n n buzuna buzu na i a pu p aă oa atât câ ă ă acht cafaua c afaua,, nu p a i Apo a pca, pca, ăânu- în pata omnu omnuu, u, cu cptici cptici u cu tot tot
43 am cufunat în gânui, cân onia fonu_ui m-a au au buc cu picioa picioa p pământ Am i9ica c cptou ptou O cip, au p ou mu .. A umat o pauz u ung Ao onu Gnm Gnmo o Am cunocu mia oca gnaă Cha Rayon Vg a tfon. ai in mnt, fou acof a Mnde. Cum ă nu. C a faci? Foa b muumc, at omn V un pnu c pa c a g num cu ca acuna ub uon uonu u Jan Cauac Cauac . Acum noocu a pata ma Vo pua în fât, au obă cu autou unu aco p go ubo, igu poocao, a aâ pc ncât a cu cu npun ca ac om nu f cunocut pona cha aa cu am bnui, contu Vg, oba n ponaj fao aa nu fgua num ău p a a puon. cu nma încpa ă-m bată a ta pun-m pun -m o. o. Cum nu?
Cu se nueste _ bne, a ntâ, v og s eneţ c eu esect at a uua, state don V devu denttata sa doa a ut de ut vee; atnte aş oteat an anoon al Aşa ns sa escs deut deut Ma ngheţat sângee n vene a tenat a gst nuee de ae, antndu c n dstau nscocnduş seudone cae nu eeen eeentau tau al t te eaa decât anagaa nueo o. A avut nevoe de o o ân s dentc n satee u ean Causacq se ascuna acques Lacn Lacan, aee shanast Cha e a uut Ce o cşunat u Lacan e Dubovsk ncât s sce un atco atco atât de ato otva u Asta a ş ntebat e nteocutou eu Haba na, na, state don. oate nua n ua un secast a utea s v sund sund Aţ utea so ntebaţ nto doa Chsne Vesaes. e cne e Chsne Vesaes, ost ast a evsta Sn humai oate asonat de shana ş toate chest l astea. Ia ace ae cee s v sund a nteb O s a·· g s st t cu u s ur urn nt t: et teece du a ând d ss-aa ens nso on n a t îs e : de cân aele ae le a Du Magt Caeneaua de e SantGeandess Cu u A e e etat desţnd cuvntee în s ab e
t Ch Ch a acee eeaa. Aţ ut reu noaşt uteea te ece ce s soo ved edeet t O s o re
s
ţ ,
t
�
În
A gst stada dest de geu, edut n satee ee aste, cu eg se Rubque, ntun cate neenovat ae ş stase aecu desuet a sto cunoscute de altdat Mao Mao a atea tea c1d1o gdua ]a ate v sa veş ata atan n şe acestoa acestoa ddeau nse stad ş to ace aen stteau vese e totuae, eocua a e de ut de ca bâ de cate ca de unc Fuo ş desccau aa n ocul duulu, ntau n vo c obşnu clu ş se bgau n dscu]e acestoa, vobnd atât de tae ncât acoeeau e to cea ânuau c goot de desccae, stuând uneo câte un coet ş ovocând n acest e âsetee eletoa eletoaee ale a le sectatoo vedea ea a luc n vul , a un ca e cae utea ved sândnd n uul u osu de ee agst Vecnu s avea un agan de chcale cae avea un nue oetc a a negustou de cuo'. O sl ve nte atu ea neauns s da seaa c se nea de cuvânt un taeş aeş ncedb de catause de o vaetate ce ce a vea vea eaşe, e aşe, câge de ue utcooe, utcooe, ueţ, osoae ase de cte, şoţ ve, gabene gab ene sau abaste, o nteag coecţe e ghene be Ş toate ghene ş de geţ dn lastc oş, gabene sau be se evsau e o bun bucat de totua. Un aavagu ţnea aea cenţo stgând n gua ae eţ ucteo ş a eg eo Ceva a ncoo, o taab cu ae cu ttu deo choa cae nunţau scandau, scandau , tona n ocu totauu
curcâ cu uzeau eau coţ se a uz câdu - e tr a dn co nge ngea bo e bo Dns ector tor.. Dns trec Jet re s cterst cte rst I at e osu osue sn n ro bur s
•
aâaţ cu so de câe de e i cu mi de ae sp ecia i ă i uee ma mbieoe ca aee e c o me cia ne ee cen ia e ame decâ ce am decâ n oşe oşeam cun E u cae n u cu meica
mpesoae ec, îmi dădeam seama câ de oocoi e a acezi că ma aveau asa să se bucue de o viaţă de cai amaă de micie o păvăi Ii dădeau oae seam a sa aveau so ase as e i e să dispaă, dispa ă, uâd cu ea ase i esu căii cosume me ai umae cae ma exisa oa a ce ea sevi să cosu mu, a peu ma mic, maă de ipemake, dacă asa a a spaţii devee a devăae ceăi pesupue să sai eeca subub cae mcie mcie păvăii sueu su eu oaeo, a dispă de muă veme La umău 5 se ăţa o cădie a căei aţa aţadă dă pu a pai paiaa vemii Lâă aea exeoaă veea mâdă o pa umoasă, aizaaă pe cae sa scis
ASOCIATA SCASTS scaa di di cue cu e
ecu pi aeie am ajus îo cue ieioaă
aţa mea apăru o a doua cădie cae avea ua îcisă îcisă Ac Acces ces se ăcea pe baza uui cod diia Nu vedeam ciu auţ iciu se a asociae. Ciuda . Am ma ecu o daă pi Ciuda. cue ses opus i piviea mia os aasă de o scaă
cob co boa de dea a lu luu u uu uu zid laea i cae l e a cele d ouă cădi.
Am ză de a disaţă o mcă pacaă aăţaă de bau sa cu aj ajuo uoru ru ue ae, e, să v eii Mam du î âm âmpp a dus,s, aşa aşa Ia î decâ câ s�� despe desp e ce e a vo voba: ba: o aseme ducc e de asemeea ea scaă scaă u u pu ea du piviţă. Câd mam apopia, ecuoscu ume e asociaţi
scriss de mân scri mână aple ă şi o săg le cat săgeeată îndre M-am am ap ndreptat ptatăă în jos. M-
D
.
pest�
a i
se i im me co b o â o u ş i, cu se cob e u că m ă a fu fu d am caieu ca Joss de o o se ala o uşă ieulu. lu. Jo u şă d e ie ie şi o so soei eie e âecee ep epa a Ea fi fi i umezea eală lă.. Ua apăăsa i a m a a s s-a -a d deesc scis ap treizeci izeci de ani, cu păr bărba bă rba t de vreo tre părul ul ro rosu su m-a s aluta alutatt m-a un Am
si
Buă zua ă umesc Eic Aa câ câa a Zâmbeu ui ibea cu imic seioziaea iuii Am ia ocu mia păcu de cum am văzu pima daă U spaţiu iio de mae sub u miua ava boi cu piee iecae coţ paveee de sică aucau ebe de umiă auaă Iumiau ea compea de ămpi cu aoge e deeioaă pe a coui u ea os o padoseaă ociă oae deeioaă eoie de pea muă imagiaţie ca săţi dai seama că ea povăaă povă aă de isoie La ceăa capă a căpeii ea u poium de em de eu ceo pe cae e găseai pe vemui săie de casă di coi Aducea căpeii u am apae. aţa podiumuui ocupâd pacic eaga eaga suaaţă a săii, âeva zec de abueţi, poae o suă Apoape de irae âgă oi o masă de bucăăie cu o caeieă i o muime de paae e pasic băae uee îaee Dedesub u igide mic âzâia ăă gii. aie, aic a os os.. u beci? ă ăsiţi osu depozi a uei aiii de abicai de
obilă Au lu ca ţiii eea eaţi âeva eva e ca ai ci d i a aici aă ă î u imp de câ pâ âăă 1 975 ă s ă a se făă a, fă sio sio pe 975,, d u p ă c a e u i mu mu s-a pe
asi. i- i maiam pe meei peucâd emu cu cue ăţi i maiui, pe umă depozâdui opeee cae pobab ioseau a p, seja, a a pasau, � mao
Autortar, fără să pară nsă p; de sne, vorbea cu u g la s ferm care suna ntr-un mod păcut Mă prvea sc aproape u severtate, ca ş cum mar f cântărt dn prv Mi se părea că trebue să mă justc, aşa că mă aştepta s l u de caltăte asocate asocate Motvul? E be, nu ştu să vorbesc n pubc, am u trac care mă tenă, care mă face să-m perd capu ş chesta e că vo f s u u gru de stt n scurtă vreme să au uvântul n faţa uu persoane destul de mportant Aş vrea să mă antrenez a ca să evt o catast catastrofă rofă. Inţ Inţele eleg g Cum se se desfăs desfăsoară oară ursul? Nu e vorba vorba despre despre cursur. cursur. Char asa? Fecare membru se antrenează aruncându-se n ap, cu un dscurs dscu rs de vreo zece mnute pe o temă a alegere. Dup aa celal ş dau cu părerea pe o foae de hârte ş o nmâea ceu n cauză, care va va avea astfel un eedback ee dback pe loc U feedb feedback ack?? Da, o prere despre cee văzute ş auzte Comear
p? cep? să î îce ot să cân n d pot - Si câ '
Începem pe 22 august Ş apo, tânre au oc n fecare ptamana " Doar dn 22 august? Inate nu? Nu, toată umea e n vacanţ ram ra m te termnat rmnat. Adunarea generaă, dac ar f fost să partcp a ea, avea oc pe 28. Naş f putut benefca decât de o gură şednţă ceea ce m se părea cam pţn .. I-am povestt espre problema mea N u e char stuaţa deaă, asta e lmpede. Pedagoga oastră cere efortr pe termen deungat. Dar tot v aege u nşte observaţi care v-ar putea f de foos petru ce v tmp aşteaptă.... Trebua s-o luaţ ma dn tmp aşteaptă Fraza asta a spus-o spus- o pe un to de reproş.
_
,
•
.baz a zate stri te:: stricct pe prob rob eme mell o emell e care tr ora ra te tree b uie a me
•
m 1c 1c11
defecte, tcuri de lmba, mperfecţun, pe scurt, tot ce poae f îmbuntt, fe n ceea ce prveşte vocea, postura sau str cra dsursulu Inţ Inţel eleg eg Dacă suntem tezec, veţ avea de scrs pe tezec de f "
Apo ved vede e ce revn ineeţ co � vnee ce cell ma des în com comen enttar ar ş in obsserv ob ervaaţi d at elll e, s v a ataa vt vto o are are,, ca ca s s ă nu epee taţ nu m m a rep taţ greş el correc co ecta tati ti s s s ă fa face cett m a b n e . ,
A
t
t
l
b
'' î
ţdu-ş
44 Dr Drag agăă Alan Greenmor! Ce mai faci? Eram descumpăit cum o femeie pe care o vedeam pentru rima dată în viaţă îmi putea pu tea vorbi c o asemenea faiiaritate, a şi cum am fost prieteni prie teni de douăzeci de ani Jumătate itre clienti s-au întors cu fata către noi Mia întins o mâă flască, cu palma în sus, cu un gest teatral, cu ochii pe jumătate chisi chisi Oare ce oia? oi a? Să-i sărut mâna? Iam strâns în schimb mâna cu fer1itate. Bună ziua, doana Vespalles. Vespalles. Sc Scum umpu pull de Raymond Verger mi-a vorbit foarte frumos . espre dumeata dumeata. Mi-l închipuiam cu greu pe fostul redactor-şef de la Le nde necontenind cu laudele la adresa mea. Ia loc, contin con tinuă uă ea, arătân a rătândd spre un scaun de lângă ea stai masa mea Fii binevenit. Geo Georges rges Doaă . Doaă.
Se întoar arsse spre mi iee.
Ce serveşti, Alan? Îmi dai voie să-ţi spun Alan, nui aşa? E n prenume atât de frmos... frmos ... Presupun că eşti englez. America Tot aia e Ce te ispiteşte? Aăă caea.
raa ca Deux Mao ra ţat d lu î n dupamaza aca d auut atât turşt cât ş obş u a ca acşta d u aâd tdţa orbac pt Chrt Vpa purta aşa cum ma ş aştta m o p l r mproat roz pa cu oalta rdcat cu o oar ca cuut p bor. mbrcat toat î roz oart lat î c c a xctrctţ aa p pu şaptzc d a char a mţam î a prtu ş ra u fm d doar dou d a Scumpu d Raymod ma pu c t tr a acuot Da ma pu Potşt tot c şt dpr Laca" totatat t cuoşt cu oşt Iam rpu Drau ubtmz î totata m dpr act ubct! Nu mar aju toat oapa habar am cât poat poat a m acult .. . D apt. ca c m traz ut ral a cu alt phaat u aum or Dubrok. Iam amt d arcolu p car î cm. h Laca ş Dubrok. Dubrok. m puta cr u roma d d a do ârta lor ratat Ratat? Dur rbu pum ucruror p um aa ra o p Dubrok Du brok toat uma ş act ucru Go . dar câd aum? Go Pr a şaptzc câd a î îc cput put cr mut dr Dubrok . Da r Jacqu Laca u bucura dja d cbrtat ş rcuoaştr? ra pr ârşu a u aşa? Cu p a o p u târ cuocut? ra
.
cc trac cpr ac c przc a a p u da tt ptr a ş ş o ac orrba acc ac a Ş Ş ît îtr roo b u a u z a p ar d c c r u tâ tâ r prob m c c azu az u r p ac zo1v 1v ac ţ ţo orr î câ ar r zo cât tva va d tt . . car
ta cam tra prşu d ub pcoar u? ttra ra .. pâ pâ î î c ma prof Poat c u ofuud ac cuuzş şuu ale f int ei o r .
ta am cum o ştu Pâ ua ata u pact car aa o fob ştu u .. aţ d paaj zcm puta aa îtr a ptrc ccprzc a p dau lu Laca au rzc d mut cu Dubrok Dumata ca a? Pr urmar Laca ra o p rzutat obut d ubrok. Da ş u uma .. . D apt tou tou î dpra. dc? Tou Uu ra btrâ clalt târ Laca ra u cocpuaza puaza abordrl ş pubca tot u tlctua tl ctua car îş coc cr Dubrok ra u pramatc car rdca î l acua ş cuta rzutat. Ş apo ma ş obârşa fcra rl or Vr puţ a mtodor p car ooau. Da Phaaza t o cra uropa. Fraa ubrok ra prmu car uza trap co mportat Sta·tl Ut Ş d c ra ata o probm? S zcm c tra îro poc î car atarcamu ra a ord a z î md tcua. Dar ata u tot tot a ra ca c dpra ba Ba? Da Dubrok ra boat oar boat ca pa dro a boat Nu ra cazu u Laca car coac pt pupz
n reaitate oninuă emeia red ă aan a au ns s absolut obsedat de Dubrovsi Pent ă era gelos ă Dub obnea atât de repede rezultate a îneput săşi surtee tot m ai mult durata şedinelor. pre sârşit ând îi sosea u n pai e abinet abia daă apua să deshidă gur� ă după ni t aan îi tăia maaroana şii ziea: Şedina dumn ea oast a luat sârsit" Ce pro prost stee . _
geloos pe av erea lui Dubrok ât de gel atât Eraa at u-i tot. Er asta n nu-i Si k,, asta
tarielee întrun mod eobit a înât a îneput să-şi reasă tariel Cerea ini sute de rani pe vremea aia eea e era o su a naibii de mare pentru âteva minute de onversae a paiente a protestat. -a apuat poşeta şi i-a sos singur baii dn portoneu. O luase razna aquot al meu Am băut o gur de şapanie savurând savu rându-i u-i aroma deia deia Î ealată parte a pieii biseria aintermain-desr înviorată de lumina lumina adă a sârşituui sârşituui de după-amiază păra mai frumoasă a oriând. Ce Ce mai trist trist ontnuă ontnuă ea este ă d aă aan nu lar băgat în seamă pe Dubrovski toată lumea -ar uitat oa repede. Pe Dubrovski? De e? Daă avea rezultate mai bune dragule nuai ameriii pot săşi pună o aseen înebare Pentu voi ăsia ontează mai mut rezutatel e rana noi admirăm proesu de gândire ezultatele d o a r niş iştte s sim imp ple ae essoriiii . A ăutat prin poşetă o poşetă roz din piee de roodi l ş sos a iveală o arte • ş r e pa Uite! Ţi-am adus-o pe asta. Deside-o a întâ iteşte a..
