UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD”IAȘI
Pătrunjelul Petr Petr ose osel i nu m cr i spum
CUPRINS
1. Originea și aria de răspândire 2. Caracteristici
botanice ale părții comestibile
3.
Valoare alimentară, nutraceutica,modalitate de utilizare și valorificare
4.
Varietăți și soiuri
5.
Relațiile plantei cu factorii de vegetație
6.
Bolile specifice părții comestibile
7. Recoltarea și ambalarea 8. BIBLIOGRAFIE
1.Originea și aria de răspândire
Provine din zona Mării Mediteraneene ,unde se găsește în stare sălbatică(Petroselinum ). A fost folosit de popoarele antice ca plantă medicinală . crispum subsp. sylvestre
Are același areal de răspândire ca morcovul dar se cultivă pe suprafețe mai mici. În România se cultivă anual pe 4000-5000 ha în special pătrunjelul de rădăcină.
2.Caracteristici botanice
•
•
•
Pătrunjelul se împarte în două convarietăţi: Radicosum - pătrunjelul pentru rădăcini ; Crispum - pătrunjelul pentru frunze. ;
Convarietatea “radicosum” formează rădăcini albe, tuberizate, suculente, cu frunze
lucioase, fară perişori pe suprafaţă, de culoare verde închis. Convarietatea “crispum”formează rădăcini subţiri, ramificate, lignificate, în schimb,
prezintă o rozetă bogată de frunze, creţe, netede sau gofrate, cu miros puternic caracteristic.
Pătrunjelul este o plantă bienală, formând în al doilea an tulpini florifere, flori şi seminţe. Tulpina floriferă are 80–150 cm, este cilindrică sau uşor muchiată, ramificată, cu ramuri terminate cu umbele compuse. Florile sunt mici, hermafrodite, de culoare alb-verzuie, grupate în umbele compuse, cu peduncule lungi.
Fructul de pătrunjel este o pseudodiachenă (impropriu numită sămânţă). •
Rădăcinile conțin 14-15% S.U. (glucide 6-9%,protide 1,5%,celuloză 1,4%,cenușă 1,7%)
3.Valoare alimentară,nutraceutica,modalitate de utilizare și
•
•
valorificare
Pătrunjelul se folosește :proaspăt,congelat sau deshidratat. Rădăcina tuberizata și frunzele de pătrunjel se folosesc în aromatizarea și prepararea mâncărurilor ,în industria alimentară, la fabricarea conservelor și supelor concentrate.
•
Se observă un conținut remarcabil în K,Ca,Mg,P,Fe,vitamina C,β-caroten și vitaminele B și E.Valoarea energetică este de 270-480cal/kg iar partea necomestibilă între 5-40%.
•
Prelucrarea prin deshidratare este diversificată în țările dezvoltate prin metode noi de
transformare sau conservare:liofilizare,congelare sau extracția uleiului volatil.Pătrunjelul de rădăcini este grupat într -o categorie mai perisabilă datorită texturii și structurii lor specifice.
De remarcat , pătrunjelul are un conținut ridicat de substanțe
volatile(apigenina,apiina) care imprima gustul și aroma specifică, având și un rol important în alimentație.
4.Varietăți
și soiuri
Pătrunjelul cultivat are două subspecii: -ssp.tuberosum Tell. (pătrunjelul de rădăcină) -ssp.foliosum Thell. (pătrunjelul de frunze) •
Soiurile cultivate de pătrunjel de rădăcină sunt clasificate dupa lungimea rădăcinii și
durata de vegetație: -zaharat
(rădăcini scurte 15-20cm,timpuriu 140-150 zile)
-semilung (rădăcini 20-25cm,semitimpuriu 180-200 zile) -lung (rădăcini 30-40 cm,târziu 200-220 zile)
5.Relațiile plantei cu factorii de
•
•
•
vegetație
Rezistă bine la temperaturi scăzute(-8 ..-10 grade) Suportă bine o ușoară umbrire și reacționează favorabil la umiditate 75-80%. Cele mai potrivite soiuri pentru cultură patrunjelului sunt cele :lutoase,luto-
nisipoase,reavene,adânci și bogate în humus. •
În solurile compacte rădăcinile se ramifică mult ceea ce duce la deprecierea calitativă a produsului comercial.
6.Bolile patrunjelului
Bolile cele mai frecvențe sunt : ƒ apare în anii ploioși și își continuă evoluția și în depozite;
•
-putregai moale (umed )
•
-făinarea (Erysiphe umbelliferarum)
•
- septorioza
ƒ
frunzele se brunifica și se usucă;
produsă de “Septoria petroselini”. Boala se manifestă prin apariția unor
pete circulare pe frunze, la început de culoare brună, apoi căpăta o culoare alb-cenușie, înconjurată pe margini de o dungă negricioasă, iar în dreptul petelor se observă puncte negre. •
-alternarioza
produsa de ciuperca “Alternaria petroselini.”. Cea mai frecventă formă
de atac se observă pe frunzele bazale, sub formă unor pete circulare, izolate, brune, cu zone concentric mai deschise la culoare. De la frunze, infecția se va transmite treptat pe tulpini și ulterior pe fructe. Pe fructe apăr pete mici, circulare, mai ales în zonă pedunculului.Aceste boli se combat prin stropiri cu Afugan sau Fundazol 0,1% .
•
Dăunătorii patrunjelului : Afidele “ € ™paduchi de plante” ce atacă partea inferioară a frunzelor ,florile sau inflorescență.
7.Recoltarea și ambalarea
•
Recoltare patrnjelului de frunze se face treptat când frunzele ajung la mărimea de recoltat.
•
Se recoltează manual și eșalonat frunzele ,prima recoltă la varietatea pentru frunze obținându-se după 70-110 zile de la semănat.Recoltarea mecanizată se poate efectua în două etape și este practicată pentru industrializare.
•
•
Calibrarea se face pe calități conform STAS.Rădăcinile de calitatea I trebuie să fie: De formă regulată,lipsite de crăpături,de striviri,urme de atac sau pete,cu maximum 1% pământ aderent și cu diametrul ecuatorial de 20-50mm(STAS 3679/74)
•
•
Ambalarea se face în lăzi , iar preambalarea în pungi de polietilenă perforată de 0,5-1 kg.
Prezentarea în vederea comercializării se face în lăzi,containere, saci de plasă sau sub alte forme de ambalare separat de alte specii sau în amestec spălate și zvântate.
BIBLIOGRAFIE
•
“Valorificarea in stare proaspata a fructelor,legumelor si florilor”, Prof.D.Beceanu,Prof.Gabriel P.Balint, Editura ION IONESCU DE LA BRAD IASI
•
“Legumicultura”, 1992,Prof. dr.C.Petrescu,Prof. Editura DIDACTICA SI PEDAGOGICA R.A BUCURESTI dr.H.Butnariu,Prof.dr.GR.Radu,Prof.dr.N.Stan
•
http://www.csid.ro/plante-medicinale-fitoterapice-sigemoterapice/patrunjelul-petroselinum-crispum-11843817/
•
http://veganufericit.ro/patrunjelul-telina-si-mararul
