Comportamente adictive
Conform definitiei de dictionar notiunea de dependenta reprezinta o stare de subordonare, atarnare, supunere, caracrerizata prin pierderea anumitor libertati. Cuvantul adictie provine din cuvantul din limba latina - addictus - si reprezinta situatia de a ajunge sclav la cel de la care te-ai imprumutat. La ora acutala prin notiunea de dependenta ,din punct de vedere psihologic, se intelege manifestarea excesiva a unui mod de comportament anormal si daunator. De studiul dependenţelor, sau adicţiilor, se ocupă câteva ştiinţe: psihologia, sociologia, medicina. La hotarul secolului XXI în baza acestor discipline s-a format o ştiinţă nouă, adictologia, care studiază aşa dependenţe ca, cea de droguri, de alcool, de tutun, de computer şi de jocuri de noroc, de muncă, dar şi cele alimentare, de dragoste şi de sex, de obiecte şi evenimente. Majoritatea oamenilor considera ca merita sa urmareasca telul de a avea o viata placuta, usoara, fara monotonie, un statut demn in proprii ochi si in ai celorlalti si pastrarea controlului asupra propriei vieti si dispozitii. O impletire a acestor motive se afla insa aproape de fiecare data la originea instalarii unei dependente. Aceasta afirmatie este sustinuta de o regula generala care spune ca daca un comportament are ca urmare imediata ceva placut, atunci acest comportament se va repeta. Iar daca pe viitor placerea nu apare decat uneori, comportamentul mai degraba se intensifica decat se rareste. Comportamentul adicţional se caracterizează prin tendinţa de a ieşi din realitate prin intermediul stării psihice. Pentru realizarea acestui scop omul îşi „formează” păreri personale, care pot deveni deprinderi, stereotipuri. Abaterea îi este necesară omului, însă în cazul adicţiilor ea devine un stil de viaţă şi omul cade în capcană. Problema adicţiilor începe atunci, când tendinţa de a evada din realitate începe să domine în conştiinţa omului, devine o ideie principală, duce omul la o rupere de realitate. Clasificarea adicţiilor: Adicţii chimice (farmaceutice) sunt legate de folosirea mai multor substanţe cu scopul schimbării stării psihice: alcool, droguri, tutun, preparate somnifere şi sedative. Formele ne-chimice înclud jocurile computerizate şi de noroc (gambling), dependenţe emoţionale (adicţii sexuale şi de dragoste), dependenţă de muncă, adicţia de cheltuire a banilor, adicţia relaţiilor şi multe altele. Veriga de trecere dintre adicţiile chimice şi cele nechimice – supra-alimentaţia sau suportarea foamei (bulimia şi anorexie nervoasă).
Substanţele adicţiilor se împart în următoarele tipuri: • Substanţe psihoactive (alcool, droguri ş.a.m.d.). • Activitate, implicare în proces (hobby, joc, muncă ş.a.m.d.). • Oameni, alte obiecte şi fenomene ale realităţii din jur, care stârnesc anumite stări emoţionale. Jocuri de noroc Dependenta de jocuri (jocul compulsive) este o boala a controlului impulsurilor. Jucatorii compulsivi (si dependenti) nu-si pot controla impulsul de a juca, chiar atunci cand ei stiu ca jucatul/pariatul le provoaca suferinta lor insisi sau familiei. Jocurile de noroc sunt aproape in permanenta in mintea jucatorilor, in ciuda consecintelor sau a situatiei in care se afla. Acestia continua sa joace indiferent de faptul ca sunt euforici sau depresivi, imbogatiti sau ruinati financiar. Chair si atunci cand toate conditiile sunt impotriva lor, chiar si atunci cand nu-si mai pot permite sa piarda, persoanele cu dependenta de jocuri de noroc nu se pot abtine sa nu joace. Dependenta de jocuri de noroc afecteaza incet dar sigur relatiile cu cei dragi (soti, familie, prieteni, etc.) si conduc la situatii financiare neplacute. Te poate determina sa faci lucruri pe care nu credeai ca o sa ajungi sa le faci vreodata precum: furtul banilor, ascunderea lor, minciuna, imprumutul unor sume de bani de la persoane cel putin dubioase, luarea unor decizii in defavoarea ta. Poate iti spui adesea ca nut e poti opri insa jucatul compulsive si dependenta de jocuri pot fi tratate. Daca esti gata sa admiti ca ai o problema cu jocurile de noroc si doresti sa fii ajutat, atunci poti sa depasesti aceasta problema a jocurilor de noroc si sa-ti reiei controlul asupra vietii tale. Semne si simptome ale dependentei de jocuri de noroc Dependenta de jocuri de noroc (pariuri, carti, aparate, ruleta, poker, etc.) este