Perdele Forestiere

Cuprins 1. Cuprins................................................................ ........................................................................................... ....................................... ........................ ................ .... 1 Desertificarea Desert ificarea ....... ............... ............... ............... ................ ................ ............... ............... ................ ............... ............... .............. .......... ........ ........ ........ ....... ... 5 Cauzele Cauze le extind extinderii erii deşert deşertific ificării........................ ................................................... ....................................... ........................ ................... ....... 9 Rolul perdelel perdelelor or forestiere forestiere de protecţie în zona Olteniei Olteniei ........ ............... ............... ................ ................ ............ .... 13 3.1 Material si metode folosite ................................................................... ............................................................................. .......... 14 Perspective Perspec tive de viitor ........ ................ ................ ............... ............... ................ ............... ............... ................ ................ ............. ......... ........ ........ ...... ..25 Bibliografie........................................... ...................................................................... ................................................... ................................... ................. ...... 32

January 1, 2012

MANAGEMENT ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

Introducere Ca parte semnatară a “Convenţiei privind Combaterea Deşertificării” din 1994, România trebuie trebuie să-şi să-şi aducă contribu contribuţia ţia la realizarea realizarea princip principalul alului ui obiectiv obiectiv al acesteia: acesteia: “combaterea “combaterea deşert deşertif ifică icării rii şi reduce reducerea rea efecte efectelo lorr secete seceteii în ţările ţările cu proble probleme me serio serioase ase de secetă secetă şi/sau şi/sau deşert deşertif ifica icare re prin prin măsuri măsuri eficie eficiente nte la toate toate nivel nivelele ele,, cu scopul scopul de a contri contribui bui la reali realizare zareaa dezvoltării durabile în zonele afectate”. România face parte din cele 110 ţări de pe glob în care se înregistrează zone potenţial afectate de deşertificare, ca rezultat al perioadelor frecvente, lungi şi accentuate de secetă, datorate în principal dezechilibrelor apărute în caracteristicile climei, dar şi reducerii severe a suprafeţei ocupate de vegetaţia forestieră în regiunile de câmpie şi de dealuri joase. Primul Primul care semnaleaza semnaleaza necesitatea necesitatea folosiri folosiriii perdelelo perdelelor r forestiere de protectie in lume a fost marele agronom Ion Ionescu

de la Brad in anul 1866, care in 1870 instaleaza pe terenul fermei sale de la Brad de langa Roman „o plantatie cu scop de a crea adumbriri contra vantului”. Dupa Ion Ionescu de la Brad, marele silvicultor D.R. Rusescu, a publicat in anul 1904 studiul intitulat,,Nesiguranta intitulat,,Nesiguranta recoltelor agricole in Romania”, distins cu Medalia de aur a expozitiei din 1904, in care se recomanda, pentru prima data, pe baza de cercetari conduse stiintific, infiintarea perdelelor forestiere de protectie, a sirurilor de arbori si a palcurilor de padure, padure, ca masuri de combatere a secetei in Campia Romana. Acest studiu sa reluat in anul 1906 de D.R. Rusescu in lucrarea „Cestiunea impaduririlor artificiale in Romania”, lucrare premiata de Academia Romana. In lucrare se punea problema ridicarii procentului de impadurire din zona de campie de la 13% cat era in acea perioada (azi a ajuns sub 5 – 6%), la 20 – 25% considerat a fi optim pentru zona de campie.

27

January 1, 2012


In urma secetei excesive din anul 1935, la Congresul inginerilor din Romania desfasurat la Iasi, au fost prezentate o serie de referate si comunicari referitoare la infiintarea perdelelor de protectie ca masura de combatere combatere a secetei. In anul 1937 profesorul Marin Dracea fondatorul Institutului de Cercetari Forestiere in anul 1933, tinea la Societatea „Progresul Silvic” conferinta ,, Despre perdelele forestiere de adapost in tinuturile secetoase ale tarii”, iar institutul infiintat cu cativa ani inainte, era insarcinat, printr-un ordin al Ministerului Agriculturii si Domeniilor, sa intreprinda cercetari si experimente stiintifice si sa elaboreze tehnica de creare a perdelelor forestiere forestiere de protectie a campului. campului. Toate incepand cu anul 1935 si continuand pana spre anii 1944, au fost intreprinse de savantul Gheorghe Ionescu - Sisesti in calitate si de ministru al Agriculturii si de bunul sau prieten, marele marele silvi silvicul culto torr Marin Marin Dracea Dracea.. Din pacate pacate mu munca nca lor depusa depusa cu mare mare pasiu pasiune ne n-a fost fost concretizata in crearea unui Sistem national al perdelelor forestiere de protectie, pe spatii mari, ci numai in anumite locuri si numai la nivel de perdele forestiere de protectie individuale, iar altele in retele mai mici. In anul 1940, reteaua de perdele forestiere experimentale infiintata de silvicultorii romani la Cuiuchioi este cedata Bulgariei odata cu Cadrilaterul, unde se infiinteaza acolo Institutul de ameliorari agrosilvice „Gherghe Dimitrov” de la Carvuna (fost Cuiuchioi). De mentionat faptul ca bulgarii, spre lauda lor, nu si-au desfiintat retelele de perdele forestiere de protectie, ba din contra, le-au dezvoltat continuu, iar azi practica o agricultura performanta, la adapostul acestora, chiar si fara irigatii. In anul 1958, apare prima manifestare osti ostila la perd perdel elel elor or fore forest stie iere re de prot protec ecti tiee a campului din tara noastra, la ,,Consfatuirea pe tara tara a tarani taranilo lorr si lucra lucrator torilo ilorr din sector sectorul ul socialist al agriculturii” din 3 – 6 aprilie de la Consta Constanta nta.. Acest Acest fapt fapt a condu conduss la sista sistarea rea plantarii perdelelor, iar mai tarziu, prin anii 1962 – 1964, la defrisarea celor plantate, chiar si a unor retele experimentale.

27

January 1, 2012


Ostilitatea este reluata in 1961 la Plenara CC al PMR. Ca urmare, prin HCM nr. 273 si 385 din 1962 se sisteaza plantarile, in continuare, a perdelelor forestiere de protectie a campului si a cailor de comunicatie si se intrerupe orice activitate de cercetare stiintifica si de productie in aceasta problema.

Dupa 40 de ani, este initiata in anul 2002 pentru prima data in Parlamentul Romaniei, Legea Legea perdel perdelelo elorr forest forestier ieree de protec protectie tie,, concep conceput utaa pentru pentru a reali realiza za Sistem Sistemul ul natio national nal al perdelelor forestiere de protectie in toata Campia Romana, Campia Tisei, Podisul Dobrogei, dealurile subcarpatice si de-a lungul cailor de comunicatie din toata tara, pe areale foarte intinse in vederea cresterii eficientei acestora pentru prevenirea si combaterea secetelor si a desertificarii si pentru atenuarea schimbarilor climatice de la nivel regional si global. Dupa sase ani a fost promulgat si noul Cod Silvic – Legea nr. 46 / 2008. In acest cod silvic sunt prevazute o serie de facilitati pentru detinatorii de terenuri agricole care-si dau acceptul acceptul ca pe o parte (o fasie) din terenul pe care-l detin sa fie infiintate infiintate perdele perdele forestie forestiere re de protectie. Suntem in 2011 2011 si se constata constata ca exista foarte putine putine realizari in aceasta directie.

27

January 1, 2012


Desertificarea

In mu mult ltee clas clasif ific icăr ării ale ale feno fenome mene nelo lorr de risc risc,, deşertifîcarea este definită ca fiind un fenomen de risc de natură ecologică, aflat în strânsă dependenţă cu celelalte riscuri naturale şi cu cele antropice (Bogdan Niculescu, 1999). Deşertifîcarea nu poate fi separată de factorii climatici, care joacă un rol important în declan declanşar şarea ea şi evoluţ evoluţia ia ei. Cauzel Cauzelee proces procesul ului ui de deşertificare nu trebuie restrânse doar la accentuarea deficitului pluviometric, alături de temperaturile mai ridicate, deoarece deşertificarea are cauze multiple. Cu toate acestea, se poate spune că prelungirea perioadelor secetoase constituie constituie punctul de plecare pentru intensificarea deşertificării, în condiţiile unui climat semiarid. Noţiunea de deşertificare a început să fie folosită în anii 80, când termenului i se dădea înţelesul de pierdere a capacităţii ecosistemelor din regiunile semiaride de a se regenera, fiind înlocuite de deserturi propriu-zise. propriu-zise. Ulterior a avut loc o revizuire a semnificaţiei acestei noţiuni, sublimindu-se faptul că deşertificarea presupune mai multe aspecte şi anume: variabilitatea ridicată a precipitaţiilor, cu dominarea perioadelor secetoase, diminuarea suprafeţelor de teren acoperite cu vegetaţie, dispariţia unor specii de plante, eroziunea solului şi diminuarea cantităţilor de substanţe nutritive din sol, salinizarea şi alcalizarea solurilor, precum şi înaintarea deserturilor prin procesul de eroziune difuză. Surse ale Organizaţiei Meteorologice Mondiale arată ca, anual, 40000 km de terenuri se adaugă celor aflate deja sub influenţa deşertificării. 27

