,RQHO*($17*HRUJH0$12/,8 BBBBBBBBBBBBBBBBBB BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB BBBBBBBBBBBBBBBBBBBB BBBBBBBBBB 0$18$/ '( 9,2$5
&DVDGH(GLWXU*5$)2$57 7RDWHGUHSWXULOHUH]HUYDWH
'HVFULHUHD&,3D%LEOLRWHFLL1DL 'HVFULHUHD&,3D%LEOLRWHFLL1DLRQDOHD5RPkQLH RQDOHD5RPkQLHLL *($17,21(/ ,RQHO*HDQW*HRUJH0DQROLX 0DQROLX%XFXUHûWL* %XFXUHûWL*UDIRDUWY UDIRDUWYRO RO 0DQXDOGHYLRDU,RQHO*HDQW*HRUJH ,6%1 9RO,6%1 ,0DQROLX*HRUJH
&DVDGH(GLWXU*5$)2$57 6WU%UDûRYQU%XFXUHûWL&3 7HOID[ :HEKWWSZZZJUDIRDUWUR (PDLOFRQWDFW#JUDIRDUWUR
,RQHO *($17
*HRUJH 0$12/,8
0$18$/ '( 9,2$5
92/808/, (GLLDD,,DUHYL]XLW
)4#(1#46
&835,16
/(&,$,²08=,&$ú,,167580(17(/(08=,&$/( /(&,$,,²,167580(178/1267589,2$5$ /(&,$,,²,167580(178/1267589,2$5$ /(&,$,,,²$38&$5($$5&8ú8/8, /(&,$,,,²$38&$5($$5&8ú8/8, /(&,$,9²(;(5&,,,'($38&$5(ú,'(67,1'(5(&8$5&8ú8/ /(&,$,9²(;(5&,,,'($38&$5(ú, '(67,1'(5(&8$5&8ú8/ /(&,$9²$38&$5($ú,,1(5($9,25,,$ú(=$5($$5&8ú8/8,3(&2$5'( /(&,$9,²756785$'($5&8ú /(&,$9,²756785$'($5&8ú /(&,$9,,²(;(5&,,,'(756785'($5&8ú /(&,$9,,²(;(5&,,,'(756785 '($5&8ú /(&,$9,,,²(;(5&,,,'(756785'($5&8ú /(&,$9,,,²(;(5&,,,'(756785'( $5&8ú /(&,$,;²756785,'($5&8ú)53$8=(Í175((/( /(&,$,;²756785,'($5& 8ú)53$8=(Í175((/( /(&,$;²&Ç17$78/3(127( /(&,$;²&Ç17$78/3(127 ( /(&,$;,²0685$ /(&,$;,²0685$ /(&,$;,,²(;(5&,,, /(&,$;,,,²Í035,5($$5&8ú8/8,&Ç17$78/3(-807,'($5&8ú /(&,$;,9²756785,'($5&8úÍ175(*ú,&20%,1$7(Í1&(/('28 -807,'($5&8ú -807,'($5&8ú /(&,$;9²3257$7,98/ /(&,$;9²3257$7,98/ /(&,$;9,²&Ç17$78/Í1$16$0%/8 /(&,$;9,²&Ç17$78/Í1$16$0%/8 /(&,$;9,,²(;(5&,,,&8$5&8úÍ175(*Í1'2,0,ú,375,0, /(&,$;9,,,²6(018/'(5(3(7,,( /(&,$;9,,,²6(018/'(5(3(7,,( /(&,$;,;²(;(5&,,,&8$5&8úÍ175(*Í19$/25,'(127(&20%,1$7( /(&,$;,;²(;(5&,,,&8$5&8ú Í175(*Í19$/25,'(127(&20%,1$7( /(&,$;;²3$8=$ /(&,$;;²3$8=$ /(&,$;;,²3,(6(5(&5($7,9( /(&,$;;,²3,(6(5(&5($7,9( /(&,$;;,,²6(01(/(756785,,'($5&8ú /(&,$;;,,,²'8%/(&2$5'( /(&,$;;,,,²'8%/(&2$5'( /(&,$;;,9²(;(5&,,,3(1758$5&8ú /(&,$;;,9²(;(5&,,,3(1758$5&8ú /(&,$;;9²0685$ 2 4
/(&,$;;9,²237,0($ /(&,$;;9,²237,0($ /(&,$;;9,,²0685$ 3 '2,0($&8381&7 4
