Dan Apostol - Pacifida continentul disparut.doc

© Editura cartea de buzunar Toate drepturile rezervate. Orice reproducere, integrală sau parţială, prin orice mijloace, efectuată fără consimţământul editurii este ilegală si constituie un delict sancţionat de Legea Dreptului de utor !i de "odul #enal.

"oordonator$ Dan postol %&'$ Titel (olea %ecretar de redacţie$ )irela "ătălinoiu 'edactor$ 'odica *retin Te+noredactor$ "ristian Dinu "operta i$ "ristian Dinu

Diuzare$ Lirăria 0O/

%tr. "omana nr. 6:, *ucure!ti, sector 7 Tel-fa;$ 888.51.59 email$ nmp<;net.ro NDC %ru" &''' SRL

Director )areting-#ulicitate$ &eorgeta )oldovan "onsultant redacţional$ Tudor Octavian Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României APOSTOL, DAN

Paciida ! continentul dis"#rut - Dan postol *ucure!ti$ cartea de buzunar *iliogr. /%*0 1234536748943 ::7.19 Editura cartea de buzunar %tr. Toio nr. 7, *ucure!ti, sector 7 ".#. 7364O.#. 73 Telefon$ 83:.8:.63, 83:.8:.68 (a;$ 83:.8:.63 )oil$ :299.321.561 E4mail$ office%&'?

E

#4ţa #resei Liere, nr. 7, "asa #resei Liere, "orp ", #arter, *ucure!ti, %ector 7 Tel$ 8:6.28.::@ (a;$ 8:6.28.8:@ Email$ office
Ti"#rit ia$ CoPrint Tel.$ 91:.58.97 fa;$ 91:.58.93 e4mail$ vanzari
*d. Timi!oara, nr. 731, *ucure!ti, %ector B Telefon$ 877.65.:9,878.:3.92C (a;$ 878.:3.95 Email$ paideiaf;.ro

INTRODUCERE

I

ndieni albi si blonzi în Matto Grosso, mumii si schelete de tip europid în eru, polinezieni cu p!rul ro"u,#ort!re$e construite din monoli$i de sute, chiar mii de tone #iecare, urca$i pe platourile andine, acolo unde se a%înt! doar condorii, un re&iment de statui enorme pe o insuli$! pierdut! în aci#ic, construc$ii ciclopice, din blocuri de bazalt, pe reci#e coraliere izolate, cor!bii uria"e, cu trei catar&e si %elatur! complicat!, br!zdînd oceanele cu peste '( ))) ed ani în urm!*** +e&ende Nicidecum* Toate acestea si multe altele sînt urmele r!mase de la #aimoasa si eni&matica popula$ie europid! -apar$inînd &rup!rilor Cro.Ma&non, cu tr!s!turi tipice de /riinn, redmost si protonordici0, care a edi#icat o puternic! ci%iliza$ie în bazinul aci#i. cului de sud, întinzîndu.se din 1merica de 2ud -la est0 pîn! aproape de coastele 1ustraliei -la %est0 si acoperind nu numai ma3oritatea arhipela&urilor polineziene, dar si p!mînturi mai mari, scu#undate de cataclisme naturale acum ').'4 ))) de ani* Este %orba despre poporul pe care indienii a5maras, un %echi trib sud.american, îl numeau viracochas -6oameni albi cu barb! ro"ie70 si care î"i spuneau ei în"i"i 68iii 2oarelui7* 1st!zi, pu$ini oameni de "tiin$! mai contest! e9isten$a asa.numitu. lui continent 7Mu7 -de #apt, unlan$ de insule cusupra#e$e de cîte%a mii de :ilometri p!tra$i #iecare0* Cît despre moti%ele pentru care aceast! ci%iliza$ie -ca si cea atlanta0 nu este men$ionat! în manualele de istorie sau în enciclopedii*** pa&inile ce urmeaz! &r!iesc de la sine*

1M1;O1NE

SI INDIENI BLONZI

O întîlnire sîngeroasă

C

F

on) ))).4( ))) î*e*n*, cînd 2trîmtoarea /erin& era închis! de &he$uri "i de re&resiunile marine* Indienii nu "tiau prea multe despre %iracochas si, dup! ce au în$eles c! noii sosi$i nu erau urma"ii acestora, au re#uzat s! spun! si ce "tiau* 2paniolii n.au putut a#la decît c! 6#iii 2oarelui7 erau #oarte asem!n!tori europenilor, a%înd pielea alb!, p!rul blond sau ro"cat, ochii alba"tri si statura de ',?).4 m, total deosebit! de a b!"tina"ilor pe care.i întîlniser! pîn! atunci* Do%ezi ale e9isten$ei lor abundau îneru, /oli%ia, Ecuador "i /razilia , iar ci%i. liza$ia %iracochas #usese e%ident superioar! celor ma5as! sau inca"!* De alt#el, o parte dintre ei a3utaser! la #ondarea imperiului inca", de%enind conduc!tori si caste pri%ile&iate, pe cînd al$ii coborîser! în sel%a amazonian!@ îns! cei mai mul$i porniser! peste ocean, pierzîn. du.se în imensitatea aci#icului* 1tît în scrisorile trimise de Cortez "i izarro lui Carol Auintul, cît si în cronicile Con
Amazoane si indieni blonzi

1mali%aca, inca"ii Manco.Capac, caribii /ochica, iar a5maras Biracoeha, îns! to$i îl descriau identic un om alb, înalt, cu ochi al. ba"tri, cu pletele si barba blond.ro"cate* oporul %iracochas ar #i ridicat 6#ort!re$ele uria"ilor7, Tiahuanaco si 2acsa5huaman, precum si 6cetatea oamenilor zbur!tori7, Cerra Gallan, înc! înainte de %remea cînd 6%alurile oceanului si ploaia au înecat o parte din !mînt7 -re#erire e%ident! la inunda$iile pro%ocate de topirea &he$urilor dup! s#îrsitul &lacia$iei iirm, adic! în perioada 4(.') ))) î*e*n*0* 1poi a pus bazele statelor amerindiene, dîndu.le popula$iilor primiti%e din zona 1mericii Centrale si de 2ud cuno". tin$e "tiin$i#ice si tehnolo&ice inestimabile -pri%ind arhitectura si sis. tematizarea urban!, prelucrarea metalelor ne#eroase, a&ricultura intensi%! "i rota$ia culturilor, introducerea canaliz!rii, a apeductelor si rezer%oarelor de ap! în ora"e, a sistemului canalelor de iri&a$ie pe cîmpurile culti%ate0, no$iuni a%ansate de medicin!, astronomie, &eo. &ra#ie, matematic! -inca"ii #!ceau inter%en$ii chirur&icale pe cord des. chis "i opera$ii de rinichi, iar ma5a"ii "tiau c! !mîntul este rotund "i se în%îrte în 3urul 2oarelui, c! Uni%ersul este compus din &ala9ii si meta&ala9ii, estimaser! durata anului astronomic terestru laF(, 44 zile "i a celui %enusian la (? zile si e#ectuau calcule comple9e cu numere de '' ci#re0, un cod de le&i, o administra$ie per#ec$ionat!, un sistem de statistic! a popula$iei, a resurselor "i a rezer%elor, e&alat doar de sistemele computerizate moderne, în s#îrsit, %iracochas au l!sat stiluri "i arhitecturale bine cristalizate, împreun! cu o impresie "i artistice un presti&iu de care au pro#itat din plin con
Pacifida - continentul dispărut

l

în ruine din cele mai %echi timpuri si erau tot atît de ne"tiutori ca si europenii în pri%in$a modului de transportare si ridicare a pietrelor, în &eneral, indienii re#uzau s! %orbeasc! despre 6cet!$ile uria"ilor7, cum le numeau ei, îns! cî$i%a, în"ela$i în buna lor credin$!, le.au di%ul&at spaniolilor ceea ce altora nu li se putuse smul&e nici prin tortur! #ort!re$ele #useser! construite de 6#iii 2oarelui7* Con
Ulte rior, a%entur ierii lui izarro a%eau s! descope re -"i s! 3e#uiasc !0 mormi ntele #amiliei domnit

oare "i ale castei 6ore3ones7 -6urechile.lun&i70, c!peteniile r!zboinice care asi&uraser! %eacuri Ia rînd suprema$ia "i #ul&er!toarele succese militare incase* -+a apo&eul s!u, în timpul domniei lui Hua5na Capac, imperiul inca" se întindea de.a lun&ul coastei paci#ice, de la nord de Auito. Ecuator, pîn! la Rio Maule în Chile, deci între ( latitudine nordic! "i ( latitudine sudic! "i a%ea 4 ))) :m de drumuri lar&i, pietruite*0 Toate mumiile b!rba$ilor, #emeilor si copiilor din mormintele 6urechilor.lun&i7 apar$ineau rasei albe, a%înd p!rul blond si cîrlion$at@ Ia #el si o parte din membrii dinastiei #ondate de Manco.Capac* -De alt#el, în 'J>) au #ost &!site pe coasta paci#ic! peruan!, în De"ertul aracas, mai multe pe"teri mortuare con$inînd sute de schelete si mumii ale unei popula$ii e%ident europide, ce."i depusese mor$ii acolo prin anii  ))) î*e*n*, iar în 'J) se descoperise în nordul Me9icului o necropol! %eche de cîte%a mii de ani, care ascundea aproape ?)) de schelete de tip Homo sapiens fossilis europid, dar a%înd în!l$imea medie de 4, m*0


Temei ore3ones executate pentru rebeliune, în uzco, de oamenii lui Pizzaro !după o gravură din cronica lui "arco entenerra#$

5


Mai la nord, în Ecuador, con', în cronica sa %&escubrimiento ' con(uista de los )einos del Peru% !%&escoperirea si cucerirea regatelor din Peru%#* 68emeile nobile din casta ore+ones sînt

cele mai pl!cute %ederii@ ele se "tiu #rumoase "i sînt într.ade%!r* !rul lor, ca si al b!rba$ilor este auriu ca &rîul, iar pielea mai alb! decît a doamnelor dino #emeie 2pania -***0 1m %!zut si un copil al c!ror ten a%ea o albea$! de o puritate neobi"nuit!@ indienii mi.au spus c! ace"tia ar #i urma"ii

i d o li l o r a d ic ! a i s t a t u il o r. c o l o a n e r e p r e z e n tî n d u.i p e 6 #i ii

2oarelui7, de la Tiahuanaco "i Cuzco . n$a$#%$

ara amazoanelor

2olda$ii lui Orellana, trimis de izarro în c!utarea le&endarului Eldorado, au întîlnit un #lu%iu m!re$, pe ale c!rui maluri, printre numeroase popula$ii indiene, tr!ia "i un trib de #emei albe, atît de r!zboinice încît spaniolii au pre#erat s! le e%ite dup! primele ciocniri -iunie '(40* Indienii din sel%a, care se temeau mai mult de aceste arca"e neîntrecute decît de solda$ii îmbr!ca$i în #ier "i înarma$i cu archebuze, le.au po%estit con
l a i z % o a r e l e l u i R i o  a r a & u a 5 -M a t o G r o s s o 0,


J

o #ort!rea$! ap!rat! de indieni condu"i de #emei si b!rba$i albi si blonzi* 2paniolii au incendiat cetatea, #!r! s!.i poat! captura pe mis. terio"ii r!zboinici albi, care au atacat #rontal cu atîta #urie încît au spart cercul asediatorilor si au disp!rut în 3un&l!, într.un turn conic din mi3locul #orti#ica$iilor, con
')


achu Picchu .atura estică !arhiva autorului#$


''

în orice caz, Machu icchu n.a #ost decît prima surpriz! rezer%at! de inca"i si de predecesorii lor arheolo&ilor secolului al .lea* 1st#el, în 'J?F s.au descoperit, în urma unor carto&ra#ieri aeriene e#ectuate cu aparata3 ultramodern, ruinele unui alt ora" necunoscut, situat la ''( :m nord de Cuzco si la cîte%a zeci de :ilometri de Machu icchu* 1coperit! în prezent de 3un&l!, a"ezarea are o supra#a$! de dou! ori mai întins! decît citadela sacr! si, spre deosebire de aceasta -care este compus! din mai multe ansambluri arhitectural.urbanistice distincte0, are un aspect unitar . un ade%!rat ora", cu locuin$e, temple si palate, str!zi pietruite, canale "i apeducte, toate prote3ate de un zid monumental, lat de pîn! la '4 m* 2!p!turile e#ectuate sub conducerea arheolo&ului peruan pro#* 1l#redo Balencia au rele%at asem!n!ri e%i. dente cu stilul Tiahuanaco, o %echime de cîte%a mii de ani "i au dat la i%eal! depozite de arme din bronz deo calitate superioar! la tot ce se descoperise pîn! atunci în eru* în 'J>J, o e9pedi$ie brazilian! condus! de Roldao ires /randao a &!sit în sel%a, la &rani$a braziliano.%enezuelean!, ruinele unei cet!$i încon3urat! de ziduri "i bastioane, precum si, la cîte%a sute de metri de aceasta, un ansamblu arhitectural compus din trei piramide în trepte a%înd #iecare cîte '() m în!l$ime* 2!p!turile au dus la des. coperirea cîtor%a zeci de schelete ale unor #emei tinere, al!turi de arme de piatr! "le#uit! "i cupru -cu$ite lun&i, %îr#uri de s!&e$i si l!nci0 si dou! statuete de #emei &oale, cu un harnasament complicat de curele pecaracteristici corp "i a%îndanatomice cu$ite.sabie la sold* iar Ma3oritatea scheletelor prezint! europide, unele purtau br!$!ri ornate cu smaralde la &lezne, pl!ci pectorale de aur, splendid cizelate "i constituind un #el de cupe.ap!r!tori pentru sîni, precum "i discuri bombate, ce prote3au pîntecele de lo%ituri* Deocamdat! nu se "tie cine a construit ora"ul, atribuit pro%izoriu inca"ilor -de"i stilul urbanistic "i de construc$ie pare mai curînd ma5a"0 . dac! se %a con#irma ipoteza cercet!torilor brazilieni, h!r$ile imperiului Marelui înc! %or trebui modi#icate, deoarece pîn! acum nu se considera c! #rontierele sale se întindeau atît de departe în est*

'4


Tînără dintr-un trib cu trăsături mixte, euroasiatice, descoperit în /012 de căpitanul )3ul anzanides din )egimentul l Parasutisti !4or5ele Aeriene "raziliene# la grani5a venezueleanobraziliană !arhivele omisiei Humboldt#$

Amazoane 6i indieni blonzi

'

De alt#el, înc! de acum cîte%a decenii, na%a de cercet!ri oceano. &ra#ice Anton "runn a localizat si #oto&ra#iat în lar&ul coastelor peru. %iene, la ?) :m de Callao "i la o adîncime de 4 ))) m, zeci de coloane sculptate, din piatr! alb! -dintre care unele erau înc! în pozi$ie %erti. cal!0* De remarcat c! inca"ii nu #oloseau coloanele în arhitectur! decît ca monumente de sine st!t!toare -coloane.statui, obeliscuri etc*0* Cui apar$ineau ace"ti stîlpi cilindrici în stil e&iptean etă5ile %oamenilor zburători%

în anul 'J(F a #ost descoperit!, în urma unor e9plor!ri aeriene, cetatea Cerra Gallan, construit! în 1nzii peru%ieni, la F ))) m altitu. dine, acolo unde nici omul, nici %reun alt mami#er nu pot tr!i din cauza rare#ierii aerului si lipsei de o9i&en* 2in&urele #!pturi care se încumet! uneori, în zborurile lor solitare, la asemenea în!l$imi sînt condorii* Totu"i, cu mii de ani în urm!, o popula$ie necunoscut! a c!rat milioane de tone de piatr! în blocuri de '.') tone, pe o creast! unde nici ast!zi nu pot a3un&e decît elicopterele sau echipele de alpinisti încerca$i@ pe o creast! a#lat! la sute de :ilometri de cea mai apropiat! surs! de ap! -un lac pro%enit din topirea z!pezilor0, stearp! "i complet lipsit! de %ia$!, ca "i piscurile dimpre3ur -ceea ce ridic! probleme de nerezol%at pri%ind hrana si combustibilul necesare con. structorilorPlocuitori0* Cetatea este compus! dintr.un zid e9terior înalt de F.? m si lat de . m,fără nici o poartă de acces, încon3urînd cîte%a zeci de turnuri cilindrice -realizate, ca "i zidul, din blocuri de &ranit "le#uite la e9terior si îmbinate #!r! mortar0, înalte de '4 m si carenu dispun de u6i sau ferestre,ci au o sin&ur! deschiz!tur! dreptun&hiu. lar! în plat#orma ce $ine loc de acoperi", în interior, turnurile sînt împ!r$ite în mai multe ni%ele care comunic! între ele prin sc!ri în spi. ral!* Nu s.au &!sit nici un #el de obiecte, urme de populare sau r!m!. "i$e ale locuitorilor acestor ciudate cl!diri lipsite de c!ldur!, lumin! si o9i&en* Gradul de eroziune al supra#e$elor "i ruinarea unor por$iuni de zid înt!resc presupunerea c! cetatea a #ost ridicat! cu mii de ani înaintea erei noastre* Dar de c!tre cine opula$iile locale, a5maras,

79


abia intrau în epoca pietrei cioplite la %enirea inca"ilor Tradi$iile lor, transmise cuceritorilor si ulterior spaniolilor, numesc turnurile de Ia Cerra Gallan 6casele oamenilor zbur!tori7 si le lea&! de trecerea prin acele locuri a unor oameni albi cu p!rul blond, numi$i %iracochas* Interesant de remarcat, a5maras cuno"teau e9isten$a unor popoare europide înainte de întîlnirea cu inca"ii, de la care ar #i putut s! aud! despre 6#iii 2oarelui7*** în pro%incia 2Ln Martin -nordul erului0 e9ist! trei #ort!re$e str!%echi -+a o5a, 1tuen si Cochabamba0, construite într.un stil asem!n!tor cu Cerra Gallan ziduri înalte de bastioane >.J m, încon3urînd tronconice si turnuri compuse din trei cilindri suprapusi, cu un diametru din ce în ce mai mic* 1tît bastioanele, cît si turnurile au o sin&ur! deschiz!tur! în acoperisul. plat#orm!* Tradi$iile indienilor a5maras -care &!siser! #ort!re$ele în ruine la %enirea lor0 atribuie aceste maiestuoase construc$ii unei popula$ii albe, cu p!rul blond si ochii alba"tri, chachapo'as, o &rupare ce se desp!r$ise de restul %ira.cochas.ilor, #iind chiar în con#lict cu ace"tia* în timpul #aimoasei sale c!l!torii cu %asul "eagle, Charles DarQin a %!zut, în '?', la /ahia /lanca, ora"

ar&e ntin ian situ at la nor d de Rio Ne& ro si la cîte %a sute de :ilo met ri dep !rta re de /ue nos 1ir

burilor din pampas* -uan Manuel de Rosas, &u%ernator al statului /uenos 1ires între '?4J si '?4 si dictatorul militar al 1r&entinei între '?( si '?(4, a #ost ini$iatorul unei serii de r!zboaie aproape neîntrerupte si deosebit de s!lbatice, atît interne, cît si e9terne@ este probabil îns! c! în nici unul dintre ele &enocidul nu a atins propor$iile celui îndreptat împotri%a popula$iilor indiene, e9terminate în propor$ie de J? în mai pu$in de dou! decenii*0 rintre cei tortura$i si e9ecuta$i în public, DarQin a obser%at trei 6indieni7 albi, înal$i de ',?).4 m, cu p!rul castaniu si tr!s!turi europene . c!peteniile unor triburi r!scu. late* Impresionat de demnitatea cu care si.au

es, o seri e de priz onie ri capt ura$ i de arm ata lui Ros as în r!zb oiul împ otri %a tri.

