ACADEMIA NAŢIONALĂ DE INFORMAŢII
General de brigadă (r).prof.univ.dr. Cristian Troncotă
TEMA Combaterea terorismului. Organizarea şi desfăşurarea activităţilor informative în România
Cuprins 1.
Terorismul, ameninţare globală
2.
România şi ameninţările teroriste
3.
4.
5.
Cadrul normativ în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului Strategia şi sistemul naţional de prevenire şi combatere a terorismului Unităţi antiteroriste de elită
I.
TERORISMUL, AMENINŢARE GLOBALĂ
1.
DEFINIŢIE, NOŢIUNI GENERALE
Fapte criminale îndreptate contra unui stat, unei personalităţi sau în public al cărui scop este de a provoca teroarea. 109 definiţii
Forme de manifestare Actele teroriste
- 83% violenţă - 65% ţeluri politice - 51% inducerea sentimentului de frică - 21% arbitrariu - 17% victimizarea civililor - piraterie aeriană, navală, terestră - luatre de ostatici - răpirea unor personalităţi publice
interne - de stat
- ideologic -naţionalist
internaţionale
întărirea satatului distrugerea sau compromiterea
Terorismul este un pericol deosebit de grav pentru coeziunea socială, securitatea indivizilor şi a statelor După elementul terorism subiectiv al acţiunii
Grupurile teroriste antiterorismul contraterorismul
dispun de
- de drept comun - social -sinucigaş -o bună organizare -reţele de case conspirative - structuri secrete proprii - mijloace de transport - armament (nueclear, biologic)
- măsuri defensive - măsuri ofensive
rezoluţii pentru ONU -combaterea terorismului
Repere istorice - 1789 - 1794 - revoluţia franceză – “teroarea iabobină” -1917 - 1924 – “teroarea roşie” în timpul şi după revoluţia (lovitura de palat) din Rusia - jumătatea secolului al XIX-lea - primele măsuri de combatere a terorismului - 1856 - Belgia introduce în legislaţia penală clauza atentatului ce făcea posibilă extrădarea persoanelor implicate în asasinate politice - 1930 - Conferinţa de unificare a dreptului penal de la Bruxelles defineşte noţiunea de terorism, astfel: “Folosirea intenţionată a unor mijloace capabile să producă un pericol comun reprezintă acte de terorism ce constau în crime împotriva vieţii, libertăţii şi integrităţii fizice a unor persoane sau care sunt îndreptate contra proprietăţii private sau de stat”
- 1934 - asasinarea la Marsilia a regelui Alexandru al Iugoslaviei şi a ministrului de externe francez Louis Barthou
Reacţia statelor faţă de aceste crime
Art 1.
- aducerea terorismului în faţa Ligii Naţiunilor - 16 noiembrie 1937 - adoptarea Convenţiei pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului - primul instrument juridic internaţional în materie (iniţiator juristul român Vespasian Pella) “Înaltele părţi contractante, reafirmând principiul dreptului internaţional potrivit căruia este de datoria oricărui stat de a se abţine de la orice fapt destinat să favorizeze activităţile teroriste îndreptate împotriva altui stat şi să împiedice actele prin care acestea se manifestă, se angajează să prevină şi să-şi acorde în mod reciproc concursul”
Evenimente teroriste pe teritoriul României 8 iunie 1862 - asasinarea primului ministru conservator Barbu Catargiu -ora 17.30 – însoţit de col. Nicolae Bibescu, în trăsură în momentul în care trcea pe sub clopotniţa Mitropoliei -s-au tras două focuri de armă – unul l-a lovit în cap, omorându-l pe loc; al doilea a trecut pe lângă urechea prefectului -Proiectul legii rurale – opoziţia liberală s-a ridicat cu îndârjire Substratul politic
pentru că dorea o reformă în interesul ţărănimii -Era conştient că se expune unui mare pericol -Înainte de a părăsi Parlamentul Catargiu a rostit o frază memorabilă Voi prefera moartea mai înainte de a se încălca sau de a lăsa să se calce vreuna din instituţiile ţării
Alexandru Ioan Cuza – într-o scrisoare către Costache Negri: „Ura şi fanatismul politic au înarmat braţul
celui ce a lovit pe domnul Catargiu”
-Cercetările au fost întrerupte „brusc „ din ordin ” asasinatul nu a fost opera unui psihopat ci era vorba de un complot bine organizat şi cu implicaea unor înalte personalităţi şi a instituţiilor statului Suspiciunile îl vizau chiar pe col. Nicolae Bibescu, poreclit de bucureşteni „Bibescu pistol” Autorul :
Gheorghe Bogati- fost ofiţer de carieră, după trecerea în rezervă îndeplinise mai multe misiuni secrete în slujba unor guverne străine (habsburgic, otoman)
