Asist. Drd. Şorcaru Iulian STUDENT Petrea Andreea
CUPRINS 1
Capitolul I : Repere geografice generale.........................................................3 1.1
poziţia geografică a statului........................................................4
1.2
suprafaţa......................................................................................5
1.3
ansamblul regional......................................................................5
Capitolul II : Încadrarea în tipologia statală....................................................6 2.1
relieful.........................................................................................6
2.2
nivelul Pib-ului...........................................................................6
2.3
regimul politic............................................................................8
2.4
valoarea IDU..............................................................................9
Capitolul III : Analiza resurselor…………………………………………...10 3.1
resursele naturale……………………………………………..10
3.2
resursele umane………………………………………………10
Capitolul IV : Industria , Agricultura , Turismul…………………………..13 4.1
industria şi agricultura..............................................................13
4.2
turismul.....................................................................................14
Analiza swot..................................................................................................16 Bibliografie....................................................................................................17 Capitolul I : Repere geografice generale 2
Numele oficial: Olanda, oficial Tările de Jos este o monarhie constitutionala, stat membru fondator al Beneluxului si al Uniunii Europene.
Asezare geografica: situat în nord-vestul Europei in vecinatatea Marii Nordului, Belgiei si Germaniei. Latitudine/longitudine: 52030’N, 5045’E.
Capitala: Amsterdam. Resedinta guvernamentala: Haga(694000 loc.) Limba oficiala: limba oficiala este Olandeza, vorbita de majoritatea populatiei. Este limba oficiala a institutiilor UE. Frizona, a doua limba pentru aproape 4% din locuitori, este limba cooficiala.
Religia: Romano-catolica (36%), protestanta reformata (20%), neoreformata (8%). Moneda natională: Euro. Suprafata:
totala
41,526
kmp,
uscat
33,883
kmp,
apa
7,643
kmp.
Populatia: cu un total de 15.878.000 locuitori, majoritatea populatiei din Olanda este de etnie olandeza, dintre care 80,9% olandezi, 2,4% indonezieni(indo-olandezi, sud molucani) 2,4% germani, 2,2% turci, 2,0% surimanezi, 1,9% marocani, 0,8% antilieni si arubani și 6,0% altii.
Densitatea populatiei: 462 loc/kmp (locul III in Europa, dupa Malta - 1266 si Slovenia - 494); densitate de 14,4 ori mai mare decat media europeana.
Vecini: in Sud-Belgia, Est-Germania, Nord si Nord-Vest -Marea Nordului. Prefix telefonic: 00 31
3
Poziţia geografică a statului 1.1 Olanda este situată pe câmpia Europei de Nord și acoperă o suprafață de 41.526 km², din care 33.881 km² este pământ și 7645 km² este apă. Poziț ionare: Nordul Europei, la graniță cu Marea Nordului, între Belgia și Germania. Coordonate geografice: 51 NB, 5 OL Suprafaț ă: total: 41.526 km² pământ: 33.881 km² apă: 7645 km² Graniț ă: total: 1027 km țări vecine: Belgia și Germania Linie de coastă: 451 km Climat: ierni și veri moderate. Teren: câmp, dealuri mici în sudul țării și multe lacuri în nordul țării. Insule în sudvestul și nordul țării. Extremele altitudinii: cel mai scund punct: Nieuwekerk aan den IJssel, -6,71 m cel mai înalt punct: Vaalseberg, 321 m • • •
• •
4
Suprafata Aria indicată de statisticile ONU are în vedere numai teritoriul continental al Olandei; întregul Regat al Țărilor de Jos are o suprafață de 42.437 km 2. Suprafața oficială este de 41.528 km 2 . 1.2
1.3
