Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.
PROIECT DE INVESTITII S.C.PAMBAC BACAU 3.1.PREZENTAREA S.C.PAMBAC S.A. Este o companie acum cu tradiţie pe piaţa de morărit şi panificaţie fiind una din cele noile fabrici de profil din ţară. Producţia Societăţii constă în următoarele activităţi de bază: morărit în vederea obţinerii făinurilor de grîu şi porumb, panificaţie, producţie de paşte, paşte, producţie de pesmet, pesmet, producţie de aluaturi, producţie prajituri, producţie amelioratori pentru panificatie. Activitatea de producţie a societăţii este structurata astfel: -
morărit în vederea obţinerii făinurilor de grîu şi porumb
-
panificaţie
-
producţie pesmet pesmet
-
producţie de aluaturi aluaturi congelate
-
gama proprie de prăjituri
-
amelioratori
S.C.PAMBAC S.A are în portofoliul său o gamă largă de produse profesionale destinate producătorilor din industria de panificaţie, precum şi diverse categorii de produse de larg consum – retail, comercializate în prezent sub mărcile Grania, Gata, Flavora Produse promovate sub brandul Grania Pe segmentul de produse profesionale (făinuri de panificaţie, făinuri speciale, mălai) Grania comercializează o gamă variată de făinuri. Făinurile profesionale sînt comercializate în ambalaj de hîrtie personalizat, la 50 kg (saci cu vîlvă), dar pot fi distribuite şi în varianta vrac (cisterna), la cererea clientului. În prezent S.C.PAMBAC S.A deţine, conform estimărilor companiei, o cotă de piaţă de peste 50% în Bacău şi 15% la nivel naţional pentru această categorie de produse. Printre principalii clienţi ai companiei se număra producători importanţi pe piaţa române româneasc ascăă precu precum m Chipit Chipita, a, Nestle Nestle,, Standa Standard rd Nutric Nutricia, ia, Brîu Brîu Union, Union, United United Roman Romanian ian Breweries Bereprod, Creăm Line, Best Foods, Tip Top, Royal Brinkers, Primo Prod, Dr. Oetker, Alka, Ulker. Făinurile speciale reprezintă o categorie aparte de produse. Acestea au un rol esenţial în procesul de fabricare al specialităţilor de panificaţie: croissant, napolitane, foi de plăcintă,
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A. baghete, cozonaci, pateuri, chifle. În vederea respectării specificaţiilor tehnice şi parametrilor de calitate necesari pentru obţinerea acestor făinuri, specialiştii PAMBAC acorda o atenţie deosebită fiecărei etape a procesului tehnologic, din momentul recepţionarii materiei prime şi pînă la obţinerea produsului final: selectarea graului de cea mai bună calitate se face cu stricteţe, procesul de măcinare este supravegheat în permanentă şi se realizează teste ale produsului în diferite stadii stadii ale procesului de producţie. Din punct de vedere al poziţionării pe piaţă, produsul faina se caracterizează caracterizează prin: -
ocuparea poziţiei de lider în Bacău cu o cotă de piaţă de 35%
-
ocuparea locului trei pe piaţa cu o cotă de 12% la nivel naţional
-
produse de calitate calitate
-
distribuţie la nivelul întregii ţări
poziţionarea în funcţie de preţ este foarte apropiată de cea a competitorilor Dobrogea, Băneasa,Titan. Băneasa,Titan. Obiectivele Pambac în ceea ce priveşte produsele profesionale sunt: -
-
menţinerea poziţiei de lider şi a reputaţiei companiei
-
creşterea cotei de piaţă
-
îndeplinirea volumului de vînzări previzionat
-
asigurarea profitabilităţii
-
penetrarea de noi noi canale
-
asigurarea calităţii produselor
-
asigurarea expansiunii geografice
-
optimizarea din punct de vedere al zonelor de acoperire în piaţă
-
dezvoltarea bazei de clienţi
Din luna decembrie 2010 toate produsele din gama spaghete/paste sînt comercializate sub brand-ul Pambac. Producţia pentru această categorie de produse a fost externalizata începînd cu august 2008, realizîndu-se în colaborare cu producătorul Băneasa.
Produse promovate sub brandul Pambac Introducerea pe piaţa în cursul anului 2008 a unui produs nou de brutărie fresh , sub denumirea de Paine PAMBAC 500g , obţinută cu ajutorul unor echipamente noi achiziţionate în cursul anului 2008 , care conferă mai multă prospeţime şi un gust aparte . Fiind un produs nou, acesta a înregistrat o creştere rapidă a vînzărilor şi a crescut cota de piaţă pentru gama produselor de brutărie proaspete , ceea ce a condus la decizia unei noi investiţii , cu o capacitate mai mare pentru producerea de pîine pe cuptoare pe vatră . Aceasta investiţie este de aproximativ 1.200.000 EUR şi se va finaliza în anul 2010 , cu o capacitate de 20 tone/24 ore.
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A. baghete, cozonaci, pateuri, chifle. În vederea respectării specificaţiilor tehnice şi parametrilor de calitate necesari pentru obţinerea acestor făinuri, specialiştii PAMBAC acorda o atenţie deosebită fiecărei etape a procesului tehnologic, din momentul recepţionarii materiei prime şi pînă la obţinerea produsului final: selectarea graului de cea mai bună calitate se face cu stricteţe, procesul de măcinare este supravegheat în permanentă şi se realizează teste ale produsului în diferite stadii stadii ale procesului de producţie. Din punct de vedere al poziţionării pe piaţă, produsul faina se caracterizează caracterizează prin: -
ocuparea poziţiei de lider în Bacău cu o cotă de piaţă de 35%
-
ocuparea locului trei pe piaţa cu o cotă de 12% la nivel naţional
-
produse de calitate calitate
-
distribuţie la nivelul întregii ţări
poziţionarea în funcţie de preţ este foarte apropiată de cea a competitorilor Dobrogea, Băneasa,Titan. Băneasa,Titan. Obiectivele Pambac în ceea ce priveşte produsele profesionale sunt: -
-
menţinerea poziţiei de lider şi a reputaţiei companiei
-
creşterea cotei de piaţă
-
îndeplinirea volumului de vînzări previzionat
-
asigurarea profitabilităţii
-
penetrarea de noi noi canale
-
asigurarea calităţii produselor
-
asigurarea expansiunii geografice
-
optimizarea din punct de vedere al zonelor de acoperire în piaţă
-
dezvoltarea bazei de clienţi
Din luna decembrie 2010 toate produsele din gama spaghete/paste sînt comercializate sub brand-ul Pambac. Producţia pentru această categorie de produse a fost externalizata începînd cu august 2008, realizîndu-se în colaborare cu producătorul Băneasa.
Produse promovate sub brandul Pambac Introducerea pe piaţa în cursul anului 2008 a unui produs nou de brutărie fresh , sub denumirea de Paine PAMBAC 500g , obţinută cu ajutorul unor echipamente noi achiziţionate în cursul anului 2008 , care conferă mai multă prospeţime şi un gust aparte . Fiind un produs nou, acesta a înregistrat o creştere rapidă a vînzărilor şi a crescut cota de piaţă pentru gama produselor de brutărie proaspete , ceea ce a condus la decizia unei noi investiţii , cu o capacitate mai mare pentru producerea de pîine pe cuptoare pe vatră . Aceasta investiţie este de aproximativ 1.200.000 EUR şi se va finaliza în anul 2010 , cu o capacitate de 20 tone/24 ore.
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A. Obiectivele producătorului Pambac pentru produsele proaspete se prezintă astfel: -
menţinerea poziţiei de lider şi a reputaţiei companiei
-
creşterea cotei de piaţă
-
îndeplinirea indicatorilor de vînzări
-
asigurarea profitabilităţii
-
asigurarea standardelor de calitate pentru produsele comercializate
-
optimizarea ariei de desfacere
Pambac comercializează pe piaţă şi anumite sub-produse (ex: tarate, mălai furajer, faină de porumb). Aceste produse, rezultate din procesul de măcinare al cerealelor, sevesc ca materie de bază în diferite industrii: în zootehnie, în fabricarea nutreţurilor combinate, în industria de alcool.
Distribuţia produselor În cazul cazul produs produselo elorr de panifi panificaţ caţie ie sînt sînt utiliz utilizate ate,, prepon preponder derent ent,, canal canalee de distrib distribuţi uţiee directe. Distribuţia directă presupune transportul mărfurilor de la punctul de producţie la punctul de desfacere, pe o lungime a canalului de distribuţie cît mai scurtă. Astfel, în cazul produselor de panificaţie proaspete: - 65 % din produse sînt distribuite direct, prin propria reţea de magazine; - 35% din produsele proaspete sînt distribuite cu intermediari (magazine). Procentul produselor distribuite direct este destul de mare din cauza existenţei micilor brutarii şi patiserii care au ca punct de desfacere desfacere chiar locul locul de producţie.
3.2.ANALIZA DIAGNOSTICULUI 3.2.1.Diagnosticul juridic S.C.PAMBAC S.A are ca obiect de activitate morărit şi panificaţie, fiind una dintre cele mai vechi fabrici din ţară. De-a lungul anilor societatea a diversificat gama de produse oferind astăzi clienţilor săi preparate sănătoase şi gustoase precum: pîine proaspătă, paste făinoase, f ăinoase, toast, cereale, cozonaci, produse congelate. Societatea S.C.PAMBAC S.A are sediul în Adresă: Calea Moineşti 14, 600281, Bacău, România Telefon/Fax: +40 234 517400/ +40 234 513 096
Email:
[email protected] Date şi cifre
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.
Denumire: SC PAMBAC SA Sediul social: Bacău, Calea Moineşti nr 14, 600281 Forma juridică: societate pe acţiuni Nr. Registrul Comerţului: J04/70/1991 CIF: RO950264 Capital: capital românesc 100% privat Capital social: 23.606.060 RON - vărsat integral Personal: 605 persoane Domeniu de activitate: Fabricarea şi comercializarea produselor de morărit şi panificaţie, a produselor de patiserie patiserie şi zaharoase, zaharoase, a pastelor făinoase, făinoase, precum şi prestarea prestarea de servicii, servicii, operaţiuni de import-export în activitatea proprie
Produse: peste 180 de produse produse din categoriile: categoriile: •
•
•
•
faină de grîu de toate tipurile destinată consumului casnic şi industrial; paste făinoase lungi lungi şi scurte din grîu grîu moale şi grîu dur; mălai extra destinat industriei berii, produselor expandate şi consumului casnic; produse de panificaţie panificaţie - specialităţi de pîine pîine feliată, cozonac, cozonac, grişine, covrigi, produse produse de patiserie, etc
•
amelioratori complecşi pentru panificaţie, fabricaţi după brevete de invenţie proprii.
