1. Etapele negocierii sunt: a) prenegocierea, negocierea, post negocierea; b) prenegocierea, tratativele, simularea, protonegocierea; c) prenegocierea, tratativele, stabilirea obiectivelor; d) prenegocierea, post negocierea, simularea; e) prenegocierea, post negocierea, tratativele. 2. Cererea de ofertă reprezintă: a) manifestarea de voinţă a unei firme de a încerca o marfă; b) manifestarea de voinţă a unei firme (a unui importator) de a cump ăra o marfă; c) manifestarea de voinţă a unui importator de a proba o marfă; d) manifestarea de voin ţă a unei firme (a unui importator) de a vedea o marfă; e) manifestarea de voinţă a unei firme (a unui importator) de a vedea şi încerca o marfă. 3. Funcţiile cererii de ofertă sunt: a) iniţierea tratativelor şi promovarea vânzărilor; b) iniţierea tratativelor şi cercetarea pieţelor; c) promovarea vânzărilor şi cercetarea pieţelor; d) iniţierea tratativelor şi prospectarea pieţei; e) promovarea vânzărilor şi prospectarea pieţelor. 4. Operaţiunile precontractuale în ansamblul lor reprezintă: a) posibilitatea de a vinde o marcă competitivă; b) un ansamblu de măsuri pentru negocierea şi semnarea contractului de vânzare; c) strategii de coordonare a producţiei de mărfuri destinate vânzării; d) o strategie de import; e) o strategie de export. 5. O ofertă produce efecte: a) din momentul în care este expediată de ofertant; b) când destinatarul face o contraofertă; c) când ajunge la destinatar; d) când se semnează contractul; e) când se respinge. 6. Simularea negocierii reprezintă: a) acordarea de concesii reciproce de c ătre părţi; b) o stratagemă folosită pentru obţinerea de avantaje; c) o metodă de combaterea obiecţiilor; d) o metodă de anticipare a desfăşurării tratativelor; e) o metodă de conciliere a obiecţiilor.
7. Are o funcţie de informare privind condiţiile pieţei: a) oferta; b) contraoferta; c) cererea de oferta; d) comanda; e) cererea 1
8. Oferta trebuie să îndeplinească o serie de condiţii de conţinut şi de formă: a) claritate, preciziune, conciziune, aspect pl ăcut, corectitudine; b) preciziune, conciziune; c) aspect plăcut; d) contractul cadru; e) claritate. 9. Oferta poate fi: a) fermă şi anticipată ; b) anticipată şi acceptată; c) fermă sau facultativă; d) fermă şi facultativă; e) facultativă şi neacceptată.
10. In cazul ofertei ferme: a) exportatorul se obligă să păstreze marfa pentru clientul căruia i-a oferit un anumit termen de opţiune; b) exportatorul nu se obligă s ă păstreze marfa pentru clientul căruia i-a oferit un anumit termen de opţiune; c) exportatorul păstrează marfa un timp limitat; d) exportatorul nu păstrează marfa un timp limitat; e) exportatorul păstrează marfa pentru clientul c ăruia nu i-a oferit un anumit termen de opţiune; 11. Principiile ofertării şi redactării ofertei sunt: a) promptitudinea şi exactitatea; b) politeţea şi exactitatea; c) politeţea şi persistenţa; d) promptitudinea, persistenta, precizia, politeţea; e) promptitudinea, persistenta, precizia. 12. In negociere simbolizarea presupune: a) selectarea celor mai adecvate cuvinte si gesturi; b) ordonarea si aranjarea informaţiilor; c) construcţia socială a realităţii; d) transmiterea mesajului; e) transmiterea informaţiilor. 13. In negociere organizarea presupune: a) selectarea celor mai adecvate cuvinte şi gesturi; b) ordonarea şi aranjarea informaţiilor; c) construcţia socială a realităţii; d) transmiterea mesajului; e) transmiterea informaţiilor.
14. In cazul ofertei facultative: a) vânzătorul are posibilitatea de a accepta comanda transmisă; b) vânzătorul nu o ia în considerare; c) vânzătorul modifică oferta iniţială; d) vânzătorul nu modifică oferta iniţială; e) a,b,c 2
15. Compromisul în negocieri reprezintă, de regul ă: a) concesii reciproce; b) concesii unilaterale; c) renunţarea totală la combaterea obiecţiilor; d) renunţarea la obiecţii; e) renunţarea la concesii. 16. Contractul reprezintă: a) distribuţia mărfurilor şi serviciilor; b) comunicarea în afacerile economice; c) materializarea acordului de voinţă al părţilor; d) activitate de control; e) activitate de contractare.
17. Consimţământul părţilor într-un contract de vânzare internaţională este: a) o manifestare de voinţă a hotărârii părţilor de a încheia un act juridic; b) un act de voinţă condiţionat; c) un act de voinţă unilateral; d) o voinţă de afaceri; e) un act voinţă. 18. Obligaţiile vânzătorului în contractul comercial decurg din : a) obiectul contractului ; b) preţ; c) modalitatea de plată; d) instrumentele de plată; e) instrumente de transport. 19. Contractele comerciale internaţionale se încheie şi se modifică: a) de către vânzător; b) de către cumpărător; c) de către ambii parteneri; d) în formă scrisă, cu respectarea condiţiilor pentru validitatea conven ţiilor; e) în formă scrisă, fără respectarea condiţiilor pentru validitatea convenţiil or. 20. Contractul cadru este: a) un acord de principiu asupra majorităţii clauzelor contractuale; b) un acord de principiu asupra majorităţii clauzelor contractuale cu excep ţia unora esenţiale, în speţă marfa; c) un acord de principiu asupra majorit ăţii clauzelor contractuale cu excepţia unora esenţiale, în speţă preţul; d) un acord de principiu asupra unor clauzelor contractuale cu excep ţia unora esenţiale, în speţă preţul; e) un acord de principiu asupra unor clauzelor contractuale minimale.
3
21. Contractul de cooperare economică internaţională se încheie: a) pe termen lung şi are un caracter evolutiv; b) pe termen scurt şi are un caracter evolutiv; c) pe termen mediu şi are un caracter evolutiv; d) pe termen nelimitat şi are un caracter evolutiv; e) în formă scrisă. 22. În sens juridic obiectul contractului îl reprezintă: a) marfa; b) ansamblul obligaţiilor pe care părţile şi le asumă prin acordul de voinţă; c) ansamblul obligaţiilor pe care părţile nu şi le asumă prin acordul de voinţă; d) preţul; e) preţul şi marfa.
23. În sens comercial obiectul contractului îl reprezintă: a) marfa; b) ansamblul obligaţiilor pe care părţile şi le asumă prin acordul de voinţă; c) ansamblul obligaţiilor pe care părţile nu şi le asumă prin acordul de voinţă; d) preţul; e) preţul şi marfa. 24. Tipul de marfă reprezintă : a) o parte reprezentativă a m ărfii ce serveşte la determinarea calităţii m ărfii contractate; b) o marfă care se acceptă prin simpla vizionare; c) o calitate abstractă de marfă de care trebuie s ă se apropie cât mai mult calitatea mărfii ce urmează a fi livrată; d) o marfă ce se aşteaptă aşa cum ajunge la destina ţie; e) un indicator de eficien ţă. 25. In determinarea calităţii mărfii mostra reprezintă: a) o parte reprezentativă a mărfii sau un exemplar complet; b) o descriere a mărfii; ă de marfă de care trebuie s ă se apropie cât mai mult calitatea mărfii ce c) o calitate abstract ă a fi livrat ă; urmeaz d) un indicator de eficien ţă; e) o marfă ce se aşteaptă aşa cum ajunge la destina ţie.
26. In determinarea calităţii marca reprezintă: a) o parte reprezentativă a mărfii sau un exemplar complet; b) o descriere a mărfii; c) o calitate abstractă de marfă de care trebuie s ă se apropie cât mai mult calitatea mărfii ce urmează a fi livrată; d) un indicator de eficien ţă; e) identificarea calitativă a unui produs dintr-o gam ă de produse similare.
4
27. Importatorul va accepta marfa chiar dacă aceasta soseşte la destinaţie cu unele deprecieri calitative în cazul în care în contractul comercial internaţional este prevăzută clauza : a) Sound Delivery; b) Rye Terms; c) Tel- quel; d) Vazut si placut; e) după încercare. 28. Clauza văzut şi plăcut reprezintă: a) importatorul acceptă marfa aşa cum este; b) importatorul acceptă marfa conform mărcii; c) importatorul acceptă marfa conform descrierii; d) importatorul acceptă marfa după încercare; e) importatorul a văzut marfa înaintea contractului, declarându-se de acord cu calitatea ei. 29. Clauza “marfă sănătoasă la descărcare” reprezint ă: a) importatorul acceptă marfa aşa cum este; b) importatorul acceptă marfa conform mărcii; c) importatorul acceptă marfa conform descrierii; d) importatorul acceptă marfa dacă este intactă, fără degradări calitative; e) importatorul a văzut marfa înaintea contractului, declarându-se de acord cu calitatea ei. 30. Formula “tel quel” reprezintă: a) importatorul acceptă marfa conform descrierii; b) importatorul acceptă marfa conform mărcii; c) importatorul acceptă marfa “aşa cum este”, fără vizionarea acesteia sau după ce a văzut-o; d) importatorul acceptă marfa dacă este intactă, fără degradări calitative; e) importatorul a văzut marfa înaintea contractului, declarându-se de acord cu calitatea ei.
31. Dacă între vânzător şi cumpărător nu sunt înţelegeri anticipate, vânzătorul va preda marfa într-un: a) ambalaj marcat pentru export ; b) ambalaj neuzual de export; c) ambalaj inclus în preţul mărfii; d) ambalaj separat de preţul mărfii; e) ambalaj uzual de export 32. In clauza “neto + ambalaj” vânzătorul : a) calculează separat preţul ambalajului; b) nu pretinde nimic pentru ambalaj; c) ambalajul este raportat la preţul unitar al mărfii; d) ambalajul este raportat la cantitatea mărfii ; e) pretinde ceva pentru ambalaj.
5
33. Clauza “ neto” vânzătorul : a) calculează separat preţul ambalajului; b) nu pretinde nimic pentru ambalaj; c) ambalajul este raportat la preţul unitar al mărfii; d) ambalajul este raportat la cantitatea mărfii ; e) pretinde ceva pentru ambalaj. 34. In clauza “bruto per neto” vânzătorul : a) calculează separat preţul ambalajului; b) nu pretinde nimic pentru ambalaj; c) ambalajul este raportat la preţul unitar al mărfii; d) ambalajul este raportat la cantitatea mărfii ; e) pretinde ceva pentru ambalaj.
35. Marcajul poate fi : a) srcinar, special, neutru; b) special, srcinar, inclus în m arfă; c) srcinar, special, global; d) srcinal, neutru, inclus în m arfă; e) srcinar, inclus în mar fă, global. 36. Marcajul srcinar se utilizeaz ă când: a) mărcile cer o manipulare atentă; b) marfa rămâne în lăzile sau sacii în care a fost ambalată de către producător, purtând fie marca srcinar ă a acestuia, fie a primului manipulant; c) ambalajul nu poartă nici un semn distinctiv care să ateste ţara de srcine a m ărfii; d) marfa rămâne în lăzile în care a fost ambalată de către producător, purtând numai marca srcinar ă a acestuia; e) marfa rămâne în lăzile sau sacii în care a fost ambalat ă de către producător, purtând marca primului manipulant. 37. Marcajul neutru se utilizează când: a) mărcile cer o manipulare atentă; b) marfaă răamâne în lăzilefiesauasacii în caremanipulant; a fost ambalată de către producător, purtând fie marca srcinar acestuia, primului c) ambalajul nu poartă nici un semn distinctiv care să ateste ţara de srcine a m ărfii; d) marfa rămâne în lăzile în care a fost ambalată de către producător, purtând numai marca srcinar ă a acestuia; e) marfa rămâne în lăzile sau sacii în care a fost ambalat ă de către producător, purtând marca primului manipulant.
6
38. Marcajul special se utilizează când: a) mărcile cer o manipulare atentă; b) marfa rămâne în lăzile sau sacii în care a fost ambalată de către producător, purtând fie marca srcinar ă a acestuia, fie a primului manipulant; c) ambalajul nu poartă nici un semn distinctiv care să ateste ţara de srcine a m ărfii; d) marfa rămâne în lăzile în care a fost ambalată de către producător, purtând numai marca srcinar ă a acestuia; e) marfa rămâne în lăzile sau sacii în care a fost ambalat ă de către producător, purtând marca primului manipulant.
39. În practica comercială se obişnuieşte ca preţul plătit să fie acela: a) pe care îl are marfa în momentul în care trebuie executat contractul; b) pe care îl are marfa în momentul în care a fost negociat contractul; c) pe care îl are marfa în momentul în care a ajuns la importator; d) pe care îl are marfa în momentul în care a plecat de la exportator; e) pe care îl are marfa în momentul în care a ajuns la cărăuş. 40. Clauza ”Sound delivered” reprezintă: a) preţul pe care îl are marfa în momentul în care trebuie executat contractul; b) calcularea preţului pe baza greutăţii mărfii corespunzătoare calitativ şi în bună stare, sosite în portul sau gara de destinaţie; c) calcularea preţului pe baza greut ăţii mărfii corespunzătoare calitativ şi în bună stare, plecate din portul de încărcare; d) calcularea preţului pe baza greutăţii mărfii necorespunzătoare calitativ sosite în portul sau gara de destinaţie; e) calcularea preţului pe baza greutăţii mărfii necorespunzătoare calitativ plecate din portul de încărcare. 41. Rabatul reprezintă: a) importanţa (valoarea vânzării); b) calitatea mărfii neconformă cu obiectul contractului; c) plata mărfii înainte de termenul normal de scadenţă; d) pierderile parcursul transportului; e) reducerea cantitative asupra preţpe ului de vânzare din cauza unui defect de calitate sau a calităţii neconforme cu obiectul contractului.
42. Riscul de preţ apare: a) datorită neconcordanţei cantităţii tranzacţionate; b) datorită calităţii mărfii neconformă cu obiectul contractului; c) datorită neconcordanţei în timp a valorii transportului; d) datorită neconcordanţei în timp a transportului; e) datorită neconcordanţei în timp a valorii tranzacţiei.
7
43. Clauza preţului escaladat reprezintă: a) menţinerea echilibrului între preţul produsului finit şi pre ţul factorilor de producţie utilizaţi pentru fabricarea acestuia; b) menţinerea echilibrului între preţurile produselor de pe piaţă; c) menţinerea echilibrului între preţurile factorilor de producţie; d) menţinerea echilibrului între produse finite şi materii prime; e) menţinerea echilibrului între preţul produsului finit şi preţul transportului. 44. Clauza de i ndexare presupune: a) menţinerea echilibrului între preţul produsului finit şi pre ţul factorilor de producţie utilizaţi pentru fabricarea acestuia; b) legarea sumelor prevăzute în contract de un anumit etalon: o marfă de referinţă, “produse tari” sau anumiţi indicatori sau indici; c) menţinerea echilibrului între preţurile factorilor de producţie; d) menţinerea echilibrului între produse finite şi materii prime; e) menţinerea echilibrului între preţul produsului finit şi preţul transportului. 45. Clauza marfă reprezintă: a) menţinerea echilibrului între preţul produsului finit şi pre ţul factorilor de producţie utilizaţi pentru fabricarea acestuia; b) legarea sumelor prevăzute în contract de un anumit etalon: o marfă de referinţă, “produse tari” sau anumiţi indicatori sau indici; c) consolidarea valorii contractului de export, prin corelarea acestuia cu o cantitate de m ărfuri bine determinată; d) menţinerea echilibrului între produse finite şi materii prime; e) menţinerea echilibrului între preţul produsului finit şi preţul transportului. 46. Clauza de revizuire a preţului reprezintă: a) menţinerea echilibrului între preţul produsului finit şi pre ţul factorilor de producţie utilizaţi pentru fabricarea acestuia; b) legarea sumelor prevăzute în contract de un anumit etalon: o marfă de referinţă, “produse tari” sau anumiţi indicatori sau indici; c) consolidarea valorii contractului de export, prin corelarea acestuia cu o cantitate de m ărfuri ă; bine determinat d) adaptarea contractului la noile circumstanţe prin negocierea preţului; e) menţinerea echilibrului între preţul produsului finit şi preţul transportului.
