CURSUL NR.1 ARTE – VIZUALE
1. De ce arte arte vizu vizual ale? e? Arta exprimă valori estetice. Arta vizuală cuprinde toate artele care se exprimă prin imagine. Ca orice artă, foloseşte mijloace de exprimare cu caracter specific. Imortalizarea momentului necesită limite de calitate. 2. Ce studiem ? Artă fotografică. (există de 140 ani ) Artă cinematografică. (există de 115 ani ) Tehnica foto – video. 3. Importanţa artei vizuale. Imaginea este foarte importantă Ne oferă un cadru clar a ceea ce dorim să asimilăm. Se poate creea imaginea prin fotografie, un spot publicitar, prin propria sa producţie ( audio – video, etc.)
ARTĂ FOTOGRAFICĂ. Est Este o artă artă care care are are pest pestee 100 100 de ani. ani. ( Cadre adrelle vide videoo se numes numescc fotograme). fotograme). De la foto s-a trecut la film film prin cronofotogra cronofotograf, f, chinefotogra chinefotografie. fie. Fotografia este un deschizător de drumuri în arta vizuală. Fără fotografie n-ar fi existat mai nimic în ştiinţa modernă. Fotografia de reportaj Fotografia de presă. Fotografia artistică. Fotografia publicitară Fotografia ştiinţifică. • • • • •
FOTOGRAFIA DE REPORTAJ. Stă Stă la baza baza mass mass-m -med edie ieii (pri (prinn foto foto-- repo report rter er). ). Abil Abilit itat atea ea celu celuii care care realizează reportajele este foarte importantă.Acesta terbuie să surprindă ceea ce este interesant, important. Abilitate =/ acreditare. - a fi fi abi abili lita tatt – ţi se acord acordăă înc încred reder eree - a fi acre acredi dita tatt – ţiţi se acord acordăă teme temeiu iull lleg egal al.. Fotografiile de reportaj sunt instantanee. FOTOGRAFIA DE PRESĂ. Diferă de fotografia de reportaj prin surprinderea cotidianului în orice moment. (putem surprinde orice) Presa este – a-IV-a putere în stat deoarece ea formează opinii. opinii.
FOTOGRAFIA ARTISTICĂ. Orice imagine care te încântă poate deveni o fotografie artistică.. FOTOGRAFIA PUBLICITARĂ. În acest sector fotografia are un imens aport. Nu poate exista publicitate fără fotografie. Este un element de maximă importanţă(ex. – o casă de modă, catalog de prezentare a unor produse, reclamă pentru diverse domenii). FOTOGRAFIA ŞTIINŢIFIC Ş TIINŢIFICĂ Ă Fotografi Fotografi profesioniş profesionişti ti specializaţ specializaţii în realizarea realizarea fotografii fotografiilor lor ştiinţifi ştiinţificecetrebuie surprinsă realitatea.(ex.- şantierul Naval sau fotografierea unor malformaţii în domeniul medical sau preluarea de pe imaginea video). Aparatul Aparatul fotografic fotografic cu dischetă dischetă- se poate face un număr foarte mare de fotografii,(2,4 sau 5 MB (megabitz) ). Nici fotografia şi nici filmul nu pot izola problemele de limbaj artistic de cele tehnice. Fotografia constituie astăzi un limbaj al acestei epoci demonstrând că a şti să vezi e o mare calitate.
CURSUL NR. 2 SENSIBILITATE. -a activa asupra unui alt corp. *Luminozitate şi iluminare ilu minare rolă colectoare imagine proiectată rolă debitoare subiectul sistem de lentilă opturare -lentila + dispozitiv de opturare şi diafragmare = sensitometrie De ce noţiunide sensitometrie? Luminozitatea subiectului de sensiometrie prezintă variaţii în funcţie de sursele ce-l iluminează. Acestea apar prin schimbarea anotimpurilor, prin prezenţa norilor, trecerea de la zi la noapte sau trecerea de la lumina naturală la cea artificială sau combinată. Cantitatea de lumină se măsoară în tehnica fotografică în lucşi.
În noaptea fără lună - 0,003 lx ( limita de percepţie a ochiului omenesc complet adaptat la întuneric este de 0,000000001lx) -pe casa scării -5lx -noaptea cu lună plină 0,2 lx -cer acoperit în decembrie -900-2000 lx(ziua) -lumina soarelui în iunie (ora 12) - 100.000 lx. - lumina soarelui în decembrie (ora 12) 9.000 lx. -sistemul de opturare –închide şi deschide într-o perioadă scurtă de timp(3secunde 1/1.000sec.) pentru a nu se voala filmul. -sist. de diafragmare – măreşte şi micşorează orificiul de deschidere (modifică raportul de deschidere). - diafragma – nu are rol de a mări sau micşora cadrul fotografiei ci reglează cantitatea de lumină de la 0,7-45. - -diafragme -fixe( aparatele au o singură mărime) -perforate. -iris. Una din cele mai importante probleme fără de care lipseşte succesul fotografiei. -timp de expunere reglat de opturator -cantitatea de lumină reglată de diafragmă. *Timp de expunere - este timpul în care opturatorul este deschis pentru a putea permite reflectarea proiecţiei subiectului de fotografiat pe film. Un indice mai mic al diafragmei corespunde unei deschideri mai mari. Un indice mai mare al diafragmei corespunde unei deschideri mai mici. Sistemul internaţional al scării de diafragme. 0,7 1 1,4 2 2,8 4 5,6 8 11 16 22 32 45 -timp de expunere noaptea 8 ziua 11. Timpi de expunere (vitezele de opturare 3 2 1 1/2 1/4 1/5 1/10 1/15 1/20 1/25 1/30 1/40 1/50 1/60 1/100 1/125 1/150 1/200 1/250 1
1/300
1/500
Scara timpilor de expunere uzuale. 1/15 1/30 1/60 1/125 Practica zenit.
1/1000 1/250
1/500
(Leiea III) 1/1000
Asemenea diafragmei obturatorul reglează cantitatea de lumină dar mai au şi particularitatea de reglare în funcţie de viteza de deplasare a subiectului. -timp de expunere : mare –pt.un grup de oameni static mic –pt.un subiect în mişcare(pentru a nu ieşi imaginea mişcată). -*sensibilitatea filmelor filmele sunt –color şi alb-negru. În domeniul tehnic toate materialele şi toată aparatura se realizează conform unor standarde.
