Vitamina B1
(tiamină, vitamină antiberiberică, vitamină antipolinevritică) antipolinevritică)
1. 2. 3. 4. . $. &. (. ).
Int Introducere Răsp Răspând ândir iree în natu natură ră Stru Struct ctur ură ă chi chimi mica ca Meta etaboli olism Rol Rol bioch biochim imic ic și !i"i !i"iol olo# o#ic ic %arenț ă 'ece 'e cesa saru rull "il "ilni nicc %onclu"ii Bibl Bibliio#ra o#ra!i !iee
1. Introducere
Vitamina Vitamina B1, numită și tiamină, aneurină, factor factor anti “beri-beri”, factor antinevritic, a fost descoperită pentru prima dată de Cazmir Cazmir Fun !n 1"#$, care a separat prin prin e%tracț ie un concentrat de factor anti “beri-beri”& ' fost izolată din tărță orezului, sub formă cristalină, !n 1"# de către *ansen și apoi !n 1"#" de către +indaus +indaus din drodia de bere& tructura sa c.imică c.imică a fost stabilită stabilită 1 de bioc.imistul american /&/ +illiams +illiams și cole0ii săi, săi, !n 1"$ ('t2m ('t2m et al., #33# )&
2. Raspandire in natura
4oate 4oate alimentele alimentele naturale naturale conț in tiaminp tiaminp pentru că toate ț esuturile esuturile vii sunt dependente dependente de această această vitamină pentru metabolismul metabolismul 0lucidic& 0lucidic& 'liment 'limentele ele ce nu conț in tiamină sunt preparate (prelucrate) de om& e 0asește !n cantitate de 13 mc05l !n laptele uman ș i de 663 mc05l !n laptele de vacă (Vasiliu (Vasiliu și 7eormaneanu, 7eormaneanu, 1"86#)& 4iamina este bo0at reprezentată !n 9 -
semin semințele ned nedecor ecortic ticate ate ale cereal cerealelo elor9 r9 0ru, 0ru, porumb porumb,, orez orez țesut esutur urii anim animal ale9 e9 fica ficat, t, rini rinic. c.ii drodia de bere pinea nea0ră
1
't2m, :&, andu, ;&, andu, ;&C&'& (#33#), Competenț e de biochimie descriptivă, apoca ##8 (toate referirile din acest te%t fac trimitere la autor)& # 7eormăneanu, ?&, Vasiliu, 7& (1"86), Ghid de nutri
-
crupele de .rișcă ovăz, semințe de floarea-soarelui, coi de orez fasole, mazăre, soia, drodiile alimentare, nuci, tărț e flori, frunze, polen (Vasiliu și 7eormăneanu, 1"86@ >eamț u, 1""A@ 't2m et al &, #33#@ 'rdelean et al &, #33"6 @ eclaman et al &, #33"$@ Crisnic et al &,#311@ orila, #31A)
Conținutul de vitamina B1 la diferite produse alimentare (>eamțu, 1""A) 9 :rodus ?ere :ere Caise :ersici :rune tru0uri ămi :ortocale Cartofi Fasole uscată Fasole verde ?azăre ?orcovi Conopidă panac 7ermeni de porumb 7ermeni de 0ru 7ru tărțe Drez ecară 7ermeni de secară Drz
Vit& B1 m05133 0 3&3#-3&3" 3&31-3&3# 3&36-3&1A 3&1$ 3&31-3&3 3&3 3&31-3&3 3&3-3&3" 3&36-3&68 3&1-3&68 3&$ 3-3&63 3&16 3&16-3&18 3&3A 1&33-1&# 3&#-1&8 3&$-3&8 3&-3&6 3&#-3&6 1&$-#&$ 3&6
:rodus 7ermeni de orz :ine inte0rală :ine albă =rodie de bere =rodie de panificație uscată <%tract de drodii Ceapă verde Varză albă 4omate :orumb boabe 7ru boabe Carne de vacă Carne de porc Creier de vacă Creier de porc Ficat de vacă /inic.i de vacă /inic.i de porc apte de vacă Ent Brnzeturi 7ălbenuș de ou
Vit B1 m05133 0 #&8-&$ 3&-3&6 3&#-3& $&$-#$&3 1&3-&3 3&3 3&1# 3&3$-3&#$ 3&3$-3&#$ 3&1$ 3&6-3&$ 3&1$ 3&-3&$ 3&#$ 3&-3&$$ 3&6-3&$ 3&6-3&$ 3&A-3&8 3&3$-3&38 3&3-3&3$ 3&1# 3&#-3&1
