CMS+SEO13

6. Managementul conţinutului site-urilor web .................................................... ................................................................................. .............................11 6.1. Paradigmele sistemelor de management a conţinutului ....................................................... ........................................................1 .1 6.2. Componente CMS.................................................................................................................5 6.3. Managementul şi ciclul de viaţă al con ţinutului site-urilor...................................................6 6.4. Categorii de CMS..................................................................................................................9 6.4.1 Drupal............................................................................................................................11 6.4.2.Joomla ................................................. ......................................................................................................... .......................................................................... ..................14 14 Bibliografie.................................................................................................................................17 7.1. Concepte şi paradigme SEO................................................................................................19 7.2. Optimizarea on-page .................................................... ........................................................................................................... ....................................................... 22 7.2.1. Rolul cuvintelor cheie .................................................... .................................................................................................. ..............................................22 22 7.2.3. Indexarea paginilor.......................................................................................................25 7.2.3. Structurarea paginilor pentru optimizare......................................................................26 7.3. Optimizarea off-page.......................................................................................................29 7.4. Campania SEO şi e-marketing ................................................... ....................................................................................... .................................... 31 7.4.1. Monitorizarea şi raportarea statistica ................................................ ........................................................................... ...........................33 33 7.4.2. Promovarea web...............................................................................................................35 Bibliografie.................................................................................................................................36

6. Managementul con ţinutului site-urilor web 6.1. Paradigmele sistemelor de management a conţinutului Managementul conţinutului (CM-Management) este “procesul de aprovizionare sistematic ă şi structurată, de creare, prelucrare, administrare, prezentare, procesare, publicare şi reutilizare a conţinutului” 1. Prin CM se înţelege o succesiune de acţiuni, în care accentul se pune pe procesul în sine, şi nu pe metodă. Noţiunea de CM este prea vastă pentru a putea formula defini ţii precise. Consumatorul de obicei înţelege în felul său conceptul de CM şi nu este interesat de definiţia specificată de produc ător din moment ce soluţia oferită îi rezolv ă problema. Una dintre abordările mai pragmatice şi mai apropiate de sensul general al conceptului este cea determinată  de Louis Rosenfeld, un arhitect al informa ţiei, coautorul căr ţii “Information Architecture”, realizează c ă  CM nu este o defini ţie ci un domeniu preocupat de facilitarea managementului şi accesului la informaţie în medii corporative [Rosenfeld, 2002]. Deseori CM este confundat cu managementul documentelor. Ascensiunea managementului documentelor în domeniul sistemelor informaţionale a continuat cu evoluţia către managementul conţinutului. Un document este o unitate de conţinut, care poate fi identificată şi manipulată  ca o entitate,  privită  ca informa ţie ce se refer ă  la o anumit ă tem ă. Documentele sunt structurate slab, pentru utilizarea de către oameni [Boico,2002]

Managementul documentelor  înseamn ă  crearea, organizarea, utilizarea, manipularea şi dispoziţia documentelor în scopuri organizaţionale. În managementul documentelor electronice, aceste activităţi sunt efectuate utilizând tehnologii şi aplicaţii informatice.

1

R   othfuss G., Ried C. „Content Management with XML”, p 11

1

Managementul conţinutului este caracterizat de o varietate de instrumente şi metode pentru colectarea, procesarea şi furnizarea conţinutului de diferite tipuri. Se poate spune că managementul documentelor este o submulţime a CM. CM mai conţine şi conţinut ce nu poate fi considerat sau recunoscut ca document din cauza utilizării diverselor tehnologii. Bob Boiko consider ă c ă  CM este destinat pentru gestiunea publica ţiilor Web şi posibilitatea reutiliz ării conţinutului.Managementul documentelor pune accentul pe gestiunea fişierelor, pe când CM se concentrează  pe gestiunea componentelor, adic ă  a unit ăţilor de conţinut [Boiko,2002]. Componentele şi metadatele asociate permit managementul fluxului de lucru (workflow) şi crearea conglomeratelor (aggregations), care reprezintă  colec ţii de conţinut existent (documente sau păr ţi din acestea). Şabloanele definesc componentele, scripturile şi conţinutul static (logoul companiei, panele de navigare) care sunt combinate pentru a crea conţinut web. Termenul managementul site-urilor  (Web site management) descrie mul ţimea de activităţi diverse legate de publicarea conţinutului pe WWW, ordinea autorilor, maintenanţa unei structuri consistente, analiza traficului şi optimizarea site-ului. Managementul Web site-ului conţine un subset de activităţi, definite ca şi menţinerea sub control a structurii site-ului, asigurarea unor apariţii commune a paginilor corespondente, f ăr ă a depinde de con ţinutul acestora. Structura siteului descrie modul în care paginile sunt cuprinse în site şi cum sunt legate între ele. Sub-structura unui site este definit ă  ca modul în care este înteleas ă leg ătura dintre pagini şi modul în care interacţionează  cu modulele server-side (servlets, pagini JSP, scripturi CGI,etc). De şi structura unui web site poate fi în general un graf orientat, pentru simplificarea navigării se prefer ă structura arborescentă. în consecinţă  majoritatea rela ţiilor sunt de natur ă  ierarhic ă  (super/subordonate, sau parent/child) respectiv pe nivel (predecesor sau succesor), cu câteva excepţii, home page, care este legată  la majoritatea site-urilor la toate paginile. Prin consistenţa prezentării  (common appearance) se în ţelege o utilizare coerentă  a fonturilor, culorilor, graficelor, tipurilor de logo, elemente de navigare şi layout în toate aceste pagini. In prezent există  o mul ţime de unelte destinate managementului site-urilor, cu SGBD mari cu acces autorizat şi controlul versiunilor, capabile de generare dinamică a con ţinutului personalizat de la început până  la final. Pentru site-uri mici şi mijlocii un manager web site utilizează  editor vizual a determina structura site-ului dar soluţia valabilă  cât timp afi şajul este comprehensibil, devine confuză şi plină cu pagini şi legături.

Content management (CM)  este în esen ţã un process colaborativ, unde apar câţiva actori cu roluri şi responsabilitãţi bine definite: Content author – pentru crearea şi editarea conţinutului. Editor  – pentru modificarea con ţinutului mesajului şi stilului de livrare, incluzãnd translaţia şi localizarea. Publisher – pentru oferirea con ţinutului pentru utilizare. gestioneazã drepturile de acces la fi şiere şi directoare în concordanţã cu Administrator  – gestioneazã  permisiunea atribuitã prin drepturi la nivel de utilizator/ grup de utilizatori şi rolul acestora în gestiunea informaţiilor/cunoştinţelor. Consumer, viewer or guest- orice persoanã care citeşte sau utilizeazã într-o anume manierã conţinutul publicat [Brow,2001]. • •

• •

•

începe cu stabilirea stabilirea unei conexiuni sigure, encriptarea datelor pentru stocare, cu realizarea unei scheme de autentificare şi autorizare etc. Autentificarea  utilizatorilor des

 Securitatea

2

întâlnită  este cea prin logare, folosind un form HTML şi se impune prezenţa cookie-urilor şi validarea datelor. Pentru că acest tip de autentificare s ă fie eficient, trebuie s ă folosim o cale prin care reţinem un utilizatorul deja autentificat. Sesiunile realizate cu ajutorul cookie-urilor se se consider ă c ă  ofer  ă  cele mai eficiente metode de stocare a datelor între cererile HTTP. Astfel, după  ce utilizatorul a fost identificat, acestuia i se repartizeaz ă  o cheie ce este stocat ă  într-un cookie de către browser numită Session. Aceasta asigur ă  continuitatea şi permite autentificarea de la pagină  la pagin ă. Când utilizatorul păr ăseşte aplicaţia, această  cookie este distrus ă  (în  browser şi pe server). Folosind un cookie ID  care are rolul de a re ţine numele utilizatorului în  browser, la reîntoarcerea în portal, pagina de logare va avea deja numele utilizatorului completat ( MD5  MD5, un algoritm de hashing) Soluţia implică şi păstrarea parolei criptate în baza de date, sau se introduce direct criptată dup ă un algoritm din afara MySQL-ului. Managementul site-urilor este o problemă cheie în publicarea site-urilor Web. Spre desosebire de site-urile mici ce pot fi între ţinute manual, Web site-urile mari solictă  o abordare sistematic ă, implicând unelte sofisticate şi abilităti specifice. Intre acestea se situează  site-urile de dimensiune medie (până  la 1000 de pagini). Content management system define şte un process complet de management al site-urilor dinamice. Site-urile mari pot fi divizate pe mai multe servere distribuite în întreaga lume. Dacă  aceste site-uri au entiti ăţi non-statice, cu pagini care se adaugă, se modifică se şterg permanent, sau se adaugă  în mod dinamic noi leg ături pe diverse noduri managementul acestor site-uri devine o problemă. Vom face o trecere în revist ă a componentelor acestora. a. Date şi informa ţ ii ii

Datele sunt definite ca fiind o colecţie de fapte din care se pot desprinde anumite concluzii. Prin urmare datele reprezintă  materiile prime pe baza c ărora se obţin informaţii în urma unor interpretării lor. Informaţiile obţinute prin combinarea mai multor date pot fi valorificate în două moduri şi anume: prin evaluarea profitului generat de deţinerea informaţiei respective, ea fiind considerată  în acest caz ca fiind un bun economic în m ăsura în care există  cerere pentru infromaţia respectivă, şi respectiv se evaluează con ţinutul informaţional capabil de a influenţa comportamentul uman în urma asimilării acesteia de către o persoană, modificând modul de acţionare a acestuia în conformitate cu cunoştinţele nou dobândite. b. Con ţ inutul inutul (Content)  reprezint ă o form ă specific ă a informa ţiei şi anume acele informaţii care  pot fi înlocuite. Mai concret conţinutul poate fi definit ca fiind “pachete de informaţii care sunt  promovate prin intermediul unui mediu (hartie sau format electronic)”. Termenul de con co nţinut este format din următoarele trei componente: conţinut, layout şi structură. Conţinutul presupune informaţiile de bază, adică  text simplu, neformatat. Layout-ul este modul în care se prezentat textul, grafica şi o serie de elemente de design. El creşte valoarea conţinutului şi este creat în CMS cu ajutorul şabloanelor (templates). Structura presupune organzarea informaţiei. Pentru un e-book reprezintă împ ăr ţirea conţinutului pe capitole, subcapitole şi paragrafe. Acest mod de organizare, denumit structur ă  intern ă  poate fi completat cu o structur  ă  extern ă  ce cuprinde legăturile de referinţă  între anumilte texte, paragrafe, cuvinte sau navigarea la un paragraf din alt document. Atuul important al CMS este delimitarea conţinutului de layout şi de structur ă, astfel încât fiecare dintre aceste trei componente să poat ă fi prelucrat ă separat. c. Ş  abloanele (Templates) Un template reprezintã un document tip şablon, ce conţine elemente de  Ş abloanele layout şi de structur ă  specifice paginilor web ale unui site, astfel încât orice persoanã care

3

întreţine pagina să  introduc ă  doar con ţinutul. Un CMS adapteazã conţinutul la layoutul şi structura prestabilită şi genereazã pagina web în formatul prestabilit. d. Procesarea con ţ inutului   (Content process) este un process de evolu ţie din faza de creare şi  până în momentul public ării. Acesta implică: -  prelucrarea datelor astfel pentru a obţine informaţii utile şi generarea de conţinut de către autori sau redactori (1); - adaptarea conţinutului cu layout-ul şi strucura (2); -  prelucrarea sau publicarea conţinutului (aprobat de redactorului şef de pildã-3); - livrarea conţinutului prin transferarea pe serverul web, respective prin publicarea lui (4); - afişarea conţinutului pentru utilizatorul final şi exploatarea acestuia (5).  Procesarea con ţ inutului  (Content process) presupune cã fiecare informa ţie din cadrul paginii  parcurge un ciclu de viaţă format din cinci etape: creare, control, eliberare, publicare, arhivare. Crearea este în sarcina autorilor şi redactorilor ce pun la dispoziţie conţinut de valoare pentru alţi utilizatori, crează  bunuri economice (assets). Controlul con ţinutului presupune verificãri ale modului de expunere şi al conţinutului informaţional. Dacã nu corespunde este retrimis autorului  pentru modificare. Eliberarea trimite conţinutul spre publicare iar apoi conţinutul este publicat în cadrul inter-, intra- sau extranetului şi este pus la dispoziţia utilizatorilor finali. Arhivarea informaţiei înseamnã păstrarea acesteia pentru analize ulterioare, (statistice, economice, juridice). Arhivele sunt disponibile personalului autorizat sau publicate pe Internet (în cazul ziarelor, revistelor). Un CMS permite o automatizare a ciclului de via ţă  al con ţinutului, optimizând  procesarea şi scãzâd durata de rulare şi nivelul de toleranţă a erorilor.  Managementul con ţ inutului ( Content management) reprezintã procesul de creare, prelucrare, întreţinere şi publicare a resurselor informaţionale (text, imagini, documente, fişiere multimedia, etc) şi administrarea acestora cu ajutorul tehnologiilor informa ţionale adecvate. Funcţia de administrare presupune facilitãţi de gestionare a drepturilor utilizatorilor/grupurilor de utilizatori, gestiunea şi administrarea resurselor şi securizarea informaţiilor.  Managementul con ţ inutului web (Web content management) Sistemul de management a conţinutului este în primul rând un

produs informatic, dar necesită şi anumite elemente hard, ca de exemplu un server web, elementele software compatibile cu sistemul de management a conţinutului şi care interacţionează  cu acesta prin intermediul interfeţelor, sau altfel spus infrastructura de IT. Sistemele de management a conţinutului formează platforma pe care se desf  ăşoar ă procesarea con ţinutului şi pe care se derulează ciclul de viată al con ţinutului. Cel mai important aspect al sistemelor CM este posibilitatea de a administra întregul sistem. Datorită  acestui fapt se pot delega combina ţii standardizate de drepturi utilizatorilor individuali sau grupurilor de utilizatori. Un exemplu în acest sens ar fi delegarea drepturilor asupra creării conţinutului unei game de produse afişate în cadrul unei pagini web în mod exclusiv unui anume angajat. Toate celelate rubrici nu pot fi modificate de acesta. Deşi crează c on ţinutul, angajatul respectiv nu poate accesa sau modifica conţinutul editat de acesta şi  publicat pe web f ăr ă  permisiunea celui care administreaz ă  sistemul, adic ă  a content managerului sau a managerului de portal. (flux de lucru) este termenul utilizat pentru a descrie procesul pe care îl parcurge un document. Angajatul nu are dreptul publicare a conţinutului, el trebuie să  trimit ă  documentele respective managerului de conţinut care deţine acele drepturi. Acesta verifică  informa ţile din  punct de vedere tehnic. Există  cazuri în care managerul de con ţinut nu deţine drepturi de Workflow

4

 publicare pentru anumite documente, caz în care trimite mai departe documentele managerului de  portal. Un exemplu sunt documentele care deţin informaţii strict confidenţiale despre firmă. Este  posibilă  definirea unui flux de date independent în cazul în care procedeul prin care se face  procesarea conţinutului este optimizat, astfel încât actualizările să fie zilnice. Un flux de lucru are la bază  trei componente: descrierile de input (1), algoritmii şi regulile de transformare (2) şi descrierile de output(3). Grupuri de utilizatori

În cadrul sistemelor CMS există  anumite grupe de utilizatori standardizate: redactori, managerul de conţinut (content manager), managerul de portal (portal manager) şi administrator. Redactorul are drepturi drepturi restrânse, de creare şi actualizare a documentelor din cadrul segmentului pentru care aceştia sunt responsabili şi de transmitere a documentelor către managerul de conţinut pentru a fi publicate. Managerul de conţinut eliberează  documentele  primite de la redactori şi garantează o calitate a informa ţilor de pe pagina web prin verificarea fiecărui documet în parte şi trimitere documentele spre publicare managerului de portal. Managerul de portal publică  documentel eliberate de managerii de con ţinut şi arhivează documentele a căror durată  de via ţă  a expirat. Sarcinile administratorului unui CMS sunt legate de partea tehnică  a sistemului: crearea grupurilor de utilizatori, a conturilor pentru utilizatori  precum şi definirea fluxurilor de lucru. Administratorii au cele mai multe drepturi în cadrul CMS.  Statutul documentelor

Pe durata fluxului de lucru documentele pot trece prin mai multe stări: în lucru, eliberat, publicat, arhivat. Un CMS evită  în mod automat deschiderea unui document etichetat “în lucru” de c ătre doi redactori simulan, acest document este blocat astfel ca să împiedice accesul altor redactori. Un document elierat a fost verificat anterior şi atenţionează  managerul de portal c ă  îndepline şte toate standardele de calitate şi este gata pentru publicare. Documentul publicat este accesibil prin intermediul internetului. Statutul arhivat este primit la sfâr  şitul ciclului de viaţă, deoarece a expirat durata de publicare prevăzută pentru documentul respectiv. Documentul va fi depus într-o arhivă.  Planul de lucru (workflow)  este “un plan electronic pentru birou creat pentru a genera o mai  bună  privire de ansamblu asupra procedurii de procesare a con ţinutului”. Elementele de optimizare a proceselor îşi au întotdeauna originile în analiza în detaliu a fluxului de lucru.