/(&,$;;9,,,²$ú(=$5($'(*(7(/253(&2$5'( '(*(78/3(&2$5'$62/ '(*(78/3(&2$5'$62/ /(&,$;;,;²$ú(=$5($'(*(7(/25ú,3(&2$5'$62/ /(&,$;;,;²$ú(=$5($'(*(7(/25ú,3(& 2$5'$62/
/(&,$;;;²/(*$72 /(&,$;;;²/(*$72 /(&,$;;;,²(;(5&,,, /(&,$;;;,²(;(5&,,, /(&,$;;;,,²(;(5&,,, /(&,$;;;,,²(;(5&,,, /(&,$;;;,,,²(;(5&,,,,&8'(*(7(/(ú,3(&2$5'$62/ ú,3(&(/(/$/7(&2$5'(/,%(5( ú,3(&(/(/$/7(&2$5'(/,%(5( /(&,$;;;,9²$ú(=$5($'(*(7(/25ú,3(&2$5'$5( /(&,$;;;9²$ú(=$5($'(*(78/8,3(&2$5'$5( /(&,$;;;9,²(;(5&,,,3(&2$5'$5( /(&,$;;;9,²(;(5&,,,3(&2$5'$5( /(&,$;;;9,,²(;(5&,,,3(&2$5'$5( /(&,$;;;9,,²(;(5&,,,3(&2$5'$5( /(&,$;;;9,,,²(;(5&,,,3(1758$5&8ú /(&,$;;;9,,,²(;(5&,,,3(1758$5&8ú /(&,$;;;,;²(;(5&,,,3(&2$5'(/(62/ú,5( /(&,$;;;,;²(;(5&,,,3(&2$5'(/(62/ú, 5( /(&,$;/²(;(5&,,, /(&,$;/²(;(5&,,, /(&,$;/,²/(*$723('28&2$5'( /(&,$;/,,²$ú(=$5($'(*(7(/25ú,3(&2$5'$/$ /(&,$;/,,²$ú(=$5($'(*(7(/25ú, 3(&2$5'$/$ /(&,$;/,,,²(;(5&,,,3(&2$5'$/$&8'(*(7(/(ú, /(&,$;/,,,²(;(5&,,,3(&2$5'$/ $&8'(*(7(/(ú, /(&,$;/,9²(;(5&,,,3(1758$5&8ú /(&,$;/,9²(;(5&,,,3(1758$5& 8ú /(&,$;/9²$ú(=$5($'(*(78/8,3(&2$5'$/$ /(&,$;/9²$ú(=$5($'(*(78/8,3(&2$5'$/$ /(&,$;/9,²(;(5&,,,3(&2$5'$/$ /(&,$;/9,²(;(5&,,,3(&2$5'$ /$ /(&,$;/9,,²(;(5&,,,3(&2$5'$/$ú,3(&(/(/$/7(&2$5'( /(&,$;/9,,²(;(5&,,,3(&2$5'$/ $ú,3(&(/(/$/7(&2$5'( /(&,$;/9,,,²*$0( /(&,$;/9,,,²*$0( /(&,$;/,;²(;(5&,,,3(&2$5'(/(62/5(ú,/$ /(&,$;/,;²(;(5&,,,3(&2$5'(/ (62/5(ú,/$ /(&,$/²$ú(=$5($'(*(78/8,3(&2$5'$0, /(&,$/²$ú(=$5($'(*(78/8,3(&2$5'$0, /(&,$/,²(;(5&,,, /(&,$/,,²$ú(=$5($'(*(78/8,3(&2$5'$0, /(&,$/,,²$ú(=$5($'(*(78/8,3(&2$5'$0, /(&,$/,,,²(;(5&,,, /(&,$/,9²6(018/'(5(3(7,,( /(&,$/,9²6(018/'(5(3(7,,( /(&,$/9²'8(7(ú,3,(6(&8$&203$1,$0(17'(3,$1 /(&,$/9²'8(7(ú,3,(6(&8$&203 $1,$0(17'(3,$1 /(&,$/9,²6(01('(5(3(7,,('$&$32$/),1( /(&,$/9,²6(01('(5(3(7,,('$&$32$/ ),1( /(&,$/9,,²$ú(=$5($'(*(78/8,3(&2$5'$0, /(&,$/9,,²$ú(=$5($'(*(78/8,3(&2$5'$0, /(&,$/9,,,²(;(5&,,,3(&2$5'$0, /(&,$/9,,,²(;(5&,,,3(&2$5'$ 0, /(&,$/,;²(;(5&,,,3(&2$5'$0,ú,3(&(/(/$/7(&2$5'( /(&,$/,;²(;(5&,,,3(&2$5'$0 ,ú,3(&(/(/$/7(&2$5'( /(&,$/;²*$0( /(&,$/;²*$0( /(&,$/;,²&Ç17(&( /(&,$/;,²&Ç17(&( /(&,$/;,,²(;(5&,,, /(&,$/;,,²(;(5&,,, /(&,$/;,,,²$ú(=$5($'(*(78/8,3(72$7(&2$5'(/( /(&,$/;,,,²$ú(=$5($'(*(78/8,3(72$7(& 2$5'(/(
