Răspuns la variantele 41-50 de subiecte pentru testare naţională 2007 VARIANTA 41
Partea I (48 de puncte) ! "i#ba ro#$nă 1! Cuvinte care conţin diftongi: seara, mi-i, viaţa, ne-am etc.; cuvinte care conţin hiat: trăi, 4 puncte ştiut etc. 2! Termeni 4 puncte Termeni din familia lexicală a cuvântului pământ: pământean, pământesc. %! Enunţuri pentru a demonstra omonimia cuvântului noi: Noi am mers în excursie. 4 puncte El are haine noi. 4 puncte 4. Transcrierea pronumelui relativ: ce i a adver!ului relativ: cum. 5! "aloarea morfologică a cuvintelor su!liniate: două # numeral cardinal cu valoare ad$ectivală, de # con$uncţie su!ordonatoare, însămi # pronume de %ntărire, întâiul - numeral 4 puncte ordinal. 4 puncte &. 'lcătuirea enunţului: Dorinţa de viaţă l-a determinat să lupte. (. )uncţia sintactică a cuvintelor su!liniate: trăi - complement direct, -ntregă - atri!ut 4 puncte ad$ectival, ce - su!iect, pe pământ - complement circumstanţial de loc. 8! Transcrierea su!ordonatei atri!utive: ce s-a-ncreut. 4 puncte &! 'lcătuirea fra*ei: Nu se poate! " ca el sa ia notă mică la examen.! # 4 puncte '! nţeleerea te*tului 10! +ima versurilor este pereche %mperecheată, iar măsura este de -#-4 sila!e. 2 puncte norocul la mi$loc de cărări. cărări. 11! 11! /tructura care conţine personificare: De mult chema norocul 2 puncte 12! /intagma care conţine un indice temporal: e seară. 2 puncte 1%! 0ouă construcţii care indică pre*enţa eului liric %n text: sunt singură, că-mi vine să plâng. 2 puncte 14! "ersurile %i tu ai &ost întâiul ce s-a-ncreut s-a- ncreut că sunt! 'ărări ce duc spre raiuri şi-aicea pe pământ sugerea*ă plăcerea imensă a eului liric, care consideră că lucruri sfinte se pot %ntâmpla i pe pământ. +aiul de aici indică starea de fericire supremă, dată de %mplinirea prin 4 puncte iu!ire. Partea a II-a (18 puncte) +edactarea unei descrieri cu titlu dat. Exemplu de răspuns: Pădurea de atunci Era o *i de duminică i mă aflam la mii de 1ilometri distanţă de 2ucureti. 3#am tre*it dis#de#dimineaţă, toţi dormeau %ncă, iar eu am hotărât să pornesc %n căutarea unui loc relaxant. oianul de lumină care se revarsă cuprinsese tot ori*ontul. Toată Toată natura părea %ncremenită. %n faţa ochilor mei se desfăura o imensă pădure, ai cărei copaci parcă se %nălţau până la ceruri, părând făclii uriae ce fac legătura %ntre cer i pământ. Era o linite deplină i orice urmă de viaţă părea să fi rămas %n urmă. %naintam netul!urat către inima pădurii, adâncindu#mă din ce %n ce mai mult. 5otecile se tăiau i se %ncruciau, iar lumina pătrundea printre crengi ca nite firioare. 5ăream pierdut, iar, la un moment dat, o pătură de %ntuneric s#a ivit, soarele a intrat %n nori, iar tunete i fulgere au %nceput să se desfăoare pe cer. 3#am
speriat, *gomotele %ngro*itoare au devenit din ce %n ce mai puternice, iar eu am %ncercat să mă %ntorc. 'm rătăcit o vreme printre potecile %nver*ite i am reuit să văd luminiul. 3i se părea că numai eu eram pe lume %n vremea aceea, iar plantele, animalele i gâ*ele se ascunseseră de frica de*lănţuirii naturii. Partea a III-a (24 de puncte) Caracteri*area persona$ului principal dintr#o operă epică studiată: 'lexandru 6ăpuneanul, din nuvela lui Costache egru**i. Exemplu de răspuns: 'lexandru 6ăpuneanul 7 caracteri*area directă 8reali*ată de narator i prin autocaracteri*are9 7 portret fi*ic 7 caracteri*area indirectă 7 portret moral 7 arta disimulării 7 antite*a Conclu*ie Costache egru**i este unul dintre scriitorii importanţi ai generaţiei de la -4, istoria repre*entând o sursă de inspiraţie ma$oră pentru el. Alexandru Lăpuşneanul face parte din volumul Fragmente istorice, dar pentru prima dată a apărut %n revista 0acia literară<, %n -4=. /ursa de inspiraţie o constituie un fragment din Letopiseţul Ţării Moldovei de >rigore ?reche, episodul despre cea de#a doua domnie a lui 'lexandru 6ăpuneanul. 5ersona$ul principal al nuvelei este cel care %i dă i titlul, 'lexandru 6ăpuneanul, domnitorul 3oldovei, având i atestare istorică. El este caracteri*at direct, de către narator, alcătuindu#i#se un scurt portret fi*ic, prin pre*entarea vestimentaţiei sale, %n capitolul al @@@# lea. Chiar din primul capitol, se autocaracteri*ea*ă, demonstrându#i voinţa puternică i faptul că nu se lasă impresionat de vor!ele !oierilor: (u doar nu sunt şi eu unsul lui Dumneeu) (u doar nu mi-aţi $uraţi şi mie credinţă, credinţă, când eram doar stolnicul *etre) *etre) Nu m-aţi ales voi) 'um au &ost o+lăduirea mea) 'e sânge am vărsat) 'are s-au întors la uşa mea, &ără să câştige dreptate şi mângâiere) %i însă, acum nu mă vreţi, nu mă iu+iţi) 5ortretul moral este conturat, %n special, prin caracteri*area indirectă, ce reiese din comportamentul i lim!a$ul persona$ului sau din relaţia cu celelalte persona$e. 0omnitorul nu crede %n !oieri, având experienţa primei lor trădări, dar i faptul că acum %l trădea*ă pe Toma. /e dovedete %nsă a!il, prin aceea că face pe plac mulţimii, dei nu dorea !unăstarea poporului, ci să#i atingă scopul prin intermediul ei. @pocri*ia este *roşti, dar mulţi... relevată de răspunsul dat vornicului 3otoc: *roşti, Este un persona$ care cunoate arta disimulării, fapt evident %n capitolul al @@@#lea, când, %n discursul său, vor!ete despre iu!irea aproapelui, iar la palat se pregătete uciderea !oierilor. 0iscursul pare a fi al unui om care dorete %mpăcarea cu cei din $ur, prefăcându#se interesat numai de soarta ţării i părând că a uitat ceea ce i#au făcut !oierii, %nchinându#se %n !iserică i cerându#i iertare la !oieri: !oieri : oieri dumneavoastră ă trăim de acum în pace, iu+indu-ne ca nişte &raţi, pentru că aceasta este una dintre cele ece porunci: ă iu+eşti pre aproapele tău ca însuşi pre tine, şi să ne iertăm unii pre alţii, pentru că suntem muritori, rugându-ne domnului nostru /sus 0ristos 1 îşi &ăcu cruce - să ne ierte nouă greşalele, precum iertăm şi noi greşiţilor greşiţilor noştrii.
Crudul 6ăpuneanul este pus %n antite*ă cu !lânda doamnă +uxanda, care nu mai dorete vărsare de sânge, dar leacul de &rică promis tocmai asta aduce. 0e asemenea, este ironic la adresa vornicului 3otoc, din cau*a schim!ării lui de atitudine faţă de diferiţii domni. 0e fapt, 3otoc caută propria !unăstare, deoarece este viclean i la %n acelai timp, urmărindu#i interesele. 0ei la %nceput se arată intransigent, sfârete prin a se lingui i pe lângă 6ăpuneanul, pentru a nu fi omorât. 0omnitorul este un persona$ crud i plin de contradicţii care, %n ciuda spuselor sale, urmărete doar să se ră*!une pe !oieri. 0ar se dovedete un a!il politician pentru că %i apropie poporul, acesta făcându#i pe !oieri responsa!ili de greutăţile lor, iar pe domn %ncep să#- vadă ca pe o ra*ă de speranţă, drept omul care#i poate a$uta să scape de nemulţumiri. 0e asemenea, %ndeplinete dorinţa oamenilor, pedepsindu#- pe 3otoc, câtigând !unăvoinţa i chiar admiraţia, dar, de fapt, el %i urmărete doar propriul interes. An ultimul capitol, 'lexandru 6ăpuneanul este !ătrân i !olnav, lipsit de putere i având perspectiva eecului, de parcă toate faptele rele săvârite %n viaţă %l urmăresc la final. 0ar cru*imea sa iese la iveală %n momentele de luciditate: 23-aţi popit voi, dar de mă voi îndrepta, pre mulţi am să popesc şi eu /ar pe căţeaua asta voi s-o tai în patru +ucăţi, împreună cu ţâncul ei, ca să nu mai asculte s&aturile +oaitelor şi a duşmanilor mei4. Eroul a fost un persona$ controversat, care a lăsat o pată de sânge %n istoria 3oldovei. %n $urul său se ţese %ntreaga acţiune, toate celelalte persona$e evoluând %n relaţie cu el. VARIANTA 42
Partea I (48 de puncte) ! "i#ba ro#$nă 1! Cuvintele care conţin diftongi sunt: $alea, &irea, răsai, tăi, ursitoare etc., iar cele care 4 puncte conţin vocale %n hiat sunt: s&i-ală, şti-u-toare 2! 0oi termeni din familia lexicală a su!stantivului copil: copilărie, copila, copilă, copilită 4 puncte etc. . /inonimele cuvintelor sunt: risipirea B dispariţia, s&ielnică - timidă! s&ioasă. 4 puncte 4! "er!ul la diate*a activă este plâng! răsai! am împletit etc., iar ver!ul la diate*a reflexivă 4 puncte este tremurându-şi. 5! "aloarea morfologică a cuvintelor su!liniate: noastre 1 ad$ectiv pronominal posesiv; 4 puncte dreaptă - ad$ectiv propriu#*is. +! Enunţul %n care su!stantivul dăscăliţă %ndeplinete funcţia sintactică de nume predicativ 4 puncte este: 3ama mea este dăscăliţă 8nume predicativ9 7! )uncţia sintactică a cuvintelor su!liniate: atunci # complement circumstanţial de timp; 4 puncte soră - nume predicativ; ta - atri!ut ad$ectival; ispită - su!iect simplu. 8! 5ropo*iţia principală din prima strofă este: Eu plâng atunci. 4 puncte " # &! Extensia funcţiei sintactice atri!ut: (u împletit-o ursitoare! care erau rele.! /#a o!ţinut o 4 puncte propo*iţie su!ordonată atri!utivă. '! ,nţeleerea te*tului 10! 3ăsura versurilor din prima strofă este de -- sila!e. 2 puncte 11! "ersul care indică o trăsătură fi*ică a persona$ului evocat este: &ielnică, +ălaie 2 puncte dăscăliţă. 12! Epitetul este cânt pri+eag , s&ielnică, +ălaie dăscăliţă etc., iar comparaţia este ca &runtea ta nu-i &runte de ăpadă. 2 puncte -. Construcţii care indică pre*enţa eului liric %n textul dat este: Eu plâng atunci etc. 2 puncte