itJrtatorior ia pri rortu ,, Caractâd t1ctura ti itJrtatorior a tă î igtiitata igtiitatactă ctă a ubictuui 1aiu ii cti, a taăă d tip roa d J"adoa1', ca1 apa1" şippritro foaiu ta şi î od ora, î1tr opt şi triprc ai, autorii or itgra î acaşi tip ota, dja bi1 îcgată a acată ârtă, a îocuirii ouui ăcut, pot pri car cutar fată bătrâă d a ară orocoaă, ă, prcu şi prtii car par î id tcă cu o dubură ai orocoa od ga utcat a ator faşi 1oştitori ar acta crd căi ui drpturi pri1 dcrira i iuioaă uioaă a ui aşii cu apa1 apa1ă ă aiaă, î it1· că1 că1"i "iaa ar trbuit trbui t ă pd îtru raiara ia ' 1ăpirii i1i i1i__ia
ste de nenees dar ă rog eu nu sunt psianaist. nii Dar suntem tai liniştit nii psihanalişti nu priep nii rana u ât se îneege mai puin din e spui u atât pari ai genia. genia. Doamne.. Doamne.. Aşa ă imaginează-- pe Dubrovski u latura sa foarte pragmatiă iă u sarinie sarini e pe are le avea avea de dus la bun onretă pragmat sârşit rept un prostăna pe lângă aa aann .. vărsaat -a vărs In cli stângaace şi -a clip p a acee işcarre stâng aceeaa am făcut o işca
aaru de şampanie a împrăşiat pe masă şi apoi mi-a urs e pant pantofi. ofi. Ca C a noroul pe ai me meii .. A aan n-ar fi suportat una a asta ă i se surgă şampania pe piioare? er eritit-aa Cel de us Avea o obsesie u pantofi. au suturat igurie O obsesie u pantofi. pantofi .
re stare eraa 1n sta va er ceva aşa ce Un îm latt aşa mpla ntâm i t! Da păi s-arr fi întâ împ că i s-a Dacă
ă evadeze din abinet prin-o uşă seretă lăsându-şi paienii ă prind ă rădăni în saa de aşteptare a să fugă să-şi umper umperee
45
Să admitem că exact aa sa ntâmplat Tânărul Fran�ois ittrec s-a sinucis Avea doi psihanaliti dintre care unul era gor Dubrovski In perioada aceea Jacques Laan bolnav de gelozie face orice ca săl termine. Publică sub pseudonim un .
sass in în arico ar icoll a sa
ca să să-i -i de deaa în vilea ileagg meto metodel dele. e. Ii
vizitează i pe părinţii tânărului ca să-i manipueze i să-i etermine să acuze pe Dubrovs Trădat de mania ui penru antof an tofii . . Ciudat pentru un psihanalist. După e a euat n nercarea de a face un tribunal să-l condamne a inuenţat nsiiul ordinuui medicilor a să-i suspende su spende lienţa lienţa punând astfe capăt unei cariere care-l deranja Fie. De ce nu nu.. Dar daă Igor Dubrovski Dubrovski era ntradevăr ntradevărnevinovat nevinovat î povestea asta cum putea expic ex picaa toate înebările rămase neeluidate până az? entr ce să atragă după un artcol despre drept la sinucidere nite deprimaţi l a turnu iffel fe feful ful său de unde-i ulegea ainte să treaă a fapte? Ca să-i mipueze mai bine? bine? Ca să bţină de a ei u n egământ? În e scop? Ce voia? Şi cum se ep iă notiţee despre mine dnainta tentativei mee de inuidere Şi ce s ă mai zic despre reaţa ui cu Audrey? ier dut printre atâtea gânduri, nu urmăream deoc euniu nea noastră comerciaă de uni dneaţa Luc Fausteri i Grgoire Larher nsufeţire pe "
L M o n de
niumină disnţă d părri or, srăn d oe •
s . sens n ciu n sen au n veau -ave en n-a care lta te car rezulta rezu
ac e ste
Vo or jungu min, surde, îndpăre, ininig ii
Am a v u t n e v o d d o u ă zci d minut ca să trmt t l lii ta c
fict ctiv iv d e a n g aj ajaa r d la Dunk r Consu tel el fi et sull ti ting ng la to toaate F r a n d ţ i n a . L a l to t e o a t a , mai pui in n Ia Les Echos. ed cii
carre le r proş proşaau cu veh nb b uni ca casă d n într-o -o casă Doi paznic paznicii într veheemă
pcinţor dunţi coo, în ţ or, că u bf nu nu grşi oo Erm răi, incompnţi, incpbii să ghici ce proicu cu mgni e cu ce urm să isă rger sor N proi vm să m pdpsiţi: un bici, bă cu ciomg şi n cee i urmă,, nci brânzică n-o să păpăm N-u ră cum o ă urmă încoăcscă ş dscoăcscă biciu c un şrp în c, câ gros vor ciomg, ir brânzcă dor o să ne uiă Nbun u pud. Prc Prcss eru msochş . Runun s înch ârzu, după cr oă oă ume d mine Mm înor în şrso şr so msă Toă um, n ră d birou ş am şep până m os os sgr că nu m er nimei eju mu După c c, , a deschis dosr p sus p ejeră coec d CV.-uri C V.-uri rspnse şi e- m scos două o d sub o coec e- băg înr-o înr-o mpă. m pă. A ieş p cuor, a runc o privr în jur şi m rs c urche. Nu s uze nc musc. Ajuns în cpu scăror, sc ăror, m opr dn nou. o nmen. Am coborâ câ m puu d înce I
•
etajul eta jul nferior nferior ş ş mm-am am ma oopr înante prit it o d a tă înan te s ă merg m ai
depr. Er nş. Am runc o prvre scură în jur dr nu m văzu p nmn A înce începu pu să mă cuprndă rcu dus pâă în brou und u nd se găs xu ş m nr cu inm cât un purc. Am băg c două o în pr pr,, en să l� pozonz cum rbu, c nu cumv să s bocheze . Am mai runc o prvr p culor o nmc. M-m desch s c et, po a o un număr. Degee m rmr u De feca r părea
'
46 Igor Dubrovski era sgurn sgur n seara aceea. Singurn Singur n salonul său ens umi arajate astfel cât să creeze o abianţă plăctă şi învăluitoare Singur n faţa pianuli, nşira notele nei sonate de Rahaninov, degetele sale uscloase gâd clapele, tăpânindu-le, tă pânindu-le, do dondu ndu-le, -le, în tip ce sunetl Steway-lui, de o claritate desăvârşită, răsna seeţ n iensa ncăpere Uşa din spatele lui s-a deschis pe neaşteptate. A arncat o rivire peste uăr, fără săşi întrerpă elodia Era Cathere N obisnuia să intre atâta bruschete Vladi e categoric! zise feeia, extre de agitată agitată.. Igor şia ;idicat âinile de pe clape, însă a continat să apese cu piciorul pedala di dreapta ca să lgească vbraţia ltiului acord - Vl găteşşte pregăte Alan se pre că Alan Vlaadi, c ont une că spu ontii uă Cath erinee, sp Catherin s -ş -şii d e pu n ă c an di d a tu ziaa ocaazi ei,, cu oc irm mei dinţţia fir eşeedin turr a l pr eş a d u nă r ii g e n e r a l e ! nu.. assta nu Igor a nghi icee, numai l a a hiţţt î n se ta l a oric tepta c Se aştep sec aţii ae mu Ş i-a i-a ri vb braţ ele v lti dica catt pi ridi aăă şi ulti eda pii ioor ul d e p e ped ziciii au mur zic are. ăsătoare. nştee apăsăto o nşt it nstan murit d în lăsând taeu,, lăsân nstantaeu �ath �a ther in e, de obic erin aă,, se plimba în sus şi n jos în obiceei at ât de caă atât timp ce vorb rbea ea,, viz tulb lbra vizb rată. biil tu tă. Se
. O so ia p coaă, să ca să convină să votz cu . cfănaa cfăn aa sc scouui ouui.. E o catastrofă
u l, cât cât se p o ate de a f fcctat. cap apu toarsee c întoars şi în Igor î îşi Igor
Asa st, orăi Asta o să- dis_ dis_truă t ruă i dai saa Să ii ut n puc tot c poat a cupit O să cu d p jos cu făaş S va a prau d tot c c a făcut d a cput şi până acu Toat prors sa vor f a cu zro a şi mai sa s mai fra ca înant înant . or nu a răspuns, uuindu-s să da înct din ca atrin ava prfctă drptat. D c dracu dracu i-ai dat isuna isuna asta or a oftat apoi a răspuns cu o voc onotonă, cu prvia în o: Pn Pntru tru că am fost sur co să ruz . Păi. în cazu cazu ăsta, ăsta, d c i-ai ai dat-o ruz uz. Toc Toc ai ai ca să- fac f ac să r A urat un un omnt d tăcr Eu nu ma ma în în niic din c spui Ior Ior îşi îşi întoars privra spr a oiam să- să- fac să s răzvrătas răzvrătască că Împotriva a oia să aduc într-o situa atât d inaccptaiă încât să nu aiă ată işir dcât să îndrăznască să mă înfrunt ca să rup ăântu Era dja tipu ca dscipou să s rz d su inuna astruui rd că î dai saa atrin, că istă un paradox atunci când căăuzşti p cinva săşi atn ga foss t irtata îndruându a vdr onrou ăsta strict a fo ncsar fiindcă a siit să facă tot ca c n-ar fi făcut nici odata, dar acu ra omnu să s irz d su infuna ma ca să dvină cu advărat ir u ra raa ma să- fac scăpat
d ou on d p p ia n. Cuui Igo r ş i - a u a t p a h a ru d i d eă. S-aa u lţu ă. Sispă lţum pău se mit să be beaa o în înh hiţi iţiu uă heaa ţă d is ă Cat Cath hern rnee ghe . i h n i c o d a p u - s c ă In Inţ ţl l g .
poruncitt să ia ocu pşdintui său, Aunci când i-a porunci ciar dacă cu nputnă, îi dădam voi să s oac cu
· a tori tri i i ta un msaj mtaf toritta ta Ii tr taforic oric cu pi piv v ir a
a ai opria noastră i A pus paaru a oc Sma privira pină d rpoş a ui atin anttă asupra sa Nuai că na funcionat, is a. Nu s-a ăvrătit impotrivă mai dpat dpat Ior dădu dn cap Da Tui să- ajutăm ui să facm cva Nu putm să ăsă siur si ur cuc în faa acsti siuai, acm acm că că a a adus aici O
of tat apoii Igor a oft ăpeeaa, apo înccăpee cupins în gată a cup tăcere în deungată îndeun
tistt
D data asta ciar nu văd c putm fac, din păca păcat t .. Dacă i-ai spun pu şi simpu so as ată că i-a dat şi.. sama că iai crut u n ucru mut pra ru şi s-aa puta. Asta a r icii că stâtt nic În nic icii un caz! Mai rău d atâ creedere în încr însem n a să - sp u n c ă e u, ent îns oul său, nu a în nto r� tur� capa c it ţill e s a le . Res u de sine a r prmi o o v i tu ităăţi său u l să ctu pect espe şii mai ce ş face arr fa groazni că staa a că.. F ăr ă să m a i p u n a socoteaă că ast p! s cap ă-ll sca săînccerc s dependen t f at ă d e in inee si eu toc1ai de asta în - 0 K . , d a r tr e b u ie s ă g ă s i m ce va ! N o s ă - l l ă s ă m s ă - ş frână si işccăm u n deet C hi ar d ac ă n u n u r â t l, fă sin s ă miş ră s fără t m s ă s c h im ă c u r s u vn u i c pu n r orr, tr nmnto
înucâva apanţl să nu s smă un nmn ai l d e sa nu .. . aa aa - Nam nco Nu vă nco ş. Lasă ă s gr, te og. Cah a încca să ma spună ca a sa ăzgâ , înpa apo a păăs încăpa. Paş s auza u c pee în hol Igo a ascula înpăâus ş apo sp r d noap. Tăca a vn goală ş apăsăoa. Băbaul ra a sngu în faa pop gşl o gşală magsală, rat gşală cu uă gav Şa aşza înc mânl p clap apo sa aăa u Rahmannov în vsl sal zbucuma.
47
În mnaa aca cân am a s s n cas am z slua nag a oam Blanca n capul sclo na ca lu Enn. Mam a sama up pung c ofa ş lu o pju la fl ca aca p ca mo ofs m Enn c c pua s pa ma um.. um.. Am avsa saa ca s ajung la coşcul za c un o n somac Dsp bu mosul bag poasp ş co cocola î gâla nl apo ma cumpa oa zal p ca lam gas1 aşza la o mas p asa bsoulu al scs e ·Fg1� ş am înos n gab panl c foşnau a â moo ol pâ am ajus la bca Econo u ca u p c cam na ba n n c ma a Dnam ş ma ssa p msu c pauga gaba pa g x asl a gs ca c m nsa scau u ca pa p ca o noca c oa a u sufaa fau la Dunk onsulng'' ,,Suspcun s�a posbl fau Uau câa ânu ca xplcau lul p un on ma gab nu u ioss cu tăccio un n mustă neell u - C u ce v se treeb chen sc??, m într serrvesc
o fi il. abil. figu gu ră sev câtt m ai puţin aab ră,, p e un ton câ eveeră
A cou cu cocola?
