„ Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie?...”
ŢIGANIADA - RETROSPECTIVĂ ÎN “ACTUALITATEA CLASICILOR” -
Se pare că Ion Luca Caragiale, permanentul nostru “contemporan” a fost temp tempor orar ar,, “det “detro rona nat” t”,, Ion Ion Buda Budaii Dele Delean anu, u, reve reveni nind nd brus bruscc în actu actual alititat atea ea românească. În loc să avansăm spre “normalitate”, conducătorii României şi-au instalat cortul în “buricul ţării”, unde se “alintă” mai abitir decât eroii “Ţiganiadei”. După 1989 mulţi „bronzaţi” au părăsit România, luând pieptiş cărările mai puţin străbătute de est-europeni, în a doua jumătate a secolului secolului trecut. Au bătătorit bătătorit „drumurile europene”, europene”, vânzând creaţiile artizanale proprii, din bronz autentic, drept „biju „bijute terii rii”” şi inele inele din din aur de 24k. Alte Alteori ori,, abuzân abuzândd de naivit naivitat atea ea oamen oamenilo ilor r impresio impresionaţi naţi de „sufer „suferinţe inţele” le” cerşetor cerşetorilor ilor,, prezentau prezentau spec spectaco tacole le cu talentu talentull şi dăruirea dăruirea actorilor actorilor profesion profesionişti işti,, pentru pentru a primi primi recompe recompensă nsă pentru pentru spectacolu spectacolull oferit, bani sau altfel altfel de bunuri. Invidioşi Invidioşi pe succesul succesul „cetăţenilor români de etnie rromă” - conform canoanelor oficiale - s-au găsit şi destui „cetăţeni români de etnie română” , care au făcut ţara şi neamul de râs comiţând furturi, crime sau alte infracţiuni. Consecinţele nu au întârziat prea mult, asfel că cetăţenilor români li se
aplic aplicăă astăz astăzi,i, de-a de-a valma, valma, în unele unele state state ale Uniun Uniuniiii Europ Europene ene,, trata tratamen mente te discr discrimi iminat natori oriii şi chiar chiar cu cara caracte cterr xenof xenofob. ob. În acest acest timp, timp, cei cei de „exte „externe rne”” hibernează în încălţările statului, fără o ripostă adecvată. Cu un gust amar şi conştient de faptul că românul este inventiv, schiţând o grimasă întreb: dece nu am proceda ca alţii? Dece nu iniţiem un mic „gescheft”, denunţând „micul holocaust” al începutului începutului de mileniu trei şi, cine ştie, asemenea asemenea evreilor evreilor,, poate scoatem scoatem ceva parale pentru corectarea bugetului ?... Mai Mai como comozi zi dar dar mai mai inve invent ntiv ivi,i, româ români ni ori ori alog alogen eni,i, unii unii s-au s-au prof profililat at pe obţinerea de venituri şi bunuri, fără părăsirea teritoriului naţional. După ce s-au recalificat ca frizeri, au tuns „la zero” pădurile ţării, alţii, specializaţi în activitatea comercială comercială au vândut, pe nimica toată, orice: vase maritime sub denumirea de fier vechi, cumpărând apoi - pe banii statului - fier vechi cu denumirea de vase de luptă. Lucrând mai în profunzime, cineva a reuşit - performanţă nu prea lesne de atins - să-şi însuşească şi să vândă bogăţiile subsolului ţării, combustibilii fosili, aurul negru românesc, petrolul şi gazele naturale. E-adevărat, n-a facut-o de unul singur, asociaţii s-au preocupat de salvarea imaginii şi de prevenirea consecinţelor nepre neprevă văzut zute. e. Avem Avem şi speci speciali alişti şti în domen domenilil rutie rutierr, extre extrem m de preoc preocup upaţi aţi de şoselele României sau de protejarea industriei autohtone de automobile, chiar dacă pentru asta nesocotesc atenţionările UE ... riscurile „meseriei”... Din rânduri rândurile le „elitei” „elitei” conaţio conaţionali nalilor lor noştri, noştri, câţiva câţiva au penetra penetratt Parlamen Parlamentul tul României României,, alţi câţiva câţiva au ajuns miniştri miniştri sau chiar chiar mai mult (doar (doar şi de acolo acolo se poate scoate ceva, nu?). Din păcate, pentru noi, „muritorii de rând” goana după putere a atrofiat contactul cu realitatea şi datoria faţă de interesele cetăţenilor, ale unor personalităţi cu cele mai înalte poziţii oficiale. Doar astfel pot fi explicate disputele în văzul lumii, ca la uşa cortului. Sub lumina reflectoarelor ei încearcă să-şi smulgă unul altuia părul, fără menajamente (scuzaţi vă rog, mi-a scăpat, doar unul mai are ceva podoabă capilară) şi să-şi compromită adversarul. Pe fondul neînţelegerilor neînţelegerilor mai vechi, recentul recentul prilej de dispută a fost declanşat prin nominalizarea nominalizarea de către Primul ministru, pentru ocuparea fotoliului fotoliului vacant de la justiţie, respectiv neacceptarea propunerii de către Preşedintele României. Din precedentul creeat în anul 2007, în condiţii aproape similare, prin neinspirata instalare, pe scaunul lui Titulescu a unei persoane care şi-a dovedit cu prisosinţă incompetenţa şi calificativul de „campion al gafelor”, nu s-a învăţat nimic. Fapt regretabil, orgoliile nu se opresc aici. Fac precizarea că nu sunt înregimentat politic şi nu am vreo simpatie pentru vreunul din din cei doi scandalagii. scandalagii. Dacă prestaţia prestaţia primului om din stat stat nu se ridică, ridică, cred eu, la exigenţele şi sobrietatea pe care o impune funcţia , întreb totuşi: cum îşi poate permite, procedural, primul ministru al unui stat european democrat să nu răspundă invitaţiei la o discuţie împreună cu şeful statului, în scopul soluţionării problemelor de interes naţional şi să nu poată fi tras la răspundere? Chiar dacă pare o simplă speculaţie, din declaraţia Preşedintelui rezultă că primul ministru nu-i răspunde nici la telefon şi, din bun simţ subscriu întrebării ipotetice: „...dacă „...dacă era vorba de o situaţie de siguranţă naţională?”
