VERNOR VINGE s-a n ăscut în 19 44 în Waukesha, Wisconsin, şi provine dint r-o a!i"ie de #eo# rai, iind ascinat înc ă din copi"ărie ţă de ştiin şi ca"cu"atoare$ ţ ă%icen iat în inor!atic ,ăa ost proesor de !ate!atic şi ca"cu"atoare "a &niversitatea de 'tat din 'an (ie#o p)n ă în anu" *+++, c)nd s-a dedicat ec"usiv carierei "ite rare$ de.utat cu tete '/ în 1900, dar a devenit cunoscut a.ia în 191, dup ă pu."icarea nuve"ei 2rue Na!es$ ceasta şi ur! ătoare"e dou ă ro!ane, 2he 3eace War 1945 şi 6arooned in Rea" ti!e 1905, au su."iniat interesu" s ţă ău a de sin#u"aritatea tehno"o#ic ă $ în 1997, a c)şt i#at 3re!iu" 8u#o pentru /ire &po n the (eep 199* - /oc în d)nc5, peror!an ţă pe care a repetat-o în *+++ cu vo"u!u" (eepness in the 'k$ în *++:, Rain.o;s End i-a adus a" trei"ea 3re!iu 8u#o pentru ro!an$ Nuve"e"e /ast 2i!es at /air!ont 8i#h *++*5 şi 2he oan ($ Vin#e, de dou ă ori c)şti# ătoare a pre!iu"ui 8u#o$ vernor i vine oc în ad)nc 2raducere din "i!.a en#"e?ă 6ihai-(an 3ave"escu e ""en, Ro.ert ohn arvis, >ud %a?ar şi >oan ($ Vin#e$ îi sunt etre! de recunoscător "ui >a!es /renke" pentru redactarea ecepţiona" ă a acestei ţ ă ţc r i$ îi !u" u!esc "ui 3ou" nderson pentru citatu" pe care-1 o"osesc ca !otto a" "otei =en# 8o$ în vara anu"ui 19, a! vi?itat Norve#ia şi !u"te dint re "ucruri"e pe care "e-a! v ă?ut aco"o au in"uenţat scrierea acestui ro!an$ %e sunt oarte ă recunosc tor "ui >ohannes ăţ Ber#, 8eidi %sho" şi 'ociet ii niara pentru c ăă!i-au ar tat Os"o şi pentru ospita"itatea "or !inunat , îns şi or #ani?atori"or cursu"ui de siste!e distri.uite de "a ă ă &niversitatea 2ro!se, în !od deose.it "ui (a# >ohansen$ Niciodat ă nu-!i închipuise! ă c în re#iunea ăă arctic poate s eiste un "oc at)t de p" ăcut şi de ru!os ca 2ro!so şi ?ona din Luru" s ău$ %iteratura science-iction şi-a i!a#inat !u"te creaturi etraterestre - e"e sunt una dintre !ari"e atracţii a"e #enu"ui$ Nu ştiu ce anu!e !-a inspiratţ s ă-iă cree? ă pe < " re iiă din acest ro!an, dar ştiu c Ro.ert ă ă .ernath a scris despre o ras si!i"ar în povestirea sa >unior ap ărută în revista Ga"a, ianuarie 1905$ >unior este un co!entariu super. asupra spiritu"ui vie ţii$ -V$ V$ 3RO%OG
2
?#)ndăreau o ă.i."iotec veche$ N-a ă r i tre.uit ă ă s ie pericu"os s -şi o"oseasc proprii"e auto!ate, curate şi .eni#ne$ Bi."ioteca aceasta nu era o creatur ă vie şi nici ! ăcar nu avea auto!ate care aici ar i putut înse!na !ai !u"t, !u"t !ai !u"t, dec)t oa!enii5$ veau s ă se uite,ă s ridice, ă ăs ă a"ea#ăţ şi s ie ă aten i s nu se ard $$$ Oa!eni care aprind ocuri şi se Loacă cu "ăcări"e$ rhiva a inor!at auto!ate"e$ u ost construite structuri de date, dup ă care au ur!at prescrip ţii$ ost rea"i?atţă ăo re ea ă "oca" , !ai rapid dec)t orice de peţăă'trau!, dar cu si#uran ă "ipsit de perico"$ u ost ad u#ate noduri, pe care "e-au !odiic at a"te prescrip ţii$ rhiva era un "oc prietenos, cu ierarhii de chei de traducere care-i purta u !ai departe$ 'trau!ăăîns ăşi avea s ie ai!oas pentru ea$ u t recut şase ă "uni$ &n an$ 3erspectiva o!niscient $ Nu toc!ai conştientă de sine$ ţ
oa!eni, vor !uri to ţi$ de noi, nu vo! !uri$ -
re#ata$$$ îndărătu" unui par avan de !inciuni transparente$ &nii în ţe "e#eau c ă ceea ce deşteptaser ă putea s ă înse!ne s)rşitu" "or, c ă putea s ă înse!ne s)rşitu" (o!eniu"ui 'trau!"i$ se!enea de?astre aveau precedente, istorii despre rase care se Lucaser ă cu ocu" şiăăuseser ă !istuite de " c ri$ ăNiciunu" dintre ei nu #hicea adev ru"$ Niciunu" nu #hicea onoarea care po#or)se peste ei, aptu" c ă schi! .aseră viitoru" a o !ie de !i"ioane de siste!e ste"are$ Ore"e se reduser ă "a !inute, !inute"e "a secunde$ cu! iecare secund ă era "a e" de "un# ă ca tot ti!p u" dinainte$ în"orirea era aproape, oarte aproape$ (o!nia dinaintea ce" or cinci !i"iarde de ani avea s ăie rec)şti#at ăă , îns de data ăă aceasta p strat $ &n sin#ur "ucru !ai "ipsea, dar nu aveaă "e# ătur cu ur?e"i"e oa!eni"or$ ă In arhiv ţ , în ad)ncu" ă prescrip ii"or, ar i tre.uit s i eistat ceva !ai !u"t$ (esi#ur, dup ă !i"iarde de ani puteau eista pierderi$ Nou-n ăscutu" îşi percepea toate puteri"e anterioare, ca potenţia"$$$ totuşi ar iă tre.uit s i eistat ceva !ai ăţ ă!u"t, ceva ce e" înv aseă în pr .uşirea sa sau ceva care usese " sat de ina!icii s ăi ă dac aceştia eistaser ă ă ă vreodat 5$ 2est arhive"e vre!e de secunde "un#i$ Eistau "acune, su!e de contro" deteriorate$ &ne"e se datorau ti!pu"ui$$$ In eterior, nava-container şi re#ata se ridicar ă de pe terenu" de aso"i?are, în ă" ţ)ndu-se pe a#raviuri si"en ţioase deasupra şesuri"or cenuşii pe unda" cenuşiu, cu ruine vechi de cinci !i"iarde de ani$ proape Lu!