la închidere, cursu ina s-a stailizat l a o scăd d BB No1·ocul No1 ·ocul era de partea par tea mea staa de ufore cae mă cupinsese, a m şt d b şi m-am îndreptat în graă în sala în care stătam p t pauzlor u truia să mă aştept să găssc şa mp a automau cu ăuui Am ăut o apă Peier, savuâd prma vcto Î drum spre irou, am tecut pe lângă ncăpee cu pţ d e manag e sclă ş i-am văzutpe văzut pe colaoratoii stresai de insnsiil, il, presa să-şi să- şi dsfăşoae dsfă şoae tot ma exgnt şi mai insnsi de rntaitatea ursieă si în unctie doc motvat dezvoltaea vrunu proect entuziasmant a imi Ce să-i vezi pe toi nfericii ăştia a ou, în oc să ncec să se realzz, să se dezvolt pe plan pofesional! Dfţ d agitaia mea de momnt şi amosfa dinăunt de a ce a pământ Mi-a dat seama ditr-odată că spa mea de Durovs mă mă făcea fă cea să trc pin această încercae înc ercae Luat în vârtju unui joc ametor în car to câştigasm o primă reprză, smeam că se nasc pemisee unei chemăr, ae unei misiuni În ciuda fap iscam să pied tot, să u dat afaă, nu mai aveam dt o siguă dorină: să meg meg până la l a capăt
* / e Od a tă tă c ce e s - a î înt nto ors de d e l a m a s ă' D n ke r s i - a c o nu l t a t bs
ursul acunilor pe intet unuul in r C-i u pocăia asta strigă, vornd de un
băgă seam gă d e se amăă . Sit Sit- nu asa nic c n f fll d D n k r n u- 1 bă ni
joc p c� Totş tea să e cv joc Ce Dmnez s tâmpă ?? Slta s a Adw a apăt cad uş A văzt za p c v -a ps p ou az ne, dol pşdt? ,, d d ce? C s-a-tâpat? tă Dk ngjoat s-a păa că stă scug de foa, Aăă Aăă oe Dker s-a at a faă S- dcat usc ş a ncept să ăsfoască teanc I d za Cm? Ce Ce tot tot spu? spu? A ps mâa pe a Tbune ş ncput să da pg n ă, şfonând- ş făcâdu- poape ffnă agna 12 do peşed peşedt t Dnke a dat c oc edat d aco p ca d nccs nccs c gan ga n La L a ct, apo a chs z ş s- aşzt ct vem un tăto pnt o, sps , căzâd p âd oşu-vniu Ea cam, da oaz se cooas n oşu-vniu săă s rutt s l,, ca si cum a r vru N -a -arre i mporta tan ntă ' îsi s pu se l covnă pe însuş Î cincspzec cincspzec ze to va da tă
_
plă plti ub , bătrânul rigir ââi ât t uz Roştul şi nruişă brţl gor nu găbi u ăp u m n ă ă pun ât pr unu in · oăti ' umnotră. Vrţ ă punţ unul nr mmbi oţi n Eiă o bi? op opul ul ognizţii nor nu unul luti gor zâmbi E muzn ă t nşti pno ngi ă pr r nu t opul tău Clăll Cl ăll op o ipă, poi răpun ără gbă u numtă lntor lntor gânuşi gânuşi n uin uin r ă tnă â m gân Spul mmbror t ă progrz n pş prm prm lr un un ân r rbu bu ă orbă or bă n pub progrz z Frt, or bn Şi untţi mmb Să progr umnotră? Bnn Bnnl l gor ău n n p n m m probr p robr Vă lt Snr P rm notră, ru u puţini i r ou ă prgrz prgrz ptăm ptăm ă năţă şi ă prgrăm ân untm nşt puşt, uă , z Otă unş ulţ, nu m rm ă imbăm nm n lul n r omunăm, ni n moul n r n omp omp ă ă ' şi u Lum z ,Nu, ru ă rămân um un' pul ă r oăr ă mbunătăă u li ii rll ' îm p c ă ră ţ--vă u� răm mân ânăă n nşşiş . C p ro t ! I m g i n ţ cop co p il c r r r ruz uz ă-ş în învvţ li m b m t rn ă p ti c
v r r ă ă r ăm ână l î în nu u i.
- M mbu l d cr vu să v ă vorbsc s s nums A A n
nm ni ă n um ât zl - E xa ct .
pu u c căă p că v- p gă P gă cuvvânu u în ă i cu
mpn n âş un. unuu gp mp un - Exact.
Sgu nu pu ă ă u z n jo A ău p pn n . Inţg pn ngu ău hbu phlg Rşt ş nţ pânnl C ă u m u uân ă nr ă ningă p i ţă ă o l u zi un A hb g Că zbu ş u nu m pun pn n hb unmnt ş pun hir il ă nu ă â n publ u z Dă gş biz publ pntru muă m E o ponă nă gă. ă m Igr ş lăă pul n j, mgnânuş n. lăll pă tă. C pt nu şţ nă ă un ân rbu ă rbă n publ ln plă .... z z u prop l z Nu n p z p ui, u i, t m nm nmr r fl i C ă n m Că m ungi, u ngi, r mul năţt n n t n n nţlg m punţ r nu um ă ă nhpu
ţţ c putm ă tă tă c c ân n n i, ân ccm m nu nun
rii cv n r Et m unc nvvt cv Nu n ncăă u r ă ă ră l câ l şnţ p câ rccp pr nţ ş . p l ă p r ut p t, l nu v put rt, nggu ră . � n I
t
'
S puneţi-m i câte ceva d deespre metodele dumeavoasră. ţnăă un buii e să ţn rebu E foart cvă re speec resp rtee si m p lu soaana re lu.. Per erso
ur
i
nş rânş mbbr râ ll mm lrll t lr ft în f
u ie , d u p ă pă rer ebu treb le,, ceea ce tr luii e num ele de zv ă lu si ă-si ărăă săfăr , dez s a
disursull respetivulu oate foi l îmbunătăt t în disursu să e îmbunătă înânate persoane are a nut disursul, eea e îi per it se oreteze pe vitor Astfel va fae progrese pas u pa pa un an, toată lumea ajunge lumea ajunge l a un nvel mulţumitor mulţumitor gânduri uri După un an, repetă gor pe gând Nu vam asuns nm Este o atvitate are presu multă mună Numa ă el nu va avea parte deât de o sngură şedi şedi Ar i trebuit să îneapă îneapă mai devreme Vă propun eva, zse gor, ixândul drept în o u prvrea sa de un albastru deshs Ia expus planul său lux de amănunte Celălalt 1-a asca apăt,, fără să soată un uvânt, dar î puteai da şor până la apăt seama ă nu era de aord La sfârşt sfârşt,, a lătnat dn ap Nu, nu se poate Bineînţeles ă se poate Şi Şi e mu lt ma uşor să lurez şa. Nu asta vreau s ă spun Metodele noastre sunt t vreau s dferte Nu lurăm aşa, a şa, îmi pare rău. E bne, e un prile să înera eva nou! Nu, asoiaa re propriile re regul gul după are unneaa Tehnile noastre şau dovedit deja eena Avem rezu a •
_
·
•
t
m u ltum ltumto toare are.. Po Poate ate dur ebue ue să-i dă urează ează ca m m ult, d a r teb t
tmpului e este a l tpului. E mporta nt să fa luru rle ca a mportant ate. Rez să shmb metoda pe a re o apl de ma i de pau ani. gor a nerat degeaba să-l onvngă Roşau l nu se lăsa convn ns s c că ă e r a d de eti tin nă t o l a d e v ă r u l u a b s o l u t .
nhsoare, sa ntors nt ors ·
te J·u
con n vi ram m co vin ns că veţi fi e exi xib b, ca cap pab abilil să vă ro fesion a l . E ra d ] a n es o u, h is gata să îne nerraţi lu lurrur mai puţn schi b aţ d că c ă m-a -a în Cred at. şelat. înşel ite . . . Cre nuite obisnu obis ,
49
Bursa are memore scurtă. Acţiunle Dunker Consultg s-au enţut timp de vreo douăsprezece zile Ia nivelul la care se prăbuşiseră, apoi, îcetul cu încetl, au început să crească prăbuşiseră, nvestt nve sttori ori u dăde dădeau au di d i ban pe soarta nefe nefecior cior de d e candd aţ aţ are răspudea răspu deau u la ofertele o fertele fictive. A fost îndeajuns îndeajuns ca preşeditee nostu să pubice nişte cacule pe teren scrt atât de opste că râdeau şi curcie de ele, petru ca pieţele fianciare să-şi regăsească îcredeea vesttorii nuşi puneau niciodată prea ue întreb întrebări ări şi p referau să nchidă ochii, aăgidu-se cu plăcere î priviţa capacităţor reae ae uei fir1e fir1e Cupiditate credulitate. te. Şi, oicum reatatea contează prea puţn, iează cu credulita D feicire avea o c codiţa ca sistemul să meargă �că surpriză care-i va lişti cu siguraţă u pic L-am sunat p e Fishea de la Le Echos cu mut îainte de închi derea ediţiei Mi s-a făcut egătura cu redacţa şi m-am prezentat celui care a răspus Ziarist a acceptat să vorbească c e Oar Oaree faptl că predicţiie mele se adeveriser adeveriserăă va f pus capăt scepticismului său? Trebu acest st îceput de Trebuia ia să profit de ace .
.
credibil cred ibilit itate.
unic, am omu u să v -o com reau Am o al altt ă ifo ţiee p e care v rea rmaaţi form spu s d e p arcă era gata să-i î ă. tan nă. credi ţez o mare ta îcredi Nu a zis nimic ar ici -a îchis oi â i ăd A ţi l
o s c if ra d i n b u rt ă . U n d ră cu s sco S i d e d a ta as t a a m sc r " •i • \ \
drectt p ro porţ i on n eaza drec eac1on onaa l cu â t şopteaa c a B ursa r eac1o şopte
i d e s c an d a . forr m a t a z ă m a i m u lt e in fo ea a c u m u e
- oimâine? A prins a vorbi O adevărată minune Incerca mo el c vâru limbii . . - Da, poimâine " Ii ăsam destu tmp ca să poată săşi publice inora în editia de mâne mâne a ziaruui entru că nam mai primit niciun răspuns, a n teeonu, începând să regret că lam aes. Motivul pe care mă hotărâsem să îl aeg erau criticie sale nesârsie , adresa compan companiei iei pentru pentru care u cram şi pe care l e pubic cooanee cot cotidianuui idianuui său Gresisem atunci când crezuse că avea o probemă personaă cu şeu meu şi că se va foo de tot ceea ce îi cădea în mână ca să murd ărească irma irma atribuit atr ibuit poate propriile propriile mee sentmente . Dacă stau bine i ă gândesc, mi se părea părea un indi vid ipsit de orice ură e emoţie. Nu î critica pe Dunker decât pentru că nu crede strategia sa Această constatare a sicat restul ziei. Spre seară, er aşa de agitat încât abia am reuşit s ă adorm Tot panu l e depindea de e Mă împotmoea oare taman a mal? A doua zi în zori am coborât a chio chioşc şc s ă cumpăr L Echo. Nu apărea niciun cuvânt despre Dunker Consu ting . i s- a ăut scârbă. Era prea târziu să mă adresez unu at ziarist rob ail îmi irosisem utmul gonţ dar nu ave atceva de ăcut det et sa zez m con contnu tnuare are pe Fish ishee1 1aa n . C â âd d u n j ucă tor de
am nceput să timit din nou faxuri la fel ca data La ora mesei, amnceput ecută Mam izoat n birou n tmpul pauzei de asă şi a triis uuror redacţiilor dovad dovadaa de netăgăduit că Dunker onsultng on sultng decisese intenţonat să prospecteze insolvabile
*
0
A
o
V
ul 5� p ar aria iazz ă ai u re reaa to toaată se seaara pe r oşu rarr eo eori şu,, ra ri m a a r e cu raj • f I fe te a r ie1
Am avut nevoie de aproape trei zle dor ca să aleg tema discursuui oată ]uea ] uea ştie că nu nu pute vorbi c lumea decât despre subiectele pe care le stăpâni Aşa că avea sămi pregătesc discursu fe din contabilitate, instruire ea de bază fie din meseria mea acuală, recutările A socoto pe ultma drept un teren minat xista riscul ca specttorii ei săşi aducă aminte de episoade personale neplăcute, findcă oricine a trecut prin siuaţii de recrutare, şi săşi 'proiecteze inco in conşent nşent supărarea pe mine Mar puut aşteptat câteva omente crunte .. crunte.. l egat de contabilitate Pn uare, am consideat că subiectul legat era ce mai sigur. De alte, nu era ăsta un reugiu potrivit penru toţ tizii umii? Discursu meu avea toate şansele să nu fe grozav de interesant, dar era puţin probabil să pun în pericol reaţia mea cu spectato spectatorii rii Şi dacă iar ra somnu, maş siţi şi mai mul t în siuranţă inee bin racc, e b gaa ă . Câ nd şti că a i tra Mi-am p r egă t it t ext ul cu m g săă nu să-ţ pr egă te isccurs de care s ă te agăţ ca s şt d i n a i n te u n dis teşt le,, te treze ş p a r a lilizz a t d e fri tân ndu-ţ u di sperare vorbele riccă, căutâ c gur guraa us uscat gol.l. catăă şi ca cap p � go
A ajuns a asociaţe mai repede. Maş siţ mai liniştt săi văd sosind unul câte unul, decât să trebuiască să înrunt
t s u ccesu l u i d e care mă bu cu r as em, a m u r c a p e s c a a î tu ne ca tă'
a s' a c u m u ci p e trep tee u n u i p a l a t . A j u ns î v â t oar e a ora s ] I,· no i o r forţe d o b â d te, g a t a s ă e g, d a că a s i mţ t p reap l i n u l zii avea să vi nă , să - m aa u s o a r t a î m â . acea z
-
so
rntre no! - Ex Exis istă tă o iudă p rntre u s, domnule? zse Andrew ap ărâd ragul Cum a s p us, ărâd în p ragul •
U S il. '
Dunker a împins s p re re e două zare care stăteau stăteau deschse p e irou. A p oi oi sa lăsat p e sp ate ate în fotolu, cu aceeaş fgură p e care o afşa în lee lu p roaste roaste Andrew sa ap ro rop at at La Tribz-n Tribz-n ta: ,,Dunker Consutin Consuting: g: du p ă anunurile false, urmează urmea ză clent falsi' e Figao: ,Du p ă ofertele e agajare fără angaja angajator, tor, ueaă uea ă clien fără bani Nu este bne p entru entru firma noastră constată Andrew cu enul său rece accenul acc Duner îl mitralie cu p rivrea rivrea '
'
,
asta,, aceasta oare ca ace - Mai ai şi alte a nali zăto ătrunzăt nalizz e la fel de p ătrun
Andrew trebuit buit să nu caşte gleul u răs p unse, unse, dar roşi uşor Ar fi tre gura de la bun îne p ut vă rsa u t Când şeful era î hau ăsta îşi vărsa ervii, îtorâ împ otriva otriva ta ea mai măruntă voră p e care o soteai p e gură, iiferet iifere t e s p unea u nea Avem o iudă în ehip ă, e ar rep etă etă Duker Aţiuile o sa sc a d ă d in n ou . sca v
t
Se întoarse s p re claap e p e re om p uter u ter ş ov u fure âteva cl
Niss t e m u ie riI d a alate instt alat gele le în ins s ge e si se ap u că s ă vâ n d ă! Ni l
este . Câtt ai zice peste Iattă' Câ - Ia
O
tă d e i mpo te leahtă s leah nt· Ju tent
scăzu cu 2 i nu e decâ începuul şedinţei ! o anapodaa . anapod
*
comen enarii! arii! . Punc oci, pnc ovi! Ei, da . fără com zâmbior. Mi-a spus zâmbior'', -am ăc zâmbior . Păi da, de zâmbior, zâmbior, e zâmbior! Mă rog . îmi cnvine foare K Am păi aâ câ sabiisem cu o zi înaine i am peca securândumă cu greu prin grupu de gură-cască adunai ciorchine să vadă picu �a Era ceva ume în dupăamiaza aceea însoriă în piaţa Ter sub copacii ce-şi răspândeau miresmee duc de vară Turii veneau să-şi facă poree a numeroşii picori aşezaţi în faa şevaeeor şi pe care-i găseai pese o în url pieţi, cu paea de cuori înro mâă şi o pensulă ungă î n cealală Ce ai privi rea fascinan ucru erau ochii acesor arisi t părunzăoare cercea feţele pe care e desenau încercâ n ase de o pare zâmbeee de faţadă, ca s ă poaă srp rinde cea mai caraceis caraceisă ă exp esie a pesoanei Nie îndrăgosţ pozau împenă âva păinţ repea
domu n-o să mai poaă mna" O ăâică cu zâ e
E as e să se dea mai înspre umbră, iar aristu îi răspundea: .., , fără să se grăbească însă. gaa.. apoape gaa ră-cc as ascc ă se îngh gheesu Tot fel u l d e gu răsuii au lâ lân n gă pic pictor torii ca s ă c deseenu l u mo mode de u, fec fecare are c cât câtee un co com men entari com co tariu mp a re des u. pozz au, un uniiii erau în mod cl clar ar î ncân Pri câna rin n re cei c are po at t c ă
recăor ăorior ior Ai erau jenaţi i îmbujora, iar e au privirie rec arăg eau res dădeau semne de iriare Mam dus până acasă ca să împacheez abou De când se închisese Bursa pu eam pe un norior: acţiunie Du Dunnker k er scăzseră aproape 5/ ra absou coosa Dintrodaă mă simţeam pin de mări mărinimie nimie.. minue e mai ârziu, â rziu, am bău a usa doamnei Bachard Zece minu doamnei Cine e? Domu Gree G reenmor, nmor, vecinu vecinu dumneavoas dumneavoasră ră. . Mi-a deschis îninzânu-i inzânu-i E penru dumneavoasră, i-am spus în pacheu Penr mine? mă înrebă femeia, fără să-i ascundă surprinderea. Dar cu ce ocazie? Aşa. Am os încâna că mi-aţ oeri o prăjiră Aa că voiam să vă ac si eu un mic cadou Pot Desăcu picra şi o admiră p preţ reţ de câeva cipe. E foa foar ree drăguţ Foare bine pica. Muţumesc fumos, omnule Greenmor Simeam că nu îdrăznese să mă înrebe Vă place? înreba. a, oare mu Şi. pe cie reprezină? stoos! Cst us C e Isus Ch darr e Is rd, da iarr aş hard, Chia ncha Banc a, doa aşa, mnăă Ba oamn Oh escc. iştes inişt s-� in vtt ss� u it a a tab ee A v epee câtt cep louu c oc ochhii câ tablo em . dem ved l ve săl - Ştu că de obi estee dat să aşaa ne est ceii nu aş bice
_
Trebuie să fţ d e aord, a m s p u s, ă o a m en ş -a ca
cce, cu faţa s ch chii onsăă ezeenând u -l p e c jocc de el reprez bătu jo -arr p l ăc ea s ă f ţ o ooogra a stă v -a aă rnnţă . D umnea voa st fer de su fe a a e ă n s s g i a a e f ar ăaă ps patul de moare, în coă, ş a tot în lume d u pă ce n - o s ă m a i f ţ ?
