MIZERA ISORICISMULUI
MIZERA ISORICISMULUI
THE POVRTY OF HSTORICISM by Kar l Poppe
© 6 entral Euopean Universiy Press. © Ka l Poppe 57 96 6 MZERIA ISTORIISLUI Kar l Popper Taducere de DAN SUCU şi ADEL ZMFIR.
Acastă cat a apăt c srijin C E U. rss şi al undaţe SOROS pnt o Soctat Dschisă Româia SBN 97 3 57 - 76 - Toate drpturle aspra acst edţi ezrvat ri ALL ci o ar dn cst vom n poat coată ră isna scsă a Editurii ALL rpurle de distbuţi î strănătat arţn î xcstat r Th dstrbton ofths bok ots Rmn is prohibtd withot the wrtt erms f B ALL s1 Ediua ALL
Breş Car 20 sect
3279 9 0 22 223 3 35 Fax: 3277 95 Depaamentul dizare
Bucurşt Hag Ghţă nr 57 sct
665 37 5 ; 666 300; 223 3 2 Redaco Copera Tehnoedactae
Petre Da Danil Mnteau Valeni Simioescu
MZERA STORCSMULU KARL R. POPPER
Traducerea:
D UU D ZF
n er nenărţr en fee ş bărbţ de tte rednţele nle u ele re ăt vte rednţ fte ş nte Lege Inexbe e etn Itr
CUPRINS FALS CÂNT NAT . . ..... .......... ..... . I OTĂ ISTOCĂ ............. . . XII FAŢĂ LA DA GERMANĂ .. .. . . .. .. . . .. .. XI II FAŢĂ LA DA NGLZ . . . . . .. . . . XXI ITODCRE ............. XXI DOCTR EL E AT ATALIST AL ISTOCISM L 1 1 Geel izaea . . 2 Expeimenul 3 3. uaea Cmplexiaea 6 5 Iexaiaea prediţiei . 6 6 Oieiviae i ealuare 7 7 Hlismul 1 0 8 nţlegeea inuiiv . 1 1 9. ede aniaive 1 10 senţialism vrsu nialism . 1 I DOCT EL E POATALSTE ALE STORCSML I 3 1 1 Cmparaţie u asrmia gze pe ermen l ug i la saă lag 2 12. aza sevaţial . 25 1 3. Di aia sia l 6 1 Legi isie 27 1 5 feţie isriă vsus igierie sială . 28 16 Teia dezvlăii isie . . . . 30 17. Ie peae vrsu plaifiaea si ăi si ale . 33 18. Cluziile aalizei . . . . . 5 I CTCA DOCT LO ATAT ALST . . 37 1 9. Spui paie le aesei iii . . . 7 20 Silgia daă elgi 39
22. O lnă deloc snă cu uosul 9 23 Cric olsul ... ... .... .... .... .... .. .... .... .... ..... ..... .. ... ... .... .... ... . 52 2 Teor ol stă exerenelor socile 58 25 Vrbilie condţilor exermenl 66 6 Sun gener zări le l m e l erode de m .. . .. .. . . . .. . .. .. . 69 V CRITICA DOCTRIEOR PRONATRAISTE 75 7 Exisă o lege evoluţie egi şi endne de dezvolre 75 8 eod redu cie . Exl ic cuzlă . Pred cţe roee 86 29 ne meode 93 30. Şne eoretce sorce 10 31 . ogc sue n sore Inerrere sorică 106 32. Teor n sonlă progresu lu 1 1 33 Concluze. Aelul emoonl l sorcs ....... . .. ..... .... . 1 1 5
VÂ LA
Me tu!u dimpreună cu o suiă impresionnă de e cărţ
re În cdrul unei sri cre pune Îndemân ciioruu din Europ Cenrl ă i de Es În prticu r ce u român scrieri inccesibi le Înne de 1 98 penru că oe Împreun şi pote iecre seprt r i vu u n eec dzolvnt supr totirismuui Pintre ee Me tu/u ocupă un oc prt Aces este c pin convigere me pernlă dr nş pueo exune În cdru unei preee dică nu i oc presuus oeri o perspectivă Încărctă de uoritte Toe cări e din eri ces u preee n ond ee pot i s imple noe inrodu ctive men ite să oere ciitoru ui un minim de inormii cre să ue deschi dee uşi or potrivite În ume scrieri or ilosoic socile po iice Chir şi ş prvind ucruri le tot sr pune o problemă deică În czu unui utor precum Kr R Popper n primu rând Popr reuz În repee rânduri să ccepe preee ucrăre se n l o rnd loso popperin este nimă de un spirit ntiutorir icmibi cu dee unui punc din cre sr pute indc drumurie cr rebue urme În ciire un ui tex Scopul scrieri de ă este să ncerce să producă o nelegere i osocă cese iudni popperene Ani când ră Krl Poper se conu ndă proe cu vecul l XXle E s născu Vien e 8 i u l e 1 90 Exisen s v să ie buversă d even imene cm u os prul şi cel de do le război mondl D i n câte m i pot amn e u peonal, oieaea dehi a aput n omnee făă o paă, nt altl pntu că Kal Poppe a intat ă nu fie pfaată silaea lu oppe mpotia pefeelo a fot confmată de Mak Nottuno i dam hmlwk n cadul une dezbatei pe maginea fi loofei lu Kal oppe (Unieitatea enlE upeană, feb e 1 996 e mulţumec t cpanţlo la dezbat ti i, ia l l
FA CUV ÂNT Î AINTE A MIZEIA ITORCIMUUI
Cs ăr necă scr Krl Poer er u n loc nest de că. Cr le ş uz c l scneză e m cu l Krl. Poe minteşe de un dnre riele sle nnr cu oso c e l cncsrezece n cnd nu os n stre să dezvole un rgumen convngăor n ochii ălui său oriv cee ce Krl Poer numi otă i s esenilm " convngere că exsă nelesuri vertbile le cuvntelor Eşecul ces l condus l o opune losoică ore mornă să nu dscue nciodă desre cuvne ş Înelesul lor Cărilor ş uzicii ve să li duge n nii dolescene exerien e socile Poer ese dej sub inluen delor socl ise când l nic şesrezece n se roie de m şcre comu nstă Legătur cu mşcre comunsă nu dureză mult tm dr Popper remineşte ş n 1 99 concluz le e cre le rs unci Ele cred că r ue i rezume În elul urăor mrxsmul ese inextricbil Înreesut u dgmisul e semene n pod diriei sle entru icre u nctorescă vieneză cre rec Poper convinsese mse lrgi de oeni să Înlocuscă lcoolul cu excursile l munte uzic protă cu muzic clscă romnele de duznă cu lecur ile seriose el ee dezmăg de brocri genertă de căre şcre socildeocrtă Mulă vree Însă Krl Poper nu cri nici un text În cre ă dezvăl ue concuziile sle rvore l rxism. Mrxsmul er şi teori lderlor socldemocrie usrece dn ni '0 ir ntimrsmul r i Însemnt f Kal opper The Uended Que An Ineeua Auobiogah Lodra Roulee, 1 992, p 1 (Aceat atobiografie a apru i iţal ca part a uu i volu m dedicat li Popper celeba erie e Librar of ivi Plooper edia de Paul rhu r Sch il pp u fel de premiu Nobel " filoofie priviţa muzicii v ibidem pp 53 72 Popper a şi comp muz c Ibidem, p17 Ibidem, p33 V. otfaţa la ed iţ a r a oieţii dehie (Okroe obşevo i ego vrag Mocova, Kltraia iişiaiva, 992, vol, pp.40, 44 Karl Popper, p ci p 36 trua di lecţile ale de la oo School of coomic, Popper a relatat felul care, atuci cd e ocupa cu aeţa ocal Vea gverat de ocialişti a reuşi obţi O iclţ de dezifecat abia dup ce a fcut o cerere, a da explicaţii ui doctor şi apoi a d p la u pital di Viea totl implicd lugi drmri pri marele oraş
KR R PPR
un spijin pntu advsai i autoitai i fasizani ai soiadmoail o Aia nt 1 935 1 93 si două ă - Mer r/ i Sete deă - n a dzvot p ag agumn sa mpotiva maxismuui. C u totu l a l t impat a avut asupa l ui opp ntâlnea sa u opa u i Ei nsti n. E a asistat ia n 1 91 9 a o onfină inută d t Einsein. Cea l-a onvins l mai mut pe oppe a Eintin a apitata aestui a d a inda teste ae a uta fa to ia sa d nsusin ut astfel d oi este dsisă a iti n 1 935 opp pu ă Lg eretăr uaa a ava să dfinasă i n i i d foă al ntegii sae fi osofi i . a idi as i ui să n apom atuni ând vm să ng at sii ale sa. Lg ereăr la făut pe opp u n uie fiosofio pofsion iti E a fost, nt at, invtat să i nă o onfină l a ona opp stă tot mai mut, dup 1935 n Angia Apoi, a migat n 1937 mpună u soia sa, n oua Zeandă. n oua Zandă a sis Sette deă i a dat o fom pul ia iă Mere r/ entu amele sii a gsit u geu editoi Sete deă d xempu, a fost spins penu atitudia ivnioasă faă d Aistotl " . Ka opp s-a stai it n Angia n ianuai 1 96. A pdat a ondon Soo of Eonomis Angl ia a dvenit a doua sa paie i, d atfe, Ka opp a dvnit Si Ka " n 1 950 opp a ăl toit n S A i a pzntat o onfină a inton a a au asista Einstin i o E a nat a să- onvas p Einstin a indminism & • . Karl oppe, Op , p 37 Ibdem, p37 oppe ed ac o attdie abolt opă dogmatmu o ato pecm Marx ş red, care orbec dect depre ecarea tro o aorte (Ibdem, p 38 etr o pezetare detl aă a ocl ş roluu acee că cadl creaţ looce poppere Mrcea ot espe diie iie i dei «iii eei» Karl Popper Li ee Bucureşt, dura şţcă ş copedcă, 1 981 , pp 1 353 Ka opper, Op i p 18 V reaţa la edţa geaă a izeiei iiii pt o cctă dece a toe elaboăr ş pbcăr acete lcrăr
FAL CUV ÂNT Î NAINTE A MIZEIA ITOCIMULUI
avea s fie pulicat l sfâitul nilo 50 i nt vesiun e n lia englez. Kal opp aung s fie considt tot ai ult ca unul dint filosofii ci i ipotni ai secolului, opinie consacat i pin paiia, 1 97 a volu u lui Sci lpp. Opea lui oppe, centt pe sudii de filosofia ti ini , a fost întegit d-a lu ngul tipu lui d peocupi le sal pentu alte zone ale fi losofiei, cum a fi fi losofia pol itic sau fi osofia mi ni i . Kal oppe a tit de asenea, suficint de mult pentu c s poat comenta sfâitul egimuilo comuniste din Euopa i ecul pactic al maxismului, ale cui aze teoetice le atac n Kal oppe a uit la 1 7 septemie 1 99 n consonan cu opiunea fi losofic ti mpuie deja ami ntit filosofia l u i oppe nu este ointat cte supi ndeea de esene, n u definete sau descie lumea " n esena i ci este centat pe eolvaea de pobleme O asemenea polem est, de pi ld, pus e nlocuiea teoiei lui eton de cte teoia l u i Ei nstein. Nu fusese oae dmonstat" eoia l u i Neon nu ea ea susinut de nenu mate fapte Rspunsul lui Kal oppe la polema de mai sus este n acelai timp oig in al i elegant oppe ne atage atenia asup faptul u i c n ti i nele demonstative de tip atematic) agumentele pe cae le poducem pentu a poba cva tansmit adevl de la pemise cte concluzii Dac a analiza îns cazul anal al unei genealizi empiice efeitoae a un domenu de oiece infinit, am obseva c, punând nt-un agument enunul genalizato n locul concluziei i punând o seie fnit) de en unu si ngu lae despe fapte) ca pemise, adevu l peiselo nu se tansmite ct concl uz ie. Oicâte fapte am acumula, concl uzia nu devine mai adevat " Oicând putem da peste un fapt cae s falsifice genealizaea mpiic espectiv Teoiile empiice nu pot fi eonstate El sunt do conectui sau ipoteze. oi folosi seenea i poteze n conjuncie cu dsciei de cazui
red c şi ptreaz şi atzi vaabilitatea aprecierea fc de Micea Flota, 1 9 1 cofom creia Karl Pppe ete u clac a l fil ofie eclu u (cea Fla, O i p 13) Dup Poppe, exit pobleme filoofie (vez acet e he ature of philoophical problem ad their root i ciece " Kal oppe, Cnjeue nd
KAR R R
prilre re se nes eni odiii iiile " enr gener onlzi i prodd sfe , după z, redii i s exl iii. n seene rgene, ee e se rnsie dendosele, de l onlzie ăre reise ese flsl Dă prediiile nosre n p ree esele l re snt spse, tni el pin n dinre preie ese fsă re vire ii nei n onsă, În vizine poperină, n infi l i i ite teori i lor ei, i În oferi re ni spi pl penr disui riiă Teori i le iinifie n po i demonstrte, ee po fi dor riie Revers onziei siple de i ss ese eorii le re nu ot fi riie n in de domeni tiinei iezl orlei opperiene ese ă În tiină n sne orienti tre lre de devărri, n ăuă să inlde u orie pre â i le devrri, i rări el iinra flsrilor n dinre ipliiie ele i sile le poziii sie ai sus ese ă Î tii n există experi Pe de o pre, spne ă o eorie n poe fi ni i ăr În pri nipi) Înelesă de ăre n non-expe Însenă să Înizi eori rii Pe de ltă pre, invo nite devărri pe re ni experii le i revne l rede ă există momene de infi liilitate În i in tre Ştiin n pne Însă riere În le niăni . N exi să n er iniii or În tinee ei Prini i ei de mre lsă sn pr i simpl pesoane n at sim riti, ndelng exers, În vree e noii vii d mi or prdă entiei de t s deshidă i le re i-r rnsform În i n iii " redicţiile (de eemp, predicţile privid eclipee de u -ar puea f fcue doar pe baza lei lo u iverale ale şcr orpurior rebue şm, p u, care u maele corpurilor implcae (Soarele, Lua ş Pul) fie dica u mome de mp plu pozţile ş vezele corpurilor (peru caracerizarea cocepului de codiţii iţale v opper Li ereării pp 7, 1 29 (oa de ubo) ru exemplul la care am fu aluzie v Kar Poppr, Te y e Frmewk ed de MANouro, Lodra, Roulede, 1 994, p 1 63) Mark Ba u, care ub iaz caracerl ormaiv al reul ilor meodoloice popperiee, arae aeţia aupra uu lucru ierea coexu uei dcuţii care precum cea de aţ, poreşe de la izei isiismului Bl au crie c peci al ş şiţele ocal e u mai bie peiţi accepe ace caacer ormaiv al reulilor meodoloice i recur frecve la ifereţe aice şi, creiod o para lel c oria Nema-earo a ereţei aice, Blau ae cocluzia c şi aiic morala ee aceea c rebue ereşi mai drab de acceparea uor fa luri dec de eacceparea uo adevrur Dicţia ca aare mai complica peru c, d raţui reu de evaua aici, opper u a reeri, e pre icioda la eoria moder a ifeeţei aiice (f Mark Blau, Te edly Enms ambride Uveri re, 1 90, pp 20-23 )
FA CUV NT Î NINTE A MIZERI ITORIUUI
Cpn ni nsă de prefee ese m lesne de neles ele pr fi lori de nde exeri i dirieză pii nesigri i iiori lor n srvii poe oi red să fă n vân nsoior el poe ner să onrlnseze efl dern l nor ronii s prezenări re r prel ee roll prefeelor În re experii d vrdie privire l oper iv n est sens, nepe prin preven i iiorl spr periolli de onsider ă Poper fos n poziivist i se pr sfiien să spn dor ă sre deoseire de poziiviii din Cer Vienez, Popper n resinge mefizi: serinile metfizie, onsider l, neles, ir el nsi se sooe fi ssinătorl nei mefizii reliste D prin poziivis s-r nţelege nsă n or re preiee i inele ntrii i srie simpl i lr, ni Poper r fi desigr n poziivis Prolm ese or ă n semene sens l termenli oziivis " este tâ de lrg nâ risă să se onfnde siml idee de filosofi rgmeniv ă Poper preţi înr-devăr iinele nrii i rede n nite metodologiă tiinţei s, lte vine, În idee ă ii nele soile eii metodă i tiinţee nrii Dr, din no, ii poe să n spe originl l poziţii se E n er de ord idee rnsfrli de meode din iinele nri i În ti i nţee soie Cei re propn rnsferl, sooe Popper, mărăes, de fp o onepie erontă despre meod iineor nrii Dpă ei, În ese iinţe se pornee de l fte i se ree poi, trep, l generlizări to mi prinzăore Popper n propn n mod de jsifi s de Înemei eoriile nosre E n ne prne, m spnm, să ne Înemeiem pe fpe eod iinţei ră În fel rmăor 1 Se lege o prolemă; 2 Se ropne o solie ( titl de Înerre; 3 Soli i le propse sn spse nei d isi i riie severe; Ibidem p 67 74 itlul ub care a fot publicat o dezbatee care ar fi dorit iiial a fi tre Poper şi membri ai Şcol ii de a Frakfu (Der Poitvimutre " ) iduce eroare Popper a rfuzat, e pild polemizee cu aberma, uia repra u ie cum şi formueze ideile implu, clar i modet fr doriţa de a epata ele ma multe dire afirmaiile lu aberma el le ocotea baale (dar mbrcate tro ai verbal pompoa). Re u eşite Ibidem, pp 73-74
KAR R PPR
Di scui criică d l ivelă noi prolee n cerceările nosre oni de la prolee i reveni periodi l rolee N orni de l fe L fe recurge enu ciic eori ile nosre, cre nu sun lcev dec ipoteze su onecur, en ive de oferi o soluţie De cee, nu este relevn să deosei ti i nele nurii de cele socile dup oiectul lor, văzt c o sursă de fpte de l care pleă n invesigi ile nosre Prleele snt diferie i, iplici, soluiile pe cre le pue oferi sun diferie Axl nregii rgmenări din M trc se consiuie proil, din idee că n exisă n scenriu după ce se desfăoă istori Acest scenri n ese ni ci ăcr constiu i din legi oiecive pe cre le pe cv descoperi Aest nu nsenă nsă că Poppe respi nge idee nei tii nţe socile teoretice Expl icţi i le iinţei socile eoreice se consitu ie ntrn od diferi de cel rt n i inele ntri i Legi le l ipsesc s n relevnţ din iinţele nurii; ân ns condiţii iniile pe cre le pte vri i cu autol căror pute prodce expl icţii Condiţiile iniţile definesc cee ce Popper nuete sitţii 2 Dcă siţi i le despre ce ese vo sn sitţi iip, idel izte, nci pte vori despre o logică situionlă cre consiu ie iezul tiinei socile teoetice 2 9 Sitţiileip n teie nsă rtă Popper să ne fcă s poslă exisen de-si nestătore no r fenoene spri ndividule de genl răzoiuli s rei , despe cre m pte vori fără redue tou l n cele di n ă l cţini le, dori nele tepti le s crezinele indivizilr Ipetivl nlizei sitţiilo n iinţele socile n teenii cţin i i ndividle Popper nete individl ism etodologi D obici oppr ofra criril al o cmă aidoma i forml di loic pr a fac mai iuiiv fll car vda l moa Te y e Fmewk (p 1 59 ăş o przar d l cli foloi xl or problmă o dificla ara Poppr (Idem p 1 58 Poziţia car rvi la a p c ioria dfăşoară dpă cari oppr a bza-o ioricim (Idem pcia p 13 prciara ac şi Idem p 166 Idem Dp Poppr cocpl d ue slă joacă rol chi modoloia şiiţlor ocial Pr aracrizar mai hică a dobiri lor dir xţiil di şii ţl arii şi cl i şiil ocial, v Karl Popr Ojeve Kwlede, pp 354 355
FL CUV ÂNT Î NINTE IERI ITORICIULUI
u oaă ifluea idiscuailă pe cae a execia o idiviualismul meoologi mu e ezaei şi iifie" sau poliice se uc emei cae, i păcae, coazic flaga Faomele cae ag sfoi le" ocului soci al i oseează aesea pe oamei Socieăilo ca aae, u idivizi lo, e auge ă l i se aiuie scpui Sa puea ca uii ă se ee, auci câd au câe ceva despe fi osofia pol iică a l u i Kal Poppe, ca su elu il e socieăii, cae su oiecivele pe cae ea-şi pou ă l agă " Asfel de eăi u făă es coex poppei a Poppe u ae viz iuea " u ei socieăi descise E u e popue u sadiu " pe cae soci eaea a u ma să ai gă eea ce e sugeează Poppe su egul i a le ocu l u i (socia l şi poliic Scouile le fixează oameii escâd eglle ocului, da făă ca săşi su odoeze elu ile u o oiecive pefixae. Umăea e căe idivizi a scopuilo lo coduce desigu la poleme (polemele zise socia le ezolvaea aceso poleme Pop pe o vede i pisma meodei sale, ceae pe di scuia ciică Ia depl iă cosoaă cu cele spuse mai sus despe meoa şii elo sociale, ezolvaea polemelo socia le u aeează i c ea ipoeze cae să se efee la socieăi " , epoci " sau isoie ci piveşe sol uoaea de cazui azui le acesea o să se coeleze e ee ele soluii po fi exise de l a u caz l a alul, da oul ae aeu l uei ol i caz cu caz Poppe fol oseşe egleză emeu l piecmeal " Oicâe dificulăi am âmpi a aduceea l ui sugesi i le pe cae le ofeă emei i folosii ale l i mi u euie luae sesu l u ei pesupuse ai ăi gaduale" căe ceva (u oieciv social Ese voa doa despe moul cae su soluioae polemele socale cae ced că a fi cel mai poivi să fie caaceiza dep uul c u Poail că, după oae cele spuse pâă acum, imic u a fi mai depl asa decâ o cocl uz ie emei geea li despe impoaa opeei lui Poppe depăşiea mealiăilo oaliae şam " Cocluzia i Implici ea ee biace re pare aalizei microecoomice Ecoomişi di şcoal z i uriac o adop , de pi xpl ic i i id, d lfl, Î coaţ cu radiţiile aceei şcoli (v Î ace e udwig acm, The rke n Enm Pres, xford, Bail Blckwell, 195, pp 34 Vikor Vaber feridu-e la opper, vorb e depr ormi ci al pl aa Î
KRL R ER
aeasa ae o pae aală (opea lui Poppe a avu şi ae oiuia ei la dizolvaea oaliaismului şi a umăilo sale, şi u ese imi supi zăo aes l uu a e pue şi pe o pisă pofud geiă Opea lui Popper (vezi fi e şi umai e spue el despe expei sau despe sol ioaea polemelo oi al e ese o opeă de iiă soial ă elevaă peu soieăi ae u su oaliae aes ses ea poae fi exem de găioae i poae ăi oovese fuuoase, il usiv soi eaea omâeasă a ailo 90
MHALRA OLA Beşt -ne
NOT ISTORiC
Teza fuameală a acesei căi aume că ceiţa esiul isoic ese supesiţie uă şi că u se po face pediii asua usului istoiei umae pi meoe ştii ifice sau p ocae ală meoă aioală - mege mu l umă se iaa lu i 1 91 9 1 90 Pi cipi il e geeale au fos ompleae 1 935 au fos ciie pima ată su foma u ei lucăi iu lae Me tuu la o euiue pivaă asa uui piee Alfed Bauhal la Buxelles. La aceasă âle, u fos sue e-al meu a avut câteva coui i im poae la iscuţie Ea D Kal H i lfedi g cae cuâ upă aceea a căzu vicm ă Gestapo-ului şi supesiţi i lo isoci ste ale celu e-al eilea ech Au fos peze şi ali filosof Pui după aceea am cii o lucae si mi laă la sem ul pofesoul u i F A vo Hayek la Lodo Scool of Eoomics Pulcaea a fos tâzaă cu câiva ai peu că mauscisu meu a fos espis de evisa e filosofie căa fusese timis A fos pul ica peu pima at e ăţi, Ecoomica N S, vo XI şi 3 19 şi vl XII 6 195 De auc, au apău s fomă de ae o ede tal aă M lao 1 9) ş u a faeză (Pais, 1956 Texul pezeei ediii a fos evăzu şi s-au făcu uele aăugii
PREFATĂ LA EDITIA GERMANĂ Aceasă căiccă ae o povese lugă cae explică pae scuimea ei Teza sa fu ameală că dtrn detenl t ese ş va fi doa o supesiie, oicâ de şiifc a ceca să se expme, şi că u poae fi pezis aioal c usul soiei am fomula-o i aa 1 91 91 90 su mpesa Piu lui Răzoi Moial a mologie comu ise efeoae la imiea evoluie oală. ica mea la aesa caaceului pseudoşific pseudosoic ş mologc al fi losofi lo soei, special a l u Max, a a l u i Spegle (foae asemăăoae cele mase) sa coua dea lugul ma mulo a 1 935 am scia aceasă ciică -o fomă cae co ea oae eil e de ază ale acesei căi Am expus peu p im a oaă acese de auae sa u feuae 1 936 cadu l uei cofe e ue la B casa peeu l u meu Alfe Bauhal disua cae a uma, D Kal lfedg u fos elev al meua fău uele osvaii eesae spec efeoae la elaia aal izei mele aal iză a expl caiei cauza le cu aalza isoică K Hi lfedg a fos aul 1 90 u d vicimele Gesapo-ului (upă ivazia geaă Belga) ş a supesiiei isoicise a celu i deal Telea Rec Păii i săi au avu u esi asemăăo. La scu imp după aces pm efea, a iu o cofei ă pe aceeaşi emă la viaia pofesoul ui Fieic A. vo Hayek cau l sema ul u i acesuia la Lodo School of Ecoomics Pul caea a avu loc aia op a mai âziu, pae ş daoă fapu l ui c ă evisa Mi l a cae a im is pima oaă mauscisu l l - a espi i mpu l ăzoiu l u i şi ip ce l ucam la cae Sette deă şI dşn e am im s mauscisul pofesoul u i aek cae l-a pul ica a ii 1 9 ş 1 95 pescua e Ecooica I ial u mam gâ la eiaea uei că, a pofesoul Fediado de Fezio cae a ipăi lucaea ma â o seie e aiole lma ialaă a eia-o 195 fomă e cae Aceasa a us la
PREFA L EDŢIA GERMAN
ma cele ameicaă aaă, oladeză, japoeză oeiaă i paiolă S câa că pofeol Eic Boece (Mese p iă a m o ediţie lima cae ,c mai ml de 29 de ai mă am voi î cadul ei cofeiţe despe Mieia isoiismli Pi aces il am îceca să seez că ese voa aici de o ciică filoofic-meooloică a filosofiei soiei maxise D, lc dem de eţi, aces fp a fos îeles doa de căe adesii mei maxii se pae că Mr ff ae Max ăspdea căţii li Podh f a fos iaă d o,mai pi cecile maxise ei sfâşil seci i i 1 7. De şi ciica fi oofiei isoicise isoiei spe deosei e de cea isoică lcăieşe cadul căii coil să depăşeşe ae ad pe ă am îceca să cpid ş să exp oex ile a xisă îe viziea isoiis ş cea opică, cea epezeaă de ăzia de adue pe pămâ îpăăţia eilo ceasa ma ds î oae la ciica idei i opie de plaificae ş de ecoome pa ificaă di pu l de vedee al podciviăţii, ci di cel loi c al posii l ăţi i eal izăi i lo ş di cel ma al oseciţelo aelo îcecăi de a face imposiill posil Asemei pedecesoi lo mei am a s a cocl za ideea ei plaificăi sociale opice la saă mae ese o faa moaa ae e aae spe pieie. Hyi-l ae e deam ă să îcecăm ealizaea mpăăi ceuilo pe pămâ e poae face să asfomăm pămâl iad, iad cm mai oamei i şi să facă pe semei i lo Dacă vem ca lmea să se ăşeasă di o eoocie, eie să eăm a isele oase de a feii l mea Toşi pem i e ie să ămâem oeoi ai lmii da şe eo modeşi Teie să e mlţmim c sacia făă de sfâş: de aea seiţele de a comae ăl cae poae fi evia, de a lăa amaliile iâd seama mee de coseciele iei ile i edoie ale ieeiilo oase pe cae iciodaă le om pea peedea î oal iae i ae foae des asomă ilaţul îmuăăţi il o oase ila pasiv Aceasa pe ă , chia şi mai el aţiile oase di ece c oamii faem eşeli, ie ieioai fiid ia dacă -adevă aem ele mi e ieţii vom ceca ecoei să spavehem coseciţele acţiilo oase, pe a le ceca la imp Picipil coecăii
KAR R R
Aceasă eodă de coecae a geşelilo di ip u ie doa de îelepciue ci mai mul ese o ol igie moală, ol igaia uei eîeupe auociici, a îvăăii eîeupe, a coecuilo mic ş ecoeie a aiudiilo oase, a udecăilo oase aâ a celo moale, câ ş a eoio oase. aces caz posiiliaea devie u impeaiv, pte îvăa di popiile oase geşeli, de aceea ve bgţ de a îvăa di popi il e oase geşel i. văaea coşeă d geşel i le pop, îvaea coşieă pi coecaea eîeupă ese pcpiul acelei audi pe cae o umesc aioal ism ciic . Toae acesea su valai le şi peu dome ul aciui lo oase sociale ş pol iice; aiud iea ciic ese ol igaoe. Resul ese doa gadomai e sau iesposailiae, cia ş auci câ d î joc su cele ma ue iei i. Da peu ca cca s ă u deviă voăe goală, e a eue să fie disci pl iaă. Ese foae impoa să îvm să vom şi să scem pe câ de simplu ş de cla posii l . Toae acesea duc di ec la emeeea cee d e l ieae pol iic, ş i de eva, pe câ posi i l, a cu mu lul ui d e puee. Aceasa peu că oice cumul de puee poliică duce cu ecesae la fapul c, iial, geşeli mici ec eosevae, asfel câ cia ş auci câd pesupuem la deiăo puei cel mai cu a alusm (ea de moivu l de a păsa pueea descopeea opouă a geşel lo mic , ş , ca umae, coecaea lo, u ae loc pâă î momeu l î cae va f pea âzu. Fapul că aceasa se îâmplă deseoi ş î democaie ese evde; democaia u ese o doci a mâuii, c ese doa ua d e pemsele ecesae, cae e dau posiil aea de a fi coşiei de ceea ce facem. Desigu că eu ie să-i ieăm pe ace a cae u şu ce fac, da ese de daoa oasă să facem oul peu a ş.
Fwfed Penn bre
KARL R POPPR
PEAŢĂ LA EDIIA ENGLEZĂ Mer stsu am ceca să at că stocsmul ese o meodă modesă, o meodă cae u dă oade Da, de fapt, u am comău socsmul e mp am eu să coma socsmul A rtt dn tve strt ge ne este psb să pree u ed ne usu vtr stre Aceasă demosaţe se află lucaea pulcaă 950 Indeter ns n ss Phss nd n Quntu Phss. Da u ma su
mulţum de aceasă lucae O aae mul ma sasfăcăoae poae f găsă capol u despe deemsm cae ese pae a u l u Aer Twent Yers d caea mea, Lg fSentf Dsve. Peu a famlaza pe co cu acese ezulae ale cecă, o schţa ac espngere stsuu. Agumeaea mea poae f schţaă cc popozţ . Mesul soe umae este puec fluea de ceeea cuoae umae (Adeăul aceste pemse eue adms cha de acea cae d dele oase clus, dele oaste ţfce doa podusele secudae a le dezolă tere de u p sau alul . Nu puem pezce p meode aţoale sau ţfce ceeea o a cuoae ţce (Aceasă aseue poae f demosaă logc cu auoul oseaţlo dcae ma os 3. De aceea, u puem pezce mesul o al soe ome Aceasa seaă că eue să espgem posaea ue str teete Dec, a ue ţe socale soce cae a coespude f terete Nu poae exsa o eoe ţfcă a dezolă scale cae să sea la aza pedcţe soce 5. Scopu l pcpal al eodelo so ce (ez secţ u e pa la 6 ale acese căţ ese, ec, posles, a socsmu l se păuee Respgeea soc sm u l u u exc l ude pos l aea ped cţ lo de oce p D coă, ese pefe com pală cu pos laea esă eolo socale, de exemplu, a eolo ecoomce, cu auoul
KAR R PPPR
Ese respisă doar posiiliaea de predicie a dezvolăilor isorice măsua care cesea po i iflueae de exideea cuoaşeii oasre. Pasul decisiv aceas argumeare ese aseiuea 2. Cred ă ee nvngăare prn ea îăş daă exă eva de gen exnder nşer ane a tn n pte an pa ă ee e v pe naşe ab a âne Aceas m i se pare a fi o i dee ai o al ă, ouş i ea
cosiui e o demosie ogică a asei u i i Demosraia sei u i 2 pe care am făo pulicaiile meioae ese complicaă; şi u m-ar surpri de dacă sa gsi demosrai i m a i si mple . Demosraia mea cosă a aăa c n predr şnţf i di fere dacă ese om sau maş de c c la n ae pba e de pree prn ede şnfe prpe reae vare cercările de a face asfel uşi po ige scopl decâ dpă eveime câd ese prea ârzi peu pred icie. şi po ai ge scop l câd predicai a deve i rerodicie. Aceas demosraie cu caracer p ogic ese valiă peru pedicaori de oce grad de complexiae chiar şi peru socieăi de predicaori ieracie. Dr aceasa seamă că ici o sociee u are posi i l iaea de a pezice ti i ific vi ioaree sale stadi i de cuoaştere. Demosraia mea ese oaecm foma şi de aceea poae fi suspecaă de a u avea sem ificaie ea, c h ia dacă i ese recu oscă val id iaea logic. Am cerca ă ară doă sdii semificaia prolemei peru real iaea socială cel dea doilea sdi u di puc de vedere croologic, Seae dehă ş dşan ă am seleca câev eveimee di isoria gâdirii de ip isoricis, peu a ilusra ifluea persiseă şi vămăoare asupra fi losofiei socia le i po iice de la eracli şi Pao, la egel şi Marx primul di re acese sudii Mer tr pulica acum peru prima daă l i ma egleză am cerca să ară imporaa isoricismului ca srucură ielecuală care fascează. Am ceca săi a al izez logica, deseori aâ de suilă, de cvigăoae ş e amăgioae şi să demosez că suferă de o slă ic iu e eeă şi i eparailă.