în#runtat c!l!ii, la sa%antul en&lez -preocupat acea dat! mai mult de zoolo&ie si botanic! decît de antropolo&ie0 nu a remarcat îns! decît în treac!t tipul rasial neobi"nuit


'(

al celor trei* în schimb, trupele lui Rosas îi cuno"teau bine pe 6"e#ii albi7, o#erind pentru uciderea lor recompense triple #a$! de cele sta. bilite pentru celelalte c!petenii* -Este de remarcat #aptul c! descen. den$ii poporului %iracochas s.au situat în primele rînduri ale luptei indienilor sud.americani pentru libertate, mai întîi împotri%a con.
începînd din deceniul al "aselea al secolului al .lea, mass.media din numeroase $!ri a acordat totmai mult! aten$ie "tirilor despre mis. terio"ii indieni albi, blonzi "i cu ochii alba"tri, care tr!iesc în Mato Grosso, ultima 3un&l! înc! nedistrus! din lume* +aînceput s.a crezut c! ar #i %orba de a%enturieri albi de&hiza$i în indieni sau care s.au re#u&iat printre ace"tia în urma unor delicte, pe urm! autorit!$ile braziliene au a#irmat c!, probabil, indi%izii respecti%i, #emei "i b!r. ba$i, sînt copii de #ermieri, r!pi$i sau captura$i în timpul unor raiduri ale triburilor nepaci#icate si care tr!iesc de mici în mi3locul comu. nit!$ilor indiene, uitîndu."i ori&inea* 1poi a %enit "ocul descoperirii unor triburi între&i de tip europid, cum ar #i acurinis, al c!ror teritoriu se situeaz! pe cursul mi3lociu al Rîului in&u, nici celebrii e9ploratori brazilieni, #ra$ii Billas./oas nuoaure&iune reu"it s!unde p!trund!* în 'JF?, Orlando Billas./oas îi po%estea lui +ucien /odard,autorul unui %olum de r!sunet mondial, z&uduitoare m!rturie a &enocidului ce continu! si în zilele noastre,%.e 3ssacre des 7ndiens% !%asacrul indienilor%#* 61curinis au trupuri bine propor$ionale, cu pielea alb!, p!rul blond sau ro"u si ochii alba"tri* 2înt z%el$i "i, dac! ar #i îmbr!. ca$i, i.ai putea lua drept ni"te&entlemeni din Rio de aneiro* Dar a"a, complet &oi "i cu trupurile %opsite sînt în#rico"!tori* Neîntrecu$i tr!. &!tori cu arcul, înal$i "i puternici, dau do%ad! de un cura3 #!r! seam!n*

'F OCEANUL


EG)E'/ "? EDE %AD3

l'H odeIoneir o$

)egiunea 8ingu în /091 !arhivele:illas"oas#$

Amazoane 6i indieni blonzi

'>

Moartea nu îi însp!imînt!* 2e spune uneori c! indienii din sel%a sînt la"i, pentru c! recur& la %iclenie, lo%esc prin surprindere si nu se încu. met! s! atace albii înarma$i cu pu"ti* Ei bine, acurinis pornesc la atac #rontal &rupa$i în #orma$ii de 4).) de oameni si nu dau înapoi nici în #a$a mitralierelor*** Nu.si cunosc ori&inea si nimeni nu le.o cunoa"te* Nici m!car colanele de pene sau desenele care le împodobesc trupu. rile nu sînt la #el cu ale indienilor piei.rosii* Cînd misionarii si #unc$io. narii postului de la Tucuri i.au %!zut pe primii acurinis, au crezut c! a%eau de.a #ace cuni"te a%enturieri albi, care s.au de&hizat în indieni7 1r mai #i de ad!u&at, poate, c! acurinis au #ost si r!mîn unul din. tre cele mai h!ituite triburi din re&iunea in&u atît indienii piei.rosii, cît si a%enturierii brazilieni se tem de ei, dar îi atac! în permanen$!, în special pentru a le r!pi #emeile, care se remarc! printr.o #rumuse$e ie"it! din comun* în Mato Grosso mai e9ist! îns! si un alt trib de indieni albi, mai pu$in cunoscut decît acurinis* rimul contact cu ace"ti stranii locuitori ai p!durii a a%ut loc în 'J>>, cînd membrii unei e9pedi$ii an&lo.brazi. liene s.au trezit încon3ura$i, la iz%oarele Rîului 1ra&uaia, de o sut! de albi blonzi, înal$i de doi metri, a%înd arcuri lun&i, s!&e$i si l!nci*** 8!r! a #i %opsi$i "i #!r! %reo podoab! pe trupurile &oale, de o per#ec$iune statuar!, r!zboinicii, b!rba$i si #emei la #el înarma$i, i.au pri%it minute nes#îr"ite pe cei cî$i%a cercet!tori, cu o neascuns! curiozitate* 1poi, brusc, la o comand! rostit! într.o limb! sonor! "i melodioas!, indienii blonzi retras tot atît de #antomatic "i rapid cum ap!ruser!* Cînds.au "tirea a a3uns la /rasilia "i la Rio de aneiro, speciali"tii s.au str!duit s! potoleasc! spiritele, a#irmînd c! este %orba probabil de urma"ii supra%ie$uitorilor unor e9pedi$ii portu&heze disp!rute cu secole în urm!* îns! între 'J>> "i 'J>J misterioasele 6#antome albe7 au #ost %!zute "i #oto&ra#iate de pilo$i si para"utisti din E1*/* -1rmata /razilian! a 1erului0, cercet!tori #rancezi, italieni, britanici sau brazilieni, misionari americani, c!ut!tori de aur "i %în!tori* O#iciile &u%ernamentale au primit numeroase rapoarte despre ei, to$i cei care i.au întîlnit a#irmînd c! membrii acestui trib necunoscut au p!rul

'?


. 4emeie-războinic din tribul

1curin is* 2e remarc ă tipul somati c proton ordic !după "arroe sarhivel e omisi ei Humb olt#$

blond si ochii alba"t ri, ceea ce anule az! teoria ori&in ii portu &heze * Este e%ide nt #aptul c! pu$ini i supra %ie$uit

ori ai e9pedi$iilor nu puteau #i to$i blonzi, tip somatic rarissim în eninsula Iberic!* în 'J>J, speciali"tii de la 8*U*N*1*I* -8unda$ia Na$ional! pentru roblemele Indienilor0 au a%ut "ansa de a intra pentru prima oar! în contact direct cu ace"ti indieni albi, în apropierea Rîului i9uma, situat


'J Adolescentă din tribul i9uma !arhivele :illas-"oas#$

la >)) :m de /rasi lia* Tab!r a e9pe di$iei 8*U* N*1*I * a #ost timp de dou! zile &azd a unui &rup de peste o sut! de indie ni blonz i, #eme i, b!rba $i si copii, to$i a%înd ochii alba"t ri si piele a alb!,

#!r! podoabe sau tatua3e* 1cest trib -numit de cercet!tori pixuma# %!dea o indiscutabil! ascenden$! europid!, apar$inînd tipolo&ic si #iziolo&ic rasei Cro.Ma&non .Chancelade . /riinn nordic, înarma$i -atît b!rba$ii, cît si #emeile0 cu arcuri, l!nci sau si cu$ite de piatr! de lun&i os, splendid #inisate, ciuda$ii oaspe$i au mani#estat un interes deosebit pentru obiectele metalice* Membrii tribului nu au %!dit nici un #el de ostilitate sau team!, dar s. au comportat tot timpul cu o rezer%! prudent!, re#uzînd orice tentati%! de a #i studia$i medical* Cercet!torii au a%ut un dublu soc primul, pro%ocat de constitu$ia atletic! -talia medie de doi metri0, pi&menta$ia pielii si p!rul cîrlion$at, blond. roscat la b!rba$i si blond ar&intiu la #emei, al doilea #iind limba %orbit! de indienii pi9uma, care nu se asem!na cu nici un alt dialect amazonian, amintind în

8:


schimb cele #olosite "i ast!zi de triburile andine, urma"ii inca"ilor* ro&natismul era tipic europid, #emeile a%eau sînii rotunzi, nu conici ca la popula$iile amerindiene mon&olide si, ceea ce a uimit mai mult, pe mînerele cu$itelor de piatr! erau incizate simbolul 2oarelui cu 'F raze si cel al a&uarului* Dup! dou! zile, tribul a disp!rut din 3urul taberei tot atît de #antomatic cum ap!ruse* Do%ezile e9isten$ei sale -#ilme si înre&istr!ri0 au a3uns la /rasilia si*** nimeni n.a mai auzit %reodat! de ele* în schimb, indienii blonzi au mai #ost %!zu$i sporadic, pîn! în septembrie 'J?4, de aproape trei sute de persoane, în anii 'J?. 'J?, pixuma au dus un %ictorios r!zboi de &uerilla împotri%a unui puternic &rup &arim.peiros -6c!ut!tori de de diamante70 care încercaser! s! le in%adeze terito. riul, iar în 'J??, dou! triburi de indieni piei ro"ii nepaci#icate, în rîndul c!rora luptau tinere #emei albe si blonde -#apt remarcabil mai ales prin aceea c! nici la pieile ro"ii din 1merica de 2ud, nici la cele din 1merica de Nord nu se cunosc de.a lun&ul istoriei prea multe cazuri de #emei. r!zboinici, aceasta #iind o atribu$ie e9clusi% masculin!0 au respins atacurile unor bande de mercenari ce c!utau s! ocupe zona cascadelor de pe Rîul in&u în numele unor concerne braziliene "i interna$ionale interesate de minereurile urani#ere din re&iune* Re#uzul indienilor albi "i al

altor triburi de a se l!sa paci#ic ate -mai precis de a #i închise în rezer%a $ii #!r! nici o surs! de e9isten $! în a#ara muncii de scla% pentru misiuni sau contoar ele comerc iale0 este e9plic abil, $inînd seama de ceea ce le. au adus contact ele cu 6lumea ci%iliza t!7 în ultimel e patru secole mizeri

e, umilin$e, boli "i moarte* C!ci masacrarea neîntrerupt! a triburilor amazoniene -soldat!, con#orm statisticilor o#iciale, cu peste l F)) ))) de %ictime doar în secolul al .lea0 continu! si ast!zi, sub patrona3ul bine%oitor al 2*I** -2er%iciul pentru rotec$ia Indienilor0, #ondat cu cîte%a decenii în urm! de c!tre le&en. darul &eneral Rondon -unul dintre pu$inii comandan$i militari care si.au încheiat campaniile #!r! liste de pierderi proprii si #!r! rapoarte despre nimicirea inamicului, trans#ormat în prieten "i aliat credincios0, tocmai în scopul de a.i ap!ra pe indieni de abuzuri "i sama%olnicii

6i indieni blonzi

4'

1"a cum îi spunea un brazilian in#luent lui +ucien /odard 6Odinioar!, indienii e9istau cel pu$in ca du"mani* 1cum nu mai sînt nici m!car asta* N.au r!mas decît indieni.ar&umente, care de%in #oarte curînd indieni.cada%re7* /odard constata la rîndul s!u 61natema a #ost aruncat! asupra uci&a"ilor . marii senores care %înd sau cump!r! terenurile si bo&!$iile 3un&lei . chiar dec!tre &u%ernul brazilian* rin. cipalele capete de acuzare &enocidprin mitralieri si bombardamente a%iatice, epidemii pro%ocate prin d!ruirea de ru#e in#ectate cu bacili, distribuirea de alimente otr!%ite, în special bomboane cu arsenic pen. tru copii* 1st#el au #ost lichidate triburi între&i, supra%ie$uitorii #iind supu"i la torturi monstruoase sau %îndu$i ca scla%i* +a acestea se mai adau&! 3e#uirea p!mînturilor, an&a3amente si contracte smulse prin #or$! sau sub in#luen$a alcoolului, prostituarea si torturarea #emeilor* 1proape toate crimele pre%!zute de Codul enal brazilian au #ost s!. %îrsite, si asta datorit! complicit!$ii 2*I**, trans#ormat încetul cu înce. tul într.un instrument de nimicire a indienilor7* într.ade%!r, numai în cadrul anchetei din 'JFF.'JF>-de%enit! nece. sar! dup! ce un incendiu misterios izbucnit în /rasilia distrusese arhi%ele 2*I**0 s.a întocmit un dosar de ( ))) de pa&ini -0 enumerînd toate ororile comise de #unc$ionarii 2*I**, dintre care 4)) au #ost demi"i pentru participarea la &enocid si ' pentru omucidere, al$i aproape l ))) #iind acuza$i de %ioluri, torturi, complicitate la 3a#uri si abuzuri în administra$ie* 1nchetatorii au #ost supu"i la nenum!rate încerc!ri de "anta3 si au primit 4 uci&a"i de amenin$!ri moartea, urmate de '' tenta. ti%e de asasinat ale unor pl!ti$i* cu 8unc$ionarii 2*I** da$i a#ar! nu au #ost îns! si inculpa5i, ast#el c!, la urm!toarea anchet! ordonat! de &u%ernul brazilian, num!rul delictelor împotri%a indienilor era de J?4 asasinate@ 'F lichid!ri în mas!@ 4> cazuri de 3e#uire a p!mînturilor@ ''4 %înz!ri sau închirieri de scla%i@ F>4 cazuri de tortur! sau mutilare si peste l J)) de %ioluri declarate de %ictime*** +a începutul secolului al l.lea e9istau  milioane de indieni ama. zonieni@ în 'J>) r!m!seser! 4() ))), în 'J?( doar '4) ))) . care au sc!zut la >) ))) în 'JJ(*

#unc$ionar 2*I** 6Mai bine s! dispar!, si problema se %a rezol%a de la sine***7* Mai ales c! pîn! în anul 4)) se preconizeaz! de#ri"area în propor$ie de J) a sel%ei braziliene, unul dintre pl!mînii %erzi ai

planetei, habitatul a zeci de mii de specii de %ie$uitoare si plante unice în lume si patria ultimilor indieni amazonieni***

89

Pacifida - continentul dispăru


86

în ultimi studiile Uni%ersitate la constatar un port -lac ') ))) de an deci de dou ast!zi0, se în peste () )) si era împ! delimitate ocupat! de # preo$ii zeului de elit! -i impozante si sanctuarp cartier com erau con produc!toar $es!turi, ob cartierele cl destina$ie str baze "i caz s#îr"it, z con$inînd silozuri "i r remarc!

% P o a rt

o a r e l

a ;

u i

% ! a r h iv a a u t o r u l u i# $

& r e u ta te 0 s a u p ri n s c o a b e d e

a r a m ! p l a s a t e a tî t î n i n t e ri o r, c ît si l a ri o r, sî n t a tî

t de bine îmbinate, încît între ele nu se poate introdu nici m!car lama unui cu$it* De sub pa%a3ul str!zilor -cuburi dui cenu"ii0 au #ost scoase la i%eal! un #el de conducte dreptun&hiula i cu muchiile si col$urile rotun3ite* 2înt e9ecutate dintr.o piatr! aii care nu se întîlneste în re&iune, au lun&imea de 4 m, pere$ii &ro"i ),( m "i diametrul interior tot de ),( m* 2e compun din dou! buc!$i #orm! de 3&heab, a"ezate una peste alta, si sînt identice, de parc! ai

ie"it de pe banda automat! a unei uzine moderne* Unele blocuri dS zidurile ce încon3urau cetatea sînt str!b!tute de canale în #orm! <.% sau
num!r! s' uria"ele 6#otolii7 de bazalt din pia$a central!, a"ezate pe plat#orm monolitice, de cîte ? m în!l$ime*

=na dintre por5ile incintei centrale de la Tiahuanaco !arhiva autorului#$

8B


atît asem!narea cu aran3amentul arhitectural al cet!$ii 1tlantis, rezultat din, descrierea lui laton, cît "i o "ocant! identitate de principii urbanistice cu cet!$ile miceniene Gla, Tirint si Micene, cu #ort!re$ele ;imbabQe, Cerra Gallan si Ma3es, ca si cu ansamblurile me&alitice europene, toate concepute sub #orma unor incinte concentrice în 3urul unui element ordonator principal -de obicei palatul re&al sau un templu sacru, adesea al 2oarelui0* De #apt, Tiahuanaco, situat în mi3locul a"a.numitului 6altiplano7 podi" enorm, împînzit de o re$ea de iri&a$ie care îl #!cea de zece or mai #ertil decît ast!zi, era inima unui re&at ce acoperea /oli%ia, eru nordul 1r&entinei si nordul statului Chile* 1rmata -solda$ii acestui colos ers #ormidabil! a%eau s!bii, l!nci, scuturi si*** c!"ti rotunde toate de bronz, caz unic în 1mericile precolumbieneî0, iar re&ele posed@ bo&!$ii atît de mari încît î"i putuse permite s! placheze zidurile palatelor si templelor din incinta central!, si chiar por$ile ora"ului, ci dreptun&hiuri de aur masi%, #i9ate în piatr! cu piroane de aur -arheo lo&ii americani au &!sit %îr#urile a sute de asemenea piroane, adîn în#ipte în blocurile de bazalt0* Una dintre cele mai impresionante descoperiri recente din zon este piramida în "apte terase.trepte 1capano, cu în!l$imea de >( m s@ baza de 4'>94)) m, ascuns! sub ceea ce

se credea c! este un deal d p!mînt * irami da 1capa no a #ost realizat ! din sute de mii de dale di piatr! ro"ie, aduse din cariere situate la zeci de :ilome tri dep!rt a iar %echi mea ei pare s! #ie mai mare de J ))) de ani* rintre cele m import ante constr uc$ii se num!r ! Templ ul

2oarelui -=alasasa5a0, supra#a$a de '()9') m, alatul 2arco#a&ului, cu supra#a$a de >(9F) alatul Celor ;ece U"i -Tuncu un:u0, apar$inînd c!peteniei armat -un %iracocha0 "i a%înd în!l$imea de 4) m si baza de '>) m4* Cuburil de bazalt si andezit, dalele enorme ale terasei.#unda$ie "i blocuril paralelipipedice ale unor ziduri e9terioare a3un& pîn! la dimensiun de '49 m, cînt!resc între 4) si 4)) tone #iecare "i pro%in din carie situate la ().'() :m dep!rtare* To$i speciali"tii sînt de acord c! trans portul blocurilor de piatr! necesare ridic!rii ora"ului ar #i ast!zi

(!)N*+II-.

