Unitatea de învăţ are are 4
INSTRUMENTE PENTRU MĂSURAREA ATITUDINILOR SOCIALE Cuprins
1.Introducere ............................................ .................................................................. ............................................ ............................................. .................................... ............. 50 2.Obiective ........................................... ................................................................. ............................................ ............................................. ........................................ ................. 50 3. Durata.................... Durata .......................................... ............................................. ............................................. ............................................ ............................................ ...................... 50 4.Conţinuturi 1. M ă surarea atitudinilor ............................................ ................................................................... .............................................. ........................... .... 51 2. Scale Guttman..................................... Guttman........................................................... ............................................ ............................................ ............................ ...... 52
58 5.Rezumat......................................... 5.Rezumat................................................................ ............................................. ............................................ ........................................... ..................... 59 6.Test de evaluare............................................ evaluare.................................................................. ............................................ ............................................. ............................. ...... 60 7.Tema de control………………………… control………………………………………… ……………………………. ……………................................. ................................ 61 3. Scala Likert ........................................... .................................................................. ............................................. ............................................ ......................... ...
Introducere
Doriţi să ştiţi ce atitudini au persoanele din jurul dvs. sau cât de eficace a fost o intervenţie? Unitatea de învăţare abordează tocmai măsurarea atitudinilor sociale. Importanţa diagnosticării atitudinilor sociale este major ă pentru prognoza comportamentele indivizilor şi grupurilor, ca şi pentru schimbarea unei atitudini. Sunt descrise scalele Gutmann şi Likert, folosite în cercet ări din întreaga lume, fiind prezentate procedura de elaborare şi aplicare. Obiective După După parcurgerea unit ăţ ii de învăţ învăţ are, are, studentul va fi capabil: ăţ ii •
să confecţioneze 2 tipuri de scale sociale;
•
să aplice scalele confec ţionate;
•
să prelucreze r ăspunsurile obţinute cu scalele aplicate.
Durata medie de parcurgere a primei unităţi de înv ăţare este de 2 ore.
50
1. Măsurarea atitudinilor
Pentru diagnoza corect ă a atitudinilor se pot folosi mai multe metode: observarea comportamentelor, performanţelor sau a reac ţiilor fiziologice şi măsurarea pe baza inferenţelor aplicate comportamentelor autoraportate, sentimentelor sau credin ţelor respondenţilor despre un obiect. Pentru observare, este necesar s ă înregistr ăm comportamente (a participat la grevă!) declaraţii, gesturi, să repetăm observaţia într-o familie de situaţii. Autoraportarea foloseşte instrumente psihologice numite scalele de atitudini, marcate nefavorabil de efectul de dezirabilitate social ă. La completarea unor instrumente clasice, care folosesc autoraportarea, mul ţi participanţi deformează adevărul, conştient sau nu, dorind s ă transmită cercetătorului o impresie favorabilă despre propria persoan ă, dar la cele indirecte aceast ă distorsionare nu mai este posibilă. Pentru a diminua efectul de dezirabilitate social ă se folosesc modalit ăţ i nonreactive de diagnoz ă.
Ele sunt neintrusive, indirecte amintim tehnicile bazate pe m ăsurarea timpului de
reacţie, tehnica amorsajului, modelul categoriilor lingvistice, tehnicile proiective etc. Avantajul metodelor neintruzive decurge din independen ţa lor faţă de r ăspunsurile voluntare ale participanţilor, din diminuarea tendinţei de dezirabilitate social ă prezentă la respondenţi. 1.1. Condiţii ale măsurării
Atitudinile nu se pot cunoa şte direct, ele se deduc din comportamente, inclusiv din declaraţiile participanţilor, după cum spuneam în rândurile precedente. Cunoa şterea atitudinilor echivalează cu măsurarea acestora. A măsura înseamnă a pune în coresponden ţă anumite caracteristici cu un şir de numere. Dar este posibilă m ăsurarea atitudinilor? Pentru a măsura atitudinile, ele ar trebui s ă îndeplinească următoarele condiţii: •
•
variabilitatea – caracteristica să varieze; scalabilitatea
– este posibilă stabilirea unei ordini a opiniilor, comportamentelor,
sentimentelor care exprimă atitudinea; •
omogenitatea – ceea ce se m ăsoar ă să apar ţină aceluiaşi domeniu, să definească o temă.