ă tate din oa!eni se a"au "a .ordu" aparate"or ace"ora$ Era tent ativa "or de evada re, precaut ca!u"at ă$ Eor tu" "e usese privit cu a!u?a!ent deoca!dat ăD nu era toc!ai !o!entu" pentru în"orire şi oa!enii încă !ai puteau i de o"os$ (edesu.tu" nive"u"ui de supre! ă conştiin de sine, ţă ţ predispo?i ii"e sa"e ăparanoice invadaser .a?e"e de date a"e oa!eni"or$ Veriică, doar ca s ă ie si#ur$ (oar ca s ă ie si#ur$
ă ă
< $$$ ă3uterea ."indaLu" eterior, darcare astaraportau nu repre?enta o pro."e! $ 3)ncare şi ăut , ătest ă nu se sinchisise ă ăsupraa aceast ă!aşin rieă rudi!entar avea !ii ţniciodat ţ de sen?ori ţ s sa.ote?e ro.o i risipi i pe a ei, statutu" şi perico"e"e, ru"au pro#ra!e uti"itare$ 6aLoritatea erau dec up"a ţi acu! şi nava #onea aproape or.eşte$ Ei credeau c ădac ăînchideau ochii vor i în si#uran ţăă$ înc oă secund şi re#ata ă ă avea s atin# ăsecuritatea interste"ar $ %aseru" p)"p)i pe un sen?or de av arii care anun ţa !odiic ări"e esen ţia"e într-un spin a" u"trapropu"siei$ întreruperi"e sa"e nu puteau i i#norate, dac ă se dorea reuşita sa"tu"ui ste"ar$ întreruperea u onorat ă$ Rutina de tratare a întreru perii care ru"a orientată spre eterior pri!i se!na"eă de "u!in ă ă de "a "aseru" ă r !as pe ă p"anet $$$ o intrare secret în codu" navei, insta"at atunci c)nd nou-născutu" su.!inase echipa!entu" de so" a" oa!eni"or$$$ $$$şi 3uterea u "a .ord, cu do ar c)teva !i"isecunde "a dispo?i ţie$ #en ţ ii ei ăă - r echiva"ent u!an pe ac est hard;are pri!itiv - #oniră prin auto!ate"e navei, decup")nd şi închi?)nd$ Nu avea s ă !ai eiste niciun sa"t$ Videoca!ere"e de pe puntea navei arăătar ă di"at ri de pupi"e, începutu" ăţ unui ţ ă ipă t$ Oa!enii în e"eser , în ! sura în c are oroarea se p oate instaura într-o rac ţiuneăăde secund $ Nu avea s !ai eiste niciun sa"t$ 2otuşi ă ă u"trapro-pu"sia era d eLa an#aLat $ vea s eiste o încercare de sa" t, sortit ă pieirii în "ips a contro"u"ui auto!at$ ă ă Nu ă !a i ră ! seser nici cinci !i"isecunde p)n "a descărcarea pentru sa"t, o succesiune !ecanic ă pe care niciun sot;are n-o putea !anipu"a$ #en ţii nou-n ăscutu"ui se repe?ir ă peste tot prin ca"cu"atoare"e navei, încer c)nd ?adarnic o închidere #enera"ă$ %a o secund ă ă-"u-!in ă dep rtare, su. ruine"e cenuşii a"e %a.oratoru"ui 'uperior, 3uterea nu putea dec)t săă priveasc $ staăera ă /re#ata avea s ie distrusţ $ t)t de încet$$$ şi a t)t de iute$ O ra c iune de se cundă$ V ăpaia se răsp)ndi din ini!a re#atei, consu !)nd si!u"tan perico"u" şi posi.i"itatea$ %a dou ă sute de !ii de ki"o!etri dep ărtare, #reoaia nav ă-container îşi ă e ecut sa"tu" u"trapropu"sie ă şi ădis p ru ădin ă vedere$ Nou-n scutu" aproape c nu-i d du nicio atenţie$ 3erect, ţ ă c) ă iva oa!eni sc paser ţ D universu" îi aş tepta cuă.ra e"e deschise$ In se cunde"e ce u r!ar , nou-n scutu" si! ţ ţi$$$ e!o iiM$$$ "ucruri care e rauţ !ai !u"t, ţ şi !ai pu in, ţ dec)t ăar i si! it un o!$ Eventua"e e!o ii@ Ea"tare$ Nou-n scutu" 3
4
ţ