Sistemul standard –naţional şi internaţional –(stas)- diferenţele nu sunt de parametri ci de suprafaţă. Sisteme stabilite Gost (Rusia) ASA (USA) Nu se mai foloseşte la noi 100 1. sensibilitatea filmului (reglarea aparatulu) 2.timp de expunere 3 diafragma
200
DIN (Germania+Europa) 100(15.20.21) 200 (27) 1 subiect 2 cadru 3.unghi 4.moment
CURSUL 3 APARIŢIA FOTOGRAFIEI. Fotografia se numea daugherotipie. -fotografia - a scrie cu ajutorul luminii. -grecescul ,,photon (lumină )+ grapho(a scrie )” -cinematografie – chinema 8mişcare )+ graphos 1. Pionerii fotografiei – Daguerre,Niepce,Talbat, Bayard, George Eastman Kodak . 2. Apariţia cinematografiei - 13 februarie 1895 –Fraţii Auguste şi Louise Lumiere care au descoperit cinematograful(bunicul aparatului de filmat). 1.Pr.de bază al fotografiei este sensibilitatea peliculelor la expunerea în faţa luminii. Primul care a descoperit acest principiu a fost Daguerre. Precursorii săi au descoperit mai întâi substanţele pe baza cărora s-a stabilit sensibilitatea luminoasă. - a realizat primele plăci fotografice - expunerea unei plăci dura cam 5 – 15 min. - planc filmul se expune cu lămpi (becuri) nitrafot ( lumină albă lăptoasă, asemănătoare cu lumina naturală) - filmele sunt pasive la lumina verde închis. 2.Principiul cinematografiei se bazează pe o iluzie optică . - filmul de 16 mm- o fotogramă are 8/10mm - aparate de proiecţie T 10 şi de filmat pe o peliculă 8/10 - pelicula are: o bandă de coloană sonoră o transport fotograma cu imprimare optică şi magnetică o (perforată)
Aparatul de proiecţie. Componente: Rolă debitoare, ghidaje, roată dinţată, casetă (există o lampă ce focalizează lumina şi o proiectează pe fotogramă (cu oglinda ) obturatorului - trece prin faţa
unui fascicul de lumină - prin obiectiv - (5cm,diafragma 1 ½) – prin faţa fotocelulei – role de ghidare – cap de redare magnetică. Se păstrează o buclă superioară şi una inferioară. *Ochiul uman nu poate să urmărească fotograme proiectate cu o viteză mai mare de 24 cadre/secundă. -ghidajele asigură transportul filmului permanent şi fără distorsiuni (fluctuaţii de viteză). -ptr. ca să nu vedem schimbările de cadre opturatorul (palete ce trec prin faţa ferestruicii) se închide /deschide. -fotocelula preia sunetul. Prin aparat de proiecţie se urmăreşte ca filmul să nu fie zgâriat , să nu existe fluctuaţii de sunet sau imagine (o fotogramă / opturatorul / sincronizat). - la filme– materialul fotosensibil nu se află pe partea lucioasă. *Obiectivele au înserate pe lentilele exterioare un start anti hallo ( care este o suprafaţă foarte fină ce se aplică pentru reflecţiile de lumină ) şi nu se şterg decât cu materiale speciale. *Claritatea se reglează prin distanţa focală.
APARATURA FOTOGRAFICĂ Clasificare 1. După format:
-format mare cu burduf – funcţ. cu plăci sau cu rol filme cu lăţime de 6 cm. cadrul este de 24/36 mm la filmul îngust(e suprafaţa pe care e impresionat filmul şi pe care va ieşi imaginea -format mediu –folosesc rol filme cu 24-40 de poziţii (film îngust). -format mic –folosesc filme speciale de dimensiuni diferite ,pe jumătate sau chiar de ordin mult mai mic decât filmele obişnuite care scot formatul 24/36mm. 2. După utilitate: - pentru amatori . pentru profesionişti- are un set de obiective(pentru fotografieri de la distanţă-teleobiective (apropie de 1-6 ori ) normale-realizează fotografia cotidiană; super-angulare – are un unghi foarte mare de vizare şi putem realiza fotografii de la distanţe mici surprinzând un cadru larg; - filtre –pentru zăpadă -pentru cer noros – filtru galben -pentru peisaje montane. - parasolar dispun de mecanisme de mare precizie în ceea ce priveşte măsurarea şi reglarea cantităţii de lumină, a distanţei faţă de obiectul fotografiat şi au o gamă foarte largă de accesorii. -au posibilitatea de reglare a dioptriilor 3. După sistemul de vizare -aparatele vechi aveau sistemul în spatele plăcii , erau cu vizare directă din obiectiv apărea imaginea în geamul mat. SMENA, BOX, mai au încă vizare directă, sunt simple. -aparatul foto cu vizare reflex. -aparatul foto cu (obiectiv dublu) vizare prin 2 obiective. ROLEFLEX,PRACTICA.(în România, după 1960 s-a colaborat cu RDG, URSS şi R.P.Chineză şi ap.fotogr. s-a realizat setul de aparate ORIZONT la Intreprinderea Optica Română , unde se -de la RDG. PENTACON,PRAKTICA -de la chinezi SEAGULL -de la URSS SMENA (1 – 12 ).LUBITEL (pe film lat ) -aparatul foto cu telemetru – apărea o pată galbenă pe centrul vizorului şi în mijlocul ei se făcea claritatea ( nu se mai fabrică ).