-4. "ersurile: 'ununa ta de ile şi de visuri! (u împletit-o rele ursitoare.... fac referire la destinul frumoasei dăscăliţe, hără*it de ursitoare rele, destin care stă su! semnul unei tristeţi 4 puncte copleitoare, unui destin amar etc. Partea a II-a (18 puncte) Compunere narativă cu titlu i %nceput dat. Exemplu de răspuns: nt$#plare .a/lie 0imineaţa anunţa o *i super!ă de vară. %n casa !unicilor se răspândise mirosul plăcut al co*onacilor a!ia scoi din cuptor... 3iticuţă, ghemuit %n fotoliul din sufragerie, adulmeca mirosul %m!ietor ce venea din !ucătărie. 2unica %i spusese cu o *i %nainte că %i va pregăti o surpri*ă. 'adar, co*onacii erau surpri*a 3oţăind %n fotoliu, aude ca prin vis glasul !unicii, care %l chema %n !ucătărie să ai!ă gri$ă de co*onacii proaspăt scoi din cuptor. 2ăiatul spune că va veni %ntr#o clipă, dar corpul rămâne inert i se cui!ărete mai !ine %n fotoliu. An schim!, %n !ucătărie, %i face apariţia >rivei, un căţel negru, lăţos. 'dulmecă i se %ndreaptă %ncet către tava a!urindă ce stă pe perva*ul ferestrei; se urcă pe scaun, se uită %n dreapta, se uită %n stânga, %ntinde gâtul, apucă %ntre fălcile mari capătul tăvii i se %ndreaptă tacticos către locul său preferat: cuca din curte, unde depune trofeul. Cu aceleai micări, stră!ate casa i a$unge lângă fotoliul lui 3iticuţă; se %ntinde, plescăie ca i cum tocmai ar fi mâncat ceva gustos. Copilul sare ca ars din fotoliu. 2unica avusese mare %ncredere %n el, %l rugase să ai!ă gri$ă de co*onac, iar el, ce făcuseD 'dormise fără să#i pese că munca !unicii s#a irosit %n câteva %nghiţituri %nfulecate de un câine pofticios. 'fară se aude glasul !unicii. Cum să %i spună că a dormit, iar %n tot acest timp >rivei i#a făcut de cap %n !ucătărieD 5aii !unicii se aud din ce %n ce mai aproape; >rivei privete inocent spre uă. +â*ând, !unica se apropie de fotoliu i pune pe masă tava !uclucaă. Ei !ine, aa aveai dumneata gri$ă de co*onaciD<. Partea a III-a (24 de puncte) Compunere despre caracteristicile i semnificaţiile textului citat la partea @: Dăscăliţa de ctavian >oga. Exemplu de răspuns: Ancadrarea textului %n genul liric 7 exprimarea directă a gândurilor i a sentimentelor 7 structura specifică textului liric +elevarea modului %n care se face simţită pre*enţa eului liric %n text 5re*entarea, pe scurt, a ideilor textului i a mi$loacelor artistice folosite de autor Exprimarea unei opinii a unui punct de vedere referitor la semnificaţiile textului sau la mesa$ul transmis 8enunţarea opiniei, motivarea acesteia, conclu*ia9 )ragmentul selectat face parte din poe*ia Dăscăliţa de ctavian >oga i aparţine genului liric, %ntrucât poetul %i exprimă %n mod direct ideile, sentimentele, emoţiile prin intermediul eului liric, cu a$utorul figurilor de stil i al imaginilor artistice. 5oe*ia %nfăţiea*ă portretul unei %nvăţătoare, denumită generic dăscăliţa, %ntr#un registru elegiac. ctavian >oga face această alegere deoarece dăscăliţa este o figură repre*entativă a satului tradiţional românesc. )ragmentul dat cuprinde două strofe a câte opt versuri fiecare, cu o măsură de --#-F sila!e, scrise %ntr#o cadenţă elegiacă.
@mplicarea afectivă este sugerată prin pre*enţa ver!elor i a formelor provinciale de persoana @ singular 5eu plâng6 i a celor la persoana a @i#a singular 5tu răsai, tu eşti6, sugerând adresarea directă. An cele două strofe se %m!ină portretul fi*ic cu cel moral, o!ţinându#se astfel un portret %n versuri al tinerei %nvăţătoare. 'stfel, trăsăturile fi*ice sunt doar schiţate: +ălaie dăscăliţă, strălucirea ochilor, că &runtea ta nu-i &runte de ăpadă,!şi mână nu-i atâtea ştiutoare. Tinereţea se reflectă i %n trăsăturile morale; remarcăm puritatea morală a tinerei %nvăţătoare: 7u eşti din leagăn soră cu s&iala, copil +la$in, cuminte prea devreme. Tocmai de aceea este ae*ată %n rândul sfinţilor: ( vremii noastre dreaptă su&erinţă. An reali*area portretului, autorul folosete ca modalitate de exprimare descrierea %n versuri %n care %ntâlnim o varietate de figuri de stil; predomină epitetele 5cânt pri+eag, copil +la$in, +ălaie dăscăliţă6 i comparaţiile 5ca strălucirea ochilor tăi limpei, ca &runtea ta nu-i &runte de ăpadă6. 0escrierea este reali*ată %n mod gradat, având la !a*ă procedeul enumeraţiei: 6a nivel sintactic identificăm pre*enţa inversiunii: s&ielnică, +ălaie muceniţă. Titlul poe*iei denumete persoana evocată i elogiată; este un su!stantiv comun, un derivat cu sufix feminin de la su!stantivul dascăl, denumind generic categoria socială din care face parte persona$ul descris. 'adar, prin folosirea unui lim!a$ simplu, care %m!ină termeni populari 5+la$in, pri+eag6 cu cei din registrul religios 5muceniţă6, poetul a reuit să surprindă o figură importantă a universului rural. VARIANTA 43
Partea I (48 de puncte) ! "i#ba ro#$nă 1! Transcrierea cuvintelor care conţin diftongi: toamnei, ei, setea, asemenea etc. i hiat: aur, 4 puncte eilor. 8Fp. G Fp.9 2! Termeni din familia lexicală a cuvântului &rună: frun*uliţă, frun*ioară, %nfrun*it, 4 puncte desfrun*it etc. 8Fp. G Fp.9 %! 'ltă valoare morfologică a cuvântului toamna. %n text, cuvântul dat este su!stantiv. 'ltă 4 puncte valoare morfologică: adver!: 7oamna se culeg merele. 4! Transcrierea ver!elor la modul imperativ: âm+iţi, descheiaţi, potoliţi. 8Fp. G Fp.9 4 puncte 5! "aloarea morfologică a cuvintelor su!liniate: uşor # adver! de mod; ei # pronume personal; se B pronume reflexiv; 5de6 al+astru B su!stantiv comun simplu, 8-p. G -p.G -p. G -p.9 4 puncte +! /u!iectul propo*iţiei Descheiaţi-vă la gât # neexprimat, inclus. 4 puncte 7! )uncţia sintactică a cuvintelor su!liniate din enunţurile date: de aur 1 atri!ut su!stantival prepo*iţional; ultima # atri!ut ad$ectival; care B su!iect; asemenea eilor B nume 4 puncte predicativ, 8-p. G -p.G -p. G -p.9 8! Transcrierea propo*iţiei simple: 8âm+iţi, trecători. 4 puncte " &! 'lcătuirea fra*ei indicate 8exemplu de răspuns9: e aude! că se va prelungi vacanţa.! # 4 puncte '! ,nţeleerea te*tului 10! 3ăsura primelor două versuri: #H sila!e. 2 puncte 11! )igura de stil identificată: 9umina de aur a toamnei 1 epitet 8metaforic9. 2 puncte
12! Transcrierea structurii care conţine o imagine vi*uală: 9umina de aur a toamnei! (tinge 2 puncte copacii şi scutură &runele. 1%! Exemplu de răspuns: Textul aparţine genului liric, deoarece se exprimă %n mod direct gânduri i sentimente, este pre*ent eul liric i mărcile lui lexico#gramaticale. 8imagini artistice reali*ate cu a$utorul figurilor de stil, frecvenţa ver!elor i a pronumelor de persoana 2 puncte @, punctuaţie expresivă etc.9 14! Exemplu de răspuns: "ersurile care %ncheie textul surprind privilegiul fiinţei de a simţi îm+răţişarea toamnei, starea de graţie pe care o creea*ă sentimentul comuniunii cu natura, sen*aţia %nălţării deasupra condiţiei de muritor: ărutarea toamnei I...J ne &ace asemenea eilor. Transpare %nsă din aceste versuri i un sentiment de melancolie, fiindcă e sărutul din urmă al toamnei, anticipându#se trăirile determinate de apropierea iernii, de %ndepărtarea luminii de aur a toamnei. 4 puncte Partea a II-a (10 puncte) Exprimarea unei opinii despre semnificaţia unui text dat: Lumina de aur a toamnei de "ictor )elea. Exemplu de răspuns: ?tili*area convenţiilor specifice acestui tip de compunere 8Fp.9 7 reacţia individuală la venirea toamnei. 5re*entarea argumentelor care să $ustifice punctul de vedere exprimat 8&p.9 7 experienţa omului %n faţa luminii 7 setea de lumină 7 tonul melancolic +espectarea normelor de exprimare corectă, de ortografie i de punctuaţie. 8Fp.9 0in punctul meu de vedere, poe*ia Lumina de aur a toamnei surprinde reacţia iinţei la schim!ările pe care le aduce sfâritul acestui anotimp, tratând o temă frecventă %n textele lirice. Copacii, casele, universul %ntreg sunt influenţate de lumina de aur a toamnei, care um+lă uşor peste casei atinge copacii şi scutură &runele. +eacţia este, %n primul rând, una pur subiectivă căci paşii ei nu se aud! decât la mine în su&let.! *perienţa o#ului pus %n faţa luminii este una de %nălţare, de desc.idere către o lu#e sacră! Andemnul exprimat prin ver!ele la modul imperativ concentrea*ă setea de lumină, nevoia fiinţei de a trăi cu intensitate !ucuria atingerii luminii de aur, a ultimului i*vor de al!astru pur dinaintea iernii. 8âm+iţi, trecători,! Desheiaţi-vă la gât,! potoliţi-vă setea deal+astru. Andemnul e urmat de un ton melancolic, ce anunţă apropierea se*onului %ntunecat al iernii, când setea de lumină rămâne nepotolită. 0e aceea fiinţa %i poate potoli< numai acum setea de-al+astru, %n clipa %n care %m!răţiarea toamnei %l face să se simtă asemenea *eilor. E ultima îm+răţişare a toamnei!, ărutul din urmă care ne &ace asemenea eilor. Ecourile experienţei %nălţătoare oferite de %m!răţiarea toamnei sunt %n acelai timp o %ncercare de separare de ceea ce va veni, de cenuiul *ilelor iernii. 'adar, %n poe*ia citată se de/văluie inluenţa pe care spaţiul e*terior o are asupra trăirilor iinţei! Partea a III-a (24 puncte)
'rgumentarea apartenenţei unei opere literare studiate la specia !asm popular Prâslea cel voinic şi merele de aur. 'lte !asme studiate: reuceanu! Aleodor "mpărat. Exemplu de răspuns: 5reci*area a patru caracteristici ale !asmului popular, ca specie literară 84p.9 7 %ntâmplări reale, o!inuite, %mpletite cu cele fantastice 7 lupta dintre !ine i rău triumful !inelui 7 schema epica specifică !asmului 7 formule tipice 7 cifre magice 7 pre*enţa a$utoarelor< care intervin %n lupta cu răul 7 eroul parcurge un drum iniţiatic Exemplificarea acestor caracteristici pe !a*a textului 84p.9 7 structura specifică !asmului 7 cifre magice 7 drum iniţiatic 7 caracter anonim, oral, colectiv i tradiţional 5re*entarea su!iectului prin referire la secvenţele repre*entative 84p.9 7 momentele su!iectului 5re*entarea unui persona$, punând %n evidenţă semnificaţia comportamentului acestuia 84p.9 7 modestie 7 %nţelepciune 7 !unătate 7 cura$ Conclu*ia