Ansamblul regional Provinciile Unite Olandeze şi-au declarat independenţa faşă de Spania în 1579; în timpul secolului al XVII-lea, au devenit o putere comercială şi maritimă, cu aşezări şi colonii în întreaga lume. După o ocupaţie franceză de 20 de ani, în 1815 s-a format Regatul ţărilor de Jos. În 1830 Belgia s-a separat şi a format un regat. Olanda a rămas neutră în Primul Război Mondial, dar a fost invadată şi ocupată de către Germania în cel de-al Doilea Război Mondial.O naţiune modernă şi industrializată, Olanda este de asemenea un exportator important de produse agricole. Olanda este unul din membrii fondatori ai NATO şi UE şi a participat la introducerea monedei euro în 1999.În octombrie 2010, Antilele Olandeze s-au dizolvat şi cele mai mici 3 insule - Bonaire, Sint Eustaius şi Saba - au devenit municipii în structura administrativă a Olandei. Insulele mai mari ale Sint Maarten şi Curacao s-au alăturat Olandei şi Arubei ca ţări constituente, formând Regatul Olandei.Structura administrativă în Olanda este trasată de principiul unitar descentralizat. Autorităţile publice sunt organizate pe trei nivele, administraţia de stat, aceea a provinciilor şi cea a municipalităţilor. Administraţia de stat este condusă de guvern, care este format din rege şi miniştri. În Consiliul de Miniştri, la care iau parte toţi miniştrii şi care este prezidat de primul -. Ministru, se aplică principiul responsabilităţii colective. Fiecare ministru răspunde în faţa Parlamentului pentru portofoliul său. Şi administraţia provincială are un „comisar regal”, căruia i se poate desemna prin statut responsabilitatea de a întări directivele emise de guvern. Deşi autorităţile provinciale şi municipale sunt subiect al supravegherii statului, ele se bucură de o mare libertate. Noile responsabilităţi pentru administraţie sunt introduse în majoritatea cazurilor la nivel local. În aceste limite, municipalitatea îndeplineşte rolul unui „laborator pentru administraţie” şi aduc astfel o combinaţie considerabilă la dezvoltarea dreptului administrativ. Pe lângă autorităţile locale, mai există şi corporaţiile profesionale, a căror jurisdicţie este limitată la un areal bine delimitat. Din punct de vedere organizatoric, ele sunt la acelaşi nivel cu municipalităţile provinciale şi de stat. Regatul Ţărilor de Jos este compus din douăsprezece provincii:
Provincie
Capitala
Frizia Groningen Drenthe Overijssel Flevoland Gelderland Utrecht Olanda de Nord
Leeuwarden Groningen Assen Zwolle Lelystad Arnhem Utrecht Haarlem
5
Olanda de Sud Zeelanda Brabantul de Nord Limburg
Haga Middelburg Hertogenbosch Maastricht
Oraşe din Olanda. Amsterdam Apeldoorn Arnhem Bilthoven Boekelo
(capitala)
Delft Eindhoven Groningen Haarlem Haga
Leiden Maastricht Rotterdam Utrecht Wageningen
Capitolul II : Încadrarea în tipologia statală 2.1
Relieful
Olanda reprezinta partea europeana a Regatului Tarilor de Jos si este situata in vestul Europei avand unrelief dominat de o campie joasa in cea mai mare parte cu altitudini de sub 100 metri, fiind marginita la vest si nord de Marea Nordului, la est de Germania iar la sud de Belgia. Calota glaciara cuaternara si apele curgatoare au modelat aceasta campie, din care25 % se afla sub nivelul marii si este protejata prin diguri construite si prin dune de nisip. Altitudinea maxima a tarii este Vaalserberg(321m) din masivul Limburg.Tara are o suprafata de 41.526 km² (pământ: 33.881 km² , apă: 7.645 km² ) fiind impartita in 12 provincii care la randul lor suntorganizate in 458 de municipalitati terestre si 27 de districte maritime. Tara riverana Marii Nordului, Olanda a avut de luptat in permanenta cu capriciile climaterice si, conform ultimelor studii, cu pericolul diminuarii suprafetei de uscat din cauza eroziuniitarmurilor. O foarte mare parte din pământ este sub nivelul mării, cu încercări de recuperare, fiind protejat de 1.500 mile de diguri. În partea de sud a ţării există câteva dealuri. Pe teritoriul Olandei se află cursurile inferioare ale fluviilor Rhin (cu braţele sale Waal şi Lek), Maas şi Schelde, căi navigabile importante ale Europei de vest. O reţea densă de canale şi mai multe lacuri completează hidrografia ţării .
