Autt ori: Au
* * * PLOI ETI , 2 00 00 5 * * *
MI HAE HAELA I V NESCU LAUREN I U I V NESCU
CUPRINS: Cap Capitol itoluul I. Capitolul Capitolul II. Capitolul III. Capitolul IV. Capitolul Capitolul V. V.1. V.2. V.3. V.4. V.5. V.6. V.7. V.8. Capitolul VI. Capitolul VII. VII.1. VII.2. Capitolul Capitolul VIII. VIII. VIII.1. VIII.2. Capitolul IX. Capitolul X. Capitolul XI. Capitolul XII. Capitolul Capitolul XIII. XIII. Capitolul Capitolul XIV. Capitolul XV. Capitolul Capitolul XVI. Capitolul Capitolul XVII. XVII. Capitolul Capitolul XVIII XVIII Capitolul Capitolul XIX. Capitolul XX.
INTR INTROD ODUC UCER EREE ………… ………………… ……………… ………… ………… ……… ………… ………………… ……………… ………… ………… ……… ………. …….. p. 3 SCURT ISTORIC ISTORIC AL MASAJULU MASAJULUII ………………… …………………………… …………………… …………………… ………………….. ……….. p. 4 DEFINIII ……………… …………………… …………… …………… ………… …………… …………… …………… …………… …………… …………… ………… …………. ……. p. 6 MASAJUL I SCO SCOPUR PURILE ILE SALE SALE ……… ……………… …………… …………… …………… ………… …………… …………… …………… ……….. p. 7 EFECTELE EFECTELE MASAJULU MASAJULUII ASUPRA ASUPRA ORGANISMU ORGANISMULUI LUI ………………… ………………………… ………………. ………... p. 8 Influena masaju masajului lui asupra asupra pielii pielii ……………… ……………………… ………………… …………………… ………………… …………….. …….. p. 8 Influena masajului asupra esuturi esuturilo lorr conj conjun uncti ctive ve …………… …………………… …………… …………… ……… p. 9 Influena masaju masajului lui asupra asupra sistem sistemului ului muscular muscular ..……………… ..………………………… …………………. ………... p. 9 Influena masajului asupra articulaiilor i tendoanelor tendoanelor ..…………………………. ..…………………………. p. 10 Influena masajului asupra sistemului circulator i limfatic limfatic ..………… ..…………………… ………….. p. 10 10 Influena masajului asupra sistemului sistemului respirator ..………………………… ..………………………………….. ……….. p. 10 Influena masajului asupra sistemului sistemului nervos ..………………………… ..………………………………………. ……………. p. 10 Influena masajului masajului asupra metabolismului metabolismului ..……………………… ..…………………………………………. …………………. p. 11 CONTRAINDICA CONTRAINDI CAIILE MASAJULUI ..…………………………… ..……………………………………………… ………………………… ……… p. 12 PRINCIPALELE FORME DE MASAJ ..……………………………… ..………………………………………………… ………………………. ……. p. 14 Masajul manual ..……………………………… ..………………………………………………… ……………………………………… ……………………………… ………… p. 14 Masajul mecanic ..……………… ..…………………………………… ……………………………………… …………………………………… ……………………… …… p. 14 CLASIFIC CLASIFICAREA AREA PROCEDU PROCEDURILOR RILOR DE MASAJ MASAJ ………………… …………………………… ………………… ………………. ………. p. 15 Tehnicile de baz baz ale masajului ………………………… ……………………………………………… …………………………………. ……………. p. 15 Procedee auxiliare de de masaj ..………………………… ..…………………………………………… ……………………………………. …………………. p. 20 MASAJUL DIFERITELOR P I ALE CORPULUI CORPULUI ..……………………… ..……………………………………. ……………. p. 23 DURATA EDINEI DE MASAJ MASAJ ..………………… ..…………………………………… …………………………………… ……………………... …... p. 34 SUCCESIUNEA MANEVRELORDE MANEVRELORDE MASAJ ..……………………………… ..……………………………………………… ……………… p. 36 SUCCESIUNEA REGIUNILOR DE MASAT ..……………………………… ..……………………………………………… ……………… p. 37 INTRODUCE INTRODUCERE RE ÎN REFLEXOL REFLEXOLOGIE OGIE ..……… ..………………… …………………… …………………… ………………… ……………… ……… p. 39 DEPUNERIL DEPUNERILEE TOXICE TOXICE ÎN ZONELE ZONELE REFLEXOG REFLEXOGENE ENE …………………… …………………………… …………….. …….. p. 40 REFLEXODIAGNOSTICUL REFLEXODIAGNOSTICUL ..…………………………… ..……………………………………………… …………………………………… …………………… … p. 41 REFLEXOTE REFLEXOTERAPI RAPIAA …..……… …..………………… ………………… ………………… ………………… ………………… …………………… …………………. ………... p. 43 TEHNICILE TEHNICILE MASAJU MASAJULUI LUI REFLEXOGE REFLEXOGEN N ………………… ………………………… ………………… ………………… …………….. …….. p. 45 REGULI GENERA GENERALE LE COMP COMPLEMENT LEMENTARE ARE REFLEX REFLEXOLOG OLOGIEI IEI …………… …………………… ……………. ……. p. 48 48 COMUNICA COMUNICAREA REA CU PACIE PACIENTUL… NTUL………… ………………… …………………… …………………… …………………… …………………. ………... p. 49 CONDIII IGIENICO-SANITARE IGIENICO-SANITARE ALE MASAJULUI MASAJULUI …..………………………………. …..………………………………. p. 50 BIBLIOGRAFIE ……………………………………… …………………………………………………………… ……………………………………… ……………………… …… p. 53
Pag. 2
CAPITOLUL I.
INTRODUCERE
I ndiferent de vârst vârst sau de etapa din via în care ne afl m, cu to i i avem nevoie de atingerea semenilor no tri, de acea tandre e i grij care s ne arate c nu suntem singuri. Suntem f pturi sim itoare atingerii care care s ne lege de cei cei din j ur
i f cldura
i s ne lini teasc, suntem suntem privai d e
una dintr e modalit modalit ile vi t ale de comun comun icare, icare, de druire i acceptare. Unii oameni consider masajul un lux
i apeleaz la el doar în situai i
inând cont de presiunile exercitate de societatea modern , i îndeosebi de creterea frecven ei bolilor provocate de stres,
de mare nevoie. Dar
t erapiile erapiile prin atingere ar tr ebui s devin parte integrant a vie ii coti coti diene diene i
fi e recunoscute recunoscute ca o component p r e ioas a medicinii prevent ive. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au cutat mij loac loace aj aj ut t oare ca s vindece sau s u ureze suferin el e
i durerile lor. Au utilizat propriet i l e
terapeutice primare ale apei, luminii solare si ale mi rii. Cel mai probabil este c aplicarea ini i al a masajului a fost un gest instinctiv, rezultat prin experien a imediat a propriet ilor curative ale acestuia. Oamenii au observat c gestul de netezire, fricionare i f r mântare ale diferitelor p i ale corpului uman poate aduce remedii pentru st rile organismului, afectate de boal , lovit e s sau au r nite. Se poate afi rm a deci deci c masajul, ca disciplin curativ , a ap r u t î n t r - o manier oarecum simultan la popoarele lumii, în paralel cu dezvoltarea celorlalte ramuri ale medicinii populare,
i asta înc din vremea culturilor
primitive.
Pag. 3
CAPITOLUL II.
SCURT ISTORIC AL MASAJULUI
Din punct de vedere istoric, nu exist date precise care s localizeze în timp exact apariia masajului i a tehnicilor aferente acestuia. Exist afirmaii care susin c ar fi fost descoperit de chinezi dar i altele altele care care spun spun c ar fi fost fost invent inventat at de grec grecii sau sau de vreun vreun alt popor, îns certitudinea originii apariiei acestuia se pierde în negura timpurilor. Practica masajului a evoluat în timp la aproape toate popoarele lumii. Cel mai vechi tratat cunoscut despre masaj este considerat manuscrisul „Kong-Fou” „Kong-Fou” aprut în anul 3000 î.e.n. În anul anul 2500 2500 î.e. î.e.n. n. apar aparee lucra lucrarea rea „Huo „Huoan angg-Ti Ti Nei Nei King King SouSou-We Wen” n”,, cel cel mai mai vech vechii trat tratat at de medicin intern din lume, care constituie sursa tuturor lucrrilor de specialitate în domeniu. În India în anul 1800 î.e.n., Ayurveda (medicina tradi ional a plantelor) prezint toate procedeele de masaj folosite de brahmani (neteziri, friciuni, ciupituri, rsuciri), îmreun cu baia purificatoare i uleiurile aromate. Egiptul antic, prin papirusurile, inscripiile i picturile rupestre rmase, pstreaz mrturii incontestabile ale practicii masajului în scopuri terapeutice. Asiria, Persia, Babylon foloseau de asemenea masajul pentru vindecarea i recuperarea zboinicilor. Evreii promovau în cile de cult diferite tehnici de masaj i pstrarea igienei. Gecia antic folosete pentru prima oar în istorie masajul i automasajul în pregtirea fizic a sportivilor olimpici. Hipocrat (460-377î.e.n), printele medicinii, descrie efectele i influenele fiziologice ale masajului. În imperiul roman, gimnastica sportiv i masajul vor cunoate o mare înflorire prin migrarea grecilor ctre Roma, împreun cu arta lor. Practica Practica masajului masajului devine un mod de via al celor puternici i bogai. Tehnicile de masaj folosite de practicieni erau netezirile, friciunile, frmântatul, ciupiturile, presiunile, alturi de folosirea pulberilor pulberilor i uleiurilor aromate.
Pag. 4
rile arabe, alturi de lucrrile în domeniul tiinelor, pstreaz mrturii precise despre practicarea masajului, hidroterapiei i dieteticii. Reprezentat R eprezentativ iv în acest sens este „Cartea legilor
medicinei”, opera marelui medic i învat Avicena. Renaterea aduce o nou lumin asupra tiinelor i medicinii antichitii. Hieronimus Mercurialis, în lucrarea „De arte gymnastica” (Veneia, 1596), demonstreaz importana masajului, exerciiilor fizice i a bilor. Anglia, Fran Fr ana, Germania i Rusia, promoveaz noi idei despre aplicaiile masajului prin gânditori ca Jack, Fenelon, Hobbes, J.J.Rousseau, Hoffman În Suedia, Pehr Henrik Ling (1776-1837), pune bazele tiinifice ale masajului i gimnasticii moderne. Îi urmeaz Gustaf Zander (1835-1920), inovator al unor aparate speciale pentru masajul mecanic. Poporul român a cunoscut i practicat masajul din cele mai vechi timpuri. Scopul era deopotriv de a obine efecte curative i de a întreine statea organismului. De asemenea, tot prin tehnici de masaj se cuta eliminarea oboselii. În satele i oraele de pe teritoriul rii noastre, anumite metode empirice, tradiionale de masaj s-au transmis i sunt aplicate chiar i în zilele noastre, alturi de alte mijloace de îngrijire a bolnavilor. Masajul medical a început s se dezvolte în România începând cu a doua jumtate a sec. XIX. Se pare c prim primiiii medi medicci care care au introd introdus us acea aceast st metod în spita itale au fost fost cei de ortopedie, chirurgii, traumatologii i reumatologii, mai târziu sfera de aplicare extinzându-se i în alte specialiti medicale. coala româneasca de masaj începe s se formeze cu adevrat în jurul anilor 1930, la Institutul de Educaie Fizic din Bucureti, în cadrul catedrei de Gimnastic medical. Aici avea predea studenilor, cu mult convingere i miestrie, profesorul doctor Ioan Lascr. În 1939 1939,, dr. dr. Ad Adri rian an Ione Ionesc scuu redac redacte teaz az lucrare lucrareaa „Autom „Automas asaju ajul”, l”, sub sub form form de curs urs pentru studenii A.N.E.F., apoi în 1940 lucrarea „Masajul”, ambele fiind considerate de o valoare inestimabil, fiind valabile i în zilele noastre. În anii comunismului tehnicile de masaj nu au fost neglijate, dar a fost evitat considerarea lor ca terapie de sine sttoare, fiind aplicat mai degrab ca metod complementar. Abia în anii ce au urmat c derii regimului comunist, în tara noastr masajul a cunoscut o implementare tot mai spectaculoas, atât prin multele publicaii i scrieri de specialitat specialitatee care au aprut pe pia, cât i prin creterea numrului de terapeu terapeui i al colilor în care acetia s-au format ca adevrai specialiti.