ştia c ă acu!ţ va supravie ui$ Oroare$ <)t de ă aproape ă de !oarte usese ă înc o dat $ /rustrare$ 3oate cea !ai puternic , cea !ai apropiată de si!p"u" ei ecou u!an$ eri se p")n#ea c ă pierduse tot ce u sese !ai interesant, îns ă >ohanna O"sndot era !u" ţu!i tă că dor!iseD ea îi cunoscuse pe unii adu"ţi din cea "a"tă nav ă$ >ohanna p"utea între rackuri"e de hi.ernau ă ţi$ < "dura ă ăre?idua" de#aLat ă de condensatoare ă cea ca .e?na s ie inerna" de ier.inte$ 3ete nere#u"ate de !uce#ai cenuşiu creşteau pe pereţi$ eri ar i putut aLu n#e$ 2rei sute nou ă copii ?ăceau aco"o - toţi copiii, cu ecep ţia etei şi a rate" ui ei, >eri$ ohanna îşi şterse runtea şi privi aişaLu" uneia dintre e"e$ ido!a !aLorit ăţi i ce"or din r)nduri"e interioare, aceasta era în stare critic ă$ 2i!p de dou ă?eci de ?i"e î" ! en ţinuse ăpe ă. iatu" din untru ăîn h i.ernare, ă ă îns pro.a.i" c avea s -" ucid ă peste în c ă o ?i$ /a nte"e e i de venti"are erau curate, totuşi >ohanna "e !ai aspir ă oădat $$$ !aiă de#ra. ă ca o ru# ciune pentru no roc, dec)t ca între ţinere eicientă$ 6a!a şi tata nu puteau iţîn vinui ăi,ădeşi >ohanna ăţ . nuia c ei se ăautoînvinov eau$ Evadarea usese pus "a ca"e cu !ateria"e"e de car e dispuseser ă, în u" ti!a c"ip ă, c) nd eperi!entu" devenise pericu"os$ ohanna 2ati ?ice c ă nu !ai e ti!p$ Jice s ăter!ini ce aci şi s ăvii sus$ >eri îşi strecurase capu" prin trapă, ca să stri#e "a ea$ -Bine Oricu! n-ar i tre.uit s ă ie aici, LosD nu !ai putea ace ni!ic pentru a-şi aLuta prietenii$ 2a!i, Giske şi 6a#da$$$ v ă ro#, v ă ro# ţ săţ ă nu p i i ni!ic >ohanna se ţ trase prin intersti iu" de ă acces ă şi u c)t pe aici s se i?.easc de >eri care venea din direc ăţiaă opus $ B iatu" ă ă oăprinse de !)n şi r !ase ă")n# ea, înă ti!p ce p"uteau spre trap $ In u"ti!e"e dou ?i"e nu !ai p")nsese, dar pierduse !u"t din independenţa u"ti!u"ui an$ cu! erau cu ochii-n patru$ - ohanna îi răspunse ?)!.etu"ui, aproape purtată de entu?ias!u" "ui$ I#noră ta"!eş-.a"!eşu" de echipa!ente şi !irosuri"e de#aLate într-un spa ţiu închis ă de două?eci deă ?i"e$ 2ata ar ta "a e" deăcute? tor ca orice poster pentru aventur $ %u!ina dinspre erestre"e disp"au"ui se re"ecta din încreţituri"e costu!u"ui presuri?at$ 2oc!ai venise din eterior$ >eri îşi ăcu v)nt în ăca.ină, tr #)nd-o ăă pe ţ>ohanna dup e"$ 'e i în p"asa de re inere ă dintre ea şi !a!a "or$ 'Lana O"sndot îi veriic centuri"e, apoi pe a"e etei$ -sta va i i nteresant, >eri$ Vei înv ăţa ceva$ -(a, totu" despre #hea ţă$ O prinsese de !)nă pe !a!a$ Ea ?)!.i$ - Nu a?i$ 6ă reer "a aso"i?are$ cu! nu va !ai i ca un a#ravi sau o .a"istic ă$ #raviu" era !ort$ 2ata toc!ai detaşase capsu"a "or de tra nsportor$ N-ar i put ut aso"i?a nava principa" ă cu un sin#ur Let ţunc iona"$ ă 2ata ă ă cu ceva cu v "! şa#u" de co!en?i pe care "e sot ca."ase "a datasetu" "ui$ ohanna . ănui c ă r)nau cu 1 #$ >eri îşi !ută privirea de "a disp"au" de eterior "a !a!a sa, după aceea înapoi$ - i atunci cu! va iM 3ărea curios, totuşi #"asu" îi tre!urase uşor$ >ohanna ă ă ăaproape c ?)!.iD >eri ştia c încercau s -" distra# ă şi se str ăduia s ă-
şi Loace ro"u"$ - ceasta va i o co.or)re ec"usiv cu racheta, a"i!entat ă aproape în per!anen ţă$ Ve?i ereastra din !iL"ocM Videoca!era aceea priveşte drept în Los$ 3ractic po ţi vedea cu! încetini!$ şa era$ >o hanna ă aprecie ă ţă c se # seau "a !ai pu in de dou sute de ki"o!etri a"titudine$ rne O"sndot uti"i?a racheta care usese ataşat ă de partea dorsa" ă a carcasei ca"ei pentru a anu"a co!p"et vite? a or.ita" ă$ Nu eistau a"te op ţiuni$ .andonaser ă transportoru", cu a#raviu" şi u"trapropu"sia$ Nava îi adusese departe, dar contro"u" auto!at d ădea rateuri$ 3"utea inert ă pe or.ita "or, "a c)teva sute de ki"o!etri în a ţă$ %e !ai ără! sese doar carcasa ăă ăăă ca"ei$ ă / r aripi, r a#ravi, r ăaeroscut$ ă eri, deşi spuse"e ei erau adev ărate$ o hanna si! ţi un va" deţă#rea D de o.iceiănu avea r u de
ţ
spa dar rasta a"tceva$ uscatu"uiţ ininit şi oceanu"ui din ereastra crescu treptat$ 'e ? ăse reau doar ţiu,nori ă îne$Lose ri -, î!pr ăştiat ă în arce şi petice$ 2otu" era at)t de ru!os$$$ iar ei cădeau drept într-aco"o >ohanna ă au?i ?