15. Nu conţine nicio gre şeală enun ţul: a) Mi-ar pl ăcea s ă-i ascult pe amândoi absolven ţii. b) Cei cinci m embrii ai Guvernului sunt oameni integrii. c) Preţurile s-au scumpit mult în toamna aceasta. d) Decizia lui este un exemplu pilduitor de dep ăşire a unei situa ţii neprev ăzută şi nedorită. ŞCOALA MILITARĂ DE SUBOFIŢERI JANDARMI 16. Indicaţi numărul neologismelor scrise corect: heppy-end, marijuana, outseider, „Grigore Alexandru Ghica” DR ĂGĂŞANI weekend, western. COMISIA DE ADMITERE a) trei; b) dou ă; - învăţământ postliceal c) toate; d) unul. - sesiunea august / septembrie 2011 17. Alege enun ţul în care paronimul nu este folosit corect: Ş EDINTELE VICEPRE Ş EDINTELE COMISIEI DE ADMITERE a) Medicamentele prescrise au multe efecte secundare. Colonel b) Ei au coroborat la alc ătuirea dic ţionarului. c) Au fost coroborate declara ţiile martorilor. Cîrjan Dumitru d) Pentru ideile lui, a devenit o persoan ă proscrisă. 18. Alegeţi enunţul care nu con ţine nicio cacofonie: TEST DE VERIFICARE A CUNOSTINTELOR a) Alegerea ei este s ă nu plece în tab ăr ă. ÎN CADRUL CONCURSULUI DE ADMITERE ÎN SCOLILE POSTLICEALE ALE b) Mama sa s-a dus la pia ţă. JANDARMERIEI ROMANE c) Au mers cu to ţii la lac. LA DISCIPLINELE LIMBA ROMAN Ă ŞI LIMBA ENGLEZ Ă d) Bunica care este pe drum e sup ărată. 19. Sunt corecte formele de plural ale substantivelor din seria: a) dineuri, garaje, furnaluri, furnaluri, evantaie; b) dinee, garajuri, furnaluri, furnaluri, evantaiuri; c) dinee, garaje, furnale, evantaiuri; d) dineuri, garaje, furnale, evantaie. VARIANTA – I – 20. Cuvântul subliniat din contextul: Am vorbit cu o student ă la litere este: Pentru fiecare întrebare sau problem ă a testului de cuno ştinţe sunt prev ăzute patru variante de r ăspuns notate cu litere de la a la d; dintre aceste patru variante una a) articol hot ărât; b) numeral cardinal; c) articol nehot ărât; d) pronume personal. si numai una singur ă reprezintă r ăspunsul corect. Marcaţi cu semnul „ X ” pe Foaia de r ăspuns în spuns în dreptul num ărului întreb ării / 21. Substantivele din textul: Cartea de pove şti a copilului a disp ărut sunt, în ordine, în problemei şi a literei corespunz ătoare pe care o considera ţi r ăspuns corect. Celelalte cazurile: trei spa ţii baraţi-le cu o linie orizontal ă. a) nominativ, acuzativ, genitiv; b) nominativ, dativ, acuzativ; Exemplu: c) acuzativ, dativ, genitiv; genitiv; d) nominativ, acuzativ, acuzativ, dativ. Nr. substantivului: 22. Menţionaţi forma corect ă pentru G-D a substantivului: a b c d întreb. a) întreprinderii; b) intreprinderii; 1 c) inteprinderii; inteprinderii; d) înteprinderii. 2 23. În enun ţul La pomul l ăudat, s ă nu te duci cu sacul, Ioane! există: a) un substantiv substantiv în N, unul în V, unul în Ac; b) dou ă substantive în N, unul în V; Dacă la corectare se constat ă că sunt înscrise mai multe semne de „ X ” în c) dou ă substantive în Ac, unul în V; d) dou ă substantive în V, unul în Ac. dreptul unei întreb ări, sau în aceea şi căsuţă şi „ X ” şi „ ” (exemplu: X ), r ăspunsul 24. Au regim de dativ, prepozi ţiile din seria: nu este luat în considerare (este anulat). De asemenea, pe Foaia de r ăspuns nu a) deasupra, deasupra, aidoma, asemenea, asemenea, dedesubtul; dedesubtul; b) de la, la, de pe, contrar, contrar, în fa ţa; sunt admise ştersături, modific ări sau ad ăugiri care pot produce confuzie în apreciere. c) asemenea, datorit ă, contra, pe; d) aidoma, asemenea, gra ţie, conform. I. LIMBA ROMÂN Ă 25. Următoarea îmbinare de cuvinte din enun ţul Aducerile aminte le-au bucurat sufletul , este: seria: 