Designul industrial între dezvoltarea și calitatea produselor Design-ul industial – analiz analiză și importanță Design-ul industrial este perceput ca o artă aplicată ce implică şi funcţii estetice, de utilizare şi de optimizare a produselor industriale, pentru o folosinţă cât mai eficace, rapidă şi simplă. Un designer designer industrial este este cel ce reuşeşte să să îmbine precizia precizia şi acurateţea acurateţea cu aspectul şi utilitatea unui produs. Pe lângă cunoştinţe tehnice, acesta trebuie să deţină şi noţiuni de estetică, design, reuşind să îmbine arta cu tehnica. Este o concep ție si o metodă de creație care urmăreste să asigure fiecărui produs un uncțional. Potrivit Societății Designerilor Industriali din America designul înalt randament f uncțional. industrial este serviciul profesional de creare și dezvoltare de concepte și specificaț ii care optimizează funcția, valoarea ș i aspectul produselor și sistemelor pentru beneficiul reciproc al utilizatorului și al producătorului. Designul industrial, care uneori se suprapune cu alte discipline de design, este îmbinarea preciziei și acurateței cu aspectul și utilitatea unui produs. Designul industrial nu se referă doar la crearea unui produs “drăguț”, această activitate implică de asemenea asigurarea faptului că produsul este usor de utilizat și funcționează în mod eficient.
Pentru a realiza acest lucru, proiectantul va trebui să realizeze o serie de diferite activități. Ei pot realiza cercetări calitative pentru a defini oportunitățile de pe piață ș i pot crea o serie de idei pentru a profita de ocazie. Pot aduna informaț ii cu privire la comportamentul consumatorilor, preferințele utilizatorului și tendințele pieței. După dezvoltarea conceptului, se consultă cu clienți, ingineri sau cu specialiști în producție pentru a stabili cerințele produsului, dar în același timp i -au în considerare costul, proprietățile materialelor si a metodelor de producție. Designul industrial, este de fapt un domeniu complicat în care analiza tehnică întălneste aspectul și simț urile. În procesul de design a unui produs, analiza și identificarea cerințelor, cautarea soluțiilor, analiza și decizia alegerii soluțiilor optime sunt foarte importante, mai ales în fazele primare, când produsul are nevoie de clarificarea cerințelor, înțelegerea conceptului și definitivarea aspectului fizic general. În cursul dezvoltării produsului, principalele sale caracteristici sunt determinate de aceste cerinte. Munca de proiectare și dezvoltare, cât și costurile aferente schimbărilor de design cresc pe măsură ce proiectul avansează către final, dar sunt mult mai mici în faza de concepție când sunt luate deciziile pentru soluțiile optime. Pentru a aleg e cele mai bune solutii din mai multe variante propuse, echipa de proiect are nevoie de acces la informații cât mai relevante privind produsul în ansamblu. Rolul designerului nu este doar la crearea "haotică" de idei noi ci această creație trebuie concentrată pentru a satisface anumite necesităț i. Acestea sunt stabilite în urma unor
analize a produselor de con sum, analize care pot reflecta și masura în care pe piata de desfacere există cereri nesatisfăcute sau satisfăcute doar parț ial. Astfel activitatea designerului și an aliza produselor de consum funcționează una în raport cu cealaltă și ar fi gresită separarea categorică a acestora. Rolul designer-ului este foarte complex în realizarea unui nou produs deoarece acesta nu vizează doar produsul în sine ci trebuie să conceapă toate etapele de la realizarea produsului în forma lui funcțională, la lansare pe piață, reclamă, durată de viață , perioadele de profit de pe urma produsului respectiv. De a semenea designerul nu trebuie să exagereze valoarea de folosință sau valoarea estetică a produselor, acestea trebuind să coexiste în deplin echilibru în așa fel încat produsul să satisfacă optim cerințele pieț ei. Designerul tre buie să țină cont de aspectele funcționale, tehnice ale produsului și de aspectele estetice și toate acestea încercând să satisfacă pricipiul produselor realizate la o calitate maximă și un preț minim. Deosebit de important pentru designul industrial este concepția privind folosința produsului legată de evoluția în sensul unei mai mari procupări privind constituirea unei baze de cunostințe în domeniul valorii de folosință, ca o cerință indispensabilă, a celui care concepe și proiectează produse. Design-ul ajută la diferențierea și la definirea produselor superioare într-o perioadă în care majoritatea concurenților au aceleaș i tehnologii. Designul industrial ajută companiile să facă produse mai competitive prin îmbunătățirea gradului utilizabilitate și ergonomie, estetică, durabilitate mai mare sau prin calitate superioară în comparaț ie cu produsele realizate de către concurenț ii lor. Poate reduce costurile de producție și să se asigure că produsele îndeplinesc constrângerile de îmbunătățire a calităț ii. Pentru a obține cel mai mare avantaj competitiv designul industrial ar trebui să fie utilizat de la începutul procesului de dezvoltare până la lansarea produsului final. Introducerea designului industrial î n etapa finală ca un stil simplu al produsului, are un impact realativ mic. Deasemenea, de signul industrial ajută la depășirea asteptărilo r utilizatorului prin aplicarea unui design plăcut în categorii de produse în care utilizatorii au așteptări scăzute î n ceea ce privește aspectul, funcționalitatea sau uzabilitatea produsului. Companiile au utilizat designul industrial pentru a generaliza tehnologia și de a crea loialitate în rândul grupurilor de clienți, care pur și simplu doresc să fie îndeplinite așteptările lor funcționale.
