Codrin Fodor Solcan Maria
UNDE SCALARE
Undele scalare, numite şi unde Tesla (numite aşa pentru că a fost printre primii care le-a pus în evidenţă experimental), sunt un tip special de unde care descriu propagarea unei interacţiuni în Eter E ter..
enumirea de !scalar" îşi are originea într-un într-un fapt istoric. #n forma originală, ecuaţiile lui $ax%ell (care descriu fenomenele electromangetice d.p.d.v. d.p.d.v. matematic, adică le modelea&ă), după unii autori, erau scrise su' formă de cuaternion cuaternioni. i. nd *eaviside a rescris ecuaţiile din forma originală (cuaternioni) în forma actuală (vectorială) a o'ţinut şi termeni scalari. +egăsindu-le vreo semnicaţie &ică la vremea aceea, i-a eliminat. ceşti termeni scalari eliminaţi sunt asociaţi cau&al cu fenomenele în care apar aceste unde o'servate experimental.
Proprietățile Proprietățil e undelor scalare : •
Permeaz Per meaz ă ori orice ce mate materia riall
+u pot ecranate prin cuşcă arada/ sau alte o'iecte (ve&i exp. lui 0.1. +audin, 2. $e/l, 3lim 3purling)
•
Distanță oarte mare de acțiune
#n anumite condiţii se pot propaga orict de departe (cel puţin pe 4ămnt) fără pierderea intensităţii, în altele pot a5unge mai puternice la destinaţie, ca şi cum ar 6colecta" energie pe parcurs.
•
!iteză mare de propa"are
7ite&a de propagare poate să depăşească vite&a unei unde electromagnetice în !vid" .#n anumite condiţii vite&a lor poate să e mai mare cu mai multe ordine de mărime dect c, unii experimentatori o'ţinnd c8iar 9: ordine de mărime (9;<9:) sau mai mult, alţii n-au putut să o'serve o vite&ă nită (propagare instantanee).
#ipul de propa"are
Tipul de propagare este acela al unei unde longitudinale, asemănător modului de propagare a sunetului prin aer.
Cauză primă a enomenelor electro$ma"netice
onform lui Tesla, o undă electromagnetică nu este altceva dect un efect de ordin = al interacţiunii a = unde scalare perpendiculare. ceastă armaţie a lui Tesla pune într-o lumină nouă cele'ra %o%ină caduceu sau %o%inele %i&liare plate cu care Tesla efectua experimentele sale.
•
Prezența 'n natură
Undele scalare nu sunt produse doar prin intermediul 'o'inelor speciale descrise mai sus. Ele se întlnesc în multe formaţiuni naturale> cristale, comunicaţii în lumea plantelor şi a animalelor (studiile lui ?re'enni@ov, etc), energia de formă.
şadar, se pot întrevedea cteva domenii de aplicaţii ale acestor unde>
•
omunicaţii de date la orice distanţă, la puteri e(trem de mici, comparativ cu &iua de asta&i.
•
Transmisie de energie la distanţă !fără pierderi" semnicative.
•
Transmisie de energie la distanţă cu amplicarea energiei.
•
•
$edicină energetică> te)nolo"ia Li")t$Lie a lui 3lim 3purling, dispo&itivele lui Antoine Prior* sau +eor"es La,)o-s,., orgonoterapie, cristaloterapie, sisteme energetice de vindecare Transmutaţia alc8imică a materiei.
Mai /os sunt două e(trase din cartea 0#esla 1 2io"ra&a unui "eniu34 autor Marc 56 Seier6 4ag. 99=>
AATesla a armat că putea să genere&e oscilaţii electromagnetice care să pre&inte att caracteristici ondulatorii transversale, ct şi longitudinale. 4rimul ca& (undele transversale) corespunde conceptului de eter ca mediu pentru propagarea impulsurilor ondulatoriiB iar cel deal doilea ca& (undele longitudinale) corespunde cu ceea ce astă&i este cunoscut ca energia cuantică analogă propagării undelor sonore prin aer. Tesla a susţinut, împotriva tuturor argumentelor contrarii, c8iar şi pnă în &ilele noastre, că frecvenţele sale electromagnetice se propagau su' forma unor impulsuri longitudinale, ca gloanţele, şi astfel puteau să transporte cu mult mai multă energie dect undele transversale 8ert&iene.CC 4ag. 9;D> AA4e drumul de întoarcere, Tesla a făcut o călătorie specială în 4rusia, pentru a se întlni cu eminentul patriar8 *ermann 1ud%ig von *elm8olt&, la erlin, şi cu cele'rul său student, *einric8 *ert&, la onn. ăr'at cu aer tineresc şi trăsături ne, cu 'ar'ă, fruntea înaltă şi c8ipul prelung, *ert& atrăsese atenţia lumii efectund primele experimente semnicative de comunicaţii fără r, multe dintre acestea ind repetate sau de&voltate de Tesla. #n încercarea