1. Sunt desp ăr ţite corect în silabe cuvintele din seria: a) locu ţiune verbal ă, infinitivul infinitivul lung, lung, subiect; subiect; b) locu locu ţiune substantival ă, acuzativ, a) de-linc-vent, punc-tu-al, somp-tu-os, sub-li-ni-a; complement direct; c) locu ţiune verbal ă, predicat verbal; d) locu ţiune substantival ă, b) de-lin-cvent, punc-tu-al, somp-tu-os, su-bli-ni-a; nominativ, subiect. c) de-linc-vent, pun-ctu-al, somp-tu-os, sub-li-ni-a; d) de-lin-cvent, punc-tu-al, som-ptu-os, su-bli-ni-a. 26. Indicaţi seria care con ţine numai adjective invariabile: a) bej, ferice, sagace, verde; verde; b) propice, gri, feroce, feroce, eficace; 2. Cuprind diftongi ascenden ţi (urc ători) toate cuvintele din seria: c) novice, vernil, ver nil, propice, locvace; loc vace; d) a a, motrice, tenace, bleumarin. ş a) ei, oii, caut ă, alcool; b) copii, rochie, aeroport, mai; 27. Nu au grade de compara ţie adjectivele din seria: c) leoaic ă, soare, poant ă, alee; a) gigantic, solicitat; b) tenace, decis; c) inferior, obosit; d) extrem, etern. etern. d) moar ă, noapte, zeam ă, iarbă. 28. În textul: Toate fetele vorbeau despre reu şita ei. cuvântul subliniat este: 3. Literele ce şi gi redau un singur sunet în toat ă seria de cuvinte: a) pronume nehot ărât; b) adjectiv calificativ; a) cercei, geologie; geologie; b) ghiocei, ginga ginga şi; c) adjectiv pronominal nehot ărât; d) substantiv. substantiv. c) liceu, tragi; d) ceat ă, giuvaer. 29. Alegeţi enunţul în care adjectivul pronominal de înt ărire este corect folosit: 4. Sunt derivate cu prefixe toate cuvintele din seria: a) Fetei înse şi i-a r ăspuns; b) Fetei îns ăşi i-a r ăspuns; a) dezechilibrat, dezarmat, dezarmat, dezumflat, dezordonat; b) rechema, renun ţa, reda, revolta; c) Fetei însu şi i-a r ăspuns; d) Fetei însele i-a r ăspuns. c) nectar, neclar, nevoia ş, prevăzător; d) nepoliticos, nepoliticos, preten ţios, pre şcolar, prev ăzător. 30. Valoarea morfologic ă a cuvântului subliniat din textul: Pentru dânsul nimic nu e 5. Menţionaţi forma corect ă a numeralului 18: greu : a) optsprezece; b) optâsprezece; c) optisprezece; optisprezece; d) optusprezece. optusprezece. a) pronume de polite ţe; b) pronume de înt ărire; c) adjectiv pronominal de înt ărire; d) pronume personal. vocabularului fundamental cuvântul: 6. Apar ţine vocabularului a) copil; 31. Indica ţi enun ţul în care exist ă un pronume relativ: b) cucuruz; a) Cine a intrat în cas ă? b) Nu ştia cine vine. c) jant ă; c) Mi-a pl ăcut r ăspunsul dat. d) Ce frumos scrie! scrie! d) rumpe. ul: Aceştia sunt colegii mei . mei . este: 32. Pronumele demonstrativ din enun ţul: Ace 7. Alegeţi seria de cuvinte care au o grafie corect ă: a) complement complement indirect; indirect; b) complement complement direct; direct; c) subiect; subiect; d) complement complement direct. direct. a) înpăduri, alcol, alcol, bonboan ă; a-i . este: 33. Pronumele subliniat din enun ţul: Copacul e în fa ţ ab) înp ăr ţi, fic ă, aceea; a) c.c.l în cazul G; b) c. c. t. în cazul G; c) c. c. l. în cazul D; D; d) c.c.t. în cazul D. c) avanpremier ă, Istanbul, a se sfii; 34. Valoarea morfologic ă a cuvintelor subliniate din textul: Venea la câte trei d) acela ş, noi-născuţi, atitudine. să pt ămâni . este: 8. Precizaţi termenul care lipse şte din expresia: a da cu … în gard . a) numeral adverbial; adverbial; b) numeral distributiv; distributiv; a) bâta; b) oi ştea; c) piatra; d) capul. c) numeral multiplicativ; multiplicativ; d) numeral ordinal. ordinal. 