Categorii gramaticale

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLŢI FACULTATEA DE FILOLOGIE  CATEDRA DE LIMBA ROMÂNĂ 

CURRICULLUM la disciplina CATEGORII GRAMATICALE 

Autor: Lilia Trinca, conf. univ., dr.

Bălţi, 2011

I Preliminarii

Cursul Categoriile gramaticale

În cadrul cursului se studiază categoriile gramaticale ale claselor de cuvinte şi modelarea acestora logoformică conform categoriilor de care dispun. În aşa fel, cursul reprezintă baza  pentru studierea altor cursuri, printre care şi cel de sintaxă. Cursul îşi propune o prezentare a structurii gramaticale de bază a limbii române. Cursul are în vedere dezvoltarea şi perfecţionarea deprinderilor de comunicare orală şi scrisă. Studiul gramaticii, aşa cum a fost structurat în acest curs, vizează „limba română ca obiect prin care gîndirea se poate perfecţiona şi exprima prin formele cele mai eficace” (I. Coteanu, Gramatica de bază a limbii române, 1982, p. 9) Însuşirea cursului Categoriile gramaticale  presupune următoarele preachiziţii: noţine de  parte de vorbire, planurile cuvîntului, sensul lexical; noţiune de sintagmatică şi paradigmatică; structura morfologică a cuvintelor, alternanţe fonetice, tipuri de flexiune etc.

• •

•

• •

II Obiective Studentul va fi capabil: La nivel de cunoaştere şi înţelegere: să definească conceptele de bază ale morfologiei să descrie dinamica sistem-structură, proprie funcţionării limbii din următoarele perspective: semantică, morfologică şi sintactică, deictică; să determine raportul de interdependenţă morfologie-sintaxă la trei nivele categoriale: al claselor lexico-gramaticale, al categoriilor gramaticale, al funcţiilor sintactice; să distingă categoriile gramaticale şi mijloacele de exprimare a sensurilor gramaticale; să realizeze o apreciere argumentată a fenomenelor morfologice din perspectiva normei lingvale contemporane;

La nivel de aplicare: să aplice pe texte concrete legităţile specifice grupului nominal şi cele ale grupului verbal; să argumenteze prezenţa sau absenţa unor categorii gramaticale la părţile de vorbire; să stabilească algoritmul analizei morfo-sintactice a părţilor de vorbire; • • •

La nivel de integrare: să construiască modele de comunicare a cunoştinţelor din domeniul morfologiei; să stabilească consecutivitatea predării noţiunilor din morfologie, corelîndu-le cu celelalte compartimente ale gramaticii şi cu particularităţile de vîrstă ale elevilor; să propună soluţii pentru dificultăţile de analiză morfologică ; să interpreteze în mod critic cercetările de ultimă oră din domeniul morfologiei. • •

• •

III. Sugestii metodologice Cursul Categoriile gramaticale se desfăşoară prin alternarea metodelor didactice: curs prelegere, prelegere-dezbatere (prin îmbinarea etapelor de prezentare a informaţiei prin prelegere clasică cu dezbaterea anumitor aspecte), seminare curente (de obicei, problematizate, cu caracter  activ-participativ euristic), şi activităţi de laborator. IV. Activităţi de învăţare/predare

2

V. Administrarea disciplinei Codul disciplinei în planul de învăţămînt

Anul de studii

Semestrul

Numărul de ore C S L

III

VI

30

15

Evaluarea Nr. de credite

15

Responsabil Forma de de disciplină evaluare Examen

L. Trinca

VI Tematica şi repartizarea orientativă a orelor a) Tematica şi repartizarea orientativă a orelor de prelegeri Nr.

Tema Categorii de gîndire/categorii de limbă/categorii gramaticale. 1 Categoriile gramaticale: precizări, delimitări coceptuale

Numărul de ore 2

Bibliografie: a) C. Dimitriu, Gramatica limbii române explicată , Iaşi, 1994, p. 12-38.  b) Gramatica limbii române. Vol.I: Cuvîntul , Bucureşti, 2005, p c) A. Z. Ioniţă, Tradiţie şi inovaţie în morfologia limbii române, Iaşi, 2004, d)  Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Bucureşti, 2001, p. e) Al. Graur, Categoriile gramaticale // Al. Graur, Introducere în lingvistică , Bucureşti, 1972, p. 177-192.

2.