January 1, 2012


Datele climatice din ultimul secol relevă o încălzire progresivă a atmosferei şi o reducere a cantităţilor de precipitaţii, care au devenit factori limitativi pentru creşterea, dezvoltarea şi productivitatea productivitatea culturilor, culturilor, din anumite zone geografice ale ţării, în acelaşi timp factori puternic restrictivi pentru alocarea şi folosirea resurselor de apă. În România, fenomene de secetă cu accente puternice în unele perioade au fost semnalate şi descrise cu mult timp în urmă. În ultimul deceniu ca urmare a transformărilor profunde (defrişări, distrugerea perdelelor forestiere de protecţie, etc.), suprapuse pe un fond climatic dezechilibrat, ce au avut loc la nivelul celei mai mari părţi a patrimoniului funciar (agricol şi silvic), s-au extins procesele de uscăciune. În acelaş acelaşii timp timp,, proces procesele ele de degrad degradare are a terenu terenuri rilor lor cunosc cunosc o extin extinder deree şi inten intensif sifica icare re alarmantă.

continentală, România va deveni încet, dar sigur, una cu o climă Dintr-o ţară temperat - continentală, tropicală . Cum încălzirea globală nu iartă pe nimeni, mai ales că pînă la sfîrşitul acestui secol ţara noastră va avea temperaturi medii mai mari cu pînă la 5 grade Celsius, România trebuie să facă noilor schimbări climatice. În ultimii ani, ţara noastră a trecute prin perioade de secetă şi inundaţii catastrofale, iar specialiştii susţin că aceste fenomene se vor amplifica în viitor. Atît studiile Comisiei Europene, dar şi cele ale autorităţilor române arată că România se numără printre primele primele şapte ţări comunitare comunitare care vor fi afectate de deşertificare deşertificare în următorii 20 de ani. ani. Avîn Av îndd în veder ederee că o trei treim me dintre tre judeţele României vor avea soluri aride în următoarea perioadă, producţia agricolă a ţării se va reduce cu 40% faţă de cea actuală. „Deşertificarea face parte dintr-o ecuaţie cu multe necunoscute, care se cheamă încălzirea globală, căreia nu i-am dat mare atenţie şi se pare că a venit momentul să ne trezim. Unul dintre cele mai afectate judeţe din sud este Doljul, Doljul, unde fenomenul fenomenul deşertifi deşertificării cării,, semn semnal alat at de ma maii mu mulţ lţii ani, ani, este este alim alimen enta tatt de secetă, de solul nisipos, de fenomenul de deflaţie eoliană (spulberarea nisipului de vânt), dar şi

27

January 1, 2012


de defrişările masive. În zona Calafat – Poiana Mare – Sadova – Bechet – Dăbuleni şi fluviul Dunărea, din sudul judeţului, peste 100 de hectare de teren au devenit aride, solurile nisipoase având având o tendin tendinţă ţă spre spre deşert deşertifi ificar care. e. Din cauza cauza fenom fenomenu enului lui,, zona zona a fost fost boteza botezată tă „Sahar „Saharaa Olteniei“. În ultimii trei ani, în zonă a fost calamitat un procent foarte mare de suprafeţe (între 50% şi 100%). În consecinţă, şi pierderile de recolte au fost considerabile (între 73,8%, în 2001, şi 92,8%, în 2002). Vestitele lubeniţe de Dăbuleni şi vestiţii gogoşarii de Mârşani vor deveni în curând doar amintire pentru români. Terenurile din judeţul Dolj propice culturilor de lubeniţă şi gogoşari devin pe an ce trece tot mai aride. Lipsa apei din sol, defrişările haotice şi temperaturile care cresc de la o vară la alta au produs în sudul judeţului Dolj un fenomen îngrijorător de deşertificare. Autorităţile spun că există o singură soluţie, şi aceasta o soluţie de compromis: în locul culturilor autohtone autohtone să fie plantaţi măslini şi curmali.

“Valuri de nisisp” Şoselele din zona sudul judeţului Dolj au devenit un calvar pentru şoferi în zilele în care bate vântul. Pentru localnici nu mai este nimic neobişnuit, în ultimele luni, „valurile” de nisip au luat totul în stăpânire. Pulberea aurie vine de pe câmpurile care odinioară erau păduri. Cu greu îţi dai seama că, pe muntele de nisip pe care te afli, cândva erau plantaţi copaci. Într-o vreme când la Bruxelles se discută despre efectele dezastruoase pe care încălzirea globală începe să le aibă deja asupra ţărilor din Europa, sudul judeţului Dolj s-a transformat întrun veritabil deşert, dupa ce, de o jumatate de secol, mai bine de 100.000 de hectare împădurite au fost defrişate fără milă. Efectele dezastrului conturant încă de acum câţiva ani, nu au întârziat să apară. Cea mai afectată regiune este cuprinsă între Calafat, Poiana Mare, Sadova, Bechet, Dăbuleni şi Dunăre. Zona, în suprafaţă de 104.600 de hectare, seamănă din ce în ce mai mult cu

27

January 1, 2012


un veritabil deşert. „Au existat mii de hectare de plantaţii pomicole şi viticole în zonele Dăbuleni, Tâmbureşti şi Sadova care menţineau un teren stabil.

Ce e de facut? Pana acum singurele masuri luate sunt legate de impadurire. In contextul mai amplu al incalzirii globale, un factor deosebit de agravant pentru modificarea climei Doljului au fost despaduririle masive. Daca in 1970 padurile ocupau 12 la suta din suprafata judetului, in prezent ele nu depasesc 7 la suta din intinderea lui. Un alt remediu este o retea buna de irigatii, care, cel putin in Dolj, lipseste. Problema desertificarii solului Olteniei a fost luata in serios abia in 1977, cand, prin HG nr. 876, au fost preluate 1.291,78 ha de terenuri degradate, in vederea impaduririi. Numai ca actiunea in sine a inceput abia in 1988 si a fost finalizata tocmai in 2002. Prin alte acte normative au mai fost preluate suprafete de sol desertificat, care au fost sau urmeaza sa fie impadurite. Insa acestea abia daca depasesc, in total, cinci mii de hectare, in timp ce suprafata cu probleme depaseste depaseste 104 mii de hectare.

27

January 1, 2012


Cauzele extinderii deşertificării Schimbările Schimbările climatice, defrişările defrişările abuzive abuzive şi metodele metodele greşite greşite de exploatare exploatare a culturilor culturilor au au adus sudul Olteniei în situaţia în care este astăzi. Aşa spun specialişii care estimează că problemele problemele au început început de acum 100 100 de ani când când s-au tăiat primele păduri. Purtate de vânt, fuioare de nisip gălbui străbat o cîmpie largă si pustie, presărată din loc în loc cu dune si ierburi chircite. Această imagine face parte din viaţa de zi cu zi a locuitorilor locuitorilor mai multor comune din sudul României. Paradoxal, Dunărea curge liniştită nu departe, fără să deranjeze, însă, nisipurile care au luat în stăpînire cele 104.600 de hectare întinse între localităţile Dăbuleni, Bechet, Sadova, Poiana Mare şi Calafat. Pădurile Doljului reprezintă 8% din suprafaţa totală a judeţului, continuând să fie tăiate fără milă, mai ales când se apropie iarna şi lumea lumea are nevoie de lemne pentru încălzire. încălzire. În ultimii 30 de ani, proporţia suprafeţelor împădurite s-a redus aproape la jumătate. Aici, pădurile de salcâm plantate înainte de 1990 pentru fixarea dunelor au fost tăiate după retrocedări de către actualii proprietari de terenuri. Conform ultimelor cercetări specialiştii apreciază că în mai puţin puţin de 50 de ani situaţ situaţia ia poate poate deveni deveni dramat dramatică ică,, impli implicân cândd pierd pierderi eri însem însemnat natee în agricultura şi zootehnia judeţului. Reîmpăduririle ar putea dura peste 20 de ani. În plus, alte 9.000 de hectare de pădure au fost defrişate între Sadova şi Corabia pentru sistemele de irigaţii. Peste 100.000 de hectare de teren din sudul Doljului au devenit aride din cauza defrişărilor masive de pădure. Tăierile iraţionale determină amploarea catastrofelor naturale. Specialiştii silvici spun că atunci când plouă, pădurile sunt precum un burete. Acestea absorb apa şi împiedică formarea torenţilor pe versanţi. Exploatarea produselor lemnoase ale pădurilor se