/(&,$/;,9²(;(5&,,,3(1758'(*(78/ /(&,$/;9²3,(6(5(&5($7,9( /(&,$/;9²3,(6(5(&5($7,9( /(&,$/;9,²(;(5&,,,ú,3,(6(5(&5($7,9( /(&,$/;9,²(;(5&,,,ú,3,(6(5(& 5($7,9( /(&,$/;9,,²&21752/8/'(*(78/8,&8&2$5'$/,%(5 /(&,$/;9,,²&21752/8/'(*(78/8, &8&2$5'$/,%(5 /(&,$/;9,,,²375,0($&8381&7 /(&,$/;,;²&Ç17(&(ú,-2&85, /(&,$/;,;²&Ç17(&(ú,-2&85, /(&,$/;;²(;7(16,$Í17,1'(5($'(*(78/8, /(&,$/;;,²(;(5&,,,ú,3,(6(5(&5($7,9( /(&,$/;;,²(;(5&,,,ú,3,(6(5(& 5($7,9( /(&,$/;;,,²,17(59$/( /(&,$/;;,,²,17(59$/( /(&,$/;;,,,²,17(59$/8/'(7(5 /(&,$/;;,,,²,17(59$/8/'(7(5 /(&,$/;;,9²,17(59$/8/'(&9$57 /(&,$/;;,9²,17(59$/8/'(&9$57 /(&,$/;;9²,17(59$/8/'(&9,17 /(&,$/;;9,²&Ç17(&(ú,-2&85, /(&,$/;;9,²&Ç17(&(ú,-2&85, /(&,$/;;9,,²,17(59$/8/'(6(;7 /(&,$/;;9,,²,17(59$/8/'(6(;7 /(&,$/;;9,,,²(;(5&,,,3(1758$5&8úÍ16(;7( /(&,$/;;9,,,²(;(5&,,,3(1758$5 &8úÍ16(;7( /(&,$/;;,;²,17(59$/8/'(6(37,0 /(&,$/;;,;²,17(59$/8/'(6(37,0 /(&,$/;;;²,17(59$/8/'(2&7$9 /(&,$/;;;²,17(59$/8/'(2&7$9 /(&,$/;;;,²,17(59$/(/('(121ú,'(&,0 /(&,$/;;;,²,17(59$/(/('(121ú,'(&,0 /(&,$/;;;,,²(;(5&,,,&872$7(,17(59$/(/( /(&,$/;;;,,,²*$0$'20$-25 /(&,$/;;;,,,²*$0$'20$-25 /(&,$/;;;,9²(;(5&,,,ú,0(/2',, /(&,$/;;;9²(;(5&,,,ú,0(/2',, /(&,$/;;;9²(;(5&,,,ú,0(/2',, /(&,$/;;;9,²$53(*,8/ /(&,$/;;;9,²$53(*,8/ /(&,$/;;;9,,²721$/,7$7($ /(&,$/;;;9,,²721$/,7$7($ /(&,$/;;;9,,,²0(/2',,Í1'20$-25 /(&,$/;;;,;²3,(6(5(&5($7,9( /(&,$/;;;,;²3,(6(5(&5($7,9( /(&,$;&²$1$&58=$ /(&,$;&,²3$8=$'(237,0( /(&,$;&,²3$8=$'(237,0( /(&,$;&,,²(;(5&,,,3(17587(+1,&$0Ç,1,,'5(37( /(&,$;&,,²(;(5&,,,3(17587(+1,&$0Ç,1,,'5 (37( /(&,$;&,,,²'280(/2',, /(&,$;&,,,²'280(/2',, /(&,$;&,9²0(/2',( /(&,$;&9²6,&,/,$1$ /(&,$;&9²6,&,/,$1$ /(&,$;&9,²&Ç17(&'(/($*1 /(&,$;&9,²&Ç17(&'(/($*1
LECIAI
MUZICA ŞIINSTRUMENT ŞIINSTRUMENTELEMUZICALE ELEMUZICALE
