Colectarea selectiva a deseurilor
2010
CUPRINS
Capitolul Capitolul I .
Capitolul II .
Capitolul Capitolul III . Capitolul Capitolul IV.
Consideraţ Consideraţii ii generale... generale........ .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ......... 1.1. Calitatea în învăţământul preuniversitar profesional şi tehnic............................................... tehnic................................................... .... 1.2. Quality Quality Function Function Deployment Deployment (QFD)...... (QFD)........... .......... ....... Implementarea funcţiei calităţii.................................. calităţii.................................. 2.1. Determinarea cerinţelor beneficiarului................ 2.1.1. Vocea consumatorului.............................. consumatorului.............................. 2.1.2. Diagrama de afinitate................................ afinitate................................ 2.1.3. Diagrama de tip arbore............................. arbore............................. 2.2. Identificarea caracteristicilor de calitate............. 2.3. Casa calităţii.............................................. calităţii........................................................ .......... Diagrama Diagrama PERT....... PERT............ .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ..... Concluzii. Concluzii...... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... .......... ......... Bibliografie............................................. Bibliografie................................................................. ....................
2
3 3 4 7 7 9 10 11 15 16 24 29 30
Capitolul I. Consideraţii generale 1.1 Calitatea în învăţământul preuniversitar preuniversitar profesional şi tehnic În învăţământu învăţământull preuniversi preuniversitar tar elevul elevul este beneficiarul beneficiarul actului actului educaţional, educaţional, el este clientul procesului de învăţământ, spre îndeplinirea necesităţilor şi aşteptărilor sale prezente şi viitoare trebuind să se îndrepte actul educaţional în întreg ansamblul său, de aici şi necesitatea determinării cerinţelor sale în ce priveşte procesul instructiv – educativ. „Calitatea educaţiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de învăţare şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite aşteptările beneficiarilor, precum şi standardele de calitate. ”(extras din Legea 87 / 2006 privind asigurarea calităţii educaţiei)
În învăţământul profesional şi tehnic, calitatea este în primul rând legată de obţinerea unor rezultate ale învăţării (cunoştinţe, abilităţi şi competenţe dobândite la finalul procesului de învăţare) care să îndeplinească aşteptările aşteptările principalilor beneficiari: beneficiari: o o o o
elevi părinţi angajatori societatea, în general În contextul general al învăţământului preuniversitar, învăţământul profesional şi tehnic are
specif specific ic faptul faptul că asigur asigurăă atât atât pregăt pregătir iree academi academică, că, cât şi formar formaree profes profesion ională ală iniţia iniţială. lă. Această Această specificitate implică anumite cerinţe particulare în asigurarea calităţii, detaliate în Cadrul Naţional de Asigur Asigurare are a Calită Calităţii ţii în învăţă învăţămân mântul tul profes profesion ional al şi tehnic tehnic,, obiect obiectivel ivelee majore majore privin privindd formar formarea ea profesională, stabilite la nivel european fiind: •
o mai bună corelare dintre cererea şi oferta de formare;
•
creşterea capacităţii de ocupare a unui loc de muncă;
•
îmbunătăţirea accesului la formare profesională, în special pentru grupurile g rupurile vulnerabile.
În anul şcolar 2006-2007 Grupul Şcolar ,,Panait Istrati” Brăila a devenit şcoală pilot în implementarea Legii 87 / 2006 privind asigurarea calităţii educaţiei aşa încât şi-a stabilit ca obiective strategice importante importante implementar implementarea ea sistemului sistemului de management al calităţii calităţii conform conform familiei de standarde ISO 9000 şi formarea personalului privind privind utilizarea instrumentelor instrumentelor moderne de management.
3
1.2 Quality Function Deployment (QFD)- Implementarea funcţiei calităţii Cunoscută sub denumirea de Casa Calităţii sau Vocea Clientului, Quality Function Deployment (QFD) este o metodă sistematică, de dezvoltare a produselor sau serviciilor ce au la bază dorinţele şi aşteptările clienţilor, situaţia pe piaţă a produselor sau serviciilor respective precum şi eficienţa acestora. Potrivit lui Ramanathan R. nevoile clientului sunt identificate iar importanţa lor aşa cum este ea percepută este trecută în matricea A din fig. 1. În matricea B sunt trecute caracteristicile tehnologice, matricea C reprezentand matricea de interrelaţionare dintre cerinţele clientului şi caracteristicile tehnologice.
4
Fig. 1 Matricea casa calităţii Metoda QFD a fost lansată în 1966 de către japonezul Yoji Akao fiind utilizată pentru prima dată în practică în anul 1972 de catre firma Mitsubishi. Principiul de bază al metodei îl reprezintă satisfacerea cerinţelor clienţilor în toate etapele traiectoriei produselor sau serviciului respectiv. Caracteristic pentru această metodă este faptul că toate activităţile de dezvoltare sau înoire a produselor sau serviciilor sunt privite din perspectiva clientului. QFD este o metodă de grup fiind aplicată de către o echipă formată din 6-8 persoane ce fac parte din toate departamentele firmei. Metoda QFD se recomandă a se utiliza în dezvoltarea strategică a scopurilor ce vizează piaţa produsului şi viaţa întreprinderii, începând din faza de concepţie, până la urmărirea comportamentului lui în consum. O caracteristică de bază a acestei metode este traducerea cerinţelor clientului în scopurile pieţei şi ale produsului. Cerintele clientilor
Cerintele planificarii productiei
Cerintele planificarii subsistemelor
Cerintele planificarii procesului
Cerintele controlului de calitate
Fig. 2 Abordarea QFD Desfăşurarea funcţiei calităţii reprezintă un instrument de planificare a calităţii care constă din legarea unor matrice care cuprind solicitările clienţilor asupra caracteristicilor de calitate ale proceselor şi produselor. Metoda QFD este prezentată grafic prin aşa numita “casă a calităţii”, fig. 3. În casuta 1 sunt menţionate necesităţile şi variantele clienţilor, iar în 2 sunt trecute caracteristicile tehnice ale produsului în concordanţă cu cele înscrise în 1. În zona 3 echipa de proiectanţi verifică fidelitatea înscrierilor din zona 2 faţă de necesităţile clienţilor menţionate în zona 1, verifică dacă există relaţii între fiecare cerinţă elementară a clienţilor şi fiecare caracteristică tehnică a produsului. În zona 4 se face evaluarea produsului din perspectiva clienţilor în sensul comparării caracteristicilor acestuia cu ceea ce există 5
similar pe piaţă, iar în zona 8 se face evaluarea tehnică prin folosirea testelor standard ale unităţii. Zona 6 se mai numeşte şi zona conflictelor de interese în care proiectanţii examinează fiecare pereche de caracteristici. În zona 7 fiecare caracteristică tehnică este cuantificată pentru produsul nou, iar în zona 5 se apreciază cantitativ importanţa fiecărei caracteristici tehnice a produsului.