Categoriile gramaticale din perspectiva diferitelor nivele ale limbii

2

Principii de clasificare a categoriilor gramaticale - categorii gramaticale funcţionale/structurale - categorii gramaticale clasificatoare/lexematice - categorii gramaticale interpretaţionale/comunicative

2

Categoriile gramaticale funcţionale/structurale: Cazul. Genul şi numărul (la adjective)

2

Bibliografie: a) Gramatica limbii române. Vol.I: Cuvîntul , Bucureşti, 2005 p.63-94;  b) Al. Dîrul, Schiţe de gramatică funcţional-semantică a limbii române, Ch., 2002 c) I. Bărbuţă, Consideraţii privind semantica categorială a părţilor de vorbire cardinale// RLŞL, 1990, nr. 3, p. 26-33.

3.

Bibliografie: a) Al. Dîrul, Categorii gramaticale latente // RLŞL, 2003, nr. 1-2, p. 91-100.  b) Obscee iazîkoznanie. Vnutrenneaia structura iazîka. – Moskva, 1972.

4.

Bibliografie: a) Gramatica limbii române. Vol.I: Cuvîntul , Bucureşti, 2005 p.63-94;  b) D. Irimia,Gramatica limbii române, Iaşi, 2000.

5.

Categoriile gramaticale clasificatoare/lexematice: Genul şi numărul (la substantive)

2

Bibliografie: a) Gramatica limbii române. Vol.I: Cuvîntul , Bucureşti, 2005 p.63-94;  b) Frîncu, C., Curente şi tendinţe în lingvistica secolului nostru, Iaşi, 1997, p. 109119.

6.

Categoriile gramaticale interpretaţionale în desemnarea orientării comunicative a enunţului : timpul, modul, persoana, aspectul

2

Bibliografie: a) Gramatica limbii române. Vol.I: Cuvîntul , Bucureşti, 2005 p.63-94;

3

 b) Al. Dîrul, Categoriile gramaticale interpretaţionale în desemnarea orientării comunicative a enunţului// RLŞL, 2005, nr. 1-3, p. 43-50. c) A. Toşa, Elemente de morfologie, Bucureşti, 1983 d) Al. Dîrul, Negativno-affirmativnîe protivopostavlenia , - Chişinău, 1988.

7.

Conţinutul şi forma categoriilor gramaticale la grupul nominal 2 (gen, număr, caz, comparaţie). Bibliografie: a) Gramatica limbii române. Vol.I: Cuvîntul , Bucureşti, 2005 p.63-94;  b) D. Irimia,Gramatica limbii române, Iaşi, 2000.

8.

Conţinutul şi forma categoriilor gramaticale la grupul verbal 2 (mod, timp, persoană, număr, tranzitivitate, diateză, gen (la moduri impersonale). Bibliografie: a) Gramatica limbii române. Vol.I: Cuvîntul , Bucureşti, 2005 p.63-94;  b) D. Irimia, Gramatica limbii române, Iaşi, 2000.

7.

Modalităţi de redare a opoziţiei dintre sensurile gramaticale opozabile: - categorii gramaticale explicite; - categorii gramaticale neexplicite.

2

Conceptul de categorii gramaticale latente

2

Conceptul de categorie gramaticală de relaţie

2

Bibliografie: a) Gramatica limbii române. Vol.I: Cuvîntul , Bucureşti, 2005 p.63-94;  b) D. Irimia, Gramatica limbii române, Iaşi, 2000.

9.

Bibliografie: a) Al. Dîrul, Categorii gramaticale latente // RLŞL, 2003, nr. 1-2, p. 91-100.  b) Bulîghina T. V. Grammaticeskie I semanticeskie kategorii i ih sveazi // Aspectî   semanticeskih issledovanii. - Moskva, 1980. c) Obscee iazîkoznanie. Vnutrenneaia structura iazîka. – Moskva, 1972.

10.

Bibliografie: a) D. D. Draşoveanu, Categorii gramaticale de relaţie// D. D. Draşoveanu, Teze şi antiteze în sintaxa limbii române, Clusium, 1997, p. 78-94; b) Gramatica limbii române. Vol.I: Cuvîntul , Bucureşti, 2005 p.63-94;

11.

Categoria gramaticală a cazului în limba română. Rolul cazurilor  în enunţ. Realizatorii cazurilor în limba română

2

Bibliografie: a) Gramatica limbii române. Vol.I: Cuvîntul , Bucureşti, 2005 p.63-94  b) G. Pană Dindelegan, Caz // LL, 1995, nr. 1;  b) P. Zugun, Funcţiile sintactice ale numelor la cele cinci cazuri // LR, 1993, nr. 23-4; c) Al. Dîrul, Actanţii verbului şi cazurile // RLŞL, 1998, nr. 4; d) C. Frîncu, Curente şi tendinţe în lingvistica secolului nostru, Iaşi, 1997, p. 109.