%Templul ;oarelui% !sus# si %7ncinta cu hipuri% !+os# de la Tiahuanaco hdd!arhivele omisiei Humboldt#$

85


aproape imposibil* Totu"i, cu mii de ani în urm!, cine%a le.a t!iat, #asonat, transportat si montat* opula$ia a5maras, care a tr!it în zon! la începutul erei noastre nu "tia nimic despre ade%!ra$ii lui constructori* Dar se poate spune c! Tiahuanaco, cu cei peste () ))) de locuitori ai s!i a #ost, în anii ') ))) î*e*n*, cel mai mare si mai populat ora" din lume, cu e9cep$ia capitalei 1tlantidei, #aimosul 1tlantis* ;acsa'huaman -situat! la 6doar7  ()) m altitudine0, de"i relati% apropiat! de Tiahuanaco rele%! o alt! concep$ie constructi%! si urbanistic!, mai asem!n!toare celei adoptate ulterior de inca"i sau de aheeni* Cetatea ocup! mai multe plat#orme care urc! în trepte -ca la Machu icchu0 si sînt prote3ate ziduri ))) înalte de '? m si#iecare lun&i de ()).' m, compuse din blocuri de cîte ')). ?)) tone* în!untru, bastioane, palate -sau poate citadele0 ruinate, str!zi lar&i, pie$e rotunde si p!trate, labirinturi de str!du$e întortocheate ca ni"te capcane în %ecin!tatea zidurilor e9terioare, cartiere de cl!diri în stil 6pueblo7 din care n.au mai r!mas decît pere$ii* Ca "i la Tiahuanaco, e9ist! re$ele de canalizare "i rezer%oare de ap! subterane, dar aici nu au #ost &!site statui, în schimb, la mai pu$in de un :ilometru distan$! de cetate se a#l! o dal! enorm!, a%înd &reutatea estimat! la circa 4) ))) tone 1 #ost cioplit! "i desprins! din munte, transportat! pîn! la locul unde

este si r!mîne cel mai mare monoli t prelucr at de om, cunosc ut pîn! ast!zi în lume -#iind de ') ori mai &reu decît #aimoa sa 6iatr! a 2udulu i7 de la /aalbe c: . +iban0* e supra# e$ele sale au #ost s!pate sc!ri m!r&in ite de balustr ade decorat e cu moti%e în spiral! * Uluito

r este #aptul c! treptele sînt orientate in%ers, adic! scara 6urc!7 în 3os, deci nu poate #i #olosit!* 2.ar crede c! blocul este r!sturnat dac! pe laturile lui nu ar #i sculptate din loc în loc scobituri ce par 6scaune7 si sînt plasate în pozi$ia corect!, cu 6sp!tarul7 în sus* De alt#el, acesta nu este sin&urul detaliu în aparen$! ira$ional to$i monoli$ii de la 2acsa5huaman au #orme, m!rimi si &reut!$i atît de di#erite, încît ar e9aspera orice statistician* are imposibil s! se &!seasc! dou! pietre la #el . unele sînt prismatice, altele trapezoidale, cubice, rotun3ite, altele au '4 sau 4) de laturi, si pîn! la ) de col$uri


81

; a c s a ' h u a m a n o p o a r t ă s e c u n d a r ă ! a r h

ivele omisiei Humboldt#$

3:


Este &reu de crezut, chiar cu e%identa înaintea ochilor, c! o asemenea di%ersitate de blocuri au putut #i potri%ite si îmbinate atît de per#ect încît par lipite* Numai zidurile în terase, puse cap la cap, ar m!sura cî$i%a :ilometri* Unele blocuri de piatr! au J m în!l$ime si  m l!$ime, cînt!rind sute de tone* Cutremurele nu au reu"it s! le clinteasc! în mii de ani . 2acsa5huaman pare #!cut! s! în#runte %e"nicia* Despre %îrsta acestor dou! orase.#ort!re$e nu se pot #ace nici m!car presupuneri* Gradul de eroziune al supra#e$elor si stadiul a%ansat de ruin! al unora dintre cl!diri -contrastînd cu per#ecta conser%are a altora si a statuilor spre e9emplu0 ar indica o %echime de '(.4) milenii* Dar, pe %remea aceea, ci%iliza$iile amerindiene cunoscute ast!zi nu se n!scuser!, popula$iile locale -ca si cele din întrea&a 1meric! de 2ud de alt#el0 #iind la ni%elul tehnolo&ic si cultural al aleoliticului timpuriu* O tulbur!toare descoperire este, #!r! îndoial!, reprezentarea incon#undabil! a unui to9odon pe zidul unei &r!dini re&ale din Tiahuanaco* 1cest animal ierbi%or lun& de 4,>) m a tr!it în liocen si

 l e i s t o c e n

Republica 1r&entina* Numai c! to9odonul a disp!rut prin anii ')) ))) î*e*n*, deci cu zeci de milenii înainte de %enirea primilor indieni -triburile mon&olide siberiene0 în 1merica, peste 2trîmtoarea /erin&***

p e

Eni&ma pri%ind modul de t!iere, e9tra&ere si ridicare din cariere, transportul si potri%irea pietrelor necesare zidurilor este total!* Cele mai di%erse e9plica$ii au #ost su&erate si respinse una dup! alta munca sutelor de mii de scla%i -care nu e9istau0, #olosirea unor #er!s.traie, scripe$i, macarale si cabluri de un tip necunoscut -#!cute în mod

t e r i t o r i u l c a r e , a s t ! z i , c o n s t i t u i e

Teorii dubioase

obli&atoriu din mii de piese metalice, produse de uzine care nu e9istau0, unelte de #ier sau o$el pierdute în cursul timpului -se "tie c! popula$iile sud.americane nu cuno"teau decît prelucrarea metalelor ne#eroase0 etc* în! în anii >) ai secolului trecut, cînd antropolo&ul peruan 8rancisco 1lia&a a a#irmat c! de$ine secretul unui procedeu inca", bazat pe o mi9tur! de ierburi peruanese pot cu a3utorul c!rora dizol%a cele mai dure roci*


'

El sus$inea c! inca"ii sau popula$iile anterioare lor au înmuiat pietrele, transportîndu.le sub #orm! de past! la locul turn!rii . ast#el, toate problemele erau rezol%ate* Mai mult, 1lia&a a#irma c!, anali. zînd la microscop mostre de piatr!, a obser%at în compozi$ia lor res. turi de substan$e %e&etale* E9plica$ia antropolo&ului peruan, dat! la o reuniune "tiin$i#ic! de la +ima, a #ost primit! cu entuziasm de arheo. lo&ii dornici s! rezol%e o dat! pentru totdeauna sup!r!toarele pro. bleme le&ate de construc$iile me&alitice -nimeni nu a obser%at pe moment c! 6re$eta de ierburi peruane7 nu putea clari#ica eni&mele de la 2tonehen&e sau /aalbec:, decît în cazul în care inca"ii a%eau #irme ce e9portau procedeul la scar! interna$ional!0* în scurt! %reme îns!, %îl%a s.a redus la un diapazon &reu audibil, apoi ipoteza a #ost acoperit! cu o pudic! uitare chiar de c!tre cei mai #er%en$i sus$in!tori ai ei* 1ceasta din maimulte moti%e '0 1lia&a nu a dez%!luit 6secretul solu$iei7@ 40 6resturile de substan$e %e&etale7 erau de #apt urme r!mase de la plante putrezite în cursul timpului peste piatr! -în procent absolut normal0 si nicidecum do%ada #olosirii unui dizol%ant în cantit!$i masi%e@ 0 monoli$ii de la Tiahuanaco "i modelarea lor 2acsa5huaman nu prezentau un aspect care s! su&ereze din past!, ci o e%ident! cioplire> 0 blocurile de &resie si bazalt au strati#icarea &eolo&ic! nemodi#icat! de o e%entual! topire etc* De alt#el declara$iile lui 1lia&a erau curioase de la bun început 6în %remurile str!%echi inca"ii dizol%au pietrele cu acel amestec, le #r!mîntau si le1ceasta modelauînseamn! în concordan$! cu #orma dorit! si construc$iei7* nu o simpl! înmuiere a necesit!$ile unor supra. #e$e pentru a 6lipi7 blocurile între ele, ci trans#ormarea rocii în past! "i turnarea ei în co#ra3e, asemeni betonului* Or, se pune întrebarea, cum este posibil ca nici unul dintre arheolo&ii care au admis aceast! posibilitate s! nu se #i &îndit c! era o nebunie din partea inca"ilor s! #i turnat pasta în zeci de mii de co#ra3e de #orme si m!rimi di#erite, pentru a realiza blocurile de la 2acsa5huaman Ce #el de #orme erau acelea cu zeci de laturi si col$uri Cum puteau ele s!reziste presiunii masei %îscoase #!r! s! se des#ac! De unde scîndurile necesare unor


38 Aliaga consideră că uria6ele blocuri ale fortăre5ei au fost realizate din ciment turnat în cofra+e? )ealitatea îl contrazice !arhivele omisiei Humboldt#$




asemenea co#ra3e Ce cutie de lemn ar #i rezistat la F),')) sau ?)) de tone de past! dens!, turnat! în interior Cum de nu se solidi#ica pasta în cursul transportului #!r! benzi rulante si betoniere rotitoare si cîte sute de mii de oameni ar #i trebuit s! o care încontinuu, într.o perma. nent! &oan!, la  ))) m altitudine De ce nu au conceput construc. torii #ort!re$elor mai curînd #orme.tip, standardizate, mici si u"or de mane%rat, pentru a #ace 6c!r!mizi7 de &resie topit! De ceconstruc$iile incase sînt realizate în &eneral din pietre mici, cioplite de mîn! si nu turnate Chiar presupunînd c! erau înmuiate numai anumite #e$e la montare, cum s.au putut p!stra laturile si un&hiurile drepte Cum se &e ce nu se aplica metoda turn!rii în co#ra3 la un bloc de 4) ))) tone extindea această metodă la statui, statuete, obiecte de uz casnic din piatră etc$@ în s#îr"it, de ce nici unul dintre arheolo&ii care au sus$inut

ipoteza lui 1lia&a nu a luat în considerare #aptul c! &radul de erozi. une al supra#e$elor si ruinarea unor cl!diri certi#ic! ridicarea cet!$ilor într.o epoc! anterioar! cu mii de ani #ond!rii imperiului inca" Teorii recente, bazate în principal pe interpretarea unor a#irma$ii #!cute de cîte%a c!petenii incase în perioada Con
39

Pacifiăa - continentul dispărut

D

"astioane construite din blocuri de B p3nă la 1BB de tone fiecare !;acsa'huama n - arhivele omisiei Humboldt#$

simultan! a zeci de #ort!re$e &en Machu icchu, ceea ce ocupa

p rob a. bil ma i to$i b!r ba$ ii ap$ i de mu nc! r! ma "i dis po nib ili du p! mo bi.

# i î n s e m n a t r e n u n $ a r e a l a o c a

nie sau la toate citadelele mai mici* în a#ar! de aceasta, #aptul c! stilul arhitectural de la 2acsa5huaman este asem!n!tor celui inca" nu implic! imposibilitatea ca #ort!rea$a s! #i #ost anterioar! imperiului, iar constructorii Marelui înc! s! se #i inspirat dup! planurile ei* De alt#el, stadiul de conser%are a pietrelor si zidurilor atest! o %echime considerabil! -de"i, probabil, nu chiar atît de mare ca a ora"ului Tiahuanaco0, ma3oritatea m!rturiilor incase men. $ionînd c! 6#iii 2oarelui7 au participat la proiectarea si ridicarea #orti#ica$iilor e#ecti% si nu simbolic, cum s.ar #i întîmplat în secolul al B.lea, datorit!

liz are * Ri dic are a un ei sin &ur e cet !$i ca 2a csa 5h ua ma n ar

m p a

num!rului 6ore3ones7 imperiu*

mic r!ma"i

de în


(

&ovezi tulburătoare

Biracochas erau o popula$ie pu$in numeroas! . caracteristic! a speciei Cro.Ma&non, prin contrast cu mon&olizii* Este e9plicabil deci moti%ul pentru care r!spîndirea lor în &rupuri mici pe un teritoriu imens, din 1nzii peru%ieni la est, pîn! în Cali#ornia si NeQ Me9ico la nord, si de la Rio Ne&ro în sud, pîn! la Rio das Mortes . Rio 1ra&uaia la %est a dus la o dispari$ie aproape total!* Nu poate decît s! surprind! c! si.au p!strat caracteristicile etnice si antropolo&ice în mi3locul ci%iliza$ii amerindiene puternice si în#loritoare -o do%ad! în plus aunor #aptului c! acestea li se considerau datoare0 pîn! la %enirea conJJ.'?)0, la indienii din zonele RioNe&ro, Orinoco si Gu5ana, cilindri mici de 3ad %erde, translucid, #oarte dur si sonor* 1ceste obiecte, numite 6Cou&nantainsecouima7 -6ietrele 1mazoanelor70 apar$inuser! unor triburi de #emei lupt!toare, albe siblonde, care, dotate cu arcuri lun&i si cu$ite.sabie de aram! sau bronz, b!&aser! spaima în r!zboi. nicii indieni* Cilindrii erau #olosi$i ca amulete de triburile amerindiene întîlnite de %on Humboldt@ li se atribuiau propriet!$i curati%e si con. stituiau do%ada %ite3iei celor care le posedau, întrucît #emeile lupt!. toare nu se predau niciodat!, trebuind s! #ie ucise ca s! li se ia armele si podoabele* 2a%antul &erman a obser%at c! cilindrii a%eau o &aur! lon&itudinal! si erau acoperi$i cu o scriere picto&ra#ic! &ra%at! pe toat! lun&imea lor, scriere total necunoscut!, ce p!rea 6opera unei mari ci%iliza$ii, de mult apuse7 si pe care indienii secolului al l.lea nu "tiau s.o desci#reze*

3B


în aceea"i e9pedi$ie, %on Humboldt descoperea în '?)', în Mun$ii Encaramada, în sel%a de lîn&! ora"ul Caicara si în sel%a dintre Rio Casi
picto&ra#ic!* De alt#el, descoperirile sa%antului &erman nu sînt sin&urele în cele dou! 1merici* e platoul arid de la Marcahuasi -eru0, la  ?)) metri altitudine au #ost &!site stînci sculptate în #orm! de lei cu coam!, c!mile -deci animale care nu au tr!it niciodat! pe continentul american0 si &l5ptodoni ar&entinieni* 1ceast! din urm! #!ptur!, mami#er în ciuda aspectului dinosaurian, sem!na cu un enorm tatu -',( m în!l$ime si , m lun&ime0, a%înd o cuiras! de pîn! la ') cm &rosime si o bil! $epoas! în %îr#ul cozii, ca la AnC'losaurus$ Gl5ptodonul ar&entiniansia atr!it în liocen leistocen disp!rut în aniisi'( ))) î*e*n*, cînd se presupune c! nu e9ista nici o ci%iliza$ie demn! de acest nume în 1merica de 2ud*


32

In 'J4?, e9pe di$ia Dohe n5 desc opere a în nord ul 2tatel or Unite , la ie"ire a din #aim osul Gran d Cann ion, o %ale latera l!, adînc !, stear p!, comp let lipsit ! de %iat! si numi t! de indie nii din zon! 6Ha% a supai

7 -6ere$ii picta$i70* Impun!toarele #aleze ce #lancheaz! %alea sînt lite. ralmente acoperite cu desene %echi de peste ') ))) de ani, reprezen.tînd oameni la %în!toare de mamu$i si bizoni, dar si t5rannosauri, ste&osauri, i&uanodoni, #!pturi

&rup urile %irac ocha s, r!spî ndite spre sudul si

disp!rute teoretic milioane de ani înainte cu de apari$ia omului* Culmea este c!, în aceste desene, dino.saurii $in coada dreapt!, în aer, în loc s.o tîrasc! pe p!mînt ca reptilele . or, asemenea reprezent!ri au ap!rut în atlasele de paleontolo&ie abia în ultimele decenii, dup! ce teoria dinosaurilor cu sîn&e cald si #oarte acti%i s.a impus de#initi%* 2urpriza cea mare o constituie îns! peretele de la ie"irea de nord a %!ii, pe care sînt reproduse un incon.#undabil T'rannosaurus )ex ridicat pe labele din spate si spri3init în coad!, precum "i harta #lu%iului 1mazon, cu to$i a#luen$ii s!i, unii descoperi$i abia dup! 1l Doilea R!zboi Mondial 1semenea do%ezi "ocante s.au mai &!sit doar lîn&! ora"ul me9ican 1c!mbaro, unde au #ost dez&ropate numeroase statuete de lut,

nord ul conti nentu lui Dac! nu, ce alt! ci%il iza$ie le.ar #i putut prod uce 2! #i #ost 6ama zoan ele7 sud. ameri cane ur. ma"e le unor &rup uri de %irac

%echi circa '( de ani@ de printre ele,)))cai, rinoceri -0, c!mile "i brachiosauri ai Erei 2ecundare*** 2! #ie toate acestea %esti&ii r!mase de la

ochas sau de supra %ie$ui tori ai

1tlantidei Trebuie men$ionat #aptul c!, atît la %iracochas "i la atlan$i, cît si la cre.tanii minoici, #emeia era e&al! b!rbatului "i a%ea un important rol în %ia$a politic!, militar!, economic! si artistic!, a"a cum rezult! din toate m!rturiile directe aceste sau indirecte despre popoare sau despre cele pe care le.au in#luen$at ele* rin contrast, la ma3oritatea popula$iilor amerindiene de ori&ine mon&olid!, #emeia era considerat! in#erioar!, #iind mar&inalizat! social*

35

UN 1B1NO2T 2RE NEMVRGINIRE %Ochiul care prive6te spre cer% to$i %iracochas au r!mas pe continent* De mai multe ori, Nu&rupuri . se pare numeroase, raportîndu.le la total . plecate de pe coasta peruan! s.au a%întat în necuprinsurile aci#icului, în cadrul acelei stranii diaspora, început! prin p!r!sirea cet!$ilor andine si continuat! prin r!spîndirea în cele dou! 1merici pe la începutul erei noastre* Iar una dintre escalele importante ale 6#iilor 2oarelui7 a #ost Insula astelui* Descoperirile #!cute în cursul timpului, dar maiales cele ale e9pe. di$iei lui Thor He5erdahl au dez%!luit tainele unei ci%iliza$ii pascu. ane impresionante* Dup! cum se "tie, cele mai %echi urme ale primilor locuitori -6urechile lun&i70 dateaz! de prin anii )) e*n* Tradi$ia spune c! #lota lor a ancorat lîn&! coasta de est a insulei -la pla3a 1na:ena0 unde, mai tîrziu, %iracochas au sculptat o splendid! s#er! depiatr! pe care au numit.o 6/uricul de aur alinsulei7* 78iii 2oarelui7 aduseser! cu eicuno"tin$e a%ansate de astronomie, na%i&a$ie, arhitectur!, matematic!, #izic! si a&ricultur!, scrierea 6ron&o.ron&o7, cultul 2oarelui, precum si o serie de plante speci#ice continentului sud.american, care nu puteau s! treac! oceanul decît p!strate în locuri #erite de umezeal! si salinitate batata -carto#ul ;cirpus totorasi planta medi. dulce american0, trestia de zah!r, trestia cinal! Pol'gonum acuminatum - ambele specii de ap! dulce* De alt#el, ori&inea continental! a 6urechilor.lun&i7 poate #i demonstrat! si lin&. %istic, prin analiza celor trei nume ale insulei, preluate si traduse de polinezieni în limba lor '* Te Pito o te Henua*6/uricul p!mîntului7, sau mai precis, 6/uricul insulelor7* 1ceasta este cea mai %eche denumire, e9plicat! de Thor He5erdahl prin #aptul c! insula -#iind cea mai apropiat! deeru0 era

=n avanpost spre Demărginire

J

considerat! nu numai %eri&a de le&!tur! cupatria de ori&ine, ci chiar locul de la care se 6tra&7 -simbolic0 toate celelalte insule din aci#ic -tradi$ia polinezian! numind si ea 6na"tere7 descoperirea unei insule0* 2. )apa-nui* 6RLpa cea Mare7 sau 6atria Mare7* Este un obicei co mun tuturor popoarelor s! numeasc! prima lor patrie 6Marea atrie7, iar pe cea unde au emi&rat 6Mica atrie7 sau 6Noua atrie7, chiar dac! ea este mai mare decît cea ori&inar!* Biracochas nu s.au ab!tut de la re&ul!, botezînd o insul! a#lat! mai la %est,<)apa-iti%, adic! <ica Patrie%$ Or, aceasta arat! clar o deplasare de la est la %est, con#orm! cu

mersul 2oarelui*

3. ata-Eite-)ani* 6Ochiul -care0 pri%e"te -spre0 cer7 sau 6Bama cerului7* +uatad literam numele nu are nici un sens, dar dac! se $ine seama de #aptul c! în polinezian! 6R!ni7 nu înseamn! numai 6cer7, ci simbolizeaz! si patria ori&inar! a 6urechilor lun&i7 -re&atul muntos al 6re&elui.2oare7 =on.Ti:i0, problema ciudatei denumiri se clari#ic!* Insula astelui este a%anpostul olineziei spre 1merica de 2ud, un ade%!rat 6ochi7 care 6pri%e"te7 pentru eternitate spre eru* Este îns! izbitor #aptul c! localitatea de pe coastaperuan! care se &!se"te situat! e9act în #a$a Insulei astelui -si paralel cu Tiahuanaco0 are denumirea %eche de 6Mata.Rani7 -6Ochiul cerului70* olinezienii -6urechile scurte70 au a3uns pe insul! între anii '')).'4)) e*n*, iar r!zboiul dintre ei si %iracochas a început prin 'F)) si s.a s#îrsit între 'FF) si '>)) prin în#rîn&erea si masacrarea celor din

urm!* si1aurmat apoi perioada între #amiliile poline. ziene canibalismului, careluptelor a durat#ratric pîn! ide în '?F4, cînd insula a #ost depopulat! de un atac al %în!torilor de scla%i din eru si de o catastro. #al! epidemie de %!rsat de %înt, ce a redus num!rul locuitorilor de la 4 ))) în anul '?)), la ''' în anii '??).'J))* Contactele cu lumea din a#ar! au #ost sporadice si, în cele mai multe cazuri, dezastruoase .'>44 descoperirea insulei de e9pedi$ia olandezului Ro&&e%een@ .'>>) trimis de %icere&ele erului, Don 8elipe Gonzales de Haedo o ia în st!pînire 6în numele re&elui 2paniei7 si*** pleac!@

9:

Pacifida - continentul dispărut - '>>'.'>>4 alte dou! e9pedi$ii spaniole -%enite tot din eru0 îi carto&ra#iaz! coastele si teritoriul@ .'>> %izita e9pedi$iei en&leze a c!pitanului Coo:@ .'>?F %izita e9pedi$iei #ranceze a contelui de la

erouse@ .'?) %izita e9pedi$iei rusului +iseans:i@ .'?)( primul atac al unui %as nord american !Danc'# al %în!torilor de #oci* 2înt captura$i ) de oameni -4) b!rba$i si ') #emei0 dintre care nu se %a mai întoarce nici unul@ .'?'' escala balenierei nord. americane Pindos$ Echipa3ul r!pe"te, tortureaz! si ucide cîte%a #emei tinere@ .'?'> %izita e9pedi$iei ruse a amiralului %on =otzebue@ .'?4).'?F) escale sporadice ale unormarele na%e sud.americane@ . '?F4 atac al con%oiului de %ase apar$inînd unor %în!tori de scla%i pentru minele de &uano din eru* 2înt uci"i aproape )) de oameni si captura$i al$i l ))) -inclusi% re&ele Maurata si #amilia sa0, dintre care se %or întoarce peste un an doar '( supra%ie$uitori, bolna%i de %!rsat@ . '?F.'?F? debarcarea si acti%itatea misionarului catolic Eu&ene E5rau9, ce distru&e, în '?F, %esti&ii de nepre$uit r!mase de la %iraco. chas, printre care ma3oritatea t!bli$elor 6ron&o.ron&o7 si cîte%a sute

de statuet e 6p!&în e7, dar cre"tin eaz! întrea& a popula

ea pe insul! a mai multor misionari catolici si a c!pitanului Dutrou./ornier@ .'?>) con#licte %iolente între sus$in!torii c!pitanului si cei ai misiunii* 2e reaprinde #lac!ra r!zboiului ci%il* în! la urm!, misiunea si o parte din credincio"i emi&reaz! pe insula polinezian! Man&are%a, iar al$i

$ie, 6oper! de im portan$ ! capital !7, dup! cum o elo&ia Batica nul@ . '? F? escala na%ei

indi&eni, condu"i de a%enturierul alb /rander pleac! în Tahiti@ numai ''' r!mîn pe insul!, cu Dutrou./ornier, asasinat ulterior, în somn, de un polinezian in%idios@ .'?>' escala na%ei ruse"ti :itiaz, care %a aduce în Europa una dintre primele t!bli$e 6ron&o. ron&o7 recuperate@

britani ce Topaz,

ce %a aduce apoi la /ritish Museu m splendi da statuie pascua n! 6/!rba tul care spar&e talazuri le7@ . '?F?. '?>) stabilir


'

. '?>4 escala na%ei #ranceze 4lore, a%îndu.' la bord pe scriitorul ierre +otti, care a #ost pro#und impresionat de %esti&iile ci%iliza$iei pascuane si de drama de pe aceast! insul!@ na%a a îmbarcat un cap uria" de piatr! a#lat ast!zi la Muzeul Omului din aris@ .'?>( escala na%ei chilieneOFHiggins> -'?>> e9pedi$ia solitar! a #rancezului 1dolphe inart@ .'??4 escala na%ei &ermane H'aena, care colecteaz! din ruinele de la Oron&o o serie de obiecte de art! pentru muzeele din /erlin si Dresda@ . '??F escala na%ei nord.americaneohican, a%îndu.' la bord pe arheolo&ul 1* Thomson, care studiaz! si apoi duce la Muzeul din ashin&ton o statuie monolitic! si cîte%a dale de piatr! pictate cu moti%e pascuane speci#ice@ . '???.'J)) e9plorarea si ane9area insulei de c!tre comandorul Don olicarpo Toro din Marina 2tatului Chile, care o trans#orm! în p!"une &u%ernamental!, destinat! apro%izion!rii Marinei Militare cu carne de oaie* 2înt trimi"i trei reprezentan$i o#iciali -&u%ernatorul, doctorul "i preotul0 si o mic! &arnizoan!@ .'J' %izita e9pedi$iei britanice a =atherinei Routled&e@ . 'J' re%olta pascuanilor condu"i de 1nata, preoteas! a cultului soarelui, pe care nici cuceritorii polinezieni, nici preo$ii catolici nu.' putuser! în%in&e* Chilienii îneac! re%olta în sîn&e@ .'J %izita e9pedi$iei #ranco.bel&iene condus! de 1* Metrau9 si * +a%acher5@

.'J((.'J(F e9pedi$ie a lui Thor He5erdahl@ .'JF %izita marea e9pedi$iei #ranceze a lui 8rancis Maziere@ .'J>).4)) %izite sporadice ale unor cercet!tori americani si eu. ropeni -printre care si Cousteau0* în 'JF, pe Insula astelui e9istau > ))) oi, l ))) cai, l ))) %aci, () militari chilieni si*** '))) de indi&eni care tr!iau în satul Han&aroa, încon3urat cu sîrm! &himpat! si a%eau ne%oie de autoriza$ia special! a &u%ernatorului pentru a circula dup! ora '? pe teritoriul propriei lor patrii* +a s#îr"itul anilor ?), cercet!torii europeni &!seau situa$ia prea pu$in schimbat!*

98


:estigiile unor realizări incredibile

Istoria insulei între anii )) si '?)) a #ost sintetizat! de He5erdahl ast#el 62e distin& trei perioade bine delimitate în eni&matica istorie a Insulei astelul* Mai întîi e9istat siuno popor înzestrat cu oa cultur! tehnic! de construc$ie tipice inca"ilor -de #apt, e9ploratorul nor%e&ian %orbe"te despre ceea ce au în%!$at inca"ii de Ia %iracochas . n$a$#, care a cl!dit monumente "i construc$ii #!r! e&al în istoria ulterioar! a insulei* /locuri uria"e de bazalt dur au #ost t!iate ca ni"te #elii de brînz! "i potri%ite unele într.altele #!r! %reo cr!p!tur! sau scobitur!, ade%!rate #ort!re$e în #orm! de altar, cioplite pe alocuri în trepte, str!3uind %reme îndelun&at!, cu zidurile lor înalte, de 3ur împre3urul insulei*

%=rechile

scurte %, invad atorii poline zieni care i-au masac rat pe

%iraco chas !după hori s, /1#$




Dup! aceea a urmat o epoc! nou!* 2tructura clasic! -în sensul asem!. n$a$# n!rii cu Tiahuanaco si alte #ort!re$e sud.americane . a acestor con. struc$ii a disp!rut în bun! parte, #ie prin d!rîm!ri, #ie prin schimb!rile aduse* Noii me"teri au ridicat plat#orme înclinate, pardosite si proptite cu ziduri interioare, în %îr#ul acestor edi#icii recl!dite, care, adesea, de. %eneau si necropole, erau a"ezate statuiria"e u cu chip omenesc* 2i deodat!, în toiul acestui &i&antic e#ort, totul s.a oprit pe nea"tep. tate* Insula a #ost bîntuit! de un %al de r!zboaie -început prin anul 'F)) .si,n$a$#, c!zînd timp, prad!acanibalismului, cultural! s.a curmat brusc în acela"i început ultima %ia$a perioad!, cea tra&ic!, a Insulei a"telui* Nimeni n.a mai "le#uit lespezi mari de piatr!, iar sta. tuile erau doborîte la p!mînt si pîn&!rite -de obicei li seretezau cape. tele si li se #!ceau &!uri în dreptul inimii, pentru a #i WuciseX în mod simbolic . n$a$#$ /olo%ani si steiuri de stînc! au #ostîn&r!m!dite de.a lun&ul zidurilor aPiQ.urilor -edi#iciile construite de %iracochas . n$a$# în chip de monumente #unerare, iar m!re$ele statui pr!%!lite au ser%it adesea drept boite impro%izate pentru noi necropole* Era un lucru #!cut de mîntuial! si lipsit cu des!%îrsire de orice pricepere tehnic!7 -Thor He5erdahl, %ACu-ACu%#$ Realiz!rile 6urechilor lun&i7 între anii )).'4)) e*n* sînt aproape incredibile* O popula$ie de 4 ))) de oameni a cioplit aproape '))) de statui a%înd între 4 si F)tone &reutate -dintre ele, F)) apar$in celei de.a doua perioade de crea$ie, #iind #aimo"ii uria"i cu 6p!l!rii ro"ii7 a c!ror #izionomie nu se poate întîlni în alt! parte pe Terra, cu e9cep$ia Insu. lelor 2olomon0* acela"i #ostmari construite '' comple9e #orti#i. ahu-uri în cate sau -dintre caretimp celeaumai sînt ruinele de la Binapu, Baihu, Tepeu, 1na:ena, He:ii si Hotuiti0@ un 6sat sacru7 ce îndeplinea de #apt rolul de obser%ator astronomic -Oron&o0@ o re$ea de drumuri de.a lun&ul coastelor "i spre interiorul insulei -r!mase în stare #unc. $ional! "i ast!zi0, precum si uria"ul 6Yan$ al lui I:o7, lucrare de#ensi%! care separa peninsula oi:e "i a%ea .( ))) m lun&ime, adîncimea de  m, l!$imea de ' m, pere$ii zidi$i -dup! ce, în prealabil, p!mîntul #usese înt!rit prin ardere0, iar malul dinspre oi:e taluzat "i pre%!zut cu un %al de ap!rare* De asemenea, %iracochas au descoperit o re$ea

Pacifida . continentul dispărut

99

Sîţrl'fllîlîs G

.&. A;H G2* H M H l 7Y.


(

de pe"teri si &alerii subterane -#ostele pun&i si canale de scur&ere a la%ei0 pe care le.au amena3at si le.au m!rit, trans#ormîndu.le într.o ade%!rat! #ort!rea$! subp!mîntean!, cu dimensiuni ce nu pot #i nici m!car b!nuite* -Membrii e9pedi$iei lui He5erdahl au %izitat ( de pe"teri si a%eau do%ezi despre e9isten$a altor 4), dar presupuneau c! b!"tina"ii cunosc cel pu$in 4)), toate ad!postind sculpturi în piatr! ori ser%ind ca ascunz!tori si necropole*0 în pri%in$a aPzM.urilor #orti#icate si a teraselor de zid, c!pitanul Coo: scria cu uimire c! ele erau 6alc!tuite din blocuri mari de bazalt, cioplite si "le#uite cu atîta precizie, încît se îmbinau per#ect, #!r! mor. tar, mai bine decît la cele mai #rumoase cl!diri din 1n&lia7* Trebuie remarcat #aptul c! toate construc$iile si statuile din prima perioad! de crea$ie sînt realizate din bazalt ne&ru sau tu# ro"u, în %reme ce bata. lionul de uria"i din a doua perioad! pro%ine din carierele de piatr! &alben.cenusie de la Rano Rara:u -unul dintre piscurile care au #ost în trecut %ulcani acti%i0* 2tatuile monolitice caracteristice primei perioade, cum ar #i cea ro"ie, decapitat!, de la Binapu sau uria"ul de ') m în!l$ime de la Rano Rara:u -ambele descoperite de e9pedi$ia He5erdahl0 nu au nimic în comun cu cele F)) de &i&antice torsuri umane, #!r! picioare, #!r! %esminte, cu mîinile împreunate pe pîntece "i cu #i&uri stilizate* în! la %enirea lui He5erdahl se credea c! primele reprezint! un #enomen sin&ular "i spontan, iar popula$ia ini$ial! a Insulei astelui nu a a%ut nici o le&!tur! cu 1merica de în 2ud, 1sia sau Oceania* Dup! ce au cu #ost &!site zeci de statui în&ropate p!mînt, de #actur! asem!n!toare cele de pe continentul sud.american, unele eni&me au început s! se clari#ice* Thor He5erdahl a #ost întîiul care a intuit "i reconstituit tra. seul urmat de constructorii de la Tiahuanaco si 2acsa5huaman porni$i spre aci#ic, ace"tia au colonizat succesi% insulele astelui, itcairn, R!p!i$i, Rai%ae%ae, Tahiti, Marchize "i HaQaii, unde au l!sat do%ezi certe ale trecerii lor -#ort!re$e, terase, necropole, statui, oseminte, sculpturi "i obiecte #oarte asem!n!toare0, transmi$înd de asemenea caracterele &enetice europide unei p!r$i a popula$iei polineziene*

9B


8aptul este istoric si indiscutabil* +a Binapu, cîmpia pe care #usese &!sit! statuia. coloan! decapitat!, s.a do%edit a #i terasa de #unda$ie a unui templu ruinat, cu supra#a$a de I2O9l2Om, dimensiuni comparabile -a%înd în %edere întinderea teritoriului pascuan0 cu cele ale marilor piramide ma5a"e* Uria"ul de la Rano Rara:u -un b!rbat în&enuncheat, cu "ezutul pe c!lcîie, odihnindu. si mîinile pe coapse si pri%ind în zare0, poart! o pelerin! scurt!, cu deschiz!tur! p!trat! la &ît si este aidoma statuilor în&enuncheate împre3urul capului b!rbos, sculptat în tu# ro"u, al re&elui =on.Ti:i. Biracocha, care se a#l! la Tiahuanaco* Chipul s!u nu seam!n! cu #e$ele alun&ite e9cesi% alelun&i7, armateici de 6urechilor maipiatr! curînda cu sculpturile din 1merica de 2ud si Central!, aducînd aminte si de uria"ii /udha ciopli$i de hindu"i în de#ileele Hinducu"ului b!rba$i a"eza$i, cu mîinile pe &enunchi, pri%ind zarea într.o atitudine meditati%!*** 2pre %est, statui de acest tip au #ost &!site în 1rhipela&ul HaQaii -uria"i de .') m, ciopli$i din bazalt ne&ru si tu# ro"u0, iar în eninsula Hi%aoa -Marchize0 s.au descoperit cîte%a statui în Balea aumao, precum "i comple9ul arhitectonic de la Oepon, cuprinzînd terase si ziduri din lespezi masi%e de andezit, pe care au #ost urcate sculpturi monolitice din bazalt -cea mai

mare atin&în d 4,( m în!l$im e0* Tot în &rupul Marchi zelor, pe Insula Nu:uh i%a -în Balea Taipi0, He5er dahl a &!sit Z '' statui cu chipuri &rote"t i, datînd probab il din anii ')) e*n* Una dintre ele este un monstr u cu dou! capete, sin&ur ul de acest &en din aci#ic * Toate au #ost

cioplite din tu# ro"u "i a"ezate pe plat#orme de zid!rie asem!n!toare celor pascuane* 2e remarc! #aptul c! popula$iile ulterioare, ma3oritar polineziene, rezultate în urma amestecului cu &rupuri asiatice, nu au mai ridicat niciodat! ast#el de monumente, care necesitau un considerabil consum de ener&ie* e Insula itcairn e9ist! ruine de terase, temple si sculpturi în stînc! "i o statuie ro"ie de l m în!l$ime -trebuie amintit c! r!scula$ii de pe celebra na%! britanic! "ount', a3un"i aici în '>J' au &!sit insula pustie "i au aruncat în mare aproape toate statuile, d!rîmînd totodat! templele #o"tilor locuitori0, în Insula onape, din &rupul Carolinelor,


>

la poalele %ulcanului Tala:ale, se &!sesc ruinele unei #ort!re$e ciclo. pice, ale c!rei ziduri si terase sînt construite din blocuri de bazalt cu latura de F m si &reutatea medie de 4) tone* Ma3oritatea pro%in din cariere situate la cî$i%a :ilometri dep!rtare, iar unele dintre ele au #ost ridicate la 4) m în!l$ime, ceea ce ar #i necesitat mi3loace tehnice si un num!r de oameni pe care nu.' putea #urniza popula$ia insulei -ast!zi atin&înd aproape '4)) de locuitori0, în Insulele 2olomon e9ist! nume. roase statui ce par copii de mici dimensiuni ale colo"ilor de pe Insula astelul acelea"i torsuri cu mîinile încruci"ate pe pîntece, acelea"i #izionomii aspre, acelea"i conciuri de tu# ro"u pe cre"tet*** rintre cele mai tulbur!toare descoperiri #!cute de e9pedi$ia lui He5erdahl în Insula astelul se num!r! un cap mare de piatr!, care z!cea cu #a$a în 3os, pe 3um!tate în&ropat în p!mîntul de la poalele %ulca. nului Rano Rara:u* Cînd a #ost scos la supra#a$!, arheolo&ii nu "i.au putut crede ochilor #izionomia apar$inea tipului de mulatru europo. ne&rid, caracteristic unora dintre sculpturile olmece* /uze &roase, nas l!t!re$, 6pun&i7 mari sub ochi, e9presie dur! si impenetrabil!*** 1 urmat apoi dez%!luirea secretului pe"terilor #unerare "i Thor He5erdahl s.a pomenit cu sute de statuete "i sculpturi în piatr!, despre care nimeni nu b!nuise c! ar e9ista pe melea&urile pascuane* rintre ele se distin& prin ciud!$enie "i #rumuse$e trei capete de b!r. ba$i cu tr!s!turi europene, cioplite împre3urul unei pietre rotunde, în a"a #el încît p!rul unuia se contope"te cu barba urm!torului, ca în basorelie#urile asiriene@ un"icap de asiatic, cu pome$i proeminen$i, ochi oblici "i must!$i lun&i sub$iri, dup! moda manciurian!@ balene reprezentate în maniera ci%iliza$iei Nazca -dar #!r! mîini antropomor. #ice si capete de om pe coad!0@ caimani "i crotali din 1merica de 2ud@ cîini, lupi, homari, pin&uini dintr.o specie antarctic!@ #!pturi cu cocoa"!, barb! de $ap "i zîmbet %iclean, aducînd cu satirii din mitolo. &ia &reac!@ #eline ce puteau #i lei sau pume, dar în nici un caz 3a&uari* Ulterior i.au #ost aduse alte statui remarcabile doi oameni.#re&at! $inînd în mîinile lor împreunate o pisic!@ o pas!re cu ciocul lun&, plin de din$i ascu$i$i, amintind de Archaeopterix liihographica, sin&ura

95

Pacifida - continentul dispărm

;tatuete viracochas*1 . Tangata 3nu !%oamenii fregată%#> "-oai Eava Eava !%urechile lungi%#$ Arhiva autorului$


J pas!r e de pe Terra ce a a%ut din5i,

dar care a disp! rut în Iura sic>

un b!rba t cu picio arele dep!r tate, &enu nchii îndoi $i si bra$e le ridic ate deas upra capul ui, &ata s! lo%ea sc!@ pe"ti le&a$i cu #rîn& hii, în stilul

celor reprezenta$i pe ceramica incas! sau chiar preincas!@ capete de #emei apar$inînd speciei Cro. Ma&non, ba chiar reproducînd tipul somatic scandina%@ un r!zboinic cu pelerin! de pene, c!lare pe o broasc! $estoas!, aidoma celor din basorelie#urile ma5ase* Un interes deosebit a stîrnit o sculptur! sin&ular!, reprezentînd o balen! cu #!lcile c!scate, pres!rate cu din$i -deci o orca sau un casalot0, a c!rei coad! se termina cu un craniu omenesc, în %reme ce spinarea purta o colib! de trestie în #orm! de corabie* 2ub pîntecele animalului erau cioplite sase s#ere, iar de.a lun&ul #lancurilor sale se distin&eau dun&i paralele de la o scar! ducînd sprecare u"aurca p!trat! a colibei de pe spinare* 1semenea moti%e artistice nu se întîlnesc decît într.un sin&ur loc din lume printre desenele uria"e de la Nazca si pe splendida ceramic! antic! de acolo* De alt#el, He5erdahl a primit si cîte%a ulcioare înalte de piatr!, cu toarte rotunde, reproduse probabil dup! ceramica sud.american!, obiecte phalice similare celor &!site în Turcia, Ira:, E&ipt sau Israel, precum si zeci de statuete ale unor b!rba$i cu #izionomii europide, îns! a%înd lobii urechilor prelun&i$i arti#icial, într.un mod similar zeilor din mitolo&ia hindus!, statuete

supra numi te <o aiCava Cava %

-6Oa menii cu urech i lun&i 70*  opul a$ia alb! de pe Insul a aste lui a%ea o scrie re ideo &ra#i c! #oart e com plica t!, prin care cons emna se pe t!bli$ ele
-6lemnele care %orbesc7, cum le.au numit mai tîrziu polinezienii0, isto. ria, le&endele si cuno"tin$ele dobîndite în milenii de e9isten$!* Din ne#ericire, luptele dintre cele dou! popula$ii, precum si cele ulterioare, dintre urma"ii polinezienilor au dus la distru&erea unei p!r$i din t!bli$e, iar restul au #ost arse în '?F de c!tre Eu&ene E5rau9, ade%!rat #iu spiritual al lui Tor
6:

Pacifi3a - continentul dispărut

E

JJ

;imilitudini între scrierile* A. hindusă> "viracoch as>  chineză !după von Jeldner# $

r!ma"i în picioare la Rano Rara:u, probabil pentru a nu le mai %edea e9presia dispre$uitoare cu care îi urm!reau zelul de a "ter&e %esti&iile l!sate de %iracochas* 1st!zi nu mai e9ist! decît %reo dou! duzini de t!bli$e rongo-

rongo

în muzeel e lumii, si lin&%i"t ii încearc ! zadarni c s! le desci#r eze* Unele pro&re se au #ost ob$inut e dup! ce Thor He5er dahl a intrat în posesia unui manus cris în care unul dintre b!"tina "ii ce în%!$as er! s! scrie în secolul al l. lea conse mnase traduce rea par$ial


67

U n pas înain te '. a const ituit si desc operi rea sa%a ntulu i %ien ez Robe rt Hein e %on Geld ner, care a stabil it c! o serie de semn e pas. cuan e cores pund scrier ii antic e chine ze, prec um si celei hind use

-un num!r de ') ideo&rame #iind comune celor trei al#abete0* Dar, cu toate e#orturile cercet!torilor #rancezi, austrieci, nor%e&ieni si ru"i care studiaz! t!bli$ele pascuane de peste cinci decenii, scrierea rongo-rongo n.a putut #i desci#rat! satis#!c!tor, atît datorit!