Originile muzicii se confundă cu acelea ale omul om ului ui.. Li Limb mbaj aj un univ iver ersa sal,l, mu muzi zica ca le le-a -a of ofer eritit oamenilorunmijlocdeexpresiemenits ăsuplinească lilips psaa cu cuvi vint ntel elor or şi le le-a -a pe permi rmiss să co com mun unic icee sent ntiime ment ntee şi emo moii co com mpl plex exee, sau să şi le sincronizeze. Muzica a apărut cu mult înainte de inventarea scrierii, în funcie de gradul de dezvoltare al fi fiec ecăr ărei ei so soci ciet etă ăi.i. Ce Cele le ma maii vec echi hi fo forme rme de exprimare muzicală se regăsesc în lucrarea indiană Sama Sa ma Ved edaa şi în sc scri rier erililee cu cune neif iform ormee di dinn Ur Ur,, vec echi hi de peste4000deani. Se pa pare re că, iniiial al,, muz muzic icaa a fos fostt dom domin inat atăă îndeosebi de ritm. Mişcarea valurilor mării, căderea unor un or picăt picătur urii de apă apă, b ăt ătăi ăile le inimi inimiii sa sauu ca cade den naa paşi pa şilo lorr şi şi-a -auu gă găsi sit, t, la po popo poar arel elee pr prim imit itiv ive, e, cores co respon ponde den nee în bă bătă tăililee di dinn pa palm lme, e, în lo lovi virea rearit ritmi mică că a unor obiecte sau în repetarea unor scurte secvene inca in cant ntat atori orii,i, fol folos osititee ca se semn mnal al sa sauu în sc scop opur urii ma magi gice ce orirăzboinice. Sim Si mul ul au auzu zulu luii ne pe permi rmite te să de deos oseb ebim im sunetele de zgomote, precum şi sunetele între ele. Când ritmul a fost dublat de melodie, născută din rapo ra portu rturi ri în într tree su sunet netee de in inte tens nsitită ăii şi to tona nalit lită ăii diferite, omul a reuşit să exprime prin intermediul muzicii sentimente individuale, mai complexe şi mai nuanate – bucuria,iubirea,dorulsaujalea. Treptat, pe măsură ce formele de expresie muzicală s-au diversificat, omul a căutat să noteze frazele muzicale, atât pentru a le transmite, cât şi pentru a le putea reda cât mai fidel cu ajutorul instrumentelor. -7-
Euterpe