51
Mia propus să sun pe Fisher1 an spre seară ca să nui las prea mult tip înante de închderea ediiei Voa să acţioneze pe oc, fără să ai aibă răgazu să se răzgândească Numai că na prevăzut că ultia ea întâlnire ura să dureze o venicie. Cand atl venise speci din provcie, aşa că nui puteam scurta întrevederea Era ora 9:35 câd a plecat. dia ziarului s e închidea la ora 20. Ma repezit la telefon, neiniştit nein iştit că ar putea f prea târziu. - Les Ec1 Ec1os, os, bună ziua! - In redacţe, cu domnu Fisherman, vă rog Este urgent! - O clpă. Anotimpurile. Parcă nu se ai O variantă care ar f făcut pe Vivali să se răsucească în mornt mornt "
.
Răspunde odată c naiba naiba 19 41.
A Aoo .. Donul Fisherman? Cne neabă? reebui să s upo rte -aam s p u s n u me le şi u reche mele au r Mdin
nou ,Vara' O vară de gheaă
1 9 : 43 .
de,, răsp R ăsp răspuu nde . . N -o spuu n de
icu n râ ic d râd
Bună seara.
.
re scre e să sc ee vre bă ă vr s ă m a ab
a 2 0. ora te la or a e i te erea ere h înh e în ,
stăă o o foa oast eav v oa ea du u du tu pet ra.. Am pe seaara _ B u ă se
eaa a p s g as she as eee d u ă F sh ăeee. Î Tă Vă asut
rim m a da tă, a m a n tic ip at o sc dr orbii t p ri C ân d am v orb
auo Duk Cosutg d vo 3 ş aşa a ş os Apoap, mă otă otă A doua oaă, am pzs pst Am avu ,8 • Da
buia s ă fe rebuia f e ş si Voce ceaa m ea tre ntrat Vo conceentrat m conc M -a -am sigg r s
aată u obşuam să o a aama, a aama a as oăă spat u s aa m, asout m N a o a avam u u d oma sadaoasă p a s o tasmt ps. tas a adâ ppt. Mâ, au vo uoaşt a ma vtgoas pbuş d stoa o. Vo pd pu 0 to sg sdtă 0 t-o sgu şd? mposb mposb Să u v v asua clo a1·mat sau sa zs cu i
D apt, sut ovs ă păbuşa va ş ma ma Mut ma ma Vom assta poat a a o suspda a otă, doa do a pt a v vta ta a vaoaa o s aug a zo T O să vd vdm, m, zs zs Ast spus ambgu u ma păut C voa s sp C ş va puba păa ş p umă va vda u ât săda au? au?Sa Sa ă va sta p tuşă, tuşă, a a d tut s asst pasv a usu vmto? Daă ăa d o spttou, mă ta N e -a m l lu u a t ră răm m as as b bu un.
Za u i e e e e a a a u a t e
văd umaa vmto Oa ava s s? Pm dou pd a s advs o ost oa dajs o sod db dbaa? aa? Toat Toat saa am ost ost t ât sm osod tb b asa am pa mta a a am d t âd tmto, âd zo, âd şovo Voam s d, tmam m s gşt gşt da m ş tma u F s h m maa ggat d s Sfa fau u s ] B s s a au u at atâât d tâtt d uări rite te d md ate te,, a tâ d l b rs as s l a sr r în înccâ â e era ra s s f fci cin ntt cv c s v â c ris d n t sin si p n gur gu n r r r ca acţiţin n niil să s prăbu buşşas asccă.
tot.
foa fost a geu s ad Ma fo st fo adoo m m,, da da oda da am ust u st
som mu a ost um u s poa ma aga. Ma zt âtva âd s vd o C z z a as as m s s a mşat d o o a oa 6 mam pa t a ş m sa sa ş am put să m pgs pt o o z, mp mam mpus mpu s s as as ado ad o a s u m m gâds a at a 655 am şt stad sta d a oa oa Câta Câta psoa ş pmbau â at s p a mu. A s dp dpta ta da sp ou d muă, u mut u pa âtat. dss us Bstou sa ma Am omadat omadatoo aa ata ma ş Ls chos Zau va sos d p p Aştpta u p, m spus u p tou su atât d pu aab aştptt aştpt, să aştpt Nu ma avam ăbda s aştp Caaua a pa ta. Pma gtuă m-a sat gu gst ama Am t să mo ugasă ş am uat u oasat a să u ma smt gustu amău amău gu -am mâat să-m dau sama, adât gâdu. gâdu. Cu ma tzt âd m-a auat za p masă, făcâdu - m s ă te s a
r, c u ător, bdăto erăăbd ·-a ap ărees er uzzăr at ş a î u uat apu eeput să -l
gripa, sa înecat el, milosiv până am, se înneca r
crezan care simte că lcrile se vor schimb a şi a i t ' it.. it,, golit săttul, obosit atăă să deodat La ce bn să fi convingăor în ochii acţionaril or reet' la aduarea generală? Ce-o să reprezine cee câteva eci sau chiar şi ste de votri ale micilor acionari, în faţa oe eectorale a celui mai pueic dine ei?
52
•
Arew a goit pe irou cu e pâză e cre i l t fata e la recepie. Plicurile lbe u riiit pe iee roşie, formd u morman fe de erio c î ziee trecte Trei itre ele u căzut pe jo; Arew grăit ă e riice A şezt oi coşul e hârtii î dret iroului, şi îmi mormu e criori sre tâg după cre îrmt cu u cut e tăit ârtia î mân retă retă ct rimu ic, tăit cu u get reci şi rid c ă cotă documetu, l aşezt î f ui uă care la ct l coş şi reetat getul cu o artă tăâită roe e e perfecue Duă o jumătate de oră, uzit răci e tro Ore vorea vor ea a a teefo A aruct o privire către ecr şi ăurit imeia că u. Era mai ie ă me�gă ă vă epre ce e vor A ătt de două ori l ă Duker u i t răgz ă tree dcă îi pute fi de folo cu cev Creiere de biilică! Cu totii! Domle Domle... ... Cu oii, auzi Avem na uctă zirit de trei pare care irr o sc,, i ivesc rive ull r -ş i d ă cu pă are-ş re n u care urii ca ucrur re lucr re de spre rere desp păre gaşcă de dobititooci cu creier e dpă e d lmăă se i -n palm c-n tedd c er nete c ovi ncăă ş i r nc e-r poii seviee de ş i apo cad ru ull ca e,, î îce ce s ă v ân dă, cr ând ceililaal i fă occ e e-n n o ărâţ âţee t ăr ve că r v rcă fără ră s ă ân ă, de p r easc scă, ând dea
"
exerinţă că at at t ud in ina w şta d in p rorie exerinţă Andrew Andre
ce ra ·
acăă nu rull . Pâ m ă ru num săşşi fac nă l ca p ăt. Abi Până lasse să să-l-l la ş i să din n gu ră şi tacă di a
duă aceea puea eveua să vbească e
a, şa s, a m stns, stn c u d ta t a ul s ă a n tlem tle m gen ge n fi fie e nd vend edeve rede în a u m it
1mpeJuan.
Ia Pu e u bu la fe ca şi ceiaţ D e ei zie j INVENIRA e-a ăsa baă ş de ei ie îcec să iau ar de cae ş să dau de Pup ca săl cvig pe âm i ă auss cusu aâ de s. E de egăt, eveseasc acum ca au ve Dame! A ce ma degabă că ae caie da ici de mae cu u ume ca la.. u a csa mae ucu Si c sc cdue e s s aă pesa cae aă beă pe c sccdu de pbeme ucue au ua aa de e e. Au ao aa ascuă a me se macă se subeesc! Nu ece mu ş u ma acem ci câ ceapă degeaă! Adew ămase mpeubab cha dac eesa s-şi vaă pau capa câd să sească u mba diss ă deve aâ de suca a gu ca de ecae da câd uci î scăpau de su cl. A aşepa dă ş câd a ceu c a şeuui sa a ss a îceca să schmbe vba. -am ma am de vaea as as adu ae geea geeaăă dmue peşede ş.. ş .. asă-mă abi cu aduaea asa Mă dae ude va ea am pedu ce ma ma acţa a cus u nu d a" seme ca sa ceasca a u ce· ca as a sua pvesesc ce e sulăvâ cae s v s caşe g fdcă -au aceva ma bu de cu cu s cu asa h ţ u s n s schmb saa e de a pae dac a eb u c d e bgaţe legală d cca aş da ab de a u
D o mnu I a re drept at e: pot să vă con onf f c căă le leg gea ne oblig ligăă n a r ii o d a tă pe a n. on s a d u n ă m a c ţo Acţi ţioona nar ar! r E un cu ! Ac Acţ o n ar cuvâ vânt nt mar aree pen entr tr n nşte şte ştu u pe ce lum cii nu şt care re n c lumee tră trăe esc, sc, d a r au pu orog g ca puss de 0 boşşoro bo treii p a rale ş, ţ uşti cu ele la Bu rsă în spe speranţ ranţaa c-o s le arr te tre a decc ât Ca Cassa de Eco conom nom . De al tfel, cei ma au că m a mu l t de n icodată la ad dntrr e e nu vn nicodată adu u nările gene generrae, cu mulţ dnt sclero câţv ţvaa sc lerozaţ zaţ ca care re se cred im eloo r câ imo ortan rtan num uma a excep a c el _
_
ţiu uni. -tre de a cţi fndc ă au dou ă-tre
Aăă mă em că su mu ma umes decâ cede Aăă mue peşedie. De câeva ie mm ma mue c de paiciae duă ce am ms vaţe e e aduaea geeaă. Tcma dese asa am îceca s v vesc de e îsă ă succes: va eui să schm saa eaece saa de şedţe e cae am îcha a heu Luea va eîcăae. Neîcae? Cum adc eîcăae e ma e i âea asa Ced c ă s-au sea de scdeea cusuu acu firr1a a roaape de fi apro deap înde eseeze mai în eres ulee, şi vor s ă s intter nul see in omn dom
cae de acu...... acu se
e.. nile mee iun - D a r n u d en d ec ât o nimica toată din aciu
cuul u ae ma mu de cc sau ase î cel m u ca S u ·m ba la ca cu asa. Da s sau s su veş ese saeg de devlae u dmu' u madam eîdm Na pe ce s e dau scel
orr oor, ia - Oae n u u răresc îndeaproae crsu l acţnio a t tâârziu cnd s r ezeesc că a u pie rd rduut 30°/, îşi dau seama că e ca rez tă, odată, noda uţn.. D n să m a i vâ d preea uţn ege c pr alege dăă , f indc s-aa r al indcăă s• sing ra lo i a ţia să se redreseze � asa 1 lorr speraţă e ca si uaa terese onduusă a, deş m u ză deoda seză ă modu m odull î care e cond odaă
când au scăzut aciune Eurotunnel, domnule Mc acţ oa au meargă gă n masă a adunăr ca să-s a hotărât atunci să mear p e r , nteresee. Te rog să te opreşti aic cu compara e d a nesăbite, da? În orce caz, domnule, char va t1·eb să sch bă sala ca să ncapă ncapă to to. . Să schbăm saa, să schmbăm saa Doar - să închriez saa Znth! Ăă Ăăăă . n, domnue, saa Zenth ar prea mcă n rt trebu să ne gândm a Paa n care se desfăşoară crure, va trebu portrlor ars-Bercy
53
tott ac co ona ri ri,, d L a fe ca to dn n r âd dul ul căr ăro ora făc ăce eam am si si e e a au u
t
parte priisem covocarea a adunarea generaă printr-o · scrisoare recoadată u vreo cincisprezece zie zie în ură. ură. mi scriam dscursu de o săptămână fsându-l ca un scuptor care-şi şefueşte ucrarea ca să- îăture ş cee a c asperităţ. 1 ştam aproape pe de rost după cât de ut î repetase în faţa ognzii ogn zii din baie maginându-ă î pr prezea ezea iulu grup de acionari pe care trebua să- covng ă gâdeam gâdea m a asta aproape tot timpul, pe stadă, î etro etrouu sau ceva i la vreo coadă în timp ce aştepta să-i cupăr cupăr câte ceva pasaje sub duş, vizuaizâd s-a întâpat chiar chia r să rostesc câteva câtevapasaje un grup subugat de vorbee ee î tip ce apa cadă îi şiroa pe creştet pe piele, bcurâdu- şi tupu, şi sulet, ăcândule s ă vibreze a unson cu vocea ea, în rezonană totală cu aditoriu meu iagnar Ii aducea ante succesl esl de care am bcurat la peech-asters peech-asters eîncetat de succ şi asta îmi îmi dădea d ădea încredere în capacităie ee găsea convngător ra destu de ândru de disursşi disurs şi î găsea A
•
Dacăă as i fos Dac sta ta otat,, fără fără să s ari, as i votat fostt î lo action onari, ilor acti locu cu mic icilor
,
pe gâduri, c me Locu l nde avea să se tină adunărea generală usese odicat la nceputl săptăânii, ş i acest lucru a ost _ aunat prntro scrisoare ocial ocial ă carei conica o adresă '
Adresa nu- spunea nc, pentru c n u locu a m în c . i t ă de ult tp Cu z înante, -a luat ler s destn ' s elaxez, s pregtesc enta Cu toate aceste a, cân s e]
U Ul
hrât de acperşur ş de hornur, încrederea în e a început s se topeasc încet, înlocut de o reltate c ce se strecua puţn câte puţn în sulet, spuerâu - vsee în faţa chlor: cea a ze cosebe clarîn apar tot a clar s a evenentulu ps de evtt acu Era lpede c Dunker n-avea s- ete nc canddatura cre ne va aduce faţ în faţ A du z, oa acesta, vo f r preşedntele Dunker Consultng, e consultant şe urrt e un fost pshatru pe ju jue e neun Raţunea a învns sţtele ş astfel spa cotopt pân în ulta fr a fnţe ele
Dm mineaţ ineaţaa a tr trec ec ecut ut c u ma mare Mi- re repezi repe zi ciune -m m ec ciune.. Mi disc iscur ursu sull pe ş pentr ntru u a mia r câţv ţv ş ră, ă, ap facc câ apo o m c ob obor orât ât s ă fa c săsă- oxg se e oxgen enez ez cre creieru ieru şi să în să încer cercc s ă scp un pic e s de stre vb stres. s. Mă s smţe mţeam cee vb am ciu ciudt dt,, e trcl cl c eaa m cop c opll eşt e tr î min minee. Cân Când d m ieş scră a ieşt, l-am ză rit pe pe Eten tenn ne s u b sc ec sm s mţt nev evoia oia să mă dest a1ăărâ ec estă ănu nuii în fata u n ui m a a1
ne, pate ca s prnd puter o dat î plus Ma şt, p pe e c s falarzez cu stuaţe care, nu peste ul vee putea s e ş a e A trc, a rrst
- Trac? z ziise el cu c u o voce h â r t tă ă.
