Creativitatea – aplicaţie Subiectul trebuie trebuie sa alcatuiasca cit mai multe titluri titluri pentru imagine imagine
Inter pretarea rezultatelor: rezultatelor: numărul titlurilor titlurilor reprezintă fluenţa fluenţa gândirii. o
4 titluri sau mai puţin — fluenţă slabă
o
între 5 şi 8 titluri — fluenţă normală
o
între 9 şi 13 titluri — fluenţă foarte bună
o
peste 14 titluri titluri — fluentă deosebit deosebit de bună
Imaginaţia Testul I Problema : Acest test măsoară capacitatea de combinare şi inveţie a subiectului Material : Se utilizează următoarele cifre: 7, 5, 6, 3,. Cu aceste cifre subiecţii trebuie să facă toate
permutările posibile , adică să facă cît mai multe numere din aceste cifre. Tehinică şi instrucţii : Fiecare subiect va avea un sfert de coală de hîrtie şi un creion, pe care îşi
scrie numele şi etatea. Subiecţii sunt aranjaţi în aşa fel încît să poată lucra comod şi să nu poată copia unii de la alţii. După ce s-au luat aceste precauţii , examinatorul scrie pe tablă cifrele menţionate(7, 5, 6, 3), apoi se adresează subiecţilor : „ Aici sunt patru cifre , scrieţi-le şi voi pe coala de hîrtie, ce o aveţi „. Li se atrage atenţia să scrie aceste cifre în partea de sus a hîrtiei, sub nume. (Menţionăm că subiecţii trebuie să tragă o linie sub nume ‚ etate şi celelate date care le-au fost cerute). După ce au scris cu toţii examinatorul continuă : „ Din aceste cifre să faceţi atîtea numere cîte puteţi. Totdeauna să folosiţi toate cifrele. O cifră să nu o puneţi decît o singură dată în acelaşi număr . Alte cifre , în afară de acestea pe care vi le-am dat nu aveţi voie să utilizaţi „. Pentru că subiecţii să înteţeleagă despre ce este vorba , se demonstreză cu patru obiecte cîteva permutaţii . Trebuie să aveţi grijă ca subiecţii să nu înceapă rezolvarea testului înainte de a fi spus „ Începeţi” . Timpul este de două minute. După scurgerea acestui timp , experimentatorul spune „gata” şi adună hîrtiile. Să avem grijă că nici un subiect să nu mai scrie după ce sa rostit cuvîntul „gata” . Cotarea : cota este reprezentată prin totalul numerelor corect construite. Prima formă care este dată
ca exemplu nu se socoate (7563). În total sunt 23 permutări posibile. Etatea
centile 25 3 4 5 6 7 8 9 11
8 ani 9 ani 10 şi 11 ani 12 şi 13 ani 14 şi 15 ani 16 ani 17 ani 18 şi peste
50 4 6 7 8 9 10 11 13
75 6 7 8 10 12 13 14 15
Testul la creativitate Figuri geometrice. Se repartizează elevilor cîte o foaie cu cercuri, triunghiri, pătrate e
aceeaşi mărime, aşezate la distanţe egale unul de celălalt, şi le cere să deseneze cît mai multe obiecte la figurile date. Figura ar trebui să fie partea principală din orice desen. Apoi cu creionul ( carioca,
pixul), se daugă detalii pentru a completa desenul. Detaliile pot fi în interiorul figurii bază, în exteriorul ei şi interior. Elevilor li se cere să se gîndească la lucruri la care nimeni altcineva dintre colegi nu s-ar gîndi, să dea cît mai multe idei. Este important nu desenele şi talentul la desene, ci ideiile şi soluţiile pe care le găsesc ei. La sfîrşit, elevii trebuie să denumească cît mai interesant fiecare desen, înscriind denumirea inventată în spaţiile rezervate.
Tabele- model de prelucrare a rezulatelor nu există, trebuie să recurgem la o apreciere pur orientativă a lor. Adică mai mult de cinci soluţii diferite, dintre care trei neobişnuite – sunt punctul de marcare a creativităţii. Cu cît mai rar întîlnite sau chiar inedite (în lotul copiior supuşi testării) sînt soluţiile propuse la fiecare probă, cu atît mai creativ este subiectul respectiv. Acestă prelucrare simplă ne ajută să identificăm elevii creativi. Concomintent cu diagnoza, probele propuse sînt o modalitate eficientă de exersare a potenţialului creativ.