K. R. P
RFŢĂ II NGEĂ
i i e cei a păuzăo eceze ai căi au fos edu me e iu ei. Acesa ieioează să fie o auze a iul căi ui Max er fsfe cae, a âu e ea o au zie a Fsf ee u Poudo
nsre Penn e
K R. P
INTODUCEE Ieesul şfic polemele socale şi poliice ese apoape la fel de vec ca ş eesul ştfc cosmologe ş fzcă Au fos cia peoae atcae (m gâdesc aci la eo a pol ică a lui Plao ş la coleca de ostu a u Astoel câd ş a asupa socieăii păea că avaează ma apd decâ ştiia asupa aui Da odaă cu Galile şi Neto fzca a ou succese eaşteptate devasd oate celelale ş e Ia de câd cu Pasteu ace Ga li le al ologe şi ele ologce au avu apoape a fel de mul succes ele socale după câe se pae u au g u alei a lo aceste ci umae eceăo cae se ocupă de u ul au alu l d domeile eo sociale su peocupa cu poleme de meodă şi dezatele lo egătă cu acese poleme au loc făă să scape d vedee medodee o şe mai flooae ma ales fizica A fos de eemplu o eae cotet copieea metodxpeimeale d i fizcă ceea ce a odus odaă cu geeaa l ui W lelm Wu la o efomă psihologe cepâd cu J M sau făcu cecă epeae de a efoma acelaş ses metoda ştelo socale dome u l pshologie acese ieii efomse au avu -o aumită măsuă ceva succes ciuda u meoaelo ma dezamăgi i podue Da şi ele sociale eoei ce cu ecepa ecoome pea pui alceva afaa dezamăgii lo a ezula d acese cecă âd aces eşec a eşi evideţă sa pus cuâd i eaea dacă meodele fz ci su pâă l a umă cu adevăa aplicai e şţele socale Nu a fo cumva esposailă petu saea aâ de compămioae a acesto şie ocmai aceasă cedă dăăică apl cai lae lo eaea sugeează o casificae simplă a şcollo e gâde peocupae de meodele aceso şiiţe cu ma pui sc ofom ccep lo lo asupa apl cai l iăi meodelo fzicii pum cas ifca acese şcoi ca poaualse ş aaualse deumi poaual ise " sau pozie " acele oeăi cae sus aplicaea meodelo fizicii şele scale ş aiaualse acelea cae se opu
ITE
Dacă u meodolo ue doci aiauală au poaual , au dacă adopă veo eo ae com i ă cele do u de doci e, va depi de Î mae măuă de cocep l e a le dpe caaceu l şi ie icuţie şi de caaceu l compoel o aee Da aiud ea pe cae o adop depde oodaă de copile ale depe meodele fizi ci M e m e pae că ace di u mă pu ee cel mai mpoa i ced că şel le cuci al e d maoiaea dezae lo meo doloce apa ca uma e a âova Îel egei geşie fae ăpâde ale meodelo fzi c oe, eea mea ee că ele apa ca u me a epeă eşe a fome lo e eoi lo fizi cii a meodelo de eae ui l zae peu ele a fuce loice a oevai ei ş expemeu l u Af maa mea ee ace elee eşie au coec e e ş o ceca ă u fc acea af mae ă le I I I ş IV al e le aeu i ud u acee pă vo a umeă ş doe aae ueo cha opu a au l ie u poaual e e azează d fap pe o Îeleee ş a meodelo fz c păle I II, mă vo ol ă mă l mez la exl ea a um o doc a au al e poaual e, ompoee ale abod aace e cae e com amele pu de doce Acea odae pe ce m ppu mai Îâ o explcez ş aa apo o , o ume om Iomu ee adeeo âl ebe dp mod ş elo ocl e i deeo ee u l za făă o eflece ccă, ba chi l u ca de la e ele eea ce Îele pi o va f exlca p la ace uu V f ufce dac voi pue cu ă e om " o abodae şiiele ocale cae cod pedc oc ep elul e cpl ş ae code că la ace el e oa aju decoped mul u paul " , lele au edee cae au la baza evoluiei oie Deoaee u cov că acee doce de meodă toic u pmele epoa le de aea eafăcăoae e ocale eeice (alele decâ eoa ecoomcă, pezeaea pe ae o fa ceo doce u ee cu iuaţă ua i paţial ă am Îcea d eu a oae aumeele oi il e Î avoaea ocmu lu peu a ofe moive cc mele e cae mează ă o pez Mam du pez ocmu ca floofe e âiă ş dife u am eza ă couiec aumee piioae ce, după cuoşa mea u au ma fo codaă adue,c chia de ioicşi
KR R PPPR
să ee să fe aaca u ale cue am ceca să pefecţoez o eoe cae aeseo a fos pusă faţă a poae coaă o fomă pe ep ezolaă Acea ese moul peu cae, elea am ales emeul e socsm " de ese oaecum efamla Popuâ aces eme spe că o ea âea ecocu eale peu me spe a exsa eaţa să se ee ac euul agumeele scuae ac paţe mo eal popu sau eseţal socsm ul u o ce seamă, mo eal popu sau eseţal cuâu socsm "
DOCTRINELE TITLITE LE ITORICILI Istoricsmul sţ Î ctrast et cu tratr colg i perspectva atralsmlu toologc c le r te caracteristc zc i t cab il Î şt i ţel a , rce Ître zi c i sc lo t br pr Ptrv trlu legl e fiz c su gl tr t vl b l râ r etr c ue fzca est gvr s st g ic va Î spau tmp Leg sce, al v l, Î mb, ifer Î ucţe a ş t D stor at stţ u e mu lt i c rr rr a i l obsrvat g carctr l rulart ctb Î viaţa so ş l rgr b zc tr reularitl i v c p vlr trc i fereţe c t rl st coţat u t uaie ioică. N-ar trbu, l vrbasc pre g cm c p r ş s mp lu , c um a e mc r fal sa ae perioade iura mr t recz c fer at peraa strc Î c l c rs u au prevalat Istoric s u l am c rl tvtat strc g r soci l fae a martata telor z cabil Î oiogi Argumetele spc trcslu p cre se bazeaz aceast afirmaţie s lag roba geralr, a exprmetlu, a coplexitţi femor social a fcultţi preicor exacte şi a sem ificai sţ l smu l mtooloi Voi trata s rgumet pe
KR R R
1Gnraiaa
Posibilitatea eeraiării şi succesul ei ti iele social e se baeaă coform istoricism u l u i p e u iformitil e geerale ale aturi i: pe observaia mai bie is poate ecât presupoie ă i rumstae similare se tâmpă l ucruri si m i lare Acest pric ipi u care st cosierat vali iiferet e spaiu şi tim se spue ă ar caracteria metoa fiii i Istoricismul susie că acest pricipiu este mo ecesar iutil sociologie Ci rcumstae si milare apar oar Î timpu l uei siure perioae istorice Ele u persist e la o periaă la cealaltă Ca u rmare societate u se pot istie uiformităi pe terme lu pe care să se poată baa eeraliări pe terme l u - aceasta seamă că omitem regrtăţ bne e eul celor esrise pri truis mu l că fi iele u mae trăiesc toteau a rupu ri sau reerva e a umite ucruri este limită ti mp ce e altele cum ar fi aerul , el i mitată că oar pr imee pot avea valoare e piaă ori e schimb metoă care ioră aceste limitri şi cearcă o eeraliare a uiformităilor sociale coform istoricismului, şi va asuma implicit şi faptul c ă regu larităile hestiue sut epieritoare Aşa cât o cocepie metooloică avă - cocepia coform cărea metoele eeral iări pot fi prel uate i fii că e şti iele oci al e va prouce o teorie socoloică al s şi capabi l e a eterm a o serie e pericole Va fi o teorie care va ea evoltarea societăii; au ca se schimbă mo semificativ sau că evolare social aă există oate afecta reul arităi le e baă ale viei i sociale Istoricismu susie aeseori faptu că spatee uor astfel e teorii false e obicei se ascue o iteie apoloetică, ia r Î astfel e scopuri se poate lese abua e presupoiia leilor social e i muabile Acest ti p e abu poate apărea priul râ ieea că situaii le eplăute şi eorite trebuie aeptae petru că ele sut etermiate e legi ivariabile ale aturii gile imuabile " ale ecoomei e exemplu, au fost ivocate ptru a emostra lipsa e ses a iterveiilor legslatve eocierile salariale a l oi lea mo e a abu ses apoloetic e presupoiia imuabilităi lelor socale este stimularea uui semet eeral al ivitabi u\ui i, ca u rmare, urarea lui fără proteste ituaia actuală va răme esimbată iar ercările e ifueare a mersuli eveimetelor,
DRN ANINAURAIS AE SRISMUU
Acestea sut potrvt istocistulu arumtele coservatoare apooetice, ch ia r fataliste corolaru l i evitabi l a l preii e a aopta metoă aturalstă Î scoloe Istoricistul l rspi afrm că uifrmităţil sociale sut total ferte cele scrse e tiţel atur iformtăţle socale se schmbă e la o epocă la alta iar foa care le moifică este activitatea umaă formităţile sociale u sut lei ale atrii c sut create e om Ch ia r acă s poate spue că le su t eterm ate e atu ra umaă aceasta oar atortă fapu l ui că atu ra umaă are utera e a le moifica i probabi l e a le mia Stuaţi l e scial e pt f eci Îmbu ătăţite sau Îrăutăţite: refrmel actve sut lpsite ses Aceste tei al storicismu l se aresază ame i lor actv isp să tervă mai ales Î prblmele umae oamilr care rfuză să accepte acst sitaţi i ca vtabi le c laţa spre actiitate i resperea pozţi ilor pasve e rc tp poate fi umită " ativim secţuile 17 i 1 8 vo etalia rl aţ l storicsm u l u cu actiis mul ar oresc să citez aici loz ca u u mit âtr istrc st Mr loz că i care poziţia istoricistă ese fart cla r Î vţă: i losofi oar au interpreat frit lmea importată es Îsă chimbarea ei. "
2. Exrimnt fizică este utlizată metoa per
metal; aceast Îsamă că este itrous cotrolul artfical izolarea artfcială f stfl asiurată reprucerea coiţiilor eprmetal simi lare i prucra a umitor efcte care ecur e aci Această metoă se bazează pe i ă Î circumstaţe sim lar s vor prce eveimete smlare Istoricil ssţie că acestă metoă este iaplicabilă petru socoloe i ar folos chi ar acă ar putea fi apl cată Motivul este acesta: coiţ il e experimtale sm lar apar e fiecare ată umai Î carul u sure poc, r rzltatul ricăru experimet u va avea ect o i mprtaţă foarte rusă Ma m lt chi ar, o izola re artifici ală Î soc loie elimiă tocma factori e prmă i mportaţă Robso Crusoe opr a
R R PPPR
sa gospore iol, u a puea f coa u moel ul peru o ecoomie a rei proleme e ivesc tocmi eraciuea ecoomi a izilor ş grupuror cotiuare se rgumeteaă c expermet cu aevrt sem ifcatie u s u osb le Eermeele l sca l ar socio loge u su icoat eer mete sesul fzc Ele u su fcute petru romoarea cuoşter ca aare, c scopul succesuui polc Expermeele u s e fac ru laboror esrs e uma i ur, ma mult c ar, fapul c se fac sfel e expermee mofc starea soc eţi i E l e u pot f coaă repeate coţ comlet smlre, etru c urma rm ul u exermet coţ l e soca le au fos mofcae
3. Naa.
Ieea i paragrul precee eces o exlctare mai eala Am spus c storcsml eg osbltatea repetr i eperimeelor socale a scar larg coţ e el etice, etru c acest coiţ , ale celui eal o lea exer me, su flueţae e fatul epermetul m fost fcu Acest rgum se bazez e ee că soceatea asemeea uu orga sm, poe fel e memore a cee ce bş m să m m storia s bologe putem orbi espre sor veţi u u orgasm, peru c orgasmu l ese arţal coţo a e eve metele trecue Dac asfel e eve mee se repet ele pier peru orgsm ul car eermeteaz racterul e otte, evei obşue ocm e aceea să exereţa uu eeme repet ese diferită e expereţa eemeulu origiar, ş e aceea experieţ ei rpe ese ce nou Repetrea ee metelor obserae poae coresue pariţie ol or exereţe ale uu obervator Peru c prou ce o obş uţe, repetţa creeaz oi coţ abitual De aceea, toalul coiţilor tere ş exere care rpem u aumt expermet acelaş orgsm u poate f suficie e asemtoare peru a puea vorbi e o repetţe autetc Aceasta tortă faptului c şi cazul i reperi exacte a coţlor melu, ele se or combia cu coţ ee oi ale orgai smuu: orgasmu l vaţ i experieţ Potrit istoricsmuli , aceeaşi stare e ucrur ese rezet şi
DRINEE ANINAURAISE AE ISRIISMUUI
istoriei ae ar faptu c otui vaţă este i cotestabi atta vree ct ocietatea ete parţia coiţioat e trecut raiţiie i oialitţie traiţioae şi resetimentee, creerea şi neîncreerea u şi-ar pute ate uca importatu ro viaţa soci aă De aceea, aevrata repetiţie trebui e s ie i mposi bi n itoria soci a ă ş i aceasta neamn c trebu ie să e ateptm a apariţia uor evenimete cu caracter esenţiamete ierit robabi c istoria e repet - ar n icioat nu e a reeta a aceaşi ive mai a es ac eveni mete e n auz su e i mportaţ istoric i ac exercit o infuenţ u rabi aupra societăţi i umea escris e fiz ic n u se poate etrece nimic c u aevrat i esenţial mente no Pate fi inventat nu maşin, ar aceata puea fi noteaua aalizat ca rearaare a unor eemente care u sut oi Noutatea fiz ic este ar a orgaizri i sau a combinri or Istorici smu sub i n iaz c opoziţie i rect cu aceasta, nutatea soci a asemenea celei bioogice este e tip intrinsec Este o noutate rea, ireuctibi la cea a combin ri lor, etru c n viaţa soci a aceeai vech i factori, i traţi Într-o alt combinaţie nu vor mai fi niciat cu adevrat vechii factori Acoo ue imic u se oate repeta cu exactitate aevrata outate e reafirm e fiecare at Istoricismu este e rere c acet fapt este rel evat penru analiza ezvotrii noilr staii sa eci istorice n esenţ isticte Istoricismu susţie c nimic nu are mai mare importaţ ecât ceputu ei perioae cu aevrat noi Acest aspect oarte imprtat a vieţii sociae n u poate fi exp icat pe caea pe care obişnuim o strbatem c expl icm n car fizi ci i nile fenomene ca reaşezri ae eementelor fami iare C iar ac metoee crente ae fizic ii a r fi apicabi e scietţii, ee n u su n a i cab le tcmai cr mai i mrtante proprietţi a e acestora diviării În epoc iorice şi apariţiei nouăii De înat ce am nţees sensu outţi lor scile su tem nevoii s aban ieea c ap iare etoelor fizi cii ar putea ontribi la îţelegerea probemelor ezvotri i sociae Exist şi u alt aspect a nutţii i eni ocia Am vzt că fiecare Îtâmplare scial, fiecare eveniment in viaţa socia poate fi esemnat ca ou Poate fi caificat aoat cu ate evenimete şi într-o a u me privi ţă e poate i asemntor, totui rmâe În o cert u ic Aceata uce î socioogie a o stare e ucruri conierabi iferită e fizic e esne e a viaţ a
KAR R PPPER
avu loc u aum it v i mt; s Îţlgm xact cauele şi efectele sal - ci forţl car lau pous şi ifl uţa sa asupra altor vei mt Totuşi, probabi l u om fi Î situaţia a form u l a egi generae car să poa srvi ca crier Î termi grali a ur astfl relaţii cauzal Acasta ptru c st probabi l ca ar s g r situaţi soci al partic ul ar şi i ci o alta s poat fi xpl icată corect cu a utoru l forţlor particu lare scprit o i Este posi bil, e asma, ca acst forţ s fie u i c, ca l i trvi oar acast situai scia l particu lară şi s u s rpt
4. Cmxitata. ituaţa mtologic schiată mai
ar o seri e alt apct U u l tr cta zbtut fort frcvt p car u iteţiom s iscutm aci, st rlul social al aumitr prsoal itţi uic U alt aspct Î ctitu i complxitata fomelor social fizic m -a fac cu bict mu lt mai siml şi si mpl ificm lu cruril şi ma mult pr mtoa zolr i prmtal Ptru c acast m st impactcb l scilgi aci afl m faa u i ubl cmplitţi, car rzult prmul râ impoblitata izolrii artifici al şi al o la râ i faptul c iaa soci l t u fome atual car prsuu viaţa piic a i vzi lo, ci psi logia, acasta la râul i prsupu biolgia şi ultim, chimi şi fizica Faptul c sociologa s afl p ultimul lc al acsti irari a ştiiţlor mostraz formiabla compltat a actori lor car trmi iaţa social C hiar c omi u l sciologii ar xista u iformitţi im uabi l ca Î fizic, st oart posi bil s u l putm scopri atorit acsti uble complxitţi Iar ac u l putm scopri u pra ar ss s susţim c el totuşi xist
5 Inxtitata rdiţii u r
octril proatral ist al istoricismu lui s a arta c acst cl at să scoat Î viţă i mportaa preicţii, ca ua i tr sri il şti iei
OTINELE NTINTULISTE LE ISTOIISMULUI
totş, că prognozele socle sunt foart gre e ralzat, nu nma tortă comextăţ structur or socal e, c ş atortă une compl extăţ rzultat n traa precţlor ş evementelor prezse Iee că o pr ţe poate n flu enţa evn ment prez s st foarte vch p, În egnă, Îş omoar tat p car n- văzuse n c oată, acest f n rzu lta l rect al profţe cr Î ter mn se pe ttăl să să- b onez I n cst sens propun m re f uenţe prcţ spr vmntuu przs m gnera nfluna nformţe supra st ţ l a care s rfer) efect edip " nfrent acă cst nfl nţă cţonză ntr su Împotrv vn mntu l u przs Istorcşt au rătt recent că cest tp e nfluenţ poat f relevantă pt ştnţele socl ş că probbl mărşte grutt rlzăr progozlor exacte, percltân obectvtat or susţn punctl vere potrvt cru a cosec ţe absu r ar crg prspoz c şt ne soc al pot f ezvoltat orcâ În ş măsr Îcât s prmtă prc ştnţfce exate pntru toat tpure fapt ş evnment oc Potrvt op or, cestă presupozţ pot f combătt ogc Petr c, acă cn va r constru un stf car oc l şt nţfc t cu totu l no, ş csta r f c noscut pnru c pr nc p pot rescopert ş e ltceva, eputân f ţnt mult tmp scrt) c sgu ranţă termn acţun car -ar anu progozl prspm, mpu c se prezce crşterea valor acuno pe o peroă tr z r po cărea or vent că orcn s ocupă c b rs ct r n În tre z ş astfl ar ave loc o scăer bruscă preţror În acst z, r prcţ ar f ffcată Pe scurt, e u cnar so c ct foarte tat ste contrctor În sne ş c prognozele soc şt nţfce xcte ş t at sut mpob
6. Oictivitat şi vaa
bln fcttea precţ lor În t ţle scale, torcsmul uce argumente car s azză z nfţe prcţlor supr vnmntor przs Potrvt storcsmu această nfluenţă poate vea În numte Împrurr reperrsn mportante asupr obsrvatorul cre face
K . POPPE
şi ceea ce este observat Aceasta coduce la o esiguraţă de obicei egl iai lă a prdcţi lor fzice, umită prici pi ul edeterminării e pote spue că această icertitudie se datorează iteracţiuii ditre obiectul observat i subiectu l cae face observaţia, petru că ambi aparţin aceleiaşi lumi fizice, aceleaşi sfere de acţiune şi iteracţue După cum a arătat o, există analogi cu aceasă situaţie şi Î celel alte ştinţe, În fizcă şi Î psihologie Dar icăier faptul că omul de ştiiă ş obectul său aprţi aceleaşi lumi , n are atât e mare Îsemnătate ca Î şt inţele sociale, Î care coduce aş cu m sa arătt) la o i certitud ie a predicţ i lor, de mare importanţă practcă uneori n şti i nţele socal e e aflăm În faţa uei interacţ uni la rgi ş compl cate Ître observator ş ceea ce este observat, Ître su biect ş obiect Coşti i nţ aptulu că exst tedie care pot produce u eveiment viitor, cât şi conştiţa că progoza ar putea avea iflueţă asupra evenmetelor prezise poat e repercursiui asupra conţintuli predicii, iar repercursiuile pot fi de aa natură, Îcât datorită lor obiectivitatea predicţiior ş a ltor reltate ale cercetării di ştiinţele exacte să fie puternc i mi nuată Predicţa este u evenime social care poate iteracţioa cu alte evenimente socile, pritre altee ş cu acela pe care l prezce Poae, du pă cu m s-a văzut , să precipite acest eve imet Este cl ar Îsă că poate i fluenţa acest evei met şi Î alt mod tr-u caz extrem, predicţia poate chiar caua evenimetul prezis eveimentul probabil ic nu ar fi avut loc, dacă nu ar fi fost prezi s cel lalt ca l mtă, predicia uu i evei ment poate uce la prevenrea lui astfel se poate spue că cercetătorul n ştiinţele sociale poate cauza eveimetl, omiând Î mo nteţonat sau Îtâmplător predicţia lui) Este evidet că ître aceste ouă extreme există o mulime de alte posibilităţ tât preicţia, cât şi abţierea d prece pot avea ca efect o gamă lrgă de cosecinţe Este evident că cercetători i d in tiiţele soc al e trebu ie să dev c tmpul cotieţ de aceste posiblităţi sociolo poate, de exmlu, să facă o predicţe şi să prevadă totodată că prooza sa a rma even imetul De asemene, el poate ea faptul că u an u t este mi net şi astfel l poate Împiedica ambele caui el s bza pe prncipiul care pare a asigura obiectivitatea ştiiţific: dor adevău l Dar deşi a căutat doar adevăru l, u putem ( ctat
DOTRINELE NTNTURLISTE E ISTORIISMULU
Istorici stu va amite probabi că această i magie este scemtică, ar e va isista asupra faptuui ă reiefează o probemă e care e ovi m Î aproape orice capito a şti i eor socia e eracţi uea i tre afi rmai i e cercetătoru ui şi viaţa ociaă creează aproape ivariabi situai i Î care u trebu ie să uă m Î cosierare oar aevăru acestor afirmaţii, ci şi ifuea efectiv asupra evo uţiei u terioare Cercetătoru i şti i ţee oci a e poate ăzu i spre aevăr, a r e exer ită ace aşi timp, Î mo i evitab i , o if ueă c ară aupra ocietăţi i Tocmai faptu că afi rmai i e ae exerci o ifl ueţ, e i struge obiectiviatea Pâ aici am presupus că soci o ogu u u rmăreşte ecât aevru şi i mi c atceva, istoricistu va arăta Îsă că situaţia scrisă e oi apar şi ificutăţie presupuerii oaste Aceasta etru că acoo ue preicţiie şi iterese au o asemeea ifueţă asupra coţiutuui teori i r şti iţ ifice v e foarte oie ică posi bi itatea e costatare şi evitare a partiităţii De aceea, u treuie să e surpriă faptu c Î şti i ee socia e găsim foarte puţie seme ae iteresu u i obiectiv şi iea petru aevăr, spre eosebire e fizic ă Trebu ie să e aşteptăm să gsi m Î şti i ţee soci a e a fel e mu te tei ţe ca Î viaţa soci a ă la fe e mute pucte e veere câte iterese e poate pue Îtrebarea acă aceast argumetar isoricistă u couce a acea formă extremă e reativism, care afirmă că obiectivitatea şi ieau aevruui u au ce căuta Î şti i e e sociae şi că, Î acest ome i u, oar succesu, succesu poitic poat fi otărâtor Petru a iustra acete argumete, istoricistu poate arăta că e fiecare ată câ există o aumită tei ă ieretă tr-o perioaă a ezvotării ociae e putem aştepta să gsim teorii sociogice care ifueează această ezvotare Şti iţa soci a ă poate, eci, oace rou l uei moaşe, care aută a aşterea oior epoci ae ezvo tări i soci ae ar poate a fe e bie ă ervască, a ispoziia itereeor cosevatoare, a tergiversarea ci mbărior sciae im iete O astfe e viziue poate ipira posibiitatea e a aaiza şi expica iferţee i tre iferite octrie şi şcoi socioogice fcâ ape fie a coexuea or cu preiciie şi itersee omiate Ît- aumită peioaă istorică acest puct e veere este umit ueori istorsm şi u trebuie cofuat cu ceea ce umesc eu istoicism " , fie făc ape a coexiuea or cu itreee poitic, ecoomice au e casă acet scilgia cna�erii ) eu
KRL R POPPER
7 Hism Maoritatea istoricit lor su nt e prere c exist
un teme mai aânc al inaecvrii metoelor ştnelor natur la tiinele sociale E ssn c sociolog, asemena tuturor tinelor biologc , ec toate tinee care ocup e lumea vie, nu treb s prceeze În mo atomistic, c p exprea folost acum, În mo olistc Aceasta atort faptului c bectele sociolge grupurile socale nu trebuie prt ca smp le agrgat ersoane Grpu l social est a i ut ecât s mp la m a mbr lor şi ste totat ai t ecât smpla su m a rela lr strct prsale re ex st În orice moment ntre orcr tre mmbri i Acest fapt ste event c ar şi l uân ca exempl u n grp for at n tre nvz Un grup fnat e A B va avea n carater ferit grpl comps in aceiai iniviz, ar fonat e B ş C Ac te l strat şi cea c s înelege n expresa c un gr p îş i are prpra store ş pr faptul c strtura grupului epne în mare pae propra- itoie vezi ş sca 3 espre Noutate ) Un gup ş pate mene tact caracterul ac Îşi pire câiva mmbri mai pun mportan e ate magna c grpul Îş pstreaz caracterul origar, ca ac toi membi rignar t înlocui e al Dar aceiaş nvz car acum cntt gl ar f putu constt un grp farte frt ac u f ntra e â în grul orgar, c împrn ar f forat n grp u Prsnaltatea mmbrlor poate avea o influe consierabl asupra stori ş struct r gruu lui ar acest fapt n Împec grupl s a b o istor ş o tructur rprie ş nu împec acst grup s xercit influen puterc supra peronal t membrlor s Toate grpurle socale au trai, sttui ş bcr rori Istorcsmul prete c trebui stuiat storia grpulu, tral ş institu l sale pentr a Înlege epl ca ta l s actual ş entr a înlege ezvoltarea ulterioar ş eventual a io prva Caracterul olist al grupilor sociale, faptl c acste grpr n t fi xplicate pe eplin ac sunt privte ca smle agregat al embril or lor, a nc o nou l u mi n as pra i st ci storici te ntr noutatea În fizic, care este oar o nu come a elementelr ş factr l or, care n sunt ni , şi notata i viaa oc al car st ra l ş reuctb l l a o smp l noutate a comnr Pentru c că strtur le soca l n ot fi expl ctate ca i comb nri al e pr lor s mmbr lr, atunc i vent va f i mposibi l expl ic itarea noio strr ale cu
DOTINELE NTINTULISTE LE ISTOIISMULUI
Pe e ltă parte, tructurile fizice pot fi explicitt c impl costelţii , susţie istoricimul, eci ca simplă sumă a părţil or Împreuă cu costel ţia lor geometrică Să luăm ca exemplu sistemul sol r poate fi itereat stu i ul istoriei lui, iar cercetare trecutu l ui său poate couce l Îţelegere sta i u l i ău ctal, r ştim că Îtru a m se cet sti u se iepeet e iri si stemu l ui Structur sisemul u i, mişcări le şi ezvoltări le se u lteriore st eterm i te Î totl itate e cstel ţi cul ltlor Dac pziţi rltivă, mas şi impulsul elemeelor su t c ocue petru orice momet, tuci tote mişcări le vi itore le istemu l u i vor fi pe epl i etermi e N u avem evoie e o cuoştere Î pls privitore l ce pletă este mi vehe su cre itrt Î sistem i fară; istori structurii, orict r i e iterestă, u cotribuie la cuoaştere ostră privi comportmetul, mecismu l şi ezvoltrea viitoare tructurii Di cesă perspectivă este eviet că tructura fi ică se eoebeşte forte m ult e structr social ă U ltima u poate fi Îţelesă fără u tuiu tt l istoriei sle, eputâ fi ici obiectul vreuei preicţii, chia Î czul Î cre am ispue e o cuoaştere epl iă costelaţiei le momete Atfel e cosierţii sugereză u pregaţă că eist o trsă coexi ue Ître itori cim şi ş um i erie bigică sa rganicisă a strctur ilr sociale, ori cre itrpreză grp ur il soci le Î aalogie cu orgismele vii traevăr, se spue că olismul trebie să fi caracteristic feomeelor biologice Î geerl, ir puctul e veere hol ist este ocotit a fi iispesbil tuiului espre mou l cum itori iferitelor orgaime iflueţează comportmetul lor Argumetele holiste ale istoricismului au eci cpittea e a scote Î evieţă asemăare i tre grupur il e socile şi orgai sme, chia r că i storicismu l u trebui e să coucă cu ecesite l acceptare teoriei biologice a structurilor socile mo similr, biecuoscuta teorie existeţei uui spiri cleciv, c purtător al radiţiir de gp u ţi e epăr e argumetul istoricist Îruit fi i, totuşi, cu v iz iu ea ol istă
8. nlra intitivă Pă cum eam ocupt
KR R POPPER
soiae se Împarte n epoci, aspee are, potrivit itoricismuui, fc iap iai le Î ştiiţele sociae a um ite metoe speifice fizi ci i De aeea, Î ştiinţee soiae este cosieată ecesară o metoă mi egraă istoriă Ieea ă ţe egeea ieritel or grupuri soi al e trebu ie să se esfăşoare n mo ituitiv ţine e vziunea antinaturită a istoricismuui Aeastă coepţi e sa ezvoltat uneori c octri nă metooogică, n reaţie foarte strsă cu istoricismu , ch ia r dacă u apar n mo invriai comi ată cu acesta Ese vorba e octrna potrivt căreia metoa speifică şti inţelor socia e, spre eoseire e moda ştiinţelor naturii, se bazează pe o ţeegere intimă a fenomnelor socale n egătură cu etă otr i ă s u t ul ite următorele i stini i şi opoziţi i : fizi c tine spre o exp icitare uzaă, sociologia cutân să ţelegă scopu şi enul n fizică evenimetele unt explice exat şi n mo cntittiv prin formue mtematice oiologi Înceră să Înţeeagă ezvoltările istorie mai mu lt Î termeni l tatvi, rezu tt a teninţelor ş sopuri lor opuse, e exempu, sau Î termeni racterului naţional sau ai irtu ui impu ui De aceea, fizica opereză oar u generalizări inuctiv, Î imp ce ociologia poate oper oar emptic Ei f h u ng) Acet ete şi motivu penru care iica poate au nge uniormtăţi val ie un versale şi exp iă evenimel prticulare c ş czuri ale unor atel e unformităţi, n timp ce sociologa treue să se muţumeasc cu nţelegere nuitivă a eveimeteor prtiure şi a roului pe care acestea l au ş itii prti cu a re; ituţi i care, la rnu lor, apr În corel aţe cu cofl ie e interese, tei ţe ş esti ne parti cu are ropu istingerea a trei vari ate iferite e Înţeegere i ntu itivă rima, afi rmă ă un eveni met socia este nţees atunci cn este intrpretat a rezultat al forţeo cre l-au eaşat, eci atunci câ sunt cunosuţi iivizii şi grupurie impiate, scopuie şi interesele aestora, şi putere e care ispu Aţiu i e i i viz ior sau grupur ilor sunt ţelese Î aest az ca fii n acor cu scopurie or, ca promovn avatau o rea au e puţin imaginar etoa socioogiei este gnită n ces az ca o ecostruţie azată e empatie a activităţior rţional su raţion e nreptte spre anum ite scopu i A o ua vaiată merge mai eparte Ea am ite ecesitate u n stfe e aa ize, mai aes acă ori ă ţeegem activităie i niv u ae su
DOTINELE NTINTULISTE LE ISTOIISMULUI
oc al , e exempl u a l une anu mite acţu ni pol tce, nu este ucientă o înţelgere teleologică cum i e ce a apărut, trebui înţelegem mai mu l trebui e ă m ensu l, importanţa apariţei ale Ce e înţelge aici pri " se " i " importaţă " Din punctu l e veere pe care eu îl u mec " a oua varant " , răspnsul ete: un evniment ocal n exerctă oar anume nlu enţe nu conuce î t mp oar la alte eveni mente, c apariţia a ca atare moică valoarea contextulă a unei mulţmi e alte evnment, creea o nou ituaţe are cere reorentarea i rentrpretarea tuturor obiectelor i cţiunlor n omnul cauz entru înţelegerea u n ui even ment ca, e exmpl u crarea uei armate noi într-o aumită ţară, ete eceară analza intenţlor, ntereelor etc Dar nu putem îţelege pe epli enu l i semiicaţ a aceste acţ uni ră ai aalia valoarea cotextuală; orţele acete ţri, e exemplu care ueer uc ente pentru protecţa sa au event probab l nsucente în prezent e scurt întreaga staţe scală probabi l -a moiicat îai nte ă avut loc alte moicr ice actual e au c ia r psihologce situaţia e posbil s e i moiica cu mult înainte ca cineva să o obervat Pentru înţelege viaţa oc al ă trebu ie, eci, epăim s mp la anal z a cauzelo eectelor actuale aalia moivelor, ntreselor i reacţilor cauate e acţiu n i trebuie ă îţelegem c ecare evn ment oac u an um t rol în caru l întregu l u i Even mentul îi primee emni caţia inluenţa exercitată aupra întregului emnicaţia a i, eci, etermnată parţi al e întreg A treia variată a octrei înţelegeri intutive merge i ma eparte, amiţn totoat tot ceea ce uţi n primele ou varant Potrvit acetei concepţi, înţelegerea eului sau emnicaţe uu veniment ocial neet mai mult ect analza gene sale, ectlor i valorii cotextuale Dincolo e aceată aali trebuie rceate tinţele storice uametale obictive, orietările tennţele e emplu asceni unea au ecl i u l a umitor traţi i a u orţe care omi î epoca n cauză, trebu ie cercetată cotribuţi a even mentul u la procesul itoric care atl e teiţe e manietă nţlegera epliă a aaceri Dreyus e exemplu, eceit nolo e analza geneei, eectelor i valori contextuale îţelegerea că aceta a rprezentat o manesta a luptei itre ouă tenţe iorice in carul evoltr Rpublicii Franceze, emocratice i autocratce, progreste reacţonare
KAR R POPPER
inerenţei prin analogie e a o epocă istorică a alta Aceasta petr că
eşi a tria variat recoaşte fără reeri că epoce storice st iferite seiate ş că ici eveimet s poate repta c aevărat î at epocă a ezotări socae, acestă variată amte totş c ti aaoge pot evei omiate ferite peroade foarte epat Î timp Astf aaogii s-a făct tr Grecia Îai tea Aear ce Mare şi Geraia e S iai tea l Barck ate de cazr metoa eeri i i tuitive recomaă evaare eţe amitor eemete pri pararea or c evei ete aog peroade ai tmpr ş tl area rz tatu ui ca istmet petr pdcţa ezvoltr rmtoare fr a ta că ifreţe ievitabi e i tre do peroae trebe late Î coserae Observăm eci, c etoa capab s Îeleagă seiicaa evei eteor socale trebe s ă treac i colo e epl caa cazal Ea trebie s aib carcte olst şi s reas determarea roll i evemet Î cadrl e strctr coplee, Î cdr l i Îtreg care cprie oar părle esete sta, c ş staie sccesive ale uei evotări Î tim ceast ar ptea f ep icaa petr teia cee e a treia varate a etoe eleger ttve e a se Îteeia pe aaogia tre orgasm ş gr p e a opera c cocepi c ar sp rit tmp li care este s rsa ş spravegetor l ttror acelor tee sa orietări care oacă rol atât de importat eterarea se caie evei mteor sociae Dar metoa eleger t itve se Îpac oar c iee o te <tât e bie Ea se Împac foarte bie ş c prerea istorcstui espre importaa otăţi, petr că otatea poate f epcat za şi raioa , c ea trebi e eeasă i ttv e va ptea veea, Î cti ae i iscţia privitoare a octrele proatraste ae storcismi, că eistă o coeie strâsă Ître acestea şi a trea variată , cm a umito oi, a Îeegrii ititive, atortă acceti ps p teiee sau orietări istorce Vezi e eemp , sec ea
9. Mtd cantitativ Di tr osebirie şi poiţ le
car e obicei sut scoas î iă gătra cu ocr eeeri i ituitive urătoara st sbi iată frcvt istorcişti Î fiic, sp,
OTRINELE ANTINATURLISTE LE ISTOIISMUUI
Îţlag zvoara sci al mai mu l Î rmi cal iaivi D plu, Î rmi i i ţlor sa obicivor coficua Argumu împoriva ap icabi iăţi i meolor caiiv şi mamaic u aparţi oar isoricişilor Ciar auorii cu viziui puric ai isrcis rspig ri acs m Dar ir cl mi prsasiv argm mporiva mlor caiaive şi mamaic sco Î viţ pucul vr p car u Î msc isricism Aces argum voi iscua aci Avâ Î vr rzisţa faţ uilizara molor caai ş mamac Î socigi s ivş Îa o puric bcţi: acas ai i par fi Î cfl cu fapu l c mol caaiv şi mamaic au fos ui liza c mar succs Î şi iţl e scia l Cu poa f rspi s apiabiliaa lor, avâ Î vr acs fap? Ca rspus l acas obiţi, rspigra mlr aiv şi mmaic poa fi sifica cu auorul r argm carrisic mouli gâi r isriis soricsu l poa rspu obicţia s crc, ar ar i sa ouş o sbir foar mar Îr mol saisic al siilr scial si mol aiaiv mamaic al fzi c i şiiţl so al u ist mic mparab i cu egile ca ua e orulae aeaic ae iicii lum ca mplu urmara lg fiic c c s mai mic scira pri car rc o raz l ifr lugma u ), aâ mai mar s ugil ifracţi O lg fizic acs ip ar rara frm Dac Î aumi coiţi mrima A variaz îr aum m, au şi mrima B variaz Îr-u o rmia şi prvizibil Cu al cuvi, o asfl g prim pţa u i aii msurab i ala ş i fl l acsa Î r caia p la v fi sabili ac şi caiaiv izica a ruşi s-ş prim oa lgl Î acas form Pru a raliza acs lcru a rbui s rac Î p imul râ oa cal iţil Î rmi caiavi Ea a rb i s Îocu asc, mpu, scrira caliaiv a u ui um i ip l um - cum ar fi l um i sci s, galb-vrzui cu o scrir caiaivă: l umi o aumi ugim u şi isa U asfl procu scrir caiaiv a ca iţi lor ca apar Î aur s evi o prmis iispsabi pru formulara caaiv a lgilor cauzal fizic Acsa e prmi s picm c a avu oc u i m Dac pcm e mpu a ga spre raţia i r i sci gh ifr p
KAR R POPPER