12.

Sincretismul formelor de caz. Ambiguităţile semantice ale cazurilor româneşti.

2

Bibliografie a) G. Pană Dindelegan, Caz // LL, 1995, nr. 1;  b) P. Zugun, Funcţiile sintactice ale numelor la cele cinci cazuri // LR, 1993, nr. 23-4;

4

c) Al. Dîrul, Actanţii verbului şi cazurile // RLŞL, 1998, nr. 4; d) A. Vatamaniuc,  Funcţiile şi semnificaţiile cazurilor în limba română (teză de doctor).

13.

Categoria funcţional-semantică a aspectualităţii în limba română . Mijloacele de exprimare a aspectualităţii

2

Bibliografie a) T. Luchian, Adverbele şi locuţiunile adverbiale – mijloace lexicale de exprimare a aspectualităţii în limba română // Buletinul Institutului de Lingvistică, 2005, anul III, nr. 4, p. 26-32  b) T. Luchian, Valori aspectuale incluse în semantica verbului // RLŞL, 2006, nr. 34, p. 116-123.

14.

2

Privire dinamică asupra conceptului de adverb

Clasificări. Pseudoadverbe emfatice Adverbe modalizatoare şi funcţia modalizatorilor. Controverse. Clase de modalizatori realizate prin modalizare. Particule deictice. Substitute adverbiale abolute Bibliografie a) A. Z. Ioniţă, Tradiţie şi inovaţie în morfologia limbii române, Iaşi, 2004,  p.183-227.  b) Gramatica limbii române. Vol.I: Cuvîntul , Bucureşti, 2005 p

15.

Mijloace de exprimare a sensurilor gramaticale: morfeme.

2

Bibliografie: a) Gramatica limbii române. Vol.I: Cuvîntul , Bucureşti, 2005 p.63-94;  b) M. Manoliu, Morfemul în lingvistica modernă, a)

 b) Tematica şi repartizarea orientativă a orelor de seminar  Nr. Tema 1. Există o categorie a determinării? Controverse.

Numărul de ore 2

1. 2. 3. 4.

Articolul şi categoria determinării în limba română actuală Funcţiile articolului hotărît şi ale celui nehotărît Potenţialul referenţial al substantivelor în limba română Valorile categoriale dezvoltate la articolele hotărîte şi nehotărîte la substantivele comune ale limbii române 5. Articolul hotărît la numele proprii româneşti

Bibliografie: V. Nistor, Funcţile articolului hotărît şi ale celui nehotărî t // LLR, 1994, nr. 3-4, p. 7-8. A. Vrăjitoru, Valorile categoriale dezvoltate la articolele hotărît şi nehotîrît  la substantivele comune ale limbii române // LR, 1995, nr. 1 V. Guţu Romalo, Articolul şi categoria determinării în limba română  actuală // V. Guţu Romalo, Elemente de lingvistică structurală , p. 225-236. M. Aldea, Categoria gramaticală a determinării. Teza de doctor în filologie, Cluj  Napoca, 2005 // www.revue-texto.net/marges/marges/Documents%20Site %203/ the0026_aldea_m/the0026.pdf; A.-Z. Ioniţă, Tradiţie şi inovaţie în morfologia limbii române, Iaşi, 2004, p.114148;

5

I. Bărbuţă,   Despre potenţialul referenţial al substantivelor în limba română  // RLŞL,1999, 1-3, p. 93-99. Liliane Tasmowski/de Ryck Cîteva observaţii privind folosirea articolului definit şi a articolului adjectival // LL, Bucureşti, 1994, vol. II, p.14-20.

2.

Categoria genului.

2

1. Categoria gramaticală a genului la substantive. Opoziţiile de gen: masculin / feminin, masculin / neutru, feminin/ neutru. 2. Mijloace de exprimare a categoriei genului. 3. Substantivele mobile. Substantivele heteronimice. 4. Substantivele epicene. 5. Substantivele cu gen comun. 6. Concordanţa gen gramatical/gen natural. Genul personal Bibliografie: a) Irimia, D., Gramatica limbii române, Iaşi, 2000, p. d) Frîncu, C., Curente şi tendinţe în lingvistica secolului nostru, Iaşi, 1997, p. 109119.

3.