Semnele muzicale, a căror istorie este pe cât de lungă, pe at ât de sinuoasă, au reu şit, la capă ca pătu tull ev evol olu uie ieii lo lorr, ce ceea ea ce ni nici ciun un al alfa fabe bett nu va re reuş uşi,i, pr prob obab abilil,, vre vreod odat atăă: s ă se fa facă că în îne ele lese se de vorbitorii oricărei limbi şi să transmită coninuturi pe care nici distanele în spaiu, nici celeîntimp,nulepotalterasaudeforma. Înainte însă de a învăa aceste semne, se cuvine să spunem câte ceva despre instrumentele muzicale. Căci fiecare instrument muzical este încununarea unui efort care a îmbinatinteligena,iubireadefrumosşiîndemânarea. De-a lungul timpului, oamenii au căutat ca muzica să fie scrisă în cât mai puine semne şi să fie cât mai bine redată de instrumente;şiaureuşit. Înai În ainte nte de a în învă văa a ac aces este te se semn mne, e, vo vom m sp spun unee câ câte te ce ceva va de desp spre re in inst strum rument entel elee mu muzi zica cale le createdeom. Instrumentele se împart pe categorii, după cum este produs sunetul. Studiul academic al instru rum mentelor muzicale se numeşte organologie.
a–Instrumente la care sunetele se obin prin frecarea coardei cu un arcuş: vioara, viola, violoncel violoncelul ulşi contr contraba abasul sul.
Vioar Violă ă
Violoncel Contrabas
harpa
C–Instrumente la care sunetele se obin prin lovirea coardei de un ciocănel acionat de un mecanism: pianul.
Şiînaceastăfamilieexistădouăfelurideinstrumente:dinlemnsaudinalamă. Din prima categorie fac parte flautul, oboiul, clarinetul şi fagotul. Din cea de-a doua categ ca tegor orie ie fa facc pa parte rte tr trom ompe peta ta,, cor cornu nul,l, tro tromb mbon onul ul şi tu tuba. ba. Toateacesteinstrumenteseadunăînfamiliamarenumităorchestră.
Trompetă
Corn
Trombon
Tubă
Sunetulpoatefiprodusşiprinlovireauneibucăidelemnsaumetal,sauauneibucăi depieleîntinsădeasuprauneicutiidelemnsaumetal.
Tobă mare
Tobă mică
Talere
Timpan
Trianglu
Cea mai simplă metodă de a cânta este folosindu-ne de vocea noastră. Sunetele sunt astfelemiseprinvibraiacoardelorvocale. Vocile V ocile sunt, după natura lor, feminin femininee Ăsoprană soprană,, mezzoso mezzosoprană, prană, contral contraltă– tă– sau masculine mascul ine Ătenor, barit bariton, on, bas– bas–..
