UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ SI URBANISM ‘’ION MINCU’’ Bucuresti FACULTATEA DE URBANISM DEPARTAMENTUL : PROIECTARE URBANA SI PEISAGISTICĂ / AN UNIVERSITAR 2011-2012 SECTIA: ARHITECTURA - ANUL 4, SEMESTRUL I (7)
Proiect Urbanism TEMATICĂ: PARTIU URBANISTIC TEMĂ: Dezvoltare urbană durabilă sos.Alexandria-Antiaeriană 42 ore
I. SCOPUL PROIECTULUI / OBIECTIVE GENERALE Venind pe fondul unor cursuri (doctrine urbanistice, structură urbană, tehnica proiectării urbane) şi în urma proiectului de lotizare din anul III, proiectul de partiu urbanistic pentru anul IV are un grad crescut de dificultate, având drept obiect amenajarea unei zone cu caracter urban într-o zonă sub-dezvoltată. Studiul se realizează la nivel de PARTIU URBANISTIC, iar tema acestuia se referă la dezvoltarea de perspectivă a capitalei, prin valorificarea unei suprafeţe de teren situată într-o zonă care prezintă atât un grad mare de complexitate, cât şi o dinamică importantă. II. PROBLEMATICA CADRU Dezvoltarea din ultimii ani a Bucureştiului este marcată de o dualitate contrastantă; dezvoltare extensivă, prin urbanizarea zonelor limitrofe, şi intensivă prin construirea unor zone cu atractivitate sporită în cadrul oraşului. Pe parcursul acestui amplu proces, oraşul se întinde urmând principalele artere de circulaţie lăsând în urmă o serie de terenuri neconstruite, fie pentru că acestea sunt mai puţin atractive fie că sunt terenuri cu funcţiuni care nu funcţionează în sine inpreună cu oraşul, cum este şi cazul terenului supus studiului. Valoarea acestor terenuri rezidă tocmai în faptul că ele deţin o poziţionare favorabilă în oraş, nu departe de centrul acestuia, şi o interventie asupra lor poate ajuta atât la recompunerea ţesutului urban înconjurător cât şi la o afirmare a acestei zone ca zonă cu importanţă sporită, capabilă să susţină dezvoltarea Capitalei. III. PREZENTAREA ZONEI DESTINATĂ STUDIULUI Terenul supus studiului este în prezent liber de construcţii, are o suprafaţă de cca 230 ha şi este situat în sud-vestul Capitalei, pe un fost teren militar recuperat de către municipalitate, fiind parte, din punct de vedere administrativ, a sectorului 5. Principalele artere care irigă zona de studiu sunt Bd.Ghencea la nord, Antiaeriană la est şi Şoseaua Alexandria la sud. Terenul studiat este mărginit : -
Spre nord :
o fostă zonă de sere care în ultimul timp s-a transformat treptat în zonă de locuinţe individuale, complexul sportiv Ghencea, şi diverse funcţiuni de producţie o
În partea vestică – zonă militară continuată spre nord cu stadionul Ghencea şi Bulevardul Ghencea (care marchează şi limita cu sectoru 6).
-
Spre est – cimitir, sos.Antiaeriană, dezvoltare imobiliară nouă
-
Spre sud – amestec de locuinţe individuale şi funcţiuni apărute mai recent (depozitare, servicii), o nouă zonă recent dezvoltată şi sos.Alexandria
-
Spre vest – zonă de locuinţe individuale şi cimitir
În ultimii ani zona a fost supusă unei transformări lente, dinspre domeniul privat, care a dus la consumarea treptată a unor resurse de teren fără vreun câştig pentru oraş sau pentru locuitorii săi. În acest sens, anexate temei, pe planul de încadrare în documentaţii aprobate, sunt evidenţiate două PUZ-uri în partea sudică şi estică, de care se va ţine cont. În prezent, se prefigurează o dinamică importantă care de data aceasta vine de la nivelul administraţiei şi care transformă acest sit într-un amplasament cheie al oraşului. -
sunt în proiect trei linii de metrou care sunt tangente sau foarte apropiate de situl studiat (magistrala radială Drumul Taberei-Universitate şi Alexandria-Piaţa Unirii, şi magistrala inelară Crângaşi-Piaţa Sudului
-
închiderea inelului median de circulaţie al Bucureştiului (prelungire a actualului Bd.Braşov) este propusă a traversa terenul cu un profil de 45 m.