Premii: •
13 ani de locul I, în Topul Judeţean al firmelor din Bacău;
•
5 ani de prezenţă în topul naţional al firmelor, în primii zece clasaţi;
•
4 ani de prezenţă în topul naţional al CNIPMMR, pe primele 3 locuri; 2005 - locul 1 în Topul Naţional al Firmelor Private, în clasamentul pe domenii.
•
5 ani de medalii internaţionale obţinute în Italia, Spania, Franţa şi Danemarca.
•
2007 - Bronze Effie pentru Grania 000 pentru cozonac
Tabel2. Indicatori cifra de afaceri pentru S.C.PAMBAC S.A. Indicatori
2007
2008
2009
2010
2011
162
195.4
172.4
181.9
195.9
Investiţii (mil RON)
4.1
2.5
0.58
0.9
1.9
Personal
800
708
669
652
605
Cifră de afaceri (mil RON)
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.
După trei decenii de activitate, Pambac a devenit lider de piaţă în domeniul morăritului şi panificaţiei, transformîndu-se într-un brand autohton de renume, asimilat obiceiurilor de consum ale romanilor. Societatea respecta toate prevederile codului muncii, toţi angajaţii avînd carte de muncă şi lucrînd 8 ore/zi. De asemenea, societatea îşi desfăşoară activitatea în conformitate şi cu normele codului fiscal, plătindu-şi toate datoriile faţă de bugetul statului. În ceea ce priveşte dreptul mediului, societatea nu figurează pe lista celor care s-au confruntat cu astfel de probleme, neavînd vreun litigiu privind încălcarea normelor de protecţie a mediului.
ANALIZA SWOT Puncte tari: - avînd ca acţionar principal grupul LLI Euromills (Leipnik-Lundenburger Înveşt AG),
S.C.PAMBAC S.A a puput să-şi îmbunătăţească politica de marketing, urmînd un proces de „rebranding” - profesionalism şi capacitate de dezvoltare - fiind o societate pe acţiuni, pierderea anuală (dacă există) este suportat de mai multe persoane (fizice sau juridice)
Puncte slabe: - în cazul unei crize de lichidaţi care afectează întregul concern LLI Euromills ,
S.C.PAMBAC S.A vă fi puternic afectată deoarece pachetul majoritar de acţiuni este deţinut de acest concern
Oportunităţi: - fiind o societate pe acţiuni, pe timpul crizei, în cazul în care societatea are nevoie de surse de finanţare pentru investiţii, poate emite noi acţiuni pentru a se împrumuta mai uşor decît prin intermediul creditului bancar - identificarea publicului ţinta şi informarea acestuia prin intermediul campaniilor publicitare cu privire la noile produse comercializate pe piaţă.
Ameninţări: - pentru desfăşurarea activităţii la standardele impuse de UE sînt implicate
costuri
destul de mari, ceea ce diminuează cîştigurile acţionarilor
3.2.2.Diagnosticul comercial Compania şi-a extins activitatea de distribuţie în direcţia comerţului cu amănuntul, tocmai în ideea dezvoltării reţelei de retail cu scopul comercializării produselor Pambac.
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A. Grupul LLI Euromills a decis o abordare diferită a magazinelor de pîine şi produse de panificaţie. În urma unui studiu de piaţă realizat în Bacău, s-a început o campanie de rebranding, prin care s-a urmărit transformarea magazinelor sub o nouă identitate, Family. Noua imagine a lanţului de magazine a fost legată de activitatea specifică a grupului, cea de morărit şi panificaţie, prin sloganul “Pâine şi mai mult”. Acestea se doreau a fi magazine de proximitate, care oferă a paleta variată de produse de panificaţie şi produse lactate, cu alte cuvinte locul ideal pentru cumpărăturile zilnice ale familiei. Magazinele Pambac sînt vizitate zilnic de aproximativ 30.000 de consumatori. La nivel de concept de retail, Pambac reprezintă singurul lanţ de magazine cu o gamă specifică de produse de moratrit şi panificaţie, fără concurenţi direcţi. Compania intenţionează să extindă linia de produse cu aluaturi de patiserie congelată şi să introducă cuptoare în magazine.
Analiza concurenţei Potrivit datelor furnizate de MEMRB1, piaţa bunurilor de larg consum a cunoscut, în termeni de volum al vînzărilor, o creştere de 23,3% în anul 2011 comparativ cu anul 2010. Trendul crescător a fost datorat în principal produselor alimentare cu o creştere de 24,3%, în timp ce produsele nealimentare au crescut cu 19,5%. Conform studiului realizat de MEMRB, LLI Euromills deţine, din punct de vedere al valorii vînzărilor, o cotă de piaţă de 42,565% pe segmentul de produse “pîine feliată”, fiind în acest moment lider de piaţă. Conform studiului realizat de Interbiz Group2 privitor la piaţa produselor de panificaţie, competitorii din acest domeniu pot fi eşalonaţi în funcţie de cifră de afaceri şi de numărul de angajaţi. În funcţie de cifră de afaceri, competitorii se împart astfel: • primele 10 de firme deţin 24,2% din piaţa internă; • primele 20 de firme deţin 35,6% din piaţa internă; • primele 40 de firme deţin 49,7% din piaţa internă; • primele 80 de firme deţin 61,2% din piaţa internă. Baza luată în calcul are 2.646 de firme producătoare de morărit şi panificaţie. În funcţie de numărul de angajaţi, firmele din domeniul panificaţiei se împart, potrivit aceluiaşi studiu realizat de Interbiz Group, astfel: • 19 firme (0,7%) au 500 angajaţi şi peste, concentrează 23,8 % din personalul angajat în industriile de morărit şi panificaţie; • 12 firme (0,5%) au între 250 şi 499 angajaţi, concentrează 7,5% din personalul angajat; 1
MEMRB este o companie de cercetare de piata a produselor de larg consum ale carei activitati isi au originea la inceputulanilor ’70. In anul 1995 prin alianta cu compania Information Resources Inc. a rezultat actuala companie MEMRB IRI.
2
Interbiz Group este prima firma româneasca de consultanta strategica specializata in analize economice sectoriale pentru diferite domenii de activitate, prezenta pe piata din România din anul 2000. (website: www.interbizgroup.ro)
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A. • 66 firme (2,5%) au între 100 şi 249 angajaţi, concentrează 16,6% din personalul angajat; • 124 firme (4,7%) au între 50 şi 99 angajaţi,concentrează 12,9% din personalul angajat; • 993 firme (37,5%) au între 10 şi 49 angajaţi, concentrează 31,1% din personalul angajat; • 1.432 firme (54,1%) au sub 10 angajaţi, concentrează 8,1% din personalul angajat. Studiul reliefează de asemenea faptul că cele mai puternice firme la nivel naţional, cu activitate preponderenta fabricarea produselor de panificaţie, sînt: Vel Pitar (în creştere, datorită achiziţiilor, logisticii şi managementului), S.C.PambacS.A.(în creştere, datorită investiţiilor, logisticii
Tabel.3 Top 5 grupuri de morărit şi panificaţie Nr. crt. Companie 2007 1. Dobrogea 49,1 2. Vel Pitar 30,7 3. Boromir 30,4 4. Titan 35,1 5. Pambac 17,3 Total 162,6 6. Sursă: Ministerul Finanţelor Publice
2008 49,6 36,2 41,0 37,9 20,1 184,8
Mil. euro
2009 40,2 40,2 40,5 31,8 18,6 171,3
2010 54,5 57,8 59,5 40,3 22,5 234,6
2011 75,0 73,4 74,0 50,0 35,0 307,4
Pe segmentul produselor profesionale principalii competitori ai Pambac s.a. sunt Dobrogea, Boromir, Pambac, Băneasa, Grup Prod Pan, Vital şi Hayel. Conform datelor deţinute de companie privitoare la competitori, Dobrogea beneficiază de o mare flexibilitate în ceea ce priveşte cerinţele pieţei, a dat dovadă de instabilitate în ceea ce priveşte calitatea produselor, practică preţuri similare la nivelul întregii ţări. Moara Gliga, localizat în Piatra Neamt, este cel mai important competitor, avînd o bună acoperire naţională, produsele acestuia fiind de o calitate constant bună. Pambac, unul dintre cei mai mari producători din zona Moldovei, practică o politică de preţuri imprevizibilă, „remarcanduse” prin instabilitate în ceea ce priveşte calitatea produselor. Pentru produsul pîine, principalul competitior al societăţii S.c. Pambac S.A îl constituie producătorul Vel Pitar aflat pe locul secund cu o cotă de piaţă de 42,440% în ceea ce priveşte valoarea vînzărilor pe segmentul de produse “pîine feliată”. Prin cota de piaţă deţinută, restul producătorilor nu constituie pentru moment o ameninţare pentru Pambac S.A. Pe segmentul produsului pîine proaspătă grupul este lider de piaţă la nivelul oraşului Bacău, cu o cotă de piaţă de 22%. Prin comercializarea acestor produse grupul deţine pe piaţa o cotă de 66%. Grupul deţine în prezent, pentru vînzare acestor produse, un număr de 30 de magazine, zilnic peste 30.000 clienţi trecînd pragul acestor puncte de desfacere. Segmentul produselor proaspete (pîine, pateuri, specialităţi de panificaţie) se caracterizează prin următoarele caracteristici:
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A. - principalii competitori practică preţuri de vînzare scăzute, făcînd astfel că preţurile medii să cunoască un trend descendent - practicarea de reduceri importante în principal că urmare a cantităţilor mari de grîu existente pe piaţă, punîndu-se astfel presiune pe produsele cu preţuri ridicate - creşterea competiţiei din punct de vedere geografic prin achiziţii în diferite zone ale Bacău
Tabel.4 Mărimea pieţei produselor proaspete la nivelul oraşului Bacău An 2007 Mărimea pieţei (tone) 88.076 Titan 22% Vel Pitar 20% Brutarii turceşti 14% Lujerului 13% Alţi competitori 31% Total 100% Sursă: Estimările companiei Pambac S.A.