CLIMA - In Olanda vara este calda, temperatura medie a lunii iunie este de 16-17 °C. Iarna este este un anotimp racoros, temperatura medie a lunii ianuarie pe coasta fiind in jur de 2°C, in interiorul tarii mai scazuta. Masele de aer polar fac ca in multe ierni temperatura aerului sa scada sub temperatura de inghet. Atunci cand ninge canalele si lacurile se acopera cu gheata. Cantitatea anuala de precipitatii este in jur de 800 mm, in tinuturile aflate mai departe de mare este ceva mai mica. 2.2
Nivelul PIB-ului:
Economia Olandei se remarcă prin relaţiile industriale stabile, rata şomajului şi inflaţiei relativ scăzute, un surplus considerabil de bani şi joacă un rol important în ceea ce priveşte transportul european. Activitatea industrială se bazează predominant pe 6
procesarea produselor alimentare, produselor chimice, rafinarea petrolului şi maşinăriile electrice.Sectorul agriculturii este unul mecanizat şi cuprinde doar 2% din forţa de muncă, dar asigură un surplus de cantitate pentru exporturi şi în industria procesării produselor alimentare. Olanda, împreună cu cele 11 state europene partenere, a început să pună în circulaţie moneda euro pe 1 ianuarie 2002. Olanda este una dintre ţările europene care atrag cele mai mari investiţii străine directe şi este unul dintre cei patru mari investitori în SUA.După 26 de ani de creştere economică neîntreruptă, economia Olandei - care este dependentă de comerţul străin şi serviciile economice - a fost puternic lovită de criza economică mondială. PIB-ul Olandei s-a micşorat la 3.9% în 2009, în timp ce exporturile s-au diminuat cu aproximativ 25% din cauza cererii mici. Sectorul financiar a avut de asemenea de suferit, din cauza expunerii câtorva bănci olandeze la titlurile cu valori ipotecare americane . Ca răspuns la turbulenţele de pe pieţele financiare, guvernul a naţionalizat două bănci şi a investit miliarde de dolari într-o a treia pentru a preveni riscul sistemic. Guvernul a căutat de asemenea să stimuleze economia naţională prin accelerarea programelor de infrastructură, oferind încetarea taxelor de impozit pentru angajatori pentru a păstra muncitorii, şi extinderea facilităţilor de credit pentru export. Cu toate acestea, programele de stimulare şi salvare pentru sistemul bancar au adus un deficit bugetar de aproximativ 4,6% din PIB în 2009 şi 5,6% în 2010, care contrastează puternic cu o creştere de 0,7% în 2008. Odată cu creşterea şomajului în sectorul privat, guvernul prim-ministrului Mark Rutte trebuie creeze o presiune pentru a ţine deficitul bugetar sub control în timp ce promovează redresarea economică.
PIB - RATA REALĂ DE CREŞTERE: 1.7 % (2010) LOCUL ÎN LUME: 160 -3.9% (2009) 1.9% (2008
7
PIB PE CAP DE LOCUITOR : 40.500 $ (2010) 40.000 $ (2009) 41.800 $ (2008) LOCUL ÎN LUME: 18
PIB - PONDEREA SECTOARELOR DE ACTIVITATE: AGRICULTURĂ: 2.6% INDUSTRIE: 24.9% SERVICII: 72.4% (2010)
2.3
Regimul politic:
Olanda este o monarhie constituțională din anul 1815, după ce între 1581 și 1806 a fost o republică (țara a fost ocupată de Franța între 1806 și 1815). După 1980, Olanda este reprezentată de regina Beatrix, succesoarea reginei Juliana. Teoretic, regina numește membrii guvernului. Practic, o dată cunoscute rezultatele alegerilor parlamentare, se formează guvernul de coaliție (această etapă poate dura câteva luni), urmând ca acesta să fie recunoscut de regină. Parlamentul este compus din două camere. Membrii celei de-a doua camere (Tweede Kamer ) sunt aleși prin vot direct o dată la patru ani. Senatul, prima cameră ( Eerste Kamer ), are o importanță mai mică. Reprezentanții acesteia sunt aleși indirect de către parlamentele provinciale (care la rândul lor sunt alese direct de asemenea o dată la patru ani). Cele două camere formează adunarea Stărilor Generale (Staten Generaal ).