'as#ul este o specie a genului epic, %n care %ntâmplări reale o!inuite, se %mpletesc cu cele neo!inuite, abuloase! 5ersona$ele !asmului au puteri supranaturale i se %mpart %n două categorii, repre*entând binele i răul 8frumuseţea, inteligenţa, !unătatea, respectiv forţa !rută, răutatea, egoismul9 0in confruntarea celor două forţe, binele iese ntotdeauna nvinător! 3c.e#a epică specifică !asmului este marcată de or#ule tipice iniţiale #ediane i inale intrarea %n timpul i %n spaţiul imaginar %n care este plasată acţiunea se reali*ea*ă prin formula iniţială: a &ost odată ca niciodată. 0escrierea spaţiului e urmată de pre*entarea unei %ntâmplări neo!inuite, care produc de fiecare dată o pagu!ă, o lipsă 8aici, dispariţia merelor de aur9. 'par apoi referiri la %ncercările nei*!utite ale celor mai iscusiţi tineri din %mpărăţie, până la apariţia eroului, care reuete să resta!ilească echili!rul, prin lupta cu forţe potrivnice 8*meii9. 5rin formule mediane de tipul: şi-nainte cu poveste că de-aicea mult mai este se menţine atenţia cititorului, iar ieirea din timpul i din spaţiul imaginar este marcată de formula finală: şi încălecai pe-o şa şi vă spusei povestea aşa. altă trăsătură specifică !asmului este pre/enţa cirelor #aice cea mai frecventă dintre ele fiind cifra trei 8trei *mei, trei fii fiice de %mpărat, trei palate etc.9. Personaul po/itiv este autat %n lupta %mpotriva răului de diferite o!iecte magice sau de fiinţe necuvântătoare, al căror glas %l %nţelege 8cor!, *gripsor9. Eroul !asmului are capacitatea de a se #eta#oro/a i de a călători pe tărâmul celălalt, parcurgând astfel un dru# iniţiatic de#a lungul căruia va face faţă unor pro!e menite să#i dovedească maturitatea. ?rmând dâra de sânge, 5râslea a$unge pe tărâmul celălalt, %nvinge *meii,
salvea*ă prinţesele răpite, scapă cu viaţă, intuind invidia fraţilor săi, i revine %n %mpărăţia tatălui său i primete răsplata promisă: mâna fetei de %mpărat i $umătate din %mpărăţie. 0rumul parcurs %l iniţia*ă, aadar, %n tainele vieţi;, făcându#- apt să#i asume responsa!ilitatea %ntemeierii unei familii i a conducerii %mpărăţiei. 6a fel ca orice creaţie populară !asmul *râslea cel voinic şi merele de aur are caracter anoni# oral i colectiv! )iind un text epic, gândurile i sentimentele autorului se transmit indirect, prin intermediul acţiunii i al persona$elor. An e*po/iţiune se fixea*ă cadrul specific !asmului: formula iniţială plasea*ă acţiunea %ntr#un timp nepreci*at: a &ost odată ca niciodată spaţiul este la fel de vag # %ntr#o %mpărăţie %n a cărei grădină era un măr cu mere de aur. 3erele sunt furate %nsă %n fiecare an %nainte de a se coace, iar %ncercările voinicilor i ale celor doi fii mai mari de a#- prinde pe hoţ rămân *adarnice. )iul cel mic al %mpăratului 85râslea9 %i cere tatălui să nu taie pomul %nainte de a-i îngădui i lui să %ncerce să#i prindă pe hoţi: ...că o încercare de voi &ace şi eu nu poate să-ţi aducă niciun rău 'ceastă secvenţă a operei repre*intă intria! Episoadele care urmea*ă constituie desă6urarea acţiunii! %n anul următor, 5râslea reuete să rămână trea*, rănete *meul, %i duce tatălui merele de aur i apoi pleacă %nsoţit de fraţii lui pe urmele hoţului, urmărind dâra de sânge. '$uni la o prăpastie, fraţii rămân la suprafaţă, iar 5râslea co!oară pe o frânghie pe celălalt târâm. 'colo descoperă că toate lucrurile erau schim+ate: pământul, &lorile, copacii, lighioni alt&el &ăpturi erau p-acolo. elăsându#se copleit de ceea ce vede, 5râslea descoperă palatele *meilor i %i %nvinge pe rând, eli!erând cele trei fiice de %mpărat pe care le#au răpit *meii; %n lupta cu cel de#al treilea *meu e a$utat de fiica cea mică a %mpăratului i de un cor!. 6e a$ută apoi pe cele trei fete de %mpărat să revină pe tărâmul oamenilor i, cunoscând planul fraţilor de a#- ucide, reuete să scape cu viaţă, dar rămâne %n prăpastie. '$utat de o *gripsoroaică pe ai cărei pui %i salvase din gura unui !alaur, a$unge pe pământ i se anga$ea*ă ucenic la un argintar. Trece cele două pro!e impuse de fiica cea mică de %mpărat pentru a accepta căsătoria, trimiţând la palat o!iectele cerute, pe care le scoate din mărul de aur i este chemat la palat. 'cţiunea atinge punctul cul#inant 5râslea fiind recunoscut de fată: cum îl vău, &ata îl şi recunoscu. )raţii cei mari %i primesc pedeapsa de la 0umne*eu, fiind ucii de propriile săgeţi, iar 5râslea se căsătorete cu fiica cea mică i motenete scaunul %mpărăţiei. roul bas#ului este 5râslea, numele arătând că este fiul cel mai mic al %mpăratului. 6a %nceput nimeni nu-i acordă ncredere chiar tatăl lui %l compară cu ceilalţi voinici i cu fraţii lui mai mari i %i exprimă ne%ncrederea %n cuvinte aspre: un mucos ca tine... al# 6i #odest el nu cere decât %ngăduinţa de a fi lăsat să %ncerce, apoi %i dovedete %nţelepciunea luându#i măsuri de precauţie pentru a nu adormi. Când pornete pe urmele hoţului, %i ia cu el i pe fraţii mai mari, arătându#i astfel bunătatea i preţuirea faţă de familie. uraos e singurul care reuete să co!oare %n prăpastie i să#i ucidă pe cei trei *mei. n/estrat cu puteri supranaturale 5râslea reuete să se metamorfo*e*e %n flacără i %nţelege glasul unui cor!, care %l va a$uta %n luptă. Eroul parcurge un dru# iniţiatic de#a lungul căruia %i dovedete calităţile necesare unui viitor %mpărat: %nţelepciunea, cura$ul, altruismul, %ncrederea %n sine, perspicacitatea, cumpătarea i !unătatea. Trăsăturile se desprind din fapte, atitudini, relaţia cu celelalte persona$e, deci sunt pre*entate prin procedeul caracteri*ării indirecte. *râslea cel voinic şi merele de aur are, aadar, toate trăsăturile definitorii ale speciei: acţiunea este plasată %ntr#un timp i %ntr#un spaţiu imaginare, persona$ele se %mpart %n
categorii opuse, repre*entând !inele i răul, %n spri$inul eroului intervin fiinţe fantastice cu rol de a$utoare 8cor!ul, *gripsorul9, trăsăturile reale ale persona$ului se %m!ină cu cele supranaturale, iar !inele %nvinge %n lupta cu răul. Triumful !inelui %n lupta %mpotriva răului este e*presia opti#is#ului iinţei u#ane a %ncrederii că cinstea, adevărul, dreptatea i !unătatea vor triumfa %ntotdeauna %n lupta cu forţele potrivnice. VARIANTA 44
Partea I (48 de puncte) ! "i#ba ro#$nă -. 0espărţirea cuvintelor %n sila!e: mi-los-ti-vă, tăi-nu-i-tă, s&ă-râ-ma-te, la-cri-mi-lor. 4 puncte 2! 'ntonimele cuvintelor: veselie - tristeţe, +ătrân - tânăr. 4 puncte . Termeni din familia lexicală a cuvântului milostiv5ă6: a 8se9 milostivi, milostivire. 4 puncte 4! Transcrierea su!stantivului %n ca*ul acu*ativ: clipa, nuntă, 5cu6 +ua, unda, în cetăţuia, 5de6 apă, 5în6 curcu+eie, comoara, nisip ad$ectiv propriu#*is la gradul superlativ relativ: cel mai scump. 4 puncte 5! "aloarea morfologică a cuvintelor su!liniate: noastre B ad$ectiv pronominal posesiv; toate # ad$ectiv pronominal nehotărât; tăinuita - ad$ectiv varia!il, provenit din ver! la 4 puncte participiu; deopotrivă - adver! de mod. +! Enunţ %n care su!stantivul vis să %ndeplinească funcţia sintactică de complement indirect 4 puncte 8exemplu de răspuns9: Ne-a povestit despre visul lui. uperstiţioşii acordă visului o mare importanţă. (. )uncţiile sintactice ale cuvintelor su!liniate: ce # su!iect simplu; pe veci # complement circumstanţial de timp; ta # atri!ut ad$ectival; de apă - atri!ut su!stantival prepo*iţional. 4 puncte 8! Este su!ordonată atri!utivă propo*iţia 8oricare dintre9: 'e ne-a-n-&răţit pe veci necaul!%i 4 puncte veselia deopotrivă... ; 'e-a săvârşit a noastră nuntă. H. )ra*ă care să cuprindă o propo*iţie completivă directă, având ca regent ver!ul a spune 8exemplu de răspuns9: *ro&esorii ne spun mereu! " că se preocupă de educaţia noastră./ # 4 puncte '! ,nţeleerea te*tului 10! 3ăsura primelor două versuri: H sila!e. 2 puncte 11! Exemple de inversiuni: 3ult iscusita vremii slovă, a noastră nuntă, cu +ua arsă! îţi 2 puncte sărutăm... 12! Exemple de răspuns: cetăţuie de apă # metaforă i epitet metaforic; dorm cântecele 2 puncte personificare. 1%! Exemple de răspuns: ătrâne ;lt 2 puncte -4. Exemplu de răspuns: %n versurile 3ărită &ie dimineaţa! 'e-a săvârşit a noastră nuntă se sugerea*ă comuniunea omului cu natura. Cuvântul dimineaţă evidenţia*ă legătura dintre destinul poporului i eternitatea râului, pe un drum marcat de un %nceput comun. ltul a devenit prin această nuntă un martor al istoriei poporului român, fiind alături de suferinţele i 4 puncte !ucuriile românilor de#a lungul veacurilor. Partea a II-a (10 puncte) Exprimarea opiniei despre semnificaţia textului de la partea @: #ltul de ctavian
>oga. Exemplu de răspuns: 5remisa 5rimul argument 7 "echimea legăturii dintre lt i poporul român 'l doilea argument 7 ltul este martorul destinului poporului român Conclu*ia Antre râul lt i destinul poporului român există o %nfrăţire eternă, atât %n momentele de veselie, cât i %n cele de suferinţă. 6egătura dintre lt i poporul român nu este consemnată %n mult iscusita vremii slovă, deoarece această %nfrăţire este dată prin %nsăi clipa milostivă, adică cea a naterii poporului, a %nceputului. Comuniunea dintre râul lt i poporul român este resimţită de către eul liric ca o nuntă, ca o %nfrăţire a destinelor la !ine i la rău. 5rin vechimea undei cărunte a râului, acesta a devenit martorul istoriei poporului, reflectând cântecele noastre toate, tăinuita $ale i comoara lacrimilor noastre. 0e asemenea, apele râului constituie o legătură cu lumea, deoarece cel mai scump nisip este dus în vadul Dunării al+astre. 'adar, ltul nu este numai martorul istoriei poporului român, ci i mesagerul destinului acestuia %n istoria universală. Partea a III-a (%2 de puncte) 'rgumentarea apartenenţei unei opere literare studiate la specia !aladă populară: 3ioriţa. 'lte !alade populare studiate: 3onastirea (rgeşului, *intea