-Aparatul foto cu vizare reflex. -în vizor se vede imaginea care apare în obiectiv. Părţi componente (mecanism de antrenare a filmului). rola colectoare- adună filmul (are un arc) tambur de antrenare cu roţi dinţate. măsurarea cadrelor o face tamburul cu roţi dinţate după numărul de perforaţii *-ex.9 ptr. film de 36mm. ghidaj film. rola debitoare în care se bagă caseta filmului (caseta este obscură, are pânză neagră.) -roţi dinţate - trage un singur cadru -antrenează cu încă trei roţi dinţate tamburul (cele de suprafaţă). roţile de jos antrenează rola colectoare. - contorul – se fixează la începutul filmului la zero. - ne arată nr.de poziţii făcute. - opturatorul -reglează timpul de expunere (timp f. mic ptr. subiect în mişcare). -diafragma – indice mare , dimensiuni mici. Nu trebuie atinsă oglinda sau geamul mat. * Sistemul de vizare Oglinda înclinată la 45 grade, transmite imaginea -pentaprismei (imaginea răsturnată) pentru a ajunge. Oglinda se mişcă cu încă 45 grade atunci când imprimă imaginea filmului Lupă ce măreşte 2,3 x
*Camera obscură – e colorată în negru opac, ca să nu dea reflexe atunci când intră lumină. *Dispozitiv de reglare a luminozităţii (este în obiectiv ,diafragma). *Dispozitiv de măsurare a luminozităţii – exponometrul- poate măsura prin obiectiv sau direct din exterior. *Fotocelula are un strat fotosensibil, ca o rezistenţă. *Fotocelula nu are nevoie de baterii.
*Exponometrul are o sclală de reglaje. pentru sensibilitatea filmului (21) *Accesorii -obiectivele -inele intermediare (46 – 52; 49 –52 ) obiectivul se apropie sau se depărtează de planul filmului, ele schimbând distanţa focală. ( dacă suprafaţa este mai mare se pune un inel, dacă fotografiem un timbru se mai ataşează unul – în interior trebuie să fie negru opac). *Surse de lumină artificiale – blitz, reflectoarele – în studio. -lentile pentru efecte - trepied. Tija de rglaj a înălţimii Capul trepiedului Picioare extensibile Rozete cu şuruburi de fixare Platoul de fixare Gheare pt. stabilitate Nivelă cu bulă de aer pt. stabilirea planeităţii Şurub de fixare fixare Mişcările trepiedului : Reglarea înălţimii aparatului În azimut În unghi epsilon *Pentru fotocopii – greşeala unghiului – eroare de paralaxă(axa ap.de fotografiat trebuie să fie paralelă cu foaia respeectiv fotografia ce trebuie copiată). -fotografiile cu luminozitate mai mică cu claritate mai mare. ***Obiectivul superangular ***Fotocelula prin obiectiv.
Aparate de dimensiuni mici 1.Ap. pliant mare (cu burduf), cu trepied şi multe casete. -Imaginea pe geamul mat- delimitează precis subiectul şi face posibil controlul perfect al clarităţii. Geamul mat trebuie
2. Ap cu cutie mare rigidă.Cu sau fără trepied. -este dreaptă, delimitează subiectul şi face posibil controlul perfect al clarităţii până sau chiar în timpul fotografierii.
schimbat cu o casetă înainte de fotografiere (pierdere de timp). -Distanţa focală-destul de mare (ptr.9x12mm circa 135mm).Datorită formatului mare, bună reproducere a depărtărilor (putere de separare mare ). -La fotografierea de aproape –este f. sensibil la variaţia distanţei ,profunzime extrem de redusă. Nu este indicat pentru instantanee. -Formate-10x15,9x12,6x9; plăci şi filmpack. Fotografii izolate .Schimbarea continuă a casetelor. Posibilitatea developării fiecărui negativ în parte. Aparatul de precizie pentru atelier,ptr. – fotografierea peisajelor , fotografii ştiinţifice,fotografii la scară mare şi fotoreproduceri.
-mijlocie (circa75-85mm).La fel de indicat pentru fotografierea obiectelor depărtate şi apropiate. -nu este atât de sensibil la variaţia distanţei şi permite supravegherea clarităţii imaginii. E posibilă o corectare ulterioară pe geamul mat. -6x6.Plăci şi filmpack pentru fotografii izolate, rofilm pentru 12 fotografii. Schimbarea filmului după fiecare serie de 12 expuneri. -pentru atelier, pentru reporterul fotograf,fotografii sportive, de animale.
Sensibilitatea filmelor în grade. DIN 15 18 21 24 27 30
ASA 25 50 100 200 400 800
GOST 22 45 90 180 350 700
Aparatele sunt : -neautomatizate, semiautomatizate şi automatizate (programe , standardizări,facilităţi ). Filmele diacolor (pentru diapozitive) realizează imagini pozitive transparente. Scala câmpurilor de profunzime. •
•
Accesorii 1. 2. 3. 4.
Obiective. Inele intermediare. Lentile adiţionale. Filtre – de polarizare - de difuziune - infraroşu - pentru efecte
5.Macrodiaduplicatorul –dispozitiv cu care se fac fotografii de pe diapozitiv. -se fac diapozitive de pe un film obişnuit. 6.Vizoare ataşabile – pentru altfel de format cu mască. 7.Declanşatoare flexibile 8.Minitrepied, trepied (mono, tri ) 9.Bliz, Reflectoare (cu lampă mitraford)
Principiul de funcţionare a expometrului
Lumina
Ecran format din mai multe fotocelule,fotorezistente. *Lentilele adiţionale- se montează în faţa obiectivului pentru fotografi speciale,pentru a adapta obiectivul faţă de un telescop, o lunetă ,un microscop. *Filtrele – estomparea luminii - corecţii de culoare ,pentru efecte *Teleobiectivul – reglaj al focalizării –manual sau automat (1,9- 22) - sitem de diafragmare - reglajul focalizării. *Obiectiv de adaptare – transformă un obiect în teleobiectiv. *Variocros - se ataşează la obiectiv, - scoate raze luminoase ce pornesc din suprafeţe lucioase (raze în X). *Superangular- priza sincron – pentru blitz - automatu pentru fotografii de pe trepied, se armează, se trage arcul declanşatorului automat şi se apasă pe buton. - declanşatorul. *Blitz-ul se cuplează prin 2 posibilităţi de ataşare ( un suport tip sanie ). - poate avea contact de sincronizare central printr-o mufă ce dă comandaastfel încât blitz-ul să facă flask în acelaşi timp cât este deschis opturatorul. - viteza de opturare de 1/30s este cea cu care funcţionează biltz-urile clasice. Blitz-urile moderne trimit un semnal luminos către subiect, îl percep şi dau comanda descărcării de putere. Blitz-ul are un memorator în care este trecută o listă cu sensibilitatea filmelor aflate în releaţie cu timpii de expunere în obiectivul de vizare. *Obiectivul superangulare este folosit pentru lărgirea cadrelor de fotografiere, fiind foarte utile în spaţii cu suprafeţe mici; se folosesc şi la videocamere. Cu cât distanţa focală este mai mică , cu atât obiectivul are un unghi de vizare mai larg. Luminozitatea obiectivului- diafragma (deschiderea ei) - distanţa focală. La teleobiectiv + de câte ori apropie maxim.
