Magneziu

Universitatea: “Dunărea de Jos” Galaţi Facultatea: Ştiinţe şi Mediu Specialitatea: Chiie Grupa: !"## Disciplina: Chiie anor$anică etale

Temă de casă Magneziu

Cadru didactic %ndruător: &ector universitar' Doc' (n$iner Cristina Stoian

Student: )opa Jenică

*n universitar +,#-.+,#/

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.





Cuprins 1). Istoric................................... Istoric................................................................ .......................................................... .........................................3 ............3 2). Răspândire în natură..................................... natură.................................................................................3 ............................................3 3). Metode de obţinere..................... obţinere.................................................. .......................................................... ............................. .....4 4). Caracteristici şi proprietăţi............. proprietăţi.......................................... ......................................................... .............................4 .4 4.1)Proprietăţi 4.1)Proprietăţi fiice............................................ fiice....................................................................................4 ........................................4 4.2)Proprietăţi 4.2)Proprietăţi c!i"ice............................................. c!i"ice................................................................................# ...................................# #)$ti%iare...... #)$ti%iare................................... .......................................................... .................................................................... .......................................# # #.1)Ro% fiio%o&ic.........................................................................................' #.1.2)(urse #.1.2)(urse în a%i"entaţie................................... a%i"entaţie............................................................................' .........................................' #.1.3)Carenţa #.1.3)Carenţa de "a&neiu....................................... "a&neiu.......................................................................... ................................... #.1.4)*+cesu% #.1.4)*+cesu% de "a&neiu.............................................................. "a&neiu.............................................................. ............ ............  #.2). ,%ia-e a%e "a&neiu%ui................................................ "a&neiu%ui................................................................... ............................ .........  #.3)Co"binaţii%e #.3)Co"binaţii%e "a&neiu%ui................................ "a&neiu%ui............................................................. ......................................... ............ #.3.1)Co"binaţii%e #.3.1)Co"binaţii%e "a&neiu%ui cu o+i&enu%............................................... o+i&enu%...............................................  #.3.2)(ăruri%e #.3.2)(ăruri%e "a&neiu%ui................................ "a&neiu%ui.................................................................. .................................. ......../ ........ / #.4),%te uti%iări................................... uti%iări................................................................ ......................................................... ............................ 10 '). ib%io&rafie........................... ib%io&rafie........................................................ ................................................................... ...................................... 11





Ma$ne0iu #1' (storic Magneziul este elementul elementul chimic din din tabelul periodic periodic al elementelor elementelor care are simbolul simbolul Mg și numărul atomic 12. 12. Magneziul Magneziul este al optulea element și al treilea metal metal după aluminiu și fier fier ca abunden abundență în scoarța solidă solidă terestră, terestră, formând formând aproximat aproximativ iv 2% din masa masa acesteia. acesteia. Magneziul Magneziul este al treilea ca și componență în în sărurile dizolvate în apa mării. enumirea este de origine greacă, Magnesia fiind numele unei regiuni din !essalia. !essalia. "nglezul #oseph $lac a identificat pentru prima oară magneziul ca element în anul 1&'', (ir )umphr* av* a obținut pentru pentru prima prima dată magneziu pur în 1++, dintr-un dintr-un amestec de oxid oxid de magneziu și )g, iar /./.$. $uss* l-a l-a preparat într-o într-o formă formă legată în 1+01. 1+01. Magneziul Magneziul este un metal metal alcalino-pământos alcalino-pământos și de aceea nu se se întâlne întâlnește decât combi combinat nat cu alte alte elemente. elemente. (e găse găsește în zăcămint zăcămintee mari de magnez magnezit it carbonat de magneziu, magneziu, dolomit dolomit și alte minerale de exemplu talc. talc.