Istor c stu l af rm t ţele soca le trbu e s Îcerce s ofere explcaţ cauzale Ele pot, exepu, s Îcerce s exple mprial ism u pr xpasu a ustria l ar ac prvm ma atet la acest exemplu, observm i me at ste psit e spera Îcercarea e a exprm leg socologce Î terme cattatv coserm o formulare ca Teţa spre expasue tertoria crete oat cu testatea stra zr o formul are ce l pu tel gib il , cha r acă u este o escrre aevrat a faptelor), vom escoer at c u spuem e o meto cu care s putem msura teţa expasue sau graul ustralzare Motvele preztate storcst petru respgerea mtoelor cattatv maematce po f rezuate stfel sarca socolog este s expl ce cauzal mo fc rle tervet Î cursul istorie crora l se supu ettţ ca statele, ssteele ecoomce, formel e guvrare Petru c u este cuoscut c o posbiltate a exprma Î terme cattatv aceste cal itţ ale ettţ or, şt ţel e socale u pot f formu late legi cattatve Astfel leg le auzale ale şt ţelor soale, presu puâ c ele ar exsta, trebue s se eosebas Î mo oserabl i puct e veere al aracterulu, e cle fzc, petru c au caracter caltatv, ş u attatv atemat Da leg le sooogce prez t grau l a cva, o vor face Î terme foare vag ş Î cel ma bu caz vor permte troucerea u e graaţ foarte grosere Cal tţle, atât fzce cât ş cele efz ce, par c u pot f evaluate eât tu tv De acea, argumtele scutate a pot f folosite petru a le susţe pe ele are au fost ea oferte Î favoarea Îţel egeri metoe tu itve
10. Estiaism versus nminaism
ub lierea caractrul u cal tatv al eeimetelor socal e trmte la problema aturi terelor care esemez caltţ, la aaumta prblemă univrliilr, ua tre cele ma veh fuameta problee e flosofe Aceast tm, care Î Evul Meiu a fost oectul isputlor Îşi are orgiea Î filosofa lu Pato i Aristotel e obc ese trprat ca proem metafzc pur, ar asemeea maortţ proemlr metafzce
DOTINELE NTINTULISTE LE ISTOIISMUU
n czul faţ n vom ocupa or problm mtoologic ntu încput vom sch p scut problmtic miic Tot ştiiel olossc trmni numii unveslii, c mplu , cbon . Acst , vitz , ptate , albite , stt , mnitte enrgi ip trni s ising l tip, p cr i n um im trmni singulri su , Com concp iniiua l, cum fi, mplu : Alnru cl Mr ally , Pimu l Rzboi Monil , u ltimii temni sun nu poprii, tcht aaş prin cnni l ucurilor iiviual otat el n u rul naui i u nivrsl i lor vu loc o lung şi u nori pig ispu nr ou abr Porivit uni intr l univrsliil s eosebsc numl propri i o pr in faptul c sun tribu it lmntelor unei mulimi su clase e invizi, nu unui singu inivi Tmnu univrsl lb , mplu, s potrivi csti concpi i, o o icet şt un i clas consitui in mai mulţi inivizi iferiţi: fulgi zp, fţ e ms, lb, mpl u Acst st ocrin nominalisă Ei i s opun o octrin numit n mo triionl " ealism " , numir c inuc n ro, ac ne gânim l fapul c cst ori " realisă" fost numit ielis D c, propun rnumira cesti oii ninominlis " esenialism " . Esnţilişii ng fptul c mi înâi l ctui m un grup e obic singl r şi oi le tictm l b Ei spun c mi egb numim ficr obict lb pntru c mprtşşt împun cu le obic l b o n um i însuşi snţia l : cl itt fi l b Acst propit, nott termnu l un ivsal , st prvit c u obi c ncsi invsigaţi În caşi msr c şi lucruril in iviul nsşi Dnum ir ralism riv i n srţiune c obictele un ivrsl, empl l bia, i s c vrt lturi l ucrui l iniviule şi mlţimi su cls) Astfl s susţine c ermii univsali esemn obictl universale În clşi mo în car trmii i iv iu al i esmn obicl in i iul Acste obict u nivsale umie e lton om sauIi ) car sun semnte ri n tmni u ni vsli , sunt num it snţ Dr esni l ism u l nu c o n eistnţa u i vrs l i i lo ci a obictelo uivrsal), l subliniz şi importaa cestor pet şti i n Esenia l ism u l obsrv c obicele singu lae scot la iveal mu lte tsui accentale, care nu print ints pentu ştiiţ S lum u n eemp lu i n şti i nţl e sociae şi iţl conomi ce su t i nteesate e bni şi ceite, nu i e om tioa moeeo,
KAR R POPPER
ta pentru a penetra spre esenţa u cr ur i lor Dar esenţa u n u i u cru ese mereu ceva universa Aceste ime remarci i nic o pare inre im p icaţii e meoologice ae acesei probeme metafizice Probema eooogic pe care oresc s o iscu n acest momen poate fi ns anaiza inepenen e probematica metafizi Vo anaiza aceast probem pe a cale, o cae care ocoleşte Întrebarea referioare a eistenţa obiecteor un iversae şi s ngu ae şi la ferenţee i ne ele Vom i scuta oar espre scopuril şi sens ş inţe Şcoala fosofic pentru care am propus enumirea e eenialim meodoogic a fos Înteeiat e Aristote, care afirm c cercetarea ştiinţifc rebue s penereze pân a esenţa ucrurior pentru a le epl ica Esenţial işt metooog ici s unt Înc i naţi s formu eze Întrebr i e şti i ţifice n teme e tpu l Ce ese maeri a? sau Ce este forţa? sa Ce este usiţia ? E cre c rspun su eac a astfe e Înrebri, rspun s care relev sensu real ş eseţia al acestor ermen i şi astfe natu ra real sau aevrat a eseţel or enotate e ei , constiu ie o prem is necesar penru cercetarea şti nţfic, fii n poate h ia r sarc i n a or pri nci pal n opoziţe u aceşa nominali�ii meodologici formueaz probemee În terme e genl Cum se compor aceas bucat e maerie , Cum se mşc prezeţa ator corpuri? P e n r u n o m i n a i ş i metooog ci sarc a şti nţei ar consa oar În escrierea mou u i c m se compor crr le, ea putân fi real zat pri n i nt roucerea i ber e noi ermei o ru e este ncesar, sau pri n reefin i rea vech lor termen i, negijân sensl lor oginar Aceasa pentru c ei socoesc cuvinele oar inumene neceare decierii Maoritatea vor amie c omi na ismu metooogic Învis În ştiinţee naturi i i zi ca, e eemp u, nu cerceeaz esenţa aom ilor sau a u mini, c foloseşe aceşi teren foarte i ber penru a ep ica şi escrie anume observaţii fizice ş, e asemenea, ca num pentru anumie structuri fizce importante şi comp lcate Aceaşi cru este vaabi şi În bioogie osofi i po cer e l a bio ogi sol ui i l a probeme e gen u Ce este viaţa? sau Ce ese evouţia? , iar penru o perioa e timp, bioogii po simţi cinaţi s rspun a asfel e Înrebri Totşi, bioogia ştiţif se cup e probeme iferite, folosi n metoe eplicaive şi escriptive foae asemnoar ceor in fizi c De aceea, neam aşepta ca În ştiinţee socae nauraliştii
OTINELE ANTINTUALISTE LE ISTOIISMULUI
sţalismu raiae, seţalismu par s m ac fr ca poziţi purică să xis csci ţ s-a spus c meodele şiinJelor naurii sunt În esenJă nominalise dar că În şiinJele sociale rebuie să se adope un esenJialism meodologi Argumu a us s ac a că
sarca ş ţlo r socia l se aca a îţl g ş x ca i sca l cum ar f sau, aciua comic, grupul scal , şi c acs ucru s posibi oar pr prra căr sţa or Orc ia sc l gică imporaă prsup u rm u vrsa l pru scr ra , ş u a r ava ss irucra i br i rm, cum, lf , s-a prca cu succs î şiţ aur arca socilgi s s scr asf rm î cla r ş acva, c s ă s gă sţa u acca, ia acasa presu pu cuaşra sţ r roblm cum ar f C s sau ? , C s căau? c ra Ari s prblm fu amal al Poliicii sa sau C s cru ? , Car s os ra i r u mmbru a u b src ş u sca? r brc ş scă? Asfl îrbri u su umai p pl î rpăi, i su cma ac îrbăr a car pr , pru a l răspu , s zvlă ri i l sclgc ca c prvş prbma mafzc ş p ca rrar a ş au r , isrc ş p ava prr fri, Îs ca mlg a ş ţlr sc a vr f araşi sal ism, ş c împra m a l sm ulu D fap, ţ i srcşi p car î cusc au acas aui Mră Îs s crcm ac uma iţa gra aaurals a srcsmulu s cauza, sau ac u cumva xs argum spcfc isorcs î favara sţiasmuu mog primul r, s v că rspigrea mlr caav şi ţ sc al s rlva î acas prv ţ ub ra caracrul ui ca iav a v mr sc a ş accuara r u u îţgri ui iv î pziţi cu smpla scrir, ic aui srs lgaă sţalsm Exisă îsă şi al argum mai spcfc isrcsmului rzula r u m gi r cr a s fam i a r crul u El e su pracc aclaş car, porvi lu rs, lar fi cus p Pla a frmuaa prim erii a sţor
K . POPPE
Istorsul sublnază mpoana sbăr va susne ă n ore sare trebue să exste un ea anume ae se smbă Car daă n nu răâne nes mbat, trebu e să putem enta ael ea a re s-a s bat pentr u a putea vorb d e s m bare Aest luru este relatv uor n ză n meană de eemplu toate s băr le su nt mă de s băr spao-temporale ale orpu rl or ze ooloa nsă are se oupă n mod spea de nsttule so al e se ăsete n aa u n o r mar d u ltă, pentr aeste nsttu sunt reu de dnta după smbare n smplu sens desrptv o n sttue n u poate prvtă a n d aeea Înaine upă shibare, pentru ă dn perspetă desrptvă ea poate total ert O esrere naturalstă a nsttulor de uvernare ontemporane n Marea rtane de exemplu, ar trebu să le prene pe aestea a nd omp l et d erte aă de um erau u patru seole n u rmă Totu putem spu ne n măsu ra n a re exstă u n guvern, aesta a răas n od esenial d e n t u s n e a r d a s m b ă r e a u o s t ons derab le Fu na aestu a n soetatea moern este an al oă n mo esenal une ndeplnte n treut. Car da n una dn trsătur l e are pot desr se nu a ăas aeea denttatea esenială a nsttue a rămas ne permte s onserm aeastă nsttue o ormă modat a prmea. n tnee soale nu se pote vorb de s m băr de devoltăr ără a presupune o esen mu b lă , e ăr a pre l ua esen al sm u l metodolo ste evdent, desur, ă un termen soolo u ar depresune, nlae delae et n al au ost ntrodu n mo pur om n al st Totu, e nu -u păstrat raterul nomnalst De nt e ondle soale se moă observăm ă soolo nu m a e aord asupra răspu nsu l u l a ntrebarea daă un a nu mt enomen este nae sau n u n realtate; d aeea, pentru eattate poate deven neesară eretarea natur esenale (sau semnae esenale) a nlae Astel despre ore enttate soală se poate spune ă n măsura n are ntreseaă esenţa aestea, ea poate preentă n ore lo n ore ormă, ă se poate sa n apt rmânând nesbată ă s-ar putea oa n al mod deâ a ăuto n realtate (Husse) era smbărlor osble nu poate delmtată a priori Nu se poate preza ăror smbăr, supusă nd o enttate rămâne aeea Fenomene
DOTRNELE ANTNATULISTE LE ISTORIISMULU
Dn arumentele stoste preentate ma sus deure este m ps b lă o desrere smpl a dezltăr lr so al e sau ma mult ă o desrere soo lă n u poate n dată doar o desrere În sens nm nalst Ia r daă desrere soloă nu se poate d spensa de esene u atâ ma pun o va putea ae o teore a devoltăr soale Pentu ă ne ar putea nea aptul ă probleme a detemnarea explaţa trăsăturlr araterste une anute perade de tmp mpreun u tens un le tendnele orentăr le ntrnse sar putea sustrae tuturor etodelor nom na l ste? De esenţ a l s m u metodol o poate nteme a pe arumentu l sto st ae l a ndus pe Pl atn l a esena l sm u s u meta an ume pe tea l u Heral t ă l uru r le n s mbare se ustra desrer ra on al e Şt na sau u noaterea presu pu n eva are n u se s mb ămând dent u s e esena Isoria de deserea s mbr esenţa de eea e rmâne nesmbt n ursul smbăr apar a a onepte relate Dar aeastă oelae ae o a ltă a Întru n a nu m t sens esena presup une s mba ea ar prn aesta, sto a Aeasta pentru ă daă ael pr n p u a l unu l uu are rămâne dent sau nes mbat atu n ând l u u l se s mbă este esena l u (sau eea sau orma sau natura sau substana) atun smbăre ărra le este supus lurul au la umn posbltă dere ale u ru l u de a le esene l u . De aeea esena pae nterpetată a sumă a ptenaltălor nerente lurulu ar smbăle (sau mărle) pt nterpretate a realae sau atualzare a poten al tă lor asu nse al e esene l u (Aeastă teoe povn e d la Ar stotel) De a rezu ltă ă u n l ur u de, esena sa m ua b ă poate u nosut doar prin schimbările sale De exemplu, aun ând vrem să al m daă un l ur u este d n au r, treb u e să- lov m u oanu l sau să- testăm de smbându astel Î soaem la veală unele dn potnaltăle asunse Pe aeea le esenţa unu o, personal tatea sa, pate u nsută dn modul n are se desăoară boraa a. Daă aplăm aest prnpu sole vm aune la onlua ă esena su araterul real l unu rup soal se poate revel a poate u nosut doar d n stor a sa. Da daă rupur l e so ale pot un osute doar prn ntered u l stre lr atun oneptel e l oste pentru desr ere trebu e s ă e nepte store; Într-adevăr
KARL R POPPER
i conepte istore baate pe studiul istoriei Aeli luru este valabil pentru clasele soiale burgeia, de exemplu, poate i deinită doar u autoru l istoriei ei cl asa are a auns a putere prin revoluţia dustri al ă, are i-a îndepărtat pe moieri, care a l uptat împotria i împotriva ăreia luptă proletariatul etc ste posibil ca esenţialismul să i ost introus pentru a ne permite să desoperim în lururile simbătoare o identitate, dar el urnieaă la rându l s ău unul d ntre cele mai puernie arumnte n susţ nerea otrine ă tiinţele soiale trebui e să adopte o metodă istoriă, ei un arument în susţinerea istoriismului
II DOCRINELE RONAULITE E IORICIULUI Dei istoiism ul este n mo unmentl nti ntu ist nu e niium ieii ă ntre metoele tii nţeo n tuii i ele le tii nel e există un element omun Aest se ote to tului iitii otă e eul ă un tul e veee e e i eu mpăăe e el in) ă soioloi, semeni ii i i este un măn uni e uno e ti ă ie n eli tim eoreice ât i epiice unân ă este o is i li nă eoreică nţeleem ă oioloi tebuie explice i să peiă evenimene CL utou teoiilo su eio nivesle (e e neă să le esoee) Dsin soiooi iin epiică ee e vem să spunem este ă se beă eeienţă ă evenimentele pe e le epliă e e e pee nt te obevabile, i pe obevaţie se beă ete su esine oiăei teori i popuse Cân vobim ese sues n iiă ne âni m l suesu l eiţi i o sle I suesul peiţii lo se ote sune ă este eivent u ooboe leio iiii Cân omăm suesu soioloiei u suesu ii i i atuni pesuu nem ă suesu n soiooie onst mai ebă e t n ooboe peiţii lo De ii eultă ă anum ite metoe - peiq ia u jutorul leilo i testea lei lo in obsevaţie - trebuie să ie omune tât iiii ât i sooloiei u nt n ntrei me de o u eastă ersetivă n iu tul ui ă onsier un di n pesupoiţi ile e baă l e istoiismu l ui D nu su nt e o u dvoltea mai etaiat a aestei pespetive e onue l o serie de iei pe e le voi esrie ontinue n pimă instnţă aete iei ar putea apărea dret onseinţe poe n line ietă le perspetivei enerale pe re tomi m eus-o. Da e at ele impliă al ţi i, i dotinele ni aliste le is riismu l i i n
KL POPP
1 Cmaaţ c astnmia Pg n p temn lng şi la scaă lagă
Isor modern au os puern mpresona de suesul ere nenene ma a les de apacaea sa de prede a poz e planeelor Înrun vr ndepăa Posblaea unor asel de prognoe pe ermen lng pre nd sor, ese, pr n u rmare, demnsraă arăând ă veea nzună prvnd capaaea e a prec ru Îndepăra nu epăee lmele a eea ce poae ans de mnea omenesă Şnţele socale rebue să năzu asă a e de sus Dac asoomia poae preice eclipse de soare anci de ce n ar pea socioogia preice revolJii?
Isorsul subneză ă, ar ac năum aâ e epare, nu rebue s uăm că nţele socale nu po spr nu rebue s Înere să ană precza pronzeor asronome n cenar nc ex al even meneor socae cmparab, s spunm, c u Amanaul Nauc, ese loc mosb, dup um s-a r (În seţune Car acă revolu le ar pue prezse de nele soae, n o asel de preţe nu poae exc Trebue să exse o mrj e nceune supra e lor a dr Car aă reunosc ar sub nez ecenţee precor socooe n eură u norme deae preca sorc susn c Înnerea semnaa unor ase de pronoze pue compensa acese neaunsur Deenele prvn ma ales dn ompexa evenmenelor soae, dn neronexun le lr n careru l l v l eren lr sooo Dar, e soloa sueră dn aese cuze e mpree, ermen e alav Î onră o semne de o boăţe comprensve spece xemple de asemnea emen sun onlu nre uur , prserae , sodre , urbanzre , Predţ e enul eor desrse, adcă ulae pre pe emen lun a cărr carcr ese conrabalansa de spul semnaa lor, propun să e num redicJii la scară arg sa pgnoe a sca larg Porv srcor, aes ese pul de pred spre are rebue să ndă socla se u surană adevăra ă asel de prnoze la saă lară - prnze pe emen l u n pe un a dmen u oareum va - p ob nue În unele ne xemple de pred la scară ară se po Înâln În domen ul asrnme, u m ar pred a avă peelr sl are pe baza un or le
DOTRINELE PRONATURALISTE ALE ISTORISMULUI
perode (semntve pentu rale lmtere), cât smărle zl ne sezon ere n onzrea mosfere n straturle nalte (mporană penru omunle rado). Aese pred semănăoare predlor el pselor n măsur n are se eeră l evenmente d ntrun v tor el atv ndepăr se deosebes nsă de ete prn aptul ă deseor sun dor sttse n oe z sunt m pun exe n del n daaea n tmp n ale aterst Observăm ă ponozele l scră lră nu sunt mprtble n sne dcă se po fce pronoze pe termen lun n t nele sole aun ele nu po decât pronoze l sră lară desrse ma sus Pe de ltă pre dn expunere doctrnelor ntnturalse storsmulu rezultă că pediciile pe emen sc dn tnele s rebu e să bă mr dezvanje Lps de ee rebue să le cee onsderbl penru ă prn nsă ntura lor ele pot oper dor cu el u răsăur m mărune le ve sole de vreme e se umă l perode scure de tmp Dar o prede supr del lor cr ese necă n nsă delle e este de- drepul nefolosore De dă sunem neres de pred le socale pronoele l sră lră care sunt oodă pronoe pe temen lun) rămân conform sorcsmulu nu dor cele ma scnne câ snurele r meră ăue
2. Baa svainaă o bă observonlă
noneper menlă penru o nă re Înodeun u n crer str n sensul propru l ermenulu Lucrurle stu sel r n ce prvee baz observon al ă a sronome pele pe cre se bzeză asonom sunt upr nse n noele sronomulu Noe re ne normează de eemplu ă la da utre (oră, secundă) plnea erur a ost observtă de Domnu l X nr-o numă poze P e sur e e ne oeră un resru al even mentelor ordone n tmp , sau o onă obsevlor n mod smlr, bz obseaonlă a sooloe pote f dă doar sub orma unor ron de eenmente n ume al unor ntâmlăr polte su soale Aestă ronă a elo nâmplte n vaa soală e u mpoană dn pun de vedere pol su de lă nură ese ce cre n od obnu se numee stoe Isoa n aest sens str este baz sooloe Ar rdolă neaea mporane store n aest sens st t a bază
KRL R POPPER
experentale este ă stora, pol tă sau oală, ar gura sursă epră a sooloe . Astel, stor stul ede sooloa a o dsp lnă teoretă ep ră a ăre bază empră este ormată doar de o ronă a aptelor store a ăre sop este de ae pronoze, preerabl pronoze la sar l ară ste edent ă acee pgnoe rebue ă aibă şi u n caracer ioric, de vree e testarea lor pr n experen verare sau respnere a lor trebue l ăsat pe seama store v toare Astel potrvt stor smulu sarna sooloe este elaborarea e pronoze la sară lară Pe ur storstul pretnde ă ociologa ee iorie eorecă
13. Dinmica sci. Analoa dntre tţele soale
troome poate ezvoltat În ontna re Paea astronome pe re stort o a u onerare me elestă e bazează pe n am ă pe teor m ăr eterm nte e orţe Ator tort a petn aeea a ooloa ă e bazeze Î mo m lar pe nam a oală pe teora mr so al e determn ate e rţele ole (sau sore) znul te tat ete dor o btrne a dnam E este e apt teora depre m e z În e rumtanţe nu e Întâmpl nm dă de e s m bare n pare expl ă aeata prn eal tatea orţelor de respnere Dma pe e lt parte e opă e azl eneral , de d e orţe ele a n eale poate dersă a teora despre moul um de e e Îtâmplă eva De aeea doar naa ne pote a lele reale u nveral ala b le ale me Pentru natur ete proe e a s e m e mo e mbă, se ezoltă - r uneor oare net atel Înât nele trormăr snt re de observt Analoa aete perspetve asupr nam u ea torstă aupr sooloe este evdentă re nevoe e alte omentar Dar tort l ar putea pretnde analoa ete m adână poate pretnde e exeplu, soolo onorm torsmulu, ete nrudtă u dnmc deoaree este n eseţă o teore a lă Pentru ă pl aţa ul e n enel , o expl aţe despre u m e e urvn anute lu rur e epl aţ rebe s prnă Întotdean Î ultma nstană lmnt stor Daă ntreb pe neva are a rupt porul um · l' întâmplat, te atep s-ţ povesteasă stora adentulu Dr h l
DOTRINEE PRONTURAISTE LE ISTORIISMUUI
tp pentru neestatea une anal ze store uzelor este, dup u m va ar a strstul, problema orn sau a uzelor esenale ale rzbouu. In z, o stel de anal z se ob ne prn determnrea orelor are nteraoneaz de u autorul dnam ar storstul pretnde sooloa trebue s nere aela lur rebue s anlzeze orele are produ s mbăr le soa le a stora omen r Dn m a e nv um orele re nteraoneaz onsttue no ore ners prn anal zrea relr n omponentee lor su ntem apb l s desoperm auzele ma adân ale even mentelor n dsuţe n mod sm lr storsmu l revend reunoaterea mportane undmentle a orţelor store e ele sprtuale su materale De exemplu de reose ete o de nteres eo nom Analzre desâlre estu des de tendne ore alate n onl ntre ele ptrunderea pân l rdn la orţele lele d retore le smbr soale aest este sopu tnelor so ale n vzune storsmulu Numa pe aeast le putem dezvolt tnţ teoret pe ar se pot ntemea aele predţ la sr lr, a ror onrmre r nsemn suesu teore ole
14. L isc. Am vzut pentru storst soloa
este store teoret Predţ le e t ne trebu e s se bazeze pe le deoaree ele sunt pred store pred ţ ale smb sole trebue s se bazeze pe le store Totodată storstul susţne metoda enerlzr este nplabl n tnele soale nu trebue s presupu nem unormtăle veţ soale n d vlable n mod nvarb l n spu tmp, deoree val abl tatea lr este redusă dr pentru o anut perod u ltu ral ă su stor Astel de le so ale - da exst u devrt le soale - trebu e s abă o strutur oareum dert de ea eneral zăr lor obnu te bte pe unormtţ Lele soale rele r trebu e e eneral valab le Dar aest luru poate nsemna doar ele sunt vlble pentru ntreaa store a omenr pentru toate mpurle nu doar pentru unele Dar nu pt exsta unormt soale are s e valab le dnoo de ere peroa n pae. Astl snurl le u nversal valab le ale soetţ trebue s e lele are leagă peroadele sorice succesive Trebue s e legi ale devolări sorce are determnă
KAL POPPE
15. Pfeie isic veru inginei , ' Dpă cm am aăa, acese le sre (dacă ele p SC 1 descpee) a pemte car predca nr evenmee alae la mae dsană, car daă n ea ma mae exacae a deallor Ael, dtna că lele socal e aevrae s nt le sorce (o docnă devaă n valab l aa lma a nfoml socale) ce napo, ndependen e oce ncecae e a mta astonma la dee peclo l scar laă Astel aea deea ese conrezată penr că se araă ă acee pedc a carael poee soce Socoloa evn asel pen socs necare e a ezolva vee poblem peer v to l n aâ de m l vr l nvd l câ cel al p rlor de ndvz a l îne men a ese nţa espe v, despe ezvlaea mnenă Dacă emesl de a ne er pezn olte c va tae nfc a vea ses an ocoloa ar de cea ma mae mpoan pen polcen ma ales pen acea a căo vzne se exne d ncolo e expeena prezent l pen polcen c n sens al desn l stoc ste adevăr c n soc se m lmesc c ezeea oa mo l sta al plenal manăţ aesta or în tmen ote pe D ot so a moae ee comn c sd l soolo teb să onb e la revelarea vtol pol t pn aceasa r ptea s ă evnă cel m a mpoan nsrmen al ne pol pacte înepae m l se v o Dn pncl e veee l valo pacce a nţe semnfaa pedc lor nce este esl de claă N sa bseva întodeana că n nţă pot f dstnse doă p dee de ped e ac doă p r dere de a pc Pem pezce (a) enea n an o pred ce care pe avea ea ma mae v loare pracă penr c dao e oamen î po ăs n adăpos la mp pem însă prezce (b) n apos cae ă ezse an l rebe ons înrn an me el de exmpl reb e să a b sâlp de ssţnere dn er-ben pe lar nc ven acese doă p de edc sn ae dere, de mbele îndep nesc năz nţe vec ale om l n prml caz, alăm cev dspe n enmen pe care n îl pem mpedca n n c n p Vo n o asel de pede o " poeţe" Valoea paccă a e cns n pv e nară în leără c even men l prez, ael încâ îl pem v s cnrna reă (prbab l c ar l nr pedc de al )
DOTNEE PONATUASTE ALE STOSMUU
de bază al ngnere le sun, ca să spune aa, consucve ne omun c măur le pe are trebue să le puem lua daă dorm să ajunem l a anute rezulae. Cea a mare pae a z (aproape întreul domenu l nţe u exepţa astronoe eeooloe) ae predcţ cae po consdeae, daoră ore lor dn pun de vedee pactc pronoze enoloe Deoseb ea ne aese două tpur de pedţ corespunde cu aprox aţe emnaţe ma ar au c aute n tnţe expementulu plana, n opozţe cu smpl obeaţe Ştnţele expementle tpce sun pable să aă pedţ tenoloce n tmp ce cel dscplne n ae sunt utlzae obseaţ l e expermentle poduc poeţ Nu reau să spun prn cesta ă toate tnele nc mcar ote pronozel nţe sun n mod undmentl pctce că sunt n mod neces sau poece sau enoloce neputând de un alt tp Vreau dor să aa aena asupra une d stncţ nte două tpu de pedcţ nţele cae le orespund. Pn ptul c olosesc expes ca poetce sau tenoloce dores să sot n evdenţă o tstu care devne vzbl dn pespectvă pactcă Da utlzre cese temnolo nu vrea să nsemne nc că puncul de vedee practc este n mod necesr uperor celorlale nc că nteresu l nţc ese lmtat l proeţ mportnte dn pu nct de vedere pctc l ped cţ cu ccte tehnolo . Dcă l uă m În cons deae de exemplu stonom a tebu s dmtem c ezultatele e sun n pmul rând neesante teoetc ca dcă nc dn punct de vedee pracc u su n lpse de valoe D poeţ sunt toate pedcţ e atonomce nrude cu cele dn meteooloe ro valoe pentu actvă le prae este evdenă Trebue evdenţat apul că dstncţ dnte tnţele poetce cele tenoloe nu orespunde dsncţe dnre pedcţ pe temen lun cele pe termen sur De majotte ponozelo enoloce sunt pe eren scu r, exsă pronoze tenoloce pe temen lu n de eempl u aelea reeoae la durata d e uncţ onre une man P e de alt pre proeţle asronoe po pe ermen lun su scurt, ar majoraea poeţ lor eeoroloce sun pe emen relav scu r D nca dnre acese ouă e prtce - poetce nnere deenţa care le orespunde n stuctura eo lo tnţce relevante ese, um se va vedea a târzu, unul d omentele prncpale le analze noasre eodoloe. Acu vreau doa să ară că stort n aod cu convneea lor ă experenele soa le sunt neolosoare mposb le,
K POPE
dee n nere ocale de pl n re ş conrua nu lor re ar pue vea opul de împeda conuce au aelera dezolărle ocal e m nene r pob l după un or Penru al aeaa ar o înreprndere aprope mpob ă, r o înerare are ree u vedere apu c plancre pol orce acae ocă rebue ă e ub nl uena om nn orlor orce
16 Tr dvr sr
Aee con er ne-au onu n enrul ru menu l u pe cre ne-m propu enum m orcm ş el e ucă ea denu m re n ocal nu ee cev eâ ore - ce ee ez . neînele nu ora î eu rdon m p enumerare n or ne ronolo e pe ore pu l e ore u re or or ă dene ooo nu prvee or Înpo pre reu ş înne pre vor e udul orelor pere ş În pr mu rând l e lor ezolr o le Ae n cor cu ee r pue d c eore orc u ore eore e rem e nuree e o l e u vl de un verl u o dene a le ore Aee rebu e e e le proceu l u mbr dezolr n u peuoe l e onnelor ş u norml or prene Por or lor o o o rebu e ă nerce ă- procu re o ee enerl upr mail endinţe, n unce de re e cmb rucure ole Dr d no o e cee e rebue ă nerce nee uzee ceu proce eecu eor ore reponab le e mbre rebue nere ă ormu leze poeze upra celor orenr enerle re u bz ezvolr oc e penru a omen e poă ap l mbr mnene prn deduee proe lor d n aee e Nou ne or upr ocooe poe cla r În onn uare urmân d nca raaă de m ne înre ele două p ur de pronoze nc oepunzore Înre ele ouă c le de ne n opoze u meodoloa or ă, puem man o meodlo a l căru op ee o şiină cială tehnlgică O ael de meooloe r ondue l uul e o r enerale l e ve ole u copu l de a ala ş dep oe ele p are ar ndpenble ca bază de lcru penru ore reormaor al ulor ocle Cu urană, nu exă dubu c e
DOTIE PNTUALIT LE ITILI
sel de pe Meoolo ehnooă pe e o vem n edee n preupune urnize e mijoe de esre un se d onrţi neelse E i nisois n i nis Epeenţ isoă ia sevi pnipl susă de insie n o s ue e ezvolă soe dei le nsu niuţ o soile su e unorm (onr onvin socse el nu eis) n conrumenuui de disu isosul se poe neb sup posb i u iăţi i u nei sel de h n o so e presupu n pue spune, ă u n i niner soi a bndue pe pu e soiooe ess onsru un plan penru o nou suu soc Pesupunem es n ese â p â şi rei Î seu nu vin e n on u pee ue u leile e o e Ş h puem presupune pnu e be pe un o pn pibl n ee măsu e nsom soi i pene Îno nă su ă oş au mene ioe p c u n sf pn nu r m să e n seos mâne ouş un vs nis uopi penu nu n onsee ele ezvol oe evouie soe nu un en e pnu n e oe oe e mpu e on e nese e ou pune n c plnu n u nţe o un b n n nu une om n e e mnu h u oc u bsm ese usi pn umne ţon n u sun e me e omeni bn nnon po i onş s ţin up un pln nne sbi sor c ee ve ese ie usu e soe nu ese demn no de onsui eoree o f be h e de shm po o num inen u ţ o un ţ (hi ioni ) Ch d un se d e p n co e u nesee upu i o pueni e nu v i ei no n m n e fo on hi lup penu e u en ue un o mjo În poesu isoi Rezulu fin v noeun e onu rţonl Va i noeun rezu u l onele momenne l oeo onesre n plus ruul plni ţonle nu pe even În nic iumsnţă o ruu ă sbi penru ă eh l ru elo ese n smbre. Oe eni soiă oiâ s- x pe relsmul său ş pe araeru su i nţii ese ondmn s rmână un s uop ână i oninu isorisul rumenul s înde mpo
KAR R POPPER
teretcă i nu Împtrva dei i u nei astel de ti ine În si ne. Arumentu l pate i extins u uurină, astel Înât să demnstreze psbilitatea rărei tiine scale de aest tp tenli Am văzut ă În pratiă Înerări le inineriei sale sunt ndamnate să eueze datrită aptelr i a e lr silie ae mpante Aeasta mp iă nu numa aptul ă astel e ntrepr ndere nu are vl are prată i i ă teret este sl abă pentru că tree cu vederea lele sale snurele u adevărat impante i anume leile de dezvltare tna pe care a bazat aestă întepnere trebue să i trecut i ea cu vedere este le altl nu ar putu er baza ur astel e cnstru nerealste Orce structură sială ae nu susine mps bl tatea cnstruil scal e rainale este u ttul arbă la ele ma imprtante apte ale ve sal trebue să treacă u vderea snurele le scale cu adevărat vaable e real ă mprtană Ştnele siale care vr să ere un unda ment pentru n nera sial ă nu t de dese adevate ale aptelr sale le sunt mpsbil e n sine strcstul va sus ne ă pe l ână ceastă crtcă des vă, exstă i alte mtve pentru ae trebue respinse scli le ten l e U n ul d ntre aeste mtve r , e exemplu ă ele nr aspete ale ezvltăr sal e, cum ar apara ni lr enmene Ideea ă putem nstrui n struturi cale n m ana tinc mplc ma că se pate duce la pra une n epc scale m m u lt sau m pu n aprp ate de mdul n ce m plănut Dar aă planul se bazează pe tnă are se reer la apte sial e atun nu pate upr nde enmene esenia l n numa nutatea mbnăr lr (vez secunea 3 Dar n t m ă epă nuă va avea nutatea ei ntrinsecă - un arument care aată ă re plan care n detaliu este l ipstă de sens ă rie t n pe are se bazează devne neaevărată. Aceste nsera str c ste pt pl ate tuturr t nelr si ale nclusiv enmie De aceea enma nu ne pate eri n inrmae alab il ă pvitare la rerma si ală Dar seudenmie pate ppune s ere bază pentru planiiarea enm ă rana lă O emie u aevărat ti iniiă pate dar auta la desper rea rer determ nante ale devltări enmie În iertele epi strce a ne pate auta În md esenal să prevedem epil e vtare n lin le l mar dar nu pate ntrbui la dezvltarea i reizarea unui plan detal iat pentru epă v itare. Ceea e este valabil pentru elelalte ti ine siae trebuie să i valab l i nt mie. Ţel l ei ultim t i d să despere
DOTRINEE PRONATURIST AE ISTORIISMUUI
17. np versus nfc cimăii scil. Perspet toristă supra
devoltării soie n u impl iă atlis mu ni i n e u neesite l psivitte din contr Mjorttea istoriiş u ndnţe evidente pre ativism ( ve seţiune Istoriismu runote ăr reţiner ă dori nţele i ânu rile nosre raţon itate nosră temer le i unotere nostră, intereee i enerie nostre sunt tote orţe re ocţioneă În devoltre soetăţii storiismul nu susine ă nimi nu pote obânit el dor pree ă nci ee e ândim nii ee e dorim nu pote i rel t În conomiae c n lan Numi aee planur re se intereă În ursul isoriei pot i ient Putem onst dej e el de civităţ vor i recunosute de istorii in reonbie Numi ele ctvităţ sunt renbe re se peă smbărir mnenteş e propuseă Moşire solă ese sinur vitte pe epin renbă d re sunem pbii, sinur aivitte re poe i Înemeită pe o preţie nţiă Cir aă n o teorie şnţiă c tre nu poe Încurj ire tivitte (e r pue or esurja numite tivtăţi pentru ă e onsideră nease) pt prin mplicţie ăi nurjee pe ei re red că rebie ă năptu ic e or icimu oeră n stel de ip de nrjr E recnoşt cir pu că rune mnă joă un numit rol pentru rţiune nă t i n s ă istorici tă ese snur re ne pote r dre pe r rebue ă o u rmee orie tvitte rţionlă dă vre să ie În cr u sens u s mbăr or ole im nente De ea ro isor i interpretre isorei rebuie să evnă unmenu oriăre civ oce rţone şi rese n onseinţă nerpretre storie trebue ă n ă srn cntră ân rii istoriise i, pt i event op ntre âniri i tiităţi istoriiste est i nterpretre treuu u penu pute rece vioru l Istorismu poe oer pernţ s Înurjări eor re ores o lume m i bună O stel de pernţă pte oer dor u n istori ist cre are o perspetivă opmisă upr eoăr soie re rede ă aest este bă su rţonă În sensu că se Înreptă intri nse spre o sr de l urur mi bună m rţion l ă Dr estă perspeivă sr semăn u redinţ În mi role oile i po tie pentru ă Îi eă ţinii mane c acite de cnti me mai ţinală. Uni auor istoriit
KL PPP
l retul eestă n re omen re lnezete um, l etu l l bertă l run nu pote ăută prn rune n mod mraulos -, dor pr ntr-o neestate du ă prn lele orbe, neorb le le dezvoltăr sole, ărora trebue să ne supu nem potvt stur lor esto stort Pe e re dores s eete nluenă puternă supra ve soale storsmu l sătuete să stueze să nterpreteze stor, pentru a- desoper lele de ezvoltre Dă ntro astel de nterpretare rezu lt ă s mbăr le re corespund donelor lo sunt n urs de desu rre, tun este orne sunt ronale pentu ă ele on u predle tnţe Dă nsă ezvoltare re se nună tnde spre ltă dree, rezultă ă dorna de e lume m ol este o ornă omplet ronlă Pentru storst estă on nu este deât un vs utop Atvsmu pote ustt do tât vreme ât se omodează u s mbăr le nerente le susne Am rătat e metod nustă mplă potvt onepe storste o numtă teore sooloă, nume teor ă soette nu se dezvoltă su smbă n mo semnatv onsttăm um ă meto storstă mplă o teore soloă sml ume teora ă soetate se va smb n mod nees dr pe o ne peetemntă, e l rândul e nu se poate shmb treân pn st eemnate de o neestte neorablă r dă o soette espet lee naturlă are determ nă maea e, nu pte să peste zele ntule le evol ue sle n nu le pote tere Da pote suta melo « uerle nter » Aestă ormulare, re pne u Mr eă ote eat poza storstă Istorsmul nu propovăuete n ntvtte n adevărtul atlsm, dr propovăduete nut ltate ore neră e mpotvre, e a se opune s mbărlor m nente un tp udt e t sm un tl sm leat de tendnele store ă admtem ă lozn tvstă loso or inerea lumea n modur derte, portant este himbaea e poate ăs multă smpate l stort (vân n vedere ă lume nsemn a dezvoltre oetă uane) pentru ă subl nază momentu l smbăr Dar aeast este n on lt u dotrnele ele ma semntve le storul u Pentru ă, după u se poate vedea aum putem spune storstul pote doar inerre dezvoltarea soală pote nluen n modur derte, dar teza lu undamentlă este ă nmen n u o oe chimba.