de a clarica descoperirile lui 0ames ler@ $ax%ell legate de fenomenul electromagnetic şi relaţiile sale cu lumina şi structura eterului, în 9FF:, *ert& construise 0%o%ine plate cu 'nă7urare du%lă spirală3, pe care le-a folosit în experimente de inducţie, în încercarea de a măsura propagarea undelor electromagnetice. *ert&, la fel ca Tesla la scurt timp după el, a pus în evidenţă efecte de re&onanţă dintre circuitele primar şi secundar şi !a sta'ilit existenţa unor unde sta'ile cu nodurile şi oc8iurile caracteristice pe un conductor lung şi drept". e asemenea, a reuşit să măsoare lungimea de undă a undelor din conductor. u toate acestea însă, *ert& s-a deose'it decisiv de Tesla în privinţa interpretării semnicaţiei ecuaţiilor lui $ax%ell şi a conceptuali&ării structurii eterului, decurgnd de aici. Extrăgndu-şi claricările mai mult din teorie dect din experimente, *ert& crease o interpretare matematică elegantă a ecuaţiilor lui $ax%ell, însă cu preţul unor aspecte ale teoriei lui $ax%ell, mai ales potenţialele de vector (cantitate care are amplitudine şi direcţie) şi scalar (cantitate care are amplitudine, însă nu are direcţie, asemenea unui punct sau unui cmp). Gepetnd experimentele lui *ert&, Tesla a postulat că aceste componente nu ar & tre%uit să &e eliminate. eea ce a încercat să-i spună lui *ert& şi a scris cteva luni mai tr&iu
a fost că ar !mult mai adecvat ca undele electromagnetice să e denumite unde sonore electrice sau unde sonore ale aerului electri&cat". !#ntre 9FFH şi 9FFI, cnd domnul *einric8 *ert& şi-a efectuat experimentele", i-a declarat Tesla în cadrul unui interviu, !scopul său era de a demonstra o teorie care postula existenţa unui mediu care umple spaţiul, denumit eter, lipsit de structură, de o Juiditate imposi'il de conceputK dar posednd, cu toate acestea, o LmareM rigiditate". o'ţinut anumite re&ultate şi întreaga lume le-a aclamat ca repre&entnd o vericare a acestei venerate teorii, însă în realitate ceea ce a o'servat el tindea să-i dovedească tocmai falsitatea. !m susţinut ani de &ile înainte de aceasta faptul că nu poate să existe un mediu asemenea celui presupus şi că mai curnd ar tre'ui să admitem punctul de vedere potrivit căruia spa8iul este plin cu o su%stan8ă "azoasă. Gepetnd experimentele lui *ert&, cu aparate mult îm'unătăţite şi cu mult mai puternice, am avut satisfacţia că ceea ce o'servase nu repre&enta nimic altceva dect eectele undelor lon"itudinale 'ntr$un mediu "azos , cu alte cuvinte unde propagate prin compresiuni şi expansiuni alternative Lsu'linierea autoruluiM. El o'servase unde oarte apropiate de "enul undelor sonore 'n aer", nu unde electroma"netice trans-ersale, cum se presupune în general.CC Sursa: New York Herald Tribune, Sept. 22, 1929, pp. 1, 29, Articolul “Nikola Tesla Tells O New !adio T"eories # $oes Not %elie&e in Hert' (a&es and Hea&iside )a*er, +nter&iew $iscloses
AATesla a încercat să iniţie&e un dialog, făcnd o'servaţia că experimentele sale tindeau să contra&ică re&ultatele matematice pe care le o'ţinuse *ert&, însă *ert& l-a respins. !3-a arătat într-o asemenea măsură de de&amăgit", îşi amintea Tesla, !înct am regretat că făcusem călătoria şi m-am despărţit de el cu părere de rău". Gepetnd experimentele lui *ert&, Tesla încercase să îi arate profesorului german că generatorul său putea să producă o frecvenţă mult mai adecvată pentru transmiterea fără r a impulsurilor. Tesla pusese de5a oc8ii pe ideea transmiterii energiei de putere prin mediul am'iant, iar paradigma 8ert&iană pur şi simplu împiedica această posi'ilitate. #nsă egourile s-au ciocnit,
un Weltanschauung ameninţndu-l pe altul, iar *ert& nu avea să a5ungă niciodată să înţeleagă faptul că dispo&itivul său era depăşit. 4oate că acest fapt a fost spre avanta5ul lui *ert&, deoarece pnă în &ilele noastre frecvenţele destinate transmisiunilor fără r sunt denumite unde 8ert&iene, cnd, în realitate, îi aparţin lui Tesla, deoarece sunt produse de oscilatori continui de înaltă frecvenţă şi nu de aparatul primitiv al lui *ert& întrerupt de un interstiţiu pentru scnteie.CC