Scala de atitudini (tab.1) se deosebe şte de scala de apreciere: în scala de apreciere, descrierile se exclud reciproc, în scala de atitudini, descrierile NU se exclud, ele se pot condiţiona una pe cealalt ă, se pot ierarhiza ori însuma.
51
Tab. 1 Scală de apreciere şi scală de atitudine (fragment) Scală de apreciere
Scală de atitudini
1. Lucrarea scrisă a studentului X este notată cu: -5 -6 -7 2. Elevul Y este: Retras……Bun organizator
Persoanele feministe: - se exprimă curajos cu privire la problemele femeilor în discuţiile cu vecini; - scriu articole în care sprijin ă femeile - participă la un miting profeminist; - organizează întruniri profeministe.
1.2. Studiul atitudinilor
Pentru a construi o scal ă de atitudini, se selecteaz ă situaţii şi comportamente care se subsumeaz ă aceleiaşi teme sau aceluia şi concept. Ele formează o familie de situaţii, care asigur ă coerenţa scalei. Pentru a construi scală de atitudine, se parcurg următorii paşi: •
se defineşte domeniul atitudinii;
•
se stabilesc conceptele de lucru;
-
dacă apar ţin gândirii ştiinţifice, conceptele se opera ţionalizează, adică se transpun în
comportamente care satisfac cerinţa observării şi măsur ării; - dacă apar ţin gândirii cotidiene, se fac cercet ări exploratorii noi, se opera ţionalizează provizoriu conceptul empiric, iar atitudinea se defineşte mai precis la final; •
se alege tipul scalei;
•
se confecţionează scala aleasă;
•
se pilotează;
•
se perfecţionează scala dacă este cazul. Instrumentele clasice pentru studiul atitudinilor sunt scala Bogardus, scala Gutmann,
scala Likert, scala Thurstone, diferen ţiatorul semantic Osgood, din care le vom prezenta pe primele trei în această unitate de învăţare. Ele se pot folosi împreună cu alte metode de diagnoză ori singure. 2. Scala Guttman Gândindu-vă la propria persoană , r ă spunde ţ i DA sau NU la întrebările de mai jos. Marca ţ i primul r ă spuns pentru care opta ţ i, f ăr ă să reflecta ţ i prea mult (tab.2).
52
Tab. 2.
1.
Itemi pentru o scal ă Gutmann
Itemi Îi saluţi pe vecinii tăi gay?
Da
Nu
2. Întinzi mâna, ca modalitate de salut, vecinilor t ăi gay? 3. Dintre doi candidaţi la fel de buni, l-ai angaja la firma ta pe acela despre care ştii cert că este gay?
4. Ai pleca în excursie cu un cuplu de gay? 5. Dacă dai o petrecere acas ă pentru prietenii tăi, îi inviţi şi pe vecinii tăi gay? 6. Dacă eşti nevoit să pleci de acas ă sâmbătă seara, îţi laşi copiii în grija unui cuplu de gay? Notă: termenul gay se refer ă la persoanele homosexuale, în special la b ărbaţii homosexuali. Itemii la care aţi r ăspuns constituie o scal ă, numită scala Guttman sau scala cumulativă, ierarhică. Acest tip de scala a fost creat ă de sociologul Louis Guttman (19161987) în 1940.
APLICAŢII După ce aţi r ăspuns
la întrebările din tabelul 1, păstraţi r ăspunsul şi apoi
analizaţi itemii după următoarele criterii: •
Apar ţin itemii aceluiaşi domeniu? Care este atitudinea pe care c ă o vizează?