Cu toate că în PUG terenul a fost inclus parţial ca zonă verde, parţial zonă de locuinţe şi zonă mixtă, nereuşita altor zone din oraş de a deveni adevăraţi poli urbani (şi prin aceasta nevoia unei reconsiderări a acestor zone) a făcut ca situl să fie re-evaluat şi identificat în Conceptul Strategic Bucureşti 2035, actualmente în desfăşurare, drept o zonă importantă de creştere a oraşului cu o importanţă sporită. IV. ELEMENTE OBLIGATORII DE TEMĂ Studiul îşi propune imaginarea la nivel de PARTIU URBANISTIC - elemente de PLAN URBANISTIC GENERAL (PUG) - a dezvoltării terenului având în vedere următoarele principii: 1. conectivitate
-
racordarea corectă a zonei la zona învecinată prin asigurarea unor distanţe de protecţie, acolo unde este cazul, sau a unor articulări non-invazive la ţesuturile de locuinţe existente.
-
dispunerea corectă a circulaţiilor interne în raport cu inelul de circulaţie propus, al cărui traseu poate fi modificat în zona de studiu cu condiţia menţinerii celor două puncte de intrare. (pe plan : 1 şi 2).
-
organizarea unei trame stradale interne care să fie funcţională şi care să permită extinderi viitoare în zonele critice
-
situarea corectă în raport cu accesele de la staţiile de metrou propuse (pe plan: 3, 4, 5, şi 6).
-
prevederea unei(or) linii de transport în comun şi piste pentru circulaţii alternative care să asigure legături cu zonele adiacente.
-
asigurarea unor legături verzi în interiorul şi spre exteriorul sitului
2. reprezentativitate
-
atingerea unui grad de vizibilitate crescută prin prevederea unor funcţiuni cu importanţă zonală sau municipală sau cu raritate mare
-
asigurarea unui caracter distinctiv al structurii urbane propuse prin particularizarea acesteia în raport cu zonele adiacente şi în raport cu oraşul
-
asigurarea unei imagini urbane coerente şi reprezentative (se pot propune accente de înălţime sau dominante) 3. complementaritate
-
raportarea corectă la funcţiunile majore din zonele adiacente prin urmărirea unei corecte relaţionări între acestea şi spaţializarea profilului funcţional propus 4. mixitate
-
încurajarea mixităţii funcţionale prin organizarea eficientă a funcţiunilor pe orizontală şi pe verticală
-
încurajarea mixităţii sociale prin distribuţia funcţiunilor şi densităţilor de ocupare a terenului 5. diversitate şi urbanitate
-
diversitate volumetrică şi morfologică prin variaţii ale tramei stradale şi prin conceperea insulelor construite după principii clare şi particularizate
-
încurajarea unei vieţi urbane active prin propunerea zonelor de socializare dar şi prin asigurarea dinamismului ţesuturilor propuse
6. durabilitate / sustenabilitate -
limitarea impactului asupra mediului prin organizarea inteligentă a zonelor de activităţi
-
susţinerea unei „urbanizări pasive” prin corecta dispunere a străzilor şi clădirilor în raport cu condiţiile topoclimatice
-
utilizarea eficientă a terenului prin ponderea corectă a zonelor dens construite şi a celor mai puţin dens construite
-
privilegierea modurilor alternative de deplasare (biciclete, role) dar şi a transportului în comun
-
asigurarea biodiversităţii prin vegetalizarea puternică a unor zone pentru ameliorarea micro-climatului
Posibilităţile de folosire a teritoriului, sunt suficient de largi pentru a permite multiple variante, urmărindu-se amplasarea raţională a tuturor funcţiunilor şi definirea echipamentelor necesare Urmărindu-se aplicarea metodologiei specifice privind organizarea teritoriului aferent, se vor avea în vedere, înafara acestor cerinţe de temă şi principiile structurale referitoare la funcţionalitatea şi configuraţia volumetrică a acestei zone (ierarhizări, concentrări, puneri în valoare). Propunerea va cuprinde:
-
zonă mixtă (posibil înălţime mare) – max 30% cuprinzând birouri, servicii publice, din care dotări (comerţ, cultură, învăţământ) 25-30 %; activităţi de producţie (10-15%) care vor putea fi dispersate sau grupate în nuclee de activităţi.