6.2. Componente CMS Componentele unui sistem de gestiune a conţinutului presupun o structur ă  minimal ă: asset management, componenta de workflow, gestiunea utilizatorilor şi a drepturilor, interfe ţ e  şi APIs. Assetmanagement  este denumirea pentru nucleu (kernerul) CMS a c ărui funcţii sunt: delimitarea conţinutului de structur ă şi de layout, dar şi afişarea conţinutului documentului când acesta este solicitat, formatarea conţinutului şi introducerea acestuia în cadrul şabloanelor (templates). Căutarea automată  a “linkurilor moarte” din cadrul paginii web şi versionarea după fiecare modificare a documentelor, are ca rol trasarea în timp a actualizărilor f ăcute dar şi efecutarea automată a backup-urilor. Sistemul de management a bunurilor (assetmanager)  este compus din: depozit, interfaţa asociată, conectori spre ale sisteme, modul de workflow şi modul de adminsitrare. •

•

5

Depozitul conţine baze de date şi fişiere care stochează con ţinut, deţine fişiere de configurare şi de administrare precum şi baze de date ce specifică  modul de func ţionare şi procedura de  publicare. Interfaţa cu depozitul permite sistemului de colectare, publicare, workflow şi de administrare să  acceseze şi s ă  utilizeze depozitul. Interfa ţa pune la dispoziţie funcţii de input, de accesare şi de output de componente şi de fişiere, sau date care sunt stocate în depozit. Conectori spre alte sisteme asigur ă  trimiterea şi primirea de informaţii din deposit, modulul workflow introduce fiecare componentă  sau publica ţie într-un ciclu de viaţă  definit iar modul de administrare permite configurarea CMS. Modelul de conţinut Proiectanţii de CMS creează  modele de con ţinut similare cu bazele de date, respectiv DTD-uri pentru XML, determinând structura fiecărei componente în parte şi modul de legare a componentelor din cadrul CMS. în cadrul modelului de conţinut se specifică:numele fiecărei clase de componente, elemetele permise pentru fiecare componentă, tipul elementului şi valorile valide ale fiecărui element respective structurile de acces în care  participă fiecare clas ă sau instan ţă de component ă. Modelul de conţinut este reprezentat în detaliu de un framework, fiecare componentă  utilizat ă  în cadrul modelului de con ţinut trebuie să  fie definită şi în cadrul domeniul de conţinut. Stocarea conţinutului este diferită la CMS: majoritatea stochează con ţinutul în baze de date, unele sisteme stochează în baza de date metadate în timp ce componentele sunt salvate în fişiere folosind fie baze de date relaţionale, fie baze de date orientate obiect (XML), în cadrul cărora informaţile sunt salvate în format XML. Sistemul de colectare (collection system) face legătura între aplicaţile care crează ini ţial conţinutul şi sistemul de management utilizat pentru stocarea şi distribuirea conţinutului. Procesarea conţinutului este  procedeul prin care se converteşte fromatul şi structura conţinutului în forma standard din cadrul CMS şi se agregrează con ţinutul. Componenta de workflow este creată  pentru optimizarea fluxului de documente şi pentru optimizarea acestuia. Gestiunea utilizatorilor şi a drepturilor este o componentă  administrativ ă  prin intermediul c ăreia se stabilesc rolurile pe care utilizatorii (angajaţii) le au o în cadrul fluxului de lucru.  Interfe ţ e necesare în CMS permit import şi export de date, nu doar formate statice, ca text sau grafică  (imagini) ci şi formate dinamice cum ar fi de exemplu fişiere de tip video sau audio, interfaţa cu bazele de date asigurând compatibilitatea cu bazele de date ca MS-SQL Server sau Oracle pentru a permite export de documente, exportul/importul de documente în formate cât mai diversificate ca HTML, XML, WAP sau SMS cu posibilitatea de a modifica con ţinutul acestora.  API (Application Programming Interface)  face leg ătura dintre sistemul de management a conţinutului şi aplicaţiile nestandard şi asigur ă  func ţionalitate în arhitectura eterogenă şi de  posibilitatea de implementare a sistemelor legacy în cadrul întreprinderii. Web Content Management Systems (WCMS) reuneşte caracteristicile WEB  (internet, intranet, extranet), cele de conţinut  (texte imagini, sunete, video) şi cele de management specifice (creare, gestionare, publicare, arhivare) [Gilbane, 2001]. •

•

•

6.3. Managementul şi ciclul de viaţă al conţinutului site-urilor Managementul site-urilor este o problemă  cheie în publicarea site-urilor Web. Dac ă  site-urile mici ce puteau fi întreţinute manual, Web site-urile mari solictă o abordare sistematic ă, implicând unelte sofisticate şi abilităti specifice. CMS defineşte un process complet de management al siteurilor dinamice. Site-urile mari pot fi divizate pe mai multe servere distribuite în întreaga lume. Dacă  aceste site-uri au entiti ăţi non-statice, cu pagini care se adaugă, se modifică se şterg

6

 permanent, sau se adaugă  în mod dinamic noi leg ături pe diverse noduri managementul acestor site-uri devine o problemă. Termenul managementul site-urilor  (Web site management) descrie mul ţimea de activităţi diverse legate de publicarea conţinutului pe WWW, ordinea autorilor, maintenanţa unei structuri consistente, analiza traficului şi optimizarea site-ului. Managementul Web site-ului conţine un subset de activităţi, definite ca şi menţinerea sub control a structurii site-ului, asigurarea unor apariţii commune a paginilor correspondente, f ăr ă  a depinde de con ţinutul acestora [Burlaca, 2004].

Sub-structura  unui site este definit ă  ca modul în care este înteleas ă leg ătura dintre pagini şi modul în care interacţionează  cu modulele server-side (servlets, pagini JSP, scripturi CGI,etc). Structura site-ului descrie modul în care paginile sunt cuprinse în site şi cum sunt legate între ele. Deşi structura unui web site poate fi în general un graf orientat, pentru simplificarea navigării se prefer ă  structura arborescent ă. în consecinţă  majoritatea rela ţiilor sunt de natur ă  ierarhic ă (super-sub ordonate, sau parent/child) respectiv pe nivel (predecesor sau succesor), cu câteva excepţii, home page, care este legată  la majoritatea site-urilor la toate paginile. Prin consisten ţa  prezentării(common appearance) se înţelege o utilizare coerentă a fonturilor, culorilor, graficelor, tipurilor de logo, elemente de navigare şi layout în toate aceste pagini. în prezent există o mulţime de unelte destinate managementului site-urilor, cu SGBD mari cu acces autorizat şi controlul versiunilor, capabile de generare dinamică a con ţinutului personalizat de la început până la final. Scopul CM constă  în furnizarea informa ţiei necesare utilizatorului în contextul unei acţiuni: consultarea catalogului de produse pentru luarea unei decizii, căutarea de informaţie despre furnizori unui material pentru alcătuirea unei liste de potenţiali concurenţi. Rolul CM constă în optimizarea comunicării dintre persoana care crează  informa ţia şi persoana-consumator de informaţie. Comunicarea aceasta catalizează  procesul de lucru şi de afacere iar rezultatul final al comunicării eficiente este luarea unei decizii. Când consumatorul obţine informaţia de care are nevoie, el cumpăr ă  (sau nu) un produs. Cu cât comunicarea este mai optimizat ă, cu atât procesul de luare a deciziilor devine mai rapid şi eficient, ca în final organizaţia respectivă s ă  devin ă  mai flexibilă şi productivă. Tehnologiile de management al conţinutului trebuie să  faciliteze: colaborarea şi integrarea cu alte aplicaţii şi procese de lucru. Colaborare ofer ă con ţinutul disponibil într-o formă  convenabil ă  pentru etapele de creare, verificare şi utilizare. Totodată  controlul accesului este suficient de flexibil pentru a asigura lucrul unui grup de utilizatori, fiecare cu roluri şi drepturi multiple în CM. Integrarea este similar ă  colabor  ării, dar din punct de vedere al calculatorului deoarece variază gradul de integrare şi drepturile de acces ale aplicaţiilor exterioare. Ciclul de viaţă  al con ţinutului poate fi divizat în etape. În literatura de specialitate întîlnim divizări cu număr variat de etape, care descriu acelaşi proces. Bob Boiko (2002) accentuează trei „păr ţi majore” a unui CMS: 1. colectare, 2. management  (fluxuri de lucru, aprobare, controlul versiunilor, repozitoriu), şi 3.publicare. Gerry McGovern (2001), de asemenea, vede trei  procese, dar le numeşte: creare, editare şi publicare. JoAnn Hackos (2003) descrie patru componente: conţinut, repozitoriu, asamblare/stabilirea legăturilor şi publicare. Un alt raport menţionează  cinci etape, şi adaugă  o etap ă nou ă: cea de negociere (transaction) care r ăspunde de 7

feedeback-ul cu vizitatorii site-ului [Dmoz, 2006]. Aceste abordări tratează instrumentele de baz ă ale CM: controlul accesului, sistemul de control al versiunilor, editare, fluxul de lucru, preg ătirea tehnologică a procesului de lucru (staging), personalizare şi localizare. Ciclul de viaţă  al con ţinutului cuprinde următoarele etape: Creare, management, integare, negociere şi distribuţie. Crearea c on ţinutului de către utilizatori, are loc prin transformarea conţinutului în alte formate, crearea datelor de suport (metadate). Managementul  presupune gestiunea conţinutului de către utilizatori în cadrul unui repozitoriu, controlul de versiuni, controlul accesului la conţinut (drepturi de citire/scriere). Prin Integrare se ofer  ă  posibilitatea acces ării conţinutului de utilizatori în mai multe formate şi din mai multe repozitorii dar şi îmbinarea conţinutului cu alte aplicaţii şi procese de lucru. Dacă în cadrul unei organizaţii documentele sunt gestionate de un sistem, elementele multimedia de altul, atunci capacitatea de integrare a CM ofer ă  o intefa ţă  general ă, comună  de acces la mai multe repozitorii pentru utilizatori şi aplicaţii dar şi capacitatea de integrare poate reuni şi procese de lucru. Negocierea  ofer  ă  posibilitatea de a ob ţine un profit sau de valorificare a conţinutului iar pentru un editor comercial aceasta ar însemna utilizarea unor componente tehnologice pentru vânzarea conţinutului pe Web. De exemplu: crearea campaniilor e-mail: portal de suport al consumatorilor ce în mod automat înştiinţează  un grup de clien ţi despre apariţia unor produse noi ţinând cont de  preferinţele acestora. Distribuţia  presupune publicarea con ţinutului în mai multe forme pentru uz intern (în cadrul CMS) şi extern (WAP, HTML, XML, PDF, etc). Maturizarea tehnologică  a CM a condus la evolu ţia noţiunii de obiect de conţinut. Schimbarea aduce modificarea nivelului de complexitate, granularitate şi diversitate la care a ajuns obiectul de conţinut. Într-un sistem de management al documentelor, prin obiect de conţinut se subînţelege însăşi documentul şi metadatele asociate acestuia. Apariţia CMS pentru Web (WCMS) a scăzut granularitatea obiectelor gestionate; dacă  în managementul documentelor un articol era un document, atunci în CMS acest articol este compus din mai multe unităţi: autorul, titlul articolului, capitole separate. Necesităţile reale sunt mai complexe deoarece obiectele de conţinut pot fi obiecte compuse din alte obiecte sau reprezenta o agregare (interpelare) de mai multe obiecte. Un document complex al unei organizaţii poate fi generat din mai multe obiecte de conţinut extrase din locaţii diferite iar tehlogiile CM trebuie să  ofere posibilitatea de lucru cu astfel de obiecte. Volumul de informaţie care devine mai apoi conţinut este impunător şi greu de gestionat în totalitate, doar o parte din conţinutul gestionat este reprezentat sub formă  de obiecte compuse şi flexibile. Organizaţia de talie medie se confruntă  cu tipuri de con ţinut complex şi neomogen, gestionat de mai multe sisteme în care metadatele se descriu în mod diferit iar necesitatea de integrare a conţinutului şi proceselor de lucru a crescut odată  cu transferul acestor procese pe Web. Un criteriu al soluţiei de management al conţinutului este flexibilitatea, granularitatea  cu care obiectele de conţinut de diferite tipuri sunt gestionate pe parcursul etapelor de management al conţinutului. Succesul unui CMS este determinat de compatibilitatea integr ării conţinutului din cadrul sistemului cu alte aplicaţii şi procese de lucru. În tendinţa de r ăspândire şi adaptare al 8

aplicaţiilor în spaţiul Web şi alte zone, un factor important este integrarea. Pentru a putea alimenta aceste aplicaţii cu conţinut, tehnologiile de management al conţinutului trebuie să suporte o infrastructur ăd  istribuit ă [Gilbane,2001] Extinderea şi Specializare funcţionalităţii sistemului în domeniul CMS sunt două  tendin ţe de dezvoltare în ciclul de viaţă  al unei solu ţii soft. Procesul de specializare CMS îl urmărim în sistemele complexe ce se bazează pe servicii de integrare. Exemple: managementul fluxului de documente, managementul de portaluri, sisteme de management al relaţiilor cu clienţii. Extinderea se manifestă  prin diversificarea metodelor de furnizare a con ţinutului: incorporarea funcţionalităţilor de creare, publicare şi sindicare ca parte componentă a unei platforme mai mari .(Figura 6.1)

6.4. Categorii de CMS Majoritatea celor implicaţi în managementul site-urilor se confruntă  cu probleme de control al  procesului de publicare al conţinutului. Ca rezultat, un număr impunător de organizaţii sau chiar indivizi au elaborat soluţii CMS proprii. O parte din ei au decis să lanseze pe pia ţă produsele sale  prin vânzări directe sau (prestatori de servicii soft: Application Service Providers) . Multe produse pretind a fi soluţii CMS complete: jurnale personale (personal weblogs), wiki2 -uri,  portaluri de noutăţi. Produsele open source şi mediile de dezvoltare3  CMS sunt preferabile din  punct de vedere strategic, dacă  se preconizeaz ă  o dezvoltare continu ă  a site-ului web. Implementarea sistemelor mari costă  mai mult decât pre ţul de achiziţionare ale lor. Din punct de vedere al raportului preţ/funcţionalitate, pot fi evidenţiate 3 tipuri de CMS: 1) sisteme de tip cutie (Box systems); 2) platforme (medii) de dezvoltare; 3) sisteme atotcuprinz ătoare (all-in-one solutions) [Gilbane,2001].