*Parasolarele – se folosesc pentru reflexele luminoase (pentru evitarea lor).în lentilele obiectivelor. - sunt de diferite dimensiuni şi cu diferite filete; au inele de adaptare. - Inele de
Norme de televiziune Camera video – Panasonic M40 , M50 , MS4 . SUA, NTSC, CSI, OIRT, FRANŢA, SECAM, MESECAM, PALSECAM, SECAM BG,SECAM DK. VHS –Video Home Sistem ( sistem video pentru acasă, pentru amatori ) VHSC –cameră micuţă. SUPER 8 mm ( lăţimea benzii este de 8mm; banda este de mărimea unei casete audio) SUPER S VHS – imprimă sunetul şi imaginea digital. Videocamerele VHS folosesc casetele video FULL SIZE (mărime mare);şi casetele sunt VHS sau super VHS ( benzi crom,metal).
*VIDEOCAMERA Părţi componente 1. Obiectiv – are o apărătoare a lentilelor ( se aşează pe parasolarul de cauciuc). 2. Compartimentul de reglare şi comandă a modurilor de lucru.(manual sau automat). 3. Comutatorul de trecere de pe cameră –VTR (video – transmicion) de pe recorder sau player; video BROTRAST (pentru televiziune ); Triniton tuburi foarte performante. – VIDEO TAPE RECORDER – video bandă înregistrare. 4. Compartimentul de alimentare cu suportul bateriei(baterii 12w, 2 amperi acumulatori). 5. Ocular ( are posibilităţi de reglare a dioptriilor )conţine – adaptor de cauciuc pentru vizare, -lupă de mărire a imaginiipe care o preia dintr-o prismă care se plimbă şi reglează distanţa focală faţă de
ecranul WHITE FINDER-ului. -este un minitelevizor de 10/10mm. 6 Liftul videocasetei- are două limitatoare(după care se cunoaşte cât de folosită a fost). -mecanism de antrenare derulare şi colectare a benzii magnetice = partea mecanică; dacăbanda nu este rulată perfect liniar pentru rola presoare,cap de sincronizare, tambur, cap de citire a sunetului etc. -partea electronică – transformă imaginea optică în semnal video complex. 7 Microfonul
Imaginea – Obiectiv – CCD– sistem electronic – pastile de redare înregistrare. _________________________________________________________________ ****viaţa acumulatorului 2- 3 ani. **** CCD face trecerea de la imaginea optică la cea electronică. **În 1893 Louis Daguerre a făcut cunoscut publicului procesul inventat de el şi care stăla baza întregii tehnici fotografice moderne. ,,Domnul Daguerre a reuşit să fixeze lumina naturală pe o suprafaţă solidă, a reuşit să dea consistenţă imaginii impalpabile şi fugitive a obiectivelor reflectată pe retina ochiului, într-o oglindă aflată în interiorul camerei obscure…’’ În 1980 a intrat în folosinţă rolfilmul confecţionat la început din hîrtie, ulterior din azotat de celuloză. **Beaumont Newkall, respectat istoric american al artei fotografice defineşte 4 metode: 1. Metoda veridică ( ex.fotografi ca Alfred Steeglitz,Anasel Adams, Edward Wenston) – încercare de a înregistra imagini cu o textură bogată şi mult detaliu) Iată cutare lucru şi felul ăn care l-a văzut aparatul). 2. Metoda formalistă- fotograf iubitor al experimentului ,,Am fost acolo şi iată cum am văzut eu lucrurile’’. (Man Ray1920-1930 , Pete Turner). Metoda documentară sau fotoreportajul- eate dorinţa de a 3. comunica , de a face relatări cu privire la oameni, de a înregistra un moment,,Am văzut acest lucru şi iată sentimentele mele în privinţa lui ’’(CharlesHarbutt,Grey Villet.). Metoda echivalentă ,,Simt acest lucru şi iată un simbol a ceea ce 4 simt’’. Alfred Stieglitz ,,Fotografia devine nu numai o interpretare a unui loc , nu numai o imagine care poatefi admirată pentru frumuseţea ei stimulatoare, nu numai o relatare jurnalistică a unui anumit moment,ci şi o descărcare evocatoare, un simbol – iar uneori chiar şi un declanşator al unui flux de conştiinţă. *,,În arta fotografică,talentul specific constă în capacitatea de a explora , a descoperi şi a dezvălui , de a informa şi interpreta. Ochiul fotografului vede,
aparatul lui foloseşte limbajul văzului pentru a comunica imaginea.’’ (Margaret Weiss). 1924 se introduce filmul de 35 mm. 1931 Harold Edgerton – bliţzul stroboscopic.
STROBOSCOPUL - poate,, opri ’’chiar şi un glonte ce zboară cu viteza de 335m/s (Mach 1). *1861 – 1865 fotograful Mathew Brady utiliza plăci de sticlă, acoperite cu un strat de chimicale fotosensibile pe care le expunea cât erau încă umede şile developa imediat( o căruţă de unelte şi materiale.). *George Eastman (1854 – 1932 ) Kodak – a inventat plăcile uscate a î fotograful nu mai trebuia să posede cunoştinţe de chimie în 1879. - 1889 – a pus în vânzare primele rolfilme transparente. - 1908 – primele filme neinflamabile (acetat de celuloză). Eastman Kodak Company – ocupă locul 25 între corporaţiile americane. Ea produce fibra poliesterică (Kodel) – pentru ţesături, fibra modacrilică Verel (blănuri artificiale),materiale plastice pentru interiorul automobilelor,ambalaje transparente şirame de ochelari, materiale pentru filtrele de ţigări, substanţe chimice,vitamine şi condimente. 1935 – filmul Kodakrome – primul film color ,,Dumneavoastră apăsaţi pe buton , noi facem restul…’’. Aparate Kodak, Brownie,Brownie Star, Instamatic, Rocket Instamatics Rocket Carousel. *Stroboscopul- un tub umplut cu gaz şi conectat la o sursă electricăde mare voltaj. Când curentul traversează gazul, acesta emite lumină. Cantitatea de lumină poate fi controlată. ***Holografia- tehnică fotografică ce foloseşte fascicolul intensde lumină emis de laser. Lentila este de 2 feluri: convergentă ( )şi divergentă ( ). Panasonic M ( 1 – 10 ) – M 7 (mono- sunet). **procesor – creierul aparatului –pleacă şi vin comenzile, datele.