considerata ca fiind o boala atipica, ascunsa, pentru ca ea nu manifesta semne sau simptome precum dependenta de alcool sau de droguri. Persoanele dependente de jocuri de noroc isi neaga dependenta sau refuza discutiile ce au ca subiect jocurile sau dependenta de ele. In plus ele au tendinta de a minimiza riscurile la care se expun si nu constientizeaza adevarata natura a consecintelor negative pe care le pot suferi. De foarte multe ori ascund ca se duc sa joace, mint, manipuleaza sau promit ca nu se mai duc la jocuri. Ai o problema cu dependenta de jocuri? Probabil ca ai o problema daca: 1. Simti nevoia sa tii secret faptul ca mergi sa joci. Iti place sa stie cat mai putina lume unde mergi sa joci si cat cheltuiesti cu jocurile. Iti place sa crezi ca intr-o buna zi o sa-i surprinzi pe cei dragi cu o suma imensa castigata la jocuri. 2. Ai probleme/dificultati in a-ti controla impulsul de a juca. Odata ce ai inceput sa joci iti dai seama ca iti este foarte dificil sa te opresti si sa pleci. Constati ca esti prins si ca esti dispus sa-ti cheltuiesti si ultimul banut in speranta ca vei castiga sau ca vei fi
tu cel norocos, te crezi mai special si speri ca aparatul te va premia pe tine. cauti cu disperare amici, prieteni dispusi sa te imprumute cu o suma de bani in speranta ca vei juca mai bine si-ti vei recupera toti banii pierduti. 3. Joci chiar si atunci cand nu mai ai bani. Un semn de alarma este atunci cand esti din ce in ce mai disperat sa joci ca sa-ti recuperezi pierderile. In disperarea momentului esti gata sa intri in banii alocati pentru rate, facturi, banii pentru mancare sau rechizitele copilului. Esti tentat sa te imprumuti desi stii ca este foarte greu sa dai banii inapoi. Esti dispus sa iti vinzi unele obiecte personale - ceas, bijuterii, etc. pentru a juca sau pentru a-ti acoperi unele datorii. Incepi sa crezi in idea ca pariind mai multi bani este singura metoda prin care poti castiga mai mult sau iti poti recupera pierderea. Insa asta nu face decat sa-ti sporeasca mai mult si mai mult pierderile, datoriile. 4. Familia si prietenii tai sunt ingrijorati din cauza problemei tale cu jocurile. In schimb tu continui sa negi ca ai o astfel de problema iar pe masura ce timpul trece, dependenta ta de jocuri si consecintele negative ale acesteia se agraveaza. Daca familia sau prietenii si fac griji pentru tine, asculta-i cu atentie. Priveste cu adevarat la felul in care dependenta te-a prins si ti-a afectat viata: felul cum dormi, cum mananci, cum iti place sa petreci timpul liber, cum te gandesti din ce in ce mai mult la joc decat la persoanele dragi de langa tine, cum ai intrat intr-o lume care te consuma si te oboseste incet dar sigur. Asculta-i pe cei dragi cu atentie. Nu este un semn de slabiciune sa ceri sau sa accepti ajutor specializat. Te poti opri din dependenta si poti avea din nou o viata bucuroasa, normala. Mituri si fapte certe despre dependenta de jocuri de noroc: Mit: Trebuie sa joci in fiecare zi ca sa fii considerat dependent de jocuri. Fapt: Dependentul de jocuri de noroc poate sa joace regulat sau ocazional. Se vorbeste despre dependenta de jocuri de noroc, indiferent de cat de des se joaca, atunci cand persoana este preocupata din ce in ce mai mult cu jocul, cand cheltuieste din ce in ce mai multi bani pe jocuri de noroc. Mit: Jocurile de noroc nu sunt chiar o problema din moment ce persoana are suficienti bani si isi permite cheltuieli foarte mari. Fapt: Problemele cauzate de jocurile de noroc nu sunt doar de natura financiara. Alte probleme se pot agrava: se petrece timp din ce in ce mai mult cu gandul la joc, aceasta face ca in timp relatiile cu cei apropiati (sotie, familie, prieteni, colegi) sa se altereze. Persoana risca divortul, separarea, pierderea unor relatii, pierderea locului de munca, alterarea sanatatii mentale si fizice. Mit: Partenerii sau apropiatii dependentilor de jocuri le cauzeaza acestora probleme suplimentare si asta ii impinge sa joace. Fapt: Persoanele dependente de jocuri de noroc rationalizeaza comportamentul problema (jucatul) si gasesc foarte repede justificari, motive sau cauze exterioare pentru problema lor. Adeseori arunca vina propriului comportament pe ceilalti, in felul acesta evita responsabilitatea propriilor actiuni, inclusiv responsabilitatea actiunilor concrete de a-si depasi problema.