Box Systems (Sisteme Cutie) Apar în agenţiile de publicitat, sunt o platformă  care ofer  ă utilizatorului mediu posibilitatea de creare şi management al site-ului web. Site-ul este elaborat în exclusivitate de către consumator. Produsul este conceput ca o soluţie ieftină.Avantajul principal al acestor sisteme: timp şi preţ redus de implementare a site-ului. Aceste produse sunt limitate din punct de vedere al designului, funcţionalităţii şi capacităţii de integrare. Sistemele cutie pot fi numite şi instrumente de  publicare, rezolvă problema de prezentare a paginilor web în Internet. Medii de dezvoltare (Development platforms) au apărut în companiile din sectorul IT, permit crearea unei platforme ce permite dezvoltatorilor de soft să  elaboreze un site web care mai apoi să  fie gestionat de c ătre editori, ofer ă dou ă  instrumente, unul pentru elaborarea site-ului sau a unei aplicaţii internet şi altul destinat clienţilor pentru managementul conţinutului. Managerii de conţinut actualizează  site-ul ca şi în cazul sistemelor cutie (chiar mai simplu). Aceste soluţii nu au limitele sistemelor cutie, dezavantajul fiind costul ini ţial ridicat, deoarece este nevoie de programatori pentru a crea o soluţie specifică  în conformitate cu cerin ţele clientului. Ele sunt o alegere strategică pentru companiile care doresc mai mult decât o simpl ă  publicare a informaţiei în internet. 2

w   iki este un site web care permite redactarea s ă de c ătre vizitatori şi este destinat ăe  dit ării colective e  ngl. framework products

3

9

Sisteme all –in-one apar ţin  producători ai sistemelor de gestiune a documentelor, sunt un sistem  pentru managementul tuturor tipurilor de conţinut şi procese de lucru în cadrul unei întreprinderi, asigur ă  pe lâng ă  managementul complet al con ţinutului, mai multe sarcini importante din activitatea întreprinderii.Ele sunt o alegere bună pentru reconstrucţia în întregime a infrastructurii IT dintr-o întreprindere deşi complică prea mult procesul de dezvoltare a site-ului şi au costuri de achiziţie, f ăr ă cheltuielile de consultan ţă. Soluţiile de comer ţ electronic sunt grupate în 4 mari categorii [Humeau & Jung,2013] nivelul 4: corespunde proiectelor mici (cu cifra de afaceri realizată  on-line cuprinsa intre 0 şi 1 milion de euro ) nivelul 3: proiecte de dimensiuni medii ( cu cifra de afaceri realizată  on-line cuprinsa între 1 şi 10 milioane de euro ) nivelul 2: proiecte mari, cu branduri cunoscute ( cifra de afaceri realizat ă  on-line intre 10 şi 100 milioane de euro ) nivelul 1 corespunde "monştrilor" care pot genera o cifra de afaceri on-line de peste 100 de milioane de euro, până la mai multe miliarde de euro. •

•

•

•

Studiile au ar ătat că  Java şi PHP sunt două  tehnologii diferite.Solu ţiile Java se concentrează pe site-urile mai mari, care pot fi u şor de înţeles, prin intermediul a trei puncte-cheie: viteza de back office, în special în cazul mai multor conexiuni concurente; costurile de licenţă şi de serviciu mult mai mari (faţă de PHP care este mult mai accesibil); gestionarea unui număr mare de referinţe (SKU). PHP vs Java este politica de open source. Platformele Java au codul sursă închis (closed source), în timp ce platfomele PHP sunt open source. În PHP codul poate fi consultat, modificat, se poate contribui prin crearea de plugin-uri şi extensii, se pot face propuneri de evoluţie în viitor. Din mediul Java se remarcă urm ătoarele soluţii de comer ţ electronic: Intershop, Hibris, Damandware, etc, iar din PHP fac parte : Magento, Oxid esales, Rbd change , Drupal commerce, Prestashop, etc. • • •

Studiul realizat de nbs-system.com evidenţiază  caracteristicile şi apartenenţa soluţiilor de ecommerce la una dintre categoriile sus-menţionate 4 : PrestaShop  este un produs care ajunge la multe site-uri de pornire, în principal în Fran a. Din punct de vedere tehnic este simplu şi ideal  pentru dezvoltatorii web începători şi este destinat proiectelor mici de afaceri on-line, care fac  parte din nivelul 4. Drupal Commerce  este o solu ţie potrivită  pentru proiectele de m ărime similar ă  cu cele care sunt dezvoltate prin Prestashop, cu limita inferioar  ă  mai sc ăzută  în finalul nivelului 4, necesitând dezvoltatori avansaţi care cunosc deja Drupal. RBS change este plasat între mijlocul nivelului 3 şi începutul nivelului 2. Magento  ofer  ă  cea mai larg ă gam ă: de la Go SaaS de la nivelul 4 la începutul nivelului 2 cu versiunile EE (Enterprise Edition). X.commerce cuprinde aproape întregul spectru, susţinut de eBay.

4

Philippe Humeau & Matthieu Jung, The white book of ecommerce solution, www.nbs-

 system.com , last retrieved 12.01.2013

10

Demandware  este un caz atipic, un SaaS (Software as a Service), pozi ţionat pentru proiectele nivel 1 pentru că  modelul de plat ă  al acesteia permite o component ă  variabil ă  bazat ă  pe cifra de afaceri a site-ului şi se întinde de la mijlocul nivelului 3 până la mijlocul nivelului 2. Intershop este o soluţie Java special concepută  pentru site-urile cu conturi mari, din cauza aspectelor sale tehnice, dar, deoarece Java este mai puţîn accesibil decât PHP, Intershop curpinde mijlocul nivelului 2 până  la nivelul 1. Hybris  esteo solu ţie bazată  pe Java şi Oracle iar datorită costurilor de licenţă şi naturii tehnice a produsului, este încadrat în rangul 2. CMS-urile open source se concentrează  pe comunitatea de utilizatori care au necesit ăţi bine definite faţă  de managementul con ţinutului. Exemple de CMS open source: Zope – server de aplicaţii pentru elaborarea CMS; Joomla – un CMS popular; WordPress – platform ă de publicare  personală (Blog). Pentru a obţine un CMS viabil în care sunt integrate componente ce acoper ă ciclurile de via ţă ale managementului conţinutului, este necesar ă  o arhitectur  ă  potrivit ă, care are la bază  un model conceptual[IaiInst., 2007]. Procesul de adaptare la conţinutul site-ului este asigurat prin următoarele procedee: Agregare – afi şarea unui element ce reprezintă o colec ţie de elemente mai mici; Recapitulare – reprezentarea unui volum mare de informa ţie prin unul mai mic (fragmente de text, mostre audio); Filtrare  – afişarea informaţiei relevante; Eliziune  – afi şarea unor exemple dintr-o mulţime mare de elemente pentru a-i da  posibilitate utilizatorului să în ţeleagă ce tip de informa ţie este în această mul ţime; Condiţionalizare  –utilizarea textului condiţionat, care necesită  divizarea unui text în unit ăţi mai mici, afişate în dependenţă de anumi ţi factori (nivelul utilizatorului, stările obiectului de conţinut, context, etc.); Extindere – la deschiderea paginii web, informa ţia ce nu este relevantă utilizatorului este vizibil ă  par ţial. Pe parcursul examinării paginii, utilizatorul are posibilitatea să  vizualizeze complet informaţia opţională şi să  ascund ă por  ţiunile ce nu-l interesează. Avantajul metodei de extindere/constrîngere a conţinutului din paginile web dă  posibilitate utilizatorului să se adapteze, iar sistemului s ă adapteze con ţinutul paginii[Burlaca, 2005].

6.4.1 Drupal Drupal este o platformă  open source a managementului con ţinutului ce poate susţine o varietate de website-uri de la bloguri personale, broşuri colective, şi site-uri web conduse de comunităţi largi. Drupal este un WCMS (sistem de management al conţinutului bazat pe web). Textele şi marcatoarele către alte tipuri de conţinutul sunt stocate într-o baza de date, alcatuite în mod dinamic şi prezentate unui utilizator ca raspuns al unei cereri trimise prin intermediul unui  browser web. Drupal poate fi folosit şi la bloguri, distribuirea de podcasturi (emisiuni audio), comunitati online, site-uri de ştiri şi presa online. Caracteristicile esentiale ale aplicatiei de administrare a conţinutului Drupal: URL-uri  prietenoase, modularizat, sistem de permisiune bazat pe rol, autentificarea utilizatorului, sondaje, 11

templating, comentarii, controlul versiunii, sindicalizare de conținut, agregator de știri,  permalinks, multi-language, analiza traficului, localizare și statistici, exploatare și de raportare, administrare bazată  pe web, forumuri de discu ții, caching. Dintre facilităţîle oferite vom trata în continuare [Drupal]: Sursa deschisă - este disponibil ă  gratuit în condi ţiile Licentei Publice generale GNU 2 (GPL). Spre deosebire de crearea blogurilor proprietare sau sistemele de management al conţinutului, setarea pentru trasătura Drupal este complet disponibilă pentru extindere sau  personalizare în funcţie de necesităţi. Cartea de colaborare –permite setarea unei solu ţii colaborative (o carte) şi autorizarea altor persoane să contribuie la con ţinutul. URL- uri prietenoase  deorece utilizeaz ă  modul Apache de rescriere pentru a permite URL-uri ce pot fi personalizate şi atât utilizatori, cât şi pentru motoare de căutare. Module  – comunitatea Drupal de ţine multe module care furnizează  func ţionalitate ce extinde baza Drupal Personalizare – mediul robust de personalizare la baza Drupal ofer  ă individualizare atât conţinutului cât şi prezentării, pe baza unor preferinţe definite de utilizator. Sistemul de permisie bazat pe rol – Administratorii Drupal nu au permisiunii setate  pentru fiecare utilizator şi ofer ăp  ermisiuni rolurilor şi apoi grupurilor, precum şi utilizatorii care fac parte dintr-un grup de rol. Căutare - tot con ţinutul Drupal este indexat şi poate fi căutat în orice moment dacă se utilizează modulul incorporat de c ăutare. Autentificarea utilizatorului  –local utilizând o surs ă  extern ă  de autentificare sau OpenID/ identificare deshisă  sau alt site Drupal. Pentru utilizarea în intranet, Drupal se  poate integra cu un server LDAP. Polls - modul care permite administratorilor şi/ sau utilizatorilor s ă creeze poll-uri şi să le afişeze pe diverse pagini. Templating  – sistemul Drupal separ  ă con ţinutul de prezentare şi permite controlarea aspectului şi perceperea site-ului Drupal. Modelele sunt create din mijloace de codare standard HTML şi PHP şi nu trebuie învăţat un limbaj proprietar de modelare. Comentarii postate- ofer ă un model de comentarii puternic pentru a permite discu ţiile pe marginea unui subiect. Comentariile sunt ierarhice ca într-un grup de ştiri sau forum. Controlul versiunii  –Drupal observ ă  detaliile con ţinutului actualizarilor (cine le-a modificat, ce s-a modificat, data şi timpul modificărilor) la conţinutul. Tr ăsăturile de control ale versiunii ofer ă o op ţiune de a tine un jurnal de comentarii şi permite reducerea conţinutul pentru a obţine o variantă anterioar  ă. Creare bloguri  prin suport API ce permite site-ului realizat cu Drupal să fie actualizat cu ajutorul unor instrumente diferite. Acesta include unelte care nu se bazează pe browsere web şi care ofer ă un mediu de editare mai bogat. Organizarea conţinutului - Drupal export ă con ţinutul site-ului în format RDF/RSS şi  permite oricărui agregator de ştiri să navigheze pe site-urile Drupal. Agregatorul de ştiri (RSS Feed)- Drupal are un agregator de nout ăţi puternic, încorporat  pentru citirea şi postarea ştirilor de pe alte site-uri. Agregatorul de ştiri stochează articolele în baza de date MySQL şi timpul de stocare este configurat de utilizator. •

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

12

Toate con ţinutulurile create în Drupal au legătura permanentă sau (perma link) asociate astfel încât oamenii se pot conecta liber far ă s ă  le fie team ă de legături dezafectate. Platformă Serverul Apache sau IIS, cu suport Unix / Linux / BSD / Solaris / Windows / Mac OS X - Drupal a fost proiectat de la început pentru a fi o platform ă multipl ă. Se poate utiliza fie cu Apache, fie cu Microsoft IIS, poate func ţiona şi pe platformele Linux, BSD, Solaris, Windows şi Mac OS X. Independenţa bazei de date  - În timp ce mul ţi utilizatori folosesc Drupal cu MySQL, MySQL nu este solutia pentru oricine. Drupal este construit în varful unui strat abstract al  bazei de date care permite utilizarea Drupal cu MySQL şi PostgreSQL. Alte baze de date SQL pot fi sprijinite prin scrierea unei baze de date suport şi crearea unei scheme corespunzatoare SQL. Multi-limbaj  - Drupal este proiectat pentru a îndeplini cerin ţele unei audienţe internaţionale şi ofer ă  un cadru complet pentru a crea site-uri mul ţi-limbaj, bloguri, sisteme de management a conţinutului sau aplicaţii ale comunităţii. Toate textele pot fi traduse utilizând o interfaţă a utilizatorului grafic, prin importarea traducerilor existente sau prin integrarea cu alte instrumente de traducere precum GNU gettext. Analiza, monitorizarea şi statistica  - poate printa rapoarte pe baza browserului cu informaţii despre referinţe, popularitatea conţinutului şi navigarea vizitatorii pe site. Înscrierea în jurnal şi raportarea  – Toate activităţile importante şi evenimentele din sistem sunt colectate intr-un jurnal de evenimente pentru a fi revizuite de către un administrator ulterior. Administrarea pe baza web  realizat ă  în întregime prin utilizarea unui browser web, f ăcând astfel accesibilă  accesarea acestuia din orice zona a lumii şi nu necesită  software suplimentar instalat. Forurile de discuţii  prin tr  ăsăturile forurile de discuţie sunt construite în Drupal pentru a crea site-uri dinamice ale comunităţii. Stocarea  – Mecanismul de stocare elimin ă  cererile bazei de date care sporesc  performanţa şi reduc încărcătura serverului. Stocarea poate fi ajustata în timp real, în timp ce site-ul se încarcă, poate fi şi testata cu succes chiar în situaţii de trafic intens. Puncte forte Achiziţionarea rapidă a primelor referin ţe Arhitectura este robusta, flexibila şi scalabila. o comunitate Drupal foarte mare şi un model deschis. CMS Integrat, incluzând caracteristici native pentru blogging. Punctele slabe Mai putine caracteristici native decat concurenţii săi (până în prezent). Curba dezvoltarii învătării este una destul de abrupta pentru ini ţiaţi Drupal Solutia Drupal Commerce este tânăr ă. Prin construirea unor standarde relevante şi tehnologii open source, Drupal intensifică  poten ţialul Internetului cu un interes central şi concentrare pe comunitati şi colaborare, iar flexibilitatea  permite produc ţia în cooperare a sistemelor de informaţii online şi a comunităţii. Ca şi un cadru solid a managementului conţinutului, cadrele permit deţinătorilor de site-uri să  faca personaliz ări unice pentru site-ul lor prin furnizarea unui mod standard de interacţionare cu componentele de  bază. •