3ioriţa este o !aladă populară pastorală pre*entând o %ntâmplare semnificativă din lumea păstorilor, dar i, vi*iune despre viaţă i moarte. 0eci această !aladă are i o dimensiune filosofică, exprimând modul specific românesc de a fi %n lume. Ca specie a literaturii populare, !alada 3ioriţa pre*intă caracteristicile operei folclorice: caracter oral, colectiv, anonim, tradiţional. ralitatea presupune transmiterea prin viu grai de#a lungul timpului, deoarece originea acestei !alade se pierde %n negura timpului, fiind descoperită a!ia %n secolul al K@K#lea de 'lecu +usso %n 3unţii "rancei i pu!licată de "asile 'lecsandri, %n anul -LF. Talentul creatorilor anonimi s#a contopit %n această !aladă, care are o largă răspândire, i peste opt sute de variante. Caracterul tradiţional este evidenţiat de pre*enţa motivului pastoral, cu o largă răspândire %n literatura populară, deoarece oieritul este un mod de existenţă specific românesc, presupunând transhumanta. "ersificaţia este spe# cifică creaţiilor populare: versuri scurte de cinci#ase sila!e, ritm trohaic, rima %mperecheată alternând cu cea %ncruciată i monorima. 2alada populară 3ioriţa este alcătuită din trei părţi, ce %m!ină naraţiunea cu descrierea i dialogul. 5rima parte este lirică, cuprin*ând motivul transhumantei i motivul complotului. Caracterul dramatic al celei de a doua părţi este susţinut de motivul oiţei nă*drăvane. 5artea a treia este lirică i cuprinde motivul testamentului, care include i pe cel al măicuţei !ătrâne i al alegoriei moarte#nuntă. Expo*iţiunea !aladei pre*intă cadrul acţiunii # *e-un picior de plai,!*e-o gură de rai, timpul # *e la apus de soare i persona$ele # trei cio+ănei. Cadrul de desfăurare al evenimentelor este feeric, asemenea unui rai pământesc, cei trei cio!ănei fiind pre*entaţi %ntr#un moment al co!orârii cu oile pentru iernat, %n cadrul fenomenului transhumantei. 'tmosfera de pace i de feerie este distrusă de invidia cio!anului vrâncean i a celui ungurean asupra cio!ănaului moldovean deoarece acesta este mai ortoman! %i are oi mai multe! 3ândre şi cornute! %i cai învăţaţi! %i câini mai +ăr+aţi... Cei doi complotea*ă să#omoare pe !aciul moldovean pe l-apus de soare. iţa nă*drăvană din turma cio!ănaului moldovean %l averti*ea*ă despre gândul uciga al celorlalţi doi cio!ani, manifestându#i %ngri$orarea prin faptul că de trei ile-ncoace! =ura nu-i mai tace! /ar+a nu-i mai place. 'flând despre intenţia de omor, cio!anul moldovean %i %ncredinţea*ă ultimele dorinţe mioarei sale. El dorete să fie %ngropat %n strunga de oi, pentru a nu resimţi despărţirea de oile sale, care %l vor $eli. 5lecarea pe cealaltă lume este asemănată cu o nuntă, moartea fiind o mândră crăiasă! ( lumii mireasă. 'laiul de nuntă este compus din elemente ale lumii terestre i cosmice. aii sunt soarele i luna, nuntaii sunt !ra*i i păltinai iar preoţi # munţii mari. 3omentul de maximă tensiune %l repre*intă căutarea fiului dispărut de cătreeţişoara lui,! puma laptelui,! 3ustăcioara lui,! picul grâului,! *erişorul lui,! *ana cor+ului,! ;chişorii lui,!3ura câmpului. Cio!ănaul moldovean %ntruchipea*ă atitudinea specifică poporului român %n faţa morţii. 3oartea este un aspect cu neputinţă de evitat %n existenţa umană, ca atare omul nu i se poate %mpotrivi, ci poate doar să o privească ca pe o formă de comuniune cu natura, ca o
continuare a vieţii %n altă formă de existenţă. Cele trei fluiere pe care i le dorete a fi puse pe mormânt menţin legătura dintre viaţă i moarte, prin sunetul produs de !ătaia vântului. %n momentul morţii ipotetice, cio!ănaul rămâne senin i %i exprimă dragostea i gri$a faţă de cei dragi: mama i oile sale. 'legoria moarte # nuntă exprimă %nţelepciunea %n faţa morţii. Tristeţea pentru finalul tragic al vieţii printr#o moarte violentă, nefirească, este exprimat prin $alea oilor care %l vor plânge cu lacrimi de sânge i prin ochii lăcrimând ai măicuţei !ătrâne, care %i va căuta cu disperare fiul dispărut. Expresie a filosofiei asupra vieţii i morţii, !alada populară Mioriţa este o capodoperă a folclorului românesc, fiind considerată de către 3ihai /adoveanu cea mai no+ilă mani&estare poetică a neamului românesc. VARIANTA 45
Partea I (48 de puncte) ! "i#ba ro#$nă 1! umărul de sunete din următoarele cuvinte: ceas 1 ; chiar #; ciorapi #&; plăcea 1 L. 4 puncte 2! Cuvinte compuse prin contopire 8de exemplu9: totdeauna, cineva, despre, numai. 4 puncte %! Construirea celor două enunţuri pentru a demonstra omonimia cuvântului mare 8de 4 puncte exemplu9: /onel este mare. /onel aplecat la mare în această vară. 4. 'd$ectivul la gradul comparativ de egalitate: la &el de încântat. 'dver!ul la gradul 4 puncte comparativ de egalitate: la &el de repede. 5! "aloarea morfologică a cuvintelor su!liniate: căruia - pronume relativ; totdeauna - adver! 4 puncte de timp. +! 'lcătuirea enunţului %n care ver!ul a5-şi6 aminti să ai!ă funcţia sintactică de complement direct 8de exemplu9: El poate a-şi aminti versurile ultimei poeii studiate la ora de română. 4 puncte (. )uncţia sintactică a cuvintelor su!liniate: un om 1 nume predicativ; de la mână - atri!ut 4 puncte su!stantival prepo*iţional; cineva - su!iect; de a vor+i # atri!ut ver!al " 8! 8Exemplu de răspuns:9 ?nţelegea! că pentru asta nu ai să &aci ai o a&acere şi peste cinci luni alta:! # a&acerile! @ tre+uie! A să se ţină lanţ! @ să curgă una din alta.! B 5ropo*iţiile - i 4 4 puncte sunt simple. &! 'lcătuirea fra*ei %n care ver!ul a 5se6 spune să fie regent pentru o propo*iţie su!ordonată su!iectivă 8de exemplu9: 'ine ştie un prover+-/2 îl spune celorlalţi copii din clasă :.F55 4 puncte '! ,nţeleerea te*tului 10! Tipul de naraţiune: o!iectivă. 2 puncte 11! Condiţia necesară pentru ca persona$ul să depăească statutul omului de la ţară<: După ce înţelesese că tre+uie să lase cât mai curând, acolo de unde plecase, o+iceiurile şi &elul de a vor+i... 2 puncte 12! !iecte care îi &ac plăcere persona$ului: ceasul de la mână, hainele de pe el, cravata, ciorapii. 2 puncte 1%! Textul dat aparţine genului epic, deoarece modul de expunere este naraţiunea. 'cţiunile 2 puncte pre*entate sunt făcute de un persona$, 'chim 3oromete. 14! Enunţul reliefea*ă !ucuria, satisfacţia lui 'chim 3oromete că a reuit să#i depăească condiţia. u i#a uitat originea de ţăran, tocmai datorită faptului că i#a dat am!iţia de a pleca la 2ucureti, să %nveţe meserie, iar mai apoi să a$ungă director al unui maga*in. 4 puncte
Partea a II-a (10 puncte) +edactarea unei compuneri 8text descriptiv9 cu titlu i cu %nceput dat. Exemplu de răspuns: .e#area pădurii ?n mănunchi de ra*e străpungea !olta verde care se legăna asupra#mi, iar aerul proaspăt al dimineţii de vară mă chema %n pădurea deasă cu ar!ori seculari. 'm păit sfios %n templul neschim!at de mână de om, am călcat uor pe iar!a %ncă nemoleită de ariţă. Era minunat )lorile %mprătiau parfumul lor ameţitor, iar păsările, de*meticite din somn, %i %nfoiau aripile, pregătindu#se pentru o nouă *i. )armecul pădurii m#a copleit. 3#am trântit cu faţa spre cer, lăsând crengile copacilor să#mi mângâie faţa. Curând, ra*ele soarelui au %nceput să ardă, dar frun*iul mă %nvăluia protector. ici nu tiu când orele s#au scurs i iată#mă, %n asfinţit, pe drumul spre casă, cu sufletul %m!ătat de frumuseţea codrului. Partea a III-a (%2 de puncte) 'rgumentarea apartenenţei unui text studiat la specia literară imn: Deşteaptă$te! române de 'ndrei 3ureanu. 'lt imn studiat: %mn lui &te'an cel Mare de "asile 'lecsandri. Exemplu de răspuns: 1-2! aracteristici ale i#nului cu e*e#pliicări 7 %ndemnuri patriotice: tre*irea din ro!ie, unire, făurirea unui nou destin, păstrarea lim!ii naţionale, etc. # caracteristică a imnului 7 caracter intim al imnului 7 tonul mo!ili*ator specific imnului %! iloace artistice n e*pri#area ideilor poetice! I# imprecaţie M !lestemJ # semnificaţia titlului 4! *pri#area unei opinii despre #esaul te*tului! 5oe*ia Deşteaptă-te, române( de '. 3ureanu a apărut iniţial cu titlul Cn răsunet i a fost pu!licată %n revista )oaie pentru minte, inimă i literatură< din F- iunie -4, iar după -HH a devenit imnul de stat +omâniei. @mnul exprimă chemarea poetului la revoltă naţională, pentru o!ţinerea unităţii i independenţei. 5oe*ia %ncepe cu un %ndemn la tre*ire din ro!ie 5Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,! /n care te-adânciră +ar+arii de tirani6, urmat de ideea făuririi unui nou destin 5(cum ori niciodată croieşte-ţi altă soartă6. /u!stantivul %n ca*ul vocativ 5române6, ver!ele la modul imperativ, %nsoţite de pronumele reflexive, persoana a doua singular i plural 5deşteaptă-te, uniţi-vă etc9, ad$ectivele pronominale posesive, persoana a doua, numărul plural 5(i voştri strănepoţi, &ocul vostru etc.9 reflectă legătura sufletească poet#popor i %l %nfăţiea*ă pe '. 3ureanu drept un luptător %n fruntea crâncenei !ătălii pentru %nfăptuirea no!ilelor idealuri ale neamului din care face parte. Tonul mo!ili*ator, datorat enunţurilor exclamative i ver!elor la imperativ, se păstrea*ă, evidenţiind chemarea la luptă pentru o!ţinerea li!ertăţii i având drept argument nevoia de a dovedi prin fapte că suntem urmaii demni ai românilor: (cum ori niciodată să dăm dovei la lume! 'ă-n aste mâini mai curge un sânge de roman.