2008 87.500 20% 18% 15% 13% 34% 100%
2009 84.000 22% 17% 14% 13% 34% 100%
Din punct de vedere al competiţiei pe piaţa produselor proaspete, producătorul Vel Pitar este cel mai important competitor, cu o mare adaptabilitate la cerinţele pieţei, cu cea mai mare expansiune geografică şi care practică o politică de preţuri pe bază de discount. O importanţă deosebită pe piaţa produselor proaspete o are şi producătorul Lujerul, localizat în Sibiu, dar care beneficiază de o bună acoperire la nivelul întregii ţări. Lujerul a dat dovadă de constantă în ceea ce priveşte calitatea produselor comercializate, practicînd o politică de preţuri predictibila, de cele mai multe ori la cel mai scăzut nivel de pe piaţă. În ceea ce priveşte brutăriile turceşti, acestea sunt active în principal în zona capitalei, comercializînd produse de o calitate mulţumitoare la preţuri foarte scăzute.
Tabel.5 Cotele de piaţă deţinute de principalii producători pentru produsul faina Total România
Volum iunie-iulie
(kg) Total piaţă 3.219.504 Total producători 100,0% Total Titan 10,5% Total Dobrogea 25,8% Total Băneasa 22,0% Total Pambac 8,6% Total Boromir 7,8% Total Hajdu Sagi 5,6% Total Unicom Pack 3,6% Total alţi 3,3% producători Total Private Label 1,7% Total Agrograin 1,6%
vînzări Valoare vînzări iunie- Preţ 2009 iulie 2009(RON)
(RON)
6.303.488 100,0% 10,4% 27,4% 23,3% 9,2% 7,9% 4,7% 3,9% 2,9%
1,96 1,96 1,94 2,08 2,07 2,09 1,98 1,65 2,12 1,70
1,3% 1,9%
1,55 2,30
mediu/kg
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A. Total Monte Banto (Prodpan) Total Vel Pitar Total Pan Group Total Naturavit Trade Total Prodpan Zalău Total Panimon Total Interagro Sursă: MEMRB
1,5%
1,5%
1,96
1,0% 0,9% 0,6%
0,9% 0,8% 0,5%
1,86 1,88 1,49
0,6% 0,4% 0,1%
0,6% 0,3% 0,1%
1,76 1,66 1,57
Din datele prezentate în tabelul de mai sus, se observă că majoritatea producătorilor deţin o cotă de piaţă din punct de vedere al valorii vînzărilor superioară celei deţinute prin prisma volumului vînzărilor, fapt datorat în principal practicării unor preţuri de vînzare peste media preţurilor din piaţă. În ceea ce priveşte producătorii Dobrogea şi Băneasa, clasarea acestora pe primele două poziţii din punct de vedere al cotelor de piaţă deţinute se datorează în principal comercializării produselor prin intermediul unor puncte de desfacere specializate, politica de preţuri practicată neavînd nici o influenţă. Nu trebuie de asemenea neglijat faptul că cei doi producători distribuie o gamă variată de produse alimentare, ceea ce le conferă o bază solidă în ceea ce priveşte asigurarea unei distribuţii eficiente şi diversificate. Pe segmentul pastelor, liderul pieţei este S.C. Morărit Panificaţie Băneasa S.A. cu o cotă de piaţă în volum de 28%. Băneasa, împreună cu Pambac, care se situează pe locul secund, deţin împreună aproape 50% din cota de piaţă în volum pentru pastele făinoase ambalate. În prezent, din punct de vedere al cotelor de piaţă deţinute de competitori, respectiv al preţului mediu, piaţa pastelor făinoase din România se prezintă astfel:
Tabel.6 Piaţa pastelor făinoase din România din punct de vedere al cotelor de piaţă deţinute de competitori3 România Băneasa Pambac Pangram European Food Arnos Pan Group Propast Titan - Paste Lungi Baneasa- Paste Lungi 3
Sursă: MEMRB
Octombrienoiembrie 2008 24,4% 18,1% 11,4% 6,7% 7,7% 2,6% 3,1% 5,0% 24,8%
Decembrie-ianuarie 2009 24,5% 17,2% 11,8% 6,2% 7,8% 2,6% 2,8% 5,5% 24,6%
Februarie-martie 2009 24,9% 17,7% 11,8% 5,8% 7,1% 2,4% 2,8% 4,2% 25,5%
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A. Pambac - Paste Lungi Pangram - Paste Lungi European Food - Paste Lungi Pan Group-Paste Lungi Propast- Paste Lungi Titan - Paste Scurte Băneasa - Paste Scurte Pambac - Paste Scurte Pangram - Paste Scurte European Food – Paste Scurte Arnos- Paste Scurte Pan Group - Paste Scurte Propast- Paste Scurte Titan - PasteCuiburi Băneasa - Paste Cuiburi Propast -Paste Cuiburi Paste Tradiţionale Pangram - Paste Tradiţionale Sursă: MEMRB
35,5% 6,5% 10,6%
35,5% 6,0% 9,3%
35,4% 6,5% 9,6%
8,8% 5,4% 4,1% 25,5% 18,2% 11,8% 7,9%
9,3% 5,2% 4,3% 25,7% 16,2% 12,3% 7,8%
8,2% 5,2% 3,5% 26,6% 17,2% 12,7% 6,8%
10,7% 0,4%
11,0% 0,2%
9,6% 0,3%
2,9% 7,4% 40,8% 1,5% 11,6% 33,3%
2,6% 9,0% 42,1% 1,6% 12,0% 35,4%
2,4% 8,0% 40,0% 1,7% 11,9% 33,9%
Analiza SWOT pentru competitorii existenţi pe piaţa produselor de morărit şi panificaţie Puncte ţări: •
Apartenenţa la un grup puternic din industria alimentară;
•
Poziţionarea foarte bună pe piaţa – în special la nivel local;
•
Derularea unor programe investiţionale de modernizare;
•
Creşterea şi diversificarea gamei de produse de panificaţie în ultimii ani.
Puncte slabe: •
Marje de profitabilitate relativ-reduse;
•
Cheltuielile cu dobînzile influenţează în mod semnificativ rezultatul net al companiei;
Oportunităţi: • costuri salariale scăzute • forţa de muncă înalt calificată • tehnologii avansate • schimbări în comportamentul de consum al consumatorilor, cu accent pe produse naturale
Ameninţări: •
Tendinţa descendentă a consumului de pîine la nivel naţional;
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A. •
Deprecierea monedei naţionale ar putea aduce scumpiri ale materiei prime folosite.
•
Creşterea presiunilor salariale în ultimii ani.
Analiza clienţilor S.C. Pambac S.A, În ceea ce priveşte clienţii, reprezentanţii S.C. Pambac S.A . au perfectat contracte de colaborare cu numeroşi clienţi care acoperă o gamă variată de domenii de activitate, fapt de natură să denote sfera largă de acoperire în rîndul clienţilor. Data find baza stufoasă de clienţi cu care colaborează Pambac SĂ., în cele ce urmează vom enumera doar cîţiva dintre aceştia: MEGA IMAGE CARREFOUR CORA PROFI BRÎU UNION DON PAN CEREAL SRL UTILTEX INTERNAŢIONAL SRL SUPERROM 2001 SRL COM NICO-IMPEX SRL CRISTAL PRODUCTION SRL DONNA COMP-IMPEX 2001 SRL MAGIROM IMPEX SRL OMI MARKETING SRL QUANT MUZICA SRL GEO CEREAL COM SRL NESTLE BUCUR SĂ BEST FOODS PRODUCTIONS SRL STAR FOODS INTERAGRO SĂ BILLA ROMÂNIA SRL MEDIA ON SĂ SELGROS CASH & CARRY SRL PHILIP MORIS ROMÂNIA SRL Distribuitori şi comercianţi cu ridicată şi cu amănuntul
Analiza furnizorilor S.C. Pambac S.A
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.
În ceea ce priveşte furnizorii, S.C. Pambac S.A are de asemenea perfectate numeroase contracte, de natură să denote atît independenta producătorului faţă de furnizori, cît şi capacitatea acestuia de a studia piaţă şi de a selecta furnizorii de renume pentru fiecare din produsele şi serviciile solicitate ca urmare a dorinţei de desfăşurare în bune condiţii a activităţilor zilnice. Dintre furnizorii S.C. Pambac S.A amintim: MEGA IMAGE SĂ AUTOBILAL SRL MOBIFON SĂ INTERAMERICAN SĂ DHL INTERNAŢIONAL ROMANIAN SRL ERNST & YOUNG ASSURANCE SERVICES SRL TNT ROMÂNIA SRL METRO CASH&CARRY DISTRIGAZ SUD SĂ BILLA ROMÂNIA SRL ROMSERVICE TELECOMUNICAŢII RENTROP&STRATON PRAKTIKER ROMÂNIA SRL TOP SERVICES BUSINESS DEVELOPMENT TEAM MOBEXPERT PIPERA M.J. MAILLIS ROMÂNIA SĂ SIEMENS Atenta selecţie a furnizorilor a condus la atingerea unor standarde de performanţă înalte,satisfacţia clienţilor fiind unul din obiectivele majore vizate în permanenţă de conducerea
S.C. Pambac S.A
3.2.3.Diagnosticul resurselor umane Consiliul de Supraveghe re este format din 3 membri şi anume: 1. Preşedinte – director general-Alin Giurea 2. Vicepreşedinte: Liliana Savin
Directoratul Societăţii este format din 3 membri şi anume:
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A. În ceea ce priveşte forţa de vînzări, Pambac are un nou Director Naţional de Vînzări, Sorin Cozma, un nou Director Vînzări Panificaţie, Adina Cercelaru, si un nou Director De Magazine, Lidia Betoae, Toate Cele Trei Poziţii Fiind Ocupate De Persoane Recrutate Din Afară Companiei. La 30 Iunie 2011, societatea avea angajate aproximativ 828 persoane. Evoluţia personalului faţă de perioadele precedente este după cum urmează:
Tabel.7 Evoluţia personalului Anul Număr
2008 de 779
2009 803
2010 811
30.06.2011 828
personal Sursă: Situaţiile firmei Pambac SĂ
Tabel.8 Fluctuaţia personalului: Fluctuaţia
2008 personalu Muncito TES ri A lui Intrări 500 128 Ieşiri 125 22
2009 Muncito TES
2010 Muncito TES
ri 328 205
ri 154 128
A 43 15
A 20 22
30.06.2011 Muncitori TES 127 120
A 15 24
Sursă: Situaţiile firmei Pambac SĂ Structura personalului din punct de vedere al participării directe sau indirecte la activităţile operaţionale:
Tabel.9 Structura personalului Personal
Număr 2008 Total personal 779 Total personal 145
2009 803 123
2010 811 139
30.06.2011 828 145
TESA Conducere Şefi
11 18
15 16
15 16
funcţionale Rest personal 115
100
108
114
TESA Total
680
672
683
12 18
compartimente
personal 634
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A. productiv Şef
16
17
17
17
producţie Maiştri Muncitori
10 628
12 651
14 646
14 657
• permanenţi
628
651
646
657
compartiment
Sursă: Situaţiile firmei Pambac SA La 30 Iunie 2011 personalul productiv reprezintă 82% din numărul total de salariaţi.