DONEE PONTUISTE LE SOIISMLI
18. Cncii nii. S ute ne imrei
ă n u limele mele rmu lăi m dev t de l ntenţi ţil de preent pozii istoriistă pe â de lr i onvinător posi bi l, n ne de o riti Pentru ă n ete omulări ner să ăt ă nlinţi nor soriiti spe optimi sm s tvism devne mpob lă do reu ltu l ui nl ei istoiise nsăi Aest re să impl ie rerou l ă iorsmu l este in onsisten, s-r pte obet ă n ete ore erm iţ ii ii i ironiei să se steore nro epunere Nu onsde es repro n d i Dor e re sn n primul rând optmiti u ivii b n dole rând isori pot onsider remile mele o riă neiv (Ae ândes stel vo i mul i ei re dori nl i nţei lo e o m su tivism u os t de isoism) Penru e n, re n prmul rând sn istorii, remle mele nu vo e o r dorinelor lor istoiste, i dor o riă nerri lo de e mle e este u optim ism u l su ivi mu l O tel e ri ă n re nă toe ormele tivismu lu i nd nomtib le u sorim l, i dor unele dinre omele sle evnte Spre deosebre e eod nurlsă, n ioriis r ruen ă istoriismul nure vie enu pne enl e simbre, proes, dnm oi, n oe i de ord u nţie tu ror ti u lor e vţ nd reonb i e din punt de vedere inţi Mule ivi posbe sunt nerelse, eeu lor oe i prevău de inţă Istorsu v ne e este u ent re li me ee e oe eunosu ive util i u eu re orie nl oului rebe să subliniee este me Ş isoris oe sţne ă ee do itte din Mr, in eţune reeden, n e on i sunt ompe menre ă l o e (m ve) l u n si ne oe pre tvit , dr ă l i m tele dee snt de de m u l Şi , ă doi le i trs e ivti i oe rdl i eerm s mbrăţee itorl tuni primul v rebi s indie limele orire iii, ir dă stoimul r săi d e e simnţ Din este moive ere e re m o u mi e e nedreptă dr o clce ivml De eee, nu re emri le mele din seiune preeden, n me opm i mu l isors nu se pote b eât pe edinţă, nu ebue oniderte o ritiă neivă
KL POPP
anal iză doar un aeisment uil, riito a caracteul omanic i utoi atât al otimismul ui i l esimismului Î omele lor uzuale, cât şi raţional ismului E a sublin ia c ă un istoricism cu adeărt tiinţific teuie să ie indeendent de astel de elemente că rebuie i simlu să ne suunem leilo de dezoltae exisene l e um e supuem eii riaţiei stricistul ote mere chiar mai deae E oae adăua că atiudi nea cea mai ezonabi lă este modificrea iemli de vlori În aş fel Încâ ă fie conform chimbări/or iminene. Prin cesa se ane a o ormă de otimism cae oate i Întemeiaă Penu că orie modicare i În acest caz o modiicre sre mai bie acă ese ealuată ornind de la sistemul de alori existe Istoriitii au ssţinut idei de aest i ee articiând chiar la eal izarea desul de sisemică (şi oulră a unei eorii morae binele din nc de edere morl este identi cu roresul moral easa Înseamnă ă ese in e i n pu n de eere mor ceea ce remere imu l ui ezent coesunzând uităţilor de măsură ae lorii e care eoc iiore le atibu ie actiităţii umane ceastă eorie moală istoriist demită modernism moal " sau uurism moal (re coespondenl modernismul sau uuismul eei) se oriee ore ine u iinea anicoseroe a istoricismului i oate i iiă ca răsuns mie Îrebări reeitoare rolem alorior (ezi secţiune 6 Obieciitte şi eluae " Ele ot i riie a indicţii asura ui că istoiism ul examinat emeinic În aest sd iu doar ca meoooe oae i exins şi ezolat ca sistem i losoic come el sus ese osi bi ca eod isoricistă să i aărut ca arte a unei iterreări ilosoie eere a lumii cesta entru că metodoloi il e sut de obicei rduse secundae ale iz iunilo ilozoe dar nu din uc e edere oic i isoric oi exmina aeste ilosoii istoriiste În altă arte 4 ii intenţionez să criti doar dotrinele metodoloice istoriciste e cre leam ezentat În i nte
4 De câd au fost scise acestea s-a puicat Soetatea dss � u�man să (Lda, 45; edi ţii evzute, Piceto 50 Loda, 5 2 1 57 ; ediţi pata Loda,
II CRITICA DOCRINELOR NTINAULISTE 19. cpri prcic cs cC Daă adevăratu motiv a i nvestiaţiei şi i nţiie este dori nţa
de a u noaşte, eea e este, să sunem aşa, o dori nţă pur eoreă sau o uiozitate " de isos " , ori daă a rebui să ţeeem ştiiţa a un in strument entru rezovaea obemeor pratie ae aar n uta entru existenţă, este o Îtrebae are nu trebu ie tranşată ai i rebu ie nsă admis atu ă apărătorii dretu ui eretări i " ure " sau undamentae " merită orie srii n n u ta or motria vizi un i i i mitae d in ăate di ou a modă, onorm ăreia eretaea ştii nţiiă este ustiiată doa n măsu ra n ae presuue o investiţie inaniaă soidă Dar ână şi poziţia aeasta oareum extremă (sre ae eu ersona i n), onorm ăreia ştiina este una din ee mai semniiative aventuri sirituae e are ea unosut iinţa umană ână aum, oate i ombinată u eunoaşteea i mortanţei robeme or ratie entru rores şti nţei ie a iate, ie eorti e. N u trebui e s bss ramaismu u i entru a arei a ee suse de Kant eda oriărui apriiu e uriozitate şi a aepta a asiuea enru invesiaie să nu ie onstrânsă e nimi ateva deât de i mitele neutinţei noastre i eşti, arată un z e a ândi ri i neotriit entru cerceare Da nţeei unea este ea a re are meitu seeţiei d in nu meroee robeme rezente e aeea a ăor rezovae este u adevărat imortantă entru umanitate " 2 Prbem ese u fe vhie hr i Pt uei eretre " pur " . Pet apărarea acetei pozţii, vezi T. uxey, Siene an Cutue ( 2), p f, i M Polyi, coomica, N S vo I II, ( 4 ) pp. 42 ( ompetare a cie itate vezi i eble, he Pae o Siene in Moe Civiiation pp 7
KRL R POPPR
Este laă aiarea acesei coceţi i ti iţelor biooice i, mai mut iar, ti inţelor sociae Reorma i iţelo bioloie eli zaă de Paseu a ost dusă la bu sârit sub stimulul imoraelo robeme racie Î ae de aură industrială i arră Ceretaea soi auală are o ueţă atiă e deete âă i eretrea rbemeo aceruui Duă um sune roesorul ayek, " aaliza eoomic u a ost iiodaă odusul uriozităţii ieletuae deaae Î eăură cu de cu eome o sociae, ci a ost rezultau ue doiţe itense de reosruie a ui lumi are dduse atere a isatisacţii roude" Petru u e i iţe oe, lee deâ eonomia, are Îă n u au adoa aeasă erseiă, adiaea ezu latelor arată â de ure rebuie a secuţi ile or să ie ţiue Î ul aiii Neoia de stim ua ri robleme raie aare a el d e l ar i ând aem Î edere iesiaţia asura metodeor erii iiţiie i mai exa, asura meodelor de generaliae au a şiinelo oiale eoreice de care ne um aici. Cee mai rucoase dezbaei desre metoda eretri iie sut i nsi rae otdeaua de aum ie robeme a tice u ar se ouă ereoru Şi aroe toae dezbateri le desre metod, are u sut rea i sirae, su araerizae ri ro atmoseră de subiie eoosioare are a adus meodoii o roasă reutaţie omarai aciiatea atc a ereăou u i ebu ie ea izat aptu ă dezbaei meodooice e teme â mai rai sut u u mai uti le, i h ia r eesare ocesul de dezoare i mbuăie a metodei, a a iiei ouzise, ţăm doa ri ceae i eoare i aem oie d riica aoa eru a si orie oase reeli easă criică este u aâ mai imoa u â ioducea de metode oi oate sema o shimbae d u arace udame i eoluţioar. ote aeste o i arăta i eeme eum rduerea metodelor matemaie Î eoomie, ori a aaumieor meode " subietie " sau " sihooice " Î eoia aloii. exemu mai reet este ombiarea etodelor aesei eorii u meodee statistie ( " aal iza ererii " . eastă ulimă eoluţie a meodei a ost Î arte rezultaul dezbaterilor riie reuie i ame, situaţie are Î mod e u oae deât ă-i nu aeze e aoloeţii studiio desre eodă O abordare rctică aât a sudi uui tiţelo soia le ât i a metodei lo este Îmărtăită de umeroi susţi ători ai istoiismu l u i are seră ă o i În stare să transorme tiinţele soiale, uilizând metode isoriiste,
RITIA DORINOR NTINRAIS
Întrn insrument ternic În mâ in ile ol iti cian ului Această recunotere a sarcinii ractice a tiinelor sociale este ceea ce determină existena a ceva ca o bază comună de discuii Între storiciti i uni dintre ooneni or Eu snt reăit săm i nsuesc această bză comu nă de discuţi i enru a citia istorism l consderând o meod mode incaabiă să dea rezultatele romise
20 cgi d hngc.
C oate În aces si subiectul meu ese ma derabă istoricsm o meooloie e cae o respin, decât acee meode care au avt sces a căo ezvoare contientă o recomand pe vitor, a uil să mă oup pe sr ma Î meoee de ses penr ai ae nose o propre mee ărer pentr a cariica nct e eere care ssine ta mea Penr simcare, voi denumi acese metode " ehnooge gradua" iecea ehnoogy ermen de ehnooe socială ( char mai m ermen e innerie socală 4 care va i ntrodus În răoarea secine) ese reisus să trezească susiciuni rebe resnse aceea care amintesc e paniicarea sociaă a coecivitior sa mai derab a tehnocraţ or Reaize acest erio ocmai e aceea am adăua ân eorite i entru am ema raaă aât enru a mieda asocaile pora connee ă acest bricoa (u este denuit uneori) combn an a criică ese rincpala cale de a obţne re lae pracice atât În nele soae c i În cee ae natur ii. Ştiinele sociae sau dezvot a oae ml pin criica proner lor de perecionare sociaă sau, ma exac, rn ncerări de a sab aă o anumă acune economiă sau o iiă este aabiă să prodc un rezua aetat sau orit a această abordare, care c adevărat oate i considerată clasică, mă ândesc tunci când mă reer la abordarea tehnooică tinţee sociale, sau la tehnoloa socială raduaă Probleee thnooce din domeniul iinţelor sociale ot avea un caracter priva sau ublic D exeml , invesiaţi il e În leăt ră cu tehnia aminstrării aacerilor sa cele desre eectele nbunătăiri 4 fvre ssei si erme vezi nt 0 p 55 js f Fn ek cnmic, vo I II ( 33), p 2
economi politică s
KR R POPPR
condiţiio de ncă asa ceteri odcţiei, ar e cateoii Investigaţiile asa eomei sistemli entencia sa a asăii asistenţe edcale eneale, a stablizăii eio i miloace leisla tive sa a itodceii no o taxe de imot etc ent, să snem, eazaea veitilo, aarţ cele dea doa cateo Tot d această cateoie fac rte ee dte cee ma ete robleme actice cotid ee, cm ar osbi taea de a ţne sb conto cicll e comeciale, sa cele leae e nebaea dacă " lacarea " cerazată, sesl admi nsă i odce de către sa, este comabil ă c control demo cratc eeciv asra sctlor admstave sa chestea laă de mod l Î cae oate i exotată democaţa Oiet Mi loc. Acest accet s pe abodaea teholocă actică n ese că ocae obemă eorecă ce oate aărea d aal za oblemelo ac ce a eb să e exclă Dmorvă a d tezele mele rcae este că abordare teholocă este caablă să dea aştee l robeme semicative c caace r eoretc Da e lâă atorl acodat real zarea sac damentale, adcă selecaea de obleme, abodaea teholocă m e o dsca re a c laţ lo oasre sec ave (care, ma ales Î dome socooe rorzse, s asbl e să codcă reea metaz Petr aesa e ob ă să sem teo le oastre or sdare de e, cm s saaree e cartae al esab l ăţ acce P nctl me e vdee n eăă c abodarea ehnoloică a tea i costt d a maţa că socoloa ( ş robab l ţele sociale eera a teb să cae aât " Newto sa n Darw al ei " , c ma eraă Gale sa Paste Această afmaţe ecm reeiţele mele aeoare eae de o anaoe Înte metodele ţelor socale cele ae nai , s caab l e să ovoace tot atât e mă oozţe ct şi aleerea or erme ca " (aceasta făă a ţie cont de " tenooie socială " ş " innee socială rezeva eximată exesa " daă" Astel Îcât ste t l să sb liez că arecez n teme imortaţa te Îmota aalismli metodoloi c domatic s a " scietisli " (ca să oosim temel roeso ayek Totş, văd de ce s ti l zm aceasă aaloe atât tm cât dă eztate, chia dacă ecnoaştem că a ost ntebţat Vzi M nsbrg În Airs (di d R B. ll i li), p rbi
RTI DOTRNOR NNTRLIST
abi i u deai ae n amite ercri pus, mpotria atraitior dogmatici ptem c geu oferi agment mai ptei decâ e are aat nee die mtodele pe ae ei e ată st pefec idei e meodee ti i ae i inţee atu ri i O obieţie pia faie mporia a ee e mim abordarea eho logi este ea imp i adoptarea unei atitdi i atiiste faţ de ordi ea soil (ei seţi ea şi ese di aeast ca rspunoae de prejudeat oasr mpotria iiii atiineeţioise sa pasiise , aada mpotria aeei iini are ssţie că stem emţmiţi u ordie soia sa eoomic exise pentr ă nu ţeeem c m fţioe aeasa şi de aeea i eenţia ati poate fae doar r i e s mear mai r Trebi e s admi am ni i o impatie faţ de aeas iie asiis i c red tr-ader c o po iti e ati i ereioism abolu ese disabi hiar i d in motie pr ogie, de reme e sporterii ei se sim obiaţi s recomade iereţia poiti ederea preeirii iereţionismi oti, abordae ehoogic soioogie a aare ese er (i aşa rebie s mâ) i ii a ese iomatibi c aiiereţioism. Dimri red ati ieeio im im ic o abordare tehogi Câd e afirm ieeţioim oae doar s rţes iţia exise a i se ssţine de fap a m ie aiiţi de ar po iti ar ea ae anm ie efee, i anme cee dorie Este na di sariie orirei ehnoogi i de a indica ceea ce nu e poae obJine. Ace p de edere meri s fie ereat mai deapoape. Aa m am arta alt pre orie ege a ari i poae fi eprimat pin afirmţia c un lucu au alul nu e poae podue Cm a spe proerb eee N i de p ir Yo a' arry aer i a siee) De eemp egea coserii enegiei oae fi exprima asfe N se poate osrui perpem mobie iar ea a entropiei Nu se poate ostr i o maiă andament de st a s Acest modal iate de a form egi a e ari i fae eiden semifiaţia lor tehnologic i de aceea poae fi denmit foa ehnologică a egi o atr ii Da a um anti iereţioism n osiderae di aeast perspecti, atu i edem imedia pae fi, de asemenea, riţ exps sb foma Ve lcrre me og o Sienti Diover ( 5), seqiune 5 (Propoziii le
KAR R POPPR
uno popoiii e aeastă tuă Nu se poate obine uare reuat , sau, poate, Nu se pot obine ute reultate iale ăă utae eete onomitente . Da aeasta demostreaă ă ati itreioism u poate i onsideat o dcrină ehnlogică tipiă Nu ese, desigr, sigr doiă di domeu şiiţeor soiae Dimpotriă, i mportaţa ana iei noaste onstă n aptu ă arage teia supra si mi iudiii u adeărat udamete tre şi i nee soiae şi ee ae natui i Am mi te existeţa egi or i ipoteeor soio ogiei are su t aaoage egi or şi ioeelor di ii ţee naturi i Deoaree existenţa u nor aste e egi ori ioee e soioogiei (alee eâ aaumiee egi ae istoriei ) au ost eseori puse sub semu trebări i 8 oi a u u măr de exempe ae uor aste de egi: Nu se po iroe arie petru podusee agioe i aeaşi timp reue preţu de os a iei i , N u se poate a nr-o soietae i u sri a ă grup ri e d e reiu e forme d i osumatori s ă ie mi b ine organ iae deât an um ie guuri e pres ue ormate di rouori , Nu se oate aea o soieate aiiată eraiat i ooă sisem de reţuri re s depineasă funiie priipae a e regu i or ibere de ixare reţuri or Nu se poe ea o absoie ompe orei e mu fără iaţie U gru de exempe oe i di omei oiiii eri i: N se oe i rode o eform poiiă ră a aa repeursi ui eorie aţă de reu u i urmrit (pin urmare, trebuie aue edere ee repeusi ui) - Nu se poe i todue o reomă o iiă ără să se rouă tăi re oţeor d opoiie pâă a u ie aroximai ega u e ais de amorea reormei (aesta se pote osidea a i id ororu ehoogi a afirmaie Exisă ntotdeau i terese egate e meţi ere a u qu-ului" Nu se poae ae o eoţie ără să se rooae o orareaţie aese exempe mai putem adăuga ă două are pot i deumie Legea reouţiior ui Paton (di n ate a VIII a e ublici şi, respeti Lege orupţiei po itie a oduui Ato : Nu poate aea sues o reouie a asa oduătoae u este săbiă pri disesi u i intere sau râtă n rboi - N u se poate da putere po itiă uui om asupa tor oamei ăr e să u ie ttat să nu abuee e ea; o tetaie are reşte aproximati o stant u puerea aumută iegal i ăeia foarte puţi i îi sun stare să-i
RTA DOTRNOR NTNTRS
reite N m n oiderare pterea eidenţeor dipoibi e aoarea aetor tee, ror ormare as sigraţ mt o mbtţirior. Ee nt nmai exempiiări ae tipi de airmaţii pe are tehnoogia gradaă near s p diţie i - exprime
21. Ingierie graduală vesus ingi erie utopică. n ida asoiaţiior deagreabie are se
ataeaă termeni de inginerie , oi ooi terme de inginerie
9 O formul re semănăore cesei " legi corupiei " ese iscuă e J Frierich În fore ineresn s lucrre, În pe tehnologică, Consttutona Govement n Po/ ts (1 37) spune espre cestă leg că " nici o iină nurii n se poe lău cu o singră " ipoeză " e ceei impoană penru omenire " (p7) Nu pun l Înilă imporn ei, r cre că puem găsi e nenumărte legi e ceei impornă n iinele nurii, ci r că le căuăm prine cele mi trivil e i nu nepăr prinre cele mi bsrcte (e i În consierre legi e genul celor că omul nu pote tră i fără hrnă, s că verebree u ouă sexe) Proesoru Frierich insisă pe eza ntinurl isă că " i inele socil e nu po benefici e plicre meoelor iineor nrii l ces omeni " (ibiem p) Dr el Încercă, pe e ltă pre să se bzeze În eori s pliică pe n nmăr e ipoeze espre căror crcerisică psjul urmăor poe oferi o suesie onsimămânul i consrângere sunt mbele fore vii, generore e puere; mpreună eermină "nnsie unei siuii poliice " r cân " cesă nensie ese eermină e cnie bsoluă fie consimămânuli, fie consrângerii, fie mbelor, cel mi porivi ese reprezenă probbil e i gon l prlelogrm u ui orm i n cese ouă for consimămânul i consrângere n ces cz, vlore numerică inensiii fi răăcin pără sumi i nr vlori le numerice l păr le consimămânl ui i consrângerii " Acesă Încercre e pl ic Teorem l u Pitgor l un " prlelogrm " (nu ni se spun e ce r rebui ă fie recngulr) e "ore " cre sun pre vgi penr fi măsu re Îmi pre un exempl nu e ni nurli sm, ci chir e acel ip e nurl ism su " scienism " e cre consier că " iinee ocile nu po să beneficieze " Ar rebi să se ină con e pul c cse " ipeze " po fi cu greu exprime nr-o formă tehnologică, În timp ce " lege corpiei " , e exemplu, cărei imponă fos pe bună repe subinită e Frierich, po fi sfel exprimtă Pentru fun lul istoric perspectivei " scientise " cre consieră ă problemele oriei poliice po fi nelese În ermen i i " prelogrmuui e fore , ei cre me Soetate eshsă ş uşni ă (tr rom), no 2, cpitoul 7 (vo I) mporiv utilizării termenului e inginerie soci ă " (În sensul a e tehnlogi
KRL R POPPR
soiaă gradua petru a desrie apiaţia pratiă a eutateor tehogiei graduae ermeu ete foositor atât timp ât este eoie de un terme are ă aopere atiităţi soiae priate ât i pbie, are petru a împ ii aum ite sori sa reutate, uti iea mod otiet toate u notinţee tehoogie dispoi bi e g ieria soia ă gradua seamănă u i gieia fii priete reulaele fiae afate di oo de sfera de atiiate tehnoogiei (Tot e poate su e ehogia despre reu tate fi ae este da st au rea iabi e ori omatibie re ee) Prin aeasta difer de istoriim, are priete eutatee fiae ae atiităţi or me eendţ de foe istorie i rmâne atfe imitee propriuui adru Aa um so priipa a igieriei fi ie este s oietee maii să e ostruia i e meiă fuţioae, opu igi eriei oi a e graduae este s roietee istituţii soiae, s e reostruias i să e oduă pe e e eja eistete Termeu d e istitţii soiae este foosit aii tr ses foate arg petru a i ude ităi u arte atât b i ât i priat Astfe oi foosi petru a desrie o afaere fie este u mi magai fie este ompai e de asigrri o oa sau sistem eduaţioa o for de po iţie o biseri ori u tri bua ehoogu sau igier graaist reote doa o minoriae a iniuţiilor ociale ee plan iicaă ă apară În mod conşien În imp ce În marea lo majoriae ele au cecu de la ine fiind eulaul ne lanifica al aiăţlor umane 2 Dar oriât ar fi impresioat de tare aest fapt foarte imot a
tehnoog su i gi er se a rapoa a istituii di tro perspeti fuioa
crcterisic penru te problemele scile ere ese fpul c cunotinle necesre nu pt fi cenrlize În cst fel (Vezi ek Co/etvst Eonomi Pannng 5 p 2 0) Amit că cest lucru este e importn fundmentlă Pte fi formult printro ipoez ehnolgic " Nu se pt cenrl iz Într-o utorie plnifictre cunotnele relene pentru un scop cum r fi stisfcere neoi lr personle su util izre unei bili ti ri unei priceperi specile" (O ipoeză similr pote fi propusă În cee ce priete imposibilitte iniitiei centrizte În egătur cu srcini si mi lre) ti lizre termenuui de " iginerie socil " poe fi cum părt rătd ftul că inginerul trebuie s folsescă cunotinele tehnlgice reprezentte de ceste ipoteze care Îi fc cunoscute im itee prori r sle i niiie precum i propriilr sle cunotine Vezi e semene not 43 jo Incluznd, dcă cese p fi binue, cunoi ne referior l l miel uoaşi cum m rtt În nt precedentă Cele ouă perspectie i nstituii le socil e sunt fie " pnificte fie u crescu e sine corespund celor le tereticieni or contrctuui socil i criici lor lr, de eemlu
RITIA DOTRINELOR NTITURAISTE
au inrumena E le va consdera drep miloace penu a ne anum ezulae inale, dep oce care po i puse n slua oeii anumio rezulae inale, drep maşni şi nu dep oanime. Aceasa nu neamn, desiur, că a rece cu vederea derenele undamenae care eis nre insi ş nsrumene zie porv, ehnoloul ar reui s sudieze aâ derenele c ş asemnle eisene, epunând ezuaele su orma oezeor Ş desur, nu ese diicil de ormula poez despre n sb orm ehnooic dp cm se vede din urmăoarele eemple: Nu se po conui nsuţ i smplu de manevra, ceea ce nseamn inuţi i a caror uncţona n epnd n mod semnicav de peoane n cel ma un caz insuile po reduce radul de ncerudine al elemenulu pesonal, prin aorul acorda celo ce lucreaz penru acelea scopuri penru care au os desnae insiuiile ş de a cror nţave, personale şi cuno nţe, depinde n mare msură succesul nsiuţi le sn precm ore ţele Ele ebuie e ne proiecae ine doae cu pesonal uman 4 Abordarea caacersc a in neru l u adua l is ee aceasa Cha dacă ar puea nr unele dealri care ar considera soceaea ca n ne - deal ul ar , proail , unăsarea e eneal nu ar crede n meoda reproiecri e ca ne Orcare ar i rezulaele nale pe care le vea, e nceac să le ain ă pas cu pas prin i i asri reausr crora le po ause mbuniri n connuae Rezu laele inale vae oziţe poate fi dezvoltat Înto expicaţie dain istă a carcteului i nstrumental al instituţii lor neplanificate cum ar f limba dacă nu au funcţi utile, nu au şanse de supavieţuie onfom acestei persective insttuţi sociale nelanifcate ot apăea det onsne nentenţonate ae unor aun raţonae aşa cum un dum se poate oma făă să existe o astfel de ntenţie de oameni care ăsesc convenabil să folosească o cărare deja existentă (după cum bsea Descates u toate acestea nu este nee să ie subliniat faptul că abordaea thnolocă este pe de-anteu ndeendentă de toate Întebăe efertoae la " oine" 1 Pentru abodarea " funcţională " , vei B Mainowsi, e exemu Antpooga a ă a ştnJeo soae În Human Afais (e. attell, În speca p 206 ff şi 2 1 Acest exemlu ca subinază că eficienţa " maşinlo instituţionale este lmtată şi că funcţionaea nstituţlor depinde e dotaea o coespunzătoae cu esona oate fi compaat cu pincipiie termodinamicii, e enul leii consevări enege (n foma În cae exclude osb itatea unu i eetuum mobi le stfel poate contrasta cu a te tentatve " scientste cae au ncecat să aate o ana oie nte concetul e enege dn fzcă şi nee concpte sociooce cum a f ce e utee Vez e exemu eand Rsse Po ( 1 8 p 0 f u e se ace acest gen e ncecae scietstă u ced că teza
KAR R. POPPER
pot i divere, de exempu, acu muare oţiei şi puteri i dectre anum ţ indivizi, au de anumite rupuri; or ditriuire oţiei şi puterii; au protecţia anumitor drepturi individuale au de rup etc Acet tip de ii nerie ocial pu lic au po tc poate avea tendi nţe dntre cee mi divere, total itr u, e i ne, i erale Exempe de vte prorame liere de reor dua au ot date d W. Lippmann, u titu Ordinea de i rmuu ) neru radut tie, precum ocrate, cât de pi tie c ptem învţ doar dn reşe noatre. Prin urmare, îş v ur ru u pa cu pa, comparând cu rij rezu ltatee aşteptate cu reultat ţinute ş va i înttdeauna tent neaşteptatel e conecinţe nedte a ici reorme Ş v a evita de cr un or reorme de o complexitat ş o mpoare cre -ar mpedic deeac cauee şi eecte ş şti ce ace cu adevrat te n cod cu tempermentu poitc a Bricol rdu mutr actvişt rme lor, care şi e e u ot decrie ca prorame de in i nerie ci pot i nu m te hoite u in nerie topc Opu inne ciae raduae, innera ocal au tpic, nu are nicoat n ccter privat , ci oar unu pic rmreşte remoeara ociet ca între conorm unei chţe u unu pan dein t ureşte, totodt, acaprarea poziţi i o cheie etnderea puter tatu ui pân când tatu evine aproape identic cu ocietate ş mai urmreşte conduc n poiţi ie chee dţin ute orţee io cre modeea vi itoru ocietţi or în devotare, e pri n ani hia e cete dezvotri, ie prn preveere acetu cur şi aaptând ocietae e poate pun întrearea dac aordre radua şi hoit ecrie ai ci unt undamental dierite, ţin ând cont de aptu c nu itat era de acţune a aodrii raduae Ate, o reorm contituţiona cade n era de acţi une a acetei ordri, după cum ete nţeleaă ai c otodat, nu dorec nici excud poiilitatea ca o ere de rerme rduae poat i inpirate de o teninţ eneral, de exemplu, o tendinţ care e W Lppma, The Goo Soe 1 7 cap X, 2 Vezi W u Pan or Reontruton 1 xpesia este adeseoi utlizată de K Maheim Î Ma n So· I Reontruton Vezi indexul şi, petu coirmae p 26, 25 2 0, 81 urde cea mai eaboată pezentae a u ui poam hol ist şi istoici st pe cae o � eea o voi critica oae mult
RT DORNEOR NINURISE
Îndrep spre eal iarea venurilor n ace el, meodele raduale po duce la schimr În ceea ce se numee Î mod onui sucura de cla a sociei e poae aunc înrea es vreo deoeire Înre ces p ai amos de nnere radual aordarea uopc sau hols Aceas Înreare poae deveni a usica dac nem con de apul c ehnooul radualst reue s ac ot ce-i s În puti n penru a esma eecele orice msui adopae asura înreulu soce, atunc când Încearc s evluee consecnele vorale a unor reome propuse Penru a rspunde la aceas Înreare, nu vo Înceca s conure o l n ie precs de demarcae înre cele dou meode dar vo încerca s sco În evdenţ perspecvele dere pe care ehnoloul hol s cel radual s le au asupra sarcn reormr sociei ol şi respin aordarea radual consderândo pea modes Aceas espi nere nu se ch a porivee cu ceea ce se înâmpl în pracc În pracic, se înorc înodeauna spre o apl caţe oarecum haoc sânace, pe deasupra amioas psi de menaamene, care ese de ap o eod radual r precauile caraceu l auocrc al acesea Movu ese c, În pracc, meoda hol s se dovedee mposl de apca Cu câ sun ma ma ransomrle peconae, cu aâ sun m mar ş repercusune nenenţonae ş neaşepae, oându pe neru hols s ecur la mprovaţi dale De ap, aceas caaceea m ales plan ea cenrala colecvs deâ mu l a modese le aenele nervenţi raduale Şi Î deerm n pe n i nerul uops s ac anum e l ucrur pe care nu avea nenia s le ac ş, ca s spunem aa, Î onduce spre enomenul nooru al lanificii ne lanficae Asel deenţa Înre nnera uopc cea radual se dovedee n prac o dierenţ nu aâ de rad i de domen iu de aplcae câ una de prcaue ş de prere împorva surprelor nedore -ar ma puea spune c, În prac, Înre cele dou meode derenele sun a ele decât cele de rad sau de domenu, spre deoseire de ceea ce ne-am atepa dac am compara cle dou docine reerioare la meodele cele ma une penru o reorm socal raonal inre acese dou docrne un susn c ese adevra, ar cealal ls i capal s conduc spe reeli rave dar i evia il e i nre cel dou meode, una usţine c es psil, În mp ce cealal pur i smplu nu es ese imposiil. n consec n, una d n derenele esene Înre aordare uopc sau hol i aordarea radual po l a e în imp ce ni l
KR R. POPPER
nu poate face asta pentru c a teut s decd ma înante c este posil ş necesar o econstrucţe complet. Acet ucru are lar consec ne. e ac ezu lt dferte preudecţ al e utopştlo împotva an umto ipoteze socoloce care susţn estenţa unor lmte leate de posiltatea controlul u nsttuţonal e eemplu aceea menţonat ma sus n aceast secţune refeitoare la radul de ncettud ne datorat pezenţe elementu lu personal factorulu uman Prn repnerea a prir a unor astfel de potee aordarea utopc încalc prncipul metode ştnţce Pe de alt parte prolemele leate de adul de ncerttudne dat de factoul uman treue s- forţee pe utopst e c place sau nu s ncece s controlee factoru l uman prn msur nsttuţonale ş s et nd proam l su astfel ncât s cupnd nu numa transfomarea socetţ conform pln ul u c ş transformarea omul u 18 Polema pol tc n consecnţ este rganiarea implrilr mane astel încât oamen s-ş di recţonee enera spre punctele stratece potvte pentru a îndrepta procesul de dezvoltare în drecţa dort e pare c utopstulu bne ntenonat scap faptu l c proramu l su mpl c recunoaşterea eşecul u cha nante de a f lansat. Pentu c el presup une În locu rea preten lor sale utopce reertoare la constru rea une no socetţ n care pot t rbaţ ş feme cu pretenţa de mdela pe acet brb eme pentru a se potrv no sale socet Aceasta nltur cu certtudne orce posltate de testare a succesul u or eşecu l u no socetţ Pentru ce care nu doresc s trasc n noua socetate nu este adms altceva decât faptul c e nu su nt înc pretţ s trasc n e a c mpuls ur le lor umane au nevoe pe ma departe de oranzare ar fr pos l tata testelor se evapor orce pretenţe care ar susţne c este folost o metod ştnţfc . Aordaea hol st este ncompat l cu o attudne cu adevrat ştnţfic. nnera utopc nu este tem central a acestu studu dar sunt dou motve pentru care va f luat n consderare altur de stocsm urmtoaele tre secţ un a ntâ pentru c su denumrea de planfcare colectvst sau centralzat apare ca o doctrn foarte eleant de care treuie clar distnse tehnoloa radual ş nnera adua Apoi pentru c utopismul n u n um că seamn cu storcsmul n ost l tatea sa mpotrva aodri raduale d şi mod fecvent ş ueşte forele cu deoloa stocstă
RITIA DOTRINLR ANTINATURALS
22 O aliană delc sfână cu u' · psmu l Faptul c exist o opoiţe Înte cee dou abod
metodoloice e cae leam den umit " tehnooie adua " şi " istoicsm " a fost ecunoscut foate limpede de Mi ist do ti ui de ecetae socioloic " , scia e " Pentu pi mul tip, pobema cae se pune este de exempu, cae a fi efectul . intodu cei i votul ui unvesal În staea actua l a societţ i Da exst Înc u n mod de abodae Penu cesta Întebae n u este cae a fi efectul unei n um ite caue asp unei anum ite sti a societţi i, ci cae sunt caue e cae poduc acese sti l e societţi i, În eneal " Consideând c " sti le societţi i cae se ee Mi coesund cu totul l ceea ce no numim peiode istoice " , este cla c distincţi sa Înte cele dou " ipui de ceceae sociooic coesunde distin cţiei noaste Înte abodaea tehnoloiei du e ş i cea istocist Aceasta devine şi mai evident ac umim mi Îndeapoape descieea lui Mi despe " cel deal doilea tp de cecetae socioloi " pe cae (sub i nfl uenţa lu i Comte e Î onside sueio imu lui ş cae este descis c foosind ceea ce el numeşte " metoda stoic Cum sa atat mai sus (În atea , şi 8), istoicismu nu se opune poate ntepe ca un tp e O socioloe i soicst ctvismulu " tehnologie e pote ajuta, dup cum at M, s " ctee şi s uşuee chin uile naşteii " une no peoade istoice Şi, Îndev În desceea metodei istoice cute de Mi putem si aceast idee omulat Înto man ie ibto de asento cu Max: Metod caaceiat acum este ea pin cae tebuie descoeite. leile poes ui soci al Cu ajutoul cestei metode poate vom euşi nu numa s pivm ân În viitoul specei umane ci şi s si m mjloaee atfcale cae ot fi ut l iate . penu acceleea poesu lui natual atât cât a i olosito • • Astfel de instcţiuni actce, fomate pe cele mai Îna lte culmi al e sciooie speclative, vo onstitui ea mai nobil şi cea ma folositoae pae a Atei Politice. " 1 Vez J S M, gi atea VI cap X, patea 1 g atea I, ap. patea Paju aet a u ax (ctat a u patea 1 7 ete uat n pefaţa la pma edţ a Capitalli. 1 Aceată emacă aată c utltasmul la potejat pe ă nu defnească " foloto ca nd snnm cu pogest " aceata Îneamnă că, Î cuda poesulu său, nu a
KRL R POPPR
Du cum aat acest asaj, deosebiea Înte abodaea mea şi cea stoicist nu const atât de mu t În fatu c abodaea mea este o tehnoloie, ci În fatu c este o tehnooie adua n msua În cae isoicismul poate fi abodat tehnooc, aceast aboda nu este gradală ci " hoist " . Fatu c abdaea ui M este host, iese foare ca În evidenţ atunci cnd e exic ceea ce Înţeee pn " staea societţii " (sau peioada istoic " Ceea ce se numeşte stae a societţii, scia e, este staea smu tan a tuuo fctoio sau fenomeneo sociae Însemane " xeme ae acesto actoi su nt ine alia: " stae industiei , a boţiei şi distibuţiei ei " ; " diviaea ocieţii În case şi eaţiile acesto case Înte ee convi neie e cae e Împtşesc n comun; foma o de uvenmânt şi cee mai imotante ei ş obiceiui ae ei " Re umân d M i caacteiea stie societţi astfe " Stie societii sunt pecum vâstee difeite a e copu u i natua; e e n u sunt sti e u n ui a sau atui a di nte oane sau funcţiu ni ci ale egli organism " . Acest hoism este ceea ce distine istoicismu În mod adica de oice tehnooie adua şi cae face osi bi e a anţee sae cu anumite tipui de ni nee socia ho ist sau uoc ste, n mod cet, o aian cumva stane Du cum am atat aaaful , exst o foate c a cntade Înte abodaea sto cit şi inineia soia a tehnoouui Îneeând n nnee soca constucia i nsttui o socia e confom un ui p an Di n unctu d e vedee istoicist, aceast abodae este adca ous oiu t de nineie socia , du cum abodaea meteoou ui die de ce a maician u u i cae aduce poaa n consecinţ, isticismu a auat innea soca (chia ş abodaea adua) de utoism n cud acesu fat, si istoicismu desei În aianţ ma i aes cu aee idei caaceistice inieiei sociae histe sau utoce cum a fi ideea " oiectii unei noi odini " sau a " an ifici centaiate" Doi eeentani caacteistic acestei aanţe sun Paton ş Max Paton, un pesimist, cedea c oice schimbae sau apoae oice schi mbae este un decin aceasta a fi eea devotii istoice n cnsecinţ, oiectee sae utoice avea c co bocaea tutuo schimbi o ste ceea ce asti S M Op. t partea 2 (sulnerle Î parţn)
RITIA DOTRINLR ANTINATURLIST
s- num " poect sttic " n schmb, M a fost un optmst şi un posl ad pt (c ş Spence al un e teoi moale stocste. n consecnţ, poectul su utopic via mi deab o socete n devolte o " dinmic" decât un Încment E peis ş Încecat În mod actv s pomove o dvolte soctţi c s culmne cu o utopi del ca s nu ma dmt eo coecţe economc sau poltc: statul s fi dt deopt fece pson s contbue dup putele sle l coopee cipoc ş tote nvole s f stisfcute Elmntul de letu cel m putnic l lnţe nte stocsm ş utopism st ndubtbl boea holst comun mbelo oent stcsmul nu ste neest În dvolte uno specte le veţ socal c l soţ i ca Înt" ngne utopc este În mod ntc hol st Amle ont nl ja un l ucu mpotant ce v confmt În umto secţune num c " Întegul " În cst sns nu pote f nciot obctul u n cect şti nţfce Ambele nu sunt mu lţumt de " bcol ju l du ş pae pe ac pe colo ( mul n though) dosc s dpt metode m dcle Ş mbi stoistul utpstul mp snţ uno da deptu l mcţ d xpnţ schm b meulu scl ( expenţ cae este deseoi Înfcoşto ce est eso scs c " pbuşe scl " Din cst mot mnu odl Încc s ţonale cest schmb stcsmul pn Încce de ac pofţ sup cusul u schmblo soale, utopsmul nsstân c schmb l scle s e u stcteţe ş complt contole o ch blocte În otltte Contolul tbue s cmplet entu c În c mnu l eţ ocl ce nu este pe depln contolt pt st l pân foţ pculose cae mn schmb nepevut O lt lgtu Înt stocsm ş utopi sm este c mbele oenti cd c scopu l su eu lttl l nu unt nite chestun pentu ce opte su t dec d n consdente mole stocstul şi utopstul consd c u descopet şt nţfic cst scopu În cdu l domen lo lo de cecte ( n ceast df e thnologu l ş de ng neul au l ist În ceeş msu În ce dfe ş de ngineul ce plucea dtele ofet de l ume f c. Atât stoicstl cât ş utopstu l cd c pot s ce sun dvel ţlu sau scpu finale l " soct " De xemplu pn detemin tendinţlo sale istoce, o pn dnosticea " petenţ lo tmpu l u " P n cesta, sunt pţi s dopte un anume tp de
KARL R POPPR
s mp lu nevtabl , ea n d la baa decţe în cae îna ntea stoa pe aceasta tu e so plan cm, e c ne plce sau n u 4 n acela st stocst, acet auto î dojenesc oponenţ pentu mentaltatea lo învecht ced c este pncpala lo datoe 1 / s up vech le obce u al gândi s descopee dumu noi pentu înţeleea lum în sch mbae " susţn c asupa tend nţelo de schmbae soc al " nu se pot manesta nluenţe cae s dea eultat sau cel pţn s le devee pân cân n u vom enu nţa la abodaea adua, o " a enu l de «epaae pe ac p e acolo» " S e poate îns pune la îndo a dac noua " ânde asupa gadulu de planicae " este atât de nou pe ât se pesupune, pentu c hlism exsta se pae e la Platon este, dec, o caactestc destul de veche a ân u pesonal cd c se poate susţn e pe bun eptate c modu l de gândie holst (e despe " socetate " e despe natu " , depate de a epeenta un nvel Înalt o un stadu tâi u de deotae al ân ii , este caactestc u n u stad u pet nţic