ăn# nituri !eta"ice pe carcasa ca"ei, ţ c)nd ă Leturi"e de po?i ionare "e întoarser vehicu"u", orient)nd în Los Letu" principa"$ /ereastra din dreapta ar ăta acu! so"u"$ >etu" anc"anş ă din nou, "a o dece"erare apropiat ă de 1 #$ 3eri!etru" disp"au"ui se înne#ri într-un ha"o de arsur ă$ - &au ăcu >eri$ E ca -ntr-un e"evator, în Los şi-n Los şi-n Los şi-n Los$$$ 3)nă Los !ai erau ă o sut de ki"o!etri ă ă aşa c încetinir ă pentru ă ca r)narea at!oseric s nu -i ac ă .uc ăţe"e$ 'Lana O" sndot avea dr eptate@ era un !od no u de a co.orî de pe or.it ,ă îns ănu o !etod ăpe ca re s -o i preerat în circu!stanţe nor!a"e$ eri s ă se apropie de !uşchiu" ace"a$ 2otuşi >ohanna îi au?ise o dată, c)nd ei cre?user ţă ă c ra ă ii se a"au în cap tu" opus a" carcasei$ G"asu" tatei aproape c"ocotise de urie$ -2otu" a ost de#ea.a rostise e" încet$ ! creat un !onstru, a! u#it şi acu! sunte! r ătăciţi în d)nc$ i #"asu" !a!ei, chiar !ai încet@ -3entru a !ia oar ă, rne, n-a ost de#ea.a$ Ii ave! pe cop ii$ /" uturase ă din !)năţ spre asperitatea car e se " ea peste perete$ i ţin)nd sea!a de vise$$$ direc ţii"e pe care "e-ave!$$$ cred c ă-i "ucru" ce" !ai .un "a care a! putea spera$ eri ţ op ise ?#o!otos ă ţ prin ca" , anun )ndu-şi ă ţă ăţ intrarea i!inent , şi p rin ii a!u iser $ >ohanna nu avusese curaLu" de a-i între.a despre ce vor.iser ă$ In %a.oratoru" 'uperior se înt)!p"aser ă eveni!ente stranii, iar c ătre ina", une"e de-a dreptu" ne"iniştitoareD p)n ă şi oa!eni care nu se !ai co ! portau chiar ca înainte$ 2recură !inute$ eri s înceap s se p"ictisească$ 6are par te din er eastra de co.or)re era o paci?at ă ă de str "ucirea aeru"ui din Luru" Letu"ui$ Restu" eraă!ai c"arăşi !ai de ta"iat dec)t orice v ?user ei pe or.ită$ >ohanna seă între. de c)te ori se aso"i?ase ă pe ăţ ăo p"anet necunoscut dup !ai pu ine !isiuni de recunoaştere ca în ca?u" "or$ Nu aveau nicio ca!er ă te"escopic ă şi nicio sond ă ep"oratoare$ (in punctu" de vedere a" caracteristici"or i?ice, p"aneta se apropia de idea"u" u!an - un noroc etrao rdinar dup ă toate #hinioane"e "or$ Era un para dis prin co!para ţie cu .o"ovanii ără at!oser ă ai siste!u"ui care usese sta.i"it ca pri! "oc pentru rende?-vous$ 3e de a"t ă parte, aici eistau or!e de ţă v ia ă inte"i#ent ăă ă @ deăp e or.it , ? riser ă dru!uri şi a şe? ri$ Nu s e distin#eau îns dove?i a"e unei civi"i?a ţii tehnice@ niciun aparat de ?.or, nicio surs ă radio sau de ener#ie intens ă$ eri scoase un stri# ăt şi ar ăt ă cu !)na$ I!a#inea trecuse deLa, dar ata o ? ărise şi ea@ un po"i#on nere#u"at de ?iduri şi u!.re pe o ins u" ă, îi rea!intise de caste"e"e din Epoca 3rinţese"or de pe NLora$ cu! putea distin#e ar.orii în !od individua", cu u!.re "un#i în "u!ina pie?işă a soare"ui$ Vuietu" Letu"ui era !ai puternic dec)t orice au?ise vreodată ăD p ătrunseser !u"t ă în at!oser ă şi nu se îndep rtau de sunet$ - $$$"ucruri"e o iau ra?na stri# ă tata$ i nici n-a! pro#ra!e s ă "e-ndrepte$$$ încotro, iu.itoM 6a!a se uită de "a o ereastr ă "a a"ta a disp"au"ui$ (in c)te ştia >ohanna, nu puteau !işca videoca!ere"e şi nici activa a"te"e$ -$$$dea"u" ă"a, deasupra "i?ierei, dar$$$ă cred ă c-a! v ?ut ţ o hait de-ani!a"e u#ind din a a Letu"ui pe$$$ versantu" de vest$ -(a, stri# ă >eri, "upi >ohanna ?ărise doar o strău"#erare de puncte !işcătoare$ 5
6
'e p ăstrau "a o !ie de !etri a"titu dine deasupra coa!e"or dea"uri"or$ J#o!otu" era dureros, inter !ina.i"D nu se !ai putea co!unica prin cuvinte$ 3"utiră "ent peste peisaL, at)t pentru a recunoaşte terenu", c)t şi pentru a se eri de co"oana de aer supraînc ă"?it care se în ă" ţa în Luru" "or$ 'o"u" era ! ai de#ra. ă v ă"urit dec)t oar te accidentat şi iar.a p ărea !uşchi$ 2otuşi rne O"sn dot şo-v ăia$ >etu" principa" usese conceput pentru o. ţinerea coresponden ţ ă e"or de vite?e dup ţ sa"turi"e int erste"are şi putea sta iona destu" ti!p "a a"titudinea aceea, îns ă c)nd atin#ea so"u", ar i os t preera.i" ă ăcaă"oc u" s ţie ăr pro."e!e$ >ohanna îşi au ?ise p rin ii vor.ind despre asta$$$ c)nd >eri era "a cu ve"e de hi.ernoterapie, în aa ra ra?ei auditive$ (ac ăîn so" era pr ea !u"t ăap ă, î!proşcarea re?u"tată avea să ie un proiecti" de a.uri, care putea străpun#e înve"işu" eterior$ so"i?area în ar.ori ar i oerit une"e avantaLe nesi#ure, oerindu-"e poate o oarecare a!orti?are şi distan ţăa ţă de î! proşcare$ cu! îns ă a"eseser ă contactu" direct$ upuitoru"ui de peăăIn su"a ţ 2 inuit $ în vi a a 