Tabel.10 Structura salariaţilor din punct de vedere al vechimii Vechime
Pînă la 3 4-5 ani 6-10 ani
10-15
15-20
Peste
Nr.
ani 739
ani 25
ani 12
ani 8
29
15
20 Total 828
salariaţi
Sursă: Situaţiile firmei Pambac SA Toţi angajaţii societăţii sînt membrii ai planului de pensii al statului român. Societatea nu operează nici un alt plan de pensii sau de beneficii după pensionare şi, deci, nu are nici un fel de alte obligaţii referitoare la pensii. Societatea nu este obligată să ofere beneficii suplimentare angajaţilor după pensionare.
Analiza SWOT Puncte tari : - existenţa unui personal specializat - Directorul General este recunoscut pentru capacitatea sa de negociere a afacerilor, avînd desigur o pregătire profesională corespunzătoare domeniului de activitatea în care acţionează firma. - Directorul General are capacitatea de a motiva membrii echipei cu care acesta colaborează. - încearcă să ţină pasul cu noile fluxuri tehnologice, asigurînd angajaţilor condiţii cît mai bune de lucru(echipamente noi, utilaje, aparatura etc.).
Puncte slabe : -costurile de producţie relativ mari
Oportunităţi :
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A. -relaxarea politicii de creditare din partea băncilor.
Ameninţări : -aparitia pe piaţă a unor jucători noi;
3.2.4.Diagnosticul tehnic Activitatea de bază a firmei Pambac SA este producerea de produse de panificaţie, activitate care se desfăşoară în complexul industrial de pe Calea Moineşti Bacău Complexul industrial din Bacău - suprafaţa desfăşurată a punctului de lucru: 100.000 mp - suprafaţa clădiri: 35.000 mp - volumul clădirilor: 300.000 mc - suprafaţa depozitare: 10.000 mp - capacitate de însilozare: 35.000 tone, în timp ce la nivel de ţară capacitatea totală de însilozare este de 120.000 tone - capacitate de manevrare a cerealelor de 100 tone/oră (cu trenul său autotrailer) - 3 mori cu o capacitate totală de procesare de 650 tone/zi, respectiv de 230.000 tone/an - capacitate de procesare a graului, graului arnăut şi porumbului - capacitate de înmagazinare de 4.000 tone pentru produse finite pe bază de faină 73 - linie de producţie cereale pentru mic dejun. Capacitatea de producţie este de 10 tone/zi. - linie de ambalat faină cu o capacitate de 100 tone/zi - instalaţie mecanizată de fabricat pungi de împachetat cu o capacitate de 500 pungi/minut - 6 linii automate de producţie a pîinii - capacitate de producţie a pîinii şi a produselor de tip fresh : peste 200 tone/zi - capacitate de producţie a pesmetului : 10 tone/zi - 4 capacităţi de producţie a pastelor - capacitate de producţie a pastelor: 40 tone/zi
3.2.5.Diagnosticul de mediu În vederea respectării prevederilor privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje emise de Guvernul României, SC Pambac SA a perfectat în data de 30 septembrie 2008 contractul nr. 205976 cu SC ECO-ROM AMBALAJE SA, contract al cărui obiect de activitate îl reprezintă transferarea responsabilităţilor privind îndeplinirea obligaţiilor de valorificare a deşeurilor de ambalaje, respectiv a obligaţiei de raportare a informaţiilor privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje. În acest fel SC Pambac SĂ respecta prevederile privind valorificarea şi respectiv reciclarea deşeurilor de ambalaje prin mijloace
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A. proprii sau prin predare către operatorii economici autorizaţi.Societatea nu desfăşoară activităţi care ridică probleme deosebite de mediu cum ar fi lucrul cu substanţe toxice, radioactive sau interzise. Totuşi, în urma desfăşurării activităţii zilnice,societatea poate produce deşeuri obişnuite, în această situaţie urmînd a se perfecta contracte cu furnizorii specializaţi în colectarea deşeurilor de la punctele de lucru şi de la facilităţile de producţie.
3.2.6.Diagnosticul financiar
Tabel.11 Bilanţul contabil prescurtat pe anii 2010 şi 2011 2010 2011 Active Active imobilizate 200.332.461 223.150.10 2 840.300
Pasive Pasive
2010 2011 158.113.328 139.739.219
permanente -capitaluri
157.601.008 139.469.174
-imobilizari
202.401
corporale -imobilizari
proprii 200.115.215 222.294.95 -provizioane
necorporale -imobilizari
14.845
financiare Active circulante -stocuri
73.697.118 31.970.082
-creante
37.895.158
270.045
270.045
7 14.845
-datorii
92.193.867
termen lung Pasive
49.989.474
circulante -datorii pe 116.322.408 176.437.935
38.092.582
termen scurt -venituri în 1.444.043
pe 242.275
0
117.766.451 176.439.972
2.307
avans -inv.pe
termen 0
0
scurt -casa şi conturi la 73.697.118 bănci Ch. în avans Total Active
92.193.867
1.850.199 835.492 275.879.778 316.179.46
Total Pasive 275.879.778 316.179.461
1 Sursă: Bilanţurile contabile pe anii 2010 şi 2011 Situaţia netă - spre deosebire de capitalurile proprii, noţiunea de situaţie netă este mai restrictiva, excluzînd
din categoria acestora subvenţiile pentru investiţii şi provizioanele
reglementate ( Situaţia Netă = Capitaluri proprii - Subvenţii pentru investiţii – Provizioane reglementate ).
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A. Aceasta exprima valoarea contabilă a drepturilor pe care le poseda proprietarii asupra întreprinderii, fiind averea proprietarilor şi trebuind să fie suficientă pentru a asigura funcţionarea şi independenta financiară a întreprinderii. O situaţie netă negativă reflecta o stare de prefaliment, fiind consecinţa încheierii cu pierderi a exerciţiilor anterioare, pierderi care au epuizat integral capitalurile proprii. Partea neacoperită rămîne exclusiv în sarcina creditorilor, acesta fiind riscul de insolvabilitate al întreprinderii. Situaţia netă = Activ total - Datorii totale SN2010 = 275 879 778 – 242 275 – 116 322 408 – 1 850 199 = 157 464 896 SN2011 = 316 179 461 – 835 492 – 0 – 176 437 935 = 138 906 034
Fondul de rulment - fondul de rulment reprezintă cel mai important indicator al echilibrului financiar lichiditate-exigibilitate; fondul de rulment este rezultatul arbitrajului între finanţarea pe termen lung şi cea pe termen scurt. Fondul de rulment = Surse durabile – alocări permanente = CPR + DAT – IMO nete FR 2010 = 157 602 008 + 242 275 – 200 332 461 + 270 045 (provizioane) = = – 42 219 133 FR 2011 = 139 469 174 + 270 045 + 0 – 223 150 102 = – 83 410 883 Un Fond de Rulment negativ constituie un semnal de alarmă pentru întreprindere, care va fi lipsită de capitaluri permanente suficiente să-i asigure finanţarea imobilizărilor (Capitaluri permanente < Imobilizări nete), sau că are active circulante inferioare datoriilor scadente pe termen scurt, pe care nu le va putea achita (Activ circulant net < Datorii sub 1 an). Această situaţie se întîlneşte mai frecvent în sectorul de distribuţie, unde viteza de rotaţie a stocurilor este foarte rapidă (sub o lună) şi unde există credite-furnizori însemnate.
Fondul de rulment propriu - pune în evidenţă influenţa structurii de finanţare asupra constituirii sale, adică măsura în care echilibrul financiar se asigură prin capitalurile proprii, ceea ce reflectă gradul de autonomie financiară. Fondul de rulment propriu = CPR – IMO nete FRP2010 = 157 601 008 – 200 332 461 = – 42 731 453 FRP2011 = 139 469 174 – 223 150 102 = – 83 680 928
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A. Fondul de Rulment propriu este negativ, ceea ce confirmă că întreprinderea nu dispune de o autonomie financiară care să îi permită finanţarea imobilizărilor nete din capitalurile proprii.
Fondul de rulment străin - reflectă gradul de îndatorare pe termen lung pentru a finanţa nevoi pe termen scurt. Fondul de rulment străin = FR – FRP FRS2010 = – 42 219 133 + 42 731 453 = 512 320 FRS2011 = – 83 410 883 + 83 680 928 = 270 045 Fondul de Rulment străin este pozitiv şi în scădere, ceea ce arata ca nevoile pe termen scurt nu pot fi finanţate prin îndatorare pe termen lung.
Nevoia de fond de rulment - reflectă echilibrul curent al întreprinderii, este mai fluctuant, mai instabil decît fondul de rulment şi depinde de cifră de afaceri, durata de rotaţie a stocurilor, decalajul dintre termenul de recuperare a creanţelor şi termenul de plată a furnizorilor. Nevoia de fond de rulment = Alocări temporare – Surse temporare = STOCURI + CREANŢE – DATexpl NFR 2010 = 31 970 082 + 37 895 158 – 24 276 695 = 45 588 543 NFR 2011 = 49 989 474 + 38 092 582 – 22 468 495 = 65 613 561 Nevoia de fond de rulment pozitivă semnifică un surplus de nevoi temporare, în raport cu resursele temporare posibile de mobilizat. Situaţia în care nevoia de fond de rulment este pozitivă, poate fi considerată normală, numai dacă este rezultatul unei politici de investiţii privind creşterea nevoii de finanţare a ciclului de exploatare. În caz contrar, nevoia de fond de rulment poate evidenţia un decalaj nefavorabil între lichiditatea stocurilor şi creanţelor, pe de o parte, şi exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de altă parte, respectiv încetinirea încasărilor şi urgentarea plăţilor.