Mit: Daca o persoana dependenta de jocuri are o datorie, tu trebuie neaparat sa o ajuti sa o achite. Fapt: Sa ajuti pe cineva in situatii neplacute pare sa fie un gest firesc si apreciabil, insa atunci cand datoriile se inmultesc atunci persoana care le-a facut e bine sa fie responsabilizata si motivate sa contribuie daca nu in totalitate macar in mare masura la recuperarea datoriilor. Uneori pentru persoana dependenta achitarea repetata a datoriilor este un semn incurajator pentru a juca in continuare; ea poate sa inteleaga faptul ca oricand este in impas cineva il salveaza si-i plateste datoriile. Ce este alcoolismul? Alcoolismul sau dependenta de alcool este consumul de bautura alcoolica, ocazional sau periodic, indiferent de mijloace sau consecinte asupra persoanei sau familiei, cu scopul schimbarii starii de dispozitie sau acela de a evita starile neplacute fizice sau psihice cauzate de sevraj. La aproximativ 24-48 de ore de la intreruperea consumului de alcool persoana alcoolica poate avea simptome de sevraj. Cele mai frecvente simptome de sevraj sunt: - stare de indispozitie, anxietate, nervozitate, iritabilitate; - tremor al mainilor sau al picioarelor; - transpiratie, stare de greata si/sau varsaturi; - durere de cap; - tulburari de somn. Aceste simptome se amelioreaza sau dispar complet la reluarea consumului. Pe masura ce boala dependentei se agraveaza apare si pierderea controlului cantitatii consumate. Persoana dependenta incepe sa-si dea seama ca este ceva in neregula cu felul de a bea si incearca sa bea "controlat". Isi propune sau isi promite ca va bea doar un pahar sau ca va bea doar cu anumite ocazii, dar promisiunile sunt incalcate de fiecare data. De cele mai multe ori, persoanele care consuma abuziv alcool sau cele dependente de alcool neaga sau refuza discutiile referitoare la consumul si problemele cauzate de dependenta de alcool. Consumul de alcool poate cauza in timp dependenta psihica si dependenta fizica. Semne ale dependentei psihice: - starile de indispozitie (frustrare, anxietate, stari depresive) sunt inlaturate prin consum - anticiparea consumului, planificarea consumului si a ocaziilor de a consuma - evocarea cu placere a momentelor de consum, memoria momentelor placute - in fata unor situatii limita sau a unor momente cu mare presiune emotionala (deces, boala, divort, pierdere, castig, euforie) dependentul se gandeste automat la consumul de alcool. Semne ale dependentei fizice: - in lipsa consumului apare tremuratul matinal al mainilor si palmelor - dificultati de coordonare a miscarilor, probleme de echilibru si de mers
- transpiratie, stare de greata si/sau varsaturi; - durere de cap, tensiune, probleme cardiace; - tulburari de somn - alte semne specifice sevrajului alcoolic Toate acestea dispar sau se amelioreaza imediat ce persoana consuma bautura alcoolica. Diverse motive ale consumului de alcool: Consumul de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica emotiile, sentimentele, starile de dispozitie in general. In general se apeleaza la consumul de alcool cand apare o stare emotionala neplacuta (tristete, vina, melancolie, anxietate, frustrare). Alte motive des invocate de consumatori sunt: supararea, bucuria, agresivitatea, povara singuratatii sau povara psihologica a responsabilitatilor, bucuria, imbunatatirea relatiilor cu ceilalti, socializare, alungarea temporara a stresului, apararea impotriva sentimentelor neplacute, curajul de a spune ceva, stimulare sexuala temporara, dorinta de recompensare, placere.