3er e#rinu"ui eistaseră !o!ente c)nd n-ar i putut suporta tov ăr ăşia, totuşi în u"ti!u" deceniu devenise !u"t !ai socia.i"$ cu! îi ă ăp" ă ăăcea ă ţ s c " toreasc ă î!preun cu a" ii$ In u"ti!u" s u dru! ă prin 6are"e Nisipos, în #rupu" "ui useser cinci haite$ 3e de o parte usese o chestiune de asi#urare@ une"e decese sunt aproape inevita.i"e c)nd distanţa dintre oa?e poate i de o !ie de !i"e$$$ şi oa?e"e înseşi sunt ee!ere$ (ar pe ")n# ăsi#uran ţă ăţ e" înv ase !u"te din ţ conversa ţ ii"e cuă cei"a" i$ Nu era îns "a e" de înc)ntat de actua"ii s ăi co!pa nioni$ Niciunu" nu era un adev ăra t pe"erinD a!)ndoi aveau secrete$ aQuera!aphan era a!u?ant@ un prostovan distractiv şi un i?vor de inor!aţii necoordonate$ Eista în ace"aşi ti!p pro.a.i"itatea înse!nată de a i o iscoad ă$ sta nu era o pro."e! ă, at)ta ti!p c)t nu eis ta vreo suspiciune c ă 3ere#rinu" ar "ucra cu e"$ " trei" ea din #ru pu" "or era ce" care -" ne"iniştea cu ade v ărat$ 2rathect era o nou-creat ă, înc ăinco!p"et uniicatăD nu-şi "uase un prenu!e$ 2rathect ţ ăsus ineaăţă c ar i ost înv toare, dar undeva în ea sau e"M preerin ţa seua"ă nu era deoca!datăă c"ariicat 5 se asc undea un uci#aş$ In !o d evident, ă era ă ă o >upuitoare anatic , distant şi ri#id în !aLoritatea ti!pu"ui$ proape cu si#uran ţă u#ea dinaintea !asa cru"ui care ur!ase tentativei eşuate a >upuitoru"ui de a pre"ua puterea în R ăs ărit$ 3ere#rinu" se înt)"nise cu cei doi "a 3oarta Orientu"ui, pe coasta repu."ican ă a upui-toru"ui$ 3oa te c unu" dintreă cei ă ă doi "-ar i put ut str ecura în untru$ /oarte !u"t "u!e îi conda!na pe >upuitori, totuşi 3ere#rinu" Wick;rackro! nu se putea decide în privin ţa r ău"ui@ c)nd suiciente re#u"i sunt încă"cate, uneoriăţpo i s # seşti şi "ucruri .une în toiu" carnaLu"ui$ In dup ă-a!ia?a aceasta, ei aLunseser ă ă ă în s)rşit s vad insu"e"e din "a r#u" coastei$ 3er e#rinu" usese aco"o cu nu!ai cinci?eci de ani în ur ! ă$ upuitoru"ui şi !isiunea ei ne.u"oas ă$ aQuera!aphan usese peste to t, a"er#)nd ăr ă !inte de Lur î!p reLur$ 'e adu nase în doi şi trei şi ăcuse #"u!e care st)rniseră p)n ă şi r)sete"e încrun tatei 2rathect, apoi suise pe o în ă" ţi!e şi anun ţase ce vedea în dep ărtare$ E" ? ărise pri!u" coasta$ sta îi read usese o do? ă de serio?itate$ <"ovnerii"e îi erau şi aşa des tu" de pericu"oase, dar s ă "e !ai ee cute şi pe teritoriu"ţ unor renu!i i si"uitori$$$ ă ţ Wick;rackro! anun ase o pau? şi se adu nase pentru a-şi potrivi cure"e"e rani ţe"or$ Restu" ă dup -a!ie-?ii ă avea s ie tensionat$ ăăă 2re.uia ă s decid dac dorea cu adev rat să intre în caste" cu prietenii s ăi$ &n spirit aventuros, ie e" şi pe"erin, are une"e "i!ite$ -8ei, n-au?i ţi un .asM stri# ă 2rathect$ 3ere#rinu" ascu"t ă atent$ 'e au?e a un uruit - pute r nic, dar "a "i!ita inerioar ă a spectru"ui s ău audi.i"$ 3entru ă ă o c"ip tea!a îi dep şiă nedu!erirea$ aQuera!aphan$
O pat ă str ă"ucitoare at)rna aproape deasupra ca pete"or "or ca o "a nce su. ţire de "u!in ă$ Nicio a!in tire, nici chiar vreo "e#endă nu veni în !intea "ui Wick;rackro!$ E"ţ ăse ţţî! pr ştie, cu to i ochii a inti i asupra "u!inii care se !işca "ent$ aQuera!aphan$ ă ă aQuera!aphan era #he!uit ")n#ă nişte .o"ovani, ţă în a $ Iar "u!ina era într-at)t ă de puternic , înc)t aco"o unde straie"e nu" proteLau Wick;rackro! si! ţea un va" de c ă"dur ă$ J#o!otu" din ceru ri devenise de-a dre p tu" dureros$ 3ere#rinu" p"onLa peste !ar#inea v ăii, se ro sto#o"i, se î! p"etici ă şi c ?uţ înă L os pe pere ă ii a.rup i de pi atr $ Lunsese în u! .r acu! şi doar "u!ina soare"ui î" at in#ea$ aQuera!aphan era "a trei sute de !etri !ai sus$ aQuera!aphan$ Ii putea au?i ce"ui"a"t #)nduri"e$ (acă s-ar !ai i apropiat niţe", aQuera!aphan în#hesui !isteri oasa unea"t ă de vedere rani ţădeşi rotire se a dun "a"tă, #)ndind ă"ao #esturi într-o ne#hioa.e spre ti!panu" de "aă u!înăr$ş oapt scu"t$ă3entru ă un !o !ent seăp rivir unu" pe a "tu", apoi aQuera!aphan$ -&nde-i 2rathectM upuitoru"uiM 7
8
