Drajeuri

COMPRIMATE ACOPERITE (DRAJEURI ). C OMPRESSI OBDUCTI (F.R. X) Comprimatele acoperite sunt preparate farmaceutice solide,avand forma de discuri, care conţin doze unitare de substanţe active, administrate pe cale orală şi obţinute prin acoperirea unui nucleu cu unul sau mai multe straturi continue şi uniforme (F.R. X).  Avantaje

 Această formă prezintă prezintă următoarele următoarele avantae! avantae! " mascarea #ustului, mirosului neplăcut a unor substanţe medicamentoase$ " protecţia substanţelor active faţă de factorii e%terni$ " diriarea absorbţiei$ " posibilitatea asocierii unor substanţe incompatibile , de e%emplu! vitamina C cu vitamina &' prin introducerea uneia n nucleul draeului iar a celeilalte n nvelişul draefiant$ " aspect plăcut$ " administrare uşoară$ " posibilitatea diferenţierii diferitelor tipuri de draeuri prin coloraţii diferite.  Dezavantaje

anume!

*e l+n#ă multiplele avantae prezentate această formă prezintă şi c+teva dezavantae şi

" draefierea necesită operaţii suplimentare comprimării$ " biodisponibilitatea acestei forme este inferioară comprimatelor. comprimatelor.  Clasifia!e

raeurile raeurile se pot clasifica după următoarele criterii! '. upă locul de eliberare a substanţei active! " draeuri #astrosolubile$ " draeuri enterosolubile$ . upă modul de obţinere! " draeuri propriu"zise$ " comprimate acoperite " comprimate filmate.  F"!#$la!ea "#%!i#atel"! a"%e!ite

raeurile sunt compuse din următoarele părţi! " s+mburele draeului, care poate fi reprezentat de diferite forme! pilule, #ranule, comprimate etc.$ " nvelişul draeului, care poate fi diferit n funcţie de modul de obţinere sau de materialul materialul de acoperire utilizat.  P!e%a!a!ea "#%!i#atel"! a"%e!ite

Comprimatele Comprimatele acoperite se pot obţine prin următoarele metode! " draefiere clasică (draefiere umedă,draefierea propriu"zisa)$ " acoperirea prin comprimare (draefiere uscată)$ " acoperirea cu pelicule (peliculizare). D!ajefie!ea lasi& ('!ajefie!ea %!"%!i$zis&)

raefierea este operaţia prin care nucleele reprezent+nd diferite forme farmaceutice sunt sunt acop acoper erititee cu un stra strat, t, n prin princi cipa pall comp compus us din din za-ă za-ărr. *ent *entru ru a real realiz izaa dra draeu euri ri corespunzătoare, corespunzătoare, nucleul trebuie să ndeplinească anumite condiţii! " rezistenţă suficientă pentru a nu se sfăr+ma prin mişcarea din turbina de draefiere şi sub #reutatea masei de nuclee e%istente n turbină$ " să aibă un timp de deza#re#are corespunzător$ " să aibă masa sub ,/ #$ " să aibă o formă biconve%ă pentru a rula uşor n toba de draefiere.

*entru efectuarea acestei operaţii (draefiere) se utilizează tobele de draefiere. 0oba de draefiere este confecţionată din metal (ino%, cupru cositorit, fier #alvanizat) care să transmită bine căldura, şi să prezinte inerţie faţă de diferite substanţe c-imice şi să aibă o rezistenţă mecanică corespunzătoare. 0urbina de draefiere are o formă elipsoidală av+nd diferite mărimi. Aceasta se roteşte n urul a%ului, pe care este fi%ată. A%ul pe care este fi%ată este nclinat la diferite un#-iuri n funcţie de faza de draefiere. *entru nceput toba este fi%ată la un un#-i de apro%imativ 1/ . 2iteza de rotaţie se poate re#la n funcţie de faza de lucru şi este mai mică n fazele iniţiale urm+nd să se folosească viteze mai mari n fazele finale ale draefierii (lustruirea draeurilor). 0urbina de draefiere este prezentată n fi#ura de mai os