9. Găsiţi seria în care exist ă doar cuvinte bisilabice: 35. Precizaţi cu ce valori gramaticale apare forma unul în enunţul Eu unul observ a) masă, noapte, patru, patru, cale; b) apartament, logic logic ă, ou, oal ă; schimbările din jurul meu. c) copil, veveri ţă, trei, verde; d) antet, biseric biseric ă, pauper, minge. a) numeral cardinal, nominativ / atribut pronominal; b) pronume nehot ărât, nominativ / subiect; c) numeral cardinal cu valoare adjectival ă, nominativ / atribut adjectival; 10. Alegeţi structura în care cuvântul lucrativ este corect folosit: d) pronume nehot ărât, masculin, singular, nominativ / apozi ţie. a) îndeletnicire lucrativ ă; b) şedinţă lucrativă; c) construcţie lucrativ ă; d) atmosfer ă lucrativă. 36. Sunt de conjugarea a II-a, verbele din seria: a) a mânca, a pl ăcea, a merge; b) a lucra, lucra, a cânta, a pleca; 11. Sinonimul neologic al cuvântului ticăloşie este: c) a iubi, a vorbi, vorbi, a picta; d) a pl ăcea, a vedea, a t ăcea. a) abera ţie; b) abolire; c) abjec ţie; d) abjurare. 12. Între cuvintele: bursă (alocaţie b ănească) – burs ă (instituţie financiar ă) exist ă o 37. Verbul a fi este copulativ în enun ţul: a) Este uşor să înve ţi. b) Lucrarea este pe mas ă. relaţie de : c) Să fi învăţat, ai fi reu şit. d) Întotdeauna a fost apreciat de colegi. a) omonimie total ă; b) sinonimie; c) paronimie; paronimie; d) omonimie par ţială. el! este exprimat prin: 38. Numele predicativ din enun ţul Era vai de el! este a) pronume personal; person al; b) interjec ţ ie; c) substantiv; su bstantiv; d) verb. verb. 13. Substantivul bob are la plural urm ătoarea form ă: a) bobi, boabe; b) boabe, boburi; 39. Cuvântul poate din enun ţul: Poate c ă va ploua. este: c) bobi, boabe, boburi; d) boburi. a) atribut adverbial; b) predicat verbal exprimat exprimat prin verbul a putea; âni nu este sinonim ă cu: 14. Expresia frazeologic ă a scoate din ţ âţ âni c) predicat verbal exprimat prin adverb predicativ; a) a scoate din din circula ţie; b) a scoate peri albi; d) complement circumstan ţial de mod. c) a scoate scoate din pepeni; d) a scoate scoate din r ăbdări. ROMÂNIA MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR JANDARMERIA ROMÂNĂ
40. Indic ă varianta în care predicatul este exprimat printr-o locu ţiune adverbial ă predicativă: a) Iat ă că a ştiut. b) Desigur c ă vom pleca. c) Cu siguran ţă că a înv ăţat. d) E sigur c ă a câştigat concursul. 41. Cuvântul cum din enun ţul Îmi amintesc cum era vacan ţ a. este: a) adverb relativ, complement direct; direct; b) adverb interogativ, complement indirect; c) adverb relativ, complement circumstan ţial de mod; d) adverb relativ, nume predicativ. 42. Pronumele reflexiv nu are func ţie sintactic ă în una din situa ţiile: a) Se spal ă în fiecare diminea ţă. b) Nu se ştie r ăspunsul. c) S-au certat. certat. d) Se scuz scuz ă f ăr ă motiv. 43. Predicatele din enun ţurile: E greu de suportat. A dat de greu. sunt în ordine: a) nominal, nominal; b) verbal, nominal; nominal; c) nominal, verbal; verbal; d) verbal, verbal. verbal. at la radio. 44. Identificaţi tipul de subiect din enun ţul: S-a anun ţ at a) inclus; b) exprimat prin pronume; c) subîn ţeles; d) nedeterminat. 45. Raportul de subordonare la nivelul frazei se realizeaz ă cu ajutorul conjunc ţiilor din seria: a) c ă, să, dac ă, întrucât, de şi; b) aşadar, fiindc ă, dar, c ăci, iar; c) ci, pentru c ă, măcar s ă, şi, de; d) sau, dac ă, şi, ca să, deoarece. 46. În care dintre situa ţii se afl ă o propozi ţie predicativ ă: a) Se întreba ce ştie. b) Îl întreba dac ă vine. c) Problema e dac ă o să reuşeşti. d) Se gândea la cine va fi director. 