23 Crii hlismli.
Dup ce am atat cae este pop a mea pee i up ce am sch ţat pespectva pe cae se susţne ctca mea ecum opoţa d nte abodaea adual, pe de o pate, stocsmul utsmul, pe e alt pate, vo tece la sacna pncpal, examnaea docine stocste Vo începe u o ctc succnt a hol smu lu de veme ce acesta sa tansomat întun element cucal al teoe pe cae doesc s o atac 4 Ve de empu K aheim Mn n St . i mu te ate locui ude ni se spue c Nu m ai i st o opţiue tre «a pa ifa u ci doa Înte «a planifica i e i a pa ifica ru » " ; sau F Zei /nnng F St (42), . cae rspude la trebarea de ce o socitate paicat este prefeai ue soieti eplaificae susţinâd c aceast Îteae nu sar ma pue de câ petu oi a fost rezoat p diecţia lu at de dezotaea storic actual K Manheim bm p umtoaele citate snt de la p 7 K Manhem spre deosei re de omte distine tei iele Î dezotare di i 1 cecare i eoare r asa descoperiri 2 inenţia planificae bem 150 Sunt deprte e fi de acd cu dc peru c meda cecr err mi pae c e apopie mai mult de metoda tiinţei decât toate celela lte " nle " n moti Î plus petu a considea aodaea hol ist a ti inţeor socale ca o metod petinţific este c ea coţne un elemet de pefecţioism Oat ce eal zm c toi u putem aduce ai ul pe pmânt
RITIA DOTRINLOR ANTINATURALIST
Exis o ambiu iae fundamenal în folosiea emen lui de nte n lieaua holis ecen. se folosi pentu a desemna (a otalitatea popietilo sau aspectelo unui lucu, şi, mai ales, oae el aiile exisene înte pi le sale componene şi (b anumie popieţi sau aspece ale acelui lucu, şi anme acelea cae l fac s apa ca o suct oania mai deab decâ ca simpl alomee neuile în sensul (b a devenit obiectele sdiuli siinific, mai ales aşanumiei şcoli de psiholoie Geal' ist cofiguraioi i, înadev, nu eist nici un motiv penu cae nu a tebui s studiem asfel de aspece pecum eulaitile de stuctu (d exemplu, simetia cae pot fi site în anumite obiece sau lci cum sunt oanismele câmpuile elecice, oi maşini le. Despe obiecte sau lucui cae posed o asfel de stuctu se poae spune, dup afimaia eoiei Geal c sunt mai ml decâ aeae mai mu lt decâ sma ilo Oice exempl al eoiei ise poate fi folosi pent a aa c înteul n sensl (b este totul difeit de cel din sensul (a Da considem, îmeun cu teoia Geal c o meloie ese mai mul decât o si mpl colecie de succesiun i şi sunete micale simple, atunci aleem uul di apecele acestei sccesiuni de sunee pent a evalua Est un asect cae pate fi distins cu cl aitate de altele, aşa cum se disine înlţimea absol a imli sune sau intensiaea medie absolt a su netelo Sun şi alte aspecte ise mult mai abscte decât acestea ale meloiei Dac ne opim de exempl, la itm, nelijm pân şi înlţimea elativ a suneelo cae este impotant penu melodie Pin aceas seletivitate se istine stud iu l unui Geal uei configurai de sudiul otalitii, şi, in aceasta oice sudiu asa neuli neles în sensul (b se desebeşte e nel neles n sensul (a Faptl c neul neles n sensul lui (b poate fi stdiat şiinific nu ebie s constituie u n aument pentu a justifica etenia comlet difeit de a sudia şiinţific şi ntel n sens (a Peenia ulteioa ebuie s fie espins Dac vem s studiem n lucu, suntem consânşi s selectm anumite aspece ale lui N este posibil pentu noi s obsevm sau s desciem o înea pae a lmi oi o nea pae a nau ii; de fapt, nici cea ai munt pate nea nu oate fi descis n felul aces, de vem ce oice desciee este n mod necesa seleci Se poae chia
ltnng/ehe
KRL R PPPR
spune înteul În sensul (a nu poate fi niciodat obietul veunei activitţi ştiinţifie sau de oice alt fel Dac lum un oranism şi Î tansportm ntun alt l oc atunci ne apotm la el a la un cop fii nel ijând mu lte alte din aspectele sale Dac l omoâm atunci distuem cu siuanţ anumite popietţi ale sale ni ioat toate De fapt nu se poate distue total itatea p opietţi lo sale şi a interelaţii lo omponentelo sale hi a dac îl dobim sau îl adem. Da faptu l nteul În sens de total itate nu oate fi obietul studi u l u i ştii nţifi s a u a oiei alte activitţi c u m a fi ontolul sau econstuţia a spat se pae oliştilo h ia şi aceloa are admit eul a ştii nţa este seletiv 28 i nu se ndoisc de posibil itatea unui contol şti i nţific asupa înteului social (n sensu l de total itate pentu se bea pe peedentul ofeit de psioloia /'ist i ced c difeenţa înte abodaea " /-ist şi tataea nteul ui social În sensul lui (a, upinând aşada stutua tutuo eveni mntelo sociale şi istoice ale uni epoci const doa În fptu l c pima poate fi contolat pint-o peepie intu itiv diet În timp înteul social este pea complicat pentu a fi nţeles dinto pivie , aş înât ote fi cupins deabia aual dup un poces d ândi e ndelunat cae s ţin cont d toate elementele, s le compa şi s le ombine P sut ol istul nu onside ei /' nu ae nimic de- fe u Întul În sens (a toate unoşinţele fie intuitive fie discsive tebuie s fie sp aspt abstact şi nu putem niciodt uind " stuctua concet a eal itţi i soci al e În si ne 0 Tecân cu vedeea aeste l ucu ei contin u s susţi n stud iului asupa detaliului munt tebuie compt pino mo nteist oi sintetic ce tin s constuisc ntul os i mai susin c ă! Ac st vri _ U ic st u n va s ică ici ri s tsfoă ic i csta u st u ca prptuu oi cu i spri! st ip că sarcina tiiţi nu poat fi să crc să copz o astf istă car st Î o c ifiită A von thics vo LV schiază o citică a asa hoisuui ca st fart asăătar cu ca propus aic 28 K ai sci ( i p 1 67) ti i ţa astractă ori scti c u stiu p i ca u tr tt t iţ ti p pii 29 Pntu uătoar tri citt copaă annhi ibim p 1 84 vi s p 1 70 not i p 23 Ibim p 23 Doctri cofor cări put oţin un t ip cunotr cocrtă
RITI DOTRNLO NTINAURLIST
aâ mp c " socioloi va coninua s inoe nebaea esenia specialişii efu s vad poblemee o a n ne " . 3 Da aceas meod holis mâne n mod ns un simpu poam Nu a fos veoda cia veun exemplu de ee şi nifi a un ui ne Şi ni nu poae fi cita, de veme e p ecae asfl de a va f nodeauna uşo de a scoae n evidenţ aspee cae au fos ne ijae ş cae n nume conexe po fi deosebi de moane Da hoşi nuşi panf oa s sudiee neaa soeae pno meod imposibil, c e ş planif de asemenea conoee şi ă esuuee soceaea noas " ca un ne" Pofeţa o ese " pu saului ebuie s ceas pân când sa devine apoape in socieaea " . se foae la e maine in iv ese expima pasaj cea a saul ui oa a Da e n afa ansm ie as a n, ma va s nsemne pofea Temenu " soeae " upne aie soiale nclusiv pe cele psonae; upn a m op e da la fe de bine şi cea dne ei do ş assnu Dn move vaae, ese dea depu imposi bi s conoe oae aee ea e, sau " apoape" oae, chia şi numai dao fapu u pn oe nou neae de ono al e ai o socia e em o mu me de no eaţ i sociae cae euie s fe onolae P su s voba o mae o 4 ncecaea ondue e un ees nfn siuaţia ese sma u necae de a udia neu soe a a ebi s n d ş as studu Da nu exis nici un dub u panu uopc, u su an, ncea mpoib lu pen ni se spune pne ee a f posi b hia " pun ea e pesonae pe bae ma ea se " JS N meni nu se ndoiee
Vz bm d xmpu pp 26 2 c p o fc h m u u u psupu că mă opu dvotă oaoă d df m mă u u tc p âd s opuă a s âd ofuăm c pom uaă df c a pu codu sp o as d coo Dr ca s o su fo dă p cotoă d Îu coct p mtod stc smc sau cv d u acsta Vz bm p3 37 ot 1 sus om ta xt t pp c u a u 4 Hot spă poa că u să xst o d acs fcua p spa adtăţ oc ca cd fos supmtă d dcă. m Îcc să ă opu acast Îccă d C t lt d vo. 49 N S pp 40
KRL R. PPPR
desiu c Îneu În sensul lui (b oae fi popus conolat sau chia cea ca opus al Îneului În sensul lui (a Puem cea o melodie, de exemplu, da aceasa nu ae nimic de-a face cu visuile uopice despe conolul toal Desul despe uopism n ceea ce pivete isoicsmu poiţia sa ese În mod simila lipsi de speanţ soicismul holis susţine deseoi În mod impl ici c meoda istoic ese adecva pentu abodaea Îneu l u i În sensu d e oal iate Da aceast afimaţie se ba pe o neneleee cae eult daoi cominii cedinţei concee c isoia, În opoiţie cu iinţele eoeice ese ineesa de evenimente individuae concete şi de pesoane individuae mai deab decât de ei eneae absacte cu cedinţa ei c individualele " concee " de cae se ocup istoia po fi idenificae cu Îneu " conce " În sensul lui (a Da nu se poate Pentu c istoia, ca de altfel oice al ip de cecetae se poae ocupa doa de aspece selecae ae oiecu ui cae a sâni neesl se eşi cedinţa confom ceia poae exisa o isoie În sens hois, o isoie a socia " sau " silo socieţi i " cae epeinte " nteu oanismuui idee " oa u eveni menteo sociae sau isoice ae nei epoci " Aceas deiv di n-o pespectiv intuiiv asu pa " isoiei umaniii " vu ca un cuen de devoae vast şi cp nto Da o asfel de isoe nu poate fi scis Oice isoi scis ese o isoie a un ui an mit apec li miat al acesei " devoi " toae şi este inevia i o isoie oae ncompe pân i a acelui aspect paicua incomple deja ales Tendinţele hoise ale opismului şi ale istoi ism ui sun un ie pin umoaea afimaţie caaceisic " Nu am fos oliaţi nicioda s fomm sa s cooonm neul sisem a naui i, aa cum sunem foţaţi asi cu socieaea noas i di ace cau, nu a ebut ncoda s inevenm În isoia şi sca ndviduaeo ce compn umea natuii Umanitea ae endinţa s eee Îneaa sa viaţ soca chia dac nu a încect niciodat s ceee o nau secunda "Y Aceas afimai usea cedinţa et c dac doim cum fac ho iii, s atm " comple nul sistem al natuii " a fi folosio s adopm o metod istoic Da
& Doctina confo crei istoia se ocup cu "ntreui concet individue e pot f pesoane evenmente sau epoci a fost poovat ai aes de Toelts est dev
RITA DOTINL ANTINTRLIST
tiinţele natuii, um a fi eooia e au adopta aest metod unt depate de a contola "Înteul sistem a subiectului o de studiu Afimaţia mai i lustea pespectiva inoet nom eia este posibi " s fomm " s " coodonm " , s " em " , sau s cem " Înteul În sensu l lui ptul " nu am fost ob iaţi niiodat s fomm sau s oodonm înteu sistem a natuii " este cu siuanţ adevat pu i simplu deoaece nu oate i coodonat sa condus "În totalitate " nici mca sinu pies a unui apaat fiic Aşa ceva este imposibi Sunt visui utoie, sau neînţeeei i s ni se spun c suntem foa asti s aem un lucu cae este oi imposibil i anum s fomm i s oodonm în total itte sistemu soietţ i i s elm înteu vieţii soiae este pu i simpu o Înceae tii a ne ameninţa u " foţele istoice " şi cu " devoti le imiente" ce a panifiaea utopic s ie " inevitabi " ntâmpto afimaţia citat este ineesat a o eunot nui at oate semnificativ şi anume nu exist n domeniu tiinţ ntuii i al ceo fiice alicate n imic anao inineiei ho iste sau osondeneo ei " iinţifie " Umiea anaoiei Înte ştiinţee natuii ş ele soiae este in u mae cu cetitudine folositoae pentu aifiaea aestei hestiuni Aesta este aşada statutu oic a hol ismu u i stâna pe cae sunem nujaţi s constui m o lu me no ebuie aduat şi o em iti a desa nteuui nţees În sensu lui (b) înte cuia iam admis un staut iinţiic s eate ceva din ce am spus ebuie s so n evidenţ aptu banaitaea i aateu a a fimţiei înteu este mai mu decât suma pţio ae sun aeoi ontientiae C hia şi ei mee pe un p aou sunt mai mut decât o " siml sum " tâ tim â tebu ie s exise anum ie e aţi i înte ee (el mai mae poate s fie sau s nu fie nte ceeate etc) eaţi i ae nu eu t di n si m ul ft c aoo sun tei mee si ae pot i studi ate ştiinţific otodat atât de cunosuta opoiţie înte abodaea " atomi st " i cea ist este În înteime f nici o susţinee e putin n pivinţa iicii atomice, pentu c aceasta nu " nsumea " doa paticuele ei eeentae, ci studi sisteme de paticule dinto espetiv a i nteesat asupa nteul u i nţees În sensu ui (b) Vezi de exepu pinc piul de eluz une al lu i Pu l entu ecettou dn t nţele socale astfel de de pecu copetiţa sau diziunea unci tebu s fc lpede
KARL R POPPR
Ceea ce apaen doesc eoeicienii abodii ise s aae ese exisenţa a dou ipui de obiece sau lucui unee gmei , unde nu se poae discene veo odine şi "negui " , u nde se poae gsi o odi ne, o simeie, o eguaiae, un sisem oi un plan sucua Asfe, o popoiţie pecm " Ogansmee sn negui " se educe la o bana iae cae susţine c nun oanism puem discene o odine Pe âng aceasta, aşanum iele " mei " , a u ca egul de asemenea un aspec de Gea confiua ţionist, n aceai msu ca şi câmp ecic, adese cia ca xempu eocven (A se a În consideae modu eg a în cae cee pesi unea înntl unei ngmd ii de piee Asfe, disincţia nu ese numai bana, ci i exem de vag ceea ce o face inap icabi difeiteo ip i de obiece sau ucui, da mai es aspeceo difeie e aceuia cu
24 eri hlisă exerieelr sile. Gândiea hois ese dntoe n specia pin infuenţa sa aspa eoiei isoicise expei meneo sociae ce a fos peenae n secţiunea ) De asemenea, ehnoogul adis va fi de acod cu
pespeciva isoicis c epei menee sociae a sca a g sau ho ise, dac a fi posibi e, s n exem de impopi i scopu ui tiinţei Da va nea cu ie ea comn atât isoicismu i câ i opism i confom ceia expeimenee sociae penu a fi eae, eie s aib caaceisica Încecio uopice de emode a neguui socieţi se convenabi s îcepem ciica nas c di scutaea nei biecţii foa uo de nţee a adesa pamu i uopis, i an ume aceea c n posedm cu noaeea expei mena necesa pen o se de abodae P u i e i ngi ne i cae fo ose daee ofeie de na se baea pe ehnoogie epei mena Toae pinipi ie cae ssţin acivitaea sa, sun esae pin expeimene pacice n schimb, panie ingineuui socia nu se baea pe o exeienţ pacic compaabi în veun e Asfel, peinsa anaogie îne inineia fiinaa is şi ingineia socia h ois n se mai susţine Pificaea hst ste pe dept descis ca fiind " opic " , de veme ce o ba şiinţific penu aceas panificae ese p şi simp u de nesi
RITI DTRINL NTINTUALIT
c n o ti n iciodat ni ic despe aceste l c dac n i mit do � la expeiente oci ale oi la ingi neie ho li st, cee ce pen e este n i acelai lcru Teie s Începe odt iodt ssţine e i s olosi unoateea pe ce o posedm de e e pţin s t c ae e cnotiţe si În dome i contcţiei ice ces se datoez do pt i c i pio ie i t i re n posed ceste cnotinţe Îndzni s constis pe de o s poeze Astel toist pe ch ssie c metod ho pe ce o ap n este ce ecâ meod expeimet pict ocioiei Pent c Îpe c icist tpist ee de pee c epementee la sca mic c m n expement În oci ism et Îno ic Întn t ch În dsct snt o necnc dente Expemente izote de tip Roi nson Coe pot spe n mc dspe ţ soc l ode in " Me cette " El e ch met e n mie În epo " topice " Î sens mt temen ce pespe negje tendi nţeo istoice ( Repo În acet cz i s ne ijt tediţ În cetee de inteepee ei scie Vedem c oim socsm nt de ad sp pespectiei coom cei eien ocial dac exi aşa ceva oae fi doa aunci valabil dac e defşoa la ca holi. Aces peject spândi mpic cedţ c tem e Î it e de expeiente p ice În omei soi c teie ne deptm " spe isoie pent exge omţie proeite d expemete tâmptoe " ce t oc pân c În ces doeni Am do oiecţ i Împot cete pepecte ( se tece c edee acee expemete de ce nt ndmente pen tot cnoateea dn dmeni soca pretiiic d i tnţc ( expeientee hoiste n contie pe mlt cnotee s expeimentl i po n ite " epeiente n i În sens În ce acest temen este considet sinn c o cţine cei ezltt este incet d n i În sensl În ce cest temen este oosit pet enu n m ioc cuoti doâite pin cae se cop ez tee oţine ezttee teptte Aceata a fot ppctva u M cân a afmat ep p mntl ocae că o ă poăm . Putem doa o
KRL R POPPR
eg c ( se poe eideţ c perspeci hols sp expemeeo soce s eexp ic p c posedm o cie oe me de coţe expemee despe iţ socil Exs o dieeţ Îe om de ce, ogizo, poci s gee c expeeţ epee Deeţ cos Î expeeţ o soc i Î expeeţ cig i p oseţie s pi elecţie sp ceo osee, c p eo de dod câe scop prcic Treie dmis c coee oie cese e s Î gee de p peţc di ces cz sem m m c coţee oe pi oseţi cze decâ p epe mee iţce e poiece ces ese mo pe espgee p c coee Î chesie se zez deg pe expeimee decâ pe simpe oseţii U egso de mee ce deschde o mgz e izez expeme soc i ch om ce s cod Î ţ cse de ee e ezez expeime soc pe c câg coiţe expeimee ehoogice pe ce e poe z cd i eze d iioe e d eme Şi eie i c pe zo i cmpoo de pe piţ do expeimeee prcce i Îţ ec c peţie ed s scd iece ceee oeei s cesc ee cee ce Exempe de experimee gd e pe o sc ce mi g i deczi moopo is s sch me peie pods s s i odcee de ce o sociee de sg pi s de s i o ip de sig e de se oi de omj s odcee i o im poz pe zi, o ei poiic ce s com cicie comecile Toe cese expemee se deso md m deg scop pcic decâ ţic M ime p ce expeimee Î mod deie ce m deg dep scop ceee coiţelo o despe p ţ (desg , per ceere eiore poi o c g decâ cesere med a poi o i ţi ese o asem oe c ce
Sid i Bat bb Mt tu 1 1 p si mi le d eeim ci a i s u fac distici te cele două tipui d i p cae leam umt aici " adua" i " ois " ia citia o la adsa metodi piea e (vzi p 266 fect amescat " s coviătoae mai ales petu expeim hl ist
RITIA DOTRINOR ANTINATURALIS
igieului izicotlist i etodelo ptiiţiice pi ce ost doândite i Întâi cotiinele tehologice În teie, c i costui e u ui apo oi at de ig pea c exist ici u oi pentu ce ceste etode s nu ie depite i, Î inl, Îlocuite pi nt-o tehologie oiet i lt spe t inţ, deci pi nto ode i sistetic, oiett În ceei diecţie i zt În ceei su tât pe o gâdie citic cât i pe expeiet Coo cestei pespectie du, exist o decţie c Înte odil xpeiete tiiţiice i ce petiiţiice, chi dc este de e i potnţ plic cotiet i di ce Î ce i ce etodei tiiţiice, dic citice Amel odi pot i descise c tiizând etod Îcecii i eoii cec cest Îsen c Îegist pu i sip osţii, ci c i Îceci ctie d ezo pol mi t s pţi pctc i deliitt ce pogese dc i i dc ste pgtiţi s învăăm din geşelile noase s e ecot gelie i s tliz citic Î loc s pesee dogtic În eei C hi dc cest l z s oec l, e descie, ced, etod tt o tiiţo epi ic Acest etod Îi sm ccte tot i ti i ţc c câ s i mt isc l de gei, n od l i e i cotiet i c cât pii mi citic ee ie e ce le ce Î peenţ Şi cst ol cpide i tod expeietl, ci i el ţii l exstt Îe teoie i expeimet Tote teoi i e s t Încci, st i poteze poizoi i, ps Îcece dc se coim s Şi oice coie expeimt est p i sipl zttl o teste tecute Înto e citic, Î Îcc de descope de geesc teoi i le oste Pt ingi e l s tehool d l it cest pespecti Îse c dc doete s itodc tode tiiţiice Î stdil socitţii i Î politic, de cee ce e eoie ste dopte nei titudii citice i Îelegee ptlui c nu i Încece, ci i eoe este eces Teuie s Îee u i s se atepte l e l i, chi s le cte C
1 an al z ă ma completă a medodei fizic ii modee pe diecţi le schiţate ai c pote fi găstă n catea mea, ogi o ient isove vez i Ce ete ilet ? Mnd 49 pp03 Vez, de asemenea de eemplu iegen ttstil testng o Bs
KRL R OPR
ţ em slce ţc per aea dreptate Îtodeana i ceast slic e pare a i ore rspâdit atât pri tre pol iticie i aatori cât i pri tre ce pesio s gu l mod de apl ica cea de gen l e metode ti ice Î pol ic se de pl eca de l a prespere c poat exista acţie poltc eajsr s cosecţe edorite A ca cese greel l g a le ce cscte le analz a Îţ e pe rm lor este cee c pe ace policia s procedeze co orm meoelr ţce o lc i Me ţiic Î polic prespe c e de a e ocoi g c am c ici o geeal d e g el le de le scde i de i cdm pe lţii per ele s Îc de rt i mai mare de a ccepta respos l e per cese geel de Îcec s Îţm de pe rm lor de aplc cotţe âde sel Îcâ s pem ea celei greel pe i or Ne Îocem c m l p c l ( l cri ic pespectie pe c re o pem dspr e d expe mee e hol se s m exc d ms r le execae pe o sc c s pximeze is holst (per c experimeele se Î se ic ce or s shme Îegl soct st gc ple p cm m rt Î secţie pecedet e t c l est orte s mp l es de l de dc l s crc ţ e p l e grel dr ese proape mps il s pes Îro td e c de acel acţ i care mp l cţi i asp e m l e Al sp s : este oare d ici l d e Î d gel ore mr Cz acese siţ ese dl eh i mor Câd mlte sn ce deodt ese mposil d il care msr me este respol de a m t ez lt dac r m n a m t rezlta ei te msri ptem ce do d mie teoretice ndite te ior c rre exeri mtl hl s dscţie Acest experiment e j s arm me rezle amor i T ce pue ce ese s le arim reg rel Şi ce sar ptea ţelege prin cest eg rezl " ese c sigaţ dicil de sps. hiar i cel mai mre eor d a oţie e ţ e iom i depeden i critic aspra cest rz tt ese depe de ea scces ar nsele s se ac asl de eortri s egljaile Mi dega s oate asele c dscţile l i ere dese plal hol is coseci ţele sa le s nu ie tolerate otil ese c oric Încercare de plaicare l scar oarte larg este o trepri ndere
RTA DOTRI LO NTI ST
ntotea te i ţ d o pţe mpti p p l â n e i pt i Pentu e n c t â nn uto p is e su ac ea s aj n g nde c e pt i oec o cae i se ac ce re i c bi D c cse neo s u pme tc e i c s imp l pt c e x ps i i i i ei teu s e pit i nesen ict pâ i ce enti ast expe aiaie . Ase ene d e s aptee, cesa dete â epec l n e cet iid Şi aceti coi tic ti i ee impoii i c l omii paici h mt tii ţ ie ese u m i m p att pân ă cm Piit ht tee ed p p et iez pte ete impol r l z t te e s t m n ţ i i v i d u a ş i c z e p a pe centaa re i pânre În el 4 Acs e cos e cae aj g e p I c p bil e p c e , se ee n s - i po l m i m â e n e e te i v ii E� evo e i o ip ee cen i d p D e Îcece e e p miţilo t r e c g i tim pie e m et c este so c pa c x p ă â ii m i gâi ii cce s ot i cât ptea eţ ese ae, C â m m oate e i ( P ea pi i c i tee i p pi e opmete
Obser ţ e er pirii c ere cum r " a Vz li onm • Plning Vzi U z l e a mn ere pliie Sp ese impblt a i i n â o e "r a cece d a e impb d e u ueri re ae erc iz teu r u s r u iberl ; u cru l su l l puter da m redea u pip e deu si rcit puer att mit lm ei fpt e umete adar Spiz r p r da i
KRL R PPPR
n sens l dt de Boh cti teen i s pe c cet s ie singa istae cl a cesti teen tât de lzi, d tât de ndgit 44 Tote ceste eci snt conine de poletic etodei ti iniice Ele po tacit pespoziţi eottoe c n e neoie s pne s semn l nteii n oi n ndentl i nginel i pl niicat topic, inestit c o toitte ae n inl deine pope dicttoil wney heie o conoi e l i Lthe despe ti p l s c i ntele ceptic ţ de existen niconli i slndeo, tipl i Machielli i Heny l Vle gsit hn pent ceditte s Î doe ni nst os, PinţltetodeDmeze 4 se locisc ici cintele nico i slnde pi Piţlte mtodeneze , cele do ne pi cele le no cespondente odee i edente, i expesi Pintetodeneze pin toitte piicoe ineoioe i o e desciee cedl itii tipli nost Aces cedlitte n i ps ici sen ntei i Ac te i ect c , ch i i pespnând nin pniictoio otpteici neginit i inii, liz nost deonstez c e este iposii s descopee eodt dc ezltt si lo o coicide nelo i nteni i N c ed c etodei gd le i se pote i c eo ci tic sentoe celei e noste e pote ssine c oosind cest etod se pote ct i lpt pti celo mi i i mai gente nejsi e scietii i ie decât s se cte n ine spe i s se pte pet mplinie li (c sn ncii hoitii s c D o pt sistetic poti no nej n i ine deinite, poti no oe concete de injtiie s exlote i poti no seine ei ile c izei s omj l ese n lc ote dieit de ncece de eliz n poiect distnt de societte idel cesl s eecl snt lt i o de stilit i n exist otie ineente pent ce etoda gadl pte condce l o clae de pte i l 44 Niels Boh numete două attudini ompleentae " da sut ( complementae În sens uzual i ( da sunt eluive Înte ele adiă cu â avem mai mul dint-una u atât a puin ăâne di n cea laltă. Dei eu mă efe În tet În specia l la cunoatee sil sa putea peti nde ă acumu la ea (i concentaea) pute pol iti ce este complementaă " pogesului tinif În genea Pentu că pogesul tiinei În geneal epine e iea
RITIA DTRINLR NTNATLIS
sp ie cic Toot o ste de pt Împoti o ejs i peicole cocete pote oţie lt m po ji ei mi mjoitţi ecât p pent Îp i i e nei to n i ie c pe pl iictoio Acest pe c m sp pt i c Î ţi e dmoctce e Împot es i sete siciet spj pet see msi ecese (ce pte chi spectl pc hoste ă pimaea ciiii pblice Î t p e Î ţ e ce se peec et L tc s se git et zoi gesi c eg ciic ic tei e sp im pet c spi c s se pot moi z pezete gesi i i ept pe Ne pte Îoce c peteţi top s i c eto s ese et meo exeet p ct Î omei ocio ogiei Ce c cest etee es it pi citic ot ces oe i st pe mi epte og te i g e iz c ce ho it e pote mte c me zce t i picte c scces pi oiecte o c ee o e ic e ocţe . m tote ese st osie o to p c os eecte e e expe mete g le iee oe eie s e ezott p meto ccii i eo p cme o ici j t ce c este pe ce e c i P Î e ho i st oe e scc o m c ej to soi e ee e exs oe motee e ce m geei Aste te iei izc i ce soc c o pii m i e poe e Ît moti ho ist i i Î oe gieiei soc e g e xpes g ee soi ce ce z e cest ogie os t e ois s i c ce i mi c et pe st C e che emce citice eeitoe l topism i i cocetez c tc i t i i istcis Ce c spns cogto ezei istoiciste despe expeimentee soci e c excepi gent i expeimenee soc e s eoositoe pet c ese iposi s ie epette Î coiii siile pese om cece cst g et
KRL R PPPR
25. Varabiliaa ţlr xri meal. soiciii im c etod expemen n poe i
ict iinţeo soci deoece, Î dome i soci , n se pot epo dce, c pecizie, dp doinţ, cod expeimene smie Acest ne de ce mi pope de ce pozei istoiciste Adi c exist ce det În cest imie: ici n di exs ne dieenţe ci Îe metdee izcii cee e sociei C tote ceste, ssţi c imţi isici o se zez p o eneeee oson meodeo exemente di izc m m Înt Î considee ese meode ec zc expement s e c se pot Îâmp c oe die s cee c e e c st c pecizie cod i s im i e Do sâme e pim edee d dc n se o CL ce În ies t eectonc ez poe dei oe m a o piie mi de pe (s zcem icoscop), poe om ose c sâmee st chi d smo c n s p pm edee D e me o ese tde e de detectt eo dieen Înte cee do cod i exe mee ce ne cds ezte deie Pote eoe e i cecet ât epemee câ i teetce, ent descope ce e de sim td n st eente ce e s mi d e ese sicent Aceste cecei pte s se dese n ie oi s m cp i s sim cdi simie et mtee nose i chi Înie s tim ce c o n d i s m pespn ce c Ş ot eoda eeie a e aica o iu.