8
2.4
Valoarea IDU
Indicele Dezvoltării Umane: Tendințe 1980 – prezent
9
Capitolul III : Analiza resurselor 3.1
Resursele naturale gaze naturale, petrol, turbă, calcar, sare, nisip şi pietriş, pământ arabil Olanda (inclusiv sectorul olandez al Mării Nordului) deţine mai mult de jumătate din resursele de gaze naturale ale UE-15 ceea ce îi conferă o poziţie importantă din punctul de vedere al asigurării surselor de energie la nivel comunitar. Între 15% şi 20% din consumul total anual de gaze naturale al Uniunii Europene este produs în Olanda. Astfel, în ultimii 40 de ani, industria naţională de gaze naturale a avut, şi continuă să aibă, o contribuţie importantă la prosperitatea Olandei. Producţia de gaze naturale generează peste 2% din PIB-ul olandez şi asigură aproximativ 11.000 locuri de muncă, predominant în partea de nord a ţării. Anual, în Olanda se extrag circa 70 miliarde m3, din care jumătate pentru consumul propriu. Rezervele sunt estimate la aproximativ 1.600 miliarde m3 la care este posibil să se adauge resurse suplimentare, neconfirmate încă, de 200 – 570 miliarde m3. Două treimi din volumul total al resurselor sunt offshore. Rezerve valutare si rezervele de aur : 39.61 miliarde $ ( 2009) 3.2
Resursele Umane
Olanda are o populație estimată la 16.491.852 persoane (8 martie 2009). Este a 11-a cea mai populată țară din Europa și a 6-a cea mai populată țară din lume. Între 1900 și 1950 populația țării aproape s-a dublat de la 5,1 la 10,0 milionane de locuitori. De la 1950 până la 2000 populația a crescut în continuare de la 10,0 la 15,9 milioane de locuitori, dar creșterea popula ției a scăzut comparativ cu cei 50 de ani precedenți. Rata de creștere estimată este în prezent 0,436% (începând din 2008).Rata fertilită ții în Olanda este de 1,66 copii la o femeie (începând cu 2008), care este mare în comparație cu multe alte țări europene, dar cu mult sub rata de 2,1, necesară pentru înlocuirea naturală a populației. Speranța de viață este mare: 82 de ani pentru femei și 77 pentru bărba ți. Țara are o rată de migrație de 2,55 migrații la 1,000 locuitori.Majoritatea populației din Olanda este de etnie olandeză. La estimarea din 2005 număra: 80,9% olandezi, 2,4% indonezieni(indo-olandezi, sud molucani) 2,4% germani, 2,2% turci, 2,0% surimanezi, 1,9% marocani, 0,8% antilieni și arubani și 6,0% alții. Olandezii sunt printre cei mai inalti din lume,cu o inaltime medie de aproximativ 1,81m(5ft 11in)pentru barbatii adulti si 1,68m(5ft 6in)pentru femeile adulte.Oamenii din sud sunt in medie cu aproximativ 2cm mai scunzi decat cei din nord.Olanda este a 25-a țară cea mai dens populată din lume cu 395 de locuitori pe kilometru pătrat(1,023/km pătrat)sau 484 de persoane pe kilometru pătrat(1,254/km pătrat)doar dacă terenul este luat în calcul.Este cea mai populată țară din Europa cu o populație de peste 16 milioane de locuitori.Randstad este cea mai mare conurbație a țării situată în partea de vest și con ține cele mai mari patru orase:Amsterdam în provincia Olanda de Nord,Rotterdam și Haga în provincia Olanda de Sud și Utrecht în provincia Utrecht.Randstad are o pupulație de 7 milioane de locuitori și este a 6-a zonă metropolitană cea mai mare din Europa.Olandezii sau descendenți ai poporului olandez sunt de asemeni găsi ți în comunită țile de migran ți în toată lumea,în special în Canada,Australia,Africa de Sud și Statele Unite.Conform recensământului din 2006 din SUA mai mult de 5 milioane de americani susțin originea olandeza totală sau parțială.Acolo sunt aproape 3 milioane de africani descenden ți din olandezi care traiesc 10
în Africa de Sud.În 1940 existau 290.00 europeni și euroasieni în Indonezia,dar majoritaea au plecat din țară.