Trezoreria netă Trezoreria netă = FR – NFR = Active de trezorerie – Pasive de trezorerie TN2010 = –42 219 133 – 45 588 543 = – 87 807 676 TN2011 = 3 831 878 – 92 045 713 = –88 213 835 TN2011 = – 83 410 883 – 65 613 561 = – 149 024 444 TN2011 = 4 111 811 – 153 969 440 = – 149 857 629
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A. Trezoreria netă negativă (F < NFR) semnifică un dezechilibru financiar, la încheierea exerciţiului contabil, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Această situaţie evidenţiază dependenta întreprinderii de resursele financiare externe. În acest caz, se urmăreşte obţinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite, prin negocierea mai multor surse de astfel de capital (credite de trezorerie, credite de scont, etc.). Situaţia de dependenţa, sau de tensiune asupra trezoreriei, în care lichidităţile sau cvasilichiditatile sînt insuficiente pentru rambursarea creditelor pe termen scurt, limitează autonomia financiară pe termen scurt. Chiar dacă trezoreria netă negativă evidenţiază o anumită dependenta financiară, aceasta nu trebuie să fie interpretată implicit ca o stare de insolvabilitate. Pot exista întreprinderi, cu o astfel de situaţie, care să supravieţuiască şi să prospere, dacă partenerii lor financiari accepta menţinerea resurselor de trezorerie încredinţate acestora pentru acoperirea pasivului exigibil.
Cash flow-ul Cash flow-ul = ΔTN = ΔAtz – ΔPtz = ΔFR – ΔNFR CF = –149 024 444 + 87 807 676 = – 61 216 768 = 279 933 – 61 923 727 = – 61 643 379 = – 41 191 750 – 20 025 018 = – 61 216 768 Deoarece fluxul monetar net al exerciţiului(cash-flow-ul perioadei exerciţiului) este negativ, capacitatea reală de finanţare a investiţiilor a scăzut, înregistrîndu-se astfel o scădere a valorii întreprinderii. Analiza lichiditate-exigibilitate joacă un rol important în diagnosticul financiar, prin faptul că pune în evidenţă riscul de insolvabilitate cu care se pot confrunta acţionarii şi creditorii.
2010 Capacitatea de autofinanţare= PN + Ch calculate – Venituri calculate (prin metoda adiţională) CAFad = 9 797 487 + 11 092 154 + 675 522 – 81 053 = 25 622 430 Capacitatea de autofinanţare = EBE + Ven financiare extraordinare – Ch financiare extrordinare – Impozitul pe profit (prin metoda deductibilă) CAFded = 40 259 764 + 4 282 733 – 16 995 686 – 1 924 323 = 25 622 488
2011Capacitatea de autofinanţare = PN + Ch calculate – Venituri calculate (prin metoda adiţională) CAFad = 7 509 915 + 11 776 156 + 0 + 7 171 529 – 0 -823 578 = 25 628 022 Capacitatea de autofinanţare = EBE + Ven financiare extraordinare – Ch financiare extrordinare – Impozitul pe profit (prin metoda deductibilă)
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A. CAFded = 37 373 207 -2 110 858 + 3 454 589 – 14119423 = 25 628 021
Tabel.12 Indicatori economice
9. 10. 11. 12.
INDICATORI Venit din vînzarea mărfurilor Cheltuieli privind mărfurile Marja comercială(1-2) Producţia vîndută Variaţia stocurilor(711 +/-) Producţia imobilizată Producţia exerciţiului(3+4+5+6) Consumuri externe - Ch. cu materii prime şi materiale consumabile - Ch. privind energia şi apă - Alte cheltuieli materiale - Ch. privind prestaţii externe Valoarea adăugată(7-8) Cheltuieli cu impozitele şi taxele Cheltuieli cu personalul EBE(excedent brut de exploatare)(9-
13. 14. 15.
10-11) Alte venituri din exploatare Venituri din provizioane Cheltuieli cu despăgubiri donaţii şi active
2 356 706 81 053 6 495 084
823 578 0 7 171 529
16.
cedate Cheltuieli cu ajustearea imobilizărilor şi a
11 767 676
11 776 156
17.
ACR Rezultat din exploatare(12+13+14-15-
24 431 762
19 249 100
18. 19. 20. 21. 22. 23.
16) Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultat curent(17+18-19) Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Rezultatul brut al exerciţiului(20+21-
4 282 733 16 995 686 11 718 809 0 0 11 718 809
3 454 589 14 119 423 8 584 266 6 230 196 5 199 690 9 614 772
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
24. 25.
2010 14 974 548 12 049 851 2 924 697 279 498 024 +1 399 098 0 283 821 819 211 881 427
2011 19 742 670 15 648 796 4 093 874 221 988 612 -2 634 769 0 223 447 717 151 270 608
178 628 430
115 101 246
9 740 423
9 243 214
8 829 295
7 876 887
14 683 279 71 940 392 2 049 777 29 633 852 40 256 763
19 049 261 72 177 109 2 088 970 32 714 932 37 373 207
22) Impozitul pe profit 1 924 323 2 110 858 Rezultatul net 9 794 486 7 503 914 Şoldurile intermediare de gestiune reprezintă,de fapt, paliere succesive în formarea rezultatului
final. Marja comercială (adaosul comercial) vizează în exclusivitate întreprinderile comerciale sau numai activitatea comercială a întreprinderilor cu activitate mixtă (industrială şi comercială). Activitatea
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A. comercială presupune cumpărarea şi revînzarea mărfurilor, mărfurile fiind considerate bunuri cumpărate pentru a fi revîndute în aceeaşi stare. Marja comercială realizată în 2010 şi 2011 demonstrează un excedent din vînzarea mărfurilor, rezultînd obţinerea unui profit din activitatea comercială. În plus, creşterea înregistrată de acest indicator semnifică o îmbunătăţire, din punct de vedere financiar, a activităţii comerciale a firmei. Producţia exerciţiului ( în cadrul activităţii industriale ) include valoarea bunurilor şi serviciilor „fabricate” de întreprindere pentru a fi vîndute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii. Prin raportul PE(2010)/PE(2011)=1.270 se calculează indicele nominal de creştere al produciiei întreprinderii, acesta fiind de 127.01%, rezultînd o rata nominală de creştere a producţiei de 78.72% în anul 2010 faţă de 2011 (producţia înregistrată în 2011 a fost de 0,787 ori mai mare decît producţia obţinută în 2010). Valoarea adăugată exprima creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producţie, îndeosebi a forţei de muncă şi capitalului, peste valoarea bunurilor şi serviciilor provenind de la terţi, în cadrul activităţii curente a întreprinderii. Valoarea adăugată nu este evidenţiata în contul de profit şi pierdere, dar acesta din urmă conţine elemente necesare pentru determinarea sa, în special pentru stabilirea consumurilor provenind de la terţi. Raportul VA(2011)/VA(2010)=1.003 exprimă o creştere a valorii adăugate în anul 2010 faţă de 2011, fapt ce influenţează negativ rezultatele financiare ale întreprinderii. Excedentul brut al exploatării (EBE) se stabileşte că diferenţa între valoarea adăugată (plus subvenţiile de exploatare), pe de o parte, şi impozitele, taxele şi cheltuielile de personal, pe de altă parte. Excedentul brut al exploatării exprima acumularea brută din activitatea de exploatare (operaţii strict legate de producţia industrială, de activitatea comercială sau prestări de servicii), resursa principală a întreprinderii, cu influenţa hotărîtoare asupra rentabilităţii economice şi a capacităţii potenţiale de autofinanţare a investiţiilor (din amortizări, provizioane, profit). Rezultatul exploatării (profit sau pierdere) priveşte activitatea de exploatare normală şi curentă a întreprinderii. Prin deducerea cheltuielilor cu amortizările (doar amortizările economice justificate, normale, ale imobilizărilor, surplusul fiind transferat la cheltuielile excepţionale) şi provizioanele din excedentul brut al exploatării acesta devine un rezultat net al exploatării. Din valorile înregistrate de acest indicator se observă o scădere considerabilă a acestuia în anul 2011 faţă de 2010. Din contul de profit şi pierdere se poate constata o creştere mai rapidă a cheltuielilor de exploatare faţă de creşterea veniturilor obţinute din exploatare.
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A. Rezultatul curent (profit sau pierdere) este determinat atît de rezultatul exploatării normale şi curente, cît şi de cel al activităţii financiare. Este, deci, rezultatul tuturor operaţiilor curente ale întreprinderii. Rezultatul net este rezultatul exerciţiului afectat de activitatea extraordinară şi de plată impozitului pe profit. Rezultatul net pe anul 2010 este mai mic faţă de cel pe 2011, fapt determinat şi de o creştere a impozitului pe profit
3.2.7.Diagnosticul Rentabilităţii Rentabilitatea capitalurilor investite = Rata de marjă x Rata de rotaţie x Rata de structură Rata de marjă = Profitul net/Cifra de afaceri = 7 503 914/241 731 282 = 0,031 = 3,1% Rata de rotaţie = CA/Activ economic = 241 731 282/316 179 461 = 0,7645 = 76,45% Rata de structura = Activ economic/Capital propriu = 316 179 461/139 469 174 = 2,267 Rentabilitatea capitalurilor = 0,031x0,7645x2,267= 5,37% ROA = (Profit net + Dobînzi)/Activ economic(0) = 6,68% ROE = Profit net/Capital propriu(0) = 4,76% Rentabilitatea dobînzilor = Dobînzi/Datorii către instituţii bancare = 7,1% Am raportat cheltuiala cu dobînzile din anul 2009 la datoriile pe termen lung cărora acestea le corespund. Datoriile financiare au o pondere nesemnificativă şi nu prezintă influenta deosebită pentru diagnosticul rentabilităţii pe care ne străduim să îl realizăm. R economică < R dobînzi ceea ce înseamnă că activitatea economică a companiei nu poate susţine eficient plata dobînzilor datorate. Apare astfel efectul de bumerang, ceea ce înseamnă că datoriile contractate de întreprindere se multiplică cu minusul de performanţă, lucruce duce în final la scăderea R financiare. Levierul financiar = Datorii/Capital propriu = 1,103 Compania este extrem de îndatorată( datorii către instituţii bancare – pe termen scurt
3.2.8.Diagnosticul Riscului Indicatorul lichidităţii curente în 2011 este de 0.52 = ACR/DCR, iar indicatorul lichidităţii imediate este de 0.24= (ACR-STO)/DCR. Rata lichidă = 0,023 = Cash/DCR
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A. Lichiditatea curentă compara ansamblul lichidităţilor potenţiale (active curente transformabile în monedă într-un timp scurt de timp) şi datoriile exigibile pe termen scurt. Aceasta lichiditate se apreciază ca fiind favorabilă atunci cînd are o valoare cuprinsă între 2 şi 2.5. În cazul de faţă avînd de a face cu o valoare subunitară. putem spune că firma nu îşi poate acoperi datoriile curente din activele circulante. ceea ce contravine regulilor de finanţare. O valoare subunitară a indicatorului lichidităţii curente nu trebuie interpretată ca fiind negativ în cazul în care activele circulante au o perioadă de valorificare mai mică decît termenul de plată al datoriilor pe termen scurt. Lichiditatea imediată arata capacitatae companiei de a-şi achita datoriile curente doar din creanţe şi din lichidităţi (disponibilităţi). O valoare subunitară arata ca stocurile deţinute de firme sînt finanţate din datorii pe termen scurt.