Pag. 5
CAPITOLUL III.
DEFINIII
Masajul este o prelucrare metodic a p ilor moi ale organismului, manual sau instrumental, în scop fiziologic, curativ, profilactic, regenerativ, estetic sau sportiv.
ile moi ale organismu or ganismului lui asupra crora se acioneaz prin masaj sunt:
Pielea i mucoasele; esutul conjunctiv; Muchii; Tendoanele i ligamentele Vasele i nervii;
Organele profunde; Sângele i limfa; Elementele articulare. Masaj Masajul ul se poate poate realiza realiza manua manuall sau cu apara aparate te specia speciall conce conceput pute. e. În acest acest curs curs vom vom prezenta pe larg tehnicile manuale de masaj.
Pag. 6
CAPITOLUL IV.
MASAJUL I SCOPURILE SALE
Scopul masajului este deopotriv unul profilactic – el reprezint o metod eficient pentru prevenirea bolilor, prelungirea vieii i încetinirea proceselor de îmbtrânire – cât i unul terapeutic – este o metod de tratament curativ a diferitelor afeciuni i dezechilibre patologice din organismul uman. Scopul fiziologic al masajului const în obinerea unei funcionri normale a aparatelor, organelor i sistemelor organismulu o rganismului.i. S-a constat c masajul : Îmbunte circulaia sângelui i a limfei, care la nivelul celulei aduc nutrieni i oxigen, îndeprtând deeurile i toxinele; Determin modificri în structura sângelui, îmbogindu-l cu oxigen cu 10-15% mai mult; Ajut la detensionarea muchilor contractai i îi poate stimula pe cei sl bii, flaci; poate întinde uor muchii i esuturile, susinând meninerea elasticitii lor; rete secreiile i excreiile corpului; s-a demonstrat c masajul mrete producerea sucurilor gastrice, salivei i urinei, pe acest suport având loc o eliminare mrit de azot, fosfor anorganic i clorur de sodiu, ceea ce mrete rata metabolic; Echilibreaz sistemul nervos, calmându-l sau stimulându-l, în funcie de nevoile individuale în acel moment; Influeneaz organele interne, prin stimularea directa sau indirect a nervilor ce le alimenteaz, vasele de sânge ale acestor organe dilatându-se i permiând o alimentare rit cu sânge Cunoaterea efectelor fiziologice ale masajului face posibil o mai bun înelegere a beneficiilor asupra sii i strii de bine a corpului. Ceea ce se produce în timpul unui masaj sub mâinile terapeutului, are o influen profund pentru cei interesai de state, de armonia propriului corp.
Pag. 7
CAPITOLUL CAPITOLUL V. V.
EFECTELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMULUI
V.1. I NFLUE NFLUENA MASAJUL MASAJULUI UI ASUPR ASUPRA A PI ELI I
Pielea Pielea are un rol important important în fiziologia fiziologia uman, fiind un organ organ protecto protector, r, excretor excretor i de termoreglare, împreun cu glandele sebacee, cu vasele sanguine i cu terminaiile nervoase. Activitatea acesteia influen influeneaz foarte multe dintre procesele vitale ale organismu or ganismului lui uman. Pielea este dotat cu un numr foarte mare de receptori, aflai într-o strâns interaciune cu sistemul cerebral spinal i cel vegetativ; ea este cea care preia cele mai multe informaii legate de lumea exterioari le transmite mai departe creierului pentru a fi prelucrate i filtrate prin procesul reflexogen. Masajul are asupra pielii urmtoarele efecte: Elimin stratul de celule moarte ale epidermei, fapt ce înlesnete respiraia cutanati ajut la intensificarea proceselor de eliminare din organism a produselor de descompunere, descompunere, prin glandele sebacee i sudoripare; Dilat vasele sanguine din piele, intensificând circulaia local iar nutriia pielii i a glandelor ei sporete; deasemeni, dilatarea vaselor produce creterea temperaturii pielii, fenomen ce duce la dilatarea dila tarea porilor si intensificarea in tensificarea schimburilor schimburilor cu exteriorul; Acioneaz asupra întregului aparat nervos, prin terminaiile somatice i vegetative ale nervilor, influenând în mod reflex repartiia sângelui în organism; rete activitatea vital a elementelor celulare din straturile profunde profunde ale pielii, având rol rolul ce mai importa rtant în funcia de secreie int intern ern, în form formar area ea hista istam mine inei i a substanelor similare d.p.d.v. chimic, rezultate din descompunerea moleculei de albumin. Dup cum am artat mai sus, pielea este primul organ al omului care primete excitaiile produse prin diferitele aciuni ale masajului.
Pag. 8
V.2. I NFLUE NFLUEN NA MASAJULUI MASAJULUI ASUPR ASUPRA A ESUTURI SUTURI LOR CONJUNC CONJUNCTI TI VE
esutul conjunctiv (sau de umplutur), are rolul de a face legtura dintre piele i
celelalte esuturi. Acest esut îndeplinete un mare numr de funcii mecanice i fiziologice: Completeaz funcia de protecie pe care o îndepline în deplinete pielea; Contribuie la funciile de sprijin si de deplasare în spaiu, prin raporturile pe care le are cu elementele aparatului locomotor; În acest esut se ramific o vast reea vasculari nervoas; Au loc o serie de fenomene de natur hormonal de regenerare i protecie a esuturilor; Aici se depoziteaz depoziteaz grsimea i alte rezerve necesare bunei funcionri a organismului esutul conjunctiv prezint o suplee foarte mare, dat de un numr important de fibre elastice ce intr în constituia sa. Pierderea elasticitii prin cicatrizare, fibrozare, sclerozare sau degenerare, scade considerabil rolul su fiziologic i mecanic. Se poate spune c masajul întreine i reface elasticitatea sa, care favorizeaz mirile corpului, dar dezvolt i tonusul i rezistena elementelor care au rolul de a fixa i proteja esuturile i organele. Activând circulaia sanguin, se stimuleaz schimburile nutritive locale i are loc un efect de intensificare a eliminrii reziduurilor metabolice. În mod normal, rezervele de grsime se depun în straturile de esu conjunctiv subcutanat, fie uniform, fie mai mult în anumite regiuni ale corpului. În cazurile de obezitate, exerciiile fizice i masajul contribuie la resorbia i scderea acestor depozite din esuturi. Influenele cele mai importante ale masajului asupra esutului conjunctiv sunt de natur reflex, stimulând întregul organism. or ganism. V.3. I NFLUE NFLUEN N A MASAJULUI MASAJULUI ASUPR ASUPRA A SI STE STEMULUI MUSCULAR MUSCULAR
Una din proprietile fiziologice eseniale ale muchilor este aceea de a se contracta. Contractarea acestora este provocat de excitani chimici, termici, mecanici i de alt natur. În grupa excitanilor mecanici intr i masajul. Masajul, ca aciune mecanic asupra muchiului, determin contracia acestuia i produce modificri complexe chiar la nivelul celulelor musculare: Intensific procesele metabolice din muchi; Reface muchiul obosit prin creterea schimburilor vasculare cu aport de substane nutritive proaspete i îndeprtarea reziduurilor; Regenereazi stimuleaz muchii atrofiai, traumatizai sau paralizai; Combate depozitele patologice periarticulare. Pag. 9
V.4. I NFLUE NFLUEN NA MASAJULUI MASAJULUI ASUPR ASUPRA A ARTI CULAI I L O R I TENDOANEL TENDOANELOR OR
Datorit masajului, aparatul articular i ligamentar cap o mobilitate mai mare. Tulburarea mobilitii normale poate avea loc în articulaiile coxo-femurale, ale umerilor i ale gleznelor. În aceste cazuri are loc o încreire a capsulelor articulare i o modificare a lichidului intra-articular. Toate acestea pot fi îndeprtate prin diverse tehnici specifice de masaj. V.5. I NFLUE NFLUEN NA MASAJULUI MASAJULUI ASUPR ASUPRA A SI STE STEMULUI CI RCULATO RCULATOR R I LI MFA MFATI C
Se manifest prin accelerarea scurgerii sângelui i a limfei, de la diferite organe spre inim. Intensificarea curentului sanguin i a celui limfatic produce micorarea stazei i a exudatelor în regiunea articulaiilor, a cavitii abdominale, etc., contribuind la resorbirea edemelor; Prin dilatarea moderat a vaselor periferice se uureaz activitatea aspiratoare a inimii; Prin masaj se favorizeaz creterea numrului de globule roii i de trombocite, având efecte benefice asupra bolnavilor anemici.
V.6. I NFLUE NFLUEN A MASAJULUI MASAJULUI ASUPR ASUPRA A SI STE STEMULUI RESP RESPII RATOR RATOR
Influena direct asupra cutiei toracice produce o inspiraie i o expiraie profund. Legturile fiziologice ale plmânilor cu sistemul nervos i cu celelalte organe sunt foarte numeroase. Pentru domeniul masajului îns, un interes deosebit îl prezint legturile care au la baz aciuni nervoase reciproce de ordin reflex. V.7. I NFLUE NFLUEN A MASAJULUI MASAJULUI ASUPR ASUPRA A SI STE STEMULUI NERVO NERVOS S
Se realizeaz prin aciunea pe care masajul o exercit asupra aparatului receptor i asupra terminaiilor senzitive ale sistemului nervos vegetativ vegetativ din piele. piel e. Se produc efecte stimulatoare la nivelul sistemului nervos, mrind reactivitatea nervilor prin manevre executate energic; Se produc efecte de relaxare, rel axare, calmante, linititoare prin manevre executate lent; Se creeaz stare de relaxare, deconectare, destindere sau de cretere a energiei; Se atenueaz intensitatea durerilor prin stimularea terminaiilor nervilor periferici.
Pag. 10
V.8. I NFLUE NFLUEN NA MASAJULUI MASAJULUI ASUPR ASUPRA A METABOLI METABOLI SMULUI
Cea mai important influen a masajului asupra metabolismului este eliminarea urinei în cantiti foarte mari, datorit aciunii mecanice directe asupra esutului muscular sau indirecte, prin intermediul sistemului si stemului nervos. In cazul combinrii masajului cu procedee termice (bi calde i fierbini), procedee cu mol, se constat o cretere a eliminrii prin urin a fosfailor, sulfailor i acizilor organici, i în acelai timp eliminarea prin transpiraie a excesului e xcesului de bioxid de carbon. Aceeai intensificare a metabolismului se poate observa si atunci când exerci iile fizice sunt folosite împreun cu masajul.
Pag. 11
CAPITOLUL VI.