-
zonă locuinţe – max 40% - colective (P+4 – P+9), locuinţe joase de tip urban (P+1 – P+2)
-
zonă circulaţii – max 10-15% din Steren
-
zonă echipare edilitară – max. 5% din Steren
-
zonă verde - 30-40% din Steren (cuprinzând atât zone aferente funcţiunilor mari propuse cât şi zone ample de tip parc urban)
-
alte tipuri de zonă pot fi discutate cu îndrumătorii de atelier
Urmărindu-se aprofundarea ideii de ansamblu exprimată de partiu, configuraţia spaţial-volumetrică va urmări diferenţierea cadrului urban arhitectural, în raport cu importanţa străzii, precum şi diferenţierea cât mai clară între spaţiile de folosinţă publică şi cele de folosinţă colectivă restrânsă sau individuală. Dezvoltarea noului (noilor) centru (centre) de interes va avea în vedere o configuraţie spaţială corespunzătoare cu rezolvarea de ansamblu, centrele de interes fiind dispuse potrivit principiului structural adaptat. Zona va asigura condiţiile de locuire pentru o populaţie presupusă de 10.000 de locuitori şi va fi dotată complet (şcoli, grădiniţe, spaţii verzi, comerţ, cultură, etc.). V. CERINTE : 1. format A2 individual (un format per student) care va cuprinde: -
Schemă de ansamblu (concept spaţial) – scară la alegere:
Va pune în evidenţă atitudinea propunerii, articularea cu zonele adiacente şi principiile de organizare internă a terenului studiat.
-
elemente suport ale soluţiei: scheme structurale, diagrame, planuri, indicatori şi indici, scheme explicative, text, crochiuri, etc pentru ilustrarea şi înţelegerea demesului şi a propunerii făcute
2. format A2 în echipă - plan configurativ-spaţial , sc.1:5000 Planul de structură trebuie să ilustreze structura urbană de ansamblu; diversitatea cartierelor, spaţii verzi şi parcuri, funcţiuni specifice, plan de circulaţii şi va pune în evidenţă compacitatea, diversitatea funcţional-configurativă, elemente particulare (accente de înălţime, terenuri cu destinaţii rare). Va cuprinde de asemenea şi un bilanţ teritorial al propunerii, dar şi informaţii cu privire la POT, CUT, Rh. Plansa se va realiza obligatoriu pe planul de baza pus la dispozitie de prezenta tema. In cazul redactarii pe calculator, obligatoriu planul de baza va trebui sa apara ca suport al propunerii facute. 3. macheta de texturi urbane în echipă sc. 1: 10.000.
VI. CONDIŢII DE REDACTARE, PREDARE ŞI NOTARE Proiectul se va redacta în echipe de 2 studenti din aceeasi grupa (in cazul in care grupa are un numar impar de studenti se va accepta o singura grupa formata din 3 persoane). Redactarea proiectului se va realiza obligatoriu pe planul suport, pe minim 2 formate A2 (420/594), pe hârtie. Reprezentarea se va face obligatoriu color, intr-o tehnica la alegere. Nota finala a proiectului, va fi compusa din MEDIA ponderată, cu rotunjire finală a următoarelor note: La notare se va utiliza urmatoarea grila de apreciere si notare :
-
Etapa 1 – rezolvarea partiului urbanistic la nivelul structurii urbane functionale …………………………………...…………. ….. max. 2 puncte
-
Etapa 2 – propunere de rezolvare a partiului urbanistic la nivelul structurii urbane configurativ-spatiale si exprimarea acesteia in concordanta cu structura urbana functionala………………………………….. max. 1 punct
-
Etapa 3 – destinata in mod special argumentarii prin cercetare individuala a studentului si aplicarii cunostintelor teoretice dobandite la cursul de Structuri urbane – fara indrumare de atelier, constand in sustinerea propunerii facute printr-o demonstratie care sa exprime si sa argumenteze suprapunerea diferitelor texturi de elemente de viata urbana, impreuna cu materializarea structurii spatiale propuse, cu referire la conceptele de textura urbana, stare de potentiala functionalitate, densitate a elementelor de viata urbana, zonificare, vecinatate, ambianta, caracter, integrare urbana; Din demonstratie trebuie sa rezulte relatia partiu urbanistic – rezolvare de detaliu (sustinuta prin scheme structurale, diagrame, planuri, indicatori si indici, scheme explicative, text, crochiuri, etc.)…………. max 1,5 puncte -