, c s Ie , uez s vresc z î fata unor aen
u-� u� preez pr znt nt viz vizu une ne mea des despr pree un au ubie ie ct„ . ş nci n u tt s ub
poţ închpu cât de eoţonat st
prob oble lem m. Eu c ând a am - N v ăd nd e e pr m ce ceva va de is is zic si g at a, ş i t o t u l e b i n e .
Nu cr tât de s .. . -o s sgur Lue s jece se e a e, s ascte, s jece P P ac -r uu, s e soş! Ou teue s sp ce ae tcţ. S c ce- ce setl, s Şc, tc M peg u pâ es e , l a e s e Pee s âc t ce- scu sc u e vo; s scte s gâesc ae ee Aa cepu c a ee Cc e e l 14:30 4:30 . I s- oc e câ ce cec g Ces e 1307 A g ce. ce . Deteto nca 130! Cu nun! Ae cee o 1 5 . cel c Ps M- scs c c l, l , - c cos cos , , us e e c cv eesc - et te cecr â eut s c M- ue e egt etle câ ce pete. A t· t· va u gee scus, e- gt - osar e ct, po â ptaetul câ gn pe sc O 148 u pute v s jg 15. eje u- râea ecâ s og c ure s cea a p Teua s- ep caau a pee peen nee a ce cepul pul eţe Dac perde enul sa, t se ce a A egat ca nct a ajs c set a gu în etu, ch a cân se îcheu uşe Ma aruncat s de etu aruncatn n , cha vgon ş -a ez pe anhet, gâân ca o gâsc dopat,
j
elee. epel în faţaţ une buututee cararee se uttaa l mne u iişşee o oh câ cep
Ma vea puţn expa Ce tâpene s se stce
-a
arăa u dg înspr min. Tipu a fău oh 1 1a a i câ rvni ni i s-a apropia: runosut, apoi şia rv Domnu Grnmor? Cin, Doan iarămă, ar vrut să fu In prso prsoană ană 1 ă slut . Era at d surprins n uias pă şi să 1ă Mi sa sa spus ă Aşa , i dpun andidatura a fuţa pe1 i A rămas o ipă fără să spuă nimi nă1·urt Î sptl ui, aua p domn sporovăind Dar aţ anunţa anunţa...... p do domul mul Du1kr Condiţa asa nu prvăuă n stat Ma privi fix, viibi inomoda M Mrg rg ?? ia spus A da din ap, pus p gduri. Vni ni u in at,t, tr La ua, nainnd p un uoar lung, foart a aosfră r, gaiaă. Pară ram p uoaru u uz. aniuină disanţă d su Dunkr nkr l afşa u att att su şi p ar Du păr A mrs aşa o vrm, apoi am uao p u pasj supravga supr avga d u pni a ia fău fă u un sn nsoţorlu u Na poni p un odo ung d nui vdai apă tl, Zi ngus, nna şi bi avanu a os Mirosa
�
eam undeva undeva su sub b pămâ pămân. n. A da în ce cell e di n uă de o uş
mealic ealicăă gri, de deasupr asupraa c ă reia lu mna u n be becc roşu. L u t, d inc oo d e u să av so sou ve eii i si . av u v
,
Mam ri p sna uni săi ias fără argini, d popoi năsa nsa d m Oani vi oi, ngsui ngsui p gadn n a n sg sg,, n dapa
Eru
res son onaa n t ă m măă co zenţ nţ a l or im p re cop pleş leşea ea.. Er Pre ze Eru u c caa i iee de co co I m on c s u t ru u ră că sc scat atăă ga gata ta să î nf a u nu i nf le lece ce sce cena na pe
nră sulat r a rptu 1 aţtor
reb b u t să m ă bu bucu cur. r. Era rau A r f re u su fc fce en nt de de n nu uer eros os ca să g reu re u taea ta c pes pe ea el u m a m po ezee porta rtat com sez t acţi cţioona nar r De acu cu, , ni e ele ele.. . Sim Simţe ţe m în sto d s nu l era în â i ni tom mac ac un un no nod d cae feccar aree cl p ă ce tre rece ceaa . Tr Treebu crest bua să ia este iauu cu cuvân vânl l î în n fat fata I e a c fe a
st ulţ s ş oar la gu ă ol s apopa m va sa vars.
datt b s sc c se seama ama că d re Mi-am da retto l fin fina aa arr îs îsi coua ase i cou
ru ş ă ă păşs bor A nra săl aung din ură foar srsat să rg, ş ă ouăz i prsoa s uiă a t u 1puţă să ubli frs. N us spr para rapă msi sn s găsa o asă ugă aopriă u o faţă asă abasă, abasl sig oas, proiată alf p un an uaş fu să a asă, faţa la pubi şau vro douăspr prsoan Dkr stăa nl si, dirori d irori rapta şi sga sga ui, pr şi va va nunosui I spa or, vo z d foo va rnuri, u siguranţă ra un spaţu rrva nvitaor. A sprană ană ros doar va fgr, nişt ol aşi p spr Auns la vro mti asă, iro faiar sa nos spr min ş i mia fău sn să aşpt Sa us ăt iroii a asă, iar u a răas sigur, proţăpi fără iiun ros n iou unui or a gru să nu sooş aragios arag ios Ma bă băga g a nă n buuna, pfăduă m ă siţa si ţa snt n osu u, uii ă raa, dşi mă ' ram ţnu aşa, a disanţă
şo e, uşo te, edt reşşed ngăă pre aee lâng iciooa ctoo iect D ie ea în pici ciarr stăt tătea ll f ancia fan au,, uneau spu -şii sp cee-ş eeaa c cee înc nclla t căt c n aud n e el săă aud ăte am s el.. Nu p ute uteam sull a u n l ta e a deranja esu lcc e a lim p e d e : can id at
d
locc c m u l p es t e l o u ri l e d e u n�ă p · · intt'a d e a căuta u n lo voin .e are ar e ? t r a s e no n o S 1e l1e l t e fam fa m a p ă s r r b e m m n · t v u a u ne 5 1 1 e--a e e u oate oat . Sau Sa p ? ăţiţi i n u eptăţiţ ept îndr înd r rec rec t l tregl -antreg m e b ar� de-an e de .
.
.
certi d in e a unei dez v i ială, am vea certi socială, nd pe scara soc urcând urcâ
ersonae suerioare suerioare Vă pro proun un acum să punei ntreăr, ar no e v stădui să vă răspundem. Câteva asatoare vor trece t unee a dispoe microfoane V pr rânduri ent a vă un să le face un semn dacă ave ceva de spus A nceut un schm schm de neări neări şi răs răsun unsui, sui, care sa lug ma ine de o oră Fecare drector răspundea de la aă treăe care iveau Uni erau ac acon, on, ai, ma vorbă vorbăr r e erdeau uneori n detai care ma de care ma lcita Ii dau acm acm cvântl cvântl reşedinteu reşedinteu nostru, Marc Du care doreşte să şi contnue manda d e preşednte ş care vă reinte o anală a staei actuae şi va vor d� trategia sa en viitor Dunker s-a dcat ş sa îndreptat paş s sgu gu r sre cet cetrl rl scenei, unde sese montată o trună trun ă un upitu eciat un microfon. Sre deosere de Kre, nu vora de la a deş aceasta era revăută u microfon Treu Treu a să se d de ceaţ, să apară ca un der
ca a mod mo d c In s a lă s -a fă făcut cut lins linste. terven en te. In terv a l u i era în
aşteptată Dragi prieteni, neu Duker
c
făăicia sa oş nută:
a� Draa g i me Dr m e pri rieten etenii, îna înain inte te de to toate ate i' n s ă vă m u l t' mesc că
venit ve nit în n u m ă r a tâ t d e m ar e . Vă d în as ta u n se n a I
resu u ataşamenuui votr fată de fi a noastră s' i a inte
p
Sun tem ntr-o stuaţe aradoxaă firma nu ·a er ncod ată atât de ne, duă cum o dovedesc rezultatee e care v e-a pre ntat drectoru meu fnancar Şi c toate acestea, căzut... ... cursu acun or noaste n-a fost ciodată atât de căzut
aree vorea şi ca carris ism U ş u ri n ţa cu c ar ma a mă făceau ă mă ăb bcc u un n llee mele. Ce m mp pres esie gân de sc cu d u rere l a s ă ie aş aş u ute teaa ăă
fac eu duă un vortor atât de bun? Praccile pentru care e-a crticat crticat re reaa şişi ma aes un gazetar anume, nu au nc ieşt dn comun Acetea unt lucur care e ntâplă del de de n rofea noatră şi de ice nu suără pe nien Dar Dar,, la ua ue, u e, ar ebui ebui ă mă imt fatat în urma acetor crtc, a acetr atacur aa unt puternic. ic. ar aceste atacuri atacuri nu unt decât un trataţ doar ce putern reflex al invide ceor sab sab de ine ţnită din partea u Duker Nu era o idee grozav Oare cărei categorii socoteau ce de faţă că aarţin? elr uternc, doa doarr indcă in dcă deţneau tre treii acţiuni? au. celr ici, ici, conideraţ co nideraţ de Duner dret ,sa ? n ăcate, tebue să recunoc un uc cât e ate de evident La orginea aces ao se află, după câte e are, cneva din interior, o oaie neagră care a transmis aceste informaţii calomnioase gazetarilor care au fcut ceva ani frumoşi dn asta. E greu entru un conducătr ca ne ă recunoacă acest ucru, dar un vierme s-a trecurat în măr, tree no. Acţi Acţiunle unle sae răutăciase au există un trădător prin tr perrat cotatia societăi noatre, au dăunat economiir
astt ră d u mn e a vo a st ră faţţa d umneavoas ic,, în fa ră,, da r îm îmii i a u a ic eriită. angaja men jam nes escc, aşa cm mer gon enul ă -l d e să ăll go şi s ascc şi eas eeeorez în I venea s ă i n tr în fii vt ă mă te ânt.t. Aş f ăămân ură igu işeez o fig altă p a re, s ă m ă v o a iam m ă afiş trăăduia izeez Mă str tiiz ati p ă să nep ne steec de rşine săttoa re, d a r î n l ă u n rl meu c lcotea un amest
am pus fole pe puptu, apo a m egla t
le zvâcn sângele ind în tâ p zvâcnind am sânge Îmi simţeam di n piep din piept.t. Îmi simţe le , în rit mu l ple bătălo n Tebua neapăat s m aun cât e cât, na s ncep s vobesc„ Să esp. S esp. A m ct cu oc pmele faze n scus Dntoat, m sa p ut p rost, nepotvt, nsufcent cântăt cântăt Uneva, epate, n mjlocul spectatolo ·, o o stgat: ,,Ha, bete, bag mae!', a alţ, câteva sute, tnut sonul sonul E ueos cân ouă sau te pesoane â e tne ân îns e voba e te sute sau patu sute n nsp·eze mato, e nsupotabl. ebua s pun capăt cât a pe acesto âsete Mânat e un nstnct e supaveţe, a aunat foţele ş m auncat n apă. Doa Doame melo lo,, omnsoaelo, omnsoa elo, omnlo omn lo ocea ea ea,, eş putec ampl fcată e fzoae uaş, suă, sugumată. m sa păut suă, Nuele meu meu este Al Alan an Geeo Geeo .