8 decembrie 1909 - atentat misterios asupra primului ministru Ion I. C. Brătianu - Implicate chiar organele de Siguranţă create cu un an înainte Atentatorul Gheorghe Jelea Stoenescu lăcătuş la Atelierele CFR, fost membru în Sindicatul ceferiştilor a tras 3 focuri de armă, două au provocat plăgi fără gravitate
Substratul politic
Legea sindicatelor, asociaţiilor profesionale, a funcţionarilor statului, judeţelor, comunelor şi stabilimentelor publice – Legea Orleanuîngrădea drepturile li libertatea mişcării sindicale Guvernul liberal pornise o campanie contra sindicatelor socialiste, acuzate de complicitate şi ca autori morali
Constantin Mille avocatul apărării
„Atentatul a fost pus la cale de Poliţia de Siguranţă şi de către anarhiştii din solda ei”
Adolf Reichman Bruner- agent de siguranţă
- a recunoscut că fusese unul dintre organizatorii Atentatului -numele lui şi a altor agenţi ai Siguranţei fuseseră pronunţate la proces, dar procurorul general D.A. Oprescu „a cerut tăcerea”
N. D. Cocea socialist
„Am ajuns să trăim într-o atmosferă nenorocită de spionare şi de denunţare sistematică... Se întâmplă un conflict între poliţie şi muncitori ! Totdeauna sindicaliştii ies vinovaţi ”
28 iunie 1914 - atentatul de la Sarajevo Arhiducele Frantz Ferdinand de Habsburg – moştenitorul Tronului Austro-Ungariei şi soţia sa Sofia au fost asasinaţi
Substratul politic
Îi doreau moartea
De a nu se realiza ideea federalistă – org. statelor din Europa S-E sub hegemonia casei de Habsburg
- clasa politică ungară pentru planurile federaliste - membrii Casei de Habsburg datorită căsătoriei morganatice (Sofia era cehoaică) - Francmasoneria îl considera un catolic bigot - slavii de sud pentru că se împotrivea unificării lor într-un stat naţional independent
Autorii atentatului Studenţii bosniaci
Gavrilo Princip din Grabov Nedjelko Cabrinovici din Trebinje
Org. teroristă „Mâna Neagră”- „Unire sau moarte”
Col. Dragutin Dimitrievici – şef Birou informaţii al M.St.M. Al armatei sârbe planificatorul
Viktor Alexeevici Artamanov – ataşatul militar al Rusiei la Belgrad acord tacit
Septembrie 1916 von dem Bussche şi alţi membri ai legaţiei germane
de la Bucureşti aveau pregătite acţiuni terorist-diversioniste care puteau fu puse în aplicare în funcţie de poziţia statului român
5 octombrie 1916 în urma unei descinderi la legaţia germană – după Ce personalu plecase precipitat – au fost descoperit în grădină un depozit de explozibil şi fiole cu microbul morvei (răpciugă)
antecedent
Septembrie 1915 – după intrarea Italiei în război serviciile
speciale germane răspândiseră în rândul populaţiei microbi de tifos exantematic
Septembrie 1916 în România aviaţia germană a lansat mici pachete cu bomboane infestate cu microbin
Cercetări şi analize de laborator întreprinse de profesorii
Ion Cantacuzino şi Victor Babeş
Prof. Ion Cantacuzino
Prof. Victor Babeş
Măsuri de prevenire
N.B.
Pierderile destul de mici înregistrate în rândul populaţiei româneşti s-au datorat acţiunilor ferme ale autorităţilor centrale şi locale de stat, care, folosind eficient mijloacele de comunicare către populaţie, au reuşit în scurt timp să convingă cetăţenii din zonele contaminate să stea la distanţă de obiectele oferite „cu atâta generozitate” de aviaţia germană, să anunţe imediat organele de poliţie şi să coopereze îndeaproape cu acestea pentru limitarea şi îndepărtarea pericolului.
Toamna 1915 - serviciile speciale germane colaboraseră foarte strâns cu cele austro-ungare în organizarea unui atentat prin care se urmărea lichidarea unor fruntaşi ai vieţii politice româneşti
Emil Costinescu, trebuia eliminat pentru că pretinsese ca plata unei cantităţi de 50 de mii de tone de cereale să se facă în aur de către consorţiul beneficiar germano -austro-ungar
Prin eliminarea liderului conservator Nicolae Filipescu, dar şi a lui Take Ionescu — notorii agitatori unionişti —, se urmărea demoralizarea Partidului Conservator, organizaţie politică în care Puterile Centrale îşi puneau speranţe, văzând-o ca pe o alternativă ipotetică la o guvernare viitoare a României
atentatorii Ion Baboş, Toth Ilies şi Jakob Offenberger
Atentatele, planificate să se producă la jumătatea lunii decembrie 1915, au eşuat în primul rând datorită unei întâmplări, şi mai puţin abilităţii organelor de informaţii şi siguranţă româneşti.