-Nu 3ere#rinu" se u it ă c ătre apus de "oc u" unde co.o r)se steaua$ co"o Erau "a ap roape un ki"o!etru dep ăr tare, în veste de ca!u"aL, t)r)ndu-se pe .urt ă peste terenu" ă v "urit$ ăă 3utea ţ s vad ţ ce" pu in trei so"da i$ Erau !ari, de c)te şase iecare$ -aQuera!aphan reveni pe coa! ă şi privi atent$ 3un prinsoare c ă erau deLa pe uscat c)nd a co.or)t steaua$ 2eritoriu" ăsta i-a" >upuitoru"uiD pro.a.i" c ă eist ă patru"e$ 'e #he!ui aste" ca nu!ai dou ă perechi de ochi s ă ie vi?i.i"e ce"or de dedesu.t$ -ceea-i o or!a ţiune de a!.uscad ă, ştiaiM -Nu pari oarte înc)ntat sĂ ă-i ve?i$ ştia nu ă sunt prietenii ă t iM 3e ei ai ă venit s -i ve?i$
!ai repeta$ upuitoru"ui$
.ine, Locu" a "uat s)rşit acu!$ upuitor, nu Va"etu" de ran# ine rior care "as ă i!presia "a pri!a vedere$ 6 ă aştept caţ !u" i deăăe"u" ei sţ revin peste !un i în ?i "e"e ur !ătoare, erici ţi c-au sc ăpat din Repu."ica %acuri"or %un#i$ scunde-te îndăr ătu" dosuri"or ta"e, prie tene$ (ac ă ea ăne ? reşte, ăe si#ur ţ c so"da ii aceia ne vor captura$ 3ere#rinu" se aund ă !ai !u"t în ad)ncituri"e şi sco.ituri"e ce pres ărau "andu"$ vea o vedere ece"en tă în spate, în "un#u" vă ii$ (ac 2rathect nu era ă deLa ăă pe scen , avea ăs-o ? reasc cu !u"t înainte de a i v ?ut de ea$ - 3ere#rinu"eM -(aM -Ei
- 2u eşti un pe"erin$ iăc ă" torit prin ă toat "u!ea$$$ ă ă ne-ai ă cut s crede! c de "a-nceputu" ti!pu"ui$ (e apt c)t de vechi sunt a!intiri"e ta"eM Ţin)nd sea!a de situaţie, Wick;rackro! era înc"inat spre onestitate$ cu! te-ai i aşteptat@ c)teva sute de ani$ 6ai din ur!ă vor.i! despre "e#ende, rea!intiri de eveni!ente care pro.a.i" c-au avut "oc, dar cu toate a! ănunte"e a!estecate şi -nc)"cite$ ă -Eu n-a! c ă" torit !u"t şi sunt destu" ă de nou, dar citesc$ 6u"t 3)n ă acu! n-a !ai eistat aşa ceva$ O.iectu" "a de Los e construit$ co. or)t de "a o în ă" ţi!e !ai !a re dec)t aş pu tea s-o ! ăsor$ % -ai citit pe ra!striQuesa sau pe stro"o#u" Beke"e"eM tii ce ar putea s ă ie astaM Wick;rackro! nu rec unoscu nu!e"e ace"ea$ E" îns ă era într-adev ă r unăpe"erin$ Eistau ă t r)!uri at)t de îndep rtate, înc)t ni!eni dintre cei de aco"o nu vor.ea vreo "i!. ăcare ă s -i ie cunoscut ă ă $ In 6 ri "e de 6ia?ă?i, înt)"nise indivi?i care credeau că dinco"o de insu"e"e "or nu eista a"t ă "u!e şi care u#iser ă deă . rci"e "ui c)nd tr sese "a !a"$ 6ai !u"t chiar, o parte din e" usese un insu"ar şi privise acostarea aceea$ -şa
'coase un cap dea"u"ui şi se uitputea "a steaua c ?ut , "a vi?itatoru" venit de undeva de !ai departe ă ăiar şi ăă pe"erinaL$ dec)t usese e" deasupra vreodat ă$$$coa!ei şi se între. ă unde s-ar s)rşi acest 7 'o"u" avu n evoie de ci nci ore pe ntru a se r ăci suicient ăcaă ta ta s poat cu"isa ra!pa$ ă E" şi >o hanna co.or)r cu #riL şi ţopăiră peste terenu" a.urind, pentru ca s ă aLun# ă într-o ă ?on re"ativ ă neaectat ă ăă $ veaăs treac !u"t p)n ce so"u" s se răcească în tota "itateD Letu" era oarte curat şi a.ia dac ă ţ interac io-nase cuă !ateria nor!a" ă , ceea ce înse!na c roci"e oarte ier.inţi se etindeau "a !ii de !etri ad)nci!e su. nava "or$ 6a!a st ătea în trap ă şi privea terenu" de dinco"o de ei$ vea pisto"u" vechi a" tatei$ stri#ă tata "a ea$ Nici >eri nu vede ni!ic pe erestre$ 2ata oco"i carcasa ca"ei şi inspecta pi"onii ce avuseseră de suerit$ %a iecare ?ece !etri, se opreau % insta"au un proiector sonic$ /usese ideea >ohan nei$ aar ă de pisto"u" tatei, ei nu aveau de apt ar!e$ 3roiectoare"e erau ap arate cu totu" înt)!p" ătoare, provenite din ini r!erie$
să".atice pe tot spectru" audio$ 3utea i îndeaLuns pentru a speria auna "oca" ă$ >ohanna îşi ur!a tat ă", dar privea întruna peisaLu" şi anietatea " ăs ă "oc ui!irii$ Era at)t de ru!os, de !inunat 'e a"au pe un p"atou întins, în dea"uri"e îna"te$ 'pre vest, dea"uri"e co.orau c ătre str)!tori şi insu"e$ 'pre nord, p"atou" se oprea .rusc "a !ar#inea unei v ăi "ar#iD pe versantu" opus a" acesteia putea ? ări cascade$ ă'u. t "pi p ţ !)ntu" se si! ea spon#ios$ <)!pu" "or de )so"i?are era denive"at de !ii de !ovi"e, aido!a unor va"uri încre!enite într-un instantaneu$ Jăpada se vedea în pe tice ti!ide pe !un ţii !ai îna" ţi$ >ohanna !iLi ochii către nord, în soare$ NordM -<)t e ceasu", tatiM O"sndot r)se, ăr ă s ă-şi ochii de "a partea de dedesu.t a carcasei ca"ei$ - Ora "oca" ă este !ie?u" nop ţii$