CONTRAINDICAIILE MASAJULUI
a se ine seama de contraindicaii poate avea un efect Utilizarea masajului f untor, chiar dac a fost corect executat. Schematic, contraindicaiile masajului se împart în: generale i pariale; definitive i temporare. Contraindica ia general – presupune interzicerea aplicrii oricrei tehnici de masaj; Contraindica ia par i al – se refer fie la aplicarea manevrelor de masaj doar pe anumite zone ale corpului, fie doar la aplicarea anumitor manevre; cazull uno unor boli oli cro cronice nice grave rave Contraindica ia definitiv – se hotte doar în cazu incurabile, care s-ar putea inruti prin masaj; Contr aindicatile aindicatile t emporare emporare – întâlnite frecvent – sunt impuse de boli, tulburri sau leziuni uoare i trectoare. Cele mai frecvente contraindicaii sunt date de bolile de piele. Este foarte important de reinut inut c masaj masajul ul trebu trebuie ie aplica aplicatt doar doar pe o piele piele perfec perfectt stoas. Nu se va executa executa masaj masaj celor care prezint: eczeme, erupii, plgi, arsuri sau alte manifestri patologice, care prin masaj s-ar putea extinde, agrava sau contamina. Nu se va aplica masajul pe regiuni ale pielii care acoper un proces inflamator profund (furuncule, abcese, flegmoane sau alte colect ri purulente). Masajul este contraindicat în toate strile patologice febrile, însoite de agitaie, oboseal i debilitate intens; în toate bolile infecto-contagioase; în inflamaia centrilor nervoi; în acut hemoragiile cerebrale recente. Se interzice categoric masajul în bolile sau leziunile cu caracter hemoragic i atunci când exist pericolul unor complicaii grave cum ar fi: bolile de cord i ale aparatului circulator – miocardita, endocardita, infarctul miocardic i emboliile, hipertensiunea arterial, flebite, anevrismele aortei, varice voluminoase voluminoase i inflamate, ulcerul varicos, hemofilia, leucemia.â
Pag. 12
Contraindicaiile masajului sunt prezente i în cazul bolilor acute ale plmânilor i pleurelor (pneumonii i pleurezii), tuberculoz pulmonar, dar mai ales în abcesele pulmonare i pleureziile purulente. Masajul abdominal este interzis în inflamaiile acute i cronice de orice natur, în tulburrile digestive, în bolile acute ale organelor abdominale cu caracter hemoragic (ex.: ulcer), tumoral, inflamator (ex.: apendicit-peritonit). În orice form de „abdomen acut”, masajul abdominal este cu desvârire interzis. Masajul este contraindicat cu desvârire în cazul tumorilor canceroase dar i în unele boli psihice cu caracter excitant i confuzional, sau stare de ebrietate. Nu se face masaj mai devreme de 2-3 ore dup servirea mesei, în timpul unei furtuni, dup mese copioase. Ca regul general, se recomand ca în toate cazurile în care masajul ar putea produce efecte negative, aplicm principiul hipocratic „Primum Non Nocere!” („In primul rând s nu faci ru”) i s se renune la masaj.
Pag. 13
CAPITOLUL VII.
PRINCIPALELE FORME DE MASAJ
Principalele forme de masaj sunt: masajul manual i masajul mecanic. VI I .1. MASAJU MASAJUL L MANUAL MANUAL
Reprezint forma cea mai eficient de prelucrare a esuturilor supuse acestui procedeu terapeutic, întrucât mâna omului dispune de multiple posibiliti pentru adaptarea i perfecionarea mirilor, ea se muleaz foarte bine pe segmentele masate, simind perfect gradarea i dozarea manevrelor. Mâna este o real surs de state, ea oferind persoanelor epuizate, dezechilibrate sau carenate din punct de vedere energetic, un supliment de energie. Acest fenomen se reflect într-o stare bun de s tate, într-un psihic echilibrat i optimizarea activitii energetice a receptorului. Astfel, masajul nu se rezum a fi numai o simpl procedur terapeutic prin care sunt prelucrate anumite segmente i esuturi. Din ce în ce mai convingtor, el a devenit o tehnic prin intermediul creia se poate completa deficitul de energie sau uniformiza surplusul acesteia la nivelul zonelor asupra crora s-a acionat, pentru ca în final s se realizeze echilibrarea energetic a întregului organism. VI I .2. MASAJU MASAJUL L MEC MECANI C
Acesta se realizeaz cu ajutorul unor dispozitive i mecanisme care cunosc ast zi o mare varietate, dar care nu pot înlocui mâna omului, a c rei capacitate de a se adapta la sensibilitatea i particularit ile anatomice ale esuturilor este inegalabil .
Pag. 14
CAPITOLUL VIII.
CLASIFICAREA PROCEDURILOR DE MASAJ
VI I I .1. TE TEHNI CI LE DE BAZ BAZ ALE MASAJULUI
VIII.1.1. NETEZIREA (sau EFLEURAJUL) EFLEURAJUL) Netezirea este cel mai rspândit procedeu de masaj. Ea acioneaz direct asupra pielii având urmtoarele efecte: Cur pielea de celulele descuamate de pe stratul superficial; Îmbunte funcia glandelor sudoripare i sebacee; rete temperatura local a pielii; Accelereaz circulaia sângelui i a limfei în vase; Influeneaz terminaiile periferice ale nervilor; Influeneaz sistemul nervos central. Efectul ce mai important al netezirii este scurgerea mai puternic a limfei i a sângelui în vase. Prin neteziri energice, circulaia sângelui i a limfei se intensific. Acest lucru are o influen major asupra distribuirii sângelui în poriunile masate, i deci contribuie la înlturarea manifestrilor de stazi edeme. S-a constatat c prin netezire de la periferie spre centru, circulaia sângelui i a limfei se amelioreazi în vasele mai mari, nu numai în cele aflate imediat sub piele. În cursul masajului absorbia lichidelor din esutul celular subcutanat se accelereaz cu 16÷18%, i aceast accelerare este direct proporional cu durata netezirii. Adresându-se Adresându-se pielii, esutului subcutanat i celui conjunctiv, execuia acestei manevre cunoate tehnici variate. Specialitii masajului practic efleurajul executat simultan sau alternativ, cu o mân sau cu ambele mâini, folosind suprafaa palmar sau dorsal a mâinilor, cu degetele apropiate sau îndeprtate.
Pag. 15
Mirile descrise pot fi lungi sau scurte, în linie dreapt, erpuit, în zig-zag, dispuse transversal sau longitudinal, în cerc, elipsoidal sau cu „priz în brar”, alunecând sacadat sau neîntrerupt, în funcie de particularitile anatomice ale suprafeelor masate. Pe suprafeele mici se recomand efleurajul executat cu 1,2,3 sau toate degetele, sau numai cu faa palmar a policelor. Segmentele cilindrice ale membrelor superioare i inferioare necesit netezirea executat în brar, cuprinzând regiunile masate între degetul mare i degetele opozante, înaintând sacadat sacadat cu pai mici, dinspre extremiti. Indicaii metodice generale: a) sens sensul ul de exe execu cuie al efleurajului este determinat de circulaia limfatic a organismului, i inghinal i convergent spre ganglionii limfatici din regiunea cefei i gâtului, axial regiunea poplitee pentru membrele inferioare; b) direcia mâinii maseurului este determinat totdeauna de direcia anatomic a vaselor limfatice, deoarece scopul principal principal este de a realiza o mai bun scurgere a limfei; c) netezirea netezirea nu nu se face prea rapid, rapid, ci ci ritmic, ritmic, lini linitit, pentru c limfa circul încet prin întreruperi, în aa fel încât s ajung pân la ganglionii limfatici cei vase; se face f mai apropiai; d) presiunea presiunea mâin mâiniiii care care face masajul masajul trebui trebuiee s creasc progresiv pe prima jumtate a segmentului masat i s scad apoi pe cea de-a doua jumtate; e) mâinile mâinile maseur maseurulu uluii nu trebuie trebuie sa se lipea lipeasc sc de poriunea masat, ci dimpotriv, s alunece uor i liber; i s se termine prin netezire, pentru a înltura staza f) oric oricee mas masaj aj treb trebui uiee s înceap limfei i a contribui la scurgerea produselor metabolice în vase; g) în timp timpul ul unei unei edine de masaj nu trebuie în mod obligatoriu s folosim toate felurile de neteziri. Fiecare procedeu de masaj depinde de scopul urmrit, de configuraia poriunii de masat, cât i de timpul rezervat masajului; h) netezirea netezirea este de obicei obicei consider considerat at un masaj pregtitor în edeme i atunci când partea masat a corpului este foarte dureroas. În acest caz, în primele zile masajul se reduce exclusiv la neteziri concentrice circulare; i) în chirurgie i ortopedie, în traumatismele articulare, netezirile i friciunile au un rol hotrâtor în masajul pregatitor. VIII.1.2. FRICIUNEA Friciunea este cel de-al doilea procedeu din sistemul manevrelor de masaj. Pag. 16
Procedeele care alctuiesc friciunea se deosebesc de netezire prin aceea c pielea împreun cu esuturile profunde se fricioneaz în diverse poziii. Ele se efectueaz printr-o micare de apsare i deplasare a esuturilor moi pe planul osos, în limita elasticitii proprii. Friciunile se execut cu o singur mâna sau cu ambele mâini, alternativ sau simultan, cu toat suprafaa palmar sau numai cu suprafaa palmar a degetelor, cu pumnul închis sau semiînchis, în spiral cu rcina palmei. Friciunile au ca efect intensificarea circulaiei locale i resc absorbia diferitelor produse patologice patologice care se acumuleaz în piele sau sub piele. Friciunea este procedeu de baz terapeutic în urmtoarele situaii: traumatisme articulare; traumatisme sportive; transsudate i exudate vechi; pentru restabilirea mobilitii normale a pielii; rete supleea i elasticitatea esuturilor; dureri în nevrite i nevralgii. Indicaii metodice generale: a) în friciune, direcia mâinii nu este determinat de direcia vaselor limfatice, i poate fi executati în sensul contrar circulaiei sângelui i a limfei; b) toat toatee proce procede deel elee de fric friciune se reduc la miri rectilinii, în spiral sau circulare, la care particip în funcie de necesiti o parte dintre degete sau toate; c) efic eficaacit citatea atea fri friccionrii articulaiilor se mrete dac friciunea se face într-o baie de ap fierbinte, aa cum o recomand specialitii în domeniul masajului; d) friciunile energice în punctele dureroase scad starea de hiperexcitabilitate a nervilor, accelereaz circulaia locali îmbunte considerabil nutriia esuturilor; e) friciunea este un excelent mijloc profilactic, deoarece împiedic în articulaii formarea diverselor exudate care determin în por iunea afecat procese inflamatorii de lung durat; f) cu aju ajuto toru rull fr friciunilor, un masor cu experien începe s cunoasc modificrile patologice care se produc în esuturile profunde, mai ales în regiunea articulaiilor.
VIII.1.3. FR FR MÂNTATUL Frmântatul este unul din procedeele de baz ale masajului cu ajutorul cruia se maseaz în principal masa muscular . În timpul acestui procedeu se trage de pe planul osos grupa muscular masat. Frmântatul are urmtoarele efecte: Pag. 17
produce o mrire vizibil a mobilitii tendoanelor; fortific muchii i ajut la regenerarea esutului muscular; activeaz circulaia limfei i a sângelui, îmbunind schimburile nutritive i ajutând la eliminarea toxinelor rezultate în urma activitii musculare; procedeele de frmântare mresc puterea de contracie a muchilor, reprezentând astfel o gimnastic pasiv deosebit de important în cazul atrofierii muchilor. Muli specialiti acord importan mrit frmântatului, afirmând c „a masa înseamn a frmânta”. Tehnica frmântatului variaz în funcie de particularitile anatomice i fiziologice ale suprafeelor pe care le masm. Astfel, pe regiunea spatelui, torace, brae, coapse este indicat un frmântat în cut, când esutul se strânge între degete i podul palmei, dup care este deplasarea mâinii de pe piele i f a scpa cuta, în aceeai direci sau în ridicat i presat f sens invers, în zig-zag sau circular, pân se maseaz întreaga suprafa. Pe abdomen se poate aplica frmântatul în cut sau cel în val, cu condiia de a nu presa esuturile în profunzime. Pe membre se aplic tehnica frmântatului în clete, în cut sau în val. Indicaii metodice generale: a) frmântatul se face întotdeauna într-un ritm lent; b) se vor vor evita evita smuc smucitu iturile rile bru brute, smulgerile, rsucirea muchiului, provocarea durerilor i nu se va sri de la o parte a corpului la alta; c) la frmântarea fasciculelor musculare izolate, masajul se va începe întotdeauna din poriunea de trecere a muchiului în tendon, deoarece produsele metabolismului i ale oboselii se adun în cantiti mari în tecile tendoanelor. Tot aici sunt reinute timp îndelungat produsele produsele infecioase de orice natur.
VIII.1.4. TAPOTAMENTUL TAPOTAMENTUL Este o manevr principal care se adreseaz esuturilor superficiale, celor profunde i terminaiilor nervoase. El se caracterizeaz prin aplicarea unor lovituri scurte i ritmice, executate superficial sau profund în funcie de scopul urmrit. Tapotamentul poate fi executat cu pulpa sau cu faa palmar a degetelor, cu palmele, cu pumnii, cu antebraul sau cu mâinile cute c. Aceste lovituri se execut din cderea moale a mâinilor i a degetelor. Tapotamentul cunoate mai multe variante, în funcie de particularitile anatomofiziologice ale suprafeelor pe care la masm:
în nuiele; percutat; Pag. 18
tocat; torit; plescit; cu palma în c; cu pumnul semiînchis; cu pumnul închis. Tapotamentul se execut cu ambele mâini, uor deprtate între ele, prin loviri care cad pe piele în ritm foarte viu. Efectele tapotamentului sunt: ajut la micorarea i încetarea durerilor, când gradul de excitaie al nervului este rit; favorizeaz un aflux puternic de sânge spre regiunea masat, determinând astfel înbunirea nutriiei acelei regiuni; are efect vasodilatator la nivelul pielii i al esutului conjunctiv; produce modificri favorabile ale tensiunii arteriale; influeneaz ritmul cardiac, rrete pulsul i corecteaz aritmia.