47. Condiţia de livrare se referă la: a) faptul că livrarea poate fi făcută global sau în tranşe; b) data la care urmează să aibă loc livrarea; c) momentul şi locul trecerii cheltuielilor şi riscurilor de la exportator la importator; d) data semnării contractului; e) data începerii transportului.
8
48. Pentru acoperirea riscurilor legate de marfă în timpul deplasării acesteia de la locul de producţie la locul de consum, este recomandabilă: a) constituirea unei garanţii bancare; b) includerea unei clauze speciale privind nivelul despăgubirilor; c) încheierea de poliţe de asigurare; d) folosirea clauzei FOB; e) folosirea clauzei CIF. 49. Obţinerea licenţei de export cade în sarcina exportatorului conform INCOTERMS 2000 cu condiţia excepţiei de livrare: a) CIF; b) DDU; c) EXW; d) FOB; e) DDP 50. Cheltuielile de transport intern în condiţia de livrare FCA conform INCOTERMS 2000 se suportă de: a) exportator; b) importator; c) cărăuş; d) producător; e) intermediar. 51. Trecerea riscului privind marfa de la vânzător la cumpărător în cazul condiţiilor de livrare FCA conform INCOTERMS 2000 are loc în momentul: a) trecerii balustradei vasului în portul de descărcare; b) predării mărfii vămuite cărăuşului de către exportator; c) predării mărfii cu formalităţile vamale efectuate cumpărătorului; d) predării mărfii nevămuite cărăuşului; e) predării mărfii intermediarului. 52. La efectuarea unui export în condiţiile de livrare FAS Constanţa conform INCOTERMS ărfii în România se poate face de către: 2000, vămuireastm a) importatorul răin; b) un comisionar în vamă angajat de importatorul străin; c) exportatorul român; d) comisionarul importatorului; e) un intermediar extern.
53. Părţile pot conveni asupra efectuări unui marcaj special pentru: a) mărcile la care se cere o manipulare atentă; b) marfa care rămâne în lăzile sau sacii în care a fost ambalată de către producător; c) marfa care a fost ambalată de către intermediar; d) marfa care nu poartă nici un semn distinctiv care să ateste ţara de srcine; e) mărcile care nu cer o manipulare atentă.
9
54. Părţile pot conveni asupra efectuări unui marcaj srcinar pentru: a) mărcile la care se cere o manipulare atentă; b) marfa care rămâne în lăzile sau sacii în care a fost ambalată de către producător; c) marfa care a fost ambalată de către intermediar; d) marfa care nu poartă nici un semn distinctiv care să ateste ţara de srcine; e) mărcile care nu cer o manipulare atentă. 55. Clauza “coşului valutar” se poate propune de către exportator pentru acoperirea riscului: a) creşterii costurilor de producţie; b) deprecierii cursului valutei din contract; c) aprecierii cursului valutei din contract; d) nu se ia în considerare cursul valutar; e) b,c 56. Reducerea de preţ acordată de vânzător cumpărătorului pentru cumpărarea unei cantităţi mari de marfă se numeşte: a) bonificaţie; b) remiza; c) scont de reglementare; d) profit diminuat; e) rabat 57. Scontul de reglementare este reducerea de preţ acordată clientului avându-se în vedere: a) importanţa (valoarea vânzării); b) calitatea mărfii neconformă cu obiectul contractului; c) plata mărfii înainte de termenul normal de scadenţă; d) pierderile cantitative pe parcursul transportului; e) profitul diminuat. 58. Un contract internaţional poate fi încheiat: a) fără obiect; b) fără menţionarea părţil or contractante; c) fără un preţ fix; fă ă clauze de livrare; d) e) fărră a,c
59. Metoda “full cost” în determinarea preţului presupune: a) cost pe unitatea de produs + o marjă forfetară; b) toate costurile directe şi indirecte; c) costuri variabile + o marjă; d) numai costuri variabile; e) numai costuri fixe. 60. Metoda “cost - plus” în determinarea preţului presupune; a) cost pe unitatea de produs + o marjă forfetară; b) toate costurile directe şi indirecte; c) costuri variabile + o marjă; d) numai costuri variabile; e) numai costuri fixe. 10
61. Separă costurile în fixe şi variabile metoda: a) full cost; b) cost - plus; c) direct - costing; d) pragul de rentabilitate; e) rata profitului. 62. Trasul devine obligat în momentul: a) emiterii cambiei; b) avalizării cambiei; c) acceptării cambiei; d) girării cambiei; e) refuzării cambiei.
63. O cambie care nu are înscrisă scadenţa este plătită la: a) vedere; b) un numar de zile de la acceptare; c) un numar de zile de la emitere; d) la 15 zile; e) la 30 de zile. 64. Regresul cambial pentru neplată poate fi declanşat de: a) tras; b) deţinătorul legal al cambiei; c) avalist; d) girant; e) beneficiar. 65. Preambulul contractului: a) nu are valoare contractuală, ci doar un caracter explicativ; b) reprezintă o scrisoare de intenţie şi un instrument de interpretare; c) reprezintă un instrument de interpretare şi o declaraţie generală de intenţii; d) are două funcţii: contractuală şi de scrisoare de intenţie; e) are o funcţie de interpretare şi una de cercetare a pieţei.
66. În cazul condiţiei de li vrare DES: a) cheltuielile trec de la exportator la importator în portul de destinaţie, iar riscurile în cel de expediţie; b) cheltuielile şi riscurile trec de la exportator la importator în portul de exped iţie; c) cheltuielile şi riscurile trec de la exportator la importator în portul de destina ţie, pe vas; d) cheltuielile şi riscurile trec de la exportator la importator pe chei în portul de expediţie; e) cheltuielile şi riscurile trec de la exportator la importator la destina ţie, pe chei;
11
67. În cadrul pregătirii mărfii pentru export, numărul coletelor în ordinea marcării lor se menţionează în: a) factura externă; b) factura consulară; c) factura pro forma; d) factura vamală; e) lista de colisaj. 68. Nivelul taxei de f orfetare in raport cu nivelul taxei de scontare este: a) egal; b) mai mare; c) mai mic; d) mult mai mic; e) egal. 69. În raport cu cambia în cazul biletului la ordin: a) emitentul cumulează funcţiile trăgătorului şi trasului; b) beneficiarul cumulează funcţiile trăgătorului şi trasului; c) emitentul cumulează funcţiile trasului şi beneficiarului; d) trăgătorul cumulează toate funcţiile; e) trăgătorul cumulează două funcţii. 70. Biletul la ordin presupune participarea la emiterea sa a: a) trei persoane (emitent, tras, beneficiar); b) patru persoane (emitent, trăgător, tras şi beneficiar); c) două persoane (emitent şi beneficiar); d) două bănci şi trasul; e) o bancă şi trasul. 71. În cazul biletului de ordin emitentul se obligă să plătească din momentul: a) acceptării; b) prescripţiei; c) emiterii; d) avalizării;plăţii. e) refuzului
72. Condiţia de livrare stipulată într-un contract de vânzare internaţională, în cazul în care exportatorul român predă marfa unui cărăuş la Curtici, iar importatorul străin organizează şi plăteşte transportul internaţional este: a) CIP Curtici b) FCA Curtici c) DDU Curtici d) EXW Curtici e) CPT Curtici
12
73. Nu poate fi plătit în numerar cecul: a) de călătorie; b) certificat; c) barat; d) de călătorie şi barat; e) acceptat. 74. Acreditivul irevocabil poate fi modificat sau anulat de: a) banca emitentă; b) banca beneficiarului; c) banca emitentă cu avizul probabil al beneficiarului; d) orice bancă; e) nu orice bancă.
75. Cererea de deschidere a acreditivului este adresată: a) de beneficiarul acreditivului băncii emitente a acreditivului; b) de ordonatorul acreditivului băncii beneficiare a acreditivului; c) de ordonatorul acreditivului băncii emitente a acreditivului; d) de banca comercială; e) de banca centrală. 76.banca Acreditivul fi modificat sau anulat de: a) emitentarevocabil fără avizpoate prealabil de la beneficiar; b) banca emitenta cu aviz prealabil de la beneficiar; c) beneficiar; d) importator; e) exportator. 77. Este avantajos pentru exportator acreditivul: a) domiciliat in tara importatorului; b) domiciliat in tara exportatorului; c) domiciliat intr-o tara terţă; d) divizibil; e) back to back 78. La importul unei mărfi în România cu plata prin acreditiv, deschiderea acreditivului se poate face de banca: a) exportatorului străin; b) importatorului român; c) importatorului străin; d) exportatorul roman; e) terţului. 79. Condiţiile “F”: presupun ca: a) vânzătorul să suporte toate cheltuielile şi riscurile aferente transportului mărfurilor până în ţara de destinaţie; b) vânzătorul să pună mărfurile la dispoziţia cumpărătorului în spaţii proprii; c) vânzătorul să suporte transportul şi asigurarea mărfii; d) vânzătorul să suporte transportul ; e) vânzătorul să livreze mărfurile unui cărăuş numit de cumpărător. 13
80. Exportatorul primeşte avans in cazul acreditivului : a) revolving; b) back to back; c) cu clauza rosie; d) transferabil; e) netransferabil. 81. Acreditivul cu plata diferată permite: a) amânarea plăţii la un anumit termen de la prezentarea documentelor; b) plata în momentul prezentării documentelor la bancă de către exportator; c) plata la prezentarea documentelor însoţite de cambii cu scadenţa la vedere sau la termen trase asupra importatorului; d) plata prin ordin de plată ; e) plata cash.
82. Condiţiile “D”: presupun ca: a) vânzătorul să suporte toate cheltuielile şi riscurile aferente transportului mărfurilor până în ţara de destinaţie; b) vânzătorul să pună mărfurile la dispoziţia cumpărătorului în spaţii proprii; c) vânzătorul să suporte transportul şi asigurarea mărfii; d) vânzătorul să suporte transportul; e) vânzătorul să livreze mărfurile unui cărăuş numit de cumpărător. 83. Certificatul de srcine este eliberat, de regul ă, de către: a) organele vamale din ţara exportatoare b) organele vamale din ţara importatoare c) camera de comerţ din ţara exportatoare d) camera de comerţ din ţara importatoare e) a,c 84. Condiţiile “C”: presupun ca: a) vânzătorul să suporte toate cheltuielile şi riscurile aferente transportului mărfurilor până în ţara de destinaţie; pună mărfurile la dispoz iţia cumpărătorului în spaţii proprii; b) vânzăătorul torulsăsă şi asigurarea mărfii; c) vânz suporte transportul d) vânzătorul să suporte transportul; e) vânzătorul să livreze mărfurile unui cărăuş numit de cumpărător.
85. Condiţiile “E”: presupun ca: a) vânzătorul să suporte toate cheltuielile şi riscurile aferente transportului mărfurilor până în ţara de destinaţie; b) vânzătorul să pună mărfurile la dispoziţia cumpărătorului în spaţii proprii; c) vânzătorul să suporte transportul şi asigurarea mărfii; d) vânzătorul să suporte transportul ; e) vânzătorul să livreze mărfurile unui cărăuş numit de cumpărător.
14
86. Mandatul de î ncasare în cazul incassoului documentar este dat de: a) exportator; b) importator; c) banca importatorului; d) banca beneficiarului; e) banca intermediarului. 87. Remiterea documentelor contra plată se utilizează în cazul: a) scrisorii comerciale de credit; b) incassoului documentar; c) acreditivului documentar cu plata la vedere; d) acreditivului cu clauza roşie; e) acreditivului revocabil. 88. Remiterea documentelor contra acceptare presupune includerea in setul de documente a: a) unei trate; b) unui cec; c) unui ordin de plată; d) unui bilet la ordin; e) unui acreditiv. 89. O ofertă fermă, odată ce a fost acceptată de către destinatar devine: a) un act unilateral de voinţă; b) o ofertă cu termen de opţiune; c) o contraofertă; d) o bază de negocieri; e) un contract încheiat. 90. În cazul unui contract de vânzare internaţională, dovada cantităţii livrate se face, în general, prin: a) documentul de expediţie; b) documentul de transport; c) certificatul de srcine; d) certificatul deăcalitate e) factura extern .
91. Modalitatea de livrare se referă la: a) faptul că livrarea se face direct sau indirect către importatorul final; b) faptul că livrarea se poate face pe cale maritim ă, terestră, aeriană; c) faptul că livrarea se poate face global sau în tranşe; d) data la care urmează să aibă loc livrarea; e) momentul şi locul trecerii cheltuielilor şi riscurilor de la exportator la importator.
15
92. În cazul unui contract de vânzare interna ţională, în care se prevede condiţia de livrare FOB Constanţa, conform uzanţelor: a) exportatorul român navloseşte vasul de transport şi plăteşte asigurarea; b) exportatorul străin navloseşte vasul de transport şi plăteşte asigurarea; c) importatorul român navloseşte vasul de transport şi plăteşte asigurarea; d) importatorul străin navloseşte vasul de transport şi plăteşte asigurarea; e) importatorul român navloseşte vasul de transport dar nu plăteşte asigurarea. 93. Preţul contractual poate fi modificat de regulă prin renegociere în cazul în care în contract a fost inserată clauza: a) preţului escaladat; b) marfă; c) de revizuire a preţului; d) fără nici o clauz ă; e) de indexare. 94. Acreditivul cu plata prin negociere permite: a) amânarea plăţii la un anumit termen de la prezentarea documentelor; b) plata în momentul prezentării documentelor la bancă de către exportator; c) plata la prezentarea documentelor înso ţit e de cambii cu scadenţa la vedere sau la termen trase asupra importatorului; d) plata prin ordin de plată ; e) plata cash. 95. În condiţia de livrare CIF: a) cheltuielile şi riscurile trec de la exportator la importator în portul de expediţie; b) cheltuielile şi riscurile trec de la exportator la importator în portul de destinaţie; c) cheltuielile trec în portul de expediţie şi riscurile trec în portul de destinaţie; d) cheltuielile trec în portul de destinaţie şi riscurile în portul de expediţie; e) cheltuielile trec asupra importatorului odată cu riscurile. 96. În cazul unui contract de vânzare internaţională, dovada srcinii m ărfii se face prin: iţie; a) b) documentul documentul de de exped transport; c) certificatul de srcine; d) certificatul de calitate; e) factura externă.
97. Importatorul este finanţat în cazul acreditivului: a) revolving; b) cu plata la vedere; c) cu plata diferată; d) domiciliat în ţara exportatorului; e) cu clauză roşie.
16
98. Documentul care serveşte la organizarea transportului mărfurilor până la frontiera vamală a ţării exportatoare şi la efectuarea formalităţilor vamale de export este: a) scrisoarea de trăsură internaţională; b) nota comandă conosament; c) cerere de tonaj; d) conosamentul; e) dispoziţia de transport şi vămuire. 99. Marcarea mărfurilor la export reprezintă o obligaţie a: a) firmei de expediţie; b) cărăuşului; c) producătorului; d) asigurătorului; e) intermediarului. 100. Firma specializată în efectuarea ansamblului operaţiunilor necesare pentru ca marfa să ajungă la destinaţie se numeşte: a) transportator (cărăuş); b) asigurător; c) expeditor; d) comisionar în vamă; e) exportator. 101. În cazul unui acreditiv documentar, banca emitentă a acreditivului are drept garanţie: a) cambia acceptată de importator; b) avalul dat de un terţ; c) o scrisoare de garanţie bancară; d) gajul asupra documentelor de livrare; e) proprietatea asupra mărfii. 102. În cazul incasso-ului documentar în varianta documente contra plată: a) importatorul primeşte documentele de la bancă dacă declară că le acceptă pentru plată; b) importatorul prime primeşşte te documentele documentele de delalabanc bancăăşi,îndupă urmaridicarea acceptărm ii ăunei c) importatorul rfii, cambii; achită factura; d) importatorul primeşte documentele de la bancă numai dacă prezintă o scrisoare de bonitate; e) importatorul primeşte documentele de la bancă numai după achitarea facturii.