Antregul popor este gata să se $ertfească pentru linite, pace, li!ertate, idee exprimată de comparaţia voinicilor cu +rai în munte, care sar ca lupi în stâne, de numeralul sute de mii, de enumeraţia ătrâni, +ăr+aţi, $uni, tineri. Emoţia creată de aceste %ndemnuri patriotice se amplifică datorită relaţiei trecut#pre*ent, a evocării unor eroi ai neamului: *riviţi măreţe um+re, 3ihai, %te&an, 'orvine,! omâna naţiune, ai voştri strănepoţi. +omânii fac $urământul de a se uni i de a lupta ca nite fraţi pentru li!ertatea naţională: Dar noi, pătrunşi la su&let de sânta li+ertate,! urăm că vom da mâna, să &im pururea &raţi 5re*enţa pronumelui personal noi adâncete contopirea sufletească, afectivă poet#neamul românesc. 5atria, sim!ol al mamei văduvite<, este alături de vite$i, !lestemându#i pe trădători, după cum o arată imprecaţia: De &ulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,! ;ricare s-ar retrage din gloriosul loc. /unt enumerate pericolele i piedicile care au stat %n calea unirii românilor: iataganul +ar+arei emilune, despotismul cu-ntreaga lui or+ie, precum i prime$dia unei noi ro!ii, care %nseamnă răpirea lim!ii strămoeti, naţionale: (cum se-ncearcă cruii, în oar+a lor tru&ie,!ă ne răpească lim+a, dar morţi numai o dăm 5oe*ia se %ncheie %ntr#o manieră asemănătoare cu %nceputul, cu enunţuri exclamative, adevărate %ndemnuri la unitate deplină: omâni din patru unghiuri, acum ori niciodată,! Cniţi-vă în cuget,uniţi-vă-n simţiri, la %nsoţirea de către preoţi a otii cretine către li!ertate: Devia-i li+ertate şi scopul ei preas&ânt. Titlul %nsui, constituit din ver! la modul imperativ, %ndeamnă la tre*irea românilor %mpotriva tiranilor, iar su!stantivul române %n ca*ul vocativ devine un sim!ol al %ntregului popor, care tre!uie să lupte pentru !iruirea dumanilor i pentru o!ţinerea li!ertăţii i unităţii naţionale. Deşteaptă$te! române( este un imn datorită caracterului retoric, tonului mo!ili*ator i mesa$ului mereu actual de păstrare a li!ertăţii ţării i a unităţii naţionale, intonat %n cadrul unor festivităţi deose!ite. VARIANTA 46
Partea I (48 de puncte) ! "i#ba ro#$nă 1! Cuvinte cu diftongi: iarna, prea, pustiu, pădurea., noastră etc. 8Fp. G Fp.9 4 puncte 2! /inonime: irosită - risipită, %mprătiată, pierdută etc.; o+osită # ostenită, istovită etc. 8Fp. G 4 puncte Fp.9 %! Cuvinte din familia lexicală a ad$ectivului: +lândă - !lândeţe, %m!lân*ire, %m!lân*it, 4 puncte ne%m!lân*it etc. 8Fp. G Fp.9 4! "alorile morfologice ale cuvântului ce: 'e se aude) - pronume interogativ; 'e carte ai cumpărat) # ad$ectiv pronominal interogativ; pune ce mai &aci. # pronume relativ; Nu ştiu ce 4 puncte dorinţe ai. # ad$ectiv pronominal relativ. 8Fp. G Fp.9 5! Ca*ul cuvintelor su!liniate: orchestre # ca*ul genitiv; mele # ca*ul nominativ. 8Fp. G Fp.9 4 puncte +! 'lcătuirea propo*iţiei indicate: >ăgetul este o pădure 8nume predicativ9 de lângă oraşul 4 puncte meu. 7! )uncţia sintactică a cuvintelor su!liniate: pustiu # nume predicativ; +lândei - atri!ut ad$ectival; şuierul # su!iect; mierliţei - atri!ut su!stantival, 8-p. G -p. G -p. G -p.9 4 puncte
8! Transcrierea ultimei propo*iţii din text i preci*area felului acesteia: *ierdut din stolul mândrei lor orchestre,! 'e trist răsună gândurile mele! în liniştea adâncă din pădure... # 4 puncte principală. " # H. Exemplu de răspuns: ...privighetorile! care sunt măiestre...! # su!ordonată atri!utivă. 4 puncte '! ,nţeleerea te*tului 10! +ima: %m!răţiată; măsura versurilor din prima strofă: -- sila!e, 8-p. G -p.9 2 puncte 11! Transcrierea unui vers care să conţină o imagine vi*uală: &runa pică irosită *ustiu e cui+ul +lândei turturele etc. 2 puncte 12! 3enţionarea unei figuri de stil: personificarea, epitetul. 2 puncte 1%! Transcrierea unor structuri care să indice pre*enţa eului liric: te uită, ne desparte, eu singur cânt, gândurile mele etc. 2 puncte -4. Exemplu de răspuns: "ersul constituie o exclamaţie retorică prin care se de*văluie tristeţea fiinţei, provocată de plecarea păsărilor. !servând singurătatea pădurii, eul liric se simte profund %ndurerat, sentiment amplificat prin inter$ecţia ah i prin aliteraţia consoanei r. 4 puncte Partea a II-a (18 puncte) +edactarea unei naraţiuni cu titlu i cu %nceput dat. Exemplu de răspuns: ăsuţe pentru păsări 3ă plim!am prin livada plină de flori a !unicilor. 5e una dintre ramuri, o pasăre stin# gheră %i deschidea i %i %nchidea aripile mici. Ciripea nelinitită, clătinându#se. 'm hotărât să urc până la ea, dar, %ncercând să#i ia *!orul, s#a pră!uit la poalele pomului. 'm co!orât i am ridicat#o. Era rănită la picior. fi fost urmărită de vreo pisică<, mi#am *is cu tristeţe. 'vea penele frumos colorate, iar %n ochii rotun*i ca nite mărgele i se putea citi o suferinţă ascunsă. %n mâinile mele, se linitise. /imţise că nu vreau să#i fac niciun rău. 'm luat#o cu mine acasă, i#am pansat rănile, apoi i#am făcut un cui! călduţ din paie i din fân. /tând la căldură i fiind %ncon$urată cu dragoste, s#a %nsănătoit destul de repede. 0upă o săptămână, *!ura *glo!ie %n $urul casei, apoi se %ntorcea la acelai loc călduţ pe care i#- făcusem. /tăteam, o priveam i ea ciripea drăgăla, parcă voia să#mi mulţumească. Ntiam %nsă că locul ei era %n pădure. Antr#o *i, a trecut pe la mine @oana, prietena i colega mea. /#a mirat de noua pre*enţă din casa noastră. @#am relatat toată %ntâmplarea cu pasărea stingheră i rănită, găsită %n livadă. 5e moment mi#a venit o idee: # Ce#ar fi să#i mo!ili*ăm pe colegii notri din cercul de ecologie i să facem căsuţe pentru păsăriD @deea mea i#a plăcut @oanei foarte mult. ' doua *i le#am i făcut colegilor propunerea. e#am organi*at foarte repede. e#am adunat acasă la !unicii mei. )iecare a adus ce a putut: scândurele, cuie, vopsea i alte unelte. 0upă câteva ore, căsuţele erau gata. 5entru a le fi mai cald, am pus puţin fân %n fiecare căsuţă. "opsite %n gal!en i rou, erau foarte atrăgătoare. Eram atât de mulţumiţi de munca noastră 'm pornit către pădure să le punem %n copaci. @naugurarea< a fost făcută de mica mea prietenă. 6a %nceput, parcă %i era teamă să se apropie, *!ura tot pe alte crengi i privea spre căsuţele cele noi cu spaimă.