n cantitate relative mare, peste 3&331G se 0ăseș te tiamină !n 0ermenii ș i !n special !n scutellum din semințele cerealelor& Frunzele tinere ale plantelor conț in mai multă tiamină dect cele bătrne ('rdelean et al &, #33")& 4iamina sintetizată de către Bacillus radicicola contribuie la aprovizionarea plantelor cu această substanț ă (>eamtu, 1""A@ 'rdelean et al &, #33")&
>eamțu, 7& (1""A), Biochimie alimentară,
A
orilă, <&C& (#31), Nutriție și dietetică în asistenț a medicală comunitară,
3. Structura chimică
4iamina se 0ăsește !n natură sub formă liberă, sub formă de esteri mono-, di- ș i trifosforici și sub formă de esteri mono- și disulfurați (Vasiliu și 7eormăneanu, 1"86)& eamț u, 1""6)& Vitamina B1 este stabilă !n aer, deoarece nu se o%idează uș or& eamț u, 1""A)&
4. Metabolism
4iamina se absoarbe !n intestinul subțire (!n mai mică măsură și la nivelul intestinului 0ros) iar sn0ele o transportă la țesuturi (eclaman et al &, #33")& 'bsorbția se realizează prin procese active și pasive ('t2m et al &,#33#), pasiv dacă vitamina se află !n intestin !n concentraț ii mari, iar activ cnd concentrația intraluminală este mică (Vasiliu ș i 7eormăneanu, 1"86)& <%perimental, transportul tiaminei este deficient !n carența de folaț i ș i !n prezenț a etanolului (Vasiliu și 7eormăneanu, 1"86)& n or0anism- la nivelul ficatului, rinic.iului și inimii- molecula vitaminei B1 este combinată cu resturi de acid fosforic și proteine specifice (!n prezenț a ionilor ?n#K) pentru a da naștere la coenzime ș i enzime active, participante la metabolismul 0lucidelor& ntr-adevăr, !n celulele diverselor or0ane ș i țesuturi tiamina se află sub formă de ester pirofosforic, tiaminpirofosfat (:opescu et al &, 1""813@ Crisnic et al &, #311)& ucul 0astric care are un pL acid, nu are efect distru0ător asupra tiaminei, !n timp ce bila ș i sucul 0astric duodenal, care sunt usor alcaline, descompun repede tiamina& 4iamina din alimente este distrusă parț ial !n cursul prelucrării culinare ('rdelean et al &, #33")&
8
?itrea, >&, /osetti-Coltoiu, ?& (1"8$), Biochimie,
13
=inu, V&, :opa-Cristea, <&, :opesc, '&, 4rutia, <& (1""8), Biochimie medicală, mic tratat,
. Rol biochimic si !i"iolo#ic
4iamin pirofosfatul (4::), forma activă a vitaminei B 1, este cofactor enz2matic (0rup prostetic) al unor enzime ce catalizează reacț ii ca9 -
-
-
decarbo%ilarea o%idativă a M-cetoacizilor9 acid piruvic, acid M-ceto0lutaric, M-cetoacizi derivați de la Val ,eu, ;le (eclaman et al & ,#33"), 4:: find coenzima !n reacț iile enzimatice (Vasiliu și 7eormăneanu, 1"86@ /osetti-Coltoiu ș i ?itrea, 1"8$) de transfer ale unei unități de alde.idă activă (>eamț u, 1""A@ :opescu et al &, 1""8)& =ecarbo%ilarea acidului piruvic, de e%emplu, poate fi neo%idativă cu formare de acetalde.ida, catalizatorul fiind piruvat decarbo%ilaza din drodii, sau poate fi o%odativă cu formare de acetil coenzima ' (upea, #33A @ 'rdelean et al &, #33")& reacții de M-condensare cu formare de M-.idro%iacizi (Vasiliu ș i 7eormăneanu, 1"86)& En e%emplu !l constituie condensarea a două molecule de acid piruvic !n prezenț a acetolactat sintetazei cu formare de acid M-acetil lactic, intermediarul din stinteza valinei (upea, #33A@ 'rdelean et al &, #33")& reacții de transcetolare, catalizate de transcetolaze (ce contin 4::)& :rocesul are loc !n cadrul căii pentrozofosfatilor de metabolizare a monoza.aridelor (eclaman et al &, #33")& 4ranscetolaza implică sc.imbul !ntre două 0rupări cetonice ș i două molecule acceptoare de aldoze (upea, #33A@ 'rdelean et al &, #33")&