•
Atitudinea propusă spre măsurare variază ? Putem să atribuim numere
variaţiilor acestei atitudini? •
Cum sunt ordonaţi itemii?
Scala Guttman se define şte ca set de enun ţuri care se pot ordona astfel încât orice subiect care a r ăspuns favorabil la enunţul n a r ăspuns favorabil şi la enunţul n-1 şi la toate cele precedente.
Din acest motiv a fost numit ă scală ierarhică. Scala Guttman este numit ă şi
scală cumulativă deoarece un anumit scor înglobeaz ă/ cumulează r ăspunsuri de la itemii cu ponderi mai mici. De exemplu Itemul 6 Dacă e şti nevoit să pleci de acasă sâmbăt ă seara, î ţ i la şi copiii în grija vecinilor t ăi gay?” cumuleaz ă r ăspunsurile de la toţi itemii anteriori (de la 1
la 5). De regulă, cine r ăspunde DA pentru itemul 6 a r ăspuns DA şi pentru itemii 1, 2, 3, 4, 5 dacă scala este construit ă corect. 53
Etape în construcţia scalei Guttman:
1.Se defineşte atitudinea care se vrea a fi m ăsurată. 2.Se operaţionalizează, adică se traduce in comportamente, gesturi, cuvinte care pot fi observate din exterior, de către o alta persoan ă. 3.Se selectează ori se construiesc enunţuri la care se poate r ăspunde DA sau NU. 4.Se scalează /ierarhizează provizoriu enunţurile (pe baza analizei logice). Ierarhizarea logic ă echivalează cu ipoteza de lucru în constructia scalei. 5.Se aplică pentru verificare/ pilotare pe un grup restrâns. 6.Se ameliorează folosind tehnici de tatonare. După aceste operaţii, scala este aplicabilă grupului pentru care a fost elaborată. Analiza logică în funcţie de care sunt ordona ţi itemii iniţial corespunde atitudinii cercetătorului care poate fi diferită de grupului care va fi investigat. Pentru aplicarea şi cotare se execută, suplimentar, operaţiile: •
se redactează instructajul: se solicită acordul/dezacordul, se solicit ă atenţie şi sinceritate;
•
se pregătesc formularele;
•
se completează de către participanţi;
•
se scorează fiecare foaie de r ăspuns. Cota/scorul unei persoane este egal cu num ărul
itemului cu cea mai mare valoare. Posibilităţile de r ăspuns pentru o persoan ă pot varia între „respingere totală 0 0 0 0 0 0 0” şi acceptare totală “1 1 1 1 1 1 1”, trecând, prin pozi ţii intermediare de tipul „1 1 00……” sau “ 1 1 0 1 1 00 1 1”. Teoretic, o scal ă perfect construită pentru un anumit grup, determină r ăspunsuri care se ordoneaz ă într-o matrice sau scalogramă ideal ă (tab.3). Tab. 3 Matrice ideală pentru o scal ă cu 6 itemi la care au r ăspuns 7 persoane Itemii Participanţii 1 2 3 4 5 6
7 IP (indice de popularitate)
1 0 1 1 1 1 1 1
6/7
2 0 0 1 1 1 1 1
5/7
3 0 0 0 1 1 1 1
4/7
4 0 0 0 0 1 1 1
3/7
54
5 0 0 0 0 0 1 1
2/7
6 0 0 0 0 0 0
Scor individual 0 (at. negativă)
1
at. uternic+ Popularitate descrescătoare
1/7
1 2 3 4 5 6
Identificarea ordinii corecte a itemilor pentru popula ţia vizată presupune ameliorarea scalei nou construite. În acest scop, este necesar ca dup ă prima aplicare realizat ă pe un grup mic similar populaţiei vizate ( pilotarea) să se construiască matricea/ scalograma r ă spunsurilor .