6
2
1
3
4
5
7
8
Fig. 3 Casa calităţii Prin metoda QFD se urmăreşte transpunerea cerinţelor clienţilor în proiectul produsului, dar şi în proiectarea proceselor care contribuie la fabricarea produsului.
it n e il c i o v e N
C aracteristici tehnice
I
e ic
n h e t i ic t s i r e t c a r a C
e c i n h e t i c it s i r e t c a r a C
C aracteristici piese
II
P roie ctare procese tehnologice
III
c i g lo o n h e t s e c o r P
P roie ctare operatii tehnologice
III
Fig. 4 Succesiunea diagramelor Aşa cum se constată, a vorbi de QFD înseamnă a vorbi de un proces, o desfăşurare de informaţii. Informaţiile provin de la client şi se obţin printr-o atentă cercetare a pieţei, prin testarea consumatorilor cu privire la calitatea produsului şi la competenţa întreprinderii. 6
Prima fază este cea mai importantă şi cea mai critică, deoarece implică contactul direct cu clientul şi traducerea cerinţelor lui în limbajul întreprinderii (cerinţe ale produsului final) fără a pierde informaţii. Rezumând, obiectivele acestei faze sunt: •
determinarea cerinţelor clientului;
•
determinarea parametrilor produsului care influenţează aceste cerinţe;
•
determinarea valorilor acestor parametri care satisfac necesităţile;
•
determinarea domeniilor de oportunitate pe piaţă;
•
analizarea produsului nou din punctul de vedere al competenţei. Pentru a transmite sistematic şi consecvent “vocea clientului” în proiect, în procesul de
fabricaţie şi de producţie, se dezvoltă matricea QFD pe fiecare din cele patru faze ale procesului de promovare a noului produs, având la bază aceeaşi metodologie. La faza următoare vectorul CUM? al fazei anterioare se transpune în vectorul CE? Prin dezvoltarea diagramei QFD se stabileşte noul vector CUM? care va deveni vector CE? pentru faza următoare ş.a.m.d. Prin urmare valorile obiective, considerate şi analizate în faza anterioară, se iau în discuţie în fazele următoare, pentru a facilita comunicarea şi a evita pierderile de informaţii. În acest mod procesul continuă până ce fiecare obiectiv a fost lămurit, precizat, rafinat, până la nivelul său funcţional.
7
Capitolul II. Implementarea funcţiei calităţii 2.1. Determinarea cerinţelor beneficiarului Metoda QFD are la bază o diagramă specială numită Casa Calităţii. Punctul central al acestei diagramei are forma unui tabel cu două intrări. Pe linie sunt trecute cerinţele clienţilor iar pe coloană caracteristicile de calitate prin care aceste cerinţe sunt satisfacute. Aşadar, prima etapă în realizarea diagramei o reprezintă determinarea cerinţelor clienţilor şi a importanţei acestora pentru clienţi. Primăria vrea să implementeze colectarea selectivă a deşeurilor . Autorităţile vor să îi determine pe gălăţeni să accepte ideea colectării selective a deşeurilor. Pentru acest lucru, municipalitatea a înfiinţat câteva centre pilot pentru a vedea cât de receptivi sunt gălăţenii. Dacă sistemul de colectare selectivă a deşeurilor nu va avea succes, există riscul ca noua gropă de gunoi ecologică să se închidă într-un timp foarte scurt. Viceprimarul municipiului Galaţi, Mircea Răzvan Cristea, a declarat că municipalitatea intenţionează ca odată cu punerea în funcţiune a gropii de gunoi ecologice realizată prin programul ISPA să se treacă şi la colectarea selectivă a deşeurilor. Pentru acest lucru însă, autorităţile vor să vadă în ce măsură gălăţenii se vor dovedi receptivi la acest tip de colectare. În acest scop au fost înfiinţate câteva centre pilot. Cei care lucreaza la acest proiect si-ar dori mult să mearga pe sistemul de colectare selectivă, la sursă, ceea ce înseamnă că în faţa blocului să existe recipiente speciale pentru fiecare tip de deşeuri în parte, fără a exclude şi unul pentru cei mai puţini ecologişti dintre noi care nu vor sau nu au răbdare să-şi aşeze deşeurile în ordine. Noi am făcut un lucru ca să vedem la ce ne aşteptăm. Am făcut trei centre pilot , dar vrem să ţinem discreţie pentru a nu se face comentarii neprincipiale că de ce într-o zonă merge mai bine şi în alta nu. Viceprimarul spune că există semnale încurajatoare din partea gălăţenilor privind colectarea selectivă a deşeurilor. „Putem să constatăm că de când am deschis aceste centre pilot oamenii nu s-au plictisit. Putem spera că sistemul va fi implentat la nivelul întregului oraş. Ca sistemul să meargă trebuie să avem cooperarea cetăţenilor. În programul nostru este o componentă de conştientizare a populaţiei de avantajele acestui tip de colectare. Ideea colectării selective a deşurilor se impune însă şi datorită faptului că la volumul actual de gunoi, noua groapă ecologică s-ar putea închide foarte repede. Vrem să colectăm plastic, hârtie şi sticlă pentru că în momentul de faţă 70 la suta din volumul de gunoi îl reprezintă recipientele din 8
plastic. Dacă am duce gunoiul în forma actuală, în doi ani am închide groapa. Deşeurile trebuie să fie separate. Ne va costa mai mult după să deschidem altă groapa . Obiectiv general al proiectului este imbunatatirea calitatii vietii populatiei din judetul Galati. Pentru a realiza aplicarea metodei QFD, în cadrul proiectului s-a realizat şi aplicat cetatenilor orasului Galati următorul chestionar : Chestionar Chestionarul şi-a propus să evidenţieze nivelul de informare a populaţiei cu privire la ideea de colectare selectivă a deşeurilor, gradul de deschidere a comunităţii faţă de ideile promovate de proiect, faţă de tendinţele educative venite din partea membrilor grupului de iniţiativă, ca şi nivelul de dezvoltare a spiritului participativ în rândul comunităţii.Rezultatele arată că semenii noştri sunt, în general, doar un pic peste limita medie interesaţi de problemele mediului natural şi de tot ceea ce depăşeşte limitele spaţiului îngust, cotidian de acţiune. Nu există răspunsuri corecte sau greşite! Te rog să răspunzi sincer la următoarele întrebări, bifând căsuţa corespunzătoare răspunsului ales.Acordă o notă de la 1 la 10 fiecărei întrebări în funcţie de importanţa ei pentru tine şi înscrie această notă în dreptunghiul din stânga numărului întrebării respective. Îţi mulţumesc!