>ohanna crescuse în "atitudini"e !ediane de pe 'trau!$ ohanna, vrei s ă ve?i cu! se descurc ă >eri cu ce"e din ăuntruM doua pri oritate avea s ă ie începerea unui pro#ra! de ur! ărire pe siste!u" Re"eu şi sta.i"irea de co !unicaţii u"trdu!inice$ >ohannei îi era pu ăţin tea! de etapa aceea$ ă ă ohanna era unu" dintre copiiiăcei !ai ă !ari ă di n şcoa" $ 2otuşi p rea incorect ca ea şi >e ri s ie sin#urii ăcopii care ă s ă str .at aventura aceasta cu ochii ţ deschişi$ ohanna ? rea "ocuri"e în care co"oane "e de a.uri ridicate din so" !uşcaser ă din carcas ăD dac ăar i pătruns în incinta de evacuare, to ţi ar i ost vapori?a ţi$ proape Lu! ătate din cuve"e de hi.ernoterapie useser ă scoase pe so", pe "atura estic ă a vehicu"u"ui "or$ 6a! a şi tata "e îndepărtau c)t !ai !u"t între e"e, pentru ca ă ăsiste!e"e ă de ă r cire să nu ai. pro."e!e$ >eri era în untru şi veriica dac eistau şi a"te cuve
ă
care s ă necesite ţ aten ia "or$ Era un puşti ă ăţde ătrea. , c)nd nu seţr s a$ >ohanna ţ se întoarse cu a a "a soare şi si! i .ri?a răcoroas care su"a pe ste dea"$ u?i ă ceva care suna ca un trăi" de pas re$ <)nd se de c"anşa a!.uscada, ata se # sea ")n#ă unu" dintre proiectoare"e sonice$ îşi cup "ase datasetu" "a co!en?i"e "ui şi înc epuse s ă-i trans!it ă noi"e in strucţiuni$ /aptu"ăc ă p)n şi vechiu" ei da taset era i !portant ă acu! ţă ă ar ta c)t de pu ine dot ri "e ! ai r !ăseseră$ 2ata d o rea ca proiectoare"e s ă .a"eie?e prin cea !ai !are ăţ " i!e de ă .and ă ţ posi.i" ă ăă, e!i )nd suicient # " #ie, dar şi cu a"eatorii v)ruri de intensitate$ In tot ca?u", "iantu" ei Ro? putea s ă se des curce cu asta$ - >ohanna 'tri#ătu" !a!ei se au?i si!u"tan cu ?#o!otu" de cera!ic ăă spart $ ă3)"nia ăţă ă proiectoru"ui ă se cu nd ri ")n# ea şi ata ridic ochii$ ohanna era în stare de şoc, încă nu înre#istra ca durere ărana ăă cut de s #eat $ /usese pro iectată spre înapoi şi ni!erise cu spate"e pe o po r ţiune înc"inat ă a terenu"ui, ă as te" c pentru ă !o!ent ă putea ţ ?ă ri între#u" atac$ V ?u !ai !u"te s #e i ridic)ndu-se, ca nişte "inii ne#re p"utind prin v ă?duh$ cu! îi distin#ea şi pe " arcaşi$ "şi 'e !iş cau în haite$ ţi c)ini acţionarea arcu"ui, erau necesari doi@ unu" î" ţinea şi unu" î" încorda şi tr ă#ea$ trei "ea a" patru"ea purtau to".e cu 3entru s ă#e ţi şi p ăreau doar să asiste$ rcaşii se p ăstrau în p"anu" secundar, ă ră !)n)nd ă "aăadă post$ "te haiteţ ap rur din "atera", s rind peste !ovi"e$ 6u" i purtau securi în ă"ci$ Gheare"e "a.e"e "or sc)nteia u !eta"ic$ /ata au?i p)r)itu ri"e pisto"u"ui tatei$ Va"u" de atacatori se î!p"etic i, c)nd unii se p răă.uşir ţ ă ă$ ohanna ţţ "e si! ă ea în di n i, ca pe o !u ?ic ."asti ce ă ar iţ .u .uit dintr-un diu?or i!ens$ / "ci, #heare, cu ite şi vacar!$ 'e întoarse pe o parte, încerc)nd s ă se uite ă ăînd r t, spre nava "or$ cu! ădurerea ăŢ ă era rea" $ ip , îns su netu" se pierdu în ă hăr! "aie$ %upii a"er#au în Luru" ei, î ndrept)ndu-se ă cţ tre ă !a!a ă ăşiă ta ta$ 3 rin ii ei s e #he!u-iser înd r tu" unui pi"on$ 3isto"u" din !)na "ui rn e O"sndot p)"p)ia întruna$ ohan na î" v ă?u pe tata pas)ndu-i !a!ei ar!a şi a"er#)nd de su. capsu" ă, spre ea$ /ata întinse .ra ţ ău"ţ tea ăă r şi ăip , îi stri# s se-ntoarc $ 2rei?eci de !etri$$$ (ou ă?eci şi cinci$$$ /ocu" de acop erire a" !a!ei .a"eia în Luru " "or, respin#)nd "u pii$ &n nor de s ă#e ţi co.orî asupra "ui O"sndot, care a"er#a cu .ra ţe"e ridicate pentru a-şi proteLa capu"$ (ou ă?eci de !etri$$$ &n "up s ări cu .o"t ă peste >ohanna$ /ata îi între ?ări pentru o c"ipit ă ."ana scurt ă şi spate"e acoperit de cicatrice$ Goni direct spre tata$ O"sndot u#i în ?i#?a#, încerc)nd s ă-i oere ţ so iei sa"e c)!p ă "i.er ca s tra# , dar ani!a"u" era prea rapid$ Ii i!ita s"a"o!u", reduc)nd în ace"aşi ti!p distan ţa$ (up ă aceea s ări, iar !e ta"u" de pe "a.e"e "ui sc) nteie$ >ohanna v ă?u stropi roşii ţ)şnind din #)tu" tatei, apoi c ă?ur ă a!)ndoi$ 3entru o secund ă, 'Lana O"sndot ă ăîncet ă s !ai tra# $