Părţile componente ale videocamerei.
*Ocularul (ex. Panasonic M 10 stereo ). - poate fi detaşabil,ci vizare reflex - este reglabilă distanţa pentru ochi - în interior are : - un minimonitor(White Finder)/ 10mm. o lentilă convergentă •
Imaginea este reflectată din minimonitor în oglindă apoi în lentila convergentă (care măreşte imaginea ). Lentila convergentă îşi reglează distanţa focală pentru a oferi celor care au probleme cu vederea posibilitatea să vizioneze fără ochelari printr-un dispozitiv de apropiere sau depărtare.
vizor.
Monitor – oglindă- lentilă convertoare (rol de ecran, rol de a mări ) –
Majoritatea ocularelor mai au un dipozitiv de reglare a luminozităţii .BRIGHTNESS (strălucirea) şiun reglaj al focalizării monitorului. *Lăcaşul bateriei este situat diferit, în funcţie de model are nişte clapete pentru… *Obiectiv – parasolar lentilă reglabilă, cu zoom manual pentru apropiere şi claritate, iar pe automat w – white (larg) T – servomotor – pentru reglarea zoom-ului manual ( a transfocatorului ) electromotor –pentru reglare automată. în spatele obiectivului se află CCD (o lentilă ) care preia semnalul şi-l transmite plăcii de imagine. VR 4501 – placa de sunet.
**Comutator de funcţii -VTR – video tape recorder – vizionăm caseta. - camera REC – filmăm În cazul videocamerelor avem 2 compartimente separate de funcţiuni: o audio o video -capul rotativ conţine nişte pastiluţe pentru imagine în număr de 4, iar pentru sunet în număr de 2 pastiluţe. -capul de sunet . - cap de sincronizare. - ghidaje. *comutator pentru proiecţie anti REC SPEAKER- difuzor (SP) Reglaj pentru microfonul videocamerei REW-rewinder (a relua ) WIDE – spaţiale FF – fostforward (viteză înainte) TELE - de la distanţă Play, Stop Pause(la sunet) ZOOM Still – stop cadru la imagine Insert - a suprapune o imagine sau un sunet peste vechea imprimare A - DUB. (audio dubbing) – dublarea sunetului.
*Clasele de calitate ale aparaturii audio – video. DIN
HIGH FIDELITY - HI FI SUPER HIGH FIDELITY – SUPER HI FI HIGH QUALITY -HQ EXTRA QUALITY -EQ CLASA A
FADE - imaginea se întunecă lent(scade lent luminozitatea ) – negru întunecos. DATE /TIME – apare şi dispare pe DISPLAY ( afişajul de pe monitor) , data şi ora curentă. timp este apăsat. AUTO şi MANUAL – trece camera dintr-un reglaj într-altul Automatluminozitate AUTOIRIS - claritate ( focalizare ) –AUTOFOCUS - IRIS – închide şi deschide diafragma electronică - INDEX – apare şi dispare(câţi metri de bandă ). - WHITE BALANCE – se reglează pentru a da culorilor normalitatea naturală. - AUTO – îşi reglează singură - OUT DOOR – exterior (lumină naturală) - INDOOR – interior ( lumină artificială) de unde e lumina. - HIGH SPEED - de evitat - SHUTTER - e un fel de timp de expunere. - TIMER – camera trece pe REC după 20 secunde. - TIMER/ INTERVAL REC - filmează câte 1 sec, din 60 sec. (ex. Floarea unui crin ). - STAD BY – trece camera din / în aşteptare (şi monitorul ).
APARATUL VIDEO
Clăpiţă antipraf Buton anti REC (pentru casete ). (ax) protezează rularea benzii (deblochează). Fotocelulă (sistem optic care constată prezenţa video casetei). Electromotor care mişcă liftul ( driver) şi ghidajele. Rotativă (cu pastiluţe) – sub ea motorul ptr, rotativă. Cap de ştergere. Cap de reglare a sunetului(cu 2 siver….) Partea de alimentare ( mai multe tensiuni) procesor , afişaj,comenzi, şi pe de altă parte placa de bază. transformator cu bloc de alimentare ; siguranţă ( 1 lângă cablul de alimentare; 2 siguranţe în partea cealaltă a transformatorului,). Punte. Sistem de răcire Placa video Osciloscopul măsoară amplitudinea şi … -*Există 2 feluri de semnale – audio – video o radio – frecvenţă R F mufă Euroskart (audio/video ). VPS- video program sistem VPV; VPT; VPS – exclude partea de publicitate din program dacă emite postul semnalul respectiv. TEST : ON - la pornirea televizorului , se caută. OFF.
* Conectori în aparatură audio – video. Mufe DIN (5 picioruşe ) – europene; JACK – japonez mini la căşti, mare ;RCA ( standardizate ) – americane- Roşu –(intrare /ieşire video ),Galben – semnal audio left sau right,Alb. EUROSKART – foarte des utilizate pentru multitudinea de contacte (şi audio şi video,şi intrare şi ieşire). RF. BNC (adaptoare BNC/RCA ). Conectori de prelungire RCA. TUNER sau RECEIVER – aparat de radio – recepţie, selectorul de canale. televizorul poate recepta prin cablul de la antenă. Semnalul de radio frecvenţă este modular audio – video , iar aparatul video are un demodulator. Aparatele video sunt racordate pentru a fi recepţionate pe canalul 32 – 34 (CH 40 CH32 ). În cazulcablurilor de semnal mare este un ecranaj ( o tresă, o împletitură) Fidere. ; unghi epsilon (sus – jos ); mişcare.