5e moment ne#am necă$it, apoi am sta!ilit un plan de !ătaie: am presărat firmituri de pâine %năuntru, care au atras#o. u a trecut mult i a %nceput a ciripi veselă. Cântecul ei *glo!iu a fost au*it de alte păsărele, care au venit repede să#i ţină tovărăie. e#am %ntors acasă fericiţi. 'm %nţeles atunci cu toţii cât este de !ine să ai prieteni printre făpturile necuvân# tătoare, dar e i mai !ine să %i a$uţi la nevoie. Partea a III-a (24 de puncte) 'rgumentarea apartenenţei la genul liric a poe*iei citate la partea @: 7oamna de Nt. . @osif. Exemplu de răspuns: -. 5reci*area a trei caracteristici ale operei lirice 8p.9 7 exprimarea directă a gândurilor i sentimentelor 7 pre*enţa eului liric i a mărcilor lui %n text 7 structura specifică textului liric F. Explicarea acestor caracteristici pe !a*a textului indicat 7 tema textului 7 textul este construit su! forma unui monolog liric 7 mărcile lexico#gramaticale ale pre*enţei eului liric 7 implicarea cititorului . Evidenţierea rolului a trei imagini procedee artistice din textul dat 4. Exprimarea unei opinii despre semnificaţiile despre mesa$ul textului dat 7 importanţa %ncrederii %n sine; 7 frumuseţea se do!ândete i se menţine, prin gri$a de a păstra ceea ce te face fericit. 'parţin enului liric creaţiile literare %n care se exprimă %n mod direct idei, gânduri, sentimente. "ocea< care comunică prin intermediul imaginilor artistice gândurile i sentimentele este eul liric ale cărui #ărci le*ico-ra#aticale sunt: lim!a$ul expresiv, frec# venţa ver!elor i a pronumelor de persoana @ i a @@#a singular i plural, punctuaţia expresivă etc. altă trăsătură a textului liric este repre*entată de structura speciică este scris de regulă %n versuri grupate %n strofe, iar expresivitatea e sporită de mu*icalitatea reali*ată prin rimă, ritm i măsură. 5oe*ia )oamna! scrisă de Nt.. @osif, aparţine genului liric, deoarece exprimă %n mod direct gânduri i sentimente, sunt pre*ente eul liric i mărcile lui lexico#gramaticale. 'lcătuit din patru strofe 8două catrene i două terţine9, textul pre*intă o mu*icalitate specifică, reali*ată prin rima %m!răţiată 8la primele două strofe9 i imperfectă 8la următoarele9, prin ritmul iam!ic i măsura de -- sila!e. Construit su! forma unui monolog liric adresat, textul are ca te#ă evidenţierea trăirilor provocate de contemplarea unui ta!lou de toamnă. /u!stantivul din titlu # toamna - concentrea*ă această temă. 6ipsa oricărui determinant i forma articulată hotărât exprimă %ncercarea poetului de a surprinde imaginea anotimpului %n toată complexitatea sa. ărcile le*ico-ra#aticale ale pre/enţei eului liric %n text sunt uor de identificat. %ncă din primul vers, prin persoana a @i#a singular, se remarcă nevoia de implicare a cititorului, de a ne face părtai la suferinţa naturii. "er!ul a se uita 8a privi9 exprimă, aadar, dorinţa eului poetic de a#i atrage i pe ceilalţi %n starea de contemplare, dorinţă exprimată i prin intermediul persoanei @ plural: ne i prin ad$ectivul posesiv noastră. 5erspectiva su!iectivă se intensifică prin persoana @ singular eu cânt, trec i prin ad$ectivul pronominal
posesiv mele. /entimentele de singurătate i de melancolie, reliefate astfel, sunt accentuate prin ad$ectivul singur i prin exclamaţia retorică (h, unde-i şuierul mierliţei sure Ta!loul prinde contur prin surprinderea unui detaliu din planul apropiat: &runa pică irosită, imaginea extin*ându#se apoi spre planul %ndepărtat, odată cu vântul care geme prohodind departe. "er!ele geme i prohodind amplifică, prin sonoritatea lor, sentimentul de deprimare. 5rintr#o inversiune, se fixea*ă momentul descris 8sfâritul toamnei9, ceea ce apare ca o motivare a imaginilor mohorâte de afară: *uţină vreme încă ne desparte! De iarna tristă, prea curând sosită. 'propierea rapidă a anotimpului friguros provoacă nemulţumirea fiinţei, redată prin exclamaţie retorică i accentuată prin punctele de suspensie. /trofa a doua surprinde imaginea de ansam!lu a pădurii. Totul este gol i lipsit de viaţă, comparaţia cu un palat pustiu, cu geamuri sparte punând %n lumină aceste caracteristici ale toamnei. +olul comparaţiei %n formă inversată este de a accentua pustietatea peisa$ului, exprimată direct printr#o serie de ad$ective cu valoare de epitet: pustiu, părăsită, sparte. /ugestiile sonore ale ad$ectivului provenit din participiu 5sparte6 insuflă pesimism i tristeţe, personificarea pădurea tace reliefând aceeai lipsă de viaţă i %ncremenirea peisa$ului. 3elancolia eului poetic apare ca o consecinţă a fenomenelor o!servate: Eu singur cânt cu vocea o+osită!%i trec prin încăperile-i deşarte. 'd$ectivele singur i o+osită exprimă durerea profundă a celui care, colindând pădurea, nu găsete nici urmă de viaţă. 3etafora i epitetul din structura încăperile-i deşarte dau amploare imaginii pustiitoare. 5unctele de suspensie apar din nou ca o prelungire a suferinţei naturii i a trăirilor poetului. 5eisa$ul sum!ru se completea*ă cu alte detalii. imic nu mai seamănă cu viaţa de odinioară a pădurii. Comuniunea om # natură este evidenţiată de reacţia pe care fiinţa poetică o are %n faţa imaginii unei păduri lipsite de cântec, de viaţă. Expresivitatea versurilor se reali*ea*ă prin inversiune i printr#o altă exclamaţie retorică: *ustiu e cui+ul +lândei turturele! (h, unde-i şuierul mierliţei sure... Toate aceste procedee artistice, cărora li se adaugă diminutivul, nuanţea*ă exprimarea sentimentului de regret după trecerea verii. 5ercepţia su!iectivă a fenomenelor, influenţa lor asupra fiinţei poetice sunt amplificate %n ultima strofă tot prin inversiuni i prin exclamaţii retorice. "i!rând cândva la !ucuriile naturii i trăind %n armonie cu aceasta, idee exprimată prin metaforele i inversiunea din versul Fpierdut acum din stolul mândrei lor orchestre6, eul contemplator se simte a!andonat i singur: 'e trist răsună cântecele mele... 6initea adâncă aternută peste pădure este un semn de amorţeală, de %mpietrire, ceea ce insuflă sentimente de profundă tristeţe. 5unctele de suspensie din final prelungesc parcă sentimentele de melancolie, intensificate i prin aliteraţia consoanei r: 'e trist răsună... , mândrei lor orchestre etc. 6ectura poe*iei mi#a creat i mie o stare de nostalgie, toamna fiind %ntr#adevăr un anotimp care aduce pesimism. 'ceastă idee este susţinută, la nivelul textului, atât prin sensurile ver!elor 5geme, prohodind, tace6, cât i prin numărul mare de epitete din sfera semantică a pustiului: pustiu, părăsită, sparte, deşarte. 'poi, modul %n care imaginile exterioare se oglindesc %n sufletul poetului, provocându#i nostalgie i melancolie, este scos %n evidenţă prin ad$ective, inversiuni i exclamaţii retorice. %n plus, punctele de suspensie au de această dată rolul stilistic de a prelungi trăirile nostalgice. 'adar, peisa$ul din $ur %i pune amprenta asupra stărilor noastre sufleteti. Textul 7oamna, scris de Nt. . @osif, aparţine enului liric deoarece exprimă %n mod direct idei i sentimente, sunt pre*ente eul liric i mărcile lui lexico#gramaticale.
VARIANTA 47
Partea I (48 de puncte) ! "i#ba ro#$nă 1! Exemple de răspuns: diftongi - poate, iar+a, noi, ploi, stau triftong # vreau. 4 puncte 2! Cuvintele s#au ortografiat astfel: mi-i # primul i aparţine pronumelui personal %n dativ, iar al doilea i este forma scurtă a ver!ului a &i grădinii - primul i este desinenţă a ca*ului 4 puncte genitiv, iar al doilea i este articol hotărât 8enclitic9. %! Cele patru locuţiuni expresii care să ai!ă %n componenţă cuvântul inimă sunt: a-şi călca pe inimă, cu inima uşoară, din toată inima, a-şi &ace inimă rea, a avea la inimă etc. 4 puncte 4! /u!stantive articulate hotărât sunt: su&letul, iar+a, steaua, +unicului, lumina etc. 4 puncte 5! "aloarea morfologică a cuvintelor su!liniate: o 1 inter$ecţie; sus 1 adver! de loc; s-# 4 puncte pronume reflexiv; duşmănoasele # ad$ectiv propriu#*is. 4 puncte &. /u!iecte: inima, mama, copilăria, &urnicile. (. )uncţia sintactică a cuvintelor su!liniate: mi- - complement indirect; tristă # nume 4 puncte predicativ; pomii # complement direct; putred # atri!ut ad$ectival. 8! 'ând eram mică - propo*iţie su!ordonată circumstanţială de timp din text. 4 puncte &! Contragerea propo*iţiei su!ordonate atri!utive, din textul dat: crescândă crescută acum la noi... apar următoarele modificări: dispariţia elementului de relaţie su!ordonator; 4 puncte transformarea ver!ului#predicat %n gerun*iu acordat sau %n participiu. '! ,nţeleerea te*tului 10! 3ăsura versului este de -4 sila!e. 2 puncte 11! "ersul structura care conţine o metaforă este: cu +ice de aur trec su+ &erestre ploi etc. 2 puncte -F. )igura de stil identificată %n versul ;, cât de sus s-au suit duşmănoasele stele.... este: 2 puncte inversiunea epitetul personificator personificarea. 1%! "ersul fragmentul de vers care sugerea*ă atitudinea maturului faţă de copilărie este: 3i2 puncte i &raged su&letul 3i-i inima tristă etc. -4. "ersul