VIII.1.5. VIBRA VIBRAIILE Sunt miri ritmice oscilatorii i presiuni continue executate cu o singur mân sau cu ambele mâini, cu vârful degetelor sau cu faa lor palmar, cu podul palmei, cu rcina mâinii, cu toat palma, cu degetele întinse, cu pumnul deschis sau închis i se aplic pe suprafaa corpului cu un grad diferit de presiune. Vibraiile au urmtoarele efecte: intensific funcionarea glandelor; calmeaz durerile în diferite afeciuni (ginecologice, nevralgii, migrene); îmbunesc capacitatea de efort; au efect calmant, relaxant; influeneaz organele i esuturile profunde (stomac, ficat, inim, muchii, pereii abdominali i intestinali); influeneaz secreia majoritii glandelor i organelor (stomac, glande salivare, glande sexuale, etc.). Vibraiile care au o amplitudine i o intensitate mai mare decât vibraiile obinuite se numesc trepidaii. Ele se aplic pe spate i torace, asociate cu mirile respiratorii.
Pag. 19
Scuturatul este tot o tehnic de baz a masajului care se aplic membrelor superioare i inferioare. Dac nu sunt însoite de miri trepidante, vibraiile se transform în presiuni. Acest procedeu se execut cu vârful degetelor unei singure mâini. Procedeul se execut prin câteva presiuni scurte i rapide, aplicate asupra trunchiului nervos, sau asupra ramurilor care au un sprijin osos sau muscular. Scopul presiunii este de a înl î nltura durerea. Indicaii metodice generale: a) vibraiile sunt unul dintre cele mai obositoare procedee pentru maseur i cer un antrenament susinut din partea acestuia; toare în vibraii, se va face urmtorul exerciiu: se b) pent entru a ob obine o execuie satisf eaz vârfurile degetelor pe o mas de mrime mijlocie, care are în centru un pahar cu ap, i se execut miri tremurtoare, vibratoare; dac degetele vibreaz bine, suprafaa apei începe i ea s vibreze în centrul paharului, în caz contrar se mi toat suprafaa apei, de la o margine la alta a paharului; c) braul care efectueaz vibraiile trebuie s fie puin flexat, iar muchii centurii scapulare nu se contract puternic. VI I I .2. PROC PROCE EDEE DEE AUXI LI ARE DE MASAJ MASAJ
VIII.2.1. CERNUTUL Este o manevr aplicat în mod special pe membrele superioare i inferioare, energic i ritmic. Tehnica de execuie: cu ambele mâini, aezate de o parte i de alta a segmentului masat. Regiunea crnoas a braului, antebraului, coapsei sau gambei se apuc cu degetele flexate, de jos în sus, i se deplaseaz de jos în sus i lateral, ridicând i presând, asemenea cernutului printr-o sit. Mâinile nu se ridic de pe regiunea masat, ci se deplaseaz din aproape în aproape. Efecte: aciune de relaxare a muchilor; rete supleea esuturilor; activeaz funciile circulatorii i trofice.
VIII.2.2. RULATUL
Pag. 20
Este o manevr asemtoare cernutului, executat foarte energic, i cu o presiune crescut. Tehnica de execuie: se apuc regiunea crnoas a organului de masat (mân sau picior) în palme, inând degetele întinse, i se ruleaz in toate sensurile, într-un ritm viu, energic, apsând mai puternic decât la cernut. Efecte: relaxarea muchilor; rete supleea esuturilor; activeaz funciile circulatorii i trofice; spre deosebire de cernut, rulatul acioneaz în mod uniform asupra esuturilor moi din preajma zonei masate.
VIII.2.3. SCUTURATUL SCUTURATUL Scuturatul const în miri oscilatorii mai ample, care se aplic segmentelor membrelor superioare i inferioare, membrelor în întregime î ntregime sau întregului corp. Tehnica de execuie: se aplic ambele mâini astfel încât degetele mari i poriunea corespunztoare a palmelor s cuprind marginile mâinii sau ale piciorului pe care dorim s-l masm i le scuturm cu vioiciune de sus în jos i dintr-o parte în alta, exercitând în tot acest timp i uoare traciuni în sensul lungimii membrului respectiv. Efecte: de relaxare dac sunt efectuate cu blândee; de înviorare i stimulare general, dac sunt executate într-un ritm mai viu.
VIII.2.4. TENSIUNI I TRACUNI Tensiunile i traciunile sunt procedee de masaj care acioneaz asupra articulaiilor i esuturilor periarticulare, cu scopul de a îmbun î mbuni mobilitatea acestora. Traciunea se aplic membrelor superioare i inferioare, la sfâritul edinelor de masaj, asociate cu scuturrile. Trunchiul se întinde din poziia ezând prin apucarea peste brae, ridicarea i scuturarea energic a întregului corp. Tensiunile constau în creterea sau scderea presiunii intraarticulare, prin mobilizri pasive sau activo-pasive, în sensul amplificrii mirii normale. Efecte: îmbunirea circulaiei locale; crete supleea structurilor articulare i periarticulare;
Pag. 21
optimizeaz funciile la nivelul articulaiilor.
VIII.2.5. PENS PENS RILE I RIDIC RILE Pensrile se aplic pe poriunile crnoase ale membrelor. Tehnica de execuie: se execut energic prinzând i ridicând între degete o cut de esut subcutanat sau chiar muchi, se strânge uor i se ridic atât cât permite elasticitatea acestor esuturi, apoi se elibereaz brusc. Efectul este excitant. Ridicrile sunt o manevr energic ce se execut mai ales pe regiunea spatelui. Tehnica de execuie: se prinde cu putere o cut de piele, esut subcutanat i muchi, între police i restul degetelor i se trage în sus ca i cum am vrea s o desprindem de pe planul profund sau osos. Masarea se repet în sens ascendent sau descendent. Efectul este excitant. VIII.2.6. PRESIUNILE PRESIUNILE Presiunile se execut pe poriuni mai reduse sau mai întinse ale corpului, întrind aciunea netezirilor, friciunilor i frmântatului. Ele sunt recomandate persoanelor stoase, robuste, i mai puin btrânilor, copiilor i femeilor. Tehnica de execuie a presiunilor difer dup particularitile anatomo-fiziologice ale regiunilor pe care se aplic. Ele se aplic cu pulpa degetului, axial, cu palmele sau cu pumnul, în timpul sau la sfâritul edinei de masaj. Pentru îmbunirea circulaiei limfatice se pot executa presiuni pe vasele limfatice ale membrelor i trunchiului, de la regiunile proximale spre cele distale i invers.
Pag. 22
CAPITOLUL IX.
MASAJUL DIFERITELOR PI ALE CORPULUI
1 3. 1 . MASAJUL CAPULU CAPULUII
13.1.1. MASAJUL ZONEI CU P R A CAPULUI Când se execut masajul pe aceast parte a capului, nu trebuie pierdut din vedere c vasele limfatice merg de la regiunea parietal in jos, înspre sus i lateral spre ganglionii limfatici aflai în zona urechilor i a gâtului. Direcia în care crete p rul corespunde cu direcia vaselor limfatice. Pilea capului are o mobilitate mrit, de aceea se va strânge uor în cute, cu excepia zonei care acoper regiunea parietal, deoarece în aceast regiune vasele sanguine alctuiesc o reea deas de vene i artere dispuse radial. Liniile de masaj pornesc din cretetul capului i coboar radial în toate direciile. În felul acesta, zona proas a capului se maseaz numai pe direcia creterii prului, adic pe direcia canalelor excretoare ale glandelor din piele. Masajul nu se poate face contra direciei normale a rului, deoarece exist riscul de a astupa canalele excretoare i de a putea leza bulbul pilos. pil os. În timpul executrii procedeelor de masare a capului, maseurul st în spatele celui masat. Se folosesc urmtoarele procedee: netezirea (cu o singur mân sau cu ambele); friciunea (longitudinal (longitudinal sau circular cu pulpele degetelor); toritul (se execut cu pulpele a 3-5 degete, cu ambele mâini, simultan sau alternativ); vibraiile Masajul capului este indicat în cazuri de:
migrene; oboseal ; stri congestive; insolaii; Pag. 23
derea prului.
13.1.2. MASAJUL FEEI Masajul feei const în masarea pielii, a muchilor feei i a nervilor. Nu trebuie pierdut din vedere c în acest masaj procedeele generale se coordoneaz cu direcia vaselor care pleac de la fa. Vasele limfatice încep de la linia median a feei i se îndreapt în ambele pi. Pe frunte frunte ele au o direcie aproape paralel cu linia care definete rcina prului. Pe tâmple, fac o curb îndreptat spre în jos, iar i ar aproape de ureche coboar spre unghiul interior al maxilarului inferior. Aceeai direcie o au i vasele limfatice ale nasului, ochiului i jumii superioare a obrazului. Vasele limfatice ale buzelor i ale pii inferioare ale obrazului fac o curb spre marginea maxilarului inferior, trecând la o anumit distan de unghiul lui. Aceast distan este în funcie de locul de ieire al vaselor, i anume: cele care se gsesc mai sus fac o curb mai aproa aproape pe de unghiul unghiul maxila maxilarulu rului,i, iar cele cele care care se gsesc sesc mai jos jos fac fac o curb curb mai aproa aproape pe de rbie. Dup de fac aceast curb, toate vasele se adun sub unghiul maxilarului inferior. Vasele limfatice ale brbiei coboar drept în jos spre stern, pe marginea anterioar a gâtului. Muchii feei sunt aezai în jurul orbitelor, nasului i al gurii, sub form de inel, chiar lâng orificii i radial înspre periferie. Nervii feei sunt: nervul trigemen i nervul facial. Nervul trigemen iese din cavitatea cranian prin trei ramuri: ramura superioar orbital, ramura maxilarului superior i ramura mandibular. Punctele de masaj sunt urmtoarele: a) primul primul punct punct sensibil sensibil al ramurii ramurii superioare superioare orbitale orbitale este este la locul de ieire a nervului din orbit, în anul orbital superior; al doilea punct se afl în peretele superior al orbitei, lâng rcina nasului. b) Primul Primul punct sensibil sensibil al nervului nervului maxilarului maxilarului superior superior este sub ochi, ochi, pe orificiul orificiul maxilarului superior; al doilea se afl pe buza superioar. c) Punct Punctul ul sensib sensibilil al ramuri ramuriii mandibu mandibulare lare se se gsete la trei degete distan de mijlocul rbiei, aproximativ pe linia perpendicular perpendicular care trece prin al doilea molar. d) Nervul Nervul facial facial iese iese din cavit cavitate ateaa cranian cranian prin orificiul stilo-mastoidian al osului temporal. Pentru masajul feei se folosesc urmtoarele procedee: Netezirea Netezirea (cu palma, palma, cu un deget sau cu mai multe, multe, corespunz corespunztor pii masate a capului i configuraiei ei)
Pag. 24
Friciunea (se execut circular, cu degetul mare, cu ambele artoare sau cu cele patru degete, pe punctele sensibile, pe traiectul nervilor i al vaselor limfatice) Frmântatul (se folosete metoda frmântatului „în clete”, care se efectueaz cu ajutorul degetului mare i al celorlalte degete sau cu degetul mare i cel artor) toritul (se execut cu vârfurile falangelor unei mâini sau ale ambelor, pe locul de ieire al nervului n ervului facial i ale celor trei ramuri ale trigemenilor) Presiunea (se execut pe punctele sensibile cu pulpa falangei degetului mijlociu, or îndoit) Vibraiile (se pot face manual manual cu degetul degetul mijlociu mijlociu sau cu cele patru degete degete sau de cele mai multe ori cu aparate electrice specializate)
13.1.3. MASAJUL GÂTULUI Una din caracteristicile regiunii gâtului este dispoziia superficial a vaselor sanguine mari i un numr mare de vase limfatice. Masajul gâtului are în vedere cele dou regiuni ale sale (cea anterioar i cea posterioar), care se deosebesc între ele prin form, structuri funciuni. Masajul regiunii anterioare a gâtului, datorit complexit ii anatomice i funcionale, este indicat destul de rar. Tehnica de masaj a acestei regiuni este mult simplificat, constând din netezire, friciune, frmântatul muchilor i vibraii. În timpul masajului pacientul va fi culcat pe spate, cu capul în uoar extensie. Netezirea const în alunecri uoare de sus în jos, de la nivelul brbiei spre stern i clavicule. Friciunea se execut cu mare atenie, evitându-se glanda tiroid. Fr mântatul se execut numai pe muchi sub form de cut, în jurul muchilor sternocleido-mastoidieni. cleido-mastoidieni. Vibraiile sunt foarte eficiente pe aceast regiune, iar netezirea de încheiere se face lent, linititor. Masajul regiuni posterioare a gâtului (masajul cefei) se face din poziia culcat cu faa în jos, cu fruntea rezemat pe dosul palmelor. Manevrele folosite sunt: Netezi Netezirea rea (se execut execut uor, cu o mân mân sau sau cu dou mâin mâini,i, porn pornind ind de sus de la nivelul inseriei muchilor cefei pe osul occipital de o parte i de alta a liniei mediane i coborând pân la baza gâtului, între omoplai i pe umeri. Friciunea (se execut cu vârful vârful degetelo degetelor, r, cu podul palmei palmei i rcina mâinilor, cu miri liniare i circulare). Frmântatul (se aplic în form de cut i de sus în jos, pe pile laterale i inferioare ale cefei, acolo unde musculatura este mai voluminoas).