Gradul de îndatorar e arata capacitatea firmei de a se finanţa din resurse proprii. adică independenţa financiară a acesteia. Valoarea subunitară a acestui indicator arata că întreprinderea nu este dependentă de creanţierii săi, iar firmă va putea obţine credite pe termen lung (ar avea cu ce să le garanteze). Rata îndatorării = Datorii/Pasiv = 55,5% Cu toate că valoarea indicatorului este subunitara, acesta depăşeşte pragul recomandat de 50% ceea ce înseamnă că întreprinderea este îndatorata peste limitele rentabilităţii activităţii sale. Levierul = 1,103 > 100% Nu se încadrează în limitele recomandate CV=198 031 957 CF=41 958 146 v = CV/CA = 0,82 PRcontabil= CF/(1-v) = 233 100 811 PReconomic = (CF + Dobînzi)/(1-v) = 293 888 216
PLANIFICAREA NECESARULUI DE FINANŢARE Planificare financiară cu ajutorul rotaţiei capitalurilor CA planificat = CĂ 0 ( 1 + Δ%CĂ ) = 294 472 573 + ( 1 +( 241 731 282 – 294 472 573)/ 294 472 573 ) = 244 412 236
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A. Activmediu = ( 275 879 779 + 316 179 461 ) / 2 = 296 029 620 Durata de rotaţie = Activmediu/CA pl * 360 = 296 029 620 / 241 731 282 * 360 = 441 Activestimat = Durata de rotaţie * CA pl / 360 = 441 * 244 412 236 / 360 = 299 404 989 Furnizorimediu = ( 17 632 335 + 14 829 670 ) / 2 = 16 231 003 Durata de rotaţie = 16 231 003 / 241 731 282 * 360 = 24 Furnizoriestimati = 24 * 244 412 236 / 360 = 16 294 150 Credite de trezorerie medii = ( 92 045 713 + 153 969 440 ) / 2 = 123 007 577 Durata de rotaţie = 123 007 577 / 241 731 282 * 360 = 183 CTestimat = 183 * 244 412 236 / 360 = 124 242 887, DATmedii = 242 275 / 2 = 121 138 Durata de rotaţie = 121 138 / 241 731 282 * 360 = 1 DATestimat = 1 * 244 412 236 / 360 = 678 923 CPR mediu = ( 157 601 008 + 139 469 174 ) / 2 = 297 070 182 Durata de rotaţie = 297 070 182 / 241 731 282 * 360 = 442 CPR est = 442 * 244 412 236 / 360 = 300 083 912 Rata de creştere sustenabila g = ROE * b b = 1- Pr reinvestit/PN b = 1- 2513811/7503914=0,665 g = 4,76% * 0,665 = 3,16% Necesarul suplimentar de capitaluri NSC = Activestimat –Activ mediu = 299 404 980 – 296 029 620 = 3 375 369 Surde de finanţare : ΔFz = 16 294 150 – 16 231 003 = 63 147
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A. ΔCT = 124 242 887 – 123 007 577 = 1 235 310 ΔDAT = 678 923 – 121 138 = 557 785 ΔCPR = 300 083 912 – 297 070 182 = 3 013 730 NSC = g (1+g) (IMO+ACR nete) NSC = 3,16% (1 + 3,16%) (223 150 102 + (92 193 867 – 223 150 102) NSC = 301 052 321 NSC = Autofinanţare + Credite noi NSC = PN * b (1 + 3,16%) + Credite noi NSC = 7 503 914 * 0,665 (1 + 3,16%) + Credite noi 301 052 321 = 5 147 790 + Credite noi Credite noi = 295 904 531
3.3.Fundamentarea cheltuielilor de investiţii Compania SC Pambac SA a investit în 2011 într-o fabrică din localitatea Adjud, echipamentele fiind asigurate de Buhler Germania – producatorul de echipamente. Fabrica va avea ca scop asigurarea necesarului de chifle pentru restaurantele McDonald's din România şi Bulgăria, iar în viitor în Grecia, Serbia şi Macedonia. Investiţia se ridică la suma de 15 milioane euro .
Planul de finanţare Finanţarea se va realiza din fonduri proprii, capacitatea de autofinanţare din anul 2010 (anterior investititiei) fiind mai mare decît valoarea totală a investiţiei. Autofinantarea s-a realizat prin vinderea echipamentelor si instalatiilor vechi –acestea fiind inlocuite cu echipamente noi moderne. De aceea, cheltuielile cu achiziţionarea spaţiului de lucru, a utilajelor, instruirea personalului etc. vor fi suportate la nivel intern. Acţionarii estimează că valoarea întregii investiţii va fi recuperată în 3 ani. În efectuarea analizei investiţiei şi planului de cheltuieli considerăm următoarele ipoteze: •
•
Costurile variabile au o pondere constantă în cifra de afaceri (82%) . Costurile fixe cresc cu 1% ca urmare a introducerii în circuit a noii fabrici (cei 30 angajaţi vor fi consideraţi muncitori direct productivi, salariile lor intrînd în CV) ; CF rămîn constante pe toată perioada analizată
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A. •
CĂ2011 va fi egală cu cea din 2011 pentru restul fabricilor din sistem; CĂ a fabricii de la Cernica va contribui cu 10 % la CA totală din 201. Astfel: CA2011 fabrici = 90% CAtot = CA2009 CA2011 Cernica = 10% CAtot În anii de recuperare ai investiţiei fabricile vor produce şi vinde la acelaşi nivel, corectat cu rata inflaţiei. Valorile pentru Ri sînt afişate în tabelul 13. Dinamica ACRn urmează trendul CA şi implicit al CV.
•
•
•
Variaţia imobilizărilor este 0 (nu se vor mai efectua alte investiţii). Profitul se reinvesteşte în întregime pentru că timpul de recuperare să fie mai mic . Analiza face în ron ; cursul de schimb considerat va fi cel mediu pe anul 2009 : 1€ = 4.2373 Ron 4 ; cota de impozit pe profit rămîne 16%.
•
Compania nu apelează la împrumut, dobînzile rămîn la aceeaşi valoare.
2009 : Utilaje = 4000 * 10 * 4.2373 = 169 492 ron Variaţia imobilizărilor = Utilaje = 34 593 797 ron Transport utilaje + alte cheltuieli = 28 796 211 ron Total: 63 559 500 ron = 15 mil eur
Tabelul . 13 Dinamica ACRn urmează trendul CA şi implicit al CV. Indicator CĂ CV CF Profitul net ACRn ∆ ACRn Dobînzi CFD Ri
2009 24150238 6 19803195 7 34537198 7503914 83410883 41618778 299945 16944869
2010 26833598 4 22003550 7 34882570 11271042 92678759 -9267876
2011 27638606 4 22663657 2 34882570 12488214 95459122 -2780363
299945 299945 299945 20838863 15568522 16905620 3% 3%
Sursa : Calcule proprii
4
2012 2013 28467764 6 291794587 23343567 239271561 0 34882570 34882570 13741901 14817983 98322895 -100780968 -2863774 -2458072
Conform BNR, http://www.bnro.ro/Cursuri-medii-3544.aspx
299945 17576000 2.50%
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.
3.4.Criterii de evaluare a proiectului de investiţii 3.4.1.Valoarea Actualizată Netă (VAN) Acesta presupune calculul valorilor actualizate ale fluxurilor de lichidităţi estimate a fi obţinute de-a lungul duratei de viaţă a proiectului investiţional, inclusiv a celor rezultate din lichidarea activului (valoarea reziduală), însumarea lor şi efectuarea diferenţei dintre suma astfel obţinută şi costul proiectului. Conform criteriului VAN de selecţie a investiţiilor eficiente, se acceptă numai proiectele de investiţii cu VAN pozitiv : Cashflow-urile degajate de proiect au fost calculate în tabelul de mai sus, iar rata de actualizare se va determina conform modelului CAPM : , unde - randamentul activului fără risc - rentabilitatea portofoliului pieţei - volatilitatea pieţei de capital din România = prima de risc a pieţei de capital din România Calculul lui k se va face pe baza informaţiilor din 2010, acesta fiind primul an de recuperare al investiţiei ; k va fi constant pe toată perioada analizei. Activul fără risc se va considera un titlu de stat a cărui maturitate să acopere durata de viaţă a investiţiei; am ales o obligaţiune guvernamentală cu maturitatea 10 ani, a cărei randament mediu de adjudecare este 7.27% 5. Portofoliul pieţei îl vom considera pe indicele bursier BET-C, în a cărui componenta intra şi acţiunile companiei Pambac SA (simbol MPN). Randamentul anual în 2010 a fost de 14.07%. Pentru estimarea coeficientului de volatilitate
) vom folosi o ecuaţie de regresie cu
următoarele variabile (se vor folosi datele din ultimele 30 zile) :
Tabel 14- Variaţia zilnică a cursului acţiunii Dată 12/29/201 1 12/28/201 1 12/27/201 1 5
Var. (%) BET-C
Var.(%) MPN
0.57
0.00
0.42
0.00
-0.31
0.00
Conform BNR, http://bnr.ro/Operatiuni-cu-titluri-de-stat-
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A. 12/24/201 1 12/23/201 1 12/22/201 1 12/21/201 1 12/20/201 1 12/17/201 1 12/16/201 1 12/15/201 1 12/14/201 1 12/13/201 1 12/10/201 1 12/9/2011 12/8/2011 12/7/2011 12/6/2011 12/3/2011 12/2/2011
0
0.00
1.31
0.00
0.35
0.00
-0.36
0.00
-0.41
0.00
0.42
0.00
-0.03
0.00
-0.29
0.00
-0.06
0.00
-0.41
0.00
0.57 -0.39 -0.18 0.87 -0.34 1.17 0.49
0.00 4.63 0.00 0.00 0.00 0.00 -4.42
Tabel 15- Variabile pebtru cash-flow Regression Statistics
Multiple R R Square Adjusted R Square Standard Error Observations ANOVA
0.264943546 0.070195082 0.018539254 1.454783787 20 df
Regression Residual Total
SS
1 18 19 Coefficients
2.87596939 3 38.0951256 1 40.971095 Standard Error
MS
2.875969
Significa nce F
F
1.3589
0.258943
2.116396 Lower 95%
Upp er 95%
Lower 95.0%
Upper 95.0%
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.