În cele din urmă, conform ultimelor ştiri difuzate de mass-media mass-media românească, întâlnirea dintre cei doi, Preşedintele României şi premier s-a consumat undeva, ascunsă de privirile indiscrete, rezultatul întâlnirii, fiind păstrat cu discreţie. Gura
târgului spune că fiecare a ţinut-o pe-a lui, aşa că nu a întârziat să apară şi reacţia „subi „subiect ectulu ului”i” dispu disputei tei,, exprim exprimată ată „în „în ton cu muzic muzica” a” , asta asta mai lipsea lipsea din din „spectacol”... Oare Parlamentul României nu are nimic de spus? Orgoli Orgolii,i, ambiţi ambiţiii şi intere interese se person personal ale, e, ţigăn ţigănism ismee la nivel nivel înalt înalt,, restu restul.. l.... nu contează. Nu contează că România a ajuns un fel de „Cenuşereasă” a Europei! Nu conte contează ază că print printre re membr membriiii Parla Parlamen mentul tului ui Europ European ean astaz astazii se află află (paradoxal, din partea României) unul din cei mai mari duşmani ai ţării, preocupat mai mult de desmembrarea ei! Nu contează că preţurile au sărit în aer, aer, iar moneda naţională naţională s-a aruncat din lac în puţ. „Aprecierea” preţurilor a cunoscut o escaladare în progresie geometrică, comparativ cu „creşterea negativă” a nivelului de trai şi cu puterea de cumpărare ale românilor! Nu contează că se impune achitatea unor sume din ce în ce mai „pipărate” pentru plata facturilor - consecinţă a aceloraşi „aprecieri” succesive ale preţurilor la gaze, la carburanţilor carburanţilor,, la apă, la energiei electrică, electrică, în mod indirect chiar chiar şi la aerul pe care-l respirăm! Nu contează contează că românilo românilorr nu le mai ajung banii să achite obligaţiile obligaţiile către prestatorii de servicii - fie vorba între noi, de calitate îndoielnică: energia electrică, telefon, radio şi televiziunea... ca să nu mai pomenesc de întreţinerea de la bloc! Guvernul a aruncat câţiva bănuţi în buzunarele pensionarilor, pensionarilor, îngrijindu-se, îngrijindu-se, după cum se poate constata, să le vâre acum, mâna în aceleaşi buzunare pentru a-i recupera. Ca o bizarerie, tot guvernanţii ne spun că o ducem din ce în ce mai bine, iar noi, proştii nici nu ne dăm seama cât de recunoscători ar trebui să le fim... Dacă Dacă în afara afara ţării ţării scurs scursur urile ile de la margin marginea ea socie societăţ tăţiiii român româneş eştiti ne-a ne-auu compromis în faţa Europei, „păruiala” prezentată pe prima scenă a României, la care asistăm neputincioşi de doi ani de zile, pune capac la toate. Cred că până şi ţiganii ne arată cu degetul, râzând de noi cu gura până la urechi... poate chiar şi cu un strop de invidie...
În actuala conjunctu conjunctură, ră, când România România se află - a câta oară? oară? - într-o situaţie situaţie extrem de delicată pe plan internaţional, când „Ţarul” de la răsărit începe să-şi arate muşchii iar „stăpânii lumii” se vor întâlni şi vor juca barbut cu viitorul omenirii, chiar chiar aici, aici, la noi, noi, pe malur malurile ile Dâmbov Dâmboviţe iţei,i, compo comporta rtamen mentu tull celor celor două două înalt înaltee persona personalită lităţiţi oficiale oficiale,, investit investitee cu încrede încredere re din partea partea populaţi populaţiei, ei, constit constituie uie o sfidare inacceptabilă. Să nu ne fie de mirare când România, prinsă între ciocan şi nicovală, va fi pusă la colţ de „stăpânii lumii”, cărora - dincolo de interesele acestora din urmă comportamentul „iubiţilor noştri conducători” le dau apă la moară. * Poate că niciodată, după 1989, cuvintele unui om care a trăit demn şi a murit demn, pentru ţară, nu au fost mai actuale, nu au avut un prilej mai potrivit pentru a fi citate : „Fii bun, fii drept şi recunoaşte că deasupra ambiţiilor, ambiţiilor, intrigilor şi urilor este este PATRIA, TRIA, este este veşni veşnici cia a neamul neamului ui şi că acolo acolo trebu trebuie ie să ne întâln întâlnim im întotdeauna, chiar dacă nu ne înţelegem de fiecare dată!” Ion Măldărescu 13 ianuarie 2008