lăsat să intrăm; !ine%nţeles, am promis că voi avea gri$ă de 2o!o, iar, %n ca*uri extreme, %mi voi asuma răspunderea faptelor sale. Partea a III-a (24 de puncte) Compunere despre caracteristicile i semnificaţiile textului citat la partea @: *opilăria mea 8fragment9 de 3agda @sanos. Exemplu de răspuns: -. Ancadrarea textului %n genul liric 8p.9 7 exprimarea directă a gândurilor i a sentimentelor 7 pre*enţa eului liric i a mărcilor lui %n text 7 structura specifică textului liric F. +elevarea modului %n care se face simţită pre*enţa eului liric %n text 8p.9 . 5re*entarea, pe scurt, a ideilor textului i a mi$loacelor artistice folosite de autor 8p.9 4. Exprimarea unei opinii a unui punct de vedere referitor la semnificaţiile textului sau la mesa$ul transmis 8enunţarea opiniei, motivarea acesteia, conclu*ia9 8p.9 5oe*ia *opilăria mea de 3agda @sanos aparţine genului liric deoarece autoarea %i exprimă %n mod direct ideile, sentimentele, trăirile 8cu a$utorul eului liric, prin intermediul imaginilor artistice i al figurilor de stil9. 5oe*ia este construită su! forma unui monolog liric, exprimând tristeţea pentru copilăria pierdută i melancolia generată de trecerea timpului. 'ceastă poe*ie este alcătuită din trei catrene 8strofe a câte patru versuri fiecare9, versurile având măsură de -4#-L sila!e, rimă imperfectă i ritm iam!ic. 3ărcile eulului liric sunt repre*entate de ver!e i forme pronominale la persoana @ singular: 3i-i &raged su&letul, copilăria mea, 3i-i inima tristă. 5re*entarea sentimentelor personale este mai mult un pretext pentru a %nfăţia trăiri general#umane. )iecare dintre cele trei strofe ale poe*iei de*voltă o idee legată de tema acesteia, copilăria. An strofa @, prin mărcile eului liric, se aduce %n prim#plan perioada copilăriei, privită din perspectiva maturului %nsingurat: stau singură şi-mi aduc de multe. An strofa a @@#a, copilul de altădată %i dorete să intre %n re*onanţă cu elementele universului:
Partea I (48 de puncte)
! "i#ba ro#$nă 1! Transcrierea unui cuvânt care conţine diftong: -n&ăşoară, a unui cuvânt care conţine hiat: vi$elie. 4 puncte 2! 'ntonime pentru cuvintele: opac # transparent, întuneric # lumină. 4 puncte %! 0oi termeni din familia lexicală a su!stantivului noapte: %nnopta, %nnoptare. 4 puncte 4! Transcrierea su!stantivelor %n nominativ - &runa, privighetoarea. 4 puncte 5! "aloarea morfologică a cuvintelor su!liniate: trăsnet - su!stantiv comun, roşu - ad$ectiv 4 puncte propriu#*is, ce # pronume relativ, de # prepo*iţie simplă. +! 'lcătuirea enunţului: oarele este roşu , 8nume predicativ9 4 puncte 7! )uncţia sintactică a cuvintelor groăvie i întunericul este de su!iect. 4 puncte 8! Transcrierea propo*iţiei su!ordonate: ce spăimântă, este atri!utivă. 4 puncte H. Exemplu de răspuns: 'ine spune adevărul! " se arată &ără teamă în &aţa pro&esorilor.! # 4 puncte '! ,nţeleerea te*tului 10! +ima versurilor este %m!răţiată. 2 puncte 2 puncte --. /tructura care conţine personificare: &runa tace lângă &rună. 2 puncte -F. 0ouă cuvinte care indică fenomene ale naturii: vi$elie, trăsnet. 1%! Textul este o descriere artistică deoarece este pre*entat un colţ din natură, predominând imaginile vi*uale; descrierea este reali*ată din perspectiva privitorului, domină su!stantivele i ad$ectivele, cu a$utorul cărora se reali*ea*ă diverse figuri de stil # epitete, metafore; prin 2 puncte enumeraţie se sugerea*ă acumularea detaliilor. 14! "ersul Dar privighetoarea cântă, dar privighetoarea cântă se repetă la finalul fiecărei strofe, semănând cu un refren. /e poate o!serva pre*enţa con$uncţiei adversative dar, care indică opo*iţia acestui vers cu ta!loul descris %nainte, aadar, indiferent de ravagiile naturii, 4 puncte privighetoarea %i continuă cântecul pentru a#i !ucura pe oameni. Partea a II-a (10 puncte) Exprimarea opiniei despre semnificaţie textului de la partea @: +n arcane de pădure de 'l. 3acedons1i. Exemplu de răspuns: -. /tructurarea adecvată acestui tip de compunere 8formularea clară logică a punctului de vedere a opiniei, pre*enţa argumentelor care să $ustifice punctul de vedere opinia exprimată9: 84p.9 F. 'decvarea conţinutului i stilului cerinţei date 8de*voltarea argumentelor9: 8-=9 . +espectarea normelor de exprimare corectă, de ortografie i de punctuaţie: 84p.9 80e exemplu9 Textul citat, +n arcane de pădure de 'l. 3acedons1i, repre*intă o descriere artistică %n versuri, *ugrăvind un ta!lou al naturii de*lănţuite. @ndicele temporal, care apare %ncă din primul vers, este întunerec, adică noapte, vreme propice de*lănţuirii stihiilor. atura este %ncremenită: &runa tace lângă &rună, noapte tristă, noapte mută, noapte moartă, cer opac, doar privighetoarea %i continuă nestingherită cântecul. %n strofa a doua, este descris potopul, printr#o acumulare de imagini auditive: vi$elie ce spăimântă, trăsnet roşu, surpare de potop. An ultima strofa, se continuă de*astrul; răsăritul soarelui este %mpiedicat, deoarece %ntunericul s-a pus de-a curmeiş. Ta!loul de natură este reali*at prin intermediul mi$loacelor artistice: personificări, epitete, enumeraţii. 'adar, consider că semnificaţia poe*iei +n arcane de pădure! de 'l. 3acedons1i, este aceea de a demonstra atotputernicia naturii i neputinţa omului %n faţa forţelor ei de*lănţuite. Partea a III-a (%2 de puncte)
Caracteri*area persona$ului principal dintr#un !asm studiat: Prâslea cel ,oinic şi merele de aur 'lte !asme studiate: reuceanu! Aleodor "mpărat. Exemplu de răspuns: 1! odalităţi de caracteri/are 7 directă, făcută de un alt persona$; 7 indirectă, prin fapte; 7 indirectă prin lim!a$. 8%n !asm, naraţiunea se %m!ină cu dialogul9 2-%! 9u#irea a patru trăsături 8fi*icemorale9 ale persona$ului 4! Pre/entarea relaţiilor dintre personaul ales 6i un alt persona din te*t Culegerea de !asme a lui 5etre @spirescu este una dintre cele mai cunoscute culegeri de literatură populară românească, iar Prâslea cel ,oinic şi merele de aur! un exemplu tipic pentru acest fel de povestire %n pro*ă. Antotdeauna %n !asm, !inele este repre*entat de un erou po*itiv, %n*estrat cu o mulţime de calităţi. %n această creaţie, după cum se remarcă chiar din titlu, persona$ul principal este 5râslea, cel mai mic dintre fiii unui %mpărat. 0in punct de vedere fi*ic, lui 5râslea nu i se face nici o descriere, dar, se su!%nţelege că, fiind persona$ul ce %ntruchipea*ă !inele, este tânăr i frumos, un ideal de frumuseţe masculină. Trăsătura sa dominantă, după cum se preci*ea*ă %ncă din titlu, este voinicia, la care se adaugă i alte calităţi. 6a %nceput, dorinţa eroului de a %ncerca să prindă hoţul este privită cu multă ne%ncredere de %mpărat, din cau*a tinereţii i a lipsei de experienţă, de aceea tatăl %ntâi %l refu*ă, caracteri*ându#- %n mod direct astfel: # >ugi d-aci, nesocotitule I...J >raţii tăi cei mai mari, aţâţi şi aţâţi oameni voinici şi deprinşi cu nevoile n-au putut &ace nimic, şi tomai tu, un mucos ca tine, o să i+utească) An ciuda cuvintelor %mpăratului, 5râslea, am!iţios, pă*ete mărul, dar nu %nainte de a#i face un plan cum să prindă hoţul, ceea ce sugerea*ă i isteţimea. 0upă ce rănete vinovatul, pleacă %mpreună cu fraţii săi după dâra de sânge lăsată de acesta. 5râslea se va caracteri*a %n continuare, %ndeose!i indirect, prin fapte. Cura$os, co!oară %n prăpastie, a$unge pe tărâmul celălalt, unde se luptă cu trei *mei, pentru a eli!era trei fete de %mpărat. %n timpul confruntării cu *meul tartor, el dovedete capacitatea de a se metamorfo*a %n foc i puterea supranaturală de a se %nţelege cu un cor!, care %l a$ută cu seu. 5uterea lui de convingere se oglindete %n dialogul cu pasărea, putându#se vor!i i de o caracteri*are indirectă prin lim!a$: 'or+ule, cor+ule, H...I dacă vei pune peste mine seu, eu îţi voi da trei stârvuri. 5râslea se %ntoarce cu fetele de %mpărat la prăpastia care făcea legătura cu lumea reală, dar el rămâne pe tărâmul celălalt, %ntrucât, inteligent fiind, %i dă seama că fraţii săi, din invidie, %i plănuiseră moartea. 3ilos din fire, eroul salvea*ă din ghearele unui !alaur nite pui de *gripsor, de aceea este adus pe tărâmul oamenilor de mama lor, drept răsplată pentru gestul său. 5ână să fie recunoscut la curtea %mpărătească, vitea*ul %i dovedete din nou calităţile supranaturale. %n timpul călătoriei cu *gripsoroaica, 5râslea %i taie o !ucată de carne, pe care i#o dă dihaniei drept hrană, iar la despărţire, acea !ucată %i este %napoiată i lipită de coapsă cu salivă. 6a argintar, se folosete de mărul de aur %n care prefăcuse palatul *meului, ca să o!ţină cloca cu puii i fusul, cerute de fata cea mică de %mpărat.