Un uca ucalt lt ma stg stgaat ,,G povo oââ ,,G eenm eenmot, t!' ot, eş e ş t o t !',, pov h o ho hotte de râs ş mai in inte ten n se de decc ât p r tă.. E r a a rău rm m a d a tă ecâ t n c n c os os rlee mel ele e a r rl
Sunt consultant în ecută, cel ma mpota
dep de p art art en entt al comp ve it az1 1 mpan aniei iei Dun unk ker C ons u ltn ltng. g. Am ve
faţa umneavoastă pentu a v pezenta ana tua ea
Nu ţi ne. . Ds sursul ăsta s u n ă ca na i b a ennt l a anatul e peşente. Sunt conşt e • r e s p o n s a b il it ităă ţ l e acestei m s iu iun nii . . D n st stââ ng ngaa, o vo vocce m-a l u at pe pess te p c o r: „ A şn ep u t s onsst� scufn sc ufnz z s ub po povv a a !". D n nou o a vala âsete te. Mon valanş nş ă e âse
începea săş aate capetele ahavelc asmuţ e o nl e l
fuse ur . Le fu sessem of din ofeer n h ă ţ ur rtt dre rep pt nu tr treeţ; u aau s sc p au di ru ru e g Eram Era m m e să te te nat.. nat p asc ă ş
întâpla el a u Ea cel ma ău luu cae se putea întâpla Î stugea ebltatea, fânu paf ş pulbee speanţele. Ostltatea, a tea, eag, a batjoa .. sttatea te face s eacţonez, batjocua s fg. u oea ecât s s spa pa pent toteauna. fu oune în alt pate o pate oune une... nu conteaz une une . în alt pate ebua să pun apăt înteg tăşen Ieat Aş f fct oce, nua s uş a bată oc. Foţat e staţa cae se egaa tot a ult, teozat e e sal a, sub mom ment de toată sala hudu u t în orie mo va d e a fi hud erspectt-va perspec s, de d de disc discur urs, utân tând ndea, ea, u cupr pr nd mpe m pe ri u l ru ş n ii ca re m ă cu spe oh spe at oh gj , a ea gj ev ata ea aev e a notte s ch a e
gaene, une oamen âeau batjocoto ca spuns la tăceea mea. Am pvt în faţă aest publ publ lpst lps t e oe oe u e ompasune, bajocoto, ş a apopat buzele e cofon, gata săl atng. Eu am anunţat pesa în legtu u esohele lu Dunke ocea mea a păut mpesonantă n aest teplu al băt e o cupns e înată e lnşte. tcee total, epln, asuztoae Lnştea neobşnut a une săl e cnspezece e pesoane Băşăla a lăsat lo spefae. Bufonul e pe senă nu ma ea aum un bufon a un uşan, un uşan ile.. con nomile loss c a re le subtase eco erii ulo Per
n e oaen are o E e n e cre zu t în ce m ă su ră o s a l ă pln energe a p a e U l u to r E a u lt ecât s u a eo�l�r ş a a, cae t lecct gâ u r l o r f ec ru n v în parte. E o energe cole n sccena · nca � . Do ar pe s 1s ' n te d1s tate z vo r ăs' t e d n în tregl g g up a en· ta e m· I de su ete srâse l laa o laltă, - zee reze spre m ijl inisp ouu l a torr cin ijlo esto aes
ă s e m a î n nââ în r-u n p u nc ovă ţiill e. Şov ibrr a ţii eam m v ib cep p ea pe r ce per ' ostlae De da în aceasa prefăcu s-a apo n f ' des t, pueam pueam s ă p păi acea stă os cuvânt, măccar n cuvân ic mă nic rostt n rostt os l aic, prezenă, Era pluea gus s-o în so adlmec, aer n d� apăsăoare.. Ş ciuda , nu ă dă malefcă ăctă, dar apăsăoare întâmpe âmpe un cr mul ma p lC, înspăimâna. Avea să se înt · u n lucru uimor ce ce tinea de transcendent. înconu rau ş m ă domnau pr Suletele acesea care mă înconu nmăru lor mpresonan era legate prn resen n aimoziae, ranchnă, dar, orcare ar f fost movu , r înlănie şi î clipa asa imic alceva nu cona. Pu să simt această această energie energie nevăzuă pe care o răs pâdea u, ca ş c ar f alcătu n o. Era ulurător. O simeam cu fecare fbră inţei inţei mele Fzuea asta ăcu ă a lo r e răscoea e fascn A er aproape .. frmoasă In faţa acesor oameni eram sngur, absout sngr Am încep să-i invidez să vreau să fu î locul lor să doresc să iu a cu ei Voiam să fuzonez c Deosebrile care ne adceau faţă în faţă îm părea deod se�undare fără însemăe u erau decâ fiinţe ane, fel c ine Voa săşi crţe economile, pensa aş c voia şi e săm săm cruţ vaţa. Preocpăril e noasre n er oare cam acelesi? Mi-au ven vent în mite, câ se po cuvin n tele lui Igqr poaae de cl claa r, cuvi Drov D rovss ki. D a r nu m ai era vo v orb � d e o te teh hică n ă de ps în şes s. p racti ractică că,, ci d oar d e o filoso îns s şe ilosoie ie pe care trebuia ca re tre buia s ă mi-o în mbrăţişează universul aproapelui tău, iar el s va deschide î tine. Imrăţişează niversul aproapeli tău . . Noi n er leggae de d divid ividu u alită alitătt care s e în înfru fru au er intt e u man e le era a in aceleeaşi s p era acel eraţţe, de ceeaş dorr in ţ ă de eeaşii vo voin inţă ţă de d e ace e aşi do er i de faţă fa ţă ăi â
'
'
t
I
,
semnfcaţe dacă ar săl compară c ceea ce n aseăn, care ne făcea una c fnţe ane. Dar c să îpărăşeşt sentmen cu e m să le explc? Ş poi c să găsesc aces sentmen ereaa d e a mă expra? în mne pu ere Am revăz cu och mnţ ceea ce sa înâpla peec Masers, ş asa ma făc să smt dn no eoţa nnată pe cre am răo c cea ocaze Avea undeva, înlănrl e, resursel e necesare neces are Aş f fos în sta sta re re,, dacă aş f avu crajl să merg spre oamen ceşa, să e vorbesc, să- inv in v să îpărăş ceea ce smea Tribuna dn faţa mea m s-a s- a pă t aunc o barră o piedică, n ssem de proecţe - înpre a cea ce ne adcea faţă în faţă Am înns mâna am apucat crofonl la scos din sav apo am ocol trbn ăsându- vraişte fole ş a înana spre mulţe, sngr ş dzara, oferind vlnerbltatea Am păş încet, însleţ de o sinceră dornţă A ţn puţn ngge pu e a se sn ă, d r te aă, egee Im Im era tea nţelleg a î nţe de a de câte puţn, făcând loc unui senen care anc se năşte un ciuda sentmen de încredere.
•
la lorr cu oată fragl A m s sm m t n e vo a să ă dăriesc lo
mea O smţeam ca pe o dovadă a sncerăţ ş rsparenţe deersli me Lăsând-mă conds de nstct mi-a desfăct cravaa ş m lăsa-o jos apo a procedat la fel c han A căz c n şor foşne foşnett de stofă ototolă A ajns în avascenă. Pteam să distng distng răsărle grve le celor dn prmele râdri. Ma departe departe feţele se esompa şi semăna c şte vgi tşe de culoare dintrn blo ipresoist Peam să sim îsă îsă privirle intite spre ie în tăcerea apăsătoare ş intensă Şam cât se poate de bine că i pot reprode tetl îto1ai îto1 ai Scrs opt zil zilee în rmă rmă n se mi porve c c c
Veeţ, crs acţinior voastre este lea t i r et d
In s a l ă e a ş ternuse o i niş iştte de moânt. Eram departe de râ e te ]e ti m u ] a ti ve de la Speeh-Mate terr, d a r mă s i itteam riaa m ea n e r ita tate te,, dă dea m g la m â n a t d e p r o p ri lass celei m a i ţe.. N u aveam pretenţia că deţiţin p r o fu n d e c re d i n ţe n a de ă rul c d r e dea m în ce puneam ş as abol u t, ar astta îm îmii dădea p put uteerea
enee a u n ei p e rs oa n e S ăn ăta ta een m ă e a s e firm m i r i fc e . Or i, o fir
frescc s ă fie aşa Une or, a cnoaşte sişri şi coborâşr şi e fres pe r mite s ă f a că do i paş î n d ăr amee n i, o bo al ă î per fe ca a o am fe ărăt ăt s i
altfel, el, să o a pe alt d ru e acoo să vaă crre n pc altf apoi să contne ma echilibrată, mai pterniă ecât înai t Insă trebe să accepte că încă este pacent Dacă, în atat e acţonar, veţi refza s ă recnoaşteţi această reatat, anc ş firma îş va ezminţi ifiltăie ş vă va minţ, au va a hotărâri care vor proce, c or ce risc, nişte reztat care vă a speranţe însă snt ilzorii pe ter·en ug Pbiân oferte e anajare fase, sa aresân-se u bnă ştinţă nor cienţ faliţi, Marc Dnker na făct t să răpnă exenţeor ni oc c rel care n pot tinte b contro Această exienţă e creştere a crsi provoaă o pres enoră aspra tror, e a preşeinte la lt anajat şi î îpieică să lrez l rezee se cvne si' î iste Ea e ea a ă ă '
/
admn tativ admn tativee pe
pen n sc ut care care n u sunt b une n ii pe
iă, ic pentr saaraţi, nici pen izori are, preaţ a maxi, or aite aeastă preine aspra proprir saara, prem şi aspra proprior izoi „ jn e ă
v
ve dem vede m cum soc ocet etăţi ăţi ă ăăto ătoa a fa on ned edie facc o ie,, do a r a să en sau sa u să-şi cre creaască r ata de renta eastăă ame nn ţa rentablita blitatt e. A east pla aea eazză dee-aacm a su împ pigâdun sup pr a fie iecc ia d in tre n o i, îm
spre n invialis are afectează aosfe ra in rân coleilor tre n La sfârit, ne ăm eaa c toi trăi î n e 1
•
ă er ai eparte atăzi o recă ea, rai preteni eşi A aat, şi ata n et, ă Gan ziea: ,,Noi tree ă hibarea pe are ori o ee în e" a a ei, aevă e ă ea n e n ateva eât a noată, a tror tăzi se oferă poitatea e a face o aeere. Aeă e ă aeerea voaă n a aea reperin a cară petară a avea înă n ipat apra âtorva te e peroane are rează a Dner Cons Con sn, n, apra âtora âtora i e ana pe carei prm şi poate, iniret, şi apra aaraţior izorior noşt. n extre e oest, oest, nt e aor, aor, ar e mai t eât nii Aeearea aeata e reză n fe ător acă ori a acnile oastre să atnă in no rl at până am âteva săptăâni şi ar ă o ia pe o pantă acenentă, ă sfăties ă-l reaee pe onăto e a a oietăi noastre p ne pe ine n rntea rntea opiei, Daă ve aee ă mă pne n vă proit nimi n aet sen. xstă iar poiiitatea a să răână o bcată e ree a n ne etl e anie ' ăzt În shib, m ia anajaen ă fa in ner Contin o ntreprinere ai ană ş vrea a ieare anajat ă ie mai feit ân se rezeşte iineaţa, a ân ă vine să faă bine eea e tie, iniferent e pot a e ra ş misi maaerilor noşti noşti să ie rearea rearea oniţiior
ol ta c nti echpe or, nd tent s-ş pot dezv dezvol n U U S .J proprie comp competenţ etenţe.e. Ş snt convins c într-n semene context iec re d ce vem mi bn în no n în scop d e rez u b·1 ec dictt de cernţee şeior c tocmi pentr pce re de ne ce smţi competenţi de stpâni pe cee ce ce de ne depş Vedeţ dmneoasr cred c nevoi de evo e îscrisă I
dec ât să se p o ată ma festa doree şte decât în ge om ului, i a r el nu dor gen nele omului,
condiţ de n sbott de re e�igenţ mngeri ce î fce s n cedeze c s se simt iber. V"eu s cldesc 0 nsttţie în cre rezlttee s e oper ucrl fcut c pse şi m pţn consecinţ ne presn cre ucie pcere ş ecibr. Aş m vre s e respectm zori clien cndidi e cum ne respe respectm ctm pe no înşne N vd de ce cest uc uc r compb c dezvtre rme Dmpotriv. Câ gi spuz pe tr t cd dci trtve c s p p pe cet c mer ste îl c s procedeze în ceşi fel c e c
,
I
1
prmaa oc prm ocaze. copet aze. L Laa sf eti�e sfârşit, ârşit, ne tr într- cop trezm ezm cc toţ într-
crâncen unde ecre încerc s g preş de sb pcioree vorrbă celula lulalt. lt. Ş în în- as asttfe d e sa încape pe vo saţie, ţie, n c nu ma înca tată mea mea perd snte nte în perdee. Nu putem cns cns n m c da că s ec con lic esp lict, t, câ pec când nd u cont onteaz eazăă d ec rţe. ţe. Res ecââ t r ap r l d e fr
dce dp sne respect Încredere î invt pe ce cre se b uc ucu u r ă d e re resspect s ă se ar a ra te dem esp pe ct. emn n d dee a c el r es P romit o transp transpareţă areţă a b s ltă î n ce e a ce p riveşte
nstrre ş rezlttele rm rme e Ajnge
c
ntoxcrle.
se întâ ntâp pl ă s ă av avem em n ne eri ri re ras aste, rez te, l a ce b să 1� zll tat e p r ascu as cund Darr d e ce a � ndem em?? Ca s ă ev evt tă ă să v ă n cu un n ilile? e? Da nde de a c
,
�
ege c o rce su cu o gp cre v bigt s stţ I pt m bine de sptmâ scudeţ ucu cest ceui c cre i de tem s u prsesc? reu s piesc dezltre nostr pritro viziune pe tee ug pent c proec cest nu este u simpu vs uui cre crede î utpii St cis c o compie crei fucţiore se bzez pe voi sntose po orte bie s se dezote şi cir s geereze profit r cest cestprot prot u ebue eb ue cutt cut t bsesi bsesi ş c şi ct doz u drogt Prfi este rodu firesc uei gesui sntse si iose Mi ds mite de rbele ui gr
Nu putm ă sci1bă sci 1bă omi . Putm doar să le arătă arătăm m un c ă-i dcă acea i drumul dr umul lor. druz şi poi să îi fc
Aege Aegere re pre. pre. e fpt u o s ege eprt preşed preşed te te ci m degrb degrb tipu de ssfce ssfce pe re rţ s simţţi cp drumuui trun d si eţi e
va ma ceva at ce lecat ş că a plec turrililee ş cutt venitu escu aţ cres a că v - aţ cţa sfaa cţ atii sf s at a ma mare cea şinăă ce maşin ţ cumpărat o ma -aţ v-a u, că v diu cedi te în cooce arte în c epar d ep ba. I uli ba a ul cevaa a cev ş ilorr vş piilo cop nire co ten şte aţ lă lăss a t mş sa u că aţ "
ssfcţi de pcip enr ce t sţe ve ve ssfcţi fbos - recşgre uui uit uis fbos uis cer cer.. o s trţ pote znc n sine str u c icr de âde âdri de f cotribt creştere une m be ume pe cre e ls mştere copiilr voş Mi-m rdict rdic t prire spre men men Mi se pre prop de er tât de numerşi Le- sps ce e pe sulet ş er in s m dg ce ce smţe nevo s sesc mu mul l bne b ne cbzit c s-mi mrc mrce e srş dscrs ş s stâesc plze De tel er un dscrs c dr expres convngerr ele pronde credţe ee n
pvdu-i, ît o tăcee cae u m ă mai s eia . A po _ oat, t, d ep arte d e ce1 la ti. eparte lul meu oa foto tolul at p e fo asez as ezat D r ector1 d a pezidiu îş îş p iveau picoaee num m ă ăa a ea v ot i l o a u du a t o v es i c ie Vot Vo t si nu · Era d e1a .
oapte câ a devet peşeditele Duke Consu lt ing .