În concluzie se conturează clar ideea ca designerul industrial este un profesionist foarte complex, care în conce pția noilor produse trebuie să țină seamă de foarte multe aspecte, nu neaparat tehnice, ci chiar aspecte legate de analiza produselor de consum. În plus, companiile folosesc designul industrial si alte discipline de design pentru a obține un avantaj pe piață prin intermediul experienței consumatorilor.
Avantajele designului industrial Efectele pozitive cuprind creșterea de utilitate a produselor, utilizabilitatea (calitate a unui produs de a fi sigur și comod în utilizare) și experienț a de utilizare, durabilitate, diferențiere în piață și îmbunătățirea performanțelor afacerii. Datorită acestei game largi de beneficii, designul a fost recunoscut ca unul dintre puținele mijloace rămase la dispoziț ia companiilor pentru a obț ine un avantaj competitiv, indiferent de strategia competitivă (cost, diferențierea, sau concentrarea pe piață) urmărită de către societate. Există mai multe modalităț i de a reprezenta beneficiile de proiectare. Pentru companii, cel mai util este “Four Powers of Design (cele patru puteri ale designului)”, care prezintă următoarele:
Proiectare pentru diferențierere:
Proiectare ca o sursă de avantaj competitiv pe piață prin intermediul mărcii, loialitatea clienților, preț sau orientarea clienților.
Proiectarea ca un integrator:
Proiectarea ca o resursă care imbunătățeș te procesele de dezvoltare a produselor noi (timpul de lansare de piață, realizarea unui consens în echipe folosind abilităț ile de vizualizare); proiectarea ca un pro ces care favorizează modularea ș i arhitectura platformei a liniilor de produse, modele inovative or ientate pe consumatori, precum ș i management de proiect fuzzy.
Designul ca proces de transformare:
Proiectarea ca o resursă pentru crearea de noi oportunităț i de afaceri, pentru îmbunătățirea capacității companiei de a face față schimbărilor, sau (în cazul designului avansat), ca o expertiză pentru o mai bună interpretare a companiei și a pieț ei.
Designul ca o afacere bună:
Proiectare ca o sursă de creș terea vânzărilor și a măsurii de protecție, mai multă valoare a mărcii, o cotă mai mare de piață, profit mai mare al investiției; designul ca o resursă pentru societate în general.
Înțelegerea avantajelor designului industrial Design-ul ajută la diferențierea ș i la definirea produselor superioare într- o perioadă în care majoritatea concurenților au aceleaș i tehnologii. În gener al proiectarea ajută la diferențierea companiei prin intermediul a trei domenii cheie.
Produse și servicii competitive: designul industrial a jută companiile să facă produse mai competitive prin îmbunătățirea gradului de utilizabilitate și ergonomie, estetică, durabilitate mai
mare sau prin calitate superioară în comparație cu produsele realizate de către concurenții lor. poate reduce costurile de producție și să se asigure că produsele îndeplinesc constrângerile de îmbunătățire a calității. Pentru a obține cel mai mare avantaj competitiv designul industrial ar trebui să fie utilizat de la începutul procesului de dezvoltare până la lansarea produ sului final. introducerea designului industrial î n etapa finală ca un stil simplu al produsului, are un impact realativ mic. Imbunătățirea experienței utilizatorilor: deasemenea, de signul industrial ajută la depășirea așteptărilor utilizatorului prin aplicarea unui design plăcut în categorii de produse î n care utilizatorii au așteptări scăzute în cea ce priveș te aspectul, funcționalitatea sau uzabilitatea produsului. companiile au utilizat designul industrial pentru a generaliza tehnologia și de a crea loialitate în rândul grupurilor de clienț i, care pur și simplu doresc să fie îndeplinite așteptările lor funcționale. De asemenea, oferă un mijloc pentru personalizarea produselor pentru piețele locale. Brand întărit: designul este esențial î n asigurarea f aptului că produsele ș i serviciile sunt aliniate cu brand-ul companiei. Companiile privesc designul de produs ca un mecanism de livrarea unui mesaj coerent despre companie. produsele reprezintă marca î n casele consumatorilor, astfel că valorile mărcii sunt aspecte integrante a procesul de proiectare a produsului. unul dintre punctele fort e reale de proiectare este că, î n timp ce acesta poate ajuta o companie să reducă preț ul unui produs sau a unui serviciu, ofe ră mai multe avantaje decat preț ul mic. în cazul în care designu l este parte integrantă, mai puțin de jumătate din întreprinderile concurează î n principal pe preț, în comparație cu două treimi din cei care nu utilizează designul industrial.