3ucleele draeurilor care sunt introduse n turbină sunt separate de praf, apoi n turbină este introdus siropul de acoperire n care sunt suspendaţi diferiţi au%iliari. Au%iliarii pot fi introduşi şi sub formă de pulberi care pot fi adău#aţi alternativ cu siropul de acoperire. 0urbina este prevăzută cu sisteme de ventilaţie şi căldură corespunzătoare. 3ucleele draeurilor sunt menţinute n turbină p+nă c+nd stratul de acoperire este corespunzător. 4peraţia de draefiere este delicată şi durează timp ndelun#at. 5n timpul operaţiei de draefiere ncălzirea cazanului poate fi realizată n mai multe moduri! *rocesul de draefiere se derulează n următoarele etape! " predraefierea$ " stratificarea$ " colorarea$ " uniformizarea$ " lustruirea. '. Predrajefierea este operaţia prin care nucleele sunt nvelite cu un strat care are rolul de a protea substanţele medicamentoase conţinute n nucleu, de pătrunderea umidităţi  n fazele următoare a draefierii şi de asemenea opreşte trecerea unor componente din nucleu n nvelişul draefiant. 4peraţia are rolul de a rotuni nucleele astfel nc+t draefierea să fie c+t mai uniformă. 6e realizează astfel! " după separarea nucleelor de surplusul de pulberi acestea sunt introduse n cazanul de draefiere peste care se aduce n fir subţire siropul la temperatura camerei (draefiere la rece) sau ncălzit la apro%imativ 7 C (draefiere la cald) p+nă n momentul n care nucleele  ncep să se a#lomereze (să se alipească unele de altele) moment n care se adau#ă pulberea de umplutură, p+nă n momentul n care nucleele se rotesc din nou liber. 5n continuare, n turbină se introduce un curent de aer cald care realizează uscarea. Ca sirop de acoperire se poate utiliza siropul de za-ăr de concentraţie //"78 n care sunt  ncorporate cantităţi mici de carbo%imetilceluloză sodică, #elatină etc. iar ca pulberi de acoperire se utilizează amestecuri de za-aroză 9 talc 9 bio%id de siliciu etc. *redraefierea constă n acoperirea nucleelor cu 1": straturi p+nă c+nd acestea sunt acoperite uniform. C+nd n nucleele draeurilor avem substanţe -i#roscopice predraefierea se realizează cu o soluţie -idrofobă care conţine! acetoftalat de celuloză, şerlac, zeină. 2. Stratificarea. ;ste faza n care se produce n#roşarea şi rotunirea comprimatelor prin adău#area unui strat compact de za-ăr care formează corpul draeului. 6tratificarea decur#e n acelaşi mod ca şi prestratificarea diferenţa const+nd n faptul că se adau#ă mai multe straturi de

 nveliş draefiant astfel nc+t masa (#rosimea) nvelişului să aun#ă p+nă la <"/8 din masa draeului. 3. Colorarea. 4peraţia constă n adău#area unor soluţii conţin+nd diferiţi pi#menţi. =neori colorarea are loc concomitent cu uniformizarea (netezirea). 5nainte de colorare draeurile trebuie să aibă pereţii uniform lustruiţi deoarece orice asperitate poate conduce la obţinerea de draeuri cu suprafeţe neuniforme. Coloranţii utilizaţi la draeuri sunt cei admişi n industria alimentară şi anume! #alben de tartrazină, albastru de alizarină, albastru de metilen, albastru de anilină cu eventuale adaosuri de pulberi ca! aerosil, talc, amidon etc. 6iropul pentru colorare se adau#ă ncălzit la 1"/  iar după terminarea operaţiei draeurile sunt uscate la temperaturi cuprinse ntre 1"/ C timp de c+teva ore. 4. Uniformizarea . 3etezirea. 5n această fază se urmăreşte ca suprafaţa draeului să devină uniformă şi foarte netedă. 5n acest scop se utilizează un sirop de acoperire foarte diluat. 5 . Lustruirea. ;ste ultima fază din procesul draefierii care are scopul de a conduce la draeuri cu aspect lucios, plăcut, suprafaţa devenind perfect netedă şi strălucitoare. *entru lustruire se utilizează emulsii sau soluţii care conţin #răsimi, ceruri ca de e%emplu! ulei de cocos, ceară albă de albină, parafină etc. >ustruirea se poate realiza n acelaşi cazan n care s"a făcut draefierea cu condiţia ca acesta să fie n prealabil curăţat şi spălat. raefierea clasică are c+teva dezavantae şi anume! " operaţia durează mult$ " creşte considerabil masa draeului$ " nu se poate realiza ntotdeauna conservarea substanţelor active datorită prezenţei umidităţii şi temperaturii$ " produsul final nu este ntotdeauna identic ca formă şi #reutate. *entru o reuşită mai bună a operaţiei s"a propus nlocuirea soluţiilor de za-ăr cu alte soluţii, de e%emplu! carbo%imetilceluloză sodică, polietilen#licol etc. A"%e!i!ea '!aje$!il"! %!in "#%!i#a!e