Atentate teroriste puse la cale de comuniştii anarhişti La Moscova se afla centrul de spionaj şi terorism condus de un anume Jujnii afiliat Partidului Comunist bolşevic- la Odessa o filială sub conducerea lui
Grinştein
Toate actele de terorism contra României de la începutul anilor 20 au fost opera org. Odessa
- aruncarea în aer a podului de la Căuşani - distrugerea unor depozite militare - sabotaj pe linia Ciocăneşti Chitila - Atentatul de la Senat
Octombrie 1920 – atentat cu bombă împotriva Simplonului –
tren de lux ministerial - în ultimul vagon se afla Constantin Argetoianu ministrul de Interne
„Prin acest atentat vizam un răspuns la faptele guvernului, pentru a lovi în burghezimea ce se găsea în acel moment în Simplon. Nu ştiam că ministrul Atgetoianu este în Simplon, dar a-şi fi voit să fie, ca să-l fac să tremure”
9 decembrie 1920 – „atentatul de la Senat” Max Goldstein agenţi cekişti Saul Osias Leon Liechtblau Alex. Constantinescu - complice victime - episcopul Dimitrie Radu Episcop de Oradea Mare, - Dimitrie Greceanu - ministrul justiţiei, - Spirea Gheorghiu - senator - 16 grav răniţi (gen.Coandă, preşedintele Senatului)
Max Goldstein „Doar prin lichidarea vârfurilor clasei dominante, societatea burgheză se va prăbuşi, iar în locul ei se va putea construi o lume nouă, fără exploatare şi asuprire ”
1924 Internaţionala a III-a comunistă – Planul Kolarov – viza revoluţionarea Basarabiei, apoi a întregii Românii
15 - 18 septembrie 1924 - se desfăşoară atacul terorist de la Tatar - Bunar. Grupuri înarmate de bolşevici ocupă primăria şi proclamă Republica Sovietică Moldovenească - 30 de morţi Armata română intervine, restabilind ordinea. Au fost arestate 489 persoane, dintre care 9 români
Inspectoratul General de Siguranţă din Chişinău – contribuţie Importantă la neutralizarea acestei vaste reţele de spionaj şi terorism controlată de la Moscova, via Odessa şi cu ramificaţii În toată Basarabia şi în Vechiul Regat
Opinia publică din Români a aflat adevărata faţă a Comuniştilor anarhişti, care îşi bazau principalele „activităţi revoluţionare pe spionaj şi terorism”
Mişcarea comunistă a intrat de la început în istoria naţională cu steagul roşu al bolşevismului într-o mână şi cu bomba teroristă în cealaltă
5 aprilie 1936 atentat dejucat la cantina studenţească de la Palatul Culturii din Târgu Mureş unde se desfăşura Congresul Uniunii Naţionale a Studenţilor Creştini Mobilul politic
Prin acţiuni teroriste provocatoare tinerii comunişti urmăreau destabilizarea ţării
3 aprilie Chestura polişiei din Târgu Mureş primeşte un denunţ percheziţie La comunistul Alexandru Mihail - cel care trebuia – să îndeplinească misiunea s-au găsit patru bombe în curs de confecţionare şi un revolver cu 30 de cartuşe
Intervenţia promptă a org. Min. de Interne a prevenit un atentat ce se putea soda cu numeroase victime
Eugen Cristescu 1895 - 1950
director al Poliţiei de Siguranţă 1927 – 1934 Director general al Serviciului Special de Informaţii (SSI) 1940 - 1944
„Partidul Comunist din România nu a numărat mai mult de 1150 membri, dintre care jumătate Erau agenţii lui Sava Dumitrscu, specialistul Nostru în mişcarea comunistă”
După scoaterea comuniştilor în afa legii (1924) şi până la intrarea în legalitate a acestei mişcări (23 august 1944), datorită penetrării masive cu agenţi ai SSI şi Siguranţei, pe teritoriul României au fost prevenite ori dejucate toate acţiunile terorist-diversioniste ori de sabotaj iniţiate de comunişti (C.T.)
Atentate teroriste puse la cale de legionari Septembrie 1923 – „Complotul din Dealul Spirii” Corneliu Zelea Codreanu a pus la cale un atentat ce viza
asasinarea directorilor ziarelor „Lupta”, „Adevărul” şi„”Dimineaţa” Org. de poliţie au fost informate la timp şi au luat măsuri speciale de protecţie
1924 în penitenciarul Văcăreşti tentativă de asasinat asupra lui Vernichescu
24 octombrie 1924 – asasinarea prefectului de Iaşi Constantin Manciu de către Corneliu Zelea Codreanu
29 decembrie 1933 - asasinarea primului ministru I.G.Duca
16 iulie 1936 - asasinarea lui Mihai Stelescu de către decemvirii legionari conduşi de Caratănase - 200 de gloanţe
29 noiembrie 1938 asasinarea lui C.Z.Codreanu, nicadorilor şi decemvirilor că către jandarmi la ordinul lui Carol
21 septembrie 1939 - asasinarea primului ministru Armand Călinescu echipa de legionari condusă de Miti Dumitrescu
Horia Sima
26-27 noiembrie 1940 - asasinatele de la Jilava, Snagov şi Streşnicul
Martie 1941 - august 1944 patru tentative de asasinare de către legionari a mareşalului Ion Antonescu - dejucate de SSI 19 martie 1941 - o echipă a morţii a pus la cale un atentat asupra conducătorului statului, dar şi a generalului Erik Hansen şi Mamfred von Killinger, pe motiv că trădaseră cauza legionarilor 22 martie 1942 - Comandamentul clandestin legionar din Bucureşti împreună cu grupul din Prahova, tentativă de atacare a trenului aflat lângă Sinaia, asasinarea conducătorului statului şi lovitură de stat 28 septembrie 1942 - elemente de sacrificiu - au plănuit asasinarea generalui Dumitru Popescu, a lui Mihai Antonescu şi Eugen Cristescu 28-29 iunie 1944 lansată o echipă din 7 legionari (conduşi de Teodor Djonat şi Cristu Gheracostea) la Olăneşti Vâlcea, dirijaţi de NKVD, pentru asasinarea mareşalului şi participarea la lovitura de stat
Concluzie
Terorismul autohton s-a manifestat deosebit de violent, prin crime cu motivaţie politicoideologică. Implicate organizaţiile extremiste de stânga (comunişti) şi de dreapta (legionari) Victime au căzut prim-miniştri, miniştri, parlamentari, personalităţi cultural ştiinţifice. Dejucarea unor atentate a fost posibilă datorită profesionalimului serviciilor secrete, prin infiltrarea de agenţi în rândul atentatorilor.
2.