P me, sps Îee ce se eee p " condi iie, dep e de tip exemet i poe i sps do pin exemene Despe oice dee s sm ocât de e ese ipsi de decis a ioi dc o i s n eente pe epodcee expementi A ncât, tee s pemitem eodei expeimente si pote si de ije Consideii noe pecise ssin t disctt pom iolii tiice expeimeeo Împoti inenţeo pettoe De , n ptem io te pl de tote i uenee De exepl , n pt ti a pioi dc ese considei s neg iji l i nlen poz iiei pl netelo s n i i sp n i expei ment iic e ce e de izore iici ese neoie, dc este neoie,
RITIA DTRINLR NINATRLIST
Asemene consdeai sesc o ment stocst ce sine că expementee socie snt stânjenite În mod ta de aitte ondii i o soci e i m i es de sch im e coespnzătoae dezoti istoice eenee iztoe de ce se peocpă tât istocism u ce sunt deenee Înte coni peente În nmte peode istoce n tee să podc et ce s e t pice pent t ine soce e pote dm te că dcă sc m tnspot Înto t peio stoic tei poi s descopeim c dezmioe mte dnte spenee noste soc omt În socette nos pe z no expemente d C e c ne expementee ot dce ezte netpte C toe cese eeie ost ee ce ne conds descopei pt c schme condio soce iaz con om iece eoade isoice Expemene snt ce ce- nt pe zcn c tmpt e e oe conom oiiei geogaice.46 C te c ne otn despe eenee Înte peiodee istoce epte de ce mpos epementee socie este mi d o expese pespoze ă t Înt tă piod istoc om contin s cem expemenee noste d d c ezte spnztoe s ezmoe De pt dc tm ce dese tit ne et dn eode o t st ese n xpmn dete În mn nost soc Întâmpn ct În inepete deteo zoe s descope pte ce t c pedecesoi o inteett t nmte edene istoce Ac€te dc tă e ntepet n m to zoe istoc snt sin ee noste doez e ce t de schm stoce ce se ândee istoicst Ee n sn Îns tc ecât scepn dnte zttee epte i cee ppz e xpmnt nost mn Aceste spze i dezm n onds n meo nceci eo Îmn În tte nost e nepet cn socie nemie Cee ce oi nem În cz ntpet stoice xpemete mi ont ntopoo În nei ci pctce de ten Ace cectto moden ce et dptze pte condii ce po
ambele ur l ere l lr eore vm puea s folo er e pr eermee ore reer l o eermre
KARL R OR
e s e de depe c c epoc de p doez scces expemeeo d e U i isocii se doiesc de posi e e scces dpti o i ch p ez o despe ps de ses expemeeo soce o osnd me c pe m i peimeee os soc dezmi dc Împse s se dsoe po soc depe E c mi cp s n dpm ce cod cce oee ose de âde m es oe ose d iz enimeo socie Asme sspc p m de c c pe d se isocs e de mpo schmo soce D ee s dm c ese dc de s cse ssp c pod de moe a ioi. M es c i d dp cod i de med de de o pso exs c mo pe ce s e epm d socs (c spe sm pespec s e s s schime c scces md d d coo c sch ime ce s med soc Ps e c ceceo med so s s ezesc pope mâc c e s i ei s s dpze p cec eo oce c o se m p exc s decâ posi ie c so pc s s c p cceo cocee mo o se pec c c xs m c me de co zce ce peom oe zc pe pe se d spe e s d dp e e p cc eo Pe ez m p s xse o ss e pe pzi e me socse coo c c soice ce p c meo epi sde pom soce s me c ces psec sd soe ese dme die de ce Ese c o ce dc dmm c pcic ese deseo oe dc pe ceco di ee sce s eă s ize codi expemee com peo se zc ese ces ses o poze m m ch dc i e se co eoi c dc sme A de eemp s exm de me pos iie de ds exi mee În câmp ioe i i e s s co emc exeme D e s m c me posiiii ccesie zi izicii os c m tmp , impcicie â di cz dclo zcoe cât ceo socie dc di cz c e preti s scm i necesi
RII ORINELOR NINAURLISE
t pot oc astzi codii i xpit c s pp doc d doit Î tip c cctto di ti i soci st Îto siti c tot diit M t xpit ca i xt doit o â isi ptu tip dc Îcoo Î ci d pt i c cact d i d tip topic pctic cctto i tii soci st p ds oit s s z a xpit ds t doa t i iz o si pol itic ds t codii i i to i c s t d doit di pct d tiiiic
26 n nrizri imi ri im? m di ctt pom xpi to
sci it d i pom io sociooic s toi i o i potzo s izi o " pi cst t s t c osi i i xpit Î s t pioit di pct d d oic sp toiio Dipoi cd c toi i pioitt d osii pc i d imt pi p c cst di st ipott do i c po totic Totod ti s m o t it d pt sp c osii i xpimt s t Î s si sps pt pi cst tmii todi ccii i oii cc ti s pcd o Pcm m z ( sci toi s ipoz c st tod poizoi c t dito Îcc tip c oi i xpimt t s imim toii tâd d st it N cd dci Î mtod izi i " c Îsm pespcti coom i tii cp c osi i d d s i oi i pi pocs d iz s idci Cd mi d c i osi i i xpi ti st c i pi ipot c j s tst iotzl ost i s imi p c c zit tst hi i ti dis c cst pcs d ii iic do sci tic ci stiz totodt oi cci d cst i dsoi se t i o i acst oi Îcci st spis di o d osii i xpit oi cst sci oi c i tic i i isto ic ist (zi sci
KRL R OER
con crete În re cut ce observţ e ente Vo cr t c a cet ţe s dsc Înt d zs eod a enerazr " pote su nu ă e ssţ nt, n ud convner ele c e ete de nesu n . Deoarece e raţ stor c t pot respns r se t est td ete vad Dscuţa depe op n e ee pr cete etode ş r ţ or d ntre teore epr e n Î ne r , pot În cnsec n ân te Vor aute dn nu n edere n secţne ncep crtc e sup ţ r se ând c ortate enlr cre r nt-o n ero strc nn s susţn credn eon eu pe e bse n j or unt e n ese e veţ sc e b e p te cţ e ntr-de, obse ner nutr seene nţe ân, ntro ar srn sm c bce ur e ne c pe enţe slut etc nu sun ceptble de sn cu cree n o n ste derb o re ednt c despre t te nr e nostre, e cntene su ncontentecr p de e nt rede c rn nehb penru n te t nt t perod storc on e Î parţ e de Cu te c nte tb e s c vţ ost e etţ e snt ceste d per de nse o c e nc nţ s ece vede east tre ste c spec ntr-un t p sch sce rp) e s ţ pree de ru c ne ba pe e e et te 41\ Da ţ stct n mg e t a putea d s- c c cord e t tţ pnct de edere t pre bn Dr dn neece e ee dpe E este convn c stu cre dct n n ştnţ r n od arculr i oi t b " socilg unaştr ", ritit l p 1 ) În lu l 2 Scaa B K him Man an OCy, p 1 ri r i i r bv Î mo it lm il Î pio tt Î nii u z s t tr o e e g ra btr i r a t c a cae rl dor n mt po vrm p vriblt ft m vrnţl Înt t ou tpri pr obvtri hm m pinipi p til r t prvl mi În nmt i pncpa m"; v ota 0,
RITIA DOTRI NE OR ANINATURAIST
În contast c tnţee natii În tiinţee sociae n teie niciodată să ne asă aptl ă a descpet o ege u nivsaă adevăată atât t p cât n ptem t niiodată daă ea a st vaailă În tecut (pentu ă dovezie noaste nu snt suciente sa dacă pe viito va i vaală Întotodana n opoziţie c toate acestea e n adit că sitaţia descisă este În ven e specică tinţe sociae sa c ceează unee diităţ speice i potiv, este evident c o schimae În medi nost izic Înconjto pote da natee no expeienţe cae snt dea dept anaoge co cae apa În ma schiio din ed nost istoic sa soca Înconjto Poate i o egaitate poveiaă ai evident dect sccesi nea ziei c noptea? Şi toti ea se opet odată ce tecem de cec poa Este poi pţin diic i să compi expei nţe izie c cee socie da ced c o aste de pt poate i e de s pinztoe ca oicae ata cae poate apăea În doen socia m n at xep e pote c ge ssie c deosii e de edi istoic i soci Înte Cet ani 900 i Ceta c tei ienii În m snt ai mai decât deoseii izicogeogaice dnte Ceta i Goenada O shiae sc neateptt dintn medi izic În ceăat ced c podce t mai o ztte atae dct o schime coespnzto din medi soca m pe oate ca c istoicist atiie o semniicaţie exgeat dieenţei cae sae În ochi dinte dieitee peio istoice i c sestieaz posi i ităţi e ngen itii ti inţiice Este devăat c egi e dscopet e Kep e snt v a i e doa pent sisteme paneta da acest d tat n este i itat a siste so În cae a tit Kepe i pe cae a oseat 4 Newton n teut să se etagă Înto pate n ives i nde i ptt oseva copui e În i ae i ee d i nenţa gavitaţiei i a to oţe pent a vedea ipoanta ege a ineţiei Pe de tă pate această ege chia dacă nici n cop nu se ică În acest siste În concdanţă c ea n Îi pede potanţa În cad si stem i i Kpl unt a i ca xp u a ca c uşt unu p Bco xot m ptu oti u c nu ut gi ga al căii şi oa gi (apoxiativ) al icii panta Vzi ogi Cata IV cap V cţiuna Ana log xomt me pntu tii nţl ocia a fi a gab ni şt lg ca a fi val ab il pntu toat it ocia de n nmt tp ai ut ct guaitţii accinta
KR R POPPR
sola n mod simila n exis ii n moi pent cae n s n im n sae s asm cadl no eoii sociologie oae ipoane penr oae peioadele isoice ieenţele iziile ne acese peioade n indic apl c asel de legi n pot i gsie, aa cm nici dieenţele di nre Goenl anda i ea n po doedi c exis ei izice speciice petr cele do egi ni i mpot, acese di erenţe pa a i, cel pţ in n nele cazi e n caacte compaaiv sperior (aa cm sn dieenele di nte oi inţe oicei ri de a sal ta, ia lri ec i acela i l c pae ai m l sa ma p ala l per acele egl aiţi care se spe c a i caraceice nei anmie perioade isoice sa nei anmie socieţi (i care sn acm demie picipia media de ce i sociologi 50 Isoicisl a pea rep ica a aceasa c dieenţele din mei l socia l m mai aâci decâ cele di medil izic Per c dac ocieaea se schi , om de asemenea se sch i Şi aceasa im pl ic odicri În oae egaiţe dependee de aa omi considera ca aom al socieţi i . Rsp s osr ese c aoml izic de asemenea se schim oda c mendi (de exemp s il eţa câmp l i elecromageic, n mporia legior ici ci cocodanţ c acestea ps ecaţi a sch imri or i ocae ae aii mae ese coroesa i oare gre de sa l i S K annhim O. it., p itroc psi a prinii medi rfinus la i (car vobt sp aiomat mi vi ota prcnt) ptr a nmi ca am numit " graliri limit l prioa istoric conct n car t ft obsaţiil lvant Vi xmpl pasjl in ibidem p' 7 i cofrunt c nota ma 50 " Nspcialitl cr obsv lm n mo ntlignt nţlg vimntl mai Întâi prin oloira incontint i asma pinii medi c snt prici pi i picla ca nt prvalt r amit poci (anhim ibidm fit acst Picipia mia puâ c st a ultima anli o uivrsl n mit car concrt cum apar intgt irii factori car acţiona la anmit loc trn an umt timp o combi ţi spciic · cicmţ ca n s v mi pta nicioat " nnhim ţi c n fac gral " istoiciml i hgl inimuli si maimui " d a lua " calcl factori uivrsali " (ibidem p '77) n concinţ nit apra mpotanţ gnal iri lo r li mitt la pio itoric conct u particular n imp c ponn d a acsta putm ang c ajuto uni mdo abtactia la " prnc ip ii d abractia c nt conţinut n l ( n opoii cu acat ppctiv u nu c c oiil mai gnral pot fi obţinut in abtractii al nor asmna
CRIIC DOCTRINLOR NTINTURIS
N Îtoac ac a aiaţia istoricist ce ssţine c În tiiee socia tei niciodat s consider c a descopeit a ege c adeat iesa pân n pte i sig i c a iditatea ei se Întinde i dincoo de peioadee Î cae a oserat c se ssţi ne Pte ad ite aeasta da nai Î sa Î ca se ap ic Î aceeai s i ti inţeo natii n tiinţee natii este ca pte i niciodat chiar sigi dac ie oaste t Înt-ad niesa aide sa dac se susţin doa Î annite peioade (po ai ai Î peioada În care ies ste În xpasi oi doa Î a i egi ni (poai În egi i c n câp raitaţioa de i titat eati sczt C oate c pte aea ctitdiea aaiitţii o iae adgm oii ei egi a atii pe cae o ace o codiţi ca s stipze c egea este aai doa pet pioada Î ca a ot osat c se ssţie oi doa pet peioada cosmooic pezt " N ar i se de pecaţie tiinţiic dai dac a i adgat o aemeea condiţie ci a i ost sn c Îneg poceda tiiiic de operae 5 Pent c ste n postat ipotat a etodei ti iniice apt c tie s ct egi doei ne i itat de aai tate 52 ac a adite egi cae nt ee Îs siect de sch iae sch iaea a ai ptea i ncioat expcat pi gi ar admite c schiara t p si p i ac oas Ş acsta a i sâit poges i ti i ţic Pt c dac s ac osaţi i atptate n a i eoie de a eiz i teoii e oast ipotezee ad hc cae ssţin c eg sa sch i at " xpica tot
Sa sa m lt oi ca î loc l îcc ii i til d a ma mpl l fiic ii ocioloie i a cta li ocioloic ivsal a fi mai bin ca Î fi ic e meac moll i ocloi ioicist aic d a s opa c lei ca nt limitat la pioa isoic. Itoiciti ca fesc s apobe itata fiicii i soioloiei s n pcial îcliaţi s âdac atfl. Vi Nath knnns vo VI p 399 t aclai potlat ca coc î ii xmpl s ptim s fi plicat pal îsp o obsrvat la bloa dptat Pt c f acst potlat a i sfcit s admtm c lil fcvţi aomic schib la o in a ivsli la ala at c mp l st aclai potlat ca pmit toii lativtţii s xpim la micii ca l a aiţioii vilo tc ifomitata ca vit ma a mic oi ca i câpi avitaţioal ptic a slabe) i ca n pmit pepi ad pt fil omii al viti sa aviţii P o icţi aspa potlatul i
KAR R POPPER
Aese agmene n alaile pen i inţele soiale n aeeai ms În ae sn i pen iinţele narii aeasa Înhei iia mea la adesa aelor doine isoiise aninaal ise de impoanţă ndameală naine de a nepe s le dis pe ele mai pţin impoane m oi Înoe mai ntâi spe na din doinele ponaalise i anme spe aeea onom ăeia e ie să ăăm legile dezoăi i isoie
CRIICA DOCRINLOR PRONUI 27. istă o lege a evoluţiei Legi şi tendinţe de devoltare. oinee isiis i pe
ae e-a ni pronauralse a e pne one doinee sae aninaaise Ee sn de exep inenţae de gândiea hois i poi n di n Înţeegeea gei a eodeo din ii nţee na ii Pen sn o Îneae eona de a pia aese eode po i nie sienise (În sens da de Haek E e sn aaeisie isoiis i În aeeai s a i doinee sae aninaa ise i poai hia ai ipoane deâ iee ai a es onepţia poii eia sai na i inţeo soiae a i desopeirea leg de evolue a soceă poae i epezena a doin enal a isoiisi (aeas onepţie a os peena În seţinie anerioare 1 -1 7 Aeasa pen din iaginea nei soieţi ae aesea epoi e ia naee pe de o pae onas dine o l e soia shioae i o e izi neshioae dei ani naais; pe de a pae din aeeai onepţie se nae edinţa ponaai s i sienis În egi naae de sesi ne redinţ e În eea i oe i i aea peenţia de a se Îneeia pe pediţi ie pe een ng ae asonoiei i ai een pe dai ni Isoiis deeni oden În lia peioad de ip poae i pii a pae a odei eoţionise ilosie inenţa de Înânie oae senzaţiona inre o ipoe iinţii sioae despe isoia dieieo pii de Vez FA on Hae Scientism and the Std ofSociety, n conomca N S vo IX ma ale p 2&9 Hae oloeşte temenul " cetnim ca denumre a " mtaţei
KAR R POPPE
n il e i plne de pe pân i o eorie eizi i ehe cre os n od Înâplor pre nei credinţe religiose Înceţenie 2 eea ce ni ipoe eolţionis este expliaţia oserţiilo iologie i paleonologice c de exepl senri le d intre dierie speii i gen ri pin pespnee nor soi oni i orelor asenăore Aces poez n repezn o lege n iersal chir dacă an ite legi l e r ii eedie seegţi i taţi aar alări de es c prţ ale xplicţiei Aces re i degr cararl nei i rţi i isorie pc l re s gle s specice (Ae eli rer c i i ţi isoic: h les wn i rnis Glon n ni c on pl c poe eolţo is n ese o lege n ersl na ii ci dor o i re pic lr prioe l origi ne ni nr de l ne i nile eresre ese ps În ore de pl c erenl ipoez ese olos deseo penr cceriz sl de legi niesle le nrii4 N eie s i Îns c olosi reen ces een Înrn sens dier Ese coec de exepl s desen n dgnosic edil epr c i poez ch ir d o sel de ipoez re n rer i degra singlr isori decâ cacerl ne legi niersle le ci ne p l oe l egile n ii sn ipoeze n rei e s ne
Sunt acor cu pofou Ravn car n arta a Science Religi ad h F'e (1 943) nu mt act confict utun i ntro can cai victorian cha ac acat rmac t ubmi nat atorit atnţii p ar act o aco vapori or ca nti nu riic in aat can mario itm a fioofi voluţiont pou Bon Whitha Smut i aţi Oarcum intimat tninţa vouţionitior a upcta obantim p orcin nu mptt atituina or moţiona fitoa a voluţi ca " prooca nrznaţ i vouţionar a ânirii traiţional rc pun c v n ainmul mon xplcaţia cu c mai mar ucc al faptor rvan tituna moţona a ouţonitio t foat bn utrat prra u C H Wainton (Science and hics 1 942 p 1 7) c " tbu acptm nul ouţii ca fiin bun pu mpu pnru t bun " Aat afimaţi iutaz amna c urmtou cmntariu lator a proforu u Brnal În tur cu controra În uru ui Darin t Înc actuaitat (ibide 1 1 5 ) " Ştiinţa nu a trbut lupt Împotia unu uman xt brica biia uia n oamnii tiinţa ni " Chiar o popoziţi tipul " Toat vtbratl au o ph comun trmoi i onţn nul " oat " nu t o l unival a natuii nu c rf la vbatl xin p pmnt ma ab ct la toa oaniml nifnt oc
CRITICA DOCTRINEOR PRONATURAISTE
s ede ate iptezele sun legi, i În d special ipezele isie de egul nu sunt ppziii niesale i singulae, dspe un eenient singla, sau despe un de asel de een iene a pae eista o lee eluiei Pae eisa lege i iniic În sensu l da de T H H ule ân d scia ese n iloso lipsit de c aj aela cae se Îndiee ina a ajunge ai deee sau ai tâziu În psesia unei egi a eoluiei el gan ice; a dinii inaiile a acelu i lan lung de auze i eecte ai ci eii sun ae ele ganie, ehi i noi . . unt de pee c spunsul la aeas Îneae eie s ie n, ia cutaea legii di nii inaiai le a el uiei nu poae i scpu l etdei ii niice, i ndieren da ese a de ilgie sau de scilgie Miele ele sun are siple Eluia ieii pe pân sau eluia societii ane sun pese isice un ie Pue prespune n asel de pces se desa dup anie legi cauzal: legi enice, hiie, ale eediii, segregaiei, ale seleiei naturale e esceea acesti poes Îns n ese lege, i da ppziie istic singul a egile un iesale ac aseiu ni despe di ne inaia il , pii spuselo l i H xle, dei despe ae prcesele de un anui ip Ese adeat c nu exist n i penu ae seaea un ui si ngu a z s nu n e inie s l o ege n iesal, oti daoit cu ia s n u n i ei tocai del Ese cla Îns, rie l ege ul a asel sau p e iealt ale, ei e esaă de ni nsane Îna ne de a uea i lua În seis din pnc de edee iinii a nu pue nzui la esaea unei ipoteze uniesale i la alaea ne leg nauale aepaile penu iin, aâta ee â sune l iiai la seaea uni pes unic Ttda, seaea unui pces nic n u ne pae ajua s p eede dezlaea sa u leia h ia Vezi T. H. Huxey Lay Sens 1 880) p 21 4. Credinţa ui Hux ley n extenţ un e evoluţiei upide vnd n edee titudinea citic aţ de ide unei le poreulu i ( ineitabi ). Explcaţia atitudnii ale cont nu n umai n ptu c ce o ditincţie net nte dezotae i poe ci şi n aptu c dup e nte cee dou r exta puţine eem nte comune p bu deptate) Ana iza in teeant cut de u ian H uxey poeulu numit de e poge eo uti (Eltin 1 942 p 9 i e pare a adua puţin chia dc apaent tuie eizeze letua dinte evoţie şi po Huxey dmite c vouţi ete uni poră, dr de cee a multe ori et ( Pentr cet pentu deiniţi at de Hxey poeuu vezi not 8 o). Pe de at pat aptu c orice dezotae " poev poate conideat evoutiv nu et ai mult decât un lcu de a ne nţee ( aptu c anţ tipuio dominnte ete poeiv n enul u
AR R. POPPR
după seaea ea ai atentă a unei lae ae se detă nu apai i să peede tansaea ei În lutue Apl iată la istia sietii uane aest deniu ne inteeseaă În au l de aă , ideea noastă a st astel ulată de H A ishe Oaeni i au ăut În istie un piet, n it, o stuă pedete in ată Eu ăd doar enomee care se scceă doa singr ap major În apor c cre penr că ese nic n po eis genealizări ....
u sa pea spnde esei iecii? e ae ede Î xistena unei egi a elu pate adpa duă pii i poate (a espinge teza nasă ă poesu l eol ese uni, sau ( susi ne ă se poate osea În pesu deoltăii, hia daă este uni, ientae, tendină sau di eie i ă pute ou a ptez ae le expimă, ia api să testă aeasă ipoeă pin expeiena u eiaă ee duă pzii i, (a i ( nu se exld e p Poziia (a se teiază pe idee oae ehe, i anue l iei natee, piie maitate ătâne i e nu a i alai doa penu aniale i pane indiiduale, i i pen soietăi, ase hia pentu Îneaga lue Aestă ehe dotină a st sită de Platn penu intepetaea decnlui i dspaiiei etăil geeti i a Ipeiuui Pesan Ea aă un o aseănăto i a ah iael li, Vi, pengle i, ai eent, la Tonee În ipoz să dy o Hiso in puu de edee a aestei dtine, istoia se epetă, ia legle il ul ui ital al iil zai lo, de exeplu, pt i sudiate În aelai mod În a ste studiat i ia! al anuit spei i de aniae O nseină a aestei dtine, ae n a st Vezi H. A. Fiche Histr f Epe vo VII (bliierile mi aJarţi). Vezi i . A Haye Op cit., Ecmica vo. X, p 58 cae criiă cecaea " de a găi legi acolo ude pi atua luilo ele o i găite cceiea emeelo u ice i i gu ae Plao decie cic l l Marli A Oml plitic Poi de la oziţia că ăim eioada degeeăii el alică ceaă dociă Repica elţiei cetăţilor gecei, ia Legile Imeiuli Pera Proeoul Toybee iită aoa atl i c ă meoda a coă ieigaea empirică a cicllui ial a 2 de exemlae ale eciilo biologice " ciilizaţie" . Da adoarea aceei meode are a i ot ilueţa deloc de doiţa a cazice aţil agmeaţia li Fiche ciată mai u) cel ţi am găi idicaţii ae es comeaiile ale la aceaă eză e cae e mulţmee ă o eigă ca ii exeia " cediţei etice modee omioteţa hazadli vezi A 5td f Hisr, V 4 1 4 N de ăree că aceată caacteizae a i o aeciee jtă li ische cae e couaea aajli citat xieţa ogeli ete iă u liee mai i
CRITICA DOCTRINEOR RONATRAIST
În intenţia pinţi lo ei este aeea oiecţia noast, Înteeiat pe nicitatea pocesli eolti sa istoi, Îi piede oţa N neg, (i siganţ nici ishe n a doit s o aă În pasajl ita isoia se poate repeta neoi În anite piinţe, i n ici paalela Înte anite tipi de eeniente isoce, de exepl Înte asensinea tianiei În Geci a Antic i În tipi le odene, n a i seniiati pent cel ae stdia sociologia pteii politice Este Îns eiden c În toae aeste cai de epetiţii snt iplicate cicstanţe oate dieite, cae pot execia o inlenţ onsideai apa dezotii teioae e aeea n exist oti cae s ne deteine s atep ca n anit poes cae a apt a epetae a nei deolti istoice s decg n continae paale c pototipl s Binenţeles, dac cinea cede În legea cicilo itale cae se epet, o cedinţ iit din spec aţii aspa analogii lo sa pelat di et de la Plaon, a descopei c siganţ apoape În tot ol onii pent aceast cedinţ Acesta este doa n di nte tiplele ai În cae o teoie etaic este conia apaent de apte, apte despe ae, oseate ai atent, se a edea sn seectate tocai În ina aceo teoii pe ae teie s le eiice 9 igie iaţa ee aemăăoare măua cae muliicitae de evuţii (de diferie geri de eempu) fi ae ca fdame e generiări Dar aceaă cmpaaie a evţir a cd da a decrieea iuril de evluţie Siaţa ee imiară c cea di iria ci a ă Se poae caa că aum ie ipui de eveimee e eeă r c au al ul da di o afe de comaaţie u va rezu la ici o ege cae ă decrie cr evţiei (de exemlu ege a ci c ur i r de ev ie şi ici ve ege care ă decrie curu evuţiei geeral Vezi oa 2 j. 0 Dere apoae ice eie e poae pue că ea ccdă cu mu le fape a ee uu di moivele eru care dee erie e oae pue că ee coboaă dar dacă u e găec fae care o ifimă mai degrabă dec dacă exi ă ae care ă cfirme (vezi ecţiuea 29 j şi Logic of Scientific icove ecia cilu ). U exem u peru ocedeul iica ai ci ee cred aşa mia cercetae emirică a cic ui vial a " eciir = civiizaie a ui Tbee E pare ă ecă cu vedeea faul că a cla ifica ca fi id civi izai i dar cele eiţi cfome cu credia a priori cicl ui viale rofeou Tybee oue de exemu (ibidem, vo p147 ă a 149) civil izai i le ae " ocieăil imiive eu aşi demtra oia dociă cfo căeia aceea două u o aaţi e acelişi " ecii utd aaţie ă rail aceluiaşi " ge Da i guu l fudame a l ceei cla ificăi ee ituiie a atuii cvilizaţiilor Aceata e obă di agumeul ău ivi căuia le două u at de difeie cum u elefai i de ieui agume iuiiv a căui ăbic i e eve claă dacă e gdim a cie Sai Berad şi u echiez Da teaea dacă arţi au u aceeiaşi ecii) ee iadmiibilă etu că e bazează e metoda şiiifică de aae
R R OER
eeni la poziţia la oinia pe disene i eapola ieaea ieaea sa di d i eţia eţia nei n ei ii i i eol eoltie tie Te Te i e enţiona n pi p ill ând aeas aeas op op i n ie a i nl nl enţa enţa i a ol olosi osi l a onsol ida ida ea no n o i potez otezee ilie epezenând poziţia a Poesol Tonee de eepl ndaeeaz poziţia a pin toaee ee aaeisie pe (: iilzaţie n n sti saie ale soieţii i ii dinaie aae eoli Ee n nai n po sa pe l da nii ni po shi sh ia a di re reţia ai d i stge po popi piaa leg l egee de de i ae ae 1 1 Ae aii apoape toat toatee ele el eel elee aatei aateisi sie e po po itie it ieii : i deea deea dinmici soiale (În opoziţie ic soial a mişcării eoltie a soieţilo (s i n n eţa soiale soi ale i i deea deea dieciilo sensului i vieze;, a aeo ii despe ae se spune n po i reversibile a Înla legile de mişce Expe Expes i i e ipit ip itee si snt pelae pelae di n izi În În soiol i oloie oie ia aeas adopae a lo a onds la o seie de eoi de o piiiiate ioae da iin aateistie totodat pent al sientisti de eeni din izi i asonoie Bineţeles aese eoi a a pţine eee ele ele În În aa aaaa isoii s l i n eonoie de eepl eepl pen pen ol olo oiea iea teei dimică (În opaaţie expesia deeni oden aod a i) n este este ni i de oieta oietatt eea eea e o o e e i s adi ad i aod h ia i ei a a e a a eea eeaz z aes aes teen teen a hi a aeas aeast t ti ze poi poiee e la În Îne ea aeea l i o oee de de a apl ia soiol soiol oiei d istiţia d i n izi iz i aee aeeaa di ne ne ta tai i i dina di na i i i ese ese endoiel endoiel n i ap ap ll aeas aeas Îneae ae la az az o ga eoae eoae Ace Ace peru pe ru că cel cel iip de ocie oc ie e numă de sociolog scă ese nlog ec celor sieme fizice pe cre fiicinul le numeşe dnmice (hia da sn staţioae Un
exepl exepl ipi i pi est este sise sisell sola ooip ip i s ise ise dinai din ai n sensl sensl izian da pen este epetiti sa staţiona pen n e eee i n s e dez dezol ol pentr pentr n noa noa ee odiii al e stt sttii i În aaa aelo shii are n ţin de eania eles i ae de aeea aii po i neglijae oespde Îndoial aelor sisee soiale pe ae soiologl lear ni saie Aes ap ae o ipoanţ onsideail · penru aiaţiile isoiisli pen suesl e ed iţi iţi i lor lo r pe ee eenn l n g a l e as asonoiei onoiei dei dei n În o oal ia iae d e aes aes aae epeii i sai În sensl soiologlui al sisteli sola; de apl ue eglia aii ore sipoe ale nei dezoi istoie
CRIICA DOCRINEOR PRONATRISTE
e aceea cu siguanţ ese gei a pespne c din cese pdicţii dinaice pe een ung penu n sise saţiona a ezua posi i ie ieaa no pognoz pog nozee isoie a sc agă pen pen sis s isee ee so soi a e nesaţionae Ap icae aspa socieţ socieţii i a a een e en i d in izi i zi c enu eaţi e aţi ai deee onduce a eoi asenoae eseoi o ase de anspnee e s e i noe noe si N u se poduce poduce n ii u n u, de exe ex ep p u , d descie de scie sh i i e d i n cad gani z i i soi s oi e, a e eodeo de podcţie e e a mi�cări a n e e ie s u i i c oos oos i doa o eao, i ai deg na eoae Pen c, dac n izic oide icea ni cop, sa a ui sise e opi, i nenţion nenţion s unţ un ţ eege eege ace ace cop sa ise is e di scţie sa sup ne ei oiii iene i ene sa s s a e, ci do c i ch i poziţia eaţie cu sise de conae (aee aia n od oa opus, socig ţeege pin icae a soieţii o sch iae su sua a sa i nen nen n cd c aceaa e a pespne c schiae a socieţii eie expica pin oţe n ip ce iziciau a peupe oa diicie icii, nu icaea nsi o ei epice n ace od peii a viea nei ici sociae, ua curu sa decţie sn de eenea eenea i noen noen sie, sie, aâa ee câ ui u i i zae zae pe a a ie o ip i p esi e i ni i, când c ând ns ns su n s ie c pee peenţi nţi i i i nţiice, nţi ice, ee p i i p u dein jgon scienis sa ai exc jagn his Binenţee oce i p de d e sh s h i ae a e a u n i ac aco o soci soci a su ai , de exe ex ep p u, e e e ee eaa deogaic deogaic poae poae ii ep ep eze eze gaic c i a i eco eco ia n i cop n icae a ese eiden c o ase de diaga nu epezin ceea s e nţeeg nţeegee pi n di na ica ei socieţi socieţ i s consi consi e ap apu u c o popaţie saţioa ece pino peacee socia adic Pue desig , oi n a un n oaecae oaecae de s se de di agae no n i i epez epezen enae ae u i d i ens ion a a n u se poae poae spun sp unee despe o as asel el de diaga copus c epezin ieoia iii socieţii, aceas aceasa a n u n pu p u ne ai u decâ decâ ne spn oa oaee uel u el e si ngu e, nu epe epezi zi n d i a ic ne negi gi i socie so cieţiţi , i doa doa shi i a e uno
A R POPPR
spec specee selece selece dee dee nsi ns i i ci c i i soi soi eţi eţi i idee c soci soci etat etatea ea,, aseen i u n u i cop cop iz iz i c se poa poae e i c e e c re pe o a n u i aiecoie aiecoie i no no n u i di ecţie ecţie n ese dect dect o conuzie conuzie h ol is peanţ c n oent da o descopei " legile de icae ae societ societţţ i i , l a el el cu Ne New wton a desco descopeit peit egi le de i cae cae ae copu copu i o o izice, nu este dect rezlaul acesto eoi at iind apu nu exis eo eo i ce societ societţi ţi i sis i i su su noag n oag n n eu eu n sens sens cu i i ce ce copuio zice, stel de legi nu exs , se oiec oi ecta ta,, exis e xisenţa enţa oieti o ieti lo lo i tendi tend i nţeo de sch i e soc soc i l es ese de ne n etgdu tgdui i Oi O ice ce sttistic sttisticiaiann poae ca c acu cu l a s ste te de oien oien ii Oe Oe e est stee oient oi enti i n sunt sun t copi l e c eg egea ea new newtoni an a i neţie neţieii ? spun spunsu su l este ste ut utou ou oienti e exis exis s s i exc exc supozi supoziia ia u no ore ettărl ărlee oient oi entii este este adese adese un i n sen o o losi losi o penu sta staisic i sic r or n nt le 1 4 O popoziţie ce seez existena nei oienti este existenţi existenţill , n u i es es Pe de alt pt ptee, o lege n i es es nu asete asetez z existenţa, din cont cu sa tt situ secţiuii aseez i psi i itate itate a ce ce O popo popozz iţie iţ ie ce set setez exisenţ exisenţ nei nei o ienti ien ti nn nuit ip i oc a i, deci, o popoziţie istoic singa, n o lege niersa eniicaţi pctic cestei situţii ogice e o ipo i potnţ tnţ conside consid ei i l l pute pute n neei eei pedi pediccţi i e ti tiii ţiice pe legi, d nu pte (dup c ie oice stisticin pezto s e und pe sip si p exis exisenţ a oieni oieni lo lo O oiete, oiete, o u c exepl exepl din no ce cee e popu popu laţei, ce ce di nu it sec secoe o e s ch ia i ei e i i de ân ând d,, se pote ote schi sch i a înt înto o decad, u u chi ch i i epe epede de Couza ăcu d dcuţa dee " mşcare " foţă drecţe ec oae f măaă lud codeae aul că emul oc merca Her Adam ea, cu ă eozaea ă aă deerma cuul ore r ablea a duă uce curl e u c aea ă e localza ecolul al XVIIIlea al dolea roa a aţă Adam uş uş ue ue dee dee ace ace oec oec C aj uorul aceo aceorr două două u uce ce .. el ea ea ă oeceze oeceze lle al mod elma ae ş ao eu că uţea el, "orice ele e ede edeaa că mu mu l ca oţ oţăă ebue ebue ea ea l a măr du du m şca şca rea rea d u u uc fx (The edcatin Henry dams 1918 434 Ca eeml ma rece ca obeaţa lu Waddgo (ciene and Ethics . 1 ) o o căea căea em ocal ee cea a cău ex ex enţă enţă m mll că mod mod eeţ eeţa all mşca m şcae eaa e o aecor a ecore e evol evol uă u ă şş că 1 8 aura corbţ corbţe e ţe ţe la ecă e eee relevar relevarea ea au au carace caracel l u şi de d ecţe cţe oce oceu u l " aura ol lum
CRIICA DOCRINEOR PONATRISTE
Este important de su iniat ă legile şi orietrile se deosebesc od dicl 5 Este aroae neîndoieni faul ă oinua onfuzie între orientări i legi mreuă u oseaţia i ntu itivă a orientăi o de dezvolare (de exemu a progresului teni) au inspiat dorinee entrae ale evo uţionismu u i i isoriismu ui dotinee espe egl e inexoai e ale dezvoltării iologie i n u desre egi e i reversiile ale dinamii i soetţi i Aeeai onfuzii i intuii i au insirat i dotrina ui Comte despre egi e suesiunii o dotrină are mai este nă ote infuet Distinţia enumtă de a Comte Mi înoae ditre legile coeisteei are a orespunde statiii i leile uceiuii are ar orespunde dinamiii poate fi interpretată ineînţeles ntr-un mod ezonai a di stinţie ntre eie are nu im pli ă onetu ti mp i egi n a ăor formuare intră tipl (de exemlu egie are voes despre viteze) Dar nu am preentat nă toate idei e u i Comte şi ae suesorior si Când voreşte despe egi le suesiunii Comte se eeră a egi are deermină suesunea serii or " dinamie de enomee în ordi nea în are e servăm n oi Este important ă egie " di name ale suesi un ii aa um e neegea Comte nu există Cu siguaă ee nu există n adu dinamii (mă refe la adevăraa dinamiă) ee mai apropiate aestora în domeni u şt inelor natur ii sunt eriodiită e naturae - aoimui le fazee un ii reu ena e iseor sau poate a ansarea endu u u i - la aestea oai s-a gâdiComte. Dar aeste eiodi ităţi are fiz iă sunt desrise a inamie (dar staonae) a i n termioogia lui ome " statie nu " dinamie; n orice az u greu ar putea numite legi (entru depind de oniţi ile speial e exisente n sistemu l soa ; vezi seţu nea următoae) Le voi numi " vasiegi ae suesiunii Deis iv este urmoru fat dei uem p esupune orie suesi une auaă de enoene decurge onfom egior naturii este imortant să avem în vedere ă rati ii o succesie s puem de trei su i lS O lege pae aea că amie ircmaţe (cdiţii iiţiale) i decperie am ie ieări mai ml chiar d ce ieare a ael e licaă ee pibi lă rmlarea ei legi coezăare aceei rieăriVezi şi oa 1& Ee dem de meţia că eria echi ibr l di ecmie ee c igraţă dinmiă ( el rezabi l al ermel i cel cmea chiar dacă impl apare ecaţie erie e că echi l ibrl a l de dar rbare iar
AR R OER
lte eveiete coctte czl decrge cofor ei igre legi trii Dacă vântul sutură un pa �i mărul u Neon ade pe
ământ nimen i nu va nega ă aeste evenimente ot fi desrise În termen ii legior auzae Dar nu eită o singură ege um este ea a gavitaţiei ni măar un sngu set anume de egi pentu derierea esiun ii atuale sau onrete de evenmente egate auza ; În aaă de gravitaţie ar treui să uă m În onsiderare ei e are xp iă pei unea vântu ui mi�cările de suturae a e amii tennea din oa mău ui stivi rea măru u i În urma imatu ui oeee cimie ae u tă di n strivi ea mău u i et. deea ă oie secvenţă concretă au sucene de evenimente (n afara aelo cauri a mi�aea unui pendu a a temu olar) ar utea fi desce sau exiate pi nt-o sinu ege a p ntun singur set de egi ete asă Nu există n i egi ale succeu n n ale evouţiei Totuşi Comte i Mi au onideat opiile o egi istorice ale ueun a egi ae detemină o sevenă de evenmente itorie n ordinea aparţiei or efetive luru evdent dn fatul ă Mi vore�te depe o metodă care " onstă În Înceaea de a desoperi egea evoluţiei rin stud iu şi anaiza faptelor generae ae itoiei ege are odată tai ită teu ie s ne permit preerea even menteor vi itoare Î celşi od ce lgebr dp ce ea fot daJi civa ebrii a i ei erii ifinite pte decperi pricipil reglritii forrii lor şi ticip retl eriei pâ l oric l eiei oi 1 7 M Însuşi are o pozţie ritiă faţă
de aeată metodă dar ritia sa (ve eputu seţiunii 28) admite e dep in posii l itatea de a găi egi ae uces un i an aoge aceora ae un ui şi r matemati deşi une a ndoiaă faptu odnea uesiuni . . e are o prezint istoria oate utra " o unomia x ufiientă entru a i comarat u un ş matemati A m văzut dei ă nu ex t leg ae ă ei ne esi unea u nor astfe de serii " dinam ie de evenimente Pe de ată arte ot exista
Mi Lgic, aea IV cap X eciuea 3 eu eia ui Mi dp fcle piv " geal zi i ea III capilul XV ciua 2 f S pa că Mi tec cu vdea fapul că a cl mi imple iui aimice i gic u d a u îc " ci c pu c picipiuli " l fi cit cu uuiă iuri mamatice ca mi i d emei u a fi uic ii petu a dcpi lega l de cuci - chia dacă ie fel d lge exiă.