Aprecierea
activitatii
la
atelier
pe
parcursul
desfasurarii
proiectului
……………………………………………………………...max 1,5 puncte -
Macheta de texturi urbane ……………………………………….. max 3 puncte
-
Din oficiu ………………………………………………………………1 punct
Modul concret de evaluare a activitatii pe parcurs, se lasă la latitudinea cadrului didactic îndrumător şi va fi comunicat în prima şedinţă la atelier. Prezenta tema are anexate urmatoarele informatii pe suport magnetic: Plan dwg 1/1 cu paginare pentru 1/5000 şi Plan jpg - încadrare în documentaţii aprobate Plan jpg - plan extensie metrou Prezentare ppt conţinând informaţii ajutătoare pentru studiu VII. CALENDARUL PROIECTULUI Lansare Tema
Observaţie pe sit şi strângere date
Corectura 1 – Comentarii despre zonă şi relaţionări -Concept
Corectura 2 Concept şi Propunere Partiu
Corectura 3 – Propunere Partiu
Corectu ra 4Propun ere partiu
Corectura 5 Discuţii detalii şi machetă
11 oct, Sala Frescelor
11-18 oct
18 oct
25 Oct
01 Noi
08 Noi
15 Noi
Predare Finala
22 Noi
VIII. BIBLIOGRAFIE: Bibliografia aferentă cursului de Structuri Urbane (titlurile se găsesc în fişierul uploadat pe grupul yahoo „Asandu”) Tabel indicatori urbanistici : http://pmb.ro/servicii/urbanism/pug/docs/tabel_2001.pdf Regulamentul General de Urbanism – HG 525 / 1996: http://www.arh.upt.ro/upload/resurse/161/04_VII_REGULAMENTUL_GENERAL_DE_URBANISM2.pdf OUG 7/2011 , modificare la 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul: http://www.legalis.ro/2011/02/16/oug-72011-produce-modificari-si-completari-importante-in-legea-nr-350-2001-privindamenajarea-teritoriului-si-urbanismul/ Farr, Douglas: Sustainable Urbanism: Urban Design With Nature, Wiley , 2007 Charlot-Valdieu, Catherine si Outrequin, Philippe: L’urbanisme durable : concevoir un éco quartier , Le Moniteur, 2009. Lefevre, Pierre. Sabard, Michel, Les Ecoquartiers, Editions Apogée , 2009.
CABE: Better Neighborhoods: Making higher densities work - online URL: http://www.urbed.com/cgibin/get_binary_doc_object.cgi?doc_id=236&fname=extra_pdf_1.pdf CABE: Greenwich Millennium Village online URL: http://webarchive.nationalarchives.gov.uk/20110118095356/http:/www.cabe.org.uk/case-studies/greenwich-millenniumvillage LEED for Neighborhood Development: online URL: http://www.leedhomes.org/DisplayPage.aspx?CMSPageID=148 IX. ANEXE GLOSAR DE TERMENI PARTIU URBANISTIC
Reprezinta coroborarea modelului functional cu modelul spatial, generand un model global al structurii urbane. Partiul urbanistic nu reprezinta un plan (desi este reprezentat la scara) ci o reductie sau o virtuala reductie a unui plan, respectiv a unui posibil plan. Cuprinzand esentialul acestuia, adica elemente componente (marime, natura, ocupare, spatiu) relatii si disponibilitati de dezvoltare, partiul urbanistic prezinta urmatoarele caracteristici globale: 1 - constituie punctul final al analizei structural-functionale 2 - constituie punct de plecare in procesul de realizare completa 3 - este un produs dialectic al cercetarii, evidentiindu-se prin coerenta sa, considerand obiectivul cercetat nu disparat, pe elemente, ci global, ca structura 4 - este un instrument de lucru flexibil, putand fi utilizat ca baza de optimizare in raport cu intrarea sau iesirea unor nevoi, asigurand astfel corecta incadrare a planului (ca model global) in mediu