STRUCTURA PE VÂRSTE : 0-14 ANI: 17% ( bărbaţi 1.466.218/ femei 1.398.463) 15-64 ANI: 67.4% ( bărbaţi 5.732.042/ femei 5.624.408) 65 DE ANI ŞI PESTE: 15.6% ( bărbaţi 1.141.507/ femei 1.484.369) ( 2011)
VÂRSTA MEDIE: TOTAL: 41,1 ani BĂRBAŢI: 40,3 ani FEMEI: 41,9 ani ( 2011)
RATA DE CREŞTERE DEMOGRAFICĂ: 0.371% ( 2011) LOCUL ÎN LUME: 163 RATA NATALITĂŢII: 10,23 nou-născuţi/ 1000 locuitori ( 2011) LOCUL ÎN LUME: 189 RATA MORTALITĂŢII: 8,85 decese/ 1000 locuitori ( 2011) LOCUL ÎN LUME: 75 RATA EMIGRAŢIEI: 2,33 emigranţi/ 1000 locuitori ( 2011) LOCUL ÎN LUME: 35 URBANIZARE: POPULAŢIA URBANĂ: 83% ( 2010) RATA URBANIZĂRII: 0.8% rata anuală de creştere ( 2010-15) ORAŞE IMPORTANTE- POPULAŢIE: Amsterdam (capitala) 1,044 milioane, Rotterdam 1,008 milioane, Haga (sediul guvernului) 629.000 ( 2009) RAPORTUL DINTRE SEXE: LA NAŞTERE: 1,052 bărbaţi/ femei SUB 15 ANI: 1,05 bărbaţi/ femei 15-64 ANI: 1,02 bărbaţi/ femei 65 DE ANI ŞI PESTE: 0,76 bărbaţi/ femei TOTAL POPULAŢIE: 0,98 bărbaţi/ femei ( 2011) RATA MORTALITĂŢII INFANTILE: POPULAŢIA TOTALĂ: 4,59 decese/ 1000 nou-născuţi vii LOCUL ÎN LUME: 192 11
BĂRBAŢI: 5,08 decese/ 1000 nou-născuţi vii FEMEI: 4,07 decese/1000 nou-născuţi vii
SPERANŢA DE VIAŢĂ LA NAŞTERE: POPULAŢIA TOTALĂ: 79,68 ani LOCUL ÎN LUME: 35 BĂRBAŢI: 77,06 ani FEMEI: 82,44 ani RATA FERTILITĂŢII: 1,66 copii născuşi/ femeie ( 2011) LOCUL ÎN LUME: 175 ALFABETIZARE: DEFINIRE: cei de peste 15 ani care ştiu să scrie şi să citească TOTAL: 99% BĂRBAŢI: 99% FEMEI: 99% ( 2003) NUMĂR ANI ŞCOLARIZARE: TOTAL: 17 ani BĂRBAŢI: 17 ani FEMEI: 17 ani CHELTUIELI CU EDUCAŢIA: 5.5% din PIB ( 2006) LOCUL ÎN LUME: 45
12
Capitolul IV : Industria , Agricultura , Turismul 4.1 Industria şi agricultura INDUSTRIA Olanda este o tara cu o industrie moderna si dezvoltata. Principalele ramuri industriale sunt industria constructoare de masini, electronica, producerea titeiului, constructia de nave si avioane, productia otelului, a produselor textile, a mobilei si a hartiei, a confectiilor si a berii. Amsterdamul este centrul mondial al prelucrarii si al comertului cu diamante. Industria grea: rafinarea petrolului, fabricile de otel si constructoare de masini se concentreaza in zona de coasta, mai ales in Rotterdam, dar centre industriale importante sunt si Ijmuiden, Amsterdam si Kijmegen - toate aflate pe malurile unor rauri - sau canale. Sunt foarte populare cascavalurile, produsele de cacao si de ciocolata, trabucurile, conservele de legume, ginul si berea fabricate in Olanda. Industria metalurgica si electrotenica utilizeza 25%din personalul angajat in industrie si prezinta un profil foarte variat.Sectorul metalelor neferoase este reprezentat printr-o serie de intreprinderi importante producand aluminiu ( 123 mii tone anual ).plumb ( 45mii tone ) zinc (60mii to. ) cositor 7 ( mii tone ) ,precum si unele metale speciale ca indiu. Santierele navale sunt concentrate indeosebi la Rotterdam si la Amsterdam, iar constructi de vase ( 3/4 mil .t.r.b.) plaseaza Olanda pe locul III printre tarile Pietei comune ,cu o productie de 3% din productia mondiala .Se constuiesc vase pentru cabotaj sau navigatia interna ,dragi , platforme de foraj , petroliere cu capacitate depasind 200.000de tone. Constuctia aeronautica s-a afirmat prin avioanele de transport turbo-propulsoare ale uzinelor 'FokkerN.V', dupa cum bine primite pe piata internationala sunt automobi-lele DAF.Industria electrotehica si electronica este reprezentata indeosebi prin concernul 'Philips', care asigura circa 11% din intregule export al tarii.Industri alimentara se situeaza pe locul al doilea an cadrul industriilor manufacturiere, iar 'Unilever ' ,grupul anglo -olandez cu acest profil, este in prezent cel mai important din lume .Productia acestei ramuri industriale este ddirijata catre pietele externe in proporsie de circa 25%.