Testul III Cercetarea flexibilităţii gândirii
Flexibilitatea gândirii este unul din componenţii creativităţii, evidenţiaţi de Guilford. Cercetarea nivelului de dezvoltare a flexibilităţii gândirii se face, cînd dorim să constatăm prezenţa elementelor de creativitate. „Excluderea noţiunii”. Acestă probă psihologică, este orientată spre depistarea gardului de
însuşire a operaţiilor mintale de bază. Ea poate fi aplicată în grup. În acest scop se scriu pe scriu pe tablă mulţimele de cuvinte (material experimental). Instrucţiuni pentru elevi. Citiţi cu multă atenţie fiecare mulţime de cîte 4 cuvinte. Trei din aceste
cuvinte au o particularitate comună, adică pot fi unite într-un grup, pe cînd un cuvînt nu aparţine acestei mulţimi (este străin ei). Găsiţi cuvîntul „în plus” şi scrieţi litera care îl însoţeşte. Exemplu : a) a citi, b) a scrie, c) a dormi, d) a patina. Cuvîntul (verbul) „a dormi” indică o stare pasivă, de repaus, pe cînd toate celelalte – o stare activă. Aşadar, marcăm litera „c” care însoţeşte cuvîntul „a dormi” . După aceste model veţi lucra cu cele 10 mulţimi de cuvinte înscrise pe tablă. Deoarece aveţi la dispoziţie doar 8 minute, nu vă opriţi prea mult la un şir de cuvinte. Pe cele care vă par mai complicate, depăşiţi-le, pentru a reveni la ele dacă veţi dispune de timp. Varianta I
1. a)creion, b)stilou, c)pix, d)băţ 2. a)radio, b)telefon, c)televizor, d)chitară 3. a) arhitect, b)constructor, c)hartă, d)medic 4. a) ghiocel, b)trandafir, c)crizantemă, d)tulpină 5. a) nord, b)est, c)glob, d)sud 6. a)eu, b)tu , c)ea, d)noi 7. a)Ion, b)Marin, c)Frunză, d)Victor 8. a)lapte, b)brînză, c)smîntînă, d)pîine 9. a)secundă , b)dimineaţă, c)oră, d)an 10. a) alb, b)violet c)roşu, d)hîrtie
Varianta II
1. a)vară, b) primăvară, c)septembrie, d)toamnă 2. a)tristeţe, b)bucurie, c)fercire, d)mîndrie 3. a)Maria, b)Ion, c)Cristina, d)Viorica 4. a)stilou, b)creion, c)cerneală, d)cariocă 5. a)stejar, b )toporaş, c)mesteacăn, d)tei 6. a)nisip, b)var, c)lut, d)casă 7. a)al meu, b) al tău, c) al ei d) al vostru 8. a)macara, b)lopată, c)automobil, d)autobuz 9. a)lemnar, b)cratiţă, c)medic, d)constructor 10. a)matematică, b)citire, c)bicicletă, d)desen Interpretarea rezultatelor: Fiecare răspuns corect se apreciază cu 1 punct. Astfel , indicele
individual poate constitui cel mult 10 puncte. El se calculează prin adunarea tuturor răspunsurilor corecte. La compararea rezultatelot obţinute de fiecare copil, învăţătorul stabileşte graul de însuşire al operaţiilor mintale (analiză, sinteză, generalizare )în grupul respectiv de copii. Este vorba de o impresie generală pur orientativă, dar de mare importanţă. Pornind de la ea , se poate desfăşura lucrul suplimentar în scopul lichidării carenţelor depistate. De altfel, această activitate compensatorie poate fi începută în procesul analizei rezultatelor testării. Fiecare situaţie experimentală, care le creat dificultăţi copiilor pe parcursul lucrului, se analizează minuţios. În colectiv se clarifică semnificaţia fiecărui cuvînt din mulţime. Apoi se identifică particularităţile esenţiale şi se recurge la includerea noţiunilor în clasa resoectivă. Învăţătorul se va îngriji ca fiecare răspuns să fie comentat verbal. Adică , va cere argumentarea logică a generalizărilor făcute. Astfel, proba „Excludeţi noţiunea în plus” are efect dublu : de verificare şi exercitare.