*Conservarea materialelor filme cinematografice – pelicule, filme foto, fotografii, diapozitive, videocasete, casete audio, compact discuri, discuri de vinilin, benzi magnetice. Ex: diapozitivele înainte de a fi fixate în ramă, se învelesc într-o peliculă de colopon; o videocasetă folosită în condiţii de defecţiune poate deteriora rotativa cu pastile; filmele se păstrează mai bine într-un plic de hârtie (arhive de filme ) ; la filmele foto se luptă împotriva opacizării (nu mai este transparent – tonuri şi culoare… ); rularea filmelor este total interzisă. -pe plicuri se notează data , persoana,… la fiecare poziţie; pentru dreptul de autor, valabil este filmul, nu fotografia, caseta înregistrată, nu copia ei.,etc.
VIDEORECORDER VHS Videocamerele se numeau înainte VCR – videocamera recorder. -video FRONT LOADING (introducerea casetei este frontală) -liftul casetei are un electromotor care introduce şi scoate caseta- caseta este preluată de partea mecanică (cele 2 role ) apoi rola de ghidare ( rolă de impedanţă mecanică ) – cap magnetic de ştergere (general ) – tambur rotativ – role înclinate – cap magnetic audio şi de sincronizare. Tambur rotativ – disc cu capete –când facem inserţie capul magnetic (nu intră în funcţiune ) nu mai şterge ,aceasta făcăndu-se prin pastilele montate pe capul rotativ. AUDIO DUBING –ştergere a sunetului imprimat cu capul de imprimare clasic. PT .inserţia de imagine – sunet HIGH FIDELITY se şterge sunetul imprimat pe capul rotativ şi rămâne sunetul imprimat pe capul magnetic audio. CABESTAN – rolă ce are contact cu axul de fixare principal ---- antrenează o rolă ce acţionează tot(derulare înainte, înapoi, play). Sistemul de frânare a benzii - frânele principale acţionează în permanenţă pentru play iar cele secundare acţionează pentru derulări. Motoare – pentru încărcarea şi descărcarea benzii; pentru acţionarea discului cu capete şi pentru acţionarea rolelor debitoare şi acceptoare. Sistemul de frânare a benzii dacă este defect în timpul derulărilor se face uzură mare capului rotativ. SENZOR DE PREZENŢĂ A CASETEI – transmite procesorului începutul şi sfârşitul benzii.
AC – IN (OUT) alternating current. DC –curent continuu ( la videocamere ) IN sau OUT. B/W –negru/alb CH – chanell ( canal de televiziune ) EQ – equalizer (egalizator ) face o corecţie de ton. F –fuse (fuzibil – siguranţă ). F.ADV – frameadvance ( redare cadru cu cadru ) STILL ADV – STILL ADVANCED (redare cadru cu cadru). FINE TUNING –acord fin ( la televizoare şi videorecordere). FWD – FORWARD – redare. LOW – nivel mic. ( la sunet – amplitudine, viteză ). HIGH – nivel mare LED –LIGH EMITTING DIODE ( diodă electroeminiscentă ). LOADING – încărcare. LP –LONG PLAY – redare cu durată mărită faţă de redarea standard ( x 2 de obicei ). SP – STANDARD PLAY – redare cu viteză standard. MIC – MICROFONE ( microfon). MUTE – MUTTING – sistem de blocare a căii de semnal audio – video. NI – CD – NICHEL CADMIU – se referă la baterie, sau acumulator. OPERATE – cuplează şi decuplează un aparat. PLAY BACK – redare ( în videoclip – mimarea vocii ). PICK –UP –captare. REC. – RECORDING – înregistrare. SEARCH – căutare , redare cu viteză diferită de cea normală. SAFE – protecţie TIMER – ceas electronic. VCR – VIDEO CASSETE RECORDER . VHS – VIDEO HOME SISTEM PHONES LEVEL nivelul căştilor minim sau maximTRACKING – reglăm frecvenţa de sincronizare ( diferenţă de viteză dacă există la videocasetă). SLOW – funcţionează sacadat. SVHS – auto sau off ( benzile SVHS sunt recunoscute de un senzor). PICTURE . SOFT ( reducem din claritate ) şi SHARP ( mărim claritatea ). Normal. Detail Edit
-comutator de reglare a imaginii.
LP ( long) SP ( standard ) RECORDING
viteza de înregistrare
ON OFF MPX FILTER
- filtru ce dă o calitate superioară la sunet
AUTO LEVEL TRACKING AUTO RECORDING
automat manual – reglare TRACKING.
INPUT SELECT - selectarea canalelor TV./0 TAPE SPEED – STANDARD PLAY - LONG PLAY
-23,39mm/s - 11,7 mm/s
Rezoluţia imaginii în SP – 225 – 240 linii - 275 – 325 linii ( cu 4 HEAD şi S – VHS ) - 400 linii
AUDIO DUBBING PLAY –PAUSE – RESET – MEMORY – AUD.DUB (REGLARE VOLUM ) – PAUSE – REW – PLAY.
Conservarea materialelor foto. *Conservarea negativelor filmele se şterg în cazul în care s-au prăfuit, cu o pensulă specială. Dacă a fost stropit şi are săruri se introduce într-o sol de clătire a filmelor( baie de clătire ) şi se diluează cu apă în proporşie de 1/10 sau apă cu detergent foarte slab după care clătire în jetde apă. Plicurile de depozitare se păstrează în cutii închise ,în mediu uscat şi la temperaturi de preferinţă între 8 şi 12 grade. În filmotecile importante filmele se conservă, acea substanţăprotejând culoarea ( emulsie, antioxidant ).
EFECTE ( videocamera Panasonic MS 4 ). - pe automat – reglarea focalizării , a IRIS- ului, WitheBalance , Shutter –timp de expunere ( ex.un meci = 120min.). - -pe manual – reglajele de mai sus se fac manual MF (manual focus ). -reglăm distanţa focală (claritatea ).
LABORATORUL FOTO. La noi în ţară s-au retras aparaturile pentru fotografia alb – negru,deşi profesioniştii o readuc. **Ce impune un laborator foto?. - Apă curentă rece şi caldă. - Condiţii de obsurizare (întuneric perfect ). - Mijloace de aeresire ( ventilatoare ,hote ,nişe). - Diferite tensiuni (220 V pentru aparat de mărit,filtre, uscător, temporizator). - Lumina roşie.