103. Dacă în acreditiv nu s-a precizat termenul de predare a documentelor la bancă, acesta este considerat: a) imediat după emiterea documentelor de transport; b) 21 de zile de la emiterea documentelor de transport; c) nelimitat; d) 30 de zile de la emiterea documentelor de transport; e) 30 de zile de la livrare;
17
104. Acreditivul documentar reînnoibil (revolving): a) autorizează banca plătitoare să efectueze un avans de fonduri către beneficiar înainte de expedierea mărfurilor; b) plata documentelor nu se face în momentul prezentării acestora la bancă de către beneficiar, ci la o dat ă ulterioară, menţionată în acreditiv; c) beneficiarul poate cere băncii plătitoare să permită utilizarea acreditivului în totalitate sau parţial de către unul sau mai mulţi terţi; d) este deschis pentru o anumit ă valoare (tranşă); e) la prezentarea documentelor este plătit.
105. Importatorul îl finanţează pe exportator în cazul acreditivului: a) revolving; b) cu plata la vedere; c) cu plata diferată; d) domiciliat în ţara exportatorului; e) cu clauză roşie. 106. Din punct de vedere al exportatorului, cel mai avantajos este: a) acreditivul documentar irevocabil neconfirmat, domiciliat într-o ţară terţă şi cu plata la termen; b) acreditivul documentar irevocabil şi confirmat, domiciliat într-o ţară terţă şi cu plata prin negociere; c) acreditivul documentar irevocabil şi confirmat, domiciliat în ţara sa şi cu plata la termen; d) acreditivul documentar irevocabil şi confirmat, domiciliat în ţara sa şi cu plata la vedere; e) acreditivul documentar irevocabil neconfirmat, domiciliat în ţara sa şi cu plata la termen. 107. Poate fi modificat sau anulat de către banca emitentă în orice moment şi fără avizarea prealabilă a beneficiarului: a) acreditivul irevocabil; b) acreditivul irevocabil confirmat; c) acreditivul revocabil; d) acreditivul irevocabil confirmat domiciliat în ţara exportatorului; e) acreditivul irevocabil confirmat domiciliat în ţara importatorului. 108. Incasso-ul documentar este: a) o dispoziţie de plată dată de exportator băncii sale; b) o dispoziţie de plată dată de importator băncii sale; c) o dispoziţie de încasare dată de exportator băncii sale; d) o dispoziţie de încasare dată de importator băncii sale; e) un angajament de plată luat de banca importatorului. 109. În operaţiunile de reexport se pot utili za acreditivele: a) reînnoibile (revolving); b) reciproce; c) subsidiare (back to back); d) revocabile; e) la predarea mărfii (cash on delivery).
18
110. Ce presupune acreditivul cu clauză roşie : a) autorizează banca plătitoare să efectueze un avans de fonduri către beneficiar înainte de expedierea mărfurilor; b) plata documentelor nu se face în momentul prezentării acestora la bancă de către beneficiar, ci la o dat ă ulterioară, menţionată în acreditiv; c) beneficiarul poate cere băncii plătitoare să permită utilizarea acreditivului în totalitate sau parţial de către unul sau mai mulţi terţi; d) este deschis pentru o anumit ă valoare (tranşă); e) la prezentarea documentelor este plătit. 111. Ce presupune acreditivul transferabil: a) autorizează banca plătitoare să efectueze un avans de fonduri către beneficiar înainte de expedierea mărfurilor; b) plata documentelor nu se face în momentul prezentării acestora la bancă de către beneficiar, ci la o dat ă ulterioară, menţionată în acreditiv; c) beneficiarul poate cere băncii plătitoare să permită utilizarea acreditivului în totalitate sau parţial de către unul sau mai mulţi terţi; d) este deschis pentru o anumit ă valoare (tranşă); e) la prezentarea documentelor este plătit. 112. Scrisoarea de credit comercială presupune: a) autorizarea băncii plătitoare să efectueze un avans de fonduri către beneficiar înainte de expedierea mărfurilor; b) plata documentelor nu se face în momentul prezentării acestora la bancă de către beneficiar, ci la o dat ă ulterioară, menţionată în acreditiv; c) angajarea băncii emitente irevocabil faţă de exportator să onoreze cambiile trase asupra ei de către acesta; d) este deschisă pentru o anumită valoare (tranşă); e) prezentarea documentelor la plată. 113. Scrisoarea de credit este avantajoasă: a) numai pentru importator; b) numai pentru exportator; c) pentru importator cât şi pentru exportator; d) atât pentru bancă ; e) pentru intermediar.
114. Ordinul de plată reprezintă: a) dispoziţia dată de ordonator unei bănci de a plăti o sumă determinată beneficiarului; b) dispoziţia dată de bancă importatorului; c) dispoziţia dată de bancă exportatorului; d) plata prin scrisoare de credit; e) plata prin intermediar.
19
115. Principala funcţie a cecului este cea de instrument de plată: a) la vedere; b) la termen; c) în tranşe; d) la vedere şi la termen; e) prin intermediar. 116. Cecul certificat presupune: a) emiterea directă de către banca debitorului; b) eliberarea şi a unei cărţi de garanţie; c) garantarea provizionului de către banca emitentă; d) plata la termen; e) plata prin intermediar. 117. Cecul bancar presupune: a) emiterea directă de către banca debitorului; b) eliberarea şi a unei cărţi de garanţie; c) garantarea provizionului de către banca emitentă; d) plata la termen; e) plata prin intermediar. 118. Eurocecurile presupun: a) emiterea directă de către banca debitorului; b) eliberarea şi a unei cărţi de garanţie; c) garantarea provizionului de către banca emitentă; d) plata la termen; e) plata prin intermediar. 119. Cecul de călătorie reprezintă: a) un cec de valori fixe, emis de b ănci şi cumpărat de turişti în vederea achitării diverselor cheltuieli cu numerar; b) un cec de valori fixe, emis de bănci şi cumpărat de turişti în vederea achitării diverselor cheltuieli fără a folosi numerar; c) provizionului de către banca emitentă; d) garantarea plata la termen; e) plata prin intermediar.
120. Atributele cambiei sunt: a) mijloc de plată; b) mijloc de creditare; c) mijloc de garantare; d) mijloc de obţinere de fonduri băneşti; e) a,b,c,d.
20
121. Plata în avans este tehnica de plat ă cea mai sigură pentru: a) exportator; b) importator ; c) exportator şi importator; d) intermediar; e) bancă. 122. Care mijloc de plat ă este mai riscant pentru i mportator?: a) incasso-ul documentar; b) plata la livrare; c) plata contra factură; d) plata la predarea m ărfii; e) plata în avans.
123. În practica tratativelor concesia înseamnă: a) renunţarea unilaterală de către una din părţi la una sau mai multe din poziţiile susţinute, în scopul creării condiţiilor pentru o înţelegere; b) acordarea de avantaje reciproce pentru a se facilita realizarea acordului de voinţă; c) activitatea desfăşurată în vederea convingerii partenerului în legătură cu seriozitatea ofertei; d) retragerea nejustificată a unor avantaje oferite anterior; e) oferirea unui avantaj cel pu ţin echivalent cu minusurile din ofert ă sesizate de către partener. 124. Argumentaţia reprezintă: a) prezentarea în faţa interlocutorului a tuturor elementelor necesare, nici mai multe nici mai puţine; b) evitarea superlativelor, a formulelor artificiale, a unor recomandări prea generale; c) renunţarea unilaterală de către una din părţi la una sau mai multe din poz iţiile susţinute; d) determinarea formulării de întrebări şi răspunsuri; e) A(a,b), B(a,b,c), C(a,b,d). 125. Obiecţiile de formă: a) exprimă poziţii insurmontabile; b) exprimă poziţii insurmontabile, şi se fac din raţiuni tactice; ţiuni tactice; c) sesefacfacdin iţiii insurmontabile, şi nu ţiuni tactice; d) nu nu exprim exprimăă poz poziţi insurmontabile, dar dinrara e) pot în mod decisiv să du că la succes.
126. Conducerea colectivă este: a. o expresie a democratismului vieţii social-economice existente în unele ţări, porneşte de la premise că fenomenele contemporane sunt deosebit de complexe, astfel încât probabilitatea apariţiei erorilor în cazul luării deciziilor individuale este foarte ridicată, b. constă într-un ansamblu de eforturi şi studii aprofundate făcute periodic în scopul detectării cu anticipaţie a problemelor generale ce pot să apară în conducerea unei întreprinderi, c. esenţial este efortul de înnoire continuă a activităţii întreprinderii; această înnoire trebuie să se facă întotdeauna în concordanţă cu cerinţele mediului ambiant, d. are în vedere totodat ă şi pregătirea de soluţii concrete, acestea fiind concretizate de cele mai multe ori în programe de acţiune de lungă durată, e. are în vedere o formulare judicioasă a obiectivului unităţii economice prin precizarea elementelor care urmează a fi evaluate în fiecare domeniu de activitate, şi prin precizarea etalonului folosit, 21
127. Conducerea participativă este: a. o expresie a democratismului vieţii social-economice existente în unele ţări, porneşte de la premisa că fenomenele contemporane sunt deosebit de complexe, astfel încât probabilitatea apariţiei erorilor în cazul luării deciziilor individuale este foarte ridicată, b. porneşte de la ideea participării directe sau prin colective cât mai largi la conducerea oricărei entităţi economice. Aceasta se doreşte a fi o form ă modernă de management şi de acţiune, ea îmbrăcând diferite particularităţi de la o ţară la alta. c. esenţial este efortul de înnoire continuă a activităţii întreprinderii; această înnoire trebuie să se facă întotdeauna în concordanţă cu cerinţele mediului ambiant, d. are în vedere totodată şi pregătirea de soluţii concrete, acestea fiind concretizate de cele mai multe ori în programe de acţiune de lungă durată, e. are în vedere o formulare judicioas ă a obiectivului unităţii economice prin precizarea elementelor care urmează a fi evaluate în fiecare domeniu de activitate, şi prin precizarea etalonului folosit
128. Conducerea previzionară este: a. o expresie a democratismului vieţii social-economice existente în unele ţări, porneşte de la premisa că fenomenele contemporane sunt deosebit de complexe, astfel încât probabilitatea apariţiei erorilor în cazul luării deciziilor individuale este foarte ridicată, b. constă într-un ansamblu de eforturi şi studii aprofundate făcute periodic în scopul detectării cu anticipaţie a problemelor generale ce pot să apară în conducerea unei întreprinderi, ţial este efortul nuă c. esen de înnoire conti a mediului activităţii ambiant,are întreprinderii; înnoireă trebuie se fac ă întotdeauna în concordan ţă cu cerin ţele în aceast vedereă totodat şi pregăsă tirea de soluţii concrete, acestea fiind concretizate de cele mai multe ori în programe de acţiune de lungă durată, d. are în vedere o formulare judicioasă a obiectivului unităţii economice prin precizarea elementelor care urmează a fi evaluate în fiecare domeniu de activitate, precum şi prin precizarea etalonului folosit în evaluare e. este folosita doar în cazul ivirii unor probleme noi a căror soluţionare presupune antrenarea unor compartimente din cadrul unităţii economice, dar şi a unor specialişti din afara ei. Această conducere presupune planificarea strategică a dezvoltării întreprinderii, planificare cre necesită la rândul ei scenarii alternative care iau în considerare atât problemele interne, cât şi probleme generale ale mediului în care unitatea îşi dezvoltă activitatea.
129. Conducerea prin in ovare este: a. o expresie a democratismului vieţii social-economice existente în unele ţări, porneşte de la premisa că fenomenele contemporane sunt deosebit de complexe, astfel încât probabilitatea apariţiei erorilor în cazul luării deciziilor individuale este foarte ridicată, b. constă într-un ansamblu de eforturi şi studii aprofundate făcute periodic în scopul detectării cu anticipaţie a problemelor generale ce pot să apară în conducerea unei întreprinderi, c. esenţial este efortul de înnoire continuă a activităţii întreprinderii; această înnoire trebuie să se facă întotdeauna în concordanţă cu cerinţele mediului ambiant., d. are în vedere o formulare judicioasă a obiectivului unităţii economice prin precizarea elementelor care urmează a fi evaluate în fiecare domeniu de activitate, precum şi prin precizarea etalonului folosit în evaluare e. este folosita doar în cazul ivirii unor probleme noi a căror soluţionare presupune antrenarea unor compartimente din cadrul unităţii economice, dar şi a unor specialişti din afara ei. Această conducere presupune planificarea strategică a dezvoltării întreprinderii, planificare cre necesită la rândul ei scenarii alternative care iau în considerare atât problemele interne, cât şi probleme generale ale mediului în care unitatea îşi dezvoltă activitatea. 22
130. Conducerea pe bază de proiecte este: a. o expresie a democratismului vieţii social-economice existente în unele ţări, porneşte de la premisa că fenomenele contemporane sunt deosebit de complexe, astfel încât probabilitatea apariţiei erorilor în cazul luării deciziilor individuale este foarte ridicată, b. constă într-un ansamblu de eforturi şi studii aprofundate făcute periodic în scopul detectării cu anticipaţie a problemelor generale ce pot să apară în conducerea unei întreprinderi, c. esenţial este efortul de înnoire continuă a activităţii întreprinderii; această înnoire trebuie să se facă întotdeauna în concordanţă cu cerinţele mediului ambiant., d. are în vedere o formulare judicioasă a obiectivului unităţii economice prin precizarea elementelor care urmează a fi evaluate în fiecare domeniu de activitate, precum şi prin precizarea etalonului folosit în evaluare e. este folosita doar în cazul ivirii unor probleme noi a căror soluţionare presupune antrenarea unor compartimente din cadrul unităţii economice, dar şi a unor specialişti din afara ei. Această conducere presupune planificarea strategică a dezvoltării întreprinderii, planificare care necesit ă la rândul ei scenarii alternative care iau în considerare atât problemele interne, cât şi probleme generale ale mediului în care unitatea îşi dezvoltă activitatea. 131. Conducerea prin obiective este: a. o expresie a democratismului vieţii social-economice existente în unele ţări, porneşte de la premisa că fenomenele contemporane sunt deosebit de complexe, astfel încât probabilitatea apariţiei erorilor în cazul luării deciziilor individuale este foarte ridicată, b. constă într-un ansamblu de eforturi şi studii aprofundate făcute periodic în scopul detectării cu anticipaţie a problemelor generale ce pot să apară în conducerea unei întreprinderi, c. esenţial este efortul de înnoire continuă a activităţii întreprinderii; această înnoire trebuie să se facă întotdeauna în concordanţă cu cerinţele mediului ambiant., d. are în vedere o formulare judicioasă a obiectivului unităţii economice prin precizarea elementelor care urmează a fi evaluate în fiecare domeniu de activitate, precum şi prin precizarea etalonului folosit în evaluare e. este folosita doar în cazul ivirii unor probleme noi a căror soluţionare presupune antrenarea unor compartimente din cadrul unităţii economice, dar şi a unor specialişti din afara ei. Această conducere presupune planificarea strategică a dezvoltării întreprinderii, planificare care necesit ă la rândul ei scenarii alternative care iau în considerare atât problemele interne, cât şi probleme generale ale mediului în care unitatea îşi dezvoltă activitatea.