CIICA DOCRINELO RONATUAIST
orientăi de dezvotare cu un astfel de caraer dinamic de exeu reera ou l aţiei De aceea se oae resuue ă Mi s-a gândi a astfel de orietări atun i când voea desre " legi le succesi u ii " Aeastă ănu ială este conirmată de Mi însui atuni ând descie roria sa ege istoică a ogresuui ca fi in d o tndinţă Atunci ând discută desre această ege " îi exrimă " onvingerea . că tendinţa generaă este i va fi făând astracţie de exeţii oazionale i temoare o tndinţă de îmunătăţie tendi nţa sr o stare mai feriită i mai ună Aeasa . este o eoremă a tinţei (i an ume a tii ţei socia e) Fatu ă Mi une seios î disuţie întearea daă enomenele societăţi i umane se oesc dea ungul un ei oite" au dacă se mică progesiv " de-a ugul unei taiectoii " conoră u confuzia sa fundamentală înte egi i oienări de dezvoltare i cu ideea olistă ă societatea e poae mica " asemen i unui înteg ca o panetă spre exeml u Pentru a evita neînţelegeri e doresc să afirm exlii ă Mi i Come au avut oniuţi i impoante în fi osofie i metodoogia ti inţei mă efe în mod special a rolul imortant atriuit de Comte egilor i redicţiior ti inţifice câ i critia făută de el teoiei esenţia iste a auza ităţi i mă refe de asemenea l a dotri na amilor desre unitatea metodei ti inţifice nsă ocia o despe egie itoie de sucesiue este după eea mea doa uţin mai ună decâ o coecţie de meafore gei ui l izae bm Mi diig duă ui al cuvâuui g " u mai la u mcăi ciclice da u imlică o muăăţi. (Mi dicuă Schimaea givă " ac e mai deaiat ci., caa III, caitlul XV). mai â mu iml ică muăăţie Mi uţi că iţa geul ui e lag e chiu d mdă (u ţl acaă eză), ia e eâ, o emă a cilgei 1 mu ciei iicie şi vluţiie e mu i gu d dii ude mal cază şi ud ce eia eiaă (Vezi, d xemlu , ee 1 0 şi 1 3) Tui a avem i vd cia iil iata ca uii iicişi ă eg aul că a xia di i cţi e meafă şi ei Să luăm ci da, de exmlu măaea afimaţi a iha a iei D a i Sh Recuc că xl icaţia mdă ca am cca ă mulz ae ă fi mai mul decâ mafoă. N u d ca ebuie ă jăm eu ca iel şiiţifice aează d fa e mfe alcva e ia dulai a lumiii . ? (cWaddig , Science and Ethic . 0 şi d ema 76 d gaia Dacă mda şiiţ a mai i ică aca a ţialmului, dc, mda ca u aa Ce ee " (comaă cu cţiua 1 O u) şi dacă eoia dulai a lumiii a ca oziţia ţialiă că lumia e mişca dulaoie, emaca a fi iemiaă alia ă ua di diicţiil eeţiale di ihaaliză şi ia
R R OER
28. Meda redcţiei. xlicaţia
cauală. redicţie şi rfeţie. itr-o aum ită
ersetivă imoată itia mea a adesa dotriei desre legie istorie ae suesi uii este ă eo udeă Am era să ară ă dieţii e" sau tediţele " pe are istoriiştii e distig suesiuea de eveimete umită istorie u ut egi i e mu orietări Am arătat de e o oietare ooziţie u ee u euie foosită geea a az petru prediţiie ştiiţifie Dar a aeast rti Mi şi omte s gur ii di tre istoriişti ar ma i utut da o re i. Mi poai ar fi reuosut tro aum ită măsu ră o ofuzie tre legi ş oietăi. Dar pe de ată arte a fi utut să e eamiteaă ropriai iti adesaă aeora are au ofuda o uifomtate a sesuii istorie " u o adevărată ee a aturi ă a preveit exp iit asupra aptuui ă o astfe de uiformitate oate fi doa o ege empiiă (temeu ese oaeum amăgitor) şi ă -ar treui osidera eră aite de a f ost reusă " e aza oodaţei deduţiei a piori u evideţa istor " a stautu uei adevărate egi a atu i E ar fi utut ă e reami tea şi atu a formu at regu a imerativ de a u itodue iodat ii o geea izae di istorie soooge da u se po da ufiee motve aest ses şi a ume deuâ-o i adevăaee egi ae atu i ae po f emota i depedet ( Legie a ae se eferea eau ee a e a i umae dei ae si oogei) M i a umit aes poedeu de redu ee a geera izări or store sau d e al tip a egi e mai mae geeata meoda iver dedutivă reo mâdâd-o a sgura metod iso ş soooă oeă. Adm ă exiă o oaeae fo aeas re aă am reuşi să reuem o oietae a u se de egi ui m i drepţiţi s fooim
ces cia şi urmarul su di Mi Lgic, carea I ca X seciuea 3 Csider exprsa lee empirica " (fsi de Mi per a demi ee cu iel scz e eraliae) ca eoriiă eu că ae leie ş ţ ifice su emirice; oe su acee sau resse e baa evidţe emirice. (eru " leil e emirice " ale lui Mi vei i cit carea II I ca.VI şi carea VI ca. V sec ) Disicţia l ui Mi a fs accepaă de C Meer care oue leile exace " le lor emirice " ; vezi The Clected Wrks v II f f
CRITICA DOCTRNEO PRONAULIS
aeast orientare asemeni uei egi az pentru peiţi i O aste de reduie sau deuţie invers ar ontriui În mare masur a epirea răpastiei d intre egi i orientri Forţa acestei rep ici Îi este dat e faptu metoda deduciei iverse " a ui M este o desriere oret (chiar a fragmentar) a unei proceuri utiizate u numai Î tiinţee sociae ci Î toate ti inţele i anume Într-o msur mut mai mare ecât o estima M n i uda aestor apte e care e admit re totui rmâne oret ritica mea i c ofunarea istorcist a egior cu orientrie este neustifiat Dar entru a emonstra aest uru este necesar o anaiz atent a metodei reduiei sau deucţiei inverse e poate spune c ti nţa se onrunt În fieare moment a ezvo ei u proeme Ea n u poate pea e l a osevaţ sau e a coea de date " um cred un ii metoogi nainte e a putea aduna ate esu nostru pentru te e u ut tp treu ie s fe trezit; poble e ve�te toteu p Proea a râdu u poate fi provocat e erinţe pratie de onvingeri ti i nţifie sau preti inţiice are trun motv sau a tu par a neesita o revizu ire O proem ti inific se nate e reu ecesitatea u nei eplc Urmându pe Mi vom istige Între ou azuri unmenta expicaţia u ui eeni met indiviua sau sigu a speci ş exp icaţia unei reguaitţi oarecare sau eg Mi ormuleaz astfe Un fapt ini ua este sootit a fi expicat da este artat cauza sa deci menţionâ egea sau egie entru care apariţia sa este o istaţ Aste un iceniu a fost exp icat n mmetu Î care s-a demonstrat s-a vit urma eri i u nei sânte pe o grma e omustii; i Îtru mo simiar se va spune espre o lege a fost expiat â se apeeaz a at ege sau a ate egi pentru are egea n cauz este oar u az in are ar putea fi eus " 4 Expicaţia egii este un az a educţie iverse şi e aeea este impotat În aest ontextnterpretarea at e Mi expiaiei sau mai exa expliaiei aua le este aeptai Î esenţ ar entru anumite sopuri u este sufiient de preis i aeast ips de preizie oa un ro importat Î poema are ne preoup aii e aa voi reformua proema i voi evidenia difereţee Între perspetiva ui M i i a mea unt de prere a a o expiaţie cuzl
KR R POPPER
uui ui eveiet speii nseană a dedue o proproziţie are
desrie aest evenient din ouă tipuri de preise d in egi un iversae şi din propoziţii sinuare au speifie pe are le pute i ondiţii iniţiale speiie Pute spune de exepu ă a dat o expl iaţie auzaă pentru ruperea unei aţe daă deoperi aeastă aţă poate ţi ne doar o reutate de un kiogra şi au ost agăţate de ea dou kiograe. Da anaiz aeat expl iaţie auzaă vo descoperi ă sunt p liaţi doi onsttuenţi diferiţ ( ) ipoteze are au arateru ei or un iversa e ae natur i n aest az Pentru ore aţă u o strutur dat s (deterinată de ateia diametru et) exst o greutate araterstiă w astfe ât aţa se va rupe da este agţată e ea o greutate are depşeşte w şi Pentu orie aţă u strutura s greutatea aratersti w cântăreşte un kiogra " (2) propoziţii sinu are ondiţii i n iţiae are se reeă a eveni entu par tiular n disuţe n azu nostru ave proi dou propoziţii Aeasta este o aţă u strutura s1 " şi Greutatea aţată de ea a ost de două kiograe " Aste ave dou prţi diferite două tpuri dierite de propoziţi i are produ preu n o exp i aţie auza op etă ( ) Propoziii uivesle cu crcte e lei le turii ş (2) propoziii sigulr refeioe l czul specil vut iscuie uite cii iiile Din ei e u n versa e ( ) putem deuce cu autoru condi i or i niţ ae 2) urătoarea propozţe nu ară Aceast aţă se va rupe" Vo putea nu i aeastă onuzie ( ş pgoz speifi. Condiţiie iniae ( ai exat situaa desris e ee) sunt nuite de oicei auza evenientu u i n disuţie iar progoza (sau ai degra eveni entu desris de prognoz) eet Noi spunem de exempu ă gţarea unei greutăţi de dou kiograe de o aţă care rezist doar a un ki ogra a ost cauza iar ruperea etu cst pararaf care cţi alia ui xplicaţii cauzale a uui eveimet spe cific ste preluat arae cuvt cu cuvât di Logi of Scientific Revotion secţiuea 1 2 pezet sut i a s prpu dfi iţie a caui cae se baeaz e sematica lui arski (e cae u cuteam a vremea câd am scris Logic cercetări ceast defiiţie ar arta aprxitiv astel: Evimtul (siular) A este umit cau a imtului (siuar B da i umai dac ditr mulţime de propoziţii �ivrsae adeva (li ale aturi i reu lt iml icaţi materia a l crei a tecedet este dsemat d i a l crei c sevt ste desemat de B mod si mi la putem din cceptul de cau accptat tiiţific " Petru cetul seatic de desemae vzi aa Intodction to Semntic (1 2) Se pare c dfi iţia de ma i sus pate i eecţioat
TC DOTE PONUR/E
o asfel de expliaţie auzală va fi desgur aeptailă ti inţfi doar daă
legile univesae sunt ine estae i ooorate daă avem de asemenea unele evidenţe independente În favoaea aestui az aă a ondiţ or nţiale. nai nte de a tree a expl iaţ azal ă a regu atăţi o sau legilor teuie să su iniem ă di n ana liza noast efetoae la expl iaţia even mentelo si ngu lae rezultă mai mu lte aspete n iul ând nu utem voi despre auză i efe pur i simpu treuie să spunem ă un eveniment este auza sau efetu atu evenment n funţe e o ege univesa. Aste egi universale le onsidem a find suÎnţeese ş nu le foosim În mod ontient n a dolea rând foosiea une teo pentu predicJi u eveni ent speifi este doar un a l aset a oos e pentu epl unui aste de eveniment i pentru testm o teorie omd evenimentele prezise u ee oservate anaza noastă va aa ş um teoiie pot fi testate aptu ă foosim o tee În sopu epaţie predţiei sau al estri depinde de iteesu nostu e e propoziţii onsiderăm a fiind dae sau nepoemate şi e propoz nsiderm ă neesită o rtiă mai amănu nţtă i verifiae (vez seţuea 2 Exliaţia auzal a unei eglatJ dess e o ege univesa se deoseeşte Înto oaeae măsură e aeea a unu evenment singular. La pima veee sa putea ede su aaoe eea În dsuţe eue deus dn 1 lei mai geneae n aumte onţii speiae ae orespund ondţio iniţiae a ae nu sunt snuae i are se efe a un anumit tp e situae Aesta nu este Îns azu de faţ pentu ă odiţ e speae (2 tue să fe upnse expi n fomuaea eg i pe ae doim să o epim atfe aeastă ege a ontaze pu ş smpu pe 1 (De exemplu da am doi s explăm u autou eoe neoniene egea ă toate orpurile se miă pe orite el ipte va teu s intouem În pri mul rând expit În omuarea aestei ei onţe Î ae Î ptem aserta va idiatea eventual În următoarea formă Daă mai mu t plante suient de depărtate n spaţiu Înât ataţia o eproă s fe oate miă se mi În uul unui soare mult mai greu atuni fieare se va mia aproximaiv e âte o orită elipti u soaee e unu dinte foae u alte uvinte formulaea legii univesale pe are vrem s o expiăm treuie s onţină toate ondiţiile vlidtăţii sae pentru ă atfe nu o putem aseta În mod universal (sau um sune Mi neondiţonat) n aod u aeasta expliaţia auzală a unei regulaităţi onstă În deduţia unei eg (are onţine ondiţi ile Î l ritate a e te valailă) dntun si tem de legi i geneale
K R POPPE
Comparând acum propria anal iză a expl icaţiei cauzale cu cea a lui Mi vom oserva că nu exisă o deoseire maoră În ceea ce priee reducţia legilor la legi mai generale deci În expl icaţia cauzală a regu lariăţilor nsă aunci când Mi discuă explicaţia cauzal a eveietelor sigule nu face o disti ncţie neă nre legi universale şi 2 condiţii iniţiale speiice Acest lucru se datorează n are măsur lipsei de clariate În fooirea de către e a termenuui cauză " pri n care uneori ţeege evni mene ingu lare iar ateori egi universale Vom arăta În contnuare În ce m această situaţie fectează explicaţia sau reducţia oietilo' Posii iatea logică a unei reducţi i sau exp icaţi i a orientăr lor ese În afara oricărei Înoieli ă presupunem exemplu că am oerva că oate p anetele apropie progresiv de soare n acest caz sistemu soar ar fi u n ssem inamic În sensu l ui Comte; ar avea o dezvoltare au o istore cu o orientare precisă Această orientare poate i cu u ur inţ eplicaă În fizic newtoniană prin supoziţia pentru care putem ăsi proe independente că spaţiu i nterplanear este umplut cu o oarecare materie rezistentă cu un anu me gaz de exemp u Această supoziţie ar fi o nou coniţie in iţiaă peciic pe care treuie ă o adăugm condiţi ilor iniţi ae oişnu ite care staiesc poziţi ile şi momentele cinetice ae planeteor l un moment dat Atâta vreme cât noi le condiţi i iniţa e perist ar treui avem e-a face cu o cmare sistematic sau o orientare. Dacă presupunem n cninuare că cimarea ese mare atunci treuie să aiă o infuenţă itemaic foarte pronunţată asupra iologiei şi storiei diferitelor pecii e pe pămân incl isiv asupra isoriei specei umane Aceasta ara cu m am putea expl ica În princ ip iu an um ite orientări evoluive şi i storice cia r oientri generae " deci orientări care persistă dincolo de ezvoltarea luată În considerare Este evident că aceste orientări ar fi analoge semegi or uccesiunii perioiciatea anoimpuri lor etc) menţionate În succesiunea preedent cu deoseirea că ar fi dinamice " De aceea e ar corespunde ciar mai exac deâ semi legi e satice" idei vagi a lui Comte i M i depre legie de succeiune evolutive sau istorice Dacă acum avem temeiui să presupune persstenţa condiţi ilor iniţiae relevane atunci eviden vom presupune că acee orientări sau " semilegi imice " vor persisa astfel Încât pot fi utilizate asemeni egilordrept ază penru predicţii Este nendoielnic fapu că astfel de oieti eplicte cum e putem numi) sau orientări le pe cae de a fi explicae oacă un rol important În teoria evolutivă modernă Lăsând la o pae un număr de asfe de orientări
CITICA DOCINEO PONISE
devne o ma evden ă o orenare generală sre un nuăr ş o varetate resândă de fore ologe are se desfăşoară înr-un domenu exns de ondţ ale edulu aman devne exl ală n ermen leglor ologe legor ologe l se alăură ondţile nţiale are fa anume suozţi referoare la edu eresru al organsmelor are împreun u legle impliă de exemlu aţunea aelui moan meansm numit seeţe naurală" ) Toae aesea ne o aăea a find îmoriva ror lr argumete ş n favoarea lu Mi şi a stor ismu u. Totui ai i n u este azu Orietr exlae exsă ntr-adevăr dar duraa lor epine de urata anumitor ondţi nţale sefe are la rândul lor pot fi orentări) Peu abdae a iet l evlute vei J ule Evout, 1 42 cap IX ceea ce pivee eia lu Huley pivitae la pesul evlutiv (m cap X su de pee c ceea ce se pate afima Î md eabil este c ietaea eeal spe vaetae cescâd de me ec pemte aseţiuea c pesuldeiţia dat de ule va i di scua mai js uei apae altei u c evluţia u me ue este peiv ca a cel mai mue s e asel i c u eis u teme eeal cm cu cae s e atep ca Î viit s apa me mai evluate cmpa cu aimaţia lui ule de eemplu dm p57 c pesul ese cu desvâe impbabi l dac tat asa uma va i imicit Dei aumetele lu Hule u mau cvis tu ele cţi mplicae pe cae su Îcl ia s accep aume c pesul bilic ese accidetal I pivţa fn dae de ule pesul i evl iv ca i d rdmt bioo uvrl cesc â d eci cl cescâd i idepedeţ de mediu am impesia c a eui adev s epime Î md adecat iteţile multa cae au uilizat acest teme hia mai mult emeii lsţ Î deiţe u sut ecusc atpcetc ei u se baea pivi istcismu l ui pe u mitatea eea l a aui i pe bsevae sau ma eac pesupiţa fapu l c Î icumstţe sim l ae se v pduce eve mete smi lae cest picipiu csideat a ivaiabil Î spaţiu i timp eezit udameul medlic al fii i Istic smul subl iia c acest picipu este cu ecesitate uti l iabi scilie cumtaţee simlae apa da Î cadul uei siue peiade isce le u pesist de la peiad sticsmului metd cae acese limii i ceac eealza euaitţil sciale a pesupue implici c euaţile e spective su t peee stel pespectiv aiv mtdc ccepţia c meda eealizii d i c pate i pel a de tii ţel e sca le - va pduce tee scilic als cae pate duce la cuii peculase Aceast teie espie deea dezvltii scietţii au a t·a smi ei semiicativeea aptul c devlile dac eist a ptea aecta euaitţile dametale ae ieţii sciale Istcti evideţia Î eplic evauae. Şi tui a u mi cetee Î âdamet sau a diaţie pes mi se pae a epima ealuae i ame cediţa c ecţa sau clul su saluae i eti deea ieţi i supueea mateei ei i ete dei abil u siuaţ Îs ete adptaea u vali ate dieite. De aceea u ced c aimaţia lu uley cm căeia el a i dat deiţi e biectiv a peului elutv lbe de atpmsm
}
KAR R POPPR
Mi şi ceiaţ itoriciti trc c vedrea dependena orientrilor d condiiile iniiale Ei oerează cu orientri e ca i când a fi necondiţionate aemeni egilor Confuza Între oientări i egi i determină ă creadă că exită orientăi necondiţionate (şi de aceea generae) au -ar mai utea une orintri aolte ,28 de exempu ntro oientare itorică genea pre progre tendinţă ndretată pre un tadi u mai un şi mai fericit i dac peac mai ae de a o reducţie" a tendiner or a egi ei cred că acete tendi nţe pot deivate nemi ocit doar din ei nveale de exempu din ee piooiei (au ae materia imu ui diaectic etc) e poate pune c aceata ete eoarea funamentaă a itoricimuui Legle ale de devolae e dovedec a fi oieni aolte orentr care aemen egior u depind de condiţi iniţiae i care ne poat iezitii ntro anum it di recţi e a vi toru u i E e ctitu i e aa profeţi i or necondiţionate opue predicJilor ştiinifie condiţionate Ce a fi de pu depe aceia cae oe c orientăi e deind de condiţi i şi care ncec deopere acete condii ş e formueze eicit Rpunu meu ee c aici nu poemizez cu ei Din contr nu poate f u a ndoiaă faptu c eit orienti de dezvotare De aceea avem dificia arcină de a e ep ca pe ât putem de ine deci taim pe cât e poate de exact ondiţi i e n cae acionea (Vei ecţiu nea ) Eenţia ete c acete condiţ pot fi omie oate uor Exită de exempu tendinţa de acumuae a moaceor d producie (potivit u i Max) Da ete eu de crzut c aceată cednţă va perita n cazu F l c ă l a M aceast cnfuzie potă v na prnc ip l ă pentu cred nţa a În e xstenţa
"orentă lo absl ute devine evdent dn analza cap XI, catea III a c sale. stă temeiur logice penu desemnaea crednţe Înto ontare ablută c net nfic sau meafzcă (compră cu not 1 4 sus) O astfel de orientae poae fi exp mată pnto pooziţie estenţială nepecică au genealiată ( "Exisă orientarea aceea � acee c nu pate testată pentu c n c o observaţe a un ei devaţ i de la r enae nu oate nfirma această propoiie entu că nodeuna pem pea că pe dura mai gă de tm deviaţi În drecţi opus vor restabili echilibrul Dacă reu m să ermnă m cond ţ i le s ngu lare comlete sau ufic iente c al e nei oentări sngulare t , aunc putem fomla umăoaea lege nivesală: "De fecare daă când vr exsta condţii de ipul c va exisa o oenare de ipul " Ideea n'e astel de leg ete epoablă din unct de vede lgic, e deebeşe Îns fre mult de ideea lui Comte i M reertoare la o lege a succesunii care, asemeni unei rienări abslue au une leg a sccein matemaice, caractezez merul geneal al evenimentelr. n f de a ebrea Cu ab l c cndi le noare?
RTICA DCTRINR PRNAURAIST
uei oulaţi i Î sădere iar o astfel de sădere oate la âdu ei p de de odiţii extaeoomie, de exemlu de iveţ tmlătoae sau e atul diret fiziologi (evetual io imi al uu i medu dustria zat. Există iar eumărate odiii osiile de aest tp daă sutem Î ăutaea adevăatelo odiţi i ale uei oetă treuie să e dăm eotet s ia de a imagia odiţii Î are oretaea Î auză ar disăea Toma aest l uru istoriistu u- poate fae E ede u stărui ţă În oietarea sa favotă ar odiţile Î are aeasta ar săea sut de eoeput etu e . Am utea sue ă mzeria stoiismulu este meia ipsei de imagiaţe. storiistu Îi ritiă eotet pe aea are u- pot magia simă Î lumile lo mii ; rea tate Îsă toma storistul u pae a si imagaţa etru ă ui poate imaga o s mare Î odiil e simă.
29. Uniaea meei
Am sugerat Î seţiuea eedetă ă metodee dedutve aaizate mai sus sut larg utizate i imotate - u mu lt mai mu lt eât de exempu a eut veodată Mi Voi dezvolta otuae aeastă sugestie petu a aua o umă asura disute dte atua sm at atu al ism aeastă seţiue voi oue o dotiă a utăţi etodei adiă vo roue o erspetvă ofom ăreia toate ti ţele teoretie or geeral izatoare ut izează aeeai metodă fie ee t iţe ale atu ii or t ţe soi ae (Mă voi oupa de ti iţele stoie aia seţu ea Totodată voi aoda uele di aele dotri e istoriste e ae u leam examiat Îă sufiiet um ar fi rolemele geeral izări, eseţa ismu ro ul e are Î oaă ţeegeea ituitivă iexattatea reţi or proema omexităţi i a a itatea metodelo attative ea o afel de lege ebu e Încecm in puei ă poducem condi În cae nu ee vlab!; ace en rebuie Încecm am că condii i le de ipul c u inufic iene şi c chia În pezena lo o oienae cum a i nu apae de iecre da e de meod (cha Î ciun ) ar i ipoab il . a u e pl ic l Î oiri lo bolue ale iociului enru c aceea un fenomene concomiee neceare şi omnipezene ale vieţi ociale şi n o f eliminae pin nci o inervee În condiiile cal (Aici b va di ul "meaiz c al edi e Î n orenri cre
ARL R PPPER
Nu am ntenţ s afrm c nu exst proprius diferenţe Între metodele tiinţelor teoretce naturi ae scetţi Asemenea dferenţe există În mod car chiar Între diverse tinţe a natur ca Între diversele tinţe soae (Compar de eemplu anal a concurenţal de aţă cu cercetaea m or romance) Dar sunt de acord cu omte M l i cu muţi alţ, cum ar C Menger c metodee În cele dou domen su nt aceeai onorm prncpior de ă (desir c m gânesc la alte metode deât aceti autor Metodee ntotdeaun nt onsttute dn epcaţi educt cauae dn testr ae acestora (ri n ntermed u prognoeor). Aceast roedur a ost uneori denumt metoda poteticoeduct, or ma des metoda poteelor pentru aptul nu poate atnge certtud nea asol ut pentru nci un u dn enunţure t nţce pe care a testea Ma degra aceste enunţuri pstrea Întotdeuna carcteru de ipotee proviori char dac acest caracter de proorat Încetea e a ma edent dup ce au trecut un numr mare de tete seere Din caua caracteru l u or provor u poteee au ost consderate de maortatea cercettorlor preocupaţ de roema metode ca find povizoii În nl c În final tei fi Înlocit d torii confirmat
(ori e puţn de teori care pot con rmate cu " mare proa tate con form unor cacule poastce) ed c acest perspectv este gret i onduce la o muţime de dcut compet ute Dar ceastă rlemă este aci de o impoanţ relatv redusă mpoant este s se e Ka, D unormn nn Mton (95 e catea mea og of Snt Dv pe care se bazează această secune,
a aes doctna testăr ca mod de deduc deductvsm") al redundanţe orcăre nducţ" posble de vreme ce teorle î păstreaă întotdeauna caracteru otetc (poetcsm") doctrn că testele ştnfe nt ncercăr autence de a fasca teor (lmnaonsm") ez de asemene scţa despre testbltate fascabltate. poza eeată ac ntre utvm ş nutvm, coespune ntro oarecare măsură dsncţe clasce dntre raonm mm: Descartes a fost un deductvst de veme ce a conceput toate tnţele drept ssteme deductve,în p ce eprşt enge, începnd cu Bacon au oeput toţ ştnele ca un proces de adunare de norma dn are se obţ n general ăr pn nd ucţe . Da Dscaes creea că prnc p le rem sele e lu ded c trebuie ă e gure evdene d la s ne l a d s nc". E e se bazează pe neegea raţ un . (Sunt ntetce val de a pri Î mbaju u Kant). n opoţ e l a acesea eu le once ca nd supo ţ cu caracer povou, sau poee.
CRIICA DOCRINLOR PRONARALS
real izeze aptu c În şt nţ untem meeu preocupaţ e exp caţ i prdic teste pecum c meoa tetr ipotezelor et totdeaun aceeai (vezi eţiune preceent. Din poee de te -e exempu o lege un iversală - Împeu n cu ate popozţ ce ct cotext nu sunt con ideate polematce de xemp u unele oţ i nae - deucem unele pognoz Apo confutm acete prognoe de câte o ete poil cu ezultatul uno osevaţi experimetale ori de at atu Concodanţa acetora este cdeat ept conimare a potezeo da u una denti; neconcodanţa claă ca dovadă a repinger oi a as ca l tăţ lor Conform aceto aaze nu există mai deeţe ntre explicaţie pedicţe ş testare Deenţa nu este de tructu oic c mai dega un a datorat mou cum punem accentu l; depinde de e con derm c ar f plema noar ş de ceea ce condem c nu a fi Dacă nu coneăm c poema noat cont În a i o pono şi consierm
Duhem au rcunscu amn psiiltte ncp tlr zci ca genralizri inductive E au elzt sti bsţ c cnstt preinsul punc de plecr pnt gnlă t mpt tt t n umna oo Şi au respin nu nma induciv smu l cdi n rţi l st n ime su princ ip ii si neice vald a po. ince ntptat c dvt ct d dre analitic ca deiniţ Duhe e- iteprtt c nstnt c ăct i dnul Bellarin i epi scpul Brle) c m j c ptu l l p m li expemenal e care credea l se bţn pi n i nduc Astfl de ter n p cni rmţi n ic i adevărae nici alse le nu sunt ltcv dect ntrumt d ve ce l t i r cnvenbil au necnvnbile mc su eecnmce ptiv stie sau neprivie i implite (Asfl Duh ns umnu p l c p i tmeuri lgice pentru cre d su mai m lt t i c s ctr c p lt nu pt tae accepe Sun ntu ttl de crd cu d t m t Î epne inducivimului precum i cdinţe n aldtte stic a o til izce nu pt să accep punctl lr d vede cfm c r f psl dţ stee ttice prin este empie Cred ul c sst t tbl cst nm c sut n pri nci iu refutab l t cuă s ttc ( ă dt n l t c) mp (m ai degrb decât a ) nfoma (m dgab dct pur stumele) Referitr la aiaa cic lu Duh n lgătuă u primentle crucile el rătat d c experienele rucle nu p cdtă onma su Înemei ter da nu â arat n căieri că eper mele cui l u png tr Admţând c uhm e drptte când pune că ptm esta dr sse ece fr mari cmplexe mi degrabă decâ ipeze izlt dar dac teă du stel d ise car diră dr pritr ingură ipt i dcă pum pita expeimnte car respin p imu l s sem sndu n chimb pe cl dal dila r bin clbrt unc puem s csdrm că avem un
AR R OER
că aceată poemă ar i să găim condiţiie iniţiae ori unele din egie univerale (ori şi una şi alta) d ae ă putem dedue o pognoză da atunci căutăm o eplicaie (şi " prognoz repectiă devn) Daă considerăm că n dae egi e u iveae şi ondiţi ile i n iţia e (mai deraă decât ă ie ăsite) şi unt utiizae mi e penr deduee unei pognoze pentru oţie atfe uee i nfomaţi i o unci Înercăm să fcem o predicie Ete cazu Î ce plicm ezuee noate şti inţiie) i dcă consideăm una d pemise aşada ie o ege universaă ie o codţe iiţiaă drept proemati i pognoz c ece de compaat cu ezu atul expeeei auci voim de un e pemiei proematice Rezu tatu teeo ete eleca ipoezeor car u reztt teteor ori eliminare aceo i poteze re nu u ezistat şi ae u din cestă cauză epine Ete mpott ă e eaizeze ce u oecinţee aetei aodăi. Acetea u următoee tote teee euie inerpetate ca Încercăi de a tp teoii se e ă puctee e ae unei teoii pentu a o epige În cazu Î ce ot inimată de tete Această odae ete uneoi coideată pdoxă copu otu e spu ne te de a Întemei teoii u de a e eim pe cee e D mai ae pentru fau că sopu ou ete de Îtmeia teo i ct putem mai i ne treuie ă le testăm ât puem de eveAcasa emă că euie să e ăsi m orice uu treuie ă e decopeim iicai itate Numai În azu l În care În i uda tutuo eotui or oare u euşm Î aet demers putem spue că eori e au rezi t uo e evee Aest ete motivu l pentru cae decopeirea unor ntaţe e coimă o teoe Îsemnă foarte puţn daă nu am ncect şi u m euşit ă desoperim itanţe de repingere ae e Penu ă dă nu untem citi a adea teoi i or vom găsi întotdeauna cee ce dori m dacă om ăuta conimări le vom găsi şi vom evita să vedem ar atun u om ăi oice ar puea dăun a teoei noaste favorite n aest fel este mut pea uşor să oii ceea ce are de evidenţă copeşitoare În faoarea uei teoi are aordată criti ar i ost respinsă entru a face ap icai lă metod eecţii ri n eiminae i pentru a fi siguri ă supavieţu ies numai tei ile el mai tetate lpta lor entu uprviţu i re eu să ie extrem de eeră n inii mari aeata este metoda tuturo ştiinţer e e spiină pe exeienţă Dar cum este cu metodee pn cae onem teoiie ori ipotezee noastre Ori eneralizrile indcive şi modul cum înai năm de la oervaţie la teorie a aceste Întreări (şi la doctiee distate n
CRIICA DCRINR PRNALS
Înepem u osevaţi i Înerm aoi s deduem dn ee teorie noaste. Cred peudet onom rea am proda tfe este un fel de ue ot ş În n u n su l et nţe nu Înepem făr eva de natu a une teoi u m a f otee eţ or oeme deso ehooe re nt-u n an um it e hdeaz oservaţa noast ş ne a ut s seetm dn nen umratele oete al e oservaţe e aeea ae ot peeta ntees Dar da aşa stau uruie atun metoda e mn r e nu este ata deât ea ne ş a eror sutat În seţunea oate Întotdeauna alat Oium nu e este neesa pentu aest suţe s nsist asura aestui aspet entru putem une este releant dn untu de vedee a ştiţe da nem oţnut teoe snd det a onuii neustate or ând pu ş smpu diet pe ee (aesta ar f prn " ntuţe) o ptun poedeu ndut ntreae um a teoa pma dat e reer a o hestune de un ater u totu pat sre deosere de Întearea um a ea teor " ae ete Î sne rent dn unt de vedere ştţ metoda tet dess i este etl entu e odue spre o oseraţ ş pre un sh m ero Între teore ş osevaţe oate aestea e nt adeate nu numa pentu ş nţee natu ş petr ştnţee e şt ţee o e este ş ma event deât Î ee ae nau n u utem vedea ş oserva oetee noaste de studu Înate de a e ând a e entu ma toate oietee de studu ae ştnţeor soae da nu ia toate sun state sunt onstuţ de natu eorec (Pân ş rou o amatasunt onepte atate tate multora ler pea udat Coret este mu ţ mea eo uş or unt aţi ş feme e n u fom et) Aeste oete ete ostruţ teorete ooste pentu nterpetaea experenţe noaste sunt reuatu l ostuţe anum tor modele (m aes moee de nstuţ) pentru exaea anumto exeienţe ee e onsttue o metod teoet oarte famiar În ştnţele ntur unde ne onstrum modeee dn tom moeule solde ide et) Aeasta este pate a metodei xr n eduere o deduere din iotee. Deseoi nu n dm seama oem u otee oi u teor din aast au eem
Pntru un eeplu surprnto despre felul n care pân observaţa dn botancă
KAR R. PPPER
n mod greit modelele noatre teoetice dret lururi cocrete Aet ti de greeală este extrem de comun Faptul că modelele sunt deeori uti lizate În aest mod exlică i rin aceata distruge dotrinele eenţialismului metodologi (f ecţiunea 0) e exliă rin aceea că modelul are un aracter astract o teoetic şi astfel creează cu uşurinţă enaţia că utem vedea mpreună oi n spatele eveni mentelor oservaile aflate În onti nuă sci mare ca u el de sirit ori eenţă permanentă Şi le dituge pentu că elul teoiei sociale ete ă contuiască şi ă analieze cu aeţie modelele noastre sociologice n temeni descptivi oi nomnal işti ceea ce neamnă În termeni de inividali ai atitudini lo aşteptă lor elaţi ilo lo etc. un postul at are poate denumit " indiidualim metodologc Unitaea aceto metode atât ale ştiinţelor naturii cât i ale tiinţelor ocial e poate i l uat şi aăată pin anal iza a două paae di n articolul proesorului Haye Scientism and the Stdy o f Societ n pimul paa poeorul Hayek scie " Fiicianul care dorete să nţleagă polemee ştiinţelor ociale pin inemediul unei analogii u propriul ău omeu de tudiu teuie ăşi imaginee o lume n care poate ala p in oeaţie di rectă constituţ ia atom i lor şi n care u are posi il itatea de a ace exeimete cu păţi ale mateiei ş nici de a oserva altcea n aaa nteacţ un lor i nte un um ompaati mi c de atomi aţă de cel exitent to perioadă l i mitată de timp Di u noştinţele ale despre derite tipui de atomi el ar putea contrui modee În toate tip uri le variate În care atomi a putea să e comin În untăţi mai mar i i ar putea ace ca aceste modele ă reproducă di n ce ce mai mul toate tăsăturile aelor uţine caui n care a st caail să oere fenomene mai comlexe Dar legile macrocosmoului pe are lear putea deduce prin intermediul cunştinţelor ale depre mirocomo rămân mereu «dedc tive» Datoit cnoştinţelor sale limitate asupa datelor unei situaţii comlexe legi le ale n u vor fi aproape deloc capaile s prezic efectul rei al unei situaţi i paric ul are i n u le va utea niiodată veriia prin exeimente contolate ciar dacă ar i respinse de oservarea unor evenimente are ar i im i i le conorm teoriei sale.
Penru paragra acea i cel uror F A von Hayek Sceism a d he Sd
CRITICA DOCTRINLOR PRNATURAIS
Admit Admi t că prim pr imaa fază fază a aces acestu tu paaaf scoat scoatee ÎÎ r ef a n u m t d d eţ eţ Ître Ître tii ti i nţee nţee soci sociaaee ii cee ae atui atu i i . Dar Î restu restu parara pararafu fu u i cred cred că s n itat t a mtodi Pentru că vorete vorete despe o comp co mpetă etă nita c ă daă st o desi des iere ere competă comp etă a met metodei odei ti i ţe ţeo o soci sociae ae i u mă Îdos Îdo scc de de asta asta atu atu c c ara a rată tă că a diferă doa de ace iteptări a metode ştiţor aturii pe care dea dea eam eam rspi ns Mă âdes âdes ma exact exact a a ite i terpet rpetar area ea idu i dutivis tivi stă are susţie că În tiţele atuii pocedăm mod sistmatic pornd de a ose oseaţe aţe i u nând a te teoie pri tro tro mtod mtodăă d a a za şi c ă putem veifica ori ia demosta demosta teori teori i e oate oate pi t-o t-o metodă metodă indu i nducctivă Eu veifica susţi susţ i aici ai ci o pespecti pespectivă vă cu cu to totu tu dif d ife etă tă o iter i terpta ptar r dductivă dductivă a meto metodei dei tiiţifice ipotetică ctivă pin fasficaitate etc i acstă desciere a metodei tiiţei sociae coodă pefet cu descea metodei tiinţifie făută de pofesoul Hayek (Am toate motive să cd că tepetara dată de mie mi e met metode odeo o şti şti i ţei a fost fost i fuenţată f uenţată cuoaştr cu oaştra a veunor veun or me metod todee a e ti ti i ţeor ţeor soci sociaae e Pt Pt că atu atucici câd m dzv dzvo tat tat petru petru prima pr ima dată dată această oncepţie oncepţi e am avut avut Î edere edere doa doa st ţ ţ at at i ş u sta st a m apoape apoa pe n i m ic des despr pree ti ti nţe nţe socia) ocia ) Dar pâă df d frenţ renţ a a care care se fac face a a uz uz Î Î pma p ma fraz frazăă a parar pararaf afuu u i cita ci tatt u sunt sun t aa de mai cu c u m pa a a prima pri ma ed ede ee e s s d dscua scua aevă aevăat at că aem aem o cuoat cu oate e mu mu mai di ct ct a cons constituţ tituţ tom tom u uma uma dc dct t a atomu atomu i fzi c dar acas acastă coa c oat t st st t t tvă tv ă u a uv t t fo foos osim im Î mo m od cert cert cunoş cu noştitiţ ţ oast oaste e despr despr no n o În În ee petu petu a formu formu a ipt despre despre aţi a ţi oam oa mni n i or chia ch ia despe despe toţ oami oam i i Da cs cste po pote te treu treue e test testat ate e teu teue e confru confrunt ntat at cu cu me meto toda da scţe p p e e m a ( tuiţ tu iţaa ii fac pe unii oameni c să şi poată maia că ciocoata ar pute să u pac cuva) Fizicau este advăat u se poate auta d astf d osvaţi directe câd fomuaă pote dspr atom toat acsta se foos o ose ete te adeso adeso ima i ma aţe aţ e or or d o ntu ntuiţiiţiee empatcă empatc ă ce ce fac face să s mtă mtă cu mai m ai mae ui u i ţă că a o cuoaşt cu oaşt i ntmă nt mă pâă şi a costituţi atomu tomu u i cu toa toate cpric cpric şi p pudc u dc i i Da acea aceasstă i tiţie est o poemă persoă tţa s itersază oar d poe pe ae eve tua tua lea nspir nspi rat itu ţ ţ ş doar doar tu tuci ci când au u moa moas s cos cosecinţ ecinţee oie i pot pot fi te teta tate te adecvat. (Petu ce c e ată a tă dif di fe rnţă rnţ ă mnţ m nţii otă o tă În pri pr i ma fază a citatu u i de de pofe pofessou Hay adcă ad că d i fcu tata tata de a cotru cotru expr exprm me e vzi secţiunea
KAR R POPPR
Aceste Aceste cât câtev evaa rmarc rma rcii pot arăta totoda totodat t modu l În care c are doctri doctrinn a stori storicicistă stă expl expl citat n sec secu u na 8 a putea ie abodat abodatăă crtic cr tic adic a dic doc doctri n a conorm conorm căreia şt şt i nţele soca socale le a a tebu tebuii să foloseas foloseasc c to toda da În Înle lei i ntutive ntu tive n cel deal dolea pasaj, profeso Hayek, efinu-s a enomnle ocale scre: " . cno c note tere reaa n oast oastr r ese ese p nc pi l p p care se produ produ c aceste fenomene a raor n stare dac va n stae s peziă cu exactitate ezultatul oricr stui concete D eme eme c e putem putem exl i ca princ pr inc i pi u l dp d p care s podu poducc anum an um te nomne ş put p p baza aceste acesteii cunoateri s exc/dem posiilitatea anmitor ezltate eempl a unor un or eve eve n i mnte mnte cer cer ca s r n concom tnt c noat noataa n oastr oastr va fi Într-un anm sens oar neatv adc a capabl doa s Înltre anumte rezulta ar nu ne va pmt s Înstm sucent de mult omen u l posibi l tă tăţl o as astel ncât să mân oa n l snur s nur Acest pasaj epar a descri o staţ secfic tnlo sociale, scre scr e prf prfec ec caract caractll l l l or natu natu c c Înt Înta a n pot pot ac acee nc n codată odată mai ma i m u lt câ câtt excld poţ dc ap În ci c i u r; excld an an mite posiilit posiili ti i N poţ ez ma s secun Mai act psa pn ca ca ulă nu a trbui s putem przc przcee cu exactta exacttate te rz rzlta ltat tll o o cei cei stai st ai concr concreete dsch dschde de prolma prolma n nac actt td n cţ cţ zi ma sus sc scţ ţ na na) Prtn Prtndd c putm putm spne spn e ac actt acela l c spr spr l ma ma conct conct zic . n eneral eneral , oar pn tzarea zol acal mnta sntm capabii s prez prezcem cem een een mnt mnt zc z c stmul stmu l sola so la st st n caz c cp pon onalal d d zolare zol are natu natu ra l l nu a a tc tcaa Oda Odat t stus stus ola ola a sa rn r n ntz ntz na n i corp corp str strnn e o d mnsun mns un scnt sc nt e a toa toat t p pcer cerll noas noastt snt pas pasib ibllee s s prbasc) ntem oa da a n stae s prezcem cu eac eactt ttat at ciar ci ar În l ma ma z zc c z zlta ltatl tl n sta s ta concrete, cm ar fi o utun ori n ncn O oa oate sct sct mac poat poat a at at ac a c n n t t poblem pobl emaa oplextţ op lextţ i ( (z z mai ss s s sec secţţ na N est est nci n ci n ubiu ă anal za oicăr sita social concet devn etm diicilă datorită compleitţii e Dar acelaş lucr este alabl şi pntu orice situaţie concrt concrt d i n lu ma fizcă fiz că Pe Pe udecaa udecaa t t spân spân ită conor conorm m cărea situai si tuaiii le soca soca l snt s nt ma comlx coml x c cât ât ce c e z zce ce pare pare să re rezu lte din două surse Un d le este ca car susţne c suntm În stare să comparăm cea ce n ar tebi comarat acă pe de o e, siuaii
CRITICA DOCTRINLOR RONURLIST
soci soci a l e once oncete te ia pe pe e e altă pate pate sit s itaţi aţi i izi ce xpe xpeimental imental izol iz ol at atiic i a l (Aeas (Aeasta ta i n mă poat poatee i ompaată ompaată mai eabă eabă c c o siuaţie si uaţie socială izolată atiicial m a i e exempl o Încisoa oi o comunitate mană spusă uni expeiment sial Cealaltă ss este ecea ecea ei ei nţă on onom om căeia es esie ieea ea n ei sit aii soci soci al e a tebu tebu i s ă im pl ie es escie cieea ea stst ii me ment ntal al e ă ă n i a i a elei izie a ttu o pesoanelo ptiipante (oi a tebi poate ia s ie ctibilă la acest acestea ea D a aeast aeastăă ce ce i nţă nţă n este este j stiiată Est Este mai ma i p p ţ i n stiiat ti iatăă ia eât petenţia imposibilă esieea unei eaţii imie on ete a tebi să cpină i esieea stăii atomic i sbatomie a tuto paticlelo eementae impliae (u toate ă i cimia poate i Întaeă esă la iziă Această einţă aată totoată mele conepţiei conepţiei ext extem em e ăsân ăsân ite ite ă entităţ entităţii soia le m m a i in stitţ stitţ i i l e oi aso aso i aţi il snt etită etităii nat nat a on te e n n l m m im i lo e oame oameni ni m a i eabă ecât ecât moele abstacte abstacte const ite ent a i ntepeta ntepeta a n mite mi te elaţi i abst absta ate te se sei al alese alese i nte nte ii i a l i Da e e at at snt moie moie ntemeiat ntemeiatee n n nma n maii pent pent e ei i nţa nţa ă ti tiii nţele nţele soi soialalee snt mai pţin pţi n compli compl i cate cate eât izia a i pent pent ei ei nţa on om căeia sitaţii soiale conete sunt În eneal mlt mai opliate e ett sitaţi sit aţiii z i one on ete te Pe Pent nt ă ă n maoiate maoiateaa sitai i lo si si e a n ia n toae există n elemen e aionaliae nistabil oamenii acionează acionează a n ntote totea ana na aţional aţion al (e exempl exempl u m a ace ace aă aă ptea ptea ti l iza În În mo opt optii m to toate ate in in omaţii omaţi i l e isponib ispon ibii le pentu pentu ati atinee neeaa oiJo ezulta ezu ltatte pe pe ae i lea lea oi a a ei acţio acţioneaz neazăă tot toti i mai m m l oi mai puţi p uţinn aţion aţionaa l Ae Aest l c ae ae posi posi bi l ă onst onstii ea ea e moel moel ompaatie ompaatie simpl si mplee ale acţi acţi n i lo i i nte ntea aţiţin nii lo lo i olosi olosiea lo ca ca apo apoxx măi Acest ltim aspet mi pae Înt-aeă ă poate inia exisenţa unei i i eenţ eenţee onsieab onsieab il e nt ntee ti i nţele nţele nati i i ele soia le poate cea mai potnt n Înte meodele lo n timp e toate elelalte eosebii impotante m i iiltăţile speifie n esăuaea xpeimentelo (ezi einea a sâit i În aplicaea metoelo cantitat can titatie ie (ezi (ezi ai a i jo jo snt s nt i eenţe mai ma i eabă e a ecât ecât e nată nat ă ă ee ee la posi pos i b i l itatea itatea aoăi aoăi i n tii ti i nţele so so i ale al e a a a ce poate i n u mită metoa onstcţei loi oi aţionale oi poae " metoa zeo Pin Vzi n d mn An An Vzi , i pt ptza za r i stat n ] Mashak Mony I/uion n n Th Rviw f Eni Statisti v. XXV p 40 Mta sris aii par s
KAR R POPPER
aceasta Înele metoda construi rii unui model plecnd de la presupoiia de raionalitate comltă (pobbi e la resupoiia deinerii de inormaii complet din partea tuturor indiviilor implicai i a estimării devierilor comportaentuli propriu-is al oameni lor pornind de la compoamentul model uti l iat ca un el de coordonat ero Un xmplu al acestei metode este comparaia dintre comportamentul propriuis (alat ă icem sub inluenţa prudec lor tradiionale etc i compoamentul model ateptat să s desăoare cnorm logicii p re a alegeri i aa cum a ot a expusă În ecuaiile din tiinţele economice Intereantul aricoul a lui Marschak de exemplu oate f interpretat În acet el O Încercare de aplicare a metodei ero În erite domenii poate i Întlnită În comparaţia făcută de P Sarant lorence Înte loica operaţi nilor la scară lară din industri i caracterl ioic al oeraiun i lor propiise. 4 Vrea să menţione În trecere c nici rincipiul individualismlui metoooic nici metoda ero d e contri e a modelelor raionale n u implică În opinia mea adoptarea unei metode piholoice Dimpotrivă red că acete rinc ii i pot i combin ate c perspctiva4 ti inţelor sociale care sunt rl ativ independent de prespoiţii psiholoice că psi hologia nu poate conidrat drept ba a ti inelor oci a e i doar u na di ntre tii nţe ocia e pintr e eat. n concuie a aceaă ecţiune tei mnione ceea ce conider că ar i eaaltă diernţă importantă dintre metodele unr tiinţe teoretice ale natii nee ociale Mă reer la diicultăil eciice corelate cu licarea metoeor cantitative i În specal a metodeor de măsurare4 Unel intr diictăţile acetea ot i eăite i au ot prin aplicarea de metode tatiie de exempl În anaia cerii Acest diicltăţi s dacă de exemplu unel din cuaţi i le economiei matematice po oeri o baă chia r num ai pentru apl icai e cantitativ Pentr că fără asemenea măsrri n am putea deeori ti dacă unele inluene contrarii 8 Chiar ş ac rbui pu c ulara mdlr aţna au gic" n şiinl
ca l, au a mi zr" pa duc a vag paral l cu ş nţ naur , ma al cu rmd nam ic a ş bil a (cnru ra d mdl mcan c phlgc pnru prc ş rgan) f ş ulara llr varal V Marchak, O cit 4 Vi P. argan Flrnc The Lgic of Indstrial Ogaiation 4 Ac prpciv dvla m a p larg n capl ul 1 dn Scietatea deschisă
/
CRTCA OCRNEOR PRONATURALTE
xrcită ori u un a uit fct calculat uai n tri cal itativi Acst sil considraii cal itativ ot fi cu tiu l foa ur nlătoar Atât d îlătoar cât, ca să it rofsorul Frisc, st ca i cu ai su că atuci câd u om îcarcă să vâslască ait, aca sar du c napoi datotă prsinii xcitat d icioarl sal 4 Dar n poat fi us l a ndoia lă fatu l că xistă ul dific u ltăi fundatal în acastă pivină fi ică, d xmpl, paramtri i cuaii lor noastr ot, rinciiu, să fi di la un ă mi c d cnstant natural rduc ca a fost fctuată cu succs mut cai i otant. Nu acla lucru s ntâlă conomi ud aamtii snt i îni i n cl mai i otat cauri vaiai l ca s sciă apid. 4 Acasta rduc n mod crt iortaa, osii l ităi d intrrtar ş gadul d tstai litat al ăsu rătorilor noastr.