Categorii gramaticale: tradiţie şi inovaţie în limba română 1. Perspectiva istorică a categoriilor gramaticale: de la latină la română: a) categoria gramaticală a comparaţiei b) apariţia „verbelor auxiliare”; c) genul neutru; d) determinarea. 2. Aspecte privind evoluţia categoriilor gramaticale: - omonimia morfematică; - acuzativul – complement direct cu „pe”; - pronumele relativ „care”. 3. „Tendinţe” în limba română modernă.

2

Bibliografie: a) E. Coşeriu, Sincronie, diacronie şi istorie , Bucureşti: Editura Enciclopedică, 1997  b) A.-Z. Ioniţă, Tradiţie şi inovaţie în morfologia limbii române, Iaşi, 2004, p. 9-88

4.

Categoria numărului. Substantive cu o singură formă de număr şi substantive cu mai multe forme de număr 

2

Clasele de numerale 1. Specificul numeralelor în sistemul părţilor de vorbire 2. Clasele de numerale. Caracterizare semantică. Formarea 3. Categoriile morfologice specifice numeralului Bibliografie: a) Gabinschi, M., Ordinalele româneşti: o revizuire (I) // RLŞL, 1996, nr. 2;  b) Gabinschi, M., Contribuţii la cunoaşterea numeralului // RLŞL, 1995, nr. 1; c) Oprescu, M., Categoria gramaticală a numărului la numeral //LR, Bucureşti, 1994, nr. 5-6; d) Rădulescu, M., Categoria gramaticală a genului la numeralul  cardinal  // LR, Bucureşti, 1994, nr. 1-2; e) Irimia, D., Gramatica limbii române, Iaşi, 2000, p. 149-153.

4.

Modurile personale ale verbului 1. Modul indicativ: forme, semnificaţii, valori 2. Modul conjunctiv: forme, semnificaţii, valori 3. Modul condiţional: forme, semnificaţii, valori

3

6

4.

Modul prezumtiv: forme, semnificaţii, valori 5. Modul imperativ: forme, semnificaţii, valori Bibliografie: a) Frîncu, C., Conjunctivul românesc şi raporturile lui cu alte moduri, Iaşi, 2000, p. 45-54; 55-56; 103-112 (selectiv); 155-224 (selectiv);  b) Marin, V. Imperativul indicatival şi potenţialul // RLŞL, 1995, nr. 3; c) Constantinovici, E., Semantica şi morfo-sintaxa verbului în limba română , Chişinău, 2007, p.15-34; d) Gherasim, P., Semiotica modalităţilor , Iaşi, 1997, p. 100-203. e) Gherasim, P. Modul condiţional în limbile rom’nă şi franceză // RLŞL, 1998, nr. 6, p. 52-62

5.

2

Modurile nepersonale ale verbului 1. Infinitivul. Valoarea verbală. Tipuri de infinitiv 2. Gerunziul. Valoarea verbală. Conversiunea în alte părţi de vorbire 3. Participiul. Valoarea verbală şi adjectivală. Conversiunea în late părţi de vorbire 4. Supinul. Opinii şi controverse Bibliografie: a) Gherasim, P., Semiotica modalităţilor , Iaşi, 1997, p. 203-251;  b) Edelstein, F., Sintaxa gerunziului românesc, Bucureşti, 1972; c) Berejan, S., Contribuţii la studiul infinitivului, Chişinău, 1976; d) Irimia, D., Gramatica limbii române, Iaşi, 2000, p. 260-268; e) Niculescu, Al., Individualitatea limbii române printre alte limbi romanice, Bucureşti, 1965, p.22-23.

6.

2

Adjectivul şi categoria semantico-funcţională a calităţii. 1. Noţiune de calificare şi calitate 2. Mijloace de redare a calităţilor. Calităţi statice şi calităţi dinamice. Calităţile calităţilor  3. Adjectivul - mijloc de redare a calităţii. Caracterizare semantică Bibliografie: a) О. Есперсен, Философия грамматики, Москва, 1956;  b) Gramatica limbii române, Vol. I: Cuvîntul , Bucureşti, 2005, p.141-180;

7.