54 opia iam m ai u Cu cât m ă aprop ult lt d d u u u Ei Eifff f,, re reccând p pee a a i i grăd parfu din inaa C rfuma Ch mate ha aps te d gră psd dMa Marrs u atât î păr ăraa a c o pe p eşi şidu du-- ă u î n ăl ur raaş, ălţţi iaa sa. Soar oar car apu apuna na a colora biniu orzo a în biniu.. Era rzont Era mai nt î color maiesuo esuos s si si ulburătorr î acelas celasi ulburăto i
p Nu ma ava niun ov obcv să ă t. Ruta eems ue ee msun un n n ua pcntă ă la pn pnnţa nţa faă e Io puta să săbăto lnt vtoa. Tuul ămâa să n och bou băâuu u. păa că ă toce nou n ucă toa upă c scăpas n a juns a pcoa oan fe, a cat pva sp vâf eeaa a făcut să ă catn pe pcoae Mă se usu fal ca unu cae s căt nunc a pcoae u stau ua c ptă p ueu său poă să t a ndeptat spe ponu nsp nspee su stcuat pnte tut ş a pentat contoou a ascnsou pvat a estauatuu Jues Vee Vee
ataa s gat ea,, v ă rog? îi spus area - P ce n u m e a fă rvar utt rzrv fău
s ă cosute sta pe cae o ava ână Igoor Dubrovsk. - A m î t â ln ul Ig iree cu om lnir dom cu d nse pe pun răsspu le,, ră ţ,, doule - P re măă u rmaţ reaa b i g s ă m iee. V ă ro rog
oc făă să a pvească foaa t î t
I- l pilonul�i. I-
am secua pn aa lo ş am ina î vc l a ce îgs, cu pei de şi dsiclă Uşa s-a îcs cu gt] uei ş d miă î urma oasă şi am încep u t să sp c aui meaic ca acăuia pilon l Domul Duovski nu încă aici. Aţ sost pi u scesou s î1drepa spe c, atas d e stle nevă te ăsând în umă oaşu cae s înnda la pcoal astre, vdea cu oc. s o sânge d inmă cd a Ajus a utmu aj, am s cunosc roaa imsă ca pna cau î mşcare. Ma şe ful de lă si palme umduse. Tipul m-a cods sp şeful ca ma pimit cu dsiă egaă. L-am urmat pr estauat nă a aa ca n ea revaă, la capătl separu cu IJ d stcă i-a pops să comand e d la bar pâă J\e ac or Am cet scl d p rr Asfe· A sfe· a plctă. U deco s s d so·_ a neg.. Lu soaelui la apus, pătuda î acet pa neg până în ce mai mci coae, accenuâd senzaţ ireal ocu oc uui. ui. Cât\ Cât\a a ms ms erau da ocupat Se aueu fagmet d convsai î imbi srăi. u miam putu pma u io când a m pivit j Cunoşea prea n ac a eaice ca acm m sfda impinn, amindu-mi d dspaea şi d e suferin ţa m de auci Ddsub, go a aâ d ipesoa ca
d ăd a senz s enzata ata m io ioa ar că aâ aâ a1 d u o r. am
c a ua ume, ea u uc sănăos s mă îoc la lc
itaa a n n orocir orociriiii mele mele.. Era ca ş i cu i posib b il ita i s of ofrr se posi
raar şrg cu, ci să sciu pese o aă poves O îeg r pe pica u m veci şi ca l şege d o pe cl diai, da î sompază apoape d e o
anăă nu m-a -am m sc sch h b bat. Era acela ca p ers oan laşş şi ra im imp posib ibii a l A tm tm v e a te te î n să snt tm ă f met t] că a eb beat d d ţn n t ua a , asi n vapor care scapă d lan la n ţ r l ca r mă ţ n e eg r-l ga t d -l ţn d ţă ţărrm . A desc acora ca r scp peert că aj jri rittat ateea m trec tr l ecu u t nu ra lorr rauu de spa sp decâ a lo câtt cra raţ ţ a in inţ ţ mele ele.. îmbr braac n teaa îm no or fr Rea r ea it a te a i ba balau laurr sp sp âât tto to nd d at at c îl pr prv veş eştt faţ car aree d is p are n ţ.. Ipls lso oa att de Ig Igr, b b p e aa aa lâ lâ zi r ex zitt exst steeţ --aam ţee ele ele,, ex exist istţă car caree ac ac
se prea poplat de nger preteş brovk Yves breu breu O s aruc are raz Igr.. Igo Igobrovk d umn apra ndoiellor care a exta, a că pact) nos se cheae Oare nţeleg n sfârşt otvaile ale sa vi contia prvec ca pe n btr pe jtate ebn Tmpul s scrgea ş Igr a aprea etarantl e pa ncetu 1 c c c11 ar va chelnrlr a şefl de sa ş a pvnicerlr se desena armi, cregrafe imperceptib impe rceptibăă ş tt a la t pahar e ată dat cdată, cdată, a siţt bc evi borbon. E car n beam eviaa s-o fac. Î timp c soarel dpa a rizot, cerl sa cat roz, roz blând ş cald c ald ş i ca răspndea sezaţe sezaţe incredb incredbl l de ca. avam mic d fcut, ic de sps, doa de d cipa p părea upedat, pezen aşpat, avu avu d picota, lpit d gj ăll ree ncet m-a apcat să oar încet, foa u şi în Mi -a a p c at p a ha hau
cceput s ă daeze, api -a v â r Cu b ri ţă a u rill d e ga aţă in,, aba ain · cocn t de m a g - cchet ca u înt- iee a p ah ahaa u u gi a uz ii..
Igo u ai ava s vnă. O şa. O sia nr-u fe pe cae puam di. M
e ă ă
i ave ezaţa
a um su s aoo mi-a i eu ii u p a saa p 1· s1-a i op , mbiidu s se desin dă ia dua p i mp m p ia ese Paisu ae se nvemna n in No ap ea ea se sa p ese i ei sp oae oae sdd esaat -o amosfe de a" . J m ia sig, atas d e umuseţea no pţii, eg n t aoduie aoase u aene de a ae ui pian I)e c seee ieau tue .
1
55
I
B ă rb a tu l s- a in st al at co conf nfor orta tab b il s ub um br brar ar si a as asez ezat at
cafeaa abind A scos o igaă dint-n lâng el o ceaşc de cafe chee t ş i a d us -o la gu r r.. A sc p ărat ăra t un un b p a ch bţţ de ch chibr ibrit it de de fa f ata lateal a ctiuei, a p t şi a tas o înjtă în ti p ce anca p e os ca p tl tl cntit Al doile a sc p at at înda, înda, ia e şia a p ins ins igaa, tgând p i i f in diineaa aceea Ea ce mai p c c moment al ziei ic col de nată dn faa casei ea înc aomit, ia floile ăs p ândea ândea iese sbtile de o, c p ictile ictile înc vizibie, ca nişte l p e minse, mi nse, p e p etaee etaee amoie, oz, albe sa galbene Soaele abia înce p ea ai a ceri oi oiea ea e a s c cee albastr înc p ai s fe o z cad. Bbat îşi deschise zia, L Provence, şi cii tilile de gin N ea p ea ea lte ştii în acest sfâşit e pe p ima im a p gin Î agst nc n incendi în-o p ăde, ăde, înbşit a p id id e i eii din Maseie d p intevenia hidoavioaneo om p ieii p omp băbatul atul Canadai C sigan ven p ioman, ioman, se gâni băb sau iscaiva uişti inoştieni cae fac p icnici icnici f s nă e con de a ptul c ea inezis Un atico vobea esp e ecaoi la fesivaie veii, ae ceşeea umuui d e s p ecaoi eeau ouşi cheuieile To co eee nu aco p eeau To noi vo p
rmei n e ima nimi o el'ar Dnker ra onă oiiăile in poziia a e ireor eea Preşeinee î va rma p. Dpă n an îşi va preeta ilanl în aa anării eerale şi ân lmea va aa c el a ă oaă reaa o ă-l voeze oaă mea amele i i omai ajnea î aa şii iroli ân aa i e cri apoi eveni aojie la â arei ree pri ie Paraşa Para şa ... paraşa a e ar e rei miioa e e ero pe cae rpră ră . Aa era ieîel e!! rma ăi înaeze în az e rp rămână .. Iar e. e . a ena. ena . De aa i-a e e Greenmor ă rămână.. A intrat în ir şi a te pe lână An rew ără ăl a Voree Vore e ia âşni in ră ără ăşi ea eama. Doi Doio o rali ma ma tut i a oa oară Seretarl riiă o prâneană. e pnei pnei omne omne ireor ireor
A părăit irol eree ca ă ă c la r rki mi atora ite explicaii Ea lt prea ipl ă e ecieze aa c o ăce c o eaă ră Şoerl preeieli e ac la ipziia ea a co pâă la el A at etiet ciat tătea toăit pe acheta ale i pate c corpl heit pe cea mai plăctă piele tip ce r pe traa Rioli erii e
s n t persană ent că sn sen iment Aveam senim stre sa u la v olan. Aveam stresa lţi în lora ralţi celo priv ivii rie ce din n pr ândi prin inss p ân urpr im po rt a nt ă. M-a s ur te . Pate pect?? Pa respect oaree res itesc oar for O să citesc am la sema s emafor tăteam tm p ce s tăte pesse. să-ii pe rea săpărea ănuii nu pă nimănu ăru ul e că nim atie?? A dev ăr chia r ad mi r atie
Fiecare era lt prea precpat ă e pată trecra e la câtt eecâ epeede ai r rep cc mai tă u a i pată ş ir d e m a ş in i l a a l tu l, să o p
xtrre e jo c er a e attffe l ext m a ş in a d e a ă tu ri . Î n a c est joc
t
umeea atăă lum toat asttre şi to iniiii nas t d e d i me n s i u n ililee ma ş in zat d e fa v o r i za
pera e apt? Oi airat e reată pe e epăea epăea e pera cinea pe til ă are er? N ieele iet et că că ieele . i . ncă o izie e alte aeată cătare a retei era m ar ptea airaa cerlali ă- ă- cpeze ără rot. m ecitu tmei e ine? Niic in eterir pae repara rănie iăntr nt. nt . na d i arciililee pe care l_a un A a m ii-aa d a t ghe ă reiau u . ua d a t I g o r s i s ă - m i n t e z s e a r ă d e sear ă trei lucuri z f
t lucr
w
după c dcpim fl lui idnit şi îmb lig ăt vnimn lmn c miu mbili ngi . Cv minu mi iu nm it inşi în p it Cncd în-un mbuij mnu şi m încput ă g t ă nu m lu mul c m f c l limn în mi pui duci d minu
blin n tă m dinţi, Aju n l din ţi, blin - p pit it în ft
ngu l ci şi m cb. Ni gşi duu p g iljului ngu giljului c; ul încăc d umidi cpcil d p bulv şi din di n pc. n n ă mfă mfă cnuşi, tl ul pă un v v fnmă. L cunu p viul c mi- dchi şi lut înin făă vbă pnă în lnul cl m. Vm ită fund inrul în- în- umbă blndă bln dă i mlnc mlnclică lică C C biiu bi iuil il ci ci puţin luni u pin. Am găi- p Ch Ch şd p f, cu pi cil u u păuă Bună iu S uit l min d nu mi- ăpun mulumindu- ă .
dea ea u uşo şorr di din asigu igurat n a p. O si rat ă simpl mpl ă p rivir riviree în î ncă per e m -a as in guă. I u mbă, pinu pinull l m î n chi mă c dă d e m ar arm m ură n ea eag g ră ră.. Prin fere feress rel relee în a l le, e, de s hise spre grădin grăd ină ă pu puu lund u vd vd prm prm l pică picău ui i d p li lun p e fr fru uzzele ele p pllant antelo elor r - Un Unde de est stee Ig Igor or?? rea.. Caherine Cah erine nu a ră spun priv ivii rea spunss im imee dia î nor norcc ându ându-şi -şi pr - A h . î i n n ş ş n nu um l d d v vă ă . . l
N - a sc scos os o vo v orbă bă o o b b un ă bu bua aă ă d dee p
Al .
- Da
b bui ui ă ă-ţ A l . t -ţii p pu u . . . - Ce ?
iept.t. O im A tras a er a d â c în piep imţţea r rip ipat ată. ă.
Ig Ig muit
- Igor a . . ău u o cr criz izăă ca - D a . A f ă card rdia iaăă ie ieri ri dim di mine neaţ aţă. ă. ju juto toru rull a
1u.. rz1u tarz s o s i pr e a ta
i . Nu mi v v ă I g mu i d d. E d p put ut.. seimen imentele tele mele mele aţă de e er C hiar d aă se erau au aet eteeate, după vă tt ttăă g gm tăim im imp d vă m ţiil ţiil - d tă diţ iţ uă uă,, tuşi tuşi l l mă lib lib di di tmă t mă Ig rg rgi i
inhibiiil şi fău din i u băbt pbil ă-şi ăiă vi din plin Ig mui mui .. M iit bu dt şi ... ncunăt N ă i niidtă pilul ăi mulumc. e e-a- -e apoi oi pe de-a dumă mă ap leşi idu ea, op opleş teţea, rinss înc înce e is isteţ cup rin M-a cup ăie e ăăi rânnul leu pă bău ut.t. Bărâ at, abă apăs ăsat, mţt t ap smţ m-am s odaată m-a gul.l. Deod gu
...... lum ie e băi reb înre la în le la uiile unsu spu te - - ăsp miite in n m pi ecu ut p -a rrec U n g â nd mi-a l?? ş i l dă c l l di păru ă ml m păruă evaa? eeb cev văă î î inee , po să v Cahe hein
Aln, nu ..
iv, ui vi i. Ig - Pcu l . Pul Fi Li a s a ? toaaă povetea aeea . n to ezee î în N u , n-a -avv ea e să-şi reproşez Ş i ni, d i- hipn p juţ? A fă u? eţee. ris iseţ bi u r ne m i -a -a z zmbi in ah h ei C a făt-o e iraa d in partea l u i , dar daă a fă N u m a r m ir săă încere ă-i iflueţeze P� �elal ra s si graţă f prrefera dcă a p ind fin mpl� dec â t s ă f e nevo i t s ă se j ustce . Sau poate î i era pur ş • d ov edeasa nevi• nova i• a cu toate ca era rela. 1mp •bl -ş d lta V
,
,
juca catt ro ul at at A ju lu l u regul rolu reg mo uu u as, al u . ocupee e ea î mo ocup nu1 protector, rol pe care -a păstat ş ma trzu, c fata a eve t aultă, char ş upă plecarea mame servcu l lu. Fe u l î care această etţă a pătrus î vaţa lu la făcut pe Igor săs amtească brusc e coplul pe carl avea ş care u-ş osuse tatăl coată. eea asta a îceput să-l btue z ş oap e fost cuprs e remuşcăr ş u ma suporta deea că u să copl trăa ueva, fără el. Atuc a îceput să facă şte cerceă folosu-se e toate mjloacele e care spuea Dar era ca s f I-au trebut aproape cum ar căutat acul î carul cu f cicsprezece a pă să ea e te. Şi îtmplarea a ău să v să trăeşt î aproperea ără ca u să şti. şti . t tm mplarea plarea .. . Apo, a aşteptat pă să te cotacteze, am mometul zi e z, , săptămă e săptmă fel e şe esgur. După ce şi-a îchat îchat tot timpul că utăr ae acm că se edea sâs cu uşa să a o hotărre, î perise brusc craj şi u putea să te privească î aţă temea co să- respg că -a să trec cu veerea faptul că tea părăs pe te ş pe mama ta îate e a te aste La u momet at, am crez că -avea să se aprope icioată e te, că va reuţa dei Apo a pus pe cieva pe urmele tale, tot ma es ş o ma îeaproape. Devese aproape o obsesie Ctea rap oare şt sea eară ră � sear seară ă Şta totul espr espree vaţa ta, z cu zi . Iţ cuoşt pă şi spaimele, ezamăgrile, trările Vlai u se mai putea escurca e uul sgu r cu aj . ci, a ce Ma evreme sau mai trzu, lai observat Siatu protejate pro tejate sale să să-l -l aj aju ute. Ea a fost e a cor Dar el căru a 11 ici ct er plăcea să aibă toul sub corol u si-a t sub ug ughie hie ce urm urmaa să se petre toată ată z i ua cu och �e etreaa că. Fi to tie, s-a îrăgostt ebueşte şi asel a rezat săi ma
e
c
Să -m -m speţ . B a a.. a .. Adrey drey?? . C a h hee r i n e m- a p r i v i în tăce re, apoi a înu viin a. A d rey . D m n e z e le le.. A re re era proteja jatta l i Igor . D o a r p ă aceea a a h h o t ărâ râtt . s ă te i a e l s suu b aripa l u i. Cre fell u l J u i d e a fac faţă v inov ăţie i de a n te cresc c ă e r a fe t. D o a r d a c ă n - o f fos as a mod al i atea de a prelua conolu lull u un nei si aa ţi aree-ii sc ţiii c ar scăă p a . De ci cinc ncis isp pre rezzece ani te căuta s i ch ia iarr n c li p a în c a re re s s e pre reg găt ătea ea să apară în via iaţa ţa ta ta,, t te a a nc ncaasesi s tru p ş i u l et în b r a ţ l e u un nei fe fem mei. Voia poate in incconşt ştiient să să t tee
păsreze pe e o reme Î Î ceea ce mă preşe eram deoc cosă că aşa reba să se ocpe e e M se părea deoc că rscă să compce ş ma m îrea î rea re o î î za obce · câd rma să afJ ar e a ţ co e asa. Ca e obce· ăcea decâ pă m î ăa cap. Dar ce seţ mea meaoas oasră ră pe pe e am am ps ps mere aceasă îrebare mere îrebare. Am pea pea spe o coegă eeă preeă Ş e s pshar ş pe remr pe câ ma proesam am az e reşee re şee sae ac am coaca am ce să crăm împreună,, să mă împreună
A accepat imedia, imedia , ferici că că se arăa
cea eresa e e ş e şţa Trebe să reoaem că aă ă a os ge Aa î cda meoeor meoeor sae sae . oarecm specae. rebe să recoaşeţ că e o ebe săţ pg a scdere doar ca să e po aa î saa e a pea sp ri i ma trzu Puteam s-o păţesc ş să mă omor î a mo ect cel pe care a îcerca să m sgeree N era spra ege egea a îdeaproap îdeaproapee Ceva mă tulbura totuş, mă răscoea prod ără să po
p m tr m- p d cu câ v m ut p tmp d câ
t Ctr u î r - îtât ptru pr oaă Ctr p uru rm rm îtr pstur fr u u îcurj j s sr V jur I su ş u în m- _ Igr m- îcur ur1: H 1 sr, Cr sţ sţ u âmt m m _ d! p pru Igr! Şt dstu dspr şi dspr prstt t s f sgur ă rdâduţ să sai ss m uă ss uă mtd să t împd s d s d s-r f îşt Ş sumt u rs uiaş! V V s s s u pum smu dă l sumt rsur Dr ş tt u îş unoşta s- sm m dâ p îsuş r u tp st mt î r mm tru să spu Ş p s u s- îst d d Ară âu îs să m suf Grd r sd îr- umă r s rft p u ud a p r Câ mrsm uşr ru pr rsr dss
.