Perioada războiului rece STRUCTURI ŞI ACŢIUNI PREMERGĂTOARE ÎNFIINŢĂRII USLA
1964 - Batalionul de intervenţie (trupe de securitate) 1969 - 1970 - Compartimentele Arta în structurile de contraspionaj 1971 - comnado palestinian - tentativă de asasinat asupra ambasadorului Israelului la Bucureşti 5 mai 1972 -dejucarea unei tentative de asasinat asupra premierului israelian - Golda Meir - aflată în vizită la Bucureşti 1974 - evadarea din penitenciarul Baia Mare a şapte deţinuţi periculoşi - jaf armat - sechestrări de persoane - prima tentativă de deturnare a unei aeronave pe ruta Oradea-Bucureşti 24 august 1975 - doi membri ai organizaţiei Bader Meinhof au fost arestaţi
1976 - contracarate acţiunile a 22 de străini cu preocupări teroriste - 6 declaraţi indezirabili şi la 16 li s-a întrerupt şederea în ţară 1977 - dejucată tentativa de asasinat asupra ambasadorului Iordaniei la Bucureşti de către doi ceţăţeni români 19 noiembrie 1979 - Ambasada Egiptului din Bucureşti ocupată cu forţa de studenţi irakieni
Ordinul nr. 04553 din 15 decembrie 1977 - se înfiinţează
Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă - GSG-9 (Granzchutzgruppe ) R.F.Germania
- Special Activity Squadron - SAS - Marea Britanie - 600 cadre din care jumătate ofiţeri
structura
Compartiment operativ - ofiţeri din contraspionaj Serviciul Special de intervenţie luptători special instruiţi “Şoimii”
Atribuţii USLA - protecţia
Ambasadelor şi a personalului diplomatic acreditat în România Aeroporturilor şi aeronavelor în timpul traficului
- apărarea
Conducerii superioare de partid şi de stat pe timpul desfăşurării unor manifestaţii de masă ori a unor deplasări în ţară şi străinătate
- până în decembrie 1989 USLA a încheiat 28 de convenţii pentru asistenţa aeronavelor la sol din punct de vedere antiterorist
USLA şi terorismul internaţional - 4 decembrie 1984 - studentul palestinian Ahmad Mohamed Ali Al-Hersh l-a ucis prin împuşcare pe diplomatul iordanian Azmi Said Al-Mufti - 20 aprilie 1985 Tribunalul Suprem îl condamnă la 20 de ani îmchisoare - 26 mai 1985 - bombă cu două măsuri de siguranţă de dezamorsare - plasată sub maşina unui diplomat iordanian - a deflagrat - şi-au pierdut viaţa cpt.ing.Ion Vidrean şi lt.-col. Alecsandru Donner
24 decembrie 1986 - trei arabi (cu paşapoarte libaneze) au fost reţinuţi la controlul antitero pe aeroportul Otopeni - în bagaje lor s-au depistat sticle cu băutură, dar în interior pistoale şi muniţie aferentă - intervenţia grupei operative a lt-col. Gh. Trosca - în primele trei zile de anchetă arabii s-au dovedit total necooperanţi - după ce s-a produs un atentat suicidar - cu bombe asupra unui avion libanez - cei trei au recunoscut că se aflau în legătură cu acel caz
Acte teroriste contra regimului comunist - piraterie aeriană, luarea de ostateci, atacuri armate, trecerea în forţă a fronţierei de stat - februarie 1977 - 6 tineri din Cluj-Naoca au încercat să deturneze cursa Tarom pe ruta Bucureşti - 23 august 1981 - acţiunea Autobuzul - Andrei Drăgănescu, Viorel Butincu şi Mircea Emil Munteanu au spart postul de Miliţie din localitatea Pui, au sustras armament, au sechestrat pasagerii unei curse de autobuz, au negociat cu autorităţile (un elicopter de Crucea Roşie, 30 000 $ pentru a pleca în Austria). Schimb violent de focuri 6 morţi şi 17 grav răniţi
- 1982 tentativă de deturnare a navei fluviale “Mehedinţi” - 1983 - tentativă de deturnare a aeronavei Bucureşti-Caransebeş - intervenţie promptă a “şoimilor” - 17 septembrie 1983 - singura tentativă de asasinare a lui N. Ceaşescu. Atentatorii - Viorel Rovenţu, Petre Năstase, Nicolae Stanciu şi Raul Volcinschi. Acţiune planificată de Tudor Bugnariu (fost decan al Facultăţii de filozofie din Cluj, Mircea Stoica, şeful catedrei de drept de la ASE şi Simion Pop, fost decan al Facultăţii de drept din Cluj - atentatorii au spart postul de Miliţie din satul Osica de Sus, au sustras armament şi muniţie. La 24 septembrie au fost prinşi
16 ianuarie 1984 - tentativă de deturnare a aeronavei Tarom pe ruta Arad - Bucureşti cu 7 membri ai echipajului şi 46 pasageri la bord - atentatorii - Doru George Guguilă şi Oancea Florin Daniel - pistol artizanal mascat într-un fier de călcat şi un dispozitiv exploziv Guguilă
“Mă duceam la toaletă, simulând că îmi este rău. Stewardeza venea după mine. Când ieşeam din toaletă urma să o imobilizez şi să o ameninţ cu pistolul. Apoi aş fi intrat în cabina piloţilor şi aş fi preluat controlul avionului. Aveam idee despre pilotare pentru că făcusem armata la aviaţie. Urma să deturnez avionul către Viena. Acolo m-aş fi descurcat, aş fi fost liber”.