+1' 2ăsp3ndire %n natură Magneziul se găse3te mult răspândit în natură sub formă de combina4ii, alcătuind 2% din scoar4a pământului. /stfel se găse3te găse3te ca zăcăminte de magnezit  carbonat carbonat de magneziu, Mg 50  3i, mai ales, dedolomit  carbonat dublu de calciu 3i magneziu, Mg5 065a50. 7oarte răspândi4i sunt 3i carnalitul clorura dubla de potasiu 3i magneziu, Mg 5l 2685l69) 2, ieseritul  sulfat de magneziu, Mg(:6)2, apoi diferi4i silica4i de magneziu - ca de exemplu olivina,  Mg, 7e 2 ;(i:<, enstatitul Mg2 ;(i29<, serpentina, talcul, azbestul 3i spuma de mare, cum 3i aluminosilica4i, aluminosilica4i, ca de exemplu spinelul, Mg./l  . =n sol se găsesc totdeauna combina4ii combina4ii de calciu si de magneziu provenind din





fierul în constitu4ia hemoglobinei. hemoglobinei. Magneziul se mai găse3te drept component al semin4elor vegetale si chiar în corpul animal.

-1' Metode de o4ţinere Magneziul poate fi ob4inut prin diferite metode. /stfel, prin tratarea dolomitului calcinat, cu apa de mare se îndepărtează calciul, prin schimb de ioni, echilibrul fiind favorabil din cauza solubilită4ii mai mare ai hidroxidului hidroxidului de calciu în compara4ie cu hidroxidul de magneziu? Ca)2.M&)25M&62M&)25Ca

 metoda tehnică importantă pentru prepararea magneziului este electroliza carnalitului anhitru topit la & - +65. =n loc de carnalit se poate folosi 3i clorura de magneziu anhidra în amestec cu 5a5l2 3i @a5l. Aa catodul celulei electrolitice  care este de fier  se separă magneziul care, fiind u3or, u3or, se ridică la suprafa4a topiturii de unde poate fi scos cu linguri speciale. Aa anod  care este de grafit  se separă clorul, care este aspirat. Magneziul ob4inut are puritatea B+ -BB % MgC purificarea lui se face prin retopire în cuptoare electrice. =nsemnătate tehnică au dobândit în ultimul timp procedeele termice pentru ob4inerea magneziului, din care mai importante sunt procedeele carbotermice 3i silicotermice. upă primul procedeu, oxidul oxidul de magneziu este redus redus cu cărbune la temperatura temperatura arcului electric  peste 265? 265? M&5C6M&5C

=n al doilea procedeu, oxidul de magneziu este redus cu siliciu. =n acest scop, dolomitul în amestec cu siliciu sau ferosiliciu, este încălzit într-un cuptor electric la 12 - 1065 sub vid înaintat?2M&52Ca5(i6Ca2(i452M&

/1' Caracteristici şi proprietăţi Magneziul este un metal foarte rezistent, rezistent, de culoare culoare alb-argintie, alb-argintie, foarte ușor cu o treime treime mai ușor decât aluminiu aluminiul l și care care devine devine ușor mat în contact contact cu aerul. aerul. =n =n solu solu ție, formează formează ioni de Mg DD. "ste ușor de de aprins aprins când este sub sub form formăă de fâ fâ șii sub sub țiri. dată dată aprins, aprins, arde arde cu cu o flacăr flacărăă albă, albă, foarte foarte luminoasă și este este greu greu de stins, stins, fiind capabil să ardă ardă la interac țiunea cu azotul și dioxidul dioxidul de carbon. carbon. /'#1)roprietăţi 5i0ice