10
decis către capsu" ă $ 3urtau ă pe spin ri un soi de re?ervoare$ ţ ţăăni!a"u" din a inea în #ur un urtun$ &n "ichid ne#ru irupse din e"$$$ şi d isp ăru într-o ep"o?ie de o c$ 8aita ăde "u ă pi ! tură cuă rudi!entaru" ă arunc tor de " c ri peste so", peste pi"onu" unde se ad ăpostise 'Lana O"sndot, peste şi ruri"e de şco"ari în hi.ernoterapie$ >ohanna v ă?u ceva !işc)ndu-se, r ăsucindu-se în "ăcări şi u!u" de catran, vă?u p"asticu" cuve"or de hi.ernoterapie în!uin-du-se şi cur#)nd$ /ata îşi întoarse aăţaă c tre ăp !)nt, dup care se ţ î!pinse ă ă în ă .ra u" ă tea r şi ă s e str dui s se t)rasc spre capsu" , spre "ăcări$ poi .e?na u !i"ostiv ă şi ea nu !ai ştiu ni!ic$ 3ere#rinu" şi upuitoru"ui înţe"e#eau cu ce aveau ă de-a aceM ă aQuera!aphan credea c >upuitorii ştiau despre ce era vor .a, iar aro# an ţa "or era at)t de !are , înc)t pur şi si!p"u nu acceptau s ănu înha eţ troeu"$ - Ei sar "a .ere#at ca ă ta. ăi!e ra s . posi.i" nuiascca! "upt $ 3)n-acu! au avut succes asta$ ă înainte ăă opus ădiat$ ă ă Era ăcar că -iă vor.a despre 3ere#rinu" nu r ăspunse ă>aQuera!aphan s ai. o dreptate$ 2recuser cinci?eci de cu anitactica de c)nd e" usese în partea aceas ta a "u!ii, şi pe atunci sec ta >upuitoru"ui era o.scur ă şi nu prea inte resantă, prin co!para ţie cu ce eista prin a"te "ocuri5$ 2r ădarea ă seăa. teaăuneori asupra c " tori"or, dar !aiă rar ă d ec)t ar i cre?ut cei care st teau acas $ upuitorii o vo r p ăstra în r e?er vă şi !ai în t)i vo r dia"o#a$ 2recură oreD soare"e ă "unec ă înspre !ia? noapte$ ă ă (inspre partea opus a ste"ei c ?ute se au?eau ?#o!ote$ %a nai.a (in "ocu" acesta, ei nu puteau vedea ni!ic$ 'o"daţii ascunşi ă nu ceau nici o !işcare$ ă6inute"e ă ă trecur ă $$$ şi ei î" ? rir pentru pri!a oar pe vi?i tatoru" din ceruri, sau ce" puţin o parte din e"$ /iecare !e!.ru avea patruă picioare, îns ă !er#ea doar pe c e"e dind r t$ aQuera!aphan$ -! ost prin toat ă "u!ea$$$ dar creatura asta nu ace parte din ea$ - 6da$ Ei .in e, !ie -!i a!inteşte de ţinsecte"e ă c ă"u# ri e$ %e ştiiM 'unt ca! at )t ăde !ar i$ (e schise o #ur vreo cinci centi!etri$5 'unt ece"ente ca s ăţ- i cure ţ ăe #r dina de #)ndaci$$$ nişte uci#aşe !ici şi #ro?ave$ Brr 3ere#rinu" nu se #)ndise "a ase! ănarea ţ ăaceea$ ă ă < "u# ri e"e erau dr # "aşe şi inoensive ă - desi#ur, pentru ei$ tia îns că e!e"e"e îşi !)ncau perechea$ Inchipuie- ţi ase!enea creaturi crescute "a di!ensiuni #i#antice şi av)nd !enta"itate de haită$ ă3oate c ăera !ai .ine c ei doi nu ă ăputeau co.orî, ţ ca s se ca.re?e şi s dea .ine e$ 2recu o Lu!ătate de oră$ In ti!p ce străinu" îşi aducea înc ărc ătura pe so" , arcaşii >upuitoru"ui se apro-piar ăD haite"e de pedeştri se dispuser ă în aripi de asa"t$ ţ &n ănor deţ s #e i se arcuiă peste spa iu" dintre >upuitori şi str in$ &nu" dintre !e!.rii străinu"ui ă c ?u i!ediat şi # )nduri"e ăăţăţ "ui a!u ir $ upuitorii !uşcaser !ai !u"t dec)t puteau !esteca$ poi a" doi"ea va " seărev ărs peste pri!u"$ 6e ă !.rii ă ă continuau s cad , îns ă erau acu! în tu r.area uciderii, r !aşi doar cu discip"ina ani!a"ă$ sa"tu" avansa "ent, cu cei din sp ate suind peste cei c ă?u ţi$ "t !e!. ru a" echip aLu"ui u do. o r)t$$$ în !od ciudat, 3ere#rinu" putea înc ă au?i cr)! peie a"e #)ndirii ce"ui"a"t$ upuitori"or$ 6e!.rii #rav ţ răăni ţ i erau stivui i pe t r#i şi traşi suicient ţ ăde departe pentru ca ipete"e "or s nu #enere?e conu?ie$ Grupe de cur ăţireăă!ăă turar r !i" ra#!ente"e ţ ă de so"da ă i de ")n# casa ă ă ?.ur toare$ /ra#!ente"e r t ceau pe paLiştea cu !ovi"eD ici-co"o, se înche#au în haite ad-hoc$ &ne"e răăt ceau printre ăţ r ni i, i#nor)nd ?.ierete"e în nevoia "or de a se re# ăsi$ <)nd tu!u"tu" se do!o"i, ap ă ărur trei haite de veste-a".e$ ţ ă Va"e ă ii >upuitoru"ui ă ăp şir su. casa ?.ur toare$ &nu" disp ru !u"t ti!p din vedereD poate ă căă p trunsese în untru$ 2rupuri"e car.oni?ate ă ă a do i ă!e!.ri ai st r inu"ui ur aşe?ate cu #r iL pe