Euroterorismul
- a apărut la jumătatea anilor ‘60 ca alianţă a unor grupări teroriste din centrul şi vestul Europei
1964 Tricontinentala - un vast proiect de subminare prin terorism a Occidentului şi aducerea la putere în lumea a treia a unor grupuri de gherilă marxiste - iniţiată de Directoratul I (PGU) din KGB - condusă de Boris Ponomariov (şeful departamentului internaţional din PCUS) - susţinută şi de serviciile de securitate ale ţărilor Tratatului de la Varşovia - serviciile secrete franceze adioptă tactica “efectului de sanctuar”
Afacerea “Şacalul”
Ilici Ramirez Sancez - “Şacalul”, “Salim”, “Mohamed Ali Aldarez” - cetăţean venezuelean, un fanatic extremist de stânga, instruit de tânăr în şcolile speciale din Cuba şi URSS - colaborator apropiat a lui Yasser Arafat în probleme speciale ce ţineau de realizarea idealului revoluţiei musulmane - a trăit mai mult pe teritoriul unor ţări socialiste (Cehoslovacia, Polonia, R. D. Germană,) unde se bucura de protecţie din partea autorităţilor - în România a intrat clandestin în 1973, sub identitate de cetăţean francez - 1979 Serviciul K (DIE), USLA, Dir.III, şi Dir.V îl aveau pe Carlos în consemn
Carlos “Şacalul” -
-
porecla a fost preluată din romanul “Ziua Şacalului” al lui Frederick Forsyth cel mai căutat terorist din lume în anii '70 şi '80 născut în Venezuela, în 1949 a urmat cursurile Universităţii Patrice Lumumba din Moscova s-a alăturat Frontului Popular de Eliberare a Palestinei în 1970 a organizat numeroase acţiuni teroriste în întreaga lume, cele mai celebre fiind masacrul de pe aeroportul Lod – 30 mai 1972 (26 morţi, 78 răniţi) şi luarea de ostatici de la sediul OPEC din Viena – 21 decembrie 1975 (3 morţi, 7 răniţi) arestat de serviciile secrete franceze în 1994, în Sudan condamnat la închisoare pe viaţă în 1997, pentru uciderea a doi agenţi ai DST (serviciul francez de contraspionaj) în 1975 în prezent se află în închisoarea de maximă securitate Sante din Paris
Atestări documentare certe privind colaborarea Securităţii cu “Carlos” - 1992 raportul - Colonelului Sergiu Nica (ofiţer USLA mutat la CIE) - februarie 1981- raport STASI despre întâlnirea de la Praga între doi ofiţeri ai Securităţii româneşti cu “Carlos” - Adresa CIE din 28 iunie 1981, semnată de Tudor Postelnicu, prin care au fost scăzute din evidenţele UM 0297 (unitate de logistică) o impresionantă cantitate de armament şi muniţie pentru executarea unor misiuni speciale - mărturia generalului Nicolae Pleşiţă - “Carlos a fost agentul nostru, nu noi agenţii lui” - mărturia generalului Lajos Karasz (fost vice-minisrtru de interne) ungar
Miza colaborării - “efectul de sanctuar” - “Carlos furnizează informaţii pentru dejucarea unor atentate pe teritoriul României, iniţiate de organizaţiile teroriste din Orient - executarea sentinţei - în cazul Ion Mihai Pacepa - acţiune eşuată
Protecţia serviciilor speciale - SUA Relaţia Pacepa - Saharovschi
- “Tangoul münchenez” - atentatul din 21 februarie 1981 supra postului de radio “Europa liberă”
Concluzie Terorismul internaţional a avut o puternică motivaţie politico-ideologică. Prin euroterorism s-a încercat din partea URSS lovituri puterilor occidentale, ceea ce a dus la escaladarea fără precedent a violenţei în relaţiile internaţionale şi la cursa înarmărilor nucleare. Terorismul autohton, anticomunist, a împrumutat din metodele terorismului internaţional: deturnări, sechestrare de persoane şi luări de ostatici. A fost instituţionalizată şi în România, după model occidental, o structură specializată în prevenirea şi combatrea terorismului. Prin “efectul de sanctuar” s-a încurajat terorismul.
După 1990 - prăbuţirea Blocului Estic - European şi încheierea războiului rece - 26 martie 1990, prin Decret al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională a luat fiinţă SRI - 4 aprilie 1990, conform protocolului cu M.Ap.N., USLA a fost încorporată în structura SRI atribuţii
- prevenirea acţiunilor de atentat - asigurarea protecţiei antiteroriste a demnitarilor români şi străini anume desemnaţi
- 1 iulie 1990, USLA s-a transformat în Brigada Antiteroristă - 20 august 1991 un comando indian compus din patru terorişti - tentativă de asasinare a ambasadorului indian acreditat în România soldată cu eşec datorită intervenţiei promte a BAT
- 1992 - demararea activităţilor de cooperare internaţională ale BAT cu structuri similare din alte state având ca obiect eficientizarea concepţiei de muncă
- decembrie 1995 - înfiinţat în cadrul BAT Serviciul de Aviaţie DELTA - structură cu rol în creşterea gradului de operativitate în executarea misiunilor de intervenţie antiteroristă (decembrie 2000 Grupul de Suport Aerian DELTA) - 7 decembrie 2001 - Ordin de zi nr. 137 al Directorului SRI s-a constituit Ziua Luptătorului Antiterorist, la 24 dec. Comemorând în fiecare an eroii căzuţi la datorie
-Tragicele evenimente de la New York şi Washinghton din 11 septembrie 2001 au demonstrat că terorismul reprezintă, simultan: - o negare radicală a normelor, princiipiilor şi valorilor ce caracterizează relaţionarea interumană civilizată - o ameninţare severăla adresa securităţii statelor democratice - o provocare majoră în planul stabilităţii internaţionale, cu efecte negative asupra întregului sistem mondial Statele democratice, ca principali garanţi ai respectării drepturilor fundamentale ale omului, sunt obligate să identifice şi să utilizeze în practică instrumente normative şi acţionale mai eficiente în eforturile individuale şi multilaterale destinate prevenirii şi combaterii terorismului
La ora actuală, terorismul nu mai este văzut ca o formă de război asimetric între un grup de indivizi plasaţi sub un palier sub-statal şi un stat ţintă
Terorismul internaţionalizat, globalizat
scop
descurajarea generală
Megaterorism (superterorism) vizează Uciderea în masă şi nu coerciţia, precum în cazul terorismului clasic
Noul terorism
Mecanism vicios şi violent de subminare a valorilor democratice Pune permanent în pericol viaţa, integritatea şi sănătatea oamenilor, deveniţi ţinte civile determină
Noi estimări asupra riscurilor transformării terorismului din conflicte politice violente în adevărate crime de război
II.