Partiul urbanistic se defineste astfel ca exprimare a unui model global de organizare a unui teritoriu urban, precizand localizarea functiunilor, ocuparea si utilizarea terenului conform premiselor sale de dezvoltare, atat in planul cadrului natural cat si in planul cadrului social-economic si estetic. STRUCTURA URBANA FUNCTIONALA
STRUCTURA URBANA SPATIALA
STRUCTURA URBANA
FUNCTIONALITATE
VIATA URBANA
ansamblu de relatii ce se stabilesc intre elementele de viata urbana (activitati), relatii ce au o serie de proprietati ce se exercita ca functiuni se constituie ca fiind in parte exprimarea fizica a structurii functionale, desemnand prin cealalta parte a sa o exprimare fizica a contextului social-uman in care ea se constituie este constituita din totalitatea relatiilor ce se stabilesc in teritoriul urban, intre elementele constitutive ale organismului urban: functionale, psiho-sociale si fizic-spatiale, concretizate in diferite forme de manifestare si in raport cu mediul natural, prin integrarea structurii functionale cu structura spatiala capacitatea structurii unui organismansamblu urban de a satisface la un anumit moment un complex de nevoi de existenta
ansamblu de elemente morfologice reprezentand totalitatea
de activitati urbane localizate TEXTURA URBANA
STARE DE POTENTIALA FUNCTIONALITATE
Caracterul unei zone
Ambianta urbana Zona
Vecinatate
Zonificare
RESPONSABIL PROIECT: conf. cdr. arh.Tiberiu Florescu ÎNTOCMIT: asist.urb.Mihai Alexandru
(texturi de elemente de viata urbana) - subsistem de elemente de viata urbana capabile de a raspunde unei cerinte functionale Analiza structurii functionale se poate cunoaste/determina prin analiza morfologica sau prezumate a texturilor de elemente de viata urbana, ceea ce inseamna descompunerea lor mentala. Actiunile urbane de (re) structurare trebuiesc intelese ca eforturi de (re) ordonare in texturi a elementelor de viata urbana stare ce este reliefata prin descompunerea morfologica a texturii urbane, constatata in raport cu o anumita nevoie si cu un anumit moment in evolutia sa. In momentul analizei starea de potentiala functionalitate se suprapune si este influentata de starea de efectiva functionalitate, marcand o functionalitate constructiva sau o functionalitate distructiva, dupa cum ea poarta amprenta unei ultime enfunctii sau disfunctii care a actionat in sistem se defineste calitativ prin categoriile de texturi pe care le cuprinde si cantitativ prin textura cu cea mai mare valoare de utilizare a teritoriului, valoare raportata la indicatorii medii pe oras produs variabil in timp si spatiu, initiat prin coroborarea naturala sau constienta a texturilor de elemente, in cadrul structurii urbane o parte din teritoriul unui oras se constituie ca zona atunci cand in functionalitatea sa se poate constata un anumit caracter unitar (a nu se intelege in mod neaparat un acelasi tip de activitate) activ in raport cu ambianta. Aceasta implica doua aspecte: (1) legarea caracterului unitar nu numai de felul elementelor care sunt in zona; ci si de functionalitatea acestora si (2) aspectul social al zonificarii (a mai multor activitati/elemente de viata urbana) - stare in teritoriu care trebuie privita in doua sensuri si anume: (1) in sensul unei asocieri nu a functiilor urbane in sine, ci a elementelor de viata urbana (2) in sensul unei disocieri relative a activitatilor in raport cu anumite caracteristici proprii la nivelul structurii urbane respective mijloc de structurare intr-o coerenta multifunctionala a organismului urban
SEF DEPARTAMENT PROIECTARE URBANA ȘI PEISAGISTICA Conf.de.arh.Cerasella Crăciun PRODECAN FACULTATEA DE URBANISM: prof. dr. arh. Rodica Eftenie DECAN FACULTATEA DE URBANISM: conf. dr. arh.Tiberiu Florescu