27

January 1, 2012


poate face numai în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice şi cu respectarea normelor privind termenele, modalităţile şi perioadele de recoltare şi transport a materialului lemnos, emise de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultură, pe baza actelor de punere în valoare, întocmite de proprietarii proprietarii sau deţinătorii cu orice titlu de păduri.Cota de tăiere de material lemnos din pădurile particulare din Dolj este de peste 26.000 de metri cubi. Dacă în urmă cu 30 de ani pădurile ocupau 12% din suprafaţa judeţului, în prezent ele nu depăşesc 8% din întinderea lui. Problema deşertificării a fost luată în serios prima dată în 1977, când s-a decis împădurirea a peste 1000 ha de teren. Acţiunea în sine a început abia în la sfârşitul anilor ’80 şi afost finalizată tocmai în 2002. Din cauza defrişărilor masive de pădure peste 100.000 de hectare de teren din sudul Doljului, în trecut cultivabile, au devenit aride. Cele mai mari probleme au apărut în arealul cuprins între localităţile Calafat - Poiana Mare - Sadova Bechet - Dăbuleni şi Fluviul Dunărea, care are o suprafată de 104 600 de hectare. Acest lucru presupune în primul rând schimbarea culturilor agricole, dar poate şi a obiceiurilor, obiceiurilor, a vestimentaţiei, a modului de viata. Procesul de aridizare a început de mult. Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Craiova a confirmat că seceta şi alte fenomene pedoclimatice favorizează deşertificarea judeţului Dolj. Verile cu temperaturi din ce în ce c e mai insuportabile din ultimii ani sunt doar o mostră din felul în care se va schimba clima datorită gradului mare de deşertificare. Numai că modificarea temperaturilor atrage după sine o întreagă serie de procese. Sadova este una dintre comunele în care au apărut cele mai mari probleme înultimul timp. Prezenţa unor soluri nisipoase care nu reţin apa imprimă părţii sudice a Doljului, zona SadovaDăbuleni, caracterul de zona semiaridă, cu accente de aridizare (adâncirea nivelului freatic) şi chiar chiar de deşert deşertifi ificar care, e, arată arată specia speciali lişti ştii.i. Din acest acest mo motiv tiv zona zona a fost fost supran supranum umită ită„Sahara

Olteniei”. Tăierea ilegală a pădurilor este un alt factor care a contribuit la schimbările climatice din judeţul Dolj şi mai ales în zona Sadova-Dăbuleni. Tăierile ilegale cresc de la an la an ca dovadă ca în anul 2010 pagubele produse au fost în valoare de 697 428 lei, în timp ce în anul 2007 acestea au însumat valoarea de 208 453 lei de aici se ajunge la concluzia că acest fenomen este departe de a se afla sub controlul autorităţilor. autorităţilor.

Factorii favorabili tăierilor ilegale au fost următorii:

27

January 1, 2012 


nivelul scăzut al veniturilor locuitorilor din zonele afectate cu tăieri ilegale, fapt ce a

determinat căutarea de surse de venituri pe seama pădurilor; 

nefinalizarea cadastrului general şi a publicităţii imobiliare, ceea ce permite circuite

de tranzacţionare a terenurilor forestiere/masei lemnoase pe picior cu sustragerea de la prevederile prevederile legale privind privind administrarea administrarea sau sau asigurarea asigurarea de servicii servicii în regim regim silvic; 

neasigurarea serviciilor silvice, respectiv a pazei fondului forestier privat de către

proprietari; proprietari; 

insuficienţa personalului de control al regimului silvic în raport cu gradul mare de

dive divers rsit itat atee al cate catego gori riil ilor or de prop propri riet etat atee fore forest stie ieră ră,, cu nu numă măru rull foar foarte te mare mare al proprietăţilor proprietăţilor şi cu gradul mare de dispersie şi fragmentare fragmentare a proprietăţilor proprietăţilor forestiere forestiere aparţinând persoanelor fizice; 

crearea circuitelor economice fictive;



dezvoltarea necontrolată a capacităţilor de prelucrare primară a lemnului, cu mult peste mărimea mărimea resurselor resurselor forestiere forestiere constituite constituite legal; legal;



constituirea unor reţele de comercializare ilicită a lemnului în zonele deficitare în

păduri, de către întreprinzători întreprinzători care forţează resursa din judeţele cu suprafaţă mare de pădure; 

lipsa lipsa susţi susţiner nerii ii la nivel nivelul ul neces necesaru arului lui de la buge bugetul tul de stat stat a un unor or activ activită ităţi ţi şi

compensări pentru proprietarii cărora nu li se permite recoltarea lemnului, aşa cum este prevăzut de de O.G. nr. 96/1998; 96/1998; 

criza surselor convenţionale de energie, corelată cu lipsa strategiilor de valorificare a

lemnul lemnului ui mărun măruntt şi a restu resturil rilor or de explo exploat atare are în scopu scopuri ri energ energeti etice ce,, expri exprimat matăă în sustragerea şi risipirea resursei de lemn valoros. 

neimplicarea autorităţilor statului în obligarea proprietarilor să împădurească, prin

cheltuială proprie sau prin titluri executorii, suprafeţele de pe care lemnul a fost exploatat abuziv; 

sustragerea şi risipirea resursei de lemn de către societăţi comerciale care desfăşoară

activităţi de exploatare a lemnului fără îndeplinirea condiţiilor de dotare şi a condiţiilor de încadrare cu personal de specialitate;

27

January 1, 2012 


neconcordanţa între unele reglementări privitoare la regimul silvic şi prevederile

Constituţiei României privitoare la dreptul de proprietate şi la modul în care aceasta se manifestă. Potrivit Ministerului Agriculturii, în topul defrişărilor abuzive din regiunea Olteniei se află Doljul cu 5.230 ha. Ultimele studii au arătat că în Câmpia Olteniei frecvenţa anilor cu recolte slabe, ca efectal secetelor, este cuprinsă între 36% şi 39%, iar unul dintre factorii deşertificării este scăderea drama dramatic ticăă a supraf suprafeţe eţelor lor împădu împădurit rite. e. Pentru Pentru oprir oprirea ea sau dimin diminuar uarea ea fenome fenomenel nelor or negati negative ve menţionate, se impun măsuri ferme de stăvilire a defrişărilor de orice fel şi de creştere a suprafeţei acoperite cu vegetaţie forestieră. Această creştere poate fi realizată, în principal, prin împădurirea unor terenuri degradate şi aunor terenuri marginale, inapte pentru o agricultură eficientă, precum şi prin crearea de perdele forestiere de protecţie a câmpurilor agricole, a cursurilor de apă şi a căilor de comunicaţie, pentru protecţia antierozională a terenurilor în pantă etc Concluziile specialiştilor specialiştilor români şi europeni sunt identice – dacă pe parcursul ultimului secol temperatura medie în România a crescut cu 0,5 grade, sudul ţării “beneficiază” de 0,8 grade în plus. Ploile sunt din din ce în ce mai rare – în anumite locuri, precum “Sahara Olteniei”, nu cade nici o picătură de apă pe perioade tot mai mari de timp. De altfel, seceta este prezentă în aceste locuri cel puţin un an din trei, sleind şi mai mult sărăcăcioasa pînză freatică, aflatà, în plus, si la foarte mare adîncime. Şi totuşi, puiul de deşert nu s-ar fi “dezvoltat” într-atît fără mîna de ajutor dată cu generozitate de locuitorii acestei zone predispuse la ariditate. Autori Autorităţ tăţile ile local locale, e, societ societăţi ăţile le publi publice ce sau private specializate îi conving adesea cu greutate pe oameni că terenurile pe care şi le-au redobîndit după 1989 nu vor fi din nou confiscate de stat după reîmpădurire. Cu toate acestea, trăind tot mai greu, cu o stare de sănătate care se degradează continuu, localn localnici iciii se arată arată dispu dispuşi şi să lase lase orice orice retice reticenţe nţe

27

January 1, 2012


deoparte. În ultimii doi ani, în “Sahara Olteniei” au fost plantaţi salcami pe nu mai puţin de 3 mii de hectare. Chiar dacă, însă, împăduririle ar progresa într-un ritm mai susţinut, deşertificarea sudului Olteniei a devenit deja un proces ireversibil, avertizează specialiştii. Cu toate acestea, o dezbatere realà pe această temă întîrzie să apară, deşi ni se spune că, spre 2015-2025, nisipurile ar urma să ameninţe întreg sudul României : Dobrogea, sudul Moldovei, al Munteniei, al Olteniei, precum şi sud-est-ul Banatului, Banatului, adică în jur de 10 judeţe. Există însă şi români pentru care încălzirea climei şi înaintarea nisipurilor e un motiv de bucurie – în primul rînd, cultivatorii cultivatorii de pepeni din Oltenia, care au obţinut în ultimii ani a ni recolte record. România nu priveşte însă singură spre deşert, ci alături de douăzeci de alte state membre ale UE, mai ales ţări din sud care suportă consecinţele secetelor prelungite şi ale degradării solului.