înse mna c! toat! popu la$ia în puter e a insul

#aptului c!luitraducerea de pascuani He5erdahldat! este incomplet!, cît si lipsei arhi%ei ce cuprindea, dup! unele estim!ri, peste ') ))) de t!bli$e* Cele r!mase continu! s! tac! si doar similitudinile cu %reo limb! cunoscut!, %ie sau moart!, le.ar putea dezle&a taina . de aceea se acord! o deosebit! importan$! continu!rii cercet!rilor pe drumul deschis de %on Geldner*

ei, l ))) de oame ni, ar #i lucra t e9clu si% la statui , zilnic , '4 ore pe zi,

Knigma statuilor colosale

rintre cele mai incredibile %esti&ii r!mase de la 6urechile lun&i7 se num!r! cele l ))) de statui uria"e de pe Insula astelui, care n.a putut asi&ura niciodat! hrana pentru mai mult de 4 ))) de oameni* Dac! procentul de popula$ie masculin! reprezenta () din total si se presupune c!, dintre ace"tia, 3um!tate a%eau între '( si ( de ani, rezult! ma9imum ()) de oameni* Deci to$i b!rba$ii

timp de ?)) de ani* Cine ar #i pesc uit, cine ar #i culti %at cîmp urile de

ap$i de munc! ocupat e9clusi% de s.aucioplirea, transportarea si în!l$area statuilor* Desi&ur, la aceast! ci#r! se poate ad!u&a una identic!, a #emeilor de aceea"i %îrst!, ceea ce ar

batat e si mai ales, cine ar fi ridic

at fortifica5iile, terasele sau templele@?Cine ar #i construit

casele, plutele si cor!biile, cine ar fi săpat
Cei l ))) de copii, b!trîni si bolna%i r!ma"i Dar nu este ne%oie s! se a%anseze cu presupunerile pîn! acolo* R!mînînd la ci#ra ini$ial! de ()) de b!rba$i, calculul este simplu o statuie de m!rime medie poate #i terminat!, de. plasat! si ridicat! în timp de un an de cîte%a sute de oameni, care muncesc #!r! întrerupere de la r!s!ritul la apusul soarelui* 1"a s! #ie oare

68


rimii europeni care au %!zut colo"ii, e9pedi$ia lui Ro&&e%een, au #ost atît de ului$i, încît au pre#erat s! considere c! statuile erau modelate din lut si umplute cu pietri"* Urm!torii, spaniolii lui Gonzales s.au do%edit mai circumspec$i au izbit cu sapele într.un colos* iatra era atît de tare, încît au s!rit scîntei* Neputîndu.si e9plica misterul, spaniolii s.au &îndit c!, probabil, colo"ii #useser! ciopli$i la #ata locului, din stînci r!spîndite pe insul! -#!r! s!.si dea seama c!, oricum, ste.iurile respecti%e ar #i trebuit ridicate, întrucît sub ele se construise plat#orma de zid a statuii0* Coo: si +a erouse au #ost mai reali"ti, în$ele&înd c! statuile erau cioplite si aduse din cariere situate în mun$ii insulei, iar apoi ridicate pe plat#orme si -în cazulperioad! celor F)) de colo"i din a doua de crea$ie0 6încoronate7 cu mari conciuri de piatr! ro"ie, cînt!rind între l "i ) de tone #iecare* Mi3loacele necesare unei ast#el de per#orman$e r!mîneau un mister, întrucît indi&enii sau str!mo"ii lor nu putuser! a%ea macaralele ori sistemele de pîr&hii si scripe$i de care se #oloseau europenii în secolul al BIII.lea* Iar Coo: era de p!rere c! nici un sistem de macarale contemporan lui nu ar #i rezistat unor asemenea &reut!$i colosale -'') tone statuia si con. ciul de la Rano Rara:u0* rimii cercet!tori ai secolului al .lea, Routled&e si Metrau9, au considerat c! statuile erau cioplite din piatr! moale, deci au #ost u"or de realizat, îns!

recuno "teau c! eni&m a transp ortului si a ridic!ri i lor persist ! -dac! ar #i încerca t s! repete e9peri en$a spaniol ilor, duritat ea la%ei pietri#i cate le. ar #i zdrunc inat ipoteze le, #!r! îndoial !0, în anii 'J((. 'J(F, e9pedi$ ia He5erd ahl a întrepri ns cele mai serioas e in%est i&a$ii e#ectua

te pîn! atunci în le&!tur! cu uria"ii de piatr!* Urm!rindu."i cu îndr!zneal! principiul de a e9perimenta practic orice teorie pe care dorea s! o sus$in!, cercet!torul nor%e&ian a #!cut ceea ce nimeni nu cutezase nici s! %iseze pîn! atunci* 1 comandat indi&enilor -mai precis urma"ilor în linie direct! ai unicului supra%ie$uitor al 6urechilor lun&i7, Ororoina0 cioplirea, transportarea si ridicarea unei statui de m!rime medie, cerîndu.le totodat! s! nu #oloseasc! alte mi3loace decît cele a%ute la dispozi$ie de str!mo"ii lor*


63

7nsul a Past elul ;tatu i cu conc i, a6ez ate pe platf orme !arhi

va autorului#$

69


Cele trei e9perimente au decurs ast#el /# 7OP.7)KA$ .ocul ales* cariera de la Rano

Rara:u* &esfă6urare* o echip! de F oameni a lucrat timp de  zile, de la r!s!ritul pîn! la apusul

soarelui* i+loacele folosite* buc!$i de piatr! în #orm! de sîmbure de cais! -de #apt 6d!l$ile7 r!mase din %echime0, burdu#uri cu ap! si buc!$i de piatr! ponce* etodă* s.a trasat un dreptun&hi de ( m lun&ime, în care s.a schi$at conturul statuii, s!pîndu.se "an$uri paralele si îndep!rtîndu.se apoi por$iunile dintre acestea* +a inter%ale re&ulate, stînca era udat! pentru ca pra#ul si a"chiile s! nu.i stin&hereasc! pe cioplitori* or$iunile terminate ale statuii erau netezite de cu la%! piatr!%ulcanic! ponce* Cînd 6d!l$ile7 se toceau, erau sparte în dou! si ascu$ite prin lo%ire* )ezultate* la s#îr"itul celei de. a treia zi, torsul, chipul, mîinile si de&etele uria"ului #useser! abia conturate -s!pate la o adîncime de cî$i%a centimetri, dar nu de&a3ate0* +ucrul a #ost întrerupt din cauza e9tenu!rii echipei* ascuanii sus$ineau îns! c! str!mo"ii lor, obi"nui$i cu aceast! munc!, o puteau continua s!pt!mîni între&i* oncluziile

expedi5iei

He'erdahl* dou! echipe a F oameni #iecare ar #i reu"it s!

termine statuia într.un an dac! lucrau în schimburi, #!r! întrerupere, zi de zi* omentarii* este pu$in probabil ca 6urechile lun&i7,

oricît de de. prin"i ar #i #ost cu un aseme nea mod de

nate la 3um!tate din 6moti%e tehnice7 -cr!p!turi în stînca, incluziuni de &ranit sau bazalt, prea dure pentru a #i cioplite etc*0 si trebuiau începute altele, în s#îrsit, erau necesari destui oameni care s! propteasc! statuile cu &r!mezi de pietre pentru a nu se pr!bu"i peste cioplitori în timpul lucrului -uria"ii erau sculpta$i în

lucru, s! poat! sus$ine ritmul timp de '4 luni #!r! oprire* Este si mai pu$in probab il ca aceasta

pozi$ie orizontal!, începînd de înla supra#a$! si continuînd adîncime, pîn! se a3un&ea s! r!mîn! suspenda$i pe o creast! sub$ire care #!cea le&!tura între munte "i spinarea lor0*

s! #ost #i ocupa$i a si scopul %ie$ii pascua nilor timp de ?)) de ani, zi de zi, &enera$ ie dup! &enera$ ie* 1poi, o parte dintre statui erau abando


((

Rezult! c!, în loc de '4 oameni, echipa trebuia s! cuprind! în medie ) de lucr!tori pentru o statuie de ( m în!l$ime* Iar dac! se adau&! si sculptarea conciului a#erent, echipa atin&ea () de oameni* 40* TR1N2ORT1 RE1* .ocul ales* cîmpia plat! a taberei de la 1na:ena* &esfă6urare* o echip! de '?) de oameni a tras o statuie de '4 tone pe o distan$! de 4)) m în 4) minute* i+loace folosite* pîr&hii si o parîm! de na%!, care s.a rupt si a tre. buitoncluziile s! #ie pus!expedi5iei în dou!* He'erdahl*cu a3utorul t!lpicilor de lemn -un #el de s!nii în #orm! de 6K7, cu bare trans%ersale0 si al unor #rîn&hii &roase, pascuanii ar #i putut transporta si &reut!$i mai mari* omentarii* +emnul necesar s!niilor si pîr&hiilor, precum si coa3a de copac din ale c!rei #ibre ar #i trebuit împletite #rîn&hiile lipseau* -1supra problemei lemnului în Insula astelui se %a re%eni ulterior*0 entru o statuie cînt!rind ?) de tone ar #i ne%oie, deci, de l ')) de oameni care s.o tra&! si al$i ')) care s! îndep!rteze obstacolele din calea ei, s! o spri3ine cu bîme si #rîn&hii pe lateral! etc* 1ceea"i echip!, totalizînd mai mult de +umătate din popula5ia insulei, trebuia s! trans. porte ulterior conciul de ) tone al respecti%ei statui* 2i, pentru ca %iracochas s! nu se plictiseasc!, acest conci era adus din partea opus! a insulei, de la cariera din craterul un! au, situat la '' :ilometri dep!rtare în plus, statuile nu erau tîrîte numai pe o cîmpie plat!, ci trebuiau s! urce si s! coboaredealuri, rîpe etc* OD7=.=7$ 0 RIDIC1RE1 2I 1 .ocul ales* tab!ra2T1TUII de la 1na:ena* &esfă6urare* o echip! de '' oameni a ridicat o statuie de ) tone în

'? zile* i+loace folosite*  bîrne rotunde, din lemn de ste3ar, cu diametrul de '( cm, #rîn&hii si &r!mezi de pietre* etodă* statuia a #ost s!ltat! cu a3utorul &rinzilor, pu$in cîte pu$in si sub ea s.au introdus pietre* Treptat, colosul a a3uns s! stea pe o mo. %il! tot mai înalt!, ancorat bine cu #rîn&hii* în cele din urm! a lunecat, asezîndu.se în picioare pe plat#orma ce.i #usese destinat!*

6B

Pacifida - continentul dispărut oncluzia expedi5iei He'erăahl* Auod erat

demonstrandum omentarii* pentru ridicarea unei statui în pozi$ie %ertical!, aceast! metod! este %alabil!, de"i însu"i He5erdahl recuno"tea c! ea comport! riscuri #oarte mari, oricînd putîndu.se întîmpla accidente* Dar cum au #ost suite statuile pe terasele templelor Cum au #ost a"ezate conciurile pe capetele statuilor Unica solu$ie ar #i #ost încon3urarea complet! a colo"ilor cu pietre si construirea unui al doilea turn de bolo%ani, pe care s! #ie urcat conciul, pentru a #i împins apoi pe capul statuii respecti%e, îns! stabilitatea precar! a acestor mo%ile de piatr! nu în&!duia o asemenea echilibristic!, iar macaralele lipseau, ca "i &rinzile rezistente* însumînd rezultatele e9perimentului, se pot constata urm!toarele pentru sculptarea, transportarea si ridicarea unei sin&ure statui -"i a conciului s!u0 erau necesare '4.4 luni -în #unc$ie de m!rime0 "i ')).'4)) de oameni* Or, aceasta înseamn! c! perioada celor ?)) de ani nu a3un&e nici m!car pentru terminarea statuilor, cu atît mai pu$in pentru toate realiz!rile %echilor pascuani* Chiar un r!stimp dublu ar #i #ost insu#icient este imposibil s! ne închipuim un popor care num!ra 4 ))) de oameni muncind zi de zi, &enera$ie dup! &enera$ie, secole de.a rîndul, numai pentru a ridica o p!dure de uria"i

împietr i$i* Biraco chas nu au #ost ni"te scla%i abrutiz a$i, ni"te robo$i e9ecut înd o munc! de serie ci, în primul rînd, creator i de #rumos * 2culpt urile din pe"teri le #unerar e, preocu parea de a."i per#ec$ iona si înnoi stilul arhitec tonic si sculpt ural o atest! cu prisosi n$!* Cei

F)) de colo"i a%eau pupile de piatr! alb! "i pri%eau unde%a în zare, spre oceanul nem!r&init, si nu spre interiorul insulei m!rturie a %iselor si dorin$ei de cunoa"tere ale celor care i.au desprins din trupul muntelui* E9pedi$ia He5erdahl nu a a#lat acest lucru, descoperit 4 de ani mai tîrziu de cineastul #rancez atrice /erard, autorul unui #aimos #ilm despre Insula astelui, prezentat pentru prima oar! în 'J?), la 6Muzeul Omului7 din aris* Or, #rumosul, arta ade%!rat!, iz%orît! din dezl!n$uirea cutez!toare a &eniului uman, nu se poate i%i acolo unde omul nu creeaz! liber, pentru sine "i semenii s!i* Constrîn"i s! respecte


62

; t a t u i d i n a d o u a p e r i o

adă de crea5ie, cărora H s-au repus ochii, găsi5i în /021 într-o pe6teră sacră !arhivele omisiei Humboldt#$

ni"te cerin$e absurde, %iracochas ar #i de%enit me"te"u&ari si nu monumente arti"ti* Ei nu au ridicat aceste pentru &loria e#emer! a %reunui re&e -doar polinezienii le.au #olosit ulterior ca necropole rezer%ate c!peteniilor0, si nici pentru a ser%i ca l!ca"uri de cult -cu toate c! acolo se o#i. ciau ceremoniile le&ate de cultul 2oarelui0* 2copul real al împlînt!rii o"tirii de uria"i împietri$i în coastele insulei îi scap! omului modern tocmai pentru c! nu "tie aproape nimic despre 6urechile lun&i7***

65


Un lucru este îns! cert ori popula$ia insulei era de zece ori mai numeroas! -ceea ce ar #i #ost absolut imposibil0, ori %iracochas au locuit insula milenii si nu secole -#apt necon#irmat de descoperirile arheolo&ice de pîn! acum0, ori ei dispuneau de mi3loace care puteau transportacusi ridica imenseciopli, mase de piatr!, mai repede si mai u"or decît ne putem închipui ast!zi* 7poteze si explica5ii +enante

2e cu%ine men$ionat! aici o problem! care a re%enit adesea în presa de acum dou! decenii* Ytiri ap!rute la rubricile de senza$ie anun$au dezle&area unuia dintre misterele pascuane lipsa copacilor* 2e a#irma c! Insula astelui a a%ut ini$ial o #lor! 6deosebitde de bo&at!7, inclusi% Toro iro%> 6p!duri arbori dar, 6în secolul al BII.lea, au #ost aduse aici capre si oi care, înmul$indu.se peste m!sur!, au de%orat întrea&a %e&eta$ie7* Nu se "tie e9act cine a lansat prima oar! aceast! inep$ie, îns! ea a #ost reluat!, #!r! a #i %eri#icat! în prealabil, de multe publica$ii !;tern, 77 Tempo, DeM NorC Times#, precum si de cîte%a a&en$ii de pres! !4rance Press, =nited Press 7nternational etc$#$ Con#uzia pro%e.

nea probabil de la comunicarea Uni%ersit!$ii din Gotebor&, care anun$a c! reu"ise din semin$ele aduse s! în creasc!, 'J(F de He5erdahl, cîte%a e9emplare de ;ophora Toro iro$ Gr!dina /otanic! din acest ora" în. credin$ase trei buta"i cineastului #rancez Christian ;uber

-realiz atorul a numer oase #ilme de popula rizare a "tiin$ei

copacilor, inserat! o dat! cu anun$ul Uni%ersit!$ii, era corect! sau nu* în primul rînd, insula nu a%ea nici un #el de oi sau capre -necunoscute polinezienilor0 în '>44, cînd au descoperit.o olan. dezii* Ro&&e%een consemna c! sin&urele animale domestice erau &!inile, iar ca mami#ere nu se întîlneau decît "obolanii, în

0, pentru a #i du"i în Insula astelu i, într.o încerca re de a re#ace echilib rul ecolo&i c al acestui petic de p!mînt aproap e lipsit de %e&eta$ ie* Inte resant de remarc at, nimeni nu s.a ostenit

'>?F, erouse a debarcat oi,au capre "i+aporci pe insul!, îns! ele #ost mîncate de indi&eni înainte de a apuca s! se înmul$easc!* De.abia la s#îrsitul

s! %eri#ic e dac! e9pli. ca$ia dispari $iei


(J

secolului al l.lea, o dat! cu ane9area la statul Chile, teritoriul pas. cuan a #ost trans#ormat în p!"une pentru oi, dar crîn&urileToro de iro disp!ruser! de mult* în s#îr"it, nu se poate "ti cu precizie ce anume se întîmpla în Insula astelui în secolul al BII.lea, pentru simplul moti% c! ea a #ost descoperit! de europeni în secolul al BIII.lea Mai uimitor este îns! #aptul c! dup! aceste "tiri au ap!rut teorii con#orm c!rora piatra necesar! statuilor si construc$iilor de pe insul! a #ost transportat! de pe coastele mun$ilor cu a3utorul &rinzilor cio. plite din trunchiurile copacilor* O asemenea încercare de a elucida cu orice pre$ o eni&m! este total lipsit! de spirit "tiin$i#ic si chiar de lo&ic!* Misterele Terrei nu pot #i eludate sau trecute sub t!cere, iar metoda de a le &!si e9plica$ii #or$ate, %!dit de#icitare, nu aduce nim!nui %reun #olos* O eni&m! ce nu poate #i dezle&at! ast!zi %a de%eni, poate, o simpl! in#orma$ie în manualele "colare ale deceniului urm!tor, dar o a#irma$ie "tiin$i#ic! nu se #ace doar pentru o zi sau un sezon, în Insula Hibiscus "i Toro iro*olandezii si spani. astelui au e9istat crîn&uri de olii le.au %!zut, îns! arbu"tii acestor specii sînt mici "i au trunchiuri sub$iri@ în s#îrsit, ei cresc în pilcuri rare "i nicidecum în p!duri* Nu au #ost &!site nic!ieri în insule urmele unei 3un&le tropicale, în ceea ce pri%e"te întrebuin$area, copacii erau #olosi$i doar pentru unelte, #oc si sculpturi în lemn* Ima&inea unei statui de F) tone transportat! "i ridi. cat! cu a3utorul unor bîrne de ').4) cm diametru este de.a dreptul hilar!, mai ales c!, oricît de &ros ar #i #ost un ast#el de trunchi, lemnul s!u:ilo&rame r!mîne o esen$! moale "i nu poate rezista nici m!car la cîte%a sute de &reutate* 2e pare deci c! %a trebui s! mai a"tept!m pîn! la clari#icarea tuturor eni&melor Insulei astelui* Thor He5erdahl a a#lat într.un an mai multe decît se consemnaser! în ultimele dou! secole despre aceste locuri@ îns! nici el nu a putut s!.i #ac! pe uria"ii de piatr! s! %or. beasc!* Mute r!mîn "i t!bli$ele rongo-rongo$Datarea statuilor si a con. struc$iilor este pur deducti%!, atribuindu.li.se %îrsta osemintelor "i a r!m!"i$elor de lemn ars &!site în apropiere "i analizate prin metoda C'* iatra îns!, #iind materie anor&anic!, nu poate #i datat! nici m!car

B:


apro9imati%* Cele mai %echi urme or&anice -un #oc de lîn&! 6Yan$ul lui I:o70 pro%in din anul )) e*n* Dar e9pedi$ia He5erdahl nu a putut e#ectua s!p!turi în toat! insula si la o adîncime prea mare* Nu a reu"it s! e9ploreze nici o zecime din comple9ul subteran, nici s! Iar caute terasele%asului aPiM. urilor* de lasub plecarea nor%e&ian nu s.au mai întreprins decît cercet!ri sporadice, neatin&înd an%er&ura celor din 'J((.'J(F, de"i descoperirile de atunci ar #i trebuit s! stîrneasc! interesul lumii "tiin$i#ice* <ata Eite )ăni% î"i p!streaz! mai departe tainele, str!3uite de sutele de colo"i, tot atît de eni&matici ca pe %remea cînd i.a %!zut Ro&&e%een* Cea mai mare dintre statuile terminate are ?) de tone &reutate, 4 m în!l$ime si un conci de ) tone, iaraudin#ost cariera de peste la Rano Rara:u e9tra"i ()) ))) m de piatr!* 2i aceasta este numai una dintre carierele de pe insul!*** +a 2impozionul de 1rheometrie, $inut în %ara anului 'J?) la +aboratorul Na$ional /roo:ha%en -2*U*1*0,cercet!torul oseph Da%ido%its de la Geopol5mer Institute -2aint Auentin.8ran$a0 a prezentat o comunicare despre procedeul de realizare a unor construc$ii me&alitice prin înmuierea pietrei* Dup! teoria sa, statuile pascuane, #ort!re$ele incase, sculpturile olmece, sanctuarul de la 2tonehen&e etc* #useser! realizate prin topirea unor mase imense de roc! sau #olosirea unui amestec de ar&il!, ap!, nisip si reacti%i minerali* Materialul %îscos

ast#el ob$inut era turnat în #orme "i copt la temper aturi

alcalini -cum ar #i spre e9emplu e9ala$ii0 pot dizol%a piatra* Or, probe recoltate de pe supra#a$a unei statui pascuane si a 6or$ii 2oarelui7 de la Tiahuanaco con$ineau urme de acizi o9alici* De asemenea, o analiz! chimic! a acestor probe su&erase ideea c! structura molecular! a pietrei #usese schimbat!, ca si cum

moder ate -4)) Celsiu s0, c!p!tîn d ulterio r o duritat e "i o reziste n$! ie"ite din comun

rocii2earmai #i trecut printr. oe9teriorul stare #luid!* amintea "i #aptul c! tribul de indieni Huan:a din 1merica de 2ud cunoa"te metoda de a înmuia supra#e$ele pietrelor cu a3utorul unui acid o9alic ob$inut din rubarb!