/'+1)roprietăţi chiice

Magneziul este stabil în aer uscatC în aerul umed se acoperă cu un strat de oxid de magneziu care împiedică ca reac4ia de oxidare să se desfă3oare mai departe. in această cauză, magneziul are aspect mat . /prins în aer, magneziul arde cu flacără luminoasă, deoarece oxidul de magneziu devine 62M& M&  F - 1:',+ 8 alGmol incandescent din cauza căldurii mari de reac4ie?2 reac4ie? 2 M&5262  Aumina dezvoltată este bogată în radia4ii ultraviolete  =n clorul umed se aprinde de la sine cu o reac4ie luminoasă 3i formare de clorură de magneziu, Mg5l2C cu sulful se combină la temperatură mai ridicată C cu azotul se combină la cald formând nitrura de magneziu, Mg0 @ @2. Magneziul are ac4iune reducătoare asupra substan4elor care con4in oxigenC astfel el poate arde 3i în bioxid de carbon, punând carbonul în libertate? 2M&5C262M&5C /pa atacă magneziul numai foarte încet, datorită formării stratului protector de hidroxid de magneziu. /supra /supra vaporilor de apă, magneziul are însă, o ac4iune puternic M&52 26M&)25 2 reducătoare? M&52 /malgamul de magneziu reac4ionează cu apa chiar la temperatură obi3nuită. in cauza tendin4ei pronun4ate pronun4ate de a se combina cu oxigenul, oxigenul, magneziul poate reduce reduce numero3i oxizi, oxizi, proprietate folosită folosită pentru ob4inerea ob4inerea unor elemente? bor, bor, siliciu, carbon carbon etc. Magneziul poate forma cu combina4ii organice halogenate halogenate  de exemplu cu iod sau clor  compu3i organo - metalici. e exemplu, cu iodura de metil. 5) 0#, formează iodura de metil - magneziu, M&5C 3 789 789 M& 8 78 C 3 magneziu #5)0? M&5C )alogenurile de alchil - magneziu au rol important în chimia organică ca agen4i de sinteză  în reac4iile Hrignard .Magneziul reac4ionează cu acizi a cizi dilua4i, cu dezvoltare de hidrogen.

61Utili0are in toate metalele metalele grupei a II-a principale, magneziul magneziul este cel mai mai mult folosit folosit ca metal.5ompu metal.5ompu și ai magneziului, în principal principal oxidul oxidul de magneziu, sunt utiliza ți ca material refractar pentru cuptoarele cuptoarele din industria siderurgică siderurgică - la producerea fontei și o țelului, industria industria metalelor metalelor neferoase, a sticlei și a cimentulu cimentului.xi i.xidul dul de magneziu magneziu și alți comp compuu și sunt de asemenea asemenea utiliza utiliza ți în în agricult agricultură ură ca fertilizatori, chimie și industria industria construc construc țiilor. /liaEul magneziu-aluminiu magneziu-aluminiu este utilizat în principal principal la conservarea băuturilor. băuturilor. /liaEele magneziului magneziului sunt de asemenea asemenea utilizate ca și componente componente ale structurii





6'#12ol 5i0iolo$ic

ligoelement indispensabil organismului, organismului, care intervine în numeroase 3i importante reac4ii fiziologice metabolismul glucidelor, glucidelor, lipidelor 3i proteinelor, proteinelor, în excitabilitatea neuromusculară, neuromusculară, în activită4ile enzimatice, în permeabilitatea celulară, în coagularea sangvină etc. 5orpul unui adult con4ine aproximativ 2' grame de magneziu Mg. Mai mult de Eumătate din această cantitate se gase3te în oase, un sfert în mu3chi, iar restul se repartizează, în principal, în inimă, ficat, rinichi, tubul digestiv 3i în plasmă. /porturile recomandate sunt de ' miligrame per g de greutate corporală 3i pe zi.@ecesită4ile femeii gravide sunt multiplicate cu 2, cele ale copilului cu 0. (e poate observa o caren4ă în caz de alimenta4ie prea săracă în magneziu regim hipocaloric, subnutri4ie, subnutri4ie, de cre3tere a necesită4ilor sarcină, alăptare, de pierdere renală, de malabsorb4ie digestivă tulburare a absorb4iei intestinale intestinale a alimentelor, precum 3i în alcoolismul cronic. "a se traduce, în principal, prin tulburări neuromusculare, neuromusculare, dintre care spasmofilia spasmofilia 3i tetania sunt tulburările cele mai frecvente.  supraîncarcare cu magneziu poate fi consecin4a unei insuficien4e renale severe. Magneziul este necesar pentru metabolizarea vitaminei 5, a calciului, fosforului, fosforului, sodiului 3i potasiului. potasiului. "ste esen4ial pentru buna buna func4ionare func4ionare a mu3chilor 3i nervilor. nervilor./bsorb4ia /bsorb4ia intestinală intestinală depinde, înainte de toate, de cantitatea de magneziu ingerată.Magneziul impiedica formarea depunerilor de calciu, a calculilor renali 3i biliari. "l constituie un factor de cre3tere, un tonic general, un regenerator celular, un echilibrant psihic un drenor hepatic. 5ontribuie la men4inerea unui sistem cardiovascular sănătos 3i previne atacurile de inimă. inimă. /re /re ac4iune antidepresivă, antidepresivă, fiind cunoscut cunoscut 3i ca mineral antistres. antistres. =n combina4ie cu calciul, magneziul ac4ionează ca un tranchilizant natural. (pore3te reac4iile de apărare ale organismului 3i lupta împotriva bătrîne4ii. Magneziul poate fi administrat pe cale orală comprimate, capsule, plicule4e cu praf, fiolă buvabilă sau pe pe cale inEectabilă intramusculară intramusculară sau intravenoasă. intravenoasă. "l este indicat pentru pentru prevenirea 3i tratarea posibilelor caren4e. Jnii compu3i de magneziu carbonatul, oxidul sau hidroxidul hidroxidul sunt utilizate ca pansamente gastrice. 6'#'+1Surse %n alientaţie