4peraţia este numită şi draefiere uscată iar comprimatele rezultate sunt numite comprimate cu manta. ?etoda prezintă avantaul faţă de draefierea clasică prin faptul că operaţia de acoperire durează mai puţin şi este evitată prezenţa umidităţii. e asemenea, pot fi asociate substanţe incompatibile ntre ele prin plasarea uneia n nucleu iar a celeilalte n nvelişul comprimatului acoperit rezultat. Acest mod de acoperire se realizează cu maşini perfecţionate care lucrează n 7 timpi şi anume! a) n prima fază se aduce o mică cantitate de material n matriţă, material care va forma stratul inferior al draeului$ b) n faza a @@"a se aduce n centrul matriţei comprimatul care va forma nucleul comprimatului acoperit$ c) n faza a @@@"a se comprimă nucleul mpreună cu nvelişul draefiant inferior$ d) n faza a @2"a se introduce n matriţă o nouă cantitate de material care va forma stratul superior de acoperire al comprimatului$ e) n faza a 2"a urmează o nouă comprimare obţin+ndu"se astfel comprimatul acoperit $ f) n faza a 2@"a comprimatul este e%pulzat din matriţă, matriţa fiind disponibilă pentru a fi umplută cu o nouă cantitate de material care va forma stratul inferior de acoperire. A"%e!i!ea $ %eli$le (%eli$liza!e)

?etoda este din ce n ce mai e%tinsă n industria farmaceutică. *eliculele utilizate au diferite scopuri! " protecţie faţă de mediul e%tern$ " diriarea absorbţiei (pelicule enterosolubile sau #astrosolubile)$ *eliculizarea are următoarele avantae faţă de draefierea clasică! " procesul este de scurtă durată$ " comprimatele şi păstrează forma iniţială$

" creşterea n volum este nesemnificativă$ " produsul obţinut prezintă stabilitate ridicată$ " se poate diria absorbţia$ " creşte rezistenţa mecanică$ " se realizează un aspect plăcut, ele#ant al comprimatelor respective. Ca substanţe nt+lnite n peliculizare amintim! " derivaţi de celuloză (metilceluloză, etilceluloză etc.)$ " derivaţi de polivinil (polivinilpirolidonă, alcool polivinilic etc.)$  5n afară de a#enţii formatori de film, la peliculizare se mai utilizează şi alte substanţe cu diferite roluri n formarea peliculelor acoperitoare! " pastifianţi, care stimulează elasticitatea filmului$ " tensioactivi, substanţe care stimulează umectarea$ " coloranţi, corectori de #ust şi miros$ " a#enţi de lustruire$ 1.Acoperirea cu pelicule gastrosolubile

*entru realizarea acestui #en de pelicule se utilizează substanţe macromoleculare care produc o creştere de apro%imativ <8 a masei comprimatului iar #rosimea filmului este de ordinul micronilor. Ca substanţe formatoare de film amintim următoarele!  i'!"*i%!"%il#etilel$l"za.  i'!"*i%!"%ilel$l"za.  Ca!+"*i#etilel$l"za s"'iă.  Etilel$l"za.  P"livinil%i!"li'"na.  P"lietilen,li"lii. 2. Acoperirea cu pelicule enterosolubile