9%ser-a8ii: Tesla concepea altfel Eterul dect contemporanii săi. 7edem mai sus analogia cu mediul ga&os. Tesla ne indică că undele e.m. sunt efecte ale undelor longitudinale. !Kparadigma 8ert&iană pur şi simplu împiedica această posi'ilitate". se vedea transmiţătorul-amplicator (turnul de la Nardencl/Oe) şi reproducerea lui la scară redusă de către 2onstantin $e/l şi studenţii săi. $ergnd doar pe folosirea undelor 8ert&iene este într-adevăr imposi'il aşa ceva. E drept că pentru turnul de la Nardencl/Oe mai tre'uie luat încă ceva în calcul> curenţii telurici. P'servăm folosirea de !'o'ine plate cu înfăşurare du'lă spirală" (la fel şi la 2. $e/l) în experimentele orginale şi nu de 'o'ine clasice, aşa cum sunt o'işnuiţi electroniştii din &iua de astă&i, aceştia, din urmă, lucrnd doar cu unde e.m., eliminnd prosteşte posi'ilitatea de a lucra cu esenţialul. se remarca interpretarea diferită a ecuaţiilor lui $ax%ell în forma originală de către Tesla. El găsise o semnicaţie &ică (experimentală) a unor termeni scalari eliminaţi de *eaviside. $orala este că &icienii teoreticieni care stăpnesc foarte 'ine matematica sunt tentaţi să aleagă o formă elegantă a unei teorii în detrimentul părţii experimentale, care uneori le scapă. •
•
•
•
•
•
2i%lio"ra&e: 6Tesla Q iograa unui geniu"- $arc 0. 3eifer. Titlu original> 6Ni&ard> T8e 1ife and Times of +i@ola Tesla > iograp8/ of a ?enius" 6Tesla 3aid", compiled '/ 0o8n Gat&laO 6Tesla 3aid", compiled '/ 0o8n Gat&laO 8ttp>RR%%%.rarene%spapers.comRvie%RDH:HDH Ni@ipedia Q 3calar Naves 8ttp>RRrational%
[email protected]%i@iR3calarS%ave •
• • • • •
• • • • • •
8ttp>RR%%%.lifeenerg/solutions.comRscalar-%avesR 8ttps>RR%%%./outu'e.comR%atc8vIVWXYtrGgZtW9HHs 8ttps>RR%%%./outu'e.comR%atc8vItplG'd-fsoZt9D:Fs 8ttps>RR%%%./outu'e.comR%atc8vt2T@p-*[F 8ttps>RR%%%./outu'e.comR%atc8vtU\7p]7s 1ucrărileR documentarele profesorului 2onstantin $e/l
Neutrinopower and the existance of scalar waves – Profesor Konstantin Meyl ( Puterea neutrinilor si existen ța undelor scalare )
" 4rofesorul 2onstantin $e/l a scris numeroase căr^i _i cursuri oferite la universită^i din ?ermania. #n cadrul conferin^ei, profesorul $e/l a vor'it despre undele scalare. e asemenea, el a vor'it despre neutrino _i modul în care acestea pot utili&ate. r. $e/l a descris modul în care tur'ioane de cmp formea&ă undele scalare. El a descris modul în care undele (unde transversale) _i unde scalare (unde longitudinale) electromagnetice tre'uie să e
repre&entate att în ecua^iile de undă. 4entru compara^ie, undele transversale E$ sunt cele mai utili&ate pentru transmisii de difu&are, cum ar televi&or, în timp ce valurile scalare longitudinale sunt mai 'une pentru sistemele de comunica^ii unu-la-unu, cum ar telefoanele mo'ile. El a pre&entat, de asemenea, teoria că neutrinii sunt undele scalare care se deplasea&ă mai repede dect vite&a luminii. tunci cnd se deplasea&ă cu vite&a luminii, ei sunt fotoni. tunci cnd un neutrino este încetinit su' vite&a luminii, el devine un electron. +eutrinii poate oscila între e _i e `. usion implică e, _i un fulger implică e `. Energie într-un vrte5 ac^ionea&ă ca un convertor de frecven^ă. mestecul frecven^elor, care s-a măsurat se nume_te &gomot. $e/l a men^ionat, de asemenea, că pămntul se extinde la o rată măsurată de 9; cm pe anB 4rin urmare, acesta încetine_te rota^ia pămntului. El a men^ionat, de asemenea, că pămntul se extinde acum într-un ritm mai rapid dect era în urmă cu peste =W;; de ani. Tesla a masurat re&onanta 4ămntului la 9= *&. Ge&onan^a 3c8umann a 4ămntului este de H,F *&. $e/l arată modul în care se poate calcula val scalare a 4ămntului să e de 9,D\ ori mai mare dect vite&a luminii. $e/l a pre&entat un model care leagă expansiunea pămntului să e re&ultatul a'sor'^iei de energie neutrini pămîntului. El a luat aceasta etapa următoare _i a postulat că 4unctul [ero de energie este neutrini de energie - energie din domeniuB disponi'ile în orice moment _i pre&ent peste tot. 4entru că a arătat locul neutrinilor în _tiin^a conven^ională, $e/l a primit premiul +o'el pentru i&ica =;;=." Q #RADUS DN EN+LE;< DN LUCRAREA SCRS< A PR9FES9RULU PE 2A;A D9CUMEN#ARULU