Vioara este un instrument cu coarde şi arcuş. Cele patru coarde sunt întinse peste
una din fe feele ele corp corpulu uluii vio viorii rii Ăcut cutia ia de rezo rezonan nană– ă–,, vib vibrân rândd atu atunci nci cân cândd arcu arcuşul şul est estee tra trass pes peste te ele sau când sunt ciupite. După cum vom învăa parcurgând acest manual, coardele sunt acordateîncvinteperfecte. Compara Comp arativ tiv cu cele celelalt laltee ins instrume trumente nte cu coa coarde rde şi arcu arcuşş Ăvio viola, la, vio violonc loncelu elull şi cont co ntrab rabas asul– ul–, vi vioa oara ra es este te ce cell ma maii mi micc in inst strum rument entşi şi as astf tfel el su sunet netel elee pr prod odus usee de ea su sunt nt ce cele le ma maii înalte. Pop opula ularr, vi vioa oara ra ma maii po poate atefi fi de denu numi mită tă şi vi viol olină ină,, lă lăut ută, ă, cet ceter eră, ă, sc scrip ripcă că,, di dibl blă. ă. Persoana Pers oana care cântă la vioară se numeş numeşte te violonist. Persoana Persoana care construieş construieşte te sau reparăovioarăsenumeştelutier. Istoricul Istori cul viori vioriii
Vioara, în forma pe care o cunoaştem astăzi, Vioara, astăzi, a apărut în nordul Italiei, în secolul al XVIXV I-lea lea.. Ea a fo fost st in insp spira irată tă de ma maii mu multltee in inst strum rument entee Ărev revan anas astr tron on,, reb rebec ec,, vi viola ola da gam gamba ba şi violadabraccio–. Una di dint ntre re pr prim imele ele de desc scrie rieri ri ex expl plici icite te a in inst strume rument ntul ului ui,, inc inclu lusi sivv a fo folos losiri iriii lu lui,i, a fos fostt în Epitome musical de Jambe de Fer într-o lucrare publicată în anul 1556, la Lyon, la acea vrem v remee fi fiind indde deja ja răs răspân pândi dită tă în Eu Europ ropa. a. Din documente reiese că cea mai veche vioară cunoscută, care avea patru coarde, a fostconstruităîn1555decătreAndreeaAmati. În anul 1560, regele Carol IX al Franei i-a comandat lui Amati 24 de viori. Cea mai veche vec he vioară, care există şi în zilele noastre, noastre, a făcut parte din acest lot, fiind construită de Amatiîn1564,laCremona. În contemporaneitate, odată cu dezvoltarea tehnicii, viorii acustice clasice i s-a alăt al ătura uratt vi vioar oaraa ele elect ctric rică, ă, ca care re po poat atee av avea ea ap apro roap apee or orice icefo formă. rmă.
Ravanastron
Rebec
Vioară electrică
Priviicuatenievioarademaijos,observândcomponenteleacesteia. În part rtea easstângă a co corrdaru rullui se afl flăă bărbia vior oriii,i,ccare renne ajută să inem vioaralagâtfărăsăîioprimsunetele. Un alt accesoriu indispensabil este pernua sau contrabărbia care se fixxea fi ează ză pe sp spat atel elee vi vior oriiii.. Ac Aces estt ac acce ceso sori riuu tr treb ebui uiee să ai aibă bă mă mări rime meaa corespunzătoarenevoilorelevului.
Cuie Cuie Prăguşul Gâtul
Părul
a t e h g a B
Limba Faa
Coarde Căluş
Cordar
Bărbia
Scaunul Ăcapra–
După ce am cunoscut instrumentul nostru, în această lecie vom învăa poziia corpuluinostrupentruacântalavioară. Poziia unui violonist este foarte apropiată de poziia obişnuită a corpului. Atenie deosebită trebuie să fie acordată pentru a se evita crisparea mâinilor şi relaxarea lor într-o poziiecâtmaifirească.
Urmării cu atenie imaginile de mai jos şi executai ridicarea braelor, fără instrument. Mâna stângă se întoarce înăuntru, aducând cotul în faă, iar dreapta se dezlipeştedecorpşiîntindeantebraulînfaă. Fără să crispa crispaii muşc muşchii hii mâinilo mâinilorr şi fără a îndoi poigne poignetul tul Ăînchei încheietura etura mâinii mâinii––, executaiîndoitimpiridicareabraelor. Executaiacestexerciiuzilnic,pentruavăcreaobişnuina.