2

Părţi de vorbire instrumentale în limba română 1. Tipuri de raporturi între cuvinte şi propoziţii 2. Prepoziţia – instrument gramatical. Caracterizare funcţională 3. Conjuncţia – instrument gramatical. Caracterizare funcţională 4. Articolul şi categoria determinării 5. Alte părţi de vorbire cu funcţia de instrument Bibliografie: a) Ciornîi, I.,  Jonctivele… Ce ştim despre ele? Chişinău, 1984;  b) Dîrul, Al., Cercetări asupra prepoziţiei în limba moldovenească , Chişinău, 1963; c) Dominte C.  Exprimarea relaţiilor spaţiale şi temporale prin prepoziţii în limba română // Sistemele limbii, Bucureşti, 1970, p. 227-270; d) Gramatica limbii române. Vol.I: Cuvîntul , Bucureşti, 2005, p. 631-656; e) Aldea, M, Categoria gramaticală a determinării. Teza de doctor în filologie, Cluj-Napoca, 2005 // www.revue-texto.net/marges/marges/Documents%20Site %203/ the0026_aldea_m/the0026.pdf; f) Ioniţă, A.-Z., Tradiţie şi inovaţie în morfologia limbii române, Iaşi, 2004, p.114148.

Nr.

c) Tematica şi repartizarea orientativă a orelor de laborator  Tema

Numărul de ore 7

1 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Analiza morfologică a substantivului Analiza morfologică a pronumelui Analiza morfologică a numeralului Analiza morfologică a adjectivului Analiza morfologică a verbului Analiza morfologică a adverbului Analiza părţilor de vorbire instrumentale

2 2 2 2 2 2 2

c) Tematica şi repartizarea orientativă a orelor de studiu individual 1 unitate credit va fi egală cu 30 ore de activitate ale studentului pe semestru (care includ orele fizice/auditoriale şi activităţile individuale). 1. Studiul (notiţelor de curs, suportului de curs, manualelor) şi documentare suplimentară în bibliotecă, pe Internet, pe

20

7. Alte activităţi...

2. Activităţi specifice de pregătire pentru seminar/laborator 

10

8. Alte activităţi...

3. Realizare de teme, referate, eseuri, traduceri, etc.

9. Alte activităţi...

4. Activităţi practice

20

5. Pregătirea pentru lucrări de control, atestări semestriale 6. Consultaţii

10. Alte activităţi... 11. Alte activităţi...

6

4

12. Examinare finală

TOTAL ore studiu individual (pe semestru) =60 VII Conţinutul disciplinei Categoriile gramaticale: Sensul lexical şi sensul gramatical Categoria gramaticală / sens gramatical / formă gramaticală Categoriile gramaticale proprii limbii române: genul, numărul, cazul, determinarea, comparaţia, persoana, modul, timpul, diateza Modalităţile de exprimare a categoriilor gramaticale. Structura morfematică a cuvîntului Morful. Alomorful Clasificarea morfemelor după natura elementelor fonologice (morfeme segmentale, morfeme suprasegmentale) Clasificarea morfemelor după posibilităţile de combinare (independente – rădăcina, dependente: sufixele, prefixele, infixele, interfixele). Clasificarea morfemelor după conţinut (lexicale, gramaticale). Morfemul zero. Morfemul cu semnificaţie zero. Morfemul, terminaţia şi flexiunea. Alternanţele fonologice. Tipuri de flexiune (sintetică, analitică, supletivă, mixtă). Categoria gramaticală a genului la substantive. Opoziţiile de gen: masculin / feminin, masculin / neutru, feminin/ neutru. 8