Pag. 25
Percutatul i tocatul (percutatul se aplic în parte de sus a cefei cu vârful degetelor, iar pe msur ce mâinile coboar, percutatul se transform în tocat) Vibraiile (se execut cu vârfurile degetelor pe inseriile occipitale ale muchilor i cu suprafaa palmar a degetelor pe mijlocul i partea inferioar a cefei). Masajul cefei este indicat in tratamentul nevralgiilor occipitale, durerilor de cap i de ceaf , al oboselii nervoase, al hipertensiunii arteriale, în spondilozele cervicale i în tratamentul depunerilor locale de grsime.
1 3. 2 . M ASAJUL ASAJUL SPATE SPATELUI LUI
Pentru masajul spatelui pacientul rmâne culcat pe partea anterioar a corpului i cu braele pe lâng corp. Masajul începe de la bazin spre regiunea cervical. Se maseaz urmtorii muchi: Muchii lai ai spatelui; Muchii lungi ai spatelui; Muchiul trapez. Manevrele folosite în masajul spatelui sunt: Netezirea; Friciunea; Frmântatul; Tapotamentul; Presiunile; Vibraiile; toritul cu pumnii i palmele; Tocatul. Netezirea se execut cu toat suprafaa palmar a mâinilor, simultan sau alternativ, de o parte i de alta a coloanei vertebrale, de jos în sus, pe toat musculatura spatelui spre regiunea cervical, spre umeri, spre axile, de unde vor aluneca descendent pe pile laterale pân la poziia iniial. Netezirile se pot realiza i dinspre flancuri spre coloan. Dup netezirea superficial se trece la netezirea profund, executat în form lung i în form scurt, simultan sau alternativ, mai întâi pe una din cele dou jumi longitudinale ale spatelui, apoi pe cealalt. Urmtoarea manevr este friciunea, executat cu palmele întinse, cu buricele degetelor, cu r cina mâinilor, cu partea cubital a mâinii. Mirile vor fi liniare, erpuite, în zig-zag sau
Pag. 26
i coloanei vertebrale, cu policele, de o parte i de elipsoidal. Manevrele de friciune se aplic alta a apofizelor interspinoase. Frmântatul se execut în urmtoarele variante: în cut, în val sau prin rulare. Tapotamentul poate fi executat cu marginile cubitale, cu faa palmar a degetelor, sau sub form de percutat, btorit i plescit. Sensul manevrelor de tapotament va respecta întotdeauna orientarea fibrei muchilor masai. De reinut c tapotamentul NU se execut în regiunea lombar a spatelui, pentru a proteja rinichii. Presiunile realizate de o parte i de alta a coloanei vertebrale sunt foarte importante i nelipsite din masajul spatelui, deoarece elibereaz coloana de tensiuni tensiuni i relaxeaz musculatura. Tot astfel se preseaz cu degetele mari i pe nervii intercostali din spaiile intercostale, i ntercostale, cuprinse între cele dou vertebre i dou coaste vecine. Vibraiile se execut pe spate pe pile laterale ale coloanei vertebrale, pe locurile de ieire a ramurilor posterioare ale nervilor spatelui i se vor face cu ajutorul pulpei degetului mare. Vibraiile se aplici pe spaiile intercostale, combinate cu celelalte manevre de masaj. Masajul spatelui se termin cu efleurajul (netezirea) de încheiere. Masajul spatelui este indicat în: oboseal general, oboseala muchilor lombari, dureri ale articulaiei sacro-coccigiene, insuficien muscular, tratamentul deviaiilor coloanei vertebrale. 13 .3. .3 . MASAJ M ASAJUL UL TORACE TORACELUI
Masajul toracelui se face din poziia culcat pe spate, cu capul uor ridicat. Se începe cu efleurajul, executat în form lung i scurt, simultan sau alternativ, pe muchii costali spre stern, clavicule, umeri, dup care se coboar pe pile laterale pân în regiunea intercostal, de unde micarea se reia. Friciunile vor urma acelai traseu al netezirilor i vor fi executate cu palmele, cu regiunea palmar a degetelor, sau cu rcina mâinilor. Datorit structurii anatomice a toracelui, frmântatul se execut prin miri lente i oare oare,, în cut cut, sau sau prin prin rula rulare reaa pum pumnulu nuluii pe masa masa mare mare de muchi a pecto pectorali ralilor. lor. Pentr Pentruu torace, este ideal combinarea frmântatului cu friciunea. Tapotamentul de va aplica prin loviri uoare, ocolind regiunea cordului. cordului. Se pot exe execut cuta presi resiun unii pe ste stern, rn, cu o palm alm sau sau cu palme palmele le supr suprap apus use, e, în ritmu ritmull respiraiei. Vibraiile vor fi însoite de netezirile de încheiere, executate ca o mângâiere. Se mai poate aplica, în afar de vibraii, i friciunea adânc a rebordului costal. Pag. 27
Masajul toracelui va ocoli la l a femei regiunea mamar. 13.4. MASAJUL ABDOMENULUI
În procesul terapeutic, masajul abdomenului are o importan deosebit. Abdomenul se maseaz odat cu cutia toracic. Cel masat st culcat pe spate, cu picioarele uor deprtate i îndoite. Peretele abdominal este o adevrat centur, constituit din muchi lai, supli, legai între ei prin puternice formaii fibroase. Pielea care acoper aceast regiune este subire, moale i elastic. La unele persoane, regiunea abdominal prezint o mare sensibilitate cu caracter specific, care împiedic deseori aplicarea manevrelor de masaj. Sub piele se depun la persoanele predispuse, sau cele bine hrnite i sedentare, straturi abundente de grsime, formând cute groase i moi, care modific forma i funciunile centurii abdominale. În aceste cazuri, musculatura este predispus la atonie i insuficien funcional. Pentru executarea masajului, se folosesc manevrele i tehnicile cunoscute, adaptate la conformaia anatomic local. Netezirea iniial se orienteaz dup sensul circulaiei de întoarcere venoase i limfatice. Alunecrile încep din regiunea supra-ombilical i se îndreapt în sus spre marginile costale. Mâinile se duc apoi în sens lateral, lateral , spre flancuri, i în final coboar c oboar spre regiunea sub-ombilical sub-ombilical, îndreptându-se îndreptându-se în jos i înuntru în lungul anurilor iliace, spre zona pubian. Manevrele Manevrele pot fi executate executate pe rând, sau pot fi legate legate între ele printr-o printr-o micare ondulat care le însumeaz. Aceste manevre se execut lent i prelungit, începând cu vârfurile degetelor i terminând cu rcina palmar, atunci când se îndreapt în sus i în sens lateral, pornind cu rcina mâinilor, continuând cu faa palmari terminând cu degetele atunci când se îndreapt în jos i înuntru. Mirile se execut simetric, simultan sau alternativ, de o parte i de alta a abdomenului. La nevoie, netezirea se poate aplica i pe poriuni limitate: Epigastric; Subcostal; Pe flancuri; Ombilicali sub-ombilical sub-ombilical; În anurile iliace; Regiunea supra-pu su pra-pubian bian.
Pag. 28
În aceste cazuri manevrele sunt efectuate cu o frecven mrit, mân dup mân, i vor exercita o aciune mai profundi mai struitoare. Friciunea se constituie în masajul abdominal ca fiind procedeul de baz . Elasticitatea pielii i a esuturilor subcutanate permite mirile ample i uor de executat. Aceast manevr se aplic cu: palma întreag, podul palmei, cu r cina mâinii, cu marginea cubital a palmei, cu degetele. Frmântatul nu poate influena prea mult musculatura peretelui abdominal, pentru c anumite reflexe locale de aprare împiedic aplicarea manevrei. Din aceast cauz, aciunea frmântatului se limiteaz la straturile de grsime subcutanat, atunci când acestea exist. Cuta de piele i de esuturi grase este prins între degete i palme i prelucrat insistent. Tocatul se aplic dup aceea sub o form uoar, cu vârfurile i pulpele degetelor, executat cu mult suplee i tangenial la suprafaa abdomenului. Nu este permis s aplicm alte procedee de batere, nici dac musculatura abdominal este foarte bine dezvoltat, puternici rezistent. Masajul peretelui abdominal se încheie întotdeauna prin uoare manevre de vibraii, însoit de neteziri. Efectele masajului abdominal sunt mai puin mecanice i mai mult de natur reflex, ele se rsfrâng în primul rând asupra elementelor constitutive ale peretelui i în al doilea rând asupra organelor din cavitatea abdominal abdominal. 13 .5. MASAJ MASAJUL UL RE REGI UNI I FESI ERE
Pe muchii fesieri, în special la femei, se formeaz depuneri mari de grsime. Masajul acestei regiuni începe de la marele trohanter spre osul sacru i iliac. Mirile sunt condiionate de direcia fibrelor fesiere, dintre care unele au o direcie oblic spre osul sacru, iar altele merg în sus, vertical, spre spre creasta iliac. Pe muchii fesieri se pot aplica urmtoarele manevre: Efleuraj; Frmântat; Tocat; torit cu pumnii. De reinut este c tapotamentul din regiunea fesier nu trebuie s depeasc raza bazinului, pentru a nu afecta rinichii.
