GUTUI Soiurile de gutui sunt autofertile si nu necesita polenizatori. - Soi romanesc. - Soi de vigoare mijlocie, formea-za coroana globuloasa, intra timpuriu pe rod, este foarte productiv. - Rezistent la boli si ger. Moldovenesti - Fructul este mare, globulos, usor alungit, cu coaste largi, pielita neteda, lucioasa, galben portocalie. Pulpa suculenta, semidulce, putin acidulata si placut aromata. - Perioada de consum: octombrie - decembrie.
Aromate
- Soi romanesc. - Soi de vigoare mijlocie, rustic, intra timpuriu pe rod, este productiv. - Rezistent la boli si ger. - Fructul are o greutate medie, piriform, cu gat alungit, suprafata neteda, fara coaste si de culoare galben-limonie. Pulpa este suficient de suculenta, cu gust bun si aroma puternica. - Perioada de consum: octombrie - ianuarie.
Bereczki
- Soi vechi, originar din Romania. - Soi de vigoare mare, rustic, produce abundent si constant. Are perioada de vegetatie lunga. - Rezistent la boli. - Fructul este mare sau foarte mare, de forma ovoid-alungita sau piriforma cu un mamelon peduncular brun cenusiu si suprafata neuniform costata. Pulpa este galbuie, intens aromata, dulce-acidulata, placuta la gust. - Perioada de consum: octombrie - noiembrie.
- Soi vechi, originar din urcia. - Soi de vigoare mijlocie, foarte productiv, formeaza coroana rara. De - Sensibil la boli, daunatori si ger. Constantinopo - Fructul este mijlociu, forma sferic-turitita, cu ! coaste evidente. Pulpa este potrivit de suculenta, fina, cu gust dulce-acrisor. dulce-acrisor. Fructele se scutura usor din l pom si au o perioada scurta de pastrare. - Perioada de consum: septembrie - noiembrie. ".#. ehnica formarii coroanei $n mod natural, gutuiul creste sub forma de tufa cu mai multe tulpini, ce pornesc din d in baza coletului ajungand la #-",! m inaltime. Radacina gutuiului mai ales atunci cand portaltoiul este vegetativ %marcota de gutui&, este dispusa superficial si de aceea, pomii trebuiesc palisati pentru a nu fi rasturnati de vant. Palisarea se va face cu un arac sau tutore cu diametrul de pana la '(cm. )oroana gutuiului este deasa si in general neregulata, formata din ramuri de schelet groase. $n perioada de tinerete gutuiul creste viguros, dar dupa intrarea pe rod viteza de crestere se reduce foarte mult. *utuiul face primele fructe din anul al $$-lea de la plantare si rodeste economic incepand cu anul al $+-lea. $+-lea. n gutui poate trai pana la "!-!( ani dar, pentru asta are nevoie de o formare cat mai corecta a coroanei. raditional, gutuiul se conduce sub forma de vas ameliorat sau tufa cu #-" tulpini crescute din
zona coletului, insa mai poate fi condus dupa piramida mita si palmeta liber aplatizata. aieri de formare a coroanei tip Piramida mita $n anul intai, primavara devreme pomul sub forma de varga se scurteaza la ( cm de la nivelul solului. /upa dezmugurire, se suprima toti mugurii din zona trunchiului pana la !(-!! cm inaltime. $n cursul verii, cand lastarii ating lungimea de 0(-0! cm se aleg #-" pentru formarea etajului de ramuri si unul pentru prelungirea aului. 1astarii alesi trebuie sa fie uniform repartizati in jurul aului cu un unghi cuprins intre 2(-'0(3, la un interval mai mare de -'( cm intre ei. Se va elimina concurentul lastarului de prelungire al aului, cat si ceilalti lastari situati intre cei pe care noi i-am ales. Fig. ".'. Formarea pirmidei mite in anul intai %a&, al doilea %b&, al treilea %c&, al patrulea %d&, al cincilea %e&, dupa plantarea pomilor $n anul al doilea, inainte de pornirea sevei, lucrarile de taiere in vederea formarii coroanei incep cu alegerea definitiva a celor #-" ramuri principale %sarpantelor&. /aca ramurile nu sunt crescute uniform se inclina, pentru a le stimula sau a le incetini cresterea. /aca ramurile sunt crescute uniform si nu depasesc lungimea de !