ROMÂNIA ŞI AMENINŢĂRILE TERORISTE
Până în prezent România democratică (după 1990) nu s-a confruntat cu manifestări teroriste de sorginte autohtonă
!
Sursele de risc
Atenţie la - apariţia şi perpetuarea unor stări conflictuale şi a
tensiunilor de sorginte etnică, religioasă sau ideologică
- dezvoltarea criminalităţii organizate autohtone şi a înaltei corupţii pot conduce la favorizarea nucleelor teroriste şi la generarea terorismului de tip mafiot
În condiţiile angajării depline a României, alături de comunitatea statelor democratice, în războiul mondial împotriva terorismului, nu poate fi ignorată eventualitatea ca valori naţionale să devină ţinte - prezenţa bazelor militare americane
- prezenţa străinilor ce aparţin unor grupări catalogate ca fiind extremiste sau teroriste Sursele de risc
- deplasările masive de populaţie din teritoriile unde au loc conflicte pe scară largă - sosirea în Romînia, sub diverse acoperiri şi pe diferite filiere, a unor elemente teroriste vizate de acţiunile militare sau de aplicare a legii subsumate campaniei antiteroriste
III.
CADRUL NORMATIV ÎN DOMENIUL PREVENIRII ŞI COMBATERII TERORISMULUI
Cadrul normativ în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului Constituţia României Legea nr. 51/1991 privind naţională a României
siguranţa
Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii Ordonanţa nr. 29/1997 privind Codul aerian Ordonanţa de urgenţă nr. 141/2001 pentru sancţionarea unor acte de terorism şi a unor fapte de încălcare a
Ordonanţa de urgenţă nr. 153/2001 pentru aplicarea Rezoluţiei nr. 1373/2001 a Consiliului de Securitate al ONU privind combaterea terorismului internaţional Ordonanţa de urgenţă nr. 159/2001 pentru prevenirea şi combaterea utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finanţării de acte de terorism Hotărârea Parlamentului României nr. 21/2001 privind participarea României, împreună cu statele membre ale NATO, la acţiunile de combatere a terorismului internaţional
Hotărârea Parlamentului României nr. 36/2001 privind adoptarea Strategiei de securitate naţională a României Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 36/2002 privind Strategia naţională de prevenire şi combatere a terorismului Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 0067/2002 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului
Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, ale cărei prevederi sunt aplicabile şi în prevenirea şi combaterea faptelor de terorism, generate sau favorizate de migraţia clandestină Documentele Organizaţiei Naţiunilor Unite
Principalele convenţii internaţionale privind combaterea terorismului Convenţia ONU de la Tokyo, cu privire la atacuri şi alte acte teroriste ce au loc la bordul aeronavelor - 14 septembrie 1963 Convenţia ONU de la Haga, cu privire la combaterea deturnării ilegale a avioanelor - 16 decembrie 1970 Convenţia ONU de la Montreal, cu privire la combaterea actelor ilegale îndreptate împotriva securităţii aviaţiei civile - 23 septembrie 1971 Convenţia ONU de la New York, cu privire la prevenirea şi pedepsirea crimelor/infracţiunilor îndreptate împotriva persoanelor protejate internaţional, inclusiv împotriva agenţilor diplomatici - 14 decembrie 1973
Convenţia europeană pentru combaterea terorismului Strassburg, - 27 ianuarie 1997 Convenţia ONU împotriva luării de ostatici - New York, 17 decembrie 1979 Convenţia ONU privind protecţia fizică a materialelor nucleare - 3 martie 1980 Protocol pentru combaterea actelor ilicite de violenţă în aeroporturile servind aviaţiei civile internaţionale 24 februarie 1988 Convenţia ONU pentru combaterea actelor ilicite îndreptate împotriva securităţii navigaţiei marutume - 10 martie 1988
Protocolul pentru combaterea actelor ilicite împotriva securităţii platformelor fixe situate pe platoul continental - 10 martie 1988 Convenţia ONU privind marcarea explozivilor plastici în scopul detectării - 1 martie 1991 Convenţia ONU pentru combaterea actelor teroriste cu exploziv - 15 decembrie 1997 Convenţia ONU pentru combaterea finanţării terorismului - 9 decembrie 1999
LISTA ORGANIZAŢIILOR TERORISTE STRĂINE, PUBLICATĂ DE CĂTRE DEPARTAMENTUL DE STAT AL SUA PE 5 OCTOMBRIE 2001 AL FATAH – CONSILIUL REVOLUŢIONAR (ABU NIDAL) GRUPAREA ABU SAYAF (AL HARAKAT AL ISLAMYA) MARTIRII BRIGĂZILOR AL - AQSA
Palestina Filipine Palestina
GRUPUL ISLAMIC ARMAT
Algeria
ASBAT AL - ANSAR
Yemen
AUM SHINRIKYO
Japonia
ORGANIZAŢIA SEPARATISTĂ BASCĂ (ETA)
Spania
GAMA'A AL ISLAMIYYA