AGRICULTURA Agricultura Olandei este una dintre cele mai performante din lume este intemeiata pe mica proprietate privata aupra pamantului.Densitatea popilatiei influenteza ansa puternic dimensiunea fermelor individuale , circa 90% dintre acestea avand intre 2-2,5 ha. si mai mult de jumatate circa 5 ha. O alta cale de dezvoltare a agriculturii este extinderea suprafetelor cultivabile , dar si aici s-a ajuns la limita la care extindera urbana a depasit ritmul recuperarii de noi terenuri.In conditile aratate , rezultatele agriculturii olandeze s-au obtinut datorita cultivariiintensive a terenurilor arabile si a unei specializari foarte accentuate in sectorul cresterii vitelor si a horticulturii.Din suprafata totala de 2.215.000 ha. utilizate in agricultura , pasunile ocupa 62% , pamantul arabil 33% si gradinaritul 5% ( dintre care 7100 ha. culturile de sera).Primul loc in sectorul agricol este ocupat de cresterea vitelor cu un apotr de 67,5% din valoarea productiei globale a 13
agriculturi olandeze fata de 18% partea horticulturii. Crestera vitelor este concentrata indeosebi in provincile din nord si din vest.Reputatia Olandei ca mare producatoare de produse lactate este foarte veche , untul de Delft sau cel de Leida bucurandu-se de o larga preferinta pe piata internationala.In aceasta situatie ,Olanda isi avea asigurata plasarea in conditii avantajoase a acestui produs , in forte pana in crahul din feb. 1673schimbul caruia importa penrtu cosumul intern , la preturi reduse , untul din Anglia si Irlanda.In prezent , circa 40% din productia de lapte este industralizata in vederea exportului.Olanda situandu-se pe primul loc in exportul mondial de branzeturi si de lapte condesat.Aceasi atentie este acordata cresterii pasarilor ,Olanda fiind cea mai mare exportatoare de oua de pe piata mondiala . Culturile cerealiere (grau ,orz , secara, ovaz) ocupa o suprafata redusa (c. 3/5 din suprafata terenurilor agricole ) si nu acopera consumul intern .In schimb , culturile de sfecla de zahar satisfac in intregime consumul intern ( care atinge cifra de 50 kg de zahar pe locuitor , respectiv cu circa 30% mai ridicat decat Franta) creand si un disponibil pentru export. Faima Olandei ,bine meritata de altfel , este legata de de culturile sale de flori indeosebi de culturile de lalele.
4.2
Turismul Olanda, o ţară surprinzătoare, cu un un peisaj tipic şi nenumărate atracţii, a fost de-a lungul timpului subiectul multor picturi şi alte opere de artă. Astfel, turiştii vor fi plăcut surprinşi să descopere că cele 12 provincii olandeze oferă păduri întinse şi bogate, dealuri ondulate cu podgorii de viţă de vie, superbe rezervaţii naturale si nu în ultimul rând pajişti întinse pline de vestitele lalele viu colorate. Însă Olanda înseamnă şi mai mult: oraşe moderne combinate cu sate tradiţionale, elegante boutiquri şi cafenele îmbietoare, muzee bogate în cultura zilelor noastre dar şi în fascinanta istorie. Dar cultura Olandei nu se găseste numai în cele peste 1000 de muzee, ci şi pe stradă, unde veti găsi vânzători ambulanţi de brânză, peşte şi alte produse specifice, îmbrăcaţi în costume tradiţionale, de la cei mai tineri până la cei mai vârstnici.