132. Conducerea prin rezultate este: a. porneşte de la o serie de supoziţii cu privire la rapoartele ce se stabilesc între rezultatul unităţii economice şi efortul făcut de ea în acest scop. Această metodă urmăreşte asigurarea eficienţei activităţii care se află în curs de des făşurare. b. constă într-un ansamblu de eforturi şi studii aprofundate făcute periodic în scopul detectării cu anticipaţie a problemelor generale ce pot să apară în conducerea unei întreprinderi, c. esenţial este efortul de înnoire continuă a activităţii întreprinderii; această înnoire trebuie să se facă întotdeauna în concordanţă cu cerinţele mediului ambiant., d. are în vedere o formulare judicioasă a obiectivului unităţii economice prin precizarea elementelor care urmează a fi evaluate în fiecare domeniu de activitate, precum şi prin precizarea etalonului folosit evaluare e. are înînvedere o formulare judicioas ă a obiectivului unităţii economice prin precizarea elementelor care urmează a fi evaluate în fiecare domeniu de activitate, precum şi prin precizarea etalonului folosit în evaluare 23
133. Conducerea prin excepţie este: a. porneşte de la o serie de supoziţii cu privire la rapoartele ce se stabilesc între rezultatul unităţii economice şi efortul făcut de ea în acest scop. Această metodă urmăreşte asigurarea eficienţei activităţii care se află în curs de des făşurare. b. constă într-un ansamblu de eforturi şi studii aprofundate făcute periodic în scopul detectării cu anticipaţie a problemelor generale ce pot să apară în conducerea unei întreprinderi, c. esenţial este efortul de înnoire continuă a activităţii întreprinderii; această înnoire trebuie să se facă întotdeauna în concordanţă cu cerinţele mediului ambiant., d. are în vedere faptul că diferitele nivele ierarhice superioare sunt informate numai cu privire la acele obiective care nu au fost realizate corespunz ător sau la timp e. are în vedere o formulare judicioas ă a obiectivului unităţii economice prin precizarea elementelor care urmează a fi evaluate în fiecare domeniu de activitate, şi prin precizarea etalonului folosit 134. Definirea şi delimitarea pieţelor de desfacere ca funcţie a managementului ştiinţi fic în relaţiile economice internaţionale are in vedere:
a. determinarea de către exportator a sferei cumpărătorilor potenţiali, b. determinarea factorilor motivaţionali, c. adaptarea operativa la toate cond iţiile şi modificările care apar pe piaţă, d. selectarea canalelor de distribuţie optime, managerii trebuie să aib ă în vedere gradul de acoperire optimă a pieţei externe, să ărească modul de comportare a produselor la consumato r şi de asemenea, el trebuie să e. nă operativ interviurm pentru înlăturarea oricăror deficienţe post-tranzacţionale
135. Determinarea mobilurilor de achiziţie a cumpărătorilor ca funcţie a managementului ştiinţific în relaţiile economice internaţionale are in vedere;
a. determinarea de
către exportator a sferei cumpărătorilor potenţiali, b. determinarea factorilor motivaţionali c. adaptarea operativa la toate cond iţiile şi modificările care apar pe piaţă; d. selectarea canalelor de distribuţie optime, managerii trebuie să aib ă în vedere gradul de acoperire optimă a pieţei externe; e. să urmărească modul de comportare a produselor la consumato r şi de asemenea, el trebuie să intervină operativ pentru înlăturarea oricăror deficienţe post-tranzacţionale.
136. Adaptarea produsului la cerinţele pieţei ca funcţe a managementului ştiinţi fic în relaţiile economice internaţionale are in vedere:
a. determinarea de către exportator a sferei cumpărătorilor potenţiali, b. determinarea factorilor motivaţionali, c. adaptarea operativa la toate condiţiile şi modificările care apar pe piaţă, d. selectarea canalelor de distribuţie optime, managerii trebuie să aib ă în vedere gradul de acoperire optimă a pieţei externe, e. să urmărească modul de comportare a produselor la consumato r şi de asemenea, el trebuie să intervină operativ pentru înlăturarea oricăror deficienţe post-tranzacţionale
24
137. Distribuţia produsului ca funcţe a managementului ştii nţific în relaţiile economice
internaţionale are in vedere: a. determinarea de către exportator a sferei cumpărătorilor potenţiali, b. determinarea factorilor motivaţionali, c. adaptarea operativa la toate cond iţiile şi modificările care apar pe piaţă, d. selectarea canalelor de distribuţie optime, managerii trebuie să aib ă în vedere gradul de acoperire optimă a pieţei externe, e. să urmărească modul de comportare a produselor la consumato r şi de asemenea, el trebuie să intervină operativ pentru înlăturarea oricăror deficienţe post-tranzacţionale
138. Asigurarea comunicării cu consumatorii ca funcţe a managementului ştiinţi fic în relaţiile economice internaţionale are in vedere:
a. determinarea de către exportator a sferei cumpărătorilor potenţiali, b. determinarea factorilor motivaţionali, c. adaptarea operativa la toate cond iţiile şi modificările care apar pe piaţă, d. selectarea canalelor de distribuţie optime, managerii trebuie să aib ă în vedere gradul de acoperire optimă a pieţei externe, e. are in vedere comunicarea dintre exportator şi importatorul potenţial
139. Negocierea şi contractarea tranzacţiilor de comerţ exterior ca f uncţe a managementului ştiinţific în relaţiile economice internaţionale are in vedere:
a. determinarea de către exportator a sferei cumpărătorilor potenţiali, b. determinarea factorilor motivaţionali, c. adaptarea operativa la toate cond iţiile şi modificările care apar pe piaţă, d. selectarea canalelor de distribuţie optime, managerii trebuie să aib ă în vedere gradul de acoperire optimă a pieţei externe, e. are in vedere acţiunile care se desfăşoară încă din momentul în care se stabile şte un prim contact între cei doi parteneri şi continuă cu acţiunile care au în vedere transferul propriu-zis al proprietăţii
140. Desfăşurarea acţiunilor post-tranzacţionale ca funcţe a managementului ştiinţi fic în relaţiile economice internaţionale are in vedere:
a. determinarea de către exportator a sferei cumpărătorilor potenţiali,
b. determinarea factorilor motivaţionali, c. adaptarea operativa la toate cond iţiile şi modificările care apar pe piaţă, d. selectarea canalelor de distribuţie optime, managerii trebuie să aib ă în vedere gradul de acoperire optimă a pieţei externe, e. are in vedere analiza modului de comportare a produselor la consumator .
25
141. Managementul internaţional analizeaza mai multe tipuri de structuri organizatorice. Dintre acestea amintim: a. structura ierarhic-liniară, structura administrativa, structura funcţională, structura ierarhic – funcţională, structura staff and line, b. structura ierarhic-liniară, structura funcţională, structura ierarhic – funcţională, c. structura ierarhic-liniară, structura administrativa, structura funcţională, structura ierarhic – funcţională, d. structura ierarhic-liniară, structura staff and line, e. structura administrativa, structura funcţională, structura ierarhic – funcţională, structura staff and line.
142. . Structura ierarhic-liniară (administrativă) are la baza principiul potrivit caruia : a. la fiecare nivel ierarhic, un subordonat primeşte ordine de la un singur şef căruia I se subordonează şi căruia îi raportează rezultatele acţiunilor realizate, b. este tipul de structură care permite legături permanente între compartimentele aflate la acelaşi nivel ierarhic, c. presupune că la fiecare nivel ierarhic sarcinile sunt divizate pe specialişti care au deplină autoritate asupra celorlalte niveluri ierarhice inferioare, d. nu permite o bună coordonare a strategiilor şi a acţiunilor întreprinse, o eficientă folosire a specialiştilor, e. păstrează utilizarea specialiştilor în aparatul de conducere, şi totodată menţine autoritatea ierarhiei liniare. 143. . Structura funcţională are la baza principiul potrivit caruia : a. la fiecare nivel ierarhic, un subordonat primeşte ordine de la un singur şef căruia i se subordonează şi căruia îi raportează rezultatele acţiunilor realizate, b. este tipul de structură care permite legături permanente între compartimentele aflate la acelaşi nivel ierarhic, c. presupune că la fiecare nivel ierarhic sarcinile sunt divizate pe speciali şti care au deplină autoritate asupra celorlalte niveluri ierarhice inferioare, d. nu permite o bună coordonare a strategiilor şi a acţiunilor întreprinse, o eficientă folosire a specialiştilor, e. păstrează utilizarea specialiştilor în aparatul de conducere, şi totodată menţine autoritatea ierarhiei liniare. ierarhic – funcţională (staff and line) are la baza principiul potrivit caruia : 144. . Structura a. la fiecare nivel ierarhic, un subordonat primeşte ordine de la un singur şef căruia i se subordonează şi căruia îi raportează rezultatele acţiunilor realizate, b. este tipul de structură care permite legături permanente între compartimentele aflate la acelaşi nivel ierarhic, c. presupune că la fiecare nivel ierarhic sarcinile sunt divizate pe speciali şti care au deplină autoritate asupra celorlalte niveluri ierarhice inferioare, d. nu permite o bună coordonare a strategiilor şi a acţiunilor întreprinse, o eficientă folosire a specialiştilor, e. păstrează utilizarea specialiştilor în aparatul de conducere, şi totodată menţine autoritatea ierarhiei liniare.
26
145 Exportul şi importul direct se realizeaza prin intermediul a. reprezentanţei, sucursala în străinătate, filialele în străinătate, societăţile comerciale proprii sau mixte, depozitele de mărfuri şi piese de schimb, expoziţii cu magazine cu desfacere implantate în străinătate, b. reprezentanţei, biroul comercial, sucursala în străinătate, filialele în străinătate, comerciale proprii sau mixte, depozitele de mărfuri şi piese de schimb, expoziţii cu magazine cu desfacere implantate în st răinătate, c. reprezentanţei, case comerciale, sucursala în str ăinătate, filialele în străinătate,
vânzare şi societăţile vânzare şi societăţile
comerciale proprii sau mixte, depozitele de mărfuri şi piese de schimb, expoziţii cu vânzare şi magazine cu desfacere implantate în st răinătate, d. reprezentanţei, case de confirmare, sucursala în st răinătate, filialele în străinătate, societăţile comerciale proprii sau mixte, depozitele de mărfuri şi piese de schimb, expoziţii cu vânzare şi magazine cu desfacere implantate în st răinătate, e. firme de comert exterior, biroul comercial, sucursala în străinătate, filialele în străinătate, societăţile comerciale proprii sau mixte, depozitele de m ărfuri şi piese de schimb, expoziţii cu vânzare şi magazine cu desfacere implantate în străinătate,
146. Avantajele dezvoltării unui aparat propriu de comer ţ constau în principal în următoarele: a. oferă producătorilor posibilitatea de a participa la însuşirea profitului comercial, b. oferă producătorilor posibilitatea de a participa la î nsuşirea profitului comercial, asigur ă producătorilor condiţii suplimentare de promovare a mărcii de fabrică, c. oferă exportatorilor posibilitatea de î nsuşirea a profitului comercial, menţin un contact direct cu piaţa, asigură producătorilor condiţii suplimentare de promovare a mărcii de fabrică si pentru adaptarea in permanenta a stucturii organizatorice la cerintele pietii, d. oferă exportatorilor posibilitatea de î nsuşirea a profitului comercial, asigură producătorilor condiţii suplimentare de promovare a m ărcii de fabrică si pentru adaptarea in permanenta a stucturii organizatorice la cerintele pietii, e. oferă producătorilor posibilitatea de a participa la însuşirea profitului comercial, menţin un contact direct cu piaţa, asigură producătorilor condiţii suplimentare de promovare a m ărcii de fabrică 147. Dezantajele dezvoltării unui aparat propriu de comerţ constau în principal în următoarele: a. presupune cheltuieli de comercializare ridicate dar ofer ă producătorilor posibilitatea de a participa la însuşirea profitului comercial, b. oferă producătorilor posibilitatea de a participa la î nsuşirea profitului comercial, asigur ă producătorilor condiţii suplimentare de promovare a mărcii de fabrică, c. oferă exportatorilor posibilitatea de î nsuşirea a profitului comercial, menţin un contact direct cu piaţa, asigură producătorilor condiţii suplimentare de promovare a mărcii de fabrică si pentru adaptarea in permanenta a stucturii organizatorice la cerintele pietii, d. apare riscul ca o mare parte din timpul managerului să fie alocat urmăririi modului în care se derulează afacerile externe ale întreprinderii în dauna preocup ărilor legate de probleme de producţie, oferăexportatorilor posibilitatea de î nsuşirea a profitului comercial, asigur ă producătorilor condiţii suplimentare de promovare a mărcii de fabrică si pentru adaptarea in permanenta a stucturii organizatorice la cerintele pietii, e. presupune cheltuieli de comercializare ridicate, riscurile activitatii de comert exterior se resfrang asupra întregii întreprinderi, apare riscul ca o mare parte din timpul managerului s ă fie alocat urm ăririi modului în care se deruleaz ă afacerile externe ale întreprinderii în dauna preocupărilor legate de probleme de producţie 27
148. Reprezentanţa (delegatul exportatorului – o persoană sau instituţie) : a. acţionează în baza mandatului firmei pe care o reprezint ă şi permite producătorului-exportator să fie în contact direct şi constant cu piaţa externă, b. este un compartiment operativ implantat în străinătate, ori de câte ori derularea operaţiunilor de comerţ exterior impune urmărirea produsului la utilizatorul final c. reprezintă un serviciu al unei întreprinderi implantat în străinătate, d. presupun existenţa unei entităţi comerciale cu personalitate juridică proprie, independente din punct de vedere financiar, dar care funcţionează în principiul conform deciziilor luate la nivelul societăţii mamă, e. sunt reprezentate de acele societ ăţi comerciale care se formează prin investiţii directe în străinătate
149. Biroul comercial este: a. acţionează în baza mandatului firmei pe care o reprezint ă şi permite producătorului-exportator să fie în contact direct şi constant cu piaţa externă, b. este un compartiment operativ implantat în st răinătate, ori de câte ori derularea operaţiunilor de comerţ exterior impune urmărirea produsului la utilizatorul final c. reprezintă un serviciu al unei întreprinderi implantat în străinătate, d. presupun existenţa unei entităţi comerciale cu personalitate juridică proprie, independente din punct de vedere financiar, dar care funcţionează în principiul conform deciziilor luate la nivelul societăţii mamă, e. sunt reprezentate de acele societ ăţi comerciale care se formează prin investiţii directe în străinătate 150. Sucursala în străinătate este: a. acţionează în baza mandatului firmei pe care o reprezint ă şi permite producătorului-exportator să fie în contact direct şi constant cu piaţa externă, b. este un compartiment operativ implantat în străinătate, ori de câte ori derularea operaţiunilor de comerţ exterior impune urmărirea produsului la utilizatorul final c. reprezintă un serviciu al unei întreprinderi implantat în st răinătate, care depinde în întregime din punct de vedere financiar şi administrativ de societatea mamă, d. presupun existenţa unei entităţi comerciale cu personalitate juridică proprie, independente din punct de vedere financiar, dar care funcţionează în principiul conform deciziilor luate la nivelul ăţiireprezentate societ mamă, e. sunt de acele societ ăţi comerciale care se formează prin investiţii directe în străinătate
151. Filiala în străinătate este: a. acţionează în baza mandatului firmei pe care o reprezint ă şi permite producătorului-exportator să fie în contact direct şi constant cu piaţa externă, b. este un compartiment operativ implantat în străinătate, ori de câte ori derularea operaţiunilor de comerţ exterior impune urmărirea produsului la utilizatorul final c. reprezintă un serviciu al unei întreprinderi implantat în st răinătate, care depinde în întregime din punct de vedere financiar şi administrativ de societatea mamă, d. presupun existenţa unei entităţi comerciale cu personalitate juridică proprie, independente din punct de vedere financiar, dar care funcţionează în principiul conform deciziilor luate la nivelul societăţii mamă, e. sunt reprezentate de acele societ ăţi comerciale care se formează prin investiţii directe în străinătate 28
152. Societăţile comerciale proprii sau mixte sunt: a. acţionează în baza mandatului firmei pe care o reprezint ă şi permite producătorului-exportator să fie în contact direct şi constant cu piaţa externă, b. este un compartiment operativ implantat în străinătate, ori de câte ori derularea operaţiunilor de comerţ exterior impune urmărirea produsului la utilizatorul final c. reprezintă un serviciu al unei întreprinderi implantat în st răinătate, care depinde în întregime din punct de vedere financiar şi administrativ de societatea mamă, d. presupun existenţa unei entităţi comerciale cu personalitate juridică proprie, independente din punct de vedere financiar, dar care funcţionează în principiul conform deciziilor luate la nivelul societăţii mamă, e. sunt reprezentate de acele societ ăţi comerciale care se formează prin investiţii directe în străinătate. 153. Depozitele de mărfuri şi piese de schimb, expoziţii cu vânzare şi magazine cu desfacere implantate în străinătate sunt: a. acţionează în baza mandatului firmei pe care o reprezint ă şi permite producătorului-exportator să fie în contact direct şi constant cu piaţa externă, b. unităţi aparţinând reţelelor externe de comercializare sunt menite s ă realizeze în mod direct distribuţia informaţiei către consumatorii/utilizatorii finali c. reprezintă un serviciu al unei întreprinderi implantat în st răinătate, care depinde în întregime din punct de vedere financiar şi administrativ de societatea mamă, d. presupun existenţa unei entităţi comerciale cu personalitate juridică proprie, independente din punct de vedere financiar, dar care funcţionează în principiul conform deciziilor luate la nivelul societăţii mamă, e. sunt reprezentate de acele societ ăţi comerciale care se formează prin investiţii directe în străinătate. 154. Case comerciale sunt: a. acţionează în baza mandatului firmei pe care o reprezint ă şi permite producătorului-exportator să fie în contact direct şi constant cu piaţa externă, b. acele firme care pe de o parte cumpără mărfuri de la producători/angrosişti din ţara lor de srcine pe care apoi le revând în st răinătate c. reprezintă un serviciu al unei întreprinderi implantat în st răinătate, care depinde în întregime şi din punct de existen vedere ţfinanciar societatea mamăjuridic , ăţi comercialedecu ă proprie, independente din d. presupun a unei entitadministrativ personalitate punct de vedere financiar, dar care funcţionează în principiul conform deciziilor luate la nivelul societăţii mamă, e. sunt reprezentate de acele societ ăţi comerciale care se formează prin investiţii directe în străinătate.