Mijloace de exprimare a categoriei genului. Substantivele mobile. Substantivele heteronimice. Substantivele epicene. Substantivele cu gen comun. Genul personal. Categoria gramaticală a numărului la substantive. Opoziţia de număr : singular / plural. Formarea pluralului substantivelor. Substantivele susceptibile de o singură valoare de număr: substantivele singularia tantum şi substantivele pluralia tantum. Substantive cu forme multiple de singular sau de plural (diferenţiate semnatic şi nediferenţiate). Substantivele cu o singură formă pentru ambele numere. Categoria gramaticală a cazului la substantive. Opoziţiile cazuale. Mijloacele de exprimare a cazurilor. Raporturile semantice şi gramaticale exprimate cu ajutorul cazurilor. Sincretismul şi ambiguitatea cazurilor. Articolul şi categoria determinării. Categoriile gramaticale ale adjectivului. Categorii gramaticale caracterizate doar prin formă: genul, numărul, cazul. Categorii gramaticale caracterizate prin formă şi conţinut: comparaţia. Conţinutul categoriei comparaţiei. Mijloace de redare a gradelor de comparaţie. Comparativul şi superlativul monomembru. Modalităţi de redare a ideii de superlativ. Categoria genului şi a numărului la numerale. Declinarea numeralelor. Exprimarea cantităţii nedefinite prin numerale şi alte părţi de vorbire. Pronumele personale. Categoria persoanei, genului, numărului şi a cazului la pronumele  personale. Declinarea. Formele accentuate şi neaccentuate ale pronumelor personale. Anticiparea şi reluarea formelor accentuate prin cele neaccentuate. Persoana, genul, numărul şi cazul la pronumele de politeţe. Funcţiile sintactice. Persoana, numărul şi cazul la pronumele reflexive. Funcţiile sintactice. Persoana, numărul, genul şi cazul. Funcţii sintactice. Valori de întrebuinţare.  Numărul. Genul. Cazul. Funcţiile sintactice. Categoriile gramaticale de gen, număr, caz. Funcţiile sintactice. Categoria lexico-gramaticală a tranzitivităţii. Tranzitivarea şi detranzitivarea verbelor. Categoriile morfologice specifice verbului. Persoana. Verbele personale. Verbele unipersonale. Verbele impersonale. Categoria gramaticală a diatezei. Diateza activă. Diateza pasivă. Modalităţi de redare a diatezei pasive. Diateza reflexivă. Marca diatezei reflexive. Valorile diatezei reflexive. Categoria numărului la verbe. Categoria timpului. Formele temporale de bază. Timpuri absolute şi timpuri relative. Categoria modului. Clasificarea modurilor după particularităţile flexionare: personale şi impersonale. Clasificarea modurilor după particularităţile sintagmatice: predicative şi nepredicative. Modul indicativ. Timpurile de bază şi cele relative. Formarea. Valorile semantice ale  prezentului indicativ. Modul potenţial-optativ Formarea. Valorile semantice şi stilistice. Modul conjunctiv. Formarea. Conjunctivul amputat. Valorile semantice şi stilistice. Modul prezumtiv. Formarea. Valorile semantice şi stilistice. Modul imperativ. Formele modului imperativ. Valorile semantice şi stilistice. Modul infinitiv. Valorile. Funcţiile sintactice. Modul participiu. Formarea. Valorile. Funcţiile sintactice. Modul supin. Formarea. Valorile. Funcţiile sintactice. 9

Modul gerunziu. Formarea. Valorile. Funcţiile sintactice. Categoria comparaţiei la adverbe. Părţi de vorbire instrumentale în limba română Tipuri de raporturi între cuvinte şi propoziţii Prepoziţia – instrument gramatical. Caracterizare funcţională Conjuncţia – instrument gramatical. Caracterizare funcţională Alte părţi de vorbire cu funcţia de instrument

VIII Evaluarea disciplinei La stabilirea notei finale se iau în considerare

Ponderea în notare, exprimată în % (Total=100%) 20

- testarea continuă pe parcursul semestrului, rezultatele activităţii la seminare / lucrări practice de laborator  1. Examinarea - testarea periodică prin lucrări de control continuă pe - activităţile individuale teme / referate / eseuri /  parcursul semestrului traduceri / roiecte, studiu de caz, etc. - activităţi practice

   %    0    6   n    i    ţ   u   p    l   e   c

20 10 10

- alte activităţi (precizaţi) 2. Examinarea Rezultatele de la examenul final finală

   %    0    4    t    l   u   m    l   e   c

40

Chestionarul 1. Categoriile gramaticale: Sensul lexical şi sensul gramatical Categoria gramaticală / sens gramatical / formă gramaticală Categoriile gramaticale proprii limbii române: genul, numărul, cazul, determinarea, comparaţia, persoana, modul, timpul, diateza Modalităţile de exprimare a categoriilor gramaticale. 2. Structura morfematică a cuvîntului Morful. Alomorful Clasificarea morfemelor după natura elementelor fonologice (morfeme segmentale, morfeme suprasegmentale) Clasificarea morfemelor după posibilităţile de combinare (independente –  rădăcina, dependente: sufixele, prefixele, infixele, interfixele). Clasificarea morfemelor după conţinut (lexicale, gramaticale). Morfemul zero. Morfemul cu semnificaţie zero. Morfemul, terminaţia şi flexiunea. Alternanţele fonologice. Tipuri de flexiune (sintetică, analitică, supletivă, mixtă). 3 Categoria gramaticală a genului la substantive. Opoziţiile de gen: masculin / feminin, masculin / neutru, feminin/ neutru. • • •