Amsterdam este un oraş frumos din Tarile de Jos cu o arhitectură impresionantă, canale adorabile care traversează orasul, oameni prietenoşi şi unde poţi face tot felul de cumpărături. Oraşul satisface gusturile fiecărui călător, fie că acesta preferă cultura şi istoria, petrecerile, sau doar farmecul relaxant al unui vechi oraş European. Primăvara e sezonul cel mai bun al anului în care să vizitezi orasul. În aprilie toate lalelele sunt înflorite. Poţi face o excursie de o zi la Keukenhof, faimoasa gradină de lalele a Olandei şi cu această ocazie, poţi vizita şi alte locuri din partea de vest a ţării. Mulţi turişti vizitează Amsterdamul pentru a se bucura de o atitudine mai libertină faţă de droguri, de exemplu. Este adevărat ca vinderea marijuanei şi a hashish-ului s-a legalizat. Le poţi cumpăra în celebrele Coffee Shops. Din nefericire, spre detrimentul celorlalţi, unii turişti profită de această libertate şi cred ca nu vor fi luaţi la răspundere pentru faptele lor. În ultimii ani, oraşul a depus eforturi considerabile în a împiedica asemenea abuzuri şi de a-şi menţine în acelaşi timp atmosfera comodă şi placută. E important să faceţi distincţia între expresiile Coffee Shop şi Café, care se traduc în limba română prin
14
acelaşi cuvânt: cafenea. Prima expresie denotă un loc în care este permis sa fumezi droguri, iar a doua, un loc unde poţi servi o ceaşcă de cafea sau un pahar de bere. Rotterdam este un oraş portuar, în provincia Olanda de Sud, Ţările de Jos. Oraşul port mare şi modern a renăscut ca pasărea Phoenix din cenuşa celui de-al doilea război mondial. In 1940 germanii au bombardat oraşul în încercarea de cucerire rapidă a Olandei. Cele mai multe demolări au avut loc de fapt în timpul reconstructiilor. Numai trei clădiri din centru au supravieţuit în mod miraculos: primăria, biserica Sf. Laurentiu şi Casa Albă. Astăzi Rotterdam este cel mai modern oraş din Olanda, cu turnurile sale care se înalţă pe clădirile de afaceri din centru. Unii sunt de părere că oraşul a fost doar un teren de joacă unde arhitecţii şi-au pus în practică ideile, însă asta doar face din el un oraş inovator în privinţa arhitecturii. De ceva timp, este locul ideal de a ieşi seara. Desi Rotown este cunoscut pe plan internaţional, Thalialounge este locul preferat, cu atmosfera sa foarte atractivă, iar De Doelen este o locaţie minunată pentru muzica clasică. Rotterdam a surclasat Amsterdamul şi este acum numarul unu în privinţa vieţii de noapte. Turnul Spatial Euromast (184 m. înaltime), simbolul oraşului, a trebuit înălţat de cateva ori pentru a-şi păstra poziţia de cea mai înaltă clădire din oraş. Turnul are un lift care se roteşte şi în care poti sta jos şi privi oraşul şi peisajul portuar. Fiind unul dintre cele mai aglomerate din lume, portul este şi cel mai mare. Muzeele nu lipsesc din acest oraş. La muzeul Boymans-van-Beuningen este expusă o colecţie de pictură, sculptură şi design care merită să fie văzută. Pentru cei mai mulţi este suficientă o zi, însă dacă vrei să vezi mai multe, ai nevoie de mai multe zile. Institutul olandez de Fotografie şi Arhitectură se află chiar langă centru şi are o multime de galerii. În februarie are loc Festivalul Internaţional de Film, iar la fiecare doi ani un festival de fotografie. Kunsthal , creat de faimosul arhitect Rem Koolhaas, are expoziţii temporare din toate formele de exprimare artistică şi culturală.