*ar&um Ca ente, Da%id o%its prezen ta rezulta tele unor e9peri en$e de laborat or, în cursul c!rora se do%edi se c! reacti% ii minera li

!)heum officinale#$


F'

îns!, dup! cum spunea specialistul E* B* 2a5re, de la Departamen. tul de Chimie al +aboratorului din /roo:ha%en 6Teoria lui Da%ido%its este interesant!, dar i se pot aduce prea multe contraar&umente7 !%OD7%, septembrie 'J?40* Ceea ce nu amintea cercet!torul din 2aint Auentin este #aptul c! acidul o9alic se poate ob$ine si din alte plante decît rubarba -care, de alt#el, nici nu creste în Insula astelui0* Or, urme ale acestui reacti% se &!sesc în multe locuri din lume, în mun$i, pe platouri stîncoase, în rîpe, oriunde cresc asemenea plante* rin ciclul natural, #runzele lor se usuc! si cad la p!mînt, putrezind sau dizol%îndu.se în apa de ploaie@ cu timpul, stînca de sub ele este im. pre&nat! cu o cantitate oarecare de acid* 8aptul c! indienii Huan:a au remarcat acest lucru si se #olosesc de el nu este de mirare, c!ci popoarele 6netehnolo&ice7 au un ascu$it spirit de obser%a$ie în ceea ce pri%e"te #enomenele naturale* Teoretic, nimic nu i.ar #i împiedicat pe %iracochas sau pe inca"i s! #ac! aceea"i descoperire* Dar a sus$ine c! blocurile de sute de tone din Tiahuanaco "i 2acsa5huaman, statuile olmece "i pascuane ori monoli$ii de la 2tonehen&e, Ollanta5tambo sau /aalbe: au #ost realiza$i prin turnarea unei mase de roc! topit! în co#ra3e de lemn în care s! se poat! introduce ?) sau ?)) de tone de material %îscos este absurd* 1poi, #orma co#ra3elor nu putea asi&ura modelul detaliilor e9terioare ale statuilor -ochi, &ur!, nas, urechi, c!"ti, mîini etc*0 "i, respecti%, modelul unor blocuri de ').4 de #e$e cum sînt cele de la 2acsa5huaman* Constatarea c! piatra din care a #ost cioplit! 6oarta 2oarelui7 a #ost cînd%a starecu%îscoas! zint! nimic ma3oritatea stîncilor de pe Terraînerau, miliardenuderepre. ani în urm!, materie #luid! "i #ierbinte Urme de acid o9alic se pot &!si în multe stînci neprelucrate din 1nzi si alte masi%e muntoase din lume@ rezult! oare c! mun$ii au #ost modela$i destr!mo"ii omului 1r #i &reu de e9plicat cum puteau pascuanii s! 6pun! la copt7 o sta. tuie de F).?) tone Este de neîn$eles de ce tradi$iile nici unui popor str!%echi din Europa, 1sia, 1#rica, Oceania "i cele dou! 1merici -adic! tocmai continentele unde s.au &!sit uria"e construc$ii si sculp. turi me&alitice0 nu p!streaz! %reo in#orma$ie despre acest procedeu*

B8


Cum se poate ca #ort!rea$a Machu icchu s! #ie construit! din blocuri dreptun&hiulare de bazalt, cu #orme si dimensiuni re&ulate si, în mod e%ident, tăiate de inca"i din carierele apropiate, iar 2acsa5huaman s! #i #ost realizat!, de c!tre aceia"i inca"i, prin 6modelarea si coacerea7 unor blocuri de sute de tone 7nsă cele mai importante contraargu-mente le reprezintă tocmai carierele si aspectul blocurilor respective, în cazul

statuilor olmece si pascuane, al dalelor terasei de la /aalbe:, al pilonilor sanctuarului de la 2tonehen&e, al monoli$ilor #ort!re$elor incase si preincase, peste tot a #ost identi#icat locul din care s-au extras si cioplit blocurile #olosite* E9pedi$ia He5erdahl a reconstituit traseul urmat de statuile pascuane de la Rano Rara:u pîn! la ahuun, înc! din 'J(F* 2i iat! c! în anii 'J>).'J?) apar dou! teorii 6"tiin$i#ice7, care nu iau în seam! do%ezile "i descoperirile #!cute de.a lun&ul cîtor%a secole si nu constat! e%iden$a blocurile de piatr! ale construc$iilor me&alitice prezint! urme de tăiere si nu de turnare? entru c!, uluitor, teoria lui Da%ido%its reia, dup!

a p r o a p e u n d e c e n i u , # a i m o a s a 6 e 9 p l i . c a $ i e 7 a p e r

uanului 8rancisco 1lia&a, demonstrat! ca total ne#ondat! la scurt timp dup! apari$ie* Iar lumea "tiin$i#ic! acord! credit acestui 6rema:e7 pasti"at doar pentru c! el satis#ace ne%oia de a &!si solu$ii cu orice pre$, chiar în ciuda lo&icii, la o problem! care des#ide încerc!ri de a un o rezol%a %echi de peste secol***

B3

BIR1COCH12 CUCERITORII 1CI8ICU+UI ae6trii naviga5iei cu vele

O

ade%!rat! re%ela$ie a constituit.o #aptul c! %iracochas cuno"teau si construiau o multitudine de ambarca$iuni plute, cor!bii,

luntre, realizate din trestie si a%înd o %elatur! complicat!* Totul a început cînd, pe pieptul unuia dintre colo"ii de la Rano Rara:u, s.a descoperit s!pat! o corabie de trestie cu trei catar&e si numeroase pînze, ce remorcheaz! o mare broasc! $estoas!* 2e "tia înc! de la s#îr"itul secolului al l.lea c!, dup! tradi$iile pascuane, 6urechile lun&i7 #oloseau dou! tipuri principale de na%e oceanice 4. cor!bii cu carena #usi#orm!, pro%a înalt!, în #orm! de &ît de leb!d! si pupa aproape la #el de înalt! dar despicat! la mi3loc ca o coad! de rîndunic!, a%înd 4 sau  pun$i, . catar&e si un echipa3 de aproape )) de oameni -aceste %ase se aseam!n! cu cele pictate pe ceramica incas!, în mormintele e&iptene si chiar cu dra::arele %i:in&ilor0@ 5. un #el de plute uria"e, nepuntate, dar pre%!zute cu '.4 catar&e si care puteau lua pîn! la 4) tone înc!rc!tur!* o%estitorii sus$ineau c! ambele tipuri erau construite din m!nunchiuri mari de trestie "i a%eau pînze p!trate, #!cute în cele mai multe cazuri din trestii u"oare, împletite sau cusute %!zu ser! ast#elperpendicular de na%e si, 3udecind dup!%ertical* situa$iaDar din europenii secolele alnuBIII.lea "i al l.lea -perioada a treia, de r!zboaie canibalice0, se p!rea c! locuitorii insulei nu erau un popor de na%i&atori* Nimeni nu b!nuise m!iestria la care a3unseser! %iracochas în con. struc$ia de na%e* 2i iat! c! sub ochii membrilor e9pedi$iei He5erdahl au început s! apar! zeci de statuete reprezentînd cor!bii &en dra::ar cu '. catar&e "i plute o%ale, rotunde sau p!trate, pre%!zute cu un catar&* 1poi, pe trupurile uria"ilor dez&ropa$i "i pe pere$ii carierelor au #ost &!site numeroase ima&ini de plute "i cor!bii, sculptate în piatr!, în

B9


Pluta din bu6teni de balsa a expedi5iei
s#îrsit, picturi murale de o mare #rumuse$e, prezentînd de asemenea dou! tipuri de na%e au ie"it la i%eal! în cursul cercet!rii ruinelor de la Oron&o* -Capacitatea de înc!rcare, plutire, rezisten$! la soc si talazuri, precum si %iteza de neb!nuit a cor!biilor din trestie a%eau s! #ie do%edite, dou! decenii mai tîrziu, de c!tre e9pedi$iile <)a% 7 si II, care, sub conducerea lui He5erdahl, au tra%ersat de dou! ori 1tlanticul*0 1nalizînd atît modelele unor plute din lemn de balsa construite dup! descrieri spaniole pri%ind %asele incase -copiate

dup! na%ele de

:iracochas* cuceritorii Pacificului

B6

)e consti tuirea unei nave u6oar e de războ i folosi tă de

Birac ochas* onst ruit din lemn sau trestie , avînd l catarg si /9B m lungi

me, un asemenea vas !foarte asemănător celor viCinge# se dovedea extrem de manevrabil si de rapid$ .egendele si unele basoreliefuri sau sculpturi din Pacific 6i America de ;ud atestă că variantele mari ale acestei nave aveau B m lungime,   catarge si erau pu ntate !arhivele omisiei Humboldt#$

transport costier ale 6#iilor 2oarelui70, cît si modelele cor!biilor pas.cuane, speciali"tii au constatat c! %iracochas dispuneau de dou! in%en$ii care.i trans#ormaser! în cei mai mari na%i&atori ai %remii* rima o constituia sistemul de %ele, e9trem de 3udicios dispus si #oarte comple9, similar ca e#ect celui #olosit de britanici la clipperele din secolul al l.lea -na%e reprezentînd apo&eul artei constructorilor de cor!bii cu pînze0 si care permitea na%i&a$ia si mane%rele pe orice #el de %reme,

BB


lîn&! coaste, în lar&, ca si în strîmtori, pe mare calm! si în timpul unui ura&an* 1 doua era un in&enios sistem de cîrmire cu a3utorul unui ansamblu de chile #i9e si mobile, care sporea cu ) e#icien$a &u%ern!rii na%ei în compara$ie cu o cîrm! clasic!* Interesant sistem de de chileremarcat, seam!n! acest mai curînd cu deri%ele submarinelor decît cu cîrmele #olosite de %asele de supra#a$! pîn! în anii ()*** Cu na%e de acest &en tra%ersarea aci#icului nu dura mai mult de . luni, dup! cum a demonstrat e9pedi$ia, iar c!l!toriile spre 1sia, olinezia si 1#rica nu ar #i întîmpinat &reut!$i deosebite* Odisee în Pacificul de ;ud

Di%er"i printre e9ploratori cercet!tori, care Coo:, si+a erouse, %on Humbold, He5erdahl, /er&ier si %on D!ni:en au obser%at succesi% un #apt ciudat în E&ipt, eru, Insula astelui si olinezia, zeul soarelui purta numele de 6Ra7 si a%ea un rol deosebit de important în cadrul mitolo&iilor respecti%e -ba chiar, în eru si Insula astelui, reprezenta di%initatea suprem!0* Ideea le&!turilor dintre aceste popoare pare deci a se impune, o do%ad! eloc%ent! #iind descoperirile din Insula R!p!i$i Central!0* 13uns-olinezia în aceast! insul! în 'J(F, He5erdahl a ini$iat ample s!p!turi, ceea ce i.a permis stabilirea cert! a #aptului c! %iracochas populaser! si teritoriul ei* Numero"i e9ploratori, care

%!zuse r! sau chiar %izita. ser! R!p!i$i de.a lun&ul timpul ui

ah* într.ade%!r, asa.numitele 6castele7 din insul! -dintre care cel mai impun!tor este Moron&o Uta0 se prezint! sub #orma unei succesiuni de trunchiuri de piramid! din ce în ce mai mici, a"ezate unul peste altul* 2tilul acesta de #orti#ica$ie este tipic nu numai ma5asilor si aztecilor, ci si inca"ilor -Machu icchu0,

-dup! ce #usese descop erit! de c!pi. tanul Banco u%er în '>J'0, au conse mnat #aptul c! pe culmil e sale se &!sesc ' #orti#ic a$ii ciudate , asem! n!toar e cu pirami dele me9ica ne sau

poporului -unele bastioane si%iracochas ziduri de la Tiahuanaco "i 2acsa5huaman, aPiQ.urile pascuane etc*0, apa"ilor pueblo din sud.%estul 1mericii de Nord, sumerienilor -zi&&uratele0, atlan$ilor -dup! laton0,

cu pirami da e&iptea n! de la 2a<

F>

e&iptenilor -a #ost #orma ini$ial! a piramidelor, conceput! de #aimosul arhitect Im.Hotep0, precum si, cu unele modi#ic!ri, popoarelor 1siei -chinezi, hindu"i, tibetani, indonezieni etc*0* 1%anta3ul militar al ap!. r!torilor era acela c!, în cazul în care eta3ul in#erior c!dea în mîinile du"manului, eta3ele superioare -#!r! comunica$ie interioar! între ele0 puteau rezista în continuare* 1tacatorii se %edeau sili$i s! continue asaltul sub o ploaie de proiectile si, pe %remea cînd nu ap!ruser! armele de #oc, cucerirea unei asemenea înt!rituri se solda cu pierderi #oarte mari pentru trupele a&resoare* E#icien$a #orti#ica $iilor de acest &en i.a impresionat pe crucia$i în timpul campaniilor din Orient si pe spa. nioli în %remea cuceririi 1mericii de 2ud si Centrale, -în plus, con. struc$iile în trepte sînt mai u"or de realizat, datorit! #aptului c! #iecare eta3 constituie o plat#orm!.baz! pentru cel superior, #acilitînd nu numai lucrul, dar "i depozitarea materialelor "i instalarea dispozi. ti%elor cu care sînt ridicate acestea*0 Rînd pe rînd, Bancou%er, Moerenhout, Caillot "i 2to:es remar. caser! marile ziduri si terase acoperite de %e&eta$ie tropical!, care #!ceau ca %îr#urile dealurilor din R!p!i$i s! par! modelate de mîna omului* Dar nimeni nu s.a &îndit s! le decoperteze pîn! la e9pedi$ia He5erdahl* Cînd Moron&o Uta a #ost cur!$at de plante "i p!mînt iar zidurile de piatr! brun.roscat! au str!lucit în soare, arheolo&ii si.au dat seama c! a%eau în #a$! un sat #orti#icat, compus din "iruri de case construite pe terase suprapuse* Iat! cum descria e9ploratorul nor%e. &ian ciudata 6Un "an$luiuria", cu un zid a"telui înalt de .ap!rare în n$a$#, t!ia partea satului a"ezare -stilul WYan$ului I:oX din Insula calea oric!rui n!%!litor %enit dintre miaz!zi* 2ute de mii de pietre de bazalt dur #useser! aduse din #undul %!ii spre a sus$ine terasele pe care se a#lau "irurile de case, pentru ca acestea s! nu se pr!bu"easc! în pr!pastie în timpul ploilor înso$ite de #urtuni s!lbatice, care bîntuie Insula R!p!i$i* /locurile -necioplite0 erau potri%ite unele într.altele #!r! urm! de mortar* e alocuri, prin ziduri trecea un canal de scur&ere "i pietre lun&uie$e ie"eau în a#ar! #ormînd un #el de sc!ri de la o teras! la alta* Erau cam ?) de case în satul de l a Moron&o Uta, în!l$imea

B5


între&ii construc$ii dep!"ea '() m, iar latura de baz! a terasei in#erioare, p!trate, a%ea aproape () m* Ne &!seam a"adar înaintea celei mai mari construc$ii descoperite în olinezia* Dup! socotelile lui /ill -arheolo&ul dr* illiam Mulle5, pro#esor. n$a$#, la Uni%ersitatea din 5omin& numai Moron&o Uta trebuie s! #i num!rat mai mul$i locuitori decît întrea&a insul! ast!zi -4>? de oameni în anul 'J(F .n$a$#$% e insul! e9ist! ' asemenea sate, toate situate pe culmi si le&ate între ele prin "iruri de case alc!tuind un zid continuu, aidoma #orturilor tip 6creast! de coco"7 de la ort.1rthur, sin&urele care n.au putut #i cucerite de 3aponezi în timpul asediului din 'J)(* Terasele destinate a&riculturii -pre%!zute cu sisteme de iri&a$ie arti#icial!0, debarcaderele si cresc!toriile de pe"te erau situate 3os, în %!i "i pe $!rmuri* ractic, pentru trupe lipsite de arme de #oc "i în special de artilerie, sistemul de #orti#ica$ii din R!p!i$i era de necucerit* Dar cine îl construise Thor He5erdahl sus$ine c! primii locuitori au #ost un &rup de 6urechi lun&i7 pascuani, supra%ie$uitorii sc!pa$i din masacrul #inal* Desi&ur, terasele, modul de îmbinare a pietrelor, #aptul c! %etrele sînt dreptun&hiulare, iar temelia caselor rotund!, ca în Insula astelui, în loc s! #ie de tip polinezian -case dreptun&hiulare "i %etre rotunde0, aduce ar&umente serioase în #a%oarea

ipoteze i sale* Mai mult, arheo. lo&ii e9pedi$ iei au descop erit o înc!per e. sarco# a&, sculpta t! într. o stînc! de lîn&! Moron &o Uta@ în!untr u se a#l! un basorel ie# de l m în!l$im e, reprez entînd un b!rbat cu bra$ele ridicat e, identic unei sculpt uri din pe"teri le pascua ne*

Este incontestabil #aptul c! 6urechile lun&i7 au populat R!p!i$i, dar ei nu puteau %eni doar din Insula astelui si în nici un caz abia în secolul al BII. lea* în primul rînd pentru c! Bancou%er a &!sit #ort!re$ele acoperite de p!mînt "i %e&eta$ie în '>J', or, este imposibil ca în decursul unui sin&ur secol %iracochas s! #i construit un comple9 arhitectonic de asemenea dimensiuni* 1poi, edi#iciile nu se puteau de&rada într.atît "i nu ar #i #ost în&hi$ite de 3un&l! în numai cî$i%a ani în s#îrsit, dac! doar Moron&o Uta ad!postea .)) de oameni, popula$ia total! a insulei trebuia s! #i atins peste  ))) de locuitori* Dar supra%ie$uitorii


B1

celor 4 ))) de %irac ochas pascu ani nu putea u #i prea nume ro"i dup! cîte% a decen ii de r!zbo i -'F)) . '>))0 *** 2i tua$ia se prezi nt! oarec um simil ar în toate insul ele polin ezien e unde s.au &!sit urme ale 6urec

hilor lun&i7* Este #oarte probabil ca o parte din &rupul pascuan s! #i mi&rat spre %est în secolul al BII.lea, în timpul r!zboiului cu 6urechile lun&i7* Dar num!rul de oameni era prea mic pentru a l!sa %esti&iile descoperite în itcairn, R!p!i$i, Rai%ae%ae, Marchize si HaQaii* Ele se datoreaz! probabil unor %aluri anterioare %enite si din Insula astelui -în sec* B.B e*n*0, dar mai ales de pe continentul sud.american, în cadrul mi&ra$iilor transoceanice din primele cinci secole ale erei noastre* Marile statui de piatr! monolitice, #ort!re$ele si a"ez!rile construite din blocuri ciclopice, îmbinate #!r! mortar, sînt elemente comune ale unei zone eliptice care se întinde de pe coastele de %est ale 1mericii de 2ud si Centrale, pîn! la $!rmurile 1ustraliei, acoperind

aci# icului * C!ci mari pira. mide în trepte se pot întîln i în 2amo a si Tahiti , iar statui ale re&el ui. 2oare , =on. Ti:i

aproape Oceanului3um!tate aci#ic* din bazinul în %estul 1mericii de 2ud e9ist! sase incinte mai importante în care apar statui de colo"i@ Tiahuanaco -/oli%ia0, Tara:a, ari si Huaraz -eru0, Gua5a
au #ost desco perite în Colu mbia /rita nic!, pro%i ncie din %estu l Cana dei si la Tiahu anac o, dar "i în 8atu

Hi%a, insul! din &rupul Marchizelor, unde e9ist! cîte%a zeci, cînt!rind '. tone #iecare* Cine le.a putut ciopli "i transporta la locurile lor, cînd popula$ia insulei nu a dep!"it niciodat! o mie de oameni îns!"i concep$ia arhitectural! a marilor construc$ii "i obsesia #olosirii pietrei în mi3locul unei naturi lu9uriante, a unei lumi prin e9celen$! %e&etale denot!