- Dulap de uscare a filmelor ( pentru un număr mare de filme este necesar). - Uscătorul e bine să aibă tensiune reglabilă pentru că sunt diferite tipuri de hârtie ( el are plăci cromate pe care se aşează fotogarafia udă. Ex: dimensiunile A3 sunt pentru 9 fotografii sau pentru 18 fotografii 6/9). - Tanc de developare – în spirala lui se aşează filmul apoi se introduce înăuntru, apoi prin orifiul exterior se : 1. Toarnă revelatorul – baia de revelare;2. Baia de trecere ( se spală filmul de revelator ) + Baia de stopare –oţet ( pentru ca revelatorul să nu mai acţioneze). 3.Baia de fixare ( în sol de fixator). 4. Baia de clătire ( apa trebuie să fie curată, schimbată mereu). - Placa cromată trebuie să fie curată, nezgâriată. - Tăvi de plastic (4) dimensiuni 18/24, ( revelator, baie de trecere, de stopare, de fixare sau clătire). - 4 cleşti cu care se prind fotografiile. - Rulou de tasare a hârtiei fotografice. - Ramă de mărit( după ultima baie de fixare se usucă şi se recuperează fotografiile pentru a fi tăiate). - Ghilotină. - Tanc de developare pentru negative ( ex.pentru 1 , 2 sau 5 ). - Bandă COREX ( transparentă, are pe margini denivelări care asigură distanţarea filmului spiralat). - Filtre pentru iluminarea în condiţii de obscurizare. - Filmul care este de 3 feluri şi anume : 1. Film ortocromatic – ( nu este sensibil la lumina roşie închis). 2. Film pancromatic ( nu reacţionează la lumina verde –închis N.103 –verde şi N 107 – roşie). 3. Film ortopancromatic – mai rar întâlnite ( reacţionează şi la lumina verde şi la cea roşie; vor obscuritate. - Filtrele sunt pentru hârtie şi pentru filme. - Clipsuri pentru filme. - Ceas mecanic (8 sau 12 min) care ne anunţă când schimbăm baia. - Lămpi în care se introduc filtrele. - Uscătorul poate avea între 40 – 120 waţi - Pensule de praf. - Vase din sticlă pentru prepararea substanţelor( de obicei sunt soluţii concentrate ce trebuie diluate).
Planuri de filmare şi mişcări de aparat. Alegerea planului de filmare ( scenariu).
Alegerea unghiului de filmare. CADRAJ – un număr de imagini pe care le surprindem dintrun anumit unghi. Limitele cadrajului. Operaţii de stabilire a limitelor cadrului ( delimitarea câmpului de vedere cuprins de obiectiv). Planurile sunt porţiuni de imagini denumite fie în funcţie de mărimea obiectelor încadrate de fotogramă, fie în funcţie de mărimea personajului ( a omului etc.). Planuri: GEN PLAN – plan al mediului ambiant , folosit pentru determinarea locului şi al spaţiului în care se petrece acţiunea. ANS – plan de ansamblu; marcăm un anume grup de persoane într-o ambianţă largă. SEMI ANSAMBLU –jumătate de ansamblu ce se poate prelua din mai multe unghiuri ( chiar din 4 ) sau de sus în jos. INTR – plan întreg – personajele apar în mărimea înălţimii unui om. APR - plan apropiat (plan american) – personajele sunt încadrate până la genunchi. MIJL – plan mijlociu – personaje încadrate până la brâu (bust). PRIM PLAN – PR:P personaj încadrat până la piept ( ex. Fotografii de buletin ). DET. –plan detaliu – o parte detaliată a obiectului sau personajului. INS PLAN – INSERT – plan de detaliu foarte mare a unui obiect sau al unui text. Mişcări de aparat. Travelling – este mişcarea aparatului faţă de obiectul filmat ( faţă de subiect) : - Travelling lateral ( deplasarea de la stînga – la dreapta sau invers). - Travelling înainte ( apropierea faţă de subiect ). - Travelling înapoi – ( depărtarea videocamerei faţă de subiectul filmat). - Imagini în plongee – de sus în jos. - Contre plongee – de jos în sus. - Panoramic – mişcarea de la stânga la dreapta şi invers a videocamerei. - Scenariul regizoral cuprinde : Cadru Ex. 1 Ex. 2 Ex. 3
Secunde 2 13 25
Plan General Ansamblu Apropiat
Imagine Sat de munte Drum colbuit Fântână apropiată
Sunet Scârţâit de fântână Drum colbuit Muzică tristă
Cadrele trebuie să fie de 3 – 4 secunde.Planul se alege în funcţie de ceea ce este de filmat.
Câmp – partea frontală planuri încrucişate. Contra câmp – partea adversă (ex, când 2 persoane stau de vorbă ). Procesarea în laborator. În laborator se fac procesări alb- negru sau color. Procedeu de developare a filmelor alb- negru: Developarea se face cu : A. Prelucrarea negativului. *Revelator AD 17 ( de granulaţie fină ) se diluează în 600ml apă apoi developarea se face în 9 minute şi are o capacitate de 5 filme. 1.Filmul se introduce în tancul de developare – se introduce revelatorul – se învârte. 2.După 9 minute se clăteşte filmul cu acid acetic sau oţet apoi urmează baia de stopare pentru a nu strica fixatorul. 3.Filmul este fixat cu fixatorul ( este rapid ,universal – adică pentru film şi hârtie). Fixatorul se diluează într-un litru de apă. Fixarea se face în 2 minute pentru negative. Se recomandă chiar şi o fixare mai lungă. *Developările se pot face cu control şi fără control de lumină. Mai corectă este developarea cu control (ex .ORVO N. 103, - filtru verde închis ne ajută să observăm contrastul filmului ( lumina de 25-40w).- Avantaj – poţi salva un film subexpus. Imaginea care este pe film şi pe care nu o putem vedea este imaginea latentă. *Clătirea se face în sol de detergent ( concentraţie foarte slabă ) pentru a elimina depunerile de calcar. *** Cheia succesului pentru o relevare corectă a unui film constă în operaţiunile de fixare şi clătire.