•

• •

•

• • • • •

10

4. Mijloace de exprimare a categoriei genului. Substantivele mobile. Substantivele heteronimice. Substantivele epicene. Substantivele cu gen comun. 5. Genul personal. 6. Categoria gramaticală a numărului la substantive. Opoziţia de număr : singular / plural. Formarea pluralului substantivelor. 7. Substantivele susceptibile de o singură valoare de număr: substantivele singularia tantum şi substantivele pluralia tantum. 8. Substantive cu forme multiple de singular sau de plural (diferenţiate semnatic şi nediferenţiate). 9. Substantivele cu o singură formă pentru ambele numere. 10. Categoria gramaticală a cazului la substantive. Opoziţiile cazuale. Mijloacele de exprimare a cazurilor. Raporturile semantice şi gramaticale exprimate cu ajutorul cazurilor. 11. Sincretismul şi ambiguitatea cazurilor. 12. Articolul şi categoria determinării. 13. Categoriile gramaticale ale adjectivului. Categorii gramaticale caracterizate doar prin formă: genul, numărul, cazul. 14. Categorii gramaticale caracterizate prin formă şi conţinut: comparaţia. Conţinutul categoriei comparaţiei. Mijloace de redare a gradelor de comparaţie. Comparativul şi superlativul monomembru. 15. Modalităţi de redare a ideii de superlativ. 16. Categoria genului şi a numărului la numerale. 17. Declinarea numeralelor. Exprimarea cantităţii nedefinite prin numerale şi alte părţi de vorbire. 18. Pronumele personale. Categoria persoanei, genului, numărului şi a cazului la pronumele  personale. Declinarea. 19. Formele accentuate şi neaccentuate ale pronumelor personale. Anticiparea şi reluarea formelor accentuate prin cele neaccentuate. 20. Persoana, genul, numărul şi cazul la pronumele de politeţe. Funcţiile sintactice. 21. Persoana, numărul şi cazul la pronumele reflexive. Funcţiile sintactice. 22. Persoana, numărul, genul şi cazul. Funcţii sintactice. Valori de întrebuinţare. 23. Numărul. Genul. Cazul. Funcţiile sintactice. 24. Categoriile gramaticale de gen, număr, caz. Funcţiile sintactice. 25. Categoria lexico-gramaticală a tranzitivităţii. Tranzitivarea şi detranzitivarea verbelor. 26. Categoriile morfologice specifice verbului. Persoana. Verbele personale. Verbele unipersonale. Verbele impersonale. 27. Categoria gramaticală a diatezei. Diateza activă. Diateza pasivă. Modalităţi de redare a diatezei pasive. Diateza reflexivă. Marca diatezei reflexive. Valorile diatezei reflexive. 28. Categoria numărului la verbe. 29. Categoria timpului. Formele temporale de bază. Timpuri absolute şi timpuri relative. 30. Categoria modului. Clasificarea modurilor după particularităţile flexionare: personale şi impersonale. 31. Clasificarea modurilor după particularităţile sintagmatice: predicative şi nepredicative. 32. Modul indicativ. Timpurile de bază şi cele relative. Formarea. Valorile semantice ale  prezentului indicativ. 33. Modul potenţial-optativ Formarea. Valorile semantice şi stilistice. 34. Modul conjunctiv. Formarea. Conjunctivul amputat. Valorile semantice şi stilistice. 35. Modul prezumtiv. Formarea. Valorile semantice şi stilistice. 36. Modul imperativ. Formele modului imperativ. Valorile semantice şi stilistice. 37. Modul infinitiv. Valorile. Funcţiile sintactice. 38. Modul participiu. Formarea. Valorile. Funcţiile sintactice. 39. Modul supin. Formarea. Valorile. Funcţiile sintactice. 11

40. Modul gerunziu. Formarea. Valorile. Funcţiile sintactice. 41. Categoria comparaţiei la adverbe. 42. Părţi de vorbire instrumentale în limba română 43. Tipuri de raporturi între cuvinte şi propoziţii 44. Prepoziţia – instrument gramatical. Caracterizare funcţională 45. Conjuncţia – instrument gramatical. Caracterizare funcţională 46. Alte părţi de vorbire cu funcţia de instrument

12

Mostră de test pentru evaluarea finală

PROBĂ DE EVALUARE

La cursul Categorii gramaticale, gr. 32 1. Definiţi următoarele noţiuni categorie gramaticală, modalitate, categorii gramaticale latente. 6 p. 2. Explicaţi statutul categoriei genului la substantive (cu referire la limba română). 3 p. 3. Delimitaţi verbele de la diateza reflexivă de celelalte diateze, aplicînd procedeul virtual de dublare a formelor pronominale clitice: Marea se zbuciumă groaznic. Înţeleptul caută şi găseşte, prostul nu caută pentru că se teme că va găsi. După mulţimea sinonimelor se judecă bogăţia unei limbi. Numai dorul mai colindă, / Dorul tînăr şi pribeag. / Tainic se întîlneşte-n prag, / Dor cu dor   să se cuprindă / Drag cu drag. (G. Coşbuc). 4 p. 4. În textul  Apoi, cînd  soarele îşi grămădeşte focurile în văi, cînd ogoarele şi fînaţurile, cetinile coastelor împădurite scînteiază şi cînd zarea  se tulbură şi împrăştie pe munţi valu-i de aburi, te crezi ca într-un vis al închipuirii  , în care, dormitînd uşor, sufletul singur pare că se bucura şi se lăsa dus ca o leneşă voluptate. (Al. Russo)