2:


trecerea prin insulele 2udului a unui popor #ormat în spiritul sobru si în acela"i timp sensibil la m!re$ie, propriu muntenilor crescu$i pe platouri stîncoase, în umbra piscurilor care str!pun& norii, O men$iune aparte în acest sens merit!înstraniile descoperite secolul al%esti&ii .lea pe odi"ul 2Ln 1u&ustin -Columbia0, la 4 ))) m altitudine si studiate întîi de cercet!torul &erman Conrad reus, apoi de numero"i arheolo&i #rancezi "i columbieni* e o supra#a$! de cîte%a zeci de :ilometri p!tra$i sînt r!spîndite, în ) de &rupuri arhitecturale si sculpturale, sute de statui monolitice -dintre care unele dep!"esc  m în!l$ime, iar altele a3un& pîn! la 4) tone &reutate0, marimorminte &or&ane de p!mînt ce acoper! boltite amintind de cele miceniene dar p!zite de &or&one &otice, dolmene si statui tipice pentru crea$ia oamenilor de Cro.Ma&non, sarco#a&e de piatr! alb!, lun&i de 4. m si o #întîn! monumental!, ade%!rat! oper! de art!, de #apt o stînc! semis#eric! în care au #ost s!pate zeci de bazine, ha%uzuri, canale si c!deri în trepte, basorelie#uri, statui de animale neidenti#icabile si #!pturi humanoide Terra, dar si necunoscute pe"ti, broa"te pe si reptile sud.americane* 8întîn! are, probabil, peste ) tone &reutate si, al!turi de o uria"! broasc! $estoas! dintr.o specie asem!n!toare celor din Insulele

Gala pa&o s, sculp tat! în bazal t, r!mî ne

idoli humanoizi cu ochi rotunzi si &uri enorme, cu col$i de #elin!* 1ceste ultime #!pturi sînt redate de obicei în picioare, cu mîinile pe piept@ unele capete seam!n! remarcabil cu cele ale statuilor din Columbia /ritanic!, Marchize, Tahiti, HaQaii si Noua ;eeland!, altele sînt îns! atît de uimitoare, încît nu pot #i

cel mai impr esion ant dintr e toate mon ume ntele * C elelal te statui

comparate cu lui mon"trii &rote"ti din decît &ra%urile Go5a sau din tablourile lui /osch* Ma3oritatea statuilor au #ost cioplite dintr.o piatr! &alben! si dur! -doar cîte%a sînt din roc! %ulcanic! nea&r!0, apoi transportate '...) :m si dispuse în cadrul unor ansam. bluri al c!ror sens scap! cercet!torilor moderni* în! la începutul secolului trecut, odi"ul 2Ln 1u&ustin -ast!zi arc 1rheolo&ic Na$ional0 era acoperit de o 3un&l! deas!@ or, deplasarea

repre zint! anim ale ciuda te, oame ni cu cap de bu#. ni$! sau de soim -ase m!n! tori unor zei e&ipt eni0 si

:imcochas* cuceritorii Pacificului

>'

;3n Aug ustin ;tat uie a unei făpt uri felin ohum anoi de !arhi va auto rului #$

unui mono lit de

4) tone prin sel%a ar necesita chiar si acum e#orturi considerabile* Dar ceea ce #rapeaz! este în primul rînd %arietatea temelor, incredibil!, unic! în lumea 1mericilor precolumbiene practic, nici o statuie nu este la #el cu alta, nici ca dimensiuni sau #orm!, nici ca stil, subiect sau &rad de prelucrare* se "tie c!reia absolut nimic despreNu ci%iliza$ia îi apar$in aceste opere de art!@ perioada si moti%ul pentru care au #ost realizate r!mîn o eni&m! total!, întrucît pe odi"ul 2Ln 1u&ustin nu s.au &!sit urme de populare* Mormintele.&or&ane si

28


sarco#a&ele de piatr! sînt &oale, nu e9ist! ruine ale %reunei a"ez!ri* 1rheolo&ii presupun c! %esti&iile dateaz! din anii ()) î*e*n* .')) e*n*, dar asta numai pentru c!, în &eneral, cele mai %echi ci%iliza$ii pre.columbiene din zon! s.au cristalizat în acea perioad!* Ipoteza este îns! hazardat! începuturile ci%iliza$iei olmece sînt în mod si&ur ante. rioare anilor 4 ()) î*e*n* iar urmele l!sate de atlan$i si de %iracochas a3un& la peste ') ))) de ani %echime* De alt#el, sin&ura ci%iliza$ie la care s.ar putea, e%entual, raporta sculpturile de la 2Ln 1u&ustin r!mîne cea a poporului %iracochas . deosebirile locale de stil nu pot ascunde apartenen$a la o #orm! de crea$ie tipic!, unitar! din cele dou! 1merici pîn! în Noua ;eeland!* -2pre e9emplu, statui reprezentînd berze cu "erpi în cioc se pot întîlni "i la 2Ln 1u&ustin, "i în KucatLn, dar "i în olinezia, unde*** nu e9ist! "erpi0 C! na%ele 6#iilor 2oarelui7 br!zdau aci#icul în toate direc$iile, se poate do%edi cu ar&umente inatacabile* Carto#ul peru%ian, 7pomaea batatas, se întîlneste în Insula astelui, olinezia, HaQaii "i Noua ;eeland!@ similar, ti&%a, .agenaria vulgaris$ îns! aceste plante, %itale în alimenta$ia unor insulari care nu a%eau la dispozi$ie decît pe"tele ca surs! principal! de proteine, nu suport! apa s!rat!, deci nu au putut a3un&e în insule decît aduse de cor!bii* Mai mult, numele lor polinezian "i maor

coincid e cu cel dat de indieni i andini Cumar a si,

respect i%,

Cimi$

Cerami ca descop erit! la Baldi%i a -Ecuad or0 este tul. bur!tor de asem! n!toare ,mod atît ca de realiza re, cît si prin moti%e le decorat i%e, culori sau #orm!, cu %asele culturii 3apone ze omon, ale c!rei începu

turi coboar! pîn! în mileniul al .lea î*e*n* O serie de obiecte de art! "i de cult -statuete, m!"ti mortuare, %ase etc*0 &!site în eru, Me9ic, Gu5ana, Guatemala "i Columbia sau în zonele #lu%iilor Orinoco si Rio Ne&ro sînt realizate dintr.un 3ad %erde, care nu se întîlneste în 1merica, îns! are o compozi$ie asem!n!toare celui chinezesc* Iar unele statuete de la Mochica -eru0 reproduc tipuri somatice asiatice, arabe, europene "i a#ricane* olinezienii "i maorii a%eau o atitudine de respect aproape supersti$ios #a$! de 6#iii 2oarelui7, ca "i indienii americani de alt#el* 8aptul c!


23

atît în eru, cît si în Insul a aste lui, olinîn ezia sau Noua ;eela nd!, unele &rup! ri asiati ce au încer cat adese a s!.i masa creze pe 6uria "ii albi si blonz i7 nu este parad o9al decît la prima %eder e dorin $a de a smul

&e tainele acestei popula$ii uluitoare -dar redus! numeric0 si nu în ultimul rînd #rumuse$ea ie"it! din comun a #emeilor %iracochas erau tenta$ii puternice* +a aceasta se ad!u&au probabil sentimentul de in#erioritate, si, mai &ra%, di#eren$a #undamental! în modul de a concepe %ia$a si menirea omului pe !mînt* olinezienii, copii r!s#!$a$i ai naturii, care î"i dobîndeau hrana zilnic! printr. un e#ort minim, nu puteau în$ele&e ne%oia aproape obsesi%! a poporului %iracochas de a crea, de a l!sa o do%ad! a trecerii sale prin istorie, chiar dac! asta im. plica e#orturi &i&antice* Con#lictele erau, deci, ine%itabile, îns! %ariau în intensitate si #inalitate* Dac! unele &rupuri de %iracochas au #ost distruse, altele, mai puternice sau mai r!zboinice par

de polin ezien i, mai tîrziu, 6e"t era 8ecio arelor 1lbe7 0, ele tre. buiau s! r!mî n! izolat e luni de zile, poate chiar ani, pîn! cînd

s! #i luat s! conducerea celor ce n!zuiser! le înrobeasc!, de%enind un model pe care mul$i s.au str!duit s!.' imite* 1"a cum indienii piei.rosii din sel%a sud. american! î"i puneau peruci blonde si î"i %opseau trupurile în culori deschise, polinezienii "i maorii c!utau procedee cît mai e#iciente de albire a pielii pentru a sem!na cu admira$ii 6#ii ai 2oarelui7* 1st#el, în Insula astelui a e9istat pîn! la începutul secolului al l.lea o ciudat! ceremonie le&at! de cultul 2oarelui, în cadrul c!reia cîte%a #ete erau alese s! de%in! %estalele acestui cult* închise într.o pe"ter! situat! în adîncurile eninsulei oi:e !Ana o EeCe sau 6e"tera înclina$iei 2oarelui7, denumit!

piele a li se albea destu l pentr u a sem! na cu 6#iice le 2oare lui7* N. a%eau %oie s! ias! din m!ru ntaiel e

muntelui, iar hrana si apa li se aduceau e9clusi% de #emei@ pe"tera era p!zit! si oricine se apropia de ea risca s! #ie ucis* Cînd #ecioarele sacre neru erau scoase la supra#a$!, multe dintre ele înnebuniser! din cauza claustro#obiei sau orbiser! par$ial, c!ci în pe"ter! nu p!trundea lumina zilei, iar opai$e nu se puteau aprinde datorit! aerului "i a"a destul de %iciat* Totu"i, ne#ericitele r!mîneau

29


Albi captura5i de un trib canibal !după o gravură a lui Theodore de "r', secolul al 8:7-lea arhivele omisiei Humboldt#$

%estalele 2oarelui@ erau ascultate -sau cel pu$in %enerate0 pîn! si în perioada r!zboaielor canibalice, cînd nici o #!ptur! omeneasc! nu se sim$ea în si&uran$! pe Insula astelui* O do%ad! în plus a in#luen$ei e9ercitate de %iracochas -chiar si dup! în#rîn&erea lor0 asupra în%in&!torilor* Dar cine erau ace"ti 6#ii ai 2oarelui7 si cum ap!ruser! în 1merica Dup! unele le&ende incase, %iracochas %eniser! dinspre Oceanul aci#ic în cor!bii sau plute uria"e* Nu cuno"teau animalele de c!l!rie si po%ar! #olosite în Europa si 1sia,

metalu r&ia #ierului , cultura &rîului si, aparent , nici roata . deci nu erau o popula $ie europe an!* Nici atlan$ii , dup! descri erea l!sat! de laton si dup! %esti&i ile in#lue n$ei lor asupra


26

ci%ili za$iil or ameri cane si medit erane ene, nu pot #i consi dera$i le&a$i direct de 6#iii 2oare lui7* Ceea ce duce la concl uzia c! ace"ti a tr!ise r! proba bil pe un p!mî nt de mari dime nsiun i situat în mi3lo cul Oce a.

nului aci#ic si care disp!ruse într.un cataclism, obli&îndu.i s! se re#u&ieze pe continentul sud. american -aducînd cu ei plante ca bumbacul, porumbul, arborele de cacao si cel de chinin!, precum si o serie de cuno"tin$e "tiin$i#ice "i tehnolo&ice care uimesc si ast!zi0*

!mî ntul "i a durat acel trem ur #!r! conte nire

ontinentul scufundat +e&ende tahitiene, #i3iene, maore, canace sau haQaiene amintesc de un p!mînt uria", a%înd dimensiunile unui continent, situat în aci#ic, asemeni unei pun$i de le&!tur! între 1#rica, olinezia "i 1merica de 2ud* otri%it tradi$iilor polineziene, acest continent era locuit în principal de dou! popula$ii, una mon&olid! "i cealalt! ne&rid!, a#late într.un permanent r!zboi, de"i ambele reu"iser! s! atin&! stadiul unei

pîn! la ' Chue n* 1tun ci, $ara dealu rilor de ar&il! , Mu, si $ara Mou nd au pierit , z&ud uite de dou! ori "i scu#u ndate în mare pe timp de noapt

ci%iliza$ii e9ista în#loritoare* De asemeni, acolo si un popor alb -ai c!rui indi%izi erau #oarte înal$i si a%eau p!rul blond sau ro"u0, dar acesta era pu$in numeros "i nu se implicase în con#lict* Cu ').'4 ))) de ani în urm!, continentul a #ost teatrul unor catastro#e naturale teribile -cutremure, erup$ii %ulcanice etc*0 care au culminat cu ridicarea oceanului "i înecarea aproape complet! a p!mîntului în perioada trans&resiunilor marine succesi%e &lacia$iunii iirm* Numeroase documente str!%echi le&ende* manuscris

con#irm! #aimosul aceste 1st#el, ma5a" supranumit <odex Troanus% -a%înd o %e. chime de  ))) de ani0 noteaz! c! 6în anul F Can, în luna ;ar, la '' Muluc a început s! tremure

e* 8a$a stînco as! a !mî ntului s.a

ridicat "i a coborît pîn! ce s.a rupt si multe $!ri au #ost desp!r$ite de pr!p!stii uria"e* Destule insule, ca si $!rile Mu si Mound au disp!rut sub ape dup! alte z&uduiri, cu mul$i oameni* 1sta a #ost acum ? ))) de ani7* T!bli$ele cu te9te hinduse "i sanscrite, descoperite în temple din India "i în m!n!stirile

2B


tibetane înc! din secolul trecut con#irm! prezen$a unui continent sau a mai multor insule le&at e între ele prin istmuri, situate în zona actualei olinezii* în acest $inut, numit tot u, se a#lau cet!$ile unor puternice ci%iliza$ii disp!rute în urma cutremurelor repetate, care au pro%ocat #ra&mentarea continentului si inundarea sa de %alurile seismice* 8olosirea aceleia"i denumiri de c!tre popoare a#late la mari dis. tan$e -hindu"i, ma5asi, tahitieni, maori0 reprezint! un ar&ument în plus în #a%oarea e9isten$ei unei ci%iliza$ii care a in#luen$at %!dit cultura popoarelor din aci#ic, 1merica de 2ud si 1sia, ceea ce ar constitui o e9plica$ie rezonabil! în le&!tur! cu eni&ma similitudinilor de necontestat între scrierea, arta, tehnica si tradi$iile unor popula$ii olinezia, 1merica de din 2udIndia, si Central!* Deci, o aci#ida, similar!, dar mult mai mare decît 1tlantida pe care o descria laton* Datele &eolo&ice si oceano&ra#ice ob$inute în ultimele decenii tind s! con#irme aceast! supozi$ie* 2onda3ele e#ectuate în prea3ma Insulei Tahiti, 1rhipela&ului HaQaii si 1tolului /i:ini au rele%at prezen$a unor calcare corali&ene la adîncimi de )).F)) m* Dar, dup! cum se "tie, coralii nu pot tr!i sub ?) m, din cauza ilumin!rii si o9i&en!rii insu#iciente a apei, or, reci#ele cresc doar cu ).( m într.un mileniu, deci #undul m!rii din acea zon! s.a scu#undat acum ').'4 ))) de ani* în 3urul Insulei

astelu i, pe o raz! de F.> :m, adînci mea oceanu lui nu dep!"e "te '() m* 2upra# e$ele plat#or melor sialice ale Insulel or 8i3i, Noile Hebrid e, Noua Caledo nie, 2olom on si ale celor din lan$ul ce se contin u! spre 1ustral ia au #ost #ra&me ntate acum apro9i mati% '4 milenii , reducî

ndu.se la mai pu$in de o treime* Restul s.a pr!bu"it în adîncuri ca urmare a unor seisme submarine de o intensitate #ormidabil!* 1rhipela&ul HaQaii si insulele ce #ac le&!tura cu MidQa5 6nu reprezint! decît %îr#urile unui "ir de mun$i %ulcanici scu#unda$i treptat, dar care se în!l$au odinioar! deasupra apei, împreun! cu plat#orma continental! încon3ur!toare7, dup! cum scria re%ista %Dational Jeographic% în ianuarie 'J>E* însumînd toate aceste date rezultă că în regiunea din centrul Oceanului Pacific au existat una sau mai multe mase continentale,


22 întinz înduse spre vestp înă apro ape de 5ărm urile Asiei, la estpî nă dincolo de 7nsul a Paste lui, si cupri nzînd la sud Doua Juin ee, iar la nord Arhip elagu l HaM aii$

Ipote za este sus$in ut! si de nume roase

ar&umente arheolo&ice* 1st#el, pe un atol situat în zona Insulelor 2ociet!$ii -între Tahiti si Raiatea0, se a#l! un templu construit din blocuri mari de bazalt, într.un stil asem!n!tor celui ma5as* Dar bazaltul este o piatr! care nu se găse6te pe reci#ele corali&ene din olinezia, deci a #ost adus de la mare distan$! cu plute ori cor!bii -ceea ce pare absurd0 sau*** pe uscat, atunci cînd insulele erau unite într.un continent* O descoperire similar! a #ost #!cut! în Insulele Ton&a -1tolul Ton&a T!u0, unde e9ist! un pod arcuit -sau poate un portal0 de bazalt, în &reutate total! de '>) tone si un cromleh ruinat, ai c!rui piloni mai sus$in, înc!, destule pietre.buiandru& de cîte 4( tone #iecare* Bîrsta acestor construc$ii n.a putut #i determinat! nici m!car apro9imati%@ în orice caz ele n.au