Rolul perdelelor forestiere de protecţie în zona Olteniei Per Perdel delele ele

asig asiguură

o

efi eficien cienttă

protecţie a campului agricol atunci cand sunt asezate peste campul agricol sub formă de reţea. Reţeaua perdelelor de protecţie se asează pe teren perpendicular perpendicular pe direcţia dominanta a vant vantul ului ui şi se core corele leaz azăă cu reţe reţeau auaa orga organi niză zări riii teri terito toru rulu luii şi cu reţe reţeau auaa tehn tehnic ică. ă. Perde Perdele lelo lorr de prot protec ecţi ţiee pe nisipuri în această concepţie li se atribuie noi sarcini : pe langa limitarea deflaţiei, asigurarea unui udat cat mai uniform, prin aspersiune, protecţia culturilor impotriva vătămărilor mecanice produse de furtunile furtunile de nisip, nisip, protecţia instalaţiilor instalaţiilor hidrotehnice hidrotehnice impotriva impotriva înnisipării. Aplicarea acestor concepţii s-a aplicat in ţara noastră în sistemul de irigaţie Sadova - Corabia, în care pe o suprafaţă suprafaţă acoperită cu nisipuri şi soluri nisipoase nisipoase de 45 000 ha s-a amplasat o reţea de perdele de protecţie cu o lungime lungime totala de 1700 km( 1600 ha). Perdele Perdele principale late de 810 m, din salcam, orientate pe direcţia N-S, perpendicular pe accea a vanturilor dominante, de o

27

January 1, 2012


penetrabilitate penetrabilitate medie (40-60%), dşi concepute iniţial de 288 m, în funcţie de frecvenţa şi frecvenţa vânturilor şi mobilitatea nisipurilor nivelate fără decopertare, au fost amplasate la distanţe duble, de 576m, dictate de reteaua hidrotehnică . Mai târziu, constatându-se ca acestă distanţă nu asigură protecţie suficientă s-a redus şi revenit la jumătate (288 m). O caracteristică a acestei acestei zone a constituit-o constituit-o faptul faptul că nisipuri nisipurile le mobile şi semimobile semimobile a fost fixate fixate iniţial prin culturi de salcam în masiv. Pe nisipurile nisipurile din Sudul Olteniei Olteniei au mai fost proiectate şi executate şi alte sisteme de irigaţii. Dintre Dintre acestea doua prezintă prezintă unele particulari particularităţi tăţi aparte aparte , prin modul asezare asezare a culturilor culturilor forestiere de protecţie. Astfel, în sistemul Calafat – Ciuperceni, trupurile mari cu plantaţii de salcâm s-au menţinut menţinut nedefrişat nedefrişatee adăugând adăugânduliuli-se se noi plantaţii plantaţii masive egale în suprafaţa suprafaţa cu trupurile trupurile mici şi izolate, care s-au defrişat. defrişat. Câmpul agricol existent, existent, comasat cu cel rezultat din defrişărea pădurilor mici, cu arborete de salcâm a fost acoperit cu reţea de perdele de protecţie amplasate subordonat reţelei hidrotehnice. hidrotehnice. O nouă concepţie apare în sistemul Bistreţ- Dunăreni. Şi aici trupurile mari de salcâm s-au menţinut nedefrişate nedefrişate însă suprafeţele mici şi izolate izolate care au fost defrişate s-au înlocuit înlocuit cu fâşii sau sau perd perdel elee

de prote protecţ cţie ie late de câte câte 40 m, dista distanţ nţat atee la câte 500 m, orie orient ntat atee la N-S,

perpendicular perpendicular pe direcţia vânturilor dominante. S-a considerat că aceste benzi (perdele) amplasate în funcţie funcţie de reţeaua hidrotehnică hidrotehnică vor îndeplini îndeplini şi rolul rolul de protecţie a nisipurilor, nisipurilor, fărâ alte perdele intermediare. În acest fel, cele doua sectoare, agricol şi silvic, deţinatoare de terenuri au rămas la suprafeţele iniţiale. Ca esenţe folosite până în prezent şi care au dat bune rezultate pe nisipuri nisipurile le din sudul sudul Olteniei enumerăm enumerăm : salcâmul, salcâmul, dudul, pinul pinul negru, negru, plopul euroamerican euroamerican,, jugastrul, teiul argintiu, gladiţa, mălinul american, arţarul tătaresc, aninul negru şi arbuşti ca salcioara, socul, lemnul câinesc.

3.1 Material si metode folosite În cadru cadrull uno unorr preocu preocupar parii compl complexe exe privi privind nd comportarea perdelelor forestiere de protecţie a câm câmpului lui în sudul Olt Oltenie enieii abo abordam rdam aici aici chesti chestiun unea ea perfor performa manţe nţelo lorr silvi silvicul cultu tural ralee ale plantaţiilor plantaţiilor prin estimarea volumui arboretelor în raport cu vârsta lor. Modul de lucru pentru stabi stabilir lirea ea volum volumulu uluii arbor arboretu etulu luii a consta constatt în

27

January 1, 2012


măsurarea diametrelor arborilor arborilor şi înălţimilor din suprafeţe suprafeţe standard de probă de 200 m şi s-a calculat volumul arboretului arboretului care s- extins la suprafaţa suprafaţa standard de 1 ha. Cercetarile au fost facute în raza Ocolului Silvic Segarceea şi Ocolul silvic Sadova în unităţi amenajistice în care arboretul arboretul avea diferite caracteristici caracteristici structurale. Parcelele au fost alese din amenajamentele silvice şi din observaţii în teren astfel încât să fie omogene omogene structur structural, al, sub raportul raportul producti productivităţ vităţii ii şi să aiba vârste diferite diferite astfel încat sa fie acoperit un ciclu de producţie ( repectiv 30 ani pentru salcâm, 40 ani pentru plopi , 25 ani pentru salcioara). În parcele amintite au fosr amplasate câte 5 suprafeţe de probă standard de 200 m , de form formăă circ circul ular ară( ă( arbo arbore rete tele le fiin fiindd unif unifor orme me struct structura ural,l, iar terenu terenull relati relativv orizo orizont ntal, al, foarte foarte uniform. Cele 5 suprafeţe de probă au fost alese în linie dreaptă de-a lungul perdelelor, la dsitaţe de 50 m una una de alta alta.. Prin Princi cipa pale lele le efec efecte te ale ale instalari instalariii perdelel perdelelor or forestie forestiere re de protecţie protecţie din zona zona Olte Olteni niei ei au adus adus urma urmato toar arel elee aspe aspect ctee benefice zonei :

- îmbunătăţirea condiţiilor microclimatice (modificarea albedoului, micşorarea amplitudinii temperaturii temperaturii aerului diurne şi anuale, reducerea vitezei vântului, reţinerea zăpezii, reducerea reducerea evapotranspiraţiei, sporirea umidităţii aerului); - micşorarea cu 1-4 °C a amplitudinii diurne a temperaturii aerului şi cu 1-2 C a celei anuale, reducerea vitezei vântului cu 31-55% în partea adăpostită şi cu 10-15% în cea expusă, reducerea evapotranspiraţiei neproductive cu până la 30%, sporirea umidităţii aerului la suprafaţa solului cu 3-5%; - îmbunătăţirea condiţiilor de creştere şi dezvoltare a culturilor agricole limitrofe până la o distanţă egală cu de 20-30 ori înălţimea perdelei în partea de sub vânt (adăpostită) şi de 5-12 ori înălţimea perdelei în partea din vânt (expusă);

27

January 1, 2012


- creşterea condiţiilor de fertilitate şi conservare a solului, reducerea eroziunii şi a scurgerilor scurgerilor de apă pe pante, reducerea până la oprirea totală a deflaţiei, sporirea umidităţii solului, îmbogăţirea solului în humus şi alte substanţe nutritive şi modificarea pH-ului acestuia datorită surplusului de substanţă organică din frunze şi rădăcini; - creşterea producţiei de masă lemnoasă şi de produse accesorii; - sporirea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie forestieră; - protecţia obiectivelor economico-sociale şi a căilor de comunicaţii; - crearea condiţiilor favorabile pentru dezvoltarea faunei locale; - creşterea biodiversităţii zonale; - ameliorarea stocului de carbon; - reconstrucţia şi îmbunătăţirea peisajului.

Fig. 1 . Deschiderile practicate în perdele forestiere 

Creşterea producţiei agricole. Perdelele forestiere reduc evaporaţia şi transpiraţia plantelor, astfel că producţia agricolă creşte în câmp cu până la 20%, chiar dacă o porţiune din teren este ocupată de perdele. Cercetările au estimat că ponderea

27

January 1, 2012


optimă a suprafeţei ocupate de perdelele forestiere este între 4 şi 6% din suprafaţa câmpului agricol. 