Efecte daunatoare asupra organismului sunt de asteptat in timp cu mare probabilitate, daca doza medie zilnica depaseste aproximativ 40 de grame de alcool pur. Ca aliment 1 kg de alcool are o putere calorica de 29 kJ, dar nu contine vitamine, saruri minerale etc). Un litru de bere contine 2000 kJ, acopera 20% din necesarul de energie al uni barbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii. Prezentam aici unele dintre efectele alcoolismului asupra organismului: I. Alcoolul actioneaza in organism ca factor de stres: creste tesiunea arteriala, sunt eliberate in sange, mai multe substante ca: lipide, zaharuri, cortizon. II. Organismul foloseste energie pentru inlatuarera alcoolului din organism, energie care ar fi fost necesara pentru buna lor functionare. Metabolizarea alcoolului la nivelul ficatului, "fura" 80% din oxigenul necesar functionarii acestui organ. Astfel alcoolul devine un "parazit metabolic". Celulele cardiace si cele nervoase, au cel mai ridicat consum de oxigen si sufera cel mai mult sub influenta alcoolului. III. Abuzul de alcool, consumul matinal "pe stomacul gol", duce la malnutritie. IV. Produsii de inalta toxicitate rezultati din descompunerea alcoolului (de ex. acetaldehida) afecteaza celulele nervoase. Sub incidenta suferintei intra si muschiul cardiac. Imbolnavirea acestui muschi se numeste cardiomiopatie. De patru ori mai multi alcoolici mor din cauza tulburarilor cardiace decat de ciroza. Cele mai frecvente complicatii somatice determinate de consumul de alcool sunt: - gastritele toxice - ulcere - pancreatita - diabet zaharat - hepatita cronica
- ciroza hepatica - polinevrita periferica - convulsii - accidente vasculare cerebrale si miocardice
Tratamentul alcoolismului Abstinenta (renuntarea totala la consumul de alcool) este singura solutie pentru iesirea din dependenta. Alcoolismul se poate trata prin consiliere psihologica, asistenta medicala - cura de dezalcoolizare, tratament post-cura prin internarea intr-un centru de recuperare, participarea regulata la grupuri de sprijin pentru dependentii de alcool. Particularităţile comportamentului adicţional la vârsta de adolescenţă: Motivul principal al comportamentului adolescenţilor, predispuşi la forme adicţionale de comportament, este fuga de la realitatea insuportabilă. Însă cel mai des se întâlnesc cauze interioare, aşa ca retrăirea din cauza nereuşitelor şcolare şi conflictele cu părinţii, profesorii, colegii, simţul de senzaţia de singurătate, pierderea scopului vieţii... De la toate acestea adolescentul vrea să fugă, să înăbuşe şi să schimbe starea sa psihică, fie chiar şi pe un timp, însă în „direcţia potrivită”. Viaţa personală, activitatea şcolară şi mediul înconjurător cel mai des pentru un adolescent apar în culori sumbre, întoarse, monotone. Acestor copii nu le reuşeşte să găsească în realitatea din jur nici o sferă de activitate, care ar putea atrage atenţia şi să stârnească o reacţie emoţională. Şi doar după folosirea substanţelor psiho-active, ei ajung la simţul de ridicare fără a îmbunătăţi real situaţia. Ei sunt în grup, ei sunt acceptaţi şi înţeleşi. Pe parcurs situaţia din micro şi macro mediul devine tot mai insuportabilă şi mai conflictuală. Aşa apar dependenţa şi mai mare şi respingerea de la autenticitatea realităţii. Terapia comportamentului adicţional – în următoarele direcţii: • Conştientizarea de către adict conţinutul şi sensul problemelor sale. • Analiza surselor şi participarea persoanelor, care sunt legate de adict. • Lămurirea caracterului conţinutului dependenţei, inclusiv analiza emoţiilor ascunse de vinovăţie, ruşine, înjosire. Analiza strategiei dependenţei (control, apărare, concurenţă). • Conştientizarea faptului, că situaţia, în care a nimerit adictul, nu este una ieşită din comun şi el poate miza pe ajutor. • Training emoţional, posibilitatea de a compara intimitatea şi calitatea emoţii; învăţarea adictului să poată analiza trecutul şi să regleze contactele interpersonale neformale cu înţelegerea faptului, că el poate primi o susţinere emoţională reală de la anumite persoane.
ELEVI:Dragusin Mihai Voiculescu Radu