 Leg ături permanente –

•

•

•

•

•

•

•

•

• • • •

• • •

13

Drupal – o platformă  cu surs ă  deschis ă şi un sistem de management al conţinutului pentru construirea unor site-uri web dinamice oferind o gama largă de servicii care includ administrarea utilizatorului, publicarea fluxului de munca, capacităţi de discuţie, agregări noi, funcţionalitatea  pentru metadata utilizand vocabulare controlate şi publicarea XML în scopul impărtăşirii conţinutului. Drupal este în general compus dintr-un amestec de module de bază şi contribuite. Drupal este construit în jurul colectării modulelor. Sistemul de module Drupal se bazeaza pe conceptul de "hooks"/ prindere. O prindere/ un cârlig este o funcţie PHP care este numită foo_bar, unde "foo" este numele modulului (al carui fişier este prin urmare modul foo.) şi bar este numele pentru cârlig/ prindere. Fiecare cârlig are un set definit de parametri şi un tip de rezultate specific. Pentru a extinde Drupal, un modul necesită  doar implementarea unui cârlig. Când Drupal doreşte să  permit ă  interven ţia din partea modulelor, el determină  ce module implementeaza un cârlig şi convoacă  acel cârlig în toate modulele permise de implementare. Exista două asemenea elemente în mediul Drupal. Modulele de bază  se refer  ă  la modulele care sunt incluse iar cu baza Drupal exist ă  o cale de migrare de date pentru a actualiza noile versiuni. Modulele Contrib (de contribuire) se refer ă la acele module de contribuire pentru comunitatea Drupal care extind şi imbunătăţesc site-ul Drupal. Modulele nu fac parte din publicarea oficială. Conţinutul Drupal este creat în „noduri” individuale şi aproape întreg conţinutul în Drupal este stocat ca un nod.Conţinutul este uploadat către site (imagini, fi şiere) care este stocat în directorul de fişiere şi îl indică un indicator din baza de date. Blocurile sunt cutii (box) cu conţinutul care pot fi redate în anumite regiuni de pe  paginile web. Ele pot fi plasate în anumite zone de conţinutul şi Ele sunt generate automat de module deşi administratorii pot crea manual blocuri. Utilizatorii sunt conturile înregistrate pe site-ul clientului iar rolurile permit securitatea şi administrarea Drupal. Un rol defineşte un grup de utilizatori care au anumite privilegii specificate în Controlul Accesului.Implicit, apar 2 roluri de utilizatori: Utilizator anonim: rol utilizat pentru utilizatori care nu au un cont de utilizator sau care nu s-au autentificat. Utilizator autentificat: este acordat automat tuturor utilizatorilor care se înscriu. Modulele sunt conectări pentru Drupal care extind funcţionalitatea de baza a acestuia. Utilizatorul  poate alege care modul vrea să-l folosească. O dată ce se stabileste un modul trebuie facute disponibile noi permisiuni. Meniurile sunt colectii de legături (item de meniu) utiliza ţi pentru a naviga pe un site web. Listele mai jos afiseaza meniurile curente disponibile impreună  cu itemii lor de meniu. Se selecteaz ă o operatiune din lista pentru a controla fiecare meniu sau element de meniu. Modulul taxonomie  permite s ă  se clasifice con ţinutul în categorii şi subcategorii; acesta va  permite multiple liste de categorii pentru clasificare (vocabulare controlate) şi va ofer ă  posibilitatea de a crea tezaure care indica relaţia dintre termeni, taxonomii, vocabulare controlate, unde relatiile sunt indicate ierarhic şi vocabulare libere unde termenii sau expresiile sunt definite în timpul creării conţinutului. 6.4.2.Joomla

14

Joomla - este unul din cel mai popular CMS pentru realizarea diferitelor aplicaţii, datorită uşurinţei de utilizare şi extensibilitate. El este disponibil gratuit, însă  exist ă şi unele aplicaţii sau componente compatibile în Joomla care trebuie plătite.Cu ajutorul Joomla se pot dezvolta: Website-uri sau portaluri web, aplicaţii care rulează  în intranet sau extranet; reviste, ziare, sau  publicaţii online, magazine virtuale, site-uri de afaceri, web site-uri sociale etc. În momentul achiziţionării unui template pentru site, acesta are o parte integrat ă de CSS, Html, pentu ca site-ul să devin ă functional şi cu un aspect estetic corespunzător.Odată instalat Joomla, userii au acces la  panoul de control al CMS-ului, iar, din panoul de control se pot instala template-uri care stau la  baza site-ului[Joomla]. Pentru a administra un site în Joomla, se pot crea user-i cu grade diferite de acces la meniul  panoului de control. Un user care are depturi de super administrator, are toate drepturile de acces şi de modificare asupra site-ului.Urmatorul pas în realizarea site-ului este crearea structurii siteului. Se crează  modulele pentru pagina principal ă, reprezentate prin domenii de activitate/ inters ale firmei, apoi se crează  item-urile pentru fiecare meniu în parte, şi articolele necesare.Prin legarea item-urilor de articolele create, se ajunge la realizarea fiec ărei pagini necesare şi finalizarea structurii pilot a site-ului. Dup ă  finalizarea structurii site-ului, se actualizeaz ă articolelor cu informaţia, imaginile, componentele necesare pentru fiecare articol în parte, ceea ce duce la finalizarea site-ului.  Instalarea  şi configurarea Joomla După  instalarea pachetului Joomla urm ătorul pas este cel de adaptare a pachetului instalat pentru a asigura atingerea obiectivelor propuse. În acest scop se realizează  configurarea global ă

referitoare la starea site-ului, mesaj de eroare de sistem, numele site-ului, înregistrarea utilizatorilor, limbă şi ţar ă, ce să afi şeze şi ce nu, setări referitoare la baza de date, server, descriere site, cuvinte cheie, mail, etc. Selec ţ ia extensiilor  şi modificarea codului Alegerea extensiilor care să fie ad ăugate la pachetul de bază oferit de Joomla, ţine cont de scopul dorit. Extensiile se stabilesc şi se enumer ă  în etapa de schi ţare a conţinutului, .care duce la modificarea codului standard al Joomla. Modificările aduc un plus de originalitate site-ului: Cele două extensii (Mamblog şi AkoComment) permit utilizatorilor să scrie jurnale on-line (bloguri) şi să  primeasc ă  feedback sub form ă  de comentarii la cele scrise sau la imaginile postate. Astfel se asigur ă interactivitatea site – client, cu beneficii pentru ambele p ăr ţi şi pentru site. Acest element va asigura şi înnoirea permanentă  a site-ului iar în timp, fidelizarea vizitatorilor prin social

marketing. Se încearcă  personalizarea interfe ţei pentru a permite vizitatorilor s ă  vizualizeze site-ul într-un mod cât mai personal şi mai apropiat de preferinţele lor, prin aleagerea template-ul preferat. Mascarea coşului de cumpăr ături şi eliminarea afişării cantităţii din descrierea produselor este necesar ă  unei galerii de art ă, fiind vorba de opere de artă  unice din VirtueMart, destinat ă magazinelor virtuale. VirtueMart   care ofer  ă  tehnologia ”co ş  de cump ăr ături” necesar ă  achizi ţionării propduselor şi  permite gestionarea acestora (imagini, descriere, preţ, disponibilitate, etc.). Această  component ă este cea care face diferenţa între un site de prezentare şi un e-shop. VirtueMart este configurat conform cerinţelor: numărul lucr ărilor expuse pe un rând (1), câmpuri care să  apar  ă  la descrierea

15

 produsului (nume, preţ, noutăţi), să  nu arate num ărul de exponate dintr-o categorie, să afi şeze antetul, poziţia curentă  de navigare, afi şarea pe prima pagină  a dou ă  lucr  ări aleator sub sintagma ”V ă  propunem”, moneda (EUR), metoda de expediere (standard, configurată  individual), etc. VirtueMart permite efectuarea de căutări rapide sau avansate în toate categoriile şi după  mai multe criterii (informa ţii legate de lucr ări, numele lucr ării, autor), oferind inclusiv informaţii despre cum poate fi folosită func ţia de căutare. în pagina principală apare un drop-down list  care  permite afişarea produselor în funcţie de categoria selectată  din list ă, pentru ca vizitatorul să  poate ajunge rapid la produsul preferat.

 Fig. 6.2. VirtueMart Simple Image Gallery Plugin  permite manipularea unei galerii foto, afi şarea pozelor de la un eveniment sau a unei lucr ări care nu este la vânzare.  JooMap asigur  ă o hart ăd   inamic ă a site-ului, care îi permite vizitatorului s ă ştie unde se află, unde găseşte ceea ce caută, oferindu-i o vedere de ansamblu a site-ul şi îi permite să  navigheze u şor. Posibilitatea de oferi vizitatorului o structur  ă clar  ă, transmite transparenţă, seriozitate şi grija de a

economisi timpul vizitatorilor.  Polls este un instrument care permite realizarea de mini-sondaje on-line, necesare oric ărei afaceri  pe Internet. Astfel, se pot afla informaţii preţioase care vor conduce la adaptarea ”din mers” a site-ului la cerinţele vizitatorilor sau la descoperirea unor noi tr ăsături ale profilului consumatorului, faţă de cercet ării iniţiale.  Mass Mail  ofer  ă posibilitatea de a trimite mesaje e-mail în mas ă poten ţialilor clienţi sau clienţilor actuali, pentru a-i informa asupra ofertei firmei, asupra unei lucr ări nou apărute sau alte informaţii de interes pentru segmentul vizat. Este un instrument de marketing direct nediferen ţiat (bulk email sau spam) şi trebuie utilizat cu precauţie pentru că  destinatarii ar putea fi irita ţi de  primirea unor astfel de mesaje. Extensia este instalată şi poate /sau nu fi folosit ă.  Banners este un sistem de management al bannerelor afişate pe propriul site, ceea ce permite contorizarea numărului de afişări şi numărul de clickuri efectuate pe un anumit banner, sau poate fi stabilit un număr maxim de afişări pentru un banner după care acesta nu va mai fi afi şat. Stilistica site-ului

Pornind de la arhitectura dorită  pentru site, se analizeaz ă  template-urile puse la dispozi ţie de Joomla, alegându-se unul potrivit, urmând ca restul să fie modificate sau ad ăugate.Template-ul ales trebuie să  fie cât mai flexibil nu doar ca structur  ă ci şi ca posibilitate de manipulare a

16

elementelor grafice. Pentru a dispune de pagini Web independente de structura Joomla, externe, dar care să  fie integrate în site este nevoie s ă  fie create pagini în PHP şi HTML simple, care urmau apoi să  fie integrate în Joomla cu func ţia Wrapper (inserarea în corpul Joomla a unor  pagini externe).  Formularele de contact  şi comenzi speciale  – realizate în PHP, iar pentru a nu genera mesaje automate în lanţ în c ăsuţa de e-mail a site-ului a fost utilizat un script de generare aleatoare a unui cod de verificare pe care vizitatorii va trebui să-l introducă  pentru a putea trimite mesajul/comanda specială. Prin intermediul formularelor pot fi culese date importante referitoare la vizitatorii site-ului şi mai ales referitoare la cei interesa ţi de oferta acestuianumele şi  prenumele, adresa e-mail, localitatea, adresa poştală) iar ulterior pot fi inserate întreb ări-cheie sub forma câmpurilor obligatorii de completat, pentru a obţine informaţii despre preferinţele, motivaţiile şi atitudinile lor. Formularele sunt un instrument important în furnizarea feedbackului din partea vizitatorilor şi de a realiza interactivitatea cu aceştia.  Implementarea structurii site-ului Interfaţa de administrare a Joomla şi VirtueMart e destul de clar ă şi simplă  de utilizat. Dup ă crearea şi definirea meniurilor precum şi a caracteristicilor acestora: (nume, stil, acces, poziţie,  pagini pe care să fie afi şat, tip, ordinea în care să  apar  ă pe site), starea (publicat/nepublicat) toate sub-categoriile sunt vizibile pentru ca vizitatorul să  ajung ă  unde dore şte dintr-un singur click de mouse. Etapa următoare este crearea componentelor fiecărui meniu (itemi) şi stabilirea caracteristicilor acestora: nume, componenta-părinte (Top), ordinea în care să  fie afi şată  pe site, nivelul de acces (public, registered sau special), tipul (componentă  VirtueMart, Wrapper, LinkUrl, etc.) şi starea (publicat/nepublicat). Astfel, itemii din fiecare meniu sunt cei prev ăzuţi în structura site-ului, cu menţiunea că meniul utilizatorilor va apare în momentul în care acesta intr  ă în contul său iar meniul dedicat administratorului apare după  ce acesta se logheaz ă  pe site ca utilizator, sub forma unui link spre pagina de administraţie din VirtueMart, ceea ce confer ă  personalizarea interfeţei. Fiecare din aceşti itemi au subcategorii, la care trebuie setat: titlul, categoria, itemul părinte, ordinea de afişare în item-ul părinte, nivelul de acces, starea. Unii din aceşti itemi vor avea şi ei sub-componente, astfel site-ul fiind structurat pe 4 nivele sau mai multe

nivele. Ultima etapă în realizarea propriu-zis ă a site-ului este ad ăugarea conţinutului. Aceasta presupune introducerea produselor cu descrierile lor în administraţia VirtueMart, iar paginile create off-line vor fi introduse în structura Joomla cu funcţia Wrapper. Pe măsura conceperii lucr ării, se realizează şi testarea acesteia pagină cu pagin ă. Joomla generează  pagini optimizate, fiind necesar  ă doar specificarea cuvintelor-cheie şi a descrierii site-ului.

Bibliografie 1. 2. 3. 4. 5.

BURAGA, Sabin. Proiectarea site-urilor Web, ediţia a II-a, Editura Polirom, Iaşi, 2005 Burlaca, Oleg –“Sisteme de Management a Conţinutului Web ”, 2005 [DMOZ ]***Content Management directory on DMOZ: GROSSECK, Gabriela. Marketing  şi comunicare pe Internet , Editura Lumen, Iaşi, 2006 Philippe Humeau & Matthieu Jung, The white book of ecommerce solution, www.nbs system.com , last retrieved 12.01.2013

17

6. http://dmoz.org/Computers/Software/Internet/Site_Management/Content_Management/ 7. http://gilbane.com/gilbane_report.pl/6/What_is_Content_Management.html 8. [IAI]***The Problems with CMS, The Information Architecture Institute KOTLER, Philip. http://iainstitute.org/en/learn/research/the_problems_with_cms.php 9.  Kotler, Managementul Marketingului, ediţia aIV-a, Editura Teora, Bucureşti, 2005 10. RUSU, Lucia, Arba Raluca,s.a. Modele de afaceri pe Internet , Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2007 11. www.joomla.ro – Joomla România

18

7. Optimizare pentru motoarele de cãutare 7.1. Concepte şi paradigme SEO Vom încerca să prezent ăm câteva elemente esenţiale în procesul de optimizare, pornind de la cele mai uzuale concepte şi definiţii 5 . SEO - Search Engine Optimization, este acţiunea de a seta o pagina web folosind diferite cuvinte cheie ori fraze pentru ca site-ul respectiv să fie g ăsit cât mai uşor de utilizatori. Termenul acoper ă o arie mai mare de activit ăţi necesare promovarii unui website. SERP (Search Engine Result Page), pagina cu rezultatele afişate de un motor de căutare. Bot este un robot sau spider. Crawler - este un program construit de proprietarii motoarelor de c ăutare (numit şi spider sau robot) care scaneaza website-urile f ăcând copii la fiecare pagină pe care o întalne şte. Googlebot  - este robotul (spiderul) motoroului de c ăutare Google şi este utilizat pentru scanarea website-urilor şi colectarea informatiilor din aceastea pentru construirea indexului de căutare. Google Bomb  – sau link bomb este o metod ă  de a influenta rankingul unei pagini Google pe anumite cuvinte specifice. Google Sandbox este o teorie neconfirmat ă despre un filtru pe care îl Google, conform c ăruia domeniile noi sunt filtrate pentru a nu ajunge în topuri la cautarile după  cuvinte cheie foarte importante. White Hat tehnici permise (corecte) pentru a creşte poziţia unui website în motoarele de căutare. Black Hat aceasta este titulatura acordata persoanelor care utilizeaz ă  tehnici incorecte pentru a creşte artificial pozitia unui website în motoarele de c ăutare. Toate tehnicile black hat violează regulamentele motoarelor de căutare şi conduc, la banarea sau excluderea definitivă a websiteurilor implicate din indexul motoarelor de căutare. Gray Hat tehnici de graniţă  între cele permise şi cele incorecte pentru a creşte poziţia unui website în motoarele de căutare. In general sunt sancţionate de motoarele de căutare. Link Farms  - sunt website-uri care exista doar pentru a face schimb de linkuri cu scopul de a creste artificial popularitatea altor website-uri. Este considerata o tehnic ă  Black Hat şi este  penalizată de motoarele de c ăutare. Algoritmul reprezintă o formula complex ă  utilizat ă  de motoarele de c ăutare pentru a returna utilizatorilor cele mai relevante website-uri legate de cuvintele cautate. Aceasta stabileşte importanta şi rankul unui website. Broken link   este un link dintr-un site care nu mai poate fi accesat, de regul ă  returnând mesajul: 404 error not found. ALT Tags este textul din spatele imaginilor sau elementelor animate şi apar în momentul la evenimentul mouse-over. Ele sunt utile pentru motoarele de căutare sau pentru utilizatori în cazul în care poza nu se încarcă, sau se încarcă  încet. Anchor Text este textul vizibil dintr-un hiper link. Click Through  reprezint ă ac ţiunea de a visita un nou website (click pe un link). Cloaking este o tehnica Black Hat în care con ţinutul prezentat motoarelor de căutare difera faţă de cel prezentat vizitatorilor.

5

www.designlabs.ro

19

CPA (cost per action) costul unei ac ţiuni iar CPC (cost per click), costul unui click reprezint ă valoarea platită  de cel care a lansat reclama pentru fiecare click primit pe bannerul sau linkul către website-ul acesuita. în plus CTR Click Trough Ratio, reprezint ă raportul dintre num ărul de afisari ale unei reclame şi numărul clickurilor efectuate pe acea reclama Description Tag este un Meta tag din Head-erul fiecarui site care conţine descrierea siteului. Aceasta este vizibilă  utilizatorilor în lista de siteuri returnate în urma c ăutarii sub titlul fiecarui site regăsit. Doorway page - Sunt pagini realizate doar pentru motoarele de c ăutare unde orice utilizator care doreşte să  acceseze acea pagin ă  este redirec ţionat imediat către un alt website. Aceasta este o tehnica Black Hat şi conduce de regulă  la excluderea definitiva a websiteului din indexul motoarelor de căutare. Duplicate content (con ţinut duplicat) o greşeală de webmasteri care pur şi simplu copiază pagini din alte siteuri sau fac copii la pagini din interiroul siteului lui, practici care sunt penalizate de motoarele de căutare deoarece acestea doresc să ofere utilizatorilor continut unic. EPV - (Earnings per visitor) castigul per vizitator FFA - (free for all link pages) pagini cu linkuri free Filter words - Cuvinte cum ar fi: si, ca, eu, la… sunt considerate irelevante de c ătre motoarele de căutare din motive de indexare. Hit este considerata o singur ă ac ţiune a unui user către un server când doreste să  deschid ă o  pagina web. IBL - Inbound Links reprezit ă toate linkurile de pe alte siteuri c ătre siteul ţintă, cu acelaşi înteles ca şi “back link”. Keyword Density - Reprezintă num ărul de repetitii ale unui keyword în cadrul unei pagini şi este exprimat printr-un procent raportat la toate cuvintele de pe acea pagina. Keywords Tag - Este un Meta Tag din Header-ul site-ului. în acest tag se trec toate cuvintele cheie care descriu acea pagina. Link Popularity – similar cu IBL, aceasta popularitate crescand odata cu num ărul siteurilor care fac trimitere la siteul tau. ODP - Open Directory Project ( Dmoz) este cel mai mare director web din internet, fiind updatat de peste 75.000 de volutari. Outbound Link  - un link de pe siteul propriu care face trimitere la un alt website. Page Rank  - sau Popularity Rank (PR) este o formul ă ce folose şte o scara de la 0 la 10, realizata de Google pentru a determina popularitatea unui website.. Sunt numeroase addon-uri pentru Firefox sau websiteuri unde poate fi verificat PR-ul unui website. PPC  – (Pay per click), este o metodă  de promovare prin care un link c ătre siteul propriu este afisat pe diferite alte website-uri cu care exista intelegeri. Se achită o anumit ă sum ă pentru fiecare click (CPC –Cost per Click). Google Adwords este un exemplu de astfel de tipuri de publicitate. Robots.txt - este un fi şier din radacina websiteului în care se pot scrie diverse instruc ţiuni pentru motoarele de căutare privitoare la site-ul propriu. SE - Search Engine, motor de căutare, SEM - Search Engine Marketing, termeni care se refer ă  la majoritatea tipurilor de promovare a unui website, fiind incluse SEO şi campaniile PPC. Spider este un robot utilizat de motoarele de căutare pentru scanarea website-urilor. Stop Word sunt cuvintele ignorate în c ăutari pentru că sunt mult prea comune pentru a fi utile în determinarea rezultatului unei cautari. De exemplu: si, ca, la, el. Title Tag este un Meta Tag inclus în Header-ul orcarui website. Acest titlu este afi şat pentru toate siteurile returnate în urma unei c ăutări. 20

URL - Universal Resource Locator, adresa unică a unui site. Web Directory  - Director web este o colectie de website-uri grupate în categorii. De obicei fiecare website înscris este verificat de un editor inainte de a fi acceptat. Cel mai cunoscut director web este Dmoz, dar sunt mii de astfel de website-uri pe internet. Un server trimite listele de URL-uri ce trebuie s ă fie g ăsite de crawlere, apoi paginile care au fost găsite, sunt returnate server-ului de stocare, care le memorează. Server-ul de stocare comprimă  paginile şi le depune într-o bibliotecă.Funcţia de indexare este realizată de indexer şi de sorter. Indexer-ul are mai multe functii – citeşte documentele din bibliotecă, decomprimă documentele şi le analizează, iar apoi fiecare document este convertit într-o serie de asocieri de cuvinte numite hit-uri. Indexer-ul mai analizează  toate link-urile din pagina web şi stochează  informa ţii importante despre acestea într-un fişier de link-uri.Poziţionarea unui site depinde de modul în care acesta este optimizat pentru motorul de căutare Google şi conform criteriilor de optimizare cerute de Google [Trafic]. Pentru afişarea unui document folosind la şi interogare doar un singur cuvânt, Google va  parcurge toate listele de hit-uri ale documentului pentru cuvântul respectiv. Fiecare hit apar ţine unuia dintre diversele tipuri (titlu, link, URL). Pentru afişarea unui document folosind mai multe cuvinte, listele multiple de hit-uri trebuie parcurse simultan, astfel încât hit-urile care sunt apropiate într-un document sunt plasate pe poziţii superioare faţă  de cele care sunt dep ărtate unele de altele. Hit-urile din listele multiple sunt potrivite astfel încât hit-urile apropiate sunt puse împreună[  Trafic], [Bots]. S-a ajuns la diferite metode şi tehnici SEO: Black Hat, White Hat, sau Grey Hat. Aceste tehnici vor fi descrise pe larg în subcapitolele următoare, cu orientare spre optimizarea pentru motorul de căutare Google, cel mai puternic şi dezvoltat motor de căutare. Există dou ă  metode principale de optimizare White Hat: Optimizare on page  –prin optimiz ări de funcţionare a site-ului pe majoritatea browser-elor, optimizarea titlurilor, a descrierii şi conţinutului paginilor, a cuvintelor cheie şi a URL-urilor. Optimizarea off page – prin intermediul reclamelor şi banner-erelor publicitare, publicitate pe alte site-uri, sau prin schimbul de link-uri cu alte site-uri de specialitate [White hat]. Google are 3 roboți: Adsence, Freshbot şi DeepCrawl.  Robotul Adsence  este folosit pentru  plasarea reclamelor în anumite site-uri. Robotul  Freshbot realizează  procesul de crawl pentru cele mai populare pagini ale unui site şi a fost implementat pentru a elibera de sub presiune GoogleBot. Freshbot găseşte toate link-urile unui site şi le plasează  într-o baz ă  de date, astfel încât robotul DeepCrawl are un punct de referinţă.Robotul DeepCrawl viziteaz ă şi parcurge toate link-urile găsite de Freshbot, ceea ce conduce la ideea că  indexarea unui site ar putea dura (o lună, chiar mai mult în cadrul unui site de dimensiuni mai mari). Acest lucru este dependent şi de PageRank, astfel paginile site-ului care au un Page Rank mai mare vor fi indexate mai repede [Bots]. •

•

Una din principalele tehnici de optimizare Black Hat  este keyword stuffing . Prin keyword  stuffing, se ascund în interiorul unei pagini web cuvinte cheie care nu sunt vizibile de utilizatori, doar de motorul de căutare. Această  metod ă, ca şi celelalte metode Black Hat, pot duce chiar la excluderea site-ului din motorul de căutare. Cei care folosesc asemenea tehnici de optimizare, urmăresc fie să câ ştige o poziţie mai bună  în motoarele de c ăutare, fie pentru a atrage mai mulţi

21

vizitatori, însă, cuvintele cheie folosite, nu au nici o legătur ă  cu tematica principal ă  site-ului respectiv.Câteva site-uri de renume au folosit în trecut aceste tehnici (site-uri ca BMW sau Richo) şi au fost excluse din motorul de căutare Google; ca să  fie re-indexate, şi-au cerut scuze oficial. O altă  tehnic ă  Black Hat este  spam-ul pe reţele sociale, care au un număr mare de vizitatori (YouTube sau Facebook). Prin intermediul acestor reţele de socializare se publică diferite materiale care să  atrag ă  vizitatorii, chiar dac ă  acele materiale nu au nimic în comum cu site-ul care urmează s ă  fie vizitat. Doorway pages  reprezint ă  o alt ă metod ă Black Hat prin care utilizatorul accesează  o pagin ă  principal ă, dar apoi este redirecţionat spre un alt site, spre site-ul oficial. Aceste pagini Doorway pages sunt create pentru a fi văzute de motoarele de căutare, şi conţin multe cuvinte cheie.  Ascunderea textului  în pagini de cod, ajuta la rezultatele motoarelor de cautare de obicei din cauza ca acesta nu se încadraeza în restul continului paginii. O altă metoda ar fi cumpararea legaturilor interne sau legaturile  FFA  şi IBLN . Legaturile FFA (free-forall) şi backlinking independente ale reţelelor sunt utilizate pentru expansiunea acronimelor.Practic Google identifică bad neighborhoods prin descoperirea backlinks-urilor de la acelasi IP al subnetului [Black hat], [Site 3]. La limita dintre cele două  tehnici de optimizare Black Hat şi White Hat este Gray Hat, de cele mai multe ori necunoscută, sau foarte puţin sesizabilă.Motoarele de căutare nu vor exclude siteul, ci doar îi vor aloca o poziţie inferioar ă  în clasament; astfel se pot relua tehnicile corecte de optimizare şi site-ul va ajunge din nou pe poziţiile mai bune. În cazul în care, un cuvânt cheie este introdus de mai mult de 3 ori, morotul de căutare consider ă c ă  este o metod ă  interzis ă şi o asociază ca fiind “ keywords stuffing ” [Site 9].

7.2. Optimizarea on-page 7.2.1. Rolul cuvintelor cheie Site-ul trebuie creat (sau actualizat) în a şa fel încât să fie accesibil, structurat, focalizat . Accesibil   paginile site-ului trebuie să  aiba format text, s ă  poat ă fi g ăsite de Google, textul înglobat în imagini, sau în anumite Flash-uri nu este vizibil pentru Google. Structurat :  ierarhia paginilor dintr-un site şi link-urile dintre ele influentează pozi ţia pe Google. Focalizat : site-ul trebuie este o colecţie de pagini focalizate pe anumite teme, şi trebuie să se încarce repede [Site 7]. In cazul în care alegem cuvinte nepotrivite apar 3 situaţii: Site-ul nu ajunge pe prima pagină deoarece concuren ţa este foarte mare; Site-ul este pe prima pagină, dar nu are vizitatori, înseamnă c ă  expresia folosit ă ca şi cuvânt cheie nu este căutată. De cele mai multe ori cuvintele folosite de proprietari nu sunt la fel cu cele utilizate de potenţialii clienţi; Site-ul este pe prima pagină are şi vizitatori, dar aceştia pleacă imediat datorit ă faptului c ă au fost induşi în eroare. E important ceea ce doreşte clientul, deoarece de multe ori ceea ce îşi doreşte clientul nu coincide cu ceea ce afisează site-ul [Site 10]. • •

•

Procesul de optimizare Google este continuu iar rezultatele nu se văd imediat, este nevoie de timp şi r ă bdare, iar costurile sunt destul de mari. Se recomandă începerea cu un num ăr mic de expresii.

22

”Phrases that pay” 6   reprezint ă ac ţiunea de determinare a combinaţiei de cuvinte cheie pentru definirea activităţii site-ului şi desfasurarea lor în site şi în campania SEO pentru obtinerea celui mai bun rezultat. In urma unui model de analiză  a cuvintelor cheie, se poate concluziona care le vor utiliza clienţii, şi competitorii, care au o mare importanţă în camapania SEO. Din punct de vedere al marketing-ului utilizatorii pot fi grupati în patru categorii. Clien ţ ii  poten ţ iali sunt cei care ar putea avea nevoie de un produs sau serviciu. Un potential client devine  potential cumpăr ător  în momentul în care este interesat de serviciile oferite. Un potential cumpăr ător care se hotareste să cumpere, se transforma în client şi cumpara în continuare.  Segmentarea audien ţ ei   site-ului este o parte cheie a unei strategii de marketing sau PR, şi SEO este o activitate de marketing şi PR. Pentru segmentarea pietei trebuie analizati factori importanţi dintre care: poziţionarea geografică, limba, clasa socială  din care fac parte , calitatea de cumpăr ător în functie de preţ sau calitate, timpul pe care îl au la dispozi ţie, fidelitatea clienţilor. 7 Un alt aspect important în această etapa il reprezint ă posibilii competitori pe plan local şi global. Primul pas pentru cunoaşterea competitorilor este căutarea cu ajutorul Google.ro şi Google.com şi focalizarea concurenţei care se bucur ăa de un trafic mare şi un ranking bun, atat în plan local, cat şi regional. Este recomandată  focalziarea aten ţiei asupra ideilor de afaceri şi modul de  prezentare pe site-ul concurentei, nu asupra aspectelor SEO8 .  Alegerea cuvintelor cheie. Cuvintele cheie ar trebui stabilite înainte de alegerea unui nume  pentru domeniu, structurarea site-ului şi construirea lui, însă  acest lucru nu este intotdeauna  posibil. Alegerea cuvintelor cheie este un pas foarte important pentru campania SEO Spre exemplu dorinta de obţinere a primului loc în ranking pentru numele afacerii este considerată o ţintă  importanta de c ătre multi clienţi, dar pentru competiţia acerba topul ranking-ului are o importanţă  secundar  ă. Oamenii au tendinţa de a copia ideile concurenţei chiar şi în alegerea cuvintelor cheie, f ăr ă  a studia ceea ce vizitatorii caut ă şi câte site-uri conţin deja aceste cuvinte. Utilizarea exagerată  a unui cuvânt cheie şi neutilizarea unor cuvinte înrudite cu acesta în site  poate fi considerata o greşeală, semnalată  prin analiza ontologic ă. Analiza cuvintelor cheie se  poate aprofunda cu ajutorul următorilor factori: descoperirea, atractivitatea şi utilizarea lor  . Cuvintele cheie înrudite au o semnificaţie similar ă  sau se pot deduce u şor din cuvintele cheie  principale. Google şi alte motoare de cautare au crescut utilizarea semanticii pentru obţinerea calităţii unei pagini respectiv obţinerea unei pozitii bune. Un alt aspect pentru care semantica este importantă s-ar putea ca un cuvânt cheie considerat de c ătre proprietarul site-ului s ă nu fie acelasi la care se gandeste vizitatorul. Unealta pe care web-ul o pune la dispozitie pentru vizulaizarea cuvintelor cheie inrudite este GoRank Ontology Finder. Acesta afiseaza cuvinte inrudite cu cele pe care Google le detine în index [Site 6] Pentru această  etap ă ne sunt puse la dispozi ţie unelte precum Google Suggest, Sandbox Google, Wordtracker [Site 7]. Cuvintele cu terminaţie lungă ( long-tail) sunt similare cuvintelor cheie strategice şi în general include trei, patru sau chiar mai multe cuvinte. Frecventa cu care fiecare din ele se caută se reduce la lungimea propoziţiei.  Atractivitatea  cuvintelor cheie este acestora , care se refera la balan ţa dintre cererea pentru cuvintele cheie alese şi numarul de site-uri competitoare care asigur ă  rezultate relevante. 6 7

8

Viney David, Get to the top on Google, First published by Nicholas Brealey Publishing in 2008, pag 21 Viney David, Get to the top on Google, First published by Nicholas Brealey Publishing in 2008, pag 23 http://www.optimizare-web.ro/servicii/ce-inseamna-optimizare-web.html

23

Cuvintele cheie atractive sunt considerate acelea care sunt relativ neexploatate, acestea reprezentand de fapt frazele cu cel mai ridicat grad de relevanţă (phrases that pay) . 9  Popularitatea  este o prim ă  component ă  a atractivitatii cuvintelor cheie, se refera la frecven ţa căutării cu ajutorul unor anumite cuvinte cheie pentru gasirea rezultatului dorit. Competitivitatea, reiese din numărul de rezultate returnate de Google după  cautarea termenilor implicati.Oportunitatea indexarii, care este un mod de a combina cuvintele cheie populare cu cele

competitive pentru obtinerea unui rezultat complex. O ultimă  etapa în analiza cuvintelor cheie este desf  ăşurarea lor. Indiferent dacă  se construiesc link-uri, se aleg domenii sau se scriu pagini text, se încearcă includerea cuvintelor cheie într-o manier ă  cat mai prietenoas ă  a fi gasiie de motoarele de cautare. Chiar dac ă  motoarele utilizeaz ă diferiţi algoritmi de căutare, toate acordă  o importan ţă deosebit ă proeminenţei, proximităţii şi densităţii c ăutarii, care reprezintă  cele trei reguli de baz ă  în desfa şurarea cuvintelor cheie. Densitatea optimă  de cuvinte cheie este între 2% şi 7% din numărul total de cuvinte existente într-o pagină [Site 4]. Un alt aspect de urmarit este faptul c ă toata informa ţia despre o pagina poate fi transformată întro lista lungă de cuvinte. Informa ţia despre o pagina se poate referi la numele siteului, URL-ul, fişierul, titlul paginii, meta tag-urile, heading tags şi tag-urile de imagini, toate fiind texte blocate. Toate link-urile către fiecare pagina sunt texte blocate, dar în cazul motorului Google, acesta merge mai departe şi caută în toate textele blocate ale paginilor care indic ă spre pagina dorit ă. Fiecare text blocat are un inceput, un sfarsit şi un tipar la mijloc. Motorul Google va examina fiecare text blocat în mod separat şi le va muta în indexul paginii respective, iar în urma evaluarii Google işi va aroga faptul ca acel cuvânt cheie care este relevant va aparea prima datş în fiecare text blocat. Vom încerca o abordare explicită  a celor trei reguli de baz ă  din desf  ăşurarea cuvintelor cheie (keyword deployment).  Prominen ţ a - implică utilizarea unui cuvânt la începutul link-ului sau o parte din text este mai importantă  decât restul textului. Toate motoarele de cautare ţintesc spre determinarea celui mai important cuvânt într-o pagină, tag sau link, iar în absenţa oricarei îndrumări spre un HTML,  prima şi cea mai importantă caracteristic ă  este cea prominent ă. Practic, cuvintele care urmează, sunt catalogate tot mai jos de către algoritm până  când valoarea lor tinde spre zero, sau sunt trunchiate programat.  Proximitatea  se refera la modul de alegere a cuvintelor cheie care formeaz ă  o fraz ă  cheie. Motivul pentru care proximitatea este luata în calcul de către motoare este pentru că sunt ma şini care urmează o rut ă logic ă 10 .  Densitatea  poate fi definit ă  ca o legatur  ă  frecvent ă  cu care fiecare cuvânt cheie sau fraza cheie este gasită f  ăr ă ca por  ţiunea de text a paginii să fie examinat ă. Densitatea este calculată ca numărul de cuvinte într-o frază  cheie multiplicata de frecven ţa cu care fiecare dintre ele apar impreună, şi divizată de numarul total de cuvinte, inclusiv cuvintele cheie. Pe langa aceste trei reguli de bază  apar câteva secundare: divizarea cuvintelor cheie  (keyword splitting) sau îmbinarea lor (keyword splicing). •

•

•

9

Viney David, Get to the top on Google, First published by Nicholas Brealey Publishing in 2008, pag 47 Viney David, Get to the top on Google, First published by Nicholas Brealey Publishing in 2008, pag 49

10

24

Folosind cât mai multe unelte la dispozitia unui webmaster, un site se poate plasa în top 10  pentru cele mai importante cuvinte cheie. Urmărind densitatea cuvintelor cheie dintr-o pagina şi maximinizănd eficienta lor, un site poate obţine maxim de avantaje într-un motor de cautare. Amplasarea corectă  a cuvintelor cheie (în pagina şi înafara ei), ofer ă  cuvinte -cheie adi ţionale, care să plaseze site-ul mai bine în ierarhia motoarelor de cautare .

7.2.3. Indexarea paginilor Indexarea paginilor explică modul de accesare a crawlerelor şi se refera la modul în care Google sau alt motor, poate fi ajutat în găsirea site-ului corespunzator şi în indexarea paginilor site-ului în mod corspunzător. In cazul motorului Google, spider-ul este reprezentat de Googlebot şi exista patru metode esentiale în care acesta gaseste un nou site: 1. atribuirea URL-ului Google-ului pentru cautare, prin formularul “Add URL” lawww.google.com/addurl.html . 2 atunci când Google găseste un link spre site-ul dorit dintr-un alt site, care este deja indexat şi trimite spiderii s ă urmareasc ă acel link. 11 3. când un user se loghează  pe Google Webmaster Tools,verifica site-ul şi trimite o harta a siteului. 4. când se redirecţionează o pagina deja indexata, spre noua pagin ă. Dacă  ne imagin ăm ca site-ul ca un copac cu baza trunchiului home page-ul, directoarele fiind ramurile şi paginile frunzele copacului,Google va “escalada copacul” la fel ca seva din radacini recompensând fiecare parte cu rank-ul cuvenit în functie de importanţă. 12 dac ă  acel copac este  bine structurat şi are o simetrie bună, escaladarea se va face uniform şi fiecare ramur ă şi frunză va avea de caştigat. Googlebot poate cere o reducere a frecvenţei sau a adâncimii fiecărei căutari. Pentru preveni ca Google să  extrag ă  anume pagini, este recomandat ă  utilizarea unui fi şier robots.txt . care contine un text în cod ACSII, plasat la radacina domeniului. El se poate folosi şi  pentru a preveni indexarea imaginilor, rularea scripurilot PERL sau accesarea unuor pagini care deţin drepturi de autor. Pentru a controla rata crawl-ului Googlebot, utilizatorul se loghează pe Google Webmaster Tools, şi alege una din setari pentru crawl: rapid, normal sau incet. Un alt element important îl reprezintă harta  site-ului care are rolul de a u şura vizualizarea structurii, iar în cazul motoarelor are un rol de orientare şi conducere a activităţii de crawl. Googlebot poate completa indexarea site-ului pentru multiple vizite şi chiar dupa aceasta se vor întoarce din când în când pentru a verifica eventualele schimbari. Harta site-ului ofera spiderului un ghid rapid spre structura lui şi despre ceea ce s-a schimbat de la ultima accesare.

Web host-ul şi numele domeniului sunt ca şi o fundatie buna pentru o casa solidă, şi au o importanta deosebita pentru SEO. Alegerea host-ului are un impact asupra tuturor poziţiilor în motoarele de căutare. O alta caracterstică  important ă  în optimizarea unui site este viteza. Pentru acesta trebuie să ne asiguram c ă  orice spider al unui motor de cautare con ţine un cod de tip ”time-out”, care previne indexarea deplina a unui site cu o viteza de încarcare prea lentă. In al 11 12

Viney David, Get to the top on Google, First published by Nicholas Brealey Publishing in 2008, pag 55 http://en.wikipedia.org/wiki/Search_engine_optimization

25

doilea rând o scurgere accidentală a sec ţiunilor algoritmului Google în web atrage o altă variabil ă timedout-queries, care sugerează ca numarul de timeouts este un factor în ranking. Sistemul de operare al host-ului este un alt factor. Linux prezintă  func ţii atractive, stabilitate, un anumit numar tasks de server-side ale SEO sunt mai usor de atins în Linux faţă de alte platforme, este bazat pe OpenSource foundations, ceea ce inseamna ca se economisesc bani cu baza de date şi alte licenţe. O importanta destul de mare în optimizarea unui site o are şi pozitionarea geografica a serverului providerului, flexibilitatea hosting providerului, resellers de către  provideri. Indexarea paginilor depinde de structura  acestora şi navigarea. Optimizarea structurii directoarelor, succede numele domeniului, în desfasurarea cuvintelor cheie. Recomandările  pentru un rezultat eficient sunt: limitarea siteului pe o adancime la cel mult 4 nivele, limitarea span 13   site la maxim 8 . Pentru un site structurat pe 4 nivele se poate utiliza urmatoarea terminologie pentru descrierea diferentelor: homepage să  reprezinte prima pagina a site-ului, section pages urmatorul nivel (2), category pages urmatorul nivel (3), iar ultimul content pages (4). Optimizarea numelor fişierelor şi ale extensiilor este importantă pentu o campanie SEO.

7.2.3. Structurarea paginilor pentru optimizare Google deţine între 500 de mii şi un milion de servere în peste 70 de centre de date unde stocheaza informaţia. Construirea unui index, are loc cu ajutorul Googlebot (crawler sau spider). Dupa ce Googlebot viziteaza un site, alocă un  ID unic pentru fiecare pagin ă g ăsită, trimis într-un  program de indexare. Acesta va lista fiecare document care conţine un cuvânt specific, ingnorând  prepoziţii, conjuncatii (unde” şi ”cum”), numere singulare şi litere. Lista documentelor care conţin un cuvânt este denumită lista afişata, iar căutarea documentelor cu mai multe cuvinte, este lista afisata intersectata. 14   Motorul de c ăutare Google îndeplineşte două  func ţii: găsirea setului de pagini din index, care conţin cererea utilizatorului, şi procesul de poziţionare a paginilor în ordinea importanţei şi relevanţei lor. O componenta importantă  o reprezint ă indexul suplimentar  care con ţine pagini cu o importanţă mai mică, considerate rezulatate suplimentare şi care sunt afisate în SERP numai dacă  indexul  principal nu returnează  pagini potrivite termenului cautat. Paginile suplimentare sunt considerate  paginile care atrag filtre spam, sunt similare altor pagini din site sau din alte site-uri cu mai multe cereri sau care sunt greu de vizitat de către crawler. Exista câteva metode pentru a vedea efectele indexului suplimentar: asigurarea navigării, cel putin 10-15% din toate link-urilor interne să  fie legaturi adanci(deep) spre conţinutul intern important, URL-ul s ă  nu con ţină  prea multi  parametrii, mărimea fiecarei pagini să  nu depa şească  100k. Cea mai simpl ă  metoda de a afla  paginile din indexul suplimentar, este compararea numărului paginilor cu numarul paginilor indexate de către indexul principal. Metoda de optimizare on-page. reprezintă  totalitatea tehnicilor care se pot utiliza în propriul site, iar optimizarea off-page, reprezintă  totalitatea tehnicilor care se pot prelua din alte site-uri 13 14

s  pan-ul reprezint ă num ărul maxim de pagini care sunt situate sub alte pagini în navigare http://www.nextframe.ro/mentenanta/

26

şi

care ajuta propriul site s ă aib ă  o pozi ţionare mai bună. Aceste tehnici se aplică  asupra tuturor componentelor web server-ului, incluzând paginile şi alte componente: documente Word, fişiere PDF, video şi altele. Elementele de optimizare on-page includ titlul pagininii, metadata paginii, heading-uri, corpul textului, legaturile interne, legaturile off-page, imaginile ALT tag , dar şi gazda altor componente.15 1. Titlul paginii apare în sec ţiunea şi este cel mai important element în optimizarea on page prin încar ătua algoritmică, datorită  faptului c ă  titlul este sumar despre con ţinutul unei  pagini. Un alt motiv este formatarea rezultatelor. In momentul în care Google ofer ă  paginile de rezultate pentru o anumită  cerin ţă  , foloseste titlul paginii ca leg ătur ă  pentru fecare rezultat. Browser-ul expune tag-ul titlului în bara ferestrei browser-ului şi în noile versiuni de browsere, expune în aceeaşi ferestr ă  posibilitatea de navigare între pagini diferite. Supunerea directoriala este un alt motiv deoarece unele directoare şi structuri ale bibliotecilor folosesc titlul paginii  pentru afisarea link-urilor în cadrul site-ului, prefer ă titluri care includ la început numele site-ului sau al afacerii. Un aspect important al titlului este dimensiunea, care în mod ideal ar trebui să fie

maxim 64 de caractere. Dintre recomăndarile exper ţilor SEO, câteva au devenit principii, care conduc spre un rezultat foarte bun. Fiecare pagină  trebuie s ă  aiba un tag de titlu diferit, lungimea unui titlu nu trebuie s ă depaseasca 85 de caractere, tag-ul titlului ar trebui să înceapa cu numele afacerii sau a site-ului şi cuvintele cheie utilizate în tag-ul titlului trebuie repetate în URL, tag-ul meta-cuvinte cheie, în heading şi în corpul textului. 2. Meta data  tagul de meta-descriere, este plasat între tag-urile ale unei pagini HTML şi ofer ă  un sumar al con ţinutului paginii, care construieşte headline-urile incluse în tagul titlului.

Sintaxa corecta este: <meta name=’description’ content=’keywords ,keyword2,keywordn’/>. Din  punct de vedere al SEO, aceste tag-uri au o importanta relativ mică, deoarece de-a lungul timpului, proprietarii site-urilor au abuzat de acestea, iar motoarele de c ăutare nu mai afişează conţinutul acestora în pagină. Acest tag este important la compilarea fragmentelor şi structura ierarhica a directoarelor şi este luat în considerare numai de directorul Yahoo, nu şi Google. 3. In  sectiunea   în cazul elementelor de optimizare on-page sunt remarcate cinci elemente importante: breadcrumb trail, tag-urile pentru head, corpul textului, tag-urile ALT image, şi legaturile interne 16 .  Breadcrumb trail   reprezint ă  o variabil ă  valoroas ă  pentru Seo, şi este reprezentata de schema  Home Page >> Section name >> Category name >> Page name - Page description. Simbolul de separare este ”>>” , indică direc ţia de navigare, fiecare element fiind legat la pagina relevantă în navigare. Bradcrumb are rol în determinarea navigarii în functie de structura site-ului şi este

•

distribuit PageRank-ul în toate paginile, sau prin faptul ca acestea sunt primele texte care apar în corpul paginii sau prin faptul ca face legatura la paginile care incorporeaza ancore . 15 16

Viney David, Get to the top on Google, First published by Nicholas Brealey Publishing in 2008, pag 64 www.evomediasoft.com

27

Tag-ul heading   este urm ătorul ca importanţă  dupa tag-ul titlu şi este o metodă  de divizare în fragmente a continuţului unei pagini, pentru o manuire mai usoara. Acestea pot fi controlate utilizand stilul cascada în pagina,c u mentiunea ca fiecare tag inferior ofer ă  mai putin interes din perspectiva SEO decat anterior 17 .  Body text -ul se recomanda a avea intre 450 şi 600 de cuvinte în total, datorita densităţii şi divizarea textului în paragrafe mai mici, care să con ţină  câteva propozi ţii. Pentru utilizarea unui numar mai mare de cuvinte, se pot utiliza mai multe secţiuni, categorii şi pagini. Utilizarea caracterelor boldate , şi italice pentru expunerea cuvintele cheie într-un mod economic, ajută la identificarea textului cheie de c ătre motoarele de cautare şi de vizitatori. Cuvintele subliniate nu sunt recomandate, intrucât se pot confunda uşor cu legăturile 18 . Prin tag-ul ROBOTS, se restricţionează  parcurgerea în totalitate sau par  ţial a site-ului, şi astfel, anumite pagini nu mai sunt indexate în motorul de căutare. În cazul în care acest tag nu este prezent, site-ul va fi indexat în totalitate de către roboţii motorului de căutare. Tag-ul  ALT image  are ca scop accesul utilizatorilor la text exploicativ al imagini.Imaginile trebuie să aib ă tag-uri diferite şi tag-ul ALT trebuie să descrie într-un mod interesant imaginea.  Legaturile interne  sunt considerate elemente principale de navigare. Majoritatea oamenilor  prefer ă”split-menu” pentru navigare, unde tab-urile din bara principală  a paginii sunt folosite  pentru navigare în sectiuni, iar link-box-urile din partea stangă  a barei sunt folosite pentru navigarea categoriilor şi continuţului paginilor. Utilizarea textului pentru elmentele de navigare, ar trebui să  primeze imaginilor. Legaturile contextuale sunt legaturi interne, care apar în mijlocul paginii, iar într-o sec ţiune sau categorie de pagină  se pot atasa legaturi la câmpurile de head pentru ca vizitatorii să  accesze nivelul urmator din ierarhie. Speciali ştii recomandă adaugarea unei forme de feed-back, pentru ca vizitatorii să  aiba posibilitatea exprimarii unor idei care să duca la imbunatatirea site-ului.  Legaturile externe (outbound) sunt un alt punct de conexiune cu site-uri de calitate superioar ă, care deţin un subiect similar cu propriul site. Indiferent de natura lor, legăturile sunt vitale pentru determinarea poziţionării unui site în primele locuri.

•

•

•

•

•

•

Elementele principale ale unei pagini au rol pentru optimizare însă şi componentele auxilizare  joacă rol important în optimizarea on-page: fi şiere de imagini cu extensia .jpg, .gif, .png şi altele, documente cu extensi .doc sau .pdf, spreadsheet-uri (.xlc,.xls), prezentări (.ppt), video (.avi, .mov) şi multe altele. O atenţie deosebită este acordata fi şierelor Microsoft Office, fi şierelor PDF şi video unde se recomandă denumirea fi şierului utilizand cuvinte cheie. Pentru fişierele video- în functie de dimensiune- se alege una din metodele de încărcare: pentru fişier video mai mic de 100MB, cea mai simplă rapidă  metod ă  este încarcarea utilizând şi http://upload.video.google.com/, iar dacă fi şierul este mai mare de 100MB http://upload.video.google.com/video_instructions.html . Un alt aspect care trebuie luat în considerare pentru construirea optimă a paginilor SERP (search engine results pages). Ordinea Google formatează  rezultatele pentru fiecare c ăutare este importantă pentru o campanie SEO, deoarece numai zece rezultate vor fi afi şate pe fiecare pagina şi lupta pentru ocuparea primului loc în topul 10 al pozitionării este inevitabil ă. Rezulatele duplicate sunt rezultatele pe care motorul de căutare le gaseste de mai multe ori pe acelasi site, listându-l pe cel cu cea mai mare importanţă  cu o alt ă  pagina relevanta. SiteLink-urile sunt 17 18

Viney David, Get to the top on Google, First published by Nicholas Brealey Publishing in 2008, pag 71 Viney David, Get to the top on Google, First published by Nicholas Brealey Publishing in 2008, pag 72

28

automate, funcţioneaza în cazul în care: a) site-ul este pozitionat pe primul loc în SERP, b) are un număr mult mai mare de legături interne decât oricare alt site sau site-ul, c) are o structur  ă b un ă evidentiata prin hartă sau d0 majoritatea acces ărilor pentru un termen se îndreaptă spre acel site . In construirea paginilor optimizate intervine un element denumit snippet, care reprezintă punctul cheie în diferenţa dintre search marketing şi search engine optimization. Primul are un mesaj specific marketing-ului, care ajunge la utilizator, iar al doilea este îndreptat numai spre  poziţionare în primele locuri. Pentru o manipulare optimă a acestora, specialistii în domeniu recomandă: tag-ul pentru descriere să  contina aproximativ 24-26 de cuvinte, împartite în dou ă  propoziţii de dimensiuni egale; să  exprime activitatea firmei, în cuvinte diferite; fiecare paragraf de final să se regasesc ă în partea de footer a oricarui text din pagin ă, iar textul să con ţină între 6 şi 9 cuvinte şi să  exprime clar actiunea utilizatorului. Structurarea paginilor este o etap ă  important ă în realizarea unui site, atât pentru optimizarea acestuia, cât şi pentru imaginea proprietarului siteului.

7.3. Optimizarea off-page Optimizarea off-page  este arta de a determina al ţi proprietari de site-uri s ă i şi îndrume vizitatorii spre un alt site. Google utilizează  aceast ă  metod ă  pentru pozitionarea paginilor cu o relevan ţă similara. Practic, este vorba despre poziţionarea paginilor în functie de cantitatea şi calitatea legăturilor externe către pagina unui site, de la o surs ă  important ă, relevantă şi de încredere. Cel mai important tip de optimizare off page, reprezintă ob ţinerea unor backlink-uri spre site-ul  proprietarului prin: Crearea de backlink-uri pe diverse forum-uri şi pe blog-uri; Enzine Articles, Hubpages, Squido; Înscrierea în directoarele web; Scrierea de articole; Promovarea pe reţele sociale (Facebook şi Twitter). • • • • •

PageRank   „se reflect ă  prin unicitatea naturii democratice a web-ului print utilizarea structurii vaste de legături, ca un indicator a unei valorificari a paginii în mod individual. Google interpretează  o legatura de la o pagina A spre o pagina B ca un vot, al paginii A pentru pagina B...”, analog cu un imens sistem electronic de vot. PageRank reprezintă  o valoare numeric ă, indicând cât de importantă este o pagin ă web, astfel Google acord ă o pondere fiec ărui element dintr-o mulţime de documente interconectate prin hiperlegături cu scopul măsur ării importanţei relative în cadrul mulţimii. Dacă pagina A con ţine o legătur ă c ătre pagina B, atunci se presupune că ce afirm ă A despre B este important, deci B trebuie s ă fie mai bine cotat în clasamente. Cu cât există  mai multe leg ături calitative către o pagină, cu atât PageRank-ul va creşte, şi va ocupa o  poziţie mai înaltă în clasament 19 . Un numar mare de legături de o calitate ireprosabilă, descrise prin utilizarea cuvintelor cheie şi a ancorelor, reprezintă un factor esen ţial şi decisiv în cazul ranking-ului. Conceptul de TrustRank. Este încrederea din perspectiva motorului Google este dată  de num ărul de relaţii ale site-ului respectiv cu alte site-uri sau relaţiile legăturilor acestuia. 20   Algoritmul motorului Google 19 20

Viney David, Get to the top on Google, First published by Nicholas Brealey Publishing in 2008, pag 76 http://www.promovaresite.ro/

29

îndeplineşte funcţia de combinare a importanţei, relevanţei şi încrederii pentru detreminarea tuturor seminificaţiilor unei pagini, pentru orice cautare dată. Algoritmul PageRank-ului determina importanţa relatională  a tuturor paginilor, prin utilizarea cantit ăţii de legaturi şi surse importante ca şi un criteriu principal. Algoritmul TrustRank determin ă  încrederea sursei, utilizând de obicei varsta site-ului ca factor. Optimizarea off-page reprezinta cheie succesului unei campanii de optimizare şi comprima toate uneltele şi tehnicile necesare unui proprietar de site, pentru creşterea aprecierii site-ului. Construirea legăturilor inbound  poate fi: activă şi  pasiva. Legăturile active implică contactarea altor site-uri pentru a trimite sau a cere o alt ă leg ătur ă. Legăturile pasive implica un concept link baiting , unde se creeaza un continut atractiv pentru ca alţi utilizatori să  se întoarc ă  la pagina respectivă. Pe de altă parte trebuie evitat ă supraoptimizarea, o limit ă  care se poate dep ăşi foarte usor, caz în care motorul Google va ignora paginile. Legăturile se pot clasifica în mai multe categorii, în functie de factorii determinanţi. Exista legaturi adănci (deep links), care sunt legături de la alte site-uri la paginile interne ale unui iste.Legaturile principale (main links), sunt legate la homepage-ul site-ului. Si în cazul domeniului web , proprietarii de site-uri practică  schimbul reciproc legaturi. El are loc între webmasteri şi se recomandă  schimbul numai cu legaturi care au un scop comun şi este de preferat ca site-ul propriu să  contine legatur  ă  la alt site, iar în site-ul respectiv s ă  existe  posibilitatea contactarii webmaster-ului. Pentru ca numele unui domeniu să  fie optimizat, acesta trebuie să aib ă câteva caracteristici: să fie scurt, să fie u şor de memorat, să fie descriptiv, să poat ă  fi u şor de scris  şi de citit de către utilizatori, să con ţ ină  cuvinte cheie. Ca să  se îndeplineasc ă aceste condiţii trebuie facută  o cercetare, în urma c ăreia sunt găsite cuvintele cheie căutate de  potenţialii vizitatori şi alegerea unui nume cât mai apropiat de aceste cuvinte găsite. Este ideal ca numele domeniului să reflecte domeniul de afaceri a firmei care de ţine site-ul. 21 Din punct de vedere relational ierarhizarea directoarelor sunt destinate crearii unei clasific ări a întregului web, şi intra în contrast cu reciprocitatea schimbului de link-uri, deoarece este necesar ă  o focalizare a acestora. Ideea de baza în cazul ierarhizarii directoarelor este ca sunt componente principale în crearea legaturilor ancorate pentru site, de la alte site-uri relevante prin consistenta paginilor cu cel ancorat. Legăturile se impart în 5 categorii: 1.platite, pentru care se  percepe o taxa, 2.reciproce, în care se vor lista site-uri, dar numai în schimbul reciproc de  blanklink, 3. gratuite, care viziteaza un site gratuit, 4. ofertate, unde webmasterii concurează  prin ofertă pentru a mentine pozitia cea mai buna şi 5. legaturi adanci, care pot să listeze una sau mai multe legături adanci direct către interiorul paginilor. 22 Ierarhizarea de către motoarele de cautare este procesul de trimitere a URL-ului unui site pentru cautare către motoare din domeniul web. Forumul  sau blogul  reprezint ă  câmpuri de actiune interesante pentru construirea legaturilor active, deoarece motoarele de căutare indexează legăturile respective. Recomandarile în ceea ce priveste participarea la un forum sunt cautarea unei arii de interes în stransă rela ţie cu propriul site, identificarea a cel mult trei sau patru forum21 22

http://www.promovaresite.ro/ Viney David, Get to the top on Google, First published by Nicholas Brealey Publishing in 2008, pag 80

30

uri de participare, logarea şi crearea unei pagini cu profil care conţine o legatur ă c ătre site-ul  propriu sau către blog şi un fişier semnatur ă , care contine o ancor  ă pentru cuvinte cheie.

Articolele, newsletter-ele şi magazinele electronice  reprezint ă  o cale optim ă  de promovare gratuită  a unui site. Modul de derulare a unui articol online începe prin construirea unui con ţinut de calitate, care să  acopere un topic particular sau un r  ăspuns pentru o întrebare specifică, urmat de postarea articolului în topul primelor cinci articole gratuite, împreună  cu un rezumat şi o căsuta de căutare care returnează  o legatur  ă  la propriul site sau blog. Semnalul prezentei unui articol se realizeaza printr-un anunt listat, care este monitorizat de c ătre propritarii de site-uri şi de editorii magazinelor electronice, iar în cele din urma, acestia vor adauga continutul respectiv în site-urile lor. Cel mai important lucru în mentenanta legaturii unui continut este asigurarea ca cel original nu face parte dintr-o pagina consemnata indexului suplimentar al motorului de cautare. Un alt mod de conectare a cat mai multor oameni este utilizarea blog-ului. Blog-ul este similar unui jurnal online, care contine continuturi şi legaturi web, sortate în ordine cronologica, cel mai recent fiind primul. Din perspectiva SEO, blog-urile sunt considerate atrctive pentru moatorele de cautare, deoarece sunt actualizate frecvent, au un continut compact şi keyword-rich care tinde să fie optimizat pentru cautare. Intr-un blog, atentia trebuie focalizata asupra valorilor, care în mod normal se por genera pe baza experientei acumulate.

Wikis  sunt un alt mod de promovare este reprezenatat de, care este un website scris de proprii utilizatori. Cel mai cunoscut şi cel ami important site de acest fel este Wikipedia, o enciclopedie cu un continut gratuit, disponibil în mai multe limbi. Enzine Articles, Hubpages, Squidosunt 3 site-uri unde se pot crea diferite articole în care se introduce link-ul spre site-ul ţintă, sau se pot plasa diferite comentarii la diferite articole, folosind din nou link-ul spre site-ul ţintă, ducând la posibilitatea ca noi vizitatori să acceseze site-ul. Optimizarea prin metode AdWords  produce rezultate imediate prin plasarea unui link pl ătit pe lista de link-uri sponsorizate. Google dispune de un sistem de publicitate AdWords cu următoarele caracteristici: - Utilizatorul stabileşte la ce căutări îi va fi afişat anunțul; - Se vor plăti doar click-urile; - Utilizatorul stabileşte preţul maxim pe care este dispus s ă-l plătescă. Prin metoda AdWords, beneficiile pot aparea mult mai repede, însă  este mai scump ă îns ă  este recomandată folosirea optimiz ării clasice, deoarece utlizatorul, sau potenţialul client este interesat de link-urile organice, decât de link-urile sponsorizate.

IBLNs reprezintă re ţele de site-uri care fac legatura inapoi la site-ul propriu, direct sau indirect, ca o cale de promovare în cadrul rankingului. Metoda prin care IBLN ajunge la monitorizarea IPului motorului Google este realizata prin utilizarea unui plan al web-hostingului total diferit penru fiecare site care se doreste redirectionat inapoi . 7.4. Campania SEO şi e-marketing

31

Pozitia rentabilă  este un pas important în campania de optimizarea a paginilor web, deoarece în timp ce 65% din utilizatori nu acceseaza rezulatele contra-cost sau cele sponzorizate, 35% fac acest lucru. Nici o campanie de promovare a unui site compact, nu este completă f  ăr ă  o evaluare a cautarii contra cost pe motoarele de cautare, ca şi strategie de marketing. 23 Pe masura ce domeniu web devine tot mai mare, surfferii devin focalizati local. Acest pas inovativ arată cum se poate exploata acest lucru prin îmbunatatirea pozitiei pentru c ăutarile locale calificate. In cazul Google acest lucru se realizeaza pentru Google Maps şi Google Earth. O  pozitie rentabila  presupune selectarea uneltelor potrivite, optimizarea textului pentru reclama, optimizarea paginilor şi ofertarea, campania de management. In cazul hăr ţilor (making the map) trebuie luate în calcul optimizarea limbii, optimizarea geografica, Google Earth şi Google Maps [Site 9] . Intr-o campanie organica, există  o limit ă  impusa de timp, toleranta clien ţilor, numărul paginilor  pe care site-ul le poate suporta şi filtrele Google contra spam-urilor, spre deosebire de o campanie contra-cost în care nu exista astfel de limite 24 . Un alt avantaj al campaniei contra-cost este efectul imediat pe care il are, declansand un trafic abundent pe site. In moimentul în care se doreste punerea în aplicare a unui ad, trebuie să se ţină cont de urmatoarele caracteristici a elmentelor continute în ad: headline - maxim douazeci şi cinci de carctere, descriere - maxim saptezeci decaractere, afişarea URL-ului - maxim treizeci şi cinci de caractere, destinatia URL-ului - maxim o mie doua zeci şi patru de caractere. • • • •

Match drivers sunt de fapt echivalentul cuvintelor cheie în cazul campaniei organice şi ofer ă un nivel de calificare diferit faţă de aceasta. Match drivers implic ă alegerea unei loca ţii, a unei limbi şi perioadă în care se doreste ca adaug ările să  fie cautate, şi cele din urma selectarea frazelor  pentru care se plăteste (denumite pozitive) şi specificarea cuvintelor care se exclud (denumite negative). In cazul cuvintelor cheie pozitive exista trei optiuni disponibile: broad match, exact match şi  phrases match. Broad match este cea mai flexibilă op ţiune, întrucât Google rulează automat toate variantele cuvântului cheie, chiar dacă  acei termeni nu sunt în list ă. In cazul exact match  reclama va aparea numai în momentul în care cineva tasteaza exact cuvântul care trebuie cautat. Pentru phrases, reclama va aparea de cate ori cineva va intrpoduce un cuvânt care trebuie cautat şi care contine exact aceeasi fraza, indiferent dacă  este plasat un alt cuvânt înainte sau după. Aceasta este optiunea utilizata în majoritatea cazurilor. Optimizarea textului pentru reclamă  reprezint ă  o mare provocare deoarece utilizatorul trebuie convins s ă  acceseze o legatur  ă  pentru care elementele descriptive sunt minime, şi are loc prin optimizarea titlului paginii şi a textului continut. Optimizarea poziţiei rentabile deţine cea mai importantă  parte a campaniei platite: quality score (QS). Conceptul de quality score se poate explica cu ajutorul triunghiului calităţii, care este alcatuit din  fraza principal ă , ad text copy, care reprezintă  repetarea frazei principale, şi landing 23 24

Viney David, Get to the top on Goo gle, First published by Nicholas Brealey Publishing in 2008, pag 83 http://www.nextframe.ro/mentenanta/

32

 page copy, care reprezinta repetarea frazei proncipale în landing page title, descriere, tab-ul de

heading ai alte elemente on-page25 .