29
155. Firme de comerţ exterior sunt: a. acţionează în baza mandatului firmei pe care o reprezint ă şi permite producătorului-exportator să fie în contact direct şi constant cu piaţa externă, b. lucrează în nume şi pe cont propriu şi achiziţionează mărfuri de pe piaţa internă pe care apoi le revând în străinătate c. reprezintă un serviciu al unei întreprinderi implantat în st răinătate, care depinde în întregime din punct de vedere financiar şi administrativ de societatea mamă, d. presupun existenţa unei entităţi comerciale cu personalitate juridică proprie, independente din punct de vedere financiar, dar care funcţionează în principiul conform deciziilor luate la nivelul societăţii mamă, e. sunt reprezentate de acele societ ăţi comerciale care se formează prin investiţii directe în străinătate.
156. Comercianţii angrosişti sunt: a. acţionează în baza mandatului firmei pe care o reprezint ă şi permite producătorului-exportator să fie în contact direct şi constant cu piaţa externă, b. lucrează în nume şi pe cont propriu şi achiziţionează mărfuri de pe piaţa internă pe care apoi le revând în străinătate c. reprezintă un serviciu al unei întreprinderi implantat în st răinătate, care depinde în întregime din punct de vedere financiar şi administrativ de societatea mamă, d. presupun existenţa unei entităţi comerciale cu personalitate juridică proprie, independente din punct de vedere financiar, dar care funcţionează în principiul conform deciziilor luate la nivelul societăţii mamă, e. sunt comercianţi cu ridicata care cumpără partizi mari de mărfuri pe care le depozitează şi apoi le revând în partizi mici detaili ştilor sau chiar unor întreprinderi industriale 157. Întreprinderile cu amănuntul sunt: a. acţionează în baza mandatului firmei pe care o reprezint ă şi permite producătorului-exportator să fie în contact direct şi constant cu piaţa externă, b. lucrează în nume şi pe cont propriu şi achiziţionează mărfuri de pe piaţa internă pe care apoi le revând în străinătate c. reprezintă un serviciu al unei întreprinderi implantat în st răinătate, care depinde în întregime din punct de vedere financiar şi administrativ de societatea mamă, ţa unei entităţi comerciale cu personalitate juridică proprie, independente din d. presupun existen punct de vedere financiar, dar care funcţionează în principiul conform deciziilor luate la nivelul societăţii mamă, e. sunt întreprinderi comerciale care îşi pot realiza parţial singure importul pe care apoi îl desfac pe piaţa internă
30
158. Organizaţiile cooperatiste sunt: a. acţionează în baza mandatului firmei pe care o reprezint ă şi permite producătorului-exportator să fie în contact direct şi constant cu piaţa externă, b. lucrează în nume şi pe cont propriu şi achiziţionează mărfuri de pe piaţa internă pe care apoi le revând în străinătate c. reprezintă un serviciu al unei întreprinderi implantat în st răinătate, care depinde în întregime din punct de vedere financiar şi administrativ de societatea mamă, d. presupun existenţa unei entităţi comerciale cu personalitate juridică proprie, independente din punct de vedere financiar, dar care funcţionează în principiul conform deciziilor luate la nivelul societăţii mamă, e. asociaţii de consumatori care se organizează în scopul cumpărării/desfacerii mărfurilor necesare consumului propriu fără intermedierea comercianţilor
159. Comisionarii sunt: a. sunt persoane fizice sau societăţi comerciale care participă la încheierea obligaţiilor în numele lor dar pe contul altuia, b. lucrează în nume şi pe cont propriu şi achiziţionează mărfuri de pe piaţa internă pe care apoi le revând în străinătate c. reprezintă un serviciu al unei întreprinderi implantat în st răinătate, care depinde în întregime din punct de vedere financiar şi administrativ de societatea mamă, ţa unei dar ăţi comerciale d. presupun existen entitcare personalitate juridică pdeciziilor roprie, independente din punct de vedere financiar, funcţioneazcu ă în principiul conform luate la nivelul societăţii mamă, e. asociaţii de consumatori care se organizează în scopul cumpărării/desfacerii mărfurilor necesare consumului propriu fără intermedierea comercianţilor
160. Case de confirmare sunt: a. sunt firme comisionare exportatoare care suplimentar îşi asigură riscul de creditare al cumpărătorului şi nu-i solicită acestuia din urmă dovezi privind posibilitatea de rambursare a creditelor, b. lucrează în nume şi pe cont propriu şi achiziţionează mărfuri de pe piaţa internă pe care apoi le revând în străinătate c. reprezintă un serviciu al unei întreprinderi implantat în st răinătate, care depinde în întregime din punct de vedere financiar şi administrativ de societatea mamă, d. presupun existenţa unei entităţi comerciale cu personalitate juridică proprie, independente din punct de vedere financiar, dar care funcţionează în principiul conform deciziilor luate la nivelul societăţii mamă, e. asociaţii de consumatori care se organizează în scopul cumpărării/desfacerii mărfurilor necesare consumului propriu fără intermedierea comercianţilor
31
161. Dezvoltarea relaţiilor economice internaţionale are ca obiectiv satisfacerea tuturor partenerilor comerciali, ceea ce presupune respectarea mai multor principii: a. principiul nediscriminarii, principiul egalităţii în drepturi a statelor lumii; principiul avantajului reciproc; respectarea suveranităţii şi independenţei naţionale a statelor partenere, b.principiul nediscriminarii, principiul avantajului reciproc; respectarea suveranităţii şi independenţei naţionale a statelor partenere, c. principiul nediscriminarii, principiul egalităţii în drepturi a statelor lumii; principiul avantajului reciproc; d. principiul egalităţii în drepturi a statelor lumii; principiul avantajului reciproc; respectarea suveranităţii şi independenţei naţionale a statelor partenere, e. principiul nediscriminarii, principiul egalităţii în drepturi a statelor lumii; respectarea suveranităţii şi independenţei naţionale a statelor partenere,
162.Clauza naţiunii celei mai favorizatoare are la baza principii care arata faptul ca : a. statele semnatare ale unor acorduri aplica principiul nediscriminarii, principiul egalit ăţii în drepturi a statelor lumii; principiul avantajului reciproc; respectarea suveranit ăţii şi independenţei naţionale a statelor partenere, b. statele semnatare ale unor acorduri în care este inclusă şi această clauză îşi oferă reciproc toate avantajele comerciale pe care le acordă sau le vor acorda în viitor ţărilor terţe, c. statele semnatare ale unor acorduri aplica principiul nediscriminarii, principiul egalit ăţii în drepturi a statelor lumii; principiul avantajului reciproc; d. statele semnatare ale unor acorduri aplica principiul egalităţii în drepturi a statelor lumii; principiul avantajului reciproc; respectarea suveranităţii şi independenţei naţionale a statelor partenere, e. statele semnatare ale unor acorduri aplica principiul nediscriminarii, principiul egalităţii în drepturi a statelor lumii; respectarea suveranităţii şi independenţei naţionale a statelor partenere 163.Clauza naţiunii celei mai favorizatoare poate imbraca urmatoarele forme: a. conditionata, neconditionata b. conditionata, neconditionata, de retorsiune, c. conditionata, neconditionata, cu preopinenti, d. conditionata, cu preopinenti, e. neconditionata, cu preopinenti, si „la latitudinea partilor”. 164.Clauza naţiunii se p oate acorda: a. in cadrul bilateral, in cadrul multilateral, b. conditionata, neconditionata, de retorsiune, c. conditionata, neconditionata, cu preopinenti, d. conditionata, cu preopinenti, e. neconditionata, cu preopinenti, si „la latitudinea partilor”.
32
165.Politica vamală cuprinde totalitatea reglementărilor care vizează intrările şi ie şirile de mărfuri în şi din ţară, şi implică: a. îndeplinirea formalităţil or vamale; control la trecerea frontierei; plata taxelor vamale b. îndeplinirea formalităţilor vamale; control la trecerea frontierei; incadrarea tarifara; eliberarea documentelor necesare; plata taxelor vamale, c. control la trecerea frontierei; incadrarea tarifara; eliberarea documentelor necesare; plata taxelor vamale, d. îndeplinirea formalităţilor vamale; incadrarea tarifara; eliberarea documentelor necesare; plata taxelor vamale, e. plata taxelor vamale, 166. Politica vamală se realizează în practică cu ajutorul: a. tarifelor vamale; b. tarifelor vamale; cod vamal; regulament vamal c. moratoriului vamal; cod vamal; regulament vamal d. taxelor de retorsiune; e. taxelor cu retinere la sursa 167. În cadrul politicii comerciale impunerea vamală joacă un rol principal îndeplinind o serie de funcţii: a. fiscala; b. fiscala si protectionista; c. fiscala, protectionista si de negociere; d. fiscala, protectionista, de negociere si de contractare; e. fiscala, protectionista, de negociere, de contractare si de urmarire a modului in care se deruleaza tranzactiile; 168. Taxele vamale sunt impozite care au o inciden ţă directă asupra preţurilor produselor ce fac obiectul comerţului exterior, ele având un rol de: a. protectie fiscala; b. protectie fiscala si nefiscala; c. de protejare a economiei; contribu ţie la creşterea venitului bugetar; contribuţie la redistribuirea veniturilor între diferite categorii de participan ţi la activităţile economice; influenţează raportul de ţăr ţ ăţ ară ţă schimb produse al ilor respective, balan a de pl i exterio , competitivitatea pe pia a diferitelor d. fiscala, protectionista, de negociere si de contractare; influen ţează raportul de schimb al ţărilor respective, balanţa de plăţi exterioară, competitivitatea pe piaţă a diferitelor produse e. fiscala, protectionista, de negociere, de contractare si de urmarire a modului in care se deruleaza tranzactiile; contribuţie la redistribuirea veniturilor între diferite categorii de participan ţi la activităţile economice
169. Clasificarea taxelor vamale după obiectul impunerii taxelor vamale: a. de import; de export; de tranzit, b. specifice; ad-valorem; mixte, c. autonome, conventionale, preferentiale, de retorsiune, compensatorii, d. simple, compuse, e. autonome, conventionale,
33
170. Clasificarea taxelor vamale după scopul impunerii taxelor vamale: a. de import; de export; de tranzit, b. specifice; ad-valorem; mixte, c.autonome, conventionale, preferentiale, de retorsiune, compensatorii, d. simple, compuse, e. protectioniste, fiscale 171. Clasificarea taxelor vamale după modul de percepere: a. de import; de export; de tranzit , b. specifice; ad-valorem; mixte, c. autonome, conventionale, preferentiale, de retorsiune, compensatorii, d. simple, compuse, e. protectioniste, fiscale
172. Clasificarea taxelor vamale după modul de fixare: a. de import; de export; de tranzit , b. specifice; ad-valorem; mixte, c. autonome, conventionale, preferentiale, de retorsiune, compensatorii, d. simple, compuse, e. protectioniste, fiscale 173. Incadrare tarifară reprezinta: a. cataloage care cuprind nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale şi care mai cuprind şi tarifele vamale percepute asupra fiecărui produs sau grupă de produse în parte, b. clasificarea mărfurilor în tarifele vamale, c. operaţia prin care se determină secţiunea sau capitolul sau poziţia sau subpoziţia tarifară şi a nivelurilor diferite a taxelor vamale pentru acela şi produs, d. reprezintă totalitatea dispoziţiilor (reglementărilor administrative) care au în vedere taxele vamale şi formalităţile de aplicare ale acestora e. reprezintă aria geografică pe care se aplică unui anumit regim vamal (este de cele mai multe ori reprezentată de teritoriul unei anumite ţări) 174. Tarifele vamale reprezinta: a. cataloage care cuprind nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale şi care mai şi tarifele vamale percepute asupra fie cărui produs sau grupă de produse în parte, cuprind b. clasificarea mărfurilor în tarifele vamale, c. operaţia prin care se determină secţiunea sau capitolul sau poziţia sau subpoziţia tarifară şi a nivelurilor diferite a taxelor vamale pentru acela şi produs, d. reprezintă totalitatea dispoziţiilor (reglementărilor administrative) care au în vedere taxele vamale şi formalităţile de aplicare ale acestora e. reprezintă aria geografică pe care se aplică unui anumit regim vamal (este de cele mai multe ori reprezentată de teritoriul unei anumite ţări)
34
175. Regimul vamal reprezinta: a. cataloage care cuprind nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale şi care mai cuprind şi tarifele vamale percepute asupra fiecărui produs sau grupă de produse în parte, b. clasificarea mărfurilor în tarifele vamale, c. operaţia prin care se determină secţiunea sau capitolul sau poziţia sau subpoziţia tarifară şi a nivelurilor diferite a taxelor vamale pentru acela şi produs, d. reprezintă totalitatea dispoziţiilor (reglementărilor administrative) care au în vedere taxele vamale şi formalităţile de aplicare ale acestora e. reprezintă aria geografică pe care se aplică unui anumit regim vamal (este de cele mai multe ori reprezentată de teritoriul unei anumite ţări)
176. Teritoriul vamal reprezinta: a. cataloage care cuprind nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale şi care mai cuprind şi tarifele vamale percepute asupra fiecărui produs sau grupă de produse în parte, b. clasificarea mărfurilor în tarifele vamale, c. operaţia prin care se determină secţiunea sau capitolul sau poziţia sau subpoziţia tarifară şi a nivelurilor diferite a taxelor vamale pentru acela şi produs, d. reprezintă totalitatea dispoziţiilor (reglementărilor administrative) care au în vedere taxele vamale şi formalităţile de aplicare ale acestora e. reprezintă aria geografică pe care se aplică unui anumit regim vamal (este de cele mai multe ori reprezentată de teritoriul unei anumite ţări) 177. Politica comercială netarifară reprezintă: a. cataloage care cuprind nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale şi care mai cuprind şi tarifele vamale percepute asupra fiecărui produs sau grupă de produse în parte, b. clasificarea mărfurilor în tarifele vamale, c. un complex de măsuri şi reglementări publice sau private (altele decât cele tarifare) menite să limiteze sau să împiedice fluxul internaţional de bunuri şi servicii, în vederea apărării pieţei interne de concurenţa străină sau în vederea echilibrării balanţei de plăţi, d. reprezintă totalitatea dispoziţiilor (reglementărilor administrative) care au în vedere taxele vamale şi formalităţile de aplicare ale acestora e. reprezintă aria geografică pe care se aplică unui anumit regim vamal (este de cele mai multe ori reprezentată de teritoriul unei anumite ţări) 178. Interdicţiile la i mport reprezinta: a. cataloage care cuprind nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale şi care mai cuprind şi tarifele vamale percepute asupra fie cărui produs sau grupă de produse în parte, b. urmaresc clasificarea mărfurilor în tarifele vamale, c. un complex de măsuri şi reglementări publice sau private (altele decât cele tarifare) menite să limiteze sau să împiedice fluxul internaţional de bunuri şi servicii, în vederea apărării pieţei interne de concurenţa străină sau în vederea echilibrării balanţei de plăţi, d. reprezintă totalitatea dispoziţiilor (reglementărilor administrative) care au în vedere taxele vamale şi formalităţile de aplicare ale acestora e. acele reglementări care interzic importul anumitor produse sau grupe de produse, total sau parţial pe o anumită perioadă de timp.