1 . Ce parere aveti despre eficacitatea actualului sistem de sortare a deseurilor? □ Foarte buna □ Buna □ Proasta 2. Pentru o mai eficienta gestiune a deseurilor ati fi de acord cu sortarea deseurilor dumneavoastra (materiale organice, sticla, hartie, metal, plastic, textile) ? □ Da □ Nu □ Nu stiu / Nu m-am gandit 3. Considerati ca implementarea unui sistem integrat de gestiune a deseurilor (colectare selectiva, sortare, compostare si depozitare controlata) va contribui la imbunatirea calitatii mediului inconjurator? □ Da □ Nu □ Nu stiu / Nu m-am gandit 4.In ce depozitati dumneavoastra deseurile? □ Saci de plastic □ Pubele □ Altele5.Care considerati ca este cel mai eficient criteriu de sortare a deseurilor?: □ Reciclabile/ nereciclabile □ Plastic/ metal 9
□
Hartie/ carton
6. Cum credeti ca populatia ar putea creşte cantitatea de gunoaie care sunt reciclate sau compostate?: □ Cetatenii sa aloce mai mult timp selectarii deseurilor □ Cetatenii sa realizeze o selectie cat mai precisa □ Nu stiu / Nu m-am gandit 7.Cat de des sunt colectate deseurile in zona dumneavoastra? □ O data pe saptamana □ Mai frecvent de o data/sapt. □ Nu stiu 8.Cum vi se pare raportul pret / calitate al serviciului de colectare a deseurilor?: □ Mare □ Mediu □ Mic 9. Considerati ca ar trebui sa existe mai multe firme de salubrizare odata cu implementarea noului sistem de colectare,pentru a da un randament ridicat acestui proiect?: □ Da □ Nu □ Nu stiu 10. Ati cumpara produse obtinute in urma reciclarii?: □ Da □ Nu □ Nu stiu 11. Ce credeti ca v-ar face să respectaţi cu strictete regulile de colectare selectivă a deşeurilor? □ O lege □ O amenda □ Un mediu cat mai curat 12. Doriţi să faceţi parte dintre voluntarii antrenaţi în acest proiect? □ Da □ Nu □ Nu stiu 13.De cine credeţi că depinde în primul rând succesul unei asemenea acţiuni? □ Implicarea factorilor de decizie ai comunităţii (Primărie) □ Forţa de convingere a echipei de voluntari □ Creşterea gradului de civilizaţie al membrilor comunităţii 14. Ce institutii credeti ca ar trebui implicate in derularea unui astfel de proiect? □ Agentia pentru protectia mediului □ Garda de mediu □ Consiliul Judetean 10
15 .Estimaţi timpul necesar realizării scopului proiectului (obişnuirea cetăţenilor oraşului cu un comportament civilizat privind depozitarea reziduurilor şi colectarea selectivă a deşeurilor): □ Cateva luni □ Peste un an □ Peste doi ani
2.1.1. Vocea consumatorului Prima fază, planificarea produsului, traduce vocea clientului în cerinţe de interes pentru întreprindere, în cerinţe de proiectare. Acestea, în general, sunt caracteristici globale ale produsului final care, îndeplinite corect, determină satisfacerea necesităţilor clientului, ale consumatorului. Aşadar, în prima fază are loc identificarea caracteristicilor de calitate. Gradul de acoperire a cerinţelor prin caracteristici este pus în evidenţă printr-un sistem de punctaj. Pentru aceasta, rezultatele aplicării chestionarului sunt evaluate însumând punctajul acordat fiecărei întrebări de către cei chestionaţi, sunt ierarhizate astfel cerinţele fiecărei întrebări în funcţie de importanţa pe care elevii le-o acordă
11
1
2
3
EVALUAREA APLICĂRII CHESTIONARULUI Notele obţinute Sum a 4 5 6 7 8 9 10
8 7
8 8
10 9
9 7
8 6
10 10
9 7
9 8
8 7
9 6
88 75
3
7
7
9
6
5
9
7
7
6
8
71
4
3
7
8
2
5
9
7
9
9
7
66
5
10
10
10
10
10
9
8
10
8
8
93
6 7 8
9 9 6
8 7 8
8 7 9
10 10 9
9 10 7
10 8 10
8 9 8
10 9 10
8 9 8
9 8 10
89 86 85
9
9
7
8
8
8
8
7
8
9
7
79
10 11
10 9
10 9
10 10
10 10
7 7
10 9
8 9
10 10
10 10
9 7
94 90
12
10
6
8
9
7
8
7
9
9
6
73
13 14 15
10 10 8
6 6 8
9 9 10
9 10 10
6 9 5
9 8 9
10 10 6
7 8 8
8 9 9
6 9 5
80 88 78
Nr. într ebă rii 1 2
12
Cerinţele beneficiarului
Sa se imbunatateasca sistemul actual de sortare a deseurilor Să se sorteze deseurile de catre cetatean, pentru cresterea eficientei actualului sistem Să se implementeze cat mai multe sisteme de gestiune a deseurilor pentru a imbunatati calitatea mediului inconjurator Sa se monteze in faţa blocului recipiente speciale pentru fiecare tip de deşeuri în parte Sa se separe cat mai bine de catre cetatean materialele reciclabile pentru reutilizare Sa aloce mai mult timp selectarii deseurilor cetateanul Să se mareasca frecventa colectarii deseurilor din cartier Să se diminueze taxele privind colectarea si sa creasca calitatea acestor servicii Sa se infiinteze noi firme de salubrizare pentru un randament ridicat a unui astfel de proiect Sa se deschida cat mai multe instalatii de reciclare Sa se aprobe o lege care sa impuna colectarea selectiva din partea cetateanului Să se facă campanii in care voluntariatul sa fie cat mai mare Creşterea gradului de civilizaţie al membrilor comunităţii Să se implice cat mai mult autoritatile Să se initieze mai multe proiecte de colectare selectiva pentru a educa populatia in acest sens
2.1.2. Diagrama de afinitate Acest vector cuprinde De regulă, cerinţele externe sunt foarte generale, vagi şi dificil de a fi folosite direct în dezvoltarea programului de realizare a produsului. De aceea este necesar să se transforme cerinţele externe în cerinţe interne, exprimând în temeni mai tehnici, legaţi de natura procesului, ceea ce doreşte clientul final. Această transformare se poate realiza prin intermediul unor diagrame de afinitate. Pe baza diagramei de afinitate se deduc componentele vectorului CE. Vectorul CE? cuprinde cerinţele clientului (beneficiarului) în succesiune, de sus în jos referitoare la noul produs. Nr.crt.