4iamina (>eamtu 1""A@ eclaman et al &, #33"@ orila, #31)9 -
intervine !n funcționarea țesuturilor !n care de0radarea 0lucidelor oacă un rol important9 țesut nervos, miocard favorizează conversiunea 0lucide-lipide intervine și !n metabolismul funcțional al sistemului nervos prin favorizarea formării acetil-colinei (mediator c.imic !n transmiterea influ%ului nervos) favorizează depunerea 0lico0enului !n ficat participă la formarea .ormonului tireotrop și inactivarea estro0enilor din ficat aută la arderea 0lucidelor ș i proteinelor participă la procesul de creștere stimulează creșterea țesuturilor și a rădăcinilor plantelor cultivate !n soluții artificiale (>eamțu, 1""A)
$. %arența
=eficiența de vitamină B1 se manifestă clinic la adult la #- luni de la intreruperea aportului dietetic, iar la copii, mai precoce (Vasiliu și 7eormăneanu, 1"86)& căderea nivelului de tiamină !n or0anism provoacă9 insomnie, iritabilitate, dureri și parestezii de membre, reducerea capacităț ii de muncă fizică ș i intelectuală (orilă, #31)&
4
Carența, !n forma completă constituie boala beri-beri care cuprinde (Vasiliu ș i 7eormăneanu, 1"86@ /osetti-Coltoiu si ?itrea, 1"8$@ >eamtu, 1""A@ 't2m et al &, #33#@ upea, #33A@ eclaman et al &, #313@ Cr!snic et al &, #311@ orilă, #31)9 -
tulburări neurolo0ice (nevrite, arefle%ie, astenie) cauzate de fenomene de0enerative tulburări miocardice, pnă la insuficiență cardiacă edeme, !n formele “umede” de beri-beri la alcoolici evoluează cu polinevrită, crampe dureroase !n membrele inferioare, tulburări sensitive și motorii tulburări 0astrointestinale oboseală fizică și intelectuală scăderea puterii de concentrare stări de neliniște cu astenie 0enerală
&.'ecesarul "ilnic
>ecesarul zilnic pentru adult este de cca 1- m0, aceste cantităț i fiind sensibil mai mari !n caz de suprasolicitare a or0anismului9 creștere, sarcină, convalescenț ă (/osetti-Coltoiu ș i ?itrea, 1"8$)& n practica industriei alimentare se !mbo0ăț eș te artificial făina de 0ru, porumb, pinea, pastele făinoase, etc&, prin adaos de vitamina B1, pentru a asi0ura cantitatea de 3&$- m0 necesară zilnic unui adult (>eamțu, 1""A)& =ieta obiș nuită a unui individ satisface necesarul de tiamină dacă nu conț ine cantităț i disproporț ionat de mari de cereale rafinate, za.ăr rafinat ș i alcool (Vasiliu și 7eormaneanu, 1"86)&
(.%onclu"ii
Vitamina B1, sau “vitamina bunei dispoziț ii” face parte din comple%ul vitaminic B&
5
).Biblio#ra!ie 1&'t2m, :&, andu, ;&, andu, ;&C&'& (#33#), Competenț e de biochimie descriptivă, apoca ##8 (toate referirile din acest te%t fac trimitere la autor)& #&7eormăneanu, ?&, Vasiliu, 7& (1"86), Ghid de nutriție și alimentaț ie în pediatrie, eamțu, 7& (1""A), Biochimie alimentară, &, /osetti-Coltoiu, ?& (1"8$), Biochimie,
6