4peraţia este importanta at+t din punct de vedere a diriării absorbţiei c+t şi pentru a protea n unele cazuri substanţele active de p"ul acid din stomac. *entru enteropeliculizare se utilizează următoarele substanţe!  -e!la$l. ;ste un produs natural cu compoziţie neunitară. *rincipalii constituenţi a acestui produs sunt! "poliesteri ai diferiţilor alcooli cu acizi -idro%icarbonici (acid aleuritinic, acid tri-idro%ipalmitic etc.)$ " ceruri$ " diferite substanţe colorate.  Aet"ftalat$l 'e el$l"z&. ;ste unul dintre cele mai utilizate pelicule enterosolubile.  P"li#e!i ai ai'$l$i #eta!ili i este!i ai ai'$l$i #eta!ili . Aceste combinaţii sunt cunoscute sub denumirea comercială de B;udra#it şi sunt considerate cele mai corespunzătoare substanţe pentru enterosolubilizare.  Alte #ate!iale $tilizate %ent!$ ente!"s"l$+iliza!e. *entru obţinerea acestor  pelicule se mai pot utiliza şi alte substanţe, de e%emplu! derivaţi de celuloză (metilceluloză, carbo%imetilceluloză natrică, -idro%ietilceluloză etc.) n asociere cu ulei de silicon şi ulei de ricin -idro#enat sau zeină cu acid oleic şi acid stearic n soluţii alcoolice. Drosimea stratului de film trebuie să fie corespunzător şi anume! " #rosime prea mică poate determina o deza#re#are a comprimatului filmat n stomac$ " o #rosime prea mare a peliculei poate retarda deza#re#area astfel nc+t conţinutul de substanţă activă să fie eliberat tardiv şi absorbit parţial. >iteratura de specialitate indică drept corespunzătoare pelicule enterosolubile cu o #rosime cuprinsă ntre <": microni şi aceasta n funcţie de a#entul formator de film utilizat. *entru acoperirea comprimatelor cu a#enţi formatori de film ( peliculizare ) se utilizează diferite metode şi instalaţii pentru efectuarea acestor operaţii şi anume! " Acoperirea n turbine. " Acoperirea prin imersie. " Acoperirea prin suspendare n aer.

Ca!ate!e i "nt!"l. C"nse!va!e  C"n'i/ii ,ene!ale 'e alitate

Condiţii de calitate cerute de F.R. X pentru comprimatele acoperite sunt următoarele! 1.Descriere (aspect. Comprimatele acoperite au formă de discuri (sau alte forme) cu suprafaţa plană sau conve%ă, continuă, lucioasă, intactă, fără fisuri vizibile, albe sau colorate, aspect uniform, fără pete şi pot prezenta pe una sau pe ambele feţe diferite inscripţionări. 2.Deza!re!area . 4peraţia se realizează n soluţie acidulată conţin+nd pepsină pentru comprimatele acoperite, #astrosolubile. 5n urma determinării, comprimatele #astrosolubile trebuie să se deza#re#e n cel mult o oră n această soluţie dacă mono#rafia nu prevede altfel. Comprimatele acoperite enterosolubile nu trebuie să se deza#re#e n soluţie acidă de pepsină timp de două ore dar trebuie să se deza#re#e, n soluţie alcalină de pancreatină n cel mult o oră dacă mono#rafia nu prevede altfel. 3. Uniformitatea masei . *entru determinarea acestui parametru se c+ntăresc  de comprimate cărora li se face masa medie. Aceleaşi comprimate sunt c+ntărite şi individual iar  masele individuale pot prezenta abaterile procentuale prevăzute n FR X 4. Dozarea. *entru determinarea acestui parametru se procedează n acelaşi mod ca şi la comprimatele neacoperite iar conţinutul de substanţă activă pe draeu poate prezenta faţă de valoarea declarată abaterile procentuale prevăzute n FR X C"nse!va!ea "#%!i#atel"! a"%e!ite