,,
o
Am vo vorb rbit it îndel rmaa, -a îndelun ung g despre at atăl ăl meu. In cele din u rm
muum u Ctr ptru dsăur s - m t u îmmâăr ş -m ut răms u Ajus · Ia u sa sa on onu ului , am av upaa cr avu ut u n mom ezt tar omeen de ez aree, d up sa m-m îtrs gr f m s s s? Ctr ş- dt prr spr m ş îuţt M u îtr; îm r m uş s mu s mâd mâd d m? s s A s
�
. . Cah Caheerne rne ş1-a ş1- a to tors rs fa ţa spre sp re gra gr a. da , a
I
A m v e n i t s ă-I v ă d c chh i a r în seara aceea, d up ă ce a a f la t d e l a V a d i c e s- a î n t â m p l at Nu reuşea săl co ntacteze. Am i n t r a t ş i I g o r e r a l a p i a n . A r ă a s c s pa t e l e l a ine, d a r n-a m a i c â n t a t şi a a s c u l t a t Ş t i a d e c e v e n i s e . - a anuntat v i c t ori a ta e c a re a p r i m ito în tăcere, fără să scoată o orbă Nc cii nu s a m i ş c a t . D u ă u n t imp în d el u ngat, m-am dus spre Cathi n a făut o pa uză, apoi a onnu onnuat: at: Ava ohii lini laii.
s tă cută câteva
p p m rspus u u gs uşr t tmurt murt
•
57
I
I
I
pe cae In viaţă există perioade pline în eveniente, eoţi, pe cae nu le pute explica i nici nu le pute atibui un sens anue reyy a fost un astfel de evenient A Reîntâlnirea ea cu Aud re siţit o bucurie intensă intens ă când a revăzut-o şi îpreună a hotărât să trece peste perioada dureroasă a despărţirii c ând i-a spus că nu noastre A fost în culea fericirii când încetase nicio clipă să ă iubească Siţea că plutesc, era ericit, copleşit de sentente, tulburat că pot s-o văd din nou, s-o ating, s-o si t, so strâng în braţe braţe Ne-a jurat să nu ne ai despărţi niciodată, orice s-ar întâpla A vorbit şi despre Igor, bineînţeles, îpărtăşind aceeaşi durere, plângând p lângând Mia povesti t cu îşi petrecuse petrecuse copilăria el, iar eu i-a1 vorbit despre relaţa noastră scurtă, dar ntensă A râs amândoi de cât de teaă î era de el, de încercările la cae a supus, de încurcăturile pe care leau iscat. Tatăl eu a fost înorântat în ciitrul rusesc de la SainteGenevive-desBois, SainteGenevive-desB ois, după o liturghie ortodoxă în catedrala Saint-Alexandre Saint-Alexandre-Nevsk -Nevsky y Majoritatea celor prezenţi nu se cunoşteau, cu excepa personalulu··i care lucra în casa lui go personalulu gor r Ceilali nu-şi vorbeau şi toată luea s-a plibat puţin pe aleile ubroase ale ciitirului, în aşteptarea trupului neînsuleţt Feeie erau
Ap oi a a p ăr ut s sccr ru ul ş in inss ti tin nct ctiv iv u um m e a s-a ad adu u a t î j u rul l u . Era pur tat d e p atru b ărb rbaaţ în negru, u urrm a de V a d i care- l naa în să p n p Sta Stan n,, ac acu u m s urp urprin rinzăt zătoor d lin linşt ştiit I-a -am m u rm rmaa t în înttr-o lu n g ă p r o c esi siu u n e t ăc ută tă,, s u b u n soare str tră ău uci cito torr, în înttr ru un sp spaa ţ ţu u verd rdee, fr fru u m o s ş ş tu tubu răto tor, r, im ime ess s cam m,, p iin n de mest stec eceeni, de m moozzi cu c u m r roo s de d e co co i fere re,, de pi iii care-ş ca re-ş în înăţ ăţaau trun t runchi chiu nodu url rl no durroa oass sp s pr cru ru d u ab abast ast srăvezu Do odat dată, ă, m i ss-aa oprit opr it inm nmaa a vd vdr raa un unui ui pan, aş aşzat zat î c ap apăău ull ale a lei, i, în în fa faţa ţa c căr ăru uaa şe ş ede deaa u n tâ tână nă cu o în înfă făţi ţişa şae e g gav avă, ă, cu trăsă ăsăur ur sa sav, v, cu ochi chiii d un a ba basstru ma matt . A îc îcput put să cânt câ nt,, a arr no not t cr crsta stalin lin şi m anc anc olic olic s î m pr prăşt ăştau au lnşt ln ştaa na natur turii ii Mu Muţm ţma a sa opri opritt, ntu ntuită ită d m moţ oţa c p pii Au d re reyy sa p pit it d dee m mne. e. M Meelo lod da a c urs rs î înt ntrr -u -un n c cre resc sceendo de aco corrdu durri sf sfâş âşet etooar aree, de d e o o f fru rum museţe ţe g gaata s ă s str trăp ăpu ungă p pââ ă ă ş şii za le lele le c ceeo orr ma vaj ajic ic u u ptă tăto torr,, m meergân ând d dre rep p t a a n nm maa ce ceu uii care as ascc ul ta, a t tăăgân ând du- -,, ă ărră v o a a u , pe trăări tr rilo lorr, a tristeţi şi a recuegeri. A ş f pu putu tutt rec ecu unoa ate te muz zca ca a assta dn nr roo m ie ie Rahman oov îns nsooţe ţeaa pe ta tattă ă m meeu în în l lu umea d dee d dnco coo: o: N Nc m ăc ceii mai ăcaa r ce p p s iţ de s sm mţr ţree dn ntr tree n noo nu şia au u pu pu ut năb acr criimilile. ăbu uş a e.
58
Lunile au trecut Ne-am utat în paat lu Ior tro dimneaă de ară, pe câd zăpada acoperse grădia cu o manta fiă, pufoasă i fulgi de zăpadă se aduaseră pe ramurie ungi i maest maestuoase uoase ale cedrui nat Era fr i aerl mrosea bne, ca la mute Eram atât de ncântat că vo trăi ntr-o casă atât de are rd ă am doi am doitt pe rd săptămă îcât î prima săptăm conforttabilă î de confor sao,, câd î am luat cina, când î sao ecare e c amer ameră ă s am în f ecar ,
ştai i puşta rie. Eram ca doi pu frage gerie. sufra inun nata su iotecă că s au în minu b ib iblliote le cle capu ul c c Nu ne ma băteam cap jucăr i. Nu ne tr-un pa pli de jucări. într-un în pall a t pli ost. cu nost ocu tott î o făcea to rsonaaul făce zi d e ie re zi, person cove co vezi ieca care tr abietr rlee tabie roprl ja prop deja eam de aveam ece zile, av rezece Du pă cnc sprez cncsp căp per d te îcă do d ouă d ă î î seaaă cu se ma cu atta no esffăsu surra ma Va străă se se d des noaastr lte. elelalte. de celela uţ de ma puţ ş, î mo pă sat ma e-aa păsat esc, ed abs olutt fr fresc, mod absolu
,
·
rey,, da udrey luii Aud teniiii lu rieten ultee ori pe prie I-a m pririm I-am maii mult mit de ma tră u oastră dea oas titd şi. Deşi atit eeaşi. reaa d e sp acceea staare st eraa a spiirit u m ai er
•
gll lor lag smttă î la ueaau să se sm s - a sc mb bat de c, e nu m a reue sch hm delo loc, vrem me ş i pe e. Ne ltăă vre î n a ces dasse mu lt cestt loc car tmda caree m ă tm p�i e rau u iip escc, era firres au fi uau ivee au at aţiiiiee nu mai su piv tel i ar conversaţ m ofit, cam u ca s-au stee s-a oast lee oa laţţl Rela de că te. Re ră,, de spo itate. ldu u ră neita căld ntane ponta au cert, e-au iii eaţ i ui ogaţ u bog au au d ev ştta te.. N e ş ante evee it re ci,, dist stan reci " u bai·' luc pe ca re nu ara c10 uşe, sa "1 "mpumut am ş t i a m s ă - l r efu z ă m . D u p ă u n imp, am deveit a �lt iett e ii l or „ Alţ i i încercau să ne catige b an c he r i i dec â p r ie
�
I I
\
•
v
.
pieenia, da imţeam mai degabă că dea ă e lade c apl că eam pieeni c ei. Bgăţa îi aage pe ai iş şi pe înce c înce ă ne nchide anani. ana ni. Neam bini ni, api ă ne ilăm eenţa neîneupă a penalli de eici a a ă e n ame ameec ec în iaţa naă piaă. Oamenii apăea câd îţi ea lmea mai dagă, împiedicândne ă ne elaxă c adeăa, încăcândne inimiaea Ne imţea ăii ppia naă caă Dpă mai pţin de ei ei ni ne piedeăm bnă pae di bcia de a ăi, a felli n de a aecm cpilăec. Siaţia ne căpa de b cn Eam cmple deienaţ ând neam da eama pe ce e îndpa iuaţia a eacţna. înceca ă înţeeg ce e înâmplă c ni. An eem a cnigeea că lcie n e petecea înâplă n npaea paea.. Am înceca ă analie c deaşae şi ma înteba de ce x ăa a năăli bc în exiena mea, ca n cad Viaţa ia pae ă ă pace, ă mă acă ăi abilec caa de ali . Pa Paee am ăa pin în că, cnndând mai m ca ig neia naă de a ela şi aceninea acen inea ciaă N ee îă ănică adeăaa chimbae? Da dacă ne chimbăm pe ni înşine m deeni c adeăa feiciţ nicidecum chimbând ceea ce e în j nt Întn mmen de lcidiae aaae, am a hăâea ă lcidiaeaaae, ne depăţ de paa aa ânjenae. Am âd paa şi � am mpăţi banii penali de eici Ii meiaea c pnţ, dpă ce eeă c cedinţă pe aă me îneaga iaţă Ma li Adey, peninaă n an ma deee, a pimi şi ea patea ei adi, cae a păta pe Sa, a ae Mecedel, cae ni n aea ce face Maşine fumae îţ atag geia ce medici, dipeţ ineectuai şi ma ce mai catci Nmai ci ee Am dăi eaat
Ju l s Ve e celor d e la Restos du Coeu4 , exrem de amuza i la
pte teaa să vad adăă r r-o -o zi bosc idee id ee a că a r p sce eta tai i dâd ăv ăval alăă să ia
cină de lx , l Eiel.
Ap oi , Au d re rey iee am y şi cu i am s sun unaatt-oo pe doa aa a Bla la ch chaard rd,, ncr deg rci gete cişa etele şate le î nc te.. A m s ţin inân săăr it î s ând d de sss de bcu curie rie câ câd d chir ir ia iatt f os n e -a sp s c ă n -a m ai ch os ll me ap apaa rta tam me et, t, c p ca pcân d -i pe candi d a � i c carre a aa de or orb bă că ar o
nişe ecini exe d gălăgişi
ăpâ pâ ir iree pe ech A m p d i no ă echi ill Io Ioc, c, î î-o r rm moaă âd â m b ă ă de a p r il i , a d câ d c ni d a r l lccr rrrile de care fericit iciti av e am ne v oi e ca să f m fer Abia ia a des descărcat cărcat cuti utile le de i . Ab
Aud d rey a şi de desc schis his l l arg fere car ton carto n că Au erest strel relee şi a pus r rim imi i peraa z. Sarel arelee tră pâinee p e per trălcit de pâin lcitrr a inita itatt ta tată tă caa, caa, pariziene vrăbiile iene -au - au întârziat iile pariz întârziat să iarr vrăb ia să e îve îveseleasc seleascăă mutare mutareaa
c ciipitl l eel. In ea a c pic ina, dana l anchad a gaia gaia a aee ăbă naceea aă ea e cib cibae ae n cte c a ă ăbă ămi da eaa ce ae. A î la ea, da n eea aţă de aă albă pe aă eche şi a aşea pe ea le de ae şi de păii pe cae le pegăie aă ia, pld clădiea clădi ea c mieme bieae. A inia i ecinii, ae încânaţi ă pe de blândeţea eia dine piele ei mae de piăaă şi, pe aea ea piă, a d eri la ă-ll c a ăra a eri ae e pe şi -a p br Ace eaa şi-a nne. e. Ac Eenn rna nall pe Ee per
zess roze ale, e, op c al clă de vin de Cro stclă rân nd o achiz tă - - o st opee râ rtan ntă porta hiziiţe im imp f ef cae aa ge de ca eaaa. U ca He He aăă e ţi a păţi depă -aa mai de cae n ţuzeeşti şor fran nţuz ech h i c b a te ri i n e î n tre tt in v ec ânteece fra inee c cânt , a legăăa a ne leg daa e d em emd că i e,, d a f a ee e, p e i a e ee ea di pea d în hh âân â ând ec e p fiec hhe e . Li de gi ijiji şi fi Lip p de
iaţa. Coe ă 4 Reo Coe
es esturnts du Cu -e s u ' I
.
d Ccur sut o asociate
:
De ma mue or uru er rvrea ma fo araă de doama anard nerâd ăm dau eama e anume ea mba a ea Era aroae mezu oţ ând am au e eaşeae eaşe ae răunu u ma ura ae ee mrăae o roe foraă drăguă Ueor urure ee ma evdene e băgăm de eamă e
..