Micr onezi ei si olin eziei* 1t olul centr al este încon 3urat de J4 insul e arti#i ciale -a%în d supr a#e$e de pîn! la >) m40,

apar$inut popula$iei care se ci#reaz!, din autohtone, cele mai %echi timpuri, la cîte%a sute de oameni*** robabil c! nici o do%ad! despre e9isten$a ci%iliza$iei albe din aci#ic nu este îns! mai peremptorie si mai "ocant! decît #ort!rea$a Nan Madol, situat! pe o 4 insul! corali&en! de '? :m * 6Nan Madol7 s.ar traduce prin 6în 2pa$iu7 si, într.ade%!r, insula este izolat! în imensitatea oceanului aidoma unei na%e pierdute în spa$iul cosmic* Dar pozi$ia sa &eo&ra#ic! -punct de intersec$ie al celor mai #a%orabile rute de na%i&a$ie cu %ele între olinezia, 1ustralia, aponia si Indonezia0 îi d!dea, înc! de acum ') ))) de ani, posibilitatea de a controla comer$ul dintre insulele

const ruite din sp!rt uri de coral comp actate , peste care s.au a"eza t #und amen te masi %e de bazal t, între

acestea, ca si în interiorul insulei propriu.zise, e9ist! zeci de canale na%i&abile, tuneluri submarine, pie$e centrale ac%atice, precum si un canal principal -denumit 6drumul crocodililor7 pentru c! pe mar&inile lui au #ost &!site bazine con$inînd r!m!"i$ele unor crocodili de ap! s!rat!, speci#ici 1ustraliei "i care atin& lun&imi de pîn! la ') m0* Toate insulele

25


Dan adol -fortifica5ii si străzi în trepte !arhiva .e&uc 4abrier#$

arti#iciale si canalele sînt prote3ate de borduri sau di&uri din bazalt, iar comple9ul este încon3urat de un impresionant di&, cu ecluze în dreptul la&unei care ad!poste"te un port dotat cu cheiuri si depozite, turnuri si cazemate de paz!* De alt#el, #iecare canal are 4 .  ecluze ce re&lau ni%elul apei în perioadele de #lu9.re#lu9, #!cînd din Nan Madol o ade%!rat! Bene$ie a aci#icului* 1tolul central este de #apt un mare ora", aproape întrea&a.i supra#a$! #iind ocupat! de cl!diri dreptun&hiulare, cu unul sau

dou! eta3e,


>J palat e, un #el de caze mate. caz!r mi, o incint ! cere moni al! -6Te mplul /roa stelor [esto ase7, în ale c!rui terari i tr!iau cîte% a speci i de $es. toase din aci#i c0, precu m si enor ma citade l! MLn Do%a s, al c!rei zid de

ap!rare are  m &rosime, J m în!l$ime si închide un spa$iu per#ect p!trat* Toate cl!dirile dispun de re$ea de canalizare si sînt construite, aidoma di&urilor si zidurilor de ap!rare, din 6bîrne7 prismatice de bazalt cristalin -pro%enite dintr.o surs! necunoscut!0, lun&i de ( . F m, late de ),() m, a"ezate orizontal si %ertical într.un incredibil de comple9 si precis puzzle, ast#el încît s! permit! scur&erea apei de ploaie spre e9terior si s! opreasc! apa de mare s! p!trund! în interior* Nan Madol este e9trem de rezistent! la cutremure, tai#une si chiar la*** bombardamente de artilerie, c!ci structura ei se aseam!n! mai curînd scheletelor metalice elastice ale 6z&îrie.norilor7 americani decît masi%elor cet!$i andine, cu ziduri ciclopice dar ri&ide*

dar pilon i de bazal t s.au &!sit si la 4) m adînc ime* O probl em! e9tre m de intere sant! este cea a tunel urilor si înc!p erilor subm

au #ost cristaline7 desprinse din6/îrnele7 6pachetele caracteristice acestor #orma$iuni bazaltice si, cu e9cep$ia t!ierii la capete pentru uni#ormizarea lun&imii, prezint! pu$ine semne de prelucrare* Cantitatea de bazalt #olosit! este incomparabil mai mare decît în cazul construc. $iilor din Insulele 2ociet!$ii si Ton&a, atin&înd ordinul miilor de tone* Iar aceast! mas! enorm! de piatr! a #ost adus! pe mare de la distan$e de sute, poate chiar mii de :ilometri In plus, pe platoul submarin de la baza atolului se întind supra#e$e considerabile ce par a #i #unda$ii construite din dale dreptun&hiulare, per#ect îmbinate #!r! lian$i, cîn.t!rind . '( tone #iecare* 68unda$iile7 sînt situate la 4 m sub ni%elul m!rii,

arine care ciuru iesc aido ma unui #a&ur e solul insul ei, unele #iind s!pat e în coral chiar sub canal e ori în

#undul la&unei* 1rheolo&ii americani si 3aponezi care au cercetat insula în ultimele decenii -Nan Madol a #ost descoperit! de europeni în secolul al BIII.lea, cînd era pustie0, presupun c! tunelurile si #unda$iile submarine dateaz! din perioada cînd insula se în!l$a mai mult deasupra ni%elului m!rii -anii '4.'' ))) î*e*n*0* Estim!rile cu Carbon ' ale %echimii urmelor

5:


Dan adol cheiul portului mic !arhiva .e&uc - 4abrier#$

or&anice

descoperite

arat!

locuirea atolului central anii ''?),'4F) si ') e*n*în Dar %echimea construc$iilor este de cel pu$in zece ori mai mare, dup! cum sînt de acord ma3oritatea arheolo&ilor* 1rhitectural, Nan Madol nu seam!n! cu nici o alt! construc$ie din aci#ic sau din cele dou! 1merici, de"i prezint! clar in#luen$a stilului 6construc$iilor în trepte7* rincipala problem! este îns! cea a realiz!rii propriu. zise, c!ci calculele demonstreaz! un necesar de ') ))) de oameni care s! lucreze decenii la rînd, dac! nu chiar secole@ în plus era ne%oie de macarale, scripe$i si #rîn&hii deosebit de rezistente pentru deplasarea dalelor de bazalt si de o #lot! uria"! care s! le aduc!*

ici, ace"ti ciuda$i albi st!pîneau oceanul, iar insule situate la sute de :ilometri distan$! Des pre popula $ia care a ridicat #ort!re a$a nu se "tiu prea multe* +e&en dele de pe insulel e cele mai apropi ate a#irm! c! Nan Madol era locuit! de albi blonzi si cu ochii alba"tr i, un popor la care luptau atît b!rba$i i cît si #emeile * E9cele n$i na%i&at ori si r!zboin


?'

pl!teau tribut pentru protec$ia teritoriului lor si a comer$ului maritim de c!tre marile na%e cu catar&e si pînze, care î"i a%eau baza în Nan Madol* Este interesant! descrierea armelor acestor r!zboinici coi#uri, plato"e, s!bii, scuturi si l!nci cu aripioare, toate metalice, toate necu. noscute în aci#ic pîn! la %enirea europenilor* Biracochas a%eau de în#runtat un mi9a3 de in%idie, ur! rasial!, sen. timente de in#erioritate #a$! de ni%elul lor cultural si tehnolo&ic si, nu în ultimul rînd, sincera dar tra&ica incapacitate a altora de a accepta ceea ce reprezentau ei* opula$iile cu care %eneau în contact -mon. &olizi, australizi, melanezieni, cel mai adesea &rup!ri de descenden$! par$ial neanderthalian!0 a%eau o cu totul alt! concep$ie despre lume si %ia$!* 2upunerea în #a$a #or$elor naturii, a imensit!$ii uni%ersului, a ad%ersit!$ilor pe care %ia$a le rezer%! continuu omului, a dus Orientul la #orme de #anatism reli&ios necunoscute în lumea protoci%iliza$iilor occidentale ori&inare -bazinele 1tlanticului siMediteranei0* Reli&ia se na"te din team! si din neputin$a oamenilor de a.si asuma responsabilitatea propriilor erori si succese* Este mai comod s! se in%enteze di%init!$i, #or$e bune sau rele, omniprezente si atotputer. nice, care controleaz! clip! de clip! destinul omenirii si al #iec!rui indi%id* 1st#el, orice reu"it! se datoreaz!.ui sau .or> orice nenorocire este o pedeaps! di%in!* Dac! la asta se adau&! teama de moarte si incapacitatea uman! c%asiuni%ersal! de a accepta c! nu se poate tr!i etern -decît, poate, în memoria colecti%! a speciei0, condi$iile pentru apari$ia îndeplinite* 1bia reli&iei ulterior sînt inter%in institu$iile reli&ioase, care dau coeren$! dis. cursului credin$ei si.' radicalizeaz!, iar în cazul în care nu î"i pot men. $ine rolul dominant în stat, trans#orm! într.o ra$iune de a #i alian$a, chiar întrep!trunderea pîn! la con#uzie cu puterea temporal!, de esen$! laic!* Mesa3ul transmis peste milenii de protoci%iliza$iile ori&inare este, indiscutabil, unul umanist, opus #anatismului* Ni%elul atins de aceste popoare $inea de cultur! si lo&ic! . or, ele nu se puteau dez%olta într.un mediu in#estat de morbul spaimei si al supunerii* 2uperioritatea oric!rei

58


;tatuie de războinic apar5in3nd unei popula5ii europide, cioplită de bă6tina6ii din 7nsulele 4id+i, probabil în secolul 7 e$n$ !arhiva autorului#$

ci%iliza$ii se m!soar! în istorie -chiar si dup! dispari$ia popula$iei care i.a dat na"tere0 dup! &radul de în$elepciune si toleran$! la care a3unsese* C!ci lipsa st!rilor con#lictuale interne duce nu numai la e%olu$ia economic! si cultural!, dar si la o capacitate sporit! de a rezista amenin$!rilor %enite din e9terior* Din acest punct de %edere, %iracochas nu a%eau decît impedimentul num!rului, care, uneori, primeaz! asupra %alorii #iind prea pu$ini pentru întinderile imense pe care încercau s! le colonizeze,

pierd erea lor în masa autoh ton! era \\4T

"


?

ine%itabil!* Iar cînd catastro#ele naturale de amploarea celor din anii ' ))) . ? ))) î*e*n* o &r!beau, atunci dispari$ia unui asemenea popor putea #i c%asitotal!* 2i totu"i, %iracochas au supra%ie$uit pîn! în timpurile istorice, nu numai în 1merica +atin! si de 2ud, unde au #ost %!zu$i de spanioli si portu&hezi, dar si în aci#ic* 8aimosul na%i&ator olandez 1bel anszoon Tasman -'F) .'F(J0, cel care, în cursul e9pedi$iei sale din'F4 .'F a descoperit [ara Ban Diemen -numit!, în '?(, Tasmania0, Insula de 2ud din 1rhipela&ul Noii ;eelande, precum si Insulele Ton&a si 8id3i, a a%ut o întîlnire care '.a "ocat* Dup! cum consemna pilotul si carto&ra#ul e9pedi$iei, 8ranz is:er, a3un"i într.una din insulele 1rhipela&ului 8id3i, olan. dezii au a%ut parte de o primire ostil!* C!petenia local! le.a cerut 6r!zboinicilor 2oarelui7 s! plece . numai darurile bo&ate si tactul lui Tasman au e%itat o ciocnire* 1titudinea &azdelor s.a schimbat, dar rezer%a &lacial! a persistat dou! zile* Dup! care olandezii au #ost in%i. ta$i la o ceremonie dat! în onoarea lor* Temîndu.se de o capcan!, Tasman a pre&!tit dou! &rupuri de marinari bine înarma$i, care urmau la dis. tan$!, pe #lancuri, &rupul s!u si al lui is:er* 2uspiciunile erau înte. meiate c!ci, a3un"i în #a$a unei rampe de ') m în!l$ime, construit! din buc!$i de corali, au %!zut c! în %îr#ul acesteia se a#lau numero"i stîlpi de lemn, iar în centrul lor un cadru %ertical pe care era r!sti&nit un trup &ol* în clipa aceea b!"tina"ii i.au atacat, dar, prin"i între cele trei deta"amente olandeze primind în plin #ocul muschetelor si Tasman al pis. si toalelor, au #ost în#rîn$isi si masacra$i* Dup! încetarea luptei, is:er au urcat rampa, constatînd ului$i c! %ictima sacri#iciului era o #emeie alb!, cu p!rul ro"cat si ochii %erzi, din ne#ericire moart!* Ini$ial, olandezii au crezut c! era %orba de supra%ie$uitoarea nau. #ra&iului %reunei cor!bii olandeze sau spaniole* Dar mai tîrziu, în Insulele Ton&a, localnicii le.au po%estit c! b!rba$i "i #emei albe, #oarte r!zboinici, locuiau pe ni"te insule.#ort!re$e care percepeau tribut de la polinezieni "i melanezieni* 1ceast! popula$ie dispunea de cor!bii mari, cu l .  catar&e "i ar #i cunoscut metalul, dup! descrierea armelor

59


4emeie albă dintr-o popula5ie necunoscută, ucisă în 'F de bă6tina6ii din 4id+i !tablou anonim belgian din /19, după o gravură a lui 4ranz QisCer#$

pe care le #olosea si al aspectului lor* 1tît b!rba$ii cît si #emeile purtau plato"e care le ap!rau torsul si spinarea, de la &ît pîn! sub pîntece, l!sînd mîinile si picioarele &oale* Nu a%eau nici un #el de alte %esminte sau podoabe* +a lupt! î"i puneau coi#uri rotunde, cu ap!r!tori pentru cea#! si obra3i si cu creste înalte, alt#el îns! nu.si acopereau pletele bo&ate, aurii sau ro"ii* 8oloseau s!bii lun&i, cu care obi"nuiau s!.si str!pun&! inamicii* -Trebuie remarcat c! în întrea&a istorie a e%olu$iei s!biei, cele mai periculoase tipuri au

#ost consid erate rapiere le, pentru c!


56

e#ect ul unei lo%it uri poate #i atenu at de plato "! ori chiar de oasel e ad%er sarul ui, pe cînd împu ns!tu ra care p!tru nde în trup #ie si numa i ( . F cm atin& e cu si&ur an$! or&an ele %itale * 2in&u rele e9cep $ii de la aceas t! re&ul

! sînt s!biile de samurai, la care lun&imea, calitatea lamei si modul de #olosire permite, practic, despicarea unui trup dintr.o lo%itur!*0 1%eau de asemeni scuturi rotunde, pumnale, arcuri si l!nci cu %îr#uri #oarte lun&i, #olosite la lupta de apropiere, îns! nu posedau arme de #oc, ceea ce '.a pus pe &înduri pe is:er,coi#ului, care a remarcat si asem!narea scutului si a plato"ei cu cele ale hopli$ilor &reci* Olandezii nu au putut &!si insulele despre care li se po%estise si au continuat s! considere c! localnicii întîlniser! supra%ie$uitorii unor na%e europene nau#ra&iate în zon!* Doar is:er si Tasman, oameni cu o %ast! cultur! si cu o %ie curiozitate, au e9primat în însemn!rile lor dubii cu pri%ire la ori&inea european! de dată recentă a misterio"ilor 6r!zboinici 2oarelui7* Ori&inariaidin aci#ic sau de pe continentul american, din 1tlantida sau Europa, %iracochas r!mîn o eni&m!* Ci%iliza$ia lor, tipul somatic neobi"nuit pentru zona de r!spîndire, ni%elul cultural, tehnic si "tiin$i#ic la care a3unseser!, chiar dispari$ia total! între secolele IB.BII e*n* se constituie în tot atîtea pete albe pe harta copil!riei omenirii* Dar un lucru este si&ur ca "i ci%iliza$ia atlanta, cea a 6#iilor 2oarelui7 precede cu mii de ani asa.numitele ci%iliza$ii istorice, care le datora -dac!par nu achiar totul0#oarte acestormulte dou! matrice ori&inare, ambele denotînd concep$ii de %ia$! "i uzan$a unor %alori de un umanism pro#und, rar întîlnite în Istorie*

5B

/I/+IOGR18IE 2E+ECTIB1 +UCRVRI DE 2ECI1+IT1TE, ENCIC+OEDII, 1T+12E /ENNET, *C*Ancient Arts of the Andes, NeQ Kor:, /*M*C*, 'J( /+OM, E, and +1 81RGE, O*Tribes and Temples,NeQ Kor:, 'J4F /OD1RD, +* .e assacre des 7ndiens, aris, Gallimard, 'JFJ /RI1RD, *, TETRK, 1*, BIE+, R* .a Prehistoire, aris, +ibrairie +arousse, 'J>> /UR+1ND, C*1* The People of the Ancient Americas, +ondon, 8eltham, 'J>) /UR+1ND, C*1* Peoples of the ;un, +ondon, eiden#eld and Nicolson, 'J>F /U2HNE++, G*H*2* Peru, +ondon, 'JF C12TI++O, /*D* del The &iscover' and on(uest ofexico, /R/2/R/, NeQ Kor:, 8arrar, 2trauss and Cudah5 Inc*, 'J(F C+1R=, G* Qorld Prehistor', Cambrid&e, Cambrid&e Uni%ersit5 ress, 'J>> D1RIN, CH* Iournal of)esearches into the Datural Histor' and Jeolog' of the ountries :isited during the :o'age of H*M*2* /ea&le round the Qorld, +ondon, ohn Murra5, 'J(' DION, D*, CO, /*, 21B1GE, R*, G1RDINER, /* The acmillan llustrated Knc'clopaedia of&inosaurs and Prehistoric Animals, NeQ

Kor:, Marshall Editions +td, 'J?? GIR1RD, R* Popol :uh, aris, a5ot, 'J( H1GEN, B** %onThe Aztec* 3n and Tribe, NeQ Kor:, 'J(? H1GEN, B** %on The &esert Eingdoms of Peru, NeQ Kor:, 'J(J H1GEN, B** %on Qorld of the a' a, NeQ Kor:, 'JF) H1GEN, B** %on )ealm of the 7nca6, NeQ Kor:, 'JF' HEMMING, * The on(uest of the 7nca6, +ondon, 'J>)

"ibliografie selectiv ă

?>

HEKERD1H+, TH* TSie Eon-TiCi Kxpedition, +ondon, 1llen and UnQin, 'J( HEKERD1H+, TH* ACu-ACu, +ondon, Ullstein, 'J(> HEKERD1H+, TH* The )a Kxpedition, +ondon, 8orum, 'J>' +1NNING, E*Peru "efore the 7nca6, +ondon, En&elQood Cli## s, 'JF> 1ECHER, * 3n "efore Histor', O9#ord, Else%ier.haidon, 'J>F 1+=ER, */* Abel Ianszoon Tasman , his Kife and :o'ages, +ondon, ed* IB, 'J4> HITEHOU2E, D* and R* Atlas Archeologi(ue =niversel, aris, Tallandier, 'J>? UTHEN1U, 1* %on* =nexpected faces in ancient America /RBB " -A&/RBB$ The historical testimon' of Precolumbian artists, NeQ Kor:, CroQn ublishers, 'J>( \\\ Jrand Atlas "ordas, aris, Editions /ordas, 'JJ \\\ aptain ooCFs :o'ages of &iscover', +ondon, E%er5mans +ibrar5, 'JF) \\\ hroni(ue de lFhumanite, aris, Editions a(, 2*1* .'J?) \\\ .e6 Jrandes Knigmes, aris, +arousse, 'JJ4 \\\ The DeM Knc'clopaedia "ritannica, %oi* '.), +ondon, /enton ublisher, 'J.'J>

CO+EC[II DE REBI2TE DAT7ODA. JKOJ)APH7 -National Geo&raphic 2ociet5, '>th and M* 2ts* N** ashin&ton DC 4))F . U*2*1*0* DAT=)K -Macmillan ournals +td*, /runei Road, /asin&sto:e Hants, RC 4'.42.U=*0* ;7KDK KT :7K -E9celsior ublications, 2*1*(, Rue de la /aume .>( ))? aris . 8rance0*

55

CURIN2 INTRODUCERE **********************************************************************

ssss ssss ssss ssss ssssr K.

 1M1;O1NE 2I INDIENI /+ON;I **************************************  O întîlnire sîn&eroas!***************************************************************  [ara amazoanelor ********************************************************************* ? Cet!$ile 7oamenilor zbur!tori7************************************************ ' Misterio"ii indieni albi*********************************************************** '( 78ort!re$ele uria"ilor7******************************************************..... 44 Teorii dubioase ********************************************************************** ) Do%ezi tulbur!toare *************************************************************** ( UN 1B1NO2T 2RE NEMVRGINIRE ****************************** ? 7Ochiul care pri%e"te spre cer7*********************************************** ? Besti&iile unor realiz!ri incredibile***************************************** 4 Eni&ma statuilor colosale******************************************************** (' Ipoteze "i e9plica$ii 3enante *************************************************** (? BIR1COCH12 CUCERITORII 1CI8ICU+UI *******************

F Mae"t rii na%i& a$iei cu %ele **************************************************************************************** F Odise e în aci#i cul de 2ud **************************************************************************************** FF Conti nentul scu#u ndat**************************************************************************************** >( /I/+I OGR 18IE 2E+E CTIB V********************************************************************************************* ?(

Dan Apostol - Pacifida continentul disparut.doc

Recommend Documents