În cazul aşezărilor umane din regiuni cu climă temperată perdelele forestiere reduc neces necesit ităţi ăţile le de încăl încălzi zire re a locu locuin inţe ţelo lorr cu 10-20 10-20%. %. Deşi Deşi benef benefic icii iile le perde perdele lelo lorr forestiere sunt evidente când acestea ating o înălţime considerabilă (în jurul vârstei de 10 ani), efectul se manifestă pe toată perioada existenţei lor.



Premisă Premisă pentru pentru creşter creşterea ea fondulu fonduluii foresti forestier. er. Reţeaua Reţeaua de perdele perdele foresti forestiere ere de prote protecţi cţiee a câmpu câmpulu luii consti constitu tuie ie efect efectiv iv o bază bază pentru pentru o event eventual ualăă exti extind nder eree a fondului forestier în zonele afectate de uscăciune care se dovedesc a fi mai puţin favorabile şi rentabile pentru utilizarea agricolă.



Stocarea Stocarea carbonul carbonului. ui. Fiecare Fiecare 1000 ha de perdele perdele foresti forestiere ere plantat plantatee stochea stochează ză aproximativ 50 tone CO2 la vârsta de 20 ani, cantitate care creşte odată cu vârsta arborilor.

Fig.2 Efectul perdelelor forestiere asupra curenţilor de aer

Reducerea temperaturii aerului. Pe baza cercetărilor efectuate de specialişti, s-a evidenţiat faptul că vara efectul de răcire a aerului într-o zonă cu vegetaţie forestieră depăşeşte 3 °C. Considerând că scăderea temperaturii cu un 1 °C este echivalentă cu o creştere a poziţiei altitudinal altitudinalee de 200 m, rezultă că într-o zonă împădurită microclimatul microclimatul de sub coronament coronament este similar cu cel dintr-o zonă fără arbori situată la o altitudine cu 600 m mai mare. Acest efect se manifestă şi în cazul perdelelor forestiere, chiar dacă acesta este mai redus.

27

January 1, 2012 


Creşterea umidităţii aerului. Reducerea temperaturilor ridicate datorită prezenţei arborilor este asociată cu o creştere a umidităţii aerului cu aproximativ 18%, îndeosebi la sfârşitul ciclului diurn.

Ridicarea Ridicarea umidităţii atmosferice atmosferice se datorează datorează capacităţii capacităţii de evaporare evaporare a masei foliare, care este de 10 ori mai mare în comparaţie cu un teren lipsit de vegetaţie. 

Degajarea oxigenului de către arbori. În condiţii ecologice optime, o suprafaţă foliară de 25 m2 poate degaja atât oxigen cât are nevoie un om în aceeaşi unitate de timp.



Prin studiile efectuate în S.U.A. s-a calculat că în decursul unui sezon de vegetatie 1 m2 de suprafaţă foliară degajă, în funcţie de specie, de la 0,47 kg oxigen până la 1,1 kg oxigen.



Un hectar de plantaţie forestieră absoarbe în decurs de 8 ore o cantitate de 8 kg de bioxid de carbon, cam tot atât cât expiră în aceeaşi perioadă 20 de oameni. Conform normelor furnizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, pentru asigurarea unei cantităţi anuale optime de oxigen pe cap de locuitor de 400 kg este necesară o zonă verde de 0,1-0,3 ha.



Filtrarea Filtrarea particulelor particulelor în suspensie şi a prafului. prafului. Arborii, arbuştii şi pătura erbacee ce alcătuiesc perdelele forestiere de protecţie a câmpului filtrează şi purifică aerul poluat de praf sau diferite particule sedimentabile, precum şi de noxe emise de instalaţii industriale şi utilajele de transport din zona respectivă. Mecanismele prin care se realizează această purificare constau în:

- sedimentarea favorizată de reducerea vitezei vântului sub coronament şi în spaţiul adiacent; - reţinerea particulelor în suspensie prin acţiunea filtrantă a aparatului foliar; - fixarea gazelor toxice prin procese metabolice. 

Toat Toatee spec specii iile le de arbo arbori ri şi arbu arbuşt ştii reţi reţinn praf praf pe frun frunze zele le lor lor în func funcţi ţiee de caracteristici caracteristicile le lor morfologice, morfologice, intensitatea intensitatea poluării poluării şi condiţiile condiţiile meteorologice. meteorologice. Se disting însă speciile cu frunze rugoase ca teiul, ce reţin mult mai mult praf decât cele cu frunzele glabre. În general, plantele ierboase şi în special cele lemnoase captează în medie până la 50% din praful atmospheric în timp de vară şi 37% iarna.

27

January 1, 2012


Măsurătorile efectuate au arătat că un hectar de pădure poate filtra o cantitate de cca 50-70 tone praf / an. În timp de iarnă perdelele formate din foioase au numai 60% din efectul manifestat în timpul verii. Prin Prin intro introduc ducere ereaa unor unor astfel astfel de perdel perdelee forest forestier ieree de protec protecţi ţiee a câmpul câmpului ui se reduc reduc mu mult lt consecinţele secetelor, furtunilor de praf, eroziunii solului, atât asupra culturilor agricole, cât şi asupra aşezărilor umane, obiectivelor economico-sociale şi căilor de comunicaţie. 

Reducerea poluării gazoase. Reţinerea noxelor gazoase de către vegetaţia forestieră se face direct prin procesul de metabolism metabolism şi indirect indirect prin modificarea modificarea unor factori clim climati atici ci,, în speci special al vitez vitezaa vântu vântulu luii şi turb turbul ulenţ enţaa aerul aerului ui.. Gaze Gazele le toxic toxicee din din atmosferă (oxizii de sulf, de azot, compuşii fluorului sau clorului, hidraţii de carbon etc.) pătrund în ţesuturile vegetale, intră în reacţie cu substanţele metabolizate de plantă şi se acumulează în ţesuturile lemnoase.



Ridicarea gradului de ionizare a aerului. Datorită unui potenţial bioelectric încă nedeplin elucidat, arborii emit prin frunze şi ramuri electricitate, ridicând gradul de ionizare a aerului înconjurător. Ionii grei proveniţi din activităţile industriale găsindu-se în concentraţii mari în atmosferă

influenţează negativ respiraţia oamenilor, provoacă oboseală şi slăbesc vederea. În schimb ionii negativi uşori, produşi de vegetaţia forestieră, acţionează favorabil asupra organismului uman, ameliorând activitatea cardiovasculară. Concentraţii notabile de ioni negativi au fost găsite sub coroanele următoarelor specii: stejar brumăriu, stejar pufos, stejar roşu, ulm de Turkestan etc. 

Reducerea zgomotelor de catre arbori şi arbuşti. Zgomotele produse de mijloacele de transport ca şi de unele activităţi agro-industriale specifice pot atinge uneori intensităţi şi frecvenţe supărătoare şi chiar dăunătoare pentru organismul uman, const constit itui uind nd polu poluar area ea fonic fonică. ă. Prop Propaga agare reaa undel undelor or sonor sonoree este este influ influenţ enţată ată de temperatura aerului, direcţia vântului şi prezenţa diferitelor obstacole.



Arbor Arborii ii şi arbu arbuşti ştiii au însuş însuşir irea ea de a reduc reducee nivel nivelul ul acesto acestorr zgomo zgomote, te, slăb slăbin indd oscilaţiile sonore în momentul trecerii lor prin ramuri sau frunziş, prin faptul că posedă o rezistenţă acustică mult mai mare decât a aerului. Coroanele arborilor şi arbuştilor reflectă şi dispersează aproape 75% din energia sonoră, iar restul de 25% îl absorb.

27

January 1, 2012


O perdea forestieră compactă lată de 40 m constituită din arbori şi arbuşti reduce zgomotul cu 17-23 dB, iar una semipenetrabilă, semipenetrabilă, cu 8-11 dB. Studiindu-se Studiindu-se capacitatea capacitatea de reducere a zgomotului în funcţie de specie, s-au întocmit liste cu speciile cele mai indicate pentru crearea ecranelor ecranelor sonore verzi. S-a constatat constatat că cele mai indicate specii sunt cele cu frunze mari, m ari, consistente, consistente, cu frunziş dens şi dispus perpendicular perpendicular pe direcţia zgomotului. De asemenea, speciile cu frunze sempervirescente şi marcescente sunt deosebit de eficiente. 

Efecte pozitive ale arborilor asupra sănătăţii. Vegetaţia lemnoasă influenţează direct sau indirect asupra sănătăţii oamenilor, determinînd şi o stare psihică corespunzătoare.



Modificări microclimatice. Reducerea vitezei vântului în faţa perdelei forestiere şi în partea de sub vânt a acesteia conduce la schimbări ale microclimatului microclimatului din zonele protejate. Regimul temperaturii se modifică (se reduce amplitudinea de variaţie), umiditatea creşte, scad evapotranspiraţia evapotranspiraţia şi pierderile de apă ale plantelor.