Egipt
HAMAS
Palestina
HARAKAT UL - MUJAHIDIN
Pakistan
HEZBOLLAH MIŞCAREA ISLAMICĂ DIN UZBEKISTAN JAISH-E-MOHAMMED (Armata lui Mohammed)
Liban Uzbekistan Pakistan
AL JIHAD (Jihadul Islamic Egiptean)
Egipt
KAHANE CHAI
Israel
CONGRESUL PENTRU LIBERTATE ŞI DEMOCRAŢIE AL KURDISTANULUI (KADEK)
Turcia
LASHKAR-E-TAYYIBA
Pakistan
TIGRII ELIBERĂRII EELAMULUI TAMIL
Sri Lanka
MUJAHEDIN-E-KHALQ
Iran
ARMATA NAŢIONALĂ DE ELIBERARE
Columbia
JIHADUL ISLAMIC PALESTINIAN
Palestina
FRONTUL DE ELIBERARE A PALESTINEI
Palestina
FRONTUL POPULAR DE ELIBERARE A PALESTINEI
Palestina
FRONTUL POPULAR DE ELIBERARE A PALESTINEI – COMANDAMENTUL GENERAL AL QAIDA ADEVĂRATA ARMATĂ REPUBLICANĂ IRLANDEZĂ FORŢELE ARMATE REVOLUŢIONARE DIN COLUMBIA
Palestina Afganistan Irlanda de N Columbia
NUCLEELE REVOLUŢIONARE
Grecia
ORGANIZAŢIA REVOLUŢIONARĂ “17 Noiembrie”
Grecia
PARTIDUL/FRONTUL REVOLUŢIONAR DE ELIBERARE A POPORULUI
Turcia
GRUPUL SALAFIST PENTRU CHEMARE ŞI LUPTĂ
Algeria
CALEA LUMINOASĂ FORŢELE UNITE DE AUTOAPĂRARE DIN COLUMBIA
Peru Columbia
LISTA ORGANIZAŢIILOR TERORISTE STRĂINE, PUBLICATĂ DE CĂTRE CONSILIUL UNIUNII EUROPENE PE 2 MAI 2002
(include, pe lângă grupările marcate cu portocaliu în lista anterioară, următoarele organizaţii teroriste) BABBAR KHALSA CONTINUATOAREA ARMATEI REPUBLICANE IRLANDEZE GRUPUL DE REZISTENŢĂ ANTIFASCISTĂ “1 octombrie”
India Irlanda de N Spania
GRUPAREA “IZZ AL-DIN AL-QASSEM (aripa militară a HAMMAS)
Palestina
FEDERAŢIA INTERNAŢIONALĂ A TINERILOR SIKH
India
FORŢA VOLUNTARĂ LOIALISTĂ
Irlanda de N
VOLUNTARII ORANGE
Irlanda de N
APĂRĂTORII MÂINII ROŞII
Irlanda de N
LUPTA REVOLUŢIONARĂ A POPORULUI
Grecia
IV.
STRATEGIA ŞI SISTEMUL NAŢIONAL DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A TERORISMULUI
Instituţionalizarea sistemului naţional antiterorist
scop
-deplina asigurare a securităţii naţionale - susţinerea optimă a participării la campania antiteroristă internaţională
- octombrie 2001 – SRI desemnat autoritate naţională în materie antiteroristă
CSAT
- 1 decembrie 2001 – în cadrul SRI a intrat în funcţiune Inspectoratul pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului (IPCT)
- aprilie 2002 aprobă Strategia Naţională de Prevenire şi Combatere a Terorismului (SNPCT)
SNPCT propune ca obiective majore ale acţiunii
naţionale de prevenire şi combatere a terorismului
identificarea, monitorizarea şi evaluarea constantă a tuturor riscurilor şi ameninţărilor, respectiv a vulnerabilităţilor, pe coordonatele securităţii naţionale
protejarea teritoriului naţional (populaţie şi obiective autohtone, rezidenţi şi obiective străine) de activităţi subsumate ori asociate terorismului
protejarea cetăţenilor şi obiectivelor româneşti din exterior în plan antiterorist
prevenirea implicării cetăţenilor români şi a rezidenţilor străini din România în activităţi teroriste
participarea activă la eforturile internaţionale de prevenire şi combatere a fenomenului terorist
SRI
CSAT
Rol de Coordonator tehnic
Coordonator strategic
Autorităţi naţionale
SNPCT
-Ministere - SIE - STS - SPP
-Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie - Banca Naţională a României
-Agenţia Naţională pentru Controlul Exporturilor Strategice şi Interzicerea Armelor Chimice (ANCESIAC) -Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) -Comisia naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN)
SNPCT
Stabileşte relaţii de consultare, cooperare sau conlucrare cu
Proiectat ca o structură flexibilă, care poate fi adaptată în funcţie de evoluţiile fenomenului terorist
- Alte instituţii şi organisme ale statului român - Instituţii şi structuri oficiale ale statelor partenere (NATO şi UE) - Organizaţii nonguvervamentale româneşti şi străine care şi-ar putea aduce conribuţia în diverse forme, la derularea optimă a activităţilor sistemului de prevenire şi combatere a terorismului
Pe linia activităţilor de pregătire şi derulare a intervenţiei în urgenţe civile generate de atacuri teroriste, S.R.I. este abilitat să execute următoarele activităţi: 1. Intervenţia antiteroristă asupra obiectivelor atacate sau ocupate de terorişti, pe întreg teritoriul ţării, în scopul: capturării sau anihilării acestora eliberării ostaticilor restabilirii ordinii legale. Intervenţia antiteroristă constituie misiune de luptă şi se realizează de către forţe specializate ale Brigăzii Antiteroriste, independent sau în cooperare cu alte forţe abilitate, conform unei metodologii aprobate de către conducerea Serviciului Român de Informaţii.