Kerde Kerdețurile, ca de exemplu spanacul, spanacul, furnizează magneziu pentru pentru că molecula de clorofilă clorofilă conține acest metal.@ucil metal.@ucile, e, semin semințele și unele unele cereale cereale sunt o bună sursă sursă de magneziu. magneziu. eși magne magneziul ziul este prezent prezent în multe multe aliment alimente, e, se întâlne întâlnește în general general în cantită cantități mici. 5onfor 5onform m părerii părerii multor multor nutri nutriționiști, necesarul necesarul zilnic zilnic de magneziu magneziu nu poate poate fi asimilat asimilat dintr-u dintr-unn singur singur fel de mâncare. mâncare. Mâncând Mâncând o mare mare varietate de mâncăruri, mâncăruri, incluzând incluzând cinci feluri de fructe fructe și legume legume zilnic zilnic și multe multe cereale, se poate poate asigura doza adecvată de magneziu.







spanac 1G2 canaF + mg unt de arahide 2 lingurite F ' mg lapte degresat 1 cana F : mg 6'#'-1Carenţa de a$ne0iu

e3i simptomele caren4ei de magneziu sunt rar întâlnite, foarte multe persoane nu reu3esc să consume cantită4i suficiente. /cest lucru duce la cre3terea riscului de boli cardiovasculare 3i la slăbirea sistemului imunitar, imunitar, diaree, senza4ie de voma etc. /bsorb4ia magneziului este influen4ată de starea de sănătate a sistemului digestiv 3i a rinichilor. rinichilor. Magneziul este absorbit la nivelul intestinului sub4ire 3i apoi transportat către celule 3i 4esuturi prin intermediul sângelui. /proximativ 0-'% din cantitatea prezentă în alimente este absorbită la nivelul intestinului sub4ire, iar persoanele ce sufera de afec4iuni digestive au dificultă4i în absorbirea acestuia. Linichii, dacă sunt sănăto3i, pot limita cantitatea de magneziu pierdută prin urină atunci când aportul extern este limitat.  cantitate mare de magneziu în urină poate fi cauzată de diverse medicamente, diabet 3i exces de alcool. (imptomele timpurii ale caren4ei de magneziu sunt pierderea poftei de mâncare, grea4a, oboseala, iar pe măsură ce deficien4a se agravează apar simptome ca amor4ire, furnicături, furnicături, contrac4ii musculare 3i crampe, crize nervoase, schimbarea personalită4ii personalită4ii 3i bătăi neregulate ale inimii. eficien4ele grave afectează 3i cantitatea de calciu 3i potasiu din sânge. (imptomele prezentate mai sus sunt asociate 3i cu alte afec4iuni 3i trebuie să consulta4i un medic specialist pentru a avea parte de un tratament corespunzător. corespunzător. 6'#'/178cesul de a$ne0iu