Punctaj
Numărul întrebării
Cerinţele beneficiarului
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.
94 93 90 89 88 88 86 85 80 79 78 75 73 71
10 5 11 6 1 14 7 8 13 9 15 2 12 3
15.
66
4
Sa se infiinteze cat mai multe statii de reciclare Sa se separe cat mai bine de catre cetatean materialele reciclabile pentru reutilizare Sa se aprobe o lege care sa impuna colectarea selectiva din partea cetateanului Sa aloce mai mult timp selectarii deseurilor ceteanul Sa se imbunatateasca sistemul actual de sortare a deseurilor Să se implice cat mai mult autoritatile Să se mareasca frecventa colectarii deseurilor din cartier Să se diminueze taxele privind colectarea si sa creasca calitatea acestor servicii Creşterea gradului de civilizaţie al membrilor comunităţii Sa se infiinteze noi firme de salubrizare pentru un randament ridicat a unui astfel de proiect Să se initieze mai multe proiecte de colectare selectiva pentru a educa populatia in acest sens Să se sorteze deseurile de catre cetatean, pentru cresterea eficientei actualului sistem Să se facă campanii in care voluntariatul sa fie cat mai mare Să se implementeze cat mai multe sisteme de gestiune a deseurilor pentru a imbunatati calitatea mediului inconjurator Sa se infiinteze puncte stradale dotate cu recipienti tip clopot sau in faţa blocului recipiente speciale pentru fiecare tip de deşeuri în parte
13
2.1.3 Diagrama de tip arbore Vectorul CUM? conţine cerinţe semnificative pentru proiectant (caracteristici globale ale produsului). Acestea se obţin prin metode diferite, de obicei prin realizarea unui brainstorming pentru fiecare componentă a vectorului CE? în vederea dezvoltării unei liste de idei şi apoi prin diagrama cauză-efect pentru organizarea acestor idei. Între cerinţele interne se pot include cele referitoare la elemente ascunse, neexprimate de către client, dar care au un rol important în calitatea produsului. În acest caz, instrumentul utilizat pentru a transpune cerinţele clientului în caracteristici tehnice ale produsului, care vor deveni elementele vectorului CUM? în Casa Calităţii a fost o diagramă de tip arbore. Nr.crt. 1.
Cerinţele beneficiarului Sa se infiinteze cat mai multe statii de reciclare
Caracteristici tehnice de ordinul I Caracteristici tehnice de Caracteristici tehnice de ordinul al IIIordinul al II-lea lea -Relaţia autoritati-cetatean bazată -Autoritatile încurajează pe colaborare şi informare persoanele să deschida o -Utilizarea metodelor moderne de astfel de afacere colectare a deseurilor -Organizarea adecvată a -Utilizarea eficienta a deseurilor timpului necesar colectarii colectate -Separarea deseurilor -Realizarea ca sarcini de lucru de reciclabile-nereciclabile de activităţi practice, atractive pentru catre cetatean cetateni in scopul strangerii de -Utilizarea de diverse actiuni deseuri de informare a cetateanului ( -Marile producatoare de PET-uri sa campanii, reviste,fluturasi) fie obligate sa recicleze un procentaj cat mai mare din productia proprie -Sustinerea de catre stat (STRICT NUMAI prin scutirea de taxe) a infiintarii unor microintreprinderi axate pe recuperare de la populatie si/sau reciclare -Sustinerea de catre stat, prin 14
2.
Sa se separe cat mai bine de catre cetatean materialele reciclabile pentru reutilizare
3.
Sa se aprobe o lege care sa impuna colectarea selectiva din partea cetateanului
4.
Sa aloce mai mult timp selectarii deseurilor ceteanul
5.
Sa se imbunatateasca sistemul actual de sortare a deseurilor
aceeasi politica ca la pct.1, eventual plus mici subventii dupa o perioada de functionare, a microintreprinderilor care ar folosi materiale reciclabile in proportie de peste 70% in procesul de fabricatie Alocarea timpului necesar de catre cetatean pentru o selectie buna Utilizarea metodelor moderne de colectare Colectare la punct fix prin aport voluntar si colectare individuala Sa participam la procesul de luare a deciziilor autoritatilor publice locale. Sa ne dezvoltam spiritul de participare la guvernare si la conducerea administratiei publice Sa incercam sa ne implicam in problemele comunitatii locale
-camerele de supraveghere nu ar trebui montate numai în intersecţii, ci şi la locurile de colectare a deşeurilor, gropi de depozitare, se poate supraveghea ce şi cum se aruncă -Scutirea impozitului pe clădire şi teren în funcţie de cantitatea de
Autoritatile sprijină cetateanul in acest sens Autoritatile initiaza campanii de informare cu privire la colectare si selectie Organizarea adecvată a timpului necesar separarii deseurilor de catre cetatean Utilizarea lucrărilor de laborator, a experimentelor, a fişelor de aplicaţii, a firmelor de exerciţiu
Stabilirea şi comunicarea către elevi a criteriilor pentru evaluarea orală Alocarea de timp la fiecare oră pentru evaluarea orală Dozarea cerinţelor în funcţie de posibilităţile individuale ale elevilor Detalierea sarcinilor de lucru în funcţie de stilul de învăţare al fiecăruia
15
6.