Vom continua cu apucarea arcuşului. Pentru aceasta, trebuie să ne obişnuim cu pozi po ziia ia de ap apuca ucare re.. De Deget getel elee tre trebu buie ie să fie uş uşor or în îndoi doite te,, ro rotu tunji njite te sp spre re pa palm lmă. ă. Poz oziiia ia po poat atee fi exersatăapucândomingedetenis.
Priviiacestdesenşifaceilafel !
Rotunjirea se face uşor. Degetele mâinii stângi vor cădea rotund pe coarde, iar degetelemâiniidreptevorapucarelaxatarcuşul. Arcuşulseapucăşiseinecudegetele.
Pentruaceasta,vomparcurgeurmătorulexerciiu. Numărămrăspicatpatrutimpi: Ăa– - uu-na na pauză-do-uă Ăb– - tr tre-i e-i pauză-pa-tru
Ăa– - apucare
Ăb– - destindere
Zilnicvomlucracâtevaminuteexerciiiledeapucare-destindere. Încontinuare,vomînvăaloculundetrebuiesăsteapebaghetăfiecaredeget.Darmai întâi,sănecunoaştemmâinileşidegetele.
inelarul mijlociul arătătorul degetulmic
degetulmic
degetulmare
Degetelesuntîmpăriteînfalange,legateprinarticulaii.
ăămrolulfiecăruidegetînapucareaarcuşului. Să înv ăă 1. Degetul mare se aşază uşor îndoit în afară, jumătate pe baghetă, jumătate pe scaunularcuşului.
caprei.
Degetul mare asigură pri prinde nderea rea bag baghet hetei. ei. Ast Astfel fel,, el nu tre trebui buiee să scape din scobitura
-17-
inel.
Celelaltedegeteseaşază caînfiguriledemaijos,după cumurmează: 2. Deg Degetu etull ară arătăt tător or cuprindeuşorbaghetacare-itrecepesubfalangadinmijloc. 3. Degetul mijlociu cuprinde şi el bagheta, alături de degetul mare, cu care face un 4.Degetulinelar cuprinde şielbagheta,alăturidedegetulmijlociu. 5. Degetul mic se aşază în vârf pe baghet baghetă, rotunjit, asigurând echilibrul baghetei
împreună cudegetularătător.
Desenuldemaijosnearată maiclar,loculdeatingerealfiec ăruidegetpebaghet ă. mijlociul
inelarul degetulmic
arătătorul
degetulmare
Exerciiiiile lede deap apuc ucar aree-d -deest stin inde derre sevo sevorr ef efeectu tuaa zilnic, în întâ tâii f ără arcuş şiapoicuarcuş. Înceade-adouasituaie,sevaurmăricuateniepoziiadegetelorpearcuş.
-18-
LEC IAIV
EXERCI IIDEAPUCARE ŞIDESTINDERECUARCUŞUL
După ce s-au căpătat deprinderile de apucare-destindere f ără arcuş, vom trece la executareaacestormi şcăricuarcuşulînmână. Spri Sp rijin jinin indd vâ vârf rful ul ar arcu cuşul ului ui pe ma marrgi gine neaa un uneei me messe, lu luccrai mişcărililee de apucare-destindere, având mare grijă la poziia mâinii. Acest exerciiu se poate lucra şi inând arcuşul cu mâna stâng ă pentru ca atenia să poată fi concentrată pe poziia mâinii
După ce am lucrat mult aceste mişcări, asigurând punctele de contact şi libertat libertatea ea falangelor, ridicai arcuşul de pe masă şi executai mişcările f ără sprijin, inând arcuşul doar înmânadreaptă. Estebinesă v ă uitaidecâteoriestenevoieladesenelecareprezintă poziia dege degetel telor or pe arcuş, deoarece în momentul în care oricare deget nu se mai află la locul său se va strica întregulechilibrualarcuşului. -19-
LEC IAV
APUCAREA ŞI INEREAVIORII AŞEZAREAARCU ŞULUIPECOARDE
Să trecemlavioar ă. Vom V om apuca vioara vi oara cu mâna dreaptă, din partea dreaptă, de jos; o aducem uşor către cap şi o aşezămcubăgaredeseam ă subfalcastâng ă,peclaviculă. Trebuie să îndreptăm vioara astfel încât să nu fie nici pe direcia privirii şi nici în direciaumărului.