2 p. a) Identificaţi predicatele;  b) Justificaţi clasificările mod personal / mod impersonal, mod predicativ / mod nepredicativ . 4 p. Care este valoarea gerunziului? c) Delimitaţi şi numerotaţi propoziţiile; 2 p. 4 p. d) Analizaţi din punct de vedere morfologic unităţile lexicale subliniate. 5. Delimitaţi articolele substantivale nehotărîte de alte părţi de vorbire. Precizaţi despre ce părţi de vorbire este vorba. Vremea o să se strice. O! Prietenii mei, cu bărbile pînă la pămînt, nămeţi ne-nvinşi de oameni, albiţi de griji şi de vremuri. Acolo se deschide o vale lungă. El face faţa dos şi dosul faţă, şi-o ia la fugă stăpînită, ceva mai iute ca leşii. Trecu o zi, trecură trei … (M. Eminescu) 3 p.

Barem “10” – 28 p. „9” – 27 p. „8” – 24 p. „7” – 21 p.

„6” – 18 p. „5” – 15 p. „4” – 11 p. „3” – 7 p.

„2” – 4 p. „1” – 0 p.

13

L. Trinca, conf.univ., dr. _________________ 

14

IX Bibliografie generală 1. Gramatica limbii române. Cuvântul. Coordonator- V.Guţu-Romalo. Ed. Academiei Române.Bucureşti, 2005. 2. Irimia, D., Structura gramaticală a limbii române. Numele şi pronumele. Adverbul, Iaşi, 1987. 3. Avram, M., Gramatica pentru toţi , Bucureşti, 1986. 4. Berejan, S., Contribuţii la studiul infinitivului , Chişinău, 1961. 5. Studii şi materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, Bucureşti, Vol.I (1959), II (1960), III (1962), IV (1967), V (1969), VI (1972). 6. Câmpeanu, E., Substantivul. Studiu stilistic , Bucureşti, 1975. 7. Ciompec, G., Morfosintaxa adverbului românesc, Sincronie şi diacronie , Bucureşti, 1985. 8. Ciornîi, I., Jonctivele… Ce ştim despre ele? Chişinău, 1984. 9. Constantinescu-Dobridor, Gh., Morfologia limbii române , Bucureşti,1996. 10. Diaconescu, I., Infinitivul în limba română , Bucureşti, 1977. 11. Dicţionar de ştiinţe ale limbii , Bucureşti, 2001. 12. Dimitriu, C., Gramatica limbii române explicată , Iaşi, 1994. 13. Dîrul, Al., Cercetări asupra prepoziţiei în limba moldovenească , Chişinău, 1963. 14. Edelstein, F., Sintaxa gerunziului românesc , Bucureşti, 1972. 15. Enciclopedia limbii române, Bucureşti, 2001. 16. Evseev, I., Semantica verbului , Timişoara, 1976. 17. Gramatica limbii române. Vol.I: Cuvîntul , Bucureşti, 2005 18. Hristea, Th., Sinteze de limba română , Bucureşti, 1984. 19. Iordan, I., Guţu-Romalo, V., Niculescu, Al., Structura morfologică a limbi române contemporane, Bucureşti, 1967. 20. Iordan, I., Robu, Vl., Limba română contemporană , Bucureşti, 1978. 21. Irimia, D., Gramatica limbii române , Iaşi, 2000. 22. Irimia, D., Structura gramaticală a limbii române. Verbul , Iaşi, 1976. 23. Manoliu – Manea, M., Sistematica substitutelor din limba română contemporană   standard , Bucureşti, 1968. 24. Nica, D., Teoria părţilor de vorbire , Iaşi, 1988. 25. Niculescu, Al.,   Individualitatea limbii române între limbile romanice.Contribuţii  gramaticale , Bucureşti, 1965. 26. Popa, Gh., Consideraţii la studiul echivalentelor analitice ale cuvintelor , Chişinău, 1996. 27. Puşcariu, S., Limba română, I , Bucureşti.

15