30. Ştiinţe teretice şi itrice. a un ităi i
mtodi tiiific, p ca tocmai a susiut-o tr tiil totic, oat fi xtinsă, n aumit lmt, ciar n domnul tiinlo istoic. Acasta s poat fac ără s fi noi d a rnna a distinii fndamntal di nt tiinl totic i c istoic, d xmu, dint toia sociologică i ca cooică o oltică, d o pa, i istoia socială, conomică oi olitică, d altă a - o distinc afirată nrgic atât d ds d ci mai uni istoici. Est distnca dntr ntsul asura lgilor unisal i cl asua ato artc la Dorsc să aăr uctul d vdr, atacat aât d ds d istoricişt motiv că a fi dodat, coorm ăruia iora e carcerizeaz prin inerel ei apra evenimenelor ppri-ze sin lare ori peciice mai dera decâ cel apa leilor ori eneralizilor
Acst uct d vdr st rfct comatiil cu analia todi tiiific i, als, a xlicai caua, dat n sciua rcdtă Situaia st p scurt u rătoara: tim c ti il tortic sut n rin cial intrsat n dscopa i tstra lgilor u ivrsal, ti il istoric riau t valail tot flul d lgi uivrsl i sut itrsat dscira i tstara d airmaii sigular D xlu, dat fiid u anui t vni t singul ar un xl icadu sig lar -, tii l istoric
KAR R POPPER
v înea să despee ndii ile i nii le si ngu lae ae (împeun ă u tt elu de legi univesale ae pt i de intees edus epliă ael epliandum. Oi v Înea să tstz ipte dată singula pin siea ei alătu de alte aimai i singul ae dept ndiie i niială d i n ae se dedu (din nu u jutul a tt el u l de legi univesale de intees edus unele pgne ni ae pt desie un eveniment ae s-a întmplat Înt-un teut Îndepătat şi ae pate i nuntat u evidene em iie - pai l dumente i i nsipii et In sensul aesei anal ize toat epliai i le auale ale unu i even iment singula pt i nsideate de natuă isti În măsua În ae " auza este înttdeauna desisă pint- singuă ndiie iniială Aeasta este Întu ttul În ad u ideea ate ăspndită ptivit eia să eplii auzal u n l uu Înseamnă să eplii um şi d e e se întâmp eea e Înseamnă să-i spui " pvesea Da da În istie suntem u aevăat iteesai În epliaia auzală a unui eveniment sngla n ştiinee teetie aeste epl iai i auza le sunt mai ales lsite a milae pentu atingeea unui alt sp testaea un legi u nivesale. Daă aeste nsideaii unt ete atuni ste aeum deplasat i nteesu l aăt aătat u n Înteăi legate de igin e de un ii evl uini şti şi istiişti e dispeuies istia iind demdt şi des s- emeze tansmnd Înt ştiină teetiă nl lgat d orgn sn Întrr d gnl I cm ş d c El sn rlav nmportant torc şi de iei pezintă da un intes speii isti
mptiva anaizei epliiei istie ăută de mine4 pate i adus agumenul istia totş lseşte egi univesale În iuda delaaiil enegie ale numeşil istii ă istia nu este În nii un e inteesată e asemenea legi a aeasta putem ăspunde ă un eveniment singula ete auza unui alt eveniment singul - ae este aşada eetu pim ului - da nm un legi univesale 4 Da aeste legi pt i att de anale a pae 4 Anlz m pt cntrst cu c fcu d rtn G Wht În Htori Exanti (nd N v. 52 p. 2 cr Îi bzz nlz p tr În lgtur cu xpl cţ cuz l c um ft rprdu Întrun rtcl d G. Hmpl. Cu tt cst
l jung un rzultt cu tul dfrit Ngljnd ntul crctrstc itrculu În vn mnt ngulr, l ugrz c xp l cţ st d tip trc c t crctrzt prn flr d teeni oiogii tr 4 Wbr vzu ct lucru Rrcl l d l p 7 l G. Sh zr Wiehaehe (19) unt c m prpt ntcpr p cr cunc n
CRITCA DOCTRIEOR PRONATURALST
aâ ml in cunoeea noră comună Înâ nici n rebuie s le mai menionm i raei le luăm În seamă acă afimăm ă moaea lui Giono runo a fos cauzaă de adeea pe rug, nu ebie să menionăm legea universal up cae oie fiină ie moare căn ese expusă la ldu inens ar o asfel de lege a fos asmaă aci În expliaia noasă azl Pine eorii le pe ae le prespune isoia poliiă sn desigr i anm ie eoi i sciologice - al soiologiei puerii, e exempl ar isoriu l folsesc chia i acese eoii ca eglă, făă să fie onien e ele. e folosete În pincipal nu ca legi universale care Î ajuă s eseze ipoezele sale specifice, ci mpl ici În carl eminologiei sale Vorbin espre gvernări, nain i, amae, el ui l izează, e obicei În mo i nconien, moelele propse e analize sociologice iinifice ori preiinifie (vezi secinea măoare e poe emarca fapl că iinele isoie nu sn tol seprae pin aiuin ea lo e legi le univesale noena cân ne ciocnim de o aplicaie propi-zisă a tiinei la o poblem singula i specific, ne onfunăm cu siuaie si mi la r elei i n ii nele isorice e exemplu , himis l pracician ae vre s an al izeze n an mit comps da o ocă, să zi cem a cu greu În consierare o lege univesală n schimb, aplică aproape fră să stea pe gâni anum ie tehnici de rti n care i n pnc e eere loic sn ese le nor asemenea ipoeze ngulae e genl aes omps coine slfi neres l s ese În prinipl nl isoi - esrieea un ui se e evenimene specifice oi ale u nui corp fizic iniviual. Ced ă aceas aal iz l ree unele conovese bineunose Îne anumii cerceăoi ai meodei isoriei 4 Un gp e isicii susine că isia are n Înceară oar s enumere fape, i Încear i să le prezinte Înro conexine auzală, rebie s fie ineresaă i de formlre e legi ale isoriei, e veme ce cazliaea Înseamn e fap eeminare pin inermediul legilo Un al rp, cae inclue e asemenea isoicii, argmenează În favorea ptului ă până i evenimenele unice, even imene care apar doar penu o inguă dată i n u a n imi geneal, po fi auza alo evenimene i de aces tip de cauzaliae se ineresează isia . Puem acm veea că mbele gru pu i au În pae epae, În pae nu. egile u nesale evenimenele specifice sunt amele necesae penu oice explicaie auzală, dar În afa caului iinel eoreice legil un ivesale snec În mo obinu it pui n i nees
KARL R POPPR
Aceata n conce l a problema niităţii eveni � ntelor isoce n măsura În care suntem interesaţi e explicaţia istorică a unor eenimene tipic itori ce, ele trebu ie apreci ate dret tipce, ca apari nnd u no tipuri ori clase de eenimente oar pentu acesea este aplicabilă meoda eductivă a expl i caţiei cauza le Istoria se i nteresează nu nu ma i e expl icarea unor even imente speciice, ci i e escrierea uni aemenea eveniment ca atar Unul inre ţelurile ei cele mi importante ete in i cutabl ecrerea e Întmplăr in teresante n partu la tata lo, oi prin caactel lor specific Aceasta Înseamnă inclderea uno aspecte ca nu Încearcă să conibu ie la expl icaţia cauzal ă, cum ar coincienţele accidentale ale even imtelor necoel at cauzal Acese dou ţel u ale storiei esfacerea l anţur lor cauzale şi escrieea mou l u i acciental În care aceste laţuri cauzale se Întrepătrun, snt ambele ecesare şi e completează recproc a un moment at, un even imn oa f consierat rep t pic pentru a expl icat cauzal, iar alteori rept uni c Aceste conieraţii pot fi aplicate problemei noutJi dscutată În secţiunea istincţa făcută acolo Între noutaea aanamtului şi noutatea intrnecă corespune stincţiei e ma i ss i nt pnctu l de edere al expl icaiei cauzl e i cel al aprecie rii caracl ui un icitae A ct nouatea oae raţonalzată şi prezsă, ea n ote f ncioată ntrnsecă Acesta nfmă doctria isoicstă cono ca ştinţele socia le ar trebu apl icate În vedera prezicerii apariţiei nrisci a no il or eenimente o prtenţie espre cae se poae spn e că s spj n ă În cele in urmă pe o anal z in sficentă a predicţiei ş a explcaţ cauzale
31. Logica situaţiei în isto. Inte etaea istoică. ar este acasta oul? Nu există ceva
şi În pretenţia istoricstului e a refoma istora În ensul une socioloii care să oace rol ul unei stoi i teoretice, ori a unei teori i a dezvoltări i istorie (Vezi secţiunile i Nu există ceva şi În ieea istoicisă espre peroae, espe spiritu l ori epre u u ni epoc, espre endinţele isorice irezistibil, espre arile mişcări care capveză minea atâor inivizi şi care se ţin scai e e, conucndui mai derabă ect ăsnuse conuse e ei Nimeni dn cei care au cii, de exemplu, speculaţiile lui
CRITICA DOCTRINEOR PRONTURITE
\
uşil o spe Vest,4 nu poate nega faptu l ă istoicis ul nu ăspunde l a o nevie eală. Teuie să stisfae estă nevoie feind eva mai un da di n mod seios să ave şanse să ne elieă de istoiism. stoiisu l l u i Tlsti est o eaie potiva une i etode de a sie istoia ae eptă n od ipl iit adevăul pincipi ului pesonali ăţii, todă e aiuie ult pe ult - daă Tolsi ae depte, şi n md i nduiti l ae ai l on i di n istie l ideilo Tolstoi neacă să ate, ed, cu sues, influenţele inoe pe ae leau avut aţiunile şi deizi i le lui polen, Ţaul u i Alexandu, oi a le maeşal ul ui Kuzov şi a ellali ai onduătoi din 11 n eea e s-a putea nu i logia evenientelo Tolstoi soate n evidenă, pe ună deptate, deiziile şi aţiu n i i le negl iate, da de ae i potană ale nenumăaţi lo indiviz i necunosuţi ae au luptat n ătălii, au dat foc Movei şi ae au despeit lu pta d patizani. Da el ede că teuie s ă vadă n fel de detei nis isoi n aceste eveni ente un desti n eg itoice oi veun plan n vesiunea lui de istoiism, el oină atâ indiidualisul etodologi â şi lectivisu l . E pezi ntă aşada, o comnaţie exte de tipiă -tipiă pentu tipul său da, ă tem, şi pntu timpul noastu de eleente demoai individual iste şi oletivist - naţional iste Aes exeplu ne poate aue ainte ă sunt unele elemente coecte În istoicis este eaţie mpotiva etodei naive de intepetaea a istoiei olitie văzută nuai a istie a mailo tiani i a mailo ondutoi de oşti stoiiştii ed pe ună deptate că a putea fi şi o etoă ai ună det aeasta Aeastă edi nţă ace a ideea lo despe " spiitu l unei epoci, unei naţiuni , u nei aate, să fi aşa de seduăae Nu a ni i o sipatie faă de aeste " spiite - nii de pototipu l lo idelist, nii de ntupăile lo dia leie şi ateial iste - şi sunt pl in de sipatie la desa elo ae nu le iau n onsideae Totuşi, aeste oncepţii sot n evidenţă existena unei lune a unei polee defiitae cae ade n sin soiologiei să nlouiaă u ceva ult ai opati il de genu l anal izei un polee apăute Înăuntul unei anuite adiii . Este l pentu anl iă ult i detal ită a loicii sitii i i un i istoii a u ft l i l t i ai puţin onştient la esă onepie Tlsti, de exeplu, deie u a fost o neesitae şi n dizi ea e a făt a at să să de Msva făă n i i
KAL . POPPE
u p p i să se er erag agăă În locu l ocuii unde puea puea să găseasc găseasc al i mene mene Di n colo ol o d e loc ste sau sa u oa oaee ca pare pare a ei avem nevoie de eva eva de genu l unei un ei anal an al ize a ansf ansfomări lor lo r soci socialale e Avem Avem ne n evoie de sud sudiiii za zae e individualism meodoogic ae insiuiilor sociale pin are ideile se rspândesc i capivează indivizi, ale moduui cum po fi ceae radiii noi i a e modu modu l u i cum cu m fu ncionează ncionează ad ad iţi i le ii um se buesc buesc Cu Cu ale a le cuvi ne ne model modelle le noasr noasree i ndivid ndiv id ua l ise ise despr despree niăi niăi colecive colecive cu m sun su n naţunile, conduceile saa oi pieţele economice, reuie să fie complea compleae cu moe al e siuaţi i o po iice ii ce pe pecum i ale ansf ansfomri omri lr l r sociale de genul progesuui iinţific ori indusrial (O schi despre o asemena an a iz a pog pogesu esu u i se va gsi În sec secţi unea une a umoae umoae)) Ace Aces see mode po api fosie e isorici În pare la fel a i celelae modee pae În scopul scopul p i caţii, al u u ri de cele la le legi u n ivesa ivesa pe pe cae ei În pae fo fo ssc Da Da ci c i ar o oee aces acesea ea nu n u a r fi sufic su ficiene; iene; n u a a saisfa saisface ce oae oae ace neoi eale p cae isicismul peinde că e sisface Dacă avem avem În vedee edee i i i nţee is i soic oicee d i n perspeca compaaţiei pe cae am ăcu-o În ee i inţee eoreice aunci puem serva ă psa o d ineres ineres asupa le l egi o un u n iv ivsa sa le l e p asea aseaz z În Îno o poz iţe difici dific i ă Pnu Pnu că În i i nţe nţeee oe oeice ice egie egi e acţonaz pi nre alele alele ca i cene cene de ines care sun aptae bsee o ca punc d din cae cae sun ăcu ăcuee os ose ea aiiii le n soe soe gi le u n isa isa ca ca Î n cea cea m a i ma pa pa sun ana ana i ui l izae izae În md inconi i nconien en,, nu n u o o Împl i n i aceasă aceasă u ncţie. ncţi e. Ea eui eu i p p u a a de ac a cv va. a. Penu c, de bun bu n seam seam nu nu oae eisa isorie punce de edee. a i in naurii, isoia ebuie ebuie s ie selectv dac da c nu vrea vrea s se Înec Înecee su u n suo suo d mai maiae ae lsie de vaoar i necorelae În ee ncrcaea d a uma anţui cauz ca uzalalee pnă p nă adânc n ecu ecu nu n u ar aua de oc penru penru c oce o ce e eec conce conce cu c e am a m puea pu ea Înepe a u n mae ma e num nu m de cauze paţ paţaa diee diee As Asaa Înseamn Înseamn că ae aes see condiţi condiţ i i i n iţia iţ iale le sun fo foare are omplee omp lee i mu m u e di nr nr ele pezin pea puţn inees penru noi Singura ieie din aceas poem ced că ese inoducea În mod coin a n punct ceceareaa iri ir i că pun ct de de vede vedere re selectv preconcep preconcept t ceceare adic scriere tore care ne nteresă personl Asa nu Înseamn c puem deforma apele asfe Încâ ă s poivească În cadu foma de idei ide i le noasre preconcepue preconcepue ori că puem puem s nu l u m În cons considerae iderae fap fapel elee cae nu n u se orive orivesc. sc. 4 D i mpori mpori oae oae mae maeiaiae ele le disoni d isoni i e car au
CRTCA CTRNELOR PRNATURAISTE
vre vre etu etu r cu u u nctul nctu l nstru de vedere treb treb u e lluu ate ate În cnsder cns der e cu rj r j bectvt bectvtt t ÎÎn sensu " bectvtţ bectvtţ t t nţfce nţfce care va f dscutat dscutat În secţ secţuu nea urmt u rmtare are Dar Da r acasta acasta Înseamn Înseam n c nu treb treb u e s e facem rj de ate aee fate r aspecte care nu au nc etur cu nctul nstu e edere ca Î csenţ nu n nteseaz Aste tel de abrdr abrdr secte secte Înde Înde nesc nesc În În stud u stre stre fu cţ ae sunt aecum an a nae ae cer ce r a a te te În t t nţe nţe Este Este de aceea aceea de nţees nţees a atu tu c ele el e au au fst fst deser deser l u ate ate dret ter ter Ş Ş ntr-adev ntr-adev r acele ace le are d d erente acestr abr care t fmuat sub rm de ipoteze tetile fe snuare e unersale t f tatate ca teze tţfce Da c rul aceste " ab abr r r " uncte u ncte de vedere vedere nu pot tette N u pt pt f resnse e aceea cnmrle aarente sunt lpste de rce vaare car dac sunt su nt tt atât de nu n u merase merase ca stel stele eee de pe cer Vm n u m un astfe tfe e unct u nct de ved veder eree seectv r r axat axat pe pe un a n ume nteres nteres st strc rc inter in terpretre pretre itoică itoică strcsmu cnfund aceste nterpretr cu te Aceasta este una dn eele u prncae Este psbl de eempu s se ntepreteze " stra ca stra ute de cas sau a lute raselr pentru supremaţe ca stra de l l r r ase ase sau ca str straa u pte te d d ntre ntre s scet c etat atea ea "Închs cea " descs sau ca sta resulu tnţfc ndustral Tate acestea s ma mut sau ma n puncte eee nteresane c nb ectvab e Dar Dar str strc ct t nu le prez prez nt n aces acestt md E nu vd vd te nbectvab c este necesar puatate de nterpretr care sunt abslu la acea nve a fe de suestv a fe d arbtrare car dac unee dntre ee t t s s df d fere rn ferilitte e ca ca au u n e ement ement care care prez prez t t cev cevaa mrtanţ n scmb e e ezt ca dctrne r ter susţnând c " tat stra este stra te de cas etc dac sesc c puncu lr de vedere este fert c dn aceast persectv t f casfcate nterretat nterretatee mu te fapte apte atnc at nc reesc reesc uând uâ nd acestea acestea drept drept cnf cnfrma rmare re r char dvad a aduu dctrne lr Pe de ată arte stc de t lasc cae se pun pe bun dretate acest rceur st asb de a face at erae Ţntnd sre bec b ecttvta vtate te se s mt b aţ s ren ren u nţe nţe a rce rc e un ct de vedere vedere seectv r cum aa ceva ceva est este m s sb b e ad adt În md bn u t un u n t de vedre f s fe f e cnte cnte de el Prn Pr n aceasa aceasa nfr nfrân ân ef efrt rt e de de f bect b ect pentru c c nea nea nu ate f crt cr tc c cu cu pr u pun p unct ct de veder ederee cntent de lmtele r s fe cnent de el e ea d dl d l em cns cns desu n f l d a f c arfcat În
KAR R POPPER
od des i s a as asu uiaia i În păsea păsea În peanenă a oni i ni ă ese ese doa un u n u pi ne ne u u e ee i nu pua pua i es esa a i ar dă dă sa sa iva ivaaa unei e eoii
32 . eoa eoa siţionă a proes proes
Penu a fae onsieraiile noasre mai puin absae voi Îne să sie În inii mai În aces seiune o teoie a resli ştiinii şi indstial Voi ăua să să exemp exempll ifi În În aes aes fel i ei e i l e ev evo oae ae În u i e e pu seiuni mai exac ieil despre logia siuaiei i dspe i ndividu nd ividu a ism ul meo eooogi oogi are are se se me menine nine neinfl ne infl uena uena e psiho psi ho ogie A aes exempu pogresului iiniic i inusrial penu indubiabi aesa fos enomenu l ae a inspi i nspi ra is isoriis ori isu u odern al seo seoll u l u i al XX-lea i penu ă a isua anerior unee din păerile ui Mi În egăur u aes subie Co Coe i Mi p p cum cum ne auem ami ne ne au susi susi nu ă ă pog pogsu ese o endină neconiiona ori absoluă are ese redctibilă la le leile lege a succesiu i i sria sri a Com Com h h iar au au ni ând ân d es ese natii ane O lege susinu de eo obsevaiei isorice u oaă auoriaea posibiă nu ar ebui ebui adisă În fin f in al Înai ne e a fi fos reusă Î n o o aiol aiol la eoia poz poz iivă a nau nauiiii umane u mane . " s E edea edea egea progesu progesull u i p[ p [e s d i n endi endi na in divid divi d u l u i uman um an are are Î Împi Împi nge săi săi per pereioneze nu nua d i n e În mai u l. M i l umează u mează n o oae aces acese e opi n i i neând neând să să eduă popria sa lege a progesuui la eea e el nue araeu prog progre resiv siv i nii umane a cărei piă "oă oă onsrâng on srângă ăoa oar r . . es n ău ă u i na spe un un con con or aei ae ill n reere reere Cono Cono aâ aâ lu l u i oe â â i ui Mi aaeu neondiiona oi absou aeso endin oi vasiegi ne pei să dedue de aii piii pai ori piee fae isoiei ăă să fae pel a nii o ondiie isoiă iniiaă vo observai observaiee su a dae dae n pinipiu Îngul us u s aa is isoiei ar ebu ebu i să fi ddu dduib i b i . Sin Sin d iiu a ae ar fi după du pă u spne M i ă ă " o serie Ce, Cor de hilosohe ositie, V, p 335. II Loic ce ce V cp X , ec ec e 3; c r rrr ee ee d eci eci e de
CRITCA DOCTRINELOR PROAALIT
şa de l un . l re fiere termen s cces ar f omps e n numă ş m mre ş m vriat de prţ , nu a ptea să fe elu tă de apatea fu ltlr u ane. 3 Slăiunea eduiei fute de M ap ident. Ci ar daă m aepta premiele ş deduţile l Mi i atun nu ar rezula de i efetul oil or tori r i i mporta Proresu l ar putea sreni u m prin m pierder, re r putea s se ntoară ntr-un medu natu rl delo optm Mi mult, premisele se zează dor pe nmte omponente l e ntr u mne făr s a în onsiderare alte element, preum uiare ori indolenţa. Astfel putem ose ea opsul poresl desris de M şi utem la el de ne redue aeste oseraţ la natra umnă N este Înradeăr nl din ele m poplare proedee le aş-nmitelor teori ale store să ele elnl oi prşiea imperlor prin astfel de răsătri lenea or o nnţe spre mre) e pt pem nepe foae puţine enimente e r ptea f plate n mod lazl prin pelul l anmte nnţi ale au mne Dar o metodă e oate expli tot e s-ar pute Înâmpl n eplă de apt nm Dă dorm să înloim eastă teore srprnzăor e nă na mai ompetită te e să ar rm o ă eape n prim l rnd reie s Înerăm să ăsm condiii e etermnă proresl ş la ezl oţinut treie să pl ăm prnc p ep în seţne 8 tree s ne magină onţi n re pgeul a anhilat Aesta ne one rpid l realzrea pt ă Înclinaa phologc d una ngu n poate fi f entă pent e lire poresl de eme e pem ăs condii i de are aest epnde Astel În În ps l umător tre e să nlou i m teoria înlnaţor sole prn ea ma n şi serez prntro naliz niuionl noloă) ondilor re eermn proresl Cum putem anila roresl şnţfc ndstrl nzân or ontrolând l aoratoarele de eree srimând or ontolând restele tinifie ori ale mjloae e ezte rmând ngesele ş onfernele ştiinţfe suprmân nesităţle ş ale institţ de învăământ, ărle, presa srsă srisl În enerel şi n i nl, iar or re Tte este unt nttţ i soal e ş pot ntr-adeăr s fie upri mate ori ontrolte) ima este o instţie soal ără de are proresul i nţfi ete de neimagi nat de reme e ără l maj nu pote eist n ii ştin şi nii o tradiţie n formare ş n proes Srs l este o n stuţie soal ă tot
KARL R PPER
i stituţi i socia snt organizaţii car ipăresc şi ediază, precum şi toat cllat nstrunt nsitui na car cnstituie tda ştiinţică etoda şinţică ar n sin aspc scia i nţa, i mai xact progrsul şti nţific, s rzu ltau n u u nor efortur izo a, ci a concreei libere âdire. Pnru că ti nţa ar ch iar şi mai mut noi d comptiţie ntre potez şi d tst şi ma riguroas Ia ipotl concurent au nevoie să przntate d prsoan, adcă au noi d avocaţi, d un ju r u şi ciar d un publ c Acst rprzntar prsonaă trbui organizat i nstituţional ac dori m să n asigu răm c va uncţona a acst i nstituţii trbu i să i păite pnru casta şi proja prn gi n c din urmă, progrsu l dpind ntr-o oart ar ăsu ră facori poic i, d instuţii po itice ca s asigur l taa gând r ii, mocraţie Pzină un oarecar ins pu că ca c d oici st dnumt oictiitat iinţică s bazaz ntr-o anumiă msur, p insituţi iinţiic rdinţa naiv că oitata ştinţiic s bazază pe aiuina mnaă r pshoog ouui d ştinţă ua ca ndivid, p prăi a sa, p ria i dtaşaa s inică, gnraz a racţi crdinţa scpic confor cria ou iţă nu pot i nciodată obictv Conorm acsi cinţ, ips iiitii nu prnă pra mută moan n ti nauri u pau nu sun aprin, dar pntru soca un sun prz pj dcăţi l social, c d casă ori inrs prsona, ar pua s a cas ocrină dzvolat n aiu şanumia " ocl a cunoaşterii z scţiuni rc tota cu vr cracu sa or nstituţiona a cunoar şii nţiic pntru că s bazaă p inţ naivă că obiiiata dpi nd d psi hooia om ui d i inţ ini d c u vedra faptu că nici siata i nci cararl iz a ni tm aprinând ştiinţor natri i nu prin parţiataa isu l prsoa zuta di n i ntrrnţa cu convingril psona a omuui d şinţ şi că, dacă ar trbu să dpindm d dtaaa sa, i i nţa chiar i nţ nauii, ar dvni d-a drptu mposii Ceea ce trec cu ederea ocoloia cnoaşterii este tocai sociologa cnoaşteri - carar social i publc a şiinţe Trc cu vdra şi fap ă a c i mpun omuui d ştinţă o discpnă mnală i przră oiciaa tinţei pum şi diţia i d iscua critic noil id, st tocmai ac caracr p şinţei i al nstuţio ei 54
CRITCA OTRINELOR PRONATURALSE
n legătură cu acestea, trebi să mă reer l o ltă octină prezenă seţiunea (Obiectivitte şi evlure Acolo s-a argumen ă, e eme ce cercetarea tică În problemele sociale inluenţeză pin ea Însăi iţa socială este mosibil entru cercetătorul din tiinţele socile cre se teme e această inluenţă să menină attuinea tiinţiică aectă e oieciitte deineesată n zican or un inginer pctici n sunt n aceei situaţie ără să ie un cecetător al tiinţelor sociale, el poate realiz ă nenţia unui no ip e aon oi racheă poate ae o inluenţă eornră asup societţ Am schiţat dor câte din coniţ l le i nstuţionale căro mpline epine pogresul tinţiic i iustal Este impont e eai apl că este coniţii În mjoritate nu pot consiete pt necese i că toate l u n loc n u su nt suiciente Aceste coniţii nu sunt necesae e eme ce ăă ceste insţ ecepţ li mau l i, probil poges l tii nţic n c oul i mpos i l " Pogesul l a uma urmelo, s făcut e l lu me olă ce sisă, ch mi epart (cu tote că ezolea timp nu a ost po pogres şinif sncer obin Pe e lă pte, i cest este mul mai mportt, teie să el zăm pt l că chir i cu ajtorul celor mi bune oganizţi iniuţioale n lm, pogesul t nţiic ote să orească nro zi A a , e ml, o epeme e mi sticism Acest lc c cetitun posi, p că tâ timp cât uni ntelectuali ecţionză ppuz l ogesl iic (oi la ceinţele unei sietăţi eschise erăgânse mstcism, one pue ecţiona În cest el O astel e posiltae p i respnsă pi inentaea unei seii e nstti i oare, cum r cele euconale, ce să · escurajeze p ncele e ee(e orme s cjeze ie ;site n pls, ieea progeslui propgna entziastă n oaea sa, putea e nele eecte D toate acestea n po nsoma pogesul nto ceii Pe că nu se poat eclde posibiltate logică, să spunem apiţie uni is, ori a unei bacterii cre să ăpânescă oinţa pentu Nian Vom găsi astel că până cele mi bune institţ nu po i c otl sigur. um m mai sps i nainte, " Istitu i le sunt pecm ortăreţee Ele trebe să ie bine proiectate i ine ot cu pesonl u man Da n putem i nicoată siguri că omu l otiit a i atrs spre cecetae tinţiică Nici nu putem să ne asigurăm că or i meeu oameni cu imaginaţie cre
KR R PPPER
vor avea ablaea de a nvena no poeze. n ele dn u rmă oare mu le depnd pr ş smpl u de noroul avu n aese esu n. Penru ă adevărl n ete mnifet ş ese o greşeală să se readă- um au ău Come ş - ă odaă " obsaolele (aluz a ese la adresa bser depăşe adevărul va vzbl penru o e are vor dor sner să vadă. Ced ă rezu laul aesor anal ze poae general za. Faorul u man or personal va rămâne acel elemen raonal prezen n maoraea or a în oae eorle soale nsuonale. Dorna opusă are susne reduerea eorlor soale la psologe În aelaş el n are nerăm să reduem ma la ză ese red bază pe o neînelegere. Ea reulă dn redna alsă onorm ărea aes " psologsm meodolog ese un orolar neesar ndvdu l smu lu meodolog - al dorne aproape de neaaa are susne ă rebue să înelegem oae enomenele oleve a pae a aunlor nerau n lor soprlor speranelor ş gândrlor uuror oamen lor În mod ndvdual ş a pae a rad lor reae ş păsrae de ndvz Dar puem ndvdualş ără să aepăm psologsmul "eoda zero a onsrur modelelor raonale n ese una psologă ma degrabă o meodă logă. De ap psoloa nu poae baza şnelor soa le. a nâ penru ă ese ea Însăş doar una dnre şnele soale " naura umană varază onserabl oa cu nsu le soale ş ul e presupune n conecn ă o nelegere a aesor nsu Apo penru ă şnele soale sun neresae în mare măsură de onsenele nenenonae or de reperusunle aunlor umane Ş " nenenona n aes onex probabl ă nu nseamnă " nenenonae conşien, n nu araerzează reperusun are ar puea leza tot neresele unu agen soal e ele onşene or nonşene u oae ă un oamen po prende ă preerna penru mune ş sngurăae poae explaă psolog apul ă daă prea mul oamen ar preera munele nu s-ar ma puea buura aolo de sngurăae nu ese un a psolog. Dar aes gen d probleme să la baza eore soale. Cu aeaa am ajuns la un reula re onrasează surprnzăor u meoda nă îndrăgă a lu Come ş . n lo să reduem onsderale soologe la baza aparen eră psologe nau umane am puea spune ă aorul uman ese cel elemen nal ne apros dn vaa soaă ş dn oae nsu le soale nradevăr aesa ese elemenul ar n nal poate fi onola omple prn n su (um a eu al Sp oa. Penru ă ore nerae de onol omple ondue neapăra spre ane Ceea e
RIIA ORINEOR PRONAURALIE
nseamnă, la omnipotena actoul u uman - datoită capci ului tova oameni oi doa a unuia singu Da nu este posibil ontolae atouui uman pin ştiină - opusă capci ul u Fă nic un dubu bologia psi hologia pot eova sau vo fi n stae să olve cund poblema tansomăi omu lu Cei cae ncacă să facă aceasta sunt ob igai să distugă obiectivitatea ti inei, i tina nsi de vem c acesta două se ba pe concuena l ibeă n gndie aad În libeate Dacă este a udat să s dvolte pe ma dpae a auna uman s supauiască, atunc divesitata oameni o consideai ca ndivi i a opin ilo elulo i scopuilo lo nu tebui niciodată leată c ec caui lo eteme cnd ibetaea politi este n peicol Până i apl dît de satiscăto dn punct de vedee emoiona la un el mun câ nălăto a est un ap la abandonaea tutu opn ii lo mo va i, cu acesta, a ctci afeente i a agumentelo l a cae duc acest ni i ste un apel la abandonae gndii aionale vouionstu ce petind contolul tii nific asup natuii u mn nu eal eaă cât de sinu cigae este acestă petenie Cua p incipa l a evoluii i a pogesului este vaitata matiluu cae poate deveni sbictul seecii n cadul evouie umane aceast cauă pincipa este ibtatea d atf de a i diit d cei din u ul tu de a nu fi de acod cu maoitatea i de a mege pe popu l du n ontol holist, a tebui să conducă eglaea nu a deptuilo omului ci a gândii umane a nseman sftu pogesuui
33. Cocie. Ae emoioal a , rm. Istoicismul ste o micae doctinaă foae veche n ·
foma sa cea mai veche, cum a i doctinle ciculo de va a oaelo i aselo, pcede cedi nele teologce conom căoa a eista u n el ascuns 56 Vz i addi ngn ( T Sn Au 1 41 p 1 1 1 şi 1 p cr n- îmidic
nici vl ini sm nii tica a şti i nific s rspi ng firmaia c l ibrata n ar nic i val ar şi i nţiic" Acst paaj s criti ca în cara li Hayk Duul ă su p 1 4 - 1 5 (d rm
KAR R POPPER
în paele decizi i lor aparen oarbe ale soarei C oae că aceasă divinizare a e!uri lor ascunse ese foare îndepăraă de modu l de âdi re ii niic a lăa urme de neconfunda hiar i aupra celor mai modere eorii ioricise Fiecare veriue de isoricism exprimă senimenul că ese împi n În vi ior de fore irezisibi le Ioriciii moderi par oui să nu fi e conieni de vechimea anică a docriei lor Ei cred - i ce alceva lear permie divin izarea moerni smu l ui pe are o ui ? - c propri l l or ormen de ioriim ee cea mai receă i cea mai proeminenă achizie a mi nii u mane o ach iziie de o nouae ameioare îcâ doar civa oamei sun suficien de avanai să o poaă uprind Cred îr-adevăr ă ei un cei care au descoperi problema ch imbări i - una di n cele mai vechi probleme ale meafiz ic i peculaie Punând în conra âirea lor " dinamică cu âdirea acă a uuror enerai ilor aneroare ei cred că avanul lor a fo pobil daoriă apul u ă răi m acu m o revol uie care a accelera a de mul vieza dezvolării noare Încâ chimbarea ocială poae fi acum direc experimenaă în impul unei inure viei easă povese ese deiur mioloe pu ră Revolui i i mporane au păru i înaine e vremea noară i ncepând cu epoca l u eracl i h imbarea a fos iar i iar redecoperiă 8 prezena o iee aâ de venerablă rep recenă revoluioară rădează cred un coservaori inconieniza i noi care admiră ace mare enuziam penru sch mbare am puea foare bine ă ne înrebăm dacă nu ee cumva numa o pare a aceei aiudii ambivalene dacă nu ar fi fo o rezienă inernă la fel de puernică care rebuie ă fie depăiă ceasa ar explica aunci ervoarea relioaă cu care aeaă flooie ică i ovăoare ee prolamaă ca fiind cea mai reenă i asel a mai mare revelaie a inei Nu un În cele din urmă char ioriii cei are se m de hi bare? nu ee probabi l aceaă friă de chimbare ceea e î face pe unii u oul incapabili ă reacioeze raional la riică i are îi fae pe ali i aâ de sensibi l i la învăăurile lor? Prin devoiunea or faă de credina că schimbarea poae fi prevăzuă eoarece ee uernaă de le neschimbăoare pare ca i cum isori cii i aproape că ar încera ă e auocompeneze penru perderea unei lumi nechimbăoare 5 8 Vz cara ma Sotata ă ş uşman ă mai al ca amna 0 un
az c r a cr
a rm iv nch
i