35
179. Contigentele la import reprezinta: a. reprezintă plafoane cantitative sau valorice stabilite în ceea ce priveşte importul anumitor produse sau grupe de produse b. urmaresc clasificarea mărfurilor în tarifele vamale, c. un complex de măsuri şi reglementări publice sau private (altele decât cele tarifare) menite să limiteze sau să împiedice fluxul internaţional de bunuri şi servicii, în vederea apărării pieţei interne de concurenţa străină sau în vederea echilibrării balanţei de plăţi, d. reprezintă totalitatea dispoziţiilor (reglementărilor administrative) care au în vedere taxele vamale şi formalităţile de aplicare ale acestora e. acele reglementări care interzic importul anumitor produse sau grupe de produse, total sau parţial pe o anumită perioadă de timp. 180. Licenţele de i mport reprezinta: a. reprezintă plafoane cantitative sau valorice stabilite în ceea ce priveşte importul anumitor produse sau grupe de produse b. urmaresc clasificarea mărfurilor în tarifele vamale, c. autorizaţii acordate de stat firmelor importatoare pentru un anumit produs sau grup de produse ce face obiectul importului şi care sunt acordate pe o anumită perioadă de timp; d. reprezintă totalitatea dispoziţiilor (reglementărilor administrative) care au în vedere taxele vamale şi formalităţile de aplicare ale acestora ăr reglement interzic importul anumitor produse sau grupe de produse, total sau parţial e. ă perioadiăcare pe acele o anumit de timp
181. Licenţele neautomate globale sunt: a. plafoane cantitative sau valorice stabilite în ceea ce priveşte importul anumitor produse sau grupe de produse b. acelea autorizaţii care sunt eliberate de stat şi au la bază contigentele globale c. autorizaţii acordate de stat firmelor importatoare pentru un anumit produs sau grup de produse ce face obiectul importului şi care sunt acordate pe o anumită perioadă de timp; d. totalitatea dispoziţiilor (reglementărilor administrative) care au în vedere taxele vamale şi formalităţile de aplicare ale acestora e. acele reglementări care interzic importul anumitor produse sau grupe de produse, total sau parţial pe o anumită perioadă de timp 182. Licenţele neautomate specifice sunt: a. plafoane cantitative sau valorice stabilite în ceea ce priveşte importul anumitor produse sau grupe de produse b. sunt acelea autorizaţii care sunt eliberate de stat şi au la bază contigentele globale c. autorizaţii acordate de stat firmelor importatoare pentru un anumit produs sau grup de produse ce face obiectul importului şi care sunt acordate pe o anumită perioadă de timp; d. totalitatea dispoziţiilor (reglementărilor administrative) care au în vedere taxele vamale şi formalităţile de aplicare ale acestora e. folosite în special pentru urmărirea şi realizarea contigentelor bilaterale la produsele pentru care ţara importatoare doreşte să asigure o protecţie mai mare pe piaţa internă
36
183. Licenţele individuale deschise sunt: a. plafoane cantitative sau valorice stabilite în ceea ce priveşte importul anumitor produse sau grupe de produse b. sunt acelea autorizaţii care sunt eliberate de stat şi au la bază contigentele globale c. autorizaţii acordate de stat firmelor importatoare pentru un anumit produs sau grup de produse ce face obiectul importului şi care sunt acordate pe o anumită perioadă de timp; d. sunt acelea prin care se precizează doar ţara de provenienţă a importatorului fără a exista o plafonare cantitativă sau valorică a acestora de stat în special pentru urmărirea şi realizarea contigentelor bilaterale la produsele e. sunt folosite ţ ş să ţi ţ nă pentru care ara importatoare dore te
asigure o protec e mai mare pe pia a inter
184. Licenţele individuale specifice sunt: a. plafoane cantitative sau valorice stabilite în ceea ce priveşte importul anumitor produse sau grupe de produse b. sunt acelea autorizaţii care sunt eliberate de stat şi au la bază contigentele globale c. autorizaţii acordate de stat firmelor importatoare pentru un anumit produs sau grup de produse ce face obiectul importului şi care sunt acordate pe o anumită perioadă de timp; d. sunt acelea prin care se precizeaz ă doar ţara de provenienţă a importatorului fără a exista o plafonare cantitativă sau valorică a acestora e. acele licente care precizează pe lângă ţara de provenienţă şi plafonul maxim (fizic sau valoric) a importurilor ce pot fi realizate din ţara respective 185. Limitările valutare la export sunt: a. plafoane cantitative sau valorice stabilite în ceea ce priveşte importul anumitor produse sau grupe de produse b. sunt acelea autorizaţii care sunt eliberate de stat şi au la bază contigentele globale c. autorizaţii acordate de stat firmelor importatoare pentru un anumit produs sau grup de produse ce face obiectul importului şi care sunt acordate pe o anumită perioadă de timp; d. sunt înţelegeri oficiale sau neoficiale care intervin între anumite state, prin care ţara exportatoare la cererea şi sub presiunea ţării importatoare se obligă să reducă nivelul exportului unui produs sau unei grupe de produse până la un anumit nivel şi pe o perioadă determinată de timp e. acele licente care precizeaz ă pe lângă ţara de provenienţă şi plafonul maxim (fizic sau valoric) a importurilor ce pot fi realizate din ţara respectivă
186. Acordurile privind comercializarea ordonată a produselor sunt: a. plafoane cantitative sau valorice stabilite în ceea ce priveşte importul anumitor produse sau grupe de produse b. sunt acelea autorizaţii care sunt eliberate de stat şi au la bază contigentele globale c. autorizaţii acordate de stat firmelor importatoare pentru un anumit produs sau grup de produse ce face obiectul importului şi care sunt acordate pe o anumită perioadă de timp; d. sunt înţelegeri oficiale sau neoficiale care intervin între anumite state, prin care ţara exportatoare la cererea şi sub presiunea ţării importatoare se obligă să reducă nivelul exportului unui produs sau unei grupe de produse până la un anumit nivel şi pe o perioadă determinată de timp e. sunt înţelegeri bi şi multilaterale şi care vizează limitarea negociată şi controlată a comerţului internaţional cu anumite produse sau grupe de produse
37
187. Taxe de prelevaresunt: a. plafoane cantitative sau valorice stabilite în ceea ce priveşte importul anumitor produse sau grupe de produse b. sunt acelea autorizaţii care sunt eliberate de stat şi au la bază contigentele globale c. instrumente de politica netarifara care se practică de către comunitatea europeană ca instrumente de politică comercială atât de natură tarifară cât şi netarifară cu care se operează în cadrul politicii agricole comunitare; d. sunt înţelegeri oficiale sau neoficiale care intervin între anumite state, prin care ţara exportatoare la cererea şi sub presiunea ţării importatoare se obligă să reducă nivelul exportului unui produs sau unei grupe de produse până la un anumit nivel şi pe o perioadă determinată de timp e. sunt înţelegeri bi şi multilaterale şi care vizează limitarea negociată şi controlată a comerţului internaţional cu anumite produse sau grupe de produse
188. Preţul minim şi maxim la i mport sunt: a. plafoane cantitative sau valorice stabilite în ceea ce priveşte importul anumitor produse sau grupe de produse b. sunt acelea autorizaţii care sunt eliberate de stat şi au la bază contigentele globale c. este folosit cu precădere de ţările dezvoltate în practica relaţiilor comerciale internaţionale atunci cind preturile produselor indigene este mult diferit fata de preturile existente pe piata internationala; d. sunt înţelegeri oficiale sau neoficiale care intervin între anumite state, prin care ţara şi sub ţării ă nivelul exportului exportatoare la cererea presiunea importatoare se şoblig să reduc dă determinat ă de timp unui produs sau unei grupe de produse până la un anumit nivel i pe oăperioa e. sunt înţelegeri bi şi multilaterale şi care vizează limitarea negociată şi controlată a comerţului internaţional cu anumite produse sau grupe de produse
189. Impozite indirecte si alte taxe cu caracter fiscal sunt: a. plafoane cantitative sau valorice stabilite în ceea ce priveşte importul anumitor produse sau grupe de produse b. sunt acelea autorizaţii care sunt eliberate de stat şi au la bază contigentele globale c. este folosit cu precădere de ţările dezvoltate în practica relaţiilor comerciale internaţionale atunci cind preturile produselor indigene este mult diferit fata de preturile existente pe piata internationala; d. sunt înţelegeri oficiale sau neoficiale care intervin între anumite state, prin care ţara exportatoare la cererea şi sub presiunea ţării importatoare se obligă să reducă nivelul exportului unui produs sau unei grupe de produse până la un anumit nivel şi pe o perioadă determinată de timp e. au în vedere un regim fiscal potrivit căruia produsele destinate exportului sunt scutite de impozite indirecte iar produsele destinate importului sunt supuse la aceleaşi impozite ca şi produsele indigene 190. Taxele de retorsiune sunt: a. plafoane cantitative sau valorice stabilite în ceea ce priveşte importul anumitor produse sau grupe de produse b. sunt acelea autorizaţii care sunt eliberate de stat şi au la bază contigentele globale c. este folosit cu precădere de ţările dezvoltate în practica relaţiilor comerciale internaţionale atunci cind preturile produselor indigene este mult diferit fata de preturile existente pe piata internationala; d. sunt înţelegeri oficiale sau neoficiale care intervin între anumite state, prin care ţara şi ţă importatoare se obligă să reducă nivelul exportului exportatoare la cererea presiunea unui produs sau unei grupesub de produse pânării la un anumit nivel şi pe o perioadă determinată de timp e. aceste tipuri de taxe se aplic ă numai ca măsuri de răspuns faţă de politica comercială neloială (politică de dumping şi de subvenţii a exportului) practicate de alte state 38
191. Depunerile prealabile în valută la import sunt : a. plafoane cantitative sau valorice stabilite în ceea ce priveşte importul anumitor produse sau grupe de produse b. sunt acelea autorizaţii care sunt eliberate de stat şi au la bază contigentele globale c. este folosit cu precădere de ţările dezvoltate în practica relaţiilor comerciale internaţionale atunci cind preturile produselor indigene este mult diferit fata de preturile existente pe piata internationala; d. sunt înţelegeri oficiale sau neoficiale care intervin între anumite state, prin care ţara exportatoare la cererea şi sub presiunea ţării importatoare se obligă să reducă nivelul exportului unui produs sau unei grupe de produse până la un anumit nivel şi pe o perioadă determinată de timp e. măsuri de politică comercială de ordin netarifar prin care firmele importatoare sunt obligate să depună în contul organelor vamale ale ţării lor o anumită cotă în valută pentru plata viitorului import 192. Politicile şi mecanismele de stimulare a exporturilor de natura bugetara: a. subvenţionarea directă sau indirectă fie a producţiei destinate exportului, fie a exporturilor propriu-zise b. totalitatea scutirilor sau reducerilor sau rambursărilor de diferite taxe şi impozite ce sunt legate de derularea exporturilor c. credite legate de activitatea de export d. diferite sisteme de asistare şi garantare a rambursării acestora e. stimulente de natura valutara 193. Politicile şi mecanismele de stimulare a exporturilor de natura fiscala: a. subvenţionarea directă sau indirectă fie a producţiei destinate exportului, fie a exporturilor propriu-zise b. totalitatea scutirilor sau reducerilor sau rambursărilor de diferite taxe şi impozite ce sunt legate de derularea exporturilor c. credite legate de activitatea de export d. diferite sisteme de asistare şi garantare a rambursării acestora e. stimulente de natura valutara
194. Clasificarea tratatelor internationale după numarul participantilor: a. de import; de export; de tranzit , b. specifice; ad-valorem; mixte, c. bilaterale, multilaterale d. simple, compuse, e. protectioniste, fiscale 195. Clasificarea tratatelor internationale după posibilitatile de aderare: a. de import; de export; de tranzit , b. specifice; ad-valorem; mixte, c. bilaterale, multilaterale d. simple, compuse, e. deschise, inchise
39
196. Clasificarea tratatelor internationale după durata de validitate: a. cu termen, fara termen , b. specifice; ad-valorem; mixte, c. bilaterale, multilaterale d. simple, compuse, e. deschise, inchise 197. Clasificarea tratatelor internationale după natura activitatii: a. economice, politice, culturale, de asistenta juridica b. specifice; ad-valorem; mixte, c. bilaterale, multilaterale d. simple, compuse, e. deschise, inchise
198. Tratate comerciale pot fi definite ca fiind: a. înţelegere internaţională prin care se reglementează în linii mai mari schimburile de m ărfuri dintre două sau mai multe state; b. acte încheiate între state prin care se reglementează modul de soluţionare a unor probleme apărute într-un anumit domeniu de activitate care interesează părţile contractante c. acorduri prin care se aderă la un anumit tratat internaţional sau se modifică anumite acorduri economice sau se consemnează stadiul de realizare a prevederilor înscrise în anumite acorduri economice d. acele acorduri dintre state realizate de obicei, pe perioade scurte de timp prin care se reglementează în mod provizoriu anumite probleme urgente a căror rezolvare poate fi amânată până la încheierea unui acord definitiv e. acele acorduri care dezvolta in continutul lor doar problematici comerciale 199. Acorduri comerciale şi de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică pot fi definite ca fiind: a. înţelegere internaţională prin care se reglementează în linii mai mari schimburile de m ărfuri dintre două sau mai multe state; b. acte încheiate între state prin care se reglementează modul de soluţionare a unor probleme apărute într-un anumit domeniu de activitate care interesează părţile contractante c. acorduri prin care se aderă la un anumit tratat internaţional sau se modifică anumite acorduri economice sau se consemnează stadiul de realizare a prevederilor înscrise în anumite acorduri economice d. acele acorduri dintre state realizate de obicei, pe perioade scurte de timp prin care se reglementează în mod provizoriu anumite probleme urgente a căror rezolvare poate fi amânată până la încheierea unui acord definitiv e. acele acorduri care dezvolta in continutul lor doar problematici comerciale
40
200. Protocolalele internationale pot fi definite ca fiind: a. înţelegere internaţională prin care se reglementează în linii mai mari schimburile de m ărfuri dintre două sau mai multe state; b. acte încheiate între state prin care se reglementează modul de soluţionare a unor probleme apărute într-un anumit domeniu de activitate care interesează părţile contractante c. acorduri prin care se aderă la un anumit tratat internaţional sau se modifică anumite acorduri economice sau se consemnează stadiul de realizare a prevederilor înscrise în anumite acorduri economice d. acele acorduri dintre state realizate de obicei, pe perioade scurte de timp prin care se reglementează în mod provizoriu anumite probleme urgente a căror rezolvare poate fi amânată până la încheierea unui acord definitiv e. acele acorduri care dezvolta in continutul lor doar problematici comerciale