Comprimatele acoperite se păstrează n ambalae bine nc-ise, ferite de lumină, umezeală şi căldură. 5n #eneral, termenul de valabilitate a acestora n cazul unei conservări corespunzătoare este de <"1 ani. C"#%!i#ate a"%e!ite "fiinale 0n F.R. X 1. C"#%!essi O+'$ti A#it!i%t2lini 2'!"3l"!i'i D!aje$!i 'e l"!3i'!at 'e a#it!i%tilin&

draeu.

raeurile de clor-idrat de amitriptilină conţin / m# clor-idrat de amitriptilină pe A/i$ne fa!#a"l",i& i 0nt!e+$in/&!i! antidepresiv. 4. C"#%!essi O+'$ti Di%2!i'a#"li D!aje$!i 'e 'i%i!i'a#"l

raeurile de dipiridamol conţin / m# sau E/ m# dipiridamol pe draeu. A/i$ne fa!#a"l",i& i 0nt!e+$in/&!i! coronarodilatator, şi antia#re#ant plac-etar. 5. C"#%!essi O+'$ti D"*e%ini 2'!"3l"!i'i D!aje$!i 'e l"!3i'!at 'e '"*e%in&

raeurile de clor-idrat de do%epină conţin / m# do%epină pe draeu. A/i$ne fa!#a"l",i& i 0nt!e+$in/&!i! antidepresiv. 6. C"#%!essi O+'$ti 7anat"si'i C D!aje$!i 'e lanat"zi'& C

raeurile de lanatozidă C conţin ,/ m# lanatozidă C pe draeu. A/i$ne fa!#a"l",i& i 0nt!e+$in/&!i! cardiotonic. 8. C"#%!essi O+'$ti 9"!t!i%t2lini 2'!"3l"!i'i

D!aje$!i 'e l"!3i'!at 'e n"!t!i%tilin&

draeu.

raeurile de clor-idrat de nortriptilină conţin ' m# clor-idrat de nortriptilină pe A/i$ne fa!#a"l",i& i 0nt!e+$in/&!i! antidepresiv. :. C"#%!essi O+'$ti 92statini D!aje$!i 'e nistatin&

raeurile de nistatină conţin /. =.@. pe draeu. A/i$ne fa!#a"l",i& i 0nt!e+$in/&!i! antimicotic. C"#%!essi O+'$ti Pent"*if2llini D!aje$!i 'e %ent"*ifilin&

raeurile de pento%ifilină conţin ' m# pento%ifilină. pe draeu. A/i$ne fa!#a"l",i& i 0nt!e+$in/&!i! vasodilatator periferic şi central. ;. C"#%!essi O+'$ti P!"%ant3elini B!"#i'i D!aje$!i 'e +!"#$!& 'e %!"%antelin&

draeu.

raeurile de bromură de propantelină conţin '/ m# bromură de propantelină pe A/i$ne fa!#a"l",i& i 0nt!e+$in/&!i! antispastic, neurotrop. <. C"#%!essi O+'$ti P2!itin"li Di32'!"3l"!i'i D!aje$!i 'e 'il"!3i'!at 'e %i!itin"l

raeurile de diclor-idrat de piritinol conţin ' m# de piritinol pe draeu. A/i$ne fa!#a"l",i& i 0nt!e+$in/&!i! neurotonic. =. C"#%!essi O+'$ti Tiniza'"li C"#%!i#ate fil#ate 'e tiniza'"l

Comprimatele filmate de tinidazol conţin / m# tinizadol pe comprimat. A/i$ne fa!#a"l",i& i 0nt!e+$in/&!i! c-imioterapic antiparazitar. 1>. C"#%!essi O+'$ti ?ina#ini D!aje$!i 'e vina#in&

raeurile de vincamină conţin ' m# vincamină pe draeu A/i$ne fa!#ae$tia! stimulează circulaţia cerebrală av+nd efecte trofice şi protectoare asupra neuronilor cerebrali.