Pag. 29
1 3. 6 . M ASAJUL ASAJUL MEMBRELOR MEMBRELOR SUPE SUPERI RI OARE OARE
Masajul membrelor superioare se face din poziia culcat pe masa de masaj sau din poziia ezând pe scaun. Masajul membrelor superioare se face în etape, efectuându-se separat s eparat masajul: Degetelor i al palmei; Articulaiei pumnului; Antebraului; Articulaiei cotului; Braului; Umrului. Masajul degetelor degetelor i al palmei. Din vârful degetelor spre palm se maseaz fiecare deget prin neteziri executate pe întreaga lungime a degetului degetului i pe fiecare falang. Friciunile se aplic insistent, mai ales pe faa palmar a degetelor. Masajul se încheie prin traciuni i scuturri ale fiecrui deget în parte, dup care se poate face o mobilizare activ a tuturor degetelor. Urmeaz masajul palmei, care începe cu efleurajul – se fac neteziri uoare pe partea dorsali mai apsate pe faa palmar, folosind toat palma sau chiar pumnul închis. Friciunea se face cu o micare liniar pe faa dorsal a palmei, în lungul tendoanelor i a spaiilor interosoase, folosind degetul mare sau trei degete, apoi pe faa palmar cu o micare circular, folosind degetele sau pumnul închis. Se frmânt apoi muchii tenari i hipotenari, cât mai apsat, folosind pentru aceasta degetele. Acest frmântat se poate completa cu scuturarea spaiilor inter-osoase, care se face inând palma de marginile sale între mâinile maseurului i tensionând în sus i în jos falangele. Masajul degetelor i al palmei se încheie cu un efleuraj or. Masajul antebraului. Efleurajul se face prin alunecri lungi i lente, executate cu ambele mâini simultan, plecând de la nivelul pumnului, pumnului, netezind antebraul pe toate feele i urcând ur când pân la cot. Se pot face i alunecri scurte i repezi, executate cu ambele mâini alternativ (mân pe sub mân), pe toat lungimea antebraului. Friciunea se execut cu degetele mari de al ambele mâini, printr-o micare continu pe toat lungimea antebraului, inând degetele unul lâng altulsau unul sub rii. altu altull pent pentru ru a da mai mai mare mare prof profun unzzime ime mi rii. Pe parte arteaa crnoas i pe tend tendoa oane ne se fac fac miri circulare folosind degetele ori podurile palmelor. Fr mântatul se poate executa „în brar”, „erpuit” i „în cut”. Masajul se încheie de asemenea cu un efleuraj uor. Masajul cotului.
Pag. 30
Se face uor i delicat, inând seama de conformaia special a zonei. Efleurajul se face uor, cu toat palma, prim miri circulare atât pe faa anterioar cât i pe partea posterioar a încheieturii. Friciunea pe partea anterioar a încheieturii se face cu miri liniare scurte, alunecând policele, unul dup altul, dinspre antebra înspre bra. Pe partea posterioar a cotului se folosesc degetele, care descriu cercuri în jurul oaselor cotului. Tot pe partea posterioar a cotului se poate folosi podul palmei palmei pentru pentru a face friciuni circulare relaxante. La sfârit, efleurajul de încheiere. Masajul braului. Efleurajul se execut cu o mân sau dou, alunecând din regiunea cotului pân la umr pe toate feele braului. Friciunea se execut cu degetele sau cu podul palmei, în miri circulare, pe toat lungimea braului, începând de la um r i pân la cot. Frmântatul poate fi „în brar” – se cuprinde braul cu ambele mâini i se prelucreaz muchii prin manevre ondulatorii; „erpuit” – cu ambele mâini de aceeai parte a braului celui masat se prinde o cut de piele i muchi i se prelucreaz erpuind din regiunea cotului i pân în zona umrului; „în cut” – se apuc apuc o cut de muchi i piele, piele, cu o mân sau cu amândou amândou, i se preseaz între degetul mare i restul degetelor. Tapotamentul se aplic în lungul braului, cu partea lateral a degetelor. Se poate face un plescit uor cu degetele i palmele pe partea anterioar i posterioar a braului. Manevre secundare: rulatul – se cuprinde braul între palmele maseurului i se ruleaz energic cu miri laterale, alunecând gradat de la umr i pân la cot; cernutul se face la fel ca rulatul, dar mai uor, palmele maseurului fiind mai deprtate între ele i folosind în special degetele (micarea este asemtoare cernutului cu o sit) Masajul umrului. Se fac neteziri circulare peste umr i în jurul lui, folosind o singur mân. Friciunea se efectueaz tot cu o singur mân, circular, mai întâi cu degetele iar apoi cu podul palmei; se va insista cu degetele în special în jurul oaselor umrului. i în cazul umrului, frmântatul se combin cu friciunea, executându-se practic la fel dar cu mai mult for. Tapotamentul se efectueaz cu ambele mâini, folosind vârful degetelor. 1 3 .6 . MASAJUL MASAJUL MEMBRELOR MEMBRELOR I NFERI NFERI OARE
Masajul membrelor inferioare se începe cu partea posterioar a piciorului. Pentru masajul pii posterioare a piciorului, pacientul trebuie s adopte poziia culcat cu faa în jos. Masajul începe cu un efleuraj scurt în talp executat cu pumnul, cu podul palmei sau cu rcina mâinii. Ambele palme cuprind simultan piciorul i alunec de la clcâi pân în Pag. 31
zona fesier. Se face efleuraj mân pe sub mân, form lung, alunecând cu palmele una dup cealalt, de la clcâi pân la fes cu miri continue i lungi. Efleurajul mân pe sub mân în form scurt se face alunecând cu palmele una dup cealalt de la clcâi pân la fes cu miri profunde. Friciunile încep din talpi vor fi executate cu pumnul sau cu degetul mare. Mai departe se insist asupra degetelor i tendonului lui Achile, cu ajutorul efleurajului i friciunii circulare asupra maleolelor i prin friciuni în clete pe tendon. La masajul gambei se folosesc toate manevrele. Efleurajul va fi lung sau scurt, executat simultan sau alternativ, cu suprafaa palmar sau cu partea dorsal a degetelor pentru segmentele proase, în brar înaintând sacadat dinspre clcâi spre genunchi, dar se poate aplica i transversal, în ferstru. Friciunile i frmântrile vor fi mai ferme, iar tapotamentul se va adapta la masa muscular existent. Nu se lovete deloc zona spaiului popliteu, tapotamentul f cându-se doar pe coapsi gamb. Dac aceast regiune prezint dilatri vizibile ale venelor (varice) se vor evita manevrele dure, masajul reducându-se la manevrele de netezire, friciune i vibraii. Coapsa posterioar i fesele vor fi masate cu toate manevrele i cu variantele lor cele mai eficiente pentru masa muscular abundent din aceste regiuni, bineîneles luând în consideraie succesiunea lor. Manevrele aplicate se execut cu toat suprafaa palmar, cu podul palmei, cu r cina mâinii, cu pumnul pentru neteziri, friciuni i vibraii; în cut, în cerc sau erpuit pentru frmântat; în timp ce tapotamentul va recurge la variantele tocat, plescit sau btorit. Alte manevre aplicate la acest nivel în cadrul unei edine de masaj, sunt traciunile, tensiunile i scuturarea. Mirile pasive din articulaii nu trebuie s lipseasc înaintea netezirilor de încheiere, care se execut fie segmentar fie pe lungimea întregului membru. Masajul membrelor inferioare continu apoi cu partea anterioar a piciorului. Pentru a se putea aplica masajul pe aceast regiune, pacientul va sta în poziia culcat pe spate. Masajul se începe de la degete spre glezne, prin manevre de netezire, friciune, frmântat, însoite de mirile articulare. Dup un efleuraj scurt, executat cu suprafaa palmar a degetelor i a mâinii, dup o friciune executat cu pulpele degetelor în spaiile interosoase, dup un frmântat cu priz mic, dup efectuarea tensiunilor i traciunilor se trece spre glezn, având grij ca regiunea maleolar s fie masat prin neteziri i friciuni circulare, executate cu regiunea palmar a degetelor sau cu poriunea tenari hipotenar a mâinii. În continuare, masajul se aplic pe gamb urmând succesiunea manevrelor. Pag. 32
În regiunea genunchiului, netezirea se execut circular în jurul rotulei urmat de uoare friciuni executate în acelai sens cu netezirile. Frmântatul se va aplica pe partea anterointern, acolo unde esuturile sunt mai abundente. abundente. Pe coapse masajul se aplic de deasupra genunchiului spre rcina membrului respectiv. Întrucât aceast regiune abund de esuturi musculare, se pot folosi toate manevrele învate, respectând succesiunea lor. Ele vor fi aplicate amplu, energic i profund, pe toat regiunea. Trebuie totui re inut c pe partea intern a coapsei se va evita frmântatul puternic i tapotamentul dur, deoarece prin aceast zon trec marile vase sanguine ale membrului inferior, iar pielea este foarte sensibil. În schimb, pe partea extern a coapsei pân la nivelul oldului, manevrele vor fi adaptate adaptate la volumul v olumul muscular. Înainte de netezirea care va încheia masajul pe partea anterioar a piciorului, nu trebuie uitate mirile fizice pasive ale articulaiilor sale (flexia i extensia degetelor, degetelor, piciorului, gambei pe coapse, precum i rotirile acestor a cestor segmente i nu în î n ultimul rând scuturrile membrului întreg din articulaia coxo-femural coxo-femural).
Pag. 33
CAPITOLUL CAPITOLUL X. X.
DURATA EDINEI DE MASAJ
Masajul general executat pe segmente, dup o succesiune bine stabilit , presupune aplicarea minuioas a manevrelor de masaj, adaptat adaptat caracteristicilor morfologice i funcionale ale fiecrui sector al corpului. Se apreciaz ca timpul necesar pentru realizarea unui masaj general este de 60-70min. Se poate realiza i un masaj general redus, care necesit 45-50min. În cadrul unei edine de masaj, timpul necesar pentru masajul fiecrui segment al corpului este urmtorul: spate – 15 min. membre inferioare – 2 x 7 = 14 min. mi n. abdomen i torace – 5 min. membre superioare – 2 x 5 = 10 min. regiunea fesier – 3 min. i gât – 5 min. ceaf fa – 5 min. Când din anumite motive nu se urmrete realizarea formei extinse a masajului general, se poate reduce durata acestuia prin: excluderea unor manevre secundare ca de exemplu: vibraiile, presiunile, traciunile; micorarea numrului de repetri a unei manevre; combinarea unor manevre: friciuni + frmântri, traciuni + scuturri;
combinarea unor regiuni învecinate cum ar fi aplicarea manevrelor de masaj pe toat întinderea membrelor inferioare (gamb, coaps, fese) sau superioare (antebra, bra, umr) Masajul parial se adreseaz unor anumite regiuni (ex: spate, torace, abdomen), segmente (ex: bra, antebra, gambe, coapse, olduri) sau zone (ex: grupe de muchi, articulaii, degete). Timpul necesar de aplicare a masajului poate fi de 5, 10 sau 15 min.
Pag. 34
INGREDIENTE FOLOSITE PENTRU MASAJ Pentru a împiedica efectele neplcute rezultate din frecarea pielii, masajul trebuie f cut cu adjuvante care s ajute la alunecare i la obinerea efectelor terapeutice dorite (pudre, creme, soluii alcoolice, uleiuri). Pudrele sunt folosite doar pentru masajul unor suprafe e restrânse, deoarece pot provoca reacii alergice la nivelul pielii. Alcoolul este utilizat în tratamentul rcelilor i se aplic fie prin masaj fie prin tehnica freciei. Uleiurile sunt folosite în masaj pentru lubrifierea segmentelor masate, pentru o mai bun alunecare i efectuarea manevrelor în condiii optime, dar i în scop terapeutic. Nu este nevoie cumprai uleiuri de masaj gata preparate, care sunt destul de scumpe. Putei folosi la fel de bine un ulei vegetal, cum ar fi cel din semine de strugure, de floarea-soarelui, de soia, de sline, presate la rece. Putei folosi i uleiuri minerale, cum ar fi uleiul pentru sugari, cu toate acesta sunt absorbite mai greu. Daca totui folosii un ulei obinuit, adugai 5 picturi de ulei ulei esen senial la o cea de ulei de baz, pent entru a-i a-i confe onferi ri acest cestui uiaa din urm o arom rom deosebit. Pentru cei lipsii de pregtire în aromaterapie, cel mai bine este s rmân în sfera uleiurilor relaxante „sigure”, cum ar fi uleiurile de levic, de muel sau de santal, tiut fiind unele uleiuri eseniale sunt contraindicate în anumite boli.
Pag. 35
CAPITOLUL XI.
SUCCESIUNEA MANEVRELOR DE MASAJ
Pentru a obine efectele cele mai bune în urma edinei de masaj, manevrele de masaj trebuiesc executate într-o anumit ordine i anume: efleurajul introductiv; friciunea; frmântatul; pensri, ridicri; tapotamentul; cernutul i rulatul; tensiuni, traciuni, scuturri; vibraii; presiuni; efleurajul de încheiere.
Pag. 36
CAPITOLUL XII.