Bărbiaseaşază pe bărb rbia ia vio viori rii,i, în într tr-o -o po pozi ziiecâtmaicomodă, asi asigur gurând ând tot totodat odată şi o priză câtmaibună.Totpentruasigurareaprizei,întrevioară şiclaviculă sevaaşezaopernuă sau,după caz,ocontrabărbie,caresevareglaînfunciedenecesitate. Vioara trebuie inută exclusiv la gât, pentru a permite mâinii stângi să să fie agilă ş i lejeră. Pentru că încă nu lucrăm cu mâna stâng ă, o vom folosi ca sprijin, inând vioara vioara,, pentrusiguran ă,caînimagineademaijos.
-20-
După cene-amobişnuitcuapucareaviorii,să aşezămarcuşulpecoarde. Vom aşeza arcuşul pe prima coardă, cea mai subire. El trebuie pus la jumătatea distanei dintre căluş şi cordar, perpendicular pe coarde. Bagheta trebuie să fie puin înclinată sprelimbă. Pe coarda întâi, cotul să aproape lipit de corp. Observ ăm că dacă vrem să aşezăm planul ul coard coardelor elor. arcuşulpecelelaltecoarde,trebuiesă ridicăm cotul, respectând plan Dacă am privi căluşul dinspre cordar, am observa cum se aşază arcuşul pe fiecare coardă şiplanulfiecărei coar coarde. de.
Dacă lăsăm jos braul drept observ ăm că pentru aşezarea arcuşului pe coardă descriemomişcarerotund ă. Executai de câte patru ori pe fiecare coardă exerciiile de apucare-destindere. Între repetări,faceioscurtă pauză. ăate în leciile trecute. Nu neglijai Trebuie să păstrăm atenia către lucrurile înv ă poziiadegetelormâiniidreptepecoarde. Lungimea arcuşului trebuie să fie conformă cu lungimea mâinii. Astfel, punând arcuşul perpendicular pe coarde şi întinzând mâna dreaptă trebuie să ajungem la vârful arcuşului. Dacă acest lucru nu se întâmplă, vom marca punctul din dreptul coardelor pe baghetă, considerându-l vârful arcuşului, folosindu-ne de cretă sau scotch alb subire. La vârf,mânadreaptă vafiînmodobligatoriudreaptă,iararcuşulperpendicularpecoarde.
-21-
LEC IAVI
TR ĂS Ă TURADEARCUŞ
ăa să cântăm cu arcuşul pe coarde. Astfel, punei arcuşul pe În această lecie vom înv ă ăatînlecia tre prima pri ma coa coard rdă după cumaiînv ă trecut cută şitragei însus şiînjos,rar şi f ără a apăsa preatare. Vom avea grijă să obinem un sunet clar, f ără scârâituri. Trebuie să avem grijă ca arcuşul să rămână în permanenă perpendicular pe coardă, la mijlocul distanei dintre căluş şi limbă. Bagheta trebuie să fie uşor aplecată, iar braul drept trebuie să respecte planul fiecăreicoarde.
Vom executa câte patru trăsături pe fiecare coardă, rar. Profesorul ne va asista şi va Vom urmări să respectămplanulcoardelor şipoziadegetelor.
În imaginile de mai sus avem două modele de trăsături greşite, când elevul nu a avut grijă catrăsăturasă fieperpendiculară pecoarde,îndoindpoignetulînmodcorespunz ător. Întimpultrăsăturiidegetelenuvorrămânefixe,elesedestindu şor. -22-