Haga, reşedinţa Familiei Regale, un oraş de o deosebită eleganţă ce oferă turiştilor pieţe colorate, staţiuni atrăgătoare cu faleze pline de viaţă dar şi un binecunoscut şi frecventat casino. În centrul oraşului Haga se află cateva cladiri guvernamentale drăguţe, conace statale (aparţinand unor ambasadori şi ambasade) şi muzee bune (Mauritshuis, Panorama Mesdag) ce aparţin de Amsterdam şi Rotterdam.
Alte obiective şi atracţii turistice din Olanda: Faceţi o excursie pâna la Arnhem în sud-estul Olandei, unde a avut loc Operaţiunea Market Garden în cel de-al doilea război mondial şi unde traversarea Rinului s-a dovedit a fi prea dificilă pentru forţele aliate. Treziţi-vă devreme pentru a asista la Licitaţia de Făină Aalsmeer (Bloemenveiling Aalsmeer), cea mai mare clădire comercială din lume, situată aproape de Amsterdam. Îndreptaţi-vă spre sud-estul îndepărtat al ţării, pentru a vedea arhitectura medievală din Maastricht, cel mai vechi oraş fortificat al Olandei. Atracţiile principale includ bisericile Sfanta Fecioară şi St Servatius Nu rataţi spectaculosul turn al catedralei şi centrul istoric din Utrecht, oraş care se laudă cu un muzeu nou, dedicat operei lui Dick Bruna, creatorul lui Miffy.
15
Admiraţi lalelele Olandei. Cele mai spectaculoase se află la Haarlem, la 20km de vest de Amsterdam. În zonele rurale puteţi admira aceste flori din martie până la jumătatea lunii mai. Priviţi spectacolul din pieţele de brânză. Cele mai bune sunt Waagplein în Alkmaar, deschisă în fiecare vineri din aprilie până în septembrie şi Gouda, la 20km sudest de Rotterdam. Urmăriţi talentul lucrătorilor de porţelan la atelierul de olărie regal din Delft, oraş în care mai puteţi vedea un centru dedicat artistului Johannes Vermer. Conduceţi pe Afsluitdijk, o barieră de 30km construită în anii 1930 pentru a separa Zuiderzee de Marea Nordului. Mergeţi cu liftul de mare viteză al Euromast şi luaţi cina la 100m înălţime. În satul Zaanse Schans puteţi face o incursiune în trecut, pentru a vedea case tradiţionale, mori de vânt funcţionale, o fabrică de saboţi, o fermă de brânză, constructori de bărci şi câteva muzee. Insulele Waden sunt o destinaţie populară. Vă puteţi deplasa între acestea cu feribotul. Plimbaţi-vă în oraşul istoric Gouda, urmând Harta Brânzei care vă va duce spre diverse atracţii.
Analiza Swot Puncte tari -turismul este o ramura a economiei extrem de dezvoltata; - cel mai mare producator de gaze naturale al Europei ; -reteaua de transport maritim foarte dezvoltata; - agricultura foarte dezvoltata , in special cresterea animalelor ;
Puncte slabe -pozitia sub nivelul marii poate aduce mari inundatii ; - populatiei in curs de imbatranire ; -nu are multe resurse de subsol cea mai importanta resursa fiind gazele naturale , celelate resurse de subsol lipsind sau fiind nesimnificative ;
Oportunitati
Amenintari
- potential energetic mare din cauza - datorita faptului ca se afla sub nivelul pozitiei statului fiind sub nivelul marii marii , odata cu cresterea apelor oceanului poate produce energie hidroelectrica foarte planetar se vor produce mari inundatii ; multa ;
16
BIBLIOGRAFIE
Claudiu-Viorel Savulescu ( 2004 ) , Olanda – Ghid Turistic , editura Vremea , colectia In jurul Lumii Horia C. Matei,S. Negut "Enciclopedia statelor lumii" Buc. ,1996 Nicolae Cordoneanu "Olanda " ,editura Enciclopedica Româna ,Buc. 1973 http://ro.wikipedia.org/wiki/Olanda#Politic.C4.83 http://www.scientia.ro/scientia-geographica/109-cia-the-world-factbook-in-limbaromana/1789-olanda-harta-geografie-populatie-guvernare-economie-telecomunicatiitransporturi-sistem-aparare-nationala.html http://www.scribd.com/doc/30165596/olanda
17