201 Convenţiile comerciale provizorii pot fi definite ca fiind: a. înţelegere internaţională prin care se reglementează în linii mai mari schimburile de m ărfuri dintre două sau mai multe state; b. acte încheiate între state prin care se reglementează modul de soluţionare a unor probleme apărute într-un anumit domeniu de activitate care interesează părţile contractante c. acorduri prin care se aderă la un anumit tratat internaţional sau se modifică anumite acorduri economice sau se consemnează stadiul de realizare a prevederilor înscrise în anumite acorduri economice d. acele acorduri dintre state realizate de obicei, pe perioade scurte de timp prin care se reglementează în mod provizoriu anumite probleme urgente a căror rezolvare poate fi amânată până la încheierea unui acord definitiv e. acele acorduri care dezvolta in continutul lor doar problematici comerciale 202. Lesingul poate fi definite ca fiind: a. comercializare sub marca altui furnizor de produse sau servicii; b. o forma de comercializare cu plata in rate c. o formă de comercializare şi de finanţare prin locaţie (închiriere) d. o forma de finantare facuta de societatile de leasing e. o forma de vinzare cu plata realizata intr-o anumita perioada de timp (aminata dau diferata) Lesingul fi clasificat 203. a. leasing direct;poate leasing indirect dupa pozitia furnizorului in contractul de leasing: b. leasing financiar; leasing operational c. leasing brut; leasing net d. leasing experimental; leasing pe trmen foarte scurt e. lease-back, time-sharing
204. Lesingul poate fi clasificat dupa natura ratei de leasing : a. leasing direct; leasing indirect b. leasing financiar; leasing operational c. leasing brut; leasing net d. leasing experimental; leasing pe trmen foarte scurt e. lease-back, time-sharing
41
205. Lesingul poate fi clasificat dupa conţinutul ratelor percepute de societatea de leasing: a. leasing direct; leasing indirect b. leasing financiar; leasing operational c. leasing brut; leasing net d. leasing experimental; leasing pe trmen foarte scurt e. lease-back, time-sharing 206. Societăţi generale de leasing sunt acele societati care : a. sunt specializate pe derularea operatiunilor de leasing direct; leasing indirect b. sunt specializate pe derularea operatiunilor de leasing financiar; leasing operational c. sunt specializate pe derularea operatiunilor de leasing brut; leasing net d. sunt specializate pe derularea operatiunilor de leasing experimental; leasing pe trmen foarte scurt e. operează cu o gamă lar gă de produse, ele achiz iţionează echipamente de la diverşi producători în baza specificaţiilor beneficiarului
207 Societăţi de leasing de intermediere sunt acele societati care : a. sunt specializate pe derularea operatiunilor de leasing direct; leasing indirect b. sunt specializate pe derularea operatiunilor de leasing financiar; leasing operational c. sunt specializate pe derularea operatiunilor de leasing brut; leasing net d. desfăşurarea activităţilor de mijlocire a operaţiunilor de leasing e. operează cu o gamă lar gă de produse, ele achiz iţionează echipamente de la diverşi producători în baza specificaţiilor beneficiarului 208 Societăţi de leasing integrate sunt acele societati care : a. sunt constituite de marile întreprinderi produ cătoare care îşi înfiinţează societăţi de leasing proprii de avantajele financiare şi comerciale care rezultă de pe urma încheierii unei astfel de afaceri b. sunt specializate pe derularea operatiunilor de leasing financiar; leasing operational c. sunt specializate pe derularea operatiunilor de leasing brut; leasing net d. desfăşurarea activităţilor de mijlocire a operaţiunilor de leasing e. operează cu o gamă lar gă de produse, ele achiz iţionează echipamente de la diverşi producători în baza specificaţiilor beneficiarului 209 Leasing financiar i mbraca urmatoarele forme: a. leasing direct; leasingpoate indirect b. leasing cu plata integrala; leasing cu plata partiala c. leasing brut; leasing net d. leasing experimental; leasing pe trmen foarte scurt e. lease-back, time-sharing
42
210 Leasing financiar cu plata integrală este acela in care : a. la sfârşitul perioadei de închiriere de bază se determină o valoare reziduală a echipamentului folosit, clientul beneficiar fiind obligat s ă plătească furnizorului de leasing diferenţa dintre preţul de achiziţie al produsului respectiv şi valoarea sa reziduală la care se adaugă dobânzile, beneficiul b. presupune ca în perioada de închiriere de bază să se recupereze doar o parte a pre ţului de export, a obiectului ce face subiectul contractului de leasing c. ratele de leasing sunt astfel calculate încât la încheierea perioadei de baz ă întreprinderea de leasing să-şi poată acoperi cheltuielile de producţie şi cele financiare, cheltuielile comerciale, să recupereze dobânda pentru capitalul investit şi să obţină un beneficiu d. este acela care cuprinde în ratele sale pe lân gă preţul de vânzare al m ărfii (în totalitate sau parţial) şi cheltuielilor de întreţinere, service, reparaţii, cheltuieli de instruire şi specializare a personalului e. cuprinde în ratele sale numai preţul de export al obiectului închiriat.
211. Leasing financiar cu plata parţială este acela in care : a. la sfârşitul perioadei de închiriere de baz ă se determină o valoare reziduală a echipamentului folosit, clientul beneficiar fiind obligat s ă plătească furnizorului de leasing diferenţa dintre preţul de achiziţie al produsului respectiv şi valoarea sa reziduală la care se adau gă dobânzile, beneficiul b. presupune ca în perioada de închiriere de bază să se recupereze doar o parte a pre ţului de export, a obiectului ce face subiectul contractului de leasing c. ratele de leasing sunt astfel calculate încât la încheierea perioadei de baz ă întreprinderea de leasing să-şi poată acoperi cheltuielile de producţie şi cele financiare, cheltuielile comerciale, să recupereze dobânda pentru capitalul investit şi să obţină un beneficiu d. este acela care cuprinde în ratele sale pe lân gă preţul de vânzare al m ărfii (în totalitate sau parţial) şi cheltuielilor de întreţinere, service, reparaţii, cheltuieli de instruire şi specializare a personalului e. cuprinde în ratele sale numai preţul de export al obiectului închiriat 212 Leasing operational este acela in care : a. la sfârşitul perioadei de închiriere de bază se determi nă o valoare rezidual ă a echipamentului folosit, clientul beneficiar fiind obligat s ă plătească furnizorului de leasing diferenţa dintre preţul de achiziţie alprodusului respectiv şi valoarea sa reziduală la care se adaugă dobânzile, beneficiul b. presupune ca în perioada de închiriere de bază să se recupereze doar o parte a pre ţului de export, a obiectului ce face subiectul contractului de leasing c. ratele de leasing sunt astfel calculate încât la încheierea perioadei de baz ă întreprinderea de leasing să-şi poată acoperi cheltuielile de producţie şi cele financiare, cheltuielile comerciale, să recupereze dobânda pentru capitalul investit şi să obţină un beneficiu d. este acela care cuprinde în ratele sale pe lân gă preţul de vânzare al m ărfii (în totalitate sau parţial) şi cheltuielilor de întreţinere, service, reparaţii, cheltuieli de instruire şi specializare a personalului e. cuprinde în ratele sale numai preţul de export al obiectului închiriat
43
213 Leasing brut este acela in care : a. la sfârşitul perioadei de închiriere de bază se determină o valoare reziduală a echipamentului folosit, clientul beneficiar fiind obligat s ă plătească furnizorului de leasing diferenţa dintre preţul de achiziţie al produsului respectiv şi valoarea sa reziduală la care se adaugă dobânzile, beneficiul b. presupune ca în perioada de închiriere de bază să se recupereze doar o parte a preţului de export, a obiectului ce face subiectul contractului de leasing c. ratele de leasing sunt astfel calculate încât la încheierea perioadei de baz ă întreprinderea de leasing să-şi poată acoperi cheltuielile de producţie şi cele financiare, cheltuielile comerciale, să recupereze dobânda pentru capitalul investit şi să obţină un beneficiu d. este acela care cuprinde în ratele sale pe lân gă preţul de vânzare al m ărfii (în totalitate sau parţial) şi cheltuielilor de întreţinere, service, reparaţii, cheltuieli de instruire şi specializare a personalului e. cuprinde în ratele sale numai preţul de export al obiectului închiriat
214 Leasing net este acela in care: a. la sfârşitul perioadei de închiriere de bază se determină o valoare reziduală a echipamentului folosit, clientul beneficiar fiind obligat să plătească furnizorului de leasing diferenţa dintre preţul de achiziţie al produsului respectiv şi valoarea sa reziduală la care se adau gă dobânzile, beneficiul b. presupune ca în perioada de închiriere de bază să se recupereze doar o parte a pre ţului de export, a obiectului ce face subiectul contractului de leasing c. ratele de leasing sunt astfel calculate încât la încheierea perioadei de baz ă întreprinderea de leasing să-şi poată acoperi cheltuielile de producţie şi cele financiare, cheltuielile comerciale, să recupereze dobânda pentru capitalul investit şi să obţină un beneficiu d. este acela care cuprinde în ratele sale pe lân gă preţul de vânzare al m ărfii (în totalitate sau parţial) şi cheltuielilor de întreţinere, service, reparaţii, cheltuieli de instruire şi specializare a personalului e. cuprinde în ratele sale numai preţul de export al obiectului închiriat 215 Lease-back este acea oparatiune de leasing in care: a. la sfârşitul perioadei de închiriere de bază se determină o valoare reziduală a echipamentului folosit, clientul beneficiar fiind obligat s ă plătească furnizorului de leasing ţul de achiziţie al produsului respectiv şi valoarea sa rezidual ă la care se diferen dintre prebeneficiul adaugăţadobânzile, b. presupune ca în perioada de închiriere de bază să se recupereze doar o parte a preţului de export, a obiectului ce face subiectul contractului de leasing c. ratele de leasing sunt astfel calculate încât la încheierea perioadei de baz ă întreprinderea de leasing să-şi poată acoperi cheltuielile de producţie şi cele financiare, cheltuielile comerciale, să recupereze dobânda pentru capitalul investit şi să obţină un beneficiu d. este acela care cuprinde în ratele sale pe lân gă preţul de vânzare al m ărfii (în totalitate sau parţial) şi cheltuielilor de întreţinere, service, reparaţii, cheltuieli de instruire şi specializare a personalului e. proprietarul unui anumit produs având nevoie urgentă de fonduri băneşti, îşi vinde întreprinderea sa către o societate de leasing ca apoi să o închirieze printr-un contract de leasing obi şnuit. Scopul acestui tip de operaţie este acela de transformare a fondurilor imobilizate în fonduri disponibile
44
216 Time-sharing este acea oparatiune de leasing in care : a. la sfârşitul perioadei de închiriere de bază se determină o valoare reziduală a echipamentului folosit, clientul beneficiar fiind obligat s ă plătească furnizorului de leasing diferenţa dintre preţul de achiziţie al produsului respectiv şi valoarea sa reziduală la care se adaugă dobânzile, beneficiul b. presupune închirierea simultană pe timpi partajaţi a unui lucru la mai mu lţi beneficiari c. ratele de leasing sunt astfel calculate încât la încheierea perioadei de baz ă întreprinderea de leasing să-şi poată acoperi cheltuielile de producţie şi cele financiare, cheltuielile comerciale, să recupereze dobânda pentru capitalul investit şi să obţină un beneficiu d. este acela care cuprinde în ratele sale pe lân gă preţul de vânzare al m ărfii (în totalitate sau parţial) şi cheltuielilor de întreţinere, service, reparaţii, cheltuieli de instruire şi specializare a personalului e. proprietarul unui anumit produs având nevoie urgentă de fonduri băneşti, îşi vinde întreprinderea sa c ătre o societate de leasing a apoi să o închirieze printr-un contract de leasing obişnuit. Scopul acestui tip de operaţie este acela de transformare a fondurilor imobilizate în fonduri disponibile
217 Leasingul experimental este acea oparatiune de leasing in care: a. la sfârşitul perioadei de închiriere de bază se determină o valoare reziduală a echipamentului folosit, clientul beneficiar fiind obligat s ă plătească furnizorului de leasing diferenţa dintre preţul de achiziţie al produsului respectiv şi valoarea sa reziduală la care se adaugă dobânzile, beneficiul b. presupune închirierea simultană pe timpi partajaţi a unui lucru la mai mu lţi beneficiari c. ratele de leasing sunt astfel calculate încât la încheierea perioadei de baz ă întreprinderea de leasing să-şi poată acoperi cheltuielile de producţie şi cele financiare, cheltuielile comerciale, să recupereze dobânda pentru capitalul investit şi să obţină un beneficiu d. se folosesc în scopul promovării vânzării unor anumite produse care iniţial sunt închiriate în mod experimental, pe perioade scurte de timp, cu cond iţia ca după expirarea acestei perioade, lucrul respectiv să fie achiziţionat de client în sistem de leasing. e. proprietarul unui anumit produs având nevoie urgentă de fonduri băneşti, îşi vinde întreprinderea sa c ătre o societate de leasing a apoi să o închirieze printr-un contract de leasing obişnuit. Scopul acestui tip de operaţie este acela de transformare a fondurilor imobilizate în fonduri disponibile 218 Leasingul pe termen sau timpi foarte scurti este acea oparatiune de leasing in care: nă o valoare reziduală a echipamentului a. la sfârşclientul itul perioadei de închiriere de baz ă se determi folosit, beneficiar fiind obligat să pl ătească furnizorului de leasing diferenţa dintre preţul de achiziţie al produsului respectiv şi valoarea sa reziduală la care se adau gă dobânzile, beneficiul b. are în vedere închirierea unor mărfuri pe perioade de ordinul orelor. c. ratele de leasing sunt astfel calculate încât la încheierea perioadei de baz ă întreprinderea de leasing să-şi poată acoperi cheltuielile de producţie şi cele financiare, cheltuielile comerciale, să recupereze dobânda pentru capitalul investit şi să obţină un beneficiu d. se folosesc în scopul promovării vânzării unor anumite produse care iniţial sunt închiriate în mod experimental, pe perioade scurte de timp, cu cond iţia ca după expirarea acestei perioade, lucrul respectiv să fie achiziţionat de client în sistem de leasing. e. proprietarul unui anumit produs având nevoie urgentă de fonduri băneşti, îşi vinde întreprinderea sa c ătre o societate de leasing a apoi să o închirieze printr-un contract de leasing obişnuit. Scopul acestui tip de operaţie este acela de transformare a fondurilor imobilizate în fonduri disponibile
45
219. Licitatiile au ca obiect principal de comercializare: a. marfurile cu ridicata b. mărfurilor nefungibile şi netipizate c. marfurile cu amanuntul d. masini si instalatii e. marfuri fungibile 220. Se comercializeaza prin tehnica licitatiilor: a. marfurile cu ridicata b. produse greu vandabile aflate in antrepozite c. marfurile cu amanuntul d. masini si instalatii e. marfuri fungibile