Modificarea temperaturii aerului în cazul unei perdele depinde de înălţimea perdelei, densitate, orientare şi momentul din zi în care se fac determinările.

În zona imediat alăturată unei perdele orientate est-vest temperatura solului este semnificativ mai mare în partea de sud datorită căldurii reflectată de perdea. În partea de nord a aceleiaşi perdele temperatura solului, în special primăvara devreme, este mai scăzută datorită umbririi pe care o asigură perdeaua. Această Ac eastă temperatură scăzută reduce gradul de topire al zăpezii şi ridică probleme în ceea ce priveşte accesul în teren. 

Umiditatea relativă a aerului în zonele adăpostite este cu 2-4% mai mare decât în teren deschis şi este în funcţie de densitatea perdelei. Umiditatea mai ridicată a aerului reduce consumul apei din sol de către plantă, astfel încât rezervele de umiditate din sol se menţin o perioadă mai îndelungată şi producţia agricolă este mai mare decât în zona neadăpostită. Dacă însă perdeaua este prea compactă şi gradul de umiditate devine astfel prea ridicat, bolile favorizate de aceasta pot deveni o problemă pentru culturile agricole.

Pierderile de căldură datorate vânturilor reci sunt mai mici în partea de sub vânt a perdelei. Această situaţie este mai importantă în cazul perdelelor forestiere din jurul fermelor agricole sau localităţilor.

27

January 1, 2012


Tipuri de perdele forestiere de protectie Perdelele forestiere de protectie se clasifica dupa functie în perdele: -

de protectie a terenurilor agricole

-

antierozionale (de protectie a solului)

parazapezi (protectia (protectia cailor de comunicatie) comunicatie) - parazapezi -

de protectie a digurilor si malurilor apelor

-

de protectie a localitatilor si a diferitelor obiective

paranisipuri - paranisipuri -

mantale de liziera a padurilor

Cele mai uzuale perdele sunt cele de protectie a terenurilor agricole. Latimea acestora se exprima în metri (distanta dintre rândurile marginale, plus câte un metro în exteriorul rândurilor marginale) sau în numarul de rânduri care de obicei este impar (3-5 perdele secundare pâna la 7 la perdelele principale). Rândurile Rândurile externe externe se numesc numesc marginale, marginale, urmatoarele urmatoarele catre interiorul interiorul perdelei perdelei se numesc numesc postmarginale, postmarginale, rândul central – axul perdelei, iar rândul (rândurile) între axul perdelei si rândurile postmarginale postmarginale – miezul perdelei. Distanta dintre rânduri este, de regula, de 1,5m, iar dintre exemplare pe rând – 0,75-1,0 metri; între plopii euramericani se aplica o distanta minima de 2,5 metri. Distanta(d) dintre perdelele principale se stabileste în functie de latimea fâsiei protejate, care, la rândul ei, depinde de înaltimea (H) pe care o realizeaza exemplarele din perdea la vârsta de 25-30 ani, folosind formula: d=25H, apreciinduse ca, în general, speciile principale ale perdelelor realizeaza, în medie urmatoarele înaltimi: 20m - în statiuni de bonitate superioara, 15 m în cele de bonitate mijlocie si numai 10m - în statiunile de bonitate inferioara. In consecinta, între perdelele principale distanta este de la 250(300) m pâna la 500 m. Distanta dintre perdelele secundare se adopta de circa patru ori distanta dintre perdelele principale, astfel ca unitatile de cultura protejate au suprafete de la 25 pâna la 100 ha. Daca terenurile agricole au înclinare mai mare de 10-12 grade, perdelele principale se amplaseaza paralel cu curbele de nivel, au latimi mai mari de 10 m, iar distanta dintre ele se reduce.

27

January 1, 2012


În terenurile ocupate cu culturi agricole irigate, perdelele forestiere se situeaza de-a lungul canalelor magistrale si a canalelor distribuitoare. distribuitoare.

Perdelele instalate în lungul canalelor magistrale, se dispun pe partea vântuita a canalelor, sunt semipenetrabile sau penetrabile, au latime de 5-11m (3-7 rânduri). In lungul canalelor distribuitoare secundare, a canalelor de irigatii si a celor de evacuare cu caract caracter er perman permanent ent se realiz realizeaza eaza alini aliniame amente nte fores forestie tiere re format formatee din 1-2 1-2 rându rânduri ri de plopi plopi euramericani.

Perdel Perdelele ele forestie forestiere re instal instalate ate în jurul jurul acumul acumulari arilor lor de apa sunt sunt compac compacte te sau semipenetrabile, semipenetrabile, au latime de 11-20 metri, fiind formate din 7-13 rânduri de arbori si arbusti si au rolul de a consolida malul. Daca terenurile din jur sunt înclinate, existând pericolul colmatarii, pentru a împiedica eroziunea si pentru a filtra scurgerea pluviala, perdeaua de consolidare consolidare se completeaza cu o perdea de filtrare, cu latimea de 20-60 m, alcatuita din arbusti.

Perdele forestiere de protectie antierozionale, formate din 3-25 rânduri de specii arborescente si arbustive, se amplaseaza pe cumpenele curbelor de nivel, paralel cu acestea – perdele absorbante, de-a lungul fagaselor si pâraielor torentiale – perdele de mal, în albiile minore ale cursurilor de apa – perdele filtrante, în jurul acumularilor de apa – perdele de protectie a lacurilor lacurilor de acumulare.

Perdelele forestiere de protectie a lacurilor de acumulare sunt alcatuite, de regula, din doua benzi: banda de consolidare (a), amplasata sub cota maxima a nivelului apei din lac; are o latime variabila în functie de gradul de oscilatie a nivelului apei si este alcatuita din specii rezistente la excesul de apa (salcie, plop, anin, sânger); banda de filtrare (b) asezata deasupra cotei maxime a apei, având o latime de 20-60 m, în functie de înclinare, lungimea, folosinta si starea versantilor si este alcatuita din specii arborescente si arbustive.

27

January 1, 2012


Fig.3 Perdea forestieră de protecţie a unui lac de acumulare. Perdelele forestiere de protectie din zona dig-mal dateaza în tara noastra din a II-a jumatate a secolului XX. Functiile acestora sunt: protejarea digurilor digurilor împotriva distrugerilor distrugerilor provocate de valurile formate de vânt si, eventual, nave, de apele de inundatie, împotriva împotriva distrugerilor provocate de zapoare (gheturi), si, într-o oarecare masura, de aparare a taluzului digului dinspre apa de eroziune eoliana.

Fig. 4 Perdea forestieră de protecţie în zona dig-mal. Perdeaua se instaleaza în lungul digului, la aproximativ 10 m de piciorul taluzului si are o latime de 50-100 m, în functie de latimea zonei dig-mal si de înaltimea valurilor pe care urmeaza sa le disi disipe peze ze.. Se comp compun unee din din doua doua fâsi fâsii: i: una una inte interi rioa oara ra (spr (spree dig) dig),, form format ataa din din salc salcii ii selectionate si alta exterioara (spre cursul de apa) constituita constituita din plopi euramericani. Pe tronsoanele în care zona dig mal este mai lata decât latimea propusa pentru perdele, latimea acestora se poate mari pâna la dublu, asigurându-se astfel protectia digului în timpul taierilor de regenerare. Daca, dimpotriva, zona dig-mal este mai îngusta decât latimea calculata a perdelei, perdeaua se îndeseste prin prin micsorarea distantelor distantelor de plantare plantare între puietii pe rând si între rânduri. rânduri.

Perdelele de protectie a cailor ferate si soselelor sunt impenetrabile, acumulând partial sau total zapada. Se amplaseaza limitrof caii de circulatie sau la o distanta de 10-60 m în partea „din vânt” a acesteia. Se folosesc mai ales în partea de sud-est si est a tarii (Baragan, Dobrogea, Moldova), de-a lungul traseelor expuse înzapezirilor datorate crivatului. Sunt alcatuite din din specii specii repede repede cresca crescatoa toare re (salc (salcâm, âm, ulm de Turkes Turkestan tan,, sofora sofora,, frasin frasin,, zarzar zarzar,, corcod corcodus us,, salcioara), alternând cu arbusti.