Când tatăl său vrea să#i pedepsească cu moartea pe fiii mai mari, 5râslea consideră că 0umne*eu tre!uie să facă dreptate. +ămas %n viaţă, eroul se căsătorete cu fata cea mică de %mpărat, motenete %mpărăţia tatălui i trăiete fericit, pe măsura faptelor !une pe care le#a săvârit. 2asmul se %ncheie, aadar, cu triumful !inelui, adică al eroului po*itiv, care dovedete calităţi deose!ite, specifice poporului român. VARIANTA 49
Partea I (48 de puncte) ! "i#ba ro#$nă 1! Consecinţe ale folosirii cratimei %n structura se-n&ioară: dispariţia sunetului î ; menţinerea 4 puncte măsurii i ritmului, pronunţarea %mpreună a două cuvinte diferite etc. 2! Cuvinte derivate: desişuri, speriată, &ugară, tremurătoare, neîncreătoare, -n&ioară. 4 puncte %! /inonim pentru fiecare dintre cuvintele: nemişcat # neclintit, imo!il, %ncremenit etc.; înspăimântată # speriată, %ngro*ită, %nfricoată etc. 4 puncte 4! Cuvântul graţie are valoarea morfologică de prepo*iţie %n exemplul: (m reuşit graţie părinţilor. 4 puncte L. "aloarea morfologică a cuvintelor su!liniate: unei # articol nehotărât; toţi - ad$ectiv 4 puncte pronominal nehotărât; clipă # su!stantiv 8comun9; pare 1 ver! copulativ. +! Enunţul %n care su!stantivul vânt are funcţia sintactică de complement circumstanţial de 4 puncte cau*ă este: >runele au căut din caua vântului!de vânt. 7! )uncţia sintactică a cuvintelor su!liniate: -n pacea # complement indirect; din $uru-i atri!ut pronominal; lucioasă # atri!ut ad$ectival; viu # complement circumstanţial de mod. 4 puncte 8! 5ropo*iţia su!ordonată din strofa a Ol#a este circumstanţială consecutivă: c-o clipă ciuta pare I...J o piatră viu cioplită, sim+olică-ntrupare. 4 puncte H. Enunţul %n care su!stantivul ciută este regent pentru o su!ordonată atri!utivă: Crmăream 4 puncte ciuta! " care adulmeca speriată.! # '! ,nţeleerea te*tului 10! +ima versurilor citate este %ncruciată 8versuri care au rima -#, F#4 etc.9. 2 puncte 11! "ersul structura care conţine o imagine vi*uală este: păr cati&elat! şi sum+ru ca2 puncte nnoptarea, ca &umul şi ca ceaţa etc. 12! 5rocedeul artistic identificat %n versul *icioarele-i sunt nalte, su+ţiri, atente, pline este 2 puncte enumeraţia. 1%! Trăsături care să $ustifice faptul că textul este o descriere portret: pre*enţa figurilor de stil a imaginilor artistice; pre*enţa detaliilor care compun %ntregul unui portret; descrierea făcută din perspectiva privitorului; insistenţa pe trăsături pe caracteristici; predomină su!stantivele i ad$ectivele care sunt asociate unor figuri de stil 8epitete, comparaţii etc.9; 2 puncte acumularea trăsăturilor a caracteristicilor o!ţinută prin enumerare etc. -4. /tructura poetică: şi-n trupul nemişcat! aui cum +ate parcă, înspăimântată viaţa se referă la imaginea statuară a acestui animal săl!atic graţios, aflat permanent %n stare de alertă, 4 puncte la spaima căprioarei ce presimte pericolele etc. Partea a II-a (18 puncte) +edactarea unui text narativ cu titlu i cu %nceput dat Exemplu de răspuns: călătorie nea6teptată
3ama %mi spuse că a telefonat +adu, prietenul meu din copilărie. 0orea să ne %ntâlnim %n această vacanţă... 2ine%nţeles că am răspuns afirmativ invitaţiei lui. Ni aa am a$uns la +adu, la /inaia, pe - iunie, cu trenul accelerat. ici n#am apucat să pun !ine piciorul pe peronul gării, că +adu, a i ieit de undeva din mulţime i mi#a smuls !aga$ele din mână, urându#mi, %n acelai timp, o vacanţă frumoasă alături de el i de ai săi prieteni. 5entru că am a$uns la prân*, am fost %ntâmpinat de mama lui +adu care pregătise o masă pe cinste. 0upă prân*, ne#a rămas destul timp ca să vi*ităm Castelul 5ele, unde am admirat ta!lourile. +adu ar fi vrut să urcăm cu telefericul pe "ârful )urnica, dar eu eram atât de o!osit, %ncât mi se %nchideau ochii. 'erul tare de munte %i spune cuvântul ' doua *i, +adu a sta!ilit să mergem %ntr#o drumeţie %mpreună cu prietenii lui, la "ârful 5iatra 'rsă. Traseul de câteva ore a fost %ntrerupt de o situaţie neateptată: 'ndrei, prietenul lui +adu, a rămas fără !ocanci, după ce am traversat un pârâu. 'a că 'ndrei a fost nevoit să stră!ată drumul spre casă %n osete. ' treia *i, am %ncercat să refacem traseul, dar, după o oră de mers, o ploaie torenţială s# a a!ătut asupra noastră i ne#a udat până la piele. ' patra *i, nu am mai putut re*ista: totul era %mpotriva mea; de aceea, m#am hotărât să mă %ntorc la 2ucureti i să revin la prietenul meu din /inaia %n vacanţa de iarnă, lăsând acasă ghinionul care acum m#a urmărit tot timpul. Partea a III-a (24 de puncte) Compunere despre caracteristicile i semnificaţiile textului citat la partea @: *iuta de 3agda @sanos. Exemplu de răspuns: -. Ancadrarea textului %n genul liric 7 structura specifică textului liric F.Exemplificarea acestei caracteristici, pe !a*a textului citat . 5re*entarea, pe scurt, a ideilor textului i a mi$loacelor artistice folosite de autor 7 tema textului 4. Exprimarea unei opinii a unui punct de vedere referitor la semnificaţiile textului sau la mesa$ul transmis 8enunţarea opiniei, motivarea acesteia, conclu*ia9 5oe*ia *iuta de 3agda @sanos aparţine genului liric %ntrucât poeta %i exprimă %n mod direct ideile, sentimentele, emoţiile prin intermediul eului liric, cu a$utorul figurilor de stil i al imaginilor artistice. Tema poe*iei este evocarea imaginii unei căprioare, sim!ol al tinereţii cute*ătoare. 5oe*ia este alcătuită din patru catrene 8patru strofe a câte patru versuri fiecare9; măsura versurilor este de -4#-L sila!e, ritmul, iam!ic, i rima, %ncruciată. 0escrierea căprioarei se reali*ea*ă gradat, folosindu#se variate figuri de stil, precum enumeraţia: nările I...J tremurătoare, *icioarele-i sunt nalte, su+ţiri, atente, =rumau-ntors şi neted, pielea ei lucioasă cu păr cati&elat, epitetul nările I...J tremurătoare, =rumau-ntors şi neted, o piatră viu cioplită, comparaţiile: sare! 'a-n +asmul =enovevei, ca &umul şi ca ceaţa i inversiunea: aui cum +ate parcă, înspăimântată, viaţa.. @maginea căprioarei pare a fi desprinsă dintr#un ta!lou de vânătoare. 5ortretul este integrat %n cadrul natural, %n care căprioara %i duce existenţa: desişuri, coasta pădurii. /e su# !linia*ă anumite %nsuiri ale ciutei: frumuseţea, fragilitatea, agerimea.
VARIANTA 50
Partea I (48 de puncte) ! "i#ba ro#$nă 1! 0iftongii din cuvintele date: ie, ea. 4 puncte 2! Exemplu de câte două sinonime contextuale pentru cuvintele: scânteiaă - strălucete, 4 puncte lucete; eternă - nemuritoare, venică. %! Termeni din familia lexicală a su!stantivului su&let 8de exemplu9: sufletesc, sufleţel, 4 puncte sufletete, 8a9 %nsufleţi. 4! ?n su!stantiv %n ca*ul vocativ din text: gri$i. ?n su!stantiv %n ca*ul genitiv din text: 4 puncte 3ărgăritarelor 5a iu+irii, elanuri6. L. "aloarea morfologică din text a cuvintelor su!liniate: aşa J adver! de mod; s&intelor 1 4 puncte ad$ectiv propriu#*is; mi 1 pronume personal; spre 1 prepo*iţie simplă. +! Exemple de un enunţ %n care su!stantivul ciocârlie să ai!ă funcţia sintactică de atri!ut 4 puncte su!stantival: 'ântecul ciocârliei este minunat. (. )uncţia sintactică a cuvintelor su!liniate: &ermecate - atri!ut ad$ectival; mi - complement indirect; pretutindeni - complement circumstanţial de loc; primăvara # complement direct. 4 puncte 8! /u!ordonata circumstanţială de timp din text: *ânG ce ameţeşte iar, căând pe lanuri. 4 puncte &! 'lcătuirea unei fra*e %n care să existe o su!ordonată su!iectivă, având ca regent ver!ul a 5se6 înălţa 8de exemplu9: 'ine este mic! " se înalţă pe vâr&uri, pentru a vedea pe geam.! #** 4 puncte '! ,nţeleerea te*tului 10! 3ăsura versului dat: -- sila!e. 2 puncte 11! ?n vers o structură care să conţină un epitet 8de exemplu9: *lutesc în aer glasuri &ermecate. 2 puncte 12! figură de stil identificată %n versurile: <ăduhul scânteiaă su+ povara! 3ărgăritarelor din cer picate de exemplu # metaforă. 2 puncte 1%! Exemplu de răspuns: )ragmentul citat aparţine unei opere lirice, %ntrucât se remarcă eul liric 5
Cea de#a doua strofă este %nsă repre*entativă pentru sentimentele pe care le re%nvie primăvara, născând %n mintea eului liric noi dorinţe, redate prin repetiţia ver!ului vreau i prin enunţuri exclamative: >ugiţi departe gri$i întunecate! oe din schiţa D-l oe... de @.6. Caragiale. 'lte schiţe studiate: @.6. Caragiale, ,iită...! /u0ico Exemplu de răspuns: 7 persona$ul principal -#F. odalităţi de caracteri/are cu e*e#pliicări 7 portret fi*ic 7 caracteri*are directă făcută de autor 7 caracteri*area indirectă prin lim!a$ i fapte %! :răsături ale personaului cu e*e#pliicări 7 incult; 7 o!ra*nic; 7 neră!dător 7 prost#crecut. 4! Relaţia dintre ;oe 6i celelalte personae! 7 caracteri*are directă făcută de alte persona$e 7 persona$ele secundare 7 atitudinea naratorului 7 explicaţia titlului @.6. Caragiale, mai cunoscut drept dramaturg, este i autorul Momentelor şi sc1iţelor 8-H=-9, volum %n care a fost inclusă i schiţa9. =oe..., apărută iniţial %n *iarul ?niversul<. >oe este persona$ul central al schiţei, având conturat un sumar portret fi*ic, prin pre*entarea vestimentaţiei sale, %n mod direct, de către narator. 7ânărul =oe poartă un &rumos costum de marinar, pălărie de paie, cu inscripţia pe pam+lică: 2le >ormida+le4, şi su+ pam+lică +iletul de călătorie în&ipt de tanti 3iţa, că 2aşa ţin +ăr+aţii +iletul4. Ni prin pre*entarea vestimentaţiei este semnalată aroganţa persona$elor, precum i atenţia deose!ită acordată unui copil care are calitatea de a fi rămas repetent. Caracteri*area indirectă este evidenţiată prin dialog, prin comportamentul persona$ului i prin relaţia pe care o are cu celelalte persona$e. %ncă de la discuţia &ilologică de pe peron, >oe %i de*văluie o!ră*nicia, prin replica dată damelor: oe se arată prost#crescut, deoarece răspunde nepoliticos unui tânăr care %i dă un sfat, acela de a nu mai scoate capul pe fereastră: # 'e trea+ă ai tu, urâtule), adresându#i#se la persoana a @@#a, singular, cu toate că nu %l cunoate.
0e fiecare dată când ceva nu#i convine, persona$ul se manifestă prin urlete: ă oprească +iară şi mai tare =oe, +ătând din picioare. 3i-a +urat pălăria să oprească. /e dovedete i un escroc sentimental, deoarece simte slă!iciunea damelor i profită de ea; atunci când mamita se preface că plânge, el %i spune: 9asG că ştiu eu că te pre&aci, dar nu e*ită să o sărute când %i oferă ciocolată: 3amita pupă pe =oe, =oe pe mamita şi, luând +ucata de ciucalată, iese iar în coridor. An ciuda o!ră*niciei lui i a lipsei de interes pentru %nvăţătură, damele %l văd drept deose!it de detept i %i acceptă toate faptele, afirmând că E lucru mare, cât e de deştept, dar i teri+il de simţitor. 0e asemenea, damele %i acoperă unele dintre faptele urâte pe care le săvârete. 2unica lui doarme în &undul cupeului cu puişorul în +raţe, %n ciuda faptului că tia că el este vinovat pentru tragerea semnalului de alarmă. Cele trei persona$e feminine pot fi socotite un persona$ secundar colectiv, deoarece comportamentul lor este asemănător, %ncercând să pară femei din %nalta societate, %n timp ce voca!ularul i comportamentul lor demonstrea*ă altceva: n-am declaratără, n-am plătitără, ice mam Gmare scuipându-l să nu-l deoache, apoi îl sărută dulce. >oe nu putea fi altfel, deoarece este re*ultatul proastei creteri pe care i#o oferă damele. 0ei mama, formal, %ncearcă să#- certe pentru plata !iletului: # oe părând cel care le conduce. Ca %n toate operele sale, Caragiale creea*ă o comedie umană, persona$ele sale făcând concurenţă stării civile.