47. Subordonata din fraza: Dă fiec ăruia r ăsplata ce i se cuvine şi vei avea de câ ştigat la rândul t ău . este: a) completiv ă direct ă; b) subiectiv subiectivă; c) completivă indirectă; d) atributivă. 48. Fraza: Să curg ă lacrimile-n valuri şi sângele ca râul, tot nu vor aduce nicio road ă, din moment ce munca nu le poate veni în ajutor . ajutor . este alc ătuită din: a) 4 propozi ţii; b) 3 propoziţii; c) 5 propoziţii; d) 6 propozi ţii. 49. O propozi ţie subiectiv ă poate urma dup ă regenta: a) Pleac ă…; b) El ar putea…; c) P ărerea mea este…; d) Se ştie… 50. Structura frazei: Ş i dac ă până mâine diminea ţă n-a fi podul gata, mo şnege, are să-ţ i steie capul unde- ţ i stau t ălpile. lpile. este urm ătoarea: a) principal ă, circumstan ţială de loc, condi ţională; b) temporal ă, principal ă, circumstanţială de loc; c) condiţională, principal ă, circumstan ţială de loc; d) principal principal ă, principală, circumstan ţială de loc. 51. A doua propozi ţie din fraza: Cine a reu şit înseamn ă c ă a muncit mult . a) principal ă; b) predicativă; c) subiectivă; d) condiţională. 52. În urm ătoarele fraze: Nu ştie care este solu ţ ia ia ieşirii din impas. Casa care era pe deal a fost demolat ă. Nu se ştie care va reu şi. Întrebarea este care va fi r ăspunsul lui. propoziţiile introduse prin pronumele relativ care sunt, în ordine: a) SB, AT, CD, PR; b) SB, AT, CD, CŢ; c) CD, AT, SB, PR; d) SB, PR, CI, CD. 53. Predicatul primei subordonate din fraza: Adev ărul este c ă problema a fost rezolvat ă mai repede decât se a şteptau. este a) a fost; b) problema a fost; fost; c) este; d) a fost rezolvat rezolvat ă. at . se contrage contrage în: 54. Subordonata din fraza Ajunge cât ai înv ăţ at a) predicat; b) subiect; c) complement direct; d) complement indirect. i-au adus aminte de voi. Au venit şi ei la noi. Îndat ă au şi pornit la 55. În enun ţurile: Ş i-au drum. El şi ea sunt prietenii mei. valoarea morfologic ă a lui şi este în ordine: a) pronume personal, adverb, pronume reflexiv, conjunc ţie coordonatoare; b) pronume reflexiv, adverb, pronume personal, conjunc ţie; c) pronume reflexiv, adverb, adverb, conjuncţie coordonatoare; d) adverb, adverb, conjunc ţie, pronume personal. 56. Antonimul cuvântului oneros este: a) necinstit; b) dezonorabil; c) profitabil; d) neadecvat. ul: A plâns din pricina ta. structura subliniat ă este: 57. În enun ţul: A a) complement indirect indirect în cazul Acuzativ; Acuzativ; b) complement circumstan circumstan ţial de cauz ă în cazul Acuzativ; Acuzativ; c) complement circumstan circumstan ţial de cauz ă în cazul Genitiv; d) complement indirect indirect în cazul Genitiv. 58. Menţionaţi numărul pronumelor din textul: Toate elevele mele consider ă c ă meritele lor nu au fost recunoscute de fiecare antrenor. a) două; b) trei; c) unu; d) patru. 59. Precizaţi num ărul greşelilor din enun ţul următor: Cu timpul vor afla, c ă el a fost un autentic şi veritabil erudit ale c ăror cercet ări asiduie în archivele str ăine nu vor mai putea fi ignorate. a) două; b) trei; c) cinci; d) patru. 60. Expresia latineasc ă: grosso modo înseamnă: a) pe de-a-ntregul; de-a-ntregul; b) în mod grosolan; grosolan; c) în linii mari; d) f ăr ă prea mult discern ământ. II. LIMBA ENGLEZ Ă out! That wall … . 61. Look out! a) will collapse; collapse; b) is going to collapse; c) will be collapsing; d) is collapsing. collapsing. 62. The thieves … the stolen goods behind a cupboard. a) hide; b) hidden; c) hid; d) hided. 63. I don’t like that dress. … do you mean, the one over there? a) What; b) Which; c) Whom; d) Who. 64. Nobody enjoys … as we do. a) himself; b) oneself; c) him; d) themselves.