(-4( cm, nu se scurteaza. /aca depasesc aceasta lungime, atunci ele se scurteaza la nivelul celei mai slabe. Ramura de prelungire a aului se scurteaza la 0!-#( cm mai sus de nivelul de taiere al sarpantelor. )elelalte ramuri considerate concurente ale ramurilor principale sau ale aului se elimina %la ras&. Ramurile crescute pe partea eterioara a ramurilor principale %de pe creasta& se elimina tot prin taieri la ras. 1astarii de pe trunchi pana la !!-4( cm se elimina tot la ras. $n cursul verii se vor lasa doar lastarii de prelungire a ramurilor de baza si un singur lastar de prelungire a aului. )eilalti lastari considerati concurenti ai lastarilor de prelungire a ramurilor de baza %sarpantelor& cat si a aului se vor elimina. Se vor mai elimina si lastarii ce cresc pe latura superioara a ramurilor de baza %sarpantelor& cat si lastarii porniti de la baz a ramurii de baza. $n timpul verii se mai pot corecta si unghiurile de ramificare a sarpantelor. $n anul al treilea, primavara se urmareste consolidarea primului etaj de ramuri %sarpante&, proiectarea primelor subsarpante si a noilor sarpante %nou etaj&. Pe aul pomului la inaltimea de !(-4( cm de la punctul de prindere al ultimei sarpante, se alege o ramura amplasata pe spatiul liber dintre doua ramuri principale din etaj si se scurteaza slab. Ramura de prelungire a aului se scurteaza, in vederea ramificarii si proiectarii urmatoarei sarpante solitare %singure&. )elelalte ramuri de pe a se elimina la ras. Pe fiecare ramura principala %sarpanta& se va alege cate o ramura cu pozitie laterala la o distanta de !! cm de la a pentru formarea primei sarpante %ramura secundara prinsa p e ramura principala&. Ramurile de prelungire ale sarpantelor %ramurilor principale& se vor scurta la "(-"! cm de la punctul de prindere al primei ramuri secundare %subsarpantei&. A56$57 /e pe sarpante se suprima toate ramurile verticale viguroase. $n timpul verii se aleg lastarii de prelungire ai sarpantelor si aului pen tru cea de-a doua sarpanta si sarpanta solitara %singura&. Se plivesc lastarii concurenti si cei de pe latura superioara a sarpantelor %de pe creasta&. $n anul al patrulea, dupa aceleasi principii se mai aleg 0-# ramuri pentru formarea urmatoarelor sarpante solitare. 5le trebuie sa fie amplasate uniform in jurul aului pe bisectoarea unghiului de divergenta, format de sarpantele din etaj, distantele dintre ele la 0 !-#( cm. Se corecteaza unghiul de ramificare al sarpantelor solitare si se proiecteaza cate o noua subsarpanta. Pe sarpantele din etaj se aleg cate doua ramuri in vederea formarii subsarpantelor, astfel ca ramificarea sa fie bilaterala, alterna eterioara. Se elimina ramurile concurente, lacome si cele orientate in interiorul coroanei. $n vederea normarii incarcaturii de rod, o parte din ramurile anuale de pe sarpante se scurteaza la #-" muguri.
$n anul urmator dupa amplasarea numarului necesar de sarpante printr-o taiere de transfer a prelungirii aului pe o ramura orizontala, se limiteaza inaltimea pomului. $n anii urmatori taierea de fructificare va avea in vedere reglarea echilibrului intre crestere si rodire. 8olile si daunatorii care ataca gutuiul chiar daca sunt mai putini decat la celelalte specii, netratarea, poate duce la distrugerea productiei sau distrugerea totala a pomilor din livada. /intre daunatorii de temut sunt: viermele fructelor %)9dia pomonella&, paduchele din San ose %;uadraspidiotus perniciosus&, afidele si paianjenii. /intre bolile cele mai frecvente sunt:
