UNIVERSITATEA UNIVERSITATEA “BABEŞ-B “BA BEŞ-BOL OLY YAI” CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI SECŢIA PSIHOLOGIE ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ DISTANŢĂ
EVALUAREA RESURSELOR UMANE - SEMESTRUL II -
Pr!" #$%&" 'r" Hr%( PITARIU
CUPRINS
C()%*+#+ , TEST TEST TESTARE ŞI EVALUARE EVALUARE PSIHOLOGICĂ PSIHOLOGIC Ă
.
C()%*+#+ . MĂSURAREA PSIHOLOGICĂ PRIN TESTE ÎN MEDIU INDUSTRIAL ŞI ORGANI/AŢIONAL
.1
Repere în testarea şi evaluarea organizaţională Extensia şi impactul testării personalului în organizaţii Predictori şi predicţia performanţelor Informaţii biografice Interviul de selecţie selec ţie Proba de lucru şi testele situaţionale situaţiona le
C()%*+#+ 0 TESTAREA TESTAREA INTELIGENŢEI INTELI GENŢEI Definiţii ale inteligenţei Teorii ale inteligenţei Scala de inteligenţă Wecsler pentru adulţi !W"#S$ %atricile Progresive Raven %atricile Progresive Standard %anuale teste Testul Bonnardel 53 (B. 53) Testul Domino 7 7 (D. 7) Testul de re!re"ent#ri s!aţiale Bonnardel $$ (B. $$) Inventarul de !ersonalitate %reiburg (%PI) (%PI)
&' && &( &) ** +'
22 ++ +, -+ -( ,+ (. (. (/ /( )+
CAPITOLUL , TEST TESTARE ŞI EVALUARE PSIHOLOGICĂ 0n zilele noastre1 oricine poate să ne dea unele relaţii mai mult sau mai puţin complete despre ceea ce este un 2test psiologic3 şi o 2testare psiologică34 Testele1 psiologice sau de cunoştinţe1 sunt utilizate peste tot în lume în scop de consiliere1 selecţie şi repartiţie !clasificare$ profesională sau şcolară4 5recvent1 ocuparea unui loc de muncă presupune1 pe l6ngă susţinerea unui examen de cunoştinţe1 şi efectuarea unui examen psiologic4 7neori1 anumite posturi de muncă1 cum este de pildă pildă cel cel de impi impiegat egat de mişcare işcare sau me mecan canic ic de locomoti locomotivă1 vă1 din din dom domen eniu iull ferovi feroviar ar11 cel de operator la o centrală electrică nucleară1 operator radar la un aeroport etc41 unde riscul de accidentare şi responsa8ilităţile sunt mari1 necesită examene psiologice periodice4 Testul este un instrument al metodei experimentale1 folosit cu precădere în investigaţiile cu caracter aplicativ ale psiol psiologi ogiei ei !testul !testul psio psiolog logic$1 ic$1 pedagog pedagogie ieii !testul !testul pedagog pedagogic1 ic1 testul şcolar şcolar sau docimo docimolog logic$1 ic$1 sociologiei !testul sociometric$ şi 8iologiei !testul fiziologic$4 Testele1 în general1 sunt folosite în scopul luării unor decizii4 Ele au un impact puternic asupra unei palete largi de decizii din diferite domenii ale activităţii umane4 0n locuri de muncă1 cum sunt de exemplu cele din serviciile militare sau poliţieneşti1 testele psiologice sunt cele mai potrivite tenici pentru a face selecţii şi pentru a lua diferite decizii de clasificare sau de repartiţie a personalului la diferite departamente ori grupuri de lucru4 7n aspect important al examenelor psiologice1 adesea negli9at ciar de specialişti1 este acela că ele pot afecta cariere profesionale1 în 8ine sau rău1 :ă ele reprezintă o confruntare care poate lăsa urme ad6nci în viaţa unui om !ex4 admiterea la şcoala de şoferi1 un concurs pentru ocuparea unui post de muncă1 examenul psiologic cu un o8iectiv clinic etc4$4 Experienţa ne;a relevat faptul că şi după &. de ani1 persoanele testate psiologic îşi amintesc rezultatele o8ţinute şi discuţia cu psiologul !:amp8ell1 ')(+$4 Dile Dileta tanti ntism smul ul şi am amator atoris ismu mull în dome domeni niuul utili utiliză zări riii testel testelor or şi al proie proiectăr ctării ii exam examin inăr ăril ilor or psiol psiologi ogice ce sunt sunt periculo periculoase ase44 Se consi consideră deră greşit că cine cine posedă posedă acciden accidental tal un test test cumpărat cumpărat sau unul copiat dintr;o revistă revistă poate să;l şi utilizez utilizezee pentru a lua decizii decizii pe 8aza lui4 lui4 "desea "desea eticete ca 2test de memorie memorie31 31 2test de intel intelige igenţă3 nţă3 sau 2test 2test de atenţie3 sunt înşelătoare4 înşelătoare4 #ată de ce o8iectul fundamental al acestei lucrări este să ofere un cadru ştiinţific unui domeniu care1 de;a lungu lungull timpu timpului lui11 a cunoscu cunoscutt ascens ascensiun iunii şi decli declinur nuri1i1 a creat entuzia entuziasm sm şi decepţi decepţii1i1 dar care a supravieţuit1 renăsc6nd în formule noi4 Psiodiagnoza1 indiferent în ce domeniu este ea aplicată1 este unul din principalele mi9loace de intervenţie ale psiologului1 testul psiologic fiind inclus între alte tenici prin care aceasta se poate realiza4 <8iectivele principale ale lucrării de faţă sunt= • să puncteze un cadru teoretic ştiinţific cu privire la utilizarea testelor şi a examenului psiol psiologi ogicc în dom domen eniu iull indu industria striall şi mili militar> tar> • să ofere cunoştinţele de 8ază necesare construirii de teste1 aplicării1 evaluării şi interpretării lor într;un cadru de acţiune strict ştiinţific> • să prezinte un pacet de teste psiologi psiologice ce pe care psiologi psiologiii să le poată utiliza utiliza în contextul în care su8iecţii sunt adolescenţi sau adulţi4 ?e;am ?e;am orientat orientat pe pro8lem pro8lematic aticil ilee psio psiodia diagno gnostic sticulu uluii mod modern1 ern1 făc6nd făc6nd a8stracţi a8stracţiee de elem element entele ele redunda redundante nte şi neştii neştiinţi nţifi fice ce pe care practica practica psio psiolog logică ică le;a le;a elim elimin inat at de mu mult lt din din sfera sfera sa !astrol !astrolog ogia ia11 grafo grafolog logia ia11 ciro ciroma manţi nţia1 a1 fren frenol olog ogia ia etc4$4 etc4$4 De asem asemen enea ea11 am restr6n restr6nss aria aria de
competenţă numai la psiodiagnoza din mediul organizaţional1 neocup6ndu;ne de psiodiagnoza şcolară şi clinică4
U*%+%34r% (+5 *56*5+r )6%7+8%95 :$ r8($%3(;%% r8($%3(;%% 5uncţia de 8ază a testelor psiologice este să măsoare diferenţele dintre indivizi sau între diferite reacţii comportamentale ale aceluiaşi individ în diferite situaţii cu care acesta se confruntă4 :itind exemplul de mai 9os1 ne putem da uşor seama c6t de importantă este psiodiagnoza pentru evitarea unor incidente sau accidente din mediul organizaţional4 Exemplu. 7n candi candidat dat pentru pentru anga anga9are 9are la un com8i com8inat nat cim cimic1 ic1 în urma urma exam examenu enulu luii
psio psiolog logic ic a primi primitt avizu avizul= l= 2"pt 2"pt pentru pentru locuri locuri de mu muncă ncă lips lipsite ite de risc4 risc4 Tendinţă endinţă spre aventurism aventurism34 34 Persoana în cauză a fost totuşi totu şi anga9ată anga9ată fără a se ţine seama seama de decizia psio psiologu logulu luii şi şi pla plasată sată la un post de mu muncă ncă de mare mare respo responsa nsa8i 8ili litate4 tate4 După c6teva c6teva lun luni1i1 s;a s;a produs produs un accide accident nt colect colectiv iv11 ma maii mu mulţi lţi operatori operatori cim cimişti işti fiin fiindd intoxi intoxicaţi caţi prin prin eşaparea eşaparea unui gaz toxic printr;o vană lăsată descisă4 "nceta efectuată a permis radiografierea accidentului respectiv4 "utorul accidentului a fost ciar persoana căreia psiologul i;a restricţionat la anga9are anga9are zona de activitate4 activitate4 "cesta1 plasat plasat într;un post important1 într;o zi1 dorind să arate c6t de 2grozav3 este1 şi;a depăşit atri8uţiile d6nd o lecţie unor operatori asupra modului în care se descide şi se încide o vană !ro8inet$ de la o conductă pe care se scurgea scurgea un gaz toxic4 toxic4 0n mom momentu entull în care a auzit auzit şuieratu şuieratull gazulu gazuluii care ieşea prin orificiul descis1 reacţia sa a fost nu aceea de a încide vana1 ci1 pur şi simplu a luat;o la fugă peste c6mp4
#ndiferent însă de cine sunt sau nu vinovaţi de acest accident1 oricine poate să;şi dea seama şi de implicaţiile etice pe care acesta le are prin nerespectarea unei decizii de factură psiologică4 0n acelaşi timp1 putem realiza şi responsa8ilitatea de ordin ştiinţific pe care un examen psiologic1 implicit implicit utilizarea testelor tes telor psiologice1 îl impune4 "8uzul de testare psiologică este un fenomen extrem de dăunător şi care se manifestă adesea la nivel de organizaţii4 Testul psiologic nu poate fi utilizat oric6nd şi oricum4 Sunt locuri de muncă unde examenul psiologic ar avea un caracter desuet4 ?u are nici un sens să selecţionăm cu teste psiol psiologi ogice ce un om de servi servici ciu1 u1 lustrag lustragiu iu sau v6nzător v6nzător de 8ilete 8ilete de loterie4 loterie4 Este însă însă foarte foarte importan importantt să exami examinăm năm psio psiolog logic ic un ma manag nager er11 persona personalu lull 8anca 8ancar1 r1 un conducător conducător auto1 un electrician1 un operator cimist etc4 0n selecţia profesională1 testele psiologice sunt utilizate ca un complement al interviului de selecţie4 #nterpretarea performanţelor la teste se face în funcţie de o seri seriee de date date demo demogra grafi fice ce ale ale su8i su8iec ectu tulu luii testat4 testat4 #ndif #ndifere erent nt că este este vor8a vor8a de me medi diuul organi organizaţio zaţiona nall indust industria riall sau militar ilitar11 testele testele psio psiologi logice ce constitu constituie ie o parte importan importantă tă a programu programulu luii gene general ral de person personal al al unei unei organ organiz izaţi aţii4i4 "m amintit de utilizarea testelor în mediul militar4 Selecţia şi clasificarea militarilor pentru diferite arme este un lucru foarte important în contextul armatelor moderne1 în care tenica de luptă a devenit aşa de sofisticată înc6t putem spune că s;a revenit la ceea ce s;a numit la timpul său profesi profesiaa de 2merce 2mercenar3 nar3 !tre8ui !tre8uie1 e1 desigu desigurr făcută o distincţi distincţie= e= princ principi ipiil ilee organi organizări zăriii forţelor forţelor armate armate de la noi din ţară fac referire la formula de 2militar anga9at31 ceea ce exclude din capul locului conceptul de 2mercenar31 potrivit1 fireşte1 în alte contexte$4 < armată modernă ; şi ne referim aici
la armatele performante care au trecut prin conflicte armate concrete ; este structurată pe princ princip ipii ii psio psiologi logice4 ce4 "cţiun "cţiunil ilee de luptă luptă sunt sunt şi ele ele coordonate coordonate psio psiolog logic4 ic4 %ilit %ilitari arii1i1 de orice orice orientare orientare ar fi ei1 sunt sunt verif verific icaţi aţi şi consil consilia iaţi ţi psio psiolog logic4 ic4 0n acest acest ansam ansam8l 8luu de măsuri1 măsuri1 testul testul psiol psiologi ogicc este este util utiliza izatt su8 su8 dife diferite rite forme forme şi şi după după prin princi cipi piii 8ine 8ine preciza precizate4 te4 Exemplu. 0n timpul răz8oiului din @ietnam au activat militari de elită înregimentaţi în
5orţele Speciale4 Speciale4 Ei aveau aveau misiunea misiunea să rezolv r ezolvee situaţii deose8ite1 deose8ite1 încărcate de o doză mare ma re de risc risc11 foarte foarte peri pericu culoa loase4 se4 Sele Selecţi cţiaa acest acestor or milita ilitari ri a fost fost foarte foarte seve severă= ră= era selecţionată o persoană din '.. de candidaţi4 Aateria de teste psiologice utilizată era complexă1 unul dintre acestea fiind deose8it4 :andidatului i se dădea o foaie de răspuns cu numere de la ' la '..1 cu spaţii goale l6ngă ele1 şi un creion4 Testul era înregistrat pe o casetă audio4 Examenul începea la pornirea casetei4 "stfel1 vocea înregistrată pe casetă spunea= 20ntre8area numărul unu4 St6lpul unui drapel este înalt de '& metri înălţime1 um8ra sa pe păm6nt fiind tot de '& metri4 :are este distanţa de la capătul superior al st6lpului şi p6nă la partea superioară a um8rei de pe păm6ntB3 7rmau opt secunde de lini linişte4 şte4 0n continu continuare1 are1 vocea vocea de pe 8andă 8andă spunea spunea== 20ntre8are 20ntre8areaa număru numărull doi4 doi4 :are este numărul numărul cu care se continuă seria= +;(;'*;&-;B3 7rmau iarăşi iarăşi opt secunde secunde de linişte4 linişte4 Ci aşa mai departe1 procedura se repeta pentru toate cele '.. de între8ăriitemi din care era constituit testul4
a o analiză succintă se putea o8serva că testul reproducea itemii clasici ai unui test psio psiolog logic ic de de intel intelige igenţă4 nţă4 :eea :eea ce ce era însă însă nou1 nou1 era ma mani niera era de de prezen prezentare4 tare4 0ntre8ări 0ntre8ările le erau citit cititee numa numaii o dată1 dată1 cand candid idatu atull avea avea la dispo dispozi ziţie ţie opt secu secund ndee pentru pentru a;şi a;şi ela8 ela8ora ora răspunsul şi nu avea posi8ilitatea să revină asupra între8ărilor pentru a le reg6ndi pe cele mai dificile4 :u alte cuvinte1 candidatului i se dădea numai o singură şansă pentru a da un răspuns corect4 :um a fost construit acest test şi ce măsoară elB :6nd sunt în misiune1 militarii din 5orţele Specia Speciale le tre8uie tre8uie să g6ndea g6ndească scă repede1 repede1 corect corect şi su8 su8 stare de presiun presiune4 e4 :onstructoru :onstructorull testului descris a avut în vedere tocmai aceste aspecte1 pentru a măsura caracteristicile amintite4 "cest test a fost proiectat să identifice pe cei care vor acţiona eficient în condiţii de stres4 !%ucinsFG1 !%ucinsFG1 ')).$ Psiologia militară a de8utat odată cu primul răz8oi mondial1 progrese remarca8ile fiind făcute cu ocazia celui de al doilea răz8oi mondial4 < preocupare ma9oră a serviciilor de psiologie din armată este construirea de teste psiologice proprii1compati8ile cu diferitele arme cărora li se adresează4 De numele lui %orris S4 @iteles !'/)/;')),$ se leagă multe din realizările psiologiei militare în privinţa selecţiei şi clasificării personalului4
I6*r%9#+ *56*5+r )6%7+8%95 Trecerea în revistă într;o formă succintă a originii şi a unor repere istorice privitoare la teste şi la testarea psiologică ne dă posi8ilitatea să le înţelegem mai 8ine şi să ne formăm o părere cu privi privire re la viitoru viitorull lor4 lor4 Evoluţia Evoluţia viitoare viitoare a testelor testelor psio psiolog logice ice este posi8i posi8ilă lă numa numaii anal analiz iz6nd 6nd activitatea precursorilor1 a celor care de fapt le;au pus 8azele1 at6t teoretice c6t şi practice4 Doar cunosc6nd c6te ceva din istoricul testelor psiologice putem să ne explicăm practicile curente de testare1 testare1 care uneori uneori ni se par ar8itrare ar8itrare sau ciar ciar simp simple1 le1 sau valoar valoarea ea şi limi limite tele le exam examene enelor lor psiol psiologi ogice ce prin prin teste4 ?um ?umai ai cunosc6n cunosc6ndd unele unele secven secvenţe ţe din din istoria istoria testelor testelor psiol psiologi ogice ce vom înţelege mai 8ine cauzele unor erori regreta8ile comise de psiologi1 cum ar fi supraevaluarea capacităţii de predicţie a acestora ; tendinţă contemporană în unele ţări printre care1 din nefericire
se înscrie şi ţara noastră ; sau importanţa exagerată acordată testării inteligenţei şi care a stat la Immigration Restricti Restriction on Act din 8aza 8aza acceptăr acceptării ii intrări intrăriii imi imigra granţil nţilor or în S7" în anii anii ')&. ! Immigration din ')&+$4 :riticile cu privire la utilizarea testelor psiologice sunt1 în general1 orientate pe aspecte ca= • Testele de inteligenţă sunt greşit numite astfel1 deoarece1 de fapt1 ele nu măsoară intel intelige igenţa1 nţa1 şi poate ar fi mai 8ine 8ine să le denum denumim im teste de me mediu diu cultural cultural !cultura !culturall 8acFground$4 8acFground$4 • Persoanele cu un bac&ground diferit diferit faţă de cultura în care testul a fost proiectat1 sunt pe nedrept penali penalizate4 zate4 Există foarte mari diferenţe de clasă socială în ce priveşte accesul copiilor la experienţa • necesară aciziţionării unor deprinderi intelectuale valide4 "stfel1 copiii care provin din clasele sociale periferice vor o8ţine performanţe mai sla8e la test comparativ cu copiii proveniţi proveniţi de la la nivel nivelul ul clase claselor lor avute4 • Scoruril Scorurilee #H raportate pentru negri negri şi grupuri socioecono socioeconomi mice ce de 9os vor reflec reflecta ta în S7" mai mult caracteristicile testului dec6t ale celui căruia i se administrează acesta4 • Perfor Performa manţe nţele le sla8 sla8ee ale ale copii copiilor lor afroa afroame meri rica cani ni pe testel testelee conve convenţi nţion onal alee sunt sunt distorsionate de conţinutul acestora1 materialul testului fiind extras dinafara culturii minorităţii de culoare4 • 5emei 5emeile le nu sunt sunt aşa de perform performante ante ca şi 8ăr8aţii 8ăr8aţii la ma matem tematic aticăă deoarece deoarece ele ele nu studiază at6ta matematică în şcoală4 Sunt aceste critici valideB Răspunsul îl vom găsi pe parcursul acestei lucrări4
!&$ pro8leme militare> !*$ cunoştiinţe cunoştiinţe de agricultură> agricultură> !+$ veniturile veniturile>> !-$ cunoştiinţele cunoştiinţele de geografie4 geografie4 0n Irecia antică1 testarea a fost un a9utor în procesul educaţional4 Testele au fost utilizate în evaluarea deprinderilor intelectuale şi a calităţilor fizice4 Se spune că :aesar îşi selecţiona militarii din garda personală prin prin trecerea trecerea lor în în revi revistă4 stă4 Dacă Dacă cel cel în faţa căruia căruia se se oprea oprea şi i se uita uita în în oci oci nu;i nu;i suporta suporta priv privirea irea şi o îndrepta în altă parte sau devenea palid1 era respins4 %ai t6rziu1 0mpăratul Justinian şi;a ales soţia soţia pe 8aza 8aza unor unor pro8e pro8etes teste te pe care care cand candid idate atele le tre8u tre8uia iauu să le treacă4 treacă4 0n Evul Evul %edi %ediu1 u1 universităţile europene foloseau o serie de teste pentru promovarea studenţilor în anii superiori de studii4 Testele psiolog psiologice ice construite pe 8aze ştiinţific ştiinţificee datează doar de aproximativ aproximativ o sută de ani4 "pariţi "pariţiaa lor este legată de constitu constituirea irea11 în a doua 9umătate 9umătate a secolu secolului lui trecut1 a psio psiologi logiei ei ştiinţifice şi1 în cadrul ei1 a metodelor psiometrice4 < contri8uţie importantă importantă în acest domeniu şi;au adus;o1 în Iermania Iermania11 Ernst K4We8er K4We8er !'()-; '/(/$1 '/( /$1 Iu Iusta stavv T4 T4 5ec 5ecne nerr !'/.'; !'/.';'/ '//($ /($ şi Kerma Kermann nn von von Kelm Kelmo oltz ltz !'/&'; !'/&';'/) '/)+$1 +$1 prin prin preocupare preocupareaa lor pentru pentru măsurare măsurareaa precisă precisă a fenom fenomene enelor lor psii psiice1 ce1 prin prin pun punere ereaa la pun punct ct a tenic tenicilo ilorr de anal analiză iză a reacţii reacţiilor lor şi prin prin utili utilizar zarea ea me metode todelor lor matem matemati atice ce la interpr interpretarea etarea rezultatelor4 0n acelaşi timp1 în "nglia1 Sir 5rancis Ialton !'/&&;')''$1 elev al lui :4 DarLin !'/.);'//&$1 şi; a orientat cercetările spre măsurarea diferenţelor individuale4 0n cartea sa MKereditarG IeniusM1 editată în anul '/,)1 el formulează ideea că toate aptitudinile umane sunt distri8uite conform cur8ei lui Iauss şi1 deci1 indivizii pot fi clasificaţi în funcţie de proprietăţile cunoscute ale legii distri8uţiei normale4
0n anul '/()1 Wilelm Wundt !'/*&;')&.$ înfiinţa la eipzig primul la8orator de psiologie experimentală1 iar Ialton pu8lica în revista MArainM articolul MPsGcometric ExperimentsM1 în care afirm afirmaa neces necesitatea itatea utili utilizări zăriii metodel metodelor or cantitat cantitative ive în ştiinţe ştiinţele le um uman anee şi introduc introducea ea termenu termenull MpsiometrieM1 pe care îl definea ca Marta de a impune operaţiilor spiritului măsura şi numărul1 aşa cum se înt6mplă1 de exemplu1 c6nd se determină timpul de reacţie al persoanelorM !%euris1 ')/-$4 Elev al lui Wundt şi1 apoi1 al lui Ialton1 psiologul american James %c Neen :attell !'/,.;')++$ pu8li pu8lică că în în '/).1 '/).1 în în revi revista sta engleză engleză M%indM M%indM articolu articolull intit intitula ulatt M%enta M%entall Tests Tests and and %eas %easurem urement entsM1 sM1 în în care apare1 pentru prima dată1 termenul MtestM1 în sensul de Mserie de pro8e psiologice utilizate pentru pentru a studia studia difere diferenţel nţelee indi indivi vidua dualeM leM44 ?oţiunea ?oţiunea de MtestM este legată legată de cea de Mm MmăsurăM ăsurăM44 "firmaţia lui J4 %cNeen :attell cum că 2poate3 testele vor fi utilizate în viitor în 2instruire1 viaţa cotidiană sau la indicarea unor 8oli3 este una din cele mai valoroase profeţii ale timpului său4 Printre elevii săi s;au remarcat E44 TorndiFe !'/(+;')+)$1 cunoscut prin contri8uţiile sale Experimental lega legate te de teori teoriaa învă învăţă ţări rii1i1 R4S4 R4S4 WoodL oodLort ort !'/, !'/,);' );'), ),&$ &$11 autor autor al lucră lucrări riii Experimental Psychology Psychology !')*/$ şi E4N4 Strong al cărui cărui 'ocational Interest Blan& este este şi azi utilizat pe scară largă4 0n '/)(1 Kermann E88ingaus !'/-.;').)$ ela8orează un test de evaluare a capacităţii mintale pentru pentru elev elevi1i1 leg6 leg6nd nd astfel astfel psiom psiometria etria de pedagogi pedagogie4 e4 Puţin ma maii t6rziu1 t6rziu1 în ').' ').'11 7go Pizzol Pizzolii inaugurează folosirea testelor în orientarea profesională4 :larF Wissler este cel care a influenţat cel mai mult istoria de8utului testelor psiologice prin criticile pe care le;a făcut acestora4 acestora 4 <8servaţia făcută de :larF Wissler Wissler11 în ').'1 la 7niversitatea :olum8ia1 :olum8ia1 că notele şcolare corelează corelează foarte puţin cu rezultatele testelor mintale mintale a generat o atitudine de scepticism vizavi de utilitatea testelor psiologice4 El s;a ocupat de studiul predicţiei perform performanţe anţelor lor academ academice ice prin prin teste1 teste1 în anii anii ').' efectu6n efectu6ndd primel primelee studii studii de vali validare dare pe aceas această tă direcţie4 :ritic6nd faptul că ma9oritatea testelor existente evaluează funcţii psiice inferioare1 "lfred Ainet !'/-(;')' !'/-(;')''$ '$ şi @ictor @ictor Kenri Kenri propun propun să se ela8o ela8oreze reze teste pentru pentru măsurare măsurareaa unor Mfenom Mfenomen enee superioare ale spiritului1 precum memoria1 atenţia1 imaginaţia1 orientarea ideilorM4 Stimulat de pro8le pro8lema ma determi determinări năriii cele celeii mai mai 8une 8une metode metode de sel selecţi ecţiee a copii copiilor lor cu cu inte inteli ligen genţă ţă inf inferi erioară1 oară1 "lfre "lfredd Ainet pu8lică1 în ').-1 în M"nnOe psGcologiueM1 în cola8orare cu TOodore Simon1 un articol intitulat M%Otodes nouvelles pour le diagnostic du niveau intellectuel des anormauxM1 în care prezintă prezintă *. de pro8e pro8e pentru pentru măsura măsurarea rea inte inteli ligen genţei4 ţei4 Scala Scala metri metrică că a inte intelig ligenţe enţeii ela8 ela8orată orată de Ain Ainet et şi Simon a avut un rol important în istoria testelor= ea este prima serie de teste mintale potrivită scopului pentru care a fost construită !clasificarea o8iectivă a copiilor pe 8aza nivelului lor de intel intelige igenţă1 nţă1 în funcţi funcţiee de v6rstă$ v6rstă$ şi a inspi inspirat rat ma ma9ori 9oritatea tatea reali realizări zărilor lor ulterio ulterioare are în dom domen eniul iul măsurării dezvoltării mintale4 0n ')',1 Scala Ainet;Simon este revizuită de către 4%4 Terman !'/((;')-,$ devenind cunoscuta Scală Stanford;Ainet4 4%4 Terman a sugerat şi multiplicarea coeficie coeficientulu ntuluii de intelige inteligenţă nţă cu '.. şi a propus utilizarea utilizarea a8revierii a8revierii de 2#H3 pentru descrierea descrierea coeficientului de inteligenţă1 unul din cele mai controversate concepte din istoria psiologiei44 Primii ani ai secolului al QQ;lea reprezintă un moment de cotitură în teoria testelor psiologice4 #nventarul testelor psiologice creşte mult1 apar testele nonver8ale !:u8urile Nnox ')'+1 Scala Pintner;Paterson Pintner;Paterson ')'( etc$4 :arles E4 Spearman !'/,*;')+-$1 în "nglia1 ela8orează metoda analizei factoriale şi1 în ')'+1 pu8li pu8lică că cele8 cele8ra ra lucrarea lucrarea MTe MTe TeorG TeorG of tLo 5actorsM1 5actorsM1 în care afirmă afirmă structura structura 8ifac 8ifactoria torială lă a inteligenţei= existenţa factorului I1 al inteligenţei generale1 şi a factorilor de grup4 "ceastă teorie a
condus la ela8orarea a numeroase teste de aptitudini şi a stat la 8aza lucrărilor unor psiologi1 precum precum :44 Aurt !'//*;')(' !'//*;')('$1 $1 P4 @ernon ernon !').-;$1 !').-;$1 I4K4 Tomson Tomson !'//';')-!'//';')--$$ şi 4 4 Turstone4!'//(;')--$ 0n comparaţie cu testul de inteligenţă care măsoară un construct glo8al1 testul de aptitudini măsoară numai un anumit domeniu1 o aptitudine4 :onstrucţia acestor teste are la 8ază un aparat statistic elevat1 care include analiza factorială şi analiza de itemi4 0n aceeaşi perioadă1 în Elveţia1 :arl I4 Jung !'/(-;'),'$ ! ela8orează primele lucrări relative la testul său de asociere a cuvintelor> acesta este prima tenică proiectivă inspirată de concepţii freudie freudiene4 ne4 0n ')& ')&.1 .1 Kerman Kermannn Rorscac Rorscac !'//+;')& !'//+;')&&$ &$ prezintă prezintă în MPsGc MPsGcod odiag iagnost nostiFM iFM testul testul petelor petelor de cerneală cerneală11 lucrar lucraree care constitu constituie ie punctul punctul de plecare plecare al metodelor metodelor proiective proiective44 Defin Definiţia iţia acestor metode nu a fost dată dec6t mai t6rziu1 în ')*)1 de către aLrence 5ranF1 la patru ani după ce P4 RosenzLeig şi;a prezentat testul său proiectiv1 MPicture 5rustration StudGM1 8azat pe teoria stresului stresului şi a frustrării4 Dacă Testul Rorscac Rorscac este dedicat dedicat ma maii mult mun munci ciii în clinic clinicăă !unele aplicaţii industriale ale sale au fost efectuate cu succes1 dar mult mai recent$1 Testul de Apercepţie Apercepţie Tematică !T4"4T4$ al lui :4D4 %organ şi K4"4 %urraG este utilizat pentru su8iecţi normali4 "mintim tot în acest context contri8uţia lui W4K4 Koltzman1 care a dezvoltat Holtzman Inklot Test Test !K#T$1 o extensie cu cotare o8iectivă a testului Rorscac4 K#T este compus din +de planşe1 fiecare fiecare planşă fiind fiind cotată cotat ă pe && de varia8ile4 varia8ile4 Pro8a este utilizată utilizată at6t at 6t în clinic clinică1 ă1 c6t şi în mediul o8işnuit al muncii4 7n moment important în dezvoltarea metodei testelor îl reprezintă anul ')'(1 c6nd1 în S7"1 este iniţiată prima administrare colectivă a testelor mintale4 Este vor8a despre instrumentele M"rmG "lpaM şi M"rmG AetaM create de profesorul de la KarLard ; devenit ulterior colonelul ; Ro8ert %4 erFes !'/(,;')-,$ şi cola8oratorii săi1 destinate recrutării soldaţilor americani care urmau să fie fie trimişi trimişi să lupte lupte în Europa !azi !azi testele testele respect respective ive au fost înloc înlocuite uite cu 2"rme 2"rmedd Service Servicess @ocational "ptitude AatterG3$4 "u fost testaţi '4(- milioane de recruţi4 De la acea dată1 testarea colectivă a fost utilizată pe scară largă1 mai ales în orientarea şcolară şi în cercetările psiologice şi pedagogi pedagogice4 ce4 "rmG "rmG "lpa "lpa şi Aeta au infl influe uenţat nţat mu mult lt construcţi construcţiaa ulterio ulterioară ară a testelor testelor de inteligenţă4 "rmG "lpa este compus din opt su8teste= !'$ urmărirea unor instrucţiuni ver8ale> !&$ raţionament aritmetic> !*$ 9udecăţi practice> !+$ pereci de sinonime;antonime> !-$ propoziţii amestecate> !,$ completarea de şiruri de numere> !($ analogii> !/$ cunoştinţe generale4 "rmG Aeta este un test never8al cu administrare de grup proiectat pentru analfa8eţi şi recruţi care nu cunosc engleza4 :4:4 Arigam1 într;un studiu extins făcut pe 8aza performanţelor la testele "rmG "lpa şi Aeta1 extrage o serie de concluzii cu referire la diferenţele etnice legate de inteligenţă !ulterior1 :4:4 Arigam şi;a revizuit concluziile şi a pus diferenţele etnice şi rasiale constatate pe seama diferenţelor culturale şi de lim8a9$4
')+,1 testul MSixteen PersonalitG 5actorsM !',P5$1 care are drept scop să evalueze şaisprezece trăsături fundamentale ale personalităţii4 7lterior1 au apărut şi alte cestionare de personalitate1 %innesota %ulitphasic %ulitphasic Personality Personality In$entory In$entory !%%P#$ sau &ali'ornia &ali'ornia Ppsychological Ppsychological precum precum %innesota In$entory In$entory !:P#$1 care investigează mai multe trăsături de personalitate1 pentru ca1 în perioada ')/.;')). să se accepte că numărul trăsăturilor fundamentale de personalitate poate fi redus la cinci4 Pornind de la această idee1 Paul T4 :osta şi Ro8ert R4 %c:rae au pus la punct :estionarul de Personalitate ?E<1 care evaluează neuroticismul1 extraversiunea1 caracterul descis1 calitatea de a fi agrea8il şi conştiinciozitatea4 Dar1 în studiul personalităţii pers onalităţii intervin mai ales ales elemente calitative ale comportamentului compor tamentului şi din acest motiv testul nu mai poate fi privit ca o MmăsurătoareM1 cum se înt6mpla în domeniul testelor de aptitudini4 S;a a9uns astfel la o nouă definiţie a testului psiologic4 :onform formulării date în ')** de "sociaţia #nternaţională de Psiotenică1 Mtestul este o pro8ă definită1 implic6nd o sarcină de realizat1 identică pentru toţi su8iecţii examinaţi1 cu tenici precise pentru aprecierea succesului sau a eşecului sau pentru notarea numerică a reuşiteiM4 :onsider6nd că această definiţie ar fi aplica8ilă numai testelor de inteligenţă1 de aptitudini şi de cunoştinţe1 P4 Picot o propune1 propune1 în în '),(1 '),(1 pe următoarea următoarea== MSe numeş numeşte te test minta mintall o situaţie situaţie exper experim iment entală ală standa standardiz rdizată1 ată1 care serveşte serveşte drept stimu stimull unu unuii comportam comportament4 ent4 "cest "cest comportam comportament ent este evaluat evaluat printr;o printr;o comparare statistică cu acela al altor indivizi plasaţi în aceeaşi situaţie1 ceea ce permite clasarea su8iectului examinat1 fie cantitativ1 fie tipologicM4 !Roşca1 ')(&$4 După cel de;al doilea răz8oi mondial1 utilizarea testelor s;a extins pe toate continentele1 în domenii diverse= şcolar1 profesional1 terapeutic1 social1 militar1 sportiv etc4 Teoria testelor a cunoscut completări şi modificări su8stanţiale4 Teoria clasică1 expusă de 54 %4 ord şi %4 R4 ?ovicF1 în '),/1 în lucrarea de referinţă referinţă MStatistical MSta tistical Teories of %ental ScoresM a fost reformulată1 într;o versiune modernă1 de D4 W4 Uimmerman1 în ')(,4 Dar1 ea este treptat înlo înlocu cuită ită de teoria teoria răspun răspunsu sulu luii la item itemii !#tem !#tem Respo Respons nsee Teor TeorG$ G$ şi de teoria teoria stăril stărilor or şi a trăsăturilor trăsătu rilor latente !atent State;Trait TeorG$4 TeorG$4 ?ecesita ?ecesitatea tea de a corecta şi interpret interpretaa rapid rapid un număr mare de teste a condus1 condus1 încă din ')*.1 la construirea unor maşini capa8ile să calculeze scorurile testelor4 Douăzeci de ani mai t6rziu1 s;a realizat în acest scop o maşină electronică dotată cu un dispozitiv fotoelectric4 "cum1 construirea1 admi adminnistra istrarea rea şi inter interpre pretare tareaa rezul rezultate tatelor lor testel testelor or psi psiol olog ogic icee 8ene 8enefi fici ciază ază de a9utor a9utorul ul calculatoarelor electronice4 Datorită lor se poate pune în aplicare o idee mai vece1 cea de MadaptareM a testului la particularităţile su8iectului1 astfel înc6t1 utiliz6ndu;se c6t mai puţini itemi să se o8ţină c6t mai multă informaţie despre persoana examinată4 Este vor8a de examinarea psiol psiologi ogică că asi asistată stată de calcu calculator lator şi de aşa;nu aşa;numi mitel telee teste teste psio psiologi logice ce adapta adaptativ tive4 e4
A)+%9(;%% (+5 9(+9#+(*(r5+r 9(+9#+(*(r5+r :$ *56*(r5( )6%7+8%94 < pro8lemă mai recentă este aceea a examenului psiologic asistat de calculator sau testare psiologic psiologicăă asistată asistată de calculator calculator44 "u devenit devenit destul de populare interpretările de teste direct de către calcu calculator lator şi generarea generarea de rapoarte psiolog psiologice4 ice4 Teste Teste cunoscut cunoscutee ca %%P#1 :P#1 W"#S1 W#S: etc41 sunt prelucrate cu a9utorul calculatorului şi apoi interpretate1 psiologului nemairăm6n6ndu;i dec6t1 eventual1 să scim8e 6rtia la imprimantă4 Editorii de teste oferă psiologi psiologilor1 lor1 acoperind acoperind o arie din din ce în ce mai mai mare1 variante variante computerizate computerizate ale ale testelor pe care le distri8uie4 :riticile la această practică sunt însă numeroase1 psiologii relev6nd pericolul pe care îl reprezintă aceste tentative de optimizare necritică şi uneori de simplificare a diagnozei psiologic psiologicee şi a8atere gravă gravă de la principi principiile ile psiolog psiologiei iei ştiinţi ştiinţific ficee !Pitariu V :ioreanu1 :ioreanu1 ')//$4 0n consec consecinţ inţă1 ă1 în unele ţări s;a făcut făcut resim resimţită ţită nevoi nevoiaa de a alcătui alcătui norme norme deontologi deontologice ce în legătură cu organizarea şi realizarea examenului psiologic asistat de calculator4 ?imeni nu se
opune introducerii calculatorului în practica psiologică1 sunt recunoscute multiplele facilităţi pe care acesta le oferă1 dar este condamnat condamnat a8uzul a8uzul prin depăşirea depăşirea unor limite limite pe care calculatorul le are vizavi de psiolog4 Pe scurt1 avanta9 avanta9el elee utili utilizăr zării ii calcu calculatoare latoarelor lor în psio psiologi logiee şi psiod psiodiag iagnosti nosticc au în vedere= vedere= viteza1 o8iectivitatea şi flexi8ilitatea !Nleinmuntz V %cean1 '),/$4 #ată ce pot face calculatoarele în domeniul psiodiagnozei !IregorG1 '))&$= • Prezintă testulcestionarul şi instrucţiunile de lucru • "dministrează "dministrează stimulii stimulii sau itemii cestionarului •
E&(+#(r5 )6%75*r%94 6(# 5&(+#(r5 9)r*(5$*(+4 E&(+#(r5( este un domeniu al psiologiei ştiinţifice ;în parte metodologică1 în parte aplicativă; care se ocupă cu explorarea1 aprecierea şi măsurarea unor evenimente psiologice !5ernndez; Aallesteros1 '))*$ E&(+#(r5( E&(+#(r5( )6%7+8%94 are drept scop să aprecieze individul1 în general în legătură cu una sau maii multe pro8leme ma pro8leme specifice1 specifice1 cum sunt= funcţiuni funcţiunile le intelectuale1 intelectuale1 trăsăturile trăsăt urile de personalitate1 personalitate1 aptitudi aptitudini nile le specia speciale1 le1 pro8le pro8leme mele le de sănătate1 sănătate1 difi dificu cultăţi ltăţile le de învăţa învăţare1 re1 comportare comportareaa şcolară1 şcolară1 diverse varia8ile emoţionale şi sociale4 Ea a apărut o dată cu testele de inteligenţă1 la începutul acestui secol4 S;a dezvoltat pe măsură ce au fost ela8orate testele de personalitate1 educaţionale şi vocaţionale1 din necesitatea de a se pune la punct proceduri statistice care să permită crearea1 analizarea şi optimizarea testelor4 Teoria şi tenologia instrumentelor propuse în acest scop au
5&(+#(r5 )6%75*r%944 Ea reprezintă fost denumite MpsiometriceM1 iar evaluarea 8azată pe ele1 5&(+#(r5 una dintre variantele evaluării psiologice tradiţionale4 5aptul că apariţia psiometriei este legată de utilizarea pe scară largă a testelor a făcut ca denumirile de Mmetoda testelorM şi Mmetoda psiometricăM să fie uneori folosite ca sinonime4 0n principal1 psiometria se ocupă cu analiza de itemi1 cu studiul validităţii şi al fidelităţii şi cu etalonarea testelor4
5&(+#(r5( 9)r*(5$*(+4" 9)r*(5$*(+4" Prin anii '),. în evaluarea psiologică a apărut un curent nou= 5&(+#(r5( "ceasta "ceasta are ca o8iect o8iectiv iv măsurar măsurarea ea directă directă a comportam comportamentu entului lui su8iec su8iecţil ţilor or44 Ea încea încearcă rcă să descopere ce fac indivizii1 unde1 cnd şi n ce circumstanţe4 Aaza pentru evaluarea şi predicţia comportamentului o formează1 în această a8ordare1 comportamentul motric şi ver8al manifest> nu se mai fac inferenţe sau interpretări pe 8aza unor rezultate de test4 Expresia Mevaluare comportamentalăM a devenit comună în cercetările legate de modificările de comportament şi în terapie la 9umătatea deceniului al optulea1 c6nd se considera că a8ordarea comportamentală are rolul Mde a identifica şi măsura unităţile de răspuns şi varia8ilele care le contr control olea ează ză !ce !ce ţin ţin de mediu ediu sau sau de orga organnism$ ism$11 în scop scopul ul înţe înţele lege geri riii şi al mo modi difficăr icării ii comportamentului umanM !R4 <4 ?elson şi S4 :4 KaGes1 citat după Silva1 '))*$4 De la apariţia sa1 evaluarea comportamentală s;a delimitat de evaluarea psiometrică1 at6t în privi privinţa nţa scopulu scopului1i1 c6t şi a me metode todelor lor utili utilizate zate44 Sunt foarte foarte conclud concludente ente în acest acest sens sens normel normelee metodologice pe care şi le;a fixat !5ernndez;Aallesteros1 '))*$= • Principala metodă de măsurare este o8servarea comportamentului4 • :estionarele de personalitate sunt incapa8ile să descrie pro8a8ilitatea răspunsurilor sau varia8ilele care afectează aceste pro8a8ilităţi1 deci ele vor fi a8andonate4 • Se va renunţa la testele tradiţionale1 care evaluează trăsături psiice !cum sunt structurile mintale$1 şi la principiile lor psiometrice4 Dar1 deşi adepţii evaluării comportamentale comport amentale au opus rezistenţă psiometriei1 aceste reguli nu au putut fi respectate4 respectate4 Din contră1 contră1 în decurs decursul ul ultim ultimelo elorr două decen decenii ii au existat existat mai mai multe multe tentative tentative de apropiere a evaluării comportamentale de evaluarea psiometrică4 "stfel1 s;au construit instrumente de evaluare a comportamentului utiliz6ndu;se tenici statistice1 s;au făcut studii asupra structurii factoriale a cestionarelor1 s;a cercetat validitatea concurentă a măsurătorilor furnizate de o8servaţii sau de interviuri4 0n repetate r6nduri s;a su8liniat necesitatea de a se lucra şi în evaluarea comportamentului cu instrumente corespunzătoare ca validitate şi fidelitate1 care să fie verificate prin metode psiometrice4 :onstat :onstatare areaa că exis există tă facto factori ri care care nu pot fi măsura măsuraţi ţi dire direct1 ct1 precu precum m motiv motivaţi aţia1 a1 dar care care influ influenţează enţează comportamentul a avut drept consecinţă consecinţă restr6ngerea utilizării utilizării procedurilor de o8serv o8servare are a comportam comportamentu entulu luii şi utili utilizar zarea ea din din ce în ce ma maii frecven frecventă tă a cestio cestionare narelor lor de autoevaluare4 Testel estelee psi psiol olog ogic icee conti continuă nuă să fie fie apli aplica cate te în practi practică că şi de susţi susţină nători toriii eval evaluăr uării ii comportamentale4 comportamentale4 De pildă1 pildă1 în revistele revistele MAeaviora MAeaviorall "ssessme "ssessmentM ntM !în perioada ')/.;')/($ şi MJournal of PsGcopatologG and Aeavioral Aeavioral "ssessmentM "ssessmentM !în perioada ')();')/,$ mai mult mult de &-X dintre articole se ocupau cu construcţia de teste !5ernndez;Aallesteros1 '))*$4 Dar1 se poate o8serva tendinţa ca fiecare tip de evaluare ;psiometrică şi comportamentală; să folosească instrumente specifice de măsurare4 5ernndez;Aallesteros !'))*$ a prelucrat1 prin
analiza corespondenţelor1 articolele pu8licate în perioada ')/);'))'1 în revistele MAeavioral "sses "ssessm smentM entM11 MJourna MJournall of PsGco PsGcopato patologG logG and and Aeav Aeaviora iorall "sses "ssessm smentM entM şi MPsGco MPsGcologi logica call "ssessm "ssessmentM1 entM1 din punctul de vedere al metodologiilor metodologiilor aplicate aplicate şi a constatat formarea formarea a două grupări grupări separate separate net şi aflate aflate la poluri opuse ale ale acele aceleiaşi iaşi axe= una conţine lucrările lucrările despre construcţia de teste1 tenicile proiective1 scalele psiopatologice1 testele de inteligenţă şi %%P# !apărute1 evident1 evident1 în MPsGcologica MPsGcologicall "ssessme "ssessmentM$1 ntM$1 cealaltă cealaltă cuprinde cuprinde articolele articolele referitoare referitoare la o8servaţii1 design experimental1 cestionare de autoevaluare şi interviuri !pu8licate în MAeavioral "ssessmentM$4 De;a lungul timpului1 evaluarea comportamentală şi;a sporit interesul pentru metodologie4 "u fost create metode proprii de măsurare !de exemplu1 tenici de o8servare1 proceduri fiziologice1 interviuri structurate1 tipuri noi de scale de evaluare a persoanelor de către alte persoane etc4$4 "naliz6nd toate rezumatele articolelor din PsGc#T !MPsGcological "8stractM în versiunea :D; R<%$ referitoare la evaluarea comportamentală1 aparute în anii ')/.;')/& şi ')).;'))&1 :one !'))*$ o8servă între cele două perioade o creştere a frecvenţei lucrărilor cu conţinut metodologic !de la *'1/X la +,1.X$ şi o scădere a frecvenţei celor cu conţinut aplicativ !de la +.X la &-1-X$4 0n cadrul evaluării comportamentale au fost ela8orate şi utilizate1 în ultimii zece ani1 numeroase modele1 modele1 strategi strat egii1i1 instrumente instrumente şi practici de apreciere4 "ceastă "ceastă o8servaţie o8servaţie l;a condus pe D4 J4 :one1 în ')/,1 la concluzia că Mnu există o singură evaluare comportamentală1 ci mai multeM !Silva1 '))*$4 Totuşi1 în ')//1 D4 J4 :one reduce toate modelele de evaluare comportamentală la două1 opuse din punctul de vedere al a8ordării pe care o au la 8ază !Silva1 '))*$= (r'(r5( $*5*%94 ( *r464*#r%% !nomotetic;trait approac$1 care are ca o8iect • de studi studiuu trăsătur trăsăturii sau sau sind sindroa roame me !de exem exempl plu1 u1 anxi anxieta etatea tea socia socială1 lă1 depre depresi sia1 a1 agorafo8 agorafo8ia$1 ia$1 dezvoltă dezvoltă instrum instrumente ente pentru pentru evalua evaluarea rea lor deducti deductivă vă şi sta8il sta8ileşte eşte adecvanţa acestor instrumente pe 8aza modului în care variază scorurile lor între indivizi> instrumentele sunt folosite pentru a măsura efectele varia8ilelor independente în cadrul grupelor de su8iecţi sau pentru a evalua efectele intervenţiilor aplicate indivizilor> (r'(r5( %'%8r(!%94 ( 9)r*(5$*#+#% !idiograpic;8eavior approac$1 care • are ca o8iect de studiu un comportament specific1 dezvoltă procedee pentru evaluarea sa inductivă şi sta8ileşte adecvanţa acestor proceduri pr oceduri pe 8aza modului în în care variază variază scorurile aceluiaşi individ4 individ4 Se poate vedea că termenul Ma8ordare nomotetică a trăsăturiiM defineşte de fapt concepţia care stă la 8aza evaluării tradiţionale !Silva1 '))*$4 7nii psiologi exclud acest tip de a8ordare din evaluarea comportamentală4 0ncercările de îndepărtare a evaluării comportamentale de evaluarea psiometrică pun accentul pe deose8irile existente între ele4 7na dintre acestea se referă la presupunerile făcute asupra comportamentului4 0n teoria psiometrică1 scorul o8servat la un test este compus dintr;un scor real şi o eroare de măsură4 Scorul real reflectă o entitate internă sta8ilă1 deci nu se scim8ă !cel puţin într;un interval scurt de timp$4 Din acest motiv1 un instrument de măsură este apreciat ca fiind 8un1 dacă scorurile o8servate la o aceeaşi persoană1 în două ocazii1 nu diferă prea mult4 0n concepţia evaluării comportamentale1 comportamentul nu este1 în mod necesar1 sta8il4 @ariaţia scorurilor o8servate la un test1 pentru un acelaşi individ1 poate fi cauzată de scim8ările produse în comportamentul acestuia şi nu neapărat de imprecizia intrumentului de măsură4 "tunci c6nd
apelează1 totuşi1 la teste1 evaluarea comportamentală caută să explice cauzele scim8ării1 să determi determine ne varia varia8i 8ile lele le responsa responsa8i 8ile le de aceasta aceasta şi nu face face nici nici o presupu presupunere nere asupra asupra erorii erorii de măsură4 0ntruc6t evaluarea comportamentală susţine dependenţa de situaţie a comportamentului1 ea nu utilizează validarea concurentă ca mi9loc de predicţie şi nici nu pretinde să se o8ţină valori mari ale coeficientului de fidelitate test;retest4 :u toate deose8irile existente între ele1 evaluarea psiometrică şi cea comportamentală prezintă acum mai multe similarităţi dec6t în urmă cu trei decenii !5ernndez;Aallesteros1 '))*$4
R()r*#+ )5r6$(+%*(*5-6%*#(;%5 Teorii eoriile le psi psiol olog ogic icee despr despree rolul rolul perso persona nali lităţi tăţiii şi al factor factoril ilor or situaţ situaţio iona nali li în expl explic icar area ea comportamentului uman au avut repercusiuni asupra metodologiei cercetării1 în particular asupra modului de culegere şi prelucrare a datelor4 %ultă vreme1 p6nă prin anii '),.;')(.1 teoriile şi cercetările referitoare la personalitate au fost dominate de modelul trăsăturilor !trait model$4
M'5+#+ M'5+#+ *r464*#r%+ *r464*#r%+rr1 precursor '5+#+ *%)#r%+ *%)#r%+rr !tGpe model$ şi '5+#+ sorul său1 ău1 '5+#+ )6%7'%$(%9 prives privescc comportam comportamentu entull ca fiin fiindd determi determinat nat de predispo predispoziţi ziţiii latente latente sta8il sta8ile4 e4 5actorii care determină comportamentul !C$ se află în persoană ! P$1 adică= C Y f! f!P$4 %odelul trăsăturilor presupune că există mai multe dimensiuni continue ; trăsăturile ; în funcţie de care indivizii se diferenţiază între ei4 *r464*#r( )6%7%944 Ea este Există Există diver diverse se defin definiţi iţiii pentru *r464*#r( este privi privită tă fie fie ca Mo carac caracter terist istică ică descriptivă relativ dura8ilă a unei persoaneM1 fie ca Mo manieră dura8ilă în care o persoană diferă de alteleM !Iuilford$1 fie ca Mo tendinţă învăţată a unui individ de a reacţiona aşa cum a mai reacţionat1 cu mai mult sau mai puţin succes1 în trecut1 în situaţii similare şi c6nd motivaţia sa a fost aceeaşiM !%c:lellan$ !după :orsini1 '))+$4 Toate aceste definiţii pun accentul pe sta8ilitatea în timp a trăsăturilor psiice4 Prin urmare1 modelul trăsăturilor susţine că dacă se realizează un clasament al persoanelor în funcţie de un anumit comportament1 acesta nu se scim8ă de la o situaţie la alta !Endler1 %agnusson1 ')(,$4 Trăsăturile sunt deduse din comportamentul indivizilor1 ţin6nd cont de trei criterii !"llport1 după :orsini1 '))+$= • frecvenţa cu care apare un anumit comportament> • varietatea situaţiilor în care apare> • intensitatea cu care apare4 %odelul psiodinamic1 provenit din psianaliză1 susţine că există un nucleu fundamental al personal personalităţi ităţiii care care serveşte serveşte ca 8ază 8ază predisp predispozi oziţion ţională ală pentru pentru modul modul de comporta comportare re a indiv indiviz izilo ilorr în diver diverse se situaţi situaţii4i4 "cest mod model el nu ma maii presupu presupune ne vala8 vala8il ilăă totdeauna totdeauna sta8il sta8ilitate itateaa în timp timp a clasamentului clasamentului indivizilor indivizilor realizat în funcţie de un anumit comportament4 comport ament4 Testele şi cestionarele folosite cel mai des pentru colectarea datelor1 at6t în cercetare c6t şi în psiol psiologi ogiaa aplica aplicată tă !de exem exemplu plu11 în clas clasif ifica icare1 re1 selecţi selecţie1 e1 consul consultanţ tanţă$ ă$ au la 8ază mod modelu elull trăsăturilor4 De asemenea1 multe metode matematice utilizate de toţi psiologii p6nă în deceniul trecut ; şi care continuă să mai fie aplicate ; pornesc de la ipoteza existenţei unor varia8ile latente
!corespunzătoare trăsăturilor$ care sunt sta8ile în timp şi se manifestă prin intermediul varia8ilelor o8servate4 "stfel sunt= analiza factorială1 teoria clasică a testelor !care foloseşte descompunerea scorului o8servat în scor real şi în eroare de măsură$ şi teoria răspunsului la itemi4 Pentru studiul relaţi relaţiil ilor or dintre dintre diver diverse se trăsături s;a utili utilizat zat foarte foarte frecv frecvent ent anali analiza za de regresi regresiee şi calcu calculul lul corelaţiilor4 Susţinătorii modelului psiodinamic nu au arătat prea mult interes pentru pro8lemele de evaluare a personalităţii4 %etodele utilizate de ei cel mai frecvent pentru culegerea datelor sunt interviul şi asociere asociereaa li8eră li8eră44 Rezulta Rezultatul tul exam examin inări ăriii psiol psiologi ogice ce este prezenta prezentatt de o8ice o8iceii su8 forma forma unei unei descrieri a cazului4 0n opoziţie cu modelele amintite se situează '5+#+ 6%*#(;%$%6* !situationism model$1 ale cărui 8aze 8aze au apărut pe la începutu începutull secolul secolului ui al al QQ;lea4 QQ;lea4 "de "depţii pţii acest acestui ui model model ; printre printre care se incl includ ud mulţi cercetători care se ocupă de psiologia socială şi de teoriile învăţării sociale !:4 K4 :ooleG1 4 S4 :ottrell Jr41 I4 K4 %ead1 "4 Aandura1 A4 54 SFinner ş4a4$ consideră că rolul principal în determinarea comportamentului !C$ îl au factorii situaţionali sau stimulii prezenţi în fiecare situaţie !S$= C Y f! f!S$ Prin 6%*#(;%5 se înţelege un ansam8 ansam8lu lu format din patterne de stimuli1 stimuli1 evenimente1 evenimente1 persoane şi factori afectivi care există la un moment dat !Re8er1 ')/-$4 < situaţie este un sistem de condiţii care induc şi mediază activitatea unei persoane1 dar este exterior acesteia în ceea ce priveşte= • spaţiul !este localizat în exteriorul su8iectului$> • timpul !este anterior acţiunilor su8iectului$> • funcţionarea !acţionează independent de su8iect$ !PetrovsFG1 arosevsFG1 ')/-$4 Printre elementele elementele situaţiei pot fi incluse incluse şi stările su8iectului su8iectului din momentul momentul precedent1 precedent1 dacă acestea au influenţă asupra comportamentului său4 Reprezentanţii situaţionismului nu au creat metode noi de colectare sau de prelucrare a datelor4 0n general general culegerea culegerea datelor s;a 8azat pe conta8ili conta8ilizarea zarea răspunsurilor răspunsurilor comportamentale4 comportamentale4 %etoda de 8ază 8ază a prelu prelucrări crăriii statis statistic ticee a date datelor lor a cons constitu tituit;o it;o anal analiza iza de vari varianţ anţă4 ă4
'5+#+ %$*5r(9;%$% %$*5r(9;%$%6* 6* Deşi Deşi 8aze 8azele le sale sale teoret teoretic icee au fost fost puse puse în peri perioa oada da ')&. ')&.;') ;')*. *.11 '5+#+ !interactionism model$ s;a dezvoltat doar după anul '),.4 Prima conferinţă internaţională asupra interacţiunii om;situaţie a avut loc la StocFlm în ')(-4 0n modelul interacţionist comportamentul este rezultatul unei interacţiuni continue1 indispensa8ile1 între persoană şi situaţiile din 9urul său= C Y f! f!P1 S$ "ceasta înseamnă că modul în care se comportă un individ este influenţat de caracteristicile situaţiei în care se găseşte acesta> dar persoana perso ana este aceea care alege alege din situaţ situaţiiii aspectele pe care le consid consideră eră semni semnifi ficat cative ive şi acţionea acţionează ză în funcţi funcţiee de ele4 ele4 Deci1 Deci1 persoane persoanele le şi situaţi situaţiil ilee se influenţează reciproc4 "depţii modelului interacţionist au considerat că metodele utilizate p6nă atunci pentru culegerea şi prelu prelucra crarea rea datel datelor or nu sunt sunt potriv potrivite ite pentru pentru cercet cercetare areaa perso persona nali lităţi tăţii4i4 Ei au înlo înlocu cuit it cestionarele o8işnuite cu cestionare de tip S;R !situaţie;răspuns$1 dezvoltate de ?4 S4 Endler1 J4 %c@4 %c@4 Kunt şi "4 J4 Rosenste Rosenstein4 in4 0n aceste aceste cestio cestionare nare răspunsu răspunsuri rile le şi situaţi situaţiil ilee sunt sunt luate luate în considerare simultan4
a prelucrarea datelor1 modelul interacţionist utilizează metode noi1 precum modelul %arFov pentru pentru studiere studiereaa procese proceselor lor în care interv intervin in interacţiun interacţiunii continu continuee şi modele modelele le descripti descriptive ve pentru pentru formarea grupelor omogene de indivizi pe 8aza patternurilor de reacţii la situaţii diverse !Endler1 %agnusson1 ')(,$4 Teoria stărilor şi a trăsăturilor latente1 dezvoltată în ultimul deceniu1 are la 8ază 8ază model modelul ul intera interacţion cţionist4 ist4
I)+%9(;%%+5 69%(+5 % 5*%95 (+5 *56*4r%% )6%7+8%95 Examenul psiologic şi utilizarea testelor psiologice1 dar şi orice acţiune pe plan psiologic are numeroase implicaţii sociale şi etice4 Să ne imaginăm o situaţie de examen de selecţie profesională c6nd un funcţionar se prezintă cu un test psiologic cules dintr;o revistă de modă şi pretinde că doreşte să testeze inteligenţa candidaţilor> după examinare afişează o listă care reproduce o ierarizare în 8aza unor scoruri realizate de su8iecţi !imaginea este c6t se poate de reală1 o înt6lnim frecvent în cele mai variate locuri pe piaţa muncii$4 ?e confruntăm în acest caz cu o serie de erori grosolane şi a8ateri de la cele mai elementare reguli etice4 Este vor8a în primul r6nd de lipsa de calificare a funcţionarului în cauză care nu are nimic comun cu psiologia4 "sistăm la o utilizare a8uzivă a unui instrumentar psiodiagnostic alături de omiterea unor norme elementare ale respectării drepturilor omului4 Psiologia Psiologia este o ştiinţă ştiinţă t6nără care tre8ui t re8uiee prote9ată de neştiutori şi de impostori4 Pentru aceasta multe ţări şi;au ela8orat un sistem 9uridic de protecţie1 totodată fiind redactate norme etice şi standarde de utilizare a testelor psiologice şi practicare a psiologiei4 "stfel de standarde au fost pu8li pu8licate cate şi la noi în ţară "tunci c6nd discutăm discutăm despre implic implicaţii aţiile le socia s ociale le şi etice ale utilizării utilizării testelor t estelor psiologic psiologice1 e1 referirea se face cu precădere la respectarea c6torva principii= :alificarea examinatorului> :ali :alitate tateaa instru instrume mente ntelor lor şi proced proceduri urilor lor de mă măsu sură> ră> Protecţi Protecţiaa inti intim mităţi ităţiii su8i su8iect ectul ului ui>> :onfid :onfidenţ enţia iali litatea tatea rezultatel rezultatelor> or> :omun :omunica icarea rea rezultate rezultatelor lor testării> testării> Respect Respectarea area drepturilor drepturilor minorităţilor !"nastasi1')(,> IregorG1 '))&> %urpG V Davidsofer1 '))'$4 &ali'icarea examinatorului 47na 47na din cerinţele fundamentale ale psiodiagnozei este ca testele
să fie m6nuite numai de un personal calificat4 "ceasta este una din măsurile luate pentru a prote9a su8iecţi su8iecţiii de unele unele a8uzuri a8uzuri care care pot fi comise comise cu cu ocazia exam examinăr inărilor ilor psiolog psiologice4 ice4
Exemplu4 < companie profilată pe proiectarea de produse informatice a organizat un examen examen pentru selecţia selecţia candidaţilor candidaţilor44 Examenu Examenull consta dintr;un test de cunoştinţe cunoştinţe şi unul psiologic4 0n astfel de situaţii1 cel care se ocupă de pro8lema personalului este directorul de resurse umane1 care1 în cazul nostru1 era un economist4 "cesta a alcătuit un test de cunoştinţe compus din - între8ări cu * răspunsuri la alegere şi s;a otăr6t să administreze un test de personalitate cunoscut în literatura psiologică su8 denumirea de T56*#+ L6975r4 Testele estele de cunoşti cunoştinţe nţe sunt sunt importan importante te în selec selecţia ţia persona personalul lului ui calificat pentru a practica o profesie sau alta1 dar construcţia lor necesită cunoştinţe vaste de didactică1 psiologie1 statistică1 cunoştinţe profesionale !ne referim la profesia pentru care se face selecţia$ selecţia$ şi de metodologia construcţiei construcţiei testelor de cunoştinţe cunoştinţe !"l8u1 ')))> "l8u V Pitariu1 '))&$4 "plicarea şi interpretarea unui test de personalitate este este un lucru lucru difi difici cil4l4 0n toată lume lumeaa este este un fapt fapt cunos cunoscut cut şi respec respectat tat acel acela1 a1 că terminarea terminarea unei specializ specializări ări în psiologie psiologie nu;ţi dă dreptul utilizări utilizăriii instrumentaru instrumentarului lui psiodiag psiodiagnostic4 nostic4 Pentru aceasta sunt necesare cursuri speciale speciale44 "poi1 "poi1 alegerea unui unui test pentru a fi utilizat utilizat într;o acţiune acţiune de selecţie selecţie profesională profesională presupune cunoaşterea noţiun noţiunilo ilorr de vali validita ditate1 te1 fide fidelit litate1 ate1 standardi standardizare zare şi a normelor normelor de interpre interpretare4 tare4 0n dicţionarul de psiologie al lui SillamG !')/.$ se face o descriere succintă a pro8ei
L6975r1 dar se specifică faptul că este dificil de interpretat şi că acest test proiectiv nu este încă suficient suficient de 8ine 8ine studiat su8 aspect statistic4 s tatistic4 ";l ";l utiliza în selecţie selecţie este deci o mare ma re eroare1 eroare1 acea aceasta sta ţin6 ţin6nd nd seam seamaa şi de conţi conţinut nutul ul său său şi fide fideli litate tateaa sa scăz scăzută ută !ale !alege gere reaa culo culori rilo lorr este este în func funcţi ţiee de dispoz ispoziţ iţie ie şi nu de o cal calitat itatee sta8 sta8iilă de personalitate$4 personalitate$4
0n general1 distri8uţia testelor psiologice este restr6nsă la persoanele care au cel puţin un maste ma sterr în psi psiol olog ogie ie sau sau cursur cursurii eci eciva vale lente nte ori foca focali liza zate te pe o anum anumită ită pro8le pro8lemă mă de psiodiag psiodiagnoză4 noză4 :ataloagele :ataloagele care prezintă teste tes te psiologic psiologicee specifi specifică că şi nivelul nivelul de competenţă necesa necesarr cumpărăr cumpărării ii şi utili utilizăr zării ii unu unuii test psiolo psiologic gic44 Pentru studenţi studenţiii care utili utilizea zează ză teste psiologic psiologice1 e1 în mu multe lte ţări se pretinde de către distri8uitorii distri8uitorii de teste semnătura semnătura persoanei persoanei responsa8ile de activitatea studentului respectiv4 7n aspect important legat de utilizarea utilizarea testelor şi procedurilor procedurilor de testare psiologică psiologică se referă la calitatea intrinsecă a acestora4 0n această idee1 un test nu este lansat pe piaţă fără ca anterior
acesta acesta să nu fi fost verifi verificat4 cat4 Se pretinde pretinde ca orice orice test să fie deci însoţit însoţit de un manua manuall de utilizare4 "cest manual tre8uie să conţină= Aaza conceptuală a testului> • • Datele psiometrice aferente construcţiei testului> ?orme şi standardele standardele de interpretare> interpretare> • • @aloarea şi limitele testului în cauză • Studii de caz1 anexe cu studii de validare1 studii critice etc4 Referitor Referitor la procedurile de testare psiologic psiologicăă se au în vedere c6teva aspecte pe care le putem diotom diotomiza iza în= în= cerin cerinţe ţe vizav vizavii de prezentarea prezentarea testului testului şi cerin cerinţe ţe care au în vedere vedere exam examen enul ul propriu;zis de testare4 •
•
0n ultimul timp s;a sugerat posi8ilitatea efectuării examenului psiologic prin poştă4 "ceasta este o greşeală care contravine oricăror principii ale examinării psiologice4 Testul psiologic este administrat de psiolog care1 pe parcursul testării are o8ligaţia să urmărească reacţiile su8iectului4 Da1 există posi8ilitatea unei 2testări oar8e34 Ea este posi8ilă în contextul în care se însuşesc unele tenici de evaluare psiologică1 deci în scop didactic4 7n examen psiologic pretinde prezenţa prezenţa psiologu psiologului4 lui4 Protecţia intimităţii intimi tăţii suiectului 4
:u ocazia unui examen psiologic se pătrunde în personalitatea su8iectului1 se 2scormoneşte3 viaţa sa privată4 Testele de personalitate fac foarte 8ine acest lucru1 acesta fiind şi o8iectivul utili utilizăr zării ii lor4 lor4 7tili 7tilizare zareaa unor teste1 cum sunt cele cele de persona personalita litate1 te1 impu impunn psiol psiologu ogului lui asumarea unei mari responsa8ilităţi şi o mare discreţie4
Psiologul Psiologul are o8ligaţia o8ligaţia să explice explice su8iectului su8iectului motivul motivul examenu examenului lui psiologic psiologic şi să o8ţină o8ţină acordul acestuia de a se supune la test4 "celaşi lucru priveşte şi divulgarea rezultatelor testării psiologic psiologice4 e4 #ată demersul demersul secvenţia secvenţiall al unei exami examinări nări psiologic psiologicee în scop de selecţie selecţie profesional profesională= ă= • Se explică su8iecţilor o8iectivul o 8iectivul general al examenului psiologic4 • Se procedează la examinarea psiologică propriu;zisă4 !Psiologul tre8uie să se asigure că toţi candidaţii au înţeles instrucţiunile de lucru şi ştiu ce au de făcut4$
• •
•
Se interpretează datele testării psiologice4 Se discută cu fiecare candidat rezultatul o8ţinut şi i se cere acordul de a introduce sau nu rezultatul în 8aza de date a companiei4 Dacă răspunsul este 2?731 atunci protocoalele se distrug1 Dacă răspunsul răspunsul este 2D"3 datele examinări examinăriii se stocează st ocează şi acestea pot fi utilizate utilizate în scopuri scopuri experi experime mental ntalee sau cu ocazia ocazia iniţi iniţieri eriii altor decizii de personal4 0n mod o8işnu o8işnuit it tre8uie tre8uie evitată evitată afiş afişarea area rezultate rezultatelor lor exam examenu enului lui psio psiolog logic4 ic4 5ormula recomandată este de a afişa numai numele persoanelor selectate1 fără alte date care ar putea constitui o violare a intimităţii4 :ei nereuşiţi la un examen de selecţie nici nu tre8uie amintiţi4 "cest lucru se impune mai ales c6nd sunt utilizate teste de inteligenţă sau de personalitate1 eticetele nefiind indicate în aceste cazuri deoarece ar putea leza pe unii su8iecţi4
Discreţ Discreţia ia şi păstrarea păstrarea anoni anonimi mităţi tăţiii sunt sunt elem elemente ente care tre8uie tre8uie să caracteri caracterizez zezee activ activitatea itatea psiologul psiologului4 ui4 &on'idenţialitatea rezultatelor 4
:onfidenţialitatea este o pro8lemă delicată4 0ntre8area fundamentală care se pune în acest caz este cine are acces la datele examenului psiologic şi ce date poate să ofere psiologulB "m su8liniat mai înainte că rezultatele examenului psiologic !ne referim la cele legate de pro8lematica pro8lematica organizaţion organizaţională ală şi nu la aceea specific specificăă diagnozei diagnozei clinic clinicee sau educaţionale$ educaţionale$ se comunică în primul r6nd su8iectului4 El are dreptul să;şi cunoască rezultatele performanţelor la testel testelee de aptitu aptitudi dini ni şi de cunoş cunoştin tinţe4 ţe4 :u el se pot iniţ iniţia ia şi unel unelee disc discuţi uţiii pe ma marg rgin inea ea concluziilor la testele de personalitate4 Tot el decide dacă rezultatele testării se vor comunica mai departe sau nu4 De fapt1 rezultatele examenu examenului lui psiologic psiologic sunt sintetizate sintetizate într;un raport4 "cesta este întocmit întocmit în conformitate cu solicitarea solicitarea 8enefic 8eneficiarulu iarului4i4 Raportul tre8uie redactat în termeni inteligi8i inteligi8ili1 li1 clar1 clar1 fără am8iguităţi am8iguităţi sau într;un 9argon ten t enic ic ma maii difici dificill de înţeles înţeles de nespecia nespecialişt lişti4i4 Datele comunicate tre8uie să reflecte o8iectiv situaţia1 o8servaţiile su8iective1 părerile personale fiind evita evitate4 te4 Pro8le Pro8lema ma care care se pune pune nu este este at6t de comu comuni nica care re a rezul rezultate tatelor lor exam examen enul ului ui psiologic psiologic11 ci a mani manierei erei în în care tre8uie tre8uie să se facă facă această această comunicare4 comunicare4 7tilizarea 8ăncilor de date computerizate facilitează păstrarea confidenţialităţii examinărilor psiologic psiologice4 e4 :ompani :ompaniile ile apelează tot mai frecvent la astfel de soluţii1 soluţii1 psiologul psiologul fiind fiind unicul unicul răspunzător de păstrarea securităţii datelor4 Aăncile de date au multiple avanta9e în sensul că ele permit stocarea unui volum mare de informaţii pe un spaţiu relativ restr6ns1 apoi permit regăsirea uşoară a informaţiei căutate şi1 de asemenea1 derularea unor programe de cercetare utile4 &omunicarea rezultatelor testării psihologice4
?iciodată ?iciodată rezultatele unui examen examen psiologic psiologic nu pot fi transmise transmise su8 forma lor 8rută ci prelucrate şi interpretate4 interpretate4 5ormula o8işnu o8işnuită ită de prezentare a acestora este su8 formă de raport1 aşa cum a fost menţionat anterior4 Datele conţinute în raport tre8uie înţelese de către cel căruia îi este acesta adresat4 Psiologul tre8uie să fie foarte prevăzător şi atent la ceea ce comunică deoarece modul său de exprimare poate da naştere la confuzii4 "stfel1 mulţi consideră că valoarea unui #H indică o caracteristică fixă a individului care poate predetermina nivelul realizării sale intelectuale4 Să nu uităm că performanţele la un test pot influenţa viaţa unui indi indivi vid4 d4 :unoaşte :unoaşterea rea rezultate rezultatelor lor la un test de cunoşti cunoştinţe nţe poate descura descura9a 9a un student sau îl poate mo8iliz mo8iliza> a> totul depinde depinde de cum îi este este pusă pro8lema4 pro8lema4
Respectarea drepturilor minorităţilor minori tăţilor 4
:iar dacă această pro8lemă nu se pune cu deose8ită acuitate la contextul nostru socio; cultural1 pro8lema discriminării de sex1 naţionalitate1 v6rstă etc4 va deveni în cur6nd un aspect cu care se vor confrunta şi psiologii4 0n ceea ce ne priveşte1 termenul de minoritate este luat într;un sens foarte larg1 el definind un anumit grup1 nu exclusiv etnic4
:ondiţiile culturale specifice unei ţări se extind şi la domeniul psiologiei4 Ele au preocupat mult psiologii4 Pro8lematica discriminării a fost una din punctele de atac vizavi de aplicaţiile psiologi psiologilor lor american americanii în armată în timpul timpul primulu primuluii răz8oi mond mondial4 ial4 5iecare 5iecare psiolog psiolog ştie că testele testele mă măsoară soară difer diferite ite eşantioa eşantioane ne comportam comportamenta entale1 le1 ori1 aceste aceste comportam comportament entee sunt sunt determinate cultural4 "ceasta este explicaţia multor diferenţe în ceea ce priveşte performanţele la testele de atitudini1 valori1 motivaţionale1 de inteligenţă etc4 < gri9ă deose8ită a psiologilor se îndreaptă spre transpunerea testelor dintr;o cultură în alta4 Dacă unui european i se dau pro8leme pro8leme legat de măsurarea măsurarea temperaturii în scala 5areneit 5areneit şi nu în :elsius1 :elsius1 el va înt6mpin înt6mpinaa mari mari dificu dificultăţi ltăţi în rezolvare4 rezolvare4 Procedurile Procedurile de adaptare privesc privesc util u tilizarea izarea unor tenici tenici ca analiza analiza de conţinut1 utilizarea grupurilor de experţi sau retroversiunea4 "lături de aceste tenici de lucru lucru calitat calitative ive au fost dezvoltate dezvoltate şi o serie serie de proceduri proceduri statistice statistice mai mult sau ma maii puţin puţin sofisticate4 Dar1 pro8lema cea mai acută se referă la interpretarea scorurilor de test4 De pildă1 dacă psiologul o8servă că la un test de compreensiune ver8ală un grup minoritar o8ţine un scor mai mic dec6t altul1 este firesc să;şi pună între8area de ce s;a produs această diferenţă de performanţăB performanţăB :auza ar putea fi o insufi insuficie cientă ntă cunoaştere a lim8 lim8ii1 ii1 carenţe educaţionale educaţionale11 o motiva motivaţie ţie scăzută sau alte cauze4 cauze4 0n aceste aceste cazuri cazuri psiolog psiologul ul tre8uie să opereze opereze cu norme norme diferenţiate pe grupuri minoritare4
CAPITOLUL - .
MĂSURAREA PSIHOLOGICĂ PRIN TESTE ÎN MEDIUL INDUSTRIAL ŞI ORGANI/AŢIONAL ORGANI/AŢIONAL Psiologia industrială şi organizaţională !#<$ sau psiologia muncii şi organizaţională !%<$1 denu denumi mire re vei veicu culată lată în Europa Europa11 este este o ramu ramură ră a psi psiol olog ogie ieii care care se ocupă ocupă de studi studiul ul comportamentului oamenilor în situaţii de muncă !%ucinsFG1 ')).$4 Domeniul psiologiei %< este larg1 el circumscriind aplicaţiile specifice lumii afacerilor1 reclamei1 mediului militar etc4 0n sfera muncii1 indiferent că este vor8a de companii mici sau mari1 de întreprinderi privatizate sau guvernamentale1 de repartiţia la diferite arme în cadrul militar1 se operează cu decizii de selecţie1 repartiţie1 includere într;un curs de instruire1 de promovare etc4 <8iectivul general este de a mări productiv productivitate itateaa persoan persoanei ei asupra asupra căreia căreia acţionea acţionează ză psio psiologu logul4l4 Dar1 Dar1 preciz precizia ia cu care sunt sunt efectuate toate aceste activităţi pe care le;am menţionat este o pro8lemă ceie pentru psiologia aplicată în organizaţii4 Din acest motiv1 at6t psiologii1 c6t şi societatea prin mi9loacele 9uridice de control1 sunt preocupaţi de corectitudinea intervenţiilor psiologice4 Predicţia psiologică 8azată pe teste a cunosc cunoscut ut în acest sens o dezvolta dezvoltare re ştiinţi ştiinţifi fică că riguroasă4 riguroasă4 0n cele cele ce urmează urmează ne vom ocupa ocupa de apli aplica caţi ţiil ilee teste testelor lor psi psiol olog ogic icee şi de eval evaluăr uăril ilee comp compete etenţe nţeii înt6l înt6lnnite în me medi diul ul organ organiz izaţi aţion onal al== sele selecţi cţiaa perso persona nalu lulu luii şi eval evalua uarea rea perfo perform rman anţel ţelor or11 expl explora orarea rea inter interes esel elor or profesio profesiona nale le şi a valori valorilor lor11 testele testele speci specifi fice ce orientări orientăriii şi reorientăr reorientării ii profes profesion ional alee sau trasării trasării carierei profesionale1 psiologia consumului şi consumatorului4 @om avea în vedere şi una din preocupări preocupările le ma maii recente1 recente1 care p6nă acum acum nu a făcut o8iectu o8iectull lucrări lucrărilor lor de psio psiodia diagno gnostic stic11 instrumentaru instrumentarull utilizat utilizat în diagnoza organizaţională4 organizaţională4 Putem su8linia su8linia11 într;un sens mai larg1 că psiol psiologi ogiaa %< includ includee ma maii mu multe lte dom domen enii ii în care se utili utilizea zează ză o gamă gamă variată variată de instrum instrumente ente psiod psiodiag iagnost nostice ice şi şi pe pe care care le le putem putem grupa grupa astfe astfell !%uc !%ucin insFG sFG11 ')).$= ')).$= P6%7+8%( )5r6$(+#+#% selecţia personalului1 instruirea profesională şi repartiţia • profesională profesională>> măsurarea măsurarea performanţe performanţelor lor profesionale profesionale>> proiectarea şi analiza analiza mun muncii cii C$6 C$6%+ %+%5 %5r5 r5(( )r! )r!56 56% %$( $(+4 +4 % r%5 r%5$*( $*(r5 r5(( :$ 9(r% 9(r%5r 5r4 4 evalua • evaluarea rea interes intereselo elorr profesionale profesionale şi a a8ilităţi a8ilităţilor lor în vederea recomandării recomandării recompenselor recompenselor şi estimarea estimarea gradului de mulţumire vizavi de drumul parcurs în carieră P6%7+8%( r8($%3(;%$(+4 analiza mecanismelor de funcţionare a grupurilor1 • scim8area şi dezvoltarea organizaţiilor pentru ca acestea să devină mai eficiente P6%7+8%( 9$6#(*r#+#% reclama şi marFetingul produselor şi serviciilor prin • prisma prisma evaluări evaluăriii consumatorului consumatorului P6%7+8%( %$8%$5r5(694 5r8$%( eval • evaluar uarea ea perfor performa manţe nţelor lor um uman anee în contextul contextul sistem sistemelo elorr om;maşi om;maşină nă>> proiectar proiectarea ea ma maşi şini niii astfel astfel înc6t înc6t să sporească sporească productivitatea şi sănătatea muncitori muncitorilor lor R5+(;%%+5 R5+(;%%+5 %$'#6*r%(+ %$'#6*r%(+5 5 me • medie dierea rea pro8lem pro8lemelo elorr dintre dintre anga9 anga9aţi aţi şi conducer conduceree sau patroni "plicaţiile aferente acestor componente sunt foarte variate4 Totuşi1 în cadrul fiecăreia vom găsi şi o parte care să se refere la aplicaţii şi evaluări prin teste psiologice4 De fapt1 psiologul practician practician care acţionează acţionează la nivelu nivelull psiologie psiologieii %< îşi concentrează activitatea activitatea de evaluare evaluare psiologic psiologicăă pe două aspecte principal principale= e= selecţia selecţia profesională profesională a candidaţi candidaţilor lor pentru anga9are1 anga9are1 deci luarea unor decizii de încadrare pe post1 şi evaluarea performanţelor profesionale4
R5)5r5 :$ *56*(r5( * 56*(r5( % 5&(+#(r5( 5&(+#(r5( r8($%3(;%$(+4 Psi*ologul industrial
Psiologul industrial1 acesta fiind termenul consacrat1 sau psiologul %<1 este persoana în 9urul căreia gravitează gravitează întreaga activitate activitate psiologi psiologică că dintr;o organizaţie4 organizaţie4 El este deci1 în activitatea de psiodiagnoză pe care o derulează1 mai mult dec6t un simplu m6nuitor de teste psiologic psiologice4 e4 0n primul primul r6nd este un special specialist ist care ştie să interpreteze un evantai mare mare de teste psiologic psiologicee şi să conducă cu competenţă o evaluare evaluare psiologică psiologică a personalulu personalului4i4 Desigur1 Desigur1 una din din activit activităţi ăţile le princ principa ipale le în care este antrenat antrenat un psio psiolog log %< este aceea aceea de selecţie selecţie a personalulu personaluluii în scop de anga9are4 anga9are4 "ceastă "ceastă activitate activitate presupune presupune ma maii mult dec6t cunoaşterea testelor psiologice1 ea este o activitate de proiectare 8azată pe o cercetare de o anume complexitate4 complexitate4 :unoştinţele :unoştinţele implicate implicate în proiectarea unei proceduri pr oceduri de selecţie selecţie au în vedere următoarele= • :onducerea unui studiu de analiză a muncii !identificarea principalelor componente ale unei activităţi de muncă şi traducerea lor în exigenţe psiologice$ :unoaşterea modalităţilor de alegere1 operare şi validare a criteriilor de eficienţă • profesională profesională • :unoştinţe aprofundate despre testele existente pe piaţă şi operarea cu acestea •
•
•
•
•
#nterviu #nterviull ; anga9a anga9aţil ţilor or li se pun între8ă între8ări ri despre despre natura natura mu munc ncii ii pe care o execută <8servaţia directă ; anga9aţii sunt o8servaţi la locul de muncă legat de maniera în care lucrează Studiul documentelor scrise despre activitatea de muncă !documentaţii1 9urnale1 9urnale1 rapoarte1 certificate certificate de calitate calitate etc4$ :es :estio tionar narel elee ; acestea acestea însu însume meaz azăă nume numeroa roase se între între8ă 8ări ri care care perm permit eval evaluar uarea ea uno unorr compon componen ente te ale mu munc ncii ii44 7n astfe astfell de cest cestion ionar ar este este Position "nalGsis Huestionnaire !P"H$ care conţine ')+ itemi prin care sunt descrise atri8utele umane necesare practicării unei activităţi de muncă4 "cest instrument conţine şase categorii de date= !'$ informaţii de intrare1 !&$ procese mentale1 !*$ produse ale activităţii de muncă1 !+$ relaţia cu alte persoane1 !-$ contextul muncii muncii şi !,$ alte cerinţe cerinţe ale mun munci ciii !%c:ormicF !%c:ormicF ş4a41 ')(&$4
E*5$6%( % %)(9*#+ *56*4r%% )5r6$(+#+#% )5r6$(+#+#% :$ r8($%3(;%% +onte,tul !re"ent
Se impune o precizare= prin denumirea de MtestM este cuprinsă o arie largă de instrumente de interve intervenţi nţiee psio psiodia diagno gnostic stică4 ă4 "vem vem aici aici în vedere vedere tradiţion tradiţional alel elee teste creion; creion;6rtie 6rtie !ex4 -atricile !rogresive !rogresive aven1 Testul de gndire te*nic# Bennett 1 Proba de interese /olban Bonnardel 1 Proba de coordonare etc4$1 etc4$1 apara aparatura tura de testare testare psi psiol olog ogic icăă !ex4 !ex4 0inusoida Bonnardel manual# 1a*21 Testul de de,teritate +raford etc4$1 etc4$1 cestionare !ex4 4P1 --PI 1 +PI etc4$1 etc4$1 interviul1 pro8a de lucru1 testele de cunoştinţe etc4 5iecare din aceste teste sau pro8e au rolul de a diagnostica anumite însuşiri psiice care pun în evidenţă tocmai diferenţele individuale1 ceea ce face să deose8im o persoană de alta4 Testele psiologice sunt utilizate pe scară largă în organizaţii4 Există însă optici diferite cu privire privire la utilitatea lor şi la frecvenţa frecvenţa de utilizare1 utilizare1 la încrederea încrederea care li se acordă4 0n S7"1 sunt preferate testele de tip creion;6rtie1 creion;6rtie1 acestea fiind fiind ma maii economice economice în admini administrare strare şi interpretare4 S;a constatat că două treimi din companiile din S7" utilizează teste creion;6rtie pentru a lua decizii decizii de selecţie selecţie sau de promovare4 0n %area Aritanie1 Aritanie1 -.X din companii companii apelea apelează ză tot la teste t este scrise scrise !%urpG V Davids Davidsofe ofer1 r1 '))' '))'$4 $4 Rom6n Rom6nia ia prezintă prezintă o situaţi situaţiee oarecum aparte4 Pe teritoriul ţării funcţionează la8oratoare psiologice pe l6ngă companiile mari1 de pildă S?:5R1 "7T<1 :
de resurse umane1 conduc interviuri de selecţie1 de decizia lor depinz6nd încadrarea sau nu a personalulu personalului$4 i$4 0n 0 n Rom6nia1 Rom6nia1 interviul interviul de selecţie selecţie şi recomandările recomandările sunt utilizate utilizate din ce în ce mai mult1 aceasta în detrimentul unor metode o8iective de detectare a calităţilor profesionale4 Test şi testare n organi"aţii
0n întreaga lume se manifestă o atitudine diferită faţă de teste şi de testarea psiologică atunci c6nd este vor8a de unele instituţii guvernamentale şi de armată4 "pariţia unor locuri de muncă despre care se ştie că implică un risc foarte mare de accidentare şi apariţia unor incidente şi accidente cu repercusiuni răsunătoare1 a dus la revitalizarea măsurilor de ordin psiologic prin care se speră ca acestea să fie evitate4 4,em!lul 64
7nul din exemplele de mare audienţă la timpul său a fost acel acelaa de la centra centrala la elect electric ricăă nucl nuclea eară ră de la Tree Tree %ile %ile #sla #sland nd ; Karris8urg1 S7"4 Pe scurt1 aici1 un maistru1 pentru a nu mai regla periodic un ventil ventil care menţine menţineaa un flux flux de apă de răcire1 l;a 8locat 8locat cu o monedă4 " uitat ce a făcut şi după un anumit timp s;a o8servat creşterea ne9ustificată a temperaturii în zona 8arelor de uraniu4 " trecut mult timp p6nă să se găsească găsească motivul motivul erorii şi p6nă ca aceasta să poată fi remediată4 Din cauza presiunii create1 a8urul şi produsele radioactive au fost fost em eman anate ate în atmos atmosfer ferăă d6nd d6nd naşte naştere re la ploi ploi radioa radioacti ctive ve44 Uona Uona respectivă a fost la un pas de catastrofă4 Din acest moment1 s;a acordat o mai mare atenţie intervenţiilor psiologice de toată natura BBB în toate centralele electrice nucleare1 examenul psiologic al personalului fiind deose8it de important4
4,em!lul $4
:atastrofa de la :erno86l este aceea care a declanşat o avalanşă de reacţii şi proteste în întreaga lume4 :u un an înainte de a se produce1 un grup de psiologi psiologi au iniţiat iniţiat o cercetare dorind să vadă care sunt reacţiile operatorilor în caz de avarie4 0n consecinţă1 ei au declanşat o alarmă falsă şi au urmărit reacţiile4 Pe 8aza datelor culese au putut fi identificate două tipuri de reacţii= • 8locare 8locare totală în faţa situaţiei situaţiei create1 cu imposi8 imposi8il ilitate itate de a mai lua o decizie • generarea unor mişcări aotice const6nd din acţionarea fără nici o noimă a 8utoanelor panoului de comandă4 "sistăm şi aici la lipsa unui control psiologic riguros care poate consta dintr;un examen psiologic de selecţie şi din organizarea instruirii după principi principiii psio;pedagogi psio;pedagogice ce avansate4 avansate4 0n prezent există totuşi o preocupare atentă faţă de punerea la punct a statutului psiologului şi psiologiei %< şi totodată faţă de scim8area opticii cu privire la aplicarea acesteia BBB în mediul mediul organizaţional organizaţional44 :ompanii :ompaniile le insistă din ce în ce ma maii mult pe necesitatea necesitatea intervenţie intervenţieii psiologic psiologice4 e4 Sunt declanşate declanşate proiecte de anvergură anvergură mare pentru structurarea unor strategii s trategii de selecţie pentru diferite categorii profesionale4 andG !')/)$ ne oferă un exemplu concludent în acest sens1 descriind procedura de selecţie a pompierilor4 Dacă avem în vedere Rom6nia1 prognosticul care se poate face este că există o cerinţă masivă de intervenţie psiologică1 care se poate concentra pe două linii= selecţie profesională şi instruire profesională4 De viitor vor apărea şi pro8lemele evaluării performanţelor1 analizele de muncă şi evaluările de posturi în scop de fixare a unor grile de salarizare4 Să nu uităm că fiind
o ţară cu econom economie ie în curs de tranziţi tranziţie1 e1 c6nd lipsa lipsa de specia speciali lişti şti este acută şi se aşteaptă aşteaptă penetrarea capitalulu capitaluluii străin1 singura singura modalitate modalitate de rezolvare a situaţiei situaţiei este de a selecta selecta potenţialii potenţialii special specialişti işti şi organizarea organizarea ulterioară a instruirii instruirii lor4 lor4 "ceastă con9unctură con9unctură a dus la apariţia unor firme de consultanţă care fac prestări de servicii pe linia amintită1 cu mai mult sau mai puţin succes4 ipsa unui control al calităţii prestaţiilor acestor firme a dus la crearea unui aos în domeniul respectiv !situaţia este şi mai acută în S7"1 deci nu ne caracterizează numai pe noi$4 Test şi testare t estare n armat#
%ediul militar este mult mai organizat şi aici intervenţia psiologică a manifestat o oarecare constanţă4 Este drept că măsurile luate au avut o oarecare înt6rziere din cauza rezistenţei la scim8are specifice militarilor4 Totuşi1 continuitatea a permis o8ţinerea unor rezultate certe1 azi exist6nd sisteme de selecţie şi repartiţie profesională 8ine puse la punct pentru toate armele4
"rmata S7" utilizează testele psiologice din anul ')'(1 odată cu intrarea în răz8oi4 Ro8ert %4 erFes şi cola8oratorii săi au testat psiologic cu testele "rmG "lpa şi "rmG Aeta peste '4( milioane de recruţi1 incluz6nd şi +& ... ofiţeri4 Din acel moment se poate spune că s;a născut născut psiolo psiologia gia mili militară tară am ameri erican cană4 ă4 0ncep6n 0ncep6ndd cu anul anul ')*) a crescut crescut interes interesul ul pentru pentru psiologia psiologia mil militară1 itară1 în specia speciall pentru pro8lemel pro8lemelee de selecţie1 selecţie1 clasi clasific ficare are şi repartiţie repartiţie a militar militarilor ilor44 "stfel a fost proiectat "rmG Ieneral :lassification Test !"I:T$ care a fost utilizat în al doilea răz8oi mondial1 fiind testaţi cu el '& milioane de militari4 0n paralel au fost construite şi alte 8aterii de teste pentru a fi utilizate utilizate la selecţia selecţia pentru diferite arme speciale speciale44 7n test t est orientat pe performanţă performanţă a fost construit de
•
•
•
conducere şi siguranţă4 :a instrumente de selecţie sunt utilizate teste creion;6rtie1 interv interviul iul11 teste situaţio situaţiona nale1 le1 evalua evaluarea rea coleg colegilor ilor şi o8serva o8servarea rea în situaţi situaţiii extra; extra; profesionale4 profesionale4 Deşi a fost greu să se colecteze date dat e pentru criteriul criteriul de eficie eficienţă nţă al agenţilor speciali1 8ateria de teste utilizată a corelat 4+- cu evaluarea superiorilor4 7tilizarea testelor psiologice în selecţia ofiţerilor de informaţii a dus la creşterea ratei de succes la ((X !8eneficiul realizat faţă de o selecţie aleatoare a fost de '+X> în contextul contextul respecti respectivv1 dacă dacă avem avem în vedere posi8 posi8il ilel elee pierde pierderi ri pe care le poate cauza un ofiţer ofiţer de informaţi informaţii1i1 se estimează estimează că utilitatea este mare$4 0n 0 n ultimul ultimul timp1 studiile de validare s;au intensificat1 fiind validate proceduri de selecţie tot mai eficiente4 nali"a muncii4 "rmatele moderne şi;au pus la punct analize ale posturilor pentru fiecare specialitate militară pe care o au în dotare !Steege V 5iscer1 '))'$4 7S "ir 5orce utilizează utilizează un sistem computerizat computerizat +om!re*ensive Data nal2sis Program !:
9n e,em!lu4 7n portret al soldatului israelian4 0n anul ')/, apare cartea psiologului portret al soldtul soldtului ui israeli israelian an4 "rmata şef şef al arma armatei tei #srae #sraelu lulu lui1i1 Reuv Reuven en Ial1 Ial1 )n portret
#sraelului !Uaal$1 este o armată puţin numeroasă1 modernă1 una dintre cele mai 8ine organizate şi dotate4 Puţini ştiu însă că această armată este su8 un control psiologic sever1 practic fiecare acţiune fiind evaluată şi psiologic4 Pregătirea psiologică a militari militarilor lor începe de timpuriu1 timpuriu1 cu mu mult lt înainte înainte de recrutare !recrutarea are loc la v6rsta de '( ani$4 "stfel1 c6nd un t6năr !8ăr8at sau femeie$ primeşte ordinul de recrutare1 el este de9a pregătit pentru armată4 Stagiul militar este de trei ani pentru 8ăr8aţi şi doi ani pentru femei4 femei4 Educarea în ce ce priveşte priveşte atitudinea pozitivă pozitivă faţă de servici serviciul ul mil militar itar începe începe în familie1 se continuă în şcoală şi în ta8ere organizate în vacanţe4 Periodic sunt făcute sonda9e sonda9e privind privind atitudinea faţă de serviciu serviciull militar militar !((X din tinerii tinerii situaţi în pragul încorporă încorporări riii au declarat declarat în anul ')/. că sunt sunt Mfoarte Mfoarte interesa interesaţiM ţiM sau Mintere Minteresaţi saţiMM să discute su8iecte cu caracter militar$4 ).X din tinerii cestionaţi au declarat că dacă serviciul militar ar fi voluntar1 ei s;ar prezenta pentru a fi recrutaţi4 &-X dintre recruţii din anul ')/+ au susţinut că răz8oiul cu i8anul a dus la creşterea motivaţiei pentru a; şi servi ţara ca militar4 :ei mai mulţi tineri ar dori să servească în forţele aeriene1 ca piloţi piloţi !-*X1 sonda9ul sonda9ul din din ')/.$4 Date fiin fiindd condiţi condiţiil ilee existe existente nte în #srael1 acţiun acţiunea ea de recrutare recrutare are la 8ază 8ază c6teva c6teva principi principii= i= !'$ toată populaţia populaţia este disponi8i disponi8ilă lă pentru a urma serviciu serviciull militar> militar> !&$ recrutarea propriu;zisă ia în calcul at6t calităţile fizice1 c6t şi cele mentale ale recrutului !la încorporare se face un screening medical şi unul psiologic$> !*$ respingerile de la serviciul militar tre8uie să fie minime> !+$ repartiţia la diferite arme are la 8ază
priorităţile priorităţile militare militare şi nu dorinţa recruţilor> !-$ pentru unele unele special specialităţi ităţi militare1 militare1 scree screeni ning ng;u ;ull are loc pe parcu parcursu rsull unui unui curs curs care care preced precedee recruta recrutarea rea44 #nterv #nterven enţi ţiaa psiologi psiologilor lor o vom înt6lni înt6lni în în trei momente= înainte înainte de recrutare1 în momentul momentul recrutării şi pe parcursul stagiului militar4 Denumirea examenului psiologic este MNa8aM !HualitG Iroup Score$4 Sistemul Na8a are la 8ază patru componente= scorul de evaluare a inteligenţei !Dapar$1 nivelul educaţional !numărul anilor de şcoală$1 comenzi în lim8a naţională !Ke8reL$ şi indexul de motivaţie pentru serviciul militar !Tsadac$ !pentru femei se folosesc numai trei componente= inteligenţă1 educaţie şi lim8a9$4 Na8a este sintet sintetizată izată într;un singur singur scor care poate oscil oscilaa între între +';-,4 +';-,4 Strategia Strategia de screen screening ing Na8a a demonstrat demonstrat o 8ună fidelitate fidelitate şi validitate validitate !coeficientul !coeficientul de corelaţie corelaţie pe scorul glo8al Na8a este de 4-&1 iar cel de corelaţie multiplă între 4-' şi 4-+$4 După acceptarea ca militar1 individul parcurge o serie de teste orientate pe specialitătile militare4 De pildă1 pildă1 militarii militarii orientaţi spre unităţile unităţile speciale speciale parcurg o 8aterie de teste ma maii riguroasă1 inspirată din experienţa
Pr5'%9*r% Pr5'%9*r% % )r5'%9;%( )5r!r($;5+r )5r!r($;5+r Testel estelee psi psiol olog ogic icee ne oferă oferă infor informa maţi ţiii despr despree însu însuşi şiri rile le psi psiic icee care care caract caracter eriz izeaz eazăă personalitatea personalitatea unui indivi individ4 d4 Ele ne pot spune ceva despre nivelu nivelull de dezvoltare al unor deprinderi profesionale sau din alt domeniu de activitate1 despre experienţa posedată de o persoană1 despre aptitudinile aptitudinile şi caracteristicil caracteristicilee indivi individual dualee care pot fi utilizate utilizate în predicţia predicţia performanţelor performanţelor profesionale4 profesionale4 :eea ce este util de reţinut este faptul că testele utilizate utilizate de psiologi psiologi sunt sunt foarte diversifi diversificate1 cate1 tenicil tenicilee pentru o8ţinerea o8ţinerea datelor;predictor fiind fiind nume numeroase4 roase4 "ce "cest lucr lucruu este este ceva ceva norm normaal deoa deoare rece ce şi lume lumeaa prof profes esiiilor lor este este extre extrem m de vari variat ată> ă> MperformanţaM unui manager este 9udecată în termeni foarte diferiţi de aceea a unui taximetrist1 aptitudinile aptitudinile11 deprinderil deprinderilee şi experienţa care contri8uie contri8uie la efectuarea muncii muncii respective respective fiind fiind difer diferite ite pentru profesi profesiil ilee am amint intite4 ite4 Diver Diversitat sitatea ea tenic tenicilo ilorr de măsurare măsurare este1 la r6ndul r6ndul ei1 dependentă de diversitatea factorilor care pot afecta performanţa în muncă4 0n ceea ce priveşte cele două profesii amintite1 performanţa poate fi dependentă de o serie de aptitudini cognitive sau non noncogn cogniti itive ve !ex4 flue fluenţă nţă ver8a ver8ală1 lă1 dexterita dexteritate te digita digitală1 lă1 coordonare coordonare ma manua nuală lă etc4$1 de experienţa anterioară1 deprinderile sociale1 deprinderile orientate pe sarcină !ex4 capacitatea de a tasta la calculator cu o viteză de +. cuvinte pe minut$1 nivelul motivaţional sau c6teva com8inaţii ale acestor factori4 0n practică1 adesea ne între8ăm de ce psiologul utilizează un test sau altul1 de ce două teste care o8işnuit măsoară acelaşi lucru sunt utilizate preferenţialB De pildă1 adesea se consideră că pentru măsurarea măsurarea aptitudinilor aptitudinilor cognitive1 cognitive1 cei ma maii 8un 8unii predictori sunt reprezentaţi de teste creion;6rtie1 în timp ce interviul este un foarte 8un predictor al evaluării deprinderilor sociale4 Pentru predicţ predicţia ia succes succesulu ulu## în mu munci nci ma manag nageri erial ale1 e1 se preferă preferă utiliza utilizarea rea cestio cestionare narelor lor de personalitate1 personalitate1 în timp ce pentru prelucrătorii prin aşciere1 aşciere1 preferăm să utilizăm utilizăm pro8eteste practice de tipul celor de manipul manipulare are de o8iecte1 construcţii cu cu8uri etc4 0n Ta8elu Ta8elull &4' sunt
prezentate c6teva categorii de exigenţe exigenţe psiologice psiologice şi tenicile tenicile cele ma maii potrivite pentru a le măsura !%urpG V Davidsoper1 '))'$4 Ta8elul &4'
Tenici de o8ţinere a informaţiilor relevante relativ la o profesie I$!r(; I$!r(;%( 'r%*4 T57$%9( 95( (% #$4 '5 ;%$5r5 ( %$!r(;%5% "8ilităţi "8ilităţi şi aptitudini fundamentale Teste creion;6rtie Deprinderi sociale1 motivaţie #nterviu Experienţă generală Aiografie1 Referinţe1 5işe 8iografice Performanţe prezente !existente$ Pro8ă de lucru Evaluare olistică :entre de evaluare !"ssessment :entres$
Ta8elul &4' are doar o valoare informativă4 :e test va fi ales1 aceasta este rezultatul derulării unei proceduri de validare şi nu a uneia de selectare pe 8aza unei reţete aproximative4 Iăsim utilă completarea datelor informative despre teste şi cu o succintă trecere în revistă a frecvenţei de utilizare a unor tenici de psiodiagnoză şi sinteză a coeficienţilor de validitate o8ţinuţi !Ta8elul &4&$
Ta8elul &4& 7tilizarea diferitelor metode de selecţie în şase ţări !Smit V Ro8ertson1 '))*$ Zări %area 5ranţa Iermania #srael ?orvegia
#nterviul :@scrisoare de intenţie Examinare medicală Experienţă Recomandări Diplome şi certificate Teste cognitive Evaluarea performanţelor performanţelor Test preliminarG Teste de personalitate Discuţii de grup Teste de cunoştinţe Irafologie Pro8ă de lucru :entre de evaluare Aiodate "strologie
)& /,
)( /)
(+
*)
''
**
))* -. +. &* ++ &' ')
/+ (&
)*
*. &-
)* ,*[ (' ,* +) &/ &'
)*[ /. ,' -& +* *, && ')
')
') '* */ , ', '/ '''+ & '+ * -& & & '* + '* '/ ', '* * '. '* '+ / '. ' / / + ' / ' + . , & :ot#< ?umerele ?umerele au în vedere procenta9ul procenta9ul maxi maxim m posi8i posi8ill de utiliz utilizare> are> [ indică indică valoarea valoarea mini minimă4 mă4
INFORMAŢIILE BIOGRAFICE
Ta8elul &4*
Tipuri de itemi de 8iodate
'4 Sexul ' masculin & feminin &4 @îrsta Dvs4 !ani$ *4 Starea civil\ actual\ '44:ăsătorit & :oa8itez :oa8it ez cu o persoană * ?ecăsătorit + Divorţat - Recăsătorit , Separat ( @ăduv
PREGĂTIREA ŞCOLARĂ (4 ?ivelul de studii atins4 ' Ccoala primară & Studii gimnaziale gimnaziale !/ clase$ * Studii liceale1 liceale1 '. sau '& clase + Studii superioare - Doctorat , "ltele1 specificaţi specificaţi care4 ACTIVITATEA PROFESIONALĂ /4 De c6t timp lucraţi în întreprindereacompania aceasta !luniani$B
Pentru a putea utiliza datele 8iografice în selecţia personalului este nevoie să urmărim o anumită procedură de validare4 validare4 Să luăm luăm un exemp exemplu lu ipotetic4 ipotetic4 4,em!lu. <
companie de electricitate doreşte să valideze o fişă 8iografică pe care să o utilizeze la selecţia electricienilor alături de alte pro8e psiologice şi de cunoştinţe4 Pentru conducerea companiei o pro8lemă importantă este prezenţa la slu98ă1 deci un criteriu de selecţie va fi a8senteismul4 "cţiunea de validare constă în alegerea unui grup de '.. electricieni existenţi în companie şi pentru care se deţine o evidenţă clară a a8senţelor pe perioada unu unuii an4 "cest grup este diotomizat diotomizat în= un lot cu a8senţe a8senţe mu multe lte şi unul cu a8senţe puţine !conducerea companiei va decide ce înseamnă mult şi puţin$4 7rmătorul pas este să vedem dacă grupele formate diferă între ele în funcţie de anumite particularităţi ale celor care le compun4 De exemplu1 dacă /.X din mem8rii grupului cu a8senţe numeroase anga =at şi la o alt# com!anie>1 al cestionarului au răspuns cu D" la itemul -ai sunteţi anga=at 8iografi 8iograficc admin administrat1 istrat1 itemul itemul respectiv înseam înseamnă nă că este predictiv predictiv al tendinţei tendinţei de a face a8senţe4 #temul în cauză va fi menţinut în fişa 8iografică1 acei candidaţi care vor răspunde D" la între8area respectivă av6nd toate şansele să fie respinşi deoarece nu respectă unul din criteriile impuse de companie pentru anga9are1 acela de a nu face a8senţe nemotivate4 0ntr;o manieră similară vor putea fi validaţi şi ceilalţi itemi ai fişei 8iografice4
iteratura de specialitate consemnează existenţa unor coeficienţi de validitate satisfăcători c6nd este vor8a de fişe 8iografice4 :ascio !')(,$1 într;un studiu pe care l;a efectuat1 a folosit o fişă 8iografi 8iografică că simpl simplăă care com8ina com8ina zece itemi itemi ponderaţi în vederea predicţiei predicţiei fluctuaţiei fluctuaţiei latente a funcţionarelor dintr;o întreprindere de asigurări de mici mici dimensiuni4 dimensiuni4 "ceşti itemi au fost= '4 @6rsta &4 Starea civilă *4 @6rsta copiilor +4 Educaţia -4 Sta8ilitatea în slu98a anterioară ,4 Sala Salari riul ul ante anteri rior or (4 Prieteni sau rude în companie /4 Do Dom miciliul )4 Starea de proprietate a locuinţei locuinţei '.4 Durata şederii la adresa prezentă4 :orelaţia dintre scorurile fişei cu 8iodate şi vecimea pe post a fost de 4-/ pentru minoritari şi 4-, pentru nonmi nonminoritar noritarii BBB4 < cercetare cercetare de amploare amploare a fost realizată realizată de Reill ReillGG şi :ao :ao !')/&$4 !')/&$4 "utorii "utorii au comparat comparat opt proceduri de selecţie4 selecţie4 "cestea au inclus inclus 8iodate1 8iodate1 evaluarea evaluarea colegilor colegilor11 interviu interviuri1 ri1 autoevaluarea1 autoevaluarea1 referinţe1 referinţe1 realizări realizări academice !nivelu !nivelull de instruire$1 instruire$1 aprecierea experţilor şi tenici proiective4 ?umai ?umai 8iodatele 8iodatele şi evaluări evaluările le colegilor colegilor s;au dovedit a fi valide valide în aceeaşi măsură cu testele standardizate4 :oeficienţii medii de validitate ai 8iodatelor studiate sunt trecuţi în Ta8elul &4+4 Ta8elul &4+ :oeficienţii de validitate pentru un set de 8iodate care privesc şapte domenii ocupaţionale[ Profesii @ecime #nstruire Evaluări Productivitate Salar %edia 0.
%ilitar 4*. 5uncţionar 4-& %anager ?" ?onmanager ?onmanager 4'+ @6nzător ?" Ctiinţă#nginer 4-. %edia 4*& [ ?"= nu există date
4*) ?" ?" ?" ?" ?" 4*)
4& ?" 4+. ?" 4+. 4*& 4*,
?" ?" ?" ?" 4,& 4+* 4+,
?" ?" 4&* ?" ?" 4+* 4+,
4*. 4-& 4*/ 4'+ 4-. 4+' 4*-
7n avanta9 ma9or al utilizării 8iodatelor ca instrument de selecţie este costul scăzut al procedurii4 Se necesită un timp mai îndelungat doar la identificarea itemilor valizi1 după care tenica de lucru este simplă4 Se pune între8area dacă oamenii încearcă să inducă în eroare sau nu atunci c6nd completează astfel de fişe 8iografice4 Răspunsul este că procentul de inducere în eroare este foarte mic1 cu mult mai mic dec6t c6nd este vor8a de alte pro8e psiologice1 cum sunt cestionarele de personalitate4 personalitate4
INTERVIUL DE SELECŢIE Su8 aspectul frecvenţei de utilizare1 tenica interviului este una dintre cele mai populare4 andG !')/)$1 cit6nd o lucrare din ')+) a lui W4D4 Scott1 R4:4 :lotier şi W4R4 Spriegel1 menţionează că din *&- companii cestionate1 ))X folosesc interviul ca mi9loc de selecţie a personalului pentru anga9are4 Su8 un anumit ungi de vedere1 acela al selecţiei personalului1 interviul este considerat ca un test şi este tratat ca atare> el tre8uie să posede acele calităţi pe care tre8uie să le ai8ă testele psiolog psiologice4 ice4 :a tenică tenică de selecţie1 selecţie1 interviu interviull este considerat considerat ca fiind fiind cel mai comod instrumen instrumentt şi în acelaşi timp cel mai su8iectiv şi predispus la luarea unor decizii incorecte4 Din aceste cauze1 cercetările care şi;au propus evaluarea instrumentului în cauză sunt numeroase4 #ndif #ndifere erent nt de locul locul ocupat într; într;oo procedură procedură de selecţ selecţie ie profesi profesion onală ală11 discuţ discuţie ie preli prelimi minar narăă de anga9are1 pro8ă propriu;zisă de anga9are sau discuţie finală1 interviul este o parte componentă a procesului procesului de decizie4 decizie4 Se impune o precizare4 #nterviul nu este o simplă discuţie cu un candidat pe un post4 Pro8lema este mult mai complexă4 #nterviul este numai o componentă a procesului în ansam8lu care duce la luare luareaa unei unei deciz decizii ii cu priv privir iree la o persoa persoană nă care care doreşt doreştee să ocupe ocupe un post4 post4
"tructura inter$iului de selecţie
0n accepţiunea lui Alum şi ?aGlor !'),/$1 interviul are un du8lu o8iectiv= !a$ să o8ţină date relevante şi !8$ să evalueze datele o8ţinute şi să decidă asupra selecţiei sau respingerii unui candidat4 ?atura şi cantitatea de date pe care le o8ţine cel care ia interviul depinde de tipul interviului interviului şi de particularităţile individuale individuale ale intervievatului4 Distingem două categorii mari de interviuri= !a$ interviul de tip structurat şi !8$ interviul de tip nestructurat4 #nterviul structurat se caracterizează prin aceea că între8ările puse sunt pregătite dinainte1 dinainte1 aceleaşi aceleaşi între8ări între8ări fiind fiind adresate1 în aceeaşi manieră1 manieră1 tuturor su8iecţi su8iecţilor lor44 0n interviu interviull nestructurat între8ările sunt formulate în funcţie de răspunsurile pe care le dă su8iectul4 0ntr;un interviu nestructurat fiecare su8iect va fi confruntat cu între8ări diferite1 în funcţie de situaţia creată4 0n practică1 multe din interviuri îm8ină cele două tipuri1 fiind în parte structurate şi în parte nestructurate4 :iar dacă persoanei intervievate i se adresează aceleaşi între8ări1 răspunsurile pot genera şi alte între8ări suplimentare4 #nterviurile pot să mai fie descrise în termeni de număr de participanţi sau manieră de evaluare4 0n mod o8işn o8işnuit uit11 interv interviu iull are loc între între persoana persoana interv interviev ievată ată şi interv interviev ievator ator44 Rezultatu Rezultatull este consemnat în protocolul de interviu pe 8aza căruia cel care a luat interviul ia o decizie4 < alternativă este aceea în care avem o persoană intervievată de mai mulţi intervievatori separat4 "cest tip de interviu este utilizat în deciziile pentru ocuparea posturilor de conducere4 Irupul de intervievatori va cola8ora la analiza deciziilor individuale şi va ela8ora decizia finală4 < altă formă de interviu este ca o persoană să fie intervievată de un grup de şase sau şapte intervievatori4 Ci în acest caz1 decizia finală este luată în funcţie de analiza făcută de grupul de intervievatori4 :omparativ cu o examinare prin teste de cunoştinţe sau psiologice1 interviul este un instrument de selecţie dinamic4 #ntervievatorul1 prin prezenţa sa şi prin între8ările pe care le adresează persoanei interv intervievate1 ievate1 infl influenţea uenţează ză comportamentul acesteia1 acesteia1 care1 la r6ndul său1 său1 prin răspunsur răspunsurile ile pe care le furnizează1 furnizează1 influen influenţează ţează comportamentul celui celui care ia interviul interviul !acestuia i se furnize furnizează ază idei idei pentru formularea formularea altor între8ări$4 între8ări$4 De o8icei1 o8icei1 persoana intervievată intervievată încearcă încearcă să impresio impresioneze neze intervievatorul !mai ales în situaţii de selecţie sau promovări profesionale$1 să;l facă pe acesta să ia o decizie care să o favorizeze4 #ntervievatorul1 prin strategii inteligente1 cu 8ună ştiinţă1 poate influenţa1 la r6ndul său1 persoana intervievată prin expresii ca= M"veţi dreptateM1 MDe acordM sau M?u sunt de acordM4 "numite răspunsuri nonver8ale !căscat1 z6m8et1 încruntare1 contact vizual$1 pot de asemenea influen influenţa ţa comportame c omportamentul ntul su8iectulu su8iectului4i4 %ai mult1 mult1 rezultatul interviul interviului ui poate fi şi el distor distorsi sion onat at de compo comportam rtamen entu tull inter intervi viev evator atorul ului ui44 "stf "stfel el11 propr propriu iull compo comporta rtame ment nt al intervievatorului poate constitui un factor determinant al respingerii unui candidat pentru un post de muncă4 #ntervievatorii experimentaţi îşi formează cu timpul un stil standardizat de conducere a interviului astfel înc6t să minimizeze impactul cu propriul lor comportament asupra evaluării rezultatelor interviului4 I454 Dreer şi P4R4 SacFett !andG1 ')/)$ au construit un model al determinanţilor deciziilor pe 8ază de interviu interviu !5igura !5igura &4'$4 7n lucru se desprinde desprinde cu claritate1 claritate1 acela că decizia decizia sau rezultatul interviului este determinată de interacţiunea dintre persoana intervievată şi intervievator4 Se mai poate spune că multe multe din din varia8i varia8ilel lelee care pot afecta rezultatele rezultatele interviul interviului1 ui1 nu afectează cu nimi nimicc performanţel performanţelee la testele psiolog psiologice ice sau de cunoştinţe4 cunoştinţe4 De pildă1 pildă1 sexul sexul intervie intervievatorulu vatoruluii poate influenţa decizia de o8ţinere a unui post de muncă1 dar sexul celui care corectează testul nu va putea niciodată niciodată să infl influenţeze uenţeze cota la test a persoanei căreia i;a i;a fost admin administrat istrat testul în în cauză4 02
:aracteristici ale intervievatului !ex4 sex1 istoria profesională1 prezentare1 scoruri la test$ t est$
:aracteristici ale intervievatorului !ex4 sex1 istoria profesională1 atitudini$ &
' :onvingerile intervievatorului1 "titudinile sale1 Stereotipuri1 Expectanţele faţă de candidat
Pregătirea şi experienţa intervievatorului +
* #nformaţii despre postul de muncă
:omportamentul intervievatorului pe parcusul interviului !ver8al şi nonver8al$
Reacţiile candidatului
( "titudinea candidatului1 expectanţele sale
:omportamentul intervievatului pe parcusul interviului !ver8al şi nonver8al ,
#mpresiile despre candidaţii precedenţi !efecte !efecte de contrast$
?orme de anga9are
#mpresia intervievatorului despre candidat / Decizia finală a intervievatorului
5igura &4' :ăutarea informaţiilor despre candidat şi procesarea !după andG1 ')/)
0<
E$aluarea inter$iului
Există numeroase studii care tratează pro8lema interviului de selecţie a oamenilor în diferite scopuri4 Scmitt1 ')(,$4 !'$ ?atura negativăpozitivă nega tivăpozitivă a informaţie informaţiei4i4 #nformaţiile #nformaţiile favora8ile favora8ile au acelaşi efect ca şi cele defavora8ileB Se pare că informaţia negativă 9oacă un rol mai mare dec6t informaţia pozitivă4 pozitivă4 !&$ ?atura negativăpozitivă nega tivăpozitivă a informaţie informaţiei4i4 #nformaţiile #nformaţiile favora8ile favora8ile au acelaşi efect ca şi cele defavora8ileB Se pare că informaţia negativă 9oacă un rol mai mare dec6t informaţia pozitivă4 pozitivă4 !*$ Plas Plasare areaa tempor temporal alăă a infor nforma maţi ţiei ei44 0n ce mă măsu sură ră este este impor importan tantt dacă dacă info inform rmaţ aţia ia favora favora8i 8ilă lă survi survine ne ma maii devrem devremee sau ma maii t6rziu t6rziu în interv interviu iuBB Rezultate Rezultatele le studii studiilor lor întreprinse pe această direcţie nu au dus la concluzii relevante1 acestea fiind ciar contradictorii4 !+$ Stereotipi Stereotipiil ilee interv interviev ievatorul atorului4 ui4 #ntervi #ntervievato evatorul rul are un candidat candidat;prototi ;prototipp !idea !ideal$ l$ în vedere atunci c6nd intervievează una sau mai multe persoaneB Dacă este aşa1 acest prototip este specific specific naturii naturii sau specificu specificului lui munci munciii !ne referim la la fişa postului$ postului$ pentru care care se face face inter ntervviul1 iul1 sau sau are are ca prov proven enie ienţ nţăă expe experi rien enţa ţa inter ntervi viev evato atoru rulu luiiB #ntervievatorii au întotdeauna în minte un ideal !prototip$1 atunci c6nd sunt antrenaţi într într;u ;unn inter intervi viu4 u4 "cest "cest idea ideall însă însă nu este este neapă neapărat rat nece necesar sar să fie fie ident identic ic la doi doi intervievatori care prestează aceeaşi activitate în acelaşi context4 !-$ #nform #nformaţi aţiil ilee despre despre mu muncă4 ncă4 Pot ele să;l a9ute a9ute pe interv interviev ievator ator d6ndu;i d6ndu;i o imag imagin inee detaliată despre postul de muncă pentru care este solicitat să facă selecţiaB :ategoric da] !,$ Difer Diferenţe enţele le indi indivi vidua duale4 le4
!'.$ Efectele de contrast4 Există o tendinţă de favorizare a unui candidat faţă de altul din grupul de candidaţiB ?u există prea multe evidenţe în acest sens1 multe studii pe această linie fiind efectuate cu studenţi care au 9ucat roluri de intervievatori4 !''$ Experienţa intervievatorului4 #ntervievatorii experimentaţi realizează mai multe decizii valide valide şi fidele1 fidele1 comparativ comparativ cu intervie intervievatorii vatorii neexperim neexperimentaţi entaţiBB Studiile Studiile întreprin întreprinse se constată că nu4 0n scim81 se pare că intervievatorii neexperimentaţi pot intra în panică dacă văd că pe parcursul parc ursul interviului interviului nu identifică identifică niciun niciun talent real manifest6ndu;se manifest6ndu;se o tendinţă mai mare de a accepta candidaţii mediocrii sau sla8i4 !'&$ 0nfăţişarea4 "re înfăţişarea candidatului vreun efect asupra deciziilor intervievatoruluiB "şa "şa cum cum am văzut văzut şi ma maii înai înainte nte11 exis există tă un efect efect al înfă înfăţi ţişăr şării ii !de exem exempl plu1 u1 îm8răcămintea1 mirosul etc4$1 dar acesta este limitat la c6teva aspecte1 nu la toate !de exemplu1 deprinderile sociale$4 !'*$ Precizia Precizia cu care intervi intervievat evatorul orul este capa8il capa8il să exploate exploateze ze răspuns răspunsuri urile le date de candidat4 ?umărul de informaţii o8ţinute de un intervievator este direct proporţional cu precizia deciziei finaleB Da4 :u c6t va putea o8ţine un intervievator mai multe informaţii de la un candidat1 cu at6t evaluările şi deciziile sale vor fi mai precise4 !'+$ Structura interviului4 7tilizarea interviului de tip standardizat va îm8unătăţi fidelitatea acestuiaB "8solut1 da4 5oarte multe studii au demonstrat că interviul standardizat este superior altor tipuri de interviuri4 Din ceea ce am discutat p6nă în acest moment ne;am putut da seama că tenica interviului este1 cum pe 8ună dreptate considerau Aingam şi %oore !')+'$1 o conversaţie cu un scop4 0n acest caz1 reuşita acestei conversaţii ca predictor a performanţelor în muncă se face după aceleaşi criterii ca şi orice predictor1 în termeni de fidelitate şi validitate4 *idelitatea inter$iului
5idelitatea interviului se referă la similaritatea 9udecăţilor făcute de acelaşi operator de interviu în două momente diferite ! fidelitate intraintervievator $ sau similaritatea 9udecăţilor făcute de diferiţi operatori de interviu cu privire la acelaşi candidat ! fidelitate interintervievatori$4 Studiile care s;au ocupat de fidelitatea intraintervievatori au demonstrat că aceştia sunt constanţi în evaluări4 :eea ce le place sau le displace la un candidat este destul de sta8il în timp1 ei fiind în acest fel fermi în evaluările pe care le fac4 5idelitatea creşte dacă !'$ operatorul de interviu şi;a construit un standard !o persoană ipotetică ideală sau prototip$ pe care o utilizează ca să facă comparaţii şi !&$ candidaţii diferă mult între ei !aceasta înseamnă că unii sunt întradevăr 8uni şi alţii sla8i$4
Dacă fidelitatea intraintervievatori este relativ mare1 nu acelaşi lucru se poate spune despre fidelitatea interintervievatori4 Studiile care au a8ordat această pro8lemă au demonstrat existenţa unor oscilaţii mari în ce priveşte valoarea coeficienţilor de fidelitate !de la 4'- la 4/.$ !%ucinsFG1 ')).$4 De fapt1 în acest context tre8uie luat în considerare şi alt factor care se pare că 9oacă un rol critic şi anume ce li se cere intervievatorilor să evalueze4 Dacă pro8lema este de a evalua ruta profesiona profesională lă a unui candidat1 evaluatorii evaluatorii vor fi constanţ c onstanţii sau fidel fidelii în aprecierile aprecierile pe care le fac4 Dacă operatorilor de interviu li se cere să facă o serie de aprecieri referitoare la anumite dimensiuni de personalitate şi la modul în care acestea se potrivesc postului pe care doresc să;l ocupe indivizii1 evaluările vor prezenta o dispersie mai mare1 fidelitatea notelor acordate va fi scăzută4 "cest lucru are ca şi cauză faptul că intervievatorii au propria lor grilă de evaluare a 0>
constructelor de personalitate şi de traducere a acestora în performanţe profesionale4 De pildă1 se ştie că agresivitatea este o dimensiune de personalitate1 care poate facilita succesul într;o anumită profesie profesie cum ar fi de pildă pildă aceea de agent comercial4 comercial4 0ntr;o acţiune acţiune de selecţie selecţie a agenţilor agenţilor comerciali1 operatori de interviu diferiţi vor avea grile de evaluare diferite privitor la ce înseamnă agresivitatea în profesia respectivă şi c6t de multă agresivitate tre8uie să posede un candidat pentru a avea succes succes în postul postul respectiv respectiv de muncă4 muncă4 +aliditatea inter$iului
< între între8ar 8aree frecv frecvent entăă pe care care şi;o şi;o pun pun cei care care util utilizeaz izeazăă inter intervi viul ul ca mi9lo i9locc de sele selecţ cţie ie profesiona profesională1 lă1 este c6t de mu multă ltă încredere încredere tre8uie tre8uie să se ai8e în astfel de decizii1 decizii1 pe de o parte1 şi c6tă încredere se poate avea în operatorul de interviu1 pe de altă parteB :u alte cuvinte1 care este validitatea interviului ca instrument de selecţie şi care este validitatea intervievatoruluiB @aliditatea intervievatorilor se referă la capacitatea acestor operatori de a fi precişi1 de a fi 9udecători 9udecători sensi8 sensi8il ilii ai aptitudini aptitudinilor lor umane4 umane4 :ercetările :ercetările care s;au ocupat de această pro8lemă pro8lemă au arătat clar că unii operatori de interviu sunt 8uni iar alţii mai sla8i4 Ci validitatea lor este deci foarte diferită4 0n ceea ceea ce priv priveşt eştee vali validi ditat tatea ea proces procesul ului ui de interv ntervie ievar vare1 e1 aceast aceastaa se refer referăă la ansam ansam8l 8lul ul infor informaţ maţii iilor lor culese culese despre despre un candi candidat dat şi care atrag atenţia atenţia interv interviev ievatoru atorulu luii în predicţ predicţia ia performanţelor performanţelor în mun muncă4 că4 Rezultă că aceste informaţ informaţii ii depăşesc cadrul simple simpleii conversaţii1 conversaţii1 ele referindu;se şi la scorurile o8ţinute la teste1 scrisori de recomandare şi evaluări ale performanţelor în posturile de muncă deţinute anterior4 @aliditatea intervievatorului este adesea punctul critic pentru validitatea celorlalte surse care stau la 8aza procesului decizional pe 8ază de interviu4 Este ciar dificil să spunem c6t din decizia de anga9are aparţine numai 9udecăţii operatorului de interviu şi c6t de mult ţine ea de alte informaţii4 :arlson !')(&$ arată că din '* studii pe care le;a examinat1 unde numai operatorul de interviu a fost unica sursă de informaţii1 ) studii raportează coeficienţi de validitate ierarizaţi între 4'- şi 4&-4 ReilG şi :ao !')/&$1 estimează validitatea interviului la 4')1 în general mai mică dec6t validitatea testelor psiologice4 Ci totuşi1 în ciuda multiplelor inconveniente1 interviul răm6ne o tenică preferată pentru cei care răspund de anga9area personalului4 Inter$iul de selecţie , consideraţii recente
De la început este 8ine să facem o precizare cu privire la predicţia clinică şi predicţia statistică4 #nterviul în forma sa simplă de conversaţie sau anamneză clinică are o anumită valoare1 diferită de interviul integrat în alţi itemi de informaţie !teste psiologice1 date 8iografice etc4$4 Dacă interviul clinic nu are nici un suport statistic1 deci nici o 8ază fundamentată ştiinţific1 interviul 8azat pe integrarea într;un complex de date com8inate statistic !de exemplu ecuaţii de regresie multiplă$1 ni se prezintă într;o altă lumină1 mai realistă şi cu o altă valoare4 Psiologul american Paul %el a desfăşurat c6teva studii care au analizat comparativ interviul clinic faţă de interviul care intră într; o com8inaţie statistică4 El susţine ideea superiorităţii com8inaţiilor statistice faţă de cele clinice în predicţia predicţia comportamentulu comportamentului4i4 %el !'),-$ !'),-$ a analizat analizat -- de studii găsin găsindd că ** sunt clar în favoarea favoarea predicţiei predicţiei statistice statistice faţă de predicţia predicţia clinică1 clinică1 în '( studii a constatat că despre nici nici una din metode nu se poate afirm afirmaa că este superio superioară ară celei celeila lalte1 lte1 iar într;un într;un singu singurr studiu studiu se demonstre demonstrează ază superioritatea metodei clinice faţă de aceea statistică4 0n general1 interviul este mult mai apropiat 0?
de anamneza clinică1 dar1 în egală măsură poate fi utilizat1 desigur că în termeni mult mai riguroşi1 în deciziile deciziile de personal4 pe rsonal4 :6teva studii mai recente care au prezentat sinteze legate de valoarea şi limitele interviului de selecţie au făcut unele su8linieri interesante !"rveG V :ampion1 ')/&> We8ster1 ')/&$4 "stfel1 E4:4 We8ster1 un psiolog cu o experienţă de peste *. de ani în practica şi cercetarea valorii interviului susţine cu claritate faptul că interviul poate fi înţeles numai în contextul unui complex decizional realizat în circumstanţe stresante4 :ircumstanţele stresante nu sunt cele care afecteaza intervievatul ci cele care pot afecta intervievatorul4 "cest lucru este normal deoarece cele mai multe informaţii sunt prelucrate de intervievator1 nu de persoana intervievată4 :a rezultat1 stresul intervievatorului este cel mai pro8a8il să;l conducă pe acesta la decizii inprecise4 Studiul Studiul stresul stresului ui interv intervie ievatoru vatorulu luii se pare că are o importa importanţă nţă consid considera8 era8il ilăă în prelucrar prelucrarea ea informaţiilor decizionale4 Pentru a realiza însă astfel de studii1 ele tre8uie să fie realizate în situaţii reale şi nu artificiale cu studenţi sau aşa;numiţi oameni de paie4 Pentru această categorie de su8iecţi starea de stres este aniilată aniilată de situaţie4 "rveG şi :ampion !')/&$1 aduc c6teva completări utile4 0n primul r6nd1 în acord cu E4:4 We8ster1 pun su8 semnul semnul între8ări între8ăriii cercetările care investi investigează gează interviul interviul prin folosirea folosirea aşa;numiţ aşa;numiţilor ilor 2su8iecţi de paieM1 fără însă să le respingă total4 andG !')/)$1 8azat pe c6teva lucrări mai recente !Aarr V Kitt1 ')/,> Iuion V Ii8son ')//> KaFel1 ')/,$1 este mai categoric1 el opun6ndu;se total experimentelor în care sunt utilizaţi 2su8iecţi de paie3 şi aduce unele argumente în legătură cu pericolul pericolul utili utilizării zării unor unor situaţii situaţii artificia artificiale le în cercetarea interviulu interviuluii de selecţie4 :eea ce susţin susţin "rveG "rveG şi :ampion !')/&$ este că1 în domeniul discutat1 sunt necesare mai multe studii ancorate în paradigma paradigma cognitivă4 cognitivă4 :u alte cuvinte cuvinte tre8uie făcut mai mu mult lt pentru a cunoaşte mecanism mecanismele ele prelucrării prelucrării de infor informaţi maţiii de către intervievatori1 intervievatori1 a modului modului în în care îşi formează formează ei o impresie impresie despre despre un candidat şi dimensiunea sau extensia pe care o au diferite tipuri de distorsiuni asupra deciziei operatorului de interviu4 "ceiaşi autori su8liniază valoarea potenţială a interviului structurat şi a interv interviu iulu luii realizat realizat de un grup de interv intervie ievator vatori1i1 prefera prefera8i 8ill unu unuii celui celui realizat realizat de un sing singur ur intervievator4 atam1 Saari1 Pursell şi :ampion !')/.$ propun o variantă optimizată a interviului structurat1 anume interviul situaţional4 0n acest context1 persoanei intervievate i se adresează între8ări care se 8azează pe incidente incidente critice care sunt specifice specifice unui anumit anumit post de mun muncă4 că4 7n incident incident critic este o descriere a unui eveniment care s;a dovedit a fi important !critic$ pentru succesul sau eşecul într;o sarcină specifică de muncă4 Persoanei intervievate i se adresează o serie de între8ări 8azate pe incidente incidente critice critice cer6ndu;i;se cer6ndu;i;se să răspundă răspundă la ele4 Ta8elul a8elul &4- prezintă prezintă c6teva exemple exemple de între8ări şi incidentele critice din care acestea au fost derivate4 < caracteristică importantă a acestei tenici este că ea întruneşte c6teva acorduri cu privire la ce înseamnă un răspuns 8un1 mediu1 şi sla84 De pildă1 candidatul poate fi între8at ce va face dacă soţia şi cei doi copii sunt 8olnavi 8olnavi de gripă gripă şi stau în pat neav6nd cine cine să;i îngri îngri9ească4 9ească4 7n răspuns răspuns cotat ca 8un poate fi acela că dacă 8oala nu este serioasă1 candidatul va merge la muncă4 7n răspuns cotat ca mediu poate fi acela că cel în cauză va telefona şefului său direct ca să;l anunţe că va lipsi în ziua respectivă4 7n răspuns sla8 este cotat acela care afirmă faptul că individul1 simplu1 va sta acasă fără să;şi anunţe şeful4 "cest tip de interviu a furnizat un coeficient de fidelitate interintervievatori de 4/.4 7tiliz6nd evaluările şefilor nemi9lociţi ca fiind criteriul1 validitatea deciziilor de anga9are luate pe 8aza acestui tip de interviu a fost de 4**4 0@
Ta8elul &4Exemple Exemple de între8ări între8ări de interviu interviu situaţional situaţional utilizat utilizat în selecţia selecţia telefonistelor telefonistelor de la servicii servicii de urgenţă !după andG1 ')/)$4 Î$*r54r% '5 %$*5r&%# I$9%'5$*5 9r%*%95
Kuffcutt1 Kuffcutt1 Rot şi %cDaniel %cDaniel !')),$ realizează un studiu metaanaliti metaanaliticc privitor privitor la măsura în care interviul de anga9are reflectă aptitudinile cognitive ale candidaţilor4 Ei au analizat +) de studii găsin găsindd o medie medie a corelaţi corelaţiil ilor or corectate pentru restricţi restricţiee de rang rang de 4+.1 între între evaluă evaluări rile le prin prin intermedi intermediul ul interviu interviului lui şi scorurile testelor de aptitudini4 aptitudini4 "nal "nalizel izelee efectuate au sugerat că= c ă= !a$ corelaţia cu aptitudinile tinde să scadă cu c6t creşte nivelul de structurare a interviului> !8$ tipul de între8 între8ări ări utili utilizate zate în interv interviu iu pot infl influen uenţa ţa mă mări rimea mea corelaţi corelaţiei ei cu aptitudi aptitudini nile> le> !c$ reflect reflectarea area a8ilităţilor în evaluări tinde să devină mai mare c6nd scorurile testelor de aptitudini sunt cunoscute de către evaluator> !d$ corelaţiile cu aptitudinile sunt în general mai mari c6nd intră în discuţie posturi de mun muncă că de mai mică complexit complexitate4 ate4 %ai mult1 mult1 s;a constatat că evaluăril evaluărilee prin interviu care corelează la un nivel superior cu a8ilităţile cognitive !evidentiate prin testBBB$1 tind să fie şi maii 8uni ma 8uni predictor predictorii ai perform performanţ anţelo elorr în mu muncă4 ncă4 Datele Datele oarecum oarecum surpri surprinză nzătoare1 toare1 legate legate de consideraţiile privind nivelul de structurare a interviului4 pot fi interpretate în sensul că un interviu mai puţin structurat este superior unuia prea structurat deoarece primul tinde să fie mai saturat cu a8ilităţi BBB> pro8a8il că viitoare studii pe această pro8lemă vor veni cu date explicative mai complete4 7tilizarea interviului de selecţie răm6ne încă o pro8lemă controversată4 "rveG şi :ampion !')/&$ se întrea8ă pe 8ună dreptate de ce se utilizează interviul ca predictor al succesului profesional1 deci ca instrument de selecţie profesionalăB Ei consemnează patru motive= '4 7tilizatori 7tilizatoriii de interviur interviurii cred că acesta este întradevăr întradevăr un instrume instrument nt valid1 valid1 în ciuda ciuda evidenţelor pesimiste ale cercetărilor4 Susţinătorii interviului de selecţie argumentează utilit utilitatea atea sa prin prin predicţi predicţiaa unor însuş însuşir irii ca socia8 socia8il ilitate itatea1 a1 fluen fluenţa ţa ver8al ver8ală1 ă1 greu de detectat cu testele o8işnuite4 &4 #nterviul nu este un predictor valid1 dar din considerente practice el a devenit un instrument popular4 Studiile de validare iniţiate au o serie de carenţe cum ar fi numărul redus de su8iecţi4 Procedurile de selecţie experimentate se 8azează şi ele pe un număr redus de candidaţi4 *4 #ntervievatorii cred prea mult în iluzia validităţii personale1 ciar c6nd sunt conştienţi de faptul că interviul nestructurat nu este valid4 0n general1 intervievatorii nu mai primesc primesc un feed8acF feed8acF asupra aprecierilor aprecierilor pe care le;au făcut1 deci iluzi iluziaa validităţi validităţiii personale personale va persista4 persista4 +4 #nterviul nu este făcut pentru evaluare şi selecţie4 Poate el este mai potrivit pentru alte intervenţii la nivel organizaţional dec6t pentru decizii de selecţie4 Este greu de crezut că în urma multor critici aduse interviului de selecţie1 acesta va fi eliminat din procesele de screening screening şi selecţie profesional profesională4 ă4 Aazaţi pe evidenţel evidenţelee cercetărilor iniţiate iniţiate în ultimi ultimiii cincizeci de ani se poate însă afirma cu certitudine că datele demografice8iodatele1 testele 21
o8iective şi cestionarele de personalitate constituie o 8ază mult mai fermă de evaluare şi selecţie a candidaţilor dec6t interviurile nestructurate4
PROBA DE LUCRU ŞI TESTELE SITUAŢIONALE Proa de lucru
"şa cum spune şi denumirea1 proa de lucru !9o8 sample$1 măsoară deprinderileaptitudinile de muncă prin extragerea din ansam8lul acesteia numai a unui set de particularităţi caracteristice1 su8iectul fiind pus în situaţia de a presta o activitate în condiţii foarte apropiate de situaţia reală4 Ea este o replică în miniatură a unui post de muncă4 Exemplu4 Pe 8aza analizei muncii1 la o fa8rică de tricotat1 psiologul a desprins un
set de a8ilităţi pe care o persoană care doreşte să se anga9eze tre8uie să le posede4 " pune candidaţii să lucreze la o maşină de tricotat nu este posi8il1 ei nefiind iniţiaţi în această profesie4 0n acest caz1 psiologul1 împreună cu alţi specialişti din fa8rică1 a proiectat un aparat care se apropia foarte mult de maşinile de tricotat şi care putea să simulez simulezee activitatea activitatea respectivă4 #nstrucţia #nstrucţia de lucru era foarte simpl simplă1 ă1 pro8a punea în valoare exact deprinderi deprinderile le pe care aceşti muncitori tre8uie să le posede4 "paratul era utilizat at6t ca pro8ă de selecţie1 c6t şi ca simulator în pregătirea profesional profesională4 ă4 :u alte cuvinte1 cuvinte1 această pro8ă avea o du8lă du8lă funcţie1 funcţie1 atît de test cît şi de estimare a performanţelor profesionale !Jurcău1 ')/*$4 0n general1 s;a constatat o 8ună corelaţie între performanţele reale în muncă şi performanţele o8ţinute la o pro8ă de lucru> coeficienţii de corelaţie oscilează între 4+. şi 4,.1 comparativ cu coeficienţii realizaţi între testele psiologice clasice şi performanţele profesionale1 care rareori depăşesc valoarea de 4+. !Dunnette1 '),,> %ucinsFG1 ')).$4 Desigur1 pro8a de lucru îşi are limitele sale4 Pro8a de lucru este un instrument psiodiagnostic eficace mai ales în profesii cu conţinut manual !electrician1 mecanic1 tapiţer1 t6mplar etc4$ şi nu în acele profesii care implică relaţii sociale4 "poi1 pro8a de lucru poate estima ceea ce o persoană poate face şi nu potenţialităţ potenţialităţile ile sale !ceea ce va putea face$4 Deci ea este mai adecvată pentru evaluar evaluarea ea calităţ calităţil ilor or profesi profesiona onale le ale mu munc ncitor itorilo ilorr calif califica icaţi ţi într;o într;o profesi profesiee oarecare oarecare şi nu în eval evaluar uarea ea celor celor încă încă nein neiniţ iţia iaţi ţi în profe profesi siaa respec respecti tivă4 vă4 Prin Prin faptu faptull că pro8a pro8a de lucru lucru este este preponderent cu admin administrare istrare individ individuală1 uală1 ea consumă consumă timp !durata mini minimă mă de examinar examinaree este de cel puţin o oră$1 efort !solicită un control şi o monitorizare individuală$ şi 8ani !adesea se consumă materie primă şi se pierde mult timp$4 :u toate limit imitel elee me menţ nţio ionat nate1 e1 pro8a pro8a de lucru lucru răm6 răm6ne ne un instru nstrume ment nt util util pentr pentruu sele selecţ cţia ia personalulu personalului4i4 7n avanta9 ma9or ma9or este că posedă o puternică puternică validitate validitate de aspect !este mai credi8i credi8ilă lă dec6t multe din testele tradiţionale$4 :andidaţii percep astfel de teste ca foarte apropiate de profesia profesia lor4 lor4 Testele situaţionale
Testele situaţionale sunt pro8e potrivite pentru profesii manageriale4 Sunt foarte apropiate de ceea ce am numit pro8ă de lucru prin aceea că se derulează într;un cadru aproape sau ciar real4 Dacă 2,
pro8a de lucru este mai mult o replică replică a unei activităţi activităţi reale1 testul situaţional situaţional este mai mult un decupa9 dintr;o activitate complexă4 Testele situaţionale pot fi grupate în două categorii= • cu rezolvare individuală !testele de tip in8bas&et $ • teste cu rezolvare colectivă de tipul discuţiei grupului fără conducător ! leaderless grou! discussion discussion$4 0n cazul testelor de tipul in,asket 1 candidatul răspunde la un set de situaţii standardizate similare cu pro8lemele pe care conducătorul unei companii1 sau altă persoană cu funcţie managerială1 le are de rezolvat într;o zi o8işnuită de lucru4 :onţinutul unui astfel de test este ales cu gri9ă= răspunsuri la scrisori1 redactarea unor rapoarte1 luarea unor decizii1 activităţi care cer răspunsuri imediate şi o organizare atentă a muncii4 :andidatul va redacta o scrisoare1 va rezolva telefonic o situaţie1 va convoca o întrunire etc4 %ai mulţi o8servatorievaluatori vor acorda note candidatului1 în funcţie de productivitatea acestuia !c6t de 8ine şi;a făcut munca$1 c6t şi de eficienţa rezolvării pro8lemelor pro8lemelor !versatilitatea !versatilitatea în rezolvarea rezolvarea pro8lemelor$4 pro8lemelor$4 Testele in;8asFet in;8asFet au o 8un 8unăă corelaţie corelaţie cu eficienţa muncii manageriale şi funcţii executive1 domeniu pentru care prin tradiţie selecţia este greu de realizat4 Timpul consumat cu astfel de pro8e este mare !în medie trei ore pe persoană testată$4 De o8icei1 dacă avem de;a face cu mai mulţi candidaţi pe un post1 pro8a nu poate fi administrată administrată fiind fiind neeconomică4 neec onomică4 !iscuţia grupului 'ără conducător !ID$ !ID$ presupune lucrul cu un grup de candidaţi !de la doi la
opt$ care discută o pro8lemă profesională şi pentru care nu a fost desemnată o persoană; moderator sau lider4 Ci în acest caz1 un grup de evaluatori o8servă discuţiile grupului şi evaluează pe fiecare fiecare participant participant după afirmar afirmarea ea ca indiv individua idualitate1 litate1 facilitar facilitarea ea atingerii atingerii o8iectivul o8iectivului ui grupului1 grupului1 socia8ilitate etc4 Scorurile o8ţinute sunt utilizate pentru a anga9a sau respinge candidaţii pentru diferite diferite posturi de conducere4 S;a constatat că fidel fidelitatea itatea ID creşte pe măsură măsură ce creşte numărul numărul participanţ participanţilor ilor la discuţie4 discuţie4 :orelaţ : orelaţia ia dintre performanţele performanţele profesional profesionalee şi ID este între 4'- şi 4*!%ucinsFG1 ')).$4
2.
CAPITOLUL 0 TESTAREA INTELIGENŢEI #nteligenţa este una dintre cele mai fascinante su8iecte de cercetare din psiologie4 Descifrarea ei a preocupat preocupat at6t pe laici1 laici1 c6t c 6t şi pe oamen oamenii ii de ştiinţă ştiinţă44 0n fiecar fiecaree an se pu8 pu8li lică că zeci zeci şi zeci de articol articolee despre inteligenţă1 se scriu cărţi de toate tipurile care a8ordează din diferite ungiuri de vedere pro8le pro8lemat matica ica intel intelige igenţei nţei11 se vor8eşte vor8eşte despre despre maşini maşini Mintel Mintelige igenteM nteM şi sunt sunt organi organizate zate congrese congrese pe trema trema Minte Minteli ligen genţei ţeiMM artifi artifici cial ale4 e4 Dar1 Dar1 cu toate efortur eforturil ilee întrep întreprin rinse1 se1 defin definiţi iţiaa intel intelige igenţei nţei răm6ne răm6ne eluzivă1 adesea am8iguă1 controversată şi1 de ce nu1 pe alocuri misterioasă4 Psiometricienii1 mai optimişti1 au reuşit1 totuşi1 în confuzia generală cu privire la natura inteligenţei şi definirea ei1 să construiască o serie de instrumente prin care să o măsoare într;o măsură accepta8ilă4
DEFINIŢII ALE INTELIGENŢEI 0n primul primul r6nd tre8uie să facem c6teva precizări preciză ri referitoare la natura însăşi a definiţiei definiţiei inteligenţei4 inteligenţei4 Stern8erg !')/,$ face o distincţie între definiţii 2operaţionale3 şi MrealeM1 ceea ce este un element important în acest context4 < de'iniţie operaţională defineşte un concept în termeni de cale în care este măsurat4 "4 Ainet afirma în spiritul respectiv că Minteligenţa este ceea ce măsoară testul meuM1 după Aoring !')&*$1 inteligenţa este Mceea ce testele testeazăM4 !8$ Definirea operaţională a inteligenţei se pare că este o cale ideal idealăă pentru pentru a realiza realiza progrese progrese în înţel înţelegere egereaa naturi naturiii intel intelige igenţe nţei4i4 Defin Definire ireaa operaţion operaţional alăă a inteligenţei se reflectă în metodologia de construire a testelor de inteligenţă1 c6nd constructorii adoptă cu prea multă uşurinţă tenica validării concurente1 adică teste consacrate că ar măsura inteligenţa sunt corelate cu cele produse de ei4 Dacă relaţia este semnificativă1 testul este adoptat ca test care măsoară inteligenţa4 < de'iniţie reală a inteligenţei este una care încearcă să ne explice adevărata natură a acesteia4 < cale utilă de a desprinde ce se înţelege prin conceptul de inteligenţă1 este să explorăm ce spun cei care s;au ocupat de aceasta4 #ată #a tă c6teva defini definiţii ţii== • Spearman !').+1 ')&*$= o aptitudine aptitudine generală care presupune1 presupune1 în esenţă1 educţia relaţiilo relaţiilorr şi corelaţiilor4 Ainet şi Simon !').-$= aptitudinea de a 9udeca 8ine1 de a înţelege 8ine1 de a raţiona 8ine4 • Terman !')',$= capacitatea de a forma concepte şi de a înţelege semnificaţia lor4 • • Pintner !')&'$= aptitudinea individului de a se adapta adecvat la situaţiile relativ noi din viaţă4 TorndiFe !')&'$= puterea unor răspunsuri noi din punctul de vedere al adevărului sau • faptelor4 • Turstone !')&'$= capacitatea de a ini8a ordonarea logică a răspunsurilor1 de a da răspunsuri răspunsuri diferite diferite imagi imaginate nate flexi flexi8i 8il1l1 realizarea realizarea modificăr modificării ii instin instinctive ctive a adaptărilor în comportamentul descis4 20
•
•
•
•
•
•
• •
Wecsl ecsler er !')*) !')*)$= $= capac capacita itatea tea de agrega agregare re sau glo8 glo8al aliz izare are a indiv ndivid idul ului ui la acţiu acţiuni ni intenţionate1 la g6ndire raţională raţ ională şi la acţionare eficienţă eficienţă în mediul încon9urător4 încon9urător4 KumpreG KumpreGss !')('$= întregul întregul repertoriu de deprinderi deprinderi aciziţion aciziţionate1 ate1 de cunoştinţe1 cunoştinţe1 seturi învăţ învăţate ate şi general generalizar izarea ea tendin tendinţelo ţelorr conside considerate rate intel intelectua ectuale le în natura natura lor şi care sunt sunt disponi8ile în orice moment4 Piaget !')(&$= un termen generic care să indice formele superioare ale organizării sau ecili8rulu ecili8ruluii structurii struc turii cognitive utilizată la aadaptare daptareaa la mediul mediul fizic şi social4 Roşca şi Uorgo !')(&$= inteligenţa este o aptitudine foarte complexă în care sunt implicate numeroase procese psiice !g6ndire1 memorie1 atenţie etc4$1 care la r6ndul lor su8 aspectul efectului1 al funcţiei îndeplinite1 pot fi considerate de asemenea aptitudini4 Nulcsar !')/.$= se pot desprinde două criterii importante în explicarea naturii psiologice a intelectului uman ; cel funcţional şi cel structural4 Su8 aspect funcţional1 inteligenţa poate fi definită ca aptitudine generală orientată spre adaptare la situaţii pro8lematice noi4 Su8 aspect structural1 realizarea conduitei inteligente presupune convergenţa proceselor1 a funcţiilor psiice ; spirit de o8servaţie1 memorie1 atenţie1 imaginaţie etc4 ; care se pot îm8i îm8ina na într;u într;unn mod variat1 variat1 form6n form6ndd astfel astfel o structură structură cogniti cognitivă vă unitară unitară11 dina dinami mică că şi particulară particulară de funcţii funcţii structurale4 Stern8erg !')/-1 ')/,$= capacitatea mentală de automatizare a procesării informaţiei şi de a emite un comportament adecvat contextual în răspunsul la noutate> inteligenţa include1 de asem asemen enea1 ea1 me metaco tacomp mpon onent ente1 e1 compo compone nente nte de perfor performa manţ nţăă şi compo compone nente nte de aciziţionare de cunoştinţe4 EGsencF !')/,$= transmiterea Merror;freeM a informaţiei prin cortex4 Iardner !')/,$= aptitudinea sau deprinderea de a rezolva pro8leme sau de a crea produse într;o manieră elegantă şi care sunt de valoare în diferite structuri culturale4
:eea ce se poate desprinde din aceste definiţii este că psiologii care au studiat inteligenţa sunt de acord asupra a două puncte de vedere1 anume că inteligenţa este !a$ o capacitate de a învăţa din experienţă şi !8$ că presupune capacitatea individului de a se adapta la mediu4 < altă a8ordare în înţelegerea înţelegerea constructului de intelig inteligenţă enţă constă în studiul studiul sensului sensului popular al acesteia1 aşa cum este utilizat termenul respectiv de către omul din popor şi conotaţia primită în acest context4 Stern8erg ş4a4 !')/'$ au organizat un astfel de studiu care a constat în punerea unei între8ări între8ări pe stradă1 la intrarea într;un magazin1 magazin1 la 8i8liotecă 8i8liotecă sau în gară= M:e înseamnă înseamnă pentru dumneavoastră dumn eavoastră a fi intelig inteligentBM entBM Rezultatele Rezultatele investigaţi investigaţiei ei au confirmat confirmat că at6t at6 t experţii1 c6t şi profanii profanii definesc definesc intelige inteligenţa nţa aproape în termeni termeni simil similari4 ari4 Pentru experţi ordinea ordinea în importanţă importanţă a calităţilor care definesc inteligenţa este= inteligenţa ver8ală1 aptitudinea de a rezolva pro8leme şi inteligenţa practică4 Pentru profani1 ordinea este= aptitudinea practică de a rezolva pro8leme1 aptitudinea ver8ală şi competenţa socială4 De fapt1 aceste aptitudini le măsoară cele mai multe teste de inteligenţă4
22
TEORII ALE INTELIGENŢEI INTELIGENŢEI iteratura psiologică menţionează mai multe teorii asupra inteligenţei4 7nele au rezistat timpului1 alte altele le nu4 nu4 ?e vom vom opri opri asupr asupraa celor celor care care au atras atras atenţi atenţiaa cercetăt cercetători orilor lor şi care care au gener generat at numeroase studii la timpul potivit4 Desigur1 adesea teoria s;a diluat în timp1 dar instrumentele de măsură a inteligenţei au supravieţuit1 multe fiind utilizate cu succes şi azi4 T5r%( 95+r '% !(9*r% %!(9*r%(+4 (% ( % +#% C7(r+56 E" S)5(r($ ,?0=-,@2< ,?0=-,@2 < Spearman !').+> ')&*> ')&($ a o8servat că aproape totdeauna între scorurile testelor cognitive apar corelaţii pozitive4 "cesta a fost punctul de start a teoriei pe care o va dezvolta şi care a marcat mult timp cercetările din psiologie4
5igura *4' Spearman !')&*$1 susţine că diferenţele individuale la nivelul factorului g se reflectă nemi9locit în utilizarea utilizarea a trei principi principiii ale cogniţiei cogniţiei== a!re*ensiunea e,!erienţei1 educţia relaţiilor şi educţia corelaţiilor 4 Prin educţie se înţelege procesul prin care cunoaşterea nemi9locită a naturii a două princip principii ii fundame fundamentale ntale sau elemente1 conduce la cunoaşterea relaţiei dintre dintre ele !educţia relaţiilor$ relaţiilor$>> 2<
sau unde cunoaşterea unui singur element şi a unei relaţii1 conduce la cunoaşterea corelaţiei dintre primul primul element element şi cel cel cu care este acesta în relaţie relaţie !educţia corelatelor$ !Englis !Englis V Englis1 Englis1 ')-/$4 :ele trei principii enunţate pot fi explicate prin examinarea manierei în care se rezolvă analogii de tipul "=A==:=B1 adică " este pentru A1 ceea ce : este pentru B 7n exemplu este următorul= Aaterie = anternă anternă = Soft = B Pentru a rezolva rezolva această analog analogie1 ie1 mai înt6i tre8uie tre8uie să înţel înţelege egem m fiecar fiecaree termen 8azat pe experienţa trecută1 adică1 tre8uie să avem ceea ce se numeşte apreensiunea experienţei4 Dacă nu avem nici o idee despre ce este Aaterie1 anternă şi Soft1 vor exista puţine şanse să completăm analogia corect4 "poi1 va tre8ui să inferăm relaţia dintre primele două elemente analoage1 în acest caz1 dintre Aaterie şi anternă4 :4 Spearman se referă în acest caz la capacitatea de a infera relaţia dintre două concepte ca fiind educţia relaţiilor4 Educţia corelaţiilor se referă la aptitudinea de a aplica un principiu inferat la un nou domeniu1 aceasta prin aplicarea regulii inferate la găsirea răspunsului corect1 în cazul exemplului nostru1 Soft = :alculator4 %odelul 8ifactorial al lui Spearman a fost completat şi amplificat ulterior de Sir :Gril Aurt !'//*; ')(&$ care introduce factorii de grup intercal6ndu;i între factorul general ! g $ şi cei speciali ! s$4 Sistemul ieraric propus de Aurt !')+)$ este prezentat în 5igura *4&4 S4:4 Aurt discută în cadrul modelului său despre cinci eta9e organizate ieraric= ?ivelu ?ivelull " reprezintă reprezintă procesele senzorial senzorialee simple4 simple4 ?ivelu ?ivelull A cuprinde cuprinde procesele procesele perceptive perceptive şi motrice motrice ?ivelu ?ivelull : se referă la procesele asociative asociative !memoria1 !memoria1 asociaţiil asociaţiilee productive1 productive1 imagi imaginaţia naţia reproductivă1 aptitudinile ver8ale1 aritmetice şi aptitudinile practice care includ factorul spaţial şi pe cel mecanic$4 ?ivelu ?ivelull D reprezintă eta9ul proceselor relaţional relaţionalee superioare1 superioare1 cuprinz6nd cuprinz6nd procesele de g6ndire împreună cu relevarea implicită sau explicită a relaţiilor cu com8inarea relaţiilor şi cu procesele !9udecăţile estetice$4 ?ivelu ?ivelull E este al proceselor generale1 generale1 care cuprinde cuprinde funcţii funcţiile le receptive şi de execuţie1 execuţie1 rapiditatea funcţiilor mentale1 atenţia4
5igura *4&4 %odelul structurii ierarice a aptitudinilor după Sir :4 Aurt4 %odelu %odelull lui lui Aurt a fost completat completat de autori autori ca El NoussG NoussG !')*-$1 care introduce introduce sim8o sim8olu lull & pentru a reprezenta factorul factorul spaţial4 spaţial4
2=
L5$ L"T7#r6*$5 ,??>-,@<< % !(9*r%% '5 8r#) Turstone !')*'$ dezvoltă tenica analizei factoriale prin găsirea unor proceduri capa8ile să exploreze empiric matricele de intercorelaţii în vederea identificării existenţei şi denumirii unor 'actori de grup4 Pe 8aza scorurilor scorurilor o8ţinute la ,. de teste1 44 Turstone demonstrează demonstrează că există există o serie de factori comuni de grup ai testelor4 "ceştia sunt în relaţie de determinare cu factorul g 1 nefiind însă identici cu acesta4 De exemplu1 scorurile testelor de compreensiune ver8ală1 analogii1 a8il a8ilităţ ităţii de calcul calcul11 toate vor corela pozitiv pozitiv ca şi conseci consecinţă nţă a relaţi relaţiei ei cu factorul factorul g. Turstone !')*/$ consideră că inteligenţa poate fi cel mai 8ine înţeleasă plec6nd de la o structură de şapte factori de grup sau factori primari ! !rimar2 mental abilities$= :ompreensiune ver8ală ; voca8ular1 înţelegerea textelor1 analogii ver8ale etc4 5luenţa ver8ală ; aptitudinea de a genera şi opera rapid cu un număr mare de cuvinte cu caracteristici specifice1 ca în anagrame sau texte cu rimă4 "ptitu "ptitudi dine neaa nume numeri rică că ; aptitu aptitudi dine neaa de a efect efectua ua repede repede şi preci preciss dife diferi rite te operaţ operaţiii matematice4 "ptitudinea "ptitudinea spaţială spaţială ; vizuali vizualizarea zarea în spaţiu şi aptitudinea aptitudinea de a transforma transforma mintal mintal figuri figuri desenate în spaţiu4 %emoria asociativă ; memoria 8rută4 @iteza perceptivă ; perceperea !o8servarea$ rapidă a detaliilor1 anomaliilor1 similarităţilor etc4 Raţion Raţioname ament nt ; deprind deprinderea erea în operarea operarea cu sarcin sarcinii care presupu presupunn raţionam raţionament ent induct inductiv iv11 deductiv şi aritmetic4 Dacă iniţial 44 Turstone a negat existenţa factorului g? în sensul susţinut de Spearman şi şcoala engleză de psiologie iniţiată de acesta1 ulterior el îl acceptă1 dar ca factor secundar1 nu ca unul primar primar44 Evidenţel Evidenţelee statistice statistice susţin susţin prezenţa factorului factorului general1 g? o aptitudine cognitivă generală nu poate fi tăgăduită1 ciar dacă nu întotdeauna este manifestă4 Ea 9oacă un rol important în actele de g6ndir g6ndire1 e1 în organiza organizarea rea şi reglarea reglarea comporta comportament mentul ului ui !:osmov !:osmovic ici1i1 '), '),(> (> Roşca V Uorgo1 Uorgo1 ')(&$4
M'5+#+ %5r(r7%9 (+ +#% V5r$$ @ernon !')-.$ consideră că at6t Spearman c6t şi Turstone au dreptate1 astfel în modelul ieraric al factorilor de grup pe care îl construieşte încearcă să;i împace !5igura *4*$4 5igura *4* %odelul ieraric al factorilor de grup propus de @ernon !@ernon1 ')-.$4
%odelul lui P4E @ernon sugerează luarea în considerare a unui factor general g prezent în toate toa te testele care măsoară inteligenţa şi care poate fi divizat în doă categorii mari1 numite factori ma=ori de gru!= ver8al;educaţional !s=m$ şi spaţial;mecanic !F=s$4 0n continuare1 fiecărui factor ma9or îi sunt asociaţi factorii specifici1 su8ordonaţi factorilor minori de grup4 2>
%odelele %odelele ierarice1 ierarice1 at6t a t6t al lui Turstone Turstone c6t şi al lui @ernon @ernon sau a celor care au încercat încercat să le optimizeze1 au avut repercusiuni asupra construcţiei de teste psiologice şi organizării examenului psiolog psiologic4 ic4 Ele au permis permis o oarecare ordonare a intervenţi intervenţiilo ilorr psiolog psiologice4 ice4 %odelele %odelele ierarice ierarice au supravieţuit timpului1 ele fiind destul de populare şi astăzi4
M'5+#+ 6*r#9*#r%% %$*5+59*#+#% (+ +#% G#%+!r' G#%+!r' ,?@>- JoG P4 Iuilford !'),(1 ')/-$1 una din figurile proeminente ale psiologiei americane a continuat munca mun ca lui 44 Turstone de descoperire a factorilor factorilor care se presupune că ar intra în componenţa inteligenţei4 Iuilford s;a îndepărtat de modelele anterioare1 el nu a mai acceptat ideea existenţei unui factor general intelectual susţin6nd că inteligenţa este organizată în funcţie de trei dimensiuni=
2?
5igura *4+ %odelul structurii intelectului al lui lui Iuilford Iuilford !')/-$ :onţinutul se referă la natura materialelor sau informaţia prezentată persoanei examinate :ele cinci categorii de conţinuturi sunt= vizuale ; imagini • auditive ; sunete • sim8olice ; sim8oluri matematice • • semantice ; sensuri1 iîn mod o8işnuit sim8oluri sim8oluri ale unor cuvinte comportamente ; aptitudinea de a înţelege starea mentală şi comportamentul altora • Produsele1 a treia dimensiune a modelului lui Iuilford1 se referă la diferite tipuri de structuri mentale pe care creierul tre8uie să le producă pentru a construi un răspuns corect4 Există şase tipuri de produse= • unităţi ; o singură entitate care are o com8inaţie unică de proprietăţi sau atri8ute • clase clase ; ceea ce unităţi unităţi simi similar laree au în comun comun !ex4 un set de triung triungiur iurii sau note mu muzic zicale ale reproduse cu o aceeaşi tonalitate tonalitate • relaţii ; o conexiune o8serva8ilă între doi itemi !ex4 două tonuri pe o anumită octavă$ • sisteme ; trei sau mai mulţi itemi care formează un întreg recognosci8il !ex4 o melodie sau o secvenţă de acţiuni$ transformări ; o scim8are într;un item de informaţie !ex4 o corectare de ortografie$ • • implicaţii ; ceea ce implică un item particular !ex4 aşteptarea tunetului după fulger$ 2@
:6nd se înt6lnesc cele trei variante din cele trei categorii apare un cu8uleţ care1 fiecare în parte reprezintă reprezintă c6te un factor al activităţii activităţii intelectuale4 intelectuale4 Deoarece înt6lni înt6lnim m cinci variante variante din prima prima dimens dimensiune1 iune1 şase din a doua şi patru din a treia1 vom avea în total - x , x +1 adică '&. de factori4 7n cu8uleţ1 va reprezenta memorarea de clase cu conţinut figural1 altul memorarea de clase cu conţinut sim8olic1 altul evaluarea de relaţii cu conţinut comportamental etc4 Iuilford a reuşit să identifice )/ din cei '&. de factori1 afirm6nd că în viitor vor fi identificaţi şi ceilalţi !Iuilford1 ')//$4 Pentru fiecare dintre factorii identificaţi pot fi construite teste speciale4 De pildă1 dacă su8iectului i se prezintă un număr oarecare de figuri şi i se cere să le clasifice în c6t mai diferite feluri av6nd posi8ilitatea să încadreze aceeaşi figură în mai multe clase1 atunci va putea fi vor8a vor8a de manifestarea manifestarea g6ndirii g6ndirii divergente1 divergente1 cu un conţinut figural figural realiz6nd realiz6nd ca produs mai multe clase4 0n acest caz este vor8a de g6ndire divergentă fiindcă se dau mai multe soluţii posi8ile şi nu se caută o singură soluţie ca în cazul g6ndirii convergente !Roşca V Uorgo1')(&$4 %odel %odelul ul atomi atomist st al inteli ntelige genţ nţei ei proie proiectat ctat de J4P4 J4P4 Iu Iuil ilfor fordd nu a creat creat pro8l pro8lem emee deose deose8i 8ite te constructorilor de teste1 dimpotrivă1 le;a sugerat ciar unele idei noi4 El s;a încadrat foarte 8ine în practica testării psiologice4 psiologice4 Totuşi unii psiolog psiologii îl consideră consideră Mdu8 Mdu8iosM iosM !%urpG V Davidso Davidsofer1 fer1 '))'$4
I$*5+%85$;( !+#%'4 % 9r%6*(+%3(*4 RaGmond A4 :attell !').- ; '))/$ !')+'1 ')('$ si apoi Korn !'),/1 ')/-$ propun o teorie a structurii inteligenţei 8azată pe tenica analizei factoriale4 0n studiile pe care le;au efectuat cei doi autori1 ace^tia găsesc doi factori ma9ori şi nu unul general sau mai mulţi factori de grup4 "ceşti doi factori facto ri sunt denumi d enumiţi ţi inteligenţă inteligenţă fluidă !g f $ şi inteligenţă cristalizată !g c$ Inteligenţa 'luidă este în general nonver8ală1 o formă a eficienţei mentale relativ independentă de
cultură4 Ea se referă la o capacitate înnăscută de a învăţa şi rezolva pro8leme4 #nteligenţa fluidă este utilizată c6nd o sarcină pretinde adaptarea la o situaţie nouă4 Prin contrast1 inteligenţa cristalizată cristalizată reprezintă ceea ce cineva cineva a învăţat învăţat de9a prin investiţi investiţiaa de intelig inteligenţă enţă fluidă fluidă într;o situaţie culturală dată !ex4 învăţarea calculului pro8a8ilităţilor în şcoală$4
Inteligenţa cristalizată este dependentă în foarte mare măsură de aspectul cultural şi este utilizată
în sarcini sarcini care cer răspunsuri răspunsuri sau deprinderi deprinderi învăţate4 învăţate4 Dacă intelig inteligenţa enţa cristalizată cristalizată apare c6nd inteligenţa fluidă operează în contextul unui anumit produs cultural1 ne aşteptăm ca cele două forme de inteligenţă să coreleze4 De fapt1 corelaţiile înregistrate în astfel de situaţii au fost numai moderate4 Datorită faptului că inteligenţa fluidă se manifestă nonver8al fiind dependentă de expunerea la o anume cultură1 :attell !')+.$ consideră că instrumentele de măsură ale acesteia sunt Mculture; freeM4 Aazat pe această presupunere1 el şi construieşte +ulture %air Intelligence Test în în încercarea de a elimina distorsiunile introduse de acţiunea diferenţelor culturale în testare4 7lterior1 :attel !')('$ şi Korn !')/&1 ')/-$ propun o variantă expandată a teoriei pe care o privesc ca un model ieraric cu cele două forme de inteligenţă1 fluidă şi cristalizată1 situate la punctul de pornire a ierariei respective4 Ei discută astfel despre o serie de su8componente de identificare a inteligenţei şi care includ organizarea vizuală1 viteza perceptivă1 organizarea auditivă etc4
I$*5+%85$;( 9( #$ 9$6*r#9* %+8%9 <1
:ei mai mulţi cercetători ai inteligenţei au studiat;o prin metoda clasică prin construirea unui test şi corelarea performanţelor realizate cu notele şcolare sau alţi indici de performanţă intelectuală ori performanţele la alte teste care pretind că măsoară inteligenţa4 5oarte puţini psiologi au avut ideea să investigeze inteligenţa plec6nd de la proprietăţile creierului însuşi4 :omportamentul inteligent solicită din partea creierului să fie 8ine organizat şi să se realizeze o 8ună 8ună sincroni sincronizare zare a activităţii activităţii electrice electrice între celulel celulelee cere8rale4 cere8rale4 ?euronii ?euronii tre8uie să transmită transmită impulsuri electrocimice cali8rate precis1 specifice senzaţiilor1 percepţiilor1 proceselor superioare de g6ndire care au loc etc4 "ctivitatea electrică colectivă a celulelor cere8rale poate fi măsurată cu a9utoru a9utorull electrozi electrozilor lor plasaţ plasaţii pe scalp4 scalp4 0nregi 0nregistrar strarea ea activit activităţi ăţiii electri electrice ce a creierul creierului ui este foarte foarte complexă1 dar s;a putut demonstra o predicţie a unor răspunsuri la anumiţi stimuli4 De exemplu1 după proiectarea unei lumin luminii de 8litz 8litz în ocii ocii unui su8iect1 su8iect1 se va o8serva un patern al undelor cere8ral cere8rale1 e1 care poate fi măsurat măsurat şi înregi înregistrat4 strat4 < medie medie a potenţia potenţialu lulu luii evocat evocat !%PE$ se poate calcula pentru fiecare individ de la c6teva mii de înregistrări4 Se poate deci o8ţine un patern precis şi totodată specific pentru diferite tipuri de reacţii la diferiţi stimuli4 Ertl şi Scafer !'),)$ au fost printre primii care au studiat corel corelaţi aţiaa dintr dintree inte inteli lige genţ nţăă şi unde undele le cere8r cere8ral ale4 e4 Ei au descoperit o relaţie semnificativă între forma 8iocurenţilor cere8rali şi #H !5igura *4-$
5igura 5igura *4-4 %edia potenţial potenţialulu uluii evocat !%PE$ tipic pentru pentru su8iecţi cu #H superior şi cu #H inferior4 7lterior1 s;a constatat că lungimea zig;zag;ului undei %PE corelează semnificativ cu scorurile #H !rY4(($4 #ată deci cum o măsurar ăsuraree 8iol 8iolog ogic icăă poate poate fi un exce excele lent nt predi predictor ctor al nivelului inteligenţei măsurate prin #H4 Desigur1 au apărut şi critic criticii la adresa adresa acestei acestei practici practici susţin6n susţin6ndu;s du;see că studii studiile le corelaţi corelaţiona onale le în acest caz nu sunt sunt suficiente> este necesară o orientare teoretică mai explicită care să permită legarea inteligenţei ca trăsătură psiolog psiologică ică de procesarea informaţ informaţiei iei la nivel nivel neural4 "ceste experimente experimente sunt însă însă promiţătoare promiţătoare şi poate vor descide descide noi orizonturi în descifrarea descifrarea mecanism mecanismelor elor acţiunilor acţiunilor inteligente4 <,
T5r%( *r%(r7%94 ( %$*5+%85$;5% %$* 5+%85$;5% ( +#% S*5r$5r8 R4 J4 Stern8erg !')/-> ')/,$ a propus o structură diferită a inteligenţei4Teoria sa su8liniază că activităţile mentale pot fi sparte în componente şi că diferite sorturi ale acestora pot fi utilizate pentru ca să aciziţio aciziţionăm năm info informaţi rmaţiii îndep îndepli lini nind nd sarcini sarcini minta mintale le specifi specifice1 ce1 planif planific6nd1 ic6nd1 monitor monitoriz6nd iz6nd şi evalu6nd procesele mintale generale4 Teoria sugerează că adaptarea la mediu este o măsură critică critică a intel intelige igenţe nţei1i1 un aspect aspect su8li su8lini niat1 at1 de altfel altfel11 de mu mulţ lţii predecesor predecesori4i4 R4J4 Stern8er Stern8ergg îşi îşi denum denumeşte eşte teoria Mtriar Mtriarică icăMM deoarece deoarece ea se ocupă de trei faţete ale intel intelige igenţe nţei= i= %$*5+%85$;( 9)$5$;%(+4 !cum este generat comportamentul inteligent> se referă la procesele cognitive fund fundam amen enta tale le imp mpllicate icate în ac acizi iziţion ţionar area ea de cuno cunoaş aşti tinnţe şi în perf perfor orma manţ nţă$ ă$>> %$*5+%85$;( 5)5r5$;%(+4 !c-nd un anumit anumit comportam comportament ent este intel intelig igent$ ent$>> %$*5+%85$;( 9$*5*#(+4 !care comportament comportament este intelig inteligent1 ent1 în ce context$4 Ta8elul Ta8elul *4' ne prezintă un rezumat explicati explicativv al teoriei triarice a inteligenţei a lui R4J4 Stern8erg4 Ta8elul *4' Teoria triarică a lui Stern8erg ; un rezumat explicativ inteligenţă componenţială
%etacomponente sau procese de execuţie !ex4 planificare$ :omponente de performanţă !ex4 raţionamentul silogistic$ :omponente de aciziţionare de cunoştinţe !ex4 aptitudini de a aciziţiona cuvinte$ Inteligenţă experenţială
"ptitudinea de a opera cu noutăţi "ptitudinea de a automatiza procesarea informaţiei
Inteligenţă contextuală
"daptarea la mediul lumii lumii reale Selectarea unui mediu potrivit %odelarea mediului mediului
Teoriile cognitive despre inteligenţă1 cum este şi aceasta a lui R4J4 Stern8erg1 au un impact mare asupra asupra proiectăr proiectării ii testelor testelor de intel intelige igenţă nţă şi a testării testării ei4 Ele pot altera altera căile căile în care proiectăm proiectăm11 interpretăm şi utilizăm testele care măsoară inteligenţa generală4
C5!%9%5$*#+ '5 %$*5+%85$;4 Termenul de Mcoeficient de inteligenţăM !William Stern a introdus acest termen în anul ')'+$ pe care îl găsim prscurtat în lucrările de specialitate cu iniţialele #H1 H# sau :#1 a fost introdus pentru prima prima dată de 4%4 Terman1 Terman1 în anul ')',1 cu ocazia adaptării americane americane a "calei #inet,"imon difuzată difuzată su8 denumirea denumirea de "tan'ord,#inet Intelligence Test. 5ormula de calcul a #H;ului este următoarea= #H Y !@%@:$ x '.. unde= #H Y coeficientul de inteligenţă @% Y v6rsta mentală @: Y v6rsta cronologică <.
7n #H de '.. indică normalul sau media performanţei intelectuale4 :6nd o persoană o8ţine un #H su8 '..1 înseamnă că a o8ţinut o performanţă su8 standard4 :6nd v6rsta mintală este superioară celei cronologice1 #H;ul este mai mare de '.. spun6ndu;ne că persoana în cauză se situează peste media performanţelor4 Deşi determinarea #H este destul de populară printre psiologi1 el intr6nd în prezent şi în lim8a9ul curent şi al nespecialiştilor1 acest coeficient calculat pe 8aza v6rstei mintale a dus1 totuşi1 la multe difi dificul cultăţi tăţi de interp interpretare4 retare4 0n primu primull r6nd a apărut apărut o pro8lem pro8lemăă tenică tenică indu indusă să de faptul faptul că performanţa performanţa nu prezintă prezintă nivelur nivelurii egale de varia8i varia8ilitate litate pentru toate v6rstele4 "stfel1 "stfel1 un copil de + ani cu @% de - ani va primi acelaşi scor #H !'&.$ ca şi unul de / ani cu o @% de '.1 dar1 este nesigur că cei doi copii vor realiza aceeaşi performanţă superioară raportată la grupul lor de v6rstă4 :6nd pro8lema este transferată măsurării inteligenţei adulţilor1 se ivesc pro8leme imposi8il de rezolvat pe 8aza H#;ului4 #nteligenţa nu creşte cu v6rsta> a8ilităţile cognitive ciar descresc în performanţă performanţă odată cu v6rsta4 Se a9unge a9unge astfel ca #H;ul calculat calculat pe 8aza v6rstei mentale1 mentale1 în contextul unui examen psiologic de selecţie profesională1 să penalizeze ne9ustificat persoanele mai în v6rstă4 :u alte cuvinte1 utilizarea formulei #HY@%@: este improprie1 ea sugerează faptul că o dată cu creşterea în v6rstă1 scade inteligenţa4 inteligenţa4 Dacă cineva va trăi mai mult1 riscă să realizeze un #H de zero] Din motivele menţionate1 astăzi nimeni nu mai foloseşte în calculul #H v6rsta mentală4 a testele moderne1 moderne1 este utilizată utilizată în calculul calculul #H o abatere4 "8aterea #H se o8ţine prin calcularea a8aterii standard pe scorurile unui test specific de inteligenţă !ex4 Domino;+/1 Aonnardel -* etc4$ De exemplu1 dacă o persoană a cărei scor de test este cu două a8ateri standard deasupra mediei1 va primi primi un scor #H de '*.4 :ineva :ineva al cărui c ărui scor este cu o a8atere standard su8 medie1 medie1 va primi primi o cotă #H de /-1 iar o persoană cu un scor egal cu media1 va primi un #H de '..4 "ceastă procedură de calcul urmăreşte cur8a normală aşa că ta8elele cur8ei normale pot fi utilizate simplu la transformarea scorurilor de test în scoruri #H4
SCALA DE INTELIGENŢĂ ECHSLER PENTRU ADULŢI AIS Ainet Ainet şi Simon Simon !').-$ au construit prima prima scală de testare tes tare indiv individua iduală lă a intelig inteligenţei enţei44 Ea a fost preluată în Statele 7nite 7nite unde a fost tradusă în ')./ de către K4K4 Ioddard şi apoi revizuită revizuită la 7niversitatea Stanford1 fiind în final cunoscută şi distri8uită în ')', su8 denumirea de 0cala de Inteligenţ# 0tanford8Binet. Ea a dominat aria testării individuale a inteligenţei p6nă în 9urul anului ')*. c6nd David Wecsler1 un psiolog de la Spitalul Aellevue din ?eL orF lansează un nou instrument1 mai simplu şi elegant1 destinat explorării inteligenţei4 "cest instrument s;a impus1 în timp fiind fiind proiectate o variantă variantă pentru preşcolari preşcolari !WPPS#;R$1 una pentru copii şcolari şcolari !W#S:;R$ şi una pentru adulţi !W"#S;R$ !R înseamnă că este versiunea nouă1 revizuită$4 R5)5r5 %6*r%95 Testele pentru măsurarea inteligenţei proiectate de David Wecsler sunt pro8e cu administrare indiv individua iduală4 lă4 Ele sunt utilizate numai de un personal cu pregătire specială în admin administrarea istrarea şi interpretarea interpretarea datelor o8ţinute4 D4 Wecsler îşi începe proiectarea testului său de inteligenţă în anul ')*&1 fiind în căutarea unui instrument simplu de evaluare a inteligenţei pentru secţia de psiiatrie a Spitalului Aellevue4 De <0
fapt1 D4 Wecsler s;a inspirat în construcţia scalei sale din scalele Ainet;Simon testele "rmG "lpa şi Aeta4 D4 Wecsler nu a creat o pro8ă nouă în adevăratul sens al cuv6ntului4 El nu a fost un psiolog psiolog creativ4 creativ4 :eea ce a realizat realizat a fost un cola9 fericit fericit din pro8e psiolog psiologice ice existente4 existente4 " rectificat unele imperfecţiuni constatate la testele în uz care măsurau inteligenţa4 #deile de la care a plecat au fost sintetiz sintetizate ate astfel= itemii testelor nu se adresează adulţilor • prea multe multe între8ări între8ări din din test pun accent accent pe operarea cu cuvinte cuvinte • instrucţiunile de lucru pun accent prea mare pe viteza şi precizia de lucru • • încrederea acordată v6rstei mintale este nerelevantă pentru testarea adulţilor4 :a să corecteze erorile menţionate1 D4 Wecsler a construit un test special pentru adulţi care prezintă un ecili ecili8ru 8ru între pro8ele pro8ele ver8al ver8alee şi cele never never8al 8alee şi reduce orientarea orientarea pe viteza viteza cu care se dau răspunsurile răspunsurile la itemii itemii testului4 testului4 D4 Wecsler ecsler a dat şi o nouă metodă de o8ţinere o8ţinere a #H;ului4 #H;ului4 "stfel1 "stfel1 vecea formulă= I5
virsta =
virsta
−
−
min tala
crono log ica
a fost înlocuită cu o formulă nouă= I =
scorul − !re"ent − sau − atins media − scorului − aste!tat − !entru − virsta − res!ectiva
"ceastă nouă formulă s;a 8azat pe presupunerea că #H;ul răm6ne constant pentru o anumită categorie categorie de v6rstă v6rstă la persoane persoanele le norma normale1 le1 ciar ciar dacă aptitudi aptitudini nile le intel intelectua ectuale le 8rute 8rute se pot modi mo difi fica ca sau sau cia ciarr deteri deteriora ora4" 4"cea ceastă stă concep concepţi ţiee a lui lui D4 Wecsl ecsler er11 a #H;ul #H;ului ui consta constant1 nt1 caracteriz caracterizează ează princi principi piul ul construct constructiv iv al scale scalelor lor Wecsl ecsler er44 "cest "cest pun punct ct de vedere vedere este însă însă discuta8il1 invarianţa #H;ului cu v6rsta nu este de fapt o caracteristică inerentă naturii umane !ciar D4 Wecsler a recunoscut ulterior că erorile de măsurare1 efectul practicii etc41 pot cauza fluctuaţii în performanţă şi deci şi în #H$4 D4 Wecsler îşi proiectează scalele de măsurare a inteligenţei pentru a fi utilizate ca un a9utor în diagnoza diagnoza psiiatrică4 psiiatrică4 Pentru aceasta el divide divide scalele scalele în scale de !erformanţ# şi scale verbale. Examinatorul are astfel posi8ilitatea să compare facilităţile pe care le are su8iectul în operarea cu material ver8al !sim8oluri$ şi aptitudinile de manipulare cu o8iecte şi patterne perceptive vizuale4 Diotomia între aptitudini ver8ale !@$ şi aptitudini de performanţă !P$ este considerată importantă în diagnoza psiologică4 psiologică4 D4 Wecsler ecsler consideră consideră că 8olil 8olilee organice organice ale creierului1 creierului1 psiozele psiozele şi tul8urările emoţionale au un pattern de forma @_P4 a psiopaţii adolescenţi şi persoanele mediu retardate1 apare un pattern de forma P_@4 !:ercetările ulterioare au demonstrat multe excepţii de la această regulă regulă simpl simplăă de diagnoză4$ diagnoză4$ Distincţi Distincţiaa între deprinderil deprinderilee ver8ale ver8ale şi cele specifice specifice de performanţă1 performanţă1 s;a dovedit însă însă validă validă în mu multe lte situaţii situaţii astfel ca analiza analiza relaţiei relaţiei dintre dintre scoarţa cere8rală şi comportament1 studierea efectelor v6rstei asupra inteligenţei etc4 Din anul ')*) şi p6nă în anul '))'1 Testul Wecsler a cunoscut numeroase revizuiri !trecerea de la o formă a testului la alta nouă este foarte simplă1 o formulă asigur6nd transformarea operativă a scorurilor test de la o formă inferioară a testului la alta revizuită4 Determinarea #H;ului este făcută după o metrică comună pentru toate formele testului4#H;ul mediu este de '.. cu o a8atere standard de '-1 aceasta pentru toate testele şi toate grupele de v6rstă4 0n plus1 scorurile scalelor pe fiecare su8test au o medie de '. şi o a8atere standard de <2
aproximativ aproximativ *1 aceasta permiţîn permiţîndd examinatorul examinatorului ui să analizeze analizeze scorurile la su8teste în vederea identificării identificării relativelor puncte tari şi sla8e4
D569r%5r5( *56*#+#% AIS W"#S a fost pu8licat în anul ')-- fiind urmat de W"#S;R care reţine din prima formă /.X din itemi4 0m8unătăţirile aduc unele modificări referitor la eliminarea unor am8iguităţi şi excluderea itemilor care ar favoriza o tratare discriminativă a minoritarilor4 W"#S "#S conţi conţine ne unspr unspreze ezece ce su8te su8teste ste împ mpărţ ărţit itee în şase şase su8te su8teste ste ver8 ver8al alee şi cinc cincii su8te su8teste ste de performanţă4 performanţă4 "ceste su8teste sunt sunt prezentate în cele cele ce urmează4 "calele $erale Informaţii. Su8testul conţine &) de itemi care acoperă o varietate mare de informaţii pe care un
adult le aciziţionează din cultura în care trăieşte4 "u fost evitate cunoştinţele academice şi cele de specialitate4 #temii fac apel la cultura generală a individului şi1 în general1 ei sunt folosiţi în practica examinărilor examinărilor psiiatrice pentru determinarea nivelului nivelului intelectual al su8iecţilor4 su8iecţilor4
+om!re*ensiune +om!re*ensiune (nţelegerea (nţelegerea sensului)4 Su8testul este compus din '+ itemi4 Persoana examinată
tre8uie să explice ce va face în anumite circumstanţe care îi sunt prezentate1 de ce sunt urmărite unele activităţi1 înţelegerea sensului unor prover8e etc4 Su8testul este proiectat să investigeze capacitatea de raţionament raţionament practic şi simţul simţul comun4 Su8testul este simi similar lar cu itemii itemii testului de :ompreensiune ai scalei Stanford;Ainet4 Este compus din '+ pro8leme pro8leme de nivel nivelul ul şcolii elementare4 elementare4 5iecare pro8lemă pro8lemă este prezentată oral şi se cere rezolvarea ei ei fără uril urilizarea izarea creionulu creionuluii şi 6rtiei4 6rtiei4 ritmetic#.
0imilarit#ţi. Su8testul este compus din '* itemi care cer su8iectului să spună prin ce se aseamănă
două lucruri4
@iruri de cifre !Digit
Span$ . Su8testul constă în prezentarea orală a unei liste de şiruri de cifre cu o înti întinder nderee de la trei la nouă şi care apoi tre8uie tre8uie reproduse reproduse oral4 oral4 0n partea a doua a testulu testuluii su8iectul tre8uie să reproducă liste de la două la opt cifre1 dar în ordine inversă citirii lor4
'ocabular. Su8testul
conţine +. de cuvinte de dificultate cresc6ndă1 care sunt prezentate oral şi vizual4 Examinatul tre8uie să spună ce înseamnă fiecare cuv6nt4
"cala de per'ormanţă 0imboluri numerice !Digit SGm8ol$4 Su8testul este o versiune a aşa;numitului test de su8stituţie
care a fost frecvent frecvent introdu introduss în scalele scalele de intel intelige igenţă nţă ca pro8ă pro8ă never never8al 8ală4 ă4 Se operează operează cu ) sim8oluri împereceate cu nouă cifre4 :u această ceie în faţă1 su8iectul are la dispoziţie '4-` ca să efectueze cît mai multe înlocuiri de cifre cu sim8olurile adecvate pe foaia de răspuns4 +om!letare de imagini. Su8testul
conţine &' de imagini1 fiecare avînd figuri lacunare1 Su8iectul tre8uie să spună ce lipseşte din fiecare figură4
<<
+onstrucţii din cuburi. "cest su8test foloseşte un set de desene în roşu şi al8 şi un set de cu8uri
colorate în roşu1 al8 şi roşu;al84 Su8iectului i se arată un desen un anumit timp şi i se cere să;l reproducă cu a9utorul cu8urilor4
ran=are de desene. 5iecare item constă dintr;un set de desene care tre8uie aran9ate astfel înc6t să
ilustreze o povestire cu sens4 Su8testul se compune din / itemi4
samblarea de obiecte. Testul
fiecărei figuri4
se compune din patru părţifiguri4 Se cere asam8larea din 8ucăţi a
0n cotarea pro8elor se are în vedere at6t viteza c6t şi corectitudinea rezolvării lor1 aceasta pentru testele "ritmetică1 Sim8oluri numerice1 :onstrucţii din cu8uri1 "ran9area de desene şi "sam8larea de o8iecte4
MATRICILE PROGRESIVE RAVEN :larificări :larificări conceptuale concept uale %atricile Progresive Raven !%PR$ şi Scala de @oca8ular !S@$ au devenit în cei peste ,. de ani care au trecut de la proiectarea lor printre cele mai populare pro8e de măsurare a inteligenţei generale4 :ourt !')//$ menţionează în sinteza sa 8i8liografică peste '4/.. de studii care au utili utilizat zat %PR şi S@4 S@4 Există Există deci o istori istoriee a acestui acestui test4 J4:4 Raven crează %PR din necesităţ necesităţii practice4 El a cola8orat cu genetician geneticianul ul 4S4 Penrose la o cercetare despre originea originea defici deficienţe enţeii mintale4în care1 ca instrument de măsură era folosit Testul Stanford;Ainet căruia J4:4 Raven i;a reproşat o operare greoaie şi o interpretare dificilă !Raven1 ')/-$4 "stfel el a decis construirea şi experimentarea unui test nou4 a 8aza construirii %PR stă concepţia lui Spearman !')&*> ')&($ despre inteligenţă şi factorul g 1 J4:4 Raven număr6ndu;se printre elevii săi4 "stfel1 %PR şi S@ au fost fost proiectate proiectate să mă măsoare soare cele două compon componente ente ale factorul factorului ui g identificate de Spearman1 a8iltăţile eductive şi a8ilităţile re!roductive4 "desea terminologia psiologică a creat confuzii în utilizarea unor termeni existenţi prin care creatorii lor au înţeles un lucru iar cei care îi utilizează1 altul4 @om încerca să evităm posi8ilitatea comiterii unor suprapuneri între noţiunile utilizate de :4 Spearman şi J4:4 Raven4 "ceste noţiuni vor fi explicate pe 8aza înţelesului dat de cei doi psiologi amintiţi4 ?e referim la noţiunile de= "ptitudine generală1 "ptitudine eductivă1 "ptitudine reproductivă1 #nteligenţă generală1 #nteligenţă şi "ptitudinea de a rezolva pro8leme4 @om utiliza termenul de 2aptitudine3 şi nu de 2a8ilitate3 pentru care1 în lim8a lim8a rom6nă există există corespondentul corespondentul de 2deprindere3 2deprindere3 !precizăm !precizăm că1 în lim8 lim8aa rom6nă1 termenii 2sFill3 2sFill3 şi 2a8ilitG 2a8ilitG33 au fost traduşi t raduşi prin 2deprindere3$ Aptitudinea generală
:4 Spearman a o8eservat că testele care definesc aptitudinile academice !aritmetice1 de citire etc4$ corelează între ele între 4( la 4/ şi de la această constatare ideea de a le grupa într;un factor comun4 "cesta ar fi într;o relaţie str6nsă cu inteligenţa1 spunem 2saturate3 în inteligenţă sau ceea ce a devenit factorul g 4 Prin măsurarea funcţiilor mintale aferente acestui factor general se poate determina nivelul unei anumite componente a inteligenţei1 cu alte cuvinte1 pot fi construite teste psiolog psiologice ice care să cuprindă cuprindă sarcini sarcini psiometr psiometrice ice omogene4 :4 Spearman a dezvoltat teoria <=
!roceselor !roceselor neogenetice. a
8aza ei a stat legea înţelegerii !trăirii experienţei proprii> educţia !sta8ilirea1 fixarea$ relaţiilor> educţia colrelatelor4 5actorul g măsoară măsoară neogeneza4
Testele care măsoară factorul g 1 sau de aptitudini generale1 şi cele de inteligenţă generală1 sunt utile în predicţia realizării academice !s;au înregistrat coeficienţi de validitate predictivă în 9urul lui .4(1 .4(1 în timp timp ce val validita iditatea tea predi predicti ctivă vă pentru pentru dife diferi rite te perfor performa manţ nţee ocupaţ ocupaţion ional alee a fost fost de aproximativ .4* Raven1 Raven1 V :ourt1 '))'$4 "ceasta înseamnă că g reprezintă reprezintă un construct important în predicţia unui domeniu sau altul de activitate1 în timp ce noţiunea populară de !titudine general# care se veiculează cu constructul de #H este depăşită în ce priveşte pro8lematica pro8lematica destul destul de complexă complexă educaţional educaţionalăă sau de selecţie selecţie profesion profesională4 ală4 Inteligenţa generală (i g/
:4 Spearman nu a susţinut niciodată că g acoperă acoperă toate aptitudinile cerute de comportamentul inteligent sau că cele două noţiuni sunt interscim8a8ile cu conceptul de 2aptitudine34 #nteligenţa generală presupune prezenţa capacităţii !aptitudinii$ de a da un sens unei situaţii noi şi capacitatea de a utiliza o informaţie relevantă1 dar1 în aceeaşi măsură1 include şi o serie de calităţi ca raţionamentu raţionamentull şi un set complet complet de informaţii informaţii de specialitate4 specialitate4 Sfera acoperită de conceptul c onceptul de inteligenţă generală este foarte largă1 ea acoperă at6t un set de aptitudini1 c6t şi cunoştinţe şi dispoziţii motivaţionale4 "cest lucru se traduce prin aceea că diferiţi indivizi vor contri8ui pe căi diferite diferite la o8ţinerea o8ţinerea unei performanţe performanţe într;o într;o activitate activitate simil similară4 ară4 Deci1 investi investigarea garea intelig inteligenţei enţei generale1 în această acceptiune a constructului respectiv1 este inoperantă4
Aptitudinea educti$ă (i reproducti$ă re!roductiv#4 5actorul g are două componente= fundamentale= a!titudinea eductiv# şi a!titudinea re!roductiv# !titudinea eductiv# "ctivitatea "ctivitatea mentală mentală educti$ă presupune
oferirea de sensuri plauzi8ile1 fără să se creeze confuzie> dezvoltarea de soluţii inedite> intuirea dincolo de o percepţie dată şi căreia nu i se poate descifra imediat claritatea sensului> formarea de constructe !preponderent non;ver8ale$ care să faciliteze operarea cu pro8leme complexe care implică numeroase varia8ile mutuale dependente4 "cestea ar fi aptitudini şi a8ilităţi a8ilităţi solicitate managerilor în procesul proc esul de luare a decizii de ciziilor4 lor4
#dentificarea şi rezolvarea oricărei pro8leme presupune o percepţie contextuală4 "ceasta înseamnă întotdeauna să căutăm un MIestaltM1 o impresie olistă a prezentării informaţiei4 Pro8lema nu este simplă1 ea presupune derularea unor mecanisme de planificare ca activităţi cognitive anticipatorii !Koc1 ')/($4 %ultora le lipseşte această calitate sau1 mai 8ine spus1 există diferenţe individuale în ce priveşte perceperea bIestaltului`4 < percepţie realizată la nivelul unei impresii generale asupra întregului1 va conduce la erori4 Practic1 procesul percepţiei înseamnă o analiză a faptelor existente care se continuă cu ce tre8uie făcut în continuare1 cu strategia care se va urmări în rezolvarea pro8lemei4 pro8lemei4 "naliz "nalizaa ne conduce la 2a vedea3 vedea3 pro8lema1 pro8lema1 mai mult mult dec6t bIestalt;ul` bIestalt;ul` general4 general4 "nali "naliza za înseamnă investigarea relaţiilor potenţiale sugerate de înţelegerea întregului4 "cest lucru înseamnă să posedăm reprezentări sim8olice a liniilor1 cercurilor1 patratelor şi triungiurilor4 "ptitudinea de a percepe toate acestea se 8azează pe experienţă şi învăţare culturală !Raven1 Raven V :ourt1 '))'$4 Privite din acest ungi de vedere1 %PR ne dezvăluie o imagine interpretativă complexă care depăşeşte simpla citire a unui scor şi raportarea sa la un etalon4 %PR măsoară aptitudinile de educţie !sta8ilire$ a relaţiilor4 Este ceea ce :4 Spearman înţelege c6nd susţine că percepţia unei varia8ile tinde să evoce instantaneu o cunoaştere a unei relaţii şi invers4 <>
%PR măsoară aptitudinea de a opera concomitent cu mai multe varia8ile sau aptitudinea de a opera cu constructe de nivel superior care facilitează o mai 8ună orientare în rezolvarea unor situaţii şi evenimente4 Este ceea ce a fost demonstrat şi prin studiile lui Piaget despre conservarea volumelor= nu poate fi vor8a de o aptitudine specială de a reţine în minte lungimea1 respiraţia şi înălţimea1 elemente care se cer pentru conservarea volumelor1 ci de operarea cu conceptul de volum4 Este deci vor8a de a unifica cele trei dimensiuni într;un singur concept şi1 în egală măsură1 de a sesiza existenţa celor trei dimensiuni1 dacă aceasta se cere4 :omportamentul eductiv face apel la un proces perceptiv care este mai mult activ dec6t analitic sau reproductiv4 El presupune existenţa unei facilităţi de pro8lematizare şi în aceeaşi măsură de rezolvare de pro8leme4 Procesările amintite de la nivelul eductiv pun accent mai mare pe a8ordarea non;ver8ală1 depind mai de gra8ă de intuiţia su8iectului dec6t de asimilarea ver8ală4 < explicaţie în acest sens a fost dată de cercetarea lui Aroad8ent şi "ston !')(,$1 care a arătat că aptitudinile şi deprinderile de a conduce o simulare pe calculator nu are nimic comun cu aptitudinea şi deprinderile de a răspunde ver8al la între8ări despre procesul respectiv4 ogica ver8ală1 arată aceşti psiologi1 este incapa8ilă să a9ute la operarea cu un astfel de sistem în care suntem puşi în faţa unor multiple interacţiuni1 8ucle 8ucle de feed8acF feed8acF etc4 ogica ver8ală poate opera la un mom moment ent dat1 în general1 numai cu două seturi de varia8ile4 "ptitudinea eductivă este conceptual diferită de factorul g 1 cu toate că acesta este utilizat pe o scară mai largă4 El este un factor comun prezent în toate testele psiologice4 "ceasta a făcut pe unii unii psiol psiologi ogi să interpr interpreteze1 eteze1 uneori uneori exagerat1 exagerat1 intercor intercorela elaţi ţiil ilee mari mari dintre dintre teste ca fiin fiindd un indicator al su8stituirii sau redundanţei4 Se pare că această aserţiune este falsă1 ciar şi în condiţii de suprapunere matematică1 testele pot măsura funcţii psiiceaptitudini diferite> necesitatea unei analize clinice clinice se impune impune întotdeauna4 întotde auna4 Deşi se consideră că %PR sunt unul din cele mai 8une măsuri ale factorului g testul testul nu şi;a propus ca scop acest lucru şi cu at6t mai puţin să măsoare inteligenţa generală4 De aici o serie de confuzii4 "stfel1 g este este considerat ca fiind sinonim cu a8ilităţile academice generale4 Dar1 aceste a8ilităţi sunt identificate prin teste care evaluează aptitudinile de actualizare a unor informaţii factuale1 mai mult dec6t testele care evaluează g6ndirea critică1 aptitudinea de a genera 9udecăţi1 dispoziţia şi aptitudinea de a căuta şi selecta fapte4 Pentru examinarea aptitudinilor academice1 într;un sens mai restr6ns1 se poate utiliza S@1 o măsură a aptitudinilor reproductive1 cu o valoare predictivă mare4 !titudinea re!roductiv# re!roductiv#
:omportamentul :omportamentul mental mental reproducti$ presupune stăp6nirea1 reactualizarea şi reproducerea unui material !preponderent ver8al$ care structurează într;o manieră explicită1 fluent redată ver8al1 8azată pe cunoaşterea pro8lemei pro8lemei a unei istorioare1 istorioare1 secvenţe sau clip clip cultural4 cultural4 %PR sunt proiectate să măsoare aptitudinea eductivă într;o manieră în care rezolvarea depinde de aciziţionarea de constructe şi sim8oluri1 mai puţin contamina8ile de relaţiile interpersonale1 influenţele de grup1 legate de familiaritatea cu sim8olurile specifice unui anume context cultural4
0cala de 'ocabular -ill /ill !S@%K$ !S@%K$
a fost asociată %PR cu scopul efectuării unei discriminări între cunoştinţele oamenilor şi aptitudinea de a reproduce concepte culturale ver8ale4 S@%K este deci dependentă de cultură în timp ce %PR1 nu4 Ea funcţionează 8ine la un nivel educaţional mai înalt1 performanţele fiind în mare măsură dependente de acesta4 5ireşte1 tre8uie să facem distincţie între a înţelege o idee şi aptitudinea de a comunica ideea respectivă4 "ptitudinea eductivă este facilitează înţelegerea> facilitatea ver8ală este solicitată pentru a traduce ceea ce a fost înţeles în cuvinte4 %PR şi S@ sunt construite cu scopul studierii originii genetice şi a influenţei mediului privitor la cele două tipuri de a8ilităţi menţionate1 c6t şi a implicaţiilor lor personale şi sociale !Raven1 Raven şi :ourt1 '))'$4 Plec6nd de la acest cadru conceptual1 J4:4 Raven proiectează un test care1 teoretic1 este lipsit de am8iguităţi interpretative1 este uşor de administrat şi de corectat1 utiliza8il at6t în experimente de la8orator c6t şi de teren1 cu un evantai aplicativ larg1 practic în toate activităţile vieţii cotidiene4 %PR (i aptitudinea de a rezol$a proleme
"m văzut că %PR mă măsoară soară aptitud aptitudin inil ilee eductiv eductive4 e4 "cestea presupu presupunn o orientar orientaree ma masi sivă vă pe rezolvarea rezolvarea de pro8le pro8leme4 me4 :oncret1 :oncret1 comportam comportamentu entull eductiv eductiv solic solicită ită ident identif ifica icarea rea pro8lem pro8lemei ei11 reconceptualizarea întregului domeniu !nu ciar a pro8lemei în sine$ şi monitorizarea tentativei de soluţionare a acesteia utiliz6nd toate informaţiile disponi8ile4 0n acest context au fost proiectate numeroase programe care să;i înveţe pe su8iecţi să rezolve %PR1 să le dezvolte aptitudinea de rezolvare de pro8leme !sau ciar binteligenţa` sau g ;ul$4 ;ul$4 "desea %PR a fost utilizat ca varia8ilă dependentă pentru eficienţa evaluării programelor destinate formării de aptitudini de rezolvare de pro8leme4 pro8leme4 Din nefericir nefericire1 e1 cu excepţia excepţia studiilor studiilor lui R4 5euerstein1 5euerstein1 mu multe lte din aceste cercetări nu au luat în considerare natura aptitudinilor eductive şi1 în mod special1 relaţia dintre percepţie şi conceptualizare4 :iar şi lui R4 5euerstein îi lipseşte suportul legat de dezvoltarea aptitudinilor eductive4 Rezolvarea Rezolvarea de pro8leme pro8leme este o aptitudine aptitudine comp c omplexă1 lexă1 specifică specifică factorului g pe care :4 Spearman la explicat explicat prin benergie mintală`4 mintală`4 "ctivitatea cognitivă implicată implicată în rezolvarea de pro8leme este asociată cu o serie de componente afective şi conative4 Evaluarea aptitudinii de rezolvare de pro8leme pro8leme presupune presupune utilizar utilizarea ea unei proceduri proceduri complex complexe= e= 7rmăr 7rmărir irea ea strateg strategie ieii adoptat adoptatee în constr construi uirea rea %PR şi încerc ncercare areaa de a despr desprin inde de • aptitu aptitudi dini nile le fund fundam amen ental talee în rezol rezolvar varea ea item itemil ilor or !de !de exem exempl plu1 u1 aptitu aptitudi dine neaa de investigarecăutare a soluţiei1 dezvoltarea de concepte1 mo8ilizarea atenţiei1 verificarea percepţiil percepţiilor or şi infer inferenţelor enţelor11 tenacitatea$ în relaţi relaţiee cu sarcina sarcina etc4 • "doptarea a două proceduri de rezolvare1 prima1 la ce acordă atenţie su8iecţii şi a doua1 care sunt procesările care contri8uie la rezolvarea efectivă a pro8lemei şi cum sunt acestea descoperite pe parcursul procesului de rezolvare4 Psiologii au studiat aptitudinea de a rezolva pro8leme1 dar ei au legat;o de comportamentul de rezolvare relativ la o sarcină !J4 Piaget$ şi nu de activităţilestrategiile pe care su8iecţii înşişi le dezvoltă4 "8ordarea %PR prin prisma exigenţelor psiologiei cognitive va aduce un plus de informaţie informaţie su8stanţială unor modalităţi noi de aplicaţii aplicaţii psiodiagnostice4
<@
:omunicarea rezultatelor examinării cu %PR #ntră în responsa8ilitatea psiologilor să comunice rezultatele examenului psiologic 8eneficiarilor acestora1 su8iecţilor4 Totodată ei tre8uie să respecte normele deontologice privind difuzarea rezultatelor examenului psiologic4 0n ceea ce priveşte %PR se impun c6teva precizări privind operarea cu rezultatele o8ţinute prin administrarea testului4 @om încerca să punctăm c6teva dintre ele care ni se par semnificative pentru utiliz utilizarea area eficien eficientă tă a testului4 %PR este utilizat în egală măsură în şcoală1 clinică sau în organizaţii industriale ori militare4 0n funcţie de context1 rezultatele testării vor fi comunicate sau nu su8iecţilor4 <8iectul utilizării %PR îl poate forma consilierea şcolară1 evaluarea psiologică în scop de repartiţie a elevilor la o formă de învăţăm6nt sau alta1 dar mai ales la formarea unor clase omogene de elevi4 5ireşte orice comunicare a rezultatelor tre8uie să îm8race forma unei consilieri sau discuţii şi să fie realizată c6t mai discret posi8il4 :u privire la limitările %PR şi S@ utilizatorii tre8uie să respecte următoarele !Raven1 Raven V :ourt1 '))'$= imitele ponderii explicative a inteligenţei ca un construct4 • Domeniul utilităţii conceptelor de aptitudine eductivă şi reproductivă4 • Rolul mediului1 al educaţiei în general1 în dezvoltarea1 expresia şi operaţionalizarea • acestor calităţi4 Se recomandă1 de asemenea1 să nu se acorde o pondere prea mare prezenţei unor diferenţe nesemnificative între scorurile 8rute o8ţinute de un su8iect1 rezultatele fiind communicate în termeni de intervale eticetate ver8al !de exemplu1 bintelectual superior`$ ori procentual4 0n nici un caz nu se va face o comunicare a rezultatelor în termeni de #H4 "cest concept crează un cadru de in9ustiţie şi discriminare ne9ustificată4 a fel1 se va evita termenul de bv6rstă mintală` care nu face dec6t să creeze confuzii1 oamenii crez6nd că la v6rste cronologice diferite ei sunt alţi oameni4 "celaşi lucru se poate spune şi despre a8aterea #H care alimentează convingerea că aptitudinile urmează sau tre8uie să urmeze cur8a Iaussiană> se a9unge astfel la interpretarea a8surdă a unor rezultate1 în cazul că le interpretăm prin raportarea la diferite norme4 Se recomandă psiologilor ca în comunicarea rezultatelor examenului cu %PR şi S@ să se concentreze pe detalierea conţinutului aptitudinilor eductive şi respectiv reproductive4 "stfel1 este indicat să se ocupe de structura competenţelor su8iectului şi de dispoziţiile motivaţionale4 J4:4 Raven sugerează că astfel de date pot fi o8ţinute printr;un interviu clinic4 7neori1 psiologii au încercat să o8ţină informaţii suplimentare privind stilul de lucru din analiza erorilor1 a naturii acestora şi stilul cognitiv al su8iecţilor4 "naliza erorilor ne poate spune c6nd o persoană a dat un răspuns greşit1 de ce l;a dat4 Pe 8aza acestor constatări se pot lua unele decizii privitor la continuarea examenului psiologic cu alte teste4 =1
0n ultimul timp se discută despre proiectarea unei variante computerizate a %PR care să ofere o cantitate de informaţie mai mare despre stilul cognitiv al su8iectului1 natura erorilor1 strategiile de procesare a inform informaţiei aţiei etc4 "plicaţii ale %PR şi S@ în mediul organizaţional #niţial1 %PR a fost proiectat ca un instrument de cercetare4 7lterior el a pătruns în diferite tipuri de organizaţii proced6ndu;se la numeroase studii de validare4 Este un fapt cunoscut că succesul într;o activitate este dependent de dispoziţiile motivaţionale mai mult dec6t de aptitudinile eductive1 dar1 aptitudini eductive sunt necesare în orice activitate profesiona profesională1 lă1 într;o într;o măsură măsură mai mare sau mai mică4 mică4 0ntr;un grup profesiona profesional1l1 mem mem8ri 8riii acestuia a9ung să ai8e succes pe căi foarte diferite4 De aici1 dificultatea de a valida şi utiliza singular %PR4 %PR poate avea valoare predictivă numai în com8inaţie cu alte teste psiologice4 Raven1 Raven şi :ourt !'))'$ consemnează că %PR şi S@ sunt predictori ai performanţelor manageriale> studiile au fost făcute mai ales pe personal implicat în 8usiness şi finanţe4 Se pare că %PR este un 8un predictor al b#novaţiei`1 iar S@ al b:apacităţii de adaptare`4 a fel1 pentru unii manageri1 fluenţa ver8ală este importantă1 dar pentru alţii este crucială aptitudinea de a da sens noul noului ui şi situa situaţi ţiil ilor or confu confuze4 ze4 %PR s;a dov doved edit it a fi un 8un 8un predi predictor ctor al perfor performa manţ nţel elor or de programare4 %PR a fost şi încă este utilizat pe scală largă în armata %arii Aritanii4 0n timpul celui de;al doilea răz8oi mondial1 %PR a fost unul din testele pe 8aza cărora erau selecţionaţi aviatorii din R"54 %"TR#:#E PR
%atricile Progresi$e "tandard 0%P" ). %PS sunt divizate în cinci seturi !"1 A1 :1 D1 şi E$ de
c6te '& pro8leme4 5iecare set începe cu o pro8lemă uşoară1 a cărei rezolvare este c6t se poate de evidentă4 Pro8lemele care urmează tratează o temă în cursul căreia rezolvarea pro8lemelor se 8azează pe argumente argumente aciziţ aciziţionate ionate cu ocazia pro8lemel pro8lemelor or anterioare1 astfel1 astfel1 progresiv progresiv1 acestea devenind din ce în ce mai dificile4 Testul este administrat într;o manieră standard şi se 8azează pe o instruire din mers4 Sunt cinci categorii de pro8leme de dificultate progresivă1 rezolvarea lor presupun6nd presupun6nd o învăţare învăţare din experienţa experienţa c6ştigată sau bînvăţar bînvăţaree potenţială`4 potenţială`4 "cest format format ciclic1 ciclic1 permite permite psiologu psiologului lui să evalueze evalueze consistenţa consistenţa intelectuală intelectuală a unei persoane de;a lungul lungul celor cinci cinci =,
linii de g6ndire4 ungimea testului este suficientă pentru ca să permită o analiză de profunzime a su8iectului4 %atricile Progresi$e Progresi$e &olorate 0%P&1. 0n acest caz1 între seturile " şi A a fost introdus un set nou
de pro8lem pro8leme1 e1 "84 "cesta "cesta a fost astfel proiectat proiectat înc6t înc6t să invest investig igeze eze cu preciz precizie ie procesele procesele intelectuale a copiilor1 persoanelor retardate mintal şi v6rstnicilor4 %aniera colorată de prezentare a testului captează atenţia1 acesta devine spontan mai interesant şi evită utilizarea unor instrucţiuni ver8ale prea numeroase4
Performanţa pe Setul "8 depinde de capacitatea su8iectului de completare a unor patterne contin continuu uu şi care se compli complică că treptat4 0n cazul cazul Setului Setului "81 "81 succesu succesull depin depinde de de capacitatea capacitatea su8iectului de a vedea figuri discrete ca întreguri spaţiale şi să aleagă acele figuri care completează desenul4 Setul A se 8azează pe sesizarea de analogii1 el identifică su8iecţii care pot sau nu să g6ndească în aceşti termeni4 :6teva pro8leme din setul A sunt de acelaşi ordin de dificultate cu pro8lemel pro8lemelee din Setul :1 D şi E din %PS4 < prezentare foarte 8un 8unăă şi în detaliu detaliu a %P: este efectuată de Nulcsar !')('$4 %atricile Progresi$e A$ansate 0%PA1. 0%PA1. %P" %P" este destin destinat at exami examinăr nării ii su8iecţ su8iecţilo ilorr cu nivel nivel
educaţ educaţio iona nall super superio ior1 r1 a căror căror scorur scorurii se situe situează ază prin printre tre prim primel elee &-X din din pop popul ulaţ aţie4 ie4 %PS evaluează rapid şi precis rapiditatea cu care operează funcţiile intelectuale4 Setul # al %PS conţine '& pro8leme şi este utilizat ca mi9loc de instruire1 ilustr6nd metoda de lucru cu %PS4 El poate fi utilizat1 cu restricţie de timp sau cu timp nelimitat pentru a o8ţine un index rapid al aptitudinilor intelectuale sau eficienţei4 Setul # poate fi urmat imediat !unii cercetători preferă să lase un interval de timp mai mare ciar o zi$ de Setul ##4 Setul ## conţine *, de pro8leme1 aran9ate într;o ordine crescătoare de dificultate4 0n funcţie de o8iectivul urmărit1 se poate calcula un indexscor de eficienţă eficienţă intelectuală4 intelect uală4
Reţinem în concluzie faptul că %PR este un test psiologic care presupune înţelegerea structurii modelului1 a Iestalt;ului1 descoperirea principiilor după care sunt aran9ate figurile din interiorul modelului şi descoperirea !evaluarea$ măsurii în care una din cele şase1 respectiv opt figuri de su8 model poate completa partea lacunară din interiorul modelului4 "cest ansam8lu de operaţii mintale corespunde factorului b 8` al lui :4 Spearman1 fiind analog conceptelor de educţie a relaţiilor şi corelatel corelatelor or44 El are în vedere facil facilităţ ităţil ilee de discr discrim imin inare are !anal !analiză iză$1 $1 de integrar integraree !sinteză !sinteză$$ şi de invenţie !varia8ilitate com8inatorie$4 Sintetiz6nd1 Nulcsar !')(-$1 nota că se poate spune că %PR examinează spiritul de o8servaţie1 capacitatea de a desprinde dintr;o structură relaţiile implicite1 capacitatea de a menţine pe plan mintal informaţiile descoperite şi aptitudinea de a opera cu ele1 în mod simultan pe mai multe planuri4 %PR deşi sunt prin definiţie de factură intelectuală1 pun în evidenţă şi trăsături dinamice1 temperamental;emoţionale şi motivaţionale ale personalităţii4
MATRICILE PROGRESIVE STANDARD MPS -atricile Progres Progresive ive 0tandard !%PS$ !%PS$ a fost pu8licat prima dată în anul ')*/1 !revizuiri ale pro8ei
au fost făcute în anii ')+( şi ')-,$1 av6nd ca fundamentare teoretică principiile neogenezei formulate de :4 Spearman4 %PS se dorea a fi o pro8ă potrivită pentru compararea oamenilor1 sau sesizarea diferenţelor individuale cu privire la capacitatea de o8servare şi claritatea g6ndirii4 Discut6 Discut6nd nd despre despre testul testul său1 J4:4 Raven Raven precizează precizează că acesta acesta nu măsoară măsoară pur şi simpl simpluu o =.
performanţă performanţă intelectuală1 intelectuală1 ci o capacitate general general de organizare organizare a bIestalt;ului bIestalt;ului`şi `şi de integrare integrare a relaţi relaţiil ilor or40n 40n mod o8işn o8işnui uit1t1 %PS este admin administr istrat at împreu împreună nă cu Scala Scala de @oca8ul oca8ular ar %ill %ill Kill Kill !S@%K$ sau orice altă scală de voca8ular consacrată cerinţelor culturale în care se utilizează testul4 Pe parcursul celui de;al doilea răz8oi mondial1 cu %PS au fost testaţi peste cca * milioane de recruţi4 Deşi prin popularitatea pe care o are a devenit o pro8ă cunoscută1 ea este şi astăzi utilizată pe scară largă4 Prezentarea %PS %PS este prezentat într;o 8roşură care conţine ,. de pagini corespunzătoare numărului de pro8leme pro8leme care tre8uie rezolvate4 5iecare 5iecare item;pro8le item;pro8lemă mă este ilustrat ilustrat pe o singură singură pagină4 pagină4 < pro8lemă pro8lemă constă dintr;un dintr;un desen a8stract1 o matrice1 matrice1 din care lipseşte lipseşte o porţiune4 porţiune4 Su8iectulu Su8iectuluii i se cere să examineze figura şi să selecteze din cele , sau / figuri de su8 matrice pe aceea care completează elementul a8sent4 5igura - ne prezintă una din matricile %PS4 5igura +4 7na din matricile %PS4 %PS este grupată în - serii formate din c6te '& itemi1 "1 A1 :1 D şi E4 5iecărei serii îi corespunde o anumită categorie sau tip de itemi;pro8lemă= Seria " sta8ilirea sta8ilirea de relaţii în structura matricii4 • Seria A analogii între perecile de figuri ale matricii4 • • Seria : scim8ări scim8ări progresive progre sive în figurile figurile matricii4 Seria D permutări1 regrupări de figuri în interiorul matricii4 • Seria E descompuneri în elemente ale figurilor matricii4 • Deşi aparent %PR conţine un singur tip de sarcini1 varietatea şi complexitatea pro8lemelor pe care le pune pune îl apropie apropie de o8iecti o8iective vele le inteli inteligen genţei ţei genera generale4 le4 Este vor8a vor8a de solic solicităr itării legate de capacitate capacitateaa de restructurare mintală a informaţiei cu determinări din sfera mo8ilităţii;rigidităţii mintale şi de transfer a informaţiei şi scemelor de g6ndire aciziţionate învăţate în timpul parcurgerii testului4 5iecare din cele cinci serii ale %PS de8utează cu o sarcină uşoară care introduce su8iectul în tipul de pro8le pro8lemă mă care va urma urma spre spre a fi rezolvat4 rezolvat4 7rmătoare 7rmătoarele le '' pro8lem pro8lemee me merg rg progresi progresivv în dificu dificultate1 ltate1 seriile1 la r6ndul lor1 prezent6nd o succesiune de dificultate gradată4 "eria A ; conţine matrici statice cu modele omogene4 Sarcina su8iectului este să exploreze
matricea şi să găsească printre cele şase figuri de su8 ea pe aceea care completează porţiunea a8sentă din matrice4 Su8iectul este pus astfel în situaţia să realizeze o analiză perceptivă de fineţe a părţilor componente ale matricii1 să efectueze operaţii de analiză1 sinteză şi comparare a părţilor lacunare ale matricii cu toate cele şase figuri;răspuns4
"eria # conţine o matrice compusă din patru elemente1 al patrulea fiind a8sent4 a itemii A' şi
A&1 părţile componente ale matricii sunt identice> la următorii itemi1 acestea diferă şi formează o structură relaţionată logic4 Sarcina su8iectului constă în a sta8ili o relaţie logică analogică între două figuri pe 8aza punctelor simetrice dintre ele4
=0
"eria & este constituită din matrici formate din nouă elemente !* x *$ cu un element lipsă4
Rezolvarea presupune descoperirea unor scim8ări progresive ale figurilor din interiorul matricii4 Sunt prezentate figuri care presupun scim8ări continue de poziţie şi modificări dinamice care determină includerea unui grad de complexitate augmentat1 at6t pe orizontală1 c6t şi pe verticală4 Sunt oferite / răspunsuri din care su8iectul tre8uie să aleagă unul4
"eriile ! (i E 4 "ceste două serii sunt compuse din c6te '& matrici fiecare4 < matrice este
construită din ) elemente1 una fiind lipsă4 Răspunsul su8iectului presupune selectarea unei figuri din din cele cele / prezentate prezentate ca varian variante te de răspun răspunss su8 fiecar fiecaree matrice4 matrice4 0eria D are pro8e care sunt proiectate pe princip principiul iul restructurării figuri figurilor lor pe plan orizontal şi vertical4 vertical4 Răspunsul Răspunsul corect înseamnă1 în acest context1 o urmărire consecutivă a figurilor şi alternarea lor în structura matricii descoperirea criteriilor criteriilor scim8ări scim8ăriii complexe4 complexe4 0n ceea ce priveşte priveşte 0eria 4 1 rezolvarea apelează la ela8orarea unor operaţii mintale de a8stractizare şi sinteză dinamică realizate la nivelul palierelor superioare ale activităţii de g6ndire4 Su8iectului i se pretinde o8servarea evoluţiei complexe1 cantitative şi calitative1 a şirurilor cinetice !dinamice$ !Nulcsar1 ')(,$4 a 8aza rezolvării unei matrici stau operaţii simple aritmetice de adunare şi scădere a elementelor din componenţa matricii4 "dministrarea şi cotarea %PS %PS poate fi administrat de la / ani1 ca pro8ă individuală sau colectivă1 cu timp nelimitat sau limitat4 :6nd se urmăreşte efectuarea unei diagnoze în scop clinic1 se recomandă administrarea pro8ei fără limit limităă de timp4 timp4 0n scopuri de selecţie selecţie profesiona profesională lă sau avizare avizare pe post etc41 este recomandată examinarea cu limită de timp4 :6nd %PS sunt utilizate fără limită de timp1 ele investigează mai mult capacitatea de o8servare şi g6ndire clară4 0n examinarea individuală1 psiolog psiologul ul poate înregistra înregistra timpul timpul de parcurgere integrală integrală a pro8ei !în general %PS este rezolvat într;un timp mediu de +.;-. minute ,. de minute este considerat un ritm de rezolvare normal$1 su8 *. de ani ritmul de rezolvare este mai rapid !*.;*- minute$4 :6nd %PS este utilizat în scop de ierarizare a su8iecţilor1 cum este cazul în selecţia profesională1 se recomandă utilizarea timpului limită de *. minute4 0ntotdeauna este indicat să comunicăm su8iecţilor timpul pe care îl au la dispoziţie pentru rezolvarea %PS4 %PS se prezintă su8iecţilor su8 forma unei 8roşuri reutiliza8ile cu cele ,. de planşe şi o foaie de răspuns pe care sunt trecute datele personale ale celui testat4 7n aspect important este acordat instrucţiunilor de rezolvare a testului4 "stfel1 psiologul tre8uie să o8ţină din partea su8iecţilor o cooperare într;o atmosferă lipsită de 2anxietatea de examen34 Pentru aceasta1 instrucţiunile vor fi prezentate clar1 clar1 examinar examinarea ea propriu;zisă propriu;zisă fiind fiind precedată de o 2introducere31 2introducere31 primele primele - matrici; matrici; exerciţiu exerciţiu !"' "-$ fiind fiind rezolvate indiv individua iduall cu su8iectul su8iectul sau în colectiv în functie functie de natura examinării4 :otarea răspunsurilor se face după o grilă acord6ndu;se ' punct pentru fiecare răspuns corect4 Puncta9ul teoretic maxim poate fi de ,. puncte4 0n cazul pro8elor cu caracter clinic se preferă cotarea şi apoi interpretarea datelor separat pentru cele - serii care compun testul4 < descriere amănunţită a procedurii de testare este prezentată de Nulcsar !')(-$4 #nterpretarea testulu tes tuluii %PS =2
:orectarea răspunsurilor o8ţinute în urma examenului psiologic cu %PS este concretizată într;o cotă sau scor 8rut şi care1 luată izolat1 nu spune nimic4
#nterpretarea cantitativă presupune operarea cu scorul sau performanţa su8iectului care este raportată la un etalon4 0n Ta8elul *4&1 Ta8elul *4* şi Ta8elul *4+1 redăm c6teva etaloane utile celor ce utilizează %PS4 Ta8elul *4& Etalon %PS Rom6nia !testare colectivă$ !adaptare după #4 Kol8an$ @6rsta cronologică !în ani$ :entile '+ '', '( '/ ') ). +) -* -* -* -, -+ (++) -. +) -& -' -. */ +& ++ +* +( +&&) *& **& +' */ '. '', &' '*' &/
&. -& +/ +& *, &+
Ta8elul *4* Etalon 8azat pe centilele &-1 -. şi (-1 rezultat din administrarea %PS cu limită de timp de +. minute minute pe o pla9ă pla9ă de varstă varstă de la &.;(. ani4 ani4 !?Y-. !?Y-. 8ăr8aţ 8ăr8aţii şi ?Y+. femei femei$$ !Raven1 !Raven1 :ourt V Raven1 ')(($4 Aăr8a Aăr8aţi 5emei :entile &. *. +. -. ,. (. &. *. +. -. ,. (. &+-4+ +*4& +'4. +'4. *(4+ &)4/ &)4/ '(4* +*4- *-4- *-4/ *-4/ *+4. *+4. &-4- ',4& -. -.4* +)4( +,4& +*4. *(4/ &-4- +(4- +*4/ +(4. +(4. +'4* +'4* *,4' &'4/ (-*4( -&4) -.4+ +/4. ++4, *)4* -&4/ -.4' -'4- +/4. +,4- **4. Ta8elul *4+ ?orme elveţi elveţiene ene pentru %PS pentru v6rstele v6rstele de &.;,&.;,- ani !Raven1 :ourt V Raven1 Raven1 ')(($ @6rsta :entile '*;&*. *+. +-. -,. ,)--+ -+ -& -. +) +( ++* ). -+ -& -. +) +( +, +* +& *) (+) +( +, ++ +& +. *( *+ *' -. ++ +& *) *( *+ *' &) &( &&*( ** *. &) &( &&& &' ') =<
'. -
*. &-
&, &*
&&&
&* &.
&' '/
&. '(
'/ '-
', '+
''*
?umele ?umele :E KK %% "D N: DD
@6rsta &/ &+*( && */ &( +* +, *&
%PS +( -+ +, *( +. && +& +. +( -.
:entil :entil (). ). -. -. '. -. ()).
Rang Rang * & & + + + * ' &
"naliza ta8elului de mai sus ne dezvăluie c6teva aspecte importante4 De pildă necesitatea utilizării unor etaloane pe v6rste este o necesitate1 %PS fiind sensi8il la acest parametru4 "şa se explică de ce1 pe locul ' s;a situat persoana cu un scor de +( puncte1 %% şi nu persoanele cu performanţe mai mari4 "poi1 deşi unii autori au preferat utilizarea coeficientului de inteligenţă1 acesta nu este operaţional mai ales în deciziile cu caracter organizaţional> el funcţionează doar în psiodiagnoza infantilă4 Desigur1 un psiolog se confruntă frecvent cu solicitarea su8iecţilor de a li se comunica rezultatul testării psiologice4 0n cazul %PS se recomandă apelarea la încadrarea su8iectului într; un sistem pe cinci nivele nivele !Nulcsar1 ')(,$4 ?ivelu ?ivelull #
#
?ivelu ?ivelull ##
##
?ivelu ?ivelull ###
## ## ###
?ivelu ?ivelull
### ### ###; ###; #@
I$*5+%8 I$*5+%85$; 5$;44 6#)5r% 6#)5r%(r (r444 Perfo Perform rman anţa ţa su8 su8iectu iectulu luii rapo raporta rtată tă la performanţa performanţa medie medie a grupului grupului respective respective de v6rstă din care face parte1 atinge sau depăşeşte centilul )-4 I$*5+%8 I$* 5+%85$ 5$;4 '5(6#) '5( 6#)r( r( 5'%5% 5'% 5%4 Perfor Performa manţ nţaa ating atingee sau depăş depăşeşt eştee centilul (-4 Perfo Perform rman anţa ţa ati atinge nge sau sau depăş depăşeş eşte te cent centiilul lul ).4 ).4 I$*5+%85$;4 '5 $%&5+ 5'%#4 Performanţa se situează între centilele &-;(Perfo Perform rman anţa ţa dep depăş ăşeş eşte te cent centiilul -.4 -.4 Perfo Perform rman anţa ţa se se sit situe ueaz azăă su8 su8 cent centiilul -.4 -.4 I$*5 I$ *5+%+%85 85$$;4 6# 6# 5'% 5'%554 Performanţa nu depăşeşte centilul &-4 ==
?ivelu ?ivelull
#@; #@; @
Perfo Perform rman anţa ţa nu nu ddep epăş ăşeş eşte te cen centi tilu lull '.4 '.4 D5!% D5 !%9% 9%5$ 5$ ;4 %$* % $*(+ (+ 44 Performanţa nu depăşeşte centilul -4
4 7n aspect pe care tre8uie să;l avem în vedere în rezolvarea itemilor %PS este raportul dintre soluţiile corecte şi cele greşite4 ?umărul alegerilor greşite este proporţional cu al răspunsurilor corecte4 Persoanele cu performanţe reduse au1 în mod o8işnuit1 un procent mai mare de rezolvări prin gicire1 gicire1 comparativ comparativ cu su8ie su8iecţii cţii care au performanţe performanţe ridicate4 ridicate4 "cesta "cesta este motivul motivul pentru care un scor general scăzut este mai puţin valid şi fidel dec6t unul ridicat4 Pentru corecţii au fost construite ta8ele speciale care însă sunt utilizate destul de rar1 diferenţele de puncta9e fiind mici4 < extensie privind utilizarea sistemului de corecţii ne este prezentată de Nulcsar !')(,$4 Inter!retarea Inter!retarea calitativ# a -P0
#nterpretarea calitativă a %PS este utilă mai ales în acţiuni de psiodiagnoză clinică4 "plicaţiile organizaţionale pe linia psiologiei psiologiei sănătăţii încep să utilizeze tot mai mult analiza calitativă în utilizarea %PS şi a altor teste psiologice1 aceasta datorită caracterului său axat preponderent pe individ4
=>
MANUALE TESTE TESTUL BONNARDEL <0 B" <0 #4 Prezentarea testului Testul A4 -* este o pro8ă never8ală colectivă pentru măsurarea inteligenţei inteligenţei generale1 fiind fiind puternic puternic saturat în factor MgM4 0n constucţi c onstucţiaa sa s;a pus accentul pe capacitatea de surprindere surprindere a aspectului dinamic al inteligenţei4 "ceasta1 datorită faptului că multe profesii sunt condiţionate în practicarea lor de exercitarea exercitarea unu unuii dinami dinamism sm intelectual intelectual prezent în rezolvarea rezolvarea pro8lemelo pro8lemelorr cotidiene4 Testul se pretează la a fi aplicat în licee de specialitate1 de cultură generală1 în universităţi1 la personalul industrial cu pregătire medie şi superioară cu scopul diagnosticării potenţialul potenţialului ui intelectua intelectual4l4 Pentru a fi sensi8il la diferite nivele de pregătire şcolară şi profesională1 itemii testului au fost gradaţi după nivelul lor de dificultate fiind dispuşi gradat1 de la itemi uşori spre cei dificili4 Deoarece testul A4 -* poate primi o largă aplica8ilitate în mediul industrial s;a avut în vedere timpul de examinare în sensul reducerii aplicării la '- minute !testul poate fi administrat şi fără limit imităă de timp timp$4 $4 0n felu felull acesta1 acesta1 A4 -* este este un test test operat operativ iv11 nu o8o o8oseş seşte te su8i su8iecţ ecţii ii44 Pentru Pentru examinator examinator sarcina sarcina este uşurată1 corectarea efectu6ndu;se cu a9utorul unei unei grile grile în maximu maximum m* minute4 ##4 Descrierea testului Testul A4 -* are formatul unui caiet care conţine ,- pro8leme su8 formă de serii de figuri4 Primii - itemi sunt utilizaţi ca exemplificare1 prin intermediul lor1 su8iecţii sunt instruiţi privitor la modul de rezolvare şi principiile care stau la 8aza soluţionării pro8lemelor cuprinse în test4 5iecare pro8ă elementară din test este alcătuită din două grupe de figuri aşezate pe aceeaşi linie !fig4 '$4 Primele * figuri din partea st6ngă reprezintă Mseria;pro8lemăM> următoarele , figuri1 din partea dreaptă1 constituie Mseria;răspunsM4 Su8iectul tre8uie să studieze seria;pro8lemă1 să găsească regula care stă la 8aza construcţiei ei şi să aleagă din cele , figuri ale seriei;răspuns figura cu care în mod logic ar tre8ui să continue seria;pro8lemă4 Pe foaia de răspuns1 în dreptul numărului pro8lemei de care se ocupă1 su8iectul notează cifra care corespunde figurii alese din seria de , figuri4 5iecărei figuri din serie îi corespunde o cifră aşezată su8 figură4 Seria
?o
x
x
x
x
x
x
x
Răspunsul ales
x
x
x
x
x
x
=?
x
x
x
x x
x x
' 5ig4 ' ; #tem din testul A4 -*
&
x
x
x
*
###4 #nstucţiuni pentru administrare administrare şi şi cotare cota re Pentru notarea răspunsurilor există foi de răspuns speciale sau pot fi utilizate cartelele preperforate de tipul tipul E"Q;Q;o(;:4 7tilizarea foilor de răspuns Examinatorul distri8uie 8roşura cu pro8ele în interiorul căreia se găseşte şi foaia de răspuns4 #nstrucţia MScoateţi MScoa teţi din caiet foaia de răspuns şi încideţi încideţi apoi caietul4 Scrieţi numele numele şi prenumele prenumele pe foaia foaia de răspuns la la locul locul indicatM4 indicatM4 !Se lasă T#%P ?E:ES"R pentru ?
; MDacă nu puteţi rezolva o pro8lemă1 treceţi la următoarea4 < veţi putea relua ulteriorM4 ; Mucraţi c6t mai repede posi8ilM4 ; Ma terminarea pro8lemelor de pe o pagină1 nu vă opriţi şi treceţi la următoareaM4 ; M"veţi la dispoziţie '- minuteM4 ; M"cum întoarceţi foaia de răspuns şi descideţi 8roşura la pagina următoare4 0ncepeţi ]M !Se pune în funcţiune cronometrul$4 După '- minute= M
* + & * * & & + -
?o ', '( '/ ') &. &' && &* &+ &-
+ ' * , * + + -
?o &, &( &/ &) *. *' *& ** *+ *-
* , & + ' ' , ' +
?o *, *( */ *) +. +' +& +* ++ +-
* + * ' + * & ' , &
Ta8el ' ?o +, , +( +/ , +) -. -' & -& * -* * -+ -+
?o -, -( -/ -) ,. ,' ,& ,* ,+ ,-
, + + & , * & ' + -
7tilizarea cartelelor E"P;Q;o(;: Examinatorul dstri8uie 8roşurile în care se găseşte o cartelă perforată4 Se mai distri8uie un dispozitiv pe care se fixează cartela şi un creion cu v6rf metalic4 Se cere su8iecţilor să completeze datele de pe cartelă cu creionul sau stiloul şi să fixeze cartela pe dispozitivul de perforare4 Se aşteaptă ca toţi su8iecţii să termine operaţia de pregătire4 #nstrucţiunile de rezolvare a pro8lemelor testului sunt identice cu cele expuse mai sus4 Se va explica în plus modul de marcare a răspunsului corect4 De exmplu1 pentru pro8lema ' se va indica= M:u a9utorul creionului pe care;l aveţi tre8uie să faceţi o perforaţie pe cartelă la căsuţa & din prima coloană4 5iecare coloană are notată în partea de sus numărul pro8lemei !seriei$M4 !Este necesar să se arate concret c oncret procedura de perforare$4 ; M5iţi foarte atenţi ca răspunsul pe care;l daţi să corespundă numărului pro8lemei !seriei$ de care vă ocupaţiM4 oc upaţiM4 ; M@ M@erif erificaţ icaţii întotdeauna întotdeauna înaint înaintea ea perforării perforării corespondenţa corespondenţa între între num numărul ărul coloane c oloaneii şi al pro8lemei pro8lemei de care vă ocupaţiM4 ; MDacă totuşi faceţi o greşeală1 încercuiţi căsuţa perforată greşit cu a9utorul unui creion şi perforaţi răspunsul răspunsul pe care îlîl consideraţi consideraţi corectM4 >1
!0n continuare instrucţia este identică cu aceea de la utilizarea foilor de răspuns$4 :otarea Pentru cotare se utilizează calculatorul ? o dovadă în plus că testul A4-* conţine într;o mai mică măsură elemente legate de operarea cu reprezentări spaţiale4 Performanţa medie la test este de *-1.. cu o a8atere standard de )1)'4 Date suplimentare au fost reliefate în urma analizei factoriale4 Examin6nd numai saturaţiile din primul factor1 se o8servă că testul A4-* se situează printre pro8ele cu saturaţia cea mai pronunţată= pronunţată= 5actorul # D4 +/ .1()'/ A 4'.' .1(/+. A4 -* .1(,)( D4 (. .1(-(* A4 &. .1(&') %4P4 .1,-/' A4 && ;.1+,.' 5actorul # explică -'1.. X din varianţa 8ateriei4 >,
0n ceea ce priveşte validitatea pentru reuşita şcolară1 A4 -* corelează semnificativ cu media anuală la fizică !.1 *.//$ şi cimie !.1&'--$4 Testul A4 -* a fost cuprins în 8ateria de teste pentru selecţia elevilor liceului pentru infor informat matică ică din din :lu9 :lu9;?apo ;?apoca ca !?Y'.)$4 !?Y'.)$4 0n componen componenţa ţa acestei acestei 8aterii 8aterii au intrat intrat şapte şapte teste= Su8stituţie de litere cu cifre1 Domino (. 1 A4 -*1 #ntuiţie tenică1 Relaţiii spaţiale1 Raţionament a8stract şi "ptitudini de calcul4 Redăm mai 9os matricea intercorelaţiilor testelor cuprinse în 8aterie=
T56*5 Su8stituţie Domino (. A4 -* #ntuiţie tenică Relaţii spaţiale Raţionament a8stract
' & * + ,
"ptitudini de ca calcul
(
'
&
*
+
-
,
(
.1*', .1*/, .1.(.1&&.1&*,
.1-(/ .1+*/ .1+)/ .1+/) .1-+. .1--, .1+,/ .1-+* .1-', .1+) , .1')- .1&), .1&.+ .1*+& .1+' .
.1+&'
@alorile coeficienţilor de corelaţie sunt cuprinse între .1.(- şi .1-(/4 :el mai ridicat coeficient de intercorelaţie este între testele Domino şi A4 -* !.1-(/$1 teste care în 8aterie figurează ca pro8e de inteligenţă never8ală4 :orelaţiile ridicate cu testele Relaţii spaţiale şi Raţionament a8stract ne conduc spre aprecierea că testul A4 -* conţine elemente de raţionament spaţial4 Performanţa medie a elevilor liceului pentru informatică la testul A4 -* este de *,1'* cu o a8atere standard de -1('4 Referitor la capacitatea predictivă a testulu tes tului1i1 corelaţia performanţelor performanţelor la testul A4 -* cu rezultatele şcolare1 validitatea pro8ei1 este de .1+++ !criteriul l;a constituit media generală o8ţinută la materiile de specialitate$4 Testul A4 -* a fost utilizat de noi şi în selecţia operatorilor la cursurile de formare profesiona profesională lă pentru operarea la maşin maşinii de facturat şi conta8iliz conta8ilizat at 5E#Q 5: '- şi 5: *.1 curs organizat de :entrul Teritorial de :alcul Electronic din :lu9;?apoca4 0n acest context1 A4 -* a intrat în structura 8ateriei de teste alături de testele D4 (.1 A4 '.'1 "tenţie distri8utivă ; Praga1 "tenţie susţinută ritmul impus lent rapid şi Pursuitmetrul Nelvin4 :orelaţiile cotelor o8ţinute la testul A4 -* cu cele ale pro8elor amintite sunt următoarele= D4 (.44444444444444444444444444444444444444444444444444. (.44444444444444444444444444444444444444444444444444.1,*1,*A4'.'4444444444444444444444444444444444444444444444444.1*)+ "tenţie "tenţie distri8uti distri8utivă vă ; Praga444444444 Praga444 444444444444 444444444.1*/+ 444.1*/+ "tenţie "tenţie susţinută susţinută ritm R4444444444444 R4444444 4444444444.1**. 4444.1**. Pursuitmetrul Pursuitmetrul Nelvi Nelvin444444444 n444444444444444 444444444444 444444444444 4444444.1'') 4.1'') Ci în acest caz1 A4 -* corelează puternic semnificativ cu testul D4 (. !.1,*-$4 Este un indi indici ciuu evid eviden entt al faptu faptulu luii că pro8a pro8a vizea vizează ză posi8 posi8iilitat litatea ea de diag diagno nost stica icare re a inte inteli lige genţ nţei ei44 Performanţa medie a lotului de su8iecţi este de &'1-,1 cu o a8atere standard de (1',4 @6rsta su8iecţilor este de &(1-*1 a8aterea standard fiind de ,1-/ !?Y)($4 :6nd se utilizează drept criteriu media finală curs1 validitatea testului este de .1&&(4 :6nd criteriul l;a constituit numai performanţa la examenul practic1 coeficientul de validitate a crescut la .1*.&1 validitate puternic semnificativă !PY.1.'$4 >.
Se cuvine să facem unele aprecieri referitor la utilitatea practică a testului A4 -*1 totodată să sugerăm c6teva aspecte care ar putea fi supuse unei activităţi de cercetare4 Rezultă din cercetările anterior relatate că testul A4 -* este un instrument util1 at6t psiolog psiologulu uluii industri industrial1 al1 c6t şi celui celui şcolar1 şcolar1 fiind fiind o pro8ă funcţion funcţională ală şi operativă în examin examinare4 are4 "stfel1 în munca de orientare şcolară şi profesională1 prin A4 -* se poate pune în evidenţă într;un timp relativ scurt nivelul dezvoltării intelectuale1 al inteligenţei never8ale a su8iecţilor4 5ireşte în acest context se impune efectuarea unei munci de etalonare pe v6rste1 lucru încă nerealizat la noi în ţară4 :a instrument de selecţie şcolară şi profesională1 testul A4 -* s;a dovedit a fi clasat şi valid în situaţii variate1 unele fiind amintite în prezentarea de faţă4 Ci aici însă este necesară extinderea studiilor de validare la un număr mai mare de profesii4 ?u putem trece cu vederea unele unele limi limite te ale testului A4 -*1 limi limite te care pot fi surmontate prin intensi intensifi ficarea carea acţiuni acţiuniii de studiere studiere a acestui test4 < carenţă în acest sens este a8senţa a8senţa unei informaţii suficiente legate de construcţia lui şi pe care autorul a omis să o furnizeze în manualul testului4 "stfel1 nu sunt relatate studiile privitor la fidelitatea pro8ei1 la tipurile de itemi cuprinşi în test !modul în care sunt grupaţi în funcţie de tipul de raţionament pe care îl solicită$4 "naliza de item ar fi necesar să fie prezentată pentru a vedea totuşi în ce măsură întradevăr se respectă princip principiul iul dificul dificultăţii tăţii cresc6nde de care autorul aminteşte aminteşte în manualu manualull testului4 testului4 0n acest sens1 considerăm că o cotare ponderată a pro8ei ar oferi un indice de diferenţiere a su8iecţilor mult mai mare4 !< încercare de ponderare pondera re este descrisă desc risă în Auletinul de informaţii informaţii E4 "4 P4 P4 ')(,$4 Testul A4 -*1 aşa cum se prezintă în momentul de faţă1 este o pro8ă de inteligenţă generală1 axată pe elemente never8ale1 eficace într;un examen psiologic rapid în care dorim să cunoaştem într;o formă generală ceva despre potenţialul individual al unui individ4 Testul va c6ştiga mult în valoare diagnostică prin accentuarea analizei clinice care să ofere posi8ilitatea urmăririi su8iectului pe parcursul rezolvării pro8ei1 a strategiilor de g6ndire implicate în rezolvarea diverşilor itemi4 Desigur aceasta este o pro8lemă de viitor care tre8uie soluţionată4 Etalonarea testului A4 -* s;a făcut pe o populaţie şcolară !elevi din şcoli profesionale$ şi de asemenea profesionişti de diferite categorii4
"nul # .;'. '';&& &';&* &+;&( &/;*' *&;**,;*/ *);+' +&;++ +-;+( +/;,.
"nul ## .;'/ ');&& &*;&( &/;*& **;*, *(;*) +.;+& +*;++,;+/ +);-& -*;,.
Ta8elul &
Stanine "nalişti;programatori ' .;&, & &(;*. * *';** + *+;*( */;+. , +';++ ( +-;+/ / +);-& ) -*;,.
>0
? %edia
&(' *&1,, )1'+
&,' */1)) +1,+
? %edia
). *,1(+ (1./
Studiile întreprinse pe populaţie rom6nească au permis ela8oarea unor etaloane utiliza8ile de catre psiologii şcolari şi cei care activează în industrie ocup6ndu;se de selecţia pentru cursuri cursurile le de formare formare profesio profesional nalăă !ta8el !ta8el *$4 %enţio %enţionăm năm că etaloane etaloanele le pe care le oferi oferim m sunt sunt speci specifi fice ce domeni domeniil ilor or de activi activitate tate indi indicate4 cate4 7tili 7tilizarea zarea lor ca 8ază 8ază de referi referinţă nţă în aprecierea aprecierea performanţelor performanţelor la testul A4 -* pentru alt c6mp de activitate activitate este posi8il posi8il num numai ai cu valoare valoare orientativă4
>2
Ta8el +
Etaloane ale testului A4 -* pe populaţie de origine rom6nă4 Sta; nine
iceul de informa; tică !'/ ani$
iceul energetic !',;'( ani$
*. !v6rsta medie &(1- ani$
' & * + , ( / )
.;&& &*;&( &/;*. *';++ *-;*/ *);+. +';+* ++;+, +(;,. ? &++ %e; */1+& dia
,1/&
:urs postlice; al de a9u; tori tori pro; pro; grama; tori !v6rsta medie &( ani$
:urs Sta; postuni; nin versitar e de ana; ana; lişti; pro; grama; tori !v6rsta medie &(1&ani$
.;'( '/;&& &*;&/ &);*& **;*( */;+& +*;+( +/;-& -*;,. '., *+1)'
.;'' '&;'* '+;'( '/;&. &';&* &+;&( &/;*' *&;**,;,. '.& &'1/)
.;) '.;'* '+;', '(;&. &';&+ &-;&/ &);*& **;*) +.;,. &)( &&1/)
.;') &.;&& &*;&( &/;*. *';**,;+. +';++ +-;+( +/;,. '** **1**
)1)*
,1&-
/1..
/1&+
' & * + , ( / )
Procenta9e Procenta9e Teoretice :umulate
+1. ,1, '&1' '(1')1, '(1'&1' ,1, +1.
A#A#
><
+1. '.1, &&1( +.1& -)1/ ((1* /)1+ ),1. '..1.
TESTUL DOMINO >1 D" >1K Pr535$*(r5( Pr535$*(r5( *56*#+#% Testul D4 (. a fost construit pornindu;se de la testul D4 +/ av6nd ca o8iectiv măsurarea inteligenţei inteligenţei generale never8ale4 Testul D4 (. se poate administra individual sau colectiv4 a fel ca D4 +/1 acest test cuprinde + exemple şi ++ itemi4 Regulile după care sunt construiţi itemii sunt aceleaşi ca la D4 +/1 cu specificarea că la D4 +/ pro8lemele sunt gradate într;un mod mai sistematic1 principiile de rezolvare fiind com8inate în cadrul pro8lemelor1 îngreun6nd rezolvarea pro8ei de către su8iect4 D4 (. este forma paralelă a testului D4 +/1 acest lucru presupune ca mediile şi a8aterile standard să fie aproximativ identice1 intercorelaţia lor să fie foarte apropiată de ' şi asemănătoare c6nd sunt corelate cu alte teste4 Ci validitatea celor două teste va tre8ui să fie similară4 :onstruit după &. de ani de la lansarea testului D4 +/1 D4 (. realizează un paralelism consrtuctiv riguros4 Ecivalenţa constatată de;a lungul studiilor franceze conduce la aprecierea că testul D4 (. va găsi un c6mp de aplicare cel puţin la fel de 8ogat şi important ca şi testul D4+/4 El poate constitui constitui un auxili auxiliar ar preţios al testului D4 +/ care este prea cunoscut şi de asemenea asemenea va reprezenta un mod eficient de confirmare sau verificare a rezultatelor o8ţinute cu a9utorul lui D4 +/4 #4 :onstrucţia testului 0n primul r6nd a fost studiat algoritmul de rezolvare al fiecărui item din test4 După ce s;au ales noile structuri pentru forma de prezentare1 conserv6nd însă principiul de reprezentare prin dominouri1 au fost create /* de pro8leme4 0ntr;o primă experimentare1 Q '1 făcută pe ,.. su8iecţi apaţin6nd unui grup de nivel socio; cultural variat1 s;au experimentat cele /* pro8leme noi1 fără limită de timp1 amestec6ndu;le însă în mod sistematic şi cu cele ++ pro8leme ale lui D4 +/4 Pentru acesta s;au constituit , caiete cuprinz6nd &. itemi din cei ++ ai testului D4 +/1 restul fiind din cei /* nou creaţi4 5iecare caiet era de o dificultatea medie care tre8uia să fie identică cu celelalte1 forma de prezentare şi tipurile de algoritmi de rezolvare au fost reprezentate aproximativ în acelaşi fel4 a începutul pro8ei figurau întotdeauna pro8leme mai uşoare cu scopul de a uşura integrarea su8iecţilor în pro8ă4 De asemenea paginile 8roşurilor erau alternate pentru ca rezolvarea pro8lemelor să fie efectuată în condiţ condiţii ii de antrenam antrenament ent !înv !învăţare ăţare$$ şi efort efort relativ relativ egal> egal> desigu desigur1 r1 lu6nd lu6ndu;se u;se în consi considerar deraree un eşantio eşantionn sufi sufici cient ent de ma mare4 re4 #nstructa #nstructa9ul 9ul su8iecţ su8iecţil ilor or se efectua efectua pe , exemp exemple le care conţin conţineau eau reprezentate legile şi structurile algoritmice pe care su8iecţii le vor înt6lni pe parcursul rezolvării pro8lemelor pro8lemelor din din test4 "naliza de item care a urmat experimentarea amintită a urmărit găsirea printre cei /* itemi luaţi în discuţie1 corespondenţi1 din punctul de vedere al dificultăţii1 cu fiecare din cei ++ itemi ai testului D4 +/4 "stfel1 din ,. itemi care s;a constatat că sunt ecivalenţi cu itemii testului D4 +/1 au fost selecţionaţi ++ care au constituit tema celei de a doua experimentări1 Q &4 0n acest nou context experimental1 cei ++ itemi au fost grupaţi în mai multe serii1 fiecare conţin6nd itemi în care structura dominourilor este aceeaşi dar dificultatea în rezolvare creşte progresiv4 progresiv4 "stfel1 "stfel1 cu toate toa te că fiecare item al acestei versiun versiunii a testulu tes tuluii avea un corespondent în D4 +/1 totuşi locul itemilor de aceeaşi dificultate diferă de la un test la altul4 >=
"l doilea experiment1 Q &1 a cuprins &'- su8iecţi1 elevi ai ultimelor două clase de liceu> fiecărui su8iect i s;au administrat administrat cele două forme= D4+/ şi versiunea provizorie1 AQ &4 Pentru a 8alansa 8alansa efectele efectele unei unei învăţări învăţări11 ordinea de admin administrare istrare a fost alternată4 Su8iecţi Su8iecţilor lor li s;a admin administrat istrat şi un test ver8al M:uvinte eficaceM din MAateria factorială ,*M4 :alculele s;au efectuat pe ''' su8iecţi !,* 8ăieţi şi +/ fete$1 care au rezolvat iniţial AQ & şi apoi D4 +/ şi ''* su8iecţi !,. 8ăieţi şi -* fete$ pentru care ordinea de testare a fost D4 +/1 AQ &4 :orelaţiile o8ţinute între între D4 +/1 AQ& şi M:uvinte eficaceM sunt sunt date în în ta8elul '4 Rezultatele presupun următoarele precizări= a$ #ntercorelaţiile celor două teste D4 +/ şi AQ & cu testul M:uvinte eficaceM au valori învecinate> 8$ :orelaţiile :orelaţiile dintre dintre D4 +/ şi AQ & ar indica indica necesitatea revizuirii versiunii versiunii AQ & cu scopul ma9orării coeficientului de corelaţie4 De fapt1 omogenitatea eşantionului utilizat se pare că nu poate fi răspunzătoare răspunzătoare dac6t parţial de corelaţiil corelaţiilee relativ relativ scăzute4 Ta8elul ' Prima pro8ă D4 +/
:uvinte eficace .1'/
AQ&
.1&'
" doua pro8ă AQ& .1,/ D4+/ .1,(
0n consecinţă s;a reluat analiza fiecărui item1 compararea itemului considerat ca fiind corespunzător cu cel din experimentarea Q '4 "ceasta a dat posi8ilitatea ca în funcţie de gradul de dificultate itemul sa;şi ocupe locul potrivit în test4 Dorindu;se conservarea structurii generale a testului1 în serii constituirea fiecăruia dintre itemi în aceeşi formă de prezentare1 a fost necesară su8stituirea c6torva itemi din versiunea AQ & cu alţi itemi aleşi dintre cei care aveau un corespondent în testul D4 +/1 dar au fost a8andonaţi c6nd s;a constituit această versiune4 < a treia experimentare a pus în 9oc itemii nou incluşi4 0n urma acestei analize de itemi şi ţin6nd cont de corelaţia !r punct 8iserial$ între reuşita fiecărui item şi cota totală la D4+/1 '' itemi au fost selecţionaţi selecţionaţi pentru înlocui înlocuirea rea a '' itemi itemi din versiu versiunea nea AQ &4 @ersiunea definitivă de ++ itemi a fost sta8ilită1 constituind testul D4 (.4 ##4 :aracteristicile :ara cteristicile psiometrice psiometrice ale testului D4 (. şi controlul ecivalenţei ecivalenţei cu D4 +/ 5idelitatea 5idelitatea calculată prin metoda în9umătăţirii !split;alf$ între totalul itemilor pari şi impari !r corectat corectat prin prin form formul ulaa Spear Spearma man; n;Aro AroLn$ Ln$ este este de .1).4 .1).4 :alc :alcul ulel elee au fost fost efect efectuate uate pe protocoalele a &-. su8iecţ su8iecţi4i4 Ecivalenţa lui D4(. cu D4 +/ 0ntr;un prim studiu asupra a aproximativ *.. su8iecţi au fost administrate într;o ordine de prezentare alternativă1 alternativă1 cele cele două teste4 Studiul s;a desfăşurat pe două categorii de su8iecţi= >>
"= fete din ultimele clase de liceu> A= 8ăieţi cu nivel de pregătire ecivalent şcolii generale4 S;a avut gri9ă ca la administrarea testelor1 de fiecare dată1 să se distri8uie alternativ un D4 +/ şi un D4(.1 astfel înc6t să se poată considera ecivalente grupele de su8iecţi examinaţi1 din punct de vedere vedere al nivel nivelulu ului4i4 :6ţiva su8iecţi au fost examinaţi cu cele doua teste pe parcursul a două şedinţe diferite1 într;un interval de '- zile p6nă la * săptăm6ni4 0n ta8elul & se prezintă caracteristicile fiecărui grup= Ta8elul & Irupele experimentale Pro8ele adminis; adminis; :ategorii :atego rii de su8iecţi Irupul trate trat e si ordinea " A Total de examinare examinare ' '$ D4 +/ ,( '. (( &$ D4 (. & D4 +/ '-) (+ * '$ D4 (. ,'' (, &$ D4 +/ + D4 (. '* -) (& Total ',. '*) &)) '4 :ompararea celor două teste Se consideră rezultatele grupelor ' şi & pentru D4 +/ şi * şi + pentru D4 (.4 Prima dată se au în vedere su8iecţii "1 apoi A şi în final totalul4 Ta8elul * :ompararea lui D4 +/ şi D4 (. !primele examinări$ Su8iecţi " Su8iecţi A Total
D4 +/ /& &)1+, -1', ,) &'1., /1'& '-' &-1,+ (1)/
Efective !?$ %edii "8ateri standard Efective !?$ %edii "8ateri standard Efective !?$ %edii "8ateri standard
D4 (. (/ &/1)) +1*. (. ')1)/ -1-. '+/ &+1(& ,1(.
Din examinarea diferenţelor între cele două medii se poate reţine că D4 (. tinde să fie puţin mai dificil dificil dec6t D4 +/4 Totuşi1 diferenţele1 apreciate prin intermediul intermediul testului t al lui lui Student1 nu sunt semnificative4 &4 :ompararea celor două teste în funcţie de ordinea de administrare >?
0n acest aces t studiu s tudiu au fost cuprinşi c uprinşi numai numai su8iecţii su8iecţii din lotul "4 Rezultatele o8ţinute din compararea grupelor ' şi * a su8iecţilor din lotul "1 figurează în ta8elul +4 Ta8elul + @alori
Irupul ' !? !?Y,($ ;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;; D4+/ D4 (. !a$ !8$ %edia *.1.' j *.1,+ "8aterea +1// j +1() standard j
Irupul * !?Y,-$ ;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;; D4 (. D4 +/ !a$ !8$ &)1*& j *+1&, +1*) j -1.* j
0n cazul grupului * învăţarea a adus un c6ştig de - puncte1 în timp ce în cazul grupului ' nu apare acest efect4 Pentru D4 +/ c6ştigul rezultat în urma învăţării este de - puncte> pentru D4 (. el este de aproape ' punct4 ?umai ?umai c6nd testul D4 +/ este admini administrat strat după D4 (.1 diferenţele diferenţele sunt sunt semni semnifi ficative cative !la !la pragul de de .1.'$4 "ceste rezultate au condus la realizarea unei noi experienţe în care su8iecţii să fie examinaţi înt6i cu D4 +/1 apoi cu D4 (.4 Studiul a fost realizat pe &-. su8iecţi cu următoarele caracteristici= Ta8elul ,( fete ete di din ult ultiimii an ani de de liliceu ceu !') !') ani$ ani$ '-. 8ăieţi eţi din învăţă ăţăm6ntu ntul secun cundar
Din car caree +' +' fifiloso losoffie '/ ştiinţe experimentale / matematici elementare din car care &) &) în clasa ( *. în clasa / &/ în clasa # && în clasa ## *' în clasa ###
** 8ăieţi la nivelul clasei a ,;a Examinarea s;a dsfăşurat în două etape la un interval de o săptăm6nă4 0n aceste condiţii1 coeficientul de corelaţie între rezultatele la cele două teste paralele este de .1()4 @alorile caracteristice o8ţinute sunt redate în ta8elul ,4
>@
Ta8elul , 1 @alori %edii "8aterea standard
D4 +/ !a$ &,1*. ,1-,
D4 (. !8$ &(1'& ,1-/
Diferenţa între medii este aproape asemănătoare cu experimentul precedent1 dar ţin6nd seama de efectivul mai mare1 ea este semnificativă !t Y *1*'> P Y .1.'$4 Studiul testului D4 (. c6nd timpul de administrare este de &. minute a &'( su8iecţi au fost cunoscute performanţele după &. minute de examinare prin scim8area creioanelor la &. minute de la începerea testării4 Ta8elul ( @alori %edii "8aterea standard
D4 +/1 în &- de minute !a$ !a$ D4 (.1 (.1 în în &. &. de de mi minute nute !8$ !8$ &(1&, &(1', -1)/ -1,+
"cest ultim ta8el arată ecivalenţa rezultatelor la cele două teste c6nd D4 +/ este administrat primul !a$1 timp de &- minute şi D4 (. este administrat după el !8$1 cu timp de &. minute4 ?u s;a putut reţine soluţi soluţiaa unei etalonăr etalonării a lui D4 (. pentru sistemu sistemull de admin administrare istrare de &. minute1 minute1 deoarece deoare ce a fost mai puţin discriminativ discriminativ44 ###4 #nstrucţiuni pentru administrare şi cotare "dministrare M @eţi efectua o pro8ă în care va tre8ui să studiaţi figuri care reprezintă dominouri> dar vă atrag atenţia că activitatea pe care o veţi face n;are nimic comun cu 9ocul de domino4 5iecare veţi primi un caiet cu figuri ca acesta !SE "R"Th$ şi o foaie de răspunsuri ca aceasta !SE "R"Th$4 @ă previn că nu tre8uie să scrieţi nimic şi nici să faceţi vreun semn pe caiet4 Păstraţi;l înaintea voastră fără să;l atingeţi p6nă nu vă dau instrucţiunile necesareM4 !Se distri8uie caietele şi foile de răspunsuri$4 M :ompletaţi datele personale înscrise în capul foii4 Puneţi acum caietul înaintea voastră şi foaia de răspuns de o parte4 Descideţi caietele la prima pagină şi să citim împreună instrucţiunile care vă sunt date în partea de sus a pagini paginii= i= 5iecare desen reprezintă un grup de dominouri4 ?umărul ?umărul de puncte pe fiecare fiecare 9umătate 9umătate de domino domino poate varia de la la . la ,4 Priviţi Priviţi fiecare fiecare grup şi căutaţi valoarea dominoului care lipseşte4 Scrieţi pe foaia de răspuns cifrele corespunzătoare acestui domino4 @eţi înţelege mai 8ine rezolv6nd cele patru exemple1 care figurează pe această primă pagină4 pagină4 Ele sunt desenate desenate pe litere litere "1 "1 A1 :1 D4 ?1
Remarcaţi mai înainte că în fiecare grup de dominouri există un domino care a fost desenat din linii întrerupte4 Pe acest domino nu avem nimic de remarcat şi în consecinţă desenul este incomplet4 %unca dumneavoastră constă în a căuta dominoul ce va tre8ui pus în locul celui ce este gol pentru ca ansam8lul să fie complet şi corect4 Să facem împreună aceste exemple pentru a vă exersa4 E x e m p l u l "4 ; :e valoare tre8uie t re8uie să ai8ă dominoul dominoul gol B !5aceţi să răspundă$ Da1 , sus şi 9osM4 0n caz că su8iecţii ştiu însemnăm cu 4 0n caz că su8iecţii nu ştiu dăm următoarea explicaţie= M Priviţi1 poziţia dominourilor este în mod alternativ orizontală şi verticală41 Toate sunt dominouri du8le şi au valori ce se succed în mod regulat= '1 &1 *1 +1 -4 :e valoare urmează după - B !5aceţi să răspundă$4 Da ,4 Dominoul gol va tre8ui să ai8ă cifra , în fiecare 9umătate4 Pentru a indica răspunsul dat tre8uie să folosiţi foaia dumneavoastră de răspunsuri4 ocul rezervat exemplelor a fost situat în coloana st6ngă1 sus4 0nscrieţi deci pentru exemplul " dominoul desenat puţin mai gros dec6t celelalte1 cu linii întrerupte1 cifra , sus şi cifra , 9os4 "tenţiune1 nu tre8uie să desenaţi punctele dominoului1 ci să înscrieţi răspunsurile în :#5REM4 !:irculaţi şi verificaţi4 :orectaţi erorile4 $ E x e m p l u l A4 M Răspunsul corect corec t aici este 444 44 4 !5aceţi să răspundă$1 Da , sus şi şi . 9os 9os M4 0n caz că su8iecţii ştiu însemnăm cu 4 0n caz că su8iecţii nu ştiu dăm următoarea explicaţie= M "ceste dominouri au toate1 ori sus1 ori 9os1 o 9umătate care nu are nici un punct şi în 9umătatea 9umătatea cealaltă numărul numărul de puncte creşte în mod regulat= regulat= '1 &1 *1 +1 -4 :e valoare urmează urmează după - B M !ăsăm să răspundă$4 Da1 , 4 Răspunsul 8un va fi , şi .4 #ndicaţi acest răspuns pe foaia voastră scriind la exemplul A1 în dominoul mare1 cifra , sus şi cifra . 9os M4 !@erificaţi !@erificaţi şi corectaţi$4 corec taţi$4 M Remarcaţi deci că atunci c6nd valoarea indicată este zero1 nu lăsăm dominoul gol1 ci scriem cifra zeroM4 E x e m p l u l :4 M Răspunsul este aici 444 !5aceţi !5ace ţi să răspundă$1 Da1 & sus şi + 9os M4 "tunci c6nd su8iecţii nu ştiu daţi următoarea explicaţie= M Priviţi mai înainte seria valorilor de sus> să le citim= +1 -1 ,1 . etc4 @aloarea care lipseşte în serie este &4 Priviţi acum seria valorilor de 9os> vedeţi că merge în sens invers> tre8uie să număraţi invers= &1 '1 .1 ,1 - un gol şi trei4 :e valoare tre8uie pusă în locul golului B M !faceţi să să răspundă$4 MDa1 este +4 Scrieţi la exemplul :> & sus şi + 9os pe foaia de răspunsM4 !@erificaţi !@erificaţi şi corectaţi$4 corec taţi$4 E x e m p l u l D4 M Răspunsul aici este 444 44 4 !5aceţi să răspundă$1 Da1 ' şi *M4 0n cazul în care su8iecţii nu ştiu1 daţi următoarea explicaţie= M "ici dominourile sunt dispuse în cruce1 în grupe de c6te două4 :omparăm la fiecare eta9 dominoul st6ng cu cel drept4 0n sus1 la st6nga1 avem , ; ' şi la dreapta la fel , ; '4 ?,
0n 9os1 citim de la st6nga - ; &1 şi de la dreapta & ; -4 @edeţi 9umătatea interioară a dominoului st6ng corespunde 9umătăţii interioare a dominoului drept4 0n continuarea va merge la fel ca şi 9umătăţile exterioare4 Sus1 avem . ; + la st6nga şi + ; . la dreapta4 Ci în sf6rşit 9os de tot1 la dominoul dominoul st6ng ' ; *1 corespunde 444 !lăsaţi să răspundă$4 Da1 ' ; * este răspunsul 8un4 %arcaţi ' în sus şi trei în 9os la exemplul D1 pe foaia de răspuns1 în spaţiul rezervat exemplului DM4 !Repetaţi explicaţiile1 dacă aceasta pare să fie necesară $4 M Aine1 acum puneţi pe masă creionul şi ascultaţi;mă4 "tunci c6nd vă spun întoarceţi pagina caietului şi veţi găsi grupuri de dominouri asemănătoare cu acelea pe care le;am examinat împreună4 Tre8uie să încercaţi1 de fiecare dată1 să găsiţi valoarea pe care tre8uie să o ai8ă dominoul gol şi să indicaţi această valoare pe foaia de răspuns4 Pro8lema se va scim8a scim8a frecvent4 frecvent4 @a @a exista de fiecare fiecare dată dat ă ceva diferit de găsit4 Examinaţi Examinaţi fiecare proi8le pr oi8lemă mă şi străduiţi;vă stră duiţi;vă să o rezolvaţi c6t mai 8ine 8ine posi8il4 Pro8lemele la început sunt uşoare dar treptat1 ele devin mai complicate4 Dacă o între8are vi se pare foarte dificilă1 să nu pierdeţi prea mult timp cu ea1 să treceţi la următoarea şi dacă aţi terminat caietul la timp1 veţi reveni la între8ările pe care le;aţi a8andonat4 5iţi atenţi la numerele pro8lemelor şi înscrieţi răspunsurile pe foaia de răspuns în căsuţa care are acelaşi număr ca şi între8area4 0ncă odată vă amintesc1 că nu tre8uie să scrieţi nimic pe caietM4 Rezolvarea în &- de minute4 M "veţi &- minute pentru a lucra1 vă voi preveni c6nd v;au rămas - minute4 0ntoarceţi pagina4 0ncepeţi M4 După &. minute1 se spune= M @;au mai rămas - minute M4 a sf6rşitul celor cinci minute minute se spune= M 0ncideţi caieteleM4 !Se adună caietele şi foile de răspuns$4 Supravegere Este indispensa8il să se verifice ca toţi su8iecţii să fi înţeles perfect modalităţile de răspuns= ; 7tilizarea foii de răspuns> ; Răspunsuri Răsp unsuri în cifre> ; #ndicaţia zeroului prin cifra zero4 Să se asigure ca nici un su8iect să nu piardă timpul prin aşteptarea semnalului de a întoarce pagina4 :orectare '4 #ntroduceţi foaia de răspuns în grila de corectare şi marcaţi descizăturile cu răspunsuri greşite1 care sunt următoarele= a4 cifrele indicate nu sunt aceleaşi cu cele de pe grile> 84 una din din cele două valori valori ale ale dominoulu dominouluii lipseşte> lipseşte> c4 valorile sunt exacte1 dar inversate în privinţa poziţiei lor în cele două 9umătăţi> &4 Totalizaţi numărul răspunsurilor 8une pentru fiecare pagină a foii de răspuns1 apoi pe ansam8lu4 Totalul general care constituie nota va fi scris în căsuţa M?
?.
' '' ' &' + *' * +' + , & * & & + '& & && & *& * +& & & * ' * * & '* * &* * ** , +* , * & + ' '+ , &+ & *+ & ++ . + + ' + - '- & &- *- * + , , , , , ', ' &, , *, ' + . , & ( ' '( , &( , *( & . & / * '/ + &/ ' */ * , , ' , ) + ') * &) , *) , & * '. . &. , *. , +. . ' + * ' #@4 Etalonare Testul D4 (. a fost etalonat în 5ranţa pe o populaţie de am8ele sexe1 în v6rstă de '/ ; +ani1 media rezultatelor o8ţinute variind între &/1 // şi &+1 -+ iar a8aterea standard între +1*) şi ,1 &/4 Pe lotul total examinat !? Y ,&*$1 media este &(1,. şi a8aterea a8atere a standard de -1 +,4 0n manualul manualul testului figureză un singur etalon glo8al=
?0
Etalonare în '' clase normalizate !5ranţa$ :lase
:ote 8rute
' & * + , ( / ) '. '' %edia
. ;', '( ; &. &' ; && &* ; &+ &- ; &( &/ ; &, *. *' ; *& ** ; *+ *- ; *, *( ; ++ &(1,. -1+, ,&*
?
Procenta9e Procenta9e teoretice cumulate *1, *1, +1/1' (1( '-1/ ''1, &(1+ '+1, +&1. ',1. -/1. '+1, (&1, ''1, /+1& (1( )'1) +1),1+ *1, '..1.
0n ţara noastră1 testul D4 (. a fost validat şi etalonat în şcoală şi industrie cu scopul predicţiei predicţiei succesu succesului lui şcolar şcolar şi şi profesiona profesional4l4 Etalonarea1 at6t pe populaţie populaţie şcolară1 c6t şi pe populaţie populaţie cu studii superioare a fost efectuată în nouă clase normalizate !stanine$4
?2
TESTUL DE REPRE/ENTARI SPATIALE BONNARDEL .. B".. #4 #ntroducere :ercetarile de psiologie efectuate in industrie1 au aratat ca in vederea unei primei decizii de clasificare a anga9atilor1 pro8ele manipulative care se refera la diagnosticarea factorului spatial s;au dovedit a fi utile cu conditia ca ele sa fie incluse in componenta unei 8aterii capa8ile sa puna in evidenta nivelul de dezvoltare al inteligentei concrete4 #n acest scop a fost creat testul A4&& care se utilizeaza in mod curent impreuna cu testele A4&. si A4'.' ca pro8a introductiva prin care su8iectul este familiarizat cu examinarea psiologica4 Pro8a in sine este extrem de simpla 8azandu;se pe examinarea unei figuri si reproducerea ei cu a9utorul unor elemente pe care su8iectul le are la dispozitie4 :u alte cuvinte1 su8iectul efectueaza o activitate de comparare a elementelor cu un model1 adica1 face apel la capacitatea de reprezentare spatiala4 Testul A4&& este similar cu testul de relatii spatiale %innesota in care -/ de elemente de forme diferite tre8uie incastrate in orificiile unei planse1 dau testul 5orm;Aoard1 #4:4I4 al lui Ioguellin4 Testul Testul A4&& a fost studiat de autor pe o populatie franceza de peste &.4... persoane4 El s; a dovedit a fi clasant1 operativ si relativ simplu in manuire si cotare4 ##4 Descrierea s# administrarea testului Pro8a este compusa dintr;o plansa pe care sunt desenate '. figuri geometrice si &elemente din lemn sau plastic de forme diferite4 5iecare figura de pe plansa se poate reproduce cu a9utorul a doua sau trei elemente4 %entionam ca elementele sunt colorate pe o fata rosu1 restul fiind de culoare neagra4 #n cadrul examenului1 su8iectul sta la o masa avand in fata cele &- elemente amestecate1 cu fata rosie in sus4 De asemenea1 in fata su8iectului va fi pusa si plansa cu cele '. figuri desenate pe ea4 #nstructia 2Sarcina 2Sarcina dumneavoastra dumneavoastra este ca desenele de pe aceasta plansa ! se arata plansa plansa cu figuri figurile le desenate pe ea$ sa le reproducet# cu a9utorul acestor piese din lemn !se arata$4 De fiecare data1 dupa ce ati reprodus o figura1 veti pune piesele pe care le;ati folosit la o parte1 deoarece deoa rece ele nu se pot utiliza utiliza decat o singura data4 Puteti incepe incepe reproducerea cu oricare din figur figuri4i4 Tre8uie Tre8uie sa lucrati lucrati cat puteti mai repede4 "ti intelesB !:ronometrul se porneste in momentul in care su8iectul a atins prima prima piesa4$ piesa4$ #nterventii ; #n cazul ca su8iectul plaseaza piesele cu fata rosie in 9os1 experimentatorul spune= 2?u e 8ine1 8ine1 fata rosie tre8uie tre8uie sa stea intotdeauna intotdeauna in in sus43 ; Daca su8iectul vrea sa utilizeze din nou o piesa de9a folosita experimentatorul spune= 2?u1 fiecare piesa se foloseste doar o singura data1 acest model !se arata$ a fost terminat43 ; Daca su8iectul vrea sa scim8e pozitia unei piese plasate corect1 experimentatorul spune= 2?u1 piesa aceasta este 8ine plasata43 ; Daca su8iectul intentioneaza sa reproduca un model cu piese apartinand altui model1 experimentatorul spune= 2?u1 nu se poate1 grupa9ul nu este identic cu modelul34 Timpul acordat pentru reproducerea ansam8lului de '. figuri este de '. minute4 a epuizarea celor '. minute pro8a este intrerupta4 ?<
:ota 8ruta !t$ corespunde timpului de executie a pro8ei4 #n cazul in care su8iectul nu a terminat pro8a in '. minute1 cota se o8tine cu a9utorul formulei= &- Q '. t Y ;;;;;;;;;;; n unde n reprezi unde reprezinta nta numar numarul ul elemente elementelor lor plasate plasate corect in '. minut minutee !daca o figur figuraa nu a fost reprod reprodus usaa compl complet1 et1 se tine tine seam seamaa de numa numaru rull elem elemen entel telor or plast plastee corect4 corect4 ?atura ?atural1l1 aceasta aceasta o8servatie este vala8ila numai pentru figurile care se compun din * elemente4$ Deoarece in examinarile psiologice se utilizeaza cronometre care masoara timpul in secunde si zecimi de secunda1 minutul fiind mai putin utilizat !ingreuneaza si prelucrarea statistica a datelor$1 recomandam ca notarea timpului de executie sa se faca in secunde si eventual zecimi de secunda4 #n acest context1 formula de calcul a cotei devine= &- Q ,.. t Y ;;;;;;;;;;;;; n Exemplu= la epuizarea celor '. minute !,.. secunde$1 un su8iect a reusit sa plaseze corect din && de elemente numai ')4 #n aceasta situatie examinatorul sta8ileste cota astfel= &- Q ,.. t Y ;;;;;;;;;;;;; ')
&- Q '. t Y (/)1+( sau t Y ;;;;;;;;;;; ')
t Y '*1',
Deci cota su8iectului este (/)1+( sau '*1',4 "ceasta formula a fost aplicata in cercetarile intreprinse de noi referitor la testul A4&&1 cercetari care se vor specifica in continuare4 ###4 Rezultate experimentale Date in legatura cu fidelitatea si validitatea testului A4&& nu sunt relatate de catre autorul testului1 desi el a fost administrat unui lot mare de su8iecti4 @om reproduce din manualul testului cateva din rezultatele experimentale o8tinute cu A4&&4 Testul A4&& a fost administrat unei populatii de candidati pentru scolile profesionale1 elevi ai scolilor profesionale1 muncitori necalificati intre &.;&- ani1 muncitoare necalificate intre &.;*. ani1 muncitori calificati si ingineri stagiari4 Pentru toate aceste categorii au fost ela8orate etaloane in decile decile a caror exami examinar naree ne permite permite sa facem facem o comparati comparatiee empir empirica ica intre intre perform performante antele le realizate !Ta8el '$4 Ta8elul ' Repartizarea pe decile a diverselor grupe de su8iecti !5ranta$ Irupe :andidat# Elevi %uncitor %uncito %uncitor #ngineri scoala scoala i are i stagiari profesiona profesionall profesion profesion necalifica necalifica calificati ?=
a @arsta ?r de cazuri %inimum ' & * + , ( / ) %aximum
ala '(;'/ *&.
'+;''4,() ',`,( )`)/ (`/+ ,`,. -`(. +`)/ +`*, *`(*`', '`+-
ti
te &.;*. ).*
&.;&&4-,'
+`), +`', *`(' *`**`.. &`(+ &`+) &`&+ '`)) '`.-
'(`/, ''`*, /`-( (`., -`)) -`', +`++ *`(, *`.) '`*(
&.;*. (,.
&(`(/ ')`&* '-`'''`*, /`(( (`./ -`). +`/' *`(' '`,*
&';&+&+ /`'. *`/+ *`&/ &`/) &`,) &`+) &`&) &`.) '`() '`*) '`&*
-`*) +`*& *`(*`*&`), &`(& &`+( &`&& '`)* '`&-
Paralel au fost ela8orate etaloane in '' clase normalizate pentru 8aieti elevi !ta8elul &$4 :ercetarile lui Aonnardel s;au axat si pe studiul performantelor la testul A4&& in functie de varsta1 de la '+ la ,. ani4 :a su8iecti s;au utilizat muncitori necalificati4 #n ta8elul * sunt redate medianele !%e$1 uartilele !H' si H*$ si decilele extreme !D' si D)$ corespunzatoare diferitelor grupe de varsta4 Ta8elul & Etaloane !'' clase$ !5ranta$ ,<1 (%5*% - ,0-,2 ($% - ($#+ .>0 (%5*% - ,0-,2 ($% .1= (%5*% - ,0-,2 -,2 ($% I -6!(r6%*#+ 6*#'%%+r 6!(r6%*#+ 6*#'%%+r 5+55$*(r5 5+55$*(r5 ' ',`'+ '.`&& ')`'/ & &'`'+ ; ',`'* )`*- ; '.`&' '-`'. ; ')`'( * )`') ; '&`'* /`', ; )`*+ ''`+' ; '-`) + (`*( ; )`'/ ,`-- ; /`)` ; ''`+. -`-. ; (`*, -`*& ; ,`-+ (`, ; /`-) , +`*) ; -`+) +`&/ ; -`*' -`&- ; (`( +`,. ; +`*/ *`+( ; +`&( +`/ ; -`&+ / *`*) ; +`*`&. ; *`+, *`+& ; +`( ) *`'- ; *`*/ *` ; *`') *`( ; *`+' '. *`& ; *`+ &`&. ; &`-) &`*& ; *`, '' *`' &`') &`*' Ta8elul * Evolutia rezultatelor în raport cu v6rsta pentru grupele de muncitori necalificati !5ranta$ ?r4 ?r4 de ordine al grupelor ' &
Irupele !@kRST $ '+;'',;'(
?r4 cazurilor
D'
:'
&)' &-` '4'-. '-`,*
'+`(' /`'' ?>
%o /`'' -`.*
H* -`+/ *`-)
D) *`/. &`(&
* + , ( / ) '. ani4
'/;') &.;&&,;*. *';**,;+. +';++,;-. -';,.
'4(+, &4-,' '4+,' /,* ),, /*-&) &-)
',`''(`/, &-` &(`(/ &(`(/ *-`(' *-`(' -'`,(
/`&& )`-) '&`-. '*`/) '-`,* '(`/, '(`/, &&`(*
+`)( -`)) ,`)' ,`). (`/) (`/( /`/+ ''`).
*`-* +`.) +`-' +`*+ +`(( -`.) -`*,`(-
&`,& *`.) *`&( *`&* *`+* *`,, *`(, +`,,
Din examinarea ta8elului rezulta ca performantele cele mai 8une sunt o8tinute între '/;')
Paralel s;au studiat performantele pe o populatie de sex feminin4 "stfel1 în ta8elul + sunt date rezultatele la testul A4 && în functie de v6rsta la o populatie feminina fara calificare profesiona profesionala4 la4 Ta8elul +
Evolutia performantelor în raport cu v6rsta pentru grupul de muncitoare necalificate !5ranta$ Irupe de v6rsta ', ; '( '/ ; ') &. ; &&, ; *. *' ; **, ; +. +' ; -.
?r4 ?r4 :azurilor '-( *+* ,'&// '/. &.( &).
D'
H'
%o
H*
D)
*'`&&-` &(`(/ &(`(/ *-`(' +'`,( ,&`-
'-`,* '-`,* ',`,( '(`/, &&`(* &&`(* *-`('
)`(/ /`++ /`(' )`.+ ''`*, '+`(' '(`/,
-`() -`*+ -`&, -`-' ,`'. /`'. )`+'
*`,*`(/ *`,*`). +` -`+* ,`&-
Ci în acest caz1 performantele cele mai 8une sunt o8tinute de catre pesoanele în v6rsta de '/ ; ') ani4 < alta o8servatie rezultata din compararea muncitorilor calificati cu a muncitoarelor necal necalif ifica icate1 te1 este aceea ca1 în general1 general1 rezultate rezultatele le feme femeil ilor or sunt sunt infer inferioar ioaree fata de cele cele ale 8ar8atilor 8ar8atilor44 De fapt1 cercetarile au evidentiat evidentiat ca acolo unde intervin intervin reprezentari spatiale spatiale performantele performantele femeilor femeilor sunt mai sla8e sla8e dec6t ale 8ar8atilor 8ar8atilor44 #n ceea c eea ce priveste priveste testul A4&&1 cur8a performantelor performantelor mediane a femeil femeilor or se înveci învecineaza neaza cu aceea a primelor primelor uartile ale 8ar8atilor 8ar8atilor11 iar cur8a uartilului * la femei femei se apropie de aceea a valorii mediane mediane a 8ar8atilor4 8ar8atilor4 Performantele din zona uartilelor ' la femei corespunde primelor decile la 8ar8ati4 < alta pro8lema care a fost remarcata este punctul de la care performanta este în scadere4 a 8ar8at#1 performantele scad net încep6nd cu v6rsta de &. ani1 în timp ce la femei între &. ; *. ani1 scaderea este moderata si numai dupa *. ani apare o cadere progresiva4 "dmin "dm inistr istrarea area testului testului A4&& unei unei popu populati latiii ma mari ri a dat posi8 posi8il ilitate itateaa efectuar efectuarii ii unei unei comparatii a performantelor la test în functie de dierite nivele de calificare !Ta8elul -$4 Ta8elul :ompararea grupelor cu diferite calificari profesionale !5ranta$ ?r4 ?r4
5ormatia profesio profesionala nala
?r4 de ??
H'
%o
H*
crt4 '4 &4 *4 +4 -4 ,4 (4 /4 )4 '.4 ''4 '&4
#ngineri stagiari Desenatori tenici su8 *. ani 7cenici din anul # %uncitori calificat# su8 *. ani %uncitori se selectionati su su8 *. *. de de an ani studii elementare %uncitori calificat# peste *. ani %uncitori su su8 *. *. an ani1 pr propus# pe pentru avansare %uncitori selectionat# su8 *. ani1 fara studii elementare :andidat# la scolile profesionale %uncitori peste *. ani1 propus# pentru avansare avansare %uncitori nec necalificat# între &. s# *. ani %uncitoa itoare re neca ecalficate ate în între tre &. &. s# s# *. *. ani
cazuri +&+ (( *&. (,. ----&
*`.. *`(/ *`/) *`)-`&&
&`+) &`/. *`.. &`), *`(/
'`)/ &`&& &`*( &`*&`/'
- **..+
-`'/ -`-(
+`.. +`..
&`)*`.)
&&&&(
-`)+
+`/-
*`&,
',() ++.
/`(, /`*/
-`(. -`+)
+`.*`,,
+. +.&&
'.`,-
,`*&
+`&+
). ).*
'(`&+
/`((
-`*-
#n manualul testului nu figureaza studii de fidelitate si validare cu un criteriu extern4 5igureaza însa c6tiva coeficienti de corelatie eneacorici a lui :oumetou1 o8tinuti între testele A4&& si A4'.' !Ta8elul ,$4 Ta8elul , :orelatiile între A4&& si A4'.' !5ranta$ Irupe :andidat# pentru scoli profesionale %uncitori necalificat# :onducatori de veicule s# macarale #ngineri stagiari
@6rsta
?r4 de cazuri
'+ ; '&. ; &@6rsta constanta &' ; &,
+/' ,.. **, &')
:orelatie eneacorica .1,.1(, .1(& .1(.
7nele studii pe care le;am întreprins cu a9utorul testului A4&& au condus la concluzia generala ca este o pro8a utila pentru selectia în scoli cu caracter industrial si la anga9are în intreprinderi pentru posturi care nu sunt prea pretentioase dar în care reprezentarile spatiale au un rol mare4 "stfel1 testul A4&& a fost utilizat într;o cercetare care urmarea studiul relatiei existente între v6rsta1 aptitudini1 experienta si performanta profesionala la mecanicii de locomotiva4 otul experimental a cuprins trei grupe de v6rsta= &. ; &) ani1 *. ; *) ani si +. ; +) ani4 5iecare grup a fost compus din +. mecanici de locomotiva4 %edia performantelor a fost urmatoarea= Irupa # ## ###
@6rsta &. ; &) *. ; *) +. ; +) ?@
Performanta medie *`'&`` ,`'-`` (`..``
Difere Diferenta nta dintre dintre perfor performant mantee este semni semnifi ficati cativa va la pragul de P ≤ .1.'1 element care certif certific icaa sens sensi8 i8iilitat litatea ea pro8e pro8eii la v6rste v6rste dife diferi rite1 te1 testu testull A4&& A4&& indi indic6n c6ndd corect corect degrad degradare areaa reprezentarilor spatialepe masura ce v6rsta creste4 Examinarea a doua loturi de su8iecti cu pro8a A4&&1 de candidati la postul de operator la calcul calculatoru atorull 5E#Q 5E#Q :;&-, :;&-, !*'su8 !*'su8iect iecti1i1 v6rsta v6rsta medie medie &+1'* &+1'* ani1 ani1 a8aterea a8aterea standard standard '1(/$ '1(/$ si operatori la calculator cu experienta !&' su8iecti1 &-1,' ani1 a8aterea standard '.1&.$1 a condus la o8tinerea o8tinerea urmatoarelor rezultate= Irupa %edia "8aterea standard :and :andiidat dati la post postuul de oper operat ator or la &'-1(' '(,1., calculator
:ategoria= elevi ocul de munca= iceul energetic :lu9;?apoca "nul de studii= ## @6rsta= ', ; '( ani4 :lase ' & *
A4&&
Procenta 9e Teoretice +1. ,1, '&1'
-)) -)/ ; -,, -,- ; +&/ @1
:umulate +1. '.1, &&1(
+ , ( / ) %edia σ
?
+&( ; *.' *.. ; &*, &*- ; '/' '/. ; '-+ '-* ; '+, '+*.-1,& '-.1/& '.,
'(1')1, '(1'&1' ,1, +1.
+.1& -)1/ ((1* /)1+ ),1. '..1.
Este recomanda8il ca fiecare utilizator al testului A4&& sa;si ela8oreze etalonul propriu pe grupe de v6rsta si nivel de pregatire4 A#A#
e test A4&& A4&& repre represen sentat tatio ionn spati spatial ale4 e4 %anu %anuel el d`instruction1 E4"4P4 ; 5rance1 ')(&
&4 Tiffin J41 %c:ormicF1 E4J41 PsGcologie industrielle4 P474541 Paris1 '),(
@,
INVENTARUL DE PERSONALITATE FREIBURG FPI :estionarele de personalitate pun în evidenţă diverse dimensiuni ale personalităţii4 De o8icei1 ele se ela8orează în raport cu= !a$ un sistem psiologic clasic !de ex4 cestionare de extraversiune;introversiune1 de dominanţă;supunere etc$> !8$ un sistem psiologic derivat din nosolog nosologia ia psii psiiatri atrică că !sindro !sindroame amele le psii psiiatri atrice ce fiin fiindd consid considerate erate ca exagerăr exagerării mor8i mor8ide de ale trăsăturilor normale$ sau în raport cu !c$ factorii de personalitate definiţi prin analiză factorială !Picot1 ')(/$4 #nventarul de personalitate 5rei8urg ; ele8orat de J4 5aren8erg1 K4 Selg şi R4 Kampel !')(/$ ; este un cestionar multifazic1 construit prin com8inarea unui sistem psiologic clasic cu unul extras din nosologia nosologia psiiatrică4 psiiatrică4 5P# poate poa te fi utilizat utilizat at6t a t6t în domeniul domeniul clin clinic1 ic1 c6t şi în cel neclinic4 5P# cuprinde &'& itemi1 grupaţi în nouă scări1 la care ; pentru a o8ţine o imagine mai completă a personalităţii celui investigat ; s;au mai adăugat încă trei scări4 Pornind de la forma completă a cestionarului !5P#;I$1 au mai fost construite1 în scop de triere rapidă sau examinare repetată a acelei persoane1 încă trei forme paralele = 5P#;N !(, itemi$1 5P#;K" !''+ itemi$ şi 5P#; KA !''+ itemi$4 Recent Nnig şi Scmidt !')/&$ au realizat o formă prescurtată a 5P#;ului !-+ itemi$4 5P#;ul se administrează în grup sau individual1 fără limită de timp !o8işnuit completarea cestionarului durează *.;+. minute$4 Pe fişa de răspuns su8iectul marcează cu MQM ru8rica MD"M sau M?7M4 :estionarul se administrează persoanelor cu nivel educaţional mediu şi cu dezvoltare intelectuală medie1 ele fiind capa8ile să surprindă semnificaţia itemilor4 Pentru corectarea fişei de răspuns se utilizează un set de grile sau calculatorul4 :onţin :onţinutul utul între8 între8ări ărilor lor cestio cestionaru narulu luii se referă referă la stări stări psii psiice ce şi comportam comportament ente1 e1 la atitudini1 la o8iceiuri şi acuze corporale4 :onstrucţia 5P#;ului se 8azează pe analiza factorială a itemilor şi gruparea lor în nouă factori care descriu dimensiunile de personalitate din componenţa cestionarului4 %ai recent1 54 Nnig şi J474 Scmidt !')/&$ efectuează o reevaluare factorială şi analiză de item a 5P#;ului pe un lot de -+- elevi elevi de liceu4 iceu4 "utorii "utorii constată constată că pentru pentru scăril scărilee standard standard 5P#;' ; 5P#;/ rezultatel rezultatelee analizei !corelaţiile item;scor totalscară aferentă1 fidelitatea şi intercorelaţiile$1 corespund cu datele o8ţinute de 5aren8erg1 Selg şi Kampel4 Rezultatele sunt însă nesatisfăcătoare pentru scara 5P#;) şi scările adiţionale 5P# E1 ? şi %4 0n contrast cu cele ) dimensiuni originale ale 5P# se propune o variantă variantă compusă compusă din ( scări4 "rătă "rătăm m că 5P#;u 5P#;ul1l1 în varia varianta nta origi origina nală lă se compu compune ne din din ) scăr scări1i1 în ma mare re mă măsu sură ră independente !toate referirile se vor face la această variantă$4 Diferenţele individuale privind valoar valoarea ea celor celor nou nouăă cote corespunz corespunzătoare ătoare scărilo scărilor1 r1 reprezint reprezintăă difere diferenţel nţelee interi interind ndiv ividu iduale ale în intensitatea factorilor ce stau la 8aza lor4 :otele permit1 aşadar1 ierarizarea cantitativă sau1 cel puţin puţin ordonarea după rang a indiv indivizi izilor lor de;a lungul lungul dimens dimensiun iunii ii respectiv respective4 e4
Denumirile celor două dimensiuni 8ipolare ale 5P#;ului şi semnificaţia lor este următoarea = 5P# ' !?ervozitate> cu cu tul8urări tul8urări psiosomat psiosomatice ice ; fără fără tul8urări tul8urări psiosomat psiosomatice$4 ice$4 @.
5P# & 5P# * 5P# + 5P# 5P# , 5P# 5P# ( 5P# / 5P# )
Scara 5P# ' conţine *+ itemi dintre care unul este polat negativ4 !"gres !"gresiv ivita itate> te> agres agresiv ivita itate te sponta spontană1 nă1 imatu imaturi ritate tate emoţi emoţion onal ală1 ă1 lipsă ipsă de agres agresiv ivita itate1 te1 stăp6nire de sine$4 Scara 5P# & conţine &, itemi dintre care & sunt polaţi negativ4 !Depresie> !Depresie> prost dispu dispus1 s1 nesgur nesgur de sine sine ; mulţum mulţumit1 it1 sigur sigur de sine$4 sine$4 Scara 5P# * conţine &/ itemi dintre care unul este polat negativ4 !Excita8il !Excita8ilitate> itate> irita8i irita8il1l1 sensi8i sensi8ill la frustrare ; liniştit1 liniştit1 insens insensi8 i8il$ il$44 Scara 5P# + conţine &. ietmi dintre care unul este polat negativ4 !Socia8il !Socia8ilitate> itate> socia8 socia8il1 il1 voios ; nesocia8 nesocia8il1 il1 reţinut$4 reţinut$4 Scara 5P# - conţine &/ itemi dintre care ', sunt polaţi negativ4 !:alm= !:alm= încrezător încrezător în forţele forţele proprii1 proprii1 8ine 8ine dispus dispus ; irita8i irita8ill şovăitor$4 şovăitor$4 Scara 5P# , conţine &. itemi toţi polaţi pozitiv4 !Ten !Tenddinţă nţă de dom dominare= are= agre agressivitat itatee reac reacttivă1 caut cautăă să se impună pună ; îngăd ngăduuitor itor11 moderat$4 Scara 5P# ( conţine &. itemi dintre care unul este polat negativ4 !#ni8 !#ni8iţi iţie= e= ini ini8at1 8at1 încordat încordat ; dega9at dega9at capa8il capa8il la la contact$4 Scara 5P# 5P # / conţine &. itemi dintre care - polaţi negativ4 !Sincer !Sinceritate= itate= desc descis1 is1 autocriti autocriticc ; înc încis1 is1 necrit necritic$4 ic$4 Scara 5P# ) conţine '+ itemi dintre care nici unul nu este polat negativ4
Suplimentar1 cu scopul extinderii paletei de dimensiuni de personalitate investigate1 sau adăugat pe 8ază empirică1 empirică1 prin prin sim simplă plă anali analiză ză de itemi1 itemi1 scările= scările= 5P#;E !Extraver !Extraversi siun une= e= extravert extravertit it ; introvertit introvertit$4 $4 Scara 5P#; 5P#;E E conţi conţine ne &+ &+ de ite itemi mi dintr dintree care - sunt sunt polaţ polaţii nega negati tivv4 "ce "ceşti şti item itemii provi provinn de la cinci scări ale 5P#;ului1 mai ales de la scara 5P# & şi 5P# -4 5P#;? !a8ilitate !a8ilitate emoţională> emoţional emoţional la8il la8il ; emoţional sta8il$4 Scara 5P#;? conţine &+ itemi dintre care * sunt polaţi negativ4 5P#;% !%asculinitate> autocaracterizare tipic masculină ; tipic feminină$4 Scara 5P#;% conţine &, de itemi dintre care '+ sunt polaţi negativ4 #temii sunt derivaţi de la şapte scări ale 5P#;ului1 mai ales de la 5P# ' şi 5P# /4 Descrierea scărilor 5P# porneşte de la conţinutul itemilor structuraţi în cei nouă factori4 Denumirea scărilor este de MScara 5P# 'M1 MScara 5P# &M1 etc4 în paranteză fiind trecută eticeta scării respective !nervozitate1 agresivitate1 calm1 etc4$ şi perecile de antonime !cu tul8urări psiosomat psiosomatice ice ; fără tul8urări tul8urări psiosomatice1 psiosomatice1 etc4$4 etc4$ 4 Reţinem Reţinem că aceste denumiri denumiri au destinaţia destinaţia de a surprinde numitorul comun al scării în cauză4 Pentru a avea o imagine sintetică asupra distri8uţiei itemilor cestionarului1 a modului de alcătuire a grilelor şi apartenenţei itemilor la o anumită variantă a cestionarului1 redăm în ta8elul ' o sinteză4 "dăugăm în continuare şi noua structură a cestionarului propusă de Nnig şi Scmidt !')/&$ !Ta8el &$4 :eie pentru întocmirea grilelor de cotare "partenenţa şi polarea itemilor !Prelucrarea după ta8elul -1 p4 &.;&, şi ta84 '-a1 '-81 p4 *,;*($ @0
Ta8el '
!5aren8erg1 Selg Kampel1 ')(/$ YYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYY YYYYYY Y ?r4 5act4 5act4 5ormele 5ormele ?r4 5act4 item4 de Polare suplim4 PolareK;" item4 în <8s4 în 8ază şi în forma form fo rmaa I K;A form fo rmaa N N ' & * + , ( / ) YYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYY YYYYYY Y ' #tem de control "1A ' & #tem de control " & * ; E ; " + , " * , ( ; " , * " ( ; A + / ' A ) ' % ; " ' '. ' A , ' '' + A ( + '& ) "1A '* ; A '+ ; % ; " '/ A / / ', ' " '( + A '/ & " ) & ') / A '. / &. ; E ; " &' ' A && ' " &* ( A '' ( &+ , A && E1% " '& & &, E " '* E &( ' % ; A &/ ( " YYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYY YYYYYY Y ' & * + , ( / ) YYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYY YYYYYY Y &) ( " *. * ? A *' ' " *& ( A @2
** ( % A '+ ( *+ E A '-1( */ A ', / *, , A *( ' % ; " */ ' A *) * " +. ; A '( +' * ? A '/ ? +& ' " +* ' " ++ + " +& " +, + " +( ) "1A +/ ' A +) ' " ') ' -. ( " &. ( -' ( " -& * ? " &' ? -* / " && / -+ ' " -* ? A -, * ? A -( , E A &* E -/ & " -) & % " ,. * A ,' + ; ? ; " ,& E " ,* ' A ,+ & % A ,/ ; A ,, ) "1A &+ ) ,( ' " &' ,/ & A ,) ( A YYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYY YYYYYY Y ' & * + , ( / ) YYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYY YYYYYY Y (. ( " (' , A (& / " &, / (* ; " (+ , " &( , (, A @<
(, ( A (( * A &/ * (/ ( " &) ( () ' A /. ' " *. ' /' ' % ; A /& ( A *' ( /* ) "1A /+ & A / E A /, / ; E " /( / % ; A // * A /) * ? " *& *1? ). / ; " )' ' ; A )& ( " )* & A ** & )+ & " )& " ), & " *+ & )( ) "1A *) )/ )) , ? ; " '.. ; A '.' ) "1A *, ) '.& E A *( -1E '.* * ? A '.+ ' A '.+ E A '., , ? ; A '.( / A './ * A '.) ) "1A ''. ' " YYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYY YYYYYY Y ' & * + , ( / ) YYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYY YYYYYY Y ''' / " ''& ' " ''* ) ? "1A */ ) ''+ & A ''( A '', ' A ''( ; E ; A ''/ , " *) , @=
'') & ; " '&. E " '&' ) % "1A +. ) '&& + E A '&* & E " '&+ / ; % A '&; A '&, ' " '&( ' % ; A '&/ & A '&) / ; % " '*. * A '*' ( A +' ( '*& , " '** + A +& + '*+ ; E ; " '*) " +* / '*, + " ++ + '*( / " '*/ * ? " +*1? '*) & E A '+. * ? " '+' ) "1A +, ) '+& ; E ; A '+* / % ; " +( % '++ / % ; " +/ % '+& " '+, + A '+( * % ; " +) % '+/ / % ; A -. /1% '+) + A -' + '-. ( " '-' / % ; A YYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYY YYYYYY Y ' & * + , ( / ) YYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYY YYYYYY Y '-& * ? A -& ? '-* ' A '-+ ' A '-+ ? " '-, , " '-( * ? A -* *1? '-/ * ? A '-) ' " -+ ' ',. ' A ',' ( A @>
',& + " ',* + ? " -+ ',+ * ? " -, * ',& E " -( & ',, , A -/ , ',( , % " -) , ',/ ) ? "1A ',) & " '(. ' " '(' & A ,. & '(& E A ,' E '(* , A ,& , '(+ E " ,* E '(+ ? " ,+ + '(, ; " '(( * " '(/ * ; % " ,% '() ) "1A '/. & " ,, '/' E " ,( -1E '/& & A ,/ & '/* ( " ,) ( '/+ ( A '/& ; A '/, " '/( * " '// ; " (. '/) * ? A (' *1? '). ) "1A ')' + A (& + ')& & A YYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYY YYYYYY Y ' & * + , ( / ) YYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYY YYYYYY Y ')* * " ')+ + ? A ')) "1A (* ) '), ' % ; A (+ '1% ')( ' % ; " ')/ , % " ')) E A &.. + ? A &.' , A &.& / A &.* + A &.+ , " @?
&.* " (* &., * " &.( , % A (, ,1% &./ & A &.) , " &'. + " &'' ; A &'& & A YYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYY YYYYYY Y [ Ta8elul a fost alcătuit de psi4 #4 :zitrom Ta8el & Structura 5P# după Nnig şi Scmidt !')/&$ !:ifrele corespund variantei originale a cestionaruluiY YYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYY YYYYYY Y Starea Socia8i; "gresivi; #rita8ili Tendinţa Perspi; #ni; Scara domi; litate t a te t a te spre re; cacitate 8iţie 8iţie na nantă acţii psio; psio; somatice YYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYY YYYYYY Y ' & * + , ( YYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYY YYYYYY Y #temi +' &, &* '' ) -( ') -& *+ -. '*, &' ,- *- -- '.& (/ '+) +) ). -* /) '(& )* '(- ''& '*& '*- YYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYY YYYYYY Y YYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYY YYYYYY Y ' & * + , ( YYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYY YYYYYY Y '+( '/' )- ')' '&( '-, '-' ',+ ')) ''- ;;;; '++ ',, &., ;;;; ;;;; ',& -; ',( (' *; '(' )); '(/ (; '). ')/ +.; '*+; YYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYYY YYYYYYYYYYYY YYYYYY Y Din ta8elul ' se poate o8ţine = numărul itemului1 scara de apartenenţă1 polarea !D" Y > ?7 Y ;$ răspunsulu răspunsuluii care se cotează scara de apartenenţă !E1 ?1 %$ polarea scării scării @@
suplimentare1cele două forme paralele !K;"1 K;A$1 numărul itemului în forma scurtă !5P#;N$ şi scara de apartenenţă în forma N4 Semnificaţia cotelor 5P# şi relaţia dintre scări4 :ele )* scări ale 5P# sunt rezultatul unei structurări derivate prin analiză factorială4 0n 8aza acesteia1 denumiri denumirilescăr lescărilor ilor reprezintă doar nişte nişte simpl simplee MeticeteM4 0n vederea unei utilizări utilizări eficiente în practică1 se impune o acţiune de validare externă1 lucru care a şi fost întreprins cu diferite ocazii4 #nterpretarea cestionarulu cestionaruluii presupune presupune utilizarea1 utilizarea1 fireşte fireşte cu multă multă precauţie1 precauţie1 a descrieril descrierilor or comportamentale care explică cei doi poli ai fiecărei scări !ta8el *$4 Pe 8aza studiului intercorelaţiilor dintre scările cestionarului s;au sta8ilit anumite relaţii între ele1 fapt ce permite o interpretare mai nuanţată a 5P#;ului4 De asemenea1 au fost sta8ilite relaţiile scărilor 5P# cu varia8ilele sex1 nivel de şcolarizare şi locul de reşedinţă !mediu rural sau ur8an1 ori localitate mică sau mare$4 0n continuare prezentăm concluziile acestor studii= :ota la 5P# ' nu este dependentă de v6rstă1 şcolarizare1 mediul de reşedinţă1 ea este însă influenţată de sexul su8iecţilor4 De o8icei1 femeile o8ţin cote mai mari comparativ cu 8ăr8aţii4 S;a constatat că 5P# ' corelează semnificativ !rY .1+.$ cu 5P# * !depresie$1 5P# / !ini8iţie$ şi 5P# + !excita8ilitate$4 #nterpretare #nterpretareaa scării scării 5P# ' ca o dime dimens nsiu iune ne a 2nervo 2nervozit zităţi ăţii3 i3 are în vedere vedere caracterul caracterul su8iectiv al tul8urărilor psiosomatice respective4 "ceastă nervozitate poate fi o trăsătură de personalitate personalitate do86ndită1 do86ndită1 sau consecin consecinţa ţa unei 8oli 8oli organice4 organice4 a 5P# & cota este independentă de nivelul de şcolarizare şi mediul de reşedinţă1 în mare măsură şi de sex1 dar nu şi de v6rstă4 Tinerii prezintă1 în general1 cele mai ridicate cote1 în timp ce persoanele persoanele v6rstnice v6rstnice şi femeil femeile1 e1 cele mai mai scăzute4 :otele mari mari la 5P# & sunt corelate corelate pozitiv cu 5P# ) !sinceritate$1 5P# * !depresie$ şi 5P# + !excita8ilitate$4 Eticeta 2agresivitate31 atri8uită acestei dimensiuni1 nu este similară cu aprecierea că o cotă ridicat ridicatăă denotă denotă agresiun agresiunii ma mani nifes feste4 te4 :orelaţi :orelaţiaa cu 5P# ) !sincer !sinceritate$ itate$ poate avea avea şi o altă altă semnificaţie1 în sensul că o cotă ridicată exprimă faptul că su8iectul poate să;şi recunoască unele slă8iciuni şi afecte4
S5$%!%9(;%( 694r%+r FPI :
S:"R"
:
Su8 Su8iectu iectull recl reclam amăă acuz acuzee corpo corpora rale le din din Su8iect Su8iectul ul am amint inteşte eşte puţine puţine acuze corporale corporale dife diferi rite te dome domennii func funcţi ţion onal ale1 e1 vege vegetat tativ ivee ' sau tul8ur tul8urări ări psio psiosoma somati tice ce genera generale le > !circulatorii1 respiratorii1 digestive$ tul8urări 5P# rezonanţă somato;afectivă redusă şi în general motorii1 senzaţii de durere şi discenestenezie> ?ervozitate un grad redus de conştientizare a proceselor tul8urări psiosomatice generale !insomnii1 somatice reglatorii4 moleş mo leşeal eală1 ă1 epuizar epuizaree însoţ însoţită ită de încordar încordare1 e1 rezi rezist sten enţă ţă scăz scăzut utăă la efor efort1 t1 meteop eteopat atie ie11 ipersensi8il ipersensi8ilitate itate la diferiţi stimuli1 anxietate anxietate$> $> rezonanţă somatoafectivă mărită1 este vor8a de fenomene intense vegetative şi musculare ce a par în caz de excitaţi excitaţiee afectivă4 afectivă4 ,11
:
S:"R"
:
Su8ie Su8iectu ctull recun recunoaş oaşte te comite comiterea rea unor unor acte acte 5P# & agres agresiv ivee sponta spontane ne corpora corporale1 le1 ver8 ver8al alee şi "gresivitate Su8iectul relatează o înclinaţie spontană redusă imag imagin inare1 are1 îşi îşi descarcă descarcă uneori uneori afectel afectelee pe spre agresivitate1 stăp6nire de sine o conduită o8ie o8iecte cte şi anim animal ale1 e1 se întoa întoarce rce şi direc directt cons consta tant ntăă şi conş conşti tiiincio ncioas asă1 ă1 caz caz extr extrem em11 împotriva oamenilor cu feste nevinovate şi prezintă prezintă trăsături de pasivitate pasivitate şi calm4 calm4 grosolane1 cu atacuri şi maltratări1 simţind uneor eori ciar plăcere cere de pe urm urma lor> impu impuls lsiv ivitate itate şi lipsă lipsă de stăp6ni stăp6nire re de sine1 sine1 anxi anxiet etate ate11 tre8u tre8uiinţă nţă de vari varieta etate1 te1 dor dor de aventuri şi emoţii1 8ucurie de necazul altuia şi plăcere de pe urma unor pozne copilăreşti> imaginea imaginea imaturităţii emoţionale4 Su8 Su8iectu ectull rela relate teaz azăă dispoz spoziţ iţiie proa proast stăă 1 5P#* la8i la8ili litat tatea ea dispo dispozi ziţi ţiei ei11 dar cu precăd precădere ere Depresie depresiv1 trist1 a8ătut1 pesimist1 în toane rele1 în parte arte ciar irita8 ta8il1 nemulţumit1 it1 morocănos> morocănos> teamă1 sentimentu sentimentull unui pericol vag> singurătate1 sentiment sentiment de indifer indiferenţă enţă şi gol interior interior11 preferă preferă să fie fie singu singuri ri11 dar se simte simte însi însing ngur urat at şi ne6n ne6nţe ţele less de nimen imeni> i> incapa capaci cita tate te de a se conc concen entr tra1 a1 dus dus pe g6nd g6ndur uri1 i1 încomo comoda datt de g6nd g6ndur urii inuti nutile le>> reverie> un profund sentiment de infer inferior ioritate1 itate1 irita8 irita8il il11 ipers ipersens ensi8 i8il il11 gri9i gri9i şi frăm6 frăm6ntăr ntări1i1 autoagres autoagresiun iune1 e1 autoreproşur autoreproşurii şi sentiment de insuficienţă4 insuficien ţă4 Su8 Su8iectu iectull rela relate tează ază irit irita8 a8iilitat itatee 1înc 1încor ordat dat11 sens sensii8il şi exci excita ta88il> tole tolera ranţ nţăă redu redusă să la 5P#+ frust frustrar raree cia ciarr şi în cazul cazul pro8l pro8lem emel elor or Excita8ilitate cotid cotidie iene1 ne1 uşor uşor de deran deran9at 9at11 neră8 neră8dăto dător1 r1 neli nelinniştit iştit11 se ener enervea vează ză şi se înfur nfurie ie uşor uşor deve deveni nind nd cia ciarr agres agresiv iv11 cu decla declaraţ raţii ii şi mani anifest festăr ării nec eci8zui 8zuite te11 acte acte afec afecti tive ve necug necugetat etate1 e1 impu impuls lsiv ive1 e1 iz8u iz8ucn cnir irii afect afectiv ive1 e1 lipsă ipsă de ini8iţ i8iţie ie în star staree de tens tensiu iune ne 1 irasci8il4 Su8iectul afirmă o tre8uinţă redusă de contact1 Su8iectul relatează tre8uinţă şi tendinţă spre - izolare1 evită contactele1 preferă să fie singur1 sta8 sta8iilirea irea de cont contact actee caută caută cont contact act11 5P# cunostiinţe puţine1 sta8ileşte cu greu contacte1 prietenos1 prietenos1 leagă repede prietenii prietenii şi are mu multe lte Socia8ilitate solitar solitar11 retras1 retras1 eventua eventuall rigid1 rigid1 rece> reţiner reţinere1 e1 cuno cunoşti ştinţ nţe> e> vioi vioici ciun unee între întrepr prin inzăto zătorr activ activ11 orie orienta ntatt ma maii degra degra8ă 8ă spre spre fapte fapte dec6t dec6t spre spre vor8ăreţi1 comunicativ1 prezenţă de spirit4 ,1,
:
S:"R"
Su8iectul susţine încredere în sine 1impertu 1impertur8a r8a8i 8il1l1 greu de enervat1 enervat1 eventua eventuall 5P# , rezi rezist sten entt la sol solicit icităr ări1 i1pe pers rsev ever eren entt şi de necl necliintit ntit>> disp dispoz oziţ iţie ie 8ună 8ună11 încrez crezăto ătorr1 optim optimiist1 st1 nu este este am amato atorr de con confrun fruntă tări ri agres agresiv ive1 e1 dar ener energi gic1 c1 prefe preferi rinţ nţăă pentr pentruu :alm acţiuni rapide1 otăr6te4 Su8iect Su8iectul ul relatează relatează acte agresi agresive ve reactiv reactive; e; corporale1 ver8ale sau imaginare >impunerea interes intereselo elorr proprii proprii11 concepţi concepţiee egocentri egocentrivă1 vă1 8ănuitor 8ănuitor şi ne6ncrezător ne6ncrezător faţă de alţii alţii>> înclinaţi aţie spre o g6ndire auto autorritar itar;; conformistă1 agresiv în limitele accepti8i accep ti8ilităţii lităţii soci social ale1 e1 av6n av6ndd ca mo mode dele le agre agresi sivvitate itateaa reactivă1 vina şi pedeapsa1 9udecăţi morale convenţionale1 eventual severe1apodictice4 : trac acu"e acu"e soma somati tice ce înai înainte nteaa unor unor anum anumite ite evenimente sau în caz de emoţii !nelinişte1 tremur tremur11 2i se înm nmoa oaie ie genun genunc ci3 i311 păli pălire1 re1 înroş înroşire1 ire1 86l8 86l86ia 6ială1 lă1 nevoi nevoiaa de defecţi defecţiee sau urinare$> voinţ# slab#1 neotăr6t1 nu caută să se impună1 sfios1 fricos1 îl deran9ează c6nd este o8servat de către alţii4 mici sl#b sl#bic iciu iuni ni şi Su8 Su8iect iectul ul recu recuno noaş aşte te mici defecte pe care care pro8a pro8a88il le pose posedă dă toată toată lumea1 ea1 auto autocr crit itic ic11 even eventu tual al atit atitud udiine nepăsătoare4 Su8iectul Su8iectul relatează sociabilitate? tre8uinţă de contact1 caută să sta8ilească contacte şi este capa8 capa8iil să o facă1 facă1 priet prieteno enos1 s1 leag leagăă repede repede prietenii1 prietenii1 dega9at> vioiciune? impulsiv1 vor8ăreţ1 amator de variaţie şi de distracţii> activit activitate ate şi e,citab e,citabili ilitat tate? e? întreprinzător1 dom dominant nant11 tind tindee să dea dea tonu tonul1 l1 ştie ştie să se impună1 impună1 excita8il1 eventul nestăp6nit4 dis!o"iţi iţiee !roas !roast# t#1 Su8 Su8iectu ctul acu acuză o dis!o" la8i la8illitatea itatea dispo dispozi ziţi ţiei ei11 depres depresie1 ie1 tristeţ tristeţe1 e1
5P# Dominare
S:"R" 5P# / #ni8iţie
: îngri9orare1 şovăielnic1 mereu în aşteptare1 nu este este am amato atorr de otă otăr6 r6ri ri rapi rapide de şi de acte acte impulsive1 impulsive1 eventual pesimist1descura9a pesimist1descura9at4t4 Su8iect Su8iectul ul prezint prezintăă conside consideraţ raţie ie şi mod moderaţ eraţie ie ( indulg indulgent ent şi îngăduitor îngăduitor11 moderat 1respingerea 1respingerea stil stilul ului ui agres agresiv iv;v ;vig iguro uros> s> atitud atitudin inee tolera tolerantă ntă 8azată în primul primul r6nd pe încredere1 încredere1 9udecăţi 9udecăţi morale diferenţiate1 înţelegător4
: tensiune somatic# redus# n situaţii de aşte aşte!t !tar aree1 ma mani nife festă stări ri soma somato;a to;afe fecti ctive ve redus reduse= e= dorni dornicc de acţiu acţiune ne11 gata gata oric6n oric6ndd să pornească la acţiune1 acţiune1 să experimenteze1 experimenteze1 întreprinzător4
5P# ) Sinceri; tate
Su8iect Su8iectul ul încl înclin inăă spre disimularea unor mici sl#biciuni şi defecte1 ar dori să facă impresie 8ună> 8ună> lipsă lipsă de sinceritate1 sinceritate1 autocritică a utocritică deficitar deficitară1 ă1 eventual îng6mfare sau caracter încis4 5P# E Su8iect Su8iectul ul relatează1 relatează1 nesocibilitate? preferă să Extraversiune fie singur1 leagă prietenii greu1 izolat1 tre8uinţă redusă pentru contacte> calm şi reţinere1 puţin întrep întrepri rinzător nzător11 statornic1 statornic1 constant1 constant1 stăp6ni stăp6nit1t1 even eventua tuall pasi pasivv1 sec1 sec1 nu;i nu;i plac plac distr distracţ acţii iile le11 necom necomun unic icati ativv1 evită evită să iasă iasă în evid eviden enţă1 ţă1 preferă să fie fie lăsat lăsat în pace4 pace4 5P# ? a8ilitate ,1.
dis!o"iţiee ec*ilibrat ec*ilibrat#? #? Su8ie Su8iectu ctull man manifest ifestăă o dis!o"iţi stabil#? sent sentim iment entee cu precăd precădere ere pozit pozitiv ive1 e1
: iritabilitate1 vuln vulner er8i 8il1l1 irasci8 irasci8il1 il1 sensi8 sensi8il1 il1 morocănos1 se enervează uşor1 necă9it1 încordat> at> preocu eocuppat !frăm6ntat$1 dus pe g6nduri1 uşor de distras de la o activitate1 reverie1 gri9i1 sentiment de culpa8i culpa8ilit litate> ate> tulbur#ri de contact 1 se simte adesea adesea neîn neînţe ţele less şi nedre nedreptă ptăţi ţit1t1 even eventua tuall indiferent4 autoafi oafirrmar mare activă1 Su8 Su8iectu ctul rel relatea atează ză aut even eventu tual al ci ciar corpor corporal ală1 ă1 conş conşti tien entt de valoarea proprie1 întreprin întreprinzător1 zător1 încrezător1 încrezător1 oric6n oric6ndd gata gata să intre intre în acţiun acţiune> e> dis!o"iţie ec*ilib ec*ilibrat rat#? #? !uţine !uţine acu"e acu"e somat somatice ice1 rare rare manifestări de tra trac1 rare tul tul8urări psiosomat psiosomatice1 ice1 generale4 generale4
S:"R" emo moţţiona ionallă
: dega9at> siguranţ# de sine1 puţime gri9i şisau ca!acit itat atee de sent sentiime ment ntee de culp culpa8 a8iilitate itate>> ca!ac concent concentrar rareA eA ra!ort ra!ortur urii emoţio emoţional nalee cu alţi alţi netulburate.
5P# % %asculinitate
Su8 Su8iect iectul ul rela relate teaz azăă reţinere1 timi timid1 d1 even evental tal ciar ini8at> dis!o"iţie de!rimat#? devine uşor ncredere slab# dezamăgit sau se descura9ează> ncredere n sineA acu"e somatice şi tulbur#ri !si*osomatice gene genera rale le11 în spec specia iall puls puls
nereg neregul ulat1 at1 am ameţe eţeli li11 m6 m6in inii şi pici picioar oaree reci1 reci1 constipaţie1 sensi8ilitate la lumină şi zgomot1 2înmuierea3 genuncilor şi nelinişte corporală în caz de emoţii1 trac1 deseori epuizat1 sleit şi vlăguit1 meteopatie4
a 5P# * cota este neinfluenţată de v6rstă1 de nivelul de şcolarizare1 de locul de reşedi reşedinţă nţă şi de sex4 sex4 De o8icei o8icei11 cotele cotele ridicate ridicate la %PI 3 sunt sunt asociate asociate cu cote ridic ridicate ate la %PI 6( nervozitate$1 nervozitate$1 %PI $ !agresivitate$1 %PI !excita8ilitate$1 %PI C !ini8iţie$ şi %PI !sinceritate$4 a %PI cota este independentă de sex1 v6rstă1 nivel de şcolarizare şi mediu de reşedinţă4 :otele mari la %PI sunt asociate cu cote ridicate la %PI 3 !depresiv !depresivitate$1 itate$1 %PI $ !agresivitate$1 %PI 6 !nervozitate$1 %PI 7 !tendinţă !tendinţă spre dominare$ şi %PI !sinceritate$4 a %PI 5 cota este independentă de sex1 v6rstă1 nivel de şcolarizare şi mediu de reşedinţă4 :otele mari mari la %PI 5 se asociază cu cotele mari de la %PI C !ini8iţie$4 Dimensi Dimensiunea unea 2socia8ilitate3 2socia8ilitate3 nu tre8uie înţeleasă înţeleasă ca fiind fiind reversul scării %PI C !ini8iţie$4Prima (%PI 5) se referă la trebuinţa de contact1 la vioiciune şi spiritul intreprinzător1 în %PI C$ se referă la capacitatea !aptitudinea$ de sta8ili contacte şi de a acţiona4 timp ce a doua ! %PI a %PI E cota cota este neinfluenţată de v6rstă1 de nivelul de şcolarizare1 de mediul de reşedinţă1nu însă şi de sex4Aăr8aţii realizează în medie cote mai mari dec6t femeile4#n general1 cotele ridicate la %PI E se se asociază cu cote scăzute la %PI C !ini8iţie$4 a %PI 7 cota cota nu este influenţată de v6rstă şi mediu de reşedinţă1 dar depinde de sex şi nivelul de şcolarizare4Aăr8aţii1 precum şi a8solvenţii de şcoală generală1 au cote medii mai mari4:otele ridicate la %PI 7 se se asociază cu cote similare la %PI !exci8ilitate$ !exci8ilitate$44 ,10
a %PI C cota este independentă de v6rstă1de nivelul de şcolarizare şi de mediul de reşedinţă1 dar este influenţată de sex45emeile realizează cote mai ridicate4:otele mari la %PI C sunt asociate cu cote mari la %PI 3!depresivitate$ şi %PI 6 !nervizitate$1 dar şi cu cote mici la %PI 5 !socia8ilitate$ !socia8ilitate$ şi %PI E !calm$4 !calm$4 a %PI cota este independentă de nivelul de şcolarizare şi de locul de reşedinţă1 dar depinde de sex şi mai ales de v6rstă4Su8iecţii tineri1 în special 8ăr8aţii1 prezintă cote medii mai scăzut scăzute4:o e4:otel telee ma mari ri la %PI sunt sunt asoc asocia iate te cu cote ma mari ri la %PI $ !agres !agresiv ivitate itate$1 $1 %PI 3 !depresivitate$ şi %PI !excita8ilitate$4 Se poate presupune că atunci c6nd se o8ţin valori extreme pe scara %PI există o tendinţă de distorsionare1ciar falsificare a informaţiei4Desigur1 acest lucru este vala8il numai pentru scările scările care corelează semni semnifi ficativ cativ cu %PI 1anume %PI $? %PI 3? %PI 4 Pro8a8il că o serie de itemi din componenţa acestor scări care se referă la gresivitate1 depresie şi excita8ilitate1 ridică pentru unii unii su8iecţi su8iecţi pro8lema pro8lema dezira8il dezira8ilităţi ităţiii sociale sociale a răspunsuri răspunsurilor lor lor4Pe lor4Pe de altă parte1 arată autorii cestionarului1 s;ar putea să fie vor8a nu numai de o reţinere voită în acest context1 ci de o reală incapacitate de a prezenta acest domeniu în mod critic în cadrul autocaracterizării4 0n consecinţă1 este plauzi8il să privim şi această dimensiune ca fiind o însuşire do86ndită şi sta8ilă a personalităţ personalităţii ii şi şi nu pur şi şi simpl simpluu un indicator indicator al unei unei tendin tendinţe ţe con9uncturale con9uncturale de de răspuns4 #n studiul lui N la un pol se evidenţiază o personalitate puternic marcată de nevoia de sta8ili contacte sociale1 iar la celălat se relevă o tre8uinţă redusă de contacte sociale1 inconfort şi ina8ilitate socială1 însingurare4 ,12
Scara * ;agresivitate !"gg4$ ;marcează înclinaţia spre fantezie canalizată spre răutăţi1 compromisuri1 nesiguranţă1 pedeapsă4 Scara + ;irita8i ;irita8ilitate litate !Err4$ ;irita8i ;irita8ilitatea litatea are o scară 8ipolară4Răs 8ipolară4Răspunsu punsuril rilee marcează pe de parte un comportament nestăp6nit1 irita8il1 iar la polul opus1 stăp6nire de sine1 îngăduinţă1 îngăduinţă1 împăciuitorism4 împăciuitorism4 Scara - ;reacţii psiosomatice !PsG4$ ;înclinaţia spre reacţii psiosomatice este dată de răspunsurile care sunt orientate spre reacţii corporale vegetative4 Scara , ;perspicacitate ;perspicacitate !Ent4$!operativitateferm !Ent4$!operativitatefermitate$ itate$ ;uşurinţa ;uşurinţa de a lua lua deciz deciziii1con i1concret cretiz izată ată într într;u ;unn compo comporta rtame ment nt pe care care l;am l;am notat notat sinte sinteti ticc prin prin terme termenu null de 2perspicacitate31 descrie operarea rapidă în sfera decizională1 flexi8ilitate1 capacitatea de a nu se lăsa tul8urat în liniştea proprie precum şi în încrederea în propria persoană şi în viitor4 Scara ( ;ini8iţie !Ie4$ ;dimensiunea evidenţiază un comportament marcat de nesiguranţă şi teamă în situaţiile de contact social4 Desigur1 Desigur1 interpretarea interpretarea scărilor scărilor %PI nu poate fi făcută în mod mecanic1 ci av6nd în vedere intercorelaţiile dinre scări1 cu alte cuvinte sructura cestionarului> acesta tre8uie privit ca un tot unitar4#n unitar4#nainte ainte însă însă de a da exemple exemple de interpretări1 interpretări1 să vedem cum se comportă %PI8ul c6nd c6nd este utilizat pe populaţia ţării noastre4
ADAPTAREA AUTOHTONĂ A FPI a fost tradus în lim8 lim8aa rom6nă şi utili utilizat zat în diferi diferite te contexte4#ată contexte4#ată c6teva c6teva rezultate comparative menite să ne facem o imagine asupra valorii pe care acest cestionar o are1 c6nd este utilizat în alt mediu socio;cultural4 %PI
:estionarul %PI a a fost administrat unui lot de '*& su8iecţi de sex feminin şi la două loturi a c6te ''( şi respectiv --. su8iecţi de sex masculin4Toţi su8iecţii sunt studenţi de profil profil realist realist !institut !institut politen politenic$4 ic$4 Performanţele Performanţele psiometrice psiometrice at6t ale loturilor loturilor cu care am lucrat noi1 c6t şi ale celor de referinţă raportate de autorii cestionarului sunt sintetizate în ta8elul +4 Simpl Simplaa inspect inspectare are a ta8elu ta8elulu luii + relevă relevă difer diferenţ enţee destul destul de mici mici între între scoruri1 scoruri1 cauzate1 credem1 mai mult de dispersia în ce priveşte v6rsta su8iecţilor din lotul de referinţă !'-; *. ani$1 su8iecţii noştri situ6ndu;se pe o pla9ă mai restr6ns6 de ');&- ani4 "ceastă situaţie a performanţelor medii ne permite să utilizăm etaloanele furnizate de către autorii cestionarului în mod1 fireşte1 orientativ4 %ai multe date care servesc la interpretarea profilelor ne sunt oferite de studiul intercorelaţiilor dintre scările %PI 4 0n ta8elul - sunt prezentate intercorelaţiile scărilor %PI pe lotul de referinţă1 iar în ta8elul , pe lotul nostru4
,1<
Pentru interpretări de fineţe se poate apela şi la intercorelaţiile pe care le oferă loturile de femei şi 8ăr8aţi luate separat4 ?e vom opri num numai ai asupra intercorelaţi intercorelaţiilor ilor din lotul nostru com8inat1 com8inat1 aceasta deoarece datale sunt compara8ile cu cele ale loturilor de referinţă4 0n ceea ce priveşte loturile de referinţă1 aşa cum se poate o8serva din ta8elul -1 nu apar diferenţe diferenţe mari între coeficie coeficienţi nţiii de intercorelaţie intercorelaţie o8işnuiţi o8işnuiţi44 "cest lucru vine în spri9inu spri9inull fidelităţii cestionarului4 ?otăm că eşantionul pe care a lucrat N P 4 oo' $ 1 acestea consemn6nd anumite tendinţe cu o oarecare semnificaţie pentru scara analizată 4 Din studiul matricilor de intercoleraţie 1 rezultă că în loturile de referinţă avem '+ !lotul lui Nonig şi Scmidt$ şi '& !lotul autorilor$ corelaţii cu valoarea mai mare de .1+. 4!s;au avut în vedere numai scările 5P# ';) 1 fără cele adiţionale$4 #n cazului lotului nostru 1 '& coeficienţi depăşesc valoarea de .1+. 4 Examinarea celor două loturi raportate de autorii cestionarului şi Nonig şi Scmidt 1 indică o concordanţă 4 Referitor la cu care am operat noi 1 în ) cazuri a apărut o concordanţă cu am8ele loturi de referinţă4 :oncordanţa cu lotul lui Nonig şi Scmidt este evidenţiată de două ori ! nu am luat în considerare şi scările auxiliare $4 #n concluzie 1 atunci c6nd se lucrează cu 5P#;ul 1 ne putem aştepta 1 în mod normal la următoarea configuraţie a profilului 4 S:"R" 5P# ' ! nervozitate $ 1 cotele co tele mari sunt sunt asociate cu cote co te similare similare pe scările 5P# *1+1/1? şi cote mici pe 5P# % 4 S:"R" S:"R" 5P# & !agres !agresiv ivitate itate $ 1 cotele cotele mari mari sunt sunt asociate asociate cu cote cote sim similare ilare pe scăril scărilee 5P# +1(1)1E1şi ?4 S:"R" 5P# * !depresie $ 1 cotele mari sunt asociate cu cote similare similare pe scările 5P# '1+1(1/1)1? '1+1(1 /1)1? şi cote mici pe 5P# %4 S:"R" 5P# 4+ !excita8ilitate $ 1 cote mari sunt asociate cu cote similare pe scările 5P# '1&1*1(1?4 S:"R" 5P# - ! socia8ilitate $ 1cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scara 5P# E şi cote mici pe 5P# / 4 S:"R" 5P# , !calm $ 1apare ca fiind o scară independentă 1 ea nu corelează cu niciuna din celelalte scări 4 S:"R" 5P# ( !dominare $ 1 cotele mari sunt asociate cu cote similare similare pe scările 5P# &1*1+1?4 &1*1+1? 4 S:"R" 5P# / ! ini8iţie $ 1 cotele mari sunt asociate cu cote similare pe scările 5P# '1*1? şi cotele mici pe 5P# - şi S:"R" 5P# ) ! sinceritate sinceritate $ cotele mari sunt asociate cu cote similare similare pe scările 5P# &1*1?4 ,1=
S:"R" 5P# E ! extraversiune $ 1 cotele mari sunt asociate cu cote similare similare pe scările 5P# &1-4 S:"R" 5P# ? ! la8il la8ilitate itate emoţională emoţională $1 cotele mari sunt asociate cu cote simi similare lare pe scările 5P# '1&1*1+1(1/1)1şi cote cote co te mici pe 5P# % S:"R" 5P# % ! masculin masculinitate itate $cotele $co tele mari sunt asociate cu cote mici pe scările 5P# '1*1/1 ? Datele expuse mai mai sus sus se utilizează în interpretarea interpreta rea profilului profilului oricărui su8iect > el reflectă reflectă patternul1 structura funcţion funcţională ală a scărilor scărilor cestionarulu cestionaruluii 1 aşa cum rezultă ca din adaptarea acestuia la mediul nostru socio;cultural 4 Putem suplimenta suplimenta informaţiile informaţiile asupra validităţii validităţii cestionarului 5P# prin inspectarea inspectarea corelaţiil corelaţiilor or cu varia8i varia8ilel lelee altor cestionare cestionare 4S;a utilizat utilizat ast; fel cestionarul :P# 4#n ta8elul ( prezentăm corelaţiile dintre varia8ilele 5P# şi :P# 4 Examinarea ta8elului de corelaţie evidenţiază existenţa a -& coeficienţi de corelaţie cu valoare de peste .1*- 4%a9oritatea coeficienţilor au valori negative 4#n general coeficienţii de corelaţie spri9ină ceea ce se spera 1 anume că scările celor două cestionare exprimă într;adevăr ceea ce s;a afirmat că măsoară 4 " nu se uita faptul că :P# ;ul este utilizat la populaţii cu comportamente normale 1 neafectate de afecţiuni patologice1 în timp ce 5P# ;ul este un cestionar care şi;a dovedit utilitatea în mediul clinic "şa cum se prezintă corelaţiile dintre cele două cest cestion ionare are 1 ele ele expl explic icăă pe depli deplinn reacţi reacţiaa scări scărilo lorr :P# la scări scările le 5P#;u 5P#;ulu lui4i4 Pe scurt scurt 1 iată iată comportamentul scărilor celor două cestionare în discuţie> S:"R" 5P# ' !nevrozitate $1 corelează c orelează negativ cu W8 1 #e şi şi pozitiv cu 5e4 S:"R" 5P# & ! agresivitate $ 1 corelează negativ cu W8 1 Re1Sc1To1 Ii1"c4 S:"R" 5P# * !depresie $ corelează negativ cu W81 Sc1 To1Ii1"c1 #e4 S:"R" 5P# + !excita8ilitate $ corelează negativ cu W81 Sc1 To1 Ii1"c4 S:"R" 5P# - ! socia8ilitate $ corelează pozitiv cu Sv 1 Sp1 Sa1 T"AE7 ( !:orelaţiile dintre 5P# şi :P#$4 S:"R" 5P# (!tendinţă de dominare dominare $ corelează negativ cu WA1 Re1 Sc1 Tc1 Ii1 "i1 S:"R" 5P# / ! ini8 ini8iţie iţie $ corelează negativ cu Sv1 Sp4 W81 #e 1 şi pozitiv cu 5e1 S:"R" 5P# ) ! sinceritate $ corelează negativ cu W81 Sc1 Ii1 "c1 S:"R" 5P# E ! extraversiune . corelează pozitiv cu Sv1 Sp 1 Sa1 şi nega; tiv cu Sc4 S:"R" 5P# ? ! la8ilitate la8ilitate emoţională $ corelează negativ cu W81 Sc1To1 Ii1 "c1 #e1 S:"R" 5P# % !masculinitate !masculinitate $ corelează cor elează pozitiv Sp1 W81 #e şi negativ cu 5e1 :onside :onsiderăm răm că admi admini nistrar strarea ea paralel paralelăă a celor două două cestion cestionare1 are1 5P# şi :P# :P# 1 ar fi o măsură dorită aceasta d6nd posi8ilitatea unei mai rapide clarificări a diagnosticului psiologic 1 mai precis a punctelor neclare şi a semnelor de între8are ce apar inerent pe parcursul acţiunii de psiodiagnoză propriu; zise4 Sistemul de etalonare si trasare a profilului #n mod firesc 1 c6nd se lucrează cu un test psiologic sau cestionar 1 se impune operarea cu un sistem de standarde4 "utorii testului operează cu două tipuri de standarde1 în stanine sau nouă clase normalizate si cote T4 %anualul original al testului contine etaloane pentru ,1>
toate formele formele cestionarului1 cestionarului1 separat pentru populatia femini feminină nă si masculi masculină4 nă4 Este prezentat si un etalon general pe am8ele populatii4 #n situatia noastră s;a considerat util un etalon în stanine 1 separat pentru populatia feminină şi masculină4 Precizăm că etalonarea în nouă clase normalizate este un sistem foarte precis de repartizare a claselor claselor proportional cu cur8a lui Iauss4 #ntr;un astfel de etalon media media se situează la nivel nivelul ul clasei clasei a cincea cincea 1 între clasele clasele + şi , fiind fiind cuprinsă cuprinsă -+ X din populatie;aceasta populatie;aceasta este zona în care oscilează comportamentul normal;mediu4 ;opoziţia părinţilor la căsătorie i;a produs un şoc ;insta8ilitate profesională mare din cauza perma; nentelor conflicte la locul de muncă1 at6t cu co ; legii c6t şi cu superiorii 4 a testul %atricii Progresive Standard a o8ţinut performanţe care îl plasează în r6ndul persoanelor persoanelor cu intelig inteligenţă enţă de lim limită ită 4 #nspectarea #nspectar ea zig;zagurilor profilului profilului la 5P# relevă relevă într;adevăr o persoană sever tul8urată pe plan psiic psiic ! fig ' 4$Examenul 4$Examenul psiolo psiologic gic a avut loc loc imediat imediat după tentativa tentativa de suicid suicid 4 :u excepţia scării 5P# ) 1 toate celelalte sunt plasate spre extreme 1 accentu6nd starea puternică puternică de dezecili dezecili8ru 8ru psiic psiic în care se găseşte su8iectul4Scara su8iectul4Scara 5P# )indică )indică o uşoară tendinţă tendinţă spre demonstrivitate 1 de exagerare a propriilor trăiri !acest lucru explică şi tendinţa de suicid cu nuanţă demonstrarivă $ 4De fapt 1 dorinţa su8iectului de a şoca 1 de a;şi exagera situaţia 1 se o8servă şi din polarizarea profitului psiologic la extreme4 :ota la scara 5P# ) fiind în clasa a ,;a poate însemna şi o uşoară tendinţă de nepăsare 1 de indiferenţă4 ,1?
Ta8el pag4''* !Profil !Pr ofilul ul psiologic al unui su8iect$4 Su8ie Su8iectu ctull acuză acuză tul8 tul8ur urări ări psi psioso osomat matic icee genera generale le şi cu rezona rezonantă ntă somat somato;a o;afe fecti ctive ve argumentată !Scara ' $4 Este depresiv 1 trăieşte un sentiment de pericol şi de singurătate 1 este incapa8il de concentrare şi trăieşte un complex de inferioritate şi un sentiment de culpa8ilitate !Scara * $4 Pe acest fond1 apare o irita8ilitate irita8ilitate crescută datorită stării de tensiune tensiune şi a sensi8i sensi8ilit litătii ătii sale exagerate4 Toleranta sa la frustrare este scăzută1 aceasta traduc6ndu;se printr;o agresivitate extremă mai putin manifestă1 manifestă1 orientată mai mult asupra propriei prop riei persoane ! Scara + com8inată cu ( $ 4#n fata unor evenimen evenimente te sau emotii emotii puternice puternice are trac1 face 8loca9e 8loca9e afectiv afective4Este e4Este timid1 timid1 stinger şi ini8at în relatiile cu alte persoane4@ointă sla8ă !Scara / şi - $1tendintă spre izolare4 Este persoană ipersensi8ilă1 sovăielnică 1 pesimistă 1 depresivă4 Su8iectul nu doreşte să domine1 ci doar să atragă atentia asupra sa4 ?atura agresivitătii sale !Scara & $ este preponderent spontană 1 rezultat rezultat al imatur imaturităt itătii ii afecti afective4 ve4 "pare o tendint tendintăă de regresi regresiee a mecan mecanis isme melor lor volunt voluntare are de autocontrol4 Scările Scările auxil auxiliare iare !5P# E1 ?1 % 1 $ confir confirmă mă cele cele mentio mentionate nate anterior4 anterior4 Din punct de vedere psiolog psiologic ic se poate recomanda recomanda includerea includerea su8iectulu su8iectuluii @4A4 @4A4 într;un într;un program de recuperare care să fie axat cu preponderentă pe terapia de grup4 "ceasta ar facilita modificarea perceptiei sale sociale a mediului mediului încon9urător 1 încrederea în oameni si în propriile;i propriile;i forte4 forte4 < întegrare profesiona profesională lă adecvată şi tinerea tinerea su8 su8 o8servatie o8servatie p6nă la o8tinerea o8tinerea unei unei ameliorari su8stantiale se impune 4 Să analizăm un alt profil4 :4%4 1 *) ani1 studii superioare1profesoară4" solicitat un examen psiologic 1 fără un motiv declarat4 "namneza = provine dintr;o dintr;o familie familie ecili8rată ecili8rată a avut o copilărie liniştită liniştită 1 lipsită lipsită de gri9i4"re o soră mai mică cu care se întelege 8ine4Dotată cu inteligentă peste medie a reusit să se realizeze at6t ca elevă apoi studentă şi în final profesional4 Este la a doua căsătorie 1 nu are copii dar îşi doreşte4 " doua căsătorie este fără pro8lemă4 # s;a admini administrat strat cestionaru cestionarull 5P# şi SP#1 la intervale intervale mari unul de altul altul !figura !figura ' si figura & $4 5P#;ul exprimă un un comportament în linii linii generale normal4 "trag atentia c6teva dintre scări ce se a8at semnificativ fată de media grupei de v6rstă resspective4 Este vor8a de 5P# , 1 5P# ( 5P# ) 1 5P# E 1 şi 5P# % 4 Scara 5P# ) ne indică o cotă situată ;în clasa a( a ceea ce nu afectează validitatea profilul profilului4 ui4 < fals falsif ificare icare a răspunsuri răspunsurilor lor în sensul sensul dezira8i dezira8ilit litătii ătii social socialee este impro8a8 impro8a8ilă4 ilă4 Din punct de vedere psiologic ni se oferă un comportament retinut1 ciar tensionat1 mereu în stare de 2alarmă34 5ie irita8i irita8ilă lă 1 uşor de impresio impresionat nat şi descura9at descura9at 1 ipersens ipersensi8 i8ilă1 ilă1 şovăi şovăiel elni nică1 că1 me mereu reu în expec expectat tativ ivăă !Scara !Scara ,$4 "ceastă "ceastă stare stare de tensi tensiun une1 e1 de perma permane nentă ntă nemultumire o conduce spre adoptatrea 1 ca formă de prote9are 1 a unui comportament agresiv ;reactiv1 impunerea propriilor dorinte 1 egocentrism 1 ne6ncredere în altii înclinatie spre o g6ndire autoritar ;conformistă4 "cest comportament este certificat de o deplasare a scării E spre polul introversiu introversiuni niii care este interpretată interpretată aici ca nesocia8il nesocia8ilitate4 itate4 Scara Sca ra % confirmă confirmă ideea ideea că su8iectul su8iectul are o dispozitie deprimantă 1 este lipsit de încredere în sine cu tul8urări psiosomatice generale4 Profilul 5P# confirmă în linii generale ceea ce s;a constatat prin intermediul 5P#;ului4Se relevă o capacitate de integrare socială apropiată de medie care denotă o oarecare ne6ncredere în ,1@
fortele fortele proprii proprii si multă multă precauti precautie4 e4 :a si comportam comportament ent general general se manife manifestă stă ca o persoană persoană sim sim8ă 8ătoar toaree 1 supăr supărăc ăcio ioasă asă 1 încăpă ncăpăt6n t6nată ată şi coler coleric ică4 ă4 #n ma mare re mă măsu sură ră este este infl influe uenta ntată tă de pre9udecăti pre9udecăti personale personale 1 dogmatică dogmatică şi impul impulsi sivă vă 1 8ănuitoare4 8ănuitoare4 ipsită ipsită de malea8i malea8ilitate1 litate1 devine devine dominatoare1 fapt confirmat de relatiile din familie4Reuşeşte insă să;şi masceze comportamentul negativ utiliz6nd tactici inteligente de autocontrol1 autoeducarea41 i;a permis construirea unei 2fatade 2 accepta8ile prin care cu greu se reuşeşte o penetrare4 Pe scurt 1 :4% reprezintă o personalitate cu notă dominantă de tensiune psiică1 nervoasă 1dominată de pre9udecăti personale şi dominantă fată de cei din imediata apropiere4 #ntegrarea într;o activitate cu continut intelctual pe măsura aspiratiilor şi posi8ilitătilor pe care le are ar reuşi să o ecili ecili8reze 8reze mai mult4 5P# ; Repartitia itemilor pe scări
Scara ' #temi 2 D"3 /1 )1 '.1 ',1 &'1 &&1 &(1 *'1 *(1 */1 +&1 +*1 +/1 +)1 -+1 ,*1 ,(1 ()1 /.1 /'1 '.+1 ''.1 ''&1 '',1 '&,1 '&(1 '-*1 '-+1 '-)1 ',.1 '(.1 '),1 ')(1 #temi 2?73 )'1 Scara & #temi 2D"3 '/1 &-1 +-1 -/1 -)1 ,+1 ,/1 /+1 )*1 )+1 )-1 ),1 ''+1 '&*1 '&/1 '*)1 '+-1 ',-1 '('1 '/&1 ')&1 &./1 &'&1 #temi 2?73 '')1 '/-1 Scara * #temi 2D"3 ,1 *.1 *)1 +'1 -&1 --1 -,1 ,.1 ((1 //1 /)1 '.*1 './1 '*.1 '*/1 '+.1 '+(1 '-&1 '-(1 '-/1 ',+1 '((1 '/(1 '/)1 ')*1 &.-1 &.,> #temi M?7M '(/> Scara + #temi MD"M ''1 '(1 ++1 +,1 '.-1 '&&1 '**1 '*,1 '+,1 '+)1 '--1 ',&1 ',*1 '(-1 ')'1 ')+1 &..1 &.*1 &'.> #temi M?7M ,'> Scara #temi MD"M &,1 *+1 ,&1 /-1 )/1 '.&1 '&.1 '(&1 '(+1 '/'1 '/,1 '))> #temi M?7M *1 (1 '*1 '+1 &.1 +.1 (*1 '..1 ''(1 '&-1 '*+1 '+&1 '(,1 '/.1 '//1 &'' &''>> Scara , #temi MD"M ,,1 ,,1
+1 &+1 *,1 -(1 ('1 (+1 (-1 ))1 '.,1 ''/1 '*&1 '-,1 ',,1 ',(1 '(*1 ')/1 &.'1 &.+1 &.(1 &.)> #temi M?7M ; Scara ( #temi MD"M &*1 &/1 &)1 *&1 **1 -.1 -'1 ,)1 (.1 (,1 (/1 /&1 )&1 ''-1 '*'1 '-.1 ','1 '/*1 '/+> #temi M?7M -> Scara / #temi MD"M '-1 ')1 *-1 -*1 (&1 /(1 '.(1 '''1 '*-1 '*(1 '+*1 '++1 '+/1 '-'1 &.&> #temi M?7M ,-1 /,1 ).1 '&+1 '&)> Scara ) #temi MD"M '&1 +(1 ,,1 /)1 )(1 '.'1 '.)1 ''*1 '&'1 '+'1 ',/1 '()1 ').1 ')-> #temi M?7M ; Scara E #temi MD"M &-1 &,1 *+1 -(1 ,&1 /-1 /,1 )/1 '.&1 '.-1 '&.1 '&&1 '&*1 '*)1 ',-1 '(&1 '(+1 '/'1 '))> #temi M?7M *1 &.1 ''(1 '*+1 '+&> Scara ? #temi MD"M +'1 -&1 --1 -,1 /)1 '.*1 ''*1 '*/1 '+.1 '-&1 '--1 '-(1 '-/1 ',*1 ',+1 ',/1 '(-1 '/)1 ')+1 &..1 *.> #temi M?7M ,'1 ))1 '.,> Scara % #temi MD"M &-1 **1 -)1 ,+1 )/1 '&'1 '&+1 '&)1 ',(1 '(/1 ')/1 &.(> #temiM?7M )1 '+1 &(1 *(1 /'1 /(1 '&(1 '+*1 '++1 '+(1 '+/1 '-'1 '),1 ')(>
,,,