Intercept X Variable 1
0.717719294
0.34162937 7
0.13215342
0.61568836 1
0.5855 8 2.0112 3
0.84 989 -0.58558
0.84989
0.57 5794 -2.01123
0.575794
;
; k = 8.17%
Presupunem că durata de viaţă a investiţiei va fi de 10 ani, echivalentă cu durata de viaţă a mijloacelor fixe (utilajele se depreciază cu 5% anual); n = 10. Cashflow-ul va rămîne la nivelul din 2013 pentru următorii ani. VR a investiţiei peste 10 ani (la sfîrşitul lui 2010) : Teren = 4 000 * 15* 4.2373 = 254 238 ron (estimăm o revenire a pieţei imobiliare) Utilaje = 0 ron Fabrica = 28 796 211 * 0.2 = 5 759 242 ron (clădirea se uzează în prop de 2%/an) Total = 6 013 480 ron 63 559 500 +
= 56 990 911.2 ron VAN calculat înregistrează o valoare mare - 57 mil ron, compania îşi poate lua o marjă considerabilă împotriva eventualelor riscuri; din acest punct de vedere, proiectul este unul fezabil.
3.4.2.Indicele de profitabilitate (Ip) Indicele de profitabilitate este un criteriu complementar VAN, permiţînd optimizarea deciziilor de selecţie a proiectelor de investiţii; el se determina ca un raport între mărimea totală actualizată a fluxurilor de lichidităţi estimate a fi obţinute şi mărimea cheltuielilor investiţionale efectuate :
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A. - investiţia este rentabilă
3.4.3.Rata Internă de Rentabilitate (RIR) Criteriul VAN exprima eficienta proiectelor de investiţii în termenii unor sume monetare; performanţa acestora poate fi însă exprimată şi procentual prin intermediul unor rate de rentabilitate (RIR), deduse din următoarea relaţie: , respectiv la o valoare egalã a cheltuielilor investiþionale ºi a sumei fluxurilor financiare actualizate generate de proiect. Atît calculul RIR cît si cel al VAN se fondeazã pe aceleaºi date ºi ipoteze; astfel între mai multe proiecte de investiţii, se selecteazã, în condiþiile în care decizia se face doar dupã criteriul RIR, acel proiect ce asigurã maxim RIR. Pentru proiectul de la Adjud, RIR obţinut este 25.42%, valoare superioară costului capitalurilor permanente (k), proiectul fiind acceptat.
3.4.4.Termenul de Recuperare (TR) Termenul de recuperare reprezintă perioada de timp (exprimată în ani, luni) necesară în vederea recuperării costului investiţiei pe baza fluxurilor de lichidităţi degajate de aceasta. Acesta se poate calcula în două moduri: - termen de recuperare neactualizat - termen de recuperare actualizat (ţine cont de valoarea în timp a banilor)
Tabel 15-Termene de recuperare An
CFD
CFDact
CFDactcum
CFDcum
2010
20838863
19264919.11 19264919.11
20838863
2011
15568522
13305577.39 32570496.5
36407385
2012
16905620
13357051.91 45927548.41
53313005
2013
17576000
12837862.65 58765411.06
70889005
2014
17576000
11868228.39
70633639.45
88465005
2015
17576000
10971829.89 81605469.34
106041005
2016
17576000
10143135.71 91748605.05
123617005
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.
2017
17576000
9377032.176 101125637.2
141193005
2018
17576000
8668791.88
109794429.1
158769005
2019
17576000
8014044.448 117808473.6
176345005
TR neact = 3.58 ani (3 ani şi 200 zile); TR act = 4.0675 ani (4 ani şi 243 zile). În ambele cazuri, investiţia se recuperează relativ repede, avînd în vedere efortul considerabil de 64 mil ron .
3.4.ANALIZA PROIECTULUI DE INVESTIŢII ÎN MEDIU INCERT o
ANALIZA DE SENZITIVITATE
Scenariul optimist Presupunem că în anul 2009, cererea pentru acest tip de chifle se dublează. Dacă ponderea CA a fabricii de la Adjud rămîne pe toată durata proiectului de investiţii cu o pondere constantă de 10% în CAtotala a întreprinderii, şi ca urmare a creşterii cererii pentru chifle CĂ a acesteia se majorează cu 50%, CAtotala va creşte la rîndul ei cu 5%. Toate valorile ce urmează a fi dispuse în tabele sînt rezultate ca urmare a modificării factorilor principali ( CA, CV) generînd modificarea generală a restului indicatorilor. ( după scenariul neutru – fişier excel).
Tabel 17-Indicatori CA, CV, CF, Profitul net Indicator CĂ CV CF Profitul net ACRn ∆ ACRn Dobînzi CFD Ri
2009 2010 253577505 28175278 3 207933554 23103728 2 34537198 34882570 9329672 13299662
2011 290205367
-83410883 -41618778 299945 16944869
92678759 -9267876 299945 22867483
2012 298911528
2013
237968401
245107453
306384316 251235139
34882570 14577693
34882570 15894064
34882570 17023950
-95459122
-98322895
-2780363 299945 17658000 3%
-2863774 299945 19057783 3%
Tabel 18-Scenariul optimist: Majorarea CAtotale cu 5%
-100780968 -2458072 299945 19781967 2.50%
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.
AN 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
CFDcumula CFD t CFDactualizat 22867483 22867483 21140318.94 17658000 40525483 15091341.71 19057783 59583266 15057465.90 79365233 14449145.16 19781967 19781967 99147200 13357811.92 19781967 118929167 12348906.28 19781967 138711134 11416202.53 19781967 158493101 10553945.21 19781967 178275068 9756813.54 19781967 198057035 9019888.63 Termen de recuperare neactualizat Termen de recuperare actualizat
CFDact-cum 21140318.94 36231660.65 51289126.55 65738271.71 79096083.63 91444989.91 102861192.44 113415137.65 123171951.19 132191839.82 3ani şi 73zile 3ani şi 305 zile
Scenariul optimist: variaţia termenului de recuperare după modificarea CAtotala
Observăm că la o creştere a CAtotale cu 5%, timpul de recuperare a investiţiei făcute scade cu aproape un an de zile. Tabel 19-Concluzii pe calculul VAN, IP, RIR VAN 71374277.52 IP 2.122952155 RIR 29.31% Scenariul optimist: variaţia VAN, IP, RIR după modificarea CAtotala RIR=29.31% aparţine în intervalul dat de valorile Kmin şi Kmax : (0.29;0.295) şi depăşeşte cu aproape 4 procente valoarea ratei interne de rentabilitate calculate pentru scenariul neutru. Un alt factor important îl constituie costurile variabile. Modificarea valorii acestora antrenează modificări ale profitului şi ale cash-flowurilor disponibile ale firmei. Vom urmări variaţia indicatorilor după creşterea respectiv scăderea ponderii CV în CAtotala cu cinci procente.
Tabel 20 -Scenariul optimist: scăderea ponderii CV în CA cu cinci procente Indicator CĂ CV CF Profitul net ACRn ∆ ACRn Dobînzi
2009 241502386 185956837 34537198 17647015
2010 268335984 206618708 34882570 22541153
2011 276386064 212817269 34882570 24096429
2012 284677646 219201787 34882570 25698362
2013 291794587 224681832 34882570 27073355
-83410883 -41618778 299945
-92678759 -9267876 299945
-95459122 -2780363 299945
-98322895 -2863774 299945
-100780968 -2458072 299945
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A. CFD Ri
16944869
32108974
27176737 3%
28862081 3%
29831373 2.50%
Tabel 21- Scenariul optimist: Variaţia VAN, RIR, IP la scăderea ponderii CV în CA VAN RIR IP
136898507.3 45.98% 3.153863817
Tabel 22- Scenariul optimist: variaţia TR la scăderea ponderii CV în CA An
CFD
CFDact CFDactcum CFDcum 2010 32108974 2968380 29683807.25 32108974 7.25 2011 27176737 2322649 52910300.49 59285711 3.24 75714097 88147792 2012 28862081 2280379 6.28 2013 29831373 2178943 97503529.34 117979165 2.57 2014 29831373 2014369 117647222.2 147810537 2.86 2015 29831373 1862225 136269476.9 177641910 4.65 2016 29831373 1721572 153485206.4 207473283 9.55 2017 29831373 1591543 169400644.7 237304656 8.25 2018 29831373 1471335 184114001.6 267136029 6.98 2019 29831373 1360206 197716069.7 296967401 8.02 Termen recuperare neactualizat 2ani şi 53 zile Termen recuperare actualizat 2ani şi 268 zile
Scenariul pesimist Presupunînd că în condiţii de recesiune economică, cererea pentru produsele fabricate şi comercializate ca urmare a investiţiei realizate scade cu 50%, CAtotala a întreprinderii va suferi la rîndul ei o scădere de 5 procente.