27

January 1, 2012


perdelelor forestiere de protecţie protecţie a căilor căilor de comunicaţie comunicaţie sunt Principalele funcţii ale perdelelor prezentate în tabelul următor: următor:

Tabel 3.1 Funcţia

Mod de realizare

- împiedicarea înzăpezirii; Funcţiune de - împiedicarea acţiunii vânturilor care provoacă înzăpezirea sau depozitarea protecţie a prafului şi a nisipurilor nisipurilor mobile; mobile; căilor de - împiedicarea radiaţiei solare puternice care conduce la încălzirea excesivă e xcesivă transport a îmbrăcămintei drumurilor sau a căii de rulare; - reţinerea avalanşelor de zăpadă şi a viiturilor viiturilor de materiale de pe versanţii învecinaţi Funcţiune de - fixarea taluzurilor contra eroziunilor; consolidare a - fixarea versanţilor din imediata vecinătate a căilor, contra eroziunilor şi drumurilor drumurilor şi a alunecărilor; căilor - fixarea malurilor apelor care pun în pericol drumurile, precum şi a celor ce de navigaţie ţin de canalul de navigaţie - posibilitatea de sesizare de la distanţă a particularităţilor particularităţilor geometrice ale drumului, drumului, în special a punctelor care prezintă pericol pentru circulaţie; Funcţiune de - ecranarea luminilor farurilor pe timp de noapte, pentru uşurarea ghidajului confort vehiculelor în curbe şi denivelări; optic şi - sporirea posibilităţilor posibilităţilor de orientare şi de menţinere a atenţiei conducătorilor siguranţa de vehicule pe timp neprielnic (întuneric, negură, ploaie, ninsoare); circulaţiei - prevenirea efectului de orbire, produs de către lumina farurilor vehiculelor care circulă în sens invers, cu ajutorul plantaţiilor create pe banda mediană; - mărirea stabilităţii autovehiculelor autovehiculelor la vânturi puternice. - evitarea aspectului monoton al câmpului de vizibilitate perceput de conducătorii conducătorii de vehicule şi călători; Funcţiune - refacerea degradărilor aduse peisajului prin lucrările de construire a căii; estetică şi - ameliorarea peisajului prin plantarea suprafeţelor degradate sau de agrement neproductive neproductive din zona drumurilor, drumurilor, în locuri de parcare, campinguri, spaţii verzi etc. sau mascarea obiectivelor inestetice; inestetice; - punerea în evidenţă e videnţă a obiectivelor turistice sau a construcţiilor construcţiilor şi lucrărilor de artă remarcabile. - producţie de masă lemnoasă; Funcţiune - produse diverse utilizate ca materii prime pentru unele sectoare economică economice (alimentar, farmaceutic, chimic, sericicol, apicol etc.) Funcţiune de - îmbogăţirea în oxigen a atmosferei, sporirea umidităţii relative a aerului şi ameliorare a atenuarea temperaturii excesive; condiţiilor - adăpost pentru faună; microclimatice - condiţii ameliorate de viaţă pentru aşezările umane vecine. şi biotice Rândurile marginale sunt conduse sub forma de gard viu dens, fiind constituite din specii arbustive decorative sau gladita tunsa în partea dinspre vânt. 27

January 1, 2012


Latimea perdelei se stabileste în functie de cantitatea maxima de zapada care poate înzapezi calea în locul respectiv (cantitatea maxima acumulata la adapostul panourilor panourilor pe o lungime de un metru de traseu), cu luarea în considerare a categoriei de perdele propuse a se folosi (partial sau total acumulatoare) si a distantei acesteia de la cale.

Perspective de viitor Produc Producțiile iile agrico agricole le în zonele zonele din din estul și

sudul țării sunt de ani buni diminuate din

cauza condi condițiilor iilor naturale naturale potrivn potrivnice, ice, seceta seceta fiind fenomenul care se manifestă din ce în ce mai frecvent în ultimii ani. Măsu Măsuri rile le nece necesa sare re pent pentru ru redu reduce cere reaa efect efectel elor or sece secete teii şi pent pentru ru prev preven enir irea ea şi comb combat ater erea ea

deşe deşert rtif ific icăr ării ii

şi

degr degrad adăr ării ii

terenurilor, terenurilor, pe termen scurt, mediu şi lung:

Îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul forestier, prin implementarea prevederilor noului Cod silvic şi a altor proiecte de acte normative aflate pe agendă, care să corespundă actualelor nevoi şi provocări ale sectorului forestier, şi care să ţină cont de dive diverse rsele le inte intere rese se cu priv privir iree la util utiliz izare areaa resur resursel selor or fores foresti tier ere. e. Dată Dată fiin fiindd multitudinea de factori interesaţi este necesară consultarea acestora. Dezvoltarea de modele de administrare şi gospodărire a pădurilor în zonele afectate de secetă şi sub risc de aridizare este justificată de restructurarea proprietăţii prin restitui restituirea rea păduri pădurilor lor confisc confiscate ate de regimu regimull comunis comunist, t, nevoile nevoile proprie proprietari tarilor lor,, risc riscuri urile le clim climati atice ce (ari (aridi diza zare re), ), depăş depăşir irea ea limi limitel telor or biol biolog ogic icee de regen regener erare are (fru (fruct ctif ific icaţ aţii ii foar foarte te rare rare şi cu pote potenţ nţia iall de germ germin inar aree redu redus) s).. Mode Modele lele le de administrare administrare a pădurilor pădurilor din zona de câmpie (păduri zonale, zonale, perdele perdele de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale protecţie, păduri din perimetrele de ameliorare) trebuie revăzute in detaliu şi identificate soluţii optime sub raport economic, ecologic şi social.

27

January 1, 2012


Reconstrucţia Reconstrucţia ecologică ecologică a terenurilor terenurilor degradate prin împădurire împădurire constă, de fapt, în continuarea continuarea celei mai de succes măsuri în domeniu luate în ultimii ultimii ani, a cărei ritm depăşeşte cumult pe cel întâlnit în alte ţări din regiune. Având în vedere experienţa si infrast infrastruct ructura ura déjà existen existentă tă (mecan (mecanism ism de finanţa finanţare, re, firme firme specia specializ lizate ate în proiectare, execuţie, pepiniere silvice, etc.) se propune sporirea disponibilităţilor de finanţare, finanţare, proiectare şi execuţie, de la cca. 500ha/an cât este în prezent, la cca. 1000 ha/an pentru următoarea perioadă de implementare a Strategiei. Atribuirea unei folosinţe economice cu caracter mai extensiv, cum este pădurea, unor suprafeţe de teren devenite cu timpul inapte sau nerentabile pentru alte categorii de folosinţă, este cea mai solicitată măsură de către comunităţile locale (66% din respondenţi, cu o capacitate proprie de cofinanţare exprimată de cca. 15%). Identificarea de soluţii pentru reîmpădurirea terenurilor proprietate particulară defrişate în zonele afectate de secetă şi/sau sub risc risc de aridizare, care au rămas rămas înca nereg neregen enera erate te.. Acţi Acţiun unea ea are un profun profundd cara caracte cterr socia sociall (prin (prin compo compone nent ntaa de securitate energetic şi absenţa resurselor proprii ale proprietarilor) şi ecologic (prin refacerea mediului distrus din abuz sau ignoranţă). Realizarea sistemului naţional de perdele forestiere de protecţie a câmpului şi terenului agricol, antierozionale, a căror eficienţă a fost verificată în timp prin reducerea pierderilor de apă din sol de pe terenurile cuprinse între acestea şi sporurile generale de producţie agricolă. Măsura cuprinde deopotrivă instalarea de perdele noi cât şi refacerea celor vechi. Aceasta se poate realiza prin punerea în aplicare a prevederilor legii deja. În ciuda problemelor ce derivă din structura diversă a proprietăţii terenurilor vizate de înfii înfiinţa nţarea rea perdel perdelelo elor, r, măsură măsură are o accept acceptabi abilit litate ate relati relativv bun bunăă la nivelu nivelull comuni comunităţ tăţilo ilor r locale(cca. 50% din respondenţi). respondenţi). Dat fiind procesul de descentralizare pe care îl parcurge societatea românească, nevoia de clarificare a proprietăţii private şi reacţia la orice formă de „alterare” a acesteia, realizarea perdelelor forestiere are o componentă aplicativă dificilă în absenţa comunicării dintre autoritate şi proprietar, a instrumentelor de compensare şi a inflexibilităţii în proiectarea soluţiilor de amplasare în raport cu geometria proprietăţilor. proprietăţilor.

27

January 1, 2012


Pe de altă parte starea actuală precară a perdelelor forestiere din Dolj (brăcuite, arbori în declin, regenerare foarte întârziată) reduc încrederea că perdele reprezintă o soluţie optimă de gospodărire a terenului. Din considerente de ordin legal (cadastru) şi tehnico-economic (lipsa recoltei propriu-zise de lemn sau alte produse ale pădurii), se recomandă ca aceste perdele forestiere să nu fie integrate înfondul forestier naţional. naţional. Aceste lucrări pot fi finanţate din fonduri structurale UE (PNDR), Fondul de Mediu şi Fondul de Ameliorare a Fondului Funciar. In cadrul măsurii Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale trebuie să identifice căile optime pentru : •

dezvolta dezvoltarea rea şi implemen implementare tareaa unui sistem sistem de compensa compensaţii ţii acordat acordatee producă producători torilor lor agricoli pentru pierderile produse prin instalarea perdelelor;

•

identificarea identificarea priorităţilor priorităţilor pentru înfiinţarea perdelelor forestiere, forestiere, în regiunile/judeţel regiunile/judeţelee cel mai mult afectate de de factorii climatici dăunători;

•

identificarea soluţiilor optime de administrare şi gospodărire a perdelelor, pe bază decriterii sociale, economice şi ecologice;

•

introducerea în sistemul naţional de perdele şi a structurilor de tip pomicol, prin utilizarea speciilor de pomi şi arbuşti fructiferi, de mare interes economic pentru proprietarii proprietarii de terenuri terenuri

•

reconstrucţia perdelelor de structurate în cadrul unui program de refacere a perdelelor din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor, pe următorii zece ani.