7.
Sa se infiinteze puncte stradale dotate cu recipienti tip clopot sau in faţa blocului recipiente speciale pentru fiecare tip de deşeuri în parte Să se mareasca frecventa colectarii deseurilor din cartier
8.
Să se diminueze taxele privind colectarea si sa creasca calitatea acestor servicii
9.
Creşterea gradului de civilizaţie al membrilor comunităţii
10.
Sa se infiinteze noi firme de salubrizare pentru
material reciclabil predat mi se pare o ideie bună Se realizează colectarea si transportul deseurilor depozitate pe domeniul public Se realizează salubrizarea si igienizarea spatiilor si terenurilor apartinând domeniului public
Utilizarea lucrărilor de laborator, a experimentelor, a fişelor de aplicaţii, a firmelor de exerciţiu, a studiului de caz
Utilizarea sistemului de colectare în europubele a deseurilor menajere la toti utilizatorii casnici
Utilizarea Utilizarea Utilizarea Utilizarea
Utilizarea lucrărilor de laborator, a experimentelor, a studiului de caz, a lecţiilor vizită Realizarea de către profesor de fişe de documentare şi de lucru care să evidenţieze legătura teoriei cu practica - pastrarea curateniei domeniului Realizarea de către profesor public de fişe de documentare şi de -depozitarea hartiei si a altor resturi lucru in cosurile speciale Utilizarea lucrărilor de amplasate pe marginea trotuarelor laborator, a experimentelor - montarea a cat mai multor panouri Utilizarea de diverse actiuni publicitare cu privire la protejarea de informare a cetateanului ( mediului inconjurator pentru afise,fluturasi) constientizarea populatiei -Implicarea autoritatilor pentru a Alocarea de 15min la fiecare permite infiintarea unor firme oră pentru verificarea specializate înţelegerii noilor cunoştinţe 16
Crearea de Crearea de Crearea de
un randament -Inspectorii de teren sa urmareasca ridicat a unui astfel modul in care firma de salubrizare de proiect isi indeplineste obligatiile in contractul incheiat cu Primaria. -Inspectori de teren se deplaseaza impreuna cu gardienii publici pe teren, pentru a aplica amenzi cetatenilor care nu respecta curatenia 11.
Să se initieze mai multe proiecte de colectare selectiva pentru a educa populatia in acest sens Să se sorteze deseurile de catre cetatean, pentru cresterea eficientei actualului sistem
Desfăşurarea campaniilor de informare cat mai des Utilizarea aplicaţiilor practice Necesitatea sprijinirii formării continuă a cetăŃenilor
Utilizarea lucrărilor de laborator, a experimentelor Realizarea de către elevi de machete funcţionale şi standuri
-Interzicerea producatorilor sa mai foloseasca peturile pentru ambalarea produselor, inlocuirea loc cu ambalaje biodegradabile
Participarea la târguri de oferte Invitarea la orele de consiliere a unor specialişti din diferite domenii de activitate
13.
Să se facă campanii in care voluntariatul sa fie cat mai mare
Alternarea în orar a materiilor grele cu cele uşoare Alcătuirea orarului ţinând seama de curba efortului
14.
Să se implice cat mai mult autoritatile
Sprijinirea campaniilor de informare de catre autoritati în favoarea cetateanului Implicarea cetatenilor in activitati de voluntariat de colectare a deseurilor -Utilizarea legislatiei in vigoare privind conducerea,gestionarea,coordonarea si monotorizarea, serviciilor de salubrizare -Punerea in aplicare a planului national de gestionare a deseurilor
12.
Stabilirea şi comunicarea către elevi a criteriilor pentru evaluarea orală
17
-Sa se mareasca nr de inspectori de teren care urmaresc modul in care firma de salubrizare isi indeplineste obligatiile in contractul incheiat cu Primaria. -Cresterea nivelului sanctiunilor ( contraventionale si penale ) si aplicarea lor 15.
Să facă apel la acţiuni dintre cele mai diverse şi mai atractive pentru a implica populatia in actiuni de voluntariat
-sa poti returna PET-urile la magazinele de unde le-ai cumparat si sa primesti o suma de bani inapoi -Sa se cumpere utilaje performante -campanie puternica prin intermediul media -in scoli ar trebui, in mod obligatoriu, la orele de dirigentie elevii sa fie informati astfel incat spiritul eco sa le fie intarit -Obligativitatea folosirii tomberoanelor eco la fiecare asociatie de locatari/proprietari -Publicitate in massmedia privitor la necesitatea reciclarii tuturor materialelor
Dozarea cerinţelor în funcţie de posibilităţile individuale ale elevilor Alegerea temei de către elevi din mai multe variante propuse de profesor
18
2.2. Identificarea caracteristicilor de calitate Caracteristici tehnice de ordinul I reprezintă practic transpunerea cerinţelor clientului în caracteristicile tehnice ale noului produs iar acestea vor deveni componentele vectorului CUM? în Casa Calităţii.Acestea sunt extrase din diagrama de tip arbore: 1) Relaţia profesor-elev bazată pe colaborare şi comunicare 2) Utilizarea metodelor moderne de predare-învăţare 3) Utilizarea metodelor moderne de evaluare 4) Realizarea ca sarcini de lucru de activităţi practice, atractive pentru elevi 5) Organizarea activităţii pe grupe şi echipe de lucru 6) Utilizarea sistematică a fişelor de observaţie individuală 7) Utilizarea fişelor de progres 8) Determinarea stilului de invăţare individual 9) Utilizarea sarcinilor de lucru diferenţiate 10) Utilizarea temelor cu caracter interdisciplinar 11) Evidenţierea legăturilor dintre teorie şi practică 12) Utilizarea aplicaţiilor practice 13) Utilizarea lecţiilor pe calculator 14) Utilizarea evaluărilor pe calculator 15) Utilizarea fişelor de documentare şi de lucru 16) Utilizarea aplicaţiilor la fiecare temă 17) Utilizarea testelor de evaluare şi autoevaluare 18) Desfăşurarea orelor în laboratoare sau în ateliere 19) Evidenţierea în cadrul orelor a legăturilor dintre teorie şi practică 20) Consilierea la orele de dirigenţie privind orientarea în carieră 21) Alcătuirea orarului în favoarea elevului
2.3. Casa calităţii 19
Pentru utilizarea acestui instrument de management, se completează, pe rând, vectorii şi matricile Casei Calităţii, aşa cum apar acestea în figura alăturată .Utilizarea metodei QFD se realizează în cadrul catedrei tehnice de la Grupul Şcolar Industrial ,,Panait Istrati” pentru cunoaşterea nevoilor educative ale elevilor , a stilului de predare şi de evaluare şi a modului în care preferă elevii să înveţe la disciplinele tehnice.Rezultatele se prezintă în cadrul Consiliului Profesoral al şcolii şi în cadrul Cercului metodic la nivel judeţean pentru a putea fi folosite şi de ceilalţi profesori din cadrul celorlalte catedre, respectiv din celelalte grupuri şcolare.
2.3.1. WATs- Vectorul CE? Cerinţele clientului(beneficiarului) Acest vector cuprinde în succesiune, de sus în jos, cerinţele clientului referitoare la noul produs. Pe baza diagramei de afinitate s-au dedus componentele vectorului CE? În funcţie de punctajul însumat, s-au considerat esenţiale primele 8 cerinţe (cele care au obţinut mai mult de 80 de puncte) şi au fost trecute, în ordinea importanţei pentru beneficiari, de sus în jos pe liniile vectorului CE? din Casa Calităţii.
2.3.2. HOWs- Vectorul CUM? conţine cerinţe semnificative pentru proiectant (caracteristici globale ale produsului) Acestea au fost determinate pe baza diagramei de tip arbore şi introduse în ordinea importanţei pentru beneficiari, de sus în jos pe liniile vectorului CUM? din Casa Calităţii.
20
2.3.3.WATs vs. HOWs- Matricea de relaţii Între elementele componente ale vectorilor CE? şi CUM? există relaţii de legătură, care trebuie să fie analizate şi estimate. Se analizează, pe rând, relaţia fiecărui element al vectorului CE? cu fiecare element al vectorului CUM? Aceste relaţii se marchează în matricea de relaţii folosind simboluri prestabilite pentru a caracteriza intensitatea relaţiilor, fiecărui tip de relaţie acordândui-se un anumit punctaj. De exemplu: ∆
- pentru o relaţie slabă şi punctaj =1
O - pentru o relaţie medie şi punctaj =3 ●
- pentru o relaţie puternică şi punctaj =9
Aceste simboluri se marchează la intersecţia liniilor care corespund elementelor vectorului CE?, cu coloanele care corespund elementelor vectorului CUM?, între care există relaţii. Dacă între un element al vectorului CE? şi un element al vectorului CUM? nu există nici o legătură, intersecţia liniei şi coloanei corespunzătoare rămâne nemarcată. Matricea de relaţii evidenţiază clar şi rapid: •
dacă vreo cerinţă nu a fost considerată (absenţa simbolurilor sau o majoritate de relaţii slabe).
•
dacă toate caracteristicile produsului s-au considerat indispensabile (majoritatea relaţiilor să fie puternice).
•
dacă există cerinţe de proiectare opuse, care creează o stare de conflict. Este necesar să se optimizeze proiectul pentru satisfacerea ambelor cerinţe.
21
2.3.4.WHYs- conţine lista beneficiarilor direcţi şi indirecţi Îmbunătăţirea procesului instructiv –educativ are impact direct asupra elevilor şi a rezultatelor acestora dar şi a profesorilor care predau discipline tehnice cât şi a maiştrilor care desfăşoară orele de instruire practică curentă în atelierele şcolii şi stagiile de practică comasată la agenţii economici.
22
2.3.5.WATs vs. WHYs urmăreşte evaluarea componentelor vectorului CE? Coloana de evaluare a componentelor vectorului CE? se completează pe baza unei testări a consumatorilor cu privire la prioritatea acestora. Printr-un sistem de punctaj de la 1 la 5 se evaluează relaţia între cerinţele beneficiarilor direcţi (ale elevilor) şi toţi beneficiarii în funcţie de importanţa pe care aceştia o acordă fiecărei cerinţe.
23
2.3.6. HOW MUCHes conţine lista concurenţilor, a celorlaţi furnizori de formare de pe piaţă care furnizează servicii de certificare a competenţelor profesionale în aceleaşi calificări ca şi Grupul Şcolar Industrial ,,Panait Istrati” : tehnician operator tehnică de calcul, tehnician mecatronist, mecanic auto, tinichigiu vopsitor auto, electrician electronist auto. Aceştia sunt Grupurile Şcolare Industriale ,,Anghel Saligny” şi ,,Constantin Brâncoveanu”
2.3.7. HOWs vs. HOWMUCHes urmăreşte evaluarea competitivităţii În testarea făcută consumatorilor se includ cerinţe referitoare la evaluarea de către client a produselor şi competitivităţii întreprinderii respective în raport cu întreprinderile concurente. Datele astfel obţinute arată cum vede clientul produsul pe care i-l oferim şi cum vede el competenţa noastră pentru promovarea produsului pe piaţă. Punctele foarte slabe trebuie să se traducă în obiective de îmbunătăţire în vederea creşterii competitivităţii întreprinderii. Evaluarea competitivităţii întreprinderii poate constitui un obiectiv de îmbunătăţire pentru asigurarea acesteia. Printr-un sondaj se determină opinia elevilor privind importanţa acordată atât de Grupul Şcolar Industrial ,,Panait Istrati” cât şi de celelalte grupuri şcolare concurente caracteristicilor tehnice determinate din testarea cerinţelor elevilor. Printr-un sistem de punctaj de la 1 la 5 se evaluează relaţia dintre caracteristicile tehnice şi cei trei furnizori de formare competitori de pe piaţă în funcţie de importanţa pe care aceştia o acordă fiecăreia. 24
Analiza comparativă a produsului/serviciului planificat cu produsul/ serviciul concurenţilor se face din două puncte de vedere: a) din punct de vedere al clienţilor; b) din punct de vedere tehnic Comparând caracteristicile de calitate ale produsului/serviciului cu produsul/serviciul concurenţei se ajunge la stabilirea valorilor finale ale caracteristicilor de calitate pentru noul produs/serviciu.