SUCCESIUNEA REGIUNILOR DE MASAT
schimbri Masaj Masajul ul gener general al este este bine bine s se execu execute te dup o anumit anumit regul logic, f discontinuiti în lucru. prea dese de poziie i f Practicarea corect a masajului impune alegerea unei poziii cât mai favorabile, atât pentru pacient cât i pentru maseur. Este indicat ca maseurul s lucreze din poziii cât mai lejere, care sa-i permit o abordare corect a regiunii de prelucrat. Cea mai bun succesiune a regiunilor i segmentelor care vor fi masate se bazeaz pe cele dou poziii fundamentale: poziia culcat pe partea anterioar (decubit ventral); poziia culcat pe spate (decubit dorsal). a schimba poziia: Masajul se începe cu partea posterioar, prelucrând f
spatele; regiunea fesier; coapsa stâng; gamba stâng; coapsa dreapt; gamba dreapt. Se schimb poziia în culca culcatt cu faa în sus, sus, conti continuân nuândd masaj masajul ul de unde l-am lsat. Se maseaz: laba piciorului drept; gamba dreapt; genunchiul drept; coapsa dreapt; laba piciorului stâng; gamba stâng; genunchiul stâng;
Pag. 37
coapsa stâng; abdomenul, abdomenul, toracele; masajul membrelor superioare (se începe cu masajul degetelor mâinii drepte, al antebraului, braului i umrului respectiv; trecem apoi la membrul superior stâng, urmând aceeai ordine); ceaf , gât; capul.
Pag. 38
CAPITOLUL XIII.
INTRODUCERE ÎN REFLEXOLOGIE
Ca ramur a medicinii orientale, reflexologia este tiina zonelor reflexogene ale organismului situate pe suprafaa corpului, în general la distan fa de organele pe care le reprezint. Organele sunt componente inseparabile în ansamblul organismului uman, având legtur vasculari energetic direct cu zonele reflexogene r eflexogene corespunztoare. i popularizat în occident la începutul Reflexologia sau terapia zonal a fost introdus sec. al XIX-lea de ctre medicul american William Fitzgerald, care dup o îndelungat practic medical în mari metropole ale Europei, se întoarce în America natal i aduce în atenia lumii medicale cercetrile sale cu privire la vechile tehnici terapeutice chinezeti. El demonstreaz practic cum prin apsarea unor puncte-cheie situate pe extremitile corpului (mai ales picioare), putem normaliza activitatea fiziologic în alte zone ale corpului, situate si tuate la distan fa de punctul masat. Cercetrile sale au fost preluate de prietenul si colegul su Joe Riley, prin intermediul ruia au ajuns în atenia fizioterapeutei Eunice Ingham, practicant într-un mare spital din Saint Petersburgh, Florida. Ea a introdus reflexoterapia, aa cum o cunoatem noi astzi, în secia sa de fizioterapie, i a obinut rezultate excepionale în îmbunirea mobilitii, tratarea diverselor dureri, vindecarea unor boli cronice i accelerarea proceselor de recuperare dup interveniile chirurgicale grave. Reflexologia, cu toate c nu poate explica tiinific existena proieciei la extremiti a organelor interne i sistemelor fiziologice ale organismului, stipuleaz existena în corpul uman a zece zone energetice. Aceste zone sunt longitudinale i traverseaz întregul corp, începând de la picioare, continuând prin mâini i terminându-se în cretetul capului. Când fluxul energetic este nestingherit, suntem stoi, dar când este blocat de o tensiune sau o congestie, apare boala. Prin tratarea reflexelor, r eflexelor, blocajele blocajele sunt eliminate eli minate i armonia se restabilete în toate sistemele. Componentele principale ale reflexologiei sunt: reflexo-diagnosticul i reflexoterapia.
Pag. 39
CAPITOLUL CAPITOLUL XIV.
DEPUNERILE TOXICE ÎN ZONELE REFLEXOGENE
În reflexologie se consider c depunerile de toxine sunt principala prin cipala cauz a îmbolnvirilor curente i modul de via, hrana i deprinderile vicioase sunt furnizorul lor. Astfel, toxinele localizate în ficat produc hepatita, în pancreas diabetul, în rinichi nefrita, în piele dermatitele, în articulaii artritele, etc. În esen putem spune c depunerile de toxine în zonele reflexogene, ne indic o defectuoas funcionare a organului aflat în coresponden corespondeni nu invers. Principalii factori care duc la l a acumularea nociv de toxine sunt: Modul de viat, de alimentaie; Starea psihici starea mental; Circulaia sanguin insuficient într-un anumit organ sau zon corporal; turile de la mâini sau picioare duc la staza circulatorie zonal; Fracturi consolidate greit sau calusuri vicioase la mâini, picioare sau coloana vertebral, conduc la perturbri circulatorii i de flux nervos zonal, care afecteaz zonele corespondente; Folosirea de încminte incomod dau strâmt timp îndelungat, conduce la perturbri zonale ce influeneaz negativ funciunile organice.
Pag. 40
CAPITOLUL XV.
REFLEXODIAGNOSTICUL
Const în reperarea i interpretarea punctelor sensibile sau dureroase din zonele reflexogene, combinat cu informaiile primite din dialogul cu pacientul, despre despre afeciunile sale i starea general de state. Prin reflexo-diagnostic se poate descoperi o suferin morfo-funcional a organului corespondent, palpându-i palpându-i zona reflexogen, bogat în terminaii nervoase i vasculare. Punctele reflexogene devin dureroase la presiune datorit depunerilor de toxine i dereglrilor energetice, i au drept consecin o proast circulaie sanguini nervoas. Boala se manifest manifest la palpat ca o împunstur de cuit sau ca nite boabe de orez sau nisip dureroase, aflate sub piele. Grimasa aprut pe faa pacientului, sau o exclamaie de durere, reprezint semne certe zona reflexogen este afectat iar organul de care este legat l egat se afl în suferin. Este necesar s se fac o examinare atent, deoarece unele puncte reflexe pot fi dureroase i datorit unor afeciuni locale: bturi, tumori, traumatisme, malformaii, boli dermatologice, etc. Pentru diagnosticare se folosesc cu precdere zonele reflexogene ale tlpilor, cele mai complexe i mai concludente zone de proiecie organic. În cazuri excepionale de persoane cu membrele inferioare amputate sau lezate grav, se poate folosi f olosi i examinarea i palparea zonelor reflexogene ale mâinilor. Cu toate c palmele prezint aceleai zone reflexogene ca i tlpile, diagnosticarea pe palm palmee este este mai mai greo greoai aiee i mai puin preci preciss decâ decâtt pe tlpi, lpi, dator datoritit faptul faptului ui c toxinel toxinelee au tendina de a coborî spre zonele inferioare ale corpului, localizându-se în punctele reflexe din lpi. Reflexo-diagnosticul cere, deci, un studiu amnunit, experien, sensibilitate deosebit i nu în ultimul rând, solide cunotine anatomice i patologice. Foarte important în diagnosticare este i dialogul preliminar cu pacientul. De cele mai multe ori, acesta î i cunoate vechile afeciuni, a consultat i ali medici, a urmat tratamente Pag. 41
diverse i informaiile pe care le putem obine de la el sunt foarte preioase pentru determinarea strii sale de state i afeciunilor poteniale care urmeaz a fi diagnosticate i tratate. De asemenea, echilibrul psiho-afectiv între diagnostician i pacient, încrederea i colaborarea reciproc, sunt importante pentru remediile prin refelexoterapie. ref elexoterapie. Reflexoterapeutul nu trebuie s se substituie total medicului, ci trebuie s fie contient el practic alte metode de tratament care pot avea efecte favorabile acolo unde medicina clasic a euat.
Pag. 42
CAPITOLUL XVI.
REFLEXOTERAPIA
Este componenta reflexologiei care se ocup cu tratamentul prin masaj al punctelor reflexe diagnosticate ca fiind sensibile (dureroase). Masajul se practic cu vârful degetului mare de la mân (policele), cu indexul (degetul obiecte intermediare (baghete, beoare, artor) sau cu articulaiile inter-falangiene, f etc.). Prin masaj se faciliteaz circulaia sanguin, accelerându-se transportul toxinelor spre organele de eliminare sau de detoxifiere. Perturbarea circulaiei în zonele reflexe face ca suferina organului corespondent s avanseze. Masarea zonelor reflexogene afectate, pe parcursul mai multor edine, implic fisurarea cristalelor de toxine, depuneri pe care circulatia sanguin le va trimite prin fluxul sanguin spre organele de eliminare, îmbunind astfel starea de state. Buna circulaie a sângelui este vital pentru fiecare organ sau zon din organism, deoarece transport material nutritiv, hormoni, anticorpi, oxigen, deeuri metabolice i alte substane neidentificate înc. Cu cât circulaia sanguin este mai anevoioas, cu atât mai greu va surveni vindecarea. Exist unele cazuri în care terapia prin masajul zonelor reflexogene nu este recomandat. Ea necesit precauii i manifest contraindicaii în urmtoarele situaii: în cazul îmbolnvirilor acute grave; în caz de hemoragii hemoragii interne; în boli cauzate de ciuperci; când exist leziuni ale pielii; în caz de contuzie, contuzie, entors sau fractur la nivelul picioarelor; sarcin cu risc crescut; pruden în cancer; în cazul afeciunilor acute neidentificabile.
Pag. 43
T.B.C. În cazul bolilor contagioase (grip, hepatit, pojar) Inflamaia acut a varicelor. Reacii posibile. Stimularea organelor de eliminare i detoxifiere prin reflexoterapie implic accelerarea circulaiei libere a toxinelor în corp, provocând stri de ameeal, grea, somnolen, cefalee, nelinite i ru general. Dac punctele reflexe sunt intens solicitate prin masaj, pot aprea urmtoarele reacii pasagere: Creterea în volum a varicelor deja existente; Inflamaii articulare datorate stazelor limfatice; Febr dac în corp exist o infecie latenti se stimuleaz formaiunile limfatice; Pete vinete pe corp, când metabolismul calciului este deficient; Deschiderea varicelor în cazul unei proaste circulaii în membrelor m embrelor inferioare; Dureri vii în organele corespondente corespondente datorit creterii rapide a volumului sângelui care asigur funcionarea acestora; Precizm c aceste reacii posibile atest parial rspunsul organismului i nu reprezint contraindicaii în aplicarea masajului reflexogen, ci impun numai reglarea intensitii i a duratei acestuia pân la confirmarea adaptrii la l a tratament prin dispariia tulburrilor. În general practica a dovedit c sunt necesare aproximativ 15-20 de edine pentru a contribui la ameliorarea sau vindecarea suferinelor, în funcie de fiecare organism. În afeciuni acute, efectul ameliorant se produce dup 2-3 edine de reflexoterapie.
Pag. 44
CAPITOLUL XVII.