Progra Programu mull de reface refacere re va includ includee o compon component entăă de stimu stimular laree a spriji sprijinul nului ui din parte parte autorităţilor şi comunităţilor locale, precum şi a altor factori interesaţi, şi se va ajusta cu programele de dezvoltare dezvoltare locale şi regionale regionale Mijlocul Mijlocul cel mai mai eficace eficace și eficient eficient pentru pentru atenuarea atenuarea pierder pierderilor ilor de de apă din sol sol și sporirea sporirea recoltelor îl reprezintă reprezintă crearea crearea perdelor perdelor forestiere forestiere de de protec protec ție. ”Deşi avem legislaţie în domeniu, şi mă mă refer la două hotărâri hotărâri de Guvern din 2004 și 2006, care conţin prevederi asemănătoare, nu s-a făcut nimic până acum. Mereu a fost problema terenurilor. Dar, prin exproprierea acestora şi identificare altor terenuri, se pare că avem o şansă reală de a crea perdele forestiere de-a lungul drumurilor naţionale. Anul trecut, după discuţii cu Consiliul Judetean Olt, s-a stabilit să se realizeze 63 ha de perdele forestiere de protecţie a câmpului pe raza localităţii Urzica.

27

January 1, 2012


În toamna lui 2010 s-au plantat 23 ha iar în primavara anului 2011 s-au mai plantat 24 ha. Restul de 16 ha de perdele forestiere vor fi realizate în toamna acestui an, ca urmare a renunţării cetăţenilor la terenuri”.

Figura 5. Suprafaţa Suprafaţa preconizată cu împăduri în perioada 2003-2020 pe zona geografica Nord şi categoriile de vegetaţie forestieră (ha). Prin Legea nr.289/2002 privind perdelele forestiere s-a prevazut infiintarea la nivel national a Sistemului national de perdele forestiere. Noua lege declara ca propritate propritate nationala realizarea Sistemului national de perdele forestiere. In acest sens, se prevede ca Sistemul national de perdele forestiere este de utilitate publica. Necesitatea infiintarii infiintarii perdelelor forestiere de protectie se fundamenteaza pe baza de studii intocmite de institute de cercetare silvica, ale caror servicii se achizitioneaza in conditiile legislatiei privind achizitiile publice. Actul normativ cuprinde ample precizari referitoare procedura de expropriere in vederea infiintarii perdelelor forestiere de protectie, documentele necesare pentru realizarea exproprierii, documentatiile documentatiile tehnico-economice de realizare a perdelelor forestiere de protectie.

27

January 1, 2012


Fig. 6. Suprafa Suprafaţa ţa preconiz preconizată ată cu împăduri împăduri în perioada perioada 2003-2020 2003-2020 pe zona zona geograf geografica ica Centrala şi categoriile de vegetaţie forestieră (ha). Realizarea lucrarilor de impadurire se face cu acordul proprietarilor terenurilor agricole. In situatia in care titularii dreptului de proprietate nu isi exprima acordul, se demareaza procedura de expropriere pentru cauza de utilitate publica, expropriator fiind statul roman prin Regia Nationala a Padurilor – Romsilva. Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura este coordo coordonat natoar oarea ea progra programul mului ui de reali realizar zaree a Sistem Sistemulu uluii natio national nal al perdel perdelelo elorr fores forestie tiere re de protectie. Prin aplicarea Programului national de extindere a suprafetelor de paduri, se va diminua impactul schimbarilor climatice si riscul desertificarii, mai ales în zonele deficitare in paduri, se va ameliora regimul scurgerilor de suprafata si se va diminua riscul producerii inundatiilor, alunecarilor de teren, eroziunilor, colmatarii lacurilor de acumulare, se vor introduce in circuitul economic suprafete importante de teren, se vor ameliora conditiile pedoclimatice pentru culturile agricole – in zonele acoperite de perdele forestiere de protectie, se vor crea coridoare ecologice, se vor crea resurse alternative pentru populatie si locuri de munca – baze solide ale dezvoltarii durabile in mediul rural.

27

January 1, 2012


Fig.7. Suprafaţa preconizată cu împăduri în perioada 2003-2020 pe zona geografica Nord şi categoriile de vegetaţie forestieră (ha). Creş Creşte tere reaa supr supraf afeţ eţei ei fore forest stie iere re a ţări ţăriii treb trebui uiee să se real realiz izez ezee în prin princi cipa pal, l, prin prin împădurirea unor terenuri degradate şi a unor terenuri marginale, inapte pentru o agricultură eficientă, precum şi prin crearea de perdele forestiere de protecţie pentru culturile agricole, pentru cursurile de apa şi căile de comunicaţie, pentru protecţia antierozională antierozională a terenurilor în pantă etc. Realizarea cadastrului agricol şi forestier la nivelul ţării conduce la înfiinţarea unor importante suprafeţe de perdele forestiere de protecţie, cu efecte sociale şi economice favorabile. Realizarea lucrarilor de impaduriri in vederea extinderii suprafetelor acoperite cu paduri necesita o activitate laborioasa din partea specialistilor specialistilor silvici, dar si sprijin susţinut din partea Guvernului, Guvernului, a autoritatilor autoritatilor publice centrale, judetene judetene si locale. Evoluţia Evoluţia dezastruo dezastruoasă asă a pădurilo pădurilor, r, consecinţ consecinţăă a politic politicilor ilor şi legislaţi legislaţiei ei adoptate, adoptate, abuzur abuzurile ile şi corup corupţia ţia la toate toate nivelu niveluril rile, e, birocr birocraţi aţiaa şi intâr intârzie zieril rilee în restit restituir uirile ile de pădur păduri,i, abandonarea reconstituirii aparatului de stat pentru garantarea dreptului de proprietate şi pază, precum şi protecţia pădurii, reducerea lucrărilor de împădurire, întocmirea unor strategii formale (denumite "durabile") lipsite de transparenţă, pentru care s-au cheltuit fonduri fără a secunoaşte eficienţa lor, sunt de notorietate publica.

27

January 1, 2012


Cu toate acestea dacă în următoarea perioadă de timp nu se pun în aplicare toate strategiile propuse, zona judeţului Dolj, în special ocolul silvic Sadova se va transforma cu adevarat intr-o zona de deşert pentru că datorită tăierilor excesive de pădure climatul în ultimii cinci ani s-a schimbat dramatic, fapt care a dus şi la problema neajungerii cotei de apă necesară irigăr irigării ii zonei. zonei. Cu toate toate că nu este este sufici suficient ent doar doar imple implemen mentar tarea ea acesto acestorr strate strategi gii,i, aceste acesteaa reprezintă totuşi un prim pas în salvarea şi regenerarea fondurilor forestiere.

Natura este foarte veche, omul foarte nou pe pământ. Raportul dintre natură şi om este o problemă recentă recentă pe scara scara geologic. geologic.

27

January 1, 2012


Bibliografie

1. Mil Milesc escu, u, I., Negrut Negrutiu iu F, 2006 2006 – Cultur Culturaa padu paduril rilor or - In Carte Carteaa Sil Silvi vicul cultor torulu ului.i. Ed. 2. Universitatii Suceava si Petru Maior, Reghin. pp: 253-323 Negrutiu, F., Abrudan, Abrudan, I., 2004 – Împaduriri, Împaduriri, manuscris manuscris 3. Articole din presa privind distrugerea pădurilor : “Ne pleacă pădurile! România secolului XXI şi spectrul spectrul deşertificării”, deşertificării”, Acad. Mircea Mircea Malita, Malita, Meridiane Forestiere; Forestiere; 4. POPESCU, POPESCU , C.I., 1954 Conditiile de instalare a perdelelor forestiere de protectie a campului in Oltenia. Editura Academiei Republicii Populare Române. 5. 2002. Legea nr. 289 privind perdelele forestiere de protecţie. Monitorul oficial, partea I, nr.338. 6. 1995. Protejarea şi dezvoltarea durabilă a pădurilor României. Societatea “Progresul Silvic”. Editura Editura Arta Grafică, Grafică, Bucureşti. Bucureşti. 7. ICAS Bucuresti. 8. Revista padurilor Nr.4 Anul 2010.

27

Perdele Forestiere

Recommend Documents