221. Se comercializeaza prin tehnica licitatiilor: a. marfurile cu ridicata b. produsele ajunse la destinatar şi refuzate de importator c. marfurile cu amanuntul d. masini si instalatii e. marfuri fungibile 222. Se comercializeaza prin tehnica licitatiilor: a. marfurile cu ridicata b. produse deteriorate pe parcursul transportului c. marfurile cu amanuntul d. masini si instalatii e. marfuri fungibile 223. Caracteristicile licitatiilor: a. se desfăşoară pe bază de regulament propriu; minimizează rolul negocierilor; sunt tranzacţii bazate pe concurenţă; atribuirea proprietăţii bunului comercializat se face prin acţiunea de adjudecare; sunt tranzacţii prompte b. minimizează rolul negocierilor; sunt tranzacţii bazate pe concurenţă; atribuirea proprietăţii bunului se face prin acţiunea de adjudecare; sunt tranzacţii prompte făşoară pe bază de regulament propriu; minimizeaz ă rolul negocierilor; sunt tranzacţii c. se descomercializat bazate pe concurenţă; atribuirea proprietăţii bunului comercializat se face prin acţiunea de adjudecare; d. sunt tranzacţii bazate pe concurenţă; atribuirea proprietăţii bunului comercializat se face prin acţiunea de adjudecare; sunt tranzacţii prompte e. atribuirea proprietăţii bunului comercializat se face prin acţiunea de adjudecare
224. Clasificarea licitatiilor dupa regimul juridic şi posibilităţile de participare: a. periodoce, ocazionale; b. deschise (publice), inchise (limitate); c. pentru cumparari (de import) pentru vinzari (export) d. pentru marfuri cu ridicata si pentru marfuri cu amanuntul e. pentru produse de baza, pentru produse finite, pentru obiective economice, pentru servicii. 46
225. Clasificarea licitatiilor dupa frecvenţa organizării acestora: a. periodoce, ocazionale; b. deschise (publice), inchise (limitate); c. pentru cumparari (de import) pentru vinzari (export) d. pentru marfuri cu ridicata si pentru marfuri cu amanuntul e. pentru produse de baza, pentru produse finite, pentru obiective economice, pentru servicii. 226. Clasificarea licitatiilor după funcţia pe care o îndeplineşte şi poziţia organizatorului în actul de vânzare-cumpărare: a. periodoce, ocazionale; b. deschise (publice), inchise (limitate); c. pentru cumparari (de import) pentru vinzari (export) d. pentru marfuri cu ridicata si pentru marfuri cu amanuntul e. pentru produse de baza, pentru produse finite, pentru obiective economice, pentru servicii. 227. Clasificarea licitatiilor după mărimea partizilor de marfă comercializată în cadrul lor: a. periodoce, ocazionale; b. deschise (publice), inchise (limitate); c. pentru cumparari (de import) pentru vinzari (export) d. pentru marfuri cu ridicata si pentru marfuri cu amanuntul e. pentru produse de baza, pentru produse finite, pentru obiective economice, pentru servicii 228. Clasificarea licitatiilor funcţie de natura obiectului tranzacţiilor: a. periodoce, ocazionale; b. deschise (publice), inchise (limitate); c. pentru cumparari (de import) pentru vinzari (export) d. pentru marfuri cu ridicata si pentru marfuri cu amanuntul e. pentru produse de baza, pentru produse finite, pentru obiective economice, pentru servicii 229. Franchising-ul reprezintă : a. o forma de comercializare cu plata in rate b. o tehnică de comercializare/distribuţie, prin care o firm ă cedează unor persoane sau firme dreptul sau privilegiul de a realiza afaceri într-un anumit mod pe o anumit ă perioadă de timp şi întrun bine determinat. c. oloc form ă de comercializare şi de finanţare prin locaţie (închiriere) d. o forma de finantare facuta de societatile de francaising e. o forma de vinzare cu plata realizata intr-o anumita perioada de timp (aminata dau diferata)
230. Bursa reprezintă : a. o forma de comercializare cu plata in rate b. o tehnică de comercializare/distribuţie, prin care o firm ă cedează unor persoane sau firme dreptul sau privilegiul de a realiza afaceri într-un anumit mod pe o anumit ă perioadă de timp şi întrun loc bine determinat. c. o formă de comercializare şi de finanţare prin locaţie (închiriere) d. o forma de finantare facuta de societatile de francaising e. este o piaţă de mărfuri şi/sau valori care concentrează în acelaşi loc cererea şi oferta pentru titluri financiare
47
231. Se comercializeaza prin tehnica burselor: a. marfurile cu ridicata b. produse deteriorate pe parcursul transportului c. marfurile cu amanuntul d. masini si instalatii e. marfuri generice, fungibile, bunuri depozitabile 232. Caracteristicile burselor: a. este o piata simbolica; este o piata libera; este o piata organizata; este o piata reprezentativa; b. este o piata libera; este o piata organizata; este o piata reprezentativa; c. este o piata simbolica; este o piata libera; este o piata reprezentativa; d. este o piata reprezentativa; e. este o piata organizata;
233. Premisele istorice ale aparitiei burselor: a. dematerializarea schiumburilor; aparitia comertului cu bunuri viitoare; extinderea creditului; aparitia banilor de hirtie si a titlurilor de stat; apatitia titlurilor de stat b. concentrarea schimburilor; reglementarea tranzactiilor; dematerializarea schimburilor; aparitia comertului cu bunuri viitoare; extinderea creditului; aparitia banilor de hartie si a titlurilor de stat; aparitia titlurilor financiare. c. concentrarea schimburilor; reglementarea tranzactiilor; dematerializarea schimburilor; dematerializarea schiumburilor; aparitia comertului cu bunuri viitoare; d. a+b; e. a+c; 234. Functiile burselor in economie: a. este un releu care se interpune între surplusul de fonduri neutilizate şi necesităţile economice b. are un rol deosebit de însemnat în ceea ce înseamnă reorientarea şi restructurarea activităţii economice. c. asigură lichiditatea activelor financiare, oferă atât o evaluare a acţiunilor cât şi a societăţilor ca atare; d. duce la dezvoltarea concuren ţei între firme, reprezintă un barometru al vieţii economicofinanciare dintr-o ţară, un simbol al economiei de piaţă e. a+b+c+d 235. Agentii de bursa pot fi clasificati in: a. agenti operativi; b. agenti neoperativi c. intermediari de bursă (brokeri); d. comercianţi de bursă (dealeri); e. a+b+c+d
236. Un agent care lucreaz ă în incinta bursei, se poate afla în următoarele situaţii: a. este membru al bursei; b. este un angajat sau un reprezentant al unui membru al bursei; c. este un funcţionar public desemnat oficial ca agent de bursă; d. este un angajat (funcţionar) a bursei. e. a+b+c+d 48
237. Brokerii de bursă (floorbrokeri) pot fi definiti ca fiind: a. acei brokeri care execută ordine venite de la alţi agenţi de bursă sau de al alte firme membre; b. agenţi care reprezintă o anumită firmă de brokeraj, care este membră a bursei c. lucrează în nume şi pe cont propriu şi obţin un câştig care provine din diferenţa dintre preţurile la care vând şi preţurile la care cumpără titlurile d. lucrează în cont propriu pentru comision, ca şi dealerii, dar au şi sarcina de a asigura un preţ corect ca şi specialistul e. au rol de a concentra ordine de vânzare sau de cumpărare inferioare ca număr contractelor sau operaţiunilor standard.
238 Brokerii de bursă independenţi pot fi definiti ca fiind: a. acei brokeri care execută ordine venite de la alţi agenţi de bursă sau de la alte firme membre; b. agenţi care reprezintă o anumită firmă de brokeraj, care este membră a bursei c. lucrează în nume şi pe cont propriu şi obţin un câştig care provine din diferenţa dintre preţurile la care vând şi preţurile la care cumpără titlurile d. lucrează în cont propriu pentru comision, ca şi dealerii, dar au şi sarcina de a asigura un preţ corect ca şi specialistul e. au rol de a concentra ordine de vânzare sau de cumpărare inferioare ca număr contractelor sau operaţiunilor standard. 239 Brokerii de bursă „comercianţii concurenţi” pot fi definiti ca fiind: a. acei brokeri care execută ordine venite de la alţi agenţi de bursă sau de al alte firme membre; b. agenţi care reprezintă o anumită firmă de brokeraj, care este membră a bursei c. lucrează în nume şi pe cont propriu şi obţin un câştig care provine din diferenţa dintre preţurile la care vând şi preţurile la care cumpără titlurile d. lucrează în cont propriu pentru comision, ca şi dealerii, dar au şi sarcina de a asigura un preţ corect ca şi specialistul e. au rol de a concentra ordine de vânzare sau de cumpărare inferioare ca număr contractelor sau operaţiunilor standard. 240. Brokerii de bursă „c reatorii de piaţa concurenţi” pot fi definiti ca fiind: a. acei brokeri care execută ordine venite de la alţi agenţi de bursă sau de al alte firme membre; b. agenţi care reprezintă o anumită firmă de brokeraj, care este membră a bursei ă în nume şi pe cont propriu şi obţin un câştig care provine din diferen ţa dintre c. prelucreaz ţurile la care vând şi preţurile la care cump ără titlurile d. lucrează în cont propriu pentru comision, ca şi dealerii, dar au şi sarcina de a asigura un preţ corect ca şi specialistul e. au rol de a concentra ordine de vânzare sau de cumpărare inferioare ca număr contractelor sau operaţiunilor standard.
241. Brokerii de bursă „comercianţii de titluri nonstandard” pot fi definiti ca fiind: a. acei brokeri care execută ordine venite de la alţi agenţi de bursă sau de al alte firme membre; b. agenţi care reprezintă o anumită firmă de brokeraj, care este membră a bursei c. lucrează în nume şi pe cont propriu şi obţin un câştig care provine din diferenţa dintre preţurile la care vând şi preţurile la care cumpără titlurile d. lucrează în cont propriu pentru comision, ca şi dealerii, dar au şi sarcina de a asigura un preţ corect ca şi specialistul e. au rol de a concentra ordine de vânzare sau de cumpărare inferioare ca număr contractelor sau operaţiunilor standard. 49
242 Brokerii de bursă „specialiştii” pot fi definiti ca fiind: a. acei brokeri care execută ordine venite de la alţi agenţi de bursă sau de al alte firme membre; b. agenţi care reprezintă o anumită firmă de brokeraj, care este membră a bursei c. lucrează în nume şi pe cont propriu şi obţin un câştig care provine din diferenţa dintre preţurile la care vând şi preţurile la care cumpără titlurile d. lucrează în cont propriu pentru comision, ca şi dealerii, dar au şi sarcina de a asigura un preţ corect ca şi specialistul e. sunt agenţi tipici pentru bursa americană şi combină atât activitatea brokerului (pentru comision), dar acţionează şi în calitate de comercianţi (pentru profit)
243. Dupa natura lor, pietele bursiere pot fi impartite in: a. piete de auctiuni; b. piete de negociere; c. piete bursiere intermitente d. a+c e. a+b 244. Dupa modul de functionare, pietele bursiere pot fi impartite in: a. piete bursiere continui; b. piete mixte; c. piete bursiere intermitente d. a+c e. a+b+c 245. In functie de pret ordinele bursiere pot fi impartite in: a. „la piata” b. „limita” c. „stop” d. a+b e. a+b+c
246. Ex ecutarea contractelor bursiere – are două forme: a. lichidarea directă; b. lichidarea centralizată prin case de clearing. c. lichidare pe baza de numerar d. a+b e. b+c 247. Clauza preţului escaladat – de acoperire a riscului de pret : a. urmareaste să se menţină constant echilibrul dintre preţul produsului finit şi preţul factorilor de producţie utilizaţi pentru realizarea acestuia: b. este folosită în scopul contracarării efectului de variaţie a preţului şi prevede legarea sumelor stabilite în contract de un anumit etalon; c. se concretizează în precizarea expresă a preţurilor în baza cărora se vor efectua anumite schimburi reciproce între părţile contractante d. este specifică livrărilor de maşini şi utilaje şi constă în alinierea automată a preţului contractual ă care pot să apară pe piaţa produselor comercializate; la schimbărăileo de conjunctur e. reprezint modalitate de adaptare a clauzelor contractuale la noile circumstan ţe internaţionale prin renegocierea preţului. 50
248. Clauza de indexare – de acoperire a riscului de pret : a. urmareaste să se menţină constant echilibrul dintre preţul produsului finit şi preţul factorilor de producţie utilizaţi pentru realizarea acestuia: b. este folosită în scopul contracarării efectului de variaţie a preţului şi prevede legarea sumelor stabilite în contract de un anumit etalon; c. se concretizează în precizarea expresă a preţurilor în baza cărora se vor efectua anumite schimburi reciproce între părţile contractante d. este specifică livrărilor de maşini şi utilaje şi constă în alinierea automată a preţului contractual la schimbările de conjunctură care pot să apară pe piaţa produselor comercializate; e. reprezintă o modalitate de adaptare a clauzelor contractuale la noile circumstan ţe internaţionale prin renegocierea preţului.
249. Clauza de consolidare a preţurilor (clauza mărfii) – de acoperire a riscului de pret : a. urmareaste să se menţină constant echilibrul dintre preţul produsului finit şi preţul factorilor de producţie utilizaţi pentru realizarea acestuia: b. este folosită în scopul contracarării efectului de variaţie a preţului şi prevede legarea sumelor stabilite în contract de un anumit etalon; c. se concretizează în precizarea expresă a preţurilor în baza cărora se vor efectua anumite schimburi reciproce între părţile contractante d. este specifică livrărilor de maşini şi utilaje şi constă în alinierea automată a preţului contractual la schimbările de conjunctură care pot să apară pe piaţa produselor comercializate; 250. Clauza de rectificare a preţurilor – de acoperire a riscului de pret: a. urmareaste să se menţină constant echilibrul dintre preţul produsului finit şi preţul factorilor de producţie utilizaţi pentru realizarea acestuia: b. este folosită în scopul contracarării efectului de variaţie a preţului şi prevede legarea sumelor stabilite în contract de un anumit etalon; c. se concretizează în precizarea expresă a preţurilor în baza cărora se vor efectua anumite schimburi reciproce între părţile contractante d. este specifică livrărilor de maşini şi utilaje şi constă în alinierea automată a preţului contractual la schimbările de conjunctură care pot să apară pe piaţa produselor comercializate; e. reprezintă o modalitate de adaptare a clauzelor contractuale la noile circumstan ţe internaţionale prin renegocierea preţului. 251. Clauza de revizuire a preţului – de acoperire a riscului de pret : a. urmareaste să se menţină constant echilibrul dintre preţul produsului finit şi preţul factorilor de producţie utilizaţi pentru realizarea acestuia: b. este folosită în scopul contracarării efectului de variaţie a preţului şi prevede legarea sumelor stabilite în contract de un anumit etalon; c. se concretizează în precizarea expresă a preţurilor în baza cărora se vor efectua anumite schimburi reciproce între părţile contractante d. este specifică livrărilor de maşini şi utilaje şi constă în alinierea automată a preţului contractual la schimbările de conjunctură care pot să apară pe piaţa produselor comercializate; e. reprezintă o modalitate de adaptare a clauzelor contractuale la noile circumstan ţe internaţionale prin renegocierea preţului.
51
252. Clauza ofertei concurente – de acoperire a riscului de pret: a. urmareaste să se menţină constant echilibrul dintre preţul produsului finit şi preţul factorilor de producţie utilizaţi pentru realizarea acestuia: b. este folosită în scopul contracarării efectului de variaţie a preţului şi prevede legarea sumelor stabilite în contract de un anumit etalon; c. se concretizează în precizarea expresă a preţurilor în baza cărora se vor efectua anumite schimburi reciproce între părţile contractante d. este specifică livrărilor de maşini şi utilaje şi constă în alinierea automată a preţului contractual la schimbările de conjunctură care pot să apară pe piaţa produselor comercializate; e. permite uneia din p ărţi (de obicei cumpărătorului) să obţină de la cealalt ă parte contractantă condiţii mai favorabile de preţ decât cele prevăzute iniţial în contractul aflat în curs de derulare, condiţii care să fie similare cu cele din oferta unei terţe persoane.
52