2. Intervenţia antiteroristă pirotehnică, în scopul descoperirii, prevenirii, anihilării sau neutralizării acţiunilor şi mijloacelor tehnice teroriste. Intervenţia pirotehnică cuprinde: controlul tehnic antiterorist; investigarea şi neutralizarea dispozitivelor explozive improvizate, descoperite sau semnalate; sprijinul pirotehnic de specialitate al acţiunii forţelor speciale ale Brigăzii Antiteroriste pe durata executării intervenţiei antiteroriste; evaluarea distrugerilor şi interpretarea urmelor rezultate din eventuale explozii.
Centrul de Coordonare Operativă Antiteroristă este structura organizatorico-funcţională care asigură continuitatea şi coerenţa funcţionării sistemului de legătură ce articulează componentele Sistemului naţional de prevenire şi combatere a terorismului.
Centrul de Coordonare Operativă Antiteroristă
menţine legătura permanentă cu instituţiile componente ale S.N.P.C.T. asigură schimbul operativ de date şi informaţii privind ameninţările existente sau potenţiale pentru siguranţa naţională pe profil antiterorist monitorizează evenimentele produse pe profil şi informează operativ instituţiile abilitate din cadrul S.N.P.C.T. preia datele şi informaţiile obţinute în domeniu de la instituţiile emitente sau din surse deschise şi le prezintă operativ conducerii Inspectoratului pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului, pentru întreprinderea măsurilor ce se impun; asigură, în caz de nevoie (criză teroristă sau care subsumează activităţi teroriste), suportul logistic şi operaţional pentru un Centru Naţional de Acţiune Antiteroristă
Concluzie Multe state ale lumii, printre care şi România, au conştientizat imperativul unei mai bune articulări între acţiunile instituţiilor naţionale cu atribuţii în materie antiteroristă, care să susţină, concomitent, propriile obiective de securitate şi demersurile pe linia cooperării internaţionale
V.
Unităţi antiteroriste de elită
Germania
Grenzschutzgruppe (GSG9) Grupul Special de Apărare a Frontierei - a luat fiinţă la 26 septembrie 1972 - în prezent 200 de agenţi operaţionali
structura
- conducerea unităţii - trei unităţi combatante - o subunitate de comunicaţii şi documentare - o unitate de geniu cu trei echipe de genişti - o unitate de pregătire - piloţi de elicoptere - servicii logistice
Echipa Specială de luptă (SET) - cea mai mică unitate tactică - avantaje faţă de structurile convenţionale: relaţii de comandă foarte strânse, mobilitate mai mare, comunicare mai bună, putere de foc sporită, flexibilitatea preluării funcţiielor de către oricare membru al echipei, organizare mai bună a rezervelor
Programul de pregătire
- 13 săptămâni pregătire generală - 9 săptămâni instrucţie specială - 40% dintre aspiranţi fac faţă exigenţelor programului de pregătire
- se studiază “Micul manual al gherilei urbane” elaborat de brazilianul Carlos Marighella - unul dintre cele mai importante creiere din spatele terorismului urban
Colonelul Wegener
“Se pot învăţa multe de la inamic. Subestimându-ţi duşmanul poţi avea rezultate dezastroase pentru forţele proprii”
Experienţa acumulată de-a lungul celor 30 de ani de activitate, programul dur de instrucţie şi un echipament de ultimă generaţie fac din din GSG9 o unitate de elită în lupta antiteroristă, recunoscută nu numai în Germania, dar şi pe plan internaţional
SUA
SEAL (Sea Air Land)
- Creată în 1980, după eşecul eliberării de ostateci americani de la Teheran (Iran) - Unitatea se află în subordinea Marinei americane misiuni structură
Însărcinată cu riposta antiteroristă în mediu marin - Seal Team One - 12 secţii pe coasta vestică a SUA - Seal Team Two - 2 secţii pe coasta de Est - Seal Team Six - grupul de comandă
Antrenamente în ţară şi străinătate , după dictonul “train as zou fight; fight as you train”
- exerciţii comune cu Delta Force
Marea Britanie
SAS (Special Air Service)
- primele structuri - în timpul celui de-al doilea război mondial - una dintre cele mai renumite structuri însărcinată cu operaţiuni speciale
Echipa Specială Projects (SP) Intervenţii antiteroriste 4 grupe a câte 16 agenţi operaţionali, care, în caz de atac terorist, sunt separate şi execută convergent misiuni de supraveghere şi asalt
Sayeret Mat’kal Israel
- fondată în 1957 - cunoscută şi ca Unitatea 269 de recunoaştere a Statului Major
misiuni
Intervenţie în cazul luării de ostateci atât în Israel cât şi în afara graniţelor - asistată de alte structuri ale armatei (Flotila 13, Sayaret Tzanhanim, Sayaret Golan) - pe timp de război - recunoaştere şi colectare de informaţii din teritoriul inamic
- cea mai spectaculoasă misiune - eliberarea ostatecilor de pe aeroportul Entebbe din Uganda (şi-a pierdut viaţa comandantul unităţii Yoni Netaniahu)
Spania
Grupo Especial de Operaciones (GEO)
- înfiinţată în 1977, ca răspuns la ameninţările grupurilor teroriste care acţionau pe teritoriul Spaniei (ETA şi GRUPO) - are baza situată la Guadalajara - 50 km de Madrid - numără în prezent 120 de agenţi operaţionali, capabili să desfăşoare misiuni de luptă în orice punct al Spaniei
Bibliografie
Cristian Barna, Terorismul Ultima soluţie? , Editura Geopolitica, Bucure;ti 2005.
Întrebări ?