TEHNICILE MASAJULUI REFLEXOGEN
Condiia prealabil a unui bun masaj reflexogen este ca maseurul i pacientul s adopte poziii confortabile relaxante, specifice punctelor aflate în î n tratament. Masajul poate fi executat cu policele, cu indexul sau cu falangele celorlalte degete. degete. Impo Import rtan antt este este s folo folossim crem cremee sau sau ule uleiuri iuri arom aromat atic ice, e, pentr entruu a se obine o bun alunecate pe piele. În coresponden coresponden cu poziia piciorului, vom masa cu miri circulare, punctiforme, fie cu miri laterale de du-te-vino. Presiunea în timpul masajului trebuie s fie cresctoare în intensitate: se începe cu apri uoare i se mrete gradat apsarea. Când se maseaz zone întinse, sensul de lucru este dinspre clcâi spre degete i nu invers, pentru a nu frâna curentul limfatic, care de cele mai multe ori este deja perturbat, iar în cazul zonei reflexogene a intestinului gros masajul se va aplica în sensul natural de evacuare. traumatisme, afeciuni Zonele supuse masajului trebuie sa fie stoase, f inflamatorii, dermatologice sau bturi, cu o igien riguros respectat. Durata edinelor de tratament i numrul punctelor reflexe pe care le putem masa în cadrul unei edine vor fi strict individualizate, în raport cu starea de funcionare a organelor de detoxifiere, filtrare i eliminare. Nu este indicat s dislocm mai multe toxine decât poate elimina rinichiul i detoxifica ficatul, splina, sistemul limfatic, forând astfel posibilitile reale ale organismului. De obicei masajul trebuie s urmeze o anumit succesiune fiziologic în bolile cronice: Se maseaz la început rinichiul, vezica urinar i uretra, pentru eliminarea toxinelor în exces; Se continu cu masarea reflexogen a capului, centrala coordonatoare a tuturor organelor;
Pag. 45
Urmeaz masajul zonelor corespondente organelor metabolice i de detoxifiere (stomac, intestine, ficat, vezic biliari pancreas); Se maseaz în continuare punctele limfatice pentru producerea agenilor imunitari; Urmeaz masarea punctelor sensibile sau dureroase corespunztoare afeciunilor ce urmeaz a fi tratate. Fiecare punct reflex va fi supus masajului timp de 2-3 minute. În cazul afeciunilor acute, durata masajului se poate dubla. Punctele reflexe ale ficatului i ale coloanei vertebrale vor fi masate cu prudeni pe durate mai mici. Iat ordinea de execuie a traseelor în reflexoterapie, pentru stabilirea diagnosticului i ameliorarea bolilor cronice: 1) Rinic Rinichi hi / Urete Ureterr / Vez Vezic ic urinar / Uretr / Organe genitale; 2) Supra Supraren renale ale / Hipof Hipofiz iz / Epifiz / Hipotalamus / Creier mic / Creier mare / Sinus frontal / Tâmpl / Nerv trigemen / Ceaf / Paratiroid / Laringe / Esofag / Tiroid / Plex solar; 3) Stomac Stomac / Pancre Pancreas as / Duode Duodenn / Intest Intestin in subire / Intestin gros / Ficat / Vezic biliar / Inim / Splin; 4) Umr / Plmân / Muchi trapez / Ochi / Urechi / Sinusuri / Nas / Coloan Vertebral; 5) Uter Uter / Pro Prost stat at / Zona pelvin / Rect / Hemoroizi / Articulaia oldului / Limfa inferioar / Cot / Genunchi / Ovare / Testicule / Nerv sciatic; 6) Limf superioar / Cile respiratorii / Marea limf / Urechea intern cu zone de echilibru / Tensiunea (în caz de necesitate) / Zona intercostal / Limfa ganglionar / Piept / Diafragm / Amigdale / Maxilar superior/ Maxilar inferior; 7) Centrul Centrul sistemulu sistemuluii nervos nervos / Centrul organe organelor lor sexuale. sexuale.
Se începe în general cu masarea piciorului stâng i apoi se continu cu dreptul. Se realizeaz toate fazele pe un picior i apoi se trece la cel lalt, sau se maseaz concomitent. Trebuie s respectm urmtoarele precauii: A nu se leza pielea; nu se produc suferin prin masaj; nu se maseze pielea afectat de eczeme sau rni; Noi doar masm, vindecarea vine de la pacientul însui sau de la Dumnezeu. Terapeutul trebuie s aib o igien impecabil , o inut ordonat i plcut, mâinile perfect curate, cu o manichiur riguroas.
Pag. 46
Este imperios necesar existena unei mese sau pat special de masaj, a prosoapelor, cearceafurilor, uleiurilor sau cremelor, indispensabile indispensabile unei edine reuite. Cele mai importante tehnici de masaj folosite în reflexoterapie sunt: netezirea, care se face întotdeauna pe suprafaa anterioar, de la vârful degetelor spre gamb; prinderea alternativ, se execut cu degetele mari într-o succesiune rapid (ex:pentru zonele reflexogene ale rinichilor); masajul circular, se execut cu pulpele indexului, policelui sau mediusului, pe zone reflexogene mai ample (ex: uter, ovare); prinderea lateral, se execut cu degetul mare pe zonele de articulaie ale degetelor; masarea înainte-înapoi (sau du-te-vino), se execut cu pulpa policelui; frmântarea, este o tehnic de masare cu pumnul închis, aplicat pe zone întinse (ex: intestin subire); tehnica pailor, reprezint miri succesive efectuate în trepte, ca i cum am i cu pulpa degetului (pt. coloani colon) Dac dorim s practicm reflexoterapia cu rezultate optime, este de importan capital folosirea corect a policelui i a indexului. Un element important este faptul c în reflexoterapie se folosete cu precdere pulpa degetului i nu vârful. Fora de presiune exercitat cu degetul pe zonele reflexogene este i ea de mare importan pentru reuita masajului. Trebuie sa folosim intui ia i experiena: o presiune prea slab nu va conduce niciodat la vindecare, iar o apsare prea puternic ne va obosi degetele i pacientul va avea senzaii de durere sau disconfort.
Pag. 47
CAPITOLUL XVIII.
REGULI GENERALE COMPLEMENTARE REFLEXOLOGIEI
Este foarte indicat combinarea terapiei cu o alimentaie lacto-vegetarian, somn regulat i suficient, mult micare i gimnastic, drumeii în zone montane, mersul pe jos descul prin iarb, cur marini renunarea sau reducerea viciilor duntoare ca fumatul sau alcoolul. Este recomandat o încminte uoar, lejeri elastic. Hainele ideale pentru meninerea sii sunt cele confecionate din materiale naturale.
Pag. 48
CAPITOLUL CAPITOLUL XIX.
COMUNICAREA CU PACIENTUL: STABILIREA NECESIT ILOR INDIVIDUALE; ÎNTOCMIREA DOCUMENTELOR DE EVIDEN . În raporturile cu persoana pe care o maseaz, practicianul va proceda cu mult tact i înelegere, cu rbdare i calm, cu seriozitate i contiinciozitate. El trebuie s fie întotdeauna comunicativ, discuiile cu pacienii fiind conduse i orientate în vederea obinerii de informaii referitoare la afeciunile pacientului, la alte tratamente urmate de pacient, la prescripii medicale .a.m.d. Toate aceste informaii culese din comunicarea cu pacientul se consemneaz într-o fi individual. Ea trebuie s conin numele i prenumele pacientului, vârsta, profesia, forma de masaj solicitat, motivul prezentrii, numrul de edine i rezultatele obinute în timpul aplicrii tratamentului. Maseurul stabilete întotdeauna programrile în funcie de solicitrile pacientului. În urma discuiilor cu pacientul, în corelare cu vârsta i starea sa de state, în funcie de forma de masaj solicitat, maseurul examineaz regiunea de masat i stabilete aplicarea specific a tehnicilor de masaj. Dialogul cu pacientul este meninut permanent pentru adaptarea intensitii masajului la sensibilitatea pii masate. El se informeaz în permanen despre efectele pe care edinele de masaj le au asupra pacientului. Dialogul cu pacientul este meninut permanent pentru adaptarea intensitii masajului la sensibilitatea pii masate.
Pag. 49
CAPITOLUL XX.
CONDIII IGIENICO-SANITARE ALE MASAJULUI
Pentru ca masajul s fie aplicat într-un mod corect, care s nu pun în pericol statea pacientului, i s dea rezultatele ateptate, este nevoie de mai multe elemente: de deprinderea temeinic a tehnicii, de o cunoatere profund a efectelor, de asigurarea unor condiii optime de lucru i de respectarea tuturor normelor n ormelor igienice i metodice ale acestei activiti. SPAIUL ÎN CARE SE EFECTUEAZ MASAJUL Masajul trebuie practicat de preferin într-o încpere special, numit sal de masaj sau cabinet de masaj. Încperile destinate masajului trebuie s îndeplineasc toate condiiile de igien necesare unei instituii profilactice i/sau curative, fiind întotdeauna luminoase, bine aerisite i lduroase. În ceea ce privete temperatura aerului din aceste încperi, ea nu trebuie s coboare sub 20oC, pentru a nu expune expune clientul clientul la pericolu pericolull rcelii, dar nici nu trebuie s fie cu mult mai ridicat, pentru a nu-l obosi pe practician. Curenia cabinetului de masaj trebuie s fie perfect, trebuie s se poat face repede i se poat întreine cu uurin. Banchetele, scaunele i toate celelalte elemente din încpere vor fi în aa fel aranjate ura în condiii optime încât cel care lucreaz s aib spaiu suficient pentru a-i desf activitatea, pentru a putea s se deplaseze în voie în jurul mesei de masaj. Pentru efectuarea masajului în condiii tehnice superioare, sunt recomandate banchetele banchetele speciale de masaj. În încperea de masaj nu trebuie s existe decât mobilierul strict necesar pentru executarea masajului.
Pag. 50
REGULI FUNDAMENTALE DE IGIEN Practicianul din domeniul masajului trebuie s î i dezvolte i s î i pstreze calitile sale profesionale printr-un regim meticulos i corect de viai munc. El trebuie s manifeste tot timpul o grij deosebit pentru curenia corporali pentru curenia echipamentului su. Costumul su de lucru trebuie s fie foarte simplu: pantaloni lungi i o bluz cu mâneci scurte. Echipamentul de lucru este meninut curat i schimbat ori de câte ori este necesar. Lenjeria utilizat este înlocuit conform normelor de igien. Splatul pe mâini înainte înainte i dup edina de masaj este o regul fundamental care are ca scop evitarea transmiterii de germeni patogeni de la o persoan la alta. Practicianul, brbat sau femeie, trebuie s aib unghiile foarte îngrijite, nu trebuie s poarte inele, brri sau alte bijuterii care-l pot deranja în munc m unc sau pot leza pielea celui pe care îl maseaz. Maseurul trebuie s fie rezistent la oboseal, deci s aib o pregtire fizic general bun, pentru a ajunge s capete fori rezisten, suplee i îndemânare, sensibilitate i ritm. Timpul de odihn planificat este respectat pentru meninerea condiiei fizice pe durata întregii zile de lucru. Potenialul de lucru al maseurului este ref cut prin respectarea pauzelor dintre edinele de masaj. Profesiunea de maseur nu este compatibil persoanelor cu deficiene fizice, organice i psihice. Pregtirea teoretic d oricrui practician convingerea în valoarea activitii sale, îl face aib încredere în sine i sa fie cu mult mai operativ, de aceea considerm c f o baz teoretic solid nu se poate pleca la drum. În raporturile cu persoana pe care o maseaz, practicianul va proceda cu mult tact i înelegere, cu seriozitate i contiinciozitate. El trebuie s fie întotdeauna bine dispus i comunicativ, dar în acelai timp cuviincios i discret. Creare Creareaa unui unui medi mediuu relax relaxan antt este este vital vital pent pentru ru orice orice form form de masa masaj, j, i cu cât v strduii mai mult s asigurai o atmosfer calm i confortabil, cu atât mai eficace va fi tratamentul pe care îl aplicai. În timpul masajului profesionist se folosesc întotdeauna prosoape pentru acoperirea acelor pi ale corpului asupra crora nu se lucreaz, atât pentru protejarea intimitii, cât i pentru conservarea cldurii corporale. Principiul aranjrii prosoapelor este foarte simplu: descoperii doar acea parte a corpului clientului pe care urmeaz s o masai în continuare, lsând restul corpului acoperit; de îndat ce ai terminat de masat o zon, acoperii-o din nou cu un prosop.
Pag. 51
Igienizarea zilnic cu ajutorul materialelor de curare, dezinfectare i dezodorizante este foarte important pentru a preveni transmiterea infeciilor cutanate i pentru a pstra un climat plcut i stos. Lumina din încpere trebuie s fie pe cât posibil natural, iar când acest lucru nu este posibil, posibil, ea trebuie trebuie sa fie difuz, aezat pe un perete lateral, pentru a nu cdea direct în ochii ochii pacientului.
Pag. 52
BIBLIOGRAFIE
Liviu Bulu - „MANUALUL MASEURULUI DE RELAXARE I ÎNTREINERE” Editura PROXIMA, 2003 Liviu Bulu – „MASAJUL CLASIC SUEDEZ, TRADIIONAL THAILANDEZ” Editura SYLVI, 2001 Lucy Lidell – „GID PRACTIC DE TEHNICI ORIENTALE I OCCIDENTALE DE MASAJ” Editura PRO, 2003 Liviu Bulu, Mihai Ilincescu – „REFLEXOLOGIA, O SPERAN PENTRU FIECARE” Editura SYLVI, 2001 Ion Chiru, Vasile Postolic – „INCURSIUNE ÎN REFLEXOTERAPIE” REFLEXOTERAPIE” Editura POLIROM, 2001 Corneliu Cârstea – „CURS DE MASAJ” coala de masaj OR-CO, 2001
Pag. 53