2.3.8. HOWs vs HOWs- Matricea de corelaţie Matricea de corelaţie are o formă triunghiulară, aplicată deasupra vectorului CUM? şi stabileşte corelaţia dintre cerinţele interne ale produsului (componentele vectorului CUM). Evaluarea interacţiunilor, a corelaţiilor dintre caracteristici este evidenţiată în matricea corelaţiilor se face prin simboluri pentru a evidenţia în formă grafică caracterul şi forţa corelaţiilor dintre caracteristici. De exemplu: pentru corelaţie pozitivă şi punctaj =3 pentru corelaţie puternic pozitivă şi punctaj =9 Ҳ
pentru corelaţie negativă şi punctaj = - 3
Ӿ
pentru corelaţie puternic negativă şi punctaj = - 9 25
Matricea de corelaţie permite identificarea componentelor vectorului CUM? aflate în conflict şi care trebuie să se optimizeze simultan şi evaluarea gradului de dificultate al realizării lor.
2.3.9.Raportul final- Indicele de importanţă a componentelor vectorului CUM? Indicele de evaluare a componentelor vectorului CUM? se foloseşte pentru a stabili prioritatea eforturilor şi deciziilor pentru fazele următoare ale promovării produsului nou. Acesta se bazează pe importanţa pentru client a caracteristicilor respective, pe evaluarea competitivităţii şi pe capacitatea de a creşte nivelul tehnic de realizare a cerinţelor. 26
O formă simplificată de a stabili indicii de importanţă ai componentelor vectorului CUM? constă în atribuirea de valori numerice relaţiilor între CE? şi CUM? (de exemplu 1- pentru relaţie debilă, 3- pentru relaţie medie, 9- pentru relaţie puternică) precum şi ţinând cont de importanţa componentelor vectorului CE? În acest fel se stabileşte un criteriu pentru a decide care parametri vor avea continuitate în procesul QFD. Vom avea astfel posibilitatea de a distinge cerinţe sau parametri VITALI de parametri (cerinţe) NEIMPORTANŢI din punctul de vedere al percepţiei clientului. Cerinţele interne, componente ale vectorului CUM?, trebuie să fie măsurabile, astfel încât să permită evaluarea produsului final în raport cu necesităţile clientului. De aceea într-o linie amplasată imediat sub matricea de relaţii se introduc valorile numerice ale caracteristicilor, stabilite în funcţie de importanţa şi natura lor.
27
Luând în considerare raportul final se însumează, pe verticală punctajul caracteristicilor tehnice , în cazul de faţă obţinând următorul rezultat : Evaluarea caracteristicilor Nr. Crt. 1.
Caracteristici
Punctaj
Relaţia profesor-elev bazată pe colaborare şi comunicare
50
2.
Utilizarea metodelor moderne de predare-învăţare
57
3.
Utilizarea metodelor moderne de evaluare
17
4.
Realizarea ca sarcini de lucru de activităţi practice, atractive pentru elevi
46
5.
Organizarea activităţii pe grupe şi echipe de lucru
19
6.
Utilizarea sistematică a fişelor de observaţie individuală
13
7.
Utilizarea fişelor de progres
12
8.
Determinarea stilului de invăţare individual
13
9.
Utilizarea sarcinilor de lucru diferenţiate
19
10.
Utilizarea temelor cu caracter interdisciplinar
14
11.
Utilizarea fişelor de documentare şi de lucru
12
12.
Utilizarea lecţiilor pe calculator
22
Această evaluare va sta la baza derulării în cadrul catedrei tehnice a Grupului Şcolar Industrial ,, Panait Istrati” Brăila a unui proiect de îmbunătăţire a procesului instructiv-educativ privind predarea-învăţarea disciplinelor tehnice, proiect ce se va desfăşura pe o perioadă de 2 luni de zile, prin realizarea unor activităţi măsurabile în timp şi ale căror rezultate se pot evalua. Pentru programarea acestor activităţi se utilizează o Diagramă PERT.
28
Capitolul III. Diagrama PERT Diagrama de săgeţi PERT "Program Evaluation and Review Technique" foloseşte o reţea de săgeţi pentru a reprezenta activităţile unui program. Succesiunea fazelor de realizare a unui proces şi relaţia sa cu un alt proces se reprezintă prin reţeaua de săgeţi şi puncte de legătură. Diagrama de săgeţi este indispensabilă la elaborarea proiectelor pe termen lung, la pregătirea unor evenimente care necesită un număr mare de participanţi, în cazul în care operaţiile succesive trebuie realizate prin respectarea restricţiilor de prioritate şi de termene. Diagrama PERT conţine informaţii despre sarcinile dintr-un proiect, perioadele de timp pe care se întind, şi dependenţele dintre ele. Forma grafică este o reţea de noduri conectate de linii direcţionale (numită şi “reţeaua activităţilor”). Nodurile sunt cercuri sau patrulatere şi reprezintă evenimente sau borne (“milestones”) din proiect. Fiecare nod este identificat de un număr. Liniile direcţionale, sau vectorii care leagă nodurile reprezintă sarcinile proiectului, iar direcţia vectorului arată ordinea de desfăşurare a sarcinilor. Fiecare sarcină este identificată printr-un nume sau printr-un indice, are reprezentată durata necesară pentru finalizare, şi, în unele cazuri, chiar numărul de persoane responsabile şi numele lor. Cel mai important concept al analizei PERT este drumul critic (acel drum de la începutul la sfârşitul reţelei, a cărui activitate însumează un total de timp mai mare decât orice alt drum din reţea). Drumul critic este o bază pentru stabilirea calendarului unui proiect, deoarece durata totală a unui proiect nu poate să fie mai mică decât timpul total al drumului critic. Totodată întârzierile în activităţile componente ale drumului critic pot pune în pericol întregul proiect. De aceea este necesar ca acestor activităţi să li se acorde o atenţie mult mai mare. Analiza reţelei activităţilor permite calcularea spaţiului în care pot “pluti” activităţile, respectiv marja de timp cu care poate fi întârziată o activitate fără ca acest lucru să ducă la întârzieri ale proiectului în ansamblu. Luând în considerare evaluarea caracteristicilor realizată cu metoda QFD a rezultat necesitatea unui demers didactic în care să predomine : utilizarea metodelor moderne de predare-învăţare , relaţia 29
profesor-elev bazată pe colaborare şi comunicare, realizarea ca sarcini de lucru de activităţi practice şi atractive pentru elevi, utilizarea lecţiilor pe calculator, organizarea activităţii pe grupe şi echipe de lucru şi utilizarea sarcinilor de lucru diferenţiate. Pentru aceasta, s-a stabilit următorul program de activităţi al proiectului : Indicele
Activitatea
Depinde de.....