B. Operaţiunea de prelucrare a pozitivului. 1. Relevarea cu revelator AD 04 ( soluţie concentrată cese diluează într-un litru de apă.).- este necesar filtru de lumină; 2.Baia de stopare se face în soluţie de acid acetic. C = 5 %.
ANUL II SISTEME DE OPERARE. Orice computer lucrează în baza unui sistem de operare. În ţara noastră 99% din computere folosesc sistemele de operare create de firma Microsoft, mai exact Windows , sistem răspândit în lumea întreagă. Windows 95, 98, 2000, MILENIUM,XP HOME EDIŢION , XP Profesional, min.memorie 128, computer 500MH viteza ( pentru XP Profesional ). NOŢIUNI DE CADRAREA A IMAGINII.
** Cadrarea imaginii – încadrarea stânga – dreapta şi sus – jos. Privirea umană are aproximativ 180 grade, însă aparatul foto şi camera video are un unghi devizare fix şi încadrarea imaginii depinde doar de fotograf sau de cameraman. *Încadrarea face parte din arta fotografică şi cinematografică. **Încadrarea incorectă e primul mare greşeală. *Ce putem greşi în domeniul încadrării ? *Încadrarea atât pentru film cât şi pentru fotografie se face în funcţie de : - importanţa subiectului; condiţiile din care se cadrează; aparatura pe care o posedăm. ( de ex. Dacă avem un teleobiectiv, avem posibilităţi mai mari dacă nu, trebuie să depunem un efort pentru a cadra aşa cum ne convine.). Ulterior fotografia poate poate fi tehnoredactată , trebuie să-i lăsăm un spaţiu (lateral sau jos – sus ) pentru a rămâne încadrarea în pagină la latitudineacelui care o va folosi. ******Exemplificări: -
Dimensiuni ale fotografiilor.
-Format buletin 2/3cm. -3/4 cm, 9/12 cm -4/6 cmm 13/18cm. -6/9cm 18/24cm. -24/30cm în funcţie de necesităţi. -30/40cm . În funcţie de formatul final al fotografiei facem încadrarea. *Când realizăm fotografia ne gândim din start cum dorim să încadrăm :pe lăţime sau pe înălţime. Nu se încadrează un grup sau un peisaj pe înălţime. Se urmăreşte în general la cadrare dimensiunea imaginii. Prin cadrare reducem din unghiul vizual, o parte din imaginea pe care o încadrăm. *Prin mişcările de aparat realizăm cadrarea. Dacă în fotografie este vorba de un stop cadru, în cadrul filmărilor alegerea punctului de staţie este foarte important. Acestadepinde de imaginaţia noastră , de orientare în teren. Imaginea trebuie săfie reprezentativă pentru acţiunea la care participăm. Ea trebuie surprinsă din unghiul cel mai potrivit. ***La fotografia de 3/4cm îl încadrează foarte strict (pentru bust) până la 6/9 cm. *** Trebuie să avem în grijă decorul şiumbrele.Umbrele pot să apară de la lumina naturală sau artificială. ( blitz sau reflector). ***Lumina blitz-ului nu o putem vedea pentru că este instantanee. Se pot evita umbrele prin fotografierea pe axa subiectului( noi trebuie să fim exact în centru , să nu ne deplasăm stânga – dreapta pe un anumit unghi ).- exact din faţă. *** În cazul reflectoarelor (lustră,neon etc),alegem punctul de staţie favorabil,în aşa fel încât umbrele să nu fie deranjate. ***Fotografia în contra lumină (contre joure) este o artă ( o putem realiza în unghiurii foarte, foarte frumoase) , în cazul filmărilor este foarte dificil să obţinem imagini artistice. De regulă este o greşeală; această filmare va impresiona pelicula sau CCD-ul videocamerei foarte puternic iar cantitatea de lumină ne va oferi o imagine foarte umbroasă, neplăcută.
***Trebuie să alegem punctul de staţie în funcţie de sursa de lumină.În cazul în care este soare ( multă lumină ) se cere persoanei sau grupului de persoane să facă ochii mari pentru a reuşi fotografia.
Tehnica umbrelor. ***De multe ori umbrele sunt efecte ce stau la dispoziţia artistului. Ele pot să ne ajute sau pot să dăuneze. În artă se studiază tehnica umbrelor . Dacă aşezăm un obiect pe o masă , unghiul din care îl fotografiem se alege în funcţie de umbre şi de cadrul fotografiei. Cadrul fotografiei este un perimetru pe care noi îl decidem. Face parte din domeniul artistic alegerea acestui perimetru.De asemenea tot noi decidem şi unghiul de fotografie şi conul de umbre. ***Fotografierea persoanelor – pentru a reuşi o imagine plăcută trebuie găsit unghiul favorabil. Momentul cadrării în cazul filmărilor trebuie să lase posibilitatea de a mişca aparatul cu uşurinţă, să fie o mişcare inspirată. ***Când se face încadrarea unui subiect trebuie să ne gândim la următoarea operaţie.Ce ar putea să urmeze ? … ***În cazul filmărilor cele mai avantajoase sunt imaginile luate de sus (+1m ) –ex. Un grup care dansează. ***Nu există decăt un singur loc de unde poţi filma cel mai bine. Trebuie săintuieşti ceea ce ai în imagine (WIEN FINDER sau în vizorul aparatului ) aceea va apărea cu un plus de 10 %.
Noţiuni importante în cadrul filmărilor video de la diferite acţiuni. Este foarte important să urmărim în cazul filmărilor video sincronizarea sunetului la schimbările unghiurilor de filmare. - unghi frontal din faţă. - alegerea punctului de staţie de multe ori este prin compromis ( în funcţie de posibilităţi). - reglarea zoom-ului în tide sau wide se face de obicei în mo lent şi numai în anumite cazuri în mod rapid. - alegerea punctului de staţie de foarte multe ori trebuie făcută şi de sursa de semnal audio. - în cazul filmărilor cu videocamera pe trepied se evită cu mare atenţie bruscările atât a trepiedului cât şi a
videocamerei.Reglarea trepiedului se face în aşa fel încât acesta să aibă o stabilitate perfectă şi o perpendicularitate cât mai dreaptă faţăde cadrul în care se află subiectul filmat. - este indicat ca începuturile şi sfârşiturile de filmare să fie realizate printr-o jonglerie a închiderilor şi a deschiderilor de unghi.