6'+1' *lia9e ale a$ne0iului Magneziul se aliază cu aluminiul, care îi măre3te rezisten4a la rupere sau cu manganul, care îi măre3te rezisten4a la coroziune în aer umed. /liaEe simple de magneziu cu aluminiu sunt magnaliul 3i hidronaliul. /liaEele de magneziu care con4in c on4in circa B % Mg, iar restul cantită4ii mici de alte metale ca? aluminiu, zinc, cupru, mangan etc., sunt cunoscute sub numele de aliaEe electron. "le sunt rezistente fa4ă de hidroxizii alcalini 3i fa4ă de acizi, însă nu fa4ă de apă  pe care o descompun . /vând /vând o mare duritate 3i rezisten4ă cum 3i o densitate redusă, sunt folosite la fabricarea avioanelor, avioanelor, automobilelor, automobilelor, ma3inilor industriale industriale cum 3i pentru confec4ionarea diferitelor instrumente.

6'-1Co4inaţiile a$ne0iului Magneziul formează multe combina4ii de importan4ă industrială. 5a materii prime pentru ob4inerea lor se folosesc de obicei carbonatul 3i sulfatul de magneziu. 6'-'#1Co4inaţiile a$ne0iului cu o8i$enul

xidul de magneziu, Mg numit 3i magnezia ustă, este produsul de oxidare directă a magneziului. "l se ob4ine 3i prin calcinarea hidroxidului, hidroxidului, azotatului sau a carbonatului de magneziu. Industrial, Industrial, se ob4ine prin calcinarea magneziului sau a hidroxidului hidroxidului de magneziu în cuptor electric, la M&C36M&5C2 :'65? M&C =n 4ările a3ezate lângă mări 3i oceane, oxidul 3i hidroxidul de magneziu se ob4in din apa mării. /ceasta se tratează cu lapte de varC precipită întâi carbonatul de )25Ca)262CaC352 2 calciu?CaC3 ) după a cărui îndepărtare prin filtrare se adaugă din nou lapte de var, care precipită ionii Mg sub formă de





)idroxidul de magneziu, Mg) 2, se ob4ine prin tratarea unor săruri solubile de magneziu cu un hidroxid alcalin ? M&(452;a6M&)25;a2(4sau prin ac4iunea apei asupra oxidului de magneziu. (e dizolvă foarte pu4in în apăC solu4ia apoasă are o reac4ie slab alcalină. Aa încălzire puternică trece în oxid de magneziu. )idroxidul de magneziu se folose3te la prepararea cimentului magnezian, la rafinarea zahărului, în medicină etc. 6'-'+1Sărurile a$ne0iului

(ărurile de magneziu sunt ioniceC în apă se găsesc sub formă de ioni hidrata4i ;Mg) 29<2D. izolvarea în apă a sărurilor de magneziu anhidre este înso4ită de o puternică dezvoltare de căldură. "nergia de hidratare fiind mare, sărurile de magneziu se cristalizează din solu4ia apoasă sub formă de hidra4i stabili. intre sărurile de magneziu mai importante importante sunt ? clorura, carbonatul, sulfatul 3i diferi4i silica4i de magneziu naturali 3i artificiali. 5lorura de magneziu, Mg5l2, se găse3te în natură dizolvată în apa mărilor 3i sub formă de carnalit. "a se ob4ine ca produs secundar de la lesiile mama de carnalit rămase de la prepararea clorurii de potasiu. in solu4ii apoase se cristalizează de obicei cu 3ase molecule de apa, Mg5l 2.9)2, formă în care are un domeniu mai larg de stabilitate  de la -0,:65 pana la D119,&65 C cristalele au un gust amărui 3i sunt foarte higroscopice. eshidratarea hidra4ilor cristalini nu se face prin încălzire deoarece la 1'65, clorura de magneziu suferă o hidroliză par4ială trecând în cloruri bazice oxicloruri oxicloruri de compozi4ie variabilă, de exemplu ? 2M&C% 25 2 M& 2C% 252C% /ceastă reac4ie de hidroliză a clorurii de magneziu are importan4ă în cazanele cu abur. acă la o solu4ie foarte concentrată de clorură de magneziu se adaugă oxid de magneziu, se formează o masă pastoasă care după câteva ore se se întăre3te devenind o masă albă lucioasă, foarte foarte tare, cunoscută sub numele ciment magnezianC el se folose3te fregvent la fabricarea pietrelor pentru litografie, litografie, a imita4iilor de mozaic. 5lorura de magneziu se mai folose3te în industria textilă, la fabricarea hârtiei pergament ca