activităţii A Introducerea elevilor de clasa a -
Durata
Responsabil
(în zile) 6
Administrator de reţea
B
IX-a în baza de date AEL Planificarea temelor care se vor -
3
Fiecare profesor
C
desfăşura în laboratorul AEL Programarea lecţiilor în A , B
2
Responsabilul
D
laboratorul AEL Desfăşurarea lecţiilor
25
întocmirea orarului Fiecare profesor
E
laboratorul AEL Determinarea stilului de învăţare -
4
Fiecare profesor diriginte
F
(A,V,P) la elevii de la cls. a IX-a Numirea echipelor de lucru -
2
Responsabilul Comisiei
G
pentru realizarea fişelor Realizarea fişelor de activităţi F
10
Metodice Echipe de profesori şi
H
practice Distribuirea fişelor
2
maiştri Responsabilul Comisiei
25
Metodice Fiecare profesor
5
maistru Fiecare profesor diriginte
1
Membrii
1
Metodice Responsabilul Comisiei
25
Metodice Membrii
1
Metodice Responsabilul Comisiei
I J
F, G
Aplicarea fişelor
E, F, G, H
Sondarea opiniei elevilor privind propuneri
K
în A, B, C
de
cu
şi
activităţi
extracurriculare Selectarea propunerilor elevilor programului
J
L
Întocmirea
de J, K
M
activităţi extracurriculare Desfăşurarea activităţilor J, K, L
N
extracurriculare Evaluare
A....M
Metodice
30
Comisiei
Comisiei
În construirea diagramei s-au respectat următoarele reguli : •
există un singur eveniment de start şi un singur eveniment de sfârşit
•
evoluţia în timp a sarcinilor este reprezentată de la stânga la dreapta
•
un eveniment de pe drumul critic are data minimă posibilă, data maximă permisă şi marja de timp 0
•
lucrând de la evenimentul de start înspre dreapta, se calculează datele minime posibile pentru evenimentele imediat următoare. Se adaugă la datele minime posibile ale evenimentelor anterioare, timpul necesar pentru sarcinile intermediare, pentru a ajunge la datele minime posibile ale evenimentelor posterioare
•
se stabileşte data minimă posibilă şi data maximă permisă a evenimentului final la suma timpului pe drumul critic
•
lucrând de la evenimentul final înspre stânga se calculează datele maxime permise. . Se scade timpul necesar activităţilor intermediare din datele maxime permise ale evenimentelor posterioare pentru a obţine datele maxime permise pentru evenimentele anterioare.
•
marja de timp este calculată făcând diferenţa dintre data maximă permisă şi data minimă posibilă
31
32
C 2
2 6/ 0 / 6
A
25
4
D
5
55
8/ 0 / 8
32/ 7 / 39
6 B
3
3
3/ 3 / 6
E
6
4
1 0/ 0 / 0
2
F
G
H
10
7
5
4/ 10 / 14
8
2/ 0 / 2
I
2
9
12/ 0 / 12
N
25
10
14/ 0 / 14
39/ 0 / 39
1
15 40/ 0 / 40
J
K
11 5/ 0 / 5
1
L 12
M 13
2
6/ 0 /6
8/ 0 / 8
25
14 32/ 7 /39
Diagrama PERT. Proiect de îmbunătăţire a procesului instructiv- educativ rezultat din implementarea funcţiei calităţii
33
După cum se observă, drumul critic este 1 – 7 – 8 – 9 – 10– 15, deoarece timpul cumulat al acestui drum este cel mai mare, respectiv 40 de zile. Există patru evenimente cu marjă de timp care nu se află pe drumul critic: 3, 5, 6 şi 14. Activitatea B (Planificarea temelor care se vor desfăşura în laboratorul AEL) se poate face în oricare 3 din primele 6 zile de la începutul proiectului dar ea trebuie să se finalizeze în ziua a 6-a, această dependenţă fiind pusă în evidenţă printr-o activitate fictivă : 2-3. Nefinalizarea ei mai târziu de ziua a 6-a ar pune serios în pericol desfăşurarea activităţilor ulterioare. În ce priveşte evenimentul 5, marja este de 7 zile, ceea ce înseamnă că desfăşurarea lecţiilor în laboratorul AEL se poate finaliza în a 32-a zi de la începutul proiectului dar nu mai târziu de a 39-a zi. Activitatea E ( Determinarea stilului de învăţare : auditiv, vizual sau practic la elevii de la cls. a IX-a) se poate realiza în oricare 4 zile de la începutul proiectului dar nu mai târziu de ziua a 14-a, de finalizarea acesteia depinzând începerea uneia dintre cele mai importante activităţi din proiect, activitatea I (aplicarea fişelor de activităţi practice) care are o durată de 5 săptămâni (25 de zile lucrătoare). În cazul evenimentului 14, există o marjă destul de mare de timp între data minimă posibilă şi data maximă permisă (39 – 32 = 7). Asta înseamnă că activitatea M (13 – 14: desfăşurarea activităţilor extracurriculare), în funcţie de planificarea ei în timp, este acceptabilă o întârziere de până la 7 zile, însă nefinalizarea ei mai târziu de ziua a 39-a a proiectului nu este acceptată
34