65. You want your friend to carry your bag for you. a) Need you carry my bag for me?; b) Must you carry my bag for me?; c) Shall you carry carry my bag for me?; d) Would you carry carry my bag for me?; me?;
66. To study in … Paris is one of … most challenging things for … painter. a) -/the/a; b) -/-/the; -/-/the; c) the/the/an; d) -/the/an. -/the/an. 67. I’d rather you … mention it to my parents. a) hadn’t; hadn’t; b) don’t; don’t; c) didn’t; didn’t; d) don’t. 68. I wish the committee … on their agenda instead of putting it off. a) will agree; b) agreed; c) agrees; d) agree. agree. 69. If only you … me earlier! a) had had told; told; b) told; told; c) have have told; told; d) would would tell. 70. He is … the cleverest boy in the school. a) quite; b) much; c) far; d) by far. school. 71. The teacher made me … behind after school. a) to stay; b) staying; c) stay; d) had stayed. 72. You will soon … to living in the city. a) be used; b) get used; c) use; use; d) used. used. 73. Put … your gloves. It is very cold outside. a) on; b) up; c) in; d) away. 74. It’s high time you … your flat. a) will redecorate; b) redecorate; c) redecorated; d) have redecorated. redecorated. 75. If he had some money, he … on holiday. a) could go; b) can go; c) will go; d) went. 76. She … a doctor when she … medical school. She thinks she … in a hospital for most of her career. a) is going to become / will finish/ will have probably worked; b) will be becoming / finishes/ will have probably worked; c) will be becoming / will finish/ will have probably worked; d) is going to become/ finishes/ will probably work. 77. Paul was angry with me … using his car. a) because; b) at; c) about; d) for. 78. The shop I want to go is on the … of the city. a) outskirtes; b) outskirts; c) outskirt; d) skirts. 79. A friend in … need is … friend indeed. a) -/ the; b) - / -; c) -/ a; d) a/ a. 80. They … for three hours when they stopped for a rest. a) were driving; b) have been driving; c) had been driving; d) drove. 81. World War II broke … in 1939. a) up; b) out; c) down; d) into. 82. She became a teacher, …? a) didn’t didn’t it; b) isn’t isn’t she; c) doesn’t doesn’t she; she; d) didn’t didn’t she. she. 83. The … bicycles are in the garden, where they left them. a) boys’; b) boys; c) boy; d) boy’s. 84. I woke up so late that I … had time for breakfast. a) harder; b) hard; c) hardly; d) hardest. 85. Many people were watching while the film … . a) had been shot; b) was shooting; c) was being shot; d) has been shot. 86. My luggage … in the car already. a) had been; b) will be; be; c) are; d) is. 87. Give him … job to do. He’s only a child. a) a more easy; easy; b) an easier; c) a more easily; easily; d) an easyer. 88. … he was tired, Andy went tot the party. a) Although; b) despite; c) however; d) in spite of. 89. Jack … whether he was late for the meeting. a) told; b) said; c) asked; d) was saying. 90. But for …, we wouldn’t have found our way. a) your your help; help; b) you to to help; help; c) you you helped; helped; d) you you helped helped me.
NOTĂ NOTĂ: 1. TIMP DE LUCRU: 180 minute; 2. Fiecare r ăspuns corect este apreciat cu 1 p. Punctajul maxim al lucr ării scrise: 90 de puncte; 3. Pentru a fi declaraţi admişi, candida ţii trebuie s ă obţină minimum 40 de puncte şi să se clasifice în ordinea strict descrescătoare a punctajelor / mediilor ob ţinute, în limita num ărului de locuri scoase la concurs. 4. În cazul clas ării mai multor candida ţi pe ultimul loc pe lista celor declara ţi admişi, cu acelea şi punctaje/ medii, departajarea departajarea se face folosind, în ordine, urm ătoarele criterii: a) media general ă obţinut ă la examenul na ţional de bacalaureat; b) media general ă a anilor de şcolaritate din perioada studiilor liceale; c) nota ob ţinută la Limba şi literatura român ă în cadrul examenului de bacalaureat. Dacă şi după aplicarea criteriilor men ţionate, candida ţii de pe ultimul loc care asigur ă admiterea nu pot fi departaja ţi, atunci to ţi aceştia sunt declara ţi "ADMIS".