Tabel 23- Scenariul pesimist: scăderea CAtotale cu 5% Indicator CĂ CV CF
2009 2010 2011 2012 2013 22942726 25491918 26256676 27044376 6 4 0 3 277204857 18813035 20903373 21530474 22176388 227307983 8 1 3 5 34537198 34882570 34882570 34882570 34882570
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A. Profitul net ACRn ∆ ACRn Dobînzi CFD Ri
5678156 9242422 10398735 11589738 12612016 83410883 92678759 95459122 98322895 100780968 -9267876 -2780363 -2863774 -2458072 41618778 299945 299945 299945 299945 299945 16944869 18810243 13479043 14753457 15370033 3% 3% 2.50%
Tabelul 24- Scenariu pesimist: variaţia VAN, RIR, IP la modificarea CAtotal VAN IP RIR
42607544.02 1.670356816 21.41%
Tabelul 25- Scenariul pesimist: variaţia termenului de recuperare ca urmare a scăderii CA CFDactcu An CFD CFDact m CFDcum 17389519. 17389519. 1881024 2010 18810243 28 28 3 11519812. 28909331. 3228928 2011 13479043 21 48 6 11656637. 40565969. 4704274 2012 14753457 91 39 3 11226580. 51792549. 6241277 2013 15370033 15 54 6 10378644. 62171194. 7778280 9 2014 15370033 86 4 9315284 2015 15370033 9594753.5 71765948 2 8870068.8 80636016. 1085228 2016 15370033 73 77 75 8200119.1 88836135. 1238929 2017 15370033 39 91 08 7580770.2 96416906. 1392629 2018 15370033 13 12 41 7008200.2 10342510 1546329 2019 15370033 52 6.4 74 Termen de recuperare neactualizat 4ani şi 27 zile Termen de recuperare actualizat 5ani şi 52 zile Să presupunem că începînd cu 2009 costurile de întreţinere a fabricilor şi utilajelor cresc considerabil astfel încît ponderea CV în CAtotala se majorează cu cinci procente.
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.
Tabelul 26- Scenariul pesimist: creşterea cu cinci procente CV în CA Indicator 2009 CĂ 24150238 6 CV 21010707 6 CF 34537198 Profitul -2639186 net ACRn 83410883 ∆ ACRn Dobînzi CFD Ri
2010 2011 2012 2013 26833598 27638606 284677646 29179458 4 4 7 23345230 24045587 247669552 25386129 6 6 1 34882570 34882570 34882570 34882570 931 879999 1785440 2562610 92678759 95459122
-9267876 41618778 299945 299945 16944869 9568752
-98322895
-2780363
-2863774
10078096 8 -2458072
299945 3960307 3%
299945 4949159 3%
299945 5320627 2.50%
Tabelul 27-Scenariul pesimist:variaţia VAN, IP la creşterea ponderii CV în CA cu cinci procente VAN RIR IP
-22916684.23 0.639445178
Proiect de investitii S.C.Pambac S.A.
La o creştere a valorii costurilor variabile, VAN aferenta proiectului devine negativă, proiectul de investiţii devenind nefezabil Tabelul 28-Scenariul pesimist: creşterea ponderii CV în CA cu cinci procente An
CFD 2010
CFDact
9568752 8846030.8 84 2011 3960307 3384661.2 61 2012 4949159 3910307.3 85 2013 5320627 3886292.9 52 2014 5320627 3592764.1 23 2015 5320627 3321405.3 09 2016 5320627 3070542.0 26 2017 5320627 2838626.2 6 2018 5320627 2624226.9 21 2019 5320627 2426021.0 05 Termen recuperare neactualizat Termen recuperare actualizat
CFDactcu CFDcum m 8846030.8 9568752 84 12230692. 1352905 15 9 16140999. 1847821 53 8 20027292. 2379884 48 5 23620056. 2911947 61 3 26941461. 3444010 91 0 30012003. 3976072 94 7 32850630. 4508135 2 5 35474857. 5040198 12 2 37900878. 5572261 13 0 >10 ani >10 ani
Scenariul pesimist: creşterea ponderii CV în CA cu cinci procente
Remarcăm ca la o variaţie în acest sens a costurilor variabile investiţia nu se poate recupera în decursul duratei de viaţă a investiţiei, care devine astfel neprofitabila.
Concluzii și propuneri
CONCLUZII ȘI PROPUNERI Concluzie: investiţia reprezintă o alocare permanentă de capitaluri în achiziţia de active fixe şi / sau financiare, care să permită desfăşurarea unor activităţi rentabile, cu o rată de rentabilitate superioară ratei actuale de rentabilitate a întreprinderii şi acoperitoare pentru riscurile asumate. Principalul risc asumat este alocarea azi a unui capital economisit, în speranţa obţinerii unor venituri viitoare, pe durata de viaţă a investiţiei. În ipoteza unui mediu economic cert, fluxurile viitoare sînt presupuse a fi cunoscute şi stabile. Întrucît costurile cu investiţia se fac în prezent, însă veniturile se vor obţine într-o perioadă viitoare şi lungă de timp, apare necesitatea actualizării acestor venituri. Compania “Pambac S.A.”, prin rezultatele obţinute în studiul prezent, a demonstrat o forţă financiară suficientă nu doar pentru a-şi păstra poziţia pe piaţă, dar şi pentru a progresa, a cuprinde noi orizonturi şi de a oferi siguranţă şi confort clienţilor săi. Proiectul de investiţii analizat presupune punerea în funcţiune a unei noi întreprinderi de panificatie-de producere a unor chifle care acoperă necesarulzilnic resaturantelor Mac’Donalds din ţară şi din alte ţări ca Bulgaria. Investiţia se ridică la suma de 15 milioane euro .Agentul economic se autofinanţează atunci cînd obţine un profit care poate servi, în acelaşi timp, că remunerare a capitalurilor angajate şi că sursa de investiţii, care să contribuie la mărirea sau menţinerea competitivităţii sale pe piaţă.Pambac S.A. a încercat să se autofinanţeze din vinderea unor echipamente şi instalaţii învechite. Compania nu apelează la împrumut, dobînzile rămîn la aceeaşi valoare. Termenul de recuperare reprezintă perioada de timp (exprimată în ani, luni) necesară în vederea recuperării costului investiţiei pe baza fluxurilor de lichidităţi degajate de aceasta. În ambele cazuri, investiţia se recuperează relativ repede, avînd în vedere efortul considerabil de 64 mil ron . Pentru proiectul de la Adjud, RIR obţinut este 25.42%, valoare superioară costului capitalurilor permanente (k), proiectul fiind acceptat. Abordarea noastră se bazează pe crearea a doua scenarii de proiect: optimist, cel mai probabil şi pesimist. Versiunea optimistă de proiect se bazează pe estimările optimiste ale parametrilor de proiect şi include doar acele evenimente care au cea mai mare probabilitate să se îndeplinească.În versiunea optimistă presupunem că în anul 2009, cererea pentru acest tip de chifle se dublează. Dacă ponderea CĂ a fabricii de la Adjud rămîne pe toată durata proiectului
Concluzii și propuneri de investiţii cu o pondere constantă de 10% în CAtotala a întreprinderii, şi ca urmare a creşterii cererii pentru chifle CĂ a acesteia se majorează cu 50%, CAtotala va creşte la rîndul ei cu 5%.
VAN este pozitiv fiind 136898507.3-ne arata ca investiţia este rentabilă Versiunea pesimistă se bazează pe estimările pesimite şi include toate evenimentele de risc semnificative care se pot îndeplini în cadrul proiectului curent. VAN este negativ . În cazul versiunii optimiste , timpul de recuperare a investiţiei făcute scade cu
aproape un an de zile iar în cazul pesimist după efectuarea calculelor rezulta că investiţia pe cae vrea să o realizeze Pambac S.A. nu este profitabilă . Concluzionam ca afacerea care vrea să o dezvolte Pambac S.A. se amană pe o perioadă de timp în care moneda euro devine mai stabilă. O altă soluţie ar fi schimbarea tipului de investiţie avnd în vedee cooperarea cu firma de echipamente germana investiţia sa se transforme într-o investiţie directă străină
Evaluarea unui proiect de investitii
BIBLIOGRAFIE : Literatură de specialitate: 1. Anghelache, G., Dardac, N., Stancu, I. Pieţe de capital şi burse de valori, Editura Adevărul, Bucureşti 1992. 2. Antoniu, N. Finanţele intreprinderilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993. 3. Butănescu, R. Investiţii-analiză, proces, decizie, Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu, 1997. 4. Bârsan, I. Managemnt investiţional, Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu, 5. Bistriceanu, Ghe., Adochiţei M., Negrea, E. Finanţele agenţilor economici, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995. 6. Bran, P. - Decizia financiară în unitatea economică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980 7. Bucătaru, D. – Capitalurile firmei, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 1999 8. Bucătaru, D. – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Sedcom Libris, Iaşi, partea I, 2002 9. Cocriş, V., Isan, V. Economia afacerilor, Editura Graphics, vol. 4, Iasi, 1995. 10. Coşea, M., Nastovici, L. Evaluarea riscurilor. Metode şi tehnici de analiză la nivel micro şi macroeconomic. Editura Lux Librix, Braşov, 1997. 11. Cotar, Ghe. Evaluarea intreprinderilor, Metode şi Tehnici, Editura ECCE SRL, Bucureşti, 1992. 12. Farmache, I. Patrimoniul intreprinderii – premise teoretice ale evaluării,Tribuna Economică, nr. 33/1990. 13. Giurgiu, A., I. Mecanismul financiar al intreprinzătorului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995. 14. Hoanţă, N. Finanţele firmei, Editura Continent, Sibiu, 1996 15. Manolescu, Ghe. Management financiar, Editura Economică, 1995 16. Mösle, R., Nastovici, Luminiţa. Evaluarea investiţiilor, Editura Lux Libris, Braşov, 1998. 17. Romanu, I., Vasilescu, I. Eficienţa economică a investiţiilor şi a capitalului fix, Editura Didactică şi Pedagocică, Bucureşti, 1993. 18. Romanu, I., Vasilescu, I., s.a. Managementul investiţiilor, Editura Teora, Bucureşti, 1996 19. Stan, V. Evaluarea investiţiilor, metode şi uzanţe, Editura Teora, Bucureşti, 1996 20. Stancu, I. Finanţe, Editura Economică, 1995. 21. Ţuţurea, M. (coordonator) Manualul de inginerie economică 22. *** Tribuna Economică, colecţia 1995, 1996, 1997, 1998, 1999, 2000. 23. *** Manualul de inginerie economică Alte surse: Ministerul Finanțelor Publice, http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html Asociația Română de franșiză, http://www.franșizor.ro/
Evaluarea unui proiect de investitii
TRANSFORMAREA OPŢIUNILOR ÎN DECIZII DE INVESTIŢII
Fig.7 Etapele realizării procesului investiţional
Evaluarea unui proiect de investitii
FAZELE DE REALIZARE A UNEI INVESTIŢII
Fig.8 Schema de desfăşurare a unei investiţii