Ultima etapa pentru poziţia rentabilă este campania de management, în care are loc îmbunătaţirea bugetului, a ofertelor şi varietatea reclamelor pentru maximizarea costului şi restituirea investitiei pentru campanie.

Making the map se refera la optimizarea c ăutarii pe plan local. In ultimii ani, toate motoarele de căutare consacrate au acordat o atenţie deosebita căutarii în plan regional şi local, accentuând capacităţile hărtilor. Aceasta include un proces de ranking bun atat pentru paginile în mai multe limbi (regionale), cat în cautarea contextelor, apeland la serviciile Google Earth şi Google Map. Google Earth este o aplicaţie Web 2.0. pentru un glob virtual, care fixează  imagini ob ţinute din imaginile unui satelit, aerial photography şi informatiile geografice ale sistemelor, într-un Glob 3D, dotat cu interfata web-based şi ca o aplicatie standalone. Optimizarea geografica este importanta deoarece există  multe companii care de ţin un site care are baza într-o singur ă ţar ă şi contine pagini în multe limbi. Pentru un proces de ranking optimizarea are cateva optiuni: utilizarea sau schimbarea unui domeniu de nume de tip ccTLD sau utilizarea adreselor HTML eticheteaza pagina, optimizarea pentru hăr ţtile Google şi optimizarea pentru Google Earth.  In cazul hăr  ţ ilor Google, optimizarea are loc datorit ă  unor optiuni: Partial mapping service only, care nu include detalii down to a street level, mapping service only, tari care au hăr ţi detaliate down to street level , dar în mod curent nu se bucur ă  de alte servicii, şi advanced mapping services, adică ţări care au har ţi to street level şi unde utilizatorii au posibilitatea alegerii unor funcţii avansate.

7.4.1. Monitorizarea şi raportarea statistică SEO este o continuă competi ţie în câştigarea primului loc în topul ranking-ului. nu este un proces one-off, deoarece este necesar ă  monotorizarea obiectiv ă  a performan ţelor prin utilizarea unor date de încredere, actuale în campania SEO. Metodele şi uneltele prin care verificarea şi actualizarea site –ului ajung la un nivel de optimizare sunt diverse şi ne vom opri la cele mai accesibile.

Google Analytics  reprezint ă  un set de instrumente, a c ărui funcţionalitate include visitors tracking   (urmarirea vizitatorilor), traffic sources, visitor trends, etc., i nformaţii generate de un cod simplu Javascript plasat în footer-ul fiecarei pagini HTML. Datele care se ob ţin din Google Analytics sunt similare profitului şi pierderilor mici, iar informa ţia generată  de alte instrumente este un plan de marketing. Instalarea Google Analytics este foarte simplă: dupa accesarea www.google.com/analytics  este necesar  ă  înregistrarea prin utilizarea contului de Google, dup ă care se introduce URL-ul primului site care se doreşte urmărit. Google ofer ă  un cod unic JavaScript, care ulterior trebuie introdus în template-ul software-ului sau în fiecare pagin ă în  parte. Google Analytics generează  apoi informa ţia necesar ă, înregistreaza frazele cheie utilizate în fiecare căutare (care se refera la site), f ăcând posibilă  identificarea unor termeni care pân ă în momentul respectiv nu au fost consideraţi optimi (Traffic Sources>Keyword menu function). 25

http://www.nextframe.ro/mentenanta/

33

Urmărirea vizitei  clientului, poate fi divizat ă  în patru etape, urm ărite cu Google Analytics: .  pozitia renatabil ă , calea palniei,  goal, return-on-investment (ROI). Poziţia renatabilă  se refera la vizitatorii care gasesc site-ul utilizand un motor de cautare, o referire PPC sau o legatur ă inbound dintr-un alt site. A doua etapă este cunoscut ă  sub denumirea de calea palniei. Pâlniile definesc calea specifică, cea pe care se aşteaptă s ă  o parcurg ă  un vizitator pentru dobandirea scopurilor Procesul de mutare a utilizatorilor din poziţia rentabilă  la informa ţia obţinuta la money page,  poartă denumirea de  funneling , fiecare scop avand propriul funnel, care poate fi urmarit separat în Google Analyics.  Money page  reprezint ă pagina în care utilizatorul are posibilitatea de completare a unuia dintre scopurile site-ului prin downlodarea unei broşuri sau cumpararea unui  produs. Odata ce un utilizator a completat un goal , este indicată trimiterea acestuia la o pagin ă de confirmare sau o pagina thank-you. Cu ajutorul Google Analytics, acestă  pagin ă poate fi asociata cu sfâr şitul palniei şi o valoare monetar ă pentru analiza return-on-investment (ROI). Aceste patru

goal-uri pot fi accesate prin selectarea ”Analytics setting” din interfata Google Analytics . Uneltele Google webmaster ofer  ă posibilitatea unei analize din care se rezulte: când a indexat Google ultima dată  site-ul, ce erori au fost în indexare, verificare fi şierelor robots.txt, cererea unei rate diferite de indexare, setarea preferintelor www pentru toate URL-urile. In urma statiscilor se poate observa distribu ţia Pagerank-urilor a paginilor site-ului pe Google, topul cererilor de cautare pentru site, topul căutarii click-urilor cerute, cel mai utilzat text în legăturile către site sau cel mai uitilizat text în paginile site-ului. Multi utilizatori folosesc operatorul www.yourdomain.com  pentru a verifica legaturile interne din indexul Google, de şi locul în care se pot observa toate legaturile pe care Google le-a inregistrat pentru un anume site este utilizarea consolei Webmasters Tools. Date despre legaturile unui site se pot genera şi de către directorul web Yahoo!. Verificarea PageRank-ului prin utilizarea instrumentelor Google, este fiind relevant numai în ordonarea rezultatelor căutarilor în care alte site-uri au avut o relevanţă similar  ă  pentru cuvintele cautate . Interpretarea statisticilor web nu sunt de neglijat în privinta asigurarii succesului strategiei SEO. Se pot ignora elementele invocate de către browser când cere o pagină (hit) şi fişierul, care de fapt este un hit care returnează date deespre server. Vizitatorii unici sunt inregistrati pe baza noii adrese IP cu care accesează  pagina unui site. Vizitatorii repeta ţi sunt un subset ai celor unici şi exprimă  numarul vizitatorulor cu aceea şi adrresa IP care au accessat site-ul cel putin o dat ă. Vizionarea paginii măsoara numărul de pagini vizitate de către utilizatori, iar prin împ ăr ţirea acestuia la numărul total de vizitatori, se poate determina numarul mediu de pagini pe care vizitatorii le-au accesat. Vizulalizarea paginilor ajută  la identificarae vizitatorilor care au g ăsit ceea ce cautau prin accesarea paginii respective şi a celor care au vizitat o singur ă  pagina dupa care au renunţat. Cheia măsurii în acest caz este referinţa datelor, care arată dac ă legatura pe care un vizitator a accesat-o pentru a ajunge la un anumit site este caracterizata ca fiind referită  sau referinta [Site 8]. Termenii cautarii şi şirurile căutarii care apar în URL-ul referit pot exprima multe despre cuvintele cheie care au fost optimizate cu succes. Secţiunea browserelor arată  care roboti ai motoarelor de cautare au vizitat site-ul, frecvenţa cu care acestia au facut-o şi ce rezulatate au avut . Imbunătăţirea se refer ă la construirea unui num ăr foarte mare de legături într-un timp scurt, 34

care se poate dovedi în final o strategie foarte riscantă, dar satisfacatoare. Google are la dispoziţie identificarea algoritmica (linking patterns). Pentru evitarea problemelor este indicată  revizuirea constructiei link-urile la trei sau patru luni dupa o perioada de cel putin 2 ani de functionare şi est efoarte important de retinut faptul ca a nu face nimic pentru o periada lunga de timp, numarul legaturilor către site se va inrautati, şi odata cu el şi ranking-ul. în acest domeniu este vitala  pastrarea pozitiei pentru perioada de verificare şi actualizare.26

7.4.2. Promovarea web Promovarea web are un rol important pentru derularea activitatii online în cadrul unei firme. Dacă se doreste dezvoltarea afaceriion-line, atunci marketing-ul online este solu ţia optimă. Marketing-ul online este procesul de a construi şi de amentine relatia cu clinetii prin intermediul activitatilor on-line pentru facilitarea schimbului de idei, produse şi sevicii, cares a satisfaca obiectivelor partilor implicate. Definitia aceasta poate fi structurata în componente pentru o mai  buna intelegere a conceptului.Inscrierea site-ului în directoare web are ca scop realizarea  procesului de promovare web. Spre deosebire de motoarele de cautare care utilizează  programe software, directoarele web conţin site-uri organizate manual de către webmasteri. 27   Inscrierea site-ului în directoare web presupune: Alegerea unui director care transmite PageRank-ul; Realizarea unei revii asupra site-ului pentru a nu exista legaturi defecte, imagini sau pagini lipsă. Descrierea site-ului trebuie realizată  într-un mod elocvent şi elevat, pentru a evita riscul ca site-ul să fie respins. Alegerea categoriei care se potriveste domeniului pecare site-ul il reprezintă; Verificarea constantă a list ării site-ului. • •

•

• •

Utilizarea de software pentru înscrierea automată poate economisi tiimp, dar nu se poate controla dacă exist ă  categoria corespunz ătoare domeniului de activitate al site-ului, dacă un director are toate paginile indexate, dacă transmite sau nu PageRank-ul, dac ă are un numar mare de site-uri pe fiecare pagină şi nu există  confirmarea înscrierii. Directoarele web sunt gestionate manual de către webmasteri, care au posibilitatea de detectare a eventualelor înregistr ări generate automat, caz în care poate respinge propunerea de inscriere. Inscrierea în directoare web trebuie realizată  manual, controlat ă şi cu atenţie. Directoarele web sunt referinţe către motoarele de cautare şi în catalogarea site-urilor ceea ce constituuie un avantaj în procesul de promovare web. Marketing-ul on-line este un proces care cuprinde şapte etape: fixarea strategiei corprative, captarea ocaziei de piaţa, formularea strategiei de marketing, estimarea experienţei clientului, formularea progrmului de marketing, realizarea interfeţei cu cu clientul şi evaluarea rezulatatelor.

26

Rusu Lucia., Buchmann R., Proiectarea şi realizarea aplicaţiilor WEB, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2004 V   iney David, Get to the top on Google, First published by Nicholas Brealey Publishing in 2008

27

35

O altă  component ă  este construirea şi menţinerea relatiei cu clienţii, deoarece obiectivul marketing-ului on-line se circumscrie celui tradiţional. Conceptul on-line poate fi considerat o componetă, inrucat acesta se ocupa de consumatorii de internet. Efectul unui program de marketing on-line poate viza acţiunile off-line: creşterea vânzărilor din magazinele tradiţionale care sunt afectate de vânzarile on-line. Ultima componentă  este satisfacerea nevoilor ambelor  păr ţi implicate. Printre cele mai recunoscute metode de promovare  ale marketing-ului on-line se num ăr ă: marketing-ul prin afiliere, publicitatea prin bannere ,s ponsorizarea, newslettere, paginile cu acces restrictionat  şi cercetarile de marketing on-line. 28   Conceptul de marketing prin afiliere se  poate traduce ca o asociere între firma care demareaza un astfel de program şi alte site-uri cu  profil comercial, având ca şi scop promovarea produselor firmei. Este o metodă  relativ ieftina şi usor de realizat. Sponsorizarea este o alta modalitate de promovare a imaginii firmei şi utilizează aceleaşi pricipii ca şi sponsorizarea clasicăa, diferenţa constand în faptul ca este prezentă  într-o  pagina web. News-letterele reprezintă  un mod de a men ţine actualizarea activitaţii firmei le nivelul consumatorulului, prin inscrierea prealabilă  într-o baza de date. Paginile cu acces restricţionat sunt acele pagini la care au acces numai consumatorii înregistraţi în baza de date şi care ofer ă informa ţii numai celor care au acces. Cercetarile de marketing on-line sunt utile pentru cunoaşterea informaţiilor refritoare la consumatori.

Obiectivul principal al unei campanii de promovare on-line este atragere unui trafic cât mai intens şi de calitate iar măsurarea rezultatelor se materializează în masurarea traficului (cantitativ şi calitativ).  Masurarea cantitativă  a traficului se refer  ă  la ob ţinerea informaţiilor: numărul de vizitatori, numărul de pagini vizualizate, numărul de pagini vizualizate de fiecare vizitator şi durata vizitei pe site. Informatiile calitative cuprind o lista variat ă  care poate reprezenta sursa de informaţii pentru îmbunatatirea site-ului: nationalitatea vizitatorilor, sistemul de operare, rezoluţia şi profunzimea culorii monoitorului, browser-ul utilizat, posibilitatea de a vizualiza  pagini care conţin programe software speciale de creare a paginilor web. Rezultatele pot fi exprimate sub forma de tabele şi grafice de unde se pot desprinde concluzii importante despre  proflul vizitatorilor şi modalităţi prin care design-ul site-ului poate fi îmbunat ăţit [site 9].

Bibliografie 1. Viney David, Get to the top on Google, First published by Nicholas Brealey Publishing în 2008 2. [Chaffey_06] Dave Chaffey, Internet Marketing Strategy, Implementation and Practice, 3-th Edition, Prentice Hall, 2006 3. [Rusu_07]Rusu,L., Arba,R., Breşfelean,P., Mureşan, L , Buchmann R., Vereş  O., 2007,  Modele de afaceri pe Internet -  Editura "Risoprint", Cluj-Napoca 4. [Adsense]http://www.smash.ro/blog/google-adsense-si-mirajul-castigurilor-din-internet/ 5. [Backlink] http://www.seoieftin.com/articole/backlinkuri/ 6. [BlackHat]http://www.bizpro.ro/search/Black%20Hat%20SEO/ 7. [Bots] http://arjungutha.blogspot.com/2010/10/google-bots.html 8. [http://www.websitepublisher.net/article/search_engine_friendly_urls/ 9. [Link] http://www.bizoo.ro/prezentare/loader.html 28

http://www.optimizare-web.ro/servicii/ce-inseamna-optimizare-web.html

36