cristalizează totdeauna cu 3apte molecule de apă, iar cristalele rombice, incolore, foarte solubile în apă 3i cu gust amar. in această cauză i se mai spune sare amară. (ulfatul de magneziu se intrebuin4ează în medicină  ca purgativ  în cosmetică, în industria tăbăcăriei, în industria textilă, la fabricarea hârtiei  ca material de umplutura , în industria ceramică etc. (area dubla 8 2(:6Mg(:69)2 este folosită drept îngră3ământ. (ilica4ii de magneziu sunt foarte răspândi4i în natură. !alcul !alcul este un silicat de magneziu hidratat, care intră în compozi4ia multor roci. =n re4eaua cristalină a talcului, straturile sunt mai slab legate între ele, astfel încat pot luneca u3or unele peste altele. e aceea, talcul este moale  lasă urme pe stofă  3i unsuros la pipăit. !alcul !alcul se utilizează ca lubrefiant pentru unele mecanisme, la fabricarea creioanelor colorate, drept pudră cosmetică, ca umplutură pentru cauciuc 3i hârtie etc. (teatitul are aceea3i compozi4ie ca 3i talcul. >rin topire la temperatură înaltă devine alb 3i sticlos. 7iind măcinat, în amestec cu argilă 3i feldspati 3i ars la 1:65, capătă un aspect de por4elan 3i folose3te pentru duze de 4esătorie, 4esătorie, articole pentru industria chimică, chimică, izolatori electrici etc. /zbestul este un silicat de magneziu cu compozi4ia Mg 0;(i:11<60Mg)26)2 respestiv 9Mg6:(i26:)2. /re o stuctură fibroasă, este ignifug 3i are o foarte mică conductibilitate termică. (e întrebuin4ează ca izolator termic, garnituri pentru aparate în industrie, apoi ca diafragme, mase filtrante, suporturi pentru catalizatori etc. (puma de mare, numită 3i piatra ponce, este un silicat de magneziu hidratat. /re culoare albgalbue, duritate mică 3i se poate prelucra u3or. 7iind poroasă, plute3te plute3te pe apă, de unde îi vine 3i numele. (e folose3te în tehnică drept suport de catalizatori având mare putere de adsorb4ie.(e poate prepara 3i sintetic.

6'/1*lte utili0ări  Magn Magnez eziu iul, l, ca și alum alumin iniu iul, l, este este rezi rezist sten entt și ușor, or, deci deci este este folo folosi sitt la cons constr truc uc ția auto autove vehi hicu cule lelo lorr de mare volumC  5om 5ombina binatt în ali aliaEe, aEe, est este esen esențial ial în con constru truc ția avio avioan anel elor or și rache achettelor elorCC





"1' i4lio$ra5ie http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/chimie-anorga http://biblioteca.regielive.ro/pr oiecte/chimie-anorganica/determinarea-magnez nica/determinarea-magneziliiliprin-analiza-in!trmentala-183301.html http://ce!amancam.ro/magnezi.html http://""".e-!coala.ro/r http://""" .e-!coala.ro/re#erate/chimie$magnezi.html e#erate/chimie$magnezi.html http://""".romaniapre!!.r http://""" .romaniapre!!.ro/magnezil-tilizari-!i-e%cienta/ o/magnezil-tilizari-!i-e%cienta/ http://ro."i&ipedia.org/"i&i/'agnezi

Magneziu

Recommend Documents