Procedura de ameliorare a scalei este urm ătoarea: pe baza r ăspunsurilor
obţinute la prima aplicare, se aplic ă tehnici de tatonare pentru a g ăsi cea mai bun ă ordonare a itemilor. Aceste tehnici presupun rearanjarea coloanelor şi a liniilor din matricea ob ţ inut ă (tab.4). După tatonare, se calculeaz ă indicele de eroare şi se verifică dac ă acesta este cuprins între 0,1 şi 0,15 %). Indicele de eroare acceptabil pentru o scal ă corespunde coeficientul de reproductibilitate
a scalei luând valori între 0,99-0,85.
Tab. 4 O matrice/ scalogramă cu participanţii înregistraţi aleatoriu Itemii Participanţii 1 2 3 4 5 6 7 IP
1
2
3
4
5
6
Scor individual
1 1 1 1 1 1 1 6/7
1 1 1 0 0 0 0 3/7
1 1 1 1 0 0 0 4/6
1 1 1 1 1 0 0 5/7
1 0 1 0 1 0 0 3/7
1 0 0 0 0 0 0 1/7
6 4 5 3 4 1 1
-
Pentru a modifica ordinea coloanelor într-o scalogram ă avem nevoie, în cazul unui număr mare de itemi, de indice de popularitate (IP). Se constat ă în scalograma ideal ă (tab 3), IP se ordoneaz ă descrescător. R ăspunsurile persoanelor participante la cercetare (tab. 4) nu urmează modelul ideal, analiza logică pe baza c ăreia sunt ordonaţi itemii, nefiind suficientă. În acest caz, construim o matrice nou ă în care înscriem r ăspunsurile primite astfel încât să începem cu cei care se apropie de extrema 111111 (pe coloana din stânga), dup ă care începem să mutăm atent coloanele şi apoi liniile pentru a ne apropia cât mai mult de o matrice ideală. Pentru matricea din tabelul 4, modalit ăţile de rearanjare sunt următoarele: 1. se organizeaz ă coloanele astfel încât r ăspunsurile marcate prin 1 (Da) s ă apar ă mai frecvent la stânga şi mai puţin frecvent la dreapta; coloana a IV-a se mut ă pe locul 2, a III-a pe locul 4. ş.a.m.d. Obţinem astfel o matrice nouă, M2.
55
2. pentru rearanjarea liniilor lucr ăm pe matricea M2, unde mut ăm liniile (participanţii), astfel încât ierarhia să se apropie de cea ideal ă: de la 00…. spre 11111…. Astfel, prima linie se mut ă pe ultimul loc, a treia linie pe penultimul, iar ultima si penultima urcă pe primele locuri ş.a.m.d. Obţinem astfel o matrice nouă, M3, mai apropiată de cea ideală. Pentru a face permutările necesare ajungerii la o scalogramă cât mai apropiată de cea ideală, este necesar să facem mai multe încercări, de aceea tehnica se şi numeşte „ a tatonării”. După ce au fost efectuate toate mut ările necesare, se ajunge la o scalogram ă mai apropiată de cea ideal ă (M 4 din tabelul 5). Tab. 5. Matricea/ scalogramă finală Participanţi
Itemii 1-1
6 7 4 5 2 3
1 IP
4
1 1 1 1 1 1 1 6/7
3
0 0 1 1 1 1 1 5/7
2
0 0 1 0 1 1 1 4/7
5
0 0 0 0 1 1 1 3/7
Scor individual
6
0 0 0 1 0 1 1 3/7
0 0 0 0 0 0 1 1/7
1 1 3 3 4 5 6 -
După obţinerea celei mai bune ierarhii posibile în stadiul de pilotare, se caut ă grupurile 01 şi 0011 (grupuri de r ăspunsuri care nu respect ă ordinea ideal ă), se număr ă şi apoi se calculează coeficientul de reproductibilitate /indicele Green(CR) al scalei Guttman, folosind formula: Cr= 1-(n*C(01)/ nk - (n*C(0011)/ nk In formulă, n este numărul de participanţi, k - numărul de itemi, n*C(01) – numărul de combinări <01> pe linie, iar n*C(0011) - – numărul de combinări <0011> pe linie. Dac ă acest coeficient este mai mare decât 0,85 scala este acceptabil ă, se poate folosi; dac ă este mai mic decât 0,85, atunci scala este respins ă. Uneori, scala se poate ameliora prin renun ţare la itemii cu multe erori, alteori este necesar ă construirea altei scale, iar în unele cazuri trebuie s ă alegem un alt tip de scal ă, de exemplu o scal ă Likert, mai uşor de elaborat (Zörgö & Radu, 1979).
56
APLICAŢII
Pornind de la itemii: 1. Gă se şti că este necesar să faci parte dintr-un partid politic? ………………………………………………… 6. Renun ţ i la o investi ţ ie dedicat ă familiei pentru a finan ţ a partidul cu care simpatizezi/ din care faci parte? 7…………………………………….
Identificaţi alţii itemi adecvaţi şi ordonaţi-i ierarhic pe baza analizei logice. Confruntaţi itemii formulaţi de dvs. şi ierarhia pe care aţi stabilit-o cu ale altor doi colegi. Ce constata ţi? Amintim că scorul/ cota unui participant este constituit ă de itemul cu cea mai mare valoare. Participanţii cu configuraţii 01 (nu, da) sau 0011 (nu, nu, da, da) în r ăspunsuri sunt dificil de cotat. Scala Guttman se aplic ă rapid, permite determinarea inconsistenţei r ăspunsurilor, a nesincerităţii participanţilor, dar ea se confec ţionează mai greu. În construcţia scalelor de atitudini, este util ă respectarea şi a altor condi ţii. •
Se exclud itemilor care se refer ă la fapte/ cunoştinţe şi nu la opinii (item gre şit: „Cinstea
este rar ă în aceast ă comunitate”, item corect „ Munca este definitorie pentru om”); •
Itemii se raportează la prezent şi nu la trecut (item greşit: „ Din copil ărie ştiu că
onestitatea este o valoare social ă”-
este o formulare eronată şi se prefer ă „Apreciez oamenii
one şti”; •
Itemi sunt scurt şi clar formulaţi.
•
Itemii acoper ă tot continuumul, de la puternic pozitiv la puternic negativ.
•
Se evită dubla negaţie.
•
Nu se folosesc termenii to ţ i, niciunul, unii .
•
Nu se folosesc itemi la care to ţi participanţii ar r ăspunde DA. De exemplu: Este de dorit
ca bursele să fie mari (A. Edwards, 1957).
Să ne reamintim...
Scala Guttman este alcătuită dintr-un set de enunţuri care se pot ordona astfel încât orice subiect care a r ăspuns favorabil la enun ţul n a r ăspuns favorabil şi la enunţul n-1 şi la toate cele precedente. Construc ţia scalei debuteaz ă prin construcţia sau selectarea unor enun ţuri din ziare, interviuri etc. care se ierarhizează pe baza analizei logice şi se reordonează prin tatonare. Dac ă indicele Green este mai mare de 0,85, atunci scala se accept ă şi se poate folosi 57
în cercetări. Dacă indicele este mai mic de 0,85, scala se perfec ţionaeză prin eliminarea unor itemi şi introducerea altora noi. Uneori scala Guttman este imposibil de construit. În aceste caz, facem apel la alte tipuri de scale.
4. Scala Likert
Când construcţia unei scale Guttman este dificilă sau imposibilă, sunt preferate scalele Likert, introduse de psihologul cu acela şi nume, Rensis Likert (1903-1981). Scala Likert este compusă din itemi care au ata şată o scala constituit ă din 3, 5, 7, 9 sau 4, 6 trepte dispuse pe un continuum de la „acord puternic” la „dezacord puternic”, trecând prin zona indiferen ţă. Tab. 5. Itemi dintr-o scală Likert Itemi
Acord
Acord
puternic slab
Neutru Dezacord Dezacord slab
puternic
Sunteţi de acord cu euthanasierea câinilor f ăr ă stă pân ? Sunteţi de părere ca băieţii să poarte cercei? Sunteţi de părere ca parlamentarii să se mute de la un partid la altul pe timpul mandatului?
Pentru a elabora o scala Likert: •
se aleg, din reviste, c ăr ţi, discursuri, interviuri sau se construiesc, enun ţuri/ întrebări
caracteristice pentru o situa ţie sau o familie de situa ţii şi care conţin judecăţi de valoare. •
se selectează acele întrebările care acoper ă tot continuum-ul de la intens
pozitiv/
favorabil, la intens negativ/ nefavorabil. •
se ataşează fiecărui enunţ / item mai multe r ăspunsuri, gradate, de la acord total la
dezacord total (tab.5). Numărul de trepte poate fi 5, 7, 3 (acord/ ridicat, indecis/mediu, dezacord/slab) sau 4, 6. Pentru aplicare, fiecare participant marcheaz ă treapta adecvată propriei persoane la fiecare din enunţurile ce compun instrumentul. Cota sau scorul global este dat de suma 58
punctelor corespunzătoarele treptelor marcate. Asupra oportunităţii cotei globale exist ă discuţii contradictorii deoarece ea însumeaz ă ranguri diferite; de exemplu, un scor de cinci poate să rezulte din 4+1 sau din 3+2. Când un instrument este alc ătuit din mai mulţi itemi Likert, omogenitatea scalei trebuie verificată cu grijă pentru ca to ţ i să vizeze aceea şi atitudine. Scala Likert este foarte larg folosită, fiind aplicabilă pentru domenii multidimensionale (de exemplu, liberalismul!), ceea ce nu este valabil pentru scalele Guttman şi diferenţiatorul semantic Osgood. Formularea itemilor la scalele Likert este mai apropiată de forma discursului cotidian şi permite subiectului să se simtă mai confortabil decat la completarea altor scale. Este îns ă mai puţin riguroasă. Scalele de atitudini vizeaz ă r ăspunsul atitudinal sau opiniile responden ţilor care sunt diferite de r ăspunsul comportamental şi pot introduce distorsiuni de interpretare şi predicţie. Pentru confruntarea r ăspunsurilor date la itemii scalelor cu comportamentul real al acestora se folosesc mărturii ale participanţilor, ale altor observatori, măsura angajării participanţilor în activităţi corespondente, rezultatele efective ale acestora în diverse activit ăţi ori aprecierile unui juriu. Să ne reamintim...
Scala Likert este compus ă din itemi care au ata şată o scală constituită din 3, 5, 7, 9 sau 4, 6 trepte dispuse pe un continuum de la „acord puternic” la „dezacord puternic”, trecând prin zona de indiferen ţă. Cota sau scorul global este dat de suma punctelor corespunz ătoarele tuturor treptelor marcate. Scalele cu număr par de trepte (4, 6, 8) nu au o zon ă de neutralitate, aşa cum ne aşteptăm, dar evită aglomerarea r ăspunsurilor pe aceast ă zonă mediană, de indiferenţă. Rezumat
Atitudinile sociale constituie un sistem durabil de r ăspunsuri consistente, favorabile sau nefavorabile, la anumi ţi stimuli sociali. Ele formează un sistem durabil de r ăspunsuri consistente la stimuli semnificativi social, reprezentând o organizare relativ durabilă a sentimentelor, credinţelor şi tendinţelor comportamentale faţă obiecte atitudinale: persoane, grupuri, evenimente. Atitudinile se organizează pe orizontală şi pe verticală formând un sistem ierarhic, influenţând, de regulă, comportamentele indivizilor. 59
Atitudinile sociale nu sunt înnăscute, se achizi ţionează în mediul social, pe baza experienţei unice sau repetate, directe sau indirecte. Cunoaşterea ştiinţifică a atitudinilor se poate face folosind mai multe metode: observarea, măsurarea cu scalele de atitudini, cu diferen ţiatorul semantic Osgood, cu metode nonintruzive. Scala Guttman este alc ătuită dintr-un set de enunţuri care se pot ordona astfel încât orice subiect care a r ăspuns favorabil la enun ţul n a r ăspuns favorabil şi la enunţul n-1 şi la toate cele precedente. Construc ţia scalei debuteaz ă prin construcţia sau selectarea unor enun ţuri care se ierarhizeaz ă pe baza analizei logice şi apoi se reordonează prin tatonare. Dacă indicele Green este mai mare de 0,85 scala se accept ă. Când nu este posibil ă construcţia unei scale Guttman, se prefer ă Scala Likert, mai uşor de confecţionat. Aceasta este compus ă din itemi care au ataşată o scala constituită din 3, 5, 7, 9 sau 4, 6 trepte dispuse pe un continuum de la „acord puternic” la „dezacord puternic”, trecând prin zona indiferen ţă. Cota sau scorul global al unui participant la o scal ă Likert este dat de suma punctelor corespunzătoarele treptelor marcate de un participant, pe când la o scal ă Guttman scorul unui participant este identic cu num ărul de ordine cel mai mare dintre numerele enunţurilor acceptate. Scalele de atitudini vizeaz ă r ăspunsul atitudinal sau opiniile responden ţilor care sunt diferite de r ăspunsul comportamental. Pentru a valida r ăspunsurile raportate de participanţi, se folosesc mărturii ale subiecţilor, ale altor observatori, rezultatele efective ale acestora în diverse activit ăţi ori aprecierile unui juriu. Test de evaluare a cunoştinţelor
1. Pornind de la itemii: 1. Gă se şti că este necesar să ai faci parte dintr-un partid politic? ……………………………………………………………………………….. 6. Renun ţ i la o investi ţ ie dedicat ă familiei pentru a finan ţ a partidul cu care simpatizezi/ din care faci parte?
identificaţi alţii 7 şi ordonaţi-i ierarhic pe baza analizei logice. Confruntaţi itemii aleşi şi ierarhia personală cu a altor doi colegi.
60
TEMĂ DE CONTROL 2: Construc ţia şi pilotarea scalei Guttman
Realizarea acestei sarcini trebuie s ă indice faptul că studentul este capabil s ă identifice şi să măsoare cu acurate ţe atitudini sociale. Pentru aceasta, studenţii vor respecta etapele de construire şi pilotare a scalelor Guttman. Raportul pe care studen ţii îl vor preda pentru aceast ă temă cuprinde: a. argumentarea alegerii atitudinii sociale şi a populaţiei la nivelul căreia se doreşte măsurarea acestei atitudini, b. modalitatea de operaţionalizare a atitudinii sociale, c. modalitatea de construcţie şi ordonare a itemilor, d. date despre lotul participant la studiul de pilotare a scalei (num ăr, caracteristici demografice, procedura de aplicare a scalei), e. matricile de tatonare, f. valoarea şi interpretarea coeficientului de reproductibilitate şi decizia privind posibilitatea de utilizare a scalei, g. discuţii privind valoarea şi limitele scalei, Ca anexă la acest raport, studen ţii vor ataşa forma iniţială şi cea finală a scalei, precum şi foile de r ăspuns ale participanţilor. Se vor elabora iniţial 12 itemi şi se vor păstra în forma finală 7-8, în func ţie de rezultate. Eşantionul de pilotare va fi omogen şi avea între12 şi 20 de participanţi. Tema se va transmite tutorilor pe suport hârtie şi pe suport electronic. Nota obţinută la această temă are o pondere de 15 % în nota final ă.
61