Efectul design-ului asupra calitatății produsului Relația între calitățile prodului și necesitățile pieței de desfacere, se determină concret în urma analizei pieței de desfacere a cererii la momentul dezvoltării produsului și a ofertei deja existente. Această analiză preliminară poate fi inclusa de asemeni în analiza produselor de consum, de data aceasta în analiza produselor existente pentru determinarea producției viitoare. Designerul trebuie desigur să cunoască produsele existente pe piață și masura în care acestea satisfac relația dintre calitățile produsului și cerințele de piață pentru a putea creea sau îmbunătății urmatorele produse. Calitatea produselor este unul din țelurile pe care trebuie să le aibă un designer atunci când creează un nou produs, normele care definesc această calitate rezultând din ana liza
produselor existente similare cu noul produs, norme care trebuie să fie respectate și la noul produs și norme noi de calitate care să facă noul produs superior celor existente. Calitatea reflectă totalitatea proprietăților unei valori de întrebuințare, punând în evidență mărimea utilități sau gradul în care fiecare produs sau serviciu în parte satisface o trebuință pentru care a fost creat sau prestat. Calitatea nu deosebește valoarea întrebuințării de alta, ci un produs de altul în cadrul aceluiași gen de valoare de întrebuințare. În urma analizei proceselor, calitatea are un conținut complex, al cărui suport îl reprezintă o gamă largă de caracteristici ale produselor, foarte diferite ca importanță, cât și din punct de vedere al posibilităților de apre ciere cantitativă. Caracteristicile estetice se referă la aspect plăcut, eleganța formei (design), culoare, grad de confort etc. Pentru a le integra eficient în gradul de utilitate al produselor, designeri trebuie sa aibă în vedere faptul că aceste caracteristici prezintă o mare variabilitate în timp și spațiu, iar aprecierea multora dintre ele se află sub influența unor factori su biectivi determinați de consumator și de evoluția societății. Caracteristicile de fiabilitate și mentenabilitate s -au impus ca urmare a creșterii ponderii mijloacelor de muncă în totalul producției și a bunurilor de consum, de folosință îndelungată cu o complexitate tehnică din ce în ce mai ridicată. Toate aceste caracteristici calitative ale produselor, caracteristicile tehnice, economice, estetice și de fiabilitate sunt trăsături generale dar obligatorii pe care designerul le are în vedere la creearea un ui nou produs sau îmbunătățirea unuia existent. Un produs care nu satisface una dintre aceste caracteristici nu este un produs care poate fi lansat pe piață, deci nu poate avea finalitate.
Atât fiabilitatea cât si mentenabilitatea generează probleme cu profunde implicații economice, fie la producători, fie la consumatori. Astfel, datorită unei execuții necorespunzatoare unele produse ajung să creeze probleme de mentenanță care uneori depășesc prețul lor de cumpărare, sau, datorită unei fiabilităț i slabe, unele produse pot avea grave consecinte sociale. Produsul cel mai bun este apreciat de catre consumatori ca fiind acela care întrunește performanțe superioare atât din punct de vedere tehnic cât si economic. Evident, la acestea se adaugă toate celelalte caracteristici după care este apreciată calitatea mărfii. Pentru a determina parametri acestor perfomanțe designerul are nevoie de analiza produselor. Conținutul conceptului de calitate a produselor evoluează o dată cu dezvoltarea științei și tehnicii. Din acest punct de vedere, calitatea este un concept care are un pronunțat caracter dinamic. În aceste condiții, un produs care astazi este considerat de calitate bună mâine poate sa nu mai corespundă exigențelor consumatorilor. Caracterul dinamic al calității produselor presupune faptul că procesul de producție trebuie să țina pasul cu dezvoltarea tehnicii. Indiferent de modul cum o măsurăm, calitatea
produselor constituie una dintre cele mai importante forme de manifestare ale eficienței economice. Acest lucru poate fi ilustrat prin multiple aspecte concrete. În general, îmbunătățirea calității implică o anumită creștere a costurilor la producator. În acest sens, de costurile calității pe care, de regulă, le suportă producătorul. Dacă aceste cheltuieli suplime ntare cerute de creșterea calităț ii produselor sunt bine calculate, ele vor putea fi din plin compensate prin rentabilitate. Optimizarea acestui raport între creșterea calității și cheltuielile suplimentare necesare atingerii acestui obiectiv, se poate rea liza prin folosirea metodei analizei valorii a cărei esență constă în faptul că cheltuielile de fabricație se raportează la funcțiile produselor și nu la componentele fizice ale acestora. În felul acesta, cu ajutorul metodei analizei valorii se poate maximiza raportul dintre mărimea efectului util al produsului și costurile